ISTORIA

BIS H,REEI SM
DE LA INCEPUTUL ET

PANA IN DILELE os R
3

DIMITRIE G. BOROIANU
LICENTIAT IN TEOLOGIE.

-.S>. --,
l + ,

, BUCURESCI
-..-
TIPO-LITOGRAFIA ED. WIEGAND & C. C. SAVOIU, STRADA COVAC1, 14.
1893.
kr

www.dacoromanica.ro
 9o/i7alei -

-..90177.1Z altai

gde S-otzedat
'i %Cuti.ibrc al eftatractianei .-,Ptace gi einenlro

OcOicai acestd Eitcrazo

autortd!

www.dacoromanica.ro
 PREFATA
Lucrarea de fates, un inceput al activitalii mele lite-
rare-teologice, este tesultatul unei dorinre, ce de mai
malt timp am ca utat a realisa, sere a contribui cu ceva
la desteptarea qi cultivarea sciinrel teologice in limba
romance, a card literatura nu numal ca este sa' raca,
dar chiar lipsita aprOpe cu total de lacra ri in acesta
ramara qi are necesitate de inceputuri, pe care vre-
.mea qi experienta sa; le p6ta mai bine imbuna tari.
Cetitorii vor putea constata data prin acesta lucrare
am conrespuns unei necesitate in literatura teologice;
iar ell voiu priimi cu pia cere observarianile ce 'ml vor
face qi me voiti folosi de eledaca, drepte si utile vor fi
fientru o noue ediriune.
Am dedicat lucrarea mea Domnului Take Ionescu, Mi
nistru de Culte qi Instrucriune Publica, cad sunt con-
vins ca Domnia sa are sincere dorinre pentru progresul
hisericel roma ne.

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA BISERICESCA.
INTRODUCERE
BISERICA, DEFINITIUNEA I OBIECTUL ISTORIEI BISERICESCI

Mantuitorul lumel, Domnul Nostru Iisus ChristoS, este

intemeetorul bisericel crestine1). Prin intruparea si lu-
crarea sa dumnedeiasca, el a infiintat acesta instituti-
une, al cares scop este de a continua invetatura data
de El si de a aduce ast-fel imparatia lul Dumnecleti
pe p'ament, tinclend la mantuirea fie-caruia crestin in
special si la a tuturor in general. Santa sa doctrina
avea sa se respandesca la taa lumea, de si venise
pentru oile easel lul Israel; cad El insusi o spune
ucenicilor sel, and s'a inaltat la Cer, clicend: Mergeti,
invetati trite popOrele, botezandu-le in numele Tata 14
al Fiului si al Santului Duh, si tot El a instituit Mis-
terele. Deci societatea particulars compusa din tots
crestinii, inflintata in mijlocul Societatel marl a ome-
nirei, cu indatorirea de a lumina popOrele pentru man-
tuirea lor, se numesce biserica. Biserica nu este de cat
1) Biserica se compune din doue elemente : unul uman, care va-
riaza dupe loc §i timp, avend cultul §i disciplina potrivit lor, si
altul divin prin care se deosebesce de alte societ'ati §i care este
pentru tot-d'auna acelasi.
www.dacoromanica.ro
 8

vestitOrea Mantuitorulul, aceea care trimite predicatory

in. Vote partile spre a predicacuventul lul Dumnedeti si in
ea se afik mijlOcele de mantuire, iar capul el este Christos;
care o conduce sub ingrijirea Santulul Dull, ceea ce face
ca, adeverul din biserica nu sufera schimbare din partea
incercarilor perverse ale omuluI care in unele timpurl
a deviat de la tinta sa si a degenerat.
Indeplinirea misiunel bisericel insa s'a facut in timp si
ca atare urmeza o descriere a faptelor care au conlucrat
la realisarea acestul stop; cu chipul acesta avem inaintea
nOstra o istorie a bisericel.
In tot casul germenele pus de Mantuitorul s'a des-
voltat in decursul timpurilor, asa ca avem a face cu
o descriere a faptelor ce se desfasura de la inceputul
bisericel si pang asta-dl, lucrare ce ne arata in unele-
timpurl progres, in allele decactere. Putem dar se de-
finim istoria bisericesca in acestI termenl : o espune-
re sciintifica ,s1 sistematica a faptelor petre-
cute in societatea cresting, care se numesce
biserica,, ocupas ndu-se cu modul intemeerel a-
cestel societa, tl si cu desultarile el interne si
externe, pe care le-a luat in decursul veacu-
rilor; de aci resulta si insemnktatea acestui studiti.
Modul cum trebue sa se studieze
istoria bisericesca.
De indatA ce ne-am inteles asupra cuventului istoria
bisericesca, suntem silip a ne da sema de chipul cum
trebue sa se studieze istoria bisericesca. Bine inteles,
ca orl ce tale am arata, va trebui se tinem maI inteia
www.dacoromanica.ro
 9

socotela de cele doix4 elemente constitutive ale bisericei ;

si sg, nu aprob5.m extremele, care socot ca totul In
biserica bine sail rat s'a faeut in vederea unei
leg! de inmutabilttate, nici se admitem ca desvoltarile
ulteriOre ale biserice!, nu ar fi in eonfortnitate cu doe-
trina evangelica., intru cat istoricesce se docurrienteza
c. ele, iri biserica ortodoxa. sunt facute p basa prinai-
plilor stabilite Inca din secolul apostolic. Asa dar dru-
mul cel mai nemerit in studiul istoriei bisericesci este,
ca sa scim ca biserica, asezement dutnnecleesc, este
condusa de .SkituI Duh si sa cautam a dovedi ca des-
voltarile Nate de ea in timp sent In armonie cu ovgani-
satiun'ea apastolica. In asa fel urmand si 'impartirid
tiniipul de desvoltare al biserice- in periOde de timp
mai-mar!, vom putea sa ne representlm lucratea .ca
ant ice bine intocmit, in care diferitele face ale bisericei
s tt se vada ca o urmare si progres a celor de mai
inajnte, pkstrand in acelasi timp unitatea.
Cu alte cuvinte faptele insemnate. se deosib6sca
partite istoriei bisericesci, iar ele sa. se -grupeze ast-fel.
in cat sa se arate 16.xnurit cestiunele principale, in lurul
carora s'a des.voltat vieta crestin6.. In resumat o ex-
punere fidela a faptelor pentru ca cetitorul sh' le ju-
dice, este cea mal buna cale de urmat.
Impartirea
Urmand a studia istoria hisericesa in tnodul ara-
tat mai susrvom avea divisiunea urmateire: istoria bi-
sericesca veche (1-692), medie (692-1453), si
notra
.....,..-"7-
(1453-18931) rie-care din aceste partt si are
Vecri Kraus.

www.dacoromanica.ro
 10

caracteristica si rolul so. Istoria veche trat6za despre.

Intemeerea bisericel crestine, apol luptele bisericel cu
judeil si 'Agana cum si triumful crestinismulul, iar
de aci Inainte respandirea erestinismulul printre po-
pOrele barbare, la care will merge cu espunerea si peste
anul 692, pentru o Itaquire a faptelor. Istoria medie
trateza despre luptele iconoclastice si decisiunile luate,
relativ de acesta cestiune ; Roma incepe a se crede
ca este centrul crestinataiil, pe timpul de langez61a
al bisericel de Orient, iar pentru pretenpnile sale ab-
surde . se desbina de Orient. Istoria Noua, care incepe
cu. ca.derea Constantinopolulul sub Turd, inregistr6za
intre altele reforma religiOsa a secoluluI al XVJ -lea,
schisma In biserica de Occident, formarea mal multor
confe.siunl In biserica de Occident si o reacliune a
bisericilor contra supremaliel Romei cum si a rede,s-
teptare a bisericilor ortodoxe.
Fie-care din aceste marl divisiuni se Impart In alte
sub-divisiunl. Nol nu ne vom servi de aceste sub-
divisiunl, Intru cit de la ele nu reese o Insemnatate
Teal& In ceea . ce privesce tratarea mal sistematica a
materiel istoriel bisericesci.

Isvorele
Pentru studiul aprofundat al istoriel bisericesci este
necesitate de a cunbsce isvOrele prin care s'att trans-
mis pana la nol diferitele fapte si Imprejurall petrecute
In decursul vecurilor. Aceste isvOre le avem coprinse
In scrierl si marturil atat ale acelora ce all trait In timpul
www.dacoromanica.ro
 11

sevarsirei faptelor de care se vorbesce cat si in scrierile ur-

masilor lor. Cu cat aceste isvOre vor emana de la per-
sOne, cari au avut vre-o insemnatate publica sau
cari sunt demne de credinta, cu atat ele pretuesc mal
mult. Nenorocire insa Ca cele mai multe documente ale
contimporanilor, (scrieri, inscriptii etc.) &ail perdut, asa
ca pentru a injgheba o continuitate a faptelor, suntem
nevoitl a recurge la ajutorul scrierilor altor persOne
care ail avut inaintea lor documentele vechi si au fa-
cut uz de ele in scrierile lor.
Asta-di este usor a intrebuinta isvOrele, fie originaler
fie derivate, provenite de la persOne publice sail par-
ticulare, pentiu ca barbati destoinici au adunat tot
materialul si 1-ati coordonat asa fel, in cat cu inlesnire
'1 putem utilisa I). In tot casul este bine ca acolo, uncle
nu este certitudine, sä, se consulte chiar originalele, pe
cat ele se gasesc.
1) Intre lucrarile vechi 6i nuoi pe acest teren se gAsesc Egesip,
cu7^rpc1p.p.occet sau snotivtlimm, in fragmente la Eusebiu. Eusebiu (t 340)
hist. eccl. in 10 cart' Omit la 324; Vita Constantini M. gi Chronicon. In
urma lui avem pe Socrate, care scrise istoria de la Constantin C. M.
pilnA la 437. Sozomen scrie istoria de la 323 p Ana la 482. Theodoret
de la 325 pand la 427.Apol avem pe Philostorgiu, in fragmente
la Photiu, pe Theodor de Constantinopol, care merge pan& la
518 ei Evagriu al Antiohiei pana la 596. Nicephor Calist
(t 1341) scrie istoria piina la 911 ; ea se pastrez& petna la 610.
In Occident, Rufin de Aquilea traduce pe Eusebiu qi adaoga fap-
tele pan la 395. Ieronim, reproduce pe Eusebiu @i Rufin. Sulpicitr
Sever. histor. sacra de la creatie pima la finele secolului 1V. Cas-
sio dor (t562) hist. tripartita.Gregoriu din Tours (t 595), Beda
Venerabilul (t 735), Alcuin, Paul diaconul, Strabo, Laurent Valla
(t 1457), Centuriile de Magdemburg, Basel 1560 1574. E. de
Pressense, Histoire des trois premiers siecles de l'eglise chre-
tienne, 6 vol. Paris 1858 77. Et. Chastel, Le Christianisme
dans les six premieres siecles, au moyen age, dans l'age moderne,
au dix-neuvieme siecle, Paris §i Geneva 1859-74. Claude Fleury,

www.dacoromanica.ro
 12

Sciintele ajutatore.
Multe din isvOrele ce putem avea la indemana ar
Ten anea neintrebuintate data n'am avea in ajutor
unele sciinte care ne inlesnesc studiul. De aceea nu
putem trece cu vederea folosul acestor sciinte ajuta-
-tOre, de care facem mentiune aci:
Philologia') cu care ne putem explica intelesul
cuvintelor din documentele si scrierile ce sunt referi-
tOre la studiu.
Epigraphia2) prin care putem descifra si explica
inscriptiunile.
Paleographial cu care inlAturam incercArile ace-
lora ce voesc a da alte timpuri ca date a esistentel docu-
mentelor sail a le inlocui cu altele false. Apoi avem
Geografia, Diplomatica, Numismatics ) si Cronologia.

Histoire ecclesiastique 20 vol. Paris 1691. Tillemont, Memoires

pour servir a l'histoire des six premiers siecles de l'eglise, 16
vol. Paris, 1693-1713. Gaspard Saccarelli, Historia ecclesias-
ilea, 25 vol.Roma 1772 -- 1795. Rohrbacher, Hist. univers. de
l'eglise catholique, 29 vol., Paris 1842-48. Doellinger, Al-
z.og, 1881,1: A. Moehler, edit. Gams, 1868-69.Kraus trad. din
germ. 1890. - Darras, Bareille si Fevre, 44 vol. 1861 88.
Gieseler, Hist. eccles. 5 vol, 1829- 65. I. R. Kurtz, 1849. I. I.
Herzog 1876-82.Zockler, 1881.Ca documents aunt: Anna]es
ecclesiastici. Rom 1588-1607 de Cesar Baronius.Baur, Henke
si altif.
De remarcat este si Hist. de l'eglise par Funk, trad. de Hem-
mer, Paris.
1) Nolicatia din vop4scv, sciinta monedelor si medalielor.
81 De la cuv'entul cp(Xo; si XóTog. Asta-cli se daii numirea de
philologi acelora ce cunosc limbele si fac comparatiuni intre ele.
8) De la it §i rpcicpw sail sciinta inscriptiunilor.
4) De la ITIX.Xcak §i ipcicpcu.

www.dacoromanica.ro
 13

Pregatirea
pentru primirea Rescumperatorului lumel
Omul avend fagaduita mantuirea 1) indata ce ca-
duse din starea cu care Dumnecleti it crease; trebuia_
ca el se nutresca icleea acesta si se spere CA intr'un
viitor Ore care va fi readus iarasi catre calea mantu-
fret. Dar firea omului, inclinata mai mult spre rea, a
intarziat venirea timpului. In persona lui Noe, Dum-
neciet, pedepsind reutatea Omenilor, le-a lasat posibi-
litatea reabilitarii, conservandu-1 pe acesta pentru pas-
trarea neamului. Urmasil lui Noe nu bunt insa mat
buni, si o noue incercare se face cu neamul lui Abraam
pentru realisarea actului de mantuire. Poporul judeii, ales
pentru ca in el sa se conserve mai curatA credinta despre
Dumnecleti, din el avea sä se nasca. Mantuitorul. Tim-
pul pan6. la intruparea sa este o buna lectiune pentru
om ca sa vad6. ca el nu p6te a se hicrede peste ma-
sura in puterile sale, nici a se folosi de darurile di-
vine, nesocotind pe Dumnegeti, care i le-a dat. Esemplul s'a
facut cu poporul ales, care n'a putut de loc prospera, petimp
cit se abAtea de la calea Domnului si nesocotia po-
runcile sale. Pedepsiti pentru neascultarea si nerecu-
noscinta lor, Judeil au fost incercati in felurite chipurT,
dar au revenit, pastrand credinta in Dumnecleu, prin
desteptarea ce li se fAcea de trimisil lui Dumnezeiii
Bari apar in mijlocul for si carl aveau misiunea de a
le arata voia Domnului, de la care data se vor abate
vor fi aspru pedepsiti. Iudeit chiar in timpul Mantuito-

') Genesa M.
www.dacoromanica.ro
 14

-rului mergeati contra de poruncile legel, din causa false-

lor interpretari, ce .da mai !mil lor, Farisel si Cartu-
rari, cart nu faceati Tiimic de cat din motive ca asa
se poruncesce in scripturi. De spiritul legel, invelatoril
Iudeilor nu 'si da socotela. Ba unit ca Saduceil res-
pingeati credinta in nemurirea sufletului, in existenta
ingerilor, in viata dupe mOrte.
Prin venirea in contact cu popOrele din afara de
marginile Palestinel, dupe cuceririle efectuate de A-
lexandru cel Mare al Macedoniel, Judeil stiura sa le desco-
pere acestora doctrina monoteistica si credinta in Rescum-
paratorul. Nu este vorba ca paganismul fusese incercat de
multi cunoscatori si dovedit ca nu conrespunde cu aspira-
tiunile omului. Nu este mai putin adeverat ca barbati
,ca Budha la Indieni, Confuciu la Chinesi, Zoroastru la
PersI,Platon, Socrate etc. la Greet, prin incercarile racute au
imbunittatit starea religiOsa si morala a compatriotilor lor,
dar nu putusera preface stratele societatil, asa ca o
mantuire a lumei nu o vedeau de cat in Salvatorul tri-
mis de sus si care avea sa se intrupeze in Iudeea. To-
tusi paganil prin desvoltarea culturala si prin sforta-
rile ce 's1 dait ca se iasa din starea de incertitudine
in care se gasiati, folosesc si ajuta respandirea doctri-
nel crestine; dandu-i putinia pentru a se desvolta si
proband in acelasi timp ca numal propriele puteri ale
omului nu au fost in stare a conduce la mantuire si
a scapa omenirea de decade* in care se gasia, din
causa unel religiuni ce radea ea de ea insasi, si in
care formele externe erati cat se pOte de josnice si
.cu totul escentrice.
www.dacoromanica.ro
 15

Recapitulatie.
Din cele clise pana aci reese lamurit ca istoria bi-
sericesci, find o espunere a starer bisericel crestine de
la inceputul el si pena asta-dl, trebue se fie studiata
cu atenOune Intru cat ea urmeaza se ne represintt numaI
desvoltarea bisericel crestine in marginele germenulul
pus de Mantuitorul si conservat in Noul Testament si in
TradiOunea apostolica. In expunerea faptelor istoria va
arata faptele asa cum ele s'at'i petrecut, nu va intrebuinta
nicI o parere subiectiva si nu va primi de adeverate pe a-
cele fapte care contraqic caracterulul sant al bisericel.
Pentru studiul istoriel bisericesci se vor utilisa in pri-
mul loc isvOrele ,directe si apol cele indirecte, si tot
materialul se va divide in trei Orli marl : istoria ve-
che (1-692) media (692-1453) si noua (1453-1893),
aratandu-se pentru fie care din ele tot ce s'a desvol-
tat in jurul idei principale; care predomina in fie-care timp.
Ca esaminarea ce se va face sa fie o espunere fidela
a faptelor si faptele se fie bine si cu folos intrebuintate,
se va face uz de sciintele ajutatOre istoriel bisericesci,
amintite : Philologia, Epigraphia, Paleografia, Geografia,
Diplomatica, Numismatica si Cronologia. In urma consta-
tandu-se necesitatea unei preggirI a neamulul omenesc
pentru primirea MantuitoruluI, intru cat omul prin ca-
derea in pecat se departase de calea adevarata. a sal-
varel, recunOstem ca poporul judeti a pastrat ideea mo-
noteistica si s'a apropiat de Dumnecleti. Prin acesta,
neamul ales in urmasil lui Abraam, indeplinesce rolul
ce i s'a designat Indata dupa caderea stramosilor Adam
www.dacoromanica.ro
 16

si Eva. Cum insa. poporul judeil fusese in contact cu

alte popOre ptigane, dupe cuceririle fji.cute de Alexan-
dru Cel Mare, iar limba gread. servise ca mijloc de
intelegere si de predicare a credintei in Dumnecteti, ne
esplicam, in ce fel pagitnii ail fost si el pregalitlin
partepentru primirea Rescumperatorulul.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA VECHiE

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA VECHIE
De Ia intemeierea bisericel pans Ia 692.
MAntuitorul Christos, Apostolii, intemeierea,
bisericll in clioa Salvatorul omenirei
prin intruparea si activitatea sa a indeplinit opera res-
cumperatOre. Nascut din FeciOra Maria, in Bethleernul
Iudeil 1) si din nemul lui David 2), Iisus Christos statu
necunoscut in Nazaretul Galileel pana ]a etatea de 30
ani, dupa care Incepu activitatea sa, primind mac intaiti
botezul de la IOn.
Trei ani si jumatate tinu lucrarea sa mesianicA, a-
vend Imprejurul sea 1.2 ucenici, luatil din rindurile de
os ale poporulul, pentru a dovedi tuturor ca cuven-
tul lul Dumnegeti n'are necesitate de restAlinkirl. o-
menescl. Inainte de etatea de 30 anl, nu cunOscem
alte amanunte despre Iisus, afara de c'alatoria sa la Ieru-
salim, pe care a facu6 la 1.2 anl. In Mantuitorul nu
crequra Iudeii, pentru ca Fariseii it facusera sä nu vada
in El, un eliberator de sub stapanirea Romanilor si
un imperator care sa supuna sub puterea for pe tote
4) Math. II, 5.
') Ibid. XXII, 42.
www.dacoromanica.ro
 20

cele-l-alte natiuni. Totusi prin invelaturile sale si prin

minunile cu care a confirmat origina invetaturil sale
divine, Mantuitorul fu cunoscut in urma.' de lume si doc-
trina sa fu priimita. Numal Judea, nemultumiti de un
Mesia spiritual, nu'l priimira, ci Il supusera la munci si II
condamiaara la mOrte. Inviat a 3-a di, aratandu-se inaintea:
ucenicilor sel, proband pana si necredinciosului Toma
ca el este Christos, care fusese restignit pe Cruce, Man-
tuitorul dupa o petrecere dp 40 gile pe pamint, se inalta
la Cerurl, incredintand pe ucenicl ca le va trimite pe
Mangaitorul, Spiritul adeverului, carele ii va inveta despre
tote cite vor avea nevoe.1) A 50-a di dupa inviere, 1.0 Bile
de la inaltarea sa, pe cand Apostolil se aflaii la Ierusalim
in rugaciune, se pogori Santul Spirit asupra for si el
incepura a grai in mai multe limbi, dupa cum le da for
Spiritul a grai 2) Deja inainte de cliva cinci-decimei Apos-
toll, adunati in Ierusalim, alesera de coleg al lor, in locul
lul Iuda Iscariotul, pe Mathia. In cliva cinci-lecimei a-
postolul Petru converti la crestinism mai bine de 3000
dintre judel 3) iar dupa acesta noua invetatura se respandi
maideparte. Cu qiva cinci-clecimel se pun bazele bisericii
crestine. Putini la numer, crestinii prin dragostea ce it
unia si prin focul sant ce'i incalzia, in scurt timp ajung
sa convertiasca pe cel mai inversunati vrajsmasi.

i) Ion XIV,16.
')Fapt. Ap. II, 4.
$) Fapi. Ap. II, 41. Acetia sunt cei d'intaiii cre§tini can for-
mard biserica.
www.dacoromanica.ro
 21
........,...,..--

Biserica in lerusalim si predicarea crestinismu-

lui In alte WO ale Palestinel.
Apostolil, dupe priimirea Santului Spirit, Incep pre-
dica doctrinei crestine si in numele lul Iisus Christos
sevarsesc minuni, '1) cu care Inchid gurele barfitorilor, ce
nu vedeati in el decit nisce inimicl al' veritatit El se si-
lira sa dovediasca ca. Iisus Nazarinenul este Christos,
pregis de profeti, 2) cuM si prin ce mijlOce doctrina
sa va fi respandita si conservata pe pamInt. 3) Prin
rugaciune 4) si masa comuna, lega.'turile dintre crestinl
sä. intariail, pastrandu-se fratia pe care Mantuitorul o
stabilise, prevestindu-se prin acesta a Intr'un viitor
apropiat biserica crestina va fi compacta, pentru-ca
menirea sa era mare si consciinla despre ea o ra" cea
sä vada a va Invinge lumea.
Ast-fel in Ierusalim se Intemeiaza centrul crestinis-
mului. Crestinismul se propaga apol la Samaritans
earl nu emu prieten1 cu Iudeil, cum sa vede din
mat multe locurl ale Noulul Testament') Propoveduito-
rul crestinismulul ad fu diaconul Filip, care dupe yes-
tirea Ingerulul se duse .1a cetatea Gaza, hoteza pe
drum un etiopen si trecu apol la Cesarea (Fapt. 8.12)
Cu inmultirea crestinilor, Apostolil ocupatl eu predi-
carea cuvintuluI lul Dumnecleti si ne-avend timpul

9 Fapt. Apost. I11,7; 1V,4 cu exemplul vindecaref bolnavului

de la u§a templului de Ierusalim, cu care ocasiune se convertir4
la cretinism Inca un num& de judeI.
2) "OTL 05SOG 'scncv 6 Xptcrsoc. Fapt. Apost. V, 42.
3) Luca XXIV,47-50.
4) Fapt. 11,46III, 1.
) Mat. X, 5.Luc. IX, 52 loan IV-9, VIII, 48.
www.dacoromanica.ro
 22

pentru a face indestulare tuturor, judeil nascuti afar&

de Palestina facura plangere `). .Apostolit vegend ca sunt
drepte plangerile for aleg 7 diaconi 2), in scopul de
a ingriji pentru multumirea tuturor 3).
Iudeii incerca, a opri respa,ndirea crestinismu-
lui. Fala cu crescerea numerului crestinilor, Tudeil incerca
a lua mesuri, facend raspunOtori pre cel dot apostoli (Pe-
tru si km) data vor mai continua cu predicarea inveta-
turei lui Tisus Christos. Cu bite acestea Apostolil, credin-
ciosi urmatori al poruncilor lui Iisus Christos, nu se
uitara la amenintarile protivnicilor. Atunci Tudeii se gan-
desc la mesuri seriOse. Predica Diaconului Stefan,
face sä. se revolte, acustindu-1 ca vorbesce contra le-
gei strabune), pentru care fu condamnatl de sinedriul
evreesc sub presidentia unul discipol al lui Gamaliel.
Apostolul Jacob C. M., fratele Domnului, fu condamnat
la mOrte de Erod Agripa, in urma cererilor acute de
Tudel, can de acum incep era persecutiunilor, pentru
care crestinii parasesc Ierusalimul.
Cresting clintre Jude' si crestinil clintre pa-
gAni.CrWinismul trecu de la Apostoli atat la Tudei
cat si la pagani. Cel d'intaia pagan convertit fu suta-
sul Cornilie din Cesarea si familia sa. botezaV de a-
postolul Petru, in calatoria ce o facuse prin Palestina si
1) Sa se vadti Fapt. Apost. VI.
') Stefan, Filip, Prohor, Nicanor, Timon, Parmena i Nicolail
(Fapt. Ap. 6).
a) Acestor diaconi li se mai dete insiircinarea de a predica .1i
de a ajuta pe preoti la serviciul bisericesc.
4) Fapt. Apost. VI,14.
9 ,9tefan a fost ucis cu pietre la portile cetatii ca blesfema-
tor. Hainele celor ce arunca cu pietre au fost tinute de un tAnar
nunut Saul, in lama Paul, marele apostol cretin.
www.dacoromanica.ro
 23

ajunsese pant la Ioppe l) (Iafa) de unde a fost chIemat de

Cornilie la Cesarea. Latirea credintel crestine 2) se da-
toresce lul Barnaba, trimis acolo, duph ce Apostolii
din Ierusalim aflasera ca multi pagan' s'ail crestinat de
dire crestinil fugitI in urma persecutiunil din Ierusalim.
Prin faptul convertirii paganilor sh nascu intre el si
judel o scisiune, datorith neintelegirilor asupra carac-
terulul. obligatoriu al legit mosaice. Iudeil se mandriati
ca sunt crestinl, dar se mandriau si de faptul ca sunt
circumcisi. De aceea cereail cu insistent& ca top sa fie
circumcisl inainte de .a se boteza.
Obligatia legil mosaice ; circumcisiunea. Mutt'
paganl nu primiall crestinismul din causa caracterulut
obligatoriti al legil mosaice. In Antiohia, crestinii cari ye-
nisera din Iudea, sustineatt ca circumcisiunea este obliga-
torie pentru top. 5) dar crestiniI nhscutl phganl se o-
puserh, ceea ce dhdu nascere la o -certh destul de ani-
mata intre aceste doue particle 4) de si majoritatea cerea
ca sa domniasca pacea in biserich. Cum lucrurile nu
puteau duce la nicI o imphcare, comunitatea inshr-
cina pe Paul si Barnaba ca sa mergh. la Ierusalim
pentru ca sa punt in cunoScinth pe Apostoll de cele
ce se petrec si sh le aduch decisiunea tor. Situatiunea
1) Fapt. Apost. X
') .Aci in Antiohia se numira pentru prima data credincioii in
Christos, cre§tinI. Pant aei se numiaa intre el discipoli al Mantu-
itorului, frati §i santi; iar de altii se numiaa Galileeni §i Nazarei.
Fapt. ap. XI, 26. Numirea de cretini este latina, data de partidul
latin care s'a deosebit de partea cea-l-alta a Sinagogei.
8) Fapt. XV .
4) Iudeii spuneaa de pagani ca pe nedrept se cred crestini, iar
aces*, le raspundeaa la randul for ea compromit cre.tinismul
prin doctrinele tor.
www.dacoromanica.ro
 21

se presenta ast-fel: In Ierusalim, aprOpe totl erati circumcisi,

pe cand in Antiohia crestinil in majoritatea for se gasiati
ne-circumcisl. Cel dol apostoli, trimist din Antiohia, erau
pentru ne-observarea legit mosaice si insusl Petru, care
afirmase ca crestinismul trebue sä. se respandiasca si la
paganl, nu facea opositiune, maT ales in urma esplicatiunil
data de Paul. Cu multa claritate a vorbit in adunarea Apos-
tolilor si apostolul Iacob, fratele Domnulul, dupe care sa lua
urmatOrea hotarire: Asa s'a parut Santulul Spirit si noue
de a hotari : SS ingreuem pre cel dintre paganl,
cari se intorc la Dumnedeil, ci sa le trimitem in scris
ca sa se feriasca numaT de sacrificiile idolilor si de
sange si de animale sugrumate si de desfranare. 1)
Ast-fel in adunarea Apostolilor triumfara ideile lul
Paul 2) si Barnaba si cu acesta se inlatura tendinta
acelora, cari vroiail a face pe aceT ce imbratisau cresti-
nismul, ca mai intaiit sa se supuna circumcisiuneI si
apoT sa indeplinesca ritualul mosaic. Se intelege Ca hotari-
rea adunaril a multumit pe Antiohieni si pe cei-l-alti cres-
tinl dintre paganl.
Apostolul Paul.
Intre representantii Antiohienilor la adunarea Aposto-
lilor din Ierusafim am veclut pe un Ore-care Paul. Este
necesar a ne lamunT tine era acest Paul si ce rot a
jucat in biserica crestina.
Paul, apostolul gintelor, era judeu din nemul luT

') Fapt. Apost. XV

Epist. Galat.
www.dacoromanica.ro
 25

Beniamin si de loc din Tarsul Numele set

Inainte de a fi crestin era Saul. (EaRog = §ahul).
Se pare ea schimbarea numeluT in Paul s'a facut dupe
convertirea proconsululul din Cipru Sergiu Paul, 2) de si
multi ved in acesta o afirmare a apostolulul, ca, cu
trecerea sa la crestinism, un not' om s'a aratat in el
sa! -cate odata-resultatul obiceiulul de a's1 da crestiniT
mascull pag'anT cate doue nume.
Timpul nascerilluT Paul nu Se pOte da cu siguranta.3)
Tatal sel, un farisea fanatic, facu din el un demn
urmas, .dandu-I prima si ultima educatiune in Ierusalim,')
la saga lul Gamaliel 5). Ca atare Paul lua parte la u-
ciderea arhidiaconulul Stefan si lucra din tote puterile
sale, pentru persecutarea crestinilor din Ierusalim 6).
Dupe dorinta sa obtinu de la marele preot din Ierusa-
lim insarcinarea de a merge la Damasc si acolo sa
caute si sa afle pre totl catT ere! crestini; iar apol sal
aduca prinsi la Ierusalim. Dorinta sa nu fu realisata.
Pe drum, glasul Domnului. '1 facu se's1 schimbe ide-
ile sale asupra crestinilor si din vrajmas al for sa se
faca cel maT zelos aparator.7) Crestinat prin minune
dupe sosirea in Damasc, Paul nu putu petrece in mij-
locul celor aT seT si se retrase in desertul Arabiel-Pe-
")Fapt, Apost. XXI1,3. Philip. 3,5. /Cromin in De vir. illustr."
sustine ci Paul s'a nascut in Giscala, in Galilea, iar dupe luarea
cetitii de Romani s'a retras cu familia sa in Tars.
') Fapt. Apost. XIII, 9.
Singurile indicii se pot vedea in Fapt. Apost. VII, 58 4i Ep. catre
Filem.
Fapt. Apost. XXII, 3.
5) Galat 114.
Fapt. Apost. IX,1-9; XXII, 3; XXVI, Galat. 1,14, I Cor.IX,1.

www.dacoromanica.ro
 26

trOse, ne-venind la Damasc de cat dupe trei ant, de

unde se duse apol la Ierusalim. Aci facu cunoscinta.
cu Petru si cu Iacob, fratele Domnului, prin Barnaba'), cel
mat multi ferindu-se de el, aducendu-st aminte de ura
cu care Paul persecuta mat inainte pe crestinl. Cum
Judeii vroiau se-1 perda, Paul, dupe porunca divin'a de
a evangelisa la nemuri, pled. din Ierusalim si se duse
la Tars. Aci fu gb." sit de Barnaba si impreunA merser5.
la Antiohia. De aci se duserA in Seleucia, apol in Ci-
pru si Asia Mice), avend cat-va timp de tovaras si pe
Ion Marcu 3), ceea ce formeza prima sa calatorie (45).
Reintors in Antiochia, unde era certa intre judel si
pagani relativ la cerinta celor d'intaiiiu de a supune pe
psagAni ceremonialului legit mosaice, lua parte in de-
.

legatia trimisd de comunitatea antiohianA la Ierusalim.

si ram sa se aplaneze neintelegerea prin decisiunea
bisericit de Ierusalim, dupe cum am vedut la locul
respectiv. Dupe acesta insotit de Silas) si apol de
Luca si Timoteu, apostolul Paul (in a doua calato-
rie misionara) se duce din noti in Asia Mica, (50-54)
spre a vedea comunitatile intemeiate de el, tar apol
lua drumul catre Troada (in Macedonia), catre Grecia,
propoved`uind crestinismul in Filippi, TeSalonic, Berea
si Athena. In acesta din urma .localitate predid, pe
Dumnedeul necunoscut chiar in sinul Areopagului si
ciistigA in partea sa pe Dionisiu Areopagitul. Hotarit a
1) Fapt. Apost. IX.27; Galat. 1.18.
4) In orasele Perga Pamffliel, Antiochia Pisidiei, Iconium, Lis-
tra si Derbe in Lycaonia.
a) Fapt. Apost. XIII. .
4) Barnaba se duse in Cipru insotit de IOn Alarm
www.dacoromanica.ro
 27

se inteirce in Antiohia, Paul visita bisericile din Efes,

Cesarea si Ierusalim, dupe ce statuse un an si jum6,-
tate in Corint. Intre anil 54 58 Paul facu a III-a
calatorie misionara. De data acesta fu insotit de Luca
si Timoteu cu cart visi% Galatia si Frigia, iar de aci
se duser5. la Efes. Prin predica sa apostolul Paul in-
vinse cu totul pre pagani, cart in num6r destul de
mare, primiaa religia cresting. Prin succesele sale, apos-
tolul isI gAsi vr5jmasi periculosi, ce-pOte-l-ar fi omorit,
data nu scapa cu fuga din oras, in urma revoltei provo-
cata de argintarul Demetriu '), carele vedea negotul
sea micsorandu-se In Efes. Paul predica in urma in
Macedonia, Iliria2) de aid la Grecia si apoi din nou
la Corint. Ajuns in Ierusalim, Iudeil, cari de mult
vroiaa se '1 prinda, pusera mana pe el si awl aprOpe
se-1 omOre. Norocirea pentru Paul ca el era cetgan
roman si in virtutea drepturilor ce 'T acordail legile
romane, trebuia se fie judecat de imperatorul. Tri-
mis de tribunul roman Lysia la procuratorul CesareeT
Felix, fu pus la inchisOre si peste doi ant i se primi
apelul de catre proconsulul Porcius Festus, spre a fi dus
inaintea Cesarului. Paul in drumul sea la Roma fu intova.-
rasit de Luca si Aristarc. La Roma fu dat in primirea
prefectulul pretorului care se numea Barrhus. Multi-
mea crestinilor il primi cu mare entusiasm. La Roma Paul
statu doi ani, pus sub supraveghere militara, putend inse
respandi crestinismul atat intre soldatl si servi cat

1) Acesta fabrica midi temple de ale Dianei.

') Rom. XV. 19.
www.dacoromanica.ro
 28

si Intre OmeniI pretorului. De aici scrie epistola catre

Romani.
Dupe prima inchisOre, unit susOnl) cd. Paul a trecut
In Creta, unde stabili episcop pe Tit si dupa ce a mai
visitat unele biserici de prin Asia mica s'a intors la
Roma unde muri decapitat (67); iar alp') ca n'a pa-
rasit Roma pang la mOrtea sa (64).
In fragmentul lui Muratoriu se dice ca Paul a fost
pans in Ispania; «Profectio Pauli ab urbe ad Spaniam
proficiscentis: Tot ast-fel si alp parinp bisericesci 3); iar
dupe Clement al Romen Paul a mers pans la mar-
ginile Occidentului «'Erct Td Tp i r1 86crecog sa.o5v, Lira
Inse a se sci data prin acesta espresiunetrebue se i*legem
Roma sail Ispania, cu atat mal mult a la Ignatius) ni se
designs Roma.

Apostolul Petru.
Cel Intdia dintre apostolii alesl de Mantuitorul a fost
Petru. El purta numele de Simon (imehon = Eup,s6v)
si era fiul lui Ion sau Iochanan, de be din Betsaid a.
Cand ltantuitorul it chiema la apostolat, el se ocupa
cu profesiunea de pescar pe lacul Tiberiada, impreuna
cu fratele sea Andrei. Om din poporul de jos, Petru
este insa sinter ucenic al Domnului si un statornic
9 Eusebiu. Hist. eccl. Neander, Pflanzung de CH. K.-Gieseler,
Lehrb. der K. G.-Dolling,er, Chrigtenthum and Kirche etc.
') Baur, Wieseler, de 1Vette, Reus etc.
I) A se vedea Otto Kunze, Prwcipua patrum ecles. testim.
quae ad mortem Pauli spectant, 1840
4) Epist. I. Cor., V.
9 Epist. ad Rom. II.

www.dacoromanica.ro
 29

propove'duitor al Lul, pentru care, cu tote a se lepa.-

da de trel on de inv6tatorul setl, Christos i se arata.
lui cel d'intaiti, dupe inviere 1).
Petru a predicat in Ierusalim si in Palestina, fiind
de doue on inchis la Ierusalim. In Samaria, uncle a
fost chlemat de crestinii neofiti, pentru a pune mai-.
nele asupra for si a le impartasi Santul Spirit, a Rica
cunoscinla cu Simon Magun. Revenind la Ierusalim,
Petru visiteza in urma comunitatile crestine din Lydda,
loppe si Cesarea. In Cesarea a deschis drumul paga-
nilor pentru a intra in crestinism, fara a fi supusi ri-
tualului legil mosaice, botezand pe centurionul Cor-
nilie 3). Din Cesarea s'a intors la Ierusalim, cand Erod
Agripa, care incepuse a persecuta pe crestinl si con-
damnase la mOrte pe Jacob al lui Zevedeti '1 a-
rand. pe Petru in inchisOre, de unde scapa prin mi-
nune 4). De aci inainte, datele asupra lui Petru sunt
mai putin dare; ceea ce scim este a el a luat parte
la Sinodul de Ierusalim, apol s'a dus in Antiohia,
unde s'a intalnit cu Paul; iar de aci se duse in Asia
Mica si ajunse cu predica pang. la Babilon5) (Roma)
unde primi cununa de martin (67), fiind crucificat 6)

1) I. Cor. XV. 5 Luca XXIV. 34.

2) Fapt. Apost. VIII, 18 In Samaria Petru ainfruntat pe Simon
pentru cA i-a cerut taiei vinda darurile Santului Spirit; de la in-
cercarea lui Simon, a remas In biserica cuvintul Simonie.
8) Ibid. X. Scala critics a lui Baur se opune, sub cuvint ca
Petru era un judeo-crestin forte riguros.
4) Fapt. Apost. XII, 17.
') I Petru XIII. 3.
6) Eusebiu, 111,1.

www.dacoromanica.ro
 30

Traditiunea, care sustine sederea lui Petru Limp de 25

de ant la Roma, intemeand si conducend biserica de
acolo, nu este sprijinita temeinic.
CeT-1-alIT apostoli.
Dad relativ la Paul si Petru Faptele Apostolilor ne
-del mai multe cunoscinte, asa ca putem urma, 'Anal
la un punct, firul istoric al activitalil lor ; nu este tot
ast-fel si cu ce1-1-alt1 apostoli. Cunoscintele despre et
sunt prea ne-suficiente, spre a face istoria yield si fap-
telor lor. On cum vom arata pe scurt pana unde s'a
intins cercul de activitate al fie-druia, sciut find ca
-crestinismul luase Ore care desvoltare pe timpul lor,
tact la Romani X, 18, apostolul Paul marturisesce
despre acesta cand clice: «In tot pAmintul a esit ves-
firea lor si la marginile lumei, cuvintele ion >.
Andreitz, frate cu apostolul Petru, nascut in Bet-
saida .a predicat crestinismul in Scitial), Tracia2) si in
Ahaia, dupe cum se afirma de traditiune, faia a avea
maxturii nici in epistolele lui Paul, nici in Faptele A-
postolilor. El a murit in Ahaia la Patra, pus pe o truce
in forma de X (numita de aci crucea S'antului An-
dreite) crux decussata), din porunca lui Eges4) procon-
sulul Ahaiei5).
i) Eusebiu, III, I.
2) In Tracia a intemeiat biserica de Bizant.
8) Rusii it au patron al lor, sustinend di, a predicat cretinis-
mul pang la marginile Poloniei.
4) Vedi Faptcle lui Andrei si Alatbia in Cara antropofagilor
ki ale lui Petru ii Andrei de Tischendorf qi Aetus Andrew, la
Eusebiu Hist. eccles. III; 25.
5) In 357 reliquile sale au fost aduse la Constantinopol, iar
astA-di se giisesc inwww.dacoromanica.ro
catedrala de la Amalfi (Italia).
 31

Barto/omein Bme.8.0Xolicdoc sau Bar-Tholmal), de

loc din Cana Galileei, a predicat crestinismul in India')
Licaonia si Armenia, In acestd din urmil localitate,
Bartolome0 suferi martirul sub cuvint ca este Mi-
mic al lui Dumnecleil, acusat de Astiage, fratele re-
gelui Palimeus. Locul unde a fost martirisat este
Albanopolis.
In Armenia prin minunele sale, BartolomeO aduse
la legea crestina pe imperator, curtea sa si vr'o doue-
spre-clece orase din prejurul capitalei.
Filip 3), originar cliu Betsaida, a predicat crestinis-
mul in Frigia, unde a avut discipol pe Policarp 6). U-
nil spun ca. Filip a predicat in pailile de sus ale A-
siei, altii in Scitia5). El a fost martirisat in Ierapole,
sub cuvint ca s'a opus cultulul serpilor.Filip a corn-
bdtut mult pe Ebionitt.
Lui Filip i se atribue mai multe scrierl, dar trite
sunt apocrife.
Ion, a fost unul dintre discipolil iub4i al MAntui-
torului, purtand supranumele de flu al tunetulun find
un vrAjmas neimpdcat -al tuturor ereticilor ce incepu-
sera a se ivi in timpul sett El era flu al lui Zevedeu
si de loc 'din Betsaida. Dupe m6rtea Santei FeciOre
1) Math. X, III, Marcu, III, 18.
2) Eusebiu, Hist. eccl. V, 10. Prin India se intelege Arabia
fericit'a, cad Pautem de Alexandria, venind in Arabia, a gsit
Evangelia lui Mateiu adusa de Bartolomeo.
3) Math. X, 3. Marcu, VII, XVIII, Luca VI, 14. Ida I, 43.
Fapt. Apost. I, 13.
.4) Theodoret, to P. 116. Eusebiu, III, V. Nicephor, Hist.
Abdia, Hist. eccl. X.
°) Marcu, III, 17.
www.dacoromanica.ro
 32

Maria, a plecat din Ierusalim si s'a stabilit in Efes,1)

centrul eresielor, cu deosebire gnostice. Purtarea sa
fata cu toll era din cele mai parintesci. In cuvintele
sale se vedea in tot-d'auna iubirea catre tot1. (Iubi-
0-v6 unil pe altil, copiil mel,) iata cu ce apostolul
intampina pe al set 2) Unil sustin c. Idn a murit in
timpul lul Domitian, altii sub Adrian, in etate de
120 ant, 3) iar altiI Mai sigur sub Traian. Dupe
Acta Iohannis, TOn a lost ridicat la Cer, iar dupe Isidor
de Sevilla) simtindu-si sfarsitul aprOpe, s1-a facut mor-
mintul, s'a culcat in el si aci a murit.
Iacob Fratele Donmulu15, a&EXcpog t05 BupC014
primul episcop de Ierusalim, unde fu asedat de apos-
toll si unde stete pang la mOrtea sa, pricinuita de ura
Judeilor, cart nu'l puteati suferi pentru energia cu care
predica crestinismul in Ierusalin-0). Marele preot Han-
nah a Post destituit de proconsulil Albinus si Agripa
pentru faptul ca a ucis pe Iacob, a carui dreptate"
atrasese simpatiile chiar ale Judeilor, dandu-1 supra-
numele de dreptul ( &btacc4 7). El este considerat im-
preuna cu Petru si km de colOne ale bisericil.
Iacob cel Mare, a predicat, dupe o traditiune mai
tardie, in Ispania, pe Tanga, succesele ce le-a obtinut
in Ierusalim pentru causa cresting. El este fratele a-
Eusebiu, Hist. eccles. III, 23, V. 28. -- Irineu, adv. hwres
II. 22. Clem. Alex., Quis dives, XLII.
a) Irineu, III, 3. Ieronim, ep. ad. Gal. VI, 10.
3) Suida.
4) Isidor, de ortu et obitu patrum, 71.
6) Galateni. I, 19; II, 8. Marcu VI, 5. Eusebiu, Hist. eccl. II, 1.
6) Ioseph. Fl., Ant. XX, 9,1. Eusebiu Hist. eccl. II, 23.
7) Hist. ecel. II, 1, 23.

www.dacoromanica.ro
 33

postolului Ion si a murit martir 11i timpul 1ul Erod

Agripa I (44) carele it martiriza pentru ca se doban-
diasca prietenia Judeilor.
Iuda, Tadeti,1) este fratele lul Jacob eel. drept2),
de care se face mentiune la evangelistul Mateiii8) El se
numia Ae[3[32Toc si SaCtoc si a predicat evangelia in Ga-
lilea, Judea, Samaria, Idumea, Arabia, Siria, Mesopotamia,
si Persia. leronim 4) crede ca Tana', care a predicat
crestinismul in Edesa, este acelasi cu apostolul; de cat
in documentul ce s'a gasft in archivele EdeseI,5) se
vorbesce numai de un Ore-care 'rade' din num6rul
celor 72.
Despre Tadeu se crede ca a murit restignit, pre truce.
Intel 0') fiul 1ul Alfeu mg purta numele de Levi
si este 13onsiderat din timpurile cele mg vecht ca a-
utor al evangeliel ce pOrta numele sea. Inainte de a
fi chiemat in numerul apostolilor era vames la Ca-
pernaum. El a fost fOrte aspru in viatb,'), sever si a con-
tribuit mult la respandirea crestinismulul afarA. de Pa-
lestine) in Etiopia, unde ar fi primit mOrtea martirical.
Malian, care a inlocuit pe Iuda Iscariotul, a pre-
dicat crestinismul in Judea, iar apol in Etiopia."). In
1) Math, X, 3Marc, XIII, 18.
2) Fapt. Apost. 1,13.
8) XIII, 55.
4) Ad. Math. X,4.
5) Eusebiu op. cit. 1,13; ILL
a) In evreete Matthi din matthiah.
2) Clement Alex. Pedag.
8) Eusebiu, Hist. eccl. III, 24.
o) Unii afirma ca Mateiil s'a dus in India, Macedonia §i in
alte parti.
10) Fapt. Apost. L 23.
11) Niceph. Hist. eccles. I. 20, 40.
www.dacoromanica.ro 3
 34

acesta din urrna. localitate Matia a infiintat o episco-

pie si aci a primit cununa martirica'.. Ipo lit spune ca
a murit in Ierusalim 4). De la el se afla o evangelie
apocrifal. Reliquiile lui ail lost duse la Roma de in-
paraMsa Elena, muma lul Constantin Cel Mare.
Simon Cananitul (xcoavfilc 3) sail Zi/otui(CriXoniic 4)
a respandit crestinismul in Nordul Africel, in Egipt si in
insulele Britanice 5), mai cu siguranta in Persia si Ba-
bilonia. Locul mortis sale este Suanir.
Toma6) (ecopfq) de loc din Galilea7), a predicat la
Perri, Parts ) si la Indienn, unde ar fi murit ca martir.
Rufin crede ca. Toma a fost irnnormintat la Edesa 9.

Organisarea bisericil.
Viata cresting, ierarhia, disciplina bisericesca
.i Cultul. B asele doctrinel cresting. Invetatura cres-
lira continea principiul universalitatit Iisus Christos ve-
nise pentru mantuirea omenirii.. El, ca indeplinitor al legit,
esclusese din divina sa inv6tatura tot aceea ce nu
conrespundea cu acest principia. Biserica, urmatOrea si
propagatOrea doctrinel lui lisus Christos, trebuia sa merga

9 Perioni, Vita Apost. p. 178.

2) Eusebiu, Hist eccl. III, 25.
I Math. X, 4. Marco III, 8.
4) Luca VI, 15.
') Niceph. II, 40.
) Math. X. 3; Marc. III, 18; Luca VI, 15.
7) Ion XXI, 2.
1) Eusebiu, Hist. eccl. III, 1; Socrate, I, 19.
9) Ieronim, Ep. 148; Greg. de Naz. orat. 25.
19 Rufin, Hist. eccl. II. 5.
www.dacoromanica.ro
 33

pe urmele divinului Salvator. Spre acest sfarsit, on -ce

intocmire a sa representa, sub conducerea Santulut
Spirit, unitatea tuturor cart credeat in cuvintele lilt Iisus
Christos si ca atare marturisiat dumnedeirea sa. Ca con-
tinuitOre a doctrinel crestine, biserica sl-a institut un
socerdotit universal, in care crestinil formand biserica,
aveat dreptul de a inveta si datoria de a nu se abate
de la preceptele Mantuitorului. Dar nu toti crestinil
-puteat a se ingriji de .biserica. Interesele fie-caruia 11
duce la necesitatea alegerit unora din sinul lor, cart
se alba indatorirea de a perpetua inveta.Aura diving, a
predica cuvintul lut Dumnedet, a mentinea legatura
dintre om si Dumnedet, sevarsind acte liturgice
si sacramentale cum si de a fi interpretul tuturor
catre Dumneclet. Ast-fel s'a ajuns la instituirea pas-
torilor bisericil si la pastoritt sat credinciosi al
hisericil. Capul neveclut al bisericil insa este Man-
tuitorul Christos, care o conduce in decursul vecurilor.
'data', et cu vol sunt pant la finitul vecurilor,. Christos
insa, n'a incredintat vre-unuia din el puterea de con-
ducere in biserica, caci nmul este invetAtorul vos-
tru, Tisus Christos, iar vol top sunteti frail qicea
Alantuitorul ucenicilor sel, si prin invetatura sa des-
pre chipul cum trebue sa se pOrte ellintre et a sta-
bilit legatura de dragoste care sa domniasch in mi-
jlocul for cum si sfatuirea la un loc asupra cestiuni-
lor mat gret de resolvat. De aceea in adunare (si-
nod) decid persona care se inlocuiasch' pe Iuda Is-
cariotenul si hotarisc de chipul cum sa se primia-
.sca in numerul crestinilor aceia ce sunt dintre pagani.
www.dacoromanica.ro
 36

lerarhia bisericesca
Mantuitorul Christos incredinca apostolilor predi-
carea cuvintulul si conducerea biserici sale. Nu-
merul mare al crestinilor facu pe acestia se alega
unele persOne, carora sa le dea dreptul de a predica,
a efectua misteriile si a asecla la randul for pe condu-
cetoril bisericilor. Ast-fel avem stability din- timpurile
cele mal vechi ierarhia bisericsca, clerul, cu misiunea,
santa de a continua doctrina. crestina. Cele tree grade
ierarhice : diaconatul, presbiteratul si episcopatul se
gasesc Inca de la inceput in biserica cresting'). Dia-
conil aveau indatorirea de a ingriji de impartirea o-
frandelor, a predica (cu invoirea superiorilor) si g, lua
parte la serviciul liturgic, ca ajutor al preotulul sau
episcopului 2). Ocupatiunea for principala era a ing,riji
de cel saraci, catre earl aratau cea mai mare buna-
voinla, pe langa darurile ce le impartia. Asupra for la
hirotonia se invoca prin rugaciunea catre Dumnecleu
ca spiritul arhidiaconulul Stefan sa se pogOre preste
el, intocmal ca mantaua lui The asupra Jul Eliseie).
Presbiterul avea se inlocuiasca pe Episcop, atuncl
cand acesta ar ti fost repnut de Ore-care imprejurarlr
oficiand si sevarsind misterile in urma insarcinaril ce
primia de la Episcop'). In Santa Traditiune se confirma
1) Fapt. Apost. XX, 17. 28. I Tim. III, 2. 8, 12; V, 1, 17, 19;
Tit. 1. 5, 7. Const. apost. VIII, 28.
2) Fapt. Apost. V. se vorbesce do intrebuintarea diaconeselor
pentru serviciul femeilor. Diaconesele se ved pans, in secolul XII.
Veal' asupra acestel cestiuni 81 Pliniu, ep. X. 96.
2) Constit. Apostol. VIII, 17.
Timoteu, IV, 14. Fapt. Apost. II, 6.
www.dacoromanica.ro
 37

esistenta treptelor ierarhice ca esistand Inca de la In-

ceputul bisericil. Asa Clemente al Romel intrebuin-
1,ez'a pentru conducetoril bisericii, episcopi si presbi-
terl, cele doue espresiuni luate din Vechiul Testament;
dpxcepiug si tepatg, aratAnd cu cea intaiti pe episcop si
cu cea de a doua pe presbiter. Ignatiu (t 107) nu-
anesce infaxorccg pe seful bisericeT, iar pe ajutgtorit set
preop, npeo66tepct si aratA ca este deosebire intre
aceste trepte, cand glee: cAscultatI de episcop cum si
Iisus de Taal Sea, de presbiteri ca de ApostolP)0
Episcopul era conducetorul bisericil, iar preotiI for-
mai' sfatul episcopului, Senatul bisericiT (Euvepcov -xcel,
BouX ti's exxX7iciag, Const. Apost. H, 28), avend in-
datorirea de a inveta si de a efectua oficiile litur-
gice, fart a avea hash' drepturile, pe care le ail cftstigat
in urma, dupe Infiintarea parohiilor prin secolul al IV-lea.

Alte oficii bisericescI2).

Cu crescerea si desvoltarea ce luau comunitatile
crestine se simti necesitatea de a se creea noul ordine
bisericesci, arora sä li se incredinteze oficil aparte.
Acestea sunt: ipodiaconin, anagnosti0). cantaretil, exor-
cistiil, portari_I°).
') Ignatiu, Ep. ad. Eph. 1, 6. L. Duchesne, origines chretien-
nes VI, les origines de l'episcopat.
') Ep. ad. Fab. Antioch. ap. Euseb. VI, 43.
8) Inoatcbcovot, ce inlesniaa, prin ajutorul lor, pe diaconi la ser-
viciile liturgice.
4) AvayviboTai, insar cinaticu cetirea in biserica Santei Scripturi.
9 Rofnwrcai cu insarcinarea de a ceti exorcismele la ace' ce
sa botezaii ca si la ace' ce eraa sub puterea diavolului.
6) iluXcopo( car' aveail indatorirea de a supraveghia la usile ,bi-
sericii.
www.dacoromanica.ro
 38

Pentru instruirea acelora ca veniati se primiasca cres-

tinismul, se allaii asa numitil cateheti. Alegerea episco-
pilor se Ikea, dupe mOrtea apostolilor, de clerul biseri-
cil respective si se aproba de toti crestinii. Mal pe urml.
confirmarea se da de mitropolitul si episcopii diocesei,
atunci cand ail inceput a avea Ore care intditate episcopii
din localitatile mat insemnate. La santirea noului ales
se cerea ca sa is parte cel putin tree episcop '). Clerul
cel-l'alt se alegea de episcop. tinendu-se sema de asen-
timentul credinciosilor.
Clerul se intretinea din ofrandele ce le aduceatt
crestini12), din avutul ce it posedati sail din pretul
muncel for 3) fard insd a se amesteca in afaceri, con-
trare sacerdotiului, cum se vede si din prescriptiunile
Can. XIX al Sinodului din Elvira (300).
Crestinil lntre dInsil emu legap prin dragostea cres-
find. Neintelegerile dintre el se judecau de biserica,
care era tribunalul suprem4). Bisericile ce se aflail mai
in lipsa eraii ajutate de cele-l'alte mat bogate, de si
acestea din urma Cate °data erail bantuite de obi-
ceiuri contraril doefrinei Mdrituitorului. Aceste rele awl
inhiturate prin sfaturi, nne-ori mat aspre. Certele si
faptele scandalOse din Corint, fac sa se nascd disciplina
bisericesca (1 Cor. V, 1-7). Din ofrandele. ce se adu-
ceati la hiserici se intretinea clerul 5).
Cuprinsi de santenia recomandatd de Iisus Christos
I) Canon. 20 Sinodului din Arelate qi 4 al actlui din Nicea.
1) Math. X, 10 ; 1 Cor. IX, 13. Didah. XIII. -- Didasc. VIII..
8) Fapt. Apost. XX, 34.
4) Tertul. Apol. XXIX. Ciprian, Ep. II.
5) Const. Apostol, VIII, 30.
www.dacoromanica.ro
 39

atat carmuitoril bisericil cat si membril ce o compu-

'nea se silesc spre a alunga dintre el esciusivismul Ju-
daic si a stabili iubirea catre toil.
Pe nesimtite el sunt in stare de a face lumea St
intelega ca toil sunt creaturile lul Dumnecled, ca dar
legile si purtarea unora catre altil nu trebue sa neso-
cotiasca egalitatea dintre el. De ace barbatul mal ales
inceteza de a vedea in solla sa un lucru, pe care sal
trateze dupe voe, ci un tovaras al sed la Inmultirea
nemului pe pamint si impreuna conlucrator pentru
dobandirea cerestilorresplatirt Pietatea nu utea fi
luata ca motiv de a trai in celibat ceea ce se inta-
resce mal mult cu trecerea timpuluI 1).
Pentru a respunde cerintelor religiose, crestinil cauta a
intemeia un cult, in care sa se pastreze legatura santa
dintre el si Creatorul. Neputendu-se debarasa cu totul
de modul sub care el era in Vechiul Testament, crestinil
II dad o alta forma in care domnesce spiritul doc-
trineI lul Iisus Christos. La Inceput crestinil nu avead
casele for propril pentru rugaciune. El se adunad in
templu; apol dupe Ore-care timp, prin case particulare
si numal mal tarcliil in case propril pentru rugaciune.
Serviciul bisericesc consta din o parte introductiva
la care asistad si acel ce nu erad Inca botezatI si in
care se cetiad si se esplicad bucall din Scripture, cum
si unele rugaciuni si cantarl si din o partepropriu
clisacare era reservata numal pentru credinciosl (1i-
turgia sail euharistia). Ca parte finale erad agapele, la
care cu totes aducead laude Domnulul.
1) Ei LT 7uva.txtz ixstc, al" TcPoGiuxach, Gonst. Egipt. X, 62.
www.dacoromanica.ro
 40

Base le doctrinal crestine.

Biserica cresting, intemeiata de Mantuitorul Chris-
tos, era sprijinita pe temelia santelor sale inveta-
tuft Acestea erati cunoscute de top call fusesera
martorl la respandirea el. Ele Irish trebuiati M. se faca
cunoscute maI departe. Si atunci pers6nele care aucli-
sera cuvintele Mantuitorulul le scriti, pentru a le da
tuturor, spre edificare. Cele scrise de densiI se coprind
in Evangelil. Nedumerirea asupra unor cestiuni, incer-
carile acute de unit contrari In scopul de a schimba
esenta doctrinel crestine ail de resultat scrierile cu-
noscute sub numele de epistole, prin mijlocul carora
se pastra legatura dragostel si fundamentul credintel.
Spiritul de comunicaliune dintre o biserica si alta
facea ca cu tota greutatea scrieril, epistolele sa fie
copiate si cunoscute de Lae bisericile.
In tote aceste scrieri principiele crestine sunt des-
voltate si aparate, sustinendu-se cu tarie cele trel vir-
tup teologice: Credinta. Speranta si Iubirea. Pe basa
acestor trel virtuti marl avail sa se intemeeze si sa
se desvolte bisericile crestine si ele trebuiati sa uniasca
pe top membril marl" familii crestine Intre el. Apostolii
si-au dat silinta de a stabili in scrierile for virtutile
teologice; urmasil acestora le -au primit si recomandat
popOrelor si ast-fel crestinatatea le are Inscrise Intre
punctele esentiale ale inveta'turilor sale, 'Dana asta-di,
Directiunile urmate de Paul, Petru si loan"), sunt in
1) Paul, Credinta; Petru, Speranta ; Joan, Dragostea.
www.dacoromanica.ro
 41

ast-fel de legatura in cat sä pastreza unitatea dintre ele,

si unele pe allele se desvolta si se complect6za.

Lupta si reactiunea judaismului si paganismului

contra crestinismuluT
a) Din partea Judeilor. Interpretarea gresita pe
care Fariseil si Carturarii o da Legit', a facut ca Judeil
se nu vada in Iisus Christos pe Mesia cel promis.
Nu era pentru ei un eliberator de. care simOail nece-
sitate pentru a scapa de sub jugul romanilor. Nu era
Iisus Christos imperatorul pamintesc al lor, care ss
supuna sub sceptrul judeil tote pop:Vele. In persona
tut Iisus Christos se resuma puterea spirituals. Dum-
necleiasca care duce pe om la mantuire si-1 face
a'si dobandi ertare de gresala stramosulul Adam. De
aceea poporuj. Jude ", nu voesce a'l recunOsce ca Mesia
cel fagaduit, ci persists in Indaratnicia sa. Asteptarea
lor de atatea vecuri nu putea gasi realisarea in
Mesia cel crucificat. Apol Judeil, egoistl de el ca po-
por ales, nu se putea impaca cu Inv6tatura Man-
tuitorului, care lovia.tocmai in mandria lor. 0 doctrina
-a caret princip$ fundamentale ataca esclusivismul in-
filtrat in viala si aspirgiunile poporului Jude", procla-
mand egalitatea nemurilor, trebuia se fie urit'a de acet
ce ascultaii cu Incredere esplica'rile Fariseilor si celor-
1 -a111 conducetori ai lor. Din causa acesta Judeil avura
sa sufere, cad Intre el si Romani nu era apropiere, pe
cats vreme tin deati nu numal la eliberarea de sub Romani,
dar Inca la supunerea acestora dominaOunil lor. Caile
www.dacoromanica.ro
 42

gresite ale poporului Judeti, catre care gratia diving sa

revarsase cu prisosinta, urmaii sa fie pedepsite. Neas-
cultarea si indaratnicia poporulul aduse indeplinirea
cuvintelor Mantuitorului, si cetatea for Ierusalbnuf
caclu sfaramata, sub puterea Romanilor la 10
August 70 prin imperatoril Vespasian si Tit. Crestinii,
sciind cele predise de Ierusalim Be retrasese in ce-
tatea Pela, si ast-fel, scapara de greutatea pedepsei la
care cu dreptul fusera condamnat,i Judeii.
Cu daramarea Ierusalimului, Judeil puteau vedea ca.
mania diving is pedepsise pentru persistenta In erOre
si indaratnicia lor. Dupe anal 70 0 n'ati templu, n'au
unde sa fact rugaciunl. lul Dumnecleu, nici unde sa
aduca jertfe. In urma, imperatorul Adrian (132) hotari
sg se ridicd un templu zeului Jupiter, in locul pe care
mai inainte fusese templul, oprind in hoelas time cir-
cumcisiunea 2) 0 noue ciocnire se face acum intre Ju-
del si Romani, care tinu trei ani, si care se terming.
prin invingerea celor d'intaiti (135). Noul for profet
Bar-Cochbe) (Fiul Rtelei) care-le dandu-se de Mesia,
servise de instigator contra Romanilor, peri in lupta la
asediul orasului Betar. Revolutia Judeilor fu aspru
pedepsita,. Imperatorul ordona, sa se construiasca pe
ruinele Ierusalimului orasul JElia Capitolina 4).
Cum sa vede dar, incercarea Judeilor re'mase za-
darnica, si situatiunea for in loc in loc sa se huhu.-
1) Math. XXIV, 16.
') Cu ac6sta reinoia un decret al Jul Traian.
4) Vecli Palestina, de Munk. Acest Bar-Cochba (r4n= nn) in
urma fu numit Fiul minciunei ($21111 gym).
4) In acest orati imperatorul Adrian opri locuirea Judeilor.
www.dacoromanica.ro
 43

nataysca, se inrautatii si mai mult. ET insa nu dezar-

meza, proba incercarile ce fac in urma pentru a ataca
crestinismul.
Noul incerceri. Samaritanil se, unesc cu Ju-
de''i contra crestinismului.-0-data natiunea judea
pergenduil flinta sa politica si religiOsa, ar fi trebuit sa
caute a Impaca bunatatea Dumnegeiasca, care fusese
deconsiderata prin Indaratnicia lor. Judeil insa nu fac
ast-fel. ET cred ca pot duce lupta mai departe, cu tbai
slabiciunea in care se gasesc. In acest scop isT aleg
armele ce li se pareatl mai potrivite lor. Se decid
a falsifica Scripturile, dandu-le interpretarea ce li se
parea ca IT folosesc. Prin opera lor Talmudul ataca
esenla invelaturei crestine. ET sunt secondati in lucrarea
lor de Samaritani, cars mai inainte eraii vrajmasil
lor. OrT cat de marl ail fost incerchrile acestora, cres-
tinismul n'a putut fi oprit in drumul seil. Originea si
puterea sa Dumnecleiasca l'a mantuit de puterea rau-
taciOsa a Omenilor, orbiV de pasiune, si crestinismul
ese din aceste lupte cu mai mare putere. Putem spune
insa, ca toil cap ail voit sa atace crestinismul ail ca-
gut victime neputincel lor, cum vom vedea in cele ur-
matOre, relative la falsii Mesia, pe care biserica i-a
considerat de inselatori. Acestia fura Dositeiti, Simon
Magul si Menandru.
Cel intaiti eietic, traind in secolul apostolic, fu Do-
siteitz, care-le facea parte din partidul gnostic si se
da pe sine de Mesia pregis de Deuteronom '). Cunos-

i) Deut. XVIII, 18.

www.dacoromanica.ro
 44

eintele ce avem despre en, sunt putin precise. Ceea

ce sa scie mai positiv, este ca.' ducea o viata fOrte aspra,
recunoscea eternitatea lumel, primia circumcisiunea,
respingea profetiile si nu credea in esistenta ingerilor,
Urmasil set se sustinura, piny in suta a VI-a 2).
Simon Magul, de loc din Samaria, fu botezat de
diaconul Filip. Despre el se vorbesce in Faptele Apos-
tnIlor 3). In invetatura sa, Simon admitea teoria ema-
natiunil Acesta este care a cerut apostolului Petru,
cand acesta se afla in Samaria cu IOn, de al vinde
puterea de a face minuni, pentru care fu aspru mus-
trat de Petru Alte amanunte nu gasim in Noul Tes-
tament despre el. Tradiliunea: a conservat insa unele
fapte atingetOre de persona 1ui Simon, pe care nu cre-
dem necesar a le arala aci 5).
Menandru, originar din Samaria, fu discipol al lui
Simon Magul. D'andu-se pre sine de adeveratul Mesia,
spunea ca este venit din Cer, in scopul de a man-
tui pre om. Ca sa alba mai multi aderenti, Menandru
spunea ca acel ce vor primi botezul seti nu vor mai
Imbartmi, ba chiar nici nu vor muri.
Acesti eretici, amintiti mai sug, nu pot se treca in-
tre sectele crestine, pentru cuvintul ca ei n'at primit

!) Eusebid. Hist. eccl. 1V, 22.Origen, Contra Cels. 1.Epi-

phaniel. Haeres. XILI. Theodoret, Haeret. Fab. II.
2) Euloghi, patriarh de Alexandria (1' 608).
8) Fapt. Apost. VIII. 9.
4) De aci a r6mas in biserica numirea de simonig. pentru eel
ce °mita sa obtina cu bani vr'un serviciu bisericesc, cat §i pentru
acei ce dail acel servicid.
9 Sa se vada lucrarea mea de istoria dogmelor bLsericei cre-
tine ortodoxe de resarit. pag. 22 §i 23.

www.dacoromanica.ro
 45

nicl persOna Mantuitorului, nict doctrina Fa, ci din

contra le-au combatut cu. multa tarie, de si urmasit
lor, incepend din timpurile Marelui Constantin, cautad
sal fie primiti in rindul sectelor crestine.

II) Din partea paganilor 1)

Religiunea pagans ca si cea judaica erall inlatu-
rate de crestinism. Evangelia lui Iisus. Christos era a
turor neamurilor far& deosebire, de indata ce credeau
in ea si se botezat. Neavend in cultul lor adorarea
9eilor inchipuiti, crestinil erat privict ca atei.
Ateismul era combatut de pagilni, de Ore-ce lovia
in bazele organisatiunel for sociale. Pe de alts' parte
paganilor din Imperiul roman li se parea ca crestinis-
mul nu este decit o sects judaica. Ca atare el era
combatut, intru cit Judeil erau vrajmasi ai Romanilor.
Combaterea crestinismului de catre paganl (din imperiul
roman) fu a) pe cale materials si b) pe cale intelectuala.
Materialicesce : Crestinii avura a suferi persecutiuni
si munci din partea acelora ; intelectualmente : incer-
call de a fi ridiculizat si Injosit prin scrierile si corn-
binatiunile for filosofice.

a) Pe cale materials
Persecutiunr.
Crestinil avura a suferi din partea paganilor 10 per-
secutiuni. La inceput paganiT abusati persecutand pe
I) Cultul greco-roman era cunoscut de cretini in secolul II
cu denumirea de religia paganorum ex locorum agrestium cam-
pitis et pagis pagani vocantur, Orosiu Hist. adv. pag.

www.dacoromanica.ro
 46

,crestini, ear in urma unul edict dat de Traian, per-

secutia deveni legalk1) luftndu-se ca motiv siguranta
Statului, amenintata de crestini. Din naratiunea is-
toric . a faptelor petrecute in cursul acestul timp, se
pOte vedea origina dumne4eiasca a crestinismului, care
in loc de a se perde ca tot aceea ce este on-ienesc
s'a inttrit mai mult in urma persecutiunilor.
Prima persecutiune incepe sub Nerone 3) (5' -68)
a doua sub .D.o.mitian (81-96), a treia sub Traian
08-117). a patra sub Marcu Aureliu (161-1M, a
cincea sub Septimiu Sever (193-211), a sasea sub
Maximin Tracul (235-238), a saptea sub Deciu
(249-251) a opta sub Gall (251-253), a noua sub
Valerian (253-260) si a decea sub Diocletian.
I. Neronell a persecutat pe crestini, ba i-a supus
la chinuri grele, pentru a se justifica de focul ce detese

1) Este prea adeverat ce persecutia inceputa, nu se termini

decal sub Marele Constantin, find une-ori mai puternica, alte
on mai slaba. In tot casul, impartirea in 10 persecutiune nu are
mult folos, intru cat nu esprima in totul realitatea. Mult mai
nemerit este a se considera timpul de persecutiune incepend o-
data cu aparitiunea cre§tinismului r mergend pans In Marele
Constantin, impartind timpul in tree periOde : 1) Pan& in Traian
2) Pena. la Deciu i 3) pana la Constantin Cel Mare. (Veda Edm.
Stapfer). Am mentinut totui impartirea in 10 persecutiuni.Oro-
siu asemana cele 10 persecutia cu cele 10 plage ale Egiptului.
2) Romanii in virtutea unei legi a celor XII tabule §i pentru
motive de a nu lovi in siguranta Statului, interdiceail ori-ciirei
religiuni streine liberul esercitiu al cultului in sinul Statului.
el Suetoniu in op. Claud. 25 dice ca imperatorul Claudiu a
isgonit din Roma pe Judeii ce se revoltase sub conducerea unui
ore care Chrestus : Iudaeos impulsore Chresto assidue tumid-
tuantes," ceea ce ne probeza ea cretinii eraii confundati cu Iudeii,
mai ales ca acetia erad revoltati de progresele ce le faceae
-creotinfi.
4) Tacit, Annal. XV, 44.
www.dacoromanica.ro
 47

Romel, in dorinta de a zidi alta. Remilne insa con-

statat ca crestiniI n'au lost urm6.rit,1 in puterea vre unul
edict Viata retrasa a crestinilor, II facea sa treca
drept conspirator) contra Statulul, de Omeni cart urasc
pe si despreluesc ; dar nu era" asa numerosl
incit sa atraga.' ura poporulul. Tiranulul ii trebuia
-o justificare fala cu revolta ce se nascuse la vederea
Romei ca arde si atunci capriciul sea lovesce In cres-
tint Ca poporul n'avea de ce sa se terra acum de
crestinl, ne probeza faptul ca urmasil lul Nerone iT

lasa liniatitl.
In timpul persecutiunel lui Nerone au suferit mar -
tiriul apostolil Petru si Paul.
II. Domician. Si sub acest imperator crestinil nu
ere" cunosculI ca deosebitl de Iudei. Baca. sufer Ore
cum -intimpul din urnia a domniel sale. (95) causa este
sca imperatorul avea tema ca nu cum-va imperatorul
ice-1 asteta Iudeii sa li is corona 2). In timpul perse-
cutiunif lul Domitian a suferit martiriul verul sett,
-senatorul Flavius Clemens, acusat de ateism, si consulul
Acilius Glabrio iar Flavia Domitilla, sotia lui F. Cle-
mens a fost esilata in insula Pandataria lang Gaet 5).

9 Aube, Hist. des persec. G. Boissier, La relig. rom. d'Auguste

aux Antonins, I.
2). De tema acesta a chiemat la Roma pe rudele Mantuitorului,
dar cand le-a ve' (jut cu mainile basicate de munca, sa convinse ca
departe de a aspira la corona. nu se ingrijail de cat de munca
campului, si le dete drumul. Vedi Eusebiu, III, 19-20.
8) Dion Cassius, LXVII, 14 la Xiphilin.
4) Ibid, Hist. romm. LXVII, 13.
5) Cronicarul Bruttius spune ca, Domitilla a fost esilata in
insula Pontia. Vecli Eusebiu, Chronicon si Hist. eccl. III, 18.

www.dacoromanica.ro
 48

Apostolul Icin a fost esilat in insula Patmos, dupe ce

aruncat intr'o caldare cu uleiu clocotit, a esit nevaamat.
Niel in timpul acestui imperator nu sunt decrete in
contra crestinilor,
III. Traian. In timpul acestul imperator crestinii
er' mai numerosi si sunt cunoseutj ca o secta deo-
sebitA de judel si ca atare mai mult persecutat,i, find
seosi afara de sub proteqiunea legilor romane. Numal
acum crestinismul este religio illicita, cad crestinii nu se
supuneau legilor dupe care Cesarului se cuvenia un cult
deosebit, intocmai ca until Dumnecleil si ere'. considerati
ca irreligiosi in Caesarem. Ca atare cresting trebuiat sa fie-
urmarip si pedepsiti in virtutea legit de les-maj estate. In
. urma unul raport al Proconsulul Bitiniel, Pliniu cel 1),
prin care se arata imperatorulul ca cresting s'ail in-
mulpt, Traian iI respunde ') a urmari pe totT tali vor
fi denuntati formal si a 'I pedepsi dad, nu vor abjures
religiunea lor.
In acest respuns se vede sanccionarea persecutiu-
nilor contra crestinilor. De acum dar inimicil vor pro-
fita de edictul imperial, pentru a-si formula acuzap-
nile for si ast-fel sa pOt5, aduce inaintea justitiel pe
crestinii, a caror urmarire este autorisata, iar religiu-
1) Epist. X, 97.
2) Ibid. 98. Actum quem debuisti, mi secunde, in excutiendis
causis eorum qui Christiani ad to delati fuerant, secutus es. Neque
enim in universum aliquid, quod quasi certam formam habeat,
constitui potest. Conquirendi non stint Si deferantur et arguantur
puniendi sunt ita tamen, ut qui negaverit se Christianum esse,
idque re ipsa manifestum fecerit, id est supplicando diis nostril,
quamvis suspectus in preteritum fuerit, veniam ex pcenitentia
impetret. Sine auctore vero propositi libelli nullo crimine locum
babere debent. Nam est pessimi exerihpli, net nostri saeculi est.
www.dacoromanica.ro
 49

nea 'Ior condamnata. Traian vedea in crestinism un

centru puternic, opus imperiului, pentru ca predica
egalitatea tuturor si nu lasa absoluta stapanire a im-
peratorulul, recunoscend ca domn absolut pe Dumne-
geti si separand ast-fel puterea Cesarului de puterea
lui Dumnecleil sau Biserica de Stat, care pang aci
emu intrunite in persona imperatorulul. Apararea cres-
tinismului a facut-o Justin Martirul.
PersOnele mai Insemnate, care au suferit martiriul
sub Traian sunt: Simeon, episcopul Ierusalimulul, in
etate de 120. ani si Ignatiu al Antiohiel, care a fost
aruncat prada leilor in amfitetrul de la Roma 1).
IV. Marcu Aureliu.Starea rea in care se gasia
imperiul, ameninlat de barbarl si lovit de fOme si
1361e, de inundatiile Tibrului si Padului, de cutremure,
etc. facura pe pagani sa acuze pe crestini de Vote aceste
rele. Din acesta causa, edictul lui Traian, se esecuta
cu multa ardOre, poporul cerend perderea crestinilor,
din a caror causa suferiari asa de mult. Marcu Aureliu,
de si filosof si cunoscetor al crestinismulul, incuviin-
leza persecuOunea tot pentru motive de Stat.
In timpul seu. perira de furia persecutiunil : Policarp
al Smirnel, Justin filosoful cu case tovarasi ai sei, Po-
tin al Lionului (f 178) si altii 2). Cum ea Marcu Au-
reliu avea cunoscinta de doctrina crestina, sa vede
din scrierile apologetice ce i se presintara de catre
Justin Martirul, Atenagora, Teofil etc.
') Se mai amintesce de Zozima §i Rufus ca ar fi suferit mar-
tiriul.
') Eusebiu, Hist. eccl. V. 1.
4
www.dacoromanica.ro
 50

V. Septimiu Sever, la inceput a fost favorabil

crestinilorM dar din anul 203, and se intOrse din
Orient, deveni persecutorul lor. Nu cunOscem motivele
care vor fi determinat pe Sever la acestA schimbare 2).
Prin decretul din 203, imperatorul ordona ca nimeni
sa nu's1 schimbe religiunea, pedepsind pe on -tine ar
contraveni. Alexandria si Africa Proconsular6 fury lo-
calitatile in care crestinil avura mai mult a suferi.
Intre persOnele care ail fost martirizate sub Sever,
vom mentiona pe Leonida, tatal 1ui Origen, si femeile
Perpetua si Felicitate cu mnca cats -va tovarasi.4)
De acum bArbatil ce conduceau biserica incep a
lua o alts directiune, in privinta purtOxii for fata, cu
persecutorii, cautand a nu esiori-cand si on -cum
pentru a se pune la dispositla paganilor, iar edictele
imperiale se adtceati la mndeplinire, asa dupA cum
gasiaiz cu tale guvernatoril provinciilor si magistratil.
VI. Maximin Tracul. Sub acest imperator, cre-
stinii au fost persecutati mai mult ca sub Septimiu

Traditiunea spune ca el ar fi fost vindecat printr'un crestin,

anume Proculus, de o bah de care suferia.
2) Se crede cä Septimiu Sever si-a schimbat vederile sale fa-
vorabile crestinilor, pentru ca acestia nu '1 onorad ca pre un
lieu si nu luau parte la serbArile date pentru el si pentru ca
Montanismul aducea o multime de neorinduell in Stat, prin
fanatismul soli
3) Tertulian spune ca era de ajuns ca cine-va sfi respunda ci
este crestin. sad a. nu voiasch a se inchina statuei imperatoru-
lui, spre a fi condamnat la mcirte ; iar in manuscriptul gasit de
Aube la Paris (compte rendu des seances de l'Acad. des inscrip-
tions, 1 Oct. 1880) se coprind unele interogatorii facute cresti-
nilor, din care resultii ca judecata for era mai lungs.
4) Fillet, Les martyrs d'Afrique 1885.

www.dacoromanica.ro
 51

Sever si cu deosebire Clerul Motivul insa. al perse-

.cutaril crestinilor nu era insAsi religiunea crestira, ci
faptul ca membril bisericil crestine era' prieteni fa-
miliei lui Sever, caret favorizase. Mai mult au suferit
crestinii din Capadocia si Pont 2.) unde poporul era iri-
tat contra lor, pentru ca se intemplase nisce cutre-
xnure de pamint, de care it acusa. pe crestini ca et
ar fi causatoril. Papa Pontian si preotul Jpolit all fost
exilati in Sardinia (235), unde isi gasira mOrtea din
.tausa relelor tratamente 3).
VII. Deciu. Cea mai crua persecutiune, din
'cite am veclut pana aci, a fost in timpul acestui im-
perator, care'si propusese 8a nimiciasa crestinismul.
Scopul pentru care lucra ast-fel, era de a reimputer-
nici imperiul, care slabise. de greutatea relelor ce'l
crestinii er' considerati ca unit ce slabirA
:aiSasa, si
temelia lui. De aceea Deciu poruncesce o persecutie
.generala 4).
Decretul avea tinta de a readuce imperiul la vechia
sa splenddre, dar imperatorul se insela cand credea
in eficacitatea lui. Esecutarea decretului se facea cu
multa. rigOre. Multi crestini abjuraa legea si sacrificati
Dello'. 5); alta parte cumpera cu bani certificate de la

1) Eusebiu, Hist. eccles. VI, 28.

') Firmilianus. apud. Cyprian. Epist. 75.
a) Catal. Liberian us, care incepe ast-fel: Imperante Tiberio
Csare, passus est D. N. I. C. duobus Geminis (Rubellio et Ru-
fino) consulibus, VIII Kal. Aprilis et post ascesum ejus Beatis-
simus Petrus episcopatum suscipit . . .". Autorul este necu-
moscut.
4) Gregoriu de Nysa, in Vita Gregorii Thaumat". opp. III, 567.
5) A§a numitii sacrificati §1 thurificati.

www.dacoromanica.ro
 --- 52

autoritati, in care se spunea ca au ascultat de ordineles

imperatorului 1). Si in timpul acestel persecutitml, s'a
putut observa ea mania dumnedeiasca pedepsesce in-
daratnicia omului, acum cand credinta si pietatea in-
cepusera a se slabil. In adever, la cea intaiii di cres-
ting parasira credinta in imm6r destul de mare 3). To-
tusi r6masera multi credinciosi.
Ca martini in timpul lui Deciu vom cita pe Vavila
al Antiohier; Fabian al Romei, Alexandru al Ierusali-
mului * Pioniu, preot din Smirna. Mai mult at su-
ferit crestinii din Cartagena si Alexandria 4) pe langa cel
din Asia mica, Roma, Sicilia, Galia. Santul Ciprian de Car-
tagena ca si Dionisiu al Alexandria parasira episco-
piile lor, numal sa nu coda victime ale persecutiunii.
Catre anul 251 Deciu inceta urmarirea si persecuta-
rea crestinilor.
V///. Gall. (Caius Vibrius Trebonianus). Sub. a-
cest imperator crestinil ail avut a suferi multe rele.
Din causa onor belle, care lovise Cara, Gall ordona
:persecutarea crestinilor 5) si inchiharea la idol Furia
poporului era asa de mare in acest timp, incit in bite
partile se audia strigatUl : «Crestinil trebue dati la leb
Imperatorul asculta acusatiunile aduse contra lor, mai

1) Ace§tia se numiaii libellatici.

') Origen c. Cels. 111, 115. Nu cred, dice el, ca linistea
de care no bucuriim s fie de lunga durata".
') Cyprian, Ep. 31. Eusebiu, Hist. eccl. VI, 41. La Smirna
episcopul Eudemion a renegat credinta; asemeni si altii. Yea
Tillemont Memoires".
4) La Alexandria se condamnau la marts copii de cinci-spre-
dece ani ',. nu mai amintim de betrani ca Metra si femei ca Quinta..
9 Cyprian, Ad Demetr. III.Eusebiu, Hist. ecles. VII, 1.
www.dacoromanica.ro
 53

ales ca cresting nu vroira a, aduce sacrificil lul Apol-

lon, ma dupe cum el ordonase. Ceea ce it retinea in-
tru cat-va de la escese contra crestinilor, erail resbOele
pe care le avea cu Persil, Scitil si Goill.
Continuand persecutiunea, in felul cum incepuse
sub Deciu, Gall ordona, urmarirea cu deosebire a cle-
rulul. Papil Corneliu si Luciu fury esilap si apol condam-
nap la mOrte. .

IX Valerian. La inceput favorabil crestinilor,

iar apol (257) persecutor al lor, Valerian ni se pre-
slut& ca unul ce a luat mesurl rigurOse contra cresti-
nismulul. Decretele sale loviati mal mult pe conduce-
toril bisericii : epikopi, preop si diaconi, cu tote ca in timpul
din urma nici femeile si copii nu era' crutail. Motivul
pentru care D. condamna pe acestia, era ca visiteza
cimitirele crestinilor. In timpul din urine. senatorl
.si alp demnitari emir urmariti si condamnap, dad.
imbratisau crestinismul.
Pe timpul persecutiung lul Valerian murira ca mar-
tini Sixt, papa Romel, cu 7 diaconl si Ciprian al Car-
tagenel cu 1.43 crestinl din Utica. PerOna care it
sfatuia a persecuta pe crestinl, a fost consilierul sett
intim Macrian, ceea ce se vede si din faptul ca dupe
,ce Valerian a fost prins de Persi (260), usurpatorul
Macrian a continuat cu violent& persecutia contra cres-
tinilor.
X. Diocletian (Caius-Valerius-Aurelius) In timpul
acestul imperator cresting erair numerosl, el avea' un
templu chiar in fata palatului regal din Nicomidia.
De si sopa si fiica imperatorulul ere"' favorabile
www.dacoromanica.ro
 54

crestinismului, totusl Cesarul Galeriu putu face pe im-

perator ca se ordone persecutarea crestinilor,1) lucre
usor intru cat partidul fanatic al paganilor, condus de.
Galeriu, era destul de puternic. Imperatorul cu tOte
acestea scia bine a nu era usor sä nimiciasca cres-
tinismul, care acum Insemna o putere in Stat ; n'avu
insa taria de a resista. In virtutea decretulul din 303,
care ordona arderea cartilor sacre, dh'ramarea biseri-
cilor si escluderea crestinilor de la on ce functiune-
publica, acestia v6clura cu lacramile in ochi cum bi-.
serica din Nicomidia fu daramata. (23 Febr. 303). Lupta.
intre cretin si pagant de data acesta era pe mOrte..
Diocletian dadu Inca fret edicte severe contra crestini-
loll, luand ca motiv Incendiul ce se intamplase in
Nicomidia si de care acusa pe crestini. Cu atata esac-
titate sa esecutati ordinile imperatorulul in Orient, incat
chiar sotia si flica sa fura nevoite a sacrifica peilor.
Numerul celor prinsl era asa de mare, ca nu mat
incapeaU in InchisOre.
.Persecutia a fost cu furie in Africa. In lspania, Bri-
tania si Galia decretele imperiale nu se esecutail, gratie
intelepciunil lul Constantin Chlor. In cele din urma.
insa si Galeriu vOu ca gresise persecutand pe crestini,

1) Se spune ca Galeriu ar fi retutit se face oracolul se nu res-

punda dorintii imperatorulul, cand acesta sa dusese se-1 con-
suite, sub motiv ca Deul nu pote vorbi inaintea inimicilor sei.-
De aceea Diocletian alunga din armata §i de la curte pre toti
ereqtinii.
2) In unul se ordona prinderea Eii inchisorea clericilor; in altul
se obligacate o data silite cu fortapersOnele din cler se sa-
crifice Deilor ; §i in fine in cel din urma (304) se poruncia tuturor
creqtinilor a sacrifica.
www.dacoromanica.ro
 55

asa ca aprOpe de mOrte revoca m6surile luate si acorda

tolerania crestinilor (311.).
Au suferit martiriul sub Diocletian dintre persOnele
mai insemnate: Petru al Alexandria Lucian preot din
Antiohia si Pamfiliu din Cesarea Palestinel cum si le-
giunea tebana ce se afla la Agaunum ').
In cele din urma persecutiunile se termina, spre mi-
rarea asupritorilor, in folosul crestinilor. Luptele sufe-
rite n'ail avut alt resultat decat intarirea crestinilor, cart
es biruitori din lupta si chiar dintre inimicil cel mai
periculosi se convertesc, v6clend num6rul mare de cres-
tini si curajul cu care el suferiaii chinurile. Si cu cat
mai mult erati persecutap crestinii, cu atat mai mult
se inmultial Acesta este proba cea mai evidenta despre
divinitatea crestinismului. Asigurarea linistel pentru cres-
tini a fost reservata Marelul Constantin, fiul lui Con-
stantiti Chlor.
Luptele dintre Constantin si Maxentiti ail de resul-
tat proclamarea edictulul de Milan (31.3),2) prin care
Constantin in unire cu Liciniu acorda libertatea cul-
telor, asigurand crestinilor bisericile si inapoindu-le ave-
rile ce li se luasera sub predecesoril lor.

1) Legionarii somati a lua parte la persecutia crestinilor, nu

s'aii lupus si atunci ail fost ucisi toti. Ei erail crestini.
1 Eusebiu in Vita Constantini, I, 28. spune de faptul miracu-
los al aratarii unei cruel pe Cer, in timpul luptei cu Maxentiu,
cu inscriptiunea : Tokw vfxcc, pe care a pus-o pe stindardele ar-
matei, in urma poruncii ca primesce Constantin in vis de la
lisus Christos. Prin acest semn Maxentiu a fost invins si ast-fel
Constantin a recunoscut puterea dumnegeiasca a lui Iisus Christos.
www.dacoromanica.ro
 56

b) Pe cale intelectualA
Dacb. armele intrebuintate de pagtini in cele 10 per-
secutiuni, amintite mai sus, aveati de scop ca se im-
putineze numerul crestinilor, nu este mal putin ade-
vArat ca si armele spirituale erail indreptate contra
acestora, pentru a lovi in insusi Iisus Christos si in
doctrina sa '). De aceea in scrierile filosofilor si sofistilor
pagani, gAsim atacurile cele mal inveninate contra re-
ligiunil crestine. Propunendu-sl a drama cu on ce
pret noua religiune, paganil se folosiati de on ce pen-
tru a injosi si nimici crestinismul.
Pentru el a nega adeverul, chiar sub scutul filoso-
fiii, nu era deca indeplinirea datoriii. Ori ce om des-
tept din rendurile pAganilor, nn putea fi considerat ca
atare, dad. nu punea talentul sell In folosul causer
pagane, chiar dad. cu acesta se combatea adeverul.
Intre scriitoril, cars att atacat mai ra'rsa, crutare cres-
tinismul, putem cita pe Ierocle, Porfiriu, Filostrat si
Lucian de Samosata 2).
Cels, din Africa, un filosof platonic, a combblut
crestinismul in opera sa «AArl 'r c X6yoG xcrth xptatc
moan+) scrise intr'un stil arogant si ironic, lovind in
crestini, pe cari IT considera ca nisce ignoranti, lipsiti
de orl-ce inteligenth. Mantuitorul Iisus Christos n'a fost
mai putin atacat. Cels nu vede in el decat un insAla."-

1) Aube, Hist. de persec. de 1'Eglise.

3) Mai se pate cita retorul Fronton pentru un discurs al set'',
care s'a perdut, ci o lucrare filosofica de care se verbesce la
Lactantiu, Instit. V, 2.
www.dacoromanica.ro
tor, care a orbit lumea prin minuni false, fara a putea
proba 'a este in adev6r Mesia, cel pregis de Profeti.
In scrierea sa Cels combate din crestinism teoria crea-
liunii, a diavoluluT, incorporaril Mantuitorulul, rescumpe-
'Aril si invierea. Din cercetarea ce facem scrieril sale,
ne putem convinge ca. El cunoscea Evangeliile pana in
cele mai mid amanuntimi. Lucrarea sa se fi fost scrise
intre 170 si 185 si a fost refutata de Origen 1) in opera
sa xcera Kaaou Partea istorica este plina de neadev6-
ruri la adresa crestinismului.
Ierocle. Acesta a fost un filosof neo-platonic 2) si
vrajmas al crestinilor sub Diocletian. Ca guvernator al
Bitiniel si apoi al Alexandria el a intrebuintat atat
puterea brutala cat si scriern. Facend intrebuintare
de acusatiunile aduse de Cels, Ierocle prin scrierea sa
«TOLcatilaatg 7cpdg to% xptattav6ug cauta a dovedi a nu
este deosebire intre- Iisus Christos si Apolloniu de
Tiana. Scrierea lui Ierocle s'a perdut. Putine cunos-
cinte despre ea gasim la apologetil crestin14).
Porfiriu 5), nascut in BataniC) la 233 d. Ch. a fost

8) M. T. Keim, Celsus Wahres Wort, Zurich 1873 C. Iach-

mann, De Celso philosopho, 1836. Fabre, Celse et le discours
veritable, 1878.
2) Plotin intemeetorul Neo-Platonismului, substitue certitudinii
ideale i absolute o probabilitate vulgarA, care results din im-
prejurthi qi parere. Veal* Ist. Fil. de A. Tr. Laurian.
8) Lactantiu, De mort persec. 16; Inst. div. V, 2.Eusebiu de
Cesarea, Contra Hieroclem.
4) Dupe Cod. lust. I, scrierea acesta a fost lovitii de un decret
imperial din 448 dupe care ea a fost condamnata la ardere.
8) Eusebiu, Hist. eccl., VI, 18; Demonstr. evang. III, 6. Au-
gustin, De civ. Dei, XIX, 23.
8) 0 colonie tiriniana din Shia.
www.dacoromanica.ro
 58

un filosof neo-platonic, purtand mai inainte numele de.

Malthus. Scrierea ea contra crestinilor este : xatac xpta-
Tundiv X6yot. Prin ea Porfiriti ara,ta un mare dispret
pentru Mdntuitorul Iisus Christos, sub cuvint c6 el a
luat corp uman si a fost crucificat. El a fost combl-
tut de Metodiu 0 alt5, scriere a lui este : lict T.));
ix XoyEcov cpaocrocpfac apoi «Tcapt circorN 'caw ip.Voce.wx.,
«11pk 'Aveiko TaV Aly6rvccov si «Dar:crop) tij rapt twv
niv-ca cpcovtiiv
Scopul pentru care Porfiriu a compus scrierea
sa gicept Tiig ix XoyEcov cpcAocsocptag» era de a opune
crestinilor o religiune iritarita pe oracule, decl re-
velata.
Filostrat, neo-pitagorician, insemnat prin atacu-
rile indreptate contra crestinilor, In lucrarea sa, ecac
lc TaV Tuctvicc 'ArcoAXthvcovx. sau «'ArcoXXawfou (3Eoc». In
acesta, scriere Filostrat arata geniul si insemnOlatea
lul Apolloniu de Tiana, considerandu'l ca o incarna-
liune a lul Dumnecleil. Scrierea a fost facuta dupre
Indemnul Iuliei Domna, sopa lui Sever, mama lui Ca-
racalla si cu scopul de a arata cä si paganismul este
o religiune inspiratA, de si prin acesta scriere se vede
destul de evident a nu se face dealt o parodiere a
crestinismulut
Lucian de Samosata (120).Unul dintre sofistil
insemnaV din scOlele Ioniei, fu Lucian. Ca satiric el
el ocupa si de cretin in scrierea : «Tcept rijc Ifspayptvou

1) A se vedea Ion Damascen.

www.dacoromanica.ro
 59
4/.............0,01.M.10,,l..

TeXatrct>>, in care Deul Peregrin este un insklator ca

0 4( acela ce este onorat in Palestina». Lucian nu cu-
nOsce nici pe Iisus Christos, nici crestinismul ; pentru
el Iisus Christos, pe care nu'l numesce nici odata,
este un sofist crucificat. Dupe Sommerbrod0) si Ber-
nays 2) scrierea luI Filostrat a fost indreptata contra.
Cinicilor.
Tuturor acestor hulitori ai crestinismului au respuns
barbati inv6tall dintre crestini, demonstrandu-le ca.
sail nu cunosc religiunea crestina sail, dac& o cunosc,
nu o combat cleat pe nedreptul.
Cum sa vede paganii at' persecutat pe crestini, cad
acestia aveati superioritate asupra for prin doctrina
cu care inlocuiati superstitiile. Atacurile indreptate contra
crestinilor, sunt combatute intr'un chip admirabil de
catre apologelii crestini : Iustin Filosoful si martirul,
Atenagora, Teofil, Minuciu Felix, Tertulian, Clement
Alexandrianul, Origen, Ciprian si Lactanjiu, despre
cars vom vorbi mac in urma.

Parintil apostolicl.

Barnaba, Clement Romanul, Ignatiu, Policarp,

Papia, Erma cum si autorul epistolei catre Diog-
net, acestia sunt parintil apostolicl, pe care biserica primi-
tiv& II consider& ast-fel, ca pe unil ce fur& cei d'intaiii disci-

1) Ausgewwhlte Schriften des Lucian, Berlin, 1878.

1) Lucian and die ICSTniker, Berlin, 1879.
www.dacoromanica.ro
 60

poll ai apostolilor'). Scrierile lor. din care unele ail ajuns

piny lanolin fragmente, iar altele din ele cu interpolatiunl,
se pot privi ca un adaos al scrierilor biblice, aflan-
du-se In conexitate cu ele si esplicandu-le pe unele
locurl. Din acestea unele se paporta la apostolul Paul,
ca ale lul Barnaba, Clement si Erma, iar altele la
apostolul Idn, ca ale lui Ignatiu, Policarp si Papia,
avend trite tendinca de a da crestinilor unele inveta-
minte practice, infiltrand in el convingerea ca Vechiul
Testament a ramas in umbra prin venirea Noulul
Testament, a legea mosaica a perdut caracterul sell
obigatoriti. La acesta trebuia sa se gandiasca parintil
apostolic', barbatil cars au primit invelatura crestina
direct de la apostoll, mai ales ca pana acum scrierile
Noulul Testament nefiind adunate, singura carte santa
a crestinilor nu era de cat Biblia. Deci Biblia trebuia
sa fie aratata ca vorbind si raportandu-se la legea nou6.
Scrierile parinOlor apostolici. stint de mare folos prin
ideile religiOse ce coprind si cu deosebire prin partea
morala a lor. In ele se vorbesce de Salvatorul Iisus
Christos, de venirea sa in fume, de binefacerile resul-
tate din mOrtea sa pe truce, de inv'etaturile lui, de a-
propiata sa venire, despre Santul Spirit, etc. In ele se \red
indicate diferitele ramuri ale teologiii crestine,in germene
acum ca sciinla, dar care aveau sa se desvolte mat tar-
cliii. Asa la Barnaba se vede raportul dintre Vechiul si
Noul Testament si esplicarea alegorica a celul d'intaiu ; la
Clement se pune inceputul dreptului canonic; in epis-

1) De aci vine numele lor de print" apostolic'.

www.dacoromanica.ro
 61

tola calre Diognet, apararea crestinismuiul fats, cu ne-

credinciosil (apologetic* la Jgnatiu dovedirea in sens
general a teoriel crestine (demonstratio catholic* la
Papia, exigesa si la Erma, morala.
Studiul amanuntit al a,cestel cestiunl infra in pa-
trologia,. Totu-si gasim ca. este bine a ne face o idee
asupra parintilor apostolici, pe CAM vreme invetAturile
lor sunt o desvoltare a doctrine crestine Se intelege
ca acesta o vom face in mod sumaria.
Barnaba, tovarasul si prietenul apostolului Paul, purta
numele de lose sail Joseph '), originar din Alexandria %
facend parte din numerul celor 72 de discipoli al Mantuito-
rului 3). Ca si Paul, Barnaba s'a consacrat pentru predicarea
evangeliii la pagani. El a fost insaxcinat de apostoll ca
sa conduca. biserica Antiohiel, dupa, mOrtea lul Stefan ;
kir de aci se duce sa. insotiasca, pe Paul in prima si
a doua caletorie misionara., avend destula autoritate.
Dad, ar fi sa. credem alte lamuriri ce ni se dail in pri-
vinta lul Barnaba, el a predicat evangelia si in Ale-
xandria % alp spun ca, si la Milan, unde a fost epis-
cop, si ca,' ar fi murit la Cipru.
Lul Barnaba i se atribue 5) o epistola., insa, pe ne-
drept. Epistola acesta este scrisa, dupe mOrtea lul Bar-
naba, sub imperatul Nerva 6). Ea are un caracter an-
ti-judaic si epistolar putin inteles pe multe locuri. Epis-

0 Barnaba numit la Fapt. Ap. IV, 36.

2) Unii spun se fi fost din Cipru.
s) Eusebiu, Hist. eccl. 1, 12Clement Alex., Strom. 11. 20..
4) Homiliele Pseudo-Clement, 1, 9, 16. II, 4.
9 Clement Romanul §i alti scriitori bisericesci.
If Dupe cele ce autorul spune in epistola IV, 4, 5.
www.dacoromanica.ro
 62

tola acesta ni s'a pastrat in doue texte : grec si latin.

Textul grec incepe cu o frasa din cap. 5, iar eel la-
tin termina cu cap. 17. In cele din urn textul grec
s'a complectat prin gdsirea manuscriptului de la Sinai.
Epistola intregd este impartita in doue parts : una dogma-
tics (IXVII) si alta morales (XVIIIXXI). In prima
parte autorul se ocupd de legea vechie, pe care o de-
clard ca neexistand mai mutt, silindu-se a esplica in-
tr'un chip spiritual tote prescriptiunile ei, dupe voinla
Domnului (Cap. X), lucru ce Iudeii n'ail priceput in
aplicatiunea for esclusiva de a se Linea de litera legit
In partea a doua se ()cup& de preceptele morale, pe
care omul nou trebue s'a le aibd in vedere, acum cdnd
i s'a deschis calea luminii si a adeverului. Cul se va
fi adresdnd acesta epistola si din ce loc va fi scrisa,
nu scim cu siguranld, destul ca ea se gasesce in tote
editiunile colectiunil parinillor apostolici.
0 sectd a Barnabitilor esista la 1441, sub papa Eugeniu
IV. ET ajung cu o Ore-care insemndtate pant in 1589,
avend de scop predica, instructiunea tinerimil si in-
cetul cu incetul a'si mdri numerul adeptilor pe calea
misionard.
Clement Romanul, a fost discipol al apostolului
Paul 1) si episcop al Romel. Despre el se face men-
liune In epistola lui Paul cdtre Filipeni (IV, 3). Pa-
rintii din secol. II si III nu se invoesc asupra tim-
pului cand el a fost episcop la Roma. Asa Tertulian 2)

1) Irineu, Heares. III, 3. Clement Alex. in Strom., IV? 17

'1 numesce apostol.
2) Tertullian, De prscript. hwret. VIII, 32.

www.dacoromanica.ro
 63

ne da asigurarea ca acest Clement ar fi fost episcop

al Romel Inainte de Linus si Anaclet, asezat aci de
Petru ca sh Inve a si sa conduct biserica. Trine'
din contra I) and ordinea primilor ierarhl al bisericil
din Roma, pune pe Clement sh fi fost dupe el. Din
scrierile apocrife 2) date ca ale lul, reese insemnatatea
,ce a jucat el in biserich. Se pare ca. Clement este
.acela despre care vorbesce pastorul lui Erma 3). «Scribe
duos libros : unum mittes Clementi, quem scriptum
millet in alias civitates* ast-fel ca epistola acestuia
dire Corinteni sh fie Indeplinirea celor scrise la Er-
ma. Daca urmhm pe Eusebiu 4) Clement Romanul se
fi murit martir in timpul domniil imperatului Traian,
(98 117). Clement Romanul ne-a lasat o epistola
adresath in numele bisericii romane celel din Corint
si a caria autenticitate este in afara de orl-ce discu-
liune 5). Dupe epistola acesta (c. 47) biserica de Co-
lint este deja veche, asa ca anul scrierel el sa fie
Intre 85 si 100.
Ceea ce a ocasionat scrierea acestel epistole, a fost
certa si neiAelegerile din biserica Corintulul, unde
unit credinciosl se revoltara contra sefilor bisericil.

1) Irineu. adv. HEeres. til, 3.Apoi Constit. Apostol. VII, 46.

Eusebiu, Hist. eccl. V, 6.
') Constit. Apostol, Recognitiones, 2 epistole care Virgine.
(Ad virgines).
8) Hernia, Vis. II, 4.
Eusebiu, Hist. eccl. 3, 34.
Policarp, 2, 1, 4, 2. Dionisie Corinth. apud. Eusebiu IV,
23.Irineu, Hares. III, 3. Origen, Stran. 1, 7, 38IV, 17.
De princip. Ht 3, 6. Hilgenfeld, Clement, rom. Epistola edit.
1876.Lightfrot, An appendix containing the recently
recowered partib. London, 1877.

www.dacoromanica.ro
 64

Prin acesta epistold, autorul cautd a readuce unirea

care este necesard intre membril aceleiasl comunin
luand in ajutorul sett autoritatea Mdntuitorului si a
Apostolilor.
Dupe cum se vede dtn coprinsul acestei epistole.
(cap. 56), biserica Rome nicl gdndea la vr'o supre-
matie fata de cele-l-alte biserici, cad din coprinsul a
reese ca nu este decat un frate, care da sfaturl in.
binele si folosul fratilor set Epistola acesta din causa
insemnathtil coprinsulul el se citea in biserica vechie
bucati din ea. Perdutd epistola acesta a fost descope-
rita in codicele Alexandrin, ddruit la 1620 lul Carol I
al Engliterel de patriarhul Ciril Lucaris.
Tot lul Clement i se atribue 1) si o a doua Epis-
told. dire Corintenl, care este in realitate o omelie
si care, dupe limba cu care este scrisd, pare a fi mal
UNA.. In ea, complectata cu manuscriptul de Con-
stantinopol (XII, 5-20), on tine 'Ate sä vadd modul
de predicd In timpul vechiti.

Epistola catre Diognet.

Acesta epistold este o insemnata scriere din biserica ve-
chie2). Autorul el dupd unit este Justin Martirul8) mal mult
pe motivul ca se afla intre scrierile acestuia; dupd. altil Qua-
1) Autorul epistolei tine mar mult de invetilturile morale ale
Apost. Paul. (Comp. epist. Ebrei).
2) Eusebiu, Hist. eccles. III, 48 spun ca cei vechi nu au in-
trebuintat acesta epistola.
8) Hekle, Patrum apoqt. op. HI-emmes edit. Pressense, hist.
des premiers siecles de l'Eglise IV. p. 509; v. p. 254.
4) Otto, Justin, oper. p. 150, t. II, 1849, combatut de Tillemont.

www.dacoromanica.ro
 65

that 1) sau Marcion 2). Dupa coprinsul el si confruntarea

cu scrierile barbatilor carora li se atribue, epistola a-
cesta nu se scie nicl de cine este scrisa, nisi cine este
Diognet catre care se adreseza. Scopul el este de a
combate acusatiunile acelora, ce sustineau ca cresti-
nismul a venit prea Unlit' cum si a dovedi ca omul nu
putea sa se mantuiasca prin propriele sale puterl3) si de
aci absoluta nevoe pentru o preparatiune catre primirea
evangeliel. Recomanda dragostea intre crestini, cad numal
asa imitau pe Dumnecleti, care a dat pe cel sant pen-
tru cel pacatosi, pe inocentul pentru cel vinovat, pe cel
necoruptibil pentru flintele condamnate la mOrte. Opera
acesta este mai mutt o apologia adresata unul Ore-care
Diognet, in scopul aratat mai sus.
Ignatiu 4). Discipol al apostolulul IOn, Ignatiu a lost al
doilea episcop al Antiohiel (Siria). El a suferit martirul pe
timpul imperatorulul Traian, care a audit de el, atuncl
cand a visitat Antiohia, in timpul resboiului ce a pur-
tat cu Partil si cu Armeni!. Chlemat inaintea lul Traian,
Ignatiu si-a aparat cu curaj doctrina ce forma con-
vingerea sa si merse pana a spune pe fata impera-
torulul ca se afla in ratacire, data crede ca mai este
un alt Dumneqeti, de cat Dumnegeul adeverat al cres-
tinilor. Pentru acesta imperatorul infuriat it con clamna
a Dorner, Die person. Christi, I.
2) Bunsen, Hippolyt, I.
3) Epist. ad Diognet. c. 9.
4) Irineu, Adv. fuer ns, V. 28 Origen, homil. VI in Lu ca.Eu-
sebiu, hist. eccles. III. 36. Ieropim, De vir. illustr. 1 6. Rui-
nart. Acta primor. martyr. sincera. Zahn. Ignat. et Po lye. opp.
1876, 301. Cotelier, Patr., App. II. VII. Dressel, Pat res App.
368 Neander, hist. eccl. Colbert, Martyrium Colberti num.
www.dacoromanica.ro 5
 66

la mOrte si este dus la Roma, unde fu aruncat in

-amfitetru, dandu-1 prada animalelor salbatice (107).
Calatoria o facu de la Antiohia la Roma pe Mare
pane in Tracia, oprindu-se la Smirna si Troada, apol
pe uscat prin Macedonia si Epir, de aci reimbarcat
la Dyrrachium se indrepta spre Roma. Sgomotul des-
.pre condamnarea sa r6spandindu-se repede, crestiniT
din t6te partile unde el trecea, IT esiatr inainte, spre
a'l vedea si admira. In caletoria sa, Ignatiu corn-
puse 7 epistole, pe care le adresa diferitelor biserici,
in care el recomanda dragostea crestinesca, ce trebue
sa domniasca intre membriT familiit crestine, si in a-
celasT Limp II sfatuesce de a nu' da indara't si a'si re-
nega credinta cu tote persecutiunile la care vor fi
dati. In acelas timp combate pretentiunile. Judeilor
de a fi supusi totI crestiniT la practicile judaice, cum
si pe ereticil gnosticT (docet,1 si ebioniti). Din aceste epis-
tole unele sunt scrise de la Smirna si adresate bise-
ricilor din Efes. Magnesia, Trallia si Roma, iar allele
din Troada si adresate bisericilor din Filadelfia si
Smirna. Epistolele acestea sunt de importanta pentru
ca in ele se documenteza esistenta erarhiel bisericesci
in biserica primitive (impartirea in diaconat, presbiterat
si episcopat), dand episcopatuhil autoritatea ce se cu-
vine, ca represintant al lul Iisus Christos pe p'amint,
iar presbiteril sunt supusi lul, dupe cum aij fost Apos-
toll supusi lul Iisus Christos, asa ca el' nu pot esercita
cele ale preotiel. de cat numal in puterea uneT delegatiunT
a episcopuluil).
1) Ighatiu, ep. ad. Trallios III, ad Magnesios VI, ad Smirneos
VIII, ad Ephesios VI.
www.dacoromanica.ro
 67

Policarp. Discipol al apostolulul bin si episcop al

'Smirnel, Policarp apare ca unul dintre parintil eel mar
insemnatl al timpulul acestuia (sec. T1). El a luat parte
la discutiunea ce s'a urmat cu biserica Romel in privinta
timpuluT serbariT pasceluT, sustinend clioa de 14 Nisan,
cum s'a admis si de sinodul din Nicea. intalnindu-se cu
Marcion intr'o qi, acesta ilintreba dad. '1 cum5sce, la care
el respunde scurt si energic eDa, cunosc pe primul
nascut al Jul Satan». Policarp a fost condamnat la mOrte
de foc, in timpul persecutlunil lul Marcu Aureliti (160),
iar cenusa 'l-a fost strinsa de crestin1 impreuna cu
.osemintele remase nearse si le pastrara. cuxeneratiune2).
AltiT spun ca pus -pe rug, focul nu Fa atins, pentru
care apol i s'a taiat capul. Si aci, de si in fata peri-
colulul, curagiosul aparator al crestinismulul nu se sfii
a marturisi cu aria pe Iisus Christos. La ordinul lul
Quadratus de a insulta pe Iisus Christos, el respunse :
tServesc de 90 and (unit clic 86) lul Iisus Christos si
nu me-a facut nicl un reiz ; deci, cum asi putea sä
-.runt vorbe defaimatOre aceluia ce este salvatorul meti ?»
Dintre scrierile lul Policarp cu scop instructiv si exor-
tativ, ne-a remas una, pe care el a adresat'o bisericil
si credinciosilor din Filipi, cart cerusera sciinte de Ia
el asupra epistolelor luT Ignatiu. In ea Policarp aduce
laude credinciosilor Filipenl si se ocupa de justifica-
rea prin credinta si ascesa.', apol isl manifests ura sa

1) Irineu, III, 3Eusebiu, IV.

') Cotelier, Biblioth. P. Apost. 1698.Edmond Le Blont, 111e-
moire Bur les supplioes destructeurs du corps, Acad. Inscript.
XXVIII, 1874.
www.dacoromanica.ro
 68

contra eresiilor gnostice, sustine autoritatea episcopului

si arata datoriele ce insotesc acesta grea sarcina si nun
se da inlaturi de a recomanda cu multa tarie suferin-
tele pentru Iisus Christos (martirul).
Erma'). Esista doue parer' asuprapersdnei lul Erma. Pri-
ma, admisa de nol, ca acest barbat este acela de care vor-
besce. Paul in epistola catre Romani (XVI, 14) si a
doua ca el este fratele lui papa Piu I (139-1542).
Este probabil ca persdna de care ne ocupam este mai
inainte de Piu, caci insusi o spune 3), de si Apusenii
vor sa vada aci numal un fel de intorsatura a modului
cum el isi presinta ideile sale.
Sub numeie lui Erma ne-a. remas o epistola, care.
trece intre scrierile parintilor apostolic', asa numita
Pastorul lui Erma (not. v) 4), pe care Irineti o credea
inspirata ca si Clement Alexandrianul. Epistola acesta
a lost pusa in rindul apocrifelor, din timpul Marelul
Atanasiu, in biserica Orientals iar in biserica apu-
;

saaa, a fost sccisa din canon de catre Sinodul Tridentin..

Ea are forma apocaliptick indemns pe cititori a face.
fapte bune si recomanda penitent.a. Epistola se im
parte in doue part' . Partea incepetOre este compusa
din 4 visiuni, iar a doua din 1.2 comandamente si 9

1) Anger, Hermae Pastor Grce, Lipsiw 1856. Tischendorf..

Herm. Past. Grace ex fragmentis, Lipsike, 1856.Hilgenfekb
Herm. Past., Grace e codicibus Sinaitico et Lipsiensi, Lipsike 1866
Oscar de Gebhardt et Ad. .Harnarck, Patrum apost, opera, Lipsim,
1877.
2) Vecli fragmentul lui Muratoriu cum ei Origen.
3) Vis. II, 4, 3.
Simonides a adus din muntele Atos un text grec al epistoleit
§1 se gasesce la Lipsca. Vedi qi Tischendort:
www.dacoromanica.ro
 69

parabole. Epilogul si conclusiunea o formeza cea de

a 10-a parabola.
Papiat). Episcopal Ierapolei din Frigia, Papia a fost
discipol al evangelistului Ion si unul dintre cei mat vechi
scriitori bisericesd, pe care hind' it numesce ecpxatoc
drlip si spune c'a fost prieten cu Policarp, suferind
martirul cam in acelas'f timp cu el (168). sub Marcu
Aureliu.
Scrierea sa insemnata este Xoykov xoptaxcliv i0jyypic,
in 5 Carp, in care autorul s'a silit a aduna cuvintele
Mantuitorului si ale insoti de o esplicare a sa, care
sa le dea clasificarea necesara, racunoscend o mare
valOre traditiunii orale &a yitp Tat ex viiv pt[iXfwv ToacBtov
112 bcpsXelo 57taAap(3ocvov, 60ov Tel 'Imp& Etharig i.pcovtijg xca
11.avOuurig.De si in istorisirea faptelor, Papia nu useza
de critica si cu tOta.' credinta sa hiliastica, totust scrierea
sa mentionata era mult pretuita in biserica primitiva
si nu putin ne-ar folosi, data am avea-o in intre-
gimea sa.

Neintelegerile asupra invepturii bisericil

Antitrinitarii 2)

Biserica a fost asa de convinsa despre divinitatea

Mantuitorului Christos, in cat laid nu s'a gandit la in-
ceput ca sa puna in discutiune natura si raporturile
1) Irineu, V, 33. Eusebiu, Hist. eccl. III 39. Ieronim, De
vir. illustr. Routh, ReliquiEe sacrEe. Mohler, Patrologie.
Rotte, Les commencements de l'Eglise ci:retienne.
2) Antitrinitarii se mai numesc §1 Unitari pentru ea primesc o
.singura persona in Dumnedeire.
www.dacoromanica.ro
 70

LuT fa0.' cu Dumnedeti Tatal. Iisus Christos, nascut dirt

Dumnecleil, mai inainte de veci, iata ce inveta biserica.
A trebuit cu tote acestea pentru ca mai in urma, sa
dea Ore-care lamuriri asupra intrebaril, care se nascea
din ace§ta credinta, si care era: Daca Ilia,ntuitorul
Christos este Dumnedetz, atunci cum se im-
paca acesta cu monoteismul sau cu unitatea
Jul Dumnedezl? De indath ce se puse in discutiune
cestiunea, biserica trebui sa caute a dovedi, ca nix
se stirbesce de loc ideea unitalii divine, prin inveta-
tura despre Dumnecleirea Fiului. Dar invetatura acesta
nu fu primith de tots. Ast-fel unit intemeindu-se pe
cuvintele Mantuitorului «Tatal este mate ca mine 1),
suspniail ca Fiul este nascut in urma decisiunii Ta-
thlul de a crea lumea; deci nu este din eternitate si
cu acesta Il subordinad Tatalui, de si primiati ipos-
tasiarea Sa, pentru care fura numiti Ipostasianisti
subordinatiani. Altii, apropiindu-se intru cat-va de
aceia, sustiniati ca Fiul este sail o simpla manifestare
a Tatalui, numindu-se pentru acesta antitrinitari
medalist; (Patripassieni), satt eh lisus Christos n'a
Post de cat un simplu om, nascut din Fer.ibra Maria
prin conlucrarea Santului Spirit si acestia se numiaa
antitrinitari dinamici (Ebionit,i). Cele doue particle
din urma sunt cunoscute sub numele de MonarhienT3).
de Ore-ce dic el, tinem monoteismul curat: monar-
chism tenemus. Deosebitele phreri asupra cestiunei
1) bin, XIV, 28.
2) Acestia se intemeiail pe invetatura lui Filon despre Aciyog
svaLd0,sto6 §i X6-(oG npocpopcx6;.
3) Ast-fel sunt numiti de Tertulian in scrierea sa Adv. Pra-
xeam, III.Epiphaniu ii numesce alogi, pentru cä combateaii
Invetatura despre Logos (HEeres LI, L1V). El uraii pe MontanistI
si nu primiaii scrierile evangelistului Ion.A se vedea asupra
for Irineu, Adv. Hceres. III.Dionisiu eel Mare al Alexandriei
Ja Eusebiu, Hist. eccl. VII.
www.dacoromanica.ro
 71

de care ne ocupAm provin din causes ca invetAtura.

despre Trinitate era supuse judecatil omen esci, care
nu se unesce cu ea, intru cat inlatura elementul di-.
vin. Impacarea opiniunilor acestora se racu in secolul
al IV-lea, prin decisiunile luate in Sinodul ma din Nicea
(325), cum vom vedea la locul respectiv '). Intre anti-
trinitaril dinamicl vom cita pe Teodot de Bizant 2)
Teodot Bancherul si Paul de Samosata") iar intre
cei modalisti pe Pracsea, Noet din Smirne) si Sabeliu.

1) A se vedea §.despre Ariu, doctrina sa si Sinodul I-iii din

Nicea.
2) Theo dot de Bizant, ducend doctrina acesta la Roma si in-
vetand ca Mantuitorul n'a fost de cat un simplu om, a fost es
comunicat de Papa Victor (189-199).
syTeodot bancherul, este un discipol al lui Teodot de Bizant, care
incerca a intemeia o biserica cu aderentii sei, dar nu reusi. Pres-
biterul Natalius, ales episcop al lor, ii parasi, reintorcenduse in
sinul Bisericei.
4) Paul de Samosata, al Antiohiei, escomunicat in 268 de ca-
tre tin Sinod din Antiohia pentru ca inveta ca Iisus Christos n'a
fost de cat un simplu om, dar ca Cuvintul era in el si acesta
'I inspira. Paul se mentinu pane ce in 272 Aurelian batu pe
Zenobia. regir.a Palmirului, care it favorisa.
5) Praxea qi Noet, invetail ca insusi Dumnedea Tatra incorpo-
randu-se a suferit pe cruce: Pater compasus est Filio. La Roma
au fost combAtuti de Tertulian (adv. Praxeam I). si Hippolyt (contra
Noetum). Dupa Noet Tatal s'a facut lui insusi Fill ipsi se sibi
Filium fecit prin incorporare.
La antitrinitarii modalisti se pate mentiona §i Beril, episcop
al Bostrei, carele inveta cum ea Fiul n'a esistat inainte de
nascere; a in nu el este de cat divinitatea Tatalui, Beril fu
combatut in 244 de Origen, dupa care iii recunoscu erorea. Ori-
gen sustinea eternitatea Fiului ca persona a parte.
Sabeliu, a desvoltat doctrina lui Beril. Dupa el in Divinitate au
irp6corrta) Ca tats s'a manifestat
fost trei inamyestari (6V6licacel
Dumneded, dicea Sabeliu, la creafiune §i cand a dat legea,
ca Fla in actul rescumperaref, iar ca Sant Spirit in lucrarea
de santire a bisericif, numal pine ce se va ajunge la &Anti-
rea destivar.7ita a el, and se va intorce in unitatea neimpar-
tibila. (ilavaC)
www.dacoromanica.ro
 72

Eretici1').
Ereticil judaisatorl. Ebionitil. Crestinil dintre
Judea nu pArasiea observarea legil mosaice, ba cereati
sa se oblige la acesta si crestinil nascut,1 pagani. Si-
nodul din Ierusalim hotarise, cum am vedut la locul
respectiv, ca paganil sa fie liberI de obligatiunile legit
mosaice. Dar Sinodul nu oprise pe judeo-crestinl de
-a continua cu observarea legit De aceea multi con-
tinuarA a da respect legil mosaice si a cere in ace-
lasl timp ca tota lumea sä facA ast-fel. Unit dintre
el erati mat severs si format' clasa Judaisanti/orM

Contra acestui preot din Ptolemaida, care, prin doctrina sa

atrasese multi episcopi, se ridica Dionisie Cel Mare al Alexan-
Ariel (261), Dionisiu al Romei (262) §1 Atanasiu. Dionisiu al
Alexandriei conibatea pe Sabeliu . i facea prey mare deose-
bire intro persdnele &Intel* Treime, aka ca era aprOpe a lovi in doc-
trina unitatii. El a revenit ins& de indata ce Dionisiu al Romei
ii arata calea gre§ita pe care apucase (Ve4i At ban., De sententia
Dionysii).
6 Cuventul erotic vine de la at pecnq §i dcpatv, in latina hresis,
ceea ce insamna un obiect de studio,
de undo dapauxog 4i excpsTixot
o doctrina §i chiar o §cola. In biserica se da numiria de eretici
acelora dintre cre§tini, cars de §i cunosc invetaturile neschimbate
ale cre§tinismului, totki le prefac §i le schimba dupe plat, pu-
nendu-se ast-fel sub condamnarea bisericii. Sunt unii cre§tini,
cars primesc punctele esentiale dogmatice §i se deosibesc intru
ceva esterior de doctrina bisericii ; ace§tia se numeEc schisma-
tici, de la cuventul crAscv , a se divisa.
') Ace§tia observaii legea vechie §i cliceau ca nu se pate, fart
observarea ei, a se cktiga mantuirea. Ei urail pe apostolul Paul
§i nu primiaa doctrina scrierilor sale, pe care o considera ca ero-
nata §i periculcisa. Iisus Christos nu era pentru ei de cat unul din
Profeti §i it credeaii a fi Mesia, fora a primi Ca este Fiul lui
Dumnecleu.

www.dacoromanica.ro
 73

-altil mai moderati si formail clasa Petrienilor').

Deosebirea acesta se facu mai pronunlata cand Ju-
daisantil opusera pe Tebutis ca sa ocupe scaunul de
episcop la Ierusalim, in locul lul Simeon. si nu reu-
sirds. Egesip dice : Pana aci biserica fu virgina ; Tebutis
nefiind ales episcop, incepu a o conrupe (Hist. eccl. IV, 22).
Dupe daramarea Ierusalimului, crestinil ce se refu-
giasera in Pella, Perea, Decapole si Coelo-Siria, dusera
cu el deosebirile acestea de credinlh'. De acum eT dafl
nascere Ebionitilor (trr;) saraci, nume cu care eratt
cunoscuti si PetrinieniT si Judaisan01, din causa sAra-
ciei ce profesau. In urma sub numele de Ebioniti 2)
se intelegiaii judaisantil alipiVi la EseT, de cand se pune
si inceputul secteT eretice. Irineu, vorbind de eT. Ii
numesce cu numele acesta. Epifaniu, da numirea de
Hazard partiduluT moderat dintre judeo-crestini
Numele de Nazarei 'Lusa era comun crestinilor din
ambele particle la inceput si numal dupe anul 70
se da judeo-crestinilor moderatl'). Fara a sci in ce chip
L) acestia erau observatori ai legii mosaice, dar nu obligati
la ea pe nimeni, nici o considera ca absolut necesara pentru
mantuire. Ei se numiaii ast-fel, pentru ca Petru era considerat
ca sef al lor.
') Epiphaniu. Hares, XXX, 17.
4) Ieronim nu face deosebire intre Ebioniti si Nazarei.
4) Nazareirobservaa prescriptiunile legii vechi; se circumcideaa:
tineati Sa,mbata ; vorbiati cu respect de Apostolul Paul ; credeati
in nascerea lui Iisus Christos din FeciOra Maria, prin lucrarea
Santului Spirit; aveati invetatura dupre Hiliasm; primiau numai
o evangelie Evangelium secundum Hebrwos =xce9 'E6pciton, scrise
in siro-haldaica sau aramea. Cum ca recunosceati divinitatea Man-
tuitorului, ne spune Ieronim Credunt in Christum, Filium Dei,
natum de Virgine Maria et eum dicunt esse qui sub Pontio
Pilato passus est et resurrexit, inquem et nos credimus (Ep.
74' ad August).
www.dacoromanica.ro
 7

au disparut acesti eretici, recunciscem ca nu se mai

ved esistand din suta a V-a.
Intre ereticii celor trel secole vom mentiona pe Ce-
rint si Elkesaiti.
Cerint, contimporan cu apostolul kin, a Post un
judeo-crestin si primul gnostic din Asia Mica. Iudais-
mul era prea infiltrat in el, de aceea se resimte in
doctrina sa, cu tota cultura filosofica. Pentru el crea-
torul lumel este un anger, Iisus era un simplu om
nascut din feciOra Maria, insemnat prin intelepciunea
si dreptatea sa ; dar cu care s'a unit la botezul in Jor-
dan si eonul Christos, dandu'i ast-fel puterea divina
pe care o pastreza pang la prinderea lui de Iudei,
de cand '1 parasesce. Prin eonul Christos, Iisus descopere
pe Dumnecleil Tatal. Cerint admitea hiliasmun si reco-
manda circumcisiunea. Pentru a respunde atacurilor
lul Cerint, evangelistul Ion scrise evangelia sa, cu care
dovedi dumnecleirea Cuvintului, eternitatea. Lui si in-
corporarea. Urmasii lul Cerint se numiail Cerintieni si
11lerintieni. .

Elkesaitil,(' ;;`?.17';,?)2) eretici a caror teoria se

gasesce in Omiliile Clementine 3), recunosceail legea veche,
se folosiat de magie si astrologie, admiteau pe Chris-
tos ca un eon mai perfect, respingeati sacrificiile. EI

') Impartitia de una mie de ani pe pamint a Miintuitoruluillsus

Christos, carele trebuia sit via, iarki, dupe urcarea sa la Ceriii,
cum credea Cerint.
2) Eusebiu, H. E. VI, 38;Epiphaniu, Hwr. I, III. XXX;
Philosophumena. IX, 13.
8) Sii se vadit E. Dressler, 1853 §i Lagarde, 1854. Scrierea
este atribuitii lui Clement Romanul, de unde si numele el. Este-
cunoscutit sub numele de Pseudo Clementine."
www.dacoromanica.ro
 75

traiati pe langa. Marea Morta si ca si Eseil se rugarr

cu fata spre reserit, de unde se numira Sempseeni
(semes = sore; 'H kcootOt). Elkesaith paziau legea mosaica,
admiteail circumcisiunea, nu primiati epistolele lui Paul.
Pana astd-0 esista, in Sudul Mesopotamiel, asa numitil'
Sabeent remasi din' secta Elkesaitilor.
Gnosticismun
Crestinismul a avut un Mimic nu putin periculos
in Gnosticism. Partisanii acestul sistem de invetatura,
opusera credintei crestine, asa numita gnosai, in vir-
tutea careia el deslegail bite cestiunile. Esistenta lumii
si a omului, a binelui si a 1.6'114 detera ocasiune acestor
eretici ca sa injghebeze o doctrina cu care sa atace
partea dogmatics a crestinismului. Folosindu-se de ideile
filosoliel grece si ale religiunilor orientale, la care uniail
principiile crestine, Gnosticii se silesc a preface inve-
tatura crestina. Doctrina for pleca de la stabilirea a
doue principii : al binelui si al 1'61114 Dumnegeti si
materia eterna.. Prin emanatiune (r.ps(3oXii 2,) din Dum-

1) Cuvintul gnosticism vine de la Ivocux6; ti acesta de la TicoatG

cunoscinth de la ivaivou a cunOsce=gnoscere, noscere; in sanscrita,
jna. Prin gnosticism se intelege invetatura care a cautat sa
uniasca doctrinele orientale cu crestinismul ; iar Gnosticii furii
acele persona din Egipt si Siria, care in dorinta de a face acest
unire. se considerail co posed o cunoscinth mai perfecto.
2) Einanatiunea este un sistem filosofic, dupa care totul vine
din spiritul suprem ca o manifestare a lui. Tote emanatiunile sunt
din acesta causa divinitati mai mult sail mai putin apropiate de
Spiritul Suprem. Asa O. actul creatiunil este o generatiune suc-
cesiva in care diferite creatiuni sunt din ce in ce mai imperfecte.
Eonii wind unii din altil se deplirteza de Dumnedeti si ajung
pang, la finele emanatiunii (6p00.
www.dacoromanica.ro
 76

nectar es o seria de eoni. masculint si femenint, cart

sunt flin;e spirituale, eterne, dintre cart unit mat per-
fecti, altit mat inferiorl. Totalitatea eonilor formeza ple-
roma (rOolperrpc, plenitudinea). Dumnecleu la Gnostict
era cunoscut sub numirile de: abis necunoscut ((3u 0,bc
arcoatoc) nenumit (istatocv6pAatoc), primordial (npoccpx.6).
etc. In manifestarile sale, Dumnedeil dobandesce
o personalitate, ast-fel '1 gasiM purtand numirile de
spirit, (vouc) cuvint (X6yoc) dreptate (8c,xatootSv1), pu-
-tere (Stivccpcc) viap. (5)1i), pace (Leijvri), i*lepciu-
ne (csocpEcc). Lumea este curata din amestecul unor par-
-ticele de lumina, care este caduth' din pleroma in masa
inerta si fara forma a materiit. Viata insa in lume era
WA de nice o regula si pentru organisarea materiit,
care acum avea viata in ea, se trimite un eon (Nil-
oupyk ). Acesta din esenta bunt a factit principiul
reului, pe satan si spiritele rele ; in urma a facut pe
Oment din materia rea. Scopul creatiunil este cs sa
elibereze din materia, raza de lumina ce a fost caclut
din divinilAte. Omul este esit fafa de nice o putere
sufletesca din mainile Demiurgului, asa ca se tara, pe
pament. Sufletul it fu dat de Spiritul Suprem. Pentru
eliberarea sufletulul din corp, care se afla sub pute-
rea Derniurgulul, se trimite un eon puternic (I3otiip)
si acesta anunta omenilor pe Dumnedeul adeverat,
care le ajuta a se elibera de sub puterile materiii.
Acest eon (Iisus Christos) a avut numai in apace*
corp uman. dupa cum sustiniau Gnosticil din Siria ;
ear dupa Gnosticil Alexandrini Iisus Christos avea o
natura indoita: omul material si eonul care s'a unit
www.dacoromanica.ro
 77

cu el la Botez in Iordan, insotindu-1 pang la patima

sa. De opera rescumpe'ratOre nu pot a se folosi de cat
omenil spirituall (pneumaticin Reintegrarea elemen-
telor care esise din pleroma, cum si reintOrcerea ma-
teriel in 'leant (Kivco }ice), formeza scopul lumei, sail
cum it numesc el f ocrcoxitlatcocc nivv.ov.
Gnosticil nu admiteaa invierea corpurilor, cad ar-
contraclice scopuluI creatiunei, de Ore-ce atuncl ar tre-
bui sa. se uniasca iarasl spiritul cu materia. Comba-
tand materia, pe care o consideraii ca isvor ar reuluI
Gnosticii au o invetatura moral& fOrte severs. El nu,
admiteau casatoria, nu aveati invetatura depre Gratie,
cad natura for era divina ; respingeau canonul cartilor
Vechiulul Testament, iar din Nout Testament nu pri-
mia de cat acelea ce conveniail dQctrinel lor, bine in-.
intele dup. ce le esplica asa cum le _places.
Gnosticismul a carul origins se gO.sesce in paganism;
a fost un inimic puternic al crestinismuluI. Timpul seu
de inflorire a fost in secolul al doilea, in Siria si Egipt ;
in secolul al treilea decade. Falsa gnosa (pi:mg cPsu-
tthvvoc) a acestor ereticl a fost comba.'tuta de Parintii
si scriitoril bisericescl. Ast-fel avem pe Joan Evange-
listul, Ignatiu al Antiohiel, Irineu al Lionului, Clement,
al Alexandriel, Tertulian, Origen, Epifaniti si Theodoret.
Gnostici)) se impart in Alexandrini si Siriacl. In-

1) .Gnosticii impartiail lumea in omen" corporal!, destinati la

perdere, Wm a se putea milntui, spiritual! (pneumatic') cari. erail
Gnostic' si sail intermediari intre cele done clase.
Intre gnostic' intr4 Simon Magul, Menandru si Cerint, des-
pre car" am vorbit in paragrafele antericire. Tot intre Gnostic'
am putea pune gi Nicolaitii, de car" vorbesce Ion in Apocalips
www.dacoromanica.ro
 78

tre eel d'intaiii vom mentiona pe Basilide si Va-

lentin, Ieracleon, Ptolomeu, Marcu, Colorbasus,
Bardesane, Ermoniu, Florinu, Balstu si Ermo-
gene ; iar la cel de al doilea pe Saturnia Tatian,
Sever, lit liu Cassian, Cerdon, Marcion, Lucian,
Ape lles, Ofitii, Setipl , Carpocrat , Epifaniu,
Canlitil, etc. 1).
Mantheil. Intemeetorul sectel acesteia fu Mani
(216-276), cunoscut sub numele de Mane si Mani-
chaeus. Asupra vietill-ul, avem putine cunoscinte2). Scim
ca el s'a nascut la Babilon, crescutI de parintil sel in
religiunea mendaita sail sabeena. Pentru invetaturile
_sale fu persecutat de regele Sapor I al Persiel; fleas-
cultand si continuand cu predica, fu condamnat la
mOrte (277). Cu suta a VI-a Maniheismul dispare.
Urme se mal \Ted in alte secte din Evul Mediu. In acdsta
secta se coprinde parsismul si invetaturile Orientulul,
luate din Haldeia si Babilon si ada." ogita cu unele parti
budiste 3).

6, 14), de si opinia iui Irineu nu este tocmai fondata. Aces-

tia avea de sef pe un Ore-care Nicolae al Antiohiei din flume-
rul color 7 diaconi. Ei aveail o viata forte desordonati, erail
idolatri si. mancaa carnea adusa sacrificial idolilor, respingeaa
casatoria.
1) Asupra acestor eretici, sa se vada lucrarea mea Istoria Dog-
melor, pag. 33.
1) Muhammed-an-Nadim, in o scrisOre a sa Fehrist-al-ulum,
se incerca a ne da Ore care lamuriri.
1) Iata principiile lui Mani : Dou6 principii In origina a tot ce
esista : unul al binelui si altul al reului, sail Ormuz si Ahriman,
fie-care avend in jurul sea o serie de eons. Ingerii intunerecului
ducendu-se in imperiul luminii, furs alungati de eonul !lamp el;
to*, care tree pe emul spiritual, ce avu sa lupte cu puterile
rele, earn In& o particica din lumina. Atunci eonul /6v nveihict,
www.dacoromanica.ro
 79

Shismele.
Montanistil. Rigurosl peste mesura, adeptii lui
Montan din Pepuza (Frigia) combaleati invetatura bi-
sericit El respingeati casatoria a doua, nu reprimiati
in sinul lor pe cel caclutl, (apostati) pentru on -ce
motive. Avend indreptata privirea spre CeritirtOte cele
pamintescl ere] urite de Montanistl.
Montanistil postiatt doue septamanl pe an. mancand
numal paine si legume si credeati ca seful lor Montan
este paracletul. Intre sectanti. avem pe Priscilla si Maxi-
milla. El purtaa numele de Frigieni si pneumatic'. Comba-
tutl si condamnatl in Asia Mich, suferira acelasl lucru In
Roma. In randurile lor, a trecut si Tertulian, dar ye-
4.end erOrea in care cacluse, se reintOrse in sinul hi-
sericil. Sectantil traesc pang in suta a VI-a.
Novacianii. (Catari). Novatian, in a doua jumetate
a secolulul al 111-lea inveta ca crestini" ce s'au lepa-
dat de legea lor, chiar in timpul persecutiunilor, nu
mal pot fi reprimip in sinul bisericil. Motivul schismel,
veni de acolo, ca nu putu sa se alega episcop al Ro-

trimis de Dumnecleti, care crea pe eon din combinatia elemen-

telor bune si rele : de aceea el este inclinat spre bine si spre
reU. Pentru mantuirea omului se trimise Iisus Christos, care avu
corp aparent. Acesta inveta pe omen' cum sa se scape de sub
stapania puteril intunereculul. Invetaturile lui Iisus Christos au
fast falsificate de urmasil lui ; readucerea lor la starea adev6-
rata se datoresce lui Mani, care este mangaitorul promis (para-
cletul). In acest stop el avea 12 Apostoli, 72 episcopi; apoi pres-
biteri, diaconi si evangelist'.
Maniheii erati divisati in auditorl si alee. Alesilor li se re-
comanda cea mai mare severitate, viata lor trebuia sa fie forte
austere : fugiati de casatoria, nu mancati came, nu beau vin, nu
lucraii nimic cu mainile. (Veal' lucrarea mea de Istoria Dogrnelor).
www.dacoromanica.ro
 so

mei, uncle triumfa Corneliu (851-253). Novatian cu

adept"' sel remase antipapa ') si separat de comuni-
tatea Romel, dadu nascere secteT cunoscuta sub nu-
mele sea. AcestI schismatici nu dadeati ertare nici ce-
lor mortl, data parasiati credinta lor. Pentru acest
motiv si clicea cum ca biserica nu mar represinta cu-
ratenia vietis, pe cata vreme numera intre membril seT
pe acestia. Ca sa admita in numerul for pe cine-va,
trebuia se'l reboteze.
Sectantii se inmultesc cu osebire in Orient si aci
se afla pa.na in suta a VII-a.
Apologetii.
Crestinismul Inca ..de la Inceputul sea a fost atacat.
Si Aida si Paganii s'ati coalisat contra sa, de si in-
teresele si ale unora si ale altora ere,' opuse. Motivul
ce i-at determinat la acesta a fost, ca prin introducerea
noueT doctrine, falsele principil ale paganismulul ca si
eronatele interpretatiuni ale legit mosaice, trebuiati sa.
fie inlaturate si cu acesta insusi beneficiile ce resultati
din ele. Mantuitorul insusi a trebuit sa lupte cu Jude%
cu deosebire cu carturarii, caci acestia perdeati mar
mult. Apostolil la rindul tor, urmand pe divinul inve-
tator, in predica for aparaii crestinismul contra falselor
acusatiuni ce i se aduceati, lucru ce se face apol de
insuss crestinii, carT isi intelegeati mar bine insemnatatea.
fie in 110 multimii si a carturarilor, fie inaintea jude-
catiT. In bite acestea inmoralitatea, ateismul, atacurile

1) Eusebiu. VI, 43.

www.dacoromanica.ro
 81

contra autoritatil erau aratate ca esistand in imaginatia

bolnava a vrajmasilor doctrinel crestine, ca espresia
cea maT Malta a virtutil. Orl cum inimicil, de si alr
lost invinsi nu depun armele. Atunci apAratoril cres-
tinismului cauta sä combata si sa nimiciasca malitiOsele
for acusatiuni. Si data rana la un punct el nu faceati
de cat -sa rabde si sa astepte alte timpuri maT bune, .

dovedind tuturor inocenta tor, totusl crestinii nu pot

re'manea in acesta stare. Nici doctrina crestink nici
datatorul el nu trebuia sa remana sub grelele acusa-
tiunI ce Ii se aduceaU, si atunci incepe apararea facuta
de barbatil insemnall aT crestinilor.
Judeilor acestl apologetl le dovedesc ca Noul .Tes-
tament este *Indeplinirea celul Vechiti, iar paganilor le
demonstrezA ca crestinismul, departe de a periclita si-
guranta Statului, din contra intaresce mal bine temeliele
sale. Prin aceste apologil crestinil vroiau pe de oparte
sa prov6ce lumea cultk ca sa-si Ilea verdictul in cu-
noscinta de causa asupra doctrines crestine, iar pe de alta
ca pe tale de petitionare sa se solicite de la impera-
torY neesecutarea ordinelor ce se daa, MIA ca creSti-
niI sä fie vinovatl, ascultandu-se numai de ura vrAj-
masilor lor.
Intre apologetil veaculul al doilea, a caror scrierI
s'ar'i lAstrat, numeram pe : Marcian Aristicle, Justin
.filosolul, Tatian, Atenagora, Teofil si Ermia. Tot de
aci fac parte si scrierile lui Irineu (adversus haereses) cum
si Fragmentul luT Muratorfil. Intre scrierile perdute vom
mentiona pe ale lul Quadrat, episcop de Atena, A-
ristide filosotul, adresate imperatorulul Adrian si ale
www.dacoromanica.ro fi
 82

lui Miltiade, Meliton de Sardes, Claudiu Apollinarie de

Jerapole adresate lui Marcu Aureliu. Cea mai insem-
nata scriere este a lui Iustin Martirul, filosof platoni-
cian, care dupa ce se crestina puse tot zelul si sciinta
sa pentru apararea crestinismului.
Marcian Aristide. Acesta a fost contimporan
cu Quadrat si originar din Atena.') Scrierea sa s'a
perdut ; monahii greci 2) spun insa ca se pastreza in
Monastirea Medelli, care se afla la 6 mile departe de
Atena. Ea era o apologia a crestinismulul, in care
pe de o parte se arata inferioritatea religiunil judaice
si pagane. iar pe de alta se documenta sublimitatea si
superioritatea morale' crestine. Acesta apologia a fost
presentata imperdiorului Adrian 3) la 125, data nu se
pune basa pe o versiune siriacP) si in care se spune
c'a fost adresata lui Antonin Piul.Epistola acesta, de
si nu in integritatea sa, s'a pastrat si in text grec.
Justin Filosoful °), supra-numit martirul, de nem grec,
s'a nascut la Sihem in Samaria, 7) (Flavia Neopolis
sat). Naplusa). De si a studiat filosofia (Stoicismul si
Platonismul), totusi n'a putut gasi multumirea sufle-
tesca decal in crestinism, in urma unei revelatiuni ce

1) feronim, De vir. illustr., 26.

9 Guilletiere. Athens anc. 1675.
9 Eusebiu, Hist. eccles.
4) Rendel Harris M. A., London, 1891. Apology of Aristides,
9 Vedi Patrologia de Migne, loc. respectiv.
Eusebiu, Hist. eccles. kronim, De vir. illustr. Photius,
Biblioth. codex.Mohler, la Patrologie. Tillemont, Hist. eccles.
E de Presense, op. cit. Freppel. Les apologistes du second
siecle.Migne par Semisch 1840-42.
7) Dialog, cum Tryph. I,Apologia 1, 1.
www.dacoromanica.ro
 83

i s'a facut de un batran, cand se afla pe marginea

unul lac. 1) Acest batran in discutiunea ce o are cu
Justin, face sa reiasa adeveritatea profetilor prin mi-
nunile ce el saversira si in urma acestel discutiuni,
Justin remase convins de puterea superidra a doctri-
nel crestine. Pentru intarirea convinctiunil ce doban-
dise, Justin incepe studiarea Scripturil, remanend insa
a's1 mentinea titlul de filosof ce'l obtinuse, pentru ca
el vedea in crestinism adeverata si cea mal inalta fi-
losofie, dispus a'l apara, cad, corl dine perte si nu spune
:adeverul, va fi judecat de Dumnegleti.2)». In sustineria
si apararia crestinismului, Justin nu inceta a discuta
cu totil, fie pagani, iudel sau ereticl, si calatori ca un
alt Paul in Asia Mica si Egipt, spre a predica evan-
:gelia.
Dintre scrierile sale nu posedam decat doue apolo-
gil si un dialog cu judeul Trifon.
Alte scrieri perdute ale Jul Justin sunt : 0 scriere
contra lui Marcion 3), alta intitulata cpiXtrig 4), apol rcept
iurilc 3) si o combatere a eresielor 3). Tot lui i s'a a-
tribuit si epistola catre Diognet, dar, dupe cum am
aratat mai sus, asertiunea acesta este neintemeiath. ;
apol Xoy6g TcpCg gDolvac si X6yog napotvettx6c.
In apologiele sale Iustin Martirul, apara doctrina

1) Tillemont, Hist. eccles. t. H.

2) Justin, Dial. c. Tryph.
1 Irineu. Haeres. IV, 14.
,) Eusebiu, Hist. eccles. IV, 18.
) Ibid, II, 18.
.) Iustin, Apol. 1, 26.
www.dacoromanica.ro
 84

crestina si respinge cu tOta energia si puterea talen-

tului si a cunoscirOlor sale acusatiunile de caniba-
lism si de ateism 4) ce se aduceati crestinilor, iubitil
set frail persecutati. Una este adresata lui Antonin Piul
si alta lui Marcu Aureliii. Odata cu apararea ce o.
face, Justin atrage atentia imperatorilor de a cerceta
acusatiunile ce se aduceau crestinilor, mai Inainte de
a da verdictele de condamnare la care era Impins de
reti-voitori. Face apoi atenta autoritatea suprema a sta-
tului asupra chipului cum sciall crestinil sa se achite
datoriile lor, supunendu-se legilor si cu acesta lu-
crand la mentinerea si sprijinirea Statului s). Fala ca
acusatiunile ce se aduceati ca crestinii, ducendu-se la
martirit, prin acesta se sinucid, Justin esplica ce este
martiriul si cum Dumneqeti permite acesta, fara inse
ca se fie o analogic intre el si sinucidere 3). In
prima apologia, pe Tanga altele, avem si mai multe la-
muriri asupra serviciului divin din suta a doua. 0
aparare a crestinilor contra judeilor Justin ne lash in
opera sa «Dialogus cum Tryphone Judaeo) Si el es-
plica puterea legit noui fala cu cea veche «Legea data
in Horeb s'a invechit si nu este de cat pentru vol, o
judeilor ; a nOstra este pentru toti si in tot locul. Ea
este noue si eterna si ne-a fost data de Iisus Chris-
tos, legislatorul nostru. (1)

') Justin. apol., 1.

2) Justin, apol. I c. LXVI 4i LXVII.
5) Ibid. apol. IL
4) Justin, Dialog. c. Tryph.
www.dacoromanica.ro
 85

Tatian 1).Discipol al lui Justin Martirul, Tatian

,este de nem asirian si insemnat prin felul cum na-
reza evenimentele 2). Pagan, neimpacat cu teoriele filo-
sail, s'a convertit la crestinism, cad, cum (lice el,
in paganism nu este de cat intunerec, pe cand in
crestinism este lumina adeverata. In sederea sa la
Roma facu cunoscinta cu Justin martirul, al carui
discipol ajunse in urma, fara inse a se ridica la cu-
getarile aceluia, ba in urma '1 parasi pentru a se a-
tasa la doctrinile gnostice, atras de teoriele lui Valen-
tin asupra eonilor. Mai inainte de a trece la eresie a
scris opera 2,e7r6c rrpbg "EXX.ipac (Oratio adversus Grw-
cos), in care a aratat pentru ce a trecut la crestinism
si in care a aparat forte mult teoriile crestine, corn-
batend paganismul, pun and sa easa in relief intelep-
ciunea si adeverul Evangeliel fata de filosofia p6ga-
nilor, una simpla si destinata pentru tots, cea-l'alta
tesuta cu fel de fel de artificii ce n'Q pot sustinea nici
inaintea acelora ce au formulat-o, necum in fata in-
tregei lumi.
Din timpul eterodox al lul Tatin ne-a remas o carte
a sa cDiatessaron» scrise in scopul de a face sä nu
se mai mentina afirmatiunile relative la Mesia ca este
din nemul lui David.
De cartea acesta, pe care Eusebiu n'a veclut-o, ne
da lamuriri Teodoret. care se mai fi gasit in diecesa

1) Daniel, Tatien l'Apologete, Halle, 1837.Otto, Corpus apolo-

geticum, Iena 1851. E. Stroehlin dans Lichtenberger.
2) Tatian, X61oG Ivo; Davicq. In urma a facut parte din secta
encratitilor.
www.dacoromanica.ro
 86

sa vr'o 700 esemplare, pe care le-a veclut si a ordonat

sa fie nimicite.
Atenagora). Pagan, de nem atenian, convertit la cresti--
nism, dupe ce veclu ca filosofia pagana nu '1 procura.
satisfactia sufietesca, Atenagora este autorul maT multor
scrierT apologetice cu care a aparat crestinismul in
fata imperatorilor romans. Din acestea nu ni s'a pas-
trat de cat una adresata luT Marcu Aureliu si Comod,
intitulata «Legatio pro Christianise si alta «De resur-
rectione. In cea d'intab1 autorul ne lasa odata cu apa-
rarea fitlosofica a crestinismului si cunoscinte despre
cosmogonia veche. Scrise intr'un stil frumos, plina de
argumente puternice in favorul erestinilor, opera acesta
ne represinta pe Atenagora ca un barbat pe deplin
cunoscetor a cestiunilor ce trateza si pe care le expune-
energic* si convingetor. In cea de a doua scriere res-
punde intr'un chip filosofic asupra cestiunil despre in-
vierea mortilor si inlatura trite obiectiunile pe care le
faceau paganil contra acesteT dogme a crestinismului.
Teofil 2). Ca si Atenagora si altil 3), Teofil care.
la inceput fusese pagan, prin citirea Bibliel s'a convertit
la crestinism, unde lucra fOrte mult pentru biserica, asa.
ca in urma mortil lul Eros fu ales episcop al Antio-
hieT. Cunoscut prin lupta ce duse contra Marcionitilor,,

Ephifaniu, Haeres. 65.Photius, cod. 234.Mosheim, Dis

sertatt.L. Paul, Apologie, Halle, 1856.
') Eusebiu, Hist. eccles. IV, 24. Ieronim, De vir. illustr.
Otto, Collect. des apologistes chret. du deux. siecle, Jena 1861.
E. de Pressense, op. cit. Tillemont, Memoires.Ceillier, Hist..
des aut. sacr. et eccles.
') Vedi Justin, Tatian.
www.dacoromanica.ro
 87

Teal ne-a lasat la mOrtea sa (181) mat multe o-

pere, pe care ieronim le numesce» breves elegantesque
tractatus, ad aedificationem Eclesiae pertinentes« dar
pan. la not nu ne-a remas deck acea adresata Ad
Autolycum 2) in trel carti, din care se vede cunoscin-
tele pe care autorul le avea asupra literaturil grece
cum si incercarile pe care le face spre a dovedi e-
sistenia Dumnecleului crestinilor.
Ermia 3).Putine cunoscinte avem despre Ermiar
filosoful, crestinul si autorul operei Scacmpp.6g tav iEw
cpuAoabcpcov sail Irrisio philosophorum gentilium.
Scopul scrierei acestia n'a fost altul decit a ridiculisa
doctrinele filosofiii pagane, pe care le pune in paralel
si cauta a dovedi din insusl natura for neesactitatile
ce contin si cum se contragic Intre ele.
Irineu 1).Pentru complectarea cestiunel este bine-
a aminti aci persOna si operile lul Irineu, invetticel
al lui Policarp si episcop al Lionului (177), unde si
muri in timpul persecupunei lui Septimiu Sever, un ini-
mic al unirei filosofiel ca crestinismul si care ca atare
Linea mult la starea primary a bisericil crestine (202)..
De la el ne-a remas opera insemnatA. «Adversus here-
res, in elineste sub titlul : 'Elayxou xcd avcctpo7qc Tlg
cpsuatovoliou yvcoaewg, BcpXfcc 7CEVTS, scriere a careia ori-

')Vecli Ph. Bridel, Theophile d'Antioche.

2) Autolyc era un prieten al autorului.
Guillon, Biblioth. des Peres. Fabricius Bibl. graec. Nean-
. der, Kirchengesch.Thienemann. Leipzig 1828.Diels, Doxo-
graphi graeci, 1879.
4) Eusebiu, Hist. eccles. Ern. Grabe, London 1702, Rene
Massuet, Paris, 1712Ad. Stieren, Lipsia 1853H. Ziegler,1871
Guillon, St. Irenee et son temps, 1876.
www.dacoromanica.ro
 88

ginal s'a perdut si nu avem decat fragmente intr.()

traducere latina. Din .cOrinsul scrieril se vede capa-
citatea autorului si folosul ce l'a dat bisericii grin ea.
combatand eresurile.
Cum vedem din cele spuse mai sus, sarcina apolo-
getilor era Brea, de Ore,-ce avean de luptat cu Omeni
grew de convins; totusl aratara si judeilor si pagani-
lor relele lor, mai ales ca apologetil erail Omeni sta.:
pant pe ideile for si nu eran condusi la acesta decat
de propriele for convingeri, intru cat in crestinism \re-
clean deslegandu-se problemele cele mai grele, care nu
be puteati pricepe in afara de crestinism si care era
preocupatiunea cercetarilor for celor mai insemnate.
Scrierile de valOre ale apologetilor n'ati fost trecute cu
vederea in nici un timp si ele au fost pretuite de chiar
paganil carora &an indreptate.
Din apologiile for se vedea in urma falsitatea paga-
nismului si insuficienta judaismului si se arata supe-
rioritatea crestinismului. Judeilor trebuia sa le dove-
diasca ca Iisus Christos a fost Mesia, de Ore -ce ei se
asteptan la un rege, care sa be aduca un imperiti vast-
Crestinil dovedira cu citate din Vechiul Testament ca
viata umila si mOrtea pe truce trebuia sa be sufere
Iisus Christos. Ca sä impace hiliasmul li se punea
lnainte credinIa in invierea corpurilor. Dar nu faceu
apel numal la cartile judaice.
Lucian, Gels, Ierocle si Porfiriu nu puteati fi corn-
batO decat cu argumente filosofice. De aceea se adre-
.seze la platonism, care admitea un Dumnalen perfect
si care avea multe asemanari cu scrierile judaice.

www.dacoromanica.ro
 89

Cu ajutorul filosofiii si al traditiunil aparara 'Bora-

vurile crescine, absurditatea si imoralitatea politeismu-
lul si gnosticii fura combatuti ast-fel de apologeti. La
lama platonismul fa parasit, ba incd comba' tut. iar
teoria Aristotelica 11 Ilia locul. Platonis.mul mai ales
atunci nu se impaca cu crestinismul, cand invetaturile
acestuia numai erati simple opiniuni, ci se concreti-
zasera si remasera definitive prin decisiunile sinOdelor.
De atunci incepe a se stahili si norma dupe care se
recunosceau adeveratii membri al bisericii recunoscute
cum si bisericile care representail adeverata doctrina
si in care sa se pcita adeveri fa,gaduinta llilantuitorului
de a fi o turma si un pastor. Si pentru ca decisiu-
nile ce se luail sa fie in acord cu scrierile apostolice,
s'a ingrijit adunarea for si formarea canonului cartilor
Noului Testament, necesar pe de o parte in scopul de
mai sus, iar pe de alta ca sa nu se lase loc contra-
rilor crestinilor de 'a le face diferite schimbari cu care
sa-s1 pOta in urma realisa scopul, adeca lovirea cres-
cinismildi si stahilirea falselor for invetaturi.

Cultul divin
Liturgia. Mantuitorul Christos luand corp uman,
a savarsit mantuirea lumil. In invetaturile date de El, omul
afla modul in care trebue sa stea in raport cu Dumnecleil,
aruia it este recunoscetor pentru bunatatea si ingrijirea
Sa. Pentru mentinerea acestui roport se stabili cultu11)

4) De la cuventul colere, a venera.

www.dacoromanica.ro
 90

crestin prin . care omul sa pdta aduce luT Dumnecial ru-

gaciuni de cerere si demultnmire,aratandu-sltot-d'o-data.
respectul si veneratiunea. Cultul se Tnanifesta in Li-
turgia 1), in care pe ling sacrificiul ce se ofera real-
mente prin paine si yin, ca corpul si sangele Mantui-
torului, impartasesce Bisericil fiinta lui lisus Christos cum
si efectele operil sale r6scumperatOre. Jn Faptele Aposto-
lilor (2, 42) se vorbesce de invetamintul apostolic (ce-
tirea si esplicarea scripturil), de frangerea painii si de
rugaciune.
Liturgia ca centru al cultulul divin public consta
din doua 041: liturgia catehumenilor (Ximoupyfcc .6w xrc-
twoup.ewbv) si a credinciosilor (viiv ncotiov.) Partea pre-
gatitOre a liturgiil era acea numita a Catehumenilor,
cad la ea erau invoit1 a asista catehumenil; iar par-
tea propritt clisa a misterulul, era acea a credinciosilor.
Deosebirea acesta a Liturgiil in dou'6 ist are inceputul
dup. ce crestinil nu mal puteau sari in public Santa
Cina, dupa cum faceati in timpul Apostolilor ; cu alte
cuvinte, dup. ce furia paganilor atrase asupra-le edic-
tile cele mal severe. La partea intaia a Liturgii, dupa.

Cuvint de la levrov arrov si acesta de le Errov TOG lath -ZOOS Xxo, de

unde Amount«, care insemna lucrare publica, iar in NQu1 Testament
serviciul DumnecieescEusebiu in De Vita Const" IV, 37 prin Xet-
Tourrok intelegea soborul episcopilor Prin Liturgic se intelege-
scum serviciul euharistic. Sunt mai multe feluri de Liturgii si
anume a lui Iacob, a bisericii de Alexandria, de Constantinopol
Santului Vasile, S. Chrisostom, pentru Orient; apoi Liturgia Ar-
menilor, Nestorienilor; liturgia roman& a lui Leone I, Sacra-
mentarium Gelasianum, Sacramentarium Gregorianum, liturgia mi-
lanes5, sail ambrosiani, gotici eau mozarabica 4i Missale gothicum,
Missale Gallicanum vetus, Missale Francorum si Sacramentarium
Gallicanum.

www.dacoromanica.ro
 91

can. 94 al Sinodului 4 de Cartagena, puteati lua parte-

si judeil, paganil si ereticil; dar la partea a doua era
oprit a lua parte alt-cineva de cat credinciosii, earl pu-
teat' aduce sacrificiul si a primi euharistia, lucru ce
nu puteati face penitentii asa numitl stantes1), de.
si aveati voia a asista si ei la servicitt, pia la un timp,
insa xtop(c tpapop&c, cad biserica Linea ca numal
initiatilor sa le descopere misterele credintel si ale cul-
tului, dupa cum Insusi Salvatorul a clis ca nu este
bine a se arunca cele sante cainilor 2) si dupa cum
insusi a facut, descoperind santele sale doctrine alesi-
lor set La efectuarea misterulul liturgic se intrebuinta
ca si asta-qt paine dospita ( @Fog) si yin curat, care
la timpul cuvenit se amesteca cu apa.
Misterul euharistic se celebra sera') urmand indata
dupa Agape 4); iar in urma se celebra dimineta. San-
tirea euharistiil se facea de episcopi sail de presbi-
terl, si euharistia se da sub ambele forme.
Misterele se celebrail Dumineca, afara de Africa
Occidentala, unde erail si alte Bile 5).
Botezul. Intrarea in sinul bisericil crestine se facea.

1) AceEttia eraii aka numiti OCCITCOPCSC (consistentes), luail parte

la rugaciune: euriis pbrix xoivcovlqcoPrec, Conc. Nic. 11. Ancyr. 4. §i
formaii a patra clasa a penitentilor.
2) Akita VII, 6.
2) Stints Euharistie era separata impreunii cu Agapile de
cultul public in biserica primitive. Fapt. Ap. 20, 7 .Pliniu, Ep.
4) Agape (cerecn/) mesele comune ce aveau be in vederea.
dragostei fraterne; predicate de biserica. Ele se faceati dilnic in
biserica de Ierusalim; iar apoi numal Dumineca. Cu secolul al
V-lea dispar.
6) Tustin., Apol. I, 67 Plin., Ep. X. 97 §i Tertul. De
orat. 19,
www.dacoromanica.ro
 92

prin botez, la care se primiail toil aceia carisc iat sa

frarturisiasca dumrfecleirea lui Iisus Christos ;de aceea
nu se admiteati deck (anent in stare de a face acestA
mArturisire, botezul pruncilor incepend a se incuviinta
mat farclia in biserica, atunci cand crestinit se inmul-
tirti si dispAru tema ce o aveau la inceput, data a-
deverurile crestine s'ar incredinta vrajmasilor. A-
tunci se introduc nasil (civiBoxoL) cart luau asupra-st
grija de a educa pe noul botezat in religia crestina.
Pentru acel ce intrau in crestinism, prin acests units
bae a mantuiril, se cerea a fl sciutorl de principiile
invetAturil crestine si de aceea era `necesitate de Ore-
care pregAtire pe care proselitul o facea sub conduce-
ria unul crestin instruit (catehet). Timpul de pregatire
se numia catihumenat. care incepe cu jumetatea a doua
a secol. II, iar cel ce se pregAtia, era numit catehu-
men. ..kcestia erail imptatitt in novitioli si edocti1), apol
in auditorl, genunchetorl si vrednic0). Timpul cand
se botezati catehumenil era Pantile, Cincl-clecimea si
Epifania. Cu botezul a fost unity Mir-Ungerea, pe care
ca si Botezul o sevarsesce preotul in biserica ortodoxa,
iar la apuseni in urm5.s'a reservat episcopului. Botezul
se facea prin afundare in apa de trel ori. Cel ce se
boteza pe litnga pregatirea ce facea, mat trebuia sh se
lepede de diavolul si de bite lucrurile lut (lepadArile
asa numite, care se asculta de nas, chruia i se incre-
dintezA crescerea spirituals a noulul botezat si care
ca mare in numele acestuia face -aceste declara-

1) Tertallian.
2) Origen.

www.dacoromanica.ro
 93

tiunl). Numat ortodoxil puteail efectua botezul; ba nick

ca nasi nu pot lua parte persOne de alta. credinta.
Dar asupra acestel cestiunt a fost Ore-care controversa_
si a urmat un diferend 1) intrebisericile Africel si Asiel
Mid, cart gasiati nevalid un botez efectuat de cb.tre
eretici, si intre Roma, care-1 socotea de bun, orT de ce
eretic ar fi facut, destul ca el se fie facut in nu-
mele Santei Treime. Tertulian nu primia hotezul ere-
ticilor, cad n'ati un acelast Dumnecleil, un acelasTi
Christos si deck nick un acelasi botez. Agripin de Car-
tagena si dupe el Ciprian cum si Firmilian, episcopul
CesarieT Capadociel, sunt de aceiasi Were; dar nu
fury aprobate vederile for decal In Simidele de Car-
tagena, cu osebire acela din 256. Papa Stefan rupse
relatiunile cu el') in 316 la Arelate, si in 325, la
Nicea 3), practica Romet fu primita ca bung, lucru ce
se confirma si la Constantinopol in 381. Donatistil ha-
sap pe Ciprian ail combAtut practica botezulul ereti-
cilor. Luteranil si ReformatoriT .primesc de bun bo-
tezul ereticilor numal data. s'a facut in numele Tri-
nit Atil.
Pe Fang Botez, Mir-ungere si Comunicare, biserica
practica si urmati5rele mistere : Nunta, Eleo-Santirea
Preutia si Penitenta.
1Cvprian, Ep. 70 76.Eusebiu, Hist. eccles. VII, 3.August.
Contra Donat. de Baptismo, contra Ep. Parm. et contra Petil.
edit. Paris, 1688. leronim, contra Lucifer. t. II, ed. Vallarsi.
Migne, Patrologia, curs. compl. Paris 1844.Peronne, PrEelect.
theol. tract. de sacramentis in genere propos. I.Boissard, Hist.
de 1'Eglise de Russie, t. I.
2) Mansi, t. II.
3) Harduin, t. I.
www.dacoromanica.ro
 94

Nunta. Casatoria a fost must pretuita de crestinism.

Mantuitorul Iisus Christos ca sa arate insemnAtatea el, a
luat insusl parte la nunta din Cana Galileil, Apostolil
a recomandat-o, iar Biserica a considerat ca un mister
legatura soOlor, bine-cuventata de ea si ca o legAtura
fatutA pentru tot-d'aona intre el, spre realisarea sco-
pului pentru care Dumnegeil i-a treat. Bine-cuvintarea
nunteI, care era precedata de logodna, se fAcea sail de
episcop sail de preot.
Eleo-SAncirea. Pe temeiul cuvintelor Apostolului
Iacob 5, 14 biserica din timpurile .cele mal vechl re-
comanda, ca o ultimo consolatiune suficientcl, pentru
mantuirea de Miele sufletesci sail trupesci, s'a se faa
celul bolnav ungerea cu unt de lemn santit. In acest
mister rugaciunea preolilor si ungerea cu unt de
lemn santit Imputernicesce pe cel bolnav si '1 ajuta,'
spre mantuire.
Preocia. Ca si in Vechiul Testament, in crestinism
-se primi de la inceput un sacerdo0u, care sa aiba grija es-
-clusivA a afacerilor spirituale ale crestinilor. Acestia eratl
-conducetoril bisericilor. Mantuitorul Iisus Christos ale-
sese anume persOne, cArora le descoperi santele si
Dumnegeescile invetaturl; Apostolil urmarA acest esemplu.
El trecura puterea supremii, in mainile episcopilor
si acestia aveati insArcinarea de a orindui pe preoti si
pe cel l'alti gervitori bisericescl ; de aci se stabili cle-
rul inalt si clerul inferior. Per§Onele din clerul malt
erau Inaintate la treptele acestea dupe meritele for si

1) Math., 19, 6.
www.dacoromanica.ro
 95

hirotonia o facea 2 sail. 3 episcopi. Presbiteril se hi-

rotonisau de episcopul loculul, unde prin delegatie,
oflciatl ei dupe ce awl santiti.
Penitenca. Biserica de si prea rigorista la inceput, a
inteles nevoia a da ertare celor gresiti, cars se po-
caesc. Ori ce abatere ins& nu dobandia ertarea cleat
In urma penitentei cu care se satisfacea dreptatea di-
vind. Luteranii sustin ca faptele penitentel nu sunt ad-
misibile si ca sunt o inventie noue WA nici o auto-
tate : res commentitia, recens confecta, sine auctoritate
Scripturae et veterum scriptorum ecclesiasticorum.
Penitenta se facea la inceput in public, iar de la se-
colul III in particular. insarcinandu-se un preot cu
acesta «npeaHrapo; hi .r.,)g p.9tzvo(ccp> si acesta se men-
tinu cu tote incercdrile ce se fac din nog pentru rea-
ducerea penitentei publice2). Modul cum trebue sd se
faca penitenta se regula prin mai multe canOne la si-
n6dele din Ancyra (31.4) si Nicea (325), pe Tanga care
se adaoga. cdrtile penitentiare ale lul Vasile Cel Mare
Care Amfilochiu de Iconium si dou6 carts atribuite lui
I6n Postitorul (1595). Penitentul nu era primit la co-
municarea cu cele sante decal dui:16 ce termina fap-
'tele peiaitentei; esceptiune pentru aceia ce ere.' gretl
bolnavi, dar si acestia trebuiati sa indepliniascd ceea
ce le remanea, data se vindecaV). Penitentil era
Impartiti in trei clase : 4) 7tp6cxXocuatc (fletus); cbtp(aatg
1) Me/anchton, Loci theol. ed. 1521.
1) Ibid. Confess. et satisf. art. 12. refutat de Bellarmin in De
Peenit. IV, 4. 5.
3) Socrat, Hist. eccles V19.Sozotnen, VII, 16.
4) Sinod Nicea c. 13.
www.dacoromanica.ro
 96

(auditio) Gnorttcoac (substratio) si 06ataacg (cousistentiO

de care impartire nu se scie cu siguranta cam in ce
timp sa Ii luat inceput, destul ca in secolul al 4-lea
pare a fi ceva de mult cunoscut 1). Din acestia peni-
tenN clasei intaia 2) asa numi0 plangetorI n'avead
voe a intra in biserica, stateati la usa el si rugail cu
lacrarnI pe credinciosi, pentru a fi mijlocitorl intre el
si a!1, reprimi in biserica. Cel din clasa a II-a sail
asa numitil auditori, carl ca si catehumeniI nu puteati
sta in biserica decat pana Ia cuvintele: Kiircg Tiov &-
xpocopivano, p.tag TGiv anfcrrcov3) si aveau in biserica un
loc aparte. Penitentil clasei a HI-a puteati lua parte
la rugaciuni si li se aplica punerea mainilor, stand In
genunchl , si in fine cel din clasa a IV-a asa nu-
rniVI asistenp, carl nu puteati sa presinte ofrande la
altar si sa is parte la santa Euharistia de cat stand
in piciOre fara a primi impartasirea, de si luail parte
la tot oficiul bisericesc. Cu alte cuvinte, luau parte la
rugaciune (guxijg p.6wic xotvantscarcec) fara a aduce
ofrande (xtopl,g npocsrpopic). Biserica occidentals pare a
nu fi cunoscut impa'rtirele acestea si se considerail per-
sOnele aflate in cele doue clase din urma ca catehumenn.
Locurile de rugaciune. Potrivit necesitgil inerente
naturii omului de a's1 manifests prin acte de cult necesi-

i) Morin, De Paenit. VI, 8.

') Gregoriu Thaumat, Epist. Can. 10. Basiliu Ep. ad Am-
philoch, 56-75.
8) Cone. Ancyra 4-6. Nicea 11-14. Basiliu Ep. ad. Amphi-
loch. 22.
4) De ace§tia nu mentionez6, canonele Sinddelor din Nicea el
Ancira, dar par a fi a.T% numitii xstli4ovrac, dui:06 Suicer, Thes,
eccles.
www.dacoromanica.ro
 97

ta' tile sale sufletesci si a cere ajutorul Celul Prea Inalt,

Inca din cele mai vechl timpurl, crestinii csanara linpre-
una sa se rOge si sa laude pe Dumnaleil. Dar locurile
uncle se adunaii la inceput, nu erati bisericile, ci casele
particulare, sinagogele si templul de.Ierusalem, iar in tim-
pul persecutiunilor erail locurile retrase si chiar subtera-
nele si cimitirele 1). Cu Incetarea periOdeI de grea in-
cercare pentru cresting (persecutiunite), acestia incep a
se gandi de a'sY face edificil proprii pentru efectuarea
serviciuluI divin, earl luara numirile de bisericl, ba-
silice, case domnesci, titule etc., evitandu-se numirea de
templu, cad acesta era nuniele usitat la ludel, si earl edi-
ficil Se zidiati cu osebire pe locurile unde se aflail
mormintele martirilor.
Numerul bisericilor -din Roma in secolul. al IV-lea
era destul de mare. Crestinil. se rugati in aceste loca-
surl sante Stand sail ingenunchind si avend de norms.
ca in tot-d'auna, sa'si indrepte fata spre resarit.
Ilodul efectuA rii serviciului divin public.
Crel;ti4iI adunatl la un loc, din timpurI veclil luara
obiceiul, de a's1 face Ore-care reguli in efectuarea ser-
viciului divin. Asa el intrebuintara cetirea unor anu-
mite pall din Scriptura, lucru ce faceaCt si Evreil in
templu'-'); apol regulars rugaciunile si cantarile folosi-
tore ; nelipsita era predica si tote acestea se intre-

1) Constit. Apost. 16. Fapt. Ap. 1, 13, 14; 2, 1 ; 19, 9 1

Cor. 11, 22 Coloseni 4, 16 Ignatiu, ep. ad. Magnes. Jus-
tin, Apol.
In secolul al II' lea sunt biserici, dupre cum se- vede la Ignatiu
si Irineu.
$) Deuteron. 31, 25 Luca 4, 16.Ep. Coloseni 4, 16.
www.dacoromanica.ro
 98

buintatt la celebrarea liturgiel 1), find mat lungl sail

mai scurte, dupe imprejurari, cum afirma Justin Mar-
tirul : «Commentaria Apostolorum aut scripta Pro-
phetarum leguntur quoad licet per tempus2)». La
serbatori insa se intrebuintau bucatile acelea care
aveail raport cu ele. Predica o facea de drept episco-
pul si numai cu autorisatia acestuia preotul sail dia-
conul.Ea avea un caracter practic, atragend atentia
credinciosilor asupra locurilor cetite din Santa Scripture,
pe care le esplica.
Cu cetirea era unit& si cantarea ; dar o desvolt?re
a imnologieT nu se incepe de cat cusecolul at
III-lea. Cetirea locurilor alese din Scripture, de care
am spus mai sus, se asculta cu mare atentiune de care
crestini, ca' in respect pentru ele, stateau in piciOre.
Viata cresting. Cresting primilor timpuri erail in-
sufletiti de spiritul invetaturil evangehce. Pentru ei
nu esista fatarnicia, nici interesul, cand se adunati iii
locasurile sante ; ast-fel se esplica de ce erail in bi-
serica unele practice, ce in urmacu scaderea puteril
moralenu mai putura sa'si alba esistenta, cum bu-
na-Ora agapele si serutarea fratesca. Cresting in hrana,
costum si alte lucruri esterne pastreza chipul de a
trai al locurilor de pe unde "se afla, dar cu inima sunt
la Ceriti. Ast-fel ni se confirm& de epistola catre Diognet
si de Tertulian, din care cea d'intaia spune: re ei, cresting,
traesc in trup, dar nu dupe trup, se afla cu el pe pa-
mint, dar cu inima la Cult.» Cu tote acestea cresting
1) Justin Mart., Apol. 1, p. 67.
') Ibid.
www.dacoromanica.ro
 99

evitail petrecerile periculOse spiritulul crestin, cum d. ex.

asistarea la luptele cu gladiatoril si altele de felul
acestora; care nu serviati deck la satisfacerea unel
desarte curiositatt Tinendu-se de norma acesta, viata
crestinilor trebuia sa aiba caracterul puritatii, sä fie
chiar santa, cad Mantuitorul a cps : «Fitt sane precum
si Tatal vostru cel din Ceriti Sant este),. Ast-fel putem
sa ne explicam cum ei basalt pe Paul (epistola I Tim,.)
nu primiati decat cu multa rigOre a doua casa-
toria. El nici nu puteau sit vada intre el pe vre. unul
care contravenise invetaturilor si mal ales pe aceia ce
se facuse culpabill de idolatria 1), adulteriu sail omucid,
si pe unit ca acestia 11 departa biserica de la sinul
el, la inceput pentru tot-d'auna, iar in urma pana fa-
cead acte de penitents 2) si obtineati ertarea.

Serbatorile
Serbarea unor anumite Bile, fie in memoria evenimen-
telor vietei lul Iisus Christos, sail a vre unul sant, formeza
in cultul crestin Serbatorile. Putine la inceput, caci perse-
cutiunile opreati desvoltarea lor, ele cu timpul se inmul-
tesc. In secolul apostolic si in prima parte a secolulul al
II-lea, dupa cum ni afirma Barnaba, Ignatiu, Justin marti-
rul. si Pliniu, se serba clioa Duminicel, care era inceputul
septemanei si se numea xupcixii iktipcc (dies dominica),
in care nu se postea, nici nu se ingenuchia; apoi din

2) Conciliul de Elvira (300).

2) Irineu, Adv. lueres. 1, 13. Teri. De pni.t ,2, 4. Cyprian,
Epist. 19.Origen, In Levit. 2. 4.
www.dacoromanica.ro
 100

timpul lui Traian eraa serbatorile Pastelui si a Cinci-

decimel. In timpul de la Pasti pana la Cinci-decime,
postul si ingenuchiarea pentru rugaciune erail oprite;
In dioa a. 40-a se serba dioa in4ltaril la Ceriti a Man-
tuitorulul. Timpul de 40 dile pana la dioa invierel
(Pastelui) era insotit de penitents si post, cu deosebire
riguros in septemana ultima (septemana mare), cAci
acesta era timpul in care crestinii se preparail pentru
marea si luminata di a Pas..teluL In biserica orientala
se mai serba si Epifania sati Botezul Domnulut Mal
tarditi se serba dioa Nascerei Domnulul, cum si dile
in amintirea martirilor, asa numite dies natalis na-
talitia martyrum. Erail apol Vele de Mercurl si Vi-
nerl, dile de ajunare').
Serbarea Invierei
Pas ce1e
Cu o deosebith atenciune se serba dioa invieril, de
si nu in acelas timp in intrega biserica crestina. In se-
colul 41I si Ili se serba Vinerea ce cadea la 14 sail dupa 14.
Nisan si in acesta, di ca si Sambata urmatOre si pana
Duminica dimineta se postea cu rigOre,iar Duminica era
dioa invieri13). Eraft cu bite aces tea trel practice' : Unii ca
crestinil din biserica RomeT serbati Dumineca de la sail
dupa, 14 Nisan ca di a invieriT ; altil serbail Vinerea
1) Erma, Pastor. lib. III.
2) 11= in ebreesce si Nret in aramea, .ta rc&axcc, la Math. 26, 2.
21 Tertul. De Jejun., 14.De orat. 14.
Sinodul de la Arelate (314) in can. 1 statua ca timpul ser-
barii pascelui sa fie acelasi in tote bisericile. Pascele erail im-
partite in Pascile crucii" (zoaxa crcaupthaLp.ov) si ale ,,invierii"
(wocccracap.ov).
www.dacoromanica.ro
 101

14 Nisan in amintirea ultimel pasta, i In fine bisericile A-

siel Mid, cart serbail Pascele la 14 Nisan in orl-ce i ar
fi fost. Se intelege, ea nu putea sa dainuiasca practicile
diferite ale bisericilor in ac6sta privinta si de aceea sino-
dul I din Nicea a resolvat cestiunea Paste la Pana Insa
sa se ajunga aci a urmat ca unele biserici sa serbeze
Paste le la 14 Nisan, Fara a tine socotela de di, cum
faceau ,bisericile Asiel Mid, de si marea parte a cres-
tinatAtil serba clioa Duminicel, care urma lui 14 Nisan.
Discutia se incepu la 160 intre Policarp al Smirnel
si Anicet, papa Romei, dar fara. resultat. In 170 parte
din bisericile Asiel, sustiniati ca Iisus Christos a murit,
la 15 Nisan, si ca a celebrat Pastele la 14, asertiune-
care In combatuta -de Apollinarie din Ierapole si Meli-
ton din Sardes, *end ca. Iisus Christos n'a celebrat
pascele In anul din urma, cad a murit la 14 Nisan. In
196 papa Victor, caruia pare sa-i fi venit ideea pri-
matiei, cauta a impune practica bisericii Romel, tutu-
ror bisericilor crestine; dar in Asia mica tot nu reusi,
si Policrat, episcopul din Efes, autorisat de colegil
sel se opune la schimbarea unel practice sanctionata
de apostolil I6n si Filip, de Policarp, Meliton si all
barbati Insemnatl al acestor bisericl. Atunci Victor rupe
relatiunile cu bisericile .Asiel, dar este chiemat la mai
multa Intelepciune de catre Irineu, episcopul din Lion,
care face pe papa sä Intelega ca o deosebire rituala
nu atinge unitatea credinte12). Sinodul din Nicea (325)
') Eusebiu, Hist. eccles. V, 23.
') A se vedeu Eug. Picard. art. Pape.

www.dacoromanica.ro
 -.....,..
402

decise ca pastele se. se serbeze in prima Duminica

dupe equinoptiul de primevare,, la care aderara si bi-
sericile A siel 1), afar. de 'unele, care fur& escomunicate
de Sinodul tinut in Antiohia la 341. Episcopul Alexan-
driel fu insarcinat de Sinodul din Nicea cu calcularea
timpulul cand era sa. cade. timpul Pastelul si el era
indatorat sä. comunice despre acesta celor-l'all episcopi.

Locul de inmormintare 2)
Crestinil convinsi de nemurirea sufletulul, aveau
multA Vagare de sf ine. pentru inmormintarea celor re-
posall. La inceput ei alesera ca locurl de ingropare
locurile de pe lange, mormintele martirilor, apoI pe
lange. biserici, tar cu timpul chiar in biserici, ceta ce
se opri prin edictele imperatorilor Gratian, Valentinian
si Teodosiu, cum si de biserice. 3).
Prin canonul 52 al sinodulul din Moguntia (313)
se permise inmormintarea prin biserici la : a episcopi
aut ahbates aut digni presbyteri vel fideles laici., Locurile
acestea de pe Tanga. biserici se numiatv. atria ecclesiw
sau xotpittcaccemeteriadormitoria, nume care con-
tin in sine si atesta, credinta in nemurirea sufletulul. Cor-
purile mortilor nu se ardeak pentru ca se. corespundti cre-
dintel in invierea mortilor si pentru a nu urma dupe
obiceiul peganilor. Ace ce nu emu botezatl sau aces
car' contraveniati legilor bisericil nu eratl inmormintati
11 Eusebiu, De Visa Const., 3, 7, 13.
') Bingham, orig. eccl. I. 23.
') Canon. apost. 2, 35.
www.dacoromanica.ro
 103

dupa regulile crestine, biserica nevoind a lua parte, ca

semn Ca ea nu insotesce de cat pe adeve'ra01 crestini.

Picture)
De si arta picturel in timpurile din urma s'a dove-
dit a fi folositOre credinciosilor, de 6re-ce lucreze asu-
pra spiritului si inimel, ca sa fac5. pe Omenil, cari pri-
vesc figurile persOnelor insemnate, sa le stimeze si
st le urmeze, totusi credir4a ca prin ele s'ar mentine
idolatria, a facut ca in biserica crestina primitive, pic-
tura sa fie nu numai deconsiderata, dar chiar inlaturata.
Este prea adeve'rat cä in catacombe s'ail ga.' sit unele figurl,
dar acestea sunt simbOle si nu icOne, simbOle ce le gasim
mai mult in viala privatA 2); crestinii fugind de icOne, cecY
Mantuitorul invetase «Dumnecleil este spirit si cine voesce
a se inchina lul se i se inchine in spirit si in adeve'r
In suta a IV-a, dupa ce crestinismul ajunse domnitor,
incepe a representa real pettantuitorul, pe FeciOiaMaria,
Apostoll si alte persOne ce s'ati distins prin in veraturile si
fap tele lor, iar in suta a V-a pictura ajunge la desvoltare. Dar
inchinarea icOnelor degenera in urma, ceea ce facu pe epis-
copil dup. vremuri, cum bun6.-Ora. pe Serenu al Marsiliel,
9 Lactant., Instit. div. II, 2. Tertul, De pudic. Rossi, Roma
cristianas utterranea, Roma 1864-77.Kraus, Roma sutterranea,
Fribourg, 1872 73. I. Damascen, Xo-roL eatoXo-pluxot. Nice-
phor, Breviarum historiw. Schlosser, Geschit. der bildersturm
Kaiser. 1812.Aringhi, Roma subterranea. Munter, Symboles
et represent. artistiques des ancien Chret.
2) Simbelele eraa pretuite mult in biserica primitiv. -A§a eraii
simbolul crucii, al peeelui, ancorei, corabiei lui Noe, al Man-
tuitorului, purtand mielul pe umerele sale.A se vedea Diet. des-
antiq. Chr. par l'Abbe Martigny.
www.dacoromanica.ro
 101

sa ea mesuri pentru scOterea for din biserica. Orientul

insa fu leganul picturei si Occidentul, care o impru-
muta de aci, are a'l fi recunoscetor.
Monahismul.

a) In Orient. Inca din timpurile cele mai vechi crestinii,

in dorinta de a realisa perfectiunea la care i conduce in-
vetaturile crestine, se retrageati de kime si traiail in
celibat. Viata ascetica, la care contribuia mult 'bora-
vurile degenerate ale societatil pagane, cum si punerea
Clerulul la dispositia Suveranulul, in urma raporturilor
ce se stabilira intre biserica si Stat, incepend cu
Mare le Constantin, se schimba in urma in anahoretica.
(Crestinil retrasi in pustiuri). Intemeetorul acestei vieti
anahoretice este Paul de Teb (-1-341); dar o orga-
nisare a vietel acestia gasim la Antonia fiul unel bo-
gate familit din Alexandria, care is1 vindu averea si
o imparti la seraci, retragkridu-se intr'o caverna, unde
stele cata-va vreme si apol intr'un castel ruinat time
de 2'0 de ani, dupe care incepu a primi discipoli, eft,
rora le permise sa'si faca celule (Xcapocc,), luand el con-
ducerea lor. Locuintele acestea se numira chinovii
(xocv06cov). Pachomiu') insa este adeveratul organisator
a vietil chinoviale, prin regulele si dispositiunile ce
lua. Pachomiu a Post din insula Tabenna, pe Nil, unde
infiinta o monastire, care era push sub conducerea unul
superior si in care to monahil lucrau pentru sustinerea

9 De Pachomiu se spune ca a strins tote cartile lui Origen pe

-care le-a gasit la monahil sei si le-a aruncat in apil.
www.dacoromanica.ro
 105

for si in care aceleasi regule erati pentru femei,

si
puse sub conducerea surorel lui Antoniu. Numerul mo-
nahilor crescea qilnic si numai la Pachomiu eratt peste
7000 pe langa tele-l-alte centruri ca la monastirile de
pe muntele Scetic si Nitric, Gaza. Palestina, Siria
Mesopotamia, Persia. Armenia si Asia Mich. Fata cu
acesta inmultire a numerului acelora, cart se detrhgeati
de la cerintele sociale, imperatorul Valente luh mesuri
destul de aspre (365). Ch numai o retragere de lume
si de greutatile el, nu era scopul infiinthrit vietil mo-
nastice au vedni'o, in urma, insusi .aceia ce erati par-
tisanii monahismului, si ca sh nu -compromith acesta
institutiune o luara sub ingrijirile lor. Ast-fel facu Ma-
rcie Basiliu. ('0379), infemeetorul unei monastiri langa*.
Cesarea, care prin regulele sale din < Constitutiile mo-
nastice , imprim6, ascestei vie caracterul apostolic si
asemenea ingerilor, scotend in acelasi timp pemonaht
din deserturl si stabilindul prin monastiri apropiate
de orase. unde sa fie mat de folos acelora, ce aveau
nevoe de sfaturile si indrumarile for spre perfectiona-
rea morala. De aci inainte insa monahit nu mat cunt
primitt Med de nice o regula. Ori tine vroia sh mire
in monastire, trebuia sh probeze di are vocatiune pen-
tru acesta, si in acest stop erail supusi la o incercare
de tree ant, numiva noviciat.
b) In Occident. Occidentul nu cunoscea viata mona-
hala phnh la Marele Atanasiu (1-375) care comunicand papet
despre disputele si certele arianice. atat prin scrierile sale

2) In Palestina ki Siria monahismul veni de la scola infiintata

de Ilarion la Gaza.
www.dacoromanica.ro
 106

(Vita S. A ntonii) cat si prin vin graiii, a transplantat acolo

monahismul oriental. Ambrosiu de Medi° lan fonda,
lung scaunul episcopiel sale o monastire. Favorabili aT
monahismulul fury Inca Eusebiu de Verceil, fericitul
Augustin si Ieronim pe langa Martin (-1- 397) care inte-
meia monastirea Marmoutiers langa Tours, si ono-
rat langa Antiba in insula Lerins, apol I Cassian
ast-fel ca, Incetul cu incetul numerul monas-
tirilor cresce si in Occident ; dar viata monahala nu
era asa severs ca in Orient. Preocupatia principals, pe
Tanga rugaciune ; era lucrul manual, traind impreuna Tara
a's1 schimba nici portul, (laici), afara de superior care
era preot.In suta a VI-a Benedict de Nursia (480-543)
incerca organisarea monahiSmuluI in Occident, fondand
monastirea Monti Cassino langa St. Germano (629)
find pentru el aceea ce fusese Mamie Basiliu pentru
Orient. El opri pe monahi a esi vr'o data din monas-
tire, considera eh' satoria for ca nevalabila si le impuse
studiul cu preferinta, Monastirea Vivarium din Italia.
de jos langa. Squillacium fu fondata de Cassiodor si
aci se ocupati monalni cu studiul, in special cu co-
piarea cartilor importante. AprOpe de Placenta se facu
monastirea Babbio (614) de catre Colomban.

Statul. si Biserica
Raportul dintre ele.
Cu ajungerea crestinismulul religiune de Stat, a
urmat firesce ca intre biserica si Stat sa se stabiliasca
ore -cart raporturi, basate pe firea lucrulul, intru cat
aceiasi individl call ere,' membri aT bisericil, eraa si
www.dacoromanica.ro
 107

cetateni ai Statului. Inca de la inceput Marele Constantin,

urmand obiceiului vechiti, dupe care el era Mare Pon -
tefice, se credea ca si in biserica .cresting pOte 'Astra
urmele inaltei funcliuni pagane, pentru care cuvint se
si numia ircEaxorcog -rdivgco viric exxXlioCac. Din acesta numire
insa se vede ca Constantin cel Mare nu se amesteca decal
in afacerile din afara ale bisericii, lucru ce si dupe el
s'a observat de capitenille ortodoxe ale Statelor, ca un
drept recunoscut si de biserica (jus circa sacra). Cand
insa moravurile decad, cand la Constantinopol cresti-
nismul nu mai era sufletul imperatorilor, atunci bise-
serica are a suferi de amestecul puteril civile in afa-
cerile sale interne. Cestiunile de dogme, de ritual, er'
lasate la deciderea bisericii, statul Band intretinerea,
Clerului si ingrijindu-se pentru zidirea bisericilor. Prin
influenta ce biserica avea asupra crestinilor, averile
acestora incep a fi lasate prin testamente bisericilor,
iar statul nu numal ca nu se amesteca in adminis-
trarea acelor averi, ba Inca le scutea de on ce dart
Cu inmultirea mijlOcelor bisericii, ea cauta a umplea
unele goluri simtite si in acest stop infiinteza asiluri
pentru bolnavi si orfani. Nu numal averile si biserica
in genere era' scutite de dari catre Stat, ci chiar
Clerul se bucura de acest privilegiti, obtinend imuni-
tatea personala, dupe cum se obtinuse acea locala,
in virtutea careia biserica putea lua sub ocrotirea sa
pe cineva, fara a se putea atinge de el vr'o autoritate
sail particular.
Cum vedem dar in crestinism ideia de stat difera
de notiunea pe care o aveau paganil si judeii si a
www.dacoromanica.ro
 108

lost iniemeiata pe cuvintele lui Iisus Christos, impe-

ratia mea nu este din lumea acesta» (Ion 18, 36) si
datl lui Dunmedett ceea ce este a lui Dumnedett si
Cesarului ceea ce este al Cesarului» (Mat. 22, 21.
De alts parte consciinta religiOsa a crestinismului n'a
putut fi turburata sau inlaturata prin puterea civila,
probe multimea mare de martini, care a ridicat Inuit
puterea si numerul crestinilor. Gaud ins& nu s'ati in-
toles rolurile acestor doui factori sociall, atunci vedem
amestecul puteril laice in afacerile bisericesci si impe-
ratori ca Basilisc, Zenon, Iustinian I, Eracliu, Consta-
liu IT prin decrete si dispositiuni eat mesuri
pentru regularea credintei hi invetaturel crestine.
Tot ast-fel se intampla si din partea bisericel occiden-
tale, cand depasind rolul sett dat de Mantuitorul, vroia
se aiba in mina sa puterea temporal& si el sä i-se
inchine tote stilpanirile de pe pamint.
Remane insa constatat istoricesce Ca raporturi ba-
sate pe inieresele comune esistatt intre biserica i stat
si pe cats vreme acest raport era asa dupe cum Ma-
t.ele Constantin it stabilise, ambele institutiuni lucratt
in acord pentru interesul societatii.
Paganismul* invins; religiunea cresting
dominants.
Suferintele prin care ati trecut crestinii nu ail putut sal
aduca la peirea la care se asteptatt contraril Ion : judeii si
pAganii. Crestinii, convinsi de Dumnedeirea internee-
toruluI crestinismului cum si de santele invetaturi date
de El, rabdatt cu resignafiune tot ce li se facea si cu-
www.dacoromanica.ro
 109

nuna martirica, era cea mai mare multumire sufletesca,

pe care el o puteati astepta de la aceia. Armele vraj-
mase nu erail de cat ucigatOre de trup, si de aceea
ranele si golurile acute de ele, nu numal ca nu
au pricinuit scaderea numerului crestinilor, ci din
contra '1-a marit, otelind pe aceia ce era conducetoril
lor. Inmultirea numeralui crestinilor, dovedirea falsitatil
doctrinelor pagane si a superioritatii crestinismului a
facet ca paganismul sa 's1 perda esistenta, chiar in
fata acelora ce representail cultura si puterea pagana.
Ast-fel ese esplica cum filosofil paganl mariati num6rul
crestinilor, si la rindul for aparau cu tot talentul si cu
IOta puterea noua doctrina, dovedind el, ca cunosce-
tori, insuficienta paganismulut Ast-fel se intelege, de
ce in cele din urma paganismul nu mai putu re-
sista si Cajus Flaviu Valeriu Claudiu Constantin')
(nascut la, 27 Februarie 274, si mort 337), in 323
declara crestinismul de religiune dominanta, dupa ce
in 313, prin edictul de Milan, le acordase : dibera et ab-
qoluta facultas, calendae religionis» acorda toleranta ce-
lor-l-alte culte, si, pentru ca sa nu irite spiritele acelora,
ce se pomenisera incbinatori peilor, se arata fOrte in-
gaduitor fata de el, de si in ocasiunile isi manifesta
dorinta de a vedea pe supusii sel ca au imbratisat
crestinismul, el singur luand numele de crestin, men-
tinenclu-si insa titlul din paganism de pontifex ma-
ximus. De aci inainte bisericile inccp a se zidi, iar

1) Eusebiu, Vita Constantini. Gaston Boissier, La convers-

sion de Constantin.--11. A. Broglie, L'Eglise et ''empire au qua-
trieme siecle, Paris, 1857.
www.dacoromanica.ro
 410

templele pagane, cunoscute ca odinicira fusese cen-

trurl de demoralisare, fura inchise. Muma sa Elena,
o picish crestina, lucra pentru construirea nouilor lo-
casuri Dumnecleesci, cu deosebire in Palestina. Cu anul
330 Bizantul devine capitala imperiulul, in onOrea
intemeetorulul seil, luand numele de Consfantinopol,
si acest centru, care avea se redea noui forte impe-
riului, pe nesimtite se transforms intr'un adeverat oras
crestin ; mai ales ca. cu Wts menajarea paganilor, func-
tiunile mai inalte in Stat, nu erail incredintate de cat
crestinilor. Motive de inalta.' prudenth '1-a tinut pe Ma-
rele Constantin, chiar in interesul causel crestine, de
a nu primi official botezul, re'manend pang aprOpe de
mOrtea sa (337) in stare .de catehumen, neluand ca
atare parte la serviciul divin intreg, la care nu era
permis de cat celul ce primise botezul. AprOpe de mOrtea.
sa, Constantin s'a botezat de catre Eusebiu al Nicomediel,
pentru eh atuncl se afla la castelul Achiron, langh Nicome-
dia. Mama sa Elena a murit in Palestina intr'o varsth
destul de inaintata (80 ani). Pentru meritele sale marl
cu care imperatorul Constantin si muma sa Elena -ail
lucrat pentru causa crestinh, biserica II numera intre
sand si serbeza, cliva de 21 Maia, pentru amintirea
faptelor lor.
Modul intelept cu care acest imperator a sciut sa
ajute respandirea crestinismului, n'a fost urmat de fiii
s61, cart isi propuserh a-1 introduce cu puterea, de si
prin acesta i se faces mai mult WI, sciut flind-ca pu-
terea de viata a sa este neintrecut mai puternich asu-
pra spiritelor, de cat argumentele concrete asupra con-
vinctiunilor Omenilor.
www.dacoromanica.ro
 111

Urmasii lui Constantin Cel Mare

Constanciu in. Orient (337-36V, Constant in
Italia si Africa (337-356) si Constantin II in a
parte a Occidentului (t 340) Iulian (361 63).
Flit lut Constantin urmara parintelui for in dorint.a
de a face crestinismul sa se respandiasch cat mat
mult si cat mat repede. Mijlcicele intrebuintate de ei
n'ati fost insa asa de alese ca ale marelut for parinte,
pentru ca el' se folosira de violenta si de putere, dupre
cum am c,lis mat sus. In scopul acesta el prin doue
decrete unul in 341 si altul in 351 opresc sacrifi-
ciile ce se aduceati peilor si dispun inchiderea tem-
plelor pagane ; iar acelora ce contraveniatt dispositiu-
nilor luate, li se aplica pedepsa confiscaril bunurilor si pe-
depsa cu mOrte. Dar nu prin ast-fel de mijlcice se putea
infiltra credinta crestina In pagani, cart de nevoe se con-
vertiati ; ba, ceea ce este mat mult, ca mat tots dintre
ace' ce dobandisera o cultura in sailele pagane, care
erati vestite in retorica si filosofia, incep a'si arata
.ura contra crestinilor. De aceea indata ce reactiunea
incepe, este usor imperatorulul Iulian de a lovi
direct in crestinism mat ales dupe ce dstigase in partea
sa armata, Inca de pe cand fuse trimis in Galia contra
Germanilo0 Purtand ura contra but Constantiu, care era
prea zelos apa'rator al causer crestine, cum si contra
acelora ce-I avea pe lingh el, Iulian, indata ce ajunge
imperator '41 pune in gand a combate tot aceea la care
Taurlet, Paris, 1821. operele complecte ale lui Iulian traduse
din Grecesce.
www.dacoromanica.ro
 112

tinuse verul sea, si ca atare si crestinismul, mat ales ca in

timpul studielor, pe care si le-a facut in Constantinopol,
Nicomedia si Atena, capatase credinta ca el este menit
a restaura paganismul, filosofii pagani silindu-se a-'1
intari in acesta credinta. Se banuesce ura contra cres-
tinismului ca provenita, din fa,ptul ca el, care avea
aplicare pentru studiile profane, a trebuit sa sufere re-
ligiunea curtel, dupe cum i se impunea, ceea ce l'a in-
tarit in credinta ca paganil n'ati imbratisat noua reli-
giune de cat de nevoe, iar nu din convingere.
Urind pe crestini pe carl it numea GalilienV) impii
si atel, Iulian adoratorul si inchinatorul peilor, in-
chise scOlele de cultura (decretu 362) crestinilor, 11 in-
Miura pe acestia din functiunile mai inalte, le lua mi-
jlOcele de trait'', si pentru tote acestea se apara cu
aceea ca Evangelia predica saracia, deci, ast-fel se cu-
vinea sa si fie. ,El ca sa aduca nelinistea chiar in si-
nul crestinismului revoca edictele, prin care Episcopii
si ce1-1-alit clerici Arianl erail esilatl. Ura si sarcas-
mul cu care se purta NA de crestini se vede din scrie-
rile sale2), ura care a pastrat'o. chiar Mantuitorulul si
Apostolilor.
Pentru a restabili paganismul, lovind in crestinism.
trebuia se is mesuri de indreptare. Mentinendu-si ti-
tlul si rolul de Pontifex maximus, aducea qilnic sacri-
ficii peilor, introducend multe din institutiile bisericil
crestine, cum spitale pentru saraci si pentru bolnavi,

1) Greg. Nazianz. Orat. IV, 119.

2) Vecli Misopogon sau vrajmasul barbel'.

www.dacoromanica.ro
 113

cantarea, predica, transformand Ore-cum crestinismul

iar nu restabilind paganismul.
In 362, printr'un decret al sett dispuse ca bunurile
Statulul ce se detesera crestinilor din 'timpurile lul Con-
stantin Cel Mare sa fie restituite, templele luate de
la paganI sa fie inapoiate, si dace vor fi ruinate crestinil
s'6le rezidiasca. Tot prin acest decret clerul nu mal
putea primi testamente salt legaturl: CreJ'end ca isI va
putea ride de yantuitorul, db.' du ordin pentru rezidirea
TerusalemuluI, contribuind si el cu sume marl pentru
acest sfarsit. Se Intelege ca Judeil alma]) din 'Vote par -
tile spre a 's1 vedea restaurat templul; dar nu prin
Ordine Imperiale se putea inIktura condamnarea Ierusa-
lemuluI facuta de Mantuitorul (Mat. 24. 2-7. Luc. 21, 24) ;
de aceea incercarea remase zadarnick niste cutremure
de pamint ruinand tot aceea ce Incepuse. Bite ca Ju-
lian ar fi luat multe mesurI periculOse pentru crestinl,
dar in o espeditie contra Persilor, fu lovit de o saga
inimica si muri, pronuntand aceste cuvinte : Tandem,
vicisti, Galilaee.! Ast-fel se termina viata acestul Mimic
al crestinismulul. pe care biserica Il numesce Apostatul
si Gregoria de Nazianz II asemana cu Achab, Jero-
boam, Faraon si Nabuchudunosor. El a fost combatut
si de Ciril al Alexandriel, pentru cele trei card din scrie-
rea sa Adversus Christianos.
Urm'a, torli Jul Iulian pane la Teodosiu: Jo-
vian, Valentinian I, Valens, Grapan, Valenti-
nian II. Imperatoril cart urmara lui Iulian, usand de
multa prudenta si moderatiune nail respuns cu vio-
lenta actelor cu care Julian atacase crestinismul; to-
8

www.dacoromanica.ro
 114

tusi el eau mesurl pentru anularea decisiunilor luate

de Iu lian. Asa d. ex. Jovian (Flavius-Claudius-Jovia-
nus1) (353 364), care fu proclamat imperator de
legionary, zelos estin si vrajmas al violenten, rein-
noi edictul din Milan, de indata.' ce vine in An-
tiohia si anulA decretele lul Iulian, intenficend ma-
gia; nenorocire cä muri inainte de a ajunge in Con-
stantinopol. El a avut mare stim6. pentru Atanasiu
Cel Mare. Urmasil set fura. Valentinian I in Occident
(364-75, nascut la Cibala in Panonia la 321) si fratele
acestuia Valens, in Orient (364-78).
Valentinian I, dotat cu marl calitati, aduse multe
inabunAtaliri in imperiu, sprijini ortodoxia si proscrise
ca si Jovian magia cum si sacrificiile nocturne, respec-
tand ins& libertatea celor-l'alte culte. Ambrosiu, epis-
copul de Mediolan, vede in Valentinian I pe adeveratul
bine-facetor al tariff si bisericil sale.
7

Valens apare ca omul dreptatit Botezat de Eu-

doxiu, episcop Arian din Constantinopol si atras de
so0a sa Dominica, Valens este partisan al Arianilor,
ca.rora le dä biserica principal& din Constantinopol
cautand sä inlAture pe episcopil ne- arianl din lo-
curile lor, pentru care ortodoxismul a avut sä sufere
in destul sub domnia sa.
In Occident dupe Valentinian I urma fiul sea Flaviu
Gratian (375-383), care imparti imperiul cu fratele
seu Valentinian iI. Educat in ortodoxism, aplicat
atre el, Gratian dete mai multe edicte pentru opri-
') Hist. de Joy. par l'abbe de la Bletterie, Paris 1748.
') Vedi A. Sabatier.

www.dacoromanica.ro
 115

Tea obiceiurilor crude ale cultului pagan si in 378

lepada titlul de pontifex maximus, care, dicea el, nu
se impaca cu titlul de imperat crestin. Incredintand
Orientul, dupe mOrtea lui Valens, bravului general
Teodosiu, Gratian, dupe sfatul tut Ambrosiu, isi propane
a earama paganismul .1 ca Iosua pe Chananeeni 1). In
-acest scop interdice orl-ce privilegil vestalelor, iar preo-
tilor pagani le lua posesiunile si scOse statua peitei
Victoria), din Senatul Roman. Gratian a favorisat pe
ortodoxi si a combatut pe Ariani, restabilind pe epis-
copii acelora in diecesele lor. Senatorul Simaca inter-
vine pentru anularea decretelor date asupra paganilor,
dar in zadar ; de aceea Roma pagana se revolta contra
sa si Gratian este ucis la Lion de usurpatorul Maxim.
In 379 numise imperator in Orient pe Teodosiu I
(379-395). In Occident, dupe Gratian, urma fiul sea
Valentinian II (383-92), ajutat de Ambrosiu, epis-
cop de Mediolan, la care alergase muma sa Iustina,
care era ariana., deci contrariA acestuia, de si in urma Va-
lentinian a cautat sa ajute pe ariani. Ajutat de talen-
tul si elocinta lui Ambrosiu, Valentinian a putut sa
mentina decisiunile luate de Gratian.
Starea crestinismulul sub Teodosiu si RI sel
Arcadiu si Onoriu, sub Teodosiu II si Justi-
nian I.
Sub Teodosiu I (379 95) situatia crestinilor
se imbunatatesce si mai mult. Acest imperator, care

1) Vecli Edm. Stapfer.

aj h eita protectore a Romei pagan: custos imperii virgo.
www.dacoromanica.ro
 416

urma politica bisericesca a lul Gratian, dete putina_

atentiune paganilor, silindu-se in acelasi timp, odata
cu mentinerea decretelor lul Gratian, ca sa inmul-
tiasca numerul bisericilor crestine si sa le acorde
beneficii pentru grabnica for infrumusetare cum si pen-
tru respandirea crestinismulut .Asa el hotari ca trece-
rea la paganism ca si sevarsirea cultulul pagan cons-
tituesce o crima egala.' cu aceea indreptata contra im-
peratorulul (de les majestate) si deci er' pedepsite fOrte
aspru. Favorisat in totul de imperator, crestinismul
cauta sa se debaraseze de paganism. Se intelege ca
procedarea violenta in contra paganilor, ca si re-
volta din Alexandria, in care templul Serapionul fu
nimicit, nu era o tactica recomandabila. Dar acesta
stare se esplica prin ultima sfortare a paganismulul
din Orient, pentru a'sT salva esistenta si in acesta sfor-
tare provocand pe crestini, cari in timpul episco-
pulul Teofil, ne mal put6nd rabda se. revoltara si rui-
ilk& acest sanctuariti (391), faimos odiniOra. Ceea ce-
se intempl5 aci, se vede si pe alte locurt unde monahil,
zelosl aparatorl al crestinismulul, luail apararea creS-
tinilor contra paganilor, ruinand cu totul templele a-
cestora. Pe de o parte dar decretele imperiale. cart
acum pedepsiaii aspru chiar participarea la templele
pagane si inchinarea la del, pe de alta zelul crestini-
lor fac ca paganismul WO piarda mult din taria sa.
si incetul cu lncetul sa'si vada apropiata sa c'adere..
La mOrtea sa Teodosiu lasa imperiul sea celor doul fit
Arcadiu (395-408) si Onoriu (395-473). Ambit
imperatori favorisara crestinismul, luara preotilor pagant
www.dacoromanica.ro
 117

veniturile ce le mai remasese si oprira esercitarea cul-

tulul pagan. Stilicone, omul lui. Onoriu, puse de arse
cartile pagane, cunoscute sub numele de sibiline 1)
dimpreuna cu templul lui Apolon, in care se pastratt.
Onoriu, impins de sotia sa Eudoxia, a amarit cjilele
santului IOn Hrisostom si cu acesta a lovit in inde-
pendenta bisericil, sprijininclti-se prea mutt pe omni-
potenta imperials.
Teodosiu II, condus de sora sa Pulheria, in 416
dete un decret prin care interclicea tuturor paganilor
de a fi numitl in servicil civile satz militare si se con-
damnati la ardere tote scrierile ce atacati crestinismul,
mijlOce cu care a starpit aprOpe paganismul. In timpul
lui s'a tinut sinodul al III -lea ecumenic de la Efes (431),
provocat de eresia Jul Nestoriu si tot lui se datoresce
adunarea si codificarea edictelor imperiale, incepend de
la Marele Constantin, lucrare cunoscuta sub numele de
Codex Teodosianus.
Lovitura de grata data paganismului avu toe in
timpul lul Justinian (527-65). Acest imperator dete
libertatea religicisa crestinilor din Persia, can suferiaa
din partea acelora si inchise in 529 scOla filosofica
din Atena, unde se instruiat1 paganii, ast-fel ca acestia
furl nevoiti a se duce in Persia.

1) Sibiline de la aLoCim--- Osoff at Boxi_,Bouxt, ceea ce insemnii de-

cret al lui Dumnecleii. Cartile acestea coprindeail viitorul Repu-
blicel romane §i furrt arse in 183 ()data cu Capitolul. In urina
furii inlocuite cu allele din Eritrea §i alte oras.e, care aveau ora-
aacole, §i pe acestea le arse Onoriu.

www.dacoromanica.ro
 118

Crestinismul in Dacia
Crestinismul se introause In Dacia inc din timpurile
cele mat vechl'). Imperatorul Traian ocupand acesta tare
si facend din ea o provincie romana, a colonisat'o cu
Oment din cart unit cunosceail religiunea crestina.. Obi-
ceiul imperatorilor apot de a trimite in esil aci pe tott
tact credeali in Iisus Christos si doctrina sa, fu un motiv
care determine repedea si sigura crestinare a locuitorilor
din Dacia, cu tOte negarile ce fac unit, MTh' Irish' a aduce
probe temeinice. Tertulian in scrierea sa contra Ju-
deilor 2) si In timpurile mai nout inscriptia de la Turnu
Severin «xpto-re xatps, dovedesc vechimea crestinismulut
in aceste pArtt.
Crestinismul plantat aci nu s'a perdut. dupe cum
Hitt nemul romanesc nu s'a perdut, cu tOte suferin-
tele prin care a trecut populatiunea in timpul inva-
siunil barbarilor, de si Romanil se ingrijira mat mult
de Iliric 3), partea cea l'alt'a a Daciel esind de sub au-
toritatea Romet; iar dupe ce GOY, cart si el lucrar6.
') Nu se scie tine a fost apostolul Dacilor. Traditiunea mac
tardie pune pe Andreiu. Asa sustine Nicephor Calist (1343), basan-
duse pe Ore-care date traditionale.Eusebiu, Hist. eccl. 3, 1 dice
ca Tomas quidem, ut majoribus traditum accepimus, Parthiam
sortitus est, Andreas vero scythiam.
2) Tertulian, Adversus Iudwos, 7, dice : Jam Getulorum va-
rietates et Maurorum multi fines et Hispanorum omnes termini
et Galliarum divers nationes et Britanorum innaccessa Romanis
loca, Christo vero subdita, ct Sarmatarum et Dacorum et Ger-
manoruin et Scytharum et abditarum multarum gentium, in qui-
bus omnibus locis Christi nomen, qui iam venit, regnat. Jar
Theophanes, Bonn, 1,40: Toing) it EvEL (318) KoroarawctvoG 6 p.e.TaG xrca
reppoc, few xat 2.1ceplicvcv %at rot&cov crrpcvcipaccc, vtxv i)pccr.6 xpauctdcv ate
TN TOG uplou aucupog SuvcipzuK, xect Toutouc ipmicocraG sic bachXlv czkoiK,
xcroh,ccia aotaticcv.
s) Iliricul coprindea Panonia, Dalmatia, Dacia Aureliana si Mcesia.

www.dacoromanica.ro
 119

indirect la respandirea crestinismulul in partile acestea

prin faptul ca aduc o multime de prisonierY, luatI de
prin Asia Mica, in urma espeditiunilor facute de el in
acele parti.1) trecusera din Dacia Traiana, in Moesia,
(370), venira Hunil, apol Gepizil si Longobarzil iar in
urma Avaril, al caror imperitl fu sfaramat de Carol Cel
Mare (797).
Cum se vede locuitoril Daciel Traiane ail avut a
suferi din causa invasiunel popOrelor barbare. Cu tote
acestea crestinismul se mentine si Constantin Cel Mare
in grganisatia ce facu Statului nu lipsi a se ingriji si
de biserica romana din Dacia. Ca crestinismul era in
Dacia in flOre, o probeza apol si marturiile acelora ce
aii suferit martirul in timpul lui Atanasiu (370), intre
cart avem pe Sava aruncat de viii in riul Museon2) si
Nichita care fu ars, -pe langa faptul ca GOT se cresti-
nase si el, asa ca la 325 aveati pe Teofil si la 350
pe Ulfilas, episcopi al acestor locuri. A cest din urma
traduse biblia in limba gotica.
In tot timpul persecutiunilor venite din partea bar-
barilor, Romanil din Dacia Traiana eraii in legaturi cu
ceI de peste Dunare, cari putusera sa'si organiseze mai
in liniste biserica si sa alba episcopi in Sirmiu si
Tesalonica. St I6n Hrisostom a sacrat episcop al Go-
tilor pe Unila, iar Teodoret ne spune ca la Sinodul
din Sardica 3) ail luat parte si episcopi din Dacia, Mace-
donia si cea-l-alta Dacia, prin care de buna sema In-
1) Dupe afirmarile ce fac Socrat, Sozomen i Philostorgiu.
2) Se dice c6. Santul Sava remfmend in Dacia Traiana ar A fost
aruncat in Buzeu (Moucgitov), din ordinul Regerui Atanaric.
8) La acest Sinod se (la o enciclia in care se amintesce de
Ursache din Singidunul Missii, lui Valent din Mursele Panoniei...

www.dacoromanica.ro
 120

telege Dacia Traiana.. Justinian inflinta.' arhiepiscopia

Primel Justiniane, lang Scupi (Scopae)1) orasul sell na-
tal, care avea sub ea provinciile din Dacia Mediterana si
Ripensk Misia secunda, Dardania, Praevalitana Macedo-
nia secunda si parte din Panonia secund5.2), care arhi-
episcopie fu declarata de independenta'. Ora in 545; cind
o supuse Romen, sub care stete pan. la 732, cind
Leon Isaurul o trecu la Constantinopol.
Justinian spune insust c t impargia sa trece si
asupra Daciel de dincolo de Dunare si spre documen-
tare se pot vedea orasele amintite de el din Temisana

Crestinismul in afara de imperiul Roman

In timpurile acestea crestinismul, stApan in imperiul

Roman, incepuse a'si lati dominatiunea si peste frontiers.
Armenia,Iberia, Persia, Abisinia, Nubia si Arabia sunt
t6rile in care el isl 1ua de§voltarea. Fars se facem isto-
ricul detaliat asupra respandirii crestinismulul in aceste
totusi vom mentiona pe scurt cum se respamdesce
in fie-care din terile amintite. Asa in Armenia5), Gre-

s) Nuvel. 131.
2) Nuvela XI.
3) Nuvel. 131.
4) Ibid.
5) Armenia este format.. din Ararat, coprindend riurile Tigru, Eu-
frat si Arax si laculVan. Armenii se trag din Armenag fiul lul Haig
din Babilon. La Nord' are Albania, Iberia si Marea Marta, la Sud
Muntil Gordieni si Mesopotamia, la Resarit Marea Caspica si Per-
sia si la Apus Asia mica.

www.dacoromanica.ro
 121

goriu luminatorul, convertind pe regele Tiridate III

(302), reusi a pune Inceputul crestinismulul in acesta
Cara, care ajunse sa se desvolte cu tOta incercarea fa-
cut& dupe 429 de Persl, ca se se Intemeeze Intre Ar-
menl religia persona. Intemeetorulul crestinismulul de
aci se datoresce si fondarea de scOle crestine si de bi-
serici. Compunerea alfabetulul armenesc si traducerea
Santel Scripture in limba armena se datoresc lul Mes-
rop (428). Cu sinodul din Halcedon (451) Armenil nu
se impacara si provocara shisma, care se aduse la in-
deplinite in 491 de catre patriarhul armen Papguen,
si biserica armena, neprimind 'decisiunile acestuf Sinod,
se uni cu Monofisitil.
Iberia, provincia in Caucas, la nord de Armenia, fu
adusa la crestinism de o femea crestina, luata sclava,
numita Nino, care la 325 sail 326 castiga in partea
sa pe regele si regina acestei teri, prin faptul ca in
numele Dumnec,eulul crestin a vindecat'o pe regina de
bOla de care suferia, si a savarsit inca alte fapte
miraculiise, care 'I-ati atras admiratia el si a fa-
cut'o sa creda in puterea crestinismulul. Constantin
Cel Mare, in dragostea sa pentru crestinl n'a lipsit de
a Incuraja respandirea crestinismulul in acesta parte,
in Georgia sail Grusia de asta-di, mal ales ca i se pre-
sentase imperatorului o delegatie, care sa cera preoti
crestinl. Pe ruinele templulul lul Aramazd (Armaz, Or-
muzd) Nino ridica o cruce, dusa la Petersburg in 1801 si
Inapoiata de tarul Alexandru. In 522 crestinismul

www.dacoromanica.ro
 122

se duse la la Lazil) tot de aci se respandi si la

Abasgi 2).
La Persi crestinismul se respandi din timpurile
cele mai vechi. Deja la serbarea Cinci-clecimel se
aflati in Ieru2alem Persi, call la int6rcerea lor, de si-
gur ca au dus cu ei samburile crestinismului. Se sus-
tine apoi ca apostolii Iuda si Simion au mers in Per-
sia si au predicat noua doctrina. Numerul crestinilor a
crescut repede si biserica s'a organisat curind, asa ca
la 325 vedem un episcop cu numele I6n, luand parte
la Sinodul I din Nicea, mai ales ca imperatorul
Constantin Cel Mare luase inlelegere cu regele Persiel
Sapor II (309-79), pentru a proteja pe crestini, de care
se tiinu regele persan pind la mOrtea 1111 Constantin.
Acum incep intrigile magilor si ale judeilor, earl Wird,
pe crestini la Sapor, cum ca el ar fi niste adeverati.
spioni, favorisdnd pe Romani in detrimentul Terii.
Iritat peste mesura, imperatorul dete mai multe
decrete, prin care se luail mesurile cele mai rigurOse
contra crestinilor, cu deosebire dupe ce raporturile de
prietenia s'att stricat intre imperatorul Constanliu si rege.
In 343 archi-episcopul bisericil din Persia, Simion,
dimpreund cu 100 episcopi sufer mOrtea din porunca
tiranului, care nu se opresce aci, ci decreteza mOrtea
') Lazif pe bordurile septentrionale ale Colhidel, se aflail sub
stapanirea Perkiilor in timpul lui Justinian si se botezara la 520-522
prin ducerea printului for Zathus (Tzathus) la ConstantinopoLlueind
in casatorie pe o greca. Poporul se crestina repede asa ca Pro
copiu ii numesce eel mai zelosi crestini. (Bell. Pers., 2,18).
Abasgif vecini cu Lazii gi supusi acestora se crestineza sub
Justinian, prin ordinile caruia li se zidi o biserica si li se trimise-
misionari crestini. (Procop. Bell. Goth. IV, 3).

www.dacoromanica.ro
 123

tuturor crestinilor fara osebire de etate sail sex, ceea

ce aduce perderea a 16000 de crestini1). Cu tote a-
cestea crestinismul nu se perde. In curand bisericile
'si capata alte capetenii si grata tolerantil urmasilor
lul Sapor II, biserica in 418 pare a fi linistita, de si
pentru putin timp. Sub Varane (Bahram V, 421-38) se
reincepe persecuciunea si se continua', 30 ant. Dar data
biserica persana a suferit pe urma inimicilor sei, nu
este mat putin adeverat a ea a fost slabita de cer-
tele interne (inimici hominis domestici ejus), cand s'a
ivit eresia nestoriana,_de care se va vorbi la locul
re sp ectiv.
In Abisinia crestinismul se respandi in secolul
al IV-lea 2). Unit basap pe Faptele Apostolilor VIII, 26-
40 , vroesc a sustinea ca crestinismul in Abisi-
nia a fost introdus in timpul Apostolilor, lucru ce
nu se pOte documenta, pe cata vreme nu se spune
nisi de cum ca eunucul convertit de diaconul Filip
sa fi fost din Abisinia. Afirmarea lui Rufin este ade-
verata, intru cat ea n'a fost pusa la banuiala si Teo-
doret, Socrat si Sozomen o primesc de bung. Dupe el
in 330 s'ar fi intreprins o espeditie In partile acestea,
de un Ore-care esplorator Meropiu de Tir, insoOt intre
altil si de nepotii sel Frumentiu 0 CEdesia. In acesta
intreprindere Meropiu cu tovarasil sei perira si nu re-
maser& cu viata de furia indigenilor deal cei doul ti:
neri, a caror frumusete lama pe barbari se-I duck_

1) Sozomen, Hist. eccles.. II, 9-14.

2) Rufin, Hist. eccles., 1, 5. 9.
www.dacoromanica.ro
 124

sclavI regelul ior la Axum, capitala tereT. astigdnd

-prin purtarea for influent& la curte, sciur& a folosi causa
crestina. In urm& CEdesiu s'a intors la Tir, uncle de-
vine preot, iar Frumentiu a remas dupe mOrtea regelul
invetator al tenerulul rege si regent al terel, in care ca-
litate, luand intielegere cu Atanasi0i, episcopul. Alexan-
drieT, organisa si intari biserica, dobandind santirea de
episcop de la Atanasiu (328), iar Axum devine resedinta
episcopiel (abbuna) cu sapte episcopT sufragani '1). In
timpul imperatoruluT Constantiu s'ati facut incercar1
de cake acesta pentru trecerea for la arianism, dar nu a
reusit ; iar cu ocasia certelor monofisite, au intrat si
el in sinul eresiarhilor.
In Etiopia septentrionala sail in partea norclica a
Abisiniel crestinismul se respandi in secolul al VI-lea
sub forma monofisit& prin preotul Iulian.
Respandirea crestinismulul la Germanl 2).
Venirea Germanilor in atingere cu crestinil, face ca
popOrele din nemul for sä primiasc& crestinismul.
Parerea ca crestinismul s'ar fi introdus la aceste po-
pore pe tale comerciala, prin relatiunile de comercia
ce awl intre el si crestinl, nu pare a fi cu totul ne-
fondata, de si n'avem date sigure. Asa dupe Tertulian 3),
GermaniT s& fi cunoscut crestinismul Inca din secolul

Athan., Apolog., Baronius ad. ann. 356 n. 23.

2) De consultat relativ la starea Germanilor in timpul trecerii
for la crestinism este lucrarea lui Henri Ruckert, Leipzig, 1853-54,
Hist. de la Civilis, du peuple allem. a l'dpoque dc sa transition
du paganisme au Christ.
2) Tertulian, Adversus Iudwos 7.

www.dacoromanica.ro
 125

apostolic, ludnd parte dintre el la serbarea cinci-clecimet1):

Lasand la o parte afirmatiunile ce nu se pot dovedi,.
remane stabilit ca la inceputul sutel a IV-a erail cres-
till in Noric si pe marginile Dunare12), ca in suta a. .

IV-a se gasesc episcopil in Germania si biserici a ca.-

ror origina istoricesce nu se p6te documenta 3). Nava-
lirile barbarilor ai adus mult rat cetaiilor germane, dar
data putut desradacina crestinismul, atunci cand pre-
Meuse in cenuse bisericile si castelele 4).
Dintre popOrele germane Wisi goril [in partea de jos a
Dunaril] pentru intaia data primira religiunea crestina prin
prisonierii crestinl luat,I in resboiii 5) si crestinismul aci
face mart progrese, dupe cum spune Marele Atanasiu,
asa ca. la 325, la Sinodul din Nicea, is parte si un
representant al lor, episcopul Teofil. Crestinismul aci
insa apare sub forma ariana, pentru ca. GOT, impinsl
de Hunt, cer ajutorul imperatorulul Valens, care nu
le permite asezarea la Durare, decat data vor pri-
mi arianismul. Ulfila (Wulfila sau Wolflein (343-383
sail 388) un alt episcop al GoOlor, lucra mult pentru
propagarea crestinismulul printre Gott Acesta era de
loc din Sadagolthina (in Capadocia) si familia lul
fusese luata prisoniera de Gott in 268 6). Ulfila
1) Pe acestA traditiune basati, s'ad §i unit unii a crede ca epis-
copiile de Colonia Treves §i Tongres 13a fi fost infiintate de un
discipol al Sf. Petru anume Matern, impreuna cu Eucher si Valer.
') Irineu afirma ca, in Germania eraii biserici organisate la
jumetatea a doua a secolului al H-lea.
4) Hefele, Concile de Sardique dans Tubing. Quartalschrift.
1852-53.
4) Vedi Eugipp, Viata Sf. Severin ('r 481).
5) Sozomen, Hirt. eccles.
9 G. Waltz, Hanovra 1840.
www.dacoromanica.ro
 426

la inceput a fost ortodox, dar in urma a trecut la

arianism, prin impulsiunea imperatorulul de Con-
stantinopol Constantiu, cu trite desmintirile ce se fac1).
Locul de resedintA al episcopiei lui fu Nicopoli (Mcesia).
In 355 el a trecut cu tots cart lineaii la el dincolo
de Dunare, silitt de perseculla lut Atanaric si s'a sta-
bilit intre Dunhea si Balcani 2). Ulfila a putut sa'sI
realiseze mat cu inlesnire dorinta pentru 'convertirea
Gotilor in timpul lui Fridigern. N'a putut insa, sa mega
cu linistea dorita, de ore-ce Sinodul II-lea de Constanti-
nopol condamnase definitiv in 381 pe Ariant. CA Ul-
fila a fost arian, o dovedesce insust testamentul seV).
La etatea de 70 ant more, multumit cel putin a a
lucrat pentru poporul caruia se devotase, formand un
alfabet gotic si traducend biblia in acesta. limba.
Wisigotii s'aU lepadat de eresia ariana.' mat targitl,
cdnd el luara Ere -care desvoltare In Galia si Spania,
si au trecut la catolicism la Sinodul din Toledo (589),
datorita acOsta nu putin si lul Leandru, mitropolitul
loculul.
Ostrogoth sail Gotii dintre Don si Nistru, primira si
el crestinismul sub forma ariana. Schpati de Hunt, dupa.'
mOrtea lut Atila, Ostrogoth unfit cu Gepizil sunt nesu-

lIZEbrard,Lelu.b. der Kirchg.

11) Jornand. De Reb. Get. 51.
') Ego Ulfila, episcopus et confessor, semper sic credidi et in
hac fide sola et vera testamentum facio ad Dominum meum.
Credo unum esse Deum Patrem, solum ingenitum et invisibilem,
et in ingenitum Filium ejus, Dominum et Deum nostrum, opi-
ficem et factorem universes creatures, non habentem similem
suum et unum Spiritum, nec Deum, nec Dominum, sed ministrum
Christi.
www.dacoromanica.ro
 127

-parati pint in timpul lul lVfarcian, cand se \Ted nevoitl

a cere ajutorul acestuia, luptand in rindul armatelor
numal sa pOta avea linistea. Teodoric ocupa Roma (488),
bate pe Odoacru si it 500 este recunoscut imperator
de Anastasiu, avend de capitala Ravena. Teodoric s'a
purtat fOrte tolerant cu crestinil ce nu eraii ariani si
nu se sfiesce,de si ariansa cera sfatul si ajutorul
episcopilor neariani. Ascultand in urma de altil, fie ca
acestia II infiltrasera ideia cum ca. Bizantinii stall in
legaturT cu ortodoxii, fie ura dintre el si imperatorul
Justin, care ura si persecuta pe ariani, Teodosiii se
arata aspru fata de toti cap nu eraii ariani, necrutand
nicl pe vestitul invetat Boetiu. Teodoric more la 526 si
de acum imperiul merge spre decadenta. Arianismul
insa s'a mentinut intre Ostrogotl pina la 553, anul
caderil regatulul.
Suevii trecura la crestinism pe la mijlocul veaculul
al V-lea, si cel d'intahl fu regele Rechiar [1- 456]. Sub
regele Remismond ( -1.469), Suevil imbratisara eresia
ariana, dar sub Kararic 559)se reintOrsera in sinul
bisericil catre anul 550, lucrand mult pentru acesta
Martin de Duma (-f 5801), care facu mal multe mo-
nastiri intre cars si Dumium Tanga Braga. Urmasul aces-
tuia Teodomir sail Ariamir a fqst favorabil directiu-
nil lui Kararic si cu anul 563 se decise definitiv in
urma until Sinod tinut la Braga') (Braccara) sub pre-
Odentia arhiepiscopulul Lucretiu3).

1) Gregor. Turonensis, IIdt. Franc.

2) In Portugalia.
3) Harduin, Concil. III, 347.
www.dacoromanica.ro
 128

Crestinismul la Langobarcli trecu tot sub forma a-

riana, si ast-fel ii gasim in Italia, dup. ce parasisera.
partile Dunarel si se dusese aci, spre a intemeia rega-
tul Longobard, sub conducerea lul Alboin (568). Gres-
tinismul sa fi fost introdus la eI, duph un manuscript
got, prin regele Godehoc sau Claffo, Inca de pe child
eraii in tara Rugienilor (Austria de Jos 1). Longobardil
incep a parasi arianismul duph ce Alboin s'a cashtorit
cu flica Jul Clovis, regele Francilor, anume Chlodewinda,
care era catolich2) si sub regina Theodolinda 3), veduva
luf Auttaris (t550), care isi alesese de- sot pe Agilulf,
duce de Turin, arianismul incepe sa dispar5, dintre
Longobarql. Arianismul este iarasi primit dupa detro-
narea luf Adelwald (623) ca apoi sa fie inlaturat in
timpul regelul Grimoald. iar sub domnia lul Luitprand
catolicismul ajunge puternic in acesta Cara.
VandaliP) trecend din tam for dintre.Vistula si Oder
se indreptarh spre Dunare, silitt la 277 de Probus sa se
stabiliasch' in Panonia, unde fura la un loc cu GOT,
primira crestinismul sub forma ariana, iar la 406
eau drumul catre Galia, pe care o pradara, si in 409
se indreptara catre Spania impreuna cu Alanil si Suevil,
unde duph doui ani (411) se stabilesc raporturl de prie-
tenia intre el si Spanion. Sub Genseric arianismul fu
1) Procopiu in Bell. goth. 2, 14. spune ca Longobarclii erati
crestini Inca in suta in a V-a pe cand se aflaa supusi Herulilor,
cari erati pagani.
2) Mandernach, Ecrits de S. Nicetius, Mayence, 1850.
Acesta a facut biserica de la Monza in oncirea sf. Ion Bo-
tezatorul.
6)
Procopiu, De bello vandelico.Iornandes, De rebus geticis.
) Oros, Hist. 7. 41.
www.dacoromanica.ro
 129

favorisat intre Vandal in 429 se dusera in Africa,

unde fondara un regat al for cu capitala Cartagena,
cautand a se purta fOrte aspru cu crestinil de aci, pe
care is supunea la diferite persecutiunl, iar bisericile for
le dara' mara. Starea acesta de lucruri se continua si sub
Huneric, pana ce Justinian disflinta regatul Vandal (534).
La Burgunzl crestinismul se respandi prin suta
a V-a, la inceput sub forma ortodox5,1), iar apol sub
cea ariana, stability in Maienta. Cu anul 516, mOrtea rege-
lul Gondebaud, arianismul incepe sa piarda din puterea
sa, de ore -ce acesta favorisa pe ortodoxi, pentru cuvintul ca
sfetnicil set eraii din rindurile acestora. Sigismond, urma-
sul lui Gondebaud, prieten cu episcopul Avit de la Viena
a combatut mult arianismul, care dispare cu coprin-
derea BurgundieI de Francs (524), condusi de Clodomir.
Dintre popOrele germane singur poporul Fran-
cilor, a primit crestinismul, fa' ra a fi sub influenta a-
rianismului. In 486 el erail paganl. Crestinismul fu
introdus aci de Chlodvig, care se afla in relatiunl cu
episcopul Remi de la Rheims, si care luase in casa-
torie pe Chlotilda, nepita lul Gondebaud. Ceea ce a gra-
bit botezarea regelui, pe care '1 urnia armata si apol
poporul, fu momentul critic in care se gasia la Tol-
biac, in lupta cu Alamanil, and a fagaduit ca se va
crestina, data va invinge pe inimicl. Odata victoria castigata
Chlodvig se tinu de cuvint si in qiva de Craciun (496) primi
botezul de la episcopul Remi, impreuna cu vr'o 3000 de
soldatl. De acesta s'ati bucurat catolicil si Avit de la

') Oros. L. 7 c. 32. Socrat, Hist. eccles. 7, 30.

www.dacoromanica.ro
9
 430

Viena iY scrie regelui «Quo ties cumque illic pugnastis,

nos vincimusz.
Intemeetorul crestinismului la Irlandeji fu calu-
lugarul P atriciu, episcop al for in 432 si mort la 465,
iar la Scotien1 Ninian (422) si Colomban (-I- 597).
In Marea Bretanie, dupe invingerea Bretonilor, luarl
domnia Anglo-Soxonii, cars fusesera invingetori. Acestia
erati pagani si pentru serbarea cultulul for intrebuin-
tati bisericile crestine, foste ale Bretonilor. Cel intaiu
ce s'a gandit pentru crestinarea acestuI popor a fost
calugarul Gregoriu, ajuns papa sub numele de Gre-
goriu I cel Mare. Neputend insusi sa se duca in misiune,
pentru acest sfarsit, a trimis in 596 in Anglia vr'o 40 mi-
sionarI din Monastirea Santulul Andreiti, avend in capul
for pe abatele Augustin. Tn 597 regele din Kent primi
favorabil pe misionarl, dandu-le voe a predica in tara
sa, sprijiniti de sotia regelui anume Berta, pain mij-
lOcele careia dobandira si biserica Santulul Martin, Tanga
Cantorbery, capitala terii. Succesul for a fost mare.
Dupe un az regele se boteza si dupe el poporul.
Papa il consacra pe Augustin episcop de Arelate, iar re-
gele Ethelbert 11 invoi sederea in Cantorbery. De acum
incep a se construi biserici si cea intaiu fu a santilor
Apostoll Petru si Paul.
Multumit de succesul misionarilor si in dorinta de
a propasi cat mal mult crestinismul, papa inmulti nu-
merul misionarilor, infiinta mitropoliile de la York si Lon-
dra, pe Tanga cea de la Cantorbery, care se considera cea
intaiti. De aci crestinismul se respandi in Nortumbria
(627), in Wessex. avend episcop pe Birinus, cu sediul la
www.dacoromanica.ro
 131

Dorchester (634), in Essex (614), Mercia (653) si Sussex

(678), la care starui mult episcopul Wilfrid din York.
Locuitoril din Norici) si Pallonia se crestinara prin
monahul Severin.2) Acesta avea mare trecere la regele
Odoacru, si a fast singura
*
data pina la 476, cand
acest rege a tremurat inaintea until am, care prin vor-
bele si felul cuvintarilor sale, arata tuturor ca in ade_
ver este trimisul lui Dumnelleti, si acesta atunci, cand
Odoacru se dusese sa-1 consult1 asupra viitorulul, in
locuinta sa. Dupa dorinta sa, rnonahil II stramutara
osemintele la Neapol, in o bisericsa ce se construi in
onOrea lui. Severin, om energic si destul de inteligent,
pentru a face succesul cause! crestine. fugise in tot-
d'a-una de marire ; Inse nu trecu mult si se inflinta
episcopia de la Laybach.
Anglo- Saxonil si Franconii dusera crestinimismul in
suta a VII-a in Bavaria si la Frisi, al caror apostol cu
adeverat este Bonifaciu3) numit alt-fel Winfrid, din Kirton
(Anglia), educat in scOlele din Exeter si Nhutscelle. Stand
cat-vatimp in Turingia, pleca la Frisi si aci sprijini causa
crestinatateltrei ani, ajutand pe Episcopul Willibrord de
Utrecht. Reintors la Roma in 30 Noembre 723, unde fir-
sacrat episcop al Germaniei, Bonifaciu revine la TuringienI,
unde reusi aprOpe pe deplin, avend recomandatia lui

9 Norio, provincia romanii, se afla, cum s'a creclut cat-va

limp, in legaturi cu Aquilea §i Italia.
') Se presupune a fi venit din Africa §i evangelisa intre 452-82.
Oraul ales de el ca centru al activitatel sale fu Faviana pe
Duniire, asta-di Poeschlarn, iar nu Viena.
*) Pentru prima Orli e numit Bonifaciu in o epistolti a papel
flregoriu II, datatil din 15 Mani 719.
www.dacoromanica.ro
 132

Carol Martel, si infiinta .monastirea Ohrdruf; in urma

fu inaintat de Papa Gregoriu III la trepta de arhi-
episcop al Germaniei. In 738 se mai duce odata la
Roma, pentru a lua ordinile papel in privinta organi-
satiunei bisericel, iar la 739 vine in Bavaria, unde des-
fiinteza independenta bisericel si supune papel acesta
tera. In 755 muri atacat de paganil Frisi si corpul lui
fu adus la Fulda, in padurea Bochonia, unde mai
inainte (742) fondase, ajutat de discipolul sett Sturm,
o frum6Sa monastir.
Tata cum crestinismul se respandi la pop6rele Ger-
mane si cum a progresat gilnic, cu tote pledicile puse
de pagani. Incoronarea acestui lucru se datoresce stra-
duintei imperatorului Carol Cel Mare, care a purtat mai
multe resb6e cu Saxonii, stabiliti la Mecla-NOpte de
Germania, in Ora de la Elba ping la Saala, aprOpe de-
Rin, si pe cart 'I-a silit sa primiasca crestinismul,- cu
WO: opositia ce a intampinat. In 777 adunati la Pa-
derborn, cea mai mare parte din ei se crestinara, iar
in 785 insusi setil for Albion si Widukind lepadara
paganismul, pentru ca sa nu cada sub pedepsa capitala
(de mOrte), ce lovia pe totl cati ar fi mai remas in
paganism.
Crestinismulin Danemarca,,Suedia si Norvegia.
In suta a IX-a religiunea cresting strebate si in Danemarcar
cand regele Harald se boteza la Ingelheim (826). Mal
inainte Inca, pe la 814, Halitgar, episcopul de la Cambrai,
si Ebb on, archiepiscopul de la Rheims, incercasera a evan-
gelisa poporul. Adeveratul misionar al Nordului fu Ans-
gar (j- 865), monah din Corbia, care se nevoi a
www.dacoromanica.ro
 133

crestina Suedia, dupe ce ducrase in Danemarca, in

scopul propoveduirel evangeliel, dimpreuna cu disci-
polul seu Bembert. Cel intaiu episcop la Suedezl fu
Gaizbert, avend resedinta la Skara. In 1162, Upsala
deveni archiepiscopie, iar Hamburg fu creata episcopia
a Nordulul, insa la 840 este daramata de Danezl. In
965 regele Harald se boteza si in urma Canut Cel Mare
a ajutat desvoltarea si progresul crestinatatii.
Cat pentru Norvegia, crestinismul fu introdus de
Hacon C. B. (938-61.) si sub Olaf Tryggvasan (995-1000)
lua proportiunI marl, avend o metropolie la Trondheim.
Slavil. Prin imitatiune, propria nemuluI lor, Slavil
fata cu crestinismul, care era o religiune superiOra
acelel pe care o aveati, s'ati crestinat, satisfacutl ca noua
religiune le esplica cestiunile remase enigme in pa-
ganism si in acelasi timp le multumia imaginatiunea ').
De aceea ved em Ca crestinismul este introdus cu usurinta
la Celli, Moravl, Polonl, Rust, Serbi si Bulgari etc. Nu-
mal Slavil din Elba se opusera tendintel Alamanilor
de a-I crestina.
Fara a ne ocupa de crestinarea aparte a tuturor
nemurilor de rasa slava, totusi vom aminti Ca Caren-
tinienin s'ati crestinat In secolul al VIII-lea in urma
rOatiunilor cu Bavarezil ; Croatil din Dalmatia in suta a

') L. Leger, Slaves.

Carintia in timpul Romanilor era coprinse in None, iar astir -di
este o provincie austriaca. Ocupata de Slavi, deveni un ducat al
a cestora. CreOinismul aci sa fi strabatut Inc d din timpul Roma-
nilor., Restrems in timpul invasiunilor barbare, la ei fu din nod
predicat cretinismul de apostolul Bavaresilor, Rupert, apoi prin
regii Cacatius (t 753) §i Chettimar (j' 769) cum 9i prin hor-apiscopul
Modest, trimis de Virgiliu, episcop de la Salzburg.

www.dacoromanica.ro
 131

IX-a cu principele for Pogra1) (670), Bohernienill aseme-

nea, Polanez iP) in suta a 10-a, Mora vii in suta a
IX-a prin Metodiu si Ciril, Wen cliff 5) dintre Elba si
Oder in suta a 10-a sub Otton Cel Mare, Serbil6), in suta
a IX-a. si Cazari17) in suta IX-a prin Ciril.

Croatif (Crowati, Chorwati) intre Dunarea, Sava si Marea

Adriatica sub suzeranitatea Bizantinilor, de la car! cer misionari,
cum face regele for Pogra in timpul lui Constantin Pogona-
tul care 'I indrepta la Roma, de unde primira crestinismulOrien-
talii as trimis si ei misionari in partile acesta. Sub Elena, NI-
duva lul Zwoinimir, ajutata de fratele sea Ladislau al Ungariel, se
intari biserica aci si se infiinta apoi episcopia de Agram.
2) Bohemia, locuita in suta a IV-a a. ch. de Boi, popor cult,
de la care isi Ina numele, apoi de Marcomani, sub cari regina
for Fritigil dori sa cunOsca crestinismul, trimitend la Ambrosiu,
pe care insa trimisul sea nu-1 gasi in viata. Ocupata in urma de
Celli, Bohemia se crestina in suta a 9-a prin cat! -va nobili, cari
visitar& pe Ludovic Germanicul la Ratisbona si acesta isi arata
dorinta de a vedea pe Cold botezatI in crestinism (845); ex Du-
cibus Boemanorum. Definitiv se intari crestinismul prin botezul
regelul Boriwoy si a sotiel sale Ludmila (871) si prin dragostea
urmasilor acestuia. In 973 se infiinta episcopia de Praga, unde
cel episcop fu Ditmar.
8) Poionif se convertira in 966 si primul rege care se crestina
fu Misaco (Micislaw I) si sotia se Dobrawa (Dubrawka), iar dupa ei
poporul (cronies Polonarum 1, 5). Cel intaia episcop fu Iordan
(968), sacrat de Adalbert din Magdeburg, al carul sufragan era.
In 992 urma Boleslas Chrabrycare aduse mult bine terei.Cea
intaia diecesa. a Poloniel fu acea de la Posen, iar in anul 1000
se infiinta arhiepiscopia de la Gnesen, caria ii furs atasate epis-
copiile de la Breslau, Cracovia si Kolberg. Cat pentru Passau, el
remane Inca sub Magdeburg,
4) Moravil, numiti ast-fel pentru ea erati stabiliti pe un teri-
toria vast al Morawel, ajuno supusi Franciel in 803, Carol Cel
Mare puse pe Arnon din ca sa trimita misionari
spre a respandi crestinismul, silind si pe regele lor Samoslav a
primi botezul. Crestinarea definitiva a Moravilor se datoresce
fratilor Metodiu si Ciril, trimisi de Michael al Bulgarilor in
urma dorintel esprimatb de regele lor Radislaw, prin nepotul
sea Swatopluk (t 894) de a 'I da ajutor contra lui Ludovic, regele
Germaniel. Poporul primi crestinismul, imitand pe Radislaw,
www.dacoromanica.ro
 135

Bulgaril un popor slavisat, dupa ce au Venit de,s'ati

stabilit Intre Dun'are si Balcani, sunt de neam turan,
formall din o amestecatura de HunI si Mongoll. Fiind
in lupte cu imperiul Bizantin, duph' venirea for din
Asia, crestinismul a fost cunoscut Lie el prin prisonerit
luau din aceste lupte. Dar crestinarea acestuT popor

Swatopluk si &bill, pur' and mare respect preotilor, pe care ii numia

Kneji fprinti). Ciril ca sa perpetue opera sa, invents alfabetul
moray (glagolitic), curand apoi more, iar Metodiu fu ales episcop
al Moraviel si Panoniei (868), cu tote supararea episcopilor de
Passau si Salzburg, earl erati interesati in causa si cari il-acu-
sara- ca nu se servesce in cult de limba latino, ci de cea slava,
dar el se apara asa de bine ca papa Ion VIII it aproba. Methodiu
muri in 885. Datil insa se cred afirmatiunile unora, ca el a mu-
rit in 910, atunci a luat parte la nimicirea Moraviei din 908
dupii care o parte luara Ungurii si alta Bohemienii. In 981 Moravia
fu atasata la diecesa de Praga, iar la 1062 se infiinta o episcopie
In Olmiitz.
')Wendillocuiaa teritoriul ocupat asta-di de Mecklemburg, Prusia
si PoNerania. Ei furs supusi de imperatorii germani din casa
Saxons si de aci se incepe convertirea for la crestinism, care lea
un caracter mai puternic si mai folositor pentru causa cresting sub
Otton Cel Mare. De scum inainte se intemeiaza episcopia de Bran-
demburg (949), Stargard (968) Havelberg (946). Meissen (965).Zeiz,
Merseburg, iar in urma archiepiscopia de Magdebourg (968). cres-
tinismul avu sa sufere sub urmasii lui Otton I pana, in timpul lui
Gotescalc eau Gotsckalck (f'1066) un adeverat apostol al Wendilor.
Sub Cruko reinvie pagAnismul, dar fara putere. In 1160 se infiin-
ta episcopia de Lubeck.
6) In partea sud-estica a Croatilor erati Serbil. Acestia, primirA
crestinismul de la Constantinopel, siliti la inceput de imperato-
rul Eracliu. De la 827-868 ei avura, independenta fat& de impe-
ril si revenira la paganism. Cu anul 868 reprimira crestinismul si
se alipira din nal la Constantinopol.
7) Cazaril cari locuiail in partea rasaritena a Chersonesului,
intindendu-se pans la Marea Caspica, si earl in anul 1016 fuser&
supusi de Rusi, ail fost crestinati de Ciril (Constantin filosoful),
dupa chiar dorinta esprimata de ei, pentru a li se -trimite misi-
onari crestini (858), atunci. cand Judeii si Saracinii cautail sal
alraga in partea lor.
www.dacoromanica.ro
 '136

nu se facu de cat dupa ce regele Bogoris se bo-

teza, in urma silintelor ce isi dete monahul Metodiu, ve-
nit in tera for dup.& dorinta regelul, care ascultase de
sfaturile surorei sale, ce se botezase in timpul cand se
afla prisoniera la Constantinopol. Regele nu s'a botezat
de cat in urma uneI fOmete, care lovi poporul
bulgar, cand a recurs la Dumnedeul crestin. Se dice
ea nu putin a influentat asupra Regelul un tablou
pe care Metodiu '1 Meuse si pe care '1 presentase acestuia,
representand judecataultima. Bogoris botezandu-se lua nu-
mele de Michael (861) si sili pe nobili a urma esemplul seu
de a se crestina, pedepsind cu mOrte pe protivnicl. Cu
el priimi botezul si poporul bulgar. Motive politice si-
lira pe BulgarI a pune biserica sub suzeranitatea celei
din Roma ') [866 pina in 8691 cand revenira la bi-
serica orientala, dupa silintele date de patriarhul Fotiu,
de care biserica depind ping 1870, cand un firman al
Portel le dadura Bulgarilor un exarh cu 5 episcopI su-
fragani, si de atunci Rusil pare ca au cautat a se folosi de
situatia creata Bulgarilor si a interveni is afacerile ter&
Rusil.Rusil au primit religiunea crestina incepend
cu suta a IX-a si continuandu-se in a X si a XI-a.
Statul rus a fost inflintat de Rurick (Rurik) si ince-
pend cu acesta se familiarisara Rusil cu crestinismul.
De si Fotiu, patriarhul de Constantinopol, in epistola
sa data din 867 pare a arata ch. Rusil sunt in tota-
litate crestinati, totusl nu putem primi cu certitudine
acesta afirmatiune, remanend bine-inteles ea semanta
') Acum papa Nicolae I trimise Bulgarilor epistola sa : Res-
ponsa ad consulta Bulgarorum.
www.dacoromanica.ro
 137

cresting fusesa aruncata aci. Sub imperatoruli Igor

(912-945) Inca ere"' multi pagani, de si mare parte
se crestinasera. Sediul principal '1 aveati la Kiew, unde
se afla biserica Santul The si care era metropola lor.
La mOrtea lui urma sotia sa Olga, botezata mat tarziu
[957] de patriarhul Teofilact, la Constantinopol, luand
numele de Elena, dupe ce lasase guvernul flului sea
Svetoslav, ajuns la maturitate (955). Reintorcendu-se
in tera devine un adeverat apostol al Rusilor si pentru
care Rusil serbeza qiva et la 11 Iuliu. Trite incercarile
%cute de Olga remasera fara de nici un folos si Sveto-
slayWe temendu-se de nobilinu vroi a se boteza
murind pagan in 972. Dintre urmasii sel Vladimir
(t 1015), partisan la inceput al paganismului, in urma
devine esterminatorul lui, luand in casatorie pe Ana
de Bizant si botezandu-se impreuna cu nobilil si
poporul in riul Dnipru. Vladimir lug numele de Basi-
liu si dupe tote asigurarile a devenit cel mai bun
crestin si consciincios aparator al causel sante. In lo-
cul statues gleulul Perun, fu ridicata o biserica in on&
rea Santului Basiliu. Crestinismul propasi repede si
numerul bisericilor si al preotilor spori sub Iaroslav I
(1019-1054) care, in dorinta de a face biserica rusa
independent& de Constantinopol, cauta a Imprumuta de
aci tot de aceea ce avea nevoe in biserica, lucrand singur
pentru copiarea cartilor sante. De la 1589 1.721 bi-
serica rusa avu un patriarh independent, iar de aci
inainte Petru Cel Mare institui un Sinod, pus sub direc-

1) Strahl, Hist. de l'Empire russe.

www.dacoromanica.ro
 438

tiunea Tarulul si de aceea si puterile Sinodulul sunt

marginite. In tot-d'auna Tarut este representat la Si-
nod printr'un secretar al sell, procuror al Sinodulul.
In cestivaile de doctrinPi si disciplina singur Sinodul
este in drept a se pronunta ; iar in afacetile in care
Statul este interesat, are amestec si Tarul, de aceea
tote numirile in functiunile bisericesci se fac prin el.
In Sinod sunt membri de drept mitropolitil de St. Pe-
tersburg, Kiew si Moscova cum si archiepiscopul de
Toyer. Unul din mitropoliti este president. Pe Tanga
acestia mai sunt numiti in Sinod doul protopopl si doul
episcopli).
Unguril. Unguril cand venira din Asia si tre-
cura stepele Rusiel si s'ati stabilit in partile de jos ale
Dunarel, erati paga.ni. Venind adesea in contact cu
crestinii, trebuiati se dobandiasca cunoscinte despre
crestinism; dar convertirea for incepe sub Geiza
[972-997], care se invoi la primirea multor crestini
in statul sea si apoi in urma la primirea crestinis-
mului in Cara sa, respandit prin misionarul Wolfgang
si altil trimisi de Piligrin, episcop de Passau. Urmasul
lub Geiza, Waik fu botezat de episcopul Adalbert de
Praga si acestuia datoresce Ungaria definitiva sa cres-
tinare, pentru care este considerat de Unguri ca sant.
Numele ce primi din botez fu Stefan. El a fost recu-
noscut rege de papa Silvestru II si incoronat la Gran.
Stefan a conlucrat forte mult pentru infiintarea de
monastirT si bisericl, purtand o ura neimpacata con-

1) Vedi E. Vaucher Rusie.

www.dacoromanica.ro
 139

tra paganilor Crestinismul respandit in timpul lut

intre supusil set n'a putut fi InlAturat, cu tote ulcer-
dude facute dupa mOrtea lul, mat ales ca Andrehl
I (1046-61) ca si Bela IV (1061-63) au oprit sub pe-
depsh de mOrte practicarea usurilor pagane, ceea ce
a facut ca si urmele phganismulul sa disparh din Un-
garia.'
Mahometanii. Dupe cum am veclut din cele pre-
cedente, biserica cresting. lucra din resputerI pentru
respandirea crestinismului si reusise aprOpe pretutin-
denl pe unde misionaril sel merseserh ca sa intemeeze
religiunea cresting., surpand phganismul. Succesul re-
purtat de crestini s'a vedut mai ales in timpurile din
urma la popOrele germane. Dar nu i-a fost dat mult
bisericel a se bucura de rOdele ostenelelor sale. Un
noti vrajmas apare pe orizont, energic si periculos,
care in dorinta sa de a distruge pretutindeni cresti-
nismul, sciuse a imprumuta phrtile bune ale acestuia
si a se folosi de aplechrile naturale ale 6menilor, ofe-
rindu-le in schimbul primiril invethturilor sale, fericirea
ceresch cu totul sensualisata. Acest Mimic a fost Mo-
hamet si doctrina sa coprinse in Coran.
Nascut in Mecca (570), din nemul Koreisitilor, fo-
losindu-se nu atat de educatia data de unchiul seu
Abu-Taleb, in urma mortel phrintilor sel, pe cat de
avutiile bogatel femei Khadedjah, a putut s'a faca ca-
lkoril in mal multe parti ale Orientului si se capete
cunoscinta diferitelor religiunl Imbogatit cu acest ca-
pital de cunoscinte si convins eh in timpul seu, cand
Bizantinil si Persil prin ciocnirile dintre el se slabisera,
www.dacoromanica.ro
 140

sand Sirienii cautaa se °Mind libertatea, find prea

mult apasati de Greci, Mohamet uitandu-se si la po-
porul arab, care era divisat in mai multe religiuni, a
gasit momentul priincios de a se da de marele Profet,
lrimis a indeplini aceea ce altii nu facusera pang la el.
Formula simple sub care se presenta religiunea lui
Mahomet: «Crede in Allah si In Mohamet, profetul
WI» la care Seitil adaog5.: «Si in Ali, amicul set,
cum si fericirile ce asteptati pe top cati credeau in
el, au facut ca noua invetatura sa fie primita de A-
rabi ; iar unde nu putea resbi, l)fohamet a avut grija
de a trece peste on -ce opositiune, stabilind ca principia
doctrinal respandirea invetaturilor sale prin sabia. Ne-
find primit in Mecca, contraclis si combatut sever aci
de Koreisiti, Mohamet se duce in Medina (622) ca sa
scape de condamnarea la m6rte la care it hotarisera
Anul acesta este anul cu care incep musul-
manil era for (Egira saa Hidyrah).

4) Iatreb numit apoi Medina al Nab sad orasul profetului.

NOTA. Doctrina lui Mohamet se numesce islam (mantuire)
jar acei ce o primesc se numesc moslini (credinciosi). In ea se
admitea de Mohamet un Dumneded ri fingerii (buni si rei). Pre-
scriea rugaciune de 5 on pe di, Wore Mohametanii cu fata ditre
Mecca si institui postul Ramazanului (Ramadhan).
Pentru acei ce deveniad martini ai religiunii sale, profetul le
promitea Paradisul. in care erad Hurl de lapte si de miere, cur-
suH de apt limpede si pe marginea for femei cu ochi negri.
Dica de serbatOre pentru ei era Vinerea, avead voe a lua mai
multe femei si trebuiad cel putin °data' pe an sa se duce in pe-
lerinagid la Mecca.
In religiunea lui Mohamet liberul arbitru este lipsit de putere,
cad omul de mai inainte este predestinat pentru Cerid sad pen-
tru intern. Acestel predestinatiuni sad opus Inca de la inceput
partidul disident (motazili(ii), pe considerentul ca dreptatea diving
nu se impaca cu ea.
www.dacoromanica.ro
 141

La 630 dupa cite-va incercari Mohamet coprinde

Mecca si in scurt timp intreaga Arabie. Daca mOrtea
n'ar fi pus capat dilelor luI, Mohamet avea de grid
se cuceriasca cu armele la noua sa religiune pe Bizan-
tini, Persi si chiar intrega Asie. Ceea ce nu putu
face el, facura Califii, cari ocupara in 639 Siria, in
640 Egiptul si Palestina, in 651. Persia si la 707 Africa
de Nord, iar in urmA. Spania si Sicilia. La Poitiers
in 732, Munulmanii fura batuli de Carol Martel si
astfel ii respinsera din Francia :
Invalaturile lui Mahomet fura adunate de Abu-Bekr
(632-34) in Coran

Invetatura bisericel crestine.

Iisus Christos, salvatorul omenirei, in misiunea sa
pamintesca a dat tuturor acelora, ce vroesc a dobandi
fericirea ceresca, poruncile pe care ei trebue sa le in-
depliniasca. Fara a strica aceea ce in Vechiul Testa-
ment era general si cu privire la mantuire, Iisus Chris-
tos, cum singur a clis-o, a indeplinit prescripliunile de
acolo. In scopul acesta -bite lipsurile legei vechl s'ail
indeplinit 1) si Dumnedeul crestinilor, Tatal, propove-
duit de Mantuitorul, este un Dumnecleil bun, indelung
rabdatoria, care nu vroesce mOrtea pacatosulul, ci sa
se intOrca si sa fie vitt si care in raportul sea cu o-
mul este asa dupa cum un parinte se 'Arta cu copiii
sel, iar nu un Dumnecleu resbunator, sau. un Dumnedeti
al nimicirei, pentru on -ce abatere. Invetatura cresting

9 ocns sL Tt6 iv Xptcrup, xacvii wdatc II Cor., V. 17.

www.dacoromanica.ro
 142

ca deplinatOre dar a legel vechi, nu putea sa nu re-

cunesca monoteismul de acolo, dar in. asa ca totul sa
apara mult mai spiritual. Stabilit raportul moral dintre
om si creatorul sea, totul fund basat pe legaturi in-
terne, in care omul este unit mistic cu Iisus Christos,
prin credinta, crestinismul se presinta ca un regene-
ratoria 1) al omulul caqut. Si ca atare in doctrina cres-
tina Iigus Christos lasa sa se intrevada ca Dumnateil
ca parinte al omenirel, a ingrijit in tot-d'auna de ea;
ba in timpul din urma a trimis chiar pe unicul sea flu ca
prin jertfa adusa de el sa se deschida calea mantuirel.
Pacatosilor dar li se spunea ca urmand pe calea noue,
pacatele for vor fi ertate si vor fi primiti in randurile
dreptilor, cad (mare bucurie se face in Ceria pentru
un 'Adios care se pocaesce.,
Numal sa doriasca omul regenerarea si mijlocele
Lunt oferite, simte pe Dumnegea in inima sa, si decis
a lucra cele prescrise de el, puterea divina 11 ajula spre
indeplinirea acelor prescriptiuni. 0 asemenea doctrina
care nu tinea sena de apetiturile materiale ale ju-
deilor, care inlatura interesele sectelqr carturarilor si
le lua starea de care se bucurail pilna aci, nu putea
deck sa fie combituta de omul material, care era
acum personificat in poporul judea, popor deprins
a, face litera legel, dar deprins a nu sci ca mai presus
se afla puterea spirituali a celor ordonate de lege.
Noua doctrina nu era din lumea acesta, cum o spune
lisus Christos insusi. Ca atare ea era basata pe o

9 Paul, ep. Tit. 111;5, Rom. XI1,2. Ephes. 1115.

www.dacoromanica.ro
 .143

autoritate 'mat pre sus de ori-ce banuiala, pe o au-

toritate care-I detea consanOrea si sanctiunea pen-
tru a nu fi lasata prada egoismulul omenesc, deprins
a nu Linea socotela de lucrarile chiar bune ale celor
al sel. Si pe cand judeil asteptati eliberarea de sub
jugul Romanilor, pe cand eI credeati a deveni stapanil
universului, Mantuitorul, asteptat si preclis de demult
prin profeiI, le arata Ca in alt-ceva consta salvarea
poporulul ales.
Iisus Christos le spune ca societatea inffintata de el,
crestinatatea, are un singur conducetor : Dumnecleti,
si o singura tale care duce la mantuire : indeplinirea
voiei divine. Ca trimis al lul Dumnedeu, Mantuitorul
a dat lamurirI asupra ImparatieI ceresd si a asigurat pe
toct, earl fac cele poruncite, de primirea unei re-
compense, care se va da dupe fapte fie caruia la in-
vierea morOlor Dar dupe cum el era trimisul ce-
resc, tot ast-fel si doctrina sa nu se ocupa de cat
de nevoile morale ale OmenilOr si de chipul cum ele
satisfacule pot aduce perfecta fericire pentru care omul
este treat.
Noua doctrina a Mantuitorulul este coprinsa in Santa
Scripture si in Santa Traditiune, ambele copringend
adeverurile crestine si complectandu se una pe alta. Iisus
Christos inve;ase pe Apostolil sel lucrurile mantuirii
si el le lasara la randul urmasilor parte in scris parte
prin viii graill
Scolele teologice. Dar data apararile sporadice ale
crestinismuluI se facet" pana aci prin scrierile apologetice

9 Mateiti XXII.
www.dacoromanica.ro
 144

aie barbatilor, de cars am vorbit, intr'un paragraf anterior,

cu care literatura cresting a castigat imb ogatindu-se, nu este
mai putin adeverat ca directiunile sciintifice crescine
isi eat' origina in scblele teologice, care apar in cen-
trurile marl, unde sciintele erail cultivate cu mult gel
si ardOre, on ca acestea sunt o continuare a incera-
ril or apologetice.
Prin acesta biserica a folosit destul de mult, mal
ales dupe ce directiunile acestea luara o tale hotarith
Tn lupta cu judeil si paganii, representantil si aparh-
toril veritatii crestine, au fost nevoiti sa apere doctrina
cresting. Acestel aparari fl respund aceia chrora se a-
dresa. Atunci are loc polemica si pArintii bisericesci ca
F,51 teologii eruditi ai timpului aparail cu multh putere-
curhtenia vietei si a credintel contra erorilor teoretice
si practice.
Cele mai insemnate centrurI crestine, in care s'au
desvoltat invepturile crestine si a inflorit literatura
teologiei sunt Alexandria, Antiohia, Edesa si Nisibe.
ScOle crestine fara insa a avea rolul si insemnatatea
acestora se intemeezh la Cesarea, Roma, Milan, Cartagena.

ScOla din Alexandria.

Acesta scOl'a este fOrte vechih si a avut de luptat con-
tra gnosticilor si invetatilor phgani, earl aparail teoriile
tor, lovind in crestinism. Aci teologia cresting a luat nas-
cere, deosebindu-se de la inceput prin caracterul seu teo-

1) Bunsen, Analecta antenicaena.

Epifaniu, Filosophumena ed. Dunker. Schnedervin, Goett 1859.
www.dacoromanica.ro
 445

retie. qcola, catehetica,"), se infiintd din necesitatea ce

se simtia pentru a educa in crestinism pe aceia ce
vroiail sr+. '1 imbraliseze, a conlucrat pentru desvol-
tarea sciintifica a dogmelor. In adever, cerendu-se o
preparatiune special'd pentru intrarea in crestinism, bi-
serica nu putea sa nu alba o scOld, care se arate,
doctrina cresting si superioritatea es, mai ales pen-
tru cd multi invetati, nemultumiti de filosofia pagand,
cereail ajutorul bisericel crestine, pentru satisfacerea
multumirel lor, ce le lipsia in pdgdnism; intru cdt
acesta nu deslega multe din phrtile esentiale ale preo-
cupaiunilor lor. De aci urma neapd'rat impacarea doc-
trinel crestine cu cultura pagrind, a da un respuns
proselitilor ce venian din Serapeum, de si trebuia ti. sa
combat& erorile lor. SceSla acesta, condusd de barbati
doctl, recunoscull in meretile lor, era sub conducerea
bisericei de acolo. Catehumenatul dura treT anl si
in acest timp se inveta teodicea, cristologia si mo-
rala, iar cel ce inveta trebuia sa dea dovezi ca in adever
doresce a imbrati9a crestinismul.
Fe lul cum se preda invetdmintul era simplu gi po-
pular si aces ce ar fi dorit sa devina invetatori, fie
clerici, fie laid., trebuiail sa se alipiasc4 de seful scOleT
si stea ptina la dobAndirea desevdrsitelor cunoscinte,
Intemeetorul scOlel catehetice de aci fu Pan ten 2)
stoic, originar din Atena, care crestinandu-se infiintd
EusebIu, Hist. eccles., o numesce xfx-c".4..k4fivbpsLacc 8taccamastov
§i 'co TF1; sccrclxIlasen 803xcrxceXaEov iar Photiu, Codex 118 cate-
chisandi magisterium."
I) Philip de Sida pune pe AtenagoraVecli Dodwell, Dissertatio
in Iren., Oxon.
www.dacoromanica.ro 10
 146

acest'a scOlA. El a ghsit in India evangelia lul Mateit,

pe care locuitoril de aci o primisera de la apostolul Barto-
lomeu. Tot el, se dice, ca a folosit mult causa cresting in
Egipt. Panten, de si a avut o reputatiune ora1g destul
de mare totusl pentru literatura bisericescA n'a remas
nimic p'anii, la not. El a murit la 202. Discipoll al luT
Panten au fost Titus Flavius Clemens Alexandrinus
si Origencari au escelat pe terenul literar si cari
sunt o prob& despre rrieritele invetatorulul lor.
Clement Alexandrianul 2). Urmas al lul Panten,
Clement ajunse catebet al scold din Alexandria,
dupe mOrtea acestuiL Locul nascerel sale nu se .scie
positiv; de ordinar se pune Alexandria sail Atena.
Pagan de nascere el fu convertit la crestinism 3), in
urma unor caletoril ce le facuse in may multe party
(Grecia. Italia, Asia) si dupe ce Meuse cunostinta luT
Panten 4), ajungend presbiter si apol catehet in A-
leza.ndria. El a dat o directiune sciintifica invetkturel
crest* si a combinat crestinismul cu filosofia.5)
Contrariti cu vederile acelora ce predicati rm5r-
tea prin martiriti, Clement prin invetaturile si prac-
tica sa a cautat sa dovediasca gresala acelora, el in-
susl ascundendu-se in timpul persecutiuneI lul Septi-

1) Irineu, De viris illustr.

') Moehler, PatrologieAbbe Cognat. Clement d'Alex., Paris
1857. E. de Pressense, op. cit Abbe Freppel, Clement d'Alex.
Paris 1866. Zahn, Suplementum Clementinum, 1884. Rede-
penning, Origines. Bonni 841.
I) Clement. Paedag. I.
4s) Clem. Alex. Stromat. 1Ieronim, De vir. ill.
) De §i in unele a gre§it.
www.dacoromanica.ro
 147

miu Sever (202). Operile sale insemnate sunt: 3) Pro-

treptricos (cohortatio ad gentes), Pedagogos, Stro-
mata, Quis dives salvetur ci Hypotyposes. Tn
prima se arata calea pentru primirea crestinismului si
insuficienta pagaiaismului, caruia ii reprosa4 cultul
nerationaI al peilor4) si acusa cu drept cuvint pe pa-
gani c& Bunt mort1, adorand pe niste mort15). In sus-
Onerea teoriel sale el lauds filosofia greca, pe care o
consider& ca o pregatitOre a paganilor pentru primirea
evangeliel.
Dar ceea ce espune in protreptricos lamuresce in
Stromata, aratand puterea si insemnatatea doctrineT
crescine si silindu-se a face ca crestinul s& cunOsca
sciinta coprinsa in evangelil. Acosta o face el dupe ce
aratase drumul care crestinism, calea mantuiril in
scrierea sa Pedagogul, considerata ca un tratat de
morals evangelica. Cat pentru cele-lalte doue scrierl
(Quis dives salvetur si Hypotyposes) acestea sunt o es-
plicare a unor IocurI din Santa Scriptura.
Origen 4). Origen a fost fiul lui Leonida, care era

) Ieronim, De vir, illustr. 38.Eusebiu, Hist. eccles. V,13.

') Clement, IV, 22.
8) Ibid, IV, 58
4) Clement incera sr" concilieze crestinismul cu filosofia, iar
Origen, cm mare aparatof al crestinismului, s'a ridicat prin ge-
niul soil mai pre sus de credintele populare si de materialism.
Ceea ce gresi el este, ca duse panto, la absurd interiiretatia ale-
goricA, de si vroia sa. desb'ace Scriptura de materialism si an-
tropomorfism. Origen si cu el sails din Alexandria clicea ca
omul ca spirit liber I i face singur destinul sea. Lumea era
creste de mpg din eternitate si mantuirea omului se face prin
libertatea sa. Pentru acesta aunt mai multie lumi, prin care trece
omul, pentru rile espia pacatele fAcute in o alts lume. Rescumperarea
spiritelor si chiar e acelor role, este scopul Providentei. In vir-
www.dacoromanica.ro
 148
W,W...^...+",

crestin 4), si care muri sub Septimiu Sever, s'a nascut in

Alexandria, in timpul domniel lui Commod (185). Inv6-
tand sciintele enciclice si apoi urmand cursurile scOlei
catehetice, conduse de Panten si Clement, Origen a-
junse a poseda cunoscinte intinse si sa devina un in-
semnat barbat. pentru literatura crestina, purtand cu.
drept cuvint supra-numele de Adamantius, xcaxavrepog
intrecendu-1 pe acestia. Nuns catehet in Alexandria,
pus aci de episcopul Demetriu, la etatea de 21 ani,
(203), reincepend cursurile scOlei, Intrerupte pentru
cat-va timp, adusa multa multumire tuturor acelora ce
erail doritori dd a cumisce adevdrurile crestine si in
scurt timp isi facu o mare reputatiune pe terenul literar
Persecutiunea crestinilor incepend iar.si, Origen nu .mai
putea sa alba mijlOcele necesare pentru conducerea scOlei

tutea libertatei ce ail,' spiritele, espiandu-s1 pacatele, pot gresi

din non si de aceea Dumnedba, pentru o noun espiare, va crea
o noun. lume.
In opera sa napt ecpx6v, justifica invetaturile crestine cu a-
jutorul filosofiei si se. silesce a da o forma sistematica §i sciin-
tifica modului for de interpretare. Origen aduse la complecta sa
desvoltare teologia scolei din Alexandria, care facea deosebire
intre credinta ei cunoscinta (rziaug xat 7vthatc). sustinend ca una
este basa si inceputul, pe cand cearl-alta. este desavarsita cu-
noscinta. In sustinerea for se baseti pe faptul, cum diceaii el., ca.
insusi Mantuitorul a facut deosebire intre discipolii secs si la ran-
dul for acestia discipolilor lor., aka c. multimel i s'a descoperit
credinta, iar celor alesi cunoscinta, ca mai in stare de a o pri-
cepe. De aci nevoia unei preparatiuni, dupa cum inainte de ve-
nirea lui Iisus Christos, asa qi pentru cunoscerea desavarsita a
doctrinei cre§tine. SA se vada Eusebiu, Hist. eccles. Ambros,
Epist. adquemdam, oper.; t. Huet. Origeniana.Neander, Kirch.
Geschich,Pressense, op., cit.Moehder, PatrologieDe la Rue,
Paris 1733-59.Lommatzsch, Berlin, 1831-48.Montfaucon,
Paris, 1714.Redepenning, Leipzig, 1836, ed. Mig. 1841-46.
1) Eusebiu. Hist. eccl. VI, 19.
') Gramatica, aritmetica Ai geometria.
www.dacoromanica.ro
 149

catehetice ; dar zelul sea, nu cerea resplata momentana.

Simplu, fara a pretinde plata lectiunilor particulare, im-
brAcat reil de tot si fAra mijlOcede hran5., Origen lucra
merea pentru literatura clasia. In timpul imperatorulul
Caracala, a putut sa se dud. la Roma, unde domnia ne-
liniste mare din causa turburarilor lui Calist. El a c5.-
tatorit in Arabia, dupe dorinta unul general roman si
acolo a convertit pe un emir; d'aci veni in Antiohia
si apoI In Grecia, de unde se reintOrse, prin Palestina,
In Alexandria. Dupe cum ne spune Eusebiu, Origen a
primit sfintirea de preot, fara voia episcopulul sell De-
metriu, pentru care fu escomunicat, in urma a doue
sinOde, tinute cu episcopil Africel. Desarcinat de func-
tiunea. de preot si catehet, Origen nu despereza. El lua
drumul esilului si adresandu-se amicilor seI le scrie:
S'a indeplinit acum profetia : Capitenille po-
porului 1211 m'au cunoscut ; ele sunt inrelepte
de a face reul, dar nu saill sa faca binele.
Trebue &I'1 compatimim mai mult decAt sa3
urim si sa ne rugam pentru el mai mult cleat
sa'i blestemam. Nol suntem facuri pentru a
bine-vuvinta, Jar nu pentru a blestema». Netinend
socote1a de lovitura ce i s'a dat, Origen se duse la un
prieten al sail Teoctist, episcopul Cesarel Palestinel, unde
infiinta o soil& catehetia si se distinse si aci ca es-
celent catehet si neobosit scriitor. Din causa persecutiel
lul Maxim, se duse in Capadocia, unde utilisa mult
biblioteca lui Simaea 4), pe care i-o puse la disposi-
') Simaca, originar din Samaria; este un interpret al Vechiu-
lui Testament. De la el ne-a remas o versiune greca a bibliei
gi un comentariti asupra evangeliei lui Matpiii, in sells ebionit.
www.dacoromanica.ro
 150

pune o dama bogata numita Juliana. In timpul perse-

cupel lui Deciu se duse in Tir, dar nu putu scapa
de furia acestel peysecutiunl si muri dupe mart Sufe-
rinte (254).
Talentul si capacitatea acestul barbat s'a vegut, de
top, chiar de inimicii WI, din scrierile sale, care se intin-
deati asupra intreguluI domeniu teologit : asupra apologe-
ticel, dognaticel, polemicel, exegesei, criticei biblice, moralel
si ascesel. NenoTocire pentru biserica, Ca cea mal mare
parte din scrierile sale s'au perdut. Adeverat ca multe
parerl ale luT era's."' contrare doctrinei stabilite in urma ; dar
nu pOte fi o incriminare pentru el, pe cat& vreme nu
se hotarisera dogmele in biserica si pe cat& vreme in-
terpretarea Scripturel nu arare -orl era o parere indivi-
dual& a parinplor bisericescl; ura insa contra sa a e-
piscopului seu Demetriu, a acut ca Origen sa fie con-
damnat, sub cuvint ca a c&cjut in erorI exegetice,
cosmologice si eshatologice.
Din scrierile sale, cea mai insemnata este nspt cipxthv
(De principiis), carte dogmatica, asupra cariea se vorbi
si se scrise mult dupe mOrtea lui Origen si care se afla.
ins traducerea latina a lui Rufin. Cele doue SinCide din
ConstaDtinopol (543 si 553) condamnara pe Origen ca
eretic. Alta scriere a sa fu Exaplele si Tetraplele, opt
carp contra lug Celsus, De oratione si Cohortatio ad
martyrium.
Un alt catehet al so:510 din Alexandria este Dio-
nisiu Cel Marei) (248). Acest discipol al lui Ori-
Eusebith Hist. eccles. Dittrich, Dyon. d. Gr. v. Alex. 1867.
Galland, Biblioth. Patrum. Th. Poerster, De doctrina Dion.
Magni, 1865.
www.dacoromanica.ro
 151

gen a fost in urma episcop al Alexandriel, a mu,rit

catre 264. Mal mult practic decat teoretic, Dionisiu isl
castigase un renume in mijlocnl celor al set si este
privit pentru acesta ca sant. Viata sa publica si epis-
tolele sale pastorale l'a ridicat mult in ochil crestinilor,
cars priviau cu mult drag la pastorul lor, atat de fo-
lositor in inaprejurarile grele prin care treceaa, tur-
burati merea in consciinta for prin diferitele eresil ce
isl aveail loc aci. El a combatut in scris doctrina lul
Paul de Samosata, atuncl cand acesta era tradus
inaintea Sinodulul din Antiohia,
Tot el a combatut si eresiele lul Novatian si Sa-
beliu si ale hiliastilor, avend in urma si o 6re-care
neintelegere cu Dionisiil al Romel, in cestiunea trini-
tara, sustinend ea Fiul nu este o creatura a Tatalul
(7c6LIIp.ct tou Osou), dupe cum pretinde episcopul Ro-
mei in epistola catre Ammoniu si Eufranor, in urma
careia si papa Dionisiu revine asupra afirmalluneI ce
Meuse.
Din scrierile sale nu ne -au remas decat numal
cite -va fragmente.
Un invetecel al lull Origen este si Gregoriu Tau-
maturgul.1) Pagan, purtand numele de Teodor, si
convertit la crestinism, in urma unei discutiuni asu-
pra Santel Scripturl cu Origen in Cesareea Palestine)
(231. sail 232), Gregoriu ajunse in urma episcop al Neo-

1) E. de Pressense, op. cit.Neander, op. cit. Weickmann,

Schola origeniana, Wittebergce, 1744. V. Ryssel, apud. Mg.
Draeseke, Patrist. Untersuchungen. 1889. Galland, Biblioth,
Patrum. L'Hbbe Hemmer Hist. de l'Eglise Paris.

www.dacoromanica.ro
 152
......,,,...,

Cesareel din Pont. (244), in care demnitate si muri

(270). Pentru minunile ce facu i se dete numele de
Taumaturg si de al doilea Moisi.
Zelos aparator al crestinismului , Gregoriu lupta
mult pentru respandirea crestinismului In orasul sea
natal, asa ca la mOrtea sa abia mai remasera 17 pa-
ganl, de si Ia alegerea sa de episcop nu gasise decal
17 crestinT, dupa cum se dice ca ar fi spus pe patul
sea de mOrte, ca o ultima mangaere a sa.
Scrierile lui Gregoriu care as ajuns OM la nol
sunt : o epistola canonica, o contesiune de credinla
(Simbolul santului Gregoriu Taumaturgul) un panigeric
al lui Origen, un comentaria asupra Eclesiastulul si
o epistola Ad Evagrium de divinitate.
La Roma in
in acest timp avem pe Ipolit.!) Discipol al
lul Irineu, Ipolit este tot atat de insemnat ca si inveratorul
sea. Cunoscut in lupta ce avu cu Calist, Ipolit, partisan al ri-
gorismulul, seincelege ca a lost rat primit de partida lacstor.
Lucrarile sele, al caror subiect se refers la apologetica
polemics, dogmatics si exegetica, cum si la cronologia.
in mare parte s'aa pierdut; cunoscinte despre ele
gasim pe soclul statuel ridicata in onOrea sa si des-
coperita in 1551. Scrierile sale sunt: Contra haeresim
Noeti, Demonstratio de Christo et Antichristo, un Ciclu
pascal si o cronica.
In 1844 s'a descoperit Philosophumena (Refutatio
1) Eusebiu, Hist. eccles Prudentiu, Thin XI. Tertulian,
De prudentia. Ieronim, De vir. illustr. Liber pontificalis de
Bianchini, 1718-1735 apud. Muratori, script. Rer. Ital. et Migne,
CXXVII , CXXVIII. Galland , Biblioth. Patrum. Hans
Ache], Die canones Hippolyti 1891.
www.dacoromanica.ro
 153

omnium haereseum) in Monastirea Muntelul Athos, si

numita ast-fel de la coprinsul celel inta cart'.
Scala din Antiohia. 4)
Origina acestel scOle se duce la desvoltarea bisericel
din Antiohia. Cunoscin.l.ele si datele istorice asupra et
ne sunt insa patine in .comparatiune cu acelea ce ni
s'atil pastrat pentru scOla de Alexandria, de si biserica
de aci a avut destul de mare, insemnatate, atat prin
vechimea si positiunea sa. cat si prin a acelor cats -va
barball, earl' au escelat pe scaunele for de episcopi at
acestel biserici.
ScOla din Antiohia infiintata.2) de presbiterul Doro-
teu (j-290), dupa cum spun unit, de martirul Lucian
314 cum afirma alp, a fost in oposipi, cu scOla
din Alexandria combatend misticismul si alegorismul
el, si suacinend interpretarea gramaticala si istorica,
(4)0Liti Tco yOp.lictrc t. xac xocvl triV cccop(ocv), adech espli-
cand Scriptura intr'un sens exegetic si critic, jar nu dog-
Jnatic si speculativ, cum faceail Alexandrinil.
PinA la Diodor din Tars si 354) Teodor Mopsuestul
(t 428) nu avem probe evidente despre inceputurile sae.'
din Antiohia si acestia sunt cari s'au abOnut cu totul de
la on -ce esplicare alegorica,, folosindu-se numai de gra-
matica si de istoria, si separfind elementul uman de
9 Eusebiu, Socrat, Sozomen, Hist. eccles.Photiu, Bibl. Cod.
Greg. Naz. Omil. 42.
2) Sigur nu se scie de tine. Eusebiu si leronim vorbesce nu-
ma' ea Doroteu s'a ocupat cu studiul limbos ebraice si a fost
profund cunoscetor al Scripture', iar Lucian a 16.sat asa clisele
scrieri : lucianea.

www.dacoromanica.ro
 154

cel divin. In lupta celor doue sae, Teodor Mop-

suestul, pe tth ton egal cu al rivalilor set, ist rade
de el, cate o data chiar trece peste vorbirea cu-
venita si respunde pe un ton injurios, pentru ca ast-
fel faceati si Alexandrinii, cart acusati pe Antiohent. ca
nu se pot ridica de la : turpitudo litterae ad decorem
intelligentiae spiritualis. Calea mijlocie intre cele doue
partide se datoresce lui Ion Chrisostom si discipolulut
seil Teodoret.
Scriitoril insemnatt din Siria si Palestina, sunt
Sextus Iulius Africanus, autorul unei Cronice in 5
carat, incepend cu anul 221, cum si altor scrieri de mat
putina. importanVa ; apol autorul asa numitel Didascalit
a apostolilor, care a provocat aparitiunea Constitutiu-
nelor apostolice; -dup6. _acestia Metodius din Tir si
Pamfil al Ceraseet cum si autorul celor 1.2 ail oracole
sibiline; apoi papa Victor (188 sail 198) si senatorul
Apolloniu al Roulet 1) dintre scriitoril latint; iar dup.
et Tertulian.

ScOla din Africa

Nu putina insemnatate in istoria are si Scbla Afri-
cana, care isi are inceputurile in timpurile celor trei
secole primare, si care a fost la inaltimea et in discu-
tiunile dogmatice ce au avut loc aci, unde nu prea
avem date certe asupra inceputurilor bisericel.In acesta
sad, la care cultura orienta1d a pus basele, literatura
crestinA s'a folosit de limba latina si atat in credintele
1) Eusebia, Hist eccl., V. 21.

www.dacoromanica.ro
 455

dogmatice cat si In organisatiunea bisericel scOla acesta

s'a caracterisat prin o- mare independinta si realism.
Tertulian 1) (Quintus-Septimus Florius-Florentius).
Cel d'intain Si unul dintre cel mad insemnati scriitorl
al scOlel, din Africa este Tertulian. El a lost fiul unul
centurione s'a na,' scut In Cartagena la 1.602) si a mu-
rit c.atre 240 In etate Inaintata 8). Barbat dotat de la
nature cu o mare inteligenta, sinter, pasionat si pa-
trunzator, Tertulian, dupe convertirea la crestinism, a
caror motive- nu le cunOscem cu precisiune; de cit
dOra atras de statornicia si curajul cu care crestinil apa-
rau creatinismul, mergend cu suferintele pang la martiriu,
Tertulian sciu sCs1 Intrebui*ze spre folosul bisericel
timpul cat a trait, de si a facut o gresala 4) ire-
and la Montanism (203), ocupandu-se cu cercetari
istorice si arheologice, cunoscend in de ajuns si lite-
ratura greca si dreptul.
Aparator zelos al crestinismuluI, Tertulian combate
pe judel si paganl. El pe rang& acesta este un teolog
cunoscetor al credinteI crestine si un perfect moralist,
mergend pang la rigorismul montanist.
li EusebizA Hist. eccl. leronim, De vir. illustr. Beatus Rhen.
Bale, 1521 si 1528 si reeditate apoi in 1539 si 1550 de Sigismund.
Gelenius, Rigaltiu,s, Paris, 1634.Migne, Paris.1844.Moeliler,
Patrologie. FreppeZ, Paris, 1880, Pressense, op. cit. Paris.
1641. G Amboise,, Paris, 1658. Semler, Halle! 770. F.
Uhler, Leipzig, 1855. Hefele.Rev. trim. de Tubingue 1838,
Meander, Berlin 1849. .
') Ieronim, De vir. ill. 53.
8) Ibid. Fertur vixisse usque ad decrepitam aetatem.
9 Traditia spune a inaintea mo, VI a revenit la ortodoxism,
de si este desmintita de unii, cari ved in existenta unei secte ce
porta numele lui, si care trai pane in suta a V1-a, statornicia
lui Tertulian in montanism.

www.dacoromanica.ro
 .156

Scrierile lul Tertulian se impart in dou6 ease : u-

nele in concordanta cu biserica, apartinend timpulul
anterior trecerel sale la Montanism, si altele eretice,
apartinend timpulul posterior.
La scrierile apologetice vom mentiona Apologeti:
cum Buis catre 198, adresandu-se guvernatorilor im-
periulul roman tantistites Romani imperil» pentru ca
fara a primi ordinele Cesarulul se napustiati asupra
crestinilor,acusandu-1 de omucizl si alte crime ; Ad
Nationes ale care cele doue cart! copend pagine ne-
muritOre, aparand juridic causa crestina. La scrierile
polemice numeram-: Adversus Marcionem, in cinci
carti, scrisa la 208si prin care combate teoriele lui
Marcion asupra lul Dumnegeti Tatal siDumnecletiFiul ;
Adversus Praxeam, Adversus Valentinianos, De
prmscriptionehreticorum (a dversus ha eriticos), in-
dreptata contra ereticilor, carora le spune ca biserica, care
este urmasa doctrine apostolilor, n'are nevoe de a'sf
apara adiveritatea doctrine sale inaintea ereticilor ; De
Baptisimo, contra eresiel lul Quintilla4), De anima
De Came Christi 0. De Resurrectione tarns. In
privinta morala, Tertulian ne-a lasat : De spectacu-
lis, combatend placerile lumeI, De Poenitentia, prin
care sustine invetatura biserice despre penitents, a-
runcand doctrina rigoristilor ; De oratione, relativa
la rugaciunea Duminice si modul cum cine-va trebue
s fats rugaciunea ; De Patientia, in care reco-
manda acesta inalta calitate, dand de esemplu pe Man-
1) Quintilla, din secta cainitilor, care respingea botezul in mo
dul cum so face cu apa.
www.dacoromanica.ro
 457

tuitorul; Ad martyres si Adversus gnosticos scor-

pracesi De fuga In peeserutione, in care indemna.
pe crestini la martiriu; De Idolatria, contra paga-
nilor; _De Corona, in care apara pe soldatul ce n'a
primit «corona castrensisl, pe cap, ci in India cand a
venit se'sl sea solda : Ad uxorem, in care sfatuesce pe
sotia sa a nu se marita, in casul cand ar r6manea
ve'duva; De lifonogamia, scriere in apararea unel
singure casatoril : De e-xhortatione castitatis, in
care ca si in cad incoremA, sfatuesce pe un prieten al sefi
remas veduv, de a nu se insura apol De Cultu Fe-
minarum si De virginibus velandis cum si scrie-
rea de pudiaitia si de Pallio.
Un alt scriitor Insemnat este si Minuciu Felix, apol
Ciprian, episcop in Cartagena (248-58) Novatian,
Commodian, Arnobiu si Lactantiu.

Disputele Teologice
Notiuni preliminare
In biserica cresting invetaurile date de Iisus Chris -
tQs air fost primite cu mare santenie si profesate ne-
alterate de crestini, MO date de Divihul Salvator. Cu
bite acestea, asupra unora dintre ele s'au ivit opiniuni
diferite, mai ales dupa ce au Inceput a esplica miele
puncte esentiale atingetOre de dogme. Neintelegerile
provocate de aceia, earl deteall o alta esplicare de cat
acea adeverata, dogmelor crestine, sunt cunoscute sub

www.dacoromanica.ro
 158

numele de disputele teologice, si se impart in dispute

trinitare, cristologice si antropologice.
Dispute le Trinitare sunt acele in care s'a stabi-
lit natura si raporturile persOnelor Santei Treime. Prima
parte a contr9verselor Trinitare a avut de object des-
legarea cestiunel relativa, la natura lui Dumneden Tatal
si in ce raport se afla Iisus Christos rata de El (Ariu
si adeptil s61), jar partea a doua o formeza dispu-
tele provocate de Pneumatomachl san Macedoneni, re-
lativ la persona Santului Spirit.
Stabilita: la Sinodul 'din Nicea, invetatura bisericel
asupra lui Dumneclen Fiul, eel gasit alte persOne care
sa. se ocupe cu cestiunea modului in care s'a intrupat
pentru a efectua opera r6scumperatOre. Acestia detera
nascere disputelor Cristologice. Cu acesta ocasiune
reinviara unele din pretentiunile Arianismulul, voind a sta-
bili modul cum s'an (unit naturele (diving si umana)
In Iisus Christos. Atuncl unit separan realmente na-
turile in Mantuitorul (Nestorianismul), jar altil le unian
ast-fel, in cat nu era de cat una singura (Eutichiu si
Monoflsitil).
In urrna, dupa ce s'a determinat invetatura asupra
celor doue naturi, 'a urmat fixarea si determinare'a doc-
trinel asupra celor doue voi in li.scumperatorul, res-
pinge'ndu-se doctrina monotelita.
Decl prin disputele cristologice biserica 'si-a deter-
minat doctrina sa, in privinta unirel Dumnegeirel cu
omenirea in persOna lui Iisus Christos, cum si asupra
resultatulul ce a urmat din din acesta unire,
Odata cu neintelegerile cristologice s'an ivit si dis-
www.dacoromanica.ro
 159

putele antropologice, care aduc cu ele discutiunl asu-

pra unor cestiuni Insemnate, cum: Adam lnainte si
dupa pecat, urmarile p'ecatuluI stramosesc, cum si im-
pacarea libertatel omulul cu gratia divina. De la des-
legarea acestor cestiuni a \Irma Inlaturarea eresielor
care tindeak eke o-data indirect, la inlaturarea idee
si a necesitatil venires ResumperatoruluT, ca ast-fel sa
submineze Insusi fiinta crestinismulul.
Provocata de neIntelegerile doctrinaie, Biserica a luat
mesurI pentru a se opune tendintelor periculOse ale
ereticilor. Adunati In Sin Ode ecumenice, representantil
bisericel combat teoriile eretice si stabilesc Invetatura
sa care este neschimbata In biserica ortodoxa.

Dispute le Trinitare
Ariu, invetatura sa, Sinodul I din Nicea 1)
Dionisiu al Alexandriel si alp Orli* bisericesci, vor-
bind despre persdnele Santel Treime, cautail sa faca
deosebire intre ele si mal ales Intre Dumnegett Ta-
tal si Dumnecleti Fiul, intru cat in opera sa de re's-
cumpe'rare Tatal trimisese in lume pe Fiul sea. Cu
acesta el respundeati inv6taturilor eronate ale tuturor
acelora ce atacati Trinitatea. Dar prin modul cum se
coMbateau Antitrinitaril, nu se Intelegea o deosebire
esentiala, asa ca si cum esenta persOnelor Trinitatil
1) Kurtz: Lehrbuch der kirchengeich. Hefele, Concilesgesch
Eriilourg, 1855.Moehler, Atan d. Gr. u. s. fest., trad. en franc
par Cohen, Paris, 1840. Walch, Hist. diheres. Dorner, His
du Develop. de la dodr. de la pers du Christ.
www.dacoromanica.ro
 160

era deosebita, ci numal se stabilia ca sunt trel per-

sOne in Divinitate. Nu tot ast-fel intelegea cestiunea
Ariu') si cu el to aderenti ce I Meuse. Pentru el
invetatura se resurna In aceste doue afirmatiuni:
"On dm. 'fo si et; bult OVTWV icmCv sail: era cand - -va cand
nu era si: din Mink grin voinra Tata lul (0EX.O.cat
0E00). Prin acesta Ariu invela cum ca Iisus Christos
este cea antaiil creatura a lui Dumnegeil. Ca sa es-
plice de ce Fiul se numesce Cuvint al lui Dumnegeti.
Ariu qicea ca ast-fel e obicinuinta bisericel, dar nu
se pOte spune de p ca este Fiu al lul Dumnecletl de
cat intr'un Bens moral (p.stoxt), nici intr'un cas ins&
nu este Dumnecleti (iXOLvOg 0E6G), cr o creatura a sa
(wctaticc si 7c0tv.a).
La Inceput episcdpul Alexandru a cautat se arate
lui Ariu ca este gresit cand sustine o asemenea In-
vetattira; dar in zadar. Ariu nu recunoscea alta doc-
trina decat aceea ce o profesa el, relativ la Fiul lul
Dumnedeu. Atunci Alexandru convOca un Sinod in

,) Ariu, de loc din Libia, nu tocmai serios, cum se vede din

scrierile sale, putin inteligent, a fost discipol al lui Lucian din
Antiohia de la care Ina basa doctrinei sale. Partisan al lui Me-
letiu la indeput. a fost escomunicat de episcopul Petru, care it
primise mat inaite in cler. Rein tegrarea i s'a facut de episcopul
Achila, care it fitcu preot, cu conditia Ca va fi tot-d'a-una fidel
aparator al bisericel.
La martea episcopului Achilla a fost aprope ca sa se alega
in locu-I. Neisbanda sa it face a purta ura Contra episcopului
Alexandru, ales in urma lui Achilla, si plecand de acs ajunse
pina a da naseere eresiei, care porta numele sea. Ca pretext al
inceperei sustinerei in public a doctrines arianice a fost un dis-
curs al episcopului Alexandru, relativ la Dogma Trinit'atii, in
care Alexandru, vorbind inaintea Clerulni seu, nu determinase
partile esentiale, ci se adresase intr'un mod vag.
www.dacoromanica.ro
 161

321 si acesta, compus din vr'o suta de episcopi din

Egipt si Libia, gasesc eronata invelatura lui Ariu '1
condamna atat pe el, cat si pe adeptil set, earl se in-
multisera prin Egipt, Siria si Asia Mich. Condamnat
de Sinod, el nu inceta predica .1); remase insa condam-
nat, cu -WM incercarea amicilor sei de a face pe Ale-
xandru sal reprimesca in sinul bisericei. Sinodul din
Bitinia (323) compus din prietenil lui Ariu, aprobara
invetatura sa. Ariu insa fu silit sa fuga din Alexan-
dria si isI gasi refugiul la Eusebiu al Nicomediel 2).
In acest timp invelatura sa se respandia din ce in ce,
ceea ce facea rett linistel bisericel, iar paganii, in
deridere, representau pe scenele teatrelor certele si
neintelegerile dintre crestini. Imperatorul Constantin
cel Mare, care in 314 remase singur imperator, pentru
a pune capit neintelegerilor, trimise la Alexandria pe
episcopul sea favorit Osiu de Cordova (din Spania)
ca sa impace lucrurile, cad vedea pe de o parte cum
ca Ariu numera multi aderenti, iar pe de alta ca in-
vecatura sa it aduce un reil mare linistel imperiului.
Dorinta imperatorului era ca sa se inlature discutiu-
nile zadarnice. Osiu in Alexandria vec,lu ca cestiunea
e presenia aft-fel, de cum era socotita, de Constantin.
El vecluse, asistand la un Sinod din Alexandria, cum
1) Ariu era incurajat de succesul ce avea, numi-rand intre
ideptii sei mai multi episcopi, cum fura : Eusebiu al Nicomediei,
Eusebiu al Cesariei, Atanasiu al ..A.nazarbei, Patrofil de la Sci-
opolis §i Paulin de Tir.'
2) Aci stand compuse lucrarea sa intitulata Talia (Ocasm ), piis-
frata in fragmente la Atanasiu cel M re. Prin cantece religiose
reu.tii a respandi mai lesne erorile sale, Hind cetite si imbrati-
ssate de Omeni simpli.
www.dacoromanica.ro 11
 162

ca Alexandru avea dreptate, asa ca indata ce se in-

tOrse la Constantinopol comunica imperatorului impre-
siunile sale si i I arata parerea ca neintelegerile nu
se pot cujma decat prin convocarea unul Sinod
general.
lmperatorul Constantin eel Mare, care, cum am dis,
dorea pace in imperiul seu, primi propunerea lui
Osiu si aduna un Sinod la Nicea (325), compus din
318 episcopi. La acest Sinod Ariu avea multi adepti
si pOte ca reusia. sail el prin Eusebiu de Nicomedia
sau prin Eusebiu al Cesariel, care Incerca se reusIasca
o propunere cu care sa se Impace si ortodoxii si arianii.
Atunci intervine Atanasiu, diaconul episcopulul de
Alexandria, si printr'un discurs plin de elocinta, arata
Sinodului gresala ce s'ar face, data s'ar admite vede-
rile lui Ariu sail ale adeptilor sei, cum si urmarile
triste pentru biserica. Succesul fu pe partea lui Ata-
nasiu. Toti episcopii, chiar ArieniI, primira formula, or-
todoxa, prin care se determina ca Fiul este na scut,
1111 fa cut, din fiinta Tatalui si consubstantial
cu Ell); iar Ariu fu escomunicat si scrierile sale con-
damnate la ardere.
Atat Ariu cat si episcopii Teona din Marmarica si
Secund din Ptolemaida fura esilati in Iliria, pentru ca
nu subsemnara decisiunile Sinodului ; iar Eusebiu din
Nicomedia si Teogne din Nicea, fura esilatl in Galia

1) Kat Et; Iva xtipt.ov IvIcrotiv XpLaTbv, cóv igav TO5 060, isvvvlaivta ix
Tor.)- natph; povo-rev, Touticrav r4; oucncig ToG Ifaxpag, Osbv dx 060, cpo);
ix cpa)T.6;, Osbv aXlelvbv ix Osog itAvOtvoti, lavvOirtac, au notviesvta, Opo-
otiotog to natpt, b'o5 Tic nawca iiivrco, to is iv. tai otipavq, xdc to int
"DI; TU
www.dacoromanica.ro
 163

pentru ca de si primisera hotarirea Sinodulul, dar nu

vroira a se uni pentru condamnarea lul Ariu.

Arianismul dupa Sinodul I-id ecumenic si pana

la Gratian. Sinodul al II-lea ecumenic.

Arianismul perduse causa ce apAra, in urma Stra-

lucitului discurs linut de Atanasiu la Sinodul J-iti din
Nicea. El gasesce in Atanasiu un Mimic inal puternic
atuncl cand, dupe mOrtea lul Alexandru, este ales
episcop al Alexandriei. Dar Arianil sciura a lovi in
vrajmasul lor ; de aceea vom vedea cum acest curajos
luptAtor si vrednic ape'rAtor al ortodoxiei este persecutat
de ariani. Si pentru ca sa reusiasca in planurile lor, Arianii
se introduc pe lang& Constantia, sora imperatorulul.
care pe patul set"' de mOrte recomandA fratelul seu
de a asculta cele ce T va spune preotul Eutochiu, in urma
chreia convorbiri Ariu fu Cilemat la Constantinopol. Aci
el, imprema cu diaconul Euzoiu, se aperara destul de
bine, incat convinsefa pe imperator de nevinovatia sa,
ha inc. semnA. si un simbol de credintA ortodox, in
care ins& evitase a intrebuinta cuvintul de 6itoxiocog.
Tn urmarea acestora, Constantin scrie lul Alexandru
a primi pe Ariu in sinul bisericel si tot odat& rechiem6
pe episcopil esilati, carl erati adept' al lul Ariu. Ata-
nasiu ins& nu vroi a reprimi pe Ariu. Arianii alergt
la alte mijlOce. El inlocuesc pe episcopil ortodoxl, cu
partisanl de al loll.
1) Aka facu cu episcopil Eustatiu din Antiohia Eufration din
Balanea, Asclepa din Gaza qi Cimatiu din Paltus.
www.dacoromanica.ro
 164

Sigua pe situatiune, incep a acusa pe Atanasiu ca.

el este causa tuturor certelor si neintelegerilor. De
data acesta el eratit unite cu Meletienit. Atanasiu, re's-
punse aperandu-se, si acusatiunea n'avu resultatul
dorit de Ariani. Atunci el II acusa pe Atanasiu a ar
fi luat parte la o conspiratlune contra imperato-
rului, Ca ar fi pus imposite nelegale, ea ar if daramat
un altar
. at Meletienilor si ar fi asasinat pe un epis-
cop al lor. Imperatorul convoca un Sinod la Tir pentru
a judeca acusatiunile (335). Sinodul acesta, compus
numai din Ariani, depuse pe Atanasiu, cu tom aperarea
luI demna, si scrise tuturor episcopilor de a rupe or
ce legatura cu el. Atanasiu se duce la Constantinopol
spre a se justifica Inaintea imperatorului. Imperatorul
primi sa se judece causa Jul Atanasiu inaintea sa la
Sinodul din Constantinopol (335), care gasi buna con-
danmarea facuta de Sinodul din Tir, si ast-fel Atana-
siu fu exilat la Trier (Galial). Ariu si aderentii set
fura reintegrati in functiunile ce avusera mai inainte,
cu tote protestarile episcopului Alexandru de la Con-
stantinopol. Nu avu insa parte ca A. i se faca re-
integrarea oficiala, cad in sera 4ilei in care urma a-
cesta solemnitate, muri lath de veste 2). In anul urma-
9 La Sinodul din Constantinopol I-arii parte Eusebiu al Co-
sarici, Eusebiu al Nicomediei, Ursaciu, Valens, Teogne si Pa-
trifil, earl acusaril pe Atanasiu sub cuvint ca ar fi oprit trans-
portul granelor de la Alexandria la Constantinopol, lucru ce lo-
yea in imperatorul, si alt -fel Constantin consimti la esilul lui
Atanasiu.
2) Se dice ca Alexandra de la Constantinopol, silit de impe-
rator a tAcea si a primi pe Ariu, rugs pe Dumnecleil sa scape
biserica de rusinea ce i s'a pregatit, si Aviu muri cubit in nista
latrine publice, unde se dusese in urma unei indispositiuni ce '1
luase Aril de veste. Si se vachi, Sozomen, Hist. eccl. Socrat, idem-
www.dacoromanica.ro
 165

for muri si Constantin eel Mare, urmand fill set Con-

stantiu, Constant si Constantin, cart impartira imperiul
intre et. Constantin rechIema pe Atanasiu, spre bucuria
bisericil sale. Constantiu era insa partisan al Arianilor.
Arianil in 339 depun pe Paul, episcopul de Constan-
tinopol si pun in locu -i pe Eusebiu al Nicomediei, in-
locuire cariea 11 urma allele in diferite part1 ale im-
periulul. Pentru ca sh se scape de Atanasiu, incep a '1
acusa ca ar fi savarsit o multime de crime politice si
bisericesd, si la un Sinod trout in Antiohia (340) '1
depusera si pusera in locu-1 pe un Ore-care Pistus.
Papa Iuliu I nu recunoscu alegerea facuta ca bunk
-si gasi nevinovat pe Atanasiu. Eusebianil se intrunesc
din noil si aleg pe un Ore-care Gr4goriu din Capa-
docia, si la Sinodul din 341. semnara patru simbOle,
in care nu admiteat este adeverat arianismul, dar
nicl nu intrebuintati espresia de 6tioctloccg. Atanasiu cu
mare greutate scapa cu viata si se duse la Romat),
Sinodul din 313 gasi ca Atanasiu n'are nici o vink
asemen1 si Marcel, si prin urmare, cerea reabilitarea
tor. Tot-odata si imperatorul Constantlu aduna un Si-
nod la Milan (315) pentru a impaca partidele si la
care se decise adunarea unul Sinod ecumenic. care
sa cerceteze afacerea. In acest scop se comma Sino-
dul de la Sardica (Iliria) in 347, unde Occidentalii pri-
mesc pe Atanasiu si ceI-1-alll episcopl depusi de Arianl.

9 Aci Atanasiu s'a intalnit cu cats -va episcopi pe earl Arianii

ii inliituraserit, si cars acum cerean sfatul si interventia episco-
pului de la Roma.
www.dacoromanica.ro
 166

Orientalii preveOnd nereusita lori) la Sardica, se aduna,

la Filipopol. Ambele partide intrunite in Sinod iail de-
cisiuni conform vederilor 100, Occidentalil declarand
pe Atanasiu nevinovat, iar Eusebienii escomunicandu-1.
Imperatorul Constantiu aproba. decisiunile Sinodulul din.
Sardice), ast-fel Ca Atanasiu se reintOrse in diecesa
sa (349), spre bucuria generala a credinciosilor clip
Alexandria. Atanasiu proceda cu multa pruder4a.'. El
reprimi in sinul bisericel pe acel ce renuntati la in-
vetaturile Ariane si aratail 6140, clepun'end numai
pe acel ce persistaii in eresie.
In 351 Arianii incep din notii activitatea lor. La un
Sinod, pe care it On la Sirmium, depun pe Fotiu 3)
si Marcel al Ancirel, si pentru ca sa loviasca in Ata-
nasiu, incep aduce maT multe invinuirn. Constan-
tiu, care era inclinat catre arianism, asculta acusatiu-
nile Arianilor 1si convoca. Sinodul din Arelate (Galia),
care condamna pe Atanasiu, episcopii semnand actul.
Sinodal, in urma presiunel imperiale, ba chiar Vin-
') Arianil aveau 70 episcopi orienfali si 5 occidentali, iar or-
todoxil 95 partisani.
8) Occidentalii emit sub presidentia lui Osiu de Cordova si
impreunii cn Atanasiu mai recunoscurit de nevinovati pe Marcel
si Asclepa, condamnand pe Teodor din Eraclea, Narcis din Neroa-
nia, Acaciu din Cesarea, Ursaciu si Valens. Eusebianil la refindul
for excomunicarii pe Atanasiu i partisanii sei : Iuliu, papa Romei,
Osiu de Cordova si Protogene de Sardica.
8) Constant trimisese la Constantiu pe episcopii Eufrat do Co-
Ionia si Vincentiu de Capua cu rugumintea de a revoca ordinile-
de espulsare .9,i a rechiema pe Atanasiu si adeptil sei.
4) Intre acWia mentionam pe episcopii Ursaciu si Valente.
5) rotiu era episcop al Sirmiului.
6) De data acesta Arianii acusil pe Atanasiu cA ar fi sluj it
intr'o bisericit nesantitii, si ea ar fi lust parte in conspiratiunea
lul Magnentiu, pentru uciderea imperatorului Constant (350).
www.dacoromanica.ro
 167

centiu, legatul papeT, se uni cu Arianil. Papa Liberiu

nu se mu4umi cu ceea ce facuse legatul sea si trimise
pe Lucifer din Cagliari, pentru ca sa cera convocarea
unul nos Sinod, care se aduna la Milan (355). Si
Sinodul din Milan condamna pe Atanasiu'), iar in lo-
cul sea se numi un Ore-care Georgiu din Capadocia.
Triumful acesta al Arianilor nu fu tpcmai favorabil
causer lor, pentru ca incep a se imparti intre el in
doue particle : Anomei si Omeusiani2). Seful par-
tidei Anomee era Aetiu un diacon din Antiohia si
Annomiu din Cizic, iar al Semi-Arianilor Basiliu din
Ancira si Georgiu din Laodicea, sprijinip find a-
cestia si de imperatorul Constantiu. AnomeiT invelati
cum ca Fiul luT Dumnecleti nu este asemenea Tatalui
(civ6p.oLog sail gtxq bucsfac). Eusebianii, din contra, sus-
lineal:1 ea Fiul are o substanta nu ca a Tatalul, dar
asemenea aceleia (Op.ocouatoc). Un Sinod tinut la Sirmiu
(357), (acesta este al douilea) lua decisiuni favorabile
arianismului, pe care si Osiu In silit a le semna'). La
acest Sinod Ursaciu si Valente reusira a inlatura es-
presia ouota si a se admite ca Fiul este asemenea Ta-
1) Imperatorul forts pe episcopi a semna decisiunile Sinodulu
si chiar episcopii occidentali, in aprope unanimitatea lor, apro-
bara condainnarea lui Atanasiu. Lucifer din Cagliari, Dionisiu si
Eusebiu din Vercelli fur& esiiati nevroind a semna decisiunile Si-
nodului. Episcop la Milan fu numit un ore -care Auxentiu. Papa
Liberiu este esilat in Tracia si in locul sea veni Felix. Ilariu de
Poitiers fu esilat in Frigia, iar Osiu la Cordova.
2) Aceste partide erail cunoscute si sub numele de ariani ri-
goristi si moderati. Partizami arianismului rigoristic se mai nu-
miati Eunomei, Aetieni, Eudoxieni, iotncovuoc, iar aces mode-
rati litncipstot. si Eusebiani.
Osiu aprdpe de morte iii arida caint3 si retracts ceea ce
facuse.
www.dacoromanica.ro
 168

alut (Fip.ccoc). Formula nu fu primita de episcopil Ga-

Het si mat multi orientali, cart in un Sinod la Ancira
(358) in care se respinge invetatura ariana. Un notii Sinod,
adunat la Sirmiu (359), admise formula primita la An-
tiohia, la care se uni acum si papa Liberiu 2). Ursaciu
si Valente, de si se aratara ca primesc decisiunile Sino-
dulut al treilea din Sirmiu, cu bite acestea in urma
obtin un compromis cu Eusebianii, pe basa formulei:
Fiul este intru trite asemenea Tata lig, dupe
cum spun Sante le Scripturl. Silinte le de a se face
o unire intre Semi-Ariani si Anomet se urmara.' si la
Sin Odele de la Seleucia (in Isauria) si Rimini') (in
Emilia), dintre can cel d'anteitI format din orientali si
cel d'al doilea din occidental Occidentalit mentinurA.
simbolul Niceno-Constantinopolitan, excomunicand pe
ariani. Orientalii se decisera pentru pastrarea formulet
stability la Antiohia. Si unit si altit inlaturarA decisiu-
nile luate la Sinodul al treilea din Sirmiu.
Se parea ca dupe clout and de Bile, in care ambele
Sincide au chutat a face impacarea, lucrurile se vor li-
nisci; dar politica echivoca a lui Ursaciu si Valente,
avu de resultat casarea decisiunilor luate la aceste Si-
node si primirea formulet Sinodului al doilea de la
Sirmiu (357), cä adeca «Fiul este asemenea Tata lui»
In 361 Constantiu more si cu el arianismul perde

2) Papa Liberiu, slabit de greutatile esilului primi formula a-

cesta. Athan., hist. Arian. 41. Ilariu, contra Const. imp.So-
crat, hist. eccl. II, 37.Theodoret §i Sulpiciu Sever, nu amin-
tesc de acesta.
3) La Rimini ail luat parte vr'o SO episcopi ariani, avend in
fruntea for pe Ursaciu, Valente si Auxentiu.
www.dacoromanica.ro
 169

un mare protector. Imperatorul Iulian, iu dorinta de a

lovi in insusi fiinta crestinismulul, dete libertate tuturor
cultelor si revocA edictele contra ortodoxilor. Ast-
fel Atanasiu se intOrse la Alexandria si aci tine un
Sinod (362) care tratez'a cu multa asprime pe ariani,
iar eel mat multi dintre episcopii ce prinfisera a semna
simbOle contrare simbolului din Nicea, isi retractara
semnaturile si fura reprjmiti in sinul bisericel 1). Iulian
insa nu credea ca Atanasiu, intorcendu-se in diecesa
sa, va aduce un asa mare folds ,causes crestine, si in
cele din urma veclendu-se inselat, it esila. MOrtea lui
Iulian (363) si urcarea pe tron a Jul Jovian, aduse
linistea ortodoxilor si Atanasiu este iarasi chiemat in
tara."
; dar noul imperator moire fOrte curind (364).
Valentinian I, urmasul lui Jovian, a fost favorabil
ortodoxilor. insa fratele sett Valente, (364-78) care
domnia in Orient, era arian si persecuth mult pe or-
todoxii si semi-ariani din imperil !). Atanasiu pentru
a cincea Ofa trebui a lua calea esilului ; dupe patru
luni fu rechiemat de Valente, in urma cererei popo-
rului si remase in mijlocul castoritilor sei pang la
mOrtea sa (373).
Lucian, urmasul lui Atanasiu, era arian. Persecu-
:9 Lucifer Calaritanus din Cagliari, in Sardinia nu s'a unit cu
Atanasiu si Occidentalii in privinta modului cum acestia repri-
miser& pe semi-ariani in comuniune cu ei si a format secta Lu-
ciferienilor, care se respandi in Spania si Sardinia, pe langa Galia,
Egipt si Africa. Dupe Lucifer, un alt sef al seetei fu Gregoriu
din Elvira. Papa Piu VII in 1803 it canonis& pe Lucifer s,Pt puse
ast-fel in rindul Santilor.
2) Valente inlocui cu ariani pe episcopii ortodoxi, iar pe a-
cestia ca si pe preoti si calugari ii pune sa lucreze prin mine.
Ortodoxii nu puteail celebra cultul for deck in secret.
www.dacoromanica.ro
 170

tat1 atat semi- arianil cat si ortodoxil de catre Arian!,

se unesc si primesc (36G) simbolul de la Nicea. Uni-
rea for definitive era sa se face la un Sinod, pe care-
vroiatt a'l tine la Tars, dar furs impedicatI de catre
Eudoxiu din Constantinopol, care era arian.
Arianismul sub Gratian. Teodosiu I, Sinodul
II ecumenic (381). Pneumatomahii.
Cu VIM reusita de Ora acum, arianismul incepe
sa decade') Gratian si dupe el Teodosiu cel Ware
luara itiesurl energice contra arianilor 2). Teodosiu
inlatura pe Demofil, episcopul din Constantinopol, care
era arian, iar in locu '1 puse pe Gregoriu de Na-
zianz si oblige pe top a primi simbolul Nicean
iar apol convoca Sinodul al doilea din Constantinopol
(381) `1) sub presedentia Jul Meletiu din Antiohia, iar
apol a Jul Nectariu patriarhul din Constantinopol care
confirms decisiunile luate la Nicea, cOmplecta simbo-
lul inceput acolo si pronunta anatema contra celor ce
ar crede si ar inveta alt-fel, oprind arianilor de a tinea

1) In 376 muri capitenia arianilor Euzoiu, iar in 378 impera-

torul Valente, protectorul lor.
1) Gratian acorda, libertatea cultelor afar& d Eunomieni, Fo-
tinieni si Manihei, rechiema pe episcopii esilati (78); iar Teo-
dosiu eel Mare recunoscu credinta Niceana §i dete bisericile or-
todoxilor.
Ortodoxismul a fost aperat cu mult zel de catre eel trei capa-
docieni Basiliu eel Mare al Cesariei, Gregoriu de Nazianz si
Gregoriu de Nisa.
a) Cod. Theod. XVI, 1.
4) Gregoriu de Nazianz de si avea la inceput u sine autori-
tatea imperials, totusi nu putu sa remand mull& vreme pe
scaunul patriarhiei, mai ales ca. in Sinodul din 381 propunerile
ce le facea erail neprimite de Sinod si din tote partile era acu-
sat ca a parrisit episcopia sa pentru a veni la o alta.
www.dacoromanica.ro
 171

intrunirT prin °rase, cum si de a avea biserici, penult

practicarea serviciulul for bisericesc.
Ast-fel arianismul dete ocasiune bisericel a'si for-
mula si determina simbolul seti de credinta, care, cu-
noscut sub numele de Niceno-Constantinopolitan, s'a
pastrat neschimbat pang in choa de asta-qi in biserica
ortodoxa, singura care a conservat nealterat dogmele in
biserica cresting.
Pergend puterea si ori-ce speranta pentru viitor in
Orient, arianismul incerca in Occident a face o noua
sfortare in folosul doctrinel sale. Acesta incercare are
loc sub Iustina, regenta a imperiuluT in timpul mi-
noritatii lui Valentinian al II-lea, dar silintele epis-
copului Ambrosiu de Mediolan, a facut ca incercarea
sa nu aiba resultatul dorit. Arianismul trecu la pop6-.
rele germane, dar trebui sa decada. si aci. Sinodul al
IT-lea ecumenic, cornplectand simbolul Nicean, a res-
pins eresia lui Macedoniu 1) semi-arian si a adeptilor
sel. cars atacati omousia Santului Spirit, sustinend ca
este o creatura (un anger), supusa la ordinele Tatalut
si Fiulul 2).
1) Macedoniu. patriarh al Constantinopolei, ales de Ariani
dune Eusebiu de Nicomedia (341).
2) Socrat. Hist eccl. Sozomen. ibid.Theodoret, ibid Epiph_
Htures.Pbotin, Biblioth. C. 257. Mai inainte deja arianii indetad
ca Santul Spirit este o creaturd a Fiului. Semi-arianii 'L credead_
o creatur5, a lui Dumneded si 'L 'mimed intre fingerii eel mai
de sus. Teoriile acestea au fost combatute de Marele Atanasiu
in 358 printr'o epistold catre Serapion. in 362 si 363 la done
sinade din Alexandria, la Roma in 374, in Eiria. la 375 si la Ico-
nium si Capadocia in 376. Sinodul din 381 hotari ca Santul Spi-
rit este Domn de via facetor, care de la Taal purcede,
carele Impreund cu Tata] Fi cu Fiul este inchinat .ui mdrit.
carele a vorbit prin proorocP'. Asupra cestiunei purcederel San
ttilui Spirit biserica orientalit se deosebi de occidentali, cars
schimbarit doctrina Finodald i addogard ca Fiul purcede si de la
www.dacoromanica.ro
Fiul (Filioque) ; falsificandu-se, simbolul lui Atanasiu.
 */ 172

Dispute le Origeniste
Origen, condamnat de sinodul din Alexandria, corn-
bAtut de Metodiu dela Tir Cj 311) si de alp pasinti
bisericescO) pentru unele erorl profesate de el 2). a
suferit o condemnare formal& la sinodul din Constan-
tinopol (545). Parerile lul ins& au avut si partisani,
ba chiar admiratorl, cu deosebire intre Ariani, cart
pentru suslinerea teorielor for eretice, se raportati la
el si pentru care cuvint biserica, de si mai inainte res-
pecta memoria lul Origen, de acum a inceput a fi mai
circumspect& ; de la un timp chiar lua precautiuni
'contra invetaturilor lui, cu bite ca aperatoril ortodoxiel
Atanasiu eel Mare, Basiliu cel Mare si Gregoriu de
Nazianz nu-1 socotiaa de eretic. De asemenea Teronim
si Rufin eraii adepp lui. Neintelegerile provenite din
esplicarile ce 10 faceail asupra scrierilor si doctrinel
lul Origen imptirtira pe monahil din pustia SceticA si
acel din pustia Nitrica, dintre care eel d'intaiu corn-
bateau pe Origen si caqur6, in antropomorfism, iar
cei-l'alti ii sustineail cu ardOre, neobservand ca cu
acesta cadeati in alt& estremitate, adeca intr'un spiri-
tualism ner4ional. Din causa acesta Palestina fu tur-
burata de certele provocate de partisanil si contraril
lul Origen. Dar in urrna. Ieronim trecu de partea con-
1) Epiphaniu, in Aixupor* combAtea esplicarea alegoricli a lui
Origen; iar in opera sa contra Eresielor (63) de gi combate pe
partisanii lui Origen. totue nu crede ca teoriele acestora erail
ale lui Origen.
2) Aga d. ex. a) CA omul nu va invia in corpul seri, ci in un
.altul b) ca sufletele isi au existenta for in Ceriti innainte de a se
incorpora; c) cii Omenii sunt Angeri caduti, etc.

www.dacoromanica.ro
 173

tram, pentru care strica prietenia cu Rufin, din care

causa Rufin si fu condamnat de papa Romel Anas-
tasiu, sub invinuirea de a fi adeptul lul Origen (399). Din
Palestina neintelegerile trecura in Constantinopol. Aci
ura intre particle fu provocata de putina politeta a
episcopului Epifaniu , care venind de la Ierusalem
(394), .gasi de cuviinta a combate de pe Amvon teo-
rille lul Origen, de si scia ca episcopul loculul, Ion,
este contra antropomorfismului, cum a si aratat intro
predica pe care c, tinu ca respuns la acea a lul Epi-
faniu. Neintelegerea fu curmata prin intervenirea epis-
copul ui de Alexandria, Teofil; dar numai pentru scurt timp,
ca apol iar se apara si acum provocata de Teofil, im-
paciuitorul de odiniOra. Condamnand pe monahii, cart
awl partisani al lul Origen, Teofil gasi pretext 1111
Chrisostom ca i-ar fi primit in monastirile eparhiel
sale,) de si acesta n'a facut sa intervina pentru impa-
ciuirea lucrurilor decat in urma staruintelor impera-
tesel Eudoxia, sotia luT Arcadiu, dupe care Teofil era
chkmat a se justifica. De indata ce relatiunile se schim-
bar& intre Chrisostom si imperatesa C), Teofil avend de
partea sa si pe Epifaniu, reilsi a se presenta la Si-
nod, find ca acusator din acusat ce era, si atrage con-
damnarea 1ui Chrisostom pe considerente cu totul fan-
fastice 2). Chrisostom in urma aprobarel de imperatorul
a hotarireI Sinodulul acestuia tinut la Stejar (403) fu

1) Prin predicile sale Chrisostom biciuia relele purtari ale Eu-

doxiel.
') Ctiti inv6tAturile sale sunt contrarii bisericel. dar mai mult
ea purtarea sa este cu totul inmorald si departe de a conres-
punde cu locul ce ocupii.
www.dacoromanica.ro
 174

,esilat. Poporul, care it iubia, mi.jloci readucerea in

urma unui cutremur ce se intamplk in diva urmktOre
plecarel sale in exil. ReintOrcerea nu fu de lungk du-
rata. Energia lui Chrisostom si caldura sa pastoralk
cu care lovia in vitii chiar cand ele se aflau in pa-
laturi. imperiale, nu pla.cea Eudoxiel. El. fu din noil
esilat (404) la Cucusa in Armenia; dar, fiind-ck de aci
tinea corespondentk cu prietenil sel, se dete ordine sk
fie transportat la Pytianta, intr'un pustia la Marea Negrk,
insa muri pe drum in biserica Comana din Pont in e-
tate de 60 and (407). Amicil lul Chrisostom (thanitii)
furs urmkritl, dal afara din serviciti si pedepsiti. Ws-
tele lul au fost depuse in biserica Sf. Apostoli din
Constantinopol (438).

Ap-o Ilinarie1)

Unul dintre aceia carT au combttut arianismul este

i Apollinarie, episcopul din Laodicea, in Syria, luand
parte la Sinodul din Nicea si primind in totul formula
ortodoxk. Totu-si teoria ce dete in urma asupra per-
sOnel lui Tisus Christos, basatk pe trichotomial fu decla-
Tata de eresia. la un conciliti tinut in Alexandria (362)
fu combktutk de biserica occidentalk in mai multe Si-
nide, incepend cu 374 in care se decise ca «Daca
lisus Christos s'a unit cu un om necomplect. atunci
<._

1) Socrat, Hist eccles. 2, 46.Sozomen, Ibid. V, 18.

2)Dupii acesta teorie omul este compus din corp (0(1)1104) suflet
*pat &Ao1o0 qi spirit (vogc)
www.dacoromanica.ro
 175

Si mantuirea este necomplecta 1, iar la conciliul II ecu_

menic (381) fu condamnata cu WW1.
Si acum sa vedem, ce invata.' Apollinarie ?
Ca in Iisus Christos pe Tanga corpul uman a fost si su-
flet uman, iar in locul spiritulul a lost natura divina a
Mantuitorului, de Ore-ce spiritul uman nu mat este In
starea de nepecabilitate, in urma caderel stramosilor, ast-
fel ca nu s'ar putea admite pentru Mantuitorul a ar fi
avut spiritul omulul pecatos, lucru ce ar resulta de sigur
daca s'ar lasa omenirel lul Christos spiritul rational si
Tiber al fie-carul muritor. Pe de all& parte, a spune a
spiritul in lisus Christos era perfect, atunci ar fi a
admite douT perfectl, douT fit aT lul Dumnegeil, unul
prin hotarirea provideatiala si altul prin natura sa. Dar
doul DumnegeT nu pot exista, nici a se., face unul, 86o
TaXsta gvievia&cct 6 Stivatca. Folosindu-se de trichotomia
platonica, Appolinarie isT sprijinia opinia sa si pe Santa
Scripture 1) si decl sustinea ca spiritul uman este to-
varasul din eternitate al Fiului ; dualitatea pers6nelor
disparea, cad Intre ele era o ast-fel de unitate In cat
ceea ce se putea dice de o natura In Iisus Christos,
se putea dice si de cea-l-alta. Biserica, insa, prin de-
cisiunile ce a luat, combatend pe Apollinarie, a sus-
tinut umanitatea luT Iisus Christos. Apollinarie muri
intre 380-390 intr'o etate destul de inaintata, jar
urmasiT set disparura prin suta a 5-a de a mat forma
o biserica aparte, trecend unit la monofisitT, iar altil
reintorcendu-se in sinul bisericel (416).

') Paul, Ep. I. Thes. 5, 23.

www.dacoromanica.ro
 i76
..0WW.."/"....,-,,,...

Sinodul III ecumenic

Nestorianismul
BiSerica cresting. Inveta cum ca Feciora Maria este
In adever NascetOre de Dumnecieti, si ast-fel facea
scOla alexandrine, sustinend ca intre cele doue na-
turl In persOna lul lisus Christos a fost o unire phi-
sica (gwoocc cpulntii, xx.rac 03cc). Contra acestel doctrine
se ridica la inceput scOla din Antiolaia, al careia re-
presentantl fura Diodor din Tars si Teodor Mopsuestul.
sustinend o unite relativa (iwocg oxstoxid), iar In ur-
ma Nestoriu, dupa ce ajunse patriarh la Constantinopol
In locul decedatulul Sisinniu (429), care Linea de scOla
din urma.
Tendinta lul Nestoriu de a fi partas scOlel Antiohene
si de a Inlatura 6prgsia NascetOre de Dumneclet prin
aceea de Nascetdre de Christos, se veclu de indata ce
lug, apararea preotulul Anastasiu, contra caruia se re-
voltasera monahil si crestinii din Constantinopol, cand
11 veclura predicand alt-fel de cum era credinta lor.
Mal mult Inca, Nestoriu intr'un discus public cum si
la un sinod tinut In Constantinopol (429) combate In-
vetatura de pane acum si propune termenul de xpcow-
T6xo6. Atat papa RomeI Celestin la un sinod tinut la Roma
(430) cat si Ciril intr'un sinod tinut la Alexandria it
condamnara pe Nestoriu. Proclu, pretendentul de odi-
niOra la scaunul patriarhiel din Constantinopol, atita pe
top contra lul Nestoriu. Nestoriu nu se descuraja, ci avend
In partea sa pe episcopil Siriel si pe Imperatesa Eu-
dokia, continua a sustine in public invetatura sa. Prin
12 anatematisme Ciril combate doctrina eretica a lul
www.dacoromanica.ro
 177

Nestoriu, dar acesta respunse prin alte 12 contra ana-

tematisme. Ciril acusa pe Nestoriu') cä. admite in Chris-
tos doue persOne, pe cand contrariul sell it acusa pe
Ciril ca sustine o doctrina falsa, in afar& de credinta
bisericel, care nu admite ca Cuvintul (X6y0c) sa se
transforme in corp uman 2). Ambit adversarT continuar6,
cu neintelegerile for si fie-care avea cu el partidul sea
asa ca neintelegerea era mare in biserica. Ca se puna
capit neintelegerilor, imperatorul Teodositi al II-lea decise
convocarea unuT sinod ecumenic la Efes (431), de si se
phrea ca era favorabil lul Nestoriu, cum resulta din
adresa de convocare. La Sinod, representantul impera-
torulul, fu prietenul lui Nestoriu, Candidianus, care
it puse la dispositie garda imperials, spre a merge de
Ia Constantinopol Ora Ia Efes. Ciril avea In partea
sa pe Memnon din Efes, Juvenale din Ierusalim si cu
el pe totl episcopii Asiel Mid si aT Palestincl, apoi pe
Pulheria, sora imperatorulul. La Efes partisanil lul
Ciril sosirA inainte de a veni aT lul Nestoriu. Ciril 10
facu intrarea urmat de o multime de calugari si ma-
Sinodul se deschide la 22 Iuniii 431 fara a astepta
Inca pe legatil papel si episcopil Siriel, (dupe ce astepta-
se 16 dile), cu tote c. delegatul imperial maY ceruse Inca
4 dile. Atuncl Nestoriu iefusa a se presenta la Sinod, iar
acesta dupe ce'l fdcu poftire de trey onY, it destitui din dem-
nitatea de patriarh si it escomunica. In schimb sine-
din admire ca doctrina a bisericeT, coprinsul celor 12
1) EC %Cc inc Toy Ivo; Hptcno6 isLcupet Tic; linocrriaELG 'levet Ivtoacv .
et v.; itpoaconoLG booty inouv bnocnciaeca, Tec; Ts iv Tot; selarneXtxotg xac
e47C oot oX mot auTypcitillocat btavittec cpcovetg.
3) Deum verbum in carnem versum esse.
12
www.dacoromanica.ro
 178

anatematisme ale lui Ciril. Episcopil Siriel, cart venira

peste cate-va dile, iritati de procedarea lul Ciril si fara
a tinea soma de cele ce facuse, se adunara 1) intre el
si formara un alt sinod, care avend de presedinte pe
lon al Antiohia distitui pe Memnon si Ciril si it
escomunica,
in situatiunea acesta, mal ales ca legatil papel, in-
stituitI its arbitri, aprobara decisiunile luate contra
lul Nestoriu, la care trebue sa adaogim si faptul ca
poporul din Constantinopol era iritat contra acestuia,
imperatorul nu mal putu sustinea .pe amicul sett Nes-
toriu si printr'un decret al sell distitui pe cate-sl cele treI
capitenil (Ciril, Nestoriu si Memnon), dar hotarirea lul nu
s'a aplicat, de cat numal .asupra lui Nestoriu, care s'a re-
tras intr'o monastire, (Euprep, dupa unit, tar dupe altil
Petra, in Arabia) tar in urma fu dus intr'o oaza. a Egip-
tulul, uncle muri (440), Pentru impaciuirea partidelor se
admise formula Osot6xoc, insa unirea celor doue firi era
altSyxtrcoc (neamestecabila) formula datorita lul Teodo-
ret 5), pe care o semnara Ciril si Memnon, tar episcopul
IcSn al Antiohiel iscali condamnarea lui Nestoriu (433).
Episcopil Siriel nemultumip de purtarea lui Icin, 'I
acusara de tradator, pentru care fura distituiti top
cap remasera in acesta opiniune. Ciril de alta .parte
vecjend nemultumirea celor al set pentru compromisul
facut, lua intelegere cu Produ, patriarhul de la Constan-
tinopol, si cu imperatorul pentru a pedepsi pe tott cat,1
9 Sinodul condus de Ciril avea 200 episcopi, pe &Ind acesta
numal 48.
') Cele doue naturi in Christos erail xevci Tzutiro -4; ecouukou
evc.basmc ivvotav op.9Xoio6p.av tidy &Tao/ no:palivov 080TOX0V.

www.dacoromanica.ro
 179

se panel adversari ai decisiunilor luate contra lui

Nestoriu, pentru ca ast-fel episcopil egipteni se vada
zelul set) pentru biserica si sa se convinga eh n'a ce-
dat nimic in datum ortodoxiel. In intelegere cu Rabula,
episcop de Edesa , se desfiinta centrul Nestorianismu-
adeca scOla din Edesa condusa de preotul Iba,
lui,
Nestorianii se mai sustinura in Persia, unde fura cu-
noscuti sub numele de Chaldei.
Eutichie si Discor. Combaterea lor.
Decisiunite Sinodulul IV ecumenic.
Sinodul din Efes (431) se pronuntase pentru teoria
cristologica alexandrine si condamnase pe acea antio-
Maria. Niel. decisiunile Sinodului acestuia 'dup6 cum
nits compromisul dintre cele done scOle din 433, ur-
mat Intre Ciril si IOn de la Antiohia n'aU pus capit ne-
intelegerilor in privinta persOnei Mantuitorului. Eutichie
preot si arhimandrit al unel monastiri aprOpe de Con-
stantinopol, and o gresita interpretare invelaturei lui
Ciril, in privinta unirei celor dou6 fill in Iisus Christos
inveta cum ca in Christos corpul sell nu a fost de
aceeasi fire cu al nostru, pentru a la unirea fret
dumnecleesci cu cea umana, acesta din urma, a fost
absorbita de cea d'intaiti. De parerea lui Eutichie era
si Dioscor, urmasul lui Ciril pe scaunul patriarhiei
din Alexandria (445), care isi arata pe fate inveTatura
sa, atunci cand Eusebiu de la Dorileu (in Frigia) I-a
i) In a III-a anatematisma Ciril inveta cum ca in Christos s'a
facut o unire a firelor (ivemg cpuacwil), unire sUbstantiala, iar nu
-esternA, cum spunea Nestoriu; nu s'aconfundat ins6 o fire cu alta.
www.dacoromanica.ro
 180

facuto visita in Alexandria, despre care Eusebiu comunicl

lut Flavian, patriarhul de la Constantin'opol si -1 rOga.
chrema pe Dioscor, la un sinod, spre a se justifica
(4481). La acest Sinod endemic Eutichie nu sa pre-
sents decat dupe a 3-a somatiune si nufnal escortat
de soldatir eel daduse Hrisafiu, un prieten al sell,.
eunuc cu influents la Curtea imperials. La Sinod Eu-
tichie fu gasit vinovat si condamnat 3). Apeland la
Theodosiu I, acesta insarcina o comisiune care sa re-
visulasca procesul sei si gasi intru totuI regulat'a pro-
cedura. De aci isr gasi refugiul la Dioscor al Alexan-
drier si in acelasi timp la papa Leon Cel. Mare. Flavian
scrie si el paper si primesce un respuns favorabil4),
gAsindu-se buns condamnarea lui Eutichie si ne find,
la timp convocarea until concilia ecumenic. Impera-
torul totu-si convoca sinodul de la Efes din 449, August,
sub presedintia fur Dioscorcare conduse desbate-
ril, intr'un chip cu total necorect, nu las6, pe legatil

2) Teodoret in scrierea sa : Epavccrqg arata cat este de pericu-

losa invetatura acesta §i cum prin ea, eel* ce o Bustin, probeza ca
nu scia a face deosebire intro cele doue naturi (pimv cptiacv p.sTec..
vity ivwatv), dar pentru acesta fu parat la episcopul sea Domnu de
la Antiohia cum §i 19, imperator, care it opri de a mai esi din
parohia sa.
2) Eutichie a declarat cá : '01.14Xo-1'8 ex 8lo cp6ason ye7evic4ca 'Eby.
li6pcov tgov npb vi); svcoascog 'Levi 6k tirjv gvcoaLv play cp6cav blicao76).
9 E adeverat, dice Sinodul, ca Eutichie este vinovat de eresia
lui Apollinariu §i Valentin... deci not l'am desbracat de demni-
tatea de preot si de sarcina de arhimandrit si '1-am separat de-
comunicarea cu noi.
4) Epistola dogmatica ad Flavianum, in care dice Tenet sine-
defectu proprietatem suam utraque natura et sicut formam servi
Dei forma non adimit, ita formam Dei servi forma non minuit..
Qi mai departe: agit utraque forma cum communione alterius
quod proprium est : Verba scilicet operante quod Verbi est, et,
came exsequente quod carnis est.
www.dacoromanica.ro
 181

papa a ceti .scrisOrea catre Flavian, nici pe Flavian si

ai sel sä se apere si sa voteze. Sinodul acesta la care
pentru prima Ora au luat parte monahi, partisans at lui
Dioscor si Eutichie reabilita pe Eutichie declarand u-1 de or-
todox si condamnara ca eretici pe Flavian, Eusehiu de la
Dori lei), Domnu, Teodoret, si top cap emit banuitl deNes-
torianism. Flavian vroind sa, se apere, fu aspru mal-
tratat, din care causa si muri 1). Triumful lui Eutichie
fu de scull& durata. In 450 more Teodosiu si impe-
ratesa Pulheria cu solul sea Marcian detera satis-
factie partidel ofensate si convocara un noa Sinod in
Calcedon 2) (451), sail al IV-lea Sinod ecumenic, la
care papa era representat prin patru delegati, iar nu-
merul episcopilor ,era peste 600. Imperatorul trimise
6 comisari. Dioscor si Eutichie fury condamnati si eai-
Eutichie muri curend dupe acesta, iar Dioscor inuri
la 454 in Gangra Paflagoniei. Anatematismele lui
Ciril contra lui Nestoriu ca si epistola lui Leon Cel
Mare catre Flavian, fura luate ca norma a credintei,
pe temeiul carora o comisiune redact confesiunea,
coprinsa in simbolul de la Calcedona, dupe care lisus
Christos este Dumnecleu adeverat si om adeverat, nas-
cut din eternitate ca Dumnegett si asemenea TataluT
intru tOte 3), ca om este nascut din FeciOra Maria
este asemenea cu not intru tote, afara de pa.' cat, iar
dupe intrupare, in persOna lui sunt doue naturP) unite
') Pentru violenta §i neregularitatile sale. Sinodul acesta fu
numit otivoaoc Alatpuc sau Latrocinium Ephesinum.
1) Ora@ al Bithyniel, in fata Constantinopolului.
Otioo6aLov v4S =apt xcvca Tiro ()sow= met 6p..006atov ijµ1v xaTec Tip exv-
*,:anc&criTtc.
.4) Ev no cp6osatv
www.dacoromanica.ro
 182

fara amestecare, fall schimbare. neimpartite si nedes-

partite i), formand o singura persOna 2), in doue na-
turi 3).
CU acesta teologia siriana reusi la Sinodul de Cal-
cedon cu tOta protestarea egiptenilora. Partisanii mai
Eutichie luara numele de monofisiti. iar al doctrines
bisericel de diofisirl.
Monofisitismul special
Monahul Teodosiu din Alexandria nemultumit ca
decisiunile Sinodulul din Calcedon, ducendu-se in Pa-
lestina rescula pe calugaril de aci sub cuvint ca la
Calcedon s'a confirmat eresia Nestoriana, intru cat se
admiteaU doue naturi in lisus Christos, deci si doue
persOne. Calugaril iritatl se asociara, la Indemnul lui
Teodosiu si sustineat o singura natura, in lisus Chris-
tos, fara ca sä spuna ceva asupra chipulul cum divi-
nitatea si omenirea in el pot sa formeze o singura.
natura. El depusera pe Iuvenal, patriarhul din Ierusalim,
si alesera pe Teodosiu in locu-I, cu care ocasiune se
facura turburarl marl, ce avura de efect darea unor
ordine severe din partea imperatorulul, care silira pe
Teodosiu a se retrage, fugind le monastirea Sinai. Pe-
langa. Ierusalim, revolta se Intinse si in Alexandria,
unde monahil se revoltara contra patriarhulul Pro-
teriu. Imperatorul trimitend ordine ca militia sä as-

1) acirrxtrui4, eapfircor.,- ateapinog xcEt. ktopiaTtog.

2) acucuitivv; Tiic Lhlmitog &xx-cpipG cpoascug 'ac et; i'v npoacincov )(at play,
undatccocv auvtpexooarig.
8) Ex bow cp6crecov &a oTxtrcoG, evspirto)G atarpevoG, rixtopEcruog 1vw(46p.svov

www.dacoromanica.ro
 183

timpere revolta, poporul Inchise pe soldati in Sera-

peum si ii arse de vii. Primateu YElur si Petru
Mongu in fruntea monahilor, profitara de m6rtea lui
Martian (457) si anatemisara decisiunile Sinodului de
la Calced6n, punend pe Timoteu episcop in locul lui
Proteriu, Care fu asasinat. Timoteu suspenda din func-
tiunile lor pe top.' episcopil ortodoxi, cum si pe preoti,
iar Sinodul ce tinu in Alexandria anatemisa decisiu-
nile luate la Calcedon. In Antiohia, turburatoril nu se
lasara mai pre jos, reusind. a face pe patriarhul Mar-
tin a se demite din insarcinarea sa si a pune in
pe Fullone (roccpbc) un partisan al lor, dar pe
care imperatorul 11 depuse. Timoteu YElur de alt1
parte fu depus si esilat la Cherson, punendu-se in
locul sett Timoteu inteleptul. Sub Basilisc (476 77)
monofisitii fury la putere si capeteniile lor, Timoteu
YElur si Fullone fura restabilip, iar decretul imperial
(h,)(60,0v) lua partea monofisitilor. Multi episcopt sem-
nara acest decret care recunoscea de bune inveTaturile
lui .Slur si Fullone si anatemisa pe ale Sinodului din
Calcedon. Acaciu, patriarhul de la Constantinopol, refusa
cu Vita energia si .Basilisc se veclu nevoit a's1 cere
ertare, atunci cand Zenon era in momentul de al lua
locul (477). Noul imperator distitui pe Petru Fullone
cum si pe Petru Mongu, ales in locul lui Timoteu
_ZElur, ceea ce insemna ca monofisitismul era nu nu-
mai urit, dar Inc. nesuferit de. el. In 482 dete asa
numitul edict de uniune (EnotikonivoStmov) prin care
avertisa clerul superior si inferior cum si pe crestini
ca doctrina lui Nestoriu si Eutichie este si remdne
www.dacoromanica.ro
 484

condamnata, ca simbolul primit este numal acel

Niceno-Constantinopolitan "), iar anatematismele Jul Ci-
ril fur& aprobate. Enoticonul era adresat celor din
Egipt, Alexandria, Pentapolea si Libia, dar avea de
stop linistea generala a bisericel. Enoticonul fu insa
respins 2). Unil partisanl al lul Petru Mongu, de care
am vorbit mai sus, se separara de el si infiintara un
partid deosebit, cunoscut sub numele de Acefali (ax6cpcacrE).
Petru Fullone fu si el restabilit ca patriarh al Antio-
hiei, dupe ce primi Enoticonul. Contraril insa a uniu-
nel dorita de imperatorul cer intervenirea papel Felix
II. Acesta neputend ()Mine satisfactiune de la Acacia
si imperator, intr'un sinod tinut in Roma (484) rupe
orl -ce relatiune cu patriarhul de Constantinopol. iar
Acacia la rindul sea sterge pe papa din dipticile bi-
sericel Constantinopolitane. Schisma dura pane la 51.9
tend Tustin I, urmasul Jul Anastasia (f 51.8) si ne-
potul sea Iustinian, revenira asupra mesurilor luate
de Zenone si ast-fel se re5tabilira relati-unile dintre
Roma si COnstantinopol, legatil papel Ormisda, aflame
trimisi la Constantinopol, declarand acesta ; numal E-
giptul remase statornic in decisiunea de a nu primi
simbolul de la Calcedona.
Monofisitil impartiti in Izzlianip si Severianl; dupe
cele doue capetenil ale for Julian si Sever, se numiail
AftartOdoketi si Ftartolatri. Cel d'intait l. invetati ca cor-
pul Mantuitorulul n'a putut fi ca al celor-l-altl, adeca

1) Cu acesta condamna di simbolul de la Calcedona.

') Petru Mongu destituit la inceput primi Enoticonul £4i fu
restabilit ca patriarh al Alexandriei, in locul lui Ion Talaia.
www.dacoromanica.ro
 185

.supus putregiciunel; pe cand eel de al douilea recu-

nosceat contrarul.
In Siria monofisitil iau numirea de Iacobici dupe
Jacob Zanzal (Baradai) avend un patriarh la Guba
(Mesopotamia). In Abisinia, monofisitismul veni tot de
la Egipt si ei aveau 11n patriarh numit Abbuna. Ar-
meniimonofisit.1o duserti bine sub Persi (536) si
isi aveati patriarhul for catolic cu resedinta in Astarog.

Imperatorul Justinian. Parerile sale asupra

cestiunilor religiose ale timpuluT sea

Cum am spus mai sus, JUstinian Inca. inainte de a

fl imperator era favorabil ortodoxilor si si-a aratat
bunele sale dispositiuni atunci Cand, sub imperatorul
Justin, il era incredintata conducerea, ca sa. qicem asa,
a ministerulul Cultelor.
La urcarea sa pe tronul imperial (527) isi mentinu
ideile sale in favorul ortodoxilor. In acest stop Justi-
nian, luandu-s1 rolul de arbitru cu sentinta esecutoria
in cestiunile doctrinale, decreta ca Vote bisericile 0-
rientului se primiasca. decisiunile celor patru sinOde e
cumenice, cu tota contrarietatea ce observa in sotia
sa Teodora si in teologil curt% cari pe sub ascuns
erati monofisiti.
0 conferinta a capiteniilor 1) celor doue partide tinut6.
in 533, dupa ordinele imperatorului, n'avu nic1 un re-
9 Monofisitii aveail de §ef pe un 6re-care Sever, de aci numi-
rea for de Severieni, folosindu-se de scrierile luI Pseudo-Dionishi ;
iar ortodoxii pe Xypatius de la Ephes.
www.dacoromanica.ro
 .186

sultat, intru cat nu se putura ajunge la nicl o inte-

legere.
Patriarhul Antim de la Constantinopol fu depusl) si
inlocuit cu Meiina. Capiteniile Monofisitilor fury es-
pulsate. Imparatesa Teodora insa nu desarm5,2), ceea
ce facu pe Justinian a interveni din noti fu disputa
teopashitica.
Disputa Teopashitica 3). In Trisagion") Petru Fut-
lone, patriarhul Antiochiei5) gasise de cavil*, urmand
vederilor scOlei sale, a adaoga espresiunea <Ask 6 c-clup-
oyasig Si *164; (Dumnecleti care s'a restignit pentru not) si
acest adaos fu primit si introdus in liturgia de la Con-
stantinopol, iar imperatorul Justinian it confirma, (533).
Inovatiunea acesta avu de resultat asa numitacerta teo-
pashitica, In care monahil akimeti6) avura Ore-care rol.
Papa Ormisda intrebat -de monahi spre a'si da pa-
rerea, In r6spunsul seti de si cam evasiv, totusi gasi
adaosul acesta ca ceva netrebuincios si periculos. Pa-
triarhul Menna, care urma dupa. Antim, (536), prieten

9 Sub invinuire de monofisitism.

') Ea promisa lui Vigiliu. diacon de la Roma, al va ridica
la trepta de pontefice, in locul lui Silvestru, pentru care dete or-
dine lui Belisariu ca sa'l inchida pe Silvestru sub cuvint ca s'a
unit cu OstrogotiiVigiliu fu ales papa in 538 iar .8ilvestru
fu duS in insula Palmaria in Mediterana. In urma Vigiliu a
fost contra pretentiunilor imparatesei.
8) Tris-agion (w aiLov, Isaia 6, 3. Apocalips 4, 8. I. Damasceni
De Fide Orthod. 3, 103.
4) Isidor Pelusiotu, Ep. 102-114.
') Theoph. Chronogr. 97.
Akemiti axotilvtoL sad cei ce nu dorm) earl pentru prima Ora
au infiintat o mon astire a for pe marginele Eufratului in -suta
IV-a. Ei furs condamnati o data cu Nestoriu.

www.dacoromanica.ro
 187

cu Agapet; papa, Romei, la un sinod tinut in Constan-

tinopol (536), condamna monofisitismul, iar in urm6.
(543) la un sinod endemic obtinu condamnarea lui
Origen si a tuturor adeptilor set, pentru a lovi in ar-
himandritil ..Domitian si Teodor Ascida din Palestina,
cart eralA bine vecluti de imperator si cari in convin-
gerea for erai origenisti.
Ceea ce cugeta Menna nu s'a realisat pentru ca
Domitian si Ascida semnara si eI decisiune le de
condamnarea lul Origen. Sciind_acesti arhimandrit.1 pur-
tarea lui Menna si intelesi find cu impdratesa Teo-
dora, cer lui Justinian condamnarea lui Teodor Mop-
suestul. Teodoret de la Cir si lba de la Edesa, sub' cu-
vint ca ast-fel se vor linisti partidele din Egipt, unde
Justinian vroi restabilirea ordinei. Imperatorul pri-
mi, si in 544 printr'un edict al sett condamna scrie-
rile lui Teodor Mopsuestul, .ale lui TeodoreL contra.
lui Ciril si epistola lui Iba dire Mare.

Cele trey Capitole (capitula tria) Sinodul V ecu menic

Decisiunei lui Justinian se supuse patriarhul de la.

Constantinopol si cu el episcopil din Orient, pe cand
episcopil Occidentului luara apararea celor tret capitole.
Fulgentiu Ferrand, diacon din Cartagena sustinea pe
faca cä de Ore-ce Conciliul de la Calcedon s'a pronuntat

1) Episcopii, Iliriei, Spaniel, Galiei si apoi Chia? al Africei. Per-

sonale insemnate in acesta discutia furs Vigiliu al Romei, Repa-
ratus al Cartagenei, Firmus al Numidiei, Fecundus al Ermianei
si Victor de Tununa,
www.dacoromanica.ro
 188

-asupra lui Teodoret si Iba, nu mai este permis ni-

menui a relua cestiunea, mai ales ca aceste persOne
sunt mOrte -si decl nu infra in judecata celor vii. Pa-
pa Rome Vigiliu, la inceput se opuse, find omul Teo-
dorei, dar in cele din urma priimi condamnarea celor
trel capitole, dand asa numita aprobareJudicatum
,ceea ce nu placu episcopilor Occidentului, cari se re-
voltara, avend intre ei chiar pe nepotul papei, dia-
conul Rusticus Si imperatorul si papa sinAira ne-
voia adunarel unui Sinod ecumenic2), care se si adu-
na in Constantinopol3) (553), imperatorul dorind ca
episcopi din Occident sa fie cat de puOni. Sinodul a-
proba mesurile luate de imperator, de si acum papa
pare a nu fi de 'Amma de mai inainte, intru cat prin
actul seu Constituturn ad imperatorem, retragea
. condamnarea persOnelor pe care le lovia edictul din
.544, de si gasia buna condamnarea doctrine co-
prinse in scrierile lor, si prin care Vigiliu revoca apro-
barea data mai inainte prin judicatum. apte ani a
trebuit se sufere inchisdre, pentru faptul sell papa, pana
.ce aproba decisiunile sinodului; n'avu ins5, fericirea
de a se mai intOrce la scaunul sea, cad muri pe dram,
la Siracusa (555). Cu Mite decisiunile luate, Monofisitil

1) Papa fu escomunicat de biserica Africel, in urma staruih-

telor lui Reparatus de Cartagena; iar in Istria, primatul biseri-
cei fu dcpus, pentru ea se uuise cu papa.
2) Papa doria sä se (ina sinodul in Italia sail Sicilia pentru ca sa
Irina episcopii Apusului.
3) In sedinta de 5 Maill luara parte 165 episcopi fiind fat6.
14 episcopi italienicari semnarb. Constitutum al p,apei Repre-
sentantul imperatorului ceru stergerea lui Vigiliu din numerul
papilor legali.

www.dacoromanica.ro
 189

tot nu intrara in sinul bisericel, ceea ce dovedesce Inca.

°data mal mult ca condamnarea celor trel capitole nu
avea de scop impecarea acestora.

Monotelitil
Dupa decisiunile luate la Calcedon doctrina bise-
ricei inveta cum ca. in Iisus Christos este o singura.
persOna cu doue naturl unite indivisibil, fara insa a es-
plica hotarat ca fie-care natura in persdna sa isl are
voia aparte. Monofisitii, cu tOtt. condamnarea Eutichie-
nilor se inmultesc fOrte tare, cu osebire in Siria si Pa-
lestina. Neintelegerile provocate de monofisiti aduceail
imperiului, mai ales ca Persil faceat multe greutall
si neajunsurl.
Eracliu (61.0 -41) ca sa alba liniste in tare, mai cu sepal
din cause ca. Persil atacati imperiul, se decise a impeca.
certele monofisite, in care scop primi formula gasita de
catl-va prelatl, anume ca. lila &CTLV "11 ivepysta Tor) Xpta-roV)
o formula. in care espresia p(c& iv6pyacc era cam ne-
hotarata; totusi Sergiu, patriarhul din Constantinopol si
Ciru de la Alexandria 2) o primira de buna, iar papa Ono-
riu, intrebat de Sergiu, primi si el formula3). Lucrurile.

1) Ciril al Alexandriei susiinuse p.cco, gcoonotbv 6,04:quay. Leon

Cel Mare in epistola adresatA lui Flavian: agit utraque natura
cum alterius communione. In scrierile lui Pseudo -Dionisill
se vorbia de Everreta .esccvaptxt Menna din Constantinopol invettt.:
Ev ¶6 TO xptcrsot3 aikillia )(AL ileav gt007t0L6V iveriscccv.
2) El admise : st n obx apoko-fit ¶6v &otos, gvcc xembv 5te&c ribv
ivspiotiwra Tci, Asorcpeni) xecc ecvSpoirctvcc pa Ozavbebtl ivipista, =Tic Tbv iv
ici(ot; Atovoatov, et vci.5sp.c4 iov.u.
2) Ev (lava 1511,0A0105118V TO Xptcrcog, si evasiv asupra lucrarii, pe
care o numia ivenst noAuTpenccoG, pe tend neprimirea formulei de:
Sofroniu o credea: novas vocum questiones.
www.dacoromanica.ro
 190

Tare ca ei au sa is mers bun si linistit, cand doul

monalil Sofroniu de la Damasc si Maxim de la Constan-
tinopol se ridicara cu tarie contra opiniunel lul Ciru
din. Alexandria, ba Sofroniu, ajuns episcop de lerusa-
lim, duse lupta mar departe, pan. in 6371), si un
sinod din Ierusalim condamna monotelismul. pe cand
Maxim nu putuse continua de cat p:ena la 640 2). im-
peratorul in 638 socotindu-se in drept si in stare de a
face ca hotararea sa. fie primita de intrega biserica.
dete un decret, prin care punea inaintea bisericel
parerile dogmatice ale sale si in care se expunea
invetatura monotelita (i'whatc). Edictul purta numele
de gyD'amg. -cf,c 7cEcTecoc. Sinodul din Africa (646) se
pronuntL contra edictului, la care Maxim, teolog in-
vetat al timpului, contribui in primul rend. Chiar
papa Teodor condamna g7.4actg, care dupa martu-
ria imperatorulul fusese redactat de Sergiu. Urmasul
Jul Sergiu it 638) anume Pyrrhu primi edictul, peng.
in 645 cand reveni la ortodoxia, prin argumen-
tele aduse de Maxim. Intre acestea situatia politica era
incurcata; iar biserica turburata de certele doctrinale.
Atuncl Constant II (642-668), pentru linistirea spiri-
telor si imbunatatirea situatiunel, revoca Ectesis si dete
un alt edict ttincg tfiq Tat:STEW (648) cu care se opria
si monotelitismul si diotelitismul, remanend ca bise-
ricile sa primiasca numal cele ce s'au decis la sinOdele
ecumenice de 'Dena aci. Papa Martin I si monahul

I) La 637 Saracinil. luarti Ierusalimul.

2) La 640 Musulmanii ocupaser4 Egiptul; de cand Maxim trecu
in Occident, sustinendu-§i §1 de aci inainte teoriele sale.
www.dacoromanica.ro
 191

Maxim combOura edictul, si intr'un sinod tinut in

649, la Latran, condamna monotelismul, cele doue
edicte imperiale si pe autoril lor, pentru care Ma-
xim In supus la munci grele si apoi esilat in La-
zica in o parte a Colhidei (f 662), iar papa, fu
acusat de inalta tr6dare si esilat la Cherson in Crimea.
El muri in anul 635. Urmasul lui Constant II, Con-
stantin Pogonatul (668-685) se apropia de ortodoxl
si in 680 convoca sinodul al VI-lea ecumenic, pentru
a pune capit neintelegerilor 1)Monotelismul fu al:drat de
Macariu al Antiochiei. si discipolul seti Abatele Stefan
pentru care furs escomunicatl si esilact2). Papa Aga-
ton (678-81) era representat prin delegati, call corn-
batura.' eresia si mentinura decisiunile luate de Roma
la sinodul de la Latran (649). Cu esplichrile date de
representantil papel se unira si episcopil oriental cari
condamnara monotelismul si admisefa OA In Iisus
Christos sunt doue vointe si doue lucrari naturale,
fie-care conrespungend natures respective, nedespartite
si neschimbate, nefiind contrarie una alteia, dar vointa
umana urmAnd tot-d'a-una' celei divine, cariea 1 este
supusV). Cu condamnarea monotelitismulul si a ca.-

Sinodul se numi Trulan pentru cis, s'a tinut in o salA a pala-

tului ce se numia Trul, cad plafondul avea forma unel coji
de stoics.
2) Cu ei au fost condamnati ri alti monahi pArtasi ai vederilor lor,
cari presentaserA sinodului o scriere, Marturiile santilor parinti" in
care invetaa ca, Donmul nostru Iisus Christos are o vointa, care
este vointa Tatalui si a Santului spirit.
0 dub cpuamic OeX4ascg, ilsov 9-0*.ccuc Cu duc&g, x&c bob cpuacxecg ivsp-
-stag, aweircu4 -cc[ceptaubg, ecauyx{rccog xlpurcopev xac bob µiv cpuacx& Os-
1111-wctoc, obx unevanta, oiXXsicdpevov T6 cx*pcinscvov duToff aikva... scat
tr:caccaaolley T41 asty eculog xat navobev ax .8.13Atliccu.

www.dacoromanica.ro
 192

peteniilor sale, ale caror scrieri trebuiati s& piarA, papa.

Onoriu fu si el condamnat de eretic, prin faptul ca
a aderat la eresia Trite() scris6re catre patriarhul Sergiu
incercarf de reabilitare din parfea rnonoteli-
tilor.Monotelitil condamnatl, cum s'a veclut mat sus,
biserica ortodox& si-a formulat doctrina sa in sinodul
al VI-lea ecumenic. Condamnarea monotelitilor a fost
pentru tot- d'a -una; de si unil incercara o reabilitare a
lor. Sin6dele din 689 si 692 reinoir& condamnarea
monotelitiler.'
in 711. imperatorul Philippicus Bardesane, care fu-
sese crescut in principiile monotelite, avend de men-
tor' pe Macariu din Antiohia si discipolul sea Stefan
se urca pe tronul imperiului. Dorind a da o satisfac-
tiune prietenilor sel, el convoca in 71.2 un sinod, care
declar& de nule decisiunile sinodului al VI-lea ecume-
nic, iar in urma imperatorul inchise intfo manastire
pe patriarhul Ciru din Constantinopol, care se arata
contrar acestor dispositiuni, puind in locu -i pe diaco-
nal Joan. Occidentalil se opusera, ba inca nicl nu vroir&
a recun6sce pe Bardesane ca imperator, pe care nici
nu-1 pomeniatt in rugacinnile ce f&ceau. La 713 Philip-
picus cade, in urma unel revolte, si se urca pe tron
secretarul sea Anastasia II. Noul imperator anul& de-
cisiunile luate sub predecesorul sea si patriarhul Joan
urma pe imperator, dedarand papei c& numai din con-
descente primise a fi de alt.& parere.
1) Papii Agaton, Leon II §i Adrian II gasira de buna condam-
narea lui Onoriu. coprinse in resolutiunile sinodului, §i anatemisaii
in acela§ timp pe reposatul papa Onoriu, pentru ca, dupe cat ye-
deaii in epistola sa catre Sergiu, a impartkit opiniunile acestuia.
www.dacoromanica.ro
 193

De la acesta data monotelitismul este ca siperdut si

aderentI de al sel nu se gasesc de cat in Liban si
Anti-Liban, unde putura vietui pana in suta a XII-a.
Monastirea sf. Marone') era centru lor, si acesta mo-
nastire fusese infiintata de un monah cu numele Ma-
rum sail Maxon.
Clerul
Cele trel grade lerarhice (episcopatul. presbiteratul
si diaconatul) pe care le-am vegut in primele timpuri
ale crestinismulul, le gasim si acum, cu deosebire ca
numerul clericilor este mat -mare si puterea episcopilor
mai intinsa. Asemenea Oh* bisericel recunosc ca nu-
mai cunOscerea regulelor si a efectuarei serviciulul divin
nu sunt suficiente pentru cei ce infra in cler si de aceea
incep a cere de la el cunoscinte teologice. Este drept 6, in
suta a V-a si a VI-a scOlele se desflintase; totu-sl, acel
ce vroiati sa dobandiasca cunoscinte intrail in scOlele
pagane, si apoi le complectau in viata retrasa de lume,
prin monastiri, cum era Balla lui Augustin din Africa
sau alte scOle orientale, din care ail esit Wimp. ca
Basiliu, Gregoriu, etc. Nu putinl capatatii cunoscintele
necesare carierel clericale prin serviciile ce le faceau
episcopilor, la cari erau atasatl, si de unde apol esiau
clerici. Etatea ce se cerea era 40 ani pentru episcop,
30 pentru presbiter si 25 pentru diacon.
1) De la 1182 Maronitii se unira cu occidentaiii, pastrandu-i
insa unele obiceiuri ale lor. Aea imparta§irea sub ambele spete,
casatoria preotilor §i intrebuintarea limbei siriace in liturgic,. Li-
turgia lor este in limba siriaca. Cei-l-alti au remas pe Tanga pa-
triarhul d".n. Antiohia. In suta a XV-a renianindependenti, apoi
fury supusi de Turcl. Incercarea papei de a'i atrage pe toti n'a
reuit Inca.
13

www.dacoromanica.ro
 491

Cu desvoltarea autoritatil episcopale incep a se crea

functiuni noul pe Tanga Episcopil 4).
Dup. modul de impartire civila al imparaliei romane,
se impa.rti si administratia bisericel, asa ca dup6 insem-
rtatatea localitatil isi avea si numele. D. ex. episcopul
dintr'o resedinta a provinciel era numit Mitropolit2)
de la Sinodul din Nicea. Apol erau Exarki si Arhi-
episcopi. Mitropoli+A Roma Alexandriel, Antiohiel, Ie-
rusalimului si Constantinopolel purtaa titlul de Patriarh,
cu egale drepturi in privinta dogmatics, de si in ju-
risdictiune emit unit mai marl ca cel-l-alti, respectiv
de diecesele puse sub privigherea si administrarea Tor.
Numal printfo gresita interpretare a unor locuri din
Noul Testament, cum si prin o false aplicare a uneI
start de lucruri mat infloritOre a bisericei din Roma,
.Apusenil au cautat in decursul vecurilor, si n-att in-
cetat nici asia-di, de a pretinde ca. scaunul Romel este
maT pre sus de cele-l-alte si ca de aci jurisdictiunea
trebue sa se intinda asupra intregel biserici crestine.

Acestia sunt: 1) Apocrisiarii, insarcinati cu diferite misiuni ;

2) Notarii si arhivarii. a ciiror ocupatiune era grija cancelariei;
3) Periodeutii, inspectori ai bisericilor ; 4) Economul sau admi-
nistratorul averei episcopale; 5) Sincelil sae intimii episcopului;
6) Protodiaconul si arhidiaconul, care eraa mana drepta a epis-
copului si 7) Protopresbiterul, care se infiinta dupe desfiintarea
hor-episcopilor (suta a IV-a) si avea se inlocuiasca pe episcop
atunci tend el nu era de feta, in aceea ce el concedase.
2) Scaunele mitropolitane erail in Roma, Alexandria, Antiohia,
Cesarea eapadociei, Efes, Eraclea si apoi Constantinopol (Sinod
II ec.) i Ierusalim. Episcopul de Constantinopol fu luat de sub
jurisdictia mitropolitului de Eraclea (381). Ierusalimul fu luat de
sub Cesarea, si i se dete tote Palestina.
www.dacoromanica.ro
 195

Niel biserica ortodoxa si nici SinOdele n'aii putut

da indreptatire Romer, si la 451. Sinodul din Cal-
cedon, prin canonul 28, stabili egalitatea episcopuluT
de Constantinopol cu a aceluia de Roma, si ii -dete
Tracia, Pontul si Asia, ceea ce s'a inthrit de Sinodul
VIT ecumenic (787).
Printr'o nuvela a lui Justinian se decise ca episcopii
sa fie necashtorip (428), si peste doui ani se hothri ca
clerul inferior sa se chsatoriasch' inainte de a intra in
treptele bisericesci si se opri a IT-a ch'satoriel). Episcopi
chsatoriti se \Ted multi prin suta a TV-a si a V-a.

Sinodele
Fiind vorba de decisiuni ce se luau in SinOde, este
bine .a sci ce insemneza un Sinod, cu ce se ocupati Si-
nOdele si care sunt deosebitele felurl de SinOde.
Sinod in limba bisericesca insemneza o adunare a
phrintilor bisericesci cu scopul de a se consratui asupra
unor cestiuni atingetOre de doctrina si ritualul creF;tin.
cum si de a lua resolutiuni asupra lor. 186Tp.cacc, otSp.-
130Xcc xcd xav6ved Ocupatia deci a SinOdelor era doctrina
in primul loc si apol ritualul. In acest stop se sta-
tua prin practich ca in cestiuni de credinth numal

1) Deja usul occidentalilor de a intra in cler necitsatoriti era

sa devinit' o lege, data episcopul Pafnutiu din Egipt n'ar fi comba-
tut acesta la Sinodul I ecumenic (325), dupe care se decise casiltoria
clerului inainte de a intra in hirotonia si numai °data. Catolicii
sustin celibatul asa cum se decise la Elvira (305) si cum se con-
firma in urmit la 604 sub Gregoriu Cel Mare.

www.dacoromanica.ro
 493

sinOdele ail drept a se pronunta si acesta o taceaii

asa numitele sindde generale sati ecumenice. In
cestiuni de mai putina insemnatate se ingrijail bise-
ricile prin sinOdele diecesane, iar pentru cestiuni
atingetOre de mersul regulat al bisericei, in diferite OM
ale .crestinatatii, se tineail simide provincialeobliga-
toril de dou6 on pe an 1). Cand nu se puteail aduna
simide generale, cestiunile se resolvait in shadde corn-
puse din episcopii call se OM la resedinta si acestea
se numiail endemice. Dintre aceste felurl de si-
wide mai cu greil se convocail sinOdele -generale si
de aceea s'a luat usul, find vorba de mijlOce de in-
tretinere, pentru ca statul impreuna cu biserica sa se
consulte si sa decida timpul convoca'rel si locul de
intrunire, remanend ca presedentia sa fie data unui
episcop designat de imperati, sail cand acesta se ab-
tinea, de insusi Sinodul. In tot-d'auna ins& lua parte
la Sinod un representant al putereI civile. Decisiunile
relative la dogme se luau cu unanimitate, iar acelea_
relative la dispositiunI de cult si administratie prin
mai oritate.
In biserica ortodoxa cestiunile dogmatice s'ail regu-
lat si determinat in cele 7 sinOde 2).

1) Dupe Canon. 5 sinod. I ecumenic i 20 Sinodul de Antiohia_

') Sinadele ecumenice sunt : de la Nicea I (325), Constantino-
poi I (381), Efes (341), Calcedon (451) Constantantinopol II
(553) Constantinopol III (680) i Nicea II (787). Sunt apoi sinO-
dele locale de la Ancira (313), Neo-Cesarea (315), Antiohia (341),
Sardica (343), Gangra (361), Laodicea (361), Constantinopol
(394), de Cartagena (418), Constantinopol (513).

www.dacoromanica.ro
 197

Dispute le antropologice
Pelagianismul. Pelagiu i doctrina sa.
Celestin. Augustin.
Occidentul dete nascere disputelor antropologice.
Motive l care le-a ocasionat este modul cum ail
deslegat cestiunea naturel omulul si a rescumpe'rdrei
de pecatul original. Asupra naturel omulul, trebuia s&
aiba in vedere partea sa spiritual& si atunci si-au pus
intrebarea: Ce este sufletul, cum este creat si cum se
creeza la fie-care nascere? De la respunsurile ce deter&
acestor intrebari a resultat necesitatea venirel In lume
a Mantuitorulul, pentru rescump6rarea omeniren. De

1) Asupra cestiunei originei sufletelor, parerile erail intreite ;

de aci intreita doctrina a creatianismului, generatianismului si
preexistentianismului. DupA creatianioti, sufletul se dii fie-carui
om la nascerea sa, tot cum s'a dat lui Adam, ceea ce ne duce
sa admitem ca omul, nasent naturalmente ca fiinta corporala, este
nascut supra-natural in ceea ce privesce partea spiritual5. Sus-
tinetorii generatianismuIur (traducianismului) invetA ca sufletul
se nasce de o-data cu corpul, &I'll a sci ce a fost mai inainte.
DupA el pAcatul parintelui se mostenesce de flu sAi (ex traduce)
gi ast-fel esplica pecatul original. Partisanul infocat al teoriei
-acestiA este Tertulian in scrierea sa de Anima," in care, dupA ce
spune: Ilominis anima velut surculus quidam ex matrice Adam
in propaginem deducts, et genitalibus femince foveis commen-
data cum omni sus paraturs, pullulabit tam intellectu guarn
et sensu (c. 19), adaogA mai departe : In hoc itaque solenni
sexuum officio, quod marem et feminam miscet, in concubitu
dico communi, scimus et animam et carnem simul fungi ;
animam coneupiscentia. carnem opera ; animarn instinetu, car-
nem actu. Unico igitur impetu utruisque toto homine concusso,
despumator semen totius hominis, habens ex corporall sub-
stantia humorem, ex animali calorem (c. 27),
Aft mai fost de acesta idee Apollinariu, Macarifi Egiptenul, etc..
Citt pentru teoria preexistentianismulur, ea este basata pe filosofia

www.dacoromanica.ro
 198

si biserica primitive recunOsce caderea omuluI in pecat,

totusi se pare ca nu is) spusese cuvintul seil. In ceea.
ce privesce libertatea de care se bucura omul, in urma
acestel caderi. Trebuia deci sa se hotarasca acesta ces-
tiune, pentru a se vedea necesitatea si folosu1 Grape'
divine, cum si modul prin care se operezd mantuirea.
SPOlele teologice erati impartite in ceea ce privesce ori-
gina sufletelor si pecabilitatea omului. Alexandrinii
sustiniail libertatea omului, cautand sa dea o solutiune
urmarilor pOcatulul original si sa stabiliasca in ce ra-
port se gasesce omul ale cu aceste urmari. Antio-
hienil din contra, mdrginiail libertatea omului si lasau
sa se vada ca omul cu tdta vointa sa nu se man-
tuesce, data nu va avea in aj utor gratia diving, si ca
prin pecatul adamitic Omenii au devenit muritori, nu
insa si pilcdtosT.
Mona MI *Celestin si Pela,giu deters ocasiune bi-
sericei pentru a'si stabili doctrina sa relative la Gratia

platonicA, dupe care omul ca fiinta spirituala a esistat inainte de a.

veni in lume, in care se aflii ca intr'o inchisOre, Si deci spiritele
sunt create de la inceputul lumei. Filo, Plotin. Marcionitii
Basilizii etc. all tot ac6stil invetatura. Origen, Sinesiu din Cirena.
si Nemesiu de Emesa s'art asociat la ea. In timpurile mai tarzii
Catarii, iar dupe el. in timpurile mai noui Kant si Schelling pro-
fesar6 doctrina platonica , care a Post combatuta de parintii
bisericesci §i condamnata la 381 de sinodul II ecumenic. Prisci-
lianistii, fura condamnati de catre sinodul de la Braga (563) pen-
tru ca sustinead invetatura platonia.
D-nu Fr. Worter, in diet. de Wetz si Welt da argumentele cu care
se combate teoria preesistentei spiritelor. Iattt, cinci dintre ele: ca
este in contradicerd cu teoria creatiunel, a spiritul omenesc, n'are
reminiscenta unei alte esistente, ca cu ea se perde ideea genu-
lui si a unitiltii genului omenesc, c6, nu este in armonie cu in-
vetatura crestine despre corp ca organ necesar spiritulul, ca prin.
acestil doctrine se combate invierea corpurilor.
www.dacoromanica.ro
 99

divina, la libertatea morala si modul cum se face man-

tdirea omului. AmbiT negati esistenta pe'catuluT original
si ca atare invetati ca omul se mantuesce prin pro-
pria sa vointa, intru cat el pOte sa faca orT-ciind bi-
nele, numai sa voiasca, faro a avea necesitate de vr'un
ajutor. Cu alte cuvinte, eI1) combateau doctrina lui
Augustin') asupra pecatului si a Gratiei, care era acum
1) Pelagiu era de lac din Britania, om forte pins, cult, dar dotat
de natura cu putina capacitate. Scrupulos si sever cu el insusi`
Pelagiu se arata tot ast-fel si catre altii. El nu se impaca cu
doctrina lui Augustin, mai ales ca facea din omen' niste nepa-
satori Ai lenesi. WA, ce inveta el : omul se nasce faca pacat ca
si Adam ; Botezul ins& servesce la ertarea pacatelor ce le face
omul in viata. Pacatul adamitic privesce numai pe faptuitorii
se'. or' -tine pacatuesce, este pedepsit in eternitate. Binele sau
relit 11 face omul dupre cum vroesce, iar Gratia divina nu face
alta. decal it ajuta ca sa, faca cele prescrise de lege, pentru a'si
ajunge tinta. In aCest stop Ea '1 feresce de rele. ii arata dru-
mul binelui, nu'l lasa a perde acesta tale, ba Inca it intaresce
pentru a se mentinea. Nimeni insa nu primesce Gratia decat
daca este demn de ea si pentru ca sa fie ast- fel, trebue sa in-
depliniasca poruncile si sfaturile evangelice, avend ca esemplu
pe Mantuitornl Iisus Christos. Reducend ast-fel scopul venire'
lui Iisus Christos, se intelege ca nu este vorba de rescumperare.
2) Prin viata sa cam turburata la inceput, Augustin ajunse a nu
recunesce omului putinta de a se mantui, nici de a face vre un act
bun, fara ajutorul Gratiei. Othul, treat dupe chipul lui Dumnecleti,
liber a lucra binele si reul, putea sa nu pacatuiasca nici o data, daca
persevera in bine (non posse peccare et mori). Atras de angerul
reului, omul a pacatuit si ast-fel nu mai are nici o asemanare
cu stares de mai inainte si nu pOte a se feri de reil (non posse
non peccare et non mori). Adam, care avea in el omenirea, pa-
catul sea l'a transmis urmasilor se' si nu se pate mantui decat
cu ajutorul lui Dumnedeil, care ii da ocasiunea de a'l cumisce
ci venera prin credinta. Augustin deosibesce trei feluri de gratie :
praeveniens sail conducetOrea la credinta @i numerarea in ren-
durile crestinilor ; operans, prin care omului i se da, puterea de
a avea o viata Santa si prin care omul ajunge sa'si obtina putirea
de a voi si lucra binele, renascendu-se, si concupiscentia sau
restabilirea spirituala a omulul in viata viitOre. Cat pentru ome-
nire, ea este impartita in doue tabere : a alesilor §i a celor con-
darnnatl, dintre car' cei d'intaiii nu pot resista a nu face binele
(gratia irresistibilis) §i cei de al douilea nu pot sa se mantuiasca.
www.dacoromanica.ro
 200

respandita in Occident. Locul nasterel Pelagianismului este

Africa. In 41.1 Pelagiu si Celestin se duc la Cartagena.
Aci se intalnesc cu Augustin, fara insa a incepe lupta
cu el. Celestin r6mase in Cartagena, iar Pelagiu pled.
pentru Orient (Palestina).
Diaconal Paulin de Milan, (defensor ac procu-
rator Eclesiae Mediolanensis) care era in Cartagena, in-
formandu-se de invetatura lui Celestin, .comunica despre
ea episcopulul local Aureliu, care '1 chlema la respundere
inaintea until sinod (412). Celestin declara ca, cestiunea
transmiterel pecatului nu este o cestiune de eresia, ci
o controversy (res questionis, non haeresis) si nevroind
a's1 retracta erorile sale, fu condamnat1). Celestin se
gasi nevinovat, protesta contra condamnarel, anti*
a va apela la Roma, si pleca pentru Efes, unde fu
hirotonisit presbiter.
Se intelege, ca condamnarea lui Celestin nu puse

0 Celestin era acusat ca invet5. 1) ca Adam a fost treat muritor si

muria chiar data nu plicAtuia (Adam mortalem factum. qui,
sive peccaret, sive non peccaret. moriturus fuisset) 2) Pacatu/
Jul Adam nu privesce dectit persona sa, iar nu pe njmul o-
menesc (Peccatum Adae ipsum solum laesit, et non genus hu-
manum), 3) Copil se nasc in aceiasi stare ca qi Adam (Parvula
qui nascuntur in eo statu sunt in quo Adam fuit ante praeva-
ricationem. 4) Omenirea nu more din causa caderef Jul Adam,
dupre cum nici va invia pentru invierea Mantuitoruluf (Neque,
per mortem, vel praevaricationem Adae omne genus humanum
moritur, neque resurrectionem Christi omne hominum genus re-
surgit). 5) Omul pate sa nu pticatuiased si sa indepliniasca
lesne poruncile Jul Dumneded 6) Legea conduce is Cer tot
asa ca si Evangelia. (Lex sic mittit ad regnum ccelorum quo-
modo et Evangelium : 7) Inaintea venires lui Iisus Christos
ad fost crmeni fara pleat. (Ante adventum Domini fuerunt ho-
mines impeccabiles, id est sine peccato).

www.dacoromanica.ro
 201

-capit inv6taturilor sale. Augustin, care pans acum

pastrase 6re-care reserva, esi pe terenul de lupta, si prin
scrierea sa t De peccatorum meritis et remissione
et de baptismo parvulorum* (412), combate pe
Celestin si invetaturile sale despre pkatul lui Adam
si arata cum toil Omenii, afar% de Mantuitorul, sunt
pacatosi. Combatut in Africa, Pelagiu fu acusat in Pa-
lestina inaintea episcopului Joan de Ierusalim de 'care
preotul spaniol Paul Orosiu, si de catre doui episcopi
din Galia: Lazar din Aix (Aquae Sexti), si Eros din
Arelate. Un sinod tinut
,
in Ierusalim (415), lua in
consideratiune aratarile lui Orosiu, care se folosi de au-
toritatea lui Augustin in privinla doctrinel despre Gratie t)
Orosiu pune inaintea sinodului ca Pelagiu inveta cum
ca omul pOte trai fara sa greslasca, observand cu in-
lesnire poruncile legel. Pelagiu mai atenua doctrina sa,
adaogend ca, omul p6te sa nu pacatuiasca, dna este
ajutat de gracie2). Sinodul gasi ca Augustin gresesce
prin doctrina sa si ca. este bun& invetatura lui Pelagiu.
Farb. insa a decide ceva positiv, cu totil cred ca este
bine ca papa sa se pronunte Un nou sinod este chie-
mat la Diospolis (Lydda) in Palestina, pentru a se pro-
nu* asupra doctrinel lui Pelagiu. La acest sinod (413),
Pelagiu era acusat de doue-spre-gece puncte cu care era
contra bisericeP). Sinodul era presidat de episcopiil
1) Epist. 157 ad Hilarium.
3) Posse hominem ease sine peccato, (dices Pelagiu), non sine
adjutorio.
3) Iati qapte din aceste doue-spre-dece : 1) Bogatil de si pri-
mese botezul dar nu renunta la tote cele pamenteqtl, nu pot
intra in imp6ratia Cerurilor. (Et divites baptizatas, nisi omni-
www.dacoromanica.ro
 902

Eulogiu din Cesarea. Pus in alternative de a renuMf

la invelaturile sale sail a suferi condamnarea, Pelagiu
nu se sfii a nega partile esentiale din ele ca Bunt ale
sale, ci ale lul Celestin si serma impreunsa cu contrarii
sel condamnarea acestuia. Decisiunea sinoduluI, care
absolva pe Pelagiu, fu reu primita de occidentali. In
special Augustin aratil ca ceea ce inveta Celestin, in-
vela si Pelagiu, si ca prin condamnarea unuia s'a con-
damnat si cel-l-alt'). Ieronim gAsi si el ca reil a pro-
cedat sinodul din Diospolis, ha Inca it numi qsinod mi-
serabil,, de Ore-ce pe Fang aprobarea unor erofi doc-
trinale depusese pe episcopii taliei, cart denuntaserA pe
Pelagiu. Sin Odele din Cartagena si Mileve (416), cerura

bus abrenuntient si quid boni viri fuerint facere, non reputari

illis net eos habere posse regnum Dei). 2) Gratia si ajutorul
Jul Dumneded se afla in libertatea omulul, in curniscerea, Jul
Dumneclesi si in inveteitura cresting, iar nu se da pentru fie -
care act aparte. (Et gratiam Dei atque adjutorium non ad sin-
gulos actus dari sed in libero arbitrio esse, vel in lege atque doc-
trina. Et non esse liberum arbitrum si Dei indiget auxilio, quoniam
in propria voluntate habet unesquisque facere aliquid aut non
facere. Et victoriam nostram non esse ex Dei ajutorio, sed ex
libero arbitrio). 3 si 4) Liberul arbitru nu esist5, de ore-ce este
nevoe de ajutorul lui Dumnecleil, fie-care are in vointa sa pu-
terea de a face saii nu un lucru ; victoria nu vine de la li-
beral arbitru, iar nu de la ajutorul lul Dumnedeil 5) Gratia
ne este dati, dupe meritele ndstre (Et Dei gratiam secundum
merita nostra dari) 6) Celor ce se ciiesc le este acordata er-
tarea, dupe meritele gi silintele ce iqf dad', iar nu dupe gratia
si misericordia. Jul Dumnedmi, Mind in adever prin ctainta
sunt demni de ertare. (Et quod pcenitentibus venia non detur
secundum gratiam Dei, sed secundum meritum et laborem eorum
qui per pcenitentiam fuerint digni misericordia. 7) Nimenf nu
pdte a se dice Ed al luf Dumnedeti, da,cit nu este ferit de
pica. (Et filios Dei non posse vocari, nisi omni modo absque
peccato fuerint effecti.
1) Sti, se vada cartea Jul' Augustin De gestic Pelagii."

www.dacoromanica.ro
 203

paper Inocentiti4) de a condamna invetatura lul Pe la-

giu, pe care ele o ga'.sise de eronata., combalend gratin
si botezul copiilor. Papa se asocia cu decisiunile si-
nOdelor, in urma diria Pelagiu it trimete scrierea sa:
«Libellus fidei ad Innocentium,» in care nu se pronunta
pe fata asupra partilor celor mar principale, iar Celes-
tin: Ccelestii symbolum ad Zosimum. In timpul acesta
murise Inocentiu si ii urma Zosim, un om cam mar-
ginit, care fu lesne convertit de Pelagieni si ridica decisiu-
nea lui Inocentiu, grtsind pe Pelagiu si Celestin cu to-
tul ortodoxI: tales tam absolutae fidei. Episcopii afriT
call se adunara. la Cartagena (418), unde condamuar
pe Pelagiu si doctrina sa. Unit episcopi refusara a
semna decisiunile Sinodulul. Intre acestia este si hz-
lia,n din Eclan (in Apulia), care fu esilat cu tovarasil
sei, Julian venind la Constantinopol si facend causa
comuna cu Nestoriu, pelagianismul fu condamnat de
Sinodul de la Efes (431) odata cu Nestorianismul2)
fara insa a spune care este felul si substar0 eresieI
acestia si fall a lua vr'o decisiune in acesta privinta..
loan. Cassian. Semi - Pelagianismul. Sinodul din
Efes, cum am vedut n'a hotarit invetatura pe care
trebuia sa o aiba.' biserica nici in ceea ce privesce es-
centricitatea doctrinei Jul Augustin, nici a WI Pelagitl.
1) Papa Inocentiu de si se unia cu decisiunLe sinodului, totusi
nu se arnesteca in cele hotarite de sinodul din Diospolis. Iata ce
dice el : Non possimns illoruin nec culpare nec approbare judi-
cium cum nesciamus utrum vera sint gesta, aut si vera sint,
ilium constet magis subterfugisse quam se tota veritato purgasse
2) Marius Mercator, laic, care se afla la Constantinopol a
presentat imperatorului Teodosiu II scrierea sa : Commonitorium
super nomine Ccelestii" pe_ baza careia Pelagianismul fu condam-
nat. Ce sa se fi facut Pelagiu de acum inainte, nu se scie.
www.dacoromanica.ro
 201

Din causa acesta si mai ales din cuss ca teoria au-

gustiniana facea progrese, asa ca monahit din Monas-
tirea Adrumet (din Africa de Nord) sail ca nu lucrail
nimic, dandu-se la lenevire, sail ca se disperau de
faptul ca Dumnecletl nu sine socotela de faptele omului,
ci numai de decisiunea sa, pentru ca unit er' alesi,
iar altit condamnati Si aveati dreptate. Predestina-
liunea stabilind ca faptele omului n'au valOre in ele
insusi, aduceau un fel de fatalism oriental, cel mat
pagubitor sistem. Augustin, provocat de superiorul Mo-
nastirea Adrumet 2), spre a se esplica, mat retracts
din doctrina sa, stabilind armonia si unitatea 3).
Imp6carea estremelor (pelagianismul si augustianis-
mul) se facu in urma respandirei inv6taturei WI Ion
Cassian 4) calugar scit, hirotonisit preot de Joan
Chrisostom la Constantinopol, cu care era prieten. Acesta
este intemeetorul unei Monastiri la Massilia (41.4) de
unde numele for de massilieni, care impreuna cu Vi-
centiu din Liriniu, cautara sa combed. pe Augustin in
Galia5), a carui invetatura o numea cingens» sacrilegium

1) Monahif de la Adrumet capatasere o copie dupe scrierea

lui Augustin despre gratie prin Florus, un monah de aci, care
o luase la Uzala.
') Unii 4ic ca a fost provocat de doui monahi tined : Ores-
coniu si Felix.
sl Scrierile sale pentru acest scop aunt : De gratia et Ebero
.arbitrio ad monackos Adrumentinos" si De eorruptione et gra-
tia ad eosdem."
') Cassian s'a nascut dupe unii in Scitia, dupe altii in Egipt,
iar dupe altii in Galia si s'a educat in o monastire din Betleem.
Scrierile sale stint: Institutio ccenobiorum, Collationnes Patrum
in Schytia ceremo conunorantium. De incarnatione Domini ete.
5) Dupe Cassian pacatul original a adus reul in lume qi omul
a perdut din imagina lui Dumnecieti, care era in el. Libertatea

www.dacoromanica.ro
 205

si la care el reSpunse 1). Papa Celestin se pronuntb. in

favorul lui Augustin (431), iar amicif lui Cassian, si
anume Faust, Genadiu si Arnobiu, 'I sustinura contra
adversarilor. Augustin nu parAsesce terenul luptei, ci
scrie din not crestinilor din Galia 2). In 430 Augustin
more, iar urmasul si sustinetorul sea Prosper de
Aquitania, ap5.ra teoria augustiniana. 3), dar pastrezil o
tale mijlocie 4). Preotul Lucidus, a fost contrar lui
Prosper 5) reinoind augustinianismul. In scrierea De
vocations gentium, al cairul'autor este necunoscut,
se sustine teoria ca Dumneclea vroesce mantuirea tu-
turor Omenilor. SinOdele din Arelate si Lion (475)
aprobara semi-pelagianismul, asa ca estremele sunt inla-
turate. Orientul nu las5.mult5. vreme triumfului semi-pe-
lagianismului. Monahil sciti din Constantinopol, protes-
tara contra doctrinei lui Faust (520), deci a semi-pelagia-

omului s'a slabit, aka ca nu se pOte sa, faca binele sail sa ob-
Una mantuirea, gra ajutorul gratiei ; liberul arbitru ki gratia
se ajuta reciproc. Omenii sunt tots destinati la mantuire, in ca-
re gratia a luat initiativa. Pentru Cassian predestinatja este su-
bordinate presciintei.
') A respuns prin scrierile De prwdestinatione sanctorum" ki
De dono perseverantiae ".
v) De data:acesta le trimite scrierile: De prwdestinatione sanc-
torum Tiber ad Prosperum (429) ki De dono perseverantiae
fiber ad Prosperum et Hilarium (430).
4) Sa se vada scrierile sale : Carmen de ingratis, de gratia et
libero arbitrio, Liber secundus de gratia et libero arbitrio contra.
Collatorem, Responsum ad capitula. Gallorum etc.
4) Prosper s'a nascut in Aquitania (400) ki n'a facut parte din
Cler. El era un teolog insamnat ki inveta ca Dumneclea a hota-
rit ca toti omenii sit se mantuiascil, dar ca, nu obtin mantuirea
de cat o parte. Prosper credea ca predestinarea ki presciinta este
tot acelakI lucru.
4) El admitea o predestinare dupla (gemine prwdestinatio) aka
ca din eternitate uniI sunt hotarti la condamnare ki altii la mantuire.
www.dacoromanica.ro
 206

nismului. In 526 Sinoidele de la Orange si Valentia

primira augustinianismul moderat 1). Papa aproba de-
cisiunile Sinodului din Orange printr'o decisiune a sa
din 25 Tanuarie 330.

Cultul
Cu trecerea thapului, cultul crestin lug o mare des-
voltare. Acesta desvoitare se facu treptat, dupa starea
in care se gasiail bisericile in diferitele parti, unde
strabatuse crestinismul. Este lesne de inteles, de ce
cultul se presinta diferit la deosebitele popOre, intru
cat nu in acelasi mod s'a facut introducerea si pro-
gresarea Evangelia Liberi, crestinil pot sa introduca
diferite ceremonii, pot se desvolte cu imbelsugare for -
mele primitive ale cultului, care reman stationare pe
timpul de grea incercare a crestinismuldi (timpul per-
secutiunilor). In paralel cu desvoltarile doctrinale, cultul
cauta a inavuti si infrumuseta formele sale, si, de si
n'ati urmarit hotarirea for in acelasi mod ca cestiunile
de inyetblura, totusi nu par a remanea mai pe jos.
Este ins& de observat, ca in cult nu se vede acea
unitate, care este in doctrina, pentru ca relativ de el nu se
is botariri in sinOde ecumenice, ca ast-fel in intrega
biserica se domniasca o perfecta asenranare. Cu -Vote

1) Se admise teoria lui Augustin in privinta pitcatului original;

mantuirea s'a &cut in virtutea actului de predestinare, Predesti-
narea condamnatilor s'a inlocuit prin presciinta diving. In pri-
vinta botezului s'a admis ca botezatii pot si trebue, cu ajutorul lui
Iisus Christos, sa indepliniasca aceea ce e necesar pentru mantuire,
data vroesc sa se indeletniceasc6 cu credinta.
www.dacoromanica.ro
 207

acestea nu suntem indreptatiti a aduce vr'o invinuire

cut -va, intru cat, formele cultului nu constituesc baza
credintei, si pe tang. acestea nici nu se putea pretinde
o uniformitate, de Ore-ce nu In egala situatiune se ga-
siati diferitele biserict si nu acelasi gust estetic si a-
ceasi avutie era in tOte partile. In desvoltarea pom-
pet si a formelor variate de cult, a inraurit mutt ca-
racterul national al diferitelor popOre, cu tOte ca bi-
serica s'a tinut, pe cat s'a putut, ca sa nu devieze de
la ceea ce se stabilise in timpurile primitive. Si apot,
chiar de am crede Ca hotaririle sinodale puteatt sta-
hili o uniformitate a cultului la diferitele popOre eres-
tine, totusi disputele asupra pa'rtilor esentiale din doc-
trina cresting n'a dat regaz bisericel de a se ocupa cu
acesta cestiune. Biserica a pastrat tote -si pretutindeni
partea principals a cultului, basatA pe Evangelie, de a
adora pe.Dumneciell prin credinta, representand unirea
omului cu el, mat ales in actul euharistic.
Mantuitorul Iisus Christos detese normele cultului
prin stabilirea misterelor si recomandarea rugaciunel
domnesci, si acestea s'att desvoltat acum, conform eu
desvoltarea vietiei bisericesci, care dupe Constantin cel
Mare ajunsese domnitOre. Pe langa .acestea biserica
a trebuit intru cat-va se dea o satisfactiune paganilor
ce se crestinasera, pentru cad simplitatea cultului,
ar fi fost pagubitOre dorintelor for sufletesci, provenite
din deprinderea unui cult mai inbogatit.
SerbAtorile bisericesd
Serba, torl in onorea Mantuitorului, a Redo-
rei Maria, a Sa,nrilor si Angerilor. Cu declararea
www.dacoromanica.ro
 208

crestinismului de religiune domnit6re, serbatorile iatt

un caracfer public. Tema d3 persecutiune disp&rend,
crestinii nu se mai adunau prin locuri ascunse ca se
serbeze dilele insemnate din viata Mdntuitorului sat
ale santilor si martirilor, ci 10 Vacua locuri anumite
pentru acesta (biserici), care incep sã straluciasca prin
avutie. In ceea ce privesce Dumineca ca o amintire
a evenimentelor insemnate din crestinism, ca una ce
adusese eliberarea de sub pecatul strAmosesc, era, ce-
lebrate cu multA religiositate'). Tata ce dice Iero-
nirn despre Duminica: Este cliva cAnd o noue
lume incepe, c&nd mOrtea a Post invinsa si In
care viata a Post restabilia prin invierea Man-
tuitorului; in acesta di Santul Spirit se pogora,
pentru a proniulga legea Gratiel." Imperatorul
Constantin cel Mare in 321 opresce judecarea pro-
ceselor si on -ce ocupatiunl publice2), afar& de .lucrarea
cdrnpului, tend nu se pOte amdna, dar si acest& in-
voke fu. revocat& mai tardiu3r. Theodosiu IP) merse
mai departe. El opri representarea pieselor teatrale in
dilele de Dumineca. cum si in timpul de la Pastl pAnd..

1) Duminica are insemnatatea sa intreita; 1) represinta repaosul

Ierusalimului ceresc 2) este amintirea invierei Mantuitorului, si
3) semnul invierei spirituale a creltinilor. La inceput in .biserica
ctestina se Serba de s'ambiitfi (vespere sabbati) si pima a Jona-
di sera (usque ad vesperam dominici diei.
3) Cod. Theod. VIII, 8, 1, 3. Eusebiu, vita Const., IV, 18.
3) Sinodul Laodic. c. 29.
4) Cod. Theod., XV, 5.

www.dacoromanica.ro
 209
-^-

la cincl-clecime. Cu timpul s6rbAtorile se inmultese).

Codicile Teodosian vorbesce despre Duminic& pe care
parintil o numesc cliva Domnulul si in care procesele
si afacerile trebuiail se inceteze.
In primile timpurl biserica din Ierusalim, si dupa
obiceiul el cele-l-alte bisericl orientale, serbati Wu&
Sambetei ca o alta Dumineck 2), pe cand occidentalil
post in acest6. di. Sinodul din Laodicea (361) opri
inlaturarea lucrulul in acesta di, pentru a nu se ase-
mana crestinil cu judeil 3), ceea ce se inttiri de sino-
dul al II -lea Trullan (692), care opri postul Sambata
chiar si in timpul postulul mare.
Intre alte Bile ale s6ptamanel, care se serbati, sunt
si qilele de Vineri si Mercurl. Vinerea ca si Mercu-
rea erau serbate pentru aducerea aminte despre pati-
mile Mantuitorulul. VinerI Iisus Christos a indeplinit
opera sa de rescumperare si a restabilit raportul

') In off-cc cas Dumineca remane cu Insemnatatea el si biserica

a oprit In aeesta di orl-ce lucrare, care ar contraqice caracterul
sea sant. Se dart unele casuri in care se pete lucra Dumineca si
anume dad acest lucru e de nevoe pentru cultul public sail este
de putina insemnatate, dace, prin el se face un bine cui-va, care
sufere, sari data suntem nevoitl a ne apara viata i on6rea cum 0
avutul nostru, bum qi In casul cand s'a inceput stransul bucatelor;
') Gregoriu de la Nisa (t 394) le crede egale ambele c,lile,avend
in vebere modul cum se serbati.

8) 'ate. ce hotarasee sinodul : «cre0inil nu trebue a trai la fel cu

judei, si a nu lucra Sambeta ; el trebue se, lucrege In aceste di,
iar Dumineca sunt tinut1 de a se opri de la lucru, cad sunt
cre0ini.
14

www.dacoromanica.ro
 210

'titre Dumnecleti si om. Vinerea ca si Mercurea erati

considerate ca dile de pocainta si de abstinent& de la
mancarile de came, dOndu-se acestor chile respectul ce
li se cuvenia.
Intre sgrbAtorile instituite in on6rea MOntuitorului
vom vita Epifania, ca di in care Dumnecleti Taal
.proclamA pe Fiul seti cu ocasiunea botezului ce
primi de la I6n. Asupra acestel s6rbatorl, din timpu-
rile cele mai vechl, ambele biserici, oriental& si occi-
.dentalk sunt de aceasi parere, serband'o in cliva de
6 Ianuarie 3). Ammian Marcellin vorbesce de acesta
serbatOre : Feriarum die quern celebrantes mense Ja-
nuario Christiani Epiphania dictitant. In diva de 6 Ia-
nuarie, se facea botezul acelora ce trecead la cresti-
nism si se numia : diem luminum, sancta luminium
si illuminationem.
Tot in acesta di mitropolitil si patriarhil comunicau 4)
episcopilor din diecesele for timpul and trebuia s5, se ce-
lebreze serb&torile mobile. (Pascile, cinciclecimea, etc.) Cit
pentru amintirea Nascerel Mantuitorulul se institui cliva
numith. Cr&ciun sau Nascerea 5) yevaaca, 1p.epcx yeviaRtg).
care se serbeza la 25 Decembre din timpurile cele
mai vechi 3), la inceput in occident si apol in orient,
Biserica oriental, avea giva de 6 Ianuarie si pentru

') Si se .vad5. Luca IL

') Const. Apost. v., 13.,
Grig. Nyss., orat. In s. lum.
4) Epistolele prin care se facea comunicarea se numia5 Pascale.
Dupfi calculele cele mai sigure Mantuitorul s'a ntiscut In tim-
pul domniel lul Irod cel Mare (.1- 750 de la fond. Romel).
e) Tillemont, Hist. eccl., 1, 445 sqs.
www.dacoromanica.ro
 214

nascerea si botezul Mantuitorulun. Cu secolul al IV-lea

insa se observa padirea aceliasi (file atat in orient cat
si in occident 2). Dupa constitutille apostolice3) in acesta
di erati scutitj servitoril de lucrarile ordinare. Postul de
asemenea era oprit in diva Nascerei, cum si spectacolele 4).
Ziva a opta dupa dupe nascere se serba in amintirea
Circumcisiunel Mantuitorului.
Ultima reintrare in Ierusalim a Mantuitorului se
serba in Dumineca de inaintea Pastelor si se numea
Dumineca stalpa rilor5) (&opt7) TGN pocce.w), iar urca-
rea la Ceriii a Sa se serba in diva a 40 de la Inviere
si se numia diva Ambele serbatorl sunt
instituite in secolul al IV-lea.
Timpul postuluI d'inaintea Pastelor se numia qua-
dragesima (reaaccpcotocrcl), care nu era de aceasi durata
in bite bisericile Timpul acesta amintea postul de
40 dile al Mantuitorului, si in el mil oprite bite pe-
trecerile si lucrurile cart contradiceau intristarei cu
care crestiniT treceati dilele acestea Nina la luminata

') Cassian (Collat 10, 10), afirma acesta pentru biserica egip.
-ten& cum §i pentru cele-l-alte biserici.Epiphaniu (Exposit fid.
22) §i Hrisostom (Om 21 de nativ. Christi) asemenea.
9) Intro actele conciliulului de la Efes se gasesce o omilie :
De nativitate Domini et Salvacoris nostri Iesu Christi" pe care
a pronuntat-o Paul, episcopul de la Emesa, in 4ioa de 25 De-
-cembre in biserica Alexandriei.
8) Const. Apost., VIII, 23.
4) Legea lui Teodosiu eel tener. Sa" se vada Bingam.
5) Cu acesta Dumineca se incepe septemana mare a postului
quadragesimal.
8) In Orient era de sapte septomani, iar in Occident de sase.
Socrat (Inst. eccl. v. 22), spune ca la Roma postul era de trei
septomani.

www.dacoromanica.ro
 212

qi a Invierii. Nu numal particularii, dar chiar statul in-

latura tot ce era .contrar cu acest timp 4). Cetirea, ru-
gaciunea Si facerea de fapte bune, iata cu ce se ocu-
pau crestinii in timpul postului mare. Cu deosebita
atenOune crestinil serbail Joia Mare, Vinerea si Sam-
bAta 2). Dar pe cat in timpul postului, crestinil in re-
ligiositatea si pietatea lor, pAstrail cea mai mare li-
niste si isi manifestati cea mai adanca cainta, in a-
mintirea respectuOsa a acelor chle, pe atiat cu trecerea
for bucuria lua locul intristarei. Pastele, si dupa el
Vele ce urmati, crestinii le petreceail cu multh. veselie 3),
pe care si-o exprimail cu cuvintele: hristos a inviat,
si «adeverat a inviat., In SambAta SeptAm'anel Mari se
botezail, top call erail pregatiti pentru acesta, iar in
Dumineca de dupa Paste erall imbraicati in vestminte

1) Procesele ce avead un caracter criminal arail suspendate in

acest timp §i nici o pedepsfi corporala nu se aplica.
') In Joia mare serbail aducerea amiute despre Cina cea din
urma a Mantuitorului, Vineri mOrtea sa si Sambata §ederea in
mormint.
8) Dupa, decisiunile sinodulul din Nicea (325) pastele trebuiafi
sa se serbeze in cea d'intaid Duminica dupa luna plink care ur-
meza imediat dupa equinoptiul de primavarii, inlaturandu-se in
tot-d'a-una do a fi in acelasi timp cu Iudeii. Sinodul, de ore-ce-
in Alexandria era o scold astronomicft vestitrt, inserting pe epis-
copul locului sa comunice tutulor bisericilor timpul tend cade
Pastele, gi pe care de regula o trimitea- la dioa, Epifaniei. Un
sinod din Arelate (314) ordond ca tote bisericile se tin. unifor-
mitatea timpul serbarei Pastelui, dar nu se supuserrt. Sinodul din
Antiochia (341) censura pe torsi cati nu erail supusi Sinodului din
Nicea. Era totusi o deosebire intre biserici. Roma nu primia cal-
culul Alexandrin, pana in timpul lui Dionisiu eel mie. Lipsurile
calendarului Iulian ail fost indeplinite, dui-A occidentall, de calenda-
rul Gregorian (582).

www.dacoromanica.ro
 213

albel), pentru cea din urma data si se primiatt intre credin-

ciosi. In diva a patm-clecea se serba amintirea Inal-
tarel Mantuitorului la Ceriti, cum s'a dis mai sus, iar
in 4iva cincl-clecimel (Tcvnexocyr0 se serba pogorirea
Santulul Spirit. Serbatbrea cinci-clecimel se termina in Du-
mineca urmatOre. In cursul celor cinci (led de Bile
crestinii se ocupati en cetirea si meditarea Faptelor
Apostolilor3), find oprite petrecerile, teatrele, si circu-
rile 3), si nu se permitea postul, iar rugaciunea se facea
stand si nu in genunchl4).
Pe Lang. serbatorile amintite, cart erati in onOrea
Mantuitorului, biserica avea Inca, unele dile pe care
serba in ondrea SAntel Feciore Maria.
In cultul santilor, partea principals o formeza cultul
Santei FeciOre Maria. Cele mai vechi serbatort insti-
tuite in onOrea sa sunt IntAinpinareai Buna Ves-
tire, care pana la un punt 1sT ail partea for de s6r-
batOre si in onOrea Mantuitorului. De aceea in biserica
orientala, Intampinarea mai pOrta numele de Hipapante
Domini (rnancewct sat Ynavri)), iar occidentalii o numesc
Mariae Virgins 5). Imperatorul Justinian (542) printr'un
ordin al set' a stipulat clioa serbarel ei la 2 Februarie

1) De la acest obiceiii se numia Dumineca de dupii Paste sail

Dumineca albilor.
') SA. se \radii Chrisostom, omil. LXIII ai Sinod. IV-lea de To-
ledo, IV, 16.
8) Teodosiu eel te'ner, Cod. XV, 5. De spect. lex. 5.
Sinodul din Nicea, canon. XX decide : Pfind-ca se gasesc
persOne care igi pleca genunchii Dumineca sail is (lade cinci
decimei pentru a se paili tote intru tots parohia, s'a socotit de
santul sinod, stand, rugaciunile tote a se da Jul Dumnedea.
5) Acesta sorbatOre esista la Ierusalim la finea secolului al
IV-lea, sub numele de Quadragesima de Epifania.
www.dacoromanica.ro
 2R

al lie-carui an, motivat acest ordin de niste cutremure

de pament si bole, care lovise imperiul. In prima jume-
tate a secolului al V-lea (440), gasim serbatOrea Buna
Vestire';, in a doua jumetate a secolnlui al VI-lea
se institui serba'tOrea Adormirel (xdpiatg de catre
imperatorul Mauriciu (582-602), si care se serbeza
la 15 August ; apol in suta a Vil-a se adaosa gioa
Nasceren, care se serbeza la 8 Septembre. In Oc-
cident, aceste serbatori se introduc mai tarcliV).
Serbatorile Santilor. Cresting acesior timpurl
n'att uitat pe aceia cars 'sl-au pus viata pentru apa-
rarea invetaturei Mantuitorului. Bucurandu-se de liber-
tate, el instituesc serbatori in amintirea lap telor mar-
tirilor si codesorilor, carora le recunosceau numele de
santl. Bisericile se didiau pe mormintele acestora, re-
liquiile for erati duse in biserici cars esistaa si in-
cetul cu incetul poporul da o mare veneratiune san-
tilor, asa ca biserica trebui se recum5sc5, acesta apli-
care a for si sa is mesuri contra acelora ce nu se
supuniati decisiunilor privitOre la venerarea santilor.
Atat diva nascerel cat si a mortel martirilor erail ser-
bate cu mare solemnitate. Intre serbatorile acestea von].
cita pe acea a arhidiaconalui Stefan, care se serba a

') Sinodul din' Toledo (650), nu vorbesce de cat de serbarea

Bunei Vestire.
9 Pentru prima data se face mentiune de ea in omiliile pa-
triarhului Proclu de la Constantinopol.
8) Florentini, Nod. ad Martyrol. Ad. diem .Tan. 18.Se pare
totusi ca Gregoriu Turonenul este eel d'intaiii, care a afirmat
ca Feciera Maria s'a urcat la Ceria.
4) Anastasio bibliotecaral (t 886), spune ca, acesta serbatere-
s'a instituit sub Sergiu I. (686-701).
www.dacoromanica.ro
 215

doua di dupe Nascerea Mantuitorului, incepand cu secolul

al IV-lea Trel dile dupe nascere se serba diva uciderel
pruncilor din Betleem 2). Timpul cand s'a instituit acesta
serbatOre, nu se scie cu siguranta. Dupe cele ce cetim
in Origen') si Augustin ') diva acesta ei a serbatorita
in kite bisericile, Ea sa serba cu mare jale si tristeta
si nu se canta nici aleluia nici doxologia. In Dumineca
intaia dupe Inviere se serba amintirea Apostolului
Toma. Asemenea eraii instituite_ serbatori in onOrea
martirilor, intre cars era si aceea a Macabeilor.
Dupe fericitul Augustin') se celebra din cea mai mare
anticitate diva santului Ion Botezatorul. Amintirea
marilor dascali al lumel Petra si Paul se serba de ase-
menea din primele timpurl ale erel crestine, in diva de 29
Iunie, cand au primit martiriul sub imperatorul Neron si
consulil Tuscus si Bassus. Biserica cresting avend o
deosebita veneraOune pentru santi, din timpurile cele
mal vechi a luat datina de a invoca ajutorul for in
nevoile ce -crestinii au, fara ca prin acesta se intelega
a le da un cult asernanat acelui pe care it da lui
Dumnedeth
AngeriLCa si in Vechiul Testam,ent, biserica cresting
da un cult deosebit angerilor% respingend insa teoriagnos-
Timpul instituirei acestei serbiltori se deduce din o omilie a
sf. Gregoriu de Nisa, pronuntatil in clioa amintirei acestui martir.
9 In Mineele bisericei nostre ca si in Liturgia Etiopenilor nu-
merul acestor prunci se pune la 14000.
8) Origen, De diversis.
4) Augustin, De lib. arb. III, 23.
6) Augustin, de Diversis,
6) Malakim, &- r- ram, trimisi, pe care Scriptura ii considers ca
pe spirite apropiate de Dumnedeii, land de la El ordine si esecu-
tandu-le. Despre Angeri se face mentiune in Ep. Paul ciltre Co-
los. II, 18 si la Iustin Martirul, Apol. 1, 6 si la Origen.
www.dacoromanica.ro
 216

tick care'I punea sa ia parte la creatiune. Angeril sunt

consideratl ca protector) al Omenilor. Cultul angerilor
a luat desvoltare in jumetatea a doua a secolulul al
III-lea si mai cu osebire dupe tendinta lul Ambrosiu
de la Mediolan (-I- 397), ceea ce facu pe Sinodul din
Laodicea se ia mesuri contra acelora ce caqusera in
extreme, dandu se la angelolatrie. Prin suta a VI-a,
se institui serbarea 'Arhangelilor Mihail si Gabriil (8
Noembre). Pseudo-Dionisiu in scrierea : c de hierarhia
coelesti ne da o divisiune a angerilor 1), iar Basiliu
cel Mare si Gregoriu de Nazianz admit cite -va clase
de angerl.
Iconele. Monoteismul crestin nu putea sh' admit&
la inceput venerarea icOnelor 2), intru cat prin acesta
puteati fi acusatl de idolatrie, pe king aversiunea ce
aveab parintil bisericesti catre cultul pagan. Cu bite
acestea de la intelesul ce deter& cultului icOnelor, a
atarnat introducerea lor. Simbolismul bisericei primitive
se prefacu in urine, intr'o a deverata venerare a icci-
nelor, asa ca de unde la inceput unele evenimente
din viata apostolilor si ale martirilor, faceafi obiectul
unui cult simplu, la finitul secolului al IV-lea si ince-
putul celui de al V-lea, se da acestul cult o desvoltare
care crescu din ce In ce. Sozomen 3) afirma ca esis-
ta In timpul seil icOna Mantuitorului, a Santilor Petru

I) Dionisiu basandu-se pe Ep. Efes. 1, 21. Col. 1, 16 da o

clasificatie a angerilor in epovoc, xepou6tp, §i aspcaptµ apoi in igaualca
xuptcyclug 51 buy &p.m; ai in urma in ecPX&LI ecaciTriXot 4i ansAot.
*) Cu tote acestea din relatarile lui Sozomen 21, reese ca creq-
tinii venerau imaginele sante din timpurile cele mai vechi.
Sozomen, Hist. ecclel. V.
www.dacoromanica.ro
 217

si Paul, picturate dupre o veche traditiune. In Museul

Vaticanulul se afl'd si asta-di pahare, pe care este zu-
gravit Mintuitorul in forma Pastorului celui bun, care
pahare se intrebuintati in timpurile primare si de care
vorbesce Tertullian 1). Gregoriu de Nazianz, Gre-
goriu de Nisa, Augustin, Ieronim spun ca pictu-
rele ce se intrebuinteza in biserici, pastreza forma for
primitive. Santul Ion DamasceR afinna ca institutia
ic6Relor sante nu este noue, ci veche; ea a lost
cdnoscuta si intrebuintata de sa ntil si parinfil
Insemnap.In ceea ce privesce pictura si sculptura din
catacombe, acesta dateza de prin suta a II-a si a Ill-a
si este mat mutt sub forma, de simbOle dectit icOne.
Picturile emu insotite de esplicatiile cuvenite. Cu tim-
pul nume'rul icOnelor devine foarte mare si ele se
aflati nu numal in biserici, ci si in casele particolare,
cu bite decisiunile Sinodului din Elvira 2) si cu tOta,
aversiunea unor pArinti bisericesci ca Eusebiu si
Epifaniu. Cu tote acestea un sentiment plin de e-
strema piositate, dusa.' cultul icOnelor Ora la adorgiune
si atuncl biserica is m6surl, oprind abusul si urma.-
rile sale periculOse. Biserica esplica cultul icOnelor,
intelegend prin el venerarea persOnelor ce representat
si care serveati la instruirea credinciosilor. IcOna lul
Abgar si acelea ale Mantuitorulut (iLx6vec cixaLporconitoE).
de care se spunea ca au o origina miraculosa., adaoga.
din ce in ce la desvoltarea cultulul icOnelor.
1) Tertullian, De pudicit. X.
1) Acest Sinod tinut in 305 luase hotiirirea : Placuit pictura-
in ecclesia non esse debere, ne quod colitur et adoratur in pas
rietibus depingatur. (Can. 36).
www.dacoromanica.ro
 218

Oficiul divin
Cetirea, Predicts. Biserica crestina Inca de la in-
ceputul sea a introdus cetirea in biserica a cartilor care
formats basa doctrinel : Evangeliile si scrierile apostolilor.
Cetirea insa se facea numal asupra unei carts, pe care o
alegea Episcopul, pang in secolul al V-lea. In cetirea
cartilor biserica era fOrte circumspecta. Ea nu primia
bune acele scrieri asupra caror esista indoiala. Cu sta-
bilirea canonului cartilor santei Scripture la sinodul din
Laodicea (canon. 60) si la Ippone (393 can. 36). sa
inlatura on -ce tem& si nu erail primite spre a fi citite
in biserica decat cartile recunoscute ca facend parte
din canon 1). Cu cetirea era unity si predica 2) say
esplicarea locurilor privitOre la Mantuitorul Iisus Chris-
tos si doctrina sa, avend de stop mantuirea lumel.
Dreptul de a predica era reservat episcopului 3), iar
mai pe urma s'a dat si preotilor .si diaconilor si nu-
mai cu consimtimentul acelora. La inceput predica
era simpla, cuvintul lul Dumpecleti se vestea farts in-
frumusetari artificiale ; mai pe urma insa ea ajunge o
arta 4).
.Thmologia si Psalmodia. In biserica crestina
') Diaconul Eutaliu din Alexandria a impArtit artile Noului
Testament in stihuri. inlaturand ast-fel greutatea cetirei continue.
3) Cuvintul predicts vine de la wrip6seLv pe care Vulgata '1 tra-
duce cu prwdicatio de la prmdicare, numindu-se i duccrriAtov
data se are in vedere scopul ce urmilresce.
8) Ambrosiu in De offic. sacr. 1, 1 dice : episcopi proprium
munus docere populum.
4) Ac6sta se vede incepend cu Origen in omiliile sale ai apoi
la cei doui Gregorii, .la Basiliu cel Mare, Chrisostom, etc.

www.dacoromanica.ro
 219

cantarea a avut un rol destul de insemnat. Dace in

templul jlidaic cantarea nu era decat o cetire musicale,
la crestint ea este o arta deosebit6., care represinta
cu prisosinta limba naturala a sentimentului celul mat
profund al omulul, sati al religiunei. Cu respandirea
crestinismului pe langa psalmii lui David, se intocmesc
unele cantari cu caracter curat crestin. In timpul lui
Paul Corintinenii cantau imne de lauda. Agapele de-
tera ocasie crestinilor de a se introduce felurite mo-
duri de cantare 1).
Necesitatea de a inlatura eronatele doctrine ale ere-
ticilor, curl se folosiati de poesil si cantare pentru res-
pandirea lor, facu pe crestini ca sa caute si ei la
rendut for a compune cantari, care sa covarsasca_
puterea poetica a acelora 2).
Dace cercetam scrierile cele mat vechi apologetj,
vedem Ca la Inceput cantarile erau imne si psalmi.
Ciprian spune ca a introdus intre crestini psalmo-
dia3). Tertullian vorbesce de psalmodia alternative. 4).
Sinodul din Antiohiainvinovali pe Paul de Samosata ca
a inlocuit cantarile ce se obicinuiata in onOrea Man-
tuitorului cu allele spre lauda sa. Clericil cantau
singuri si poporul respundea la sfarsitul tie-carui psalm).
Manicheii obicinuiau ca pe cand unul canta un psalm,
Tertulian, Apolog, 39.
2) In scopul acesta se facuril imnele insemnatilor barbati Efrem
Sirul, Iacob cel Mare qi Iacob din Sarug.
8) Iata ce dice : Hoc babe() quod dicam, pod, videlicet, qut
jam obtinuerunt ritus, omnibus ecclesiis Dei concordes sunt ei
consoni.
4) Tertullian. ad Uxor. IX : Sonant inter duos psalmi et hymns.
lEusebiu, Hist. eccles. II, 17 ; III, 30.
www.dacoromanica.ro
 220

cei-l-alti sa asculte si se reflecteze asupra lul. Cantarea

simfonica, usitata in timpurile primare, se opri de si-
nodul din Laodicea1). Cantaretil nu putin lucrara", pen-
tru acest sfarsit si in Occident cantarea esecutata de
0 avu precadere, iar poporul care sta in biserica as-
culta in tacere. Cantarea antifonica si mai mult cea ipo-
fonica se mentine fala cu tendinta cantaretilor.
Papa Silvestru a infiintat la Roma o scOla de can
tarT (330). Ambrosiu, luand de bass cantarea din bi-
serica orientala, a compus un sistem de cantare mai
ritmic, care pOrta numele seu (cantus ambrosianus);
iar Gregoriu cel Mare introdusa cantarea Gro.goriana
(cantus gregorianus).
Bisericile. Crestinii Inca inainte de Constantin
cel Mare isi racusera unele locasuri in care se Indrepte
rugaciunile for catre Dumnaleti. Furia persecutiunei lul
Diocletian ruing aprOpe trite edificiile construite pentru a-
cest sfarsit. Dar acesta stare fu de scurta durata si
incepend cu Mare le Constantin, bisericile se cladesc
cu mult mai marl si maT frumos ornate. Capelele sub-
terane mai mult ca basilicilif judiciare au servit de
model bisericilor ce se construesc, si in aceste locuri
nacre arta cresting is1 lug Inceputul. Bisericile ce se
ridicara in cimitire erail fOrte simple. Numirea de ba-
silica nu se gasesce inainte de Marele Constantin, de
Land s'ail dat crestinilor mai multe basilice profane.

9 Acest sinod decise : Non oportere amplius prwter eon qui

regulariter cantores existunt, et qui de codice canunt, alios in
pulpitum conscendere, et in ecclesia psallere (can. 15).
www.dacoromanica.ro
 221

Basilica se mat numia dominicum1). Temple le care se-

qidiati in onOrea martirilor se numiail basilice, iar a-
celea cart erail in onOrea Mantuitorului; se numiail
biserici, cum se vede .din espresiunile basilicae mar-
tyrum, de si nu este pagita peste tot acesta regula.
Basilicele erati impartite in vestibul (7tp6vccov) naos
(vock) absida (xOyx1). Forma basilicelor era lungareta
in forma unui T sail a unel crucl. In mijlocul absidel
era scaunul episcopal ('p6voc, cathedra), avend la drepta
si la stanga scaunele preotilor, fiind si ceva mat ridi-
cat. Laicii steteail in naos si ocupail locuri potrivit ca
etatea si insemnatatea fie-caruia. Femeile erati separate de
barbati si steteail in niste galeril anume facute pentru
ele (61teptbx, yuvatxsitoc). Catehumenil si penitentli n'a-
veail voe sa intre in locul in care se aflaii credin-
ciosii, el stag in vestibul. Pe partea stanga a sinului
din mijloc sa afla amvonul, de unde se predica. In
interiorul bisericilor murii erati imbracati cu marmura
pretiOsa, la bisericile mai care
bogate. Edificiile
aveati o forma patrata, erati inzestrate cu .cupole, si
forma for purta numele de sill bizantin, a caret ab-
sida era in interior rotunda si la exterior poligonala-
-Viata cresting si clisciplina bisericescA. Daca
in timpurile grele ale crestinismului, biserica a fort
nevoita a nu Inriuri destul asupra vietel crestihe, nu-
este mat putin adeverat ca dupe ce religia cresting este
proclamata religiune de stat, puterea el cresce, si fo-

') De Rossi: Bullett. April. 18(33 dice: Ibi modo, jussu Con-
stantini imperatoris, basilica facta est, id est dominicum mime
pulchritudinis.

www.dacoromanica.ro
 222

lOsele el se ved cu prisosinth. Bunt, bkinzi chiar chtre

cel ce le faceau reti, nerhsbunkori, crestinii atrag sim-
patiile vrh' jmasilor for cu deosel)ire prin ajutorurile ce
del celor aflati In lipsh, biserica castigh o posi-
tiune, care arata superioritatea vietei crestine. Nu este
lush mai putin adeverat ca puritatea primilor timpuri
este pe multe locuri inlocuith cu o fatarnicie si o de-
cadenta a moravurilor, datorith pe de o parte faptului
ca nu se mai cercetau de ajuns persOnele ce vin la cresti-
nism ca sh se vada dach au vocatiune, iar pe de alta slAbirel
cu care se presenta biserica, care acum nu Linea la rigo-
rismul secolelor primare. Totusi acum principiile crestine
se infiltrase In statul crestin, care le aplica, inlaturand
practile phgane. Ideile umanitare de frhfie, dreptate,
egalitate chlauzesc institutiile civile. Sclavia, care era
una din relele lumei veal, incetul cu incetul dispare
si legislatiunea se inspira din ce in ce de sentimen-
tele umane, care nu puteati suferi inj osirea omului ; ha im-
peratori ca Constantin cel Mare pedepsea uciderea unui
sclav ca si un asasinat, iar Iustinian suprima deosebirele
de clase, andu-le drepturi cethtenesci si invoindu-le
ch'satoriile cu femei libere. Pedepsele, unele se mai in-
dulcesc altele dispar. Cu suta a IV-a pedepsa crucei
inceteza. Prisonierii chiar erau tratati mai umanitar 1).
Multe din relele ce nu puteau fi oprite prin decrete
imperiale, crestinismul le inlhturh. Asa sunt bunt -Orh
avorturile, sinuciderile, luptele cu gladiatorii, crimele
contra naturei, adulteriul. Noua religiune combatend

i) Legea din 409, cod. Theod. IX, 3, 7.

www.dacoromanica.ro
 223

relele de care suferea societatea a ridicat con sciinta

morala si pe l'anga acestea a facut ca inimile carita-
bile se reverse asupra suferinzilor darurile de cart
aveati nevoe.
Dar data biserica a fost severa in cele patru secole,
nu este mai putin adeverat ca., ea cedez5., cum am dis,
din causa imprejurArilor in care se galsea, adacendu-1
Ore-care slabire. Crestinismul find pentru to si prescrip-
-tiunile sale urrntind a se aplica tuturor, pentru c'a. Dumne-
del nu cauta la fata omului, biserica s'a gAsit intr'o positie
delicata de a aplica prescriptiunile gale severe guvernato-
rilor si imperatorilor taxi. Din causa acesta disciplina mai
decade, cu tote c6, in unele casuri cApiteniile bigericel
au sciut sa.' infrAneze destrhbalarea. Cum insa era
greti de pazit severitatea catre toti, biserica Occiden-
tal5. si dupe ea cea Orienta15. introduce Duhovnicii
sail preotii penetentiari (npecacepog int -1g vaTaysfac,
poenitentiarus), cart furs desflintati in urma unui scan-
dal petrecut la Constantinopol (390). Patriarhul Nec-
tariu si dupe el cei-l'alti episcopi orientall luara acest5.
decisiune 1). In privinta regulelor de urmat cu peni-
tentil se compusera asa numitele &dill penitentiare
(Libri poenitentiales), care sunt mat numerOse in Oc-
cident si in care erati bite indiciile relative la espiarea
gresalelor. In Orient avem intre altele trel epistole ale
lul Basiliu cel Mare catre Amfilochiu din Iconium si,
dou6 tratate ale lui Joan Postitorul, patriarh din Cons-
tantinopol (-1- 595). Pentru Occident mentionam pe a lul

') Socrat, Mist. eccles. V, 19 ; Sozom., VII, 16.

www.dacoromanica.ro
 224

Teodor din Cantorbery (t 690), Beda venerabilul (Li-

ber de remediis peccatorum), Egbert din Jork (Poe-
nitentiale Egberti), Raban Maur, Gratian etc.

DonatistiT1)
Neintelegerile in privinta disciplinel in biserica, a
puteril misterilor si deosebirilor ce esista intre bi-
serica veluta si cea neveguta dete nascere sectel Do-
natistilor, care isl lua fiinta la inceputul sutel a IV-a si
dura pang ia suta a VIl-a. El avura sa sufere din
causa relel interpretari ce dadeati raporturilor dintre Stat
si biserica. Se scie ca persecutiunile facuse pe crestint
mai tenaci in doctrina for ; ba unit, ave"nd cu el mul-
timea, cautati sa 's1 faca un renume din primirea mar-
tirulul. Biserica nu putea sa aprobe ca insusl crestinil
sa 'sI caute rmirtea si sa se dea in mainile inamicilor
lor. Din causa acesta episcopul de Cartagena Mensuriu
fu rein vedut de rigoristl si in urma acusat la Roma,
unde mergend sa se justifice, muri pe drum (3 )-
Arhidiaconul lui Mensuriu, Cecilian, fu ales episcop
de majoritatea credinciosilor. Acesta avend vederile lui
Mensurius in privinta martirulul era urat de rigoristi.
El gasira ocasiunea ca sä 'si r6sbune contra lul atunci
cand Cecilian neasteptand sosirea episcopilor Numidiel
ca sa-1 consacre episcop, a primit consacrarea de la
Felix de Aptunga, care era acusat de tradator, pentru
1) Optatus de Miley, ed. du pin. Paris. 1700 Augustin in
mai multe scrieri.Duchesne, Le dossier du donatisme dans les
melanges d'archeologie et d'histoire de 1'Ecole franc, de Rome 1890..

www.dacoromanica.ro
 225

ca ar fi dat paganilor cartile sante in timpul persecutiune

lul Diocletian. Pe langa acesta Cecilian mai avea inamicl
personal pe preotil Botrus si Celestius, pe doue comu-
nitatt depuse de Mensuriu si pe veduva Lucila, careea
i-ar fi dat sa sarute odata Eisele until martir, neprimit
de biserica. In urma acestora partidul contrar lui Cecilian
crescu si la 312, in un sinod tinut la Cartagena, sub
Secund din Numidia, el fu depus, iar in locu-1 alesera
pe lectorul Majority , care muri In 313 urmandu-1
Donat cel Mare. Dupa numele acestor doui din
urma partidul rigoristic din Africa purta numele de
majorin sau donatist.
Cum se vede biserica Cartagenel avea doui episcopi,
lucru ce turbura fOrte mult linistea el si racea ca
schisma sa se intinda. Sinodul de la Arelate (314) se
pronunta contra Donatistilor, dupe ce comisia instituita
de imperator la Roma nu gasisa temeia de vinova-
tie contra tut Cecilian. Marele Constantin in 316 decreta
condamnarea episcopilor donatisti si confiscarea aye--
rilor lor. Nevinovatia lui Felix din Aptunga a fost sta-
bilita de proconsolul Africa Totust numerul lor cres-
cea si in 330 un sModtinut de el era compus din
270 episcopl donatisti, ceea ce probeza ca de si ar-
bitril la cart alergara spre a decide asupra lor se_pro-
nuntase contra-le si de si ordinile imperiale erail in
defavOrea lor, totusl el nu incetara de a lucra si progresa.
Numerul mare al Donatistilor facu pe Constantin
ca sent tolereze. Sub urmasil 1111 Cohstantin positianea
lor se ingreue .si tOta grija lul Constantin a fost ca seI
starpesca, mai ales dupe ce se constituesc sub numele
www.dacoromanica.ro
 226

de LuptAtoril lizi Dumnecleii contra diavolulul"

tAgnosticb sat) «Milites Christi')! In atare calitate,
sectantil mergeatt prin sate si resculail poporul si cu
to01 savarsiatt tot soiul de hotit. Imperiul era n.elinistit.
Constant incerca sa."1 readuca in sinul bisericil, la in-
ceput in liniste, apot prin me'suri severe, trimOnd in
esil pe capeteniile for intre cart si pe Donat si inchi-
clendu-le bisericile.
SituaVa for se iinbunatatesce sub imperatorul Lilian.
Acest apostat al credintei crestine, in dorinta sa de a lovi
cu ors -ce chip crestinismul, a revocat me'surile luate de
predecesorul Wt. Imperatorii Valentinian I (373) si
Gratian (375) ii persecute. Augustin') incerca a'I rea-
duce in sinul bisericil prin discutiuni in care intre-
buinta mestesugul artei sale, dar in cele din urma
vNend ca nimic nu-t succede, it chiema la o discutie
public& in Cartagena (4IA), la care asistara 565 epis-
copi si delegati imperiall, dupe care luandu-se avisul
lul Augustin, reincepura persecutiunl grozave contra lor.
Din suta a V-a Donatistii incep a perde incet-incet
din influenta ce aveatt si, dupe ce Vandalil it slabesc
si mat mult, in suta a VII-a el se perd cu totul o-
data cu venirea Musulmanilor (Saracinilor).
Donatistil nu recunosceat bun botezul dat de alt-
cineva de cat de sdctaniii for si de aceea rebotezait
pe aces ce intratt In secta lor. El erail fOrte aspri cu cet
pacatost si alungati dintre membril adeveratel biserici

r) Crestinii ortoxi ii numira circoncillioni, pentru ca., se invar-

teu in jurul caselor tOranilor, (circa cellas euntes).
Optat a scris De schismate Donatistarum".
www.dacoromanica.ro
 227

pe cel ce era in contact cu et In privinta mistere-

lor Donatistil invelad ca efectul for depinde de starea
de gratie in care se gasesce acel prin care se dg,.

Deosebirile biseriteT occidentale de cea orientala

Inceputurile schismei intre aceste biserici
Din interesele urma'rite de Constantin cel Mare pentru
esistenta imperiulul, stramutand scaunul imperiulul la
'Constantinopol, a urmat firesce ca si biserica de aci sa
castige o insemnatate, potrivit cu situatia creata poli-
ticeste. Ridicarea bisericei de la Constantinopol nu era
vecluta bine de biserica Roma care incepu a's1 arata
ore -cars pretentiunI de intaietate, de Indata ce se vequ
ca sinodul al II-lea ecumenic acorda episcopulul din
Bizantid demnitatea de patriarh, iar sinodul al IV-lea
de la Calcedona Intinse jurisdictiunea acesteT patriarhil.
Deosibirile doctrinare care esistad intre aceste bise-
rid, n'ad pus in joc atata vrajmasie si reutate, cat s'ad
dus din causa spirituluI lumesc, de care era domi-
nata Roma, Inca din timpurl vechI, dar pe care '1 tinea
(ire-cum ascuns, pang, s'a ivit ocasiunea de a-1 mani-
festa pe fata. Ambele biserid ad putut sa se impace
intre ele asupra cestiunilor dogmatise, si adunate in
sinOde s6 decida formulele de credinta, pe car& s'e' le
accepte si sa le respendesca. Cand Ins vanitatea. Iua
locul principal, diferintele de doctring procura ,ocasiu-
nea separatiunel. Orientul era gelos de positia bisericei
sale, si data 'n'avea pretentiunea ca Constantinopolul
sa fie resedinta luT jisus Christos, jar patriarhul de aci
www.dacoromanica.ro
 228

un representant al sal cu puteri de stapanire asupra

Intregef bisericl, cum faceail occidentaliT, nu este mat
putin adeverat ca nu se lass a's1 perde situatia creata,
nicl se plea absurditatilor Romel. Adausul cuvintului
.filioque Sn simbol, cum si esecutarea unor practice
contrare spirituluT crestin, asa cum era la origina sa, sunt
motive pentru separarea bisericilor, care insa nu se face de
cat mal tarditi.
In cestiunea monotelita. Roma interveni si Papa Teodor
escomunica pe patriarhul de la Constantinopol, care era
monotelit. Imperatorul Constant II (648) public& Tipul
prin care oprea discutarea asupra uneea sail a doue vointe
in Iisus Christos. Decisiunea imperatorulul este corn-
batuta de papa Martin I, care reusi a face pe sinodul
din Latran (649) se condamne acesta decisiune. In 653
Martin este tratat de criminal si esilat la Cherson, iar
monahuluT Maxim i se taie mana drepta si limba.
Prin aceste procedeurl raporturile intre Roma si Bi-
zant se strica cu desavarsire, dar in acelasT timp su-
zeranitatea imperials se stabilesce la Roma.
Dad. Roma se bucura de Ore-care intaetate intre
cele-l-alte 1.0 provincil pe care i le recunoscuse sino-
dul I ecumenic'), cu acesta nu i se da nicl o indrep-
tatire de a urmari o intaetate asupra intregel bisericl
crestine, iar data bisericile din occident si cate odata.
si cele din orient se adresail la ea, pentru a cere ore -cart
lamurirl, nu reese de aci alt-ceva de cat o consultare,
iar nici de cum o supunere. Niel chiar decisiunea si-
9 Italia Sudica ei Centrals cu insulele Corsica, Sardinia ei
Sicilia.

www.dacoromanica.ro
 229

nodulul din Sardica (343) de a piimi episcopul Romel

apelurile episcopilor nedreptatitl, nu constitue pentru
papi o suzeranitate, pe care el o scot in beneficiul cau-
sel ce urmaresc. lncercarea papel. Leon cel Mare de a
statua o intaetate a scaunulul papal, basata pe cuvin-
tele Mantuitorulul «Tu esti Petru si pe acesta park*
voiti zidi biserica meax., fu zadarnicita de decisiunile
sinodului din Calcedona (451), prin care se recunoscea
o egalitate intre scaunele din Roma si Constantinopoll).
Nici bisericile din occident nu primeatt primatul pa-
pal cu tot decretul lui Valentinian al III -lea 2).
Evident, dar, ca Romel i se respunde negativ la so-
cotinta el de a avea o primatie asupra celor-l-alte bi-
serici ; iar cand sinodul al II-lea Trullan prin mal multe
canine, respinge tote dorintele si practicile el, cu acesta.
it (la s6 intelega putina seriositate de care este con-
dusa In acesta cestiune.

'I) Canon 28.

Bisericile din Africa, din Aquilea, Milan, Ravena, etc.

www.dacoromanica.ro
ISTORIA MEDIE

www.dacoromanica.ro
 ISTORIA MEDIE
De la 692 -- 1453

Luptele iconoclasticel
Usul de a se da un cult deosebit imaginelor sante,
1-am 'vequt din timpurile vecht ale bisericel. Era, am
recunoscut, o terra din partea unor parinii bisericesti,
ca sa se continue acest cult, pentru ca, credeati et, cresti-
nismul ar fi putut sa fie acusat de idolatrie, cum si
fa' ceail unit pagant, si cum fac in urma Iudeit si Ma-
hometanil. Esplicarea insa, ce s'a dat cultulul imagi-
nelor sante, a adus pe top la aceeasi credinta, asa ca.
pang In timpul acesta biserica n'a avut sa sufere pen-
tru credinta si obiceiul sea.
In suta a VIII-a opositia veche reapare si impera-
torit luand partea contrarilor cultulul icOnelor, au pri-
ciniiit mult reu credintel crestine si linistel bisericel.
') I. Damascen, A6got eucaortruxot. Nicephor, Brevias hist.
Mansi. Conc. XIII, XIV.

www.dacoromanica.ro
 234

Un decret al imperatorulul Leon Isaurul (717 -741 1)

din 726 gasea ca. Santa Scriptura' nu invoesce inchi-
narea la imagine; decT acest cult este in afar& de
Scriptura si ca atare nu trebue tinut, maT ales ca se aj un-
sese la un fel de superstiliune periculOsa, cand Omenil
simpli aduceati icOnelor o veneratiune ce trecea peste
marginile permise 2). Pentru acesta imperatorul gasi
aderenV chiar intre episcopi, cum fura Teodosiu de
la Efes, Constantin de la Nacolia (Frigia) si Toma de
la Claudipolis. Patriarhul din Constantinopol Gherman
era de ptrerere contrara. El avend in sprijinul seu
multimea credinciosilor, cum si talentul lul 1(5n Da-
mascen, opus& resistenla imperatorulul. Imperatorul
printr'un alt ordin din 73(1 decide scOterea icOnelor din
locurile unde s'ar afla, si nimicirea for ; asemenl ordine
fura esecutate, icOnele fura scOse de prin bisericl si alte lo-
curi, pe unde se aflati, si li se deters foc, iar in locul lul
Gherman, care fu destituit, este ridicat Anastasiu. ()ni-
ce opunere era zadarnica, cad forta imperiala im-
punea tacere tuturor acelora, cart ar fi indrasnit sa se
arate contra decisiunel sale. IcOna Mantuitorului ccVrc
cpeovirqc din cuartierul Chalcoprateia fu distrus0).
i) Mai inainte de el, sub Zenon, seta a cincea, a combatut
cultul icOnelelor Filoxen (Xenaias persanul), episcop de la Iera-
polea din Siria, apoi Serenus, episcop al Marsiliei, Qi impera-
torul Filipic. Asemenea a nimicit iconele din bisericile crefitine
ti califul Iezid al 11-lea.
2) Poporul dedea icOnelor un cult aka ca, era constatat cum
ca se neglija credinta in puterea lui Dumneclea si se indrepta
la ajutorul icOnei, ce representa un sant ore -care. Biserica insa
inveta ca cre.tinul se cuvine a da imaginelor sante un fel de
veneratiune (npocncanotg), pe cand poporul le da adoratiune (Aecceitc4).
3) Soldatul Iu.vinus fu masacrat de popor pentru ca a dat jos
ac6sta icons.
www.dacoromanica.ro
 235

Dar data in orient, urcarea pe tronul patriarhal al lui

Anastasiu, facea posibila inlaturarea oficiala a icOnelor,
in occident, opositia in contra imperatorului fu mare.
Papii Gregoriu II (715-731) si Gregoriu III (731-741).
incercara de a face pe Leon se revina asupra decre-
telor date ; dar lard folos. MOrtea pus-a capit dilelor
lui Leon Isaurul, si ginerele seu Artabase, readuce
starea de mai inainte ; insa restabilirea cultului icOnelor,
fu de scull& durata. Constantin Copronim (741-775),
flul lui Leon, continua persecutiunea contra cultului icOne-
lor. Acest imperator pentru a face ca doriatele sale, in a-
cesta cestiune, se fie incununate de succes, pe Tanga auto-
ritatea imperials, cauta.' sa aduca si biserica spre a sd uni
cu el. In acest stop, convoca un sinod la Constantino-
pol (7541), care inlatura cultul icOnelor si pronunta
anatema in contra acelora, cad ar mai indrasni sa le
dea inchinaciune. Turburarile ce incep acum sunt des-
tul de marl'. Ura si dispretul ambelor partide face ca
sä se dea ocasiune la versari de sange. TOte bisericile
sunt profanate si icOnele aruncate din ele. Opositia
monahilor, cars aratara, resistenta, de si mare, nu fo-
losi aprOpe nimic; ba cel mai multi perira, condamnati
la tot felul de torturl, iar localurile unde se adapos-
teaa, fur& prefacute in grajduri sail cazarme.
Sub Leon IV (775 780) situatiunea nu se im-
bunatati, mai ales dupa ce imperatorul se incredinta
1) La acest sinod n'au luat parte patriarhii bisericilor, 'ci nu-
mai episcopii de sub jurisdictia patriarhulni de la Constantinopol.
Patriarhii ere" pentru venerarea icOnelor; contra era" episcopiL
din coprinsul imparatiei. Sinodul acesta din Constantinopol fu
anatemizat de un sinod tinut in 769 la Lateran.

www.dacoromanica.ro
 236

c um ca functionaril eel ma' inalti sunt favorabill icd-

nelor. Cu tdte acestea monahil nu eratia asa de per-
secutati si putura sa'si recapete viata monastiresca, pe
care o parasisera, de furia persecutiunei lui Copronim.
Sotia sa Irena, atat in timpul vietel luT Leon W, cat
mai cu osebiredupa mOrtea acestuia si pe timpul
minoritatei fiulul sea Constantin al II-lea, era pentru
venerarea icOnelor, dand invoire pentru restabilirea
cultulul lor. Patriarhul Paul, care lucrase alaturl cu icono-
clastii, se retrage, si in locul seu fu yidicat la acesta
trepta Tarasie. Priti dorinta Irene' si straduinta Jul
arasie se aduna un sinod ecuthenic la Constanti-
nopol (787), care isl tinu apol sedintele la Nicea, pentru
ca militarii era ti lavorabili icon oclastilor si produceati
turburari, si aci se decise restabilirea cultulul icOnelor,
conform usulul traditional, dibtingendu-se veneratiunea
de adoratiune si recunoscendu-se ca adoratiunea nu se
pate da de cat numaf Jul Dumneget0), iar persdnelor
ce sunt rcpresentate prin icOne, nu li se cuvine de
cat veneratiune. Sinodul din 754 fu anatemizat.
imperatoril Nicefor (802-811) si Michael Ran -
gabe (811 81.3) mentinura decisiunile luate; dar
de indata ce armata reusi sa urce pe tron pe Leon
Armen& (813-820) cultul icOnelor fu iarasl corn-
batut. Seperstitiosl, militaril invinsl in luptele ce sus
tinura cu Bulgaril (813), cereal). lui Leon sa inlature
. cultul acesta, de dre ce numal din causa lui au su-
ferit infrangerea. In 81.5 imperatorul dete curs perse-
2)% Od p.si, tire zata nicrnv *Lin earietvriv Xcczpstav 5 npansc Own vt) Oita
Nast.

www.dacoromanica.ro
 237

cutiunilor cart se continuara si sub Mihail BalbuI

(820 829) si Teofil (829-842). Aparatori at icOne-
lor din acest timp sunt : patriarhul Nicefor (t 829) si
cu deosebire monahul Teodor Studitul (t 826), care
prin scrierile sale polemice a dovedit inamicilor ca
n'atl dreptate cand combat si persectta pe acei ce ve-
nereza icOnele. In 842 muri Teofil si sotia sa Teo-
dora, imitand pe Irena, readusa in fiinta cultul icO-
nelor, inlatura pe Ioan, patriarhul din Constantinopol,
care era iconoclast, si puss in locu-I pe Metodiu iar
sinodul ce se tinu in acest an, aproband decisiu-.
nile de la 787, stabili Dumineca anteia a patru clecimel
sa se numesca «Dumineca ortodoxiei.2.
Occidental era. cum am vedut, favorabil cultului
icOnelor. Cu tote acestea papii avura a suporta greu-
rap. Asa papa Adrian T fu nemultumit de procedarea
Fiancilor, mat ales dura. ce Carol cel Mare, prin asa
numitele Libri Carolini, se pronuntasa contra ic6nelor.
Sinodul din Francfort (794) desaproba decisiunile luate
la Nicea, sub motiv ca s'ar fi recunoscut un fel de-
adoratiune icOnelor. Sinodul nu primea nici servitium
nici adoratio. Un alt sinod, tinut in Paris la 825, a-
proba hotaririle sinodulul din Francfort.
Schisma intre Biserica orientala si
cea occidentals
Fotiu si luptele sale
0 ura neimpacata s'a iscat intre -Biserica occidental&
si cea orientala, Inca de la recunOscerea Bisericei din
Constantinopol, de catre sinodul IT ecumenic, ca patriar-
www.dacoromanica.ro
 238

hie ; si mat mult inert, de cand sinodul VI ecumenic.

pus& acest scaun egal cu acel de Roma, iar Justi-
nian cel Mare declarasa. (pe loan Pustnicul, patriarhul
Constantinopolului, de patriarh ecumenic. Cu acestea
orientul facea pe papa Rome! s& 's1 vac15, nimicite pla-
nurile sale de
_ domnie peste intrega bisericA. Amenin-
tand si afurisind papa nu face alt de cat perde pe
fie-ce di din influenta ce o avus'a odineOral, cu osebire
cand biserica oriental& era turburata de diferite eresii.
Pe timpul lui Michael, fiul si succesorul hit Teofil
(t. 842) starea lucrurilor ia o alt.& fata. Acest tener
imperator, condus de un. chiul seii, Cesar Barda 's1 sl&-
bise ast-fel corpul si spiritul, prin escesele sale, in cat
devenisa aprOpe incapabil de a administra si a se o-
cupa de afacerile statului. Pentru el, or! -ce era Teligios,
era luat in derisiune, parodiand pe patriarht si epis-
cop!. ConduckorulstatulUI, Barda, de si iubea artele si
stfintele, totust, adept al conruptiunek alung& pe sotia sa
legitimA si ia de sotie pe nora sa, care era v6cluva. Savan-
tul si austerul Ignatiu, patriarhul local, neputend suferi
incorectitudinile imperatorulut, si in genere a curtil impe-
riale, se opune cu vigOre disordinelor lut Barda si 1 esclu-
de de la comunicatcra. Tot o-data el fespinge cu energie
cerinta lul Barda ca imperatricea si fiicele sale sa fie
duse cu forta in o monastire. Imperatorul in unire cu
Barda, dupa.' ce cerc& sä fat& pe Ignatiu sa demi-
sioneze, nascoci niste acusatiuni false contra hit si '1
depusa, inlocuindu-1 cu Fotiu, comandant al guardel
imperiale, orn fOrte erudit, ortodox nepatat si descen-
dinte al uneia din cele mat nobile familil. Bibliotec
www.dacoromanica.ro
 239

ce pOrt& numele sett precum si operile sale sunt sti-

mate si ZIA el tesaurele literaturel grece erail perdu to
pentru not. Lul i se datoresce un Nomocanoni scrie-
rea dogmatic& : De spiritus sancti mystagogia
contra Paulicienilor. Ceea ce putea objecta pentru ale-
gerea sa era calitatea de laic. Mai multi episcopI mar-
gina;s1 n'aii fost consultati la alegerea lui, Ignatiu con-
strans a declara c& a abdicat de voe, nu voesce ; ceea
ce ds prilej episcopilor se depun& pe Fotiu si se-1 es-
comunice. Atunci, dupa ce cercasa. Fotiu a impArti patriar-
hia si a nu face nimic far& consimtimentul sett, dar nu
reusesce si diva ce Fotiu adun& un sinod la Constan-
tinopol (859) care se pronunt& pentru destituirea si
escomunicarea lui Ignatiu, se adreseza la Papa Romel
de pe atuncl Necolai I prin o scrisOre, care o Incepe
cu o laud& despre iubirea cresting, grata c& Ignatiu
a abdicat de la sine, si ca el a fost ales f&r& voe.
Arata, apol,- ca si alti laid, ca Ambrosiu care era cate-
humen, all fost alesi la trepta episcopard. Cercs a do-
'cumenta valOrea concilielor generale, osebirea Intre bi-
serica oriental& si tea occidantala, si in acelasi timp
lass sa se inteleg, cä, de aci Inainte nu se va mar
.alege vr'un laic episcop. Cat pentru Inapoerea provin-
cielor ilirice el e gata se le dea, dad. imperatorul
voesce, cad orT -ce ,micsorare a diecesieT sale ar fi o
usurare a sa. Imputa apol papel ca. la Roma se pri-
mesc credinciosi (grecT fugarT) MI% a indeplini. pres-
cripfiunile legale, adic& a presenta -epistole de recoman-
dare de la autoritatea for spirituals. Necolai spre a nu
se insela trimite pe Recloald din Porto si Zaharia.
www.dacoromanica.ro
 210

din Anagni. legatl al seI, spre a cerceta cum stall lu-

crurile (860). In 861 se tine un sinod compus din 30&
episcopi, mal top creaturi ale curtel. Dupd ce se citi,
sinodulul in o traducere inesacta epistola papel, se Mai
cunoscut lul Ignatiu a se presenta inaintea sinodulul
dupd cum este demn, sail ca acusat sail ca condam-
nat. El se presenta inibrdcat, cu haine patriarhale
is inconjurat de suita sa, dar imperatorul puse se-1
deshrace si se-I .lunge suita. Ignatiu apol cera
ca Fotiu sa fie inlaturat din numerul judecatorilor
sei. LegatiI papel find privatI de tote mijlOcele de.
a se incredinta in fond. de si Ignatiu 1 acusa-
se de venalitate, se unesc cu curtea si declat pe
Fotiu de bun ales patriarh al Constantinopolului,
aproband destituirea lui Ignatiu, sub motiv ca a fost
ales numal de puterea laica. Hotdrarile sinodulul furd
insotite de o epistola a lul Fotiu, care, pe cat era de
umild pe atdt lasa a se intelege ca va avea de luptat
cu un adversar puternic in cas de necesitate. Ignatiu
Facu si el ca Fotiu si trimise si el apararea sa papel.
Papa Nicolai convoca tin sinod, care degrada pe. legati-
seI si depuse pe Fotiu (863). De aci se incepe o coresi
pondenta injuricisa intre papa si Fotiu, in care, acest
din tumid, se silea sa probeze c. biserica de occident
a caqut in ercire si chiar in eresie. Nefericita schisma,
se incepu. Intre acestea BulgariT, carl erafl convertitl
la crestinism de monahil grecl. (860), condusl de regele
for Bogoris, sail dupa botez Michael, tree sub jurisdic-
tiunea Roma, temendu-se se nu perda independenta
(866). Lucrul acesta supe'rA pe imperator, care pusd pe Fo-
www.dacoromanica.ro
 241

tiu sa conduca lupta contra papet Acesta in 867 tri-

mise o enciclica la toll patriarhil orientali, in care
semnala -eresiile bisericel latine, si anume : 1.) ca; or-
dona sa se postesca Sambata; 2) invoesce sa
se. manance lapte, unt si brAnza, in piirna sep,
temAna, a postulul mare; 3.) admite celibatul;
4) ca numal episcopil pot da ungerea cu sAntul
mir la botez ; 5) c' a falsificat simbolul credincel
prin adaosul filioque. Pe langa acestea terorismul pa-
pei face ca chiar unit din episcopil latini sä se unesch
cu el. Imperatorul de alts parte prin o epistola plina
de imputari se silea a. atrage in partea sa pe regele
Bulgarilor. In urmarea acestora un .Sinod se tinu la
Constantinopol (867), care trek testia lul Fotiu si
eresiele papale. In ceea ce priveste dogma puree-
derel Sfa,ntului uh osebirea cum s'a veclut era, ca. Oc-
cidentalil, incepand cu Augustin, invetatl ca Sfantul
Duh purcede si de la Tatal, iar nu ca Orientalii ca
purcede de la Tatal. Invetatura Occidentalilor, din se-
colul al V-lea, a inceput a strabate Ispania, iar in
secolul al VIII-lea in intrega Franta. Pentru prima
Ora Sinodul de la Toledo (589) a consfinlit formula
occidentals, care se veclu introdusa in Simbolul Ata.
nasian. Orientalii admisera acesta formula, care era
o cadere in dualism, ci basati pe IOn 15, 26 respinsea
adaosul.
Gregoriu .Nisul si 'On Damascen erat\ de acesta
parere (otoB Se. nyetilicc, oux uSc iE adtou, ctXX'6G Seivtot;
ix too 7ccerp6c iwrcopepop.avov gvog yap arc tog 6 =alp).
Maxim Marturisitorul spune ca papa Martin (650) voind
16

www.dacoromanica.ro
 212

se introduce filioque a scanrialisat pe monotelitil din

Constantinopol. Biserica Galiel in urma SinoduluI din
Friul (791) admit formula. Sinodul acesta decide : «Dupe,
cum consiliul ecumenic din Constantinopol (381) a
fost in drept se amplifice prin adaos Simbolul Nicea.n
tot asa este in drept .orl-ce Sinod sa face in Simbolul
Constantinopolitan orl-ce adaose in sensul ortodoxiel.}
In secolul al IX-lea se reinoi disputa. Monahil latini
din Muntele Olivilor opusi celor greci in privinta Sim-
bolulul se adreseza. Papel Leon III (795-816). Papa
'avisa pe Carol cel Mare, care convoca Sinodul de la
Aix la Chapelle (809) si acest Sinod in intelegere cu
papa admisa simbolul nealterat. Leon pusa sa se sape
ast-fel simbolul pe doue tabule de argint, cu inscriptia :
«haec Leo posui amore et cautela ortodoxae fidel. Ca-
tolicii fate cu procedarea Jul Leon s'ar sili se justifice
adaosul prin acesta, ca. Leon in respunsul seu catre
delegatiI 1111 Carol Cel Mare de la Sinodul de la Aix
la Chapelle nu priVeste de cat descoperirile date Sim -
bolulul in Sincidele provinciale, iar nicl de cum asu-
pra cuvintului Filioque, care dic el, 1-a adoptat. Con-
ciliul din Constantinopol (867) escomunica pe papa.
Succesorul lul Barda, BasiIiu Macedon, ucidend
pe imperatorul Mihael lua franele guvernulul (867-86).
Ast-fel suit pe tron si gasind un sprijin in partidul
lul ignatiu, depune pe Fotiu si'l inchide in o monastire,
restabilind pe Ignatiu. Acesta hotarire fu confirmata
de al V171-lea Sinod ecumenic(la apuseni,(1869)
la care luase parte legatil papel si trel comersantl de-
ghisall in representantl al scaunelor de Alexandria si

www.dacoromanica.ro
 213

[erusalim ocupate acum de puterea Saracinilor. La

conciliul acesta, care se deschise cu 12 episcopl si
102 membri, s'a condarnnat Fotiu ca usurpator, shis-
matic, falsificator de acte sinodale etc. cum si ami-
cul seu Gregoriu de la Siracusa cu a1tl aderentl. In
urma unul atare act relatiunele cu Roma se resta-
bilira sub Adrian II ; dar orientalil observara cu oca-
sia acesta aroganta papei, care cata se umilesca ierar-
chia bisantinh. Ca sa se inlature pretentiele papel se ivi
o imprejurare istorica, si anume se pune pe tapet ces-
tiunea Bulgaria. Trebuia sa se stie de tine apartine bi- .

serica Bulgara: de Roma sati de Constantinopol?, cu atit

anal mult cu cit deputatil bulgari, aflatI la Constantinopol,
cerura in presenta legatilor papel sa se lamuresca po-
sitia bisericel lor. Cu acesta ocasiune se respunsera bul-
garilor: Evident, (respunsera legatil), la biserica ro-
mazii, la care regele vostru si intreg poporul sea
sunt dati,, ca la capitenia apostolilor, SI: Petra,
si in fine la succesoril acestui apostol de la cart
_naciunea vdstra a dorit si a primit doctrina sa,
episcopil sei si preoril sel." Cu acesta ocasiune s'a
nascut o discutiune forte vie. Pretinsil Vicari al patriar-
hilor orientali se pronuntara. pentru Bizant. Un nod
episcop fu santit de Ignatiu pentru bulgarl si acesta
alunga pe preotil latinl.
Atit papa Adrian cat si Ton al VIII-lea (872-82) se opu-
sera, dar in zadar. Ignatiu more in 877, iar Fotiu se impaca
cu imperatorele si papa Ion VIII '1 recumiste, sub con-
ditia de a face _amend& onorabila inaintea unul sinod,
a se corige in viata sa si a reda Romel jurisdictia
Bulgariel, in care papa sperand 'I trimite pallium. Un
www.dacoromanica.ro
 4

conciliu este convocat la Constantinopol (87.9) in bi-

serica sfintel Sofa, la care Fotiu reserva presidentia-
Sinodul fu deschis printfun discurs tinut de mitropo -
litul din Calcedona, Zaharia, in care lauda pe patriarhul
si aducea papel acusarI de discordie, discurs primit
cu aplause de sinod. Epistolele papel fiind atite in
greceste cu modificari si omiterea pasajuluI privitor pe
Bulgaria, si adaosul ca condamna conciliul din 869,
facura pe legatii papel, call nu stiail greceste, sa sub-
scrie condarnnarea conciliului din 869 si se pronunte
anatema contra celor ce ar voi sa adaoge ceva la sim-
bol. In ceea ce priveste Bulgaria legatii papall primesc
respunsul ca cestiunea depinde de imperatore, iar nu de
patriarh, care, in casul de fata, nu este contrar papa. Papa
IOn. se vede nevoit a pronuAta in biserica; cu mama pe
evangelie, anatema contra lui Fotiu si contra partisanilor
sel. Cu mOrtea 1111 Basiliu (856) si ridicarea pe tronul
imperial a fiulul sea Leon VI, filosoful (886-91),
Fotiu este din nou destituit si muri inchis in o mo-
nastire (891). Patriarhatul fu dat fratelul lul Leon,
Stefan, caruia i se ceru de imperator in unire cu dem
recunOsterea din partea papel. Dup. Stefan urma An
toniu II (899).
Succesoril lul Antoniu remasera, in decursul seco
lului X, in relatiuni cu Roma; alti patriarhi din orient
continuara a purta numele de episcopi romans in dip-
tice si in canonul lituEgiel. Sub Constantin Monomaliul
(1042 -5 4) Bizantul ceruse ajutorul papel Leon IX
(10!k8F 1054) contra Normanclilor ce amenintau pose-
siunile bizantine din Italia de jos. Patriarhul de acum
www.dacoromanica.ro
 245

Mihail Cerulariu (1043) incepu din nou lupta con-

tra Romer, in unire cu episcopul bulgar Leon de la Achrida,
ceea-ce a-duce separarea definitive. Ambit acestia trimit
lul I6n, episcop de la Trani (in Apulia) o enciclica, in
-care reproduc vechile argumente ale lul Foliu si
adauga si altele contra Rome' relative la purcederea
sf. Spirit de la Tata' si Fiul, celibatul clericilor, esclu-
derea clericilorafara de episcopde a da confirmarea
la botez, intrebuintarea palnei si a vinulul in euIaristie,
postul Sambetel, intrebuintarea carnurilor sufocate, sus-
pensiunea cuvintulul aliluia In postul mare, etc.
16n comunIca cardinalulul Humbert, legatul papal, ce
se afla pe atuncl la Trani, coprinsul enciclicel si acesta
dusa la Roma, ca un aparator fanatic al papalitatil,
copie de pe ea. Leon IX refute tote acestea in
o epistola esplicita si moderate adresata lul Cerulariu
si episcopulul de la Achrida.
Imperatorele, care cum s'a dis avea .nevoe de spri-
jinul papal, dorea terminarea disputel, in care stop
papa trimisa o deleggiune la Constantinopol, in frunte cu
faimosul Cardinal Humbert, aducend o noua epistola mat
vie ca cea d'intail (1 0 5 4) si in care reprosa lut Cerulariu
ca iea titlu de patriarh ecumenic. Imperatorele Cons-
tantin Monomahul primi pe legatt cu buna vointa. Ceru-
lariu afland ca legatl papali se afla la Constantinopol,
nu pentru a fi instruitl, ci pentru a instrui, refuse a asista
la conferinla si acusa pe Imperator ca este inteles cu
Roma. Leggil,intre earl HuMbert-per-eseelentiam-aparara
cu mult spirit causa occidentalilor, asa ca_ facura pe impe-
ratore ea ordone traducerea apologiel in greceste. Ne-
www.dacoromanica.ro
 246

putend indupleca pe Cerulariu, legatit papeT pronun-

tara anatema contra lui iar imperatorul permise car-
dinaluluT a depune in biserica Sfintel Sofif din Con-
stantinopol un document care coprindea depune-
nerea lul Cerulariu si a tuturor ce vor fi cu el ; (16
Iuliu 1054) apol parasira Biserica si dupe doue dile
nu se mal vequra in Constantinopol. Staruintele lui Petru
al Antiohiel si ale lul Teofilact de la Achrida de a
inlatura shisma fura qedarnice. Cerulariu nu ascul-
tand nicl o propunere de pace, ci declara ca nu e nici
o osebire intre dignitatea patriarhala si cea a impera-
torului si deci va lucra in consecinla. Shisma subsista,
si el a resistat la tOte amerintarile, care a pri-
mit. Imperatorul Isac Comhenul veclend planul lui
Cerulariu, cu tOte ca se radicase la tron prin el (1057) '1
trimise in exil in insula. Proconesef (Marmara) unde
more (1059). 1\fOrtea sa nu schimba de loc situatiunea.

www.dacoromanica.ro
 247

BISERICA ORIENTALA
Literatura bisericesca la Romani de la 68o pang.
In secolul al XIV
Literatura bisericei romane este pupa in acest timp
si cu anevoe putem sa ne folosim de lamuririle ce ne
d'a ; totusi, cercetAnd. cu scrupulositate actele, docu-
mentele cum si inceputurile de lucrAri, privitOre la
acest subiect, gAsim o continuitate a desvolarel pe
care biserica o luase la inceput. SA intelege ca impre-
jurarile prin care a trecut poporul se resimt si in bi-
serica; dar tocmal de aci reesA legtitura ce a fost intre
biserica si stat.
Pentru a cunOsce starea bisericei romane din acest
timp ne putem folosi : 1) de studiul P. S. Episcop al
Ramnicului D. D. Ghenadie EnAcenu «Crestinismul in
Dacia», 2) de lucrarea d-lui Le Quien (Oriens Christia-
nus» Paris, 1740, 3 volume, 3) de Fragmentele culese
de Hurmuzachi 4) de Magazinul istoric, in care se vor-
besce despre Dacia 5) de Acta patriarchatus Constanti-
politani, ed. fr. Miklosisch si Jos. Muller, Vindob. 186Q.
(Actele patriarhiel de la ConStantinopol) 6) de Theiner
Vetera monumenta Slavorum meridionalium historiam
illustrantia, Roma, 1863 ; 7) de Drinov, Istoria bisericei
www.dacoromanica.ro
 248

bulgare (in limba ruse), 8. de Istoria critic& a lul Haj-

deu ; 9) de paharnicul Alexandru Geanoglu Lesvio-
dacs, ucurescl, 1845 ; 10) de Istoria bisericel ro-
mane de Filaret Scriban; 11) de istoria bisericesca
de C. Coca, Cernauti, 1891; 12) de Istoria bisericel
de P. Maior; 13) de Iriceki, Istoria Bulgarilor, Praga
1876; 14) de Golubinschy, Moscova, 1871;' etc. ,

Romanii de dincolo de Dunare

Romanil de aci a i avut a suferi dia partea Slavilor in
acest timp cand el fur nevoid a se retrage la Muntl. Bise-
rica din diecesa Iliriel avu sa, treca si ea prin multe greu-
tap. Bizantinil trecura apoi si el printr'o lovitursa ce 'I costa
destul de mult. Sefil Bulgarilor Asparuch (700), Terbeliu
(700-720) Cormesiu (753 60) si Sabin nelinistira
pe Bizantin.l. Crum (802) si Mortagon. (836) pricinuesc
o mUltime de pagube imperiulul. grecesc 1). In situatia
incurcata in care se gasiail Bizantinil si din causa
neintelegerilor cu biserica Romel la 732, Leon Isau-
rul (717-741) scOse biserica ilirica de sub autoritatea
Romel si o trecu la Constantinopol. Nevoile prin care
tree Romanil II face sa nu fie streini de influenta slava
si greca. Crestinandu-se Bulgaril sub Bogoris (dupe
botez Mihail), (852-888) interesele politice II facea
, Asupra partii ocupate de Bulgari dincolo de Dunare Gra-
maticus Leo, Bonn, p. 208 ne spun cit era dincolo de Ikru ;
iar Cedrenus esplica ca aci este vorba de Bulgaria. In partite
acestea cu grew mai aflam cate un nume de roman, cum buna
Ora pe episcopul Ursul din Moesia de jos ; dar mai pe urma
nisi atata nu aflam.
www.dacoromanica.ro
 249
_....................-...-.........-......M

-s& oscileze cand catre Roma, cand dire Constanti-

nopol. Cestiunea Bulgarilor fu un punct de discordie
intre biserica oriental& si cea occidentals. Romani' de aci
au fost nevoiti a primi organisatia bisericesca ce li s'a
dat de Bulgari, decl si limba slay.& in liturgie ; cu tote
c& n'a incetat nici limba greca.
Tot din causa dorintei de stapanire, Bulgarii ies de
sub autoritatea bisericesca de la Constantinopol si se
alipesc de Roma, sub Simion (893-927) care, dupe
ce biruise pe grecl, pan& sub qidurile Constantinopo-
lel, primi s& se inchine Romel in schimbul titlulul de
imperat ce i se dete. Simion ridica mitropolia de la
Preslav (Marcionopolis) la demnitatea de patriathat.
Resedinta patriarhiei urrna pe acea a imperatoru-
luri) pan& ce in timpul lul Samuel se stabili la 0-
12rida,, cand grecil sub Zimisces castigasera Bulgaria
-dunarena. In 1019 la Ohrida, prin influenta grecilor,
earl eraii stapa.'n1 al acestor 04, fu numit patriarh
un grec anume Joan de la Dibra, asa c& cel doul pa-
triarhi bulgari : Filip (1010) si David (1015-1018) nu
poi avea intr'un timp asa de scUrt o influent& hold-
ritOre asupra bisericei Bulgariei. Un decret al lul Basiliu II
Bulgaroctonul recumisce autocefalia Mitropoliei din 0-
hrida, lasand sub jurisdictia RI pe Valahil din bit&
Bulgaria.
Ace' ce caut& a scutura jugul grecesc sunt Roma-
nil. Incercarile for sunt incununate de succes. In 1186
kW Petru si Asan reusesc a bate pe grecl si, a in-
') Asa de la Preslav se mutt, la Sofia, apoi la Mogleua, Va-
den Fli Prespa.

www.dacoromanica.ro
 250

flinta un imperiu intre Dunare si Em, imperiu care

isl dobandesce o tralnica temelie sub Ioanitiu (1197).
In timpul acestul imperator, papa Inocentiu al III-lea
II trimite prin protopopul grecesc din Brundisium, Do-
minik, o scrisOre pliaa de elogiurl, terminand cu a-
ceea ca scie bunele intentiuni ce imperatorul are ca-
tre papa. Ioanitiu II respunde tot pe acelasi ton si
II arata ca el nu pretuesce nimic aurul si argintul pe
langa scrisOrea papel. Respunsul i s'a trimis prin preo-
tul Vlasie din Brandizuber. Capelanul IOn este atuncl
trimis de papa spre a multumi din nou lul Ioanitiu
si acestuia i se da insarcinarea de a organisa bise-
rica. I6n pune un mitropolit la Trrnova si cate un e-
piscop in Belesbolna si Prestlava. Un decret al impe-
ratorulul din 1204 trece biserica bulgara sub autori-
tatea Romel, pentru care papa II trimite o diadem&
regala prin cardinalul Leon di Santa Croce, care avea
si insarcinarea de a unge pe Ionita de rege al Ro-
mano-Bulgarilor, ceea ce se si efectua in 7 Noembrie
1204, iar episcopal Vasile de la Tarnova, fu numit
cel d'intaiu. episcop si Primat al bisericel locale, iar lut
Ionita j se recunoscu titlul de «dominus Blacorum et
Bulgarorum).
Prietenia cu papa nu tinu nici chiar pe timpul dom-
niel lul Ionita, dar nici imperiul Romano-Bulgar nu
dura mult.
Finele secolulul al XIII-lea n'are de inregistrat ele-
mental romanesc la carma statulul, cad dinastia s'a
bulgarisat. In acest timp Bulgaril sunt cars au dirige-
rea si cand la 1389, in campia de la Cosova cad, a-
www.dacoromanica.ro
 251

testa decadenta se datoresce for si are efecte asupra

statulul bulgresc."
IntOrcerea bisericel Romano- Bulgare la credinta a-
deverata sa fa'cu sub Ion Asan, ruda imperatoruluT
Ioan Duca Batatze de la Constantinopol, de cand ar-
hiepiscopului German din Ohrida i se dete titlul de
patriarh (1234), titlu ce si-1 conserva pAna. in 1393,
cand reveni sub patriarhul de la Constantinopol, per-
gendu-sl inaetatea si titlul ce avea. Mal inainte Insa,
patriarhul. German concedasa. Serbilor autocefalia bi-
sericel, iar In 1346 adunarea de la Scopi ridica bise-
rica serba la demnitatea de patriarh, cu tOta opositia
patriarhuluT de la Constantinopol. Resedinta patriar-
hiel era la Ipek. Neintelegerile intre Constantinopol si
Serbi se continuara pana. la 1376, and patriarhatul
fu recunoscut de grecl.
In 1767 Ohrida ca si Jpek sunt desfiintate, cea d'An-
taiil ca sa nu se maT ridice, cea de a doua pen& la
1848 cand imperatorul Austriel Francisc Iosif I acorda
mitropolitulul de la Carlovit titlul de patriarh.

Istoria Remanilor de dincoce de Dunare

Romanil ail avut a suferi din partea Avarilor
pan& ce imperiul acestora fu sfaramat de Carol cel
Mare (797), iar apoT din partea. Ungurilor. Timp
insa de 200 anT, incepend cu anul 678, data and
bulgaril ies de sub stapanirea avarilor, romanil si
bulgaril ail avut o situatiune maT bung, putend in
Iiinta sate si orase la pOlele Carpatilor, punerid ast-fel
www.dacoromanica.ro
 252

incepulul unel noui organisathini, de si n'att fost cu

totul scutip de influenta bulgarilor, cum ne dovedesce
intocmirea asa numitelor Voivodatet). Intocmirea in
state2) este o proba despre vechimea romanilor in a-
ceste party, peste care apoi aO ajuns stapanitorI Unguril,
un popor de rasa mongola, din nemul Finilor, cars all
trecut intaia de all ocupat partea centrala a Daciel
Traiane, dup. ce stetera cat-va timp in Panonia. Cu-
cerirea romanilor se facu in urma unor lupte ce sail
sustinut, din care esira impacati, avend lasata liber-
-tatea, de si se pusera sub suzeranitatea lor, ceea ce, 'l
face incregetori in noui venitl, earl nu respectara mult
'drepturile lor, ci II aservira intr'un chip neomenos. Se
constata insa din documente ca romanii, cum am. clis,
.erall stapanl in aceste parti si organisati cand yin un-
guril. Un document din 1277 vorbesce de niste pa-
mint stapanit incade sub regele Coloman (1095 -1114) de
Ore-care Voinea, Vulcan, Micul, Dinu. Un alt document
din 1231 arata vinclarea until pamint de catre Buiul,
fiul lui Stoia, din Cara Valahilor, care apoi este inapoiat
until alt roman Trul, fins lui Cioru. Matel Corvin intr'o
diploma a sa din 1471 arata ca Valahil sunt Omeni

Const. Porphyrog., de administr. imper. c. 38.

') In partea stanga a Tisei emu trei voevodato ; a) al lui Me-
nutiotut (Crisana si Transilvania nordica): b) al lui Glad (Temi-
sana) Qi Gelu (Transivania). S. se vada Anonimus Belae regis
notar, cronica ungur6sca, cea mai veche din sate se cunosc si
in care se face amintire -de analele cronice, care dupe d. A. D.
Xenopol nu sunt de cat gesta Iungarorum Christianorum, de
care vorbesce parintele Ricardo, 1237. Mai este apoi ducatul lui
Kean, la Resaritul saii la Sudul Transilvaniei si al lui Salanus-
.din Panonia.

www.dacoromanica.ro
 253

aseclati (stapanitori) In Fagaras si Om las. Stefan, re-

gele Ungariel, copringend Transilvania, o incredinteza
conducerel unlit voevod,, fara inse, ca ce1-1-alp voevoql
romanestl se fie desfiintali, ci numal sa dea ascultare
voevodulul regesc. Pe Tanga acesta romanil se bucurati
de o multinie de privilegil 1). Dar data Transilvania o
gasim cu o organisatie, cu o viata de stat, care se con-
tinua si sub unguri, cata-ova vreme, Muntenia si Mol-
dova nu sunt nick, ele streine de elemental romanesc.
Dovegile ce avem asta7q1 ne indreptMesc a sustinea
ca terile acestea' ail fost locuite de romani si slavi
inaintea descalecb.'rel, si anume romanil locuind par-
tile iar slavonii, partile de la ses2). Un do-
cument din 10 Mai4 1134, vorbesce de principatul sla-
von, care avea resedinta in Barlad 3) si care arata ca
in principatul Barladulul se aflati cele trey °rase : Barladul,
Tecuciul, Haliciul mic, cum si allele. Tot ast-fel printr'un
document din 1247 al lul Bela IV (1235-1270), re-
gele Ungariel se doneza cavalerilor santulul Idon din Ie-
rusalim Cara Severinulul si a Lyricel (Lotrulul), din-
preuna cu Kneazatele Kg Ion si Farcas, lasand insa o
parte din ele Valahilor, document care intaresce esis-
i) Veal.* A. D. Xenopol, ht. Rom. din Dac. Traiana, Vol. I, Iasi
1888, pag. 421 sqs.
2) Ca au fost slavi, dovedesce numele riurilor. Asa Bistrita.
Tratusul, Jijia, Slanic, Bahlui, Crasna, Tutova, Milcov, Rimnic,
Doftana, Comana ; apoi Leorda, Tehomiri, Iablanita, Corcova,.
Dobra, $ovarna, Glogova, etc. (Mehedinti) si Tarnnuca, Buda
Herta, Lozna, Radauti, Zvoristea. Pomarla, etc. (Dorohoi).
8) In numele. Tatalui si al, Fiului si -al santului Dub, Ivanco
Ratisvlavovici, din scaununul Galitiei, principe al BArladulul,
marturisesc negutatorilor din Mesembria sa nu platiasca vama la
descarcarea marfurilor in Barlad, Tecucid si alte orase ale nostre,
www.dacoromanica.ro
 254

tenta si stapanirea romanilor in aceste, parti la ince-

putul secolului al XIII-lea.. a parte din romani &ail
in Vrancea. Papa Grigoriu IX printr'o scrisOre adre-
sata lul Bela al IV-leaf) it face atent despre valahil
ortodoxl din ei.a cumanilor si '1 rOga, a face ca sa is
mesuri pentru a inceta trecerea ungurilor si a sasilor
la religia valahilor.
Cum vedem, dar, romanil erati si in pa'Aile acestea orga-
nisail asa in cat pot sä intampine urgia nemurilor streine.
Apasarea ungurilor si mai cu osebire incercarea for
de a face ca romanil sa, primiasca religia Romano-
Catolica II face pe aceia (romans) sa.' parasiasca tam de
peste munti si se vina, in sesurile Moldovel si Man
teniel, in care, insa, Vrancea ca si Banatul Olteniei
reman cats -va vreme independente2) In 1290 se in-
temeia Valachia de Radu Negru, avend resedir0 in
Campu-Lung, si In 1493 Moldova sub Bogdan, cu
resedir0 la Suciava3). Intemeerea principatelor se face
0 Duph cate cunescem in episcopatul Cumanilor se afla nista
popore numite valahi, care de si se cred crestine, totusi despre-
tuesc biserica romans si nu vor sa primesca misterele de la onor.
nostru frate, episcop al cumanilor, ci de la falsii episcopi de ri-
tul grec. Cati-va din Ungaria, atat unguri cat si Sasi si alti
credinciosi, stand cu ei, trece la credinta for si se fac una cu
ei, primind misterele dup6 felul for in dispretul episcopului de
Cumania. Episcopia cumanilor este aceea a Milcovului (Milco-
viensa), dintre Putna si Ramnic si in care .se infiinta la 1228 un
scaun pentru convertirea cumanilor, luand numele de episcopia
cumanilor.
a) Agupra intemeierii principatelor, vedi A. D. Xenopol, Ist.
Dac. Tr, Vol. II, Iasi, 1889, pag. 1 sqs. Asemenea Hist. gener. du
IT-a Siecle a nos jours par Ern. Lavisse et et Alfr. Rambaud,
Tome IL Paris, Fasc. 21-a pag. 833.
8) In secolul al XII-lea Tesalia era numita Marea Valahia ;
Albania. Valahia superiors, Etolia si Acarnania, Mica Valahia.

www.dacoromanica.ro
 255

dupd descdlecarea romanilor din Maran-iures si FAO.-

rasa unde nu puteati tolera sä li se schimbe legea, pe
rang apasdrile ce suferiaa acum din partea ungurilor.
Cu inceputul organisdril statelor romane, patriarhia
de la Constantinopol nu putu 'Asa ca biserica de aci
sa mal atdrne de fostul patriarh de la Ohrida. Pe tim-
pul lul Alexandru Basarab biserica din Valahia pri-
mesce autoritatea patriarhiel si grecul Iacint Cristo-
pulo este trimis mitropolit 5) 0 alta mitropolie este in-
flintatd la Severin in 1370 de Ore' ce, qicea patriarhul,
un singur mitropolit nu pOte indeplini nevoile suflet
testi ale Terei, care acum numera multi credinciosi
card insa ca prin acesta sä se atinga drepturile -celul,
l'alt mitropolit. Mitropolitul din Valahia isi avea re-
resedinta in Arges, de aci se muta la Targoviste, jar acel al
Olteniei avea scaunul la Severin.
Mitropolitul Valahiel Marl purta titlul de mitropolit
al Ungro-Vlahiel sau Exarh al Ungro-Vlahiel si al Pla-
iurilor. (o .ccutecvo 1171-cpo:To)itix 'OpyypopcxxEccg si gap-
xc4 macs OuyypopXccxfac %al May715625) ; mitropolitul
,Olteniei se intitula mitropolit al pdrtilor Ungro-Vlahiei
din spre Severin OrfirponoVrtig to Ourypo(Daxtag tlj
%ztt .r6v Espeolvov).
Legaturile intre Vlahia si patriarhie se mentin cu

Romanii din Pind, Epir si Tesalia sunt cunoscusi sub numele

de Tintarii saii Morlacchi (Valachi Negri). Ei se numesce pe el
Armini (Romani).
1) Cristopulo fusese Mitropolit la Vitin in Albania. Dup6 el
urma Hariton, apol Antim Cristopulo, incepend cu 1350 si Ostia
la 1389. Vecli Acta patriarchatus, II, 19, 48 si 129 $i A. D. Xe-
nopul, op. cit.

www.dacoromanica.ro
 256

tOte disposi/iunile ce erail si pentru vechiul scaun de.

la Ohrida, iar pe timpul lul Mircea ele se intaresc mult,
silindu-se acest domn a aduce si pe Moldoveril ca se
primesa autoritatea patriarhiel. Biserica din Moldova dup6
ce fusese sub ascultarea OhrideT,trece pe timpul lul La/cu.
(1365-1374)1a Haliciu, apol la biserica catolica, care
avea si episcopie la Siretiu, care apol se stremut& la Bacati_
La 1374 revine iarasl sub Ohrida. In 1.401. Alexan-
dru cel bun, urcat-pe tron cn ajutorul lul Mircea ceL
Mare, primesce a se uni cu patriarhia, fare Ins& a invoi:
primirea clericilor strein11), cu tOte Incerarile facute
de patriarh prin misionaril s6I mitropoli/il din Mitilena
si Betleem si cu WM, anatema ce detese patriarhul
Moldovenil nu nu vroiesc cu nits un pre/ clericl in
afar& de na/ionalitatea si legea lor. Es isi apart, drep-
turile lor chiar atuncl and interesele politice fac pe
grecl a cere ajutor Romel, care pentru acesta ie cerea
a se uni cu el pe tarimul bisericesc. Mitropolitul Mol-
dovel Grigore Tamblac, nu primesce propunerile pape-
Eugeniu IV; de aceea la sinodul din Flo-Ten/a (1437)
nu is parte Tamblac, ci un grec anume Damian, care
find pe placul imperatorulul si a patriarhulul nu re-
presenta interele bisericei din Moldova, ci ale acelora
ce credeau ca acesta tarp, n'are vointa sa si ca
atare pcite orl-ce grec se dispuna de ea. Tamblac a-
') Patriarhul se amestecasc in afacerile Moldovel Inca din
1394, °find trimisese mitropolit pe Ore-care Ieremia, dar nu fuse
drimit. Cum n'aveail mitropolit s'aft adresat la Galitia i li se
sand pe trimisul for Iosif, la care Moldovenii tin cu tote ca pa-
triarhul le invoise a le da un locotiitor din Cara anume Petru,
pfinA la alegere.

www.dacoromanica.ro
 257

tunci, cu drept cuvint, cregend c& patriarhul, cart luase

parte la Sinod nu mai representa ortodoxia, s'a adre-
sat la Ohrida si de aci a luat si preotii si cartile7 ce
i -autrebuit, asa ca restabilirea relatiunilor cu Ohrida
este bazat& pe acesta imprejurare cum si pe faptul
ca acesta biseria nu primise propunerile de unire
de si biserica de aci era acum grecizata.
In timpul acesta, in clasele culte, era limba slavona,
iar in poporul de jos Area putin putu petrunde.
Cu tOte acestea cugetarea nu face progrese intru cit
limba slavona, limb& invetath., iar nu natural& a pop.-
rului romanesc, nu putea s& dea sbor mintei si se ajute
la desvoltarea culturel nationale, mai ales ca.' limba
slavona era a uuul popor care nu da semne de cultura.

Sciinta la grecT
a) Timpul de la 700-850
Orientul in acest timp nu este bogat pe terenul cul-
turei bisericesci. Putinele persOne care merit& Ore-care
atentiune sunt destul& dovada. Ceea-ce a adus s&racia
literara sunt luptele sterpe, ocasionate de ne intelege-
rile asupia cestiunei icOnelor, care at fapit bisericei
si timpul in care ar fi putut lucra in interesul causer
sante. Mai mult, bisericele si monastirile, centrurt ale
culturei teologice, sunt caclute cu totul prada furiel i-
conoclastilor si nu pot face, supuse acestora, de cit se in-
tOrca armele culturel contra bisericelly. Cu tOte acestea bi-
') Monastirile Dalmatilor, Studitilor, a lui Calistrat si Maxim
17
www.dacoromanica.ro
 258

zantinil folosesc intru atat biserica intru cat readuc la

vial& clasicismul si de si nu sunt originall in lucrarile lor,
totusl pans la un punct ajuta la inlaturarea decadentei in
care se gasea Statul si chiar moralitatea in genere. Dad.
luptele contra icOnelor au adus turburarT, nu este mat
putin adeverat ca s'atz gasit si persOne, care sa se o-
cupe cu cestiunile teologice, luand ca motiv tocrnal o-
biectul asupra caruia era discutiunea, adeca icOnele.
Scriitoril insemnail din acest timp si care ail insem-
natate pe terenul acesta sunt : Ioan Damascen
(t 760 sail 780), Teodor Abukara (750-828), Ni-
cefor, patriarh al ConstantinopoluluI (806-15) si
Teodor Studitul (-t. 826).
Ion Damascen este cel maI insemnat scriitor din
acest timp. Locul nascerel sale este Damascul. Imbra-
tisand monahismul, intra in Monastirea Santul Sava
de la Terusalim, unde, prin ocupatiune si munca ne-
contenita, ajunge se dobandesca un capital insemnat
de cunoscinte. El este cunoscut sub numele de Riu
de our ". Intre operele sale vom cita 717'4 yvthostog
(Fantana sau Isvorul cunoscintelor), impartita in: o
parte care coprinde un resumat filosofic (prolegomena)
a doua parte tontine un resumat istoric al eresiilor
(nap' Oct.pioatov) pans la timpul luptelor iconoclastice, si a
treia parte este espunerea doctrinet crestine gx800tg axptkc
zS 6pr8o;,;o rcturatog, bazata pe hotaririle sinOdelor si
invetaturile parintilor bisericei. Scrierea acesta a jucat
un mare rol in biserica orientala si pan& asta.41 are
furs inchise, iar altele fur tiansformate in casarme sad localuri
publics.

www.dacoromanica.ro
 259
....*^,-1...,.....

destula influents si autoritate. Ea este un resumat al

lucrarilor ce se facusera pans aci in biserica crestin&
relativ la partea el dogmatic& Alta scriere a sa este :
lCuvinte apologetice contra blasfematorilor san-
telor icOnel ; apoi : c Paralele sacre) sail compa-
ratiunea intre maximele Scripture) si ale Santilor Pa-
rinti asupra cestiunilor dogmatice si morale ; un dia-
log contra Manicheilor, un tratat despre Tri-
nitate, altul asupra celor doue voince in Mantui-
torul si altele 1).
Teodor Abukara, episcop la Kara in Mesopotamia,
a fost discipol al WI I6n Damascen. In scrierile sale
combate pe MahomedanI, Nestorieni, Iacobitl, Iudel si
.Origenisti. Abukara este insemnat ca apologist si polemist.
.Scrierile sale, se dice, ail fost in numer de 432) din-
Ire care insemnara. este. De unione et Incarnatione 3).
Unit '1 confunda cu Teodor Mopsuestul, dar n'au
dreptate.
.Aicefor, patriarhul Constantinopolei, a fost secre-
tar al imperatorului ( onstantin, apol a imbratisat mo-
nahismul ; ajungend in 806 patriarh. Neintelegerile ce
avu cu imperatul Leon Armenul, 'I aduc o stare
Tea. El more intr'o monastire din Propontida.
Nicefor are mat multe scrieri si trece printre scriitorii
cel mai buni al timpului sea.

T) SA se vada, Le Quien", Paris, 2 vol. fol. in greceste si la-

-tine:14e, 1712.
') Fabric., Bibl. Graec. V. IX.In bibl.-Patrum sunt 22 scrieri
.ale lui Abukara.
8) Galland, Bibl. XIII.

www.dacoromanica.ro
 260

Teodor Studitul, de loc din Constantinopol, a fost

o persOna fOrte Piesa si un scriitor fecund, mai aleS
in ceea ce privesce cestiunea icenelor. El a succedat
in 694 pe Platon luand conducerea Monastirei Saccu-
dion, dar scurt timp dupa aceea fu exilat de impera-
torul Constantin IV (796) la Tesalonic, pentru ca se
declarase contra divortului sea. In 798, murind im-
peratorul, ajunge superior al M-rei Studium, iar la 809
fu din noil esilat, in urma unei neintelegeri ce avu
cu patriarhul Nicefor. La 811 reveni in tara ; dar pen-
tru scurta durata, caci In timpul lui Leon V Arme-
nul fu aruncat la inchisOre si supus la un aspru tra-
tament. In 826 Teodor muri la Calcis, dupe ce pen-
tru a patra Ora. fuse trimis in exil in timpul lui Ali
chael II.
Scrierile sale se ocupa principalmente cu cestiunea
icOnelor si combale cu succes pe iconoclastil.

b) Timpul de la 850-1050.
Luptele iconoclastice terminate, literatura bizantina
se innoeste cu operile lui Fotiu, patriarhul de la
Constantinopol. El s'a na.scut la 815 in Constantino-
pol si a fost fiul unui Ore-care Sergiu, seful gardei impe-
riale, facend parte din nobilime.
Fotiu este insemnat prin o cultura vasta asupra li-
teraturei si teologiel, facendu-si reputatiune prin scrie-
rile sale. Pentru meritele si eruditiunea sa imperatorul
T) Sa se vadi Sirmond,' (opera varia) Paris 1696 i Migne,
Paris, 1860.

www.dacoromanica.ro
 961

Mihael II (842--867) II incredinta mai multe posturl

de onOre, numindu-1 in cele din urmd membru in con-
siliul de regentd. Fotiu ajunse patriarh al Constanti-
nopolel, dupe detronarea lui Ignatiu, trecend prin tote
treptele ierarhiel in timp de Base dile, aprobandu-se
alegerea WI de sinodul din Constantinopol de la 857
In timpul lui se rup relatiunele bisericei orien-
tale cu Roma.
Fotiu este insemnat prin mai multe scrieri. Asa este
Biblioteca (p.uptoppLov), in care se coprinde o dare de
semi despre cartile cetite de el si se analisaze mai mult
de 280 lucrari, care tratad despre scrierile acute de
pagani si crestini, referitOre la cestiuni profane si re-
ligiOse. Apol de remarcat este Amfilohia (ap.cptA6xca), care
se datoresce intrebarilor acute de Amfilohiu, mitropo-
litul Cizicului, coprindend lamuriri asupra mai multor
cestiuni (808) din Scripture. De notat est si Homo-
canonul lul Fotiu, o reunire de canOne si de dispo-
sitiuni luate de sin6de, care fu interpretat de Zonara
si .Teodor Balsamon in suta a XII-a ; apol prelucrat
de Aristen, Blastare si altil. De la el ad remas si alte
scrieri, dintre care unele in manuscript1).
Simeon Metafrastu. Nu se scie cu certitudine and
a -fait. Se (lice ca Simeon ar fi fost secretar al impe-
ratorului Constantin Porfirogenitul. Cea ce se pOte spune

1) S. se vada Fabriciu., Bibl. graeca.--Hergenroether, Pho-

tius. Le Quien, Oriens Christianus. Kiriakos, Athenaeum,
Atena, 1874, Ql Dimitrakopulos. Grecia ortodoxii, Lipsca. 1872.
Migne, P. Gr.
www.dacoromanica.ro
 262
..,.........-w-*

mai sigur este a a ocupat functiuni inalte pe l'ang&

imperatoril greci.
Scrierea sa Vietile Skill for, admise in bisericl
ca folositOre pentru cetire, este o adunatura.' de nara-
tiuni verbale si istorisiri asupra vietei santilor, pe multe
locuri cam nu tocmai supuse recensiunel, totusi puse
sub o forma ce le face a fi primite si recomandate4).
Insemnati mai sunt, intre altil : Bartolomeu din E-
desa, Petru din Sicilia. Ecumeniu din Tricca,
Simeon din Constantinopol, imp eratorul Leon
al VI -lea, Mihail Cerulariusi Niceta Pectoratul.
Cum sa vede literatura teologica n'a fost lasata." in-
Wei, cu tOta straduinta imperatorilor de a face ca prin
m6surile ce luau a se puns, un obstacol desvoltarel el..
In luptele cu imperatoril monahil ail dat semne de
viata si au opus resistenta tendintelor curtei, prin care
se cauta supunerea desevarsita a bisericel, de si intru
cit-va prin legiuirile lui Basiliu Macedon si Leon Filoso-
ful s'au introdus Ore-care dispositiuni atingetOre de
constitutia bisericesca.
SplendOrea sciintel se ajunse in timpul Comnenilor.

c) Timpul de la 1054-1453.
Timpul acesta are insemnAtatea sa. Barba* de impor-
tant, necontestata imbogatesc literatura teologica. Incera-
rile vrkjmasilor de a nimici boga.tia bisericel nu reusese
Ca si mai inainte Constantinopolul, acum Tesalonicul
1) Asupra lul Metafrastu sa se vadb.' Allatius, De Simeonuuk
scriptis, Paris, 1664.Fabricius Bibl. gr. VI. Migne, P. Gr.
www.dacoromanica.ro
 263

ajunge centrul eruditiunel. Este adevarat ca in ur-

ma luptelor iconoclastice pictura remase pe loc. Sci-
inta si literatura teologica luase un avint, care o du-
cea din ce in ce spre desvoltare. Venirea Comnenilor
in 1081 ajuta la ridicarea starer culturale ; dar In a-
cest timp cruciatil aduc destul reu imperiului, pentru
ca. Au atit dorinta de cucerirea locurilor sante era
tinta lor, pe cit de a introduce in Orient alts serie
de inamici, pentru ca slabiti, drecii se 'ita fi supusi
cu mai multa usurinta de catre Turd. Occidentalii insa
sunt Mull si planurile de a remanea stapani peste Ori-
ent reman nerealisate. Bizantinil in 1261 alunga pe
Occidentali si desfiinteza imperiul latin, care avu-
sese o duratA de 60 ani (1204-1261). Ana Corn-
nena ne spune ca «Latinii (este vorba de aces ce
ocupase Constantinopolul) sunt un nem de Omeni ve-
nail, earl pentru bani isi vend aceea ce au mai stump.
Cum am dis mai sus, literatura se inavutesce.
Universitatea din Constantinopol, infiintata deTeodo-
siu II In 452, caduta in Ere -care amortire, ince-
pe in suta a XI-a ca sa reia viiociunea de mai
inainte, in timpul Jul Constantin Monomacul, reorga-
nisata de Mihail Psellu (1.01.8-11.06), om forte inve-
tat, care preda filosofia si se bucura de mare trecere
la curtea imperials, pentru meritele si eruditiunea sa,
si ale carui cursuri de filosofie si poesie er' ascul-
tate cu multa atentiune chiar de catre Arabil, earl ve-
niail la Constantinopol in acest stop. Psellu pe langa
filosofie mai culloscea matematecele, medicina si alhi-
mia, fund in acelasi timp un bun orator. El a fost
www.dacoromanica.ro
 264

preceptor al imperatorului Duca si dupe mOrtea aces-

tuia se retrase la monastire, cagend in disgratia cur-
ter. In timpul Comnenilor biserica este bogatd si in stare
de a'sl. tinea superioritatea asupra spiritelor, mai ales
in provincil. Alexe Comnenul in 1082 si 1087 prin
doue Nuvele, ca si in altele urmetOre acestora, stabi-
lesce dependenta materials si spirituals a bisericilor si
monastirilor de patriarhie, oprindu-se in acelasi timp
ridicarea vre-unel episc'opil la un grad mai Malt de
cat dupe ce a obtibut 'invoirea patriarhului. Tot el in-
griji, ca recrutarea clericilor sa se fats dupe meritele for
sciintifice si dupa. moralitate. Puterea bisericel In timpul
acestei dinastil se vede din mai multe esemple. Vom
cita doue pentru convingere. Unul este puterea lui
Eustatiu, mitropolitul de la Tesalonic, umanist, care
ajunge seful unei republice tesalonicane , si altul
Mihail Acominatul, Mitropolit al Atenei, poet si ritor,
care este in fruntea Atenel spre a o apera contra lui Leon
Sguru. In literature Eustatiu este insemnat prin comenta-
riile asupra Odiseei, Iiiadei si a lui Pindar, prin lucra-
rea sa despre indreptarea vietel monahale si o alta
despre ipocrizie. Dar in teza generala luand biserica
grecesca. din acest timp, putem afirma ca nu s'a prea
indeletnicit cu instruirea poporului, marginindu-si ac-
tivitatea mai mult asupra .formel, in detrimentul fon-
dului, pe Tanga preocuparea ce are de a discuta, de
multe on fare folos, data in euharestie trupul Man-
tuitorulul remane incoruptibil. Pe lang M. Psellu si
Eustatiu din Tesalonic, putem cita pe Eutimm Ziga-

www.dacoromanica.ro
 265

ben, Niceta Serron iu, Teofilact din Ahrida (Bul-

garia) Idn Foca, Teofan Cerameu, etc.
Pe urmele lui Psellu merse istoricul Zonara si Ha-
gioteodorita, Teodor Balsamon, Dimitrie Ho-
matenu, arhiepiscop in Bulgaria, canonisti. Cesarul
Nicefor Bryenu, in scrierea sa Uri tatoploccn si so-
tia sa Ana Comnena in «Alexiada., apol Ion Cin-
na,mu, Niceta Acominatul si Nicefor Blemide
sunt cinci istorici, ale caror lucrari sunt pline de ma-
terial istoric si umplu golurile lasate de istoricii. de
mai inainte. Nu putina insemnatate au si cronicarii
loan Zonara, Constantin Manasse, monahul Ion
Duca, Mihail.Ghica cum si gramaticul Gregoriu,
mitropolit al Corintului si filosoful aristotelian Bus-
tatiu, Mitropolit al Niceel.

Cultul
Imprejurarile prin care a trecut biserica a facut ca
arta sa dispara si in locul acelor marete temple din
timpul lui Iustinian sa nu se vada de cat imitatiune.
Geniul artistic inceteza si in tote : in constructia bi-
sericilor ca si in serviciul bisericesc se observa o pas-
trare consciinciOsknu este vorbaa desvoltarel tim-
purilor de mai inainte. Luptelor contra icOnelor se
datoresce ca arta arhitecturel si a picture! nu is nits
un avent, si afara de pictura in mosaic, cele-l-alte ra-
mure reman necultivate de monahl, cars se indeletni-
ceail cu picturarea icOnelor, dupa modelele vechl, ca-
rora le lipseau de spirit si viata, imbracand in schimb
www.dacoromanica.ro
 266

pe santil ce represiataii cu haine bogate, carede

multe on nu infatisati drepta realitate. Serviciul li-
turgiel era acelasi ca si in trecut. Sarbatorile se in-
multesc si incepend cu secolul al VII-lea observa'm
tinerea serbatorei in onOrea tuturorSAntilor, iar in suta
a VIII-a, se vede serbatOrea Iconei nefA cute aema,na,
ominesca, serbatOrea Cinstitel Cruel si a Intrarei in
Biserica. Cu secolul al IX-lea se institui serba.' tOrea
AcoperemintulllfaicelDomnalui. Imnologia se des-
voila prin renumitil imnografi bin Damascen, Cosma din
Ierusalim, Teofan din Nicea, patriarhul Gherman, Teo-
dor Studitul, Andrea din Creta si Iosef din Constan-
tinopol. In privinta cantArei, biserica orientala se deo-
sebi de cea occidentala, neprimind musica instrumen-
tals. Cu inmultirea serbatorilor santilor, se nascu si do-
rinta de a se face imnuri si cantart in onOrea lor.
Din secolul al VI-lea se introdusese deja cantarea
Heruvimica si cantarea cea intreit santa. In suta a
IX-a se observa cantarea acatistulul Maicel Domnului,
facut pentru a aminti victoria Grecilor contra Turci-
lor si scaparea Constantinopolului.

Monahismul
Dori* de a par5.si lumea si a petrece in monas-
tint avu neincetat adept, Carl nu se retrag de la de-
cisiunea luata cu tote greutatile prin care tree. Viata
monahala avu se sufere mult din partea imperatori-
lor iconoclast, cart vedeat in el niste stalpi puternici
al apararei icOnelor. Totusi monahismul ese victorios.
www.dacoromanica.ro
 267

si dificultatile prin care trecea, pare cal reda mal mull&

putere. Ceea ce aduse scadere vietei monahale este
inmultirea peste m6sura a num6rulul monahilor. Mat
ales primirea in rindul vietuitorilor monastirilor a tot
soiul de elemente, fara cultura si moralitate, pagubi
mult monahismul. Norocire insa pentru acesta institu-
tiune ca barbati devotatl el si inzestrap cu putere si
stiinta pot pune frail escesulul si cele dou6 localitatT :
Stadia din Constantinopol si Muntele Atonul, sunt in
m'esura de a ridica vaza monahismulul si al reda in-
semnatatea ce avea. Monahil din Muntele Atonul si
asta-dl sunt veneratl de care crestini inteun chip deo-
sebit.

Tendinte de reconciliare Intre biserica orientala

si cea occidentals
a) Timpul de la 1098 1261

Biserica orientala si cea occidentals ail catat in mal

multe rindurl ca sä ajunga la intelegere, pentru a for-
ma iarasi unitatea sfaramata." in timpul Jul Cerulariu.
In aceste incercarl spiritul conductor at acestor bise-
ricl era deosebit, de unde results nesuccesul lor. In
adever pe cand Orientul punea inainte doctrina Man-
tuitorulul si practicele vechl apostolice, Occidentul in-
gamfat de positiunea, in care se gasea, nu vroia sä des
indarat si se recunOsca absurditatea teoriilor ce sus-
tinea. Incercarile ce se fac dar sunt infructuOse, este
totusl bine a le arab., mal ales ca ele sunt pornite cite o
data din partea bisericel de Orient, motivata de ye-
www.dacoromanica.ro
 268

dent politice si de greutatile prin care trece. Nict a-

jutorul papel n'a scapat pe Orientall de decade* si
sfaramarea imperiului si nict pretentiunile papa n'aii
fost primite de et, mai ales Ca in cele din urma aceste
pretentiuni erau intrate in doctrina si formaa fortele
esentiale ale papalitatil, prin incercarile Scolasticei.
Sinodul ce se tine la Bari (in Neapol) la 1 Oc-
tombre 1098 nu putea sa aiba un alt .resultat de cat
recunOscerea din nou a adaosului filioque in simbol
si condamnarea orientalilor. Lucrarile Sinodulut s'ati
perdut. Putinele cunoscinte despre acest Sinod le avem
la Anselm din Canterbury, delegatul papei la acest Si-
nod si unul dintre aprigil sustinetori at adaosului 1).
Misiunea lut Petru Chrisolan ca si acea a lul Anselm
de Havelberg, n'avura un resultat mat fericit. Indife-
renta poporului catre Occidentali, ba cate o data chiar
ura si dispretul for nu puteail sa aiba alte urmarl cu
tote dorintele imperatorilor. Orientalit erati mai ales
indreptatitl a nu pune temeiti pe vorbele Papet, pen-
tru ca et sciati cum Occidentalit cerusera a lucra in
acord cu Orientalit pentru sc6terea locurilor sante de
sub dominatiunea Musulmanilor, si cum in urma a-
cestia si-au aretat pe fata tendinta de a cuceri Orien-
tul si a stabili imperial latin (1204-1261). Et nu
uitail faptele petrecute, pentru ca sa creda ca acum
i-ar ajuta papa spre a sfArama imparatia latina, data
s'ar uni cu el. Orientalil mat cu osebire nu puteail primi
unirea, pentru Ca Roma nu ceda nimic din invetaturile
') Anselm, Trait. sur la Process. du St. Espr.Bail, Summa
'Concil. Paris, 1672.
www.dacoromanica.ro
 269

sale gresite, inveta.turi cart adusesera.' desbinarea biseri-

cilor. Conciliul de la Nymphaea (Bitinia) din 1233 nu
putu larasT se stabilesca unirea, cu tOta incercarea
imperatorulul Lin Duca Bataze. Patriarhul German
( t prob. 1240), urmasul lui Manuel Sarantinu, simti
ca dorinta sa pentru unire nu pOte fi realisatA si isi
intOrse privirile de la Roma, considerdnd-o in cele din
urma ca imposibilsa fata de pretentiunile Latinilor1).

b) Timpul de la 1274-1430
In timpul Paleologilor se fac noul tentative
de impecare din partea Roma Papa Gregoriu X
(1271-76) scia slaliciunea Bizantinilor si credu mo-
mentul de a putea impune obliggiuni lul Mihael VIII
Paleologul (1259-82); pentru ca acesta avea nevoe
de ajutor in contra atacurilor ce i-ar fi vent de la
Balduin II, pe care '1 detronase 2). Papa insa fu inse-
lat in asteptaxile sale. Imperatorul pentru a avea spri-
jinul papa condus de motive politice, de 'si primesce
unirea la Sinodul din Lion (1274, Lugdunenis II) si
cu ea intregul sistem doctrinar al Occidentuluil, to-
tusi poporul nici vroi se auda de ea. Cu mOrtea lui
Michael VIII papa nu putu se alba sprijin in curtea
bizantina'. Mihail VIII detronase pe patriarhul Iosif I
') Su se vacla Historia Major de Mathieu, ParisFabricius
Bibl. gr. vol. XI.Dimitracopul. Grecia ortodoxa, Lipsca. 1872.
Cotelier, Graec. eccl. monum.
1) Asupra lui Gregoriu X sa se vada nod. dipl. Domini tern-
poralis, I. 1862, de Theiner.
8) Imperatorul primise Filiuque, primatul papei si dreptul de
a apela, la papa. Orientalii isi pastrail numai liturgia.
www.dacoromanica.ro
 270

(1268-74) si pusesa in locu-I pe Ion Beccu. Ur-

Tnasul seu Andronic II (1282-1328) anula decisiu-
nile tatalul seu si restabili pe Iosif. Andronic III (1328--41)
pentru a dobandi ajutor contra Turcilor cerca se faca
unirea cu Roma, cu conditiune ca papa se'I dea mai
intaiu armata de care avea nevoe 1). Papa Benedict XII
(1334-1342) nu se invoi pang ce mai intaiu impe-
ratorul nu va proclama unirea. Neintelegerea dintre
Andronic si Benedict avu de resultat ca unirea proiec-
tata nu se efectua. Nici trecerea la catolicism a lui
Joan V Paleologu (1341-91) si visitarea ce facu pa-
-pel Urban V (1369) n'avura urmari folositOre unirei,
-pentru ca poporul si clerul, cum am veclut mai sus,
-nu vroesc cu nici un pre se primesca absurditatile
Romei. 0 noua incercare facuta. de papa Martin V
(1422) avu tot ast-fel de resultat, de si tratarile pen-
tru unire se continuara doul ant Mal ales intelegerea
nu se putu face pentru ca Orientalil cereati ca ea sa
se faca la un sinod ecumenic, care sa se adune la
Constantinopol 2).

c) Timpul de la 1438 -1439) 3).

Atat imperatorul Ion VI Paleologul (1425-48),
cat si papa Eugeniu IV (1431-1447) erati doritori
.de a face impacarea bisericelor. Conciliul din Basel,

') Andronic trimisi la papa pe calugArul Barlaam, care ceru

papei unirea fiira ea una din biserici se renege credintele sale.
2) Asupra vietei lui Martin V sit se vada Biografia sa in Mu-
ratori t. III.
3) Hef6M, Hist. des Conc. t. XI.

www.dacoromanica.ro
 271

convocat in scopul de a aduce reorganisarea bi-

sericei, intra in conflicte cu papa. Eugeniu IV din
causa purt'arel Conciliulul, care se amesteca In pre-
rogativele sale, gasi ocasiune de a stramuta conci-
liul la Ferrara 1), motivat de dorinta ambasadorulul
_gee loan Dishypatu, care In numele Clerulul si a im-
peratorulul cerea stremutarea conciliulul in o alta'. parte,
de Ore-ce la Basel le era prea departe2). Regele de la
Aragon si ducele de Milan erati pentru partidul ace-
lora ce sustineati conciliul din Basel , regele Angliel era
pentru Ferrara. Conciliul din Ferrara se deschide la
Ianuarie 1438 cu bite protestarile acelora ce ere' con-
tra intrunirel in acest6. localitate. Conciliul dupe ce a-
mula decisiunile luate la Basel se ocupa de unirea in-
tre biserica occidentala cu cea oriental'. La Conciliu
luarh parte 700 grecl,' avend cu el pe imperatorul si
patriarhul. In 16 sedinte se discuta asupra unirel, far'
a se ajunge la vre-un resultat.
In 1439 Conciliul fu transferat la Florenta, din'
causa ca.' la Ferrara se ivise ciuma. Aci se reluara.
desbaterile. Se discuta invetatura despre Filioque, in-
trebuintarea azimel la Euharistie, purgatorul si pri-
matia papa Resultatul acestor discutiuni este ca o-
rientalil primesc invelaturile occidentalilor, dar nu se in-
voesc asupra primatiel, care este admirabil combatith.
de Marcu Eugenicul din Efes si de Antoniu de la E-
raclea, de si a avut bunt apretorI in Joan Torque-
i) Eugeniu dete bula sa Doctor gentium" din 18 Septembre.
2) Eugeniu avusit mtelegeri cu patriarhul Josef §i arhiepisco-
pul de la Nicea Visarion prin delegatul ski Nicolae de Cusa (1435).
www.dacoromanica.ro
 27

mada si Joan de Ragusa, cu cad Se unise si Visa-

lion al Niceel. In cele din Urma stirile rele ce so-
sesc din Constantinopol fac pe imperator se silesca
pe totl a subscrie si invetatura despre primatul papal.
Marcu Eugenicul refusal subscrierea. Bula data de pa-
pa Eugenio IV si numith Lcetentur cceli sanctions
unirea asa cum se formulase si se 6etise de cardina-
lul Cesarini in latineste si de Visarion in greceste, la
6 Julia 4439.
Unirea facuta la Florenta era netemeinica, pen-
tru ea nu representa dorintele clerului grec. Cum
se intorc in tars delegatil 1), Marcu Eugenicul pu-
ss in evidenta gresala facuta cu unirea si impedica
sanctionarea el. In 4440 imperatorul numi patriarh pe
Mitrofan de la Cizic, care era favorabil unirel. In 1.443
patriarhil Alexandriet, Antiohiei si lerusalimulul pro-
nuntara anatema asupra 1111 Mitrofan si asupra ace-
lora ce ar fi pentru unire, iar el rup on -ce legs-
'tura cu Roma. Prin decisiunea ce o is Sino-
dul din Ierusalim (1443) se anuleza lucrarile de unire
facute la Florenta. In 1415 Gregoriu fu ridicat la trepta
de patriarh, in locul lul Mitrofan, care decedase, si in
care imperatorul avea speranta ca va promulga unirea.
Cu Vita bona vointa lul Gregoriu promulgarea unirel
de la Florenta nu se putu face. Poporul si clerul e-
rau torte iritatl contra el. Imperatorul insusI Inaintea
mortel (4448) phrasi ideia unirel cu Roma.

') La Sinodul din Florenta luarii parte: patriarhul Iosif, Marcu

din Efes, Antoniu din Eraclea, .Visarion din Nicea, Isidor din
Kiev. Damian al Moldovei 5i alti inca 20 clerici.

www.dacoromanica.ro
 273

Un nou sinod tinut la Constantinopol (1450) de ca.-

tre cel trey patriarhi al Orientulul repetara hotaririle ce-
lul din Ierusalim (1443), pronuntand anatema si contra
lul Gregoriu, carele fu nevoit sa parasesca scaunul pa-
triarhal si sa se dud. la Roma. Imperatorul Constantin al
XII-lea tot din motive politice, pentru ca Turcil erati la
portile Constantinopolel, primi sa se faca sanctiunea
unirel si la 12 Decembre 1452, Cardinalul Isidor, fost
mitropolit al Rusie, representantul papel Nicolae V,
celebra unirea, efectuand liturgia in biserica Santel So-
fil si apoi promulgand actulunirel. Unirea nu era insa
dorita.' de popor, proba ca el nu numai ca nu vroeste a
lua parte la serbare, dar Inca se arata indignat de cele
ce se petrec, asa ca nu trebuea de cat un motiv pen-
tru ca unirea sä. se desfaca si de catre curtea imperials.
Motivul '1 dete papa, care nu trimise imperatorulul
ajutorul promis , ci numal vr'o cate-va nave si vr'o
cate-va sute de ostasi, call nu 'I furs de nici un
folos.
In 29 Maitt 1453 Constantinopolul cade in mainile
Turcilor, dupe o aperare eroica, si de atunci Grecil
nici nu vor sa mal auda de unirea ce s'a fkut la
Florenta. Transformarea Bizantulul in oras tucesc,
ridicarea pe scaunul patriarhiel a unel persOne care
era contra Romel, ail de resultat ca un sinod tinut la
Constantinopol, in 1472, rupe unirea facuta si ambele
biserici continua a remanea in starea de mat Inainte
de Sinodul din Florenta.

18

www.dacoromanica.ro
 274

Istoria Mitropoliel Transilvaniel

Politiceste Transilvania era organisath. la venirea
Ungurilor si locuitoril el eraU constituitl in state micl,
conduse. de voevoql, supusl Bulgarilor. In ceea ce pri-
vesce starea for religiOsd, imprejurdrile nu le permisera
a 'el avea episcopil propril ale lor. Dii documentele
ce se gasesc\ constatam ca in timpul voevodulul Gyula
se aduce de la Constantinopol un episcop pentru Tran-
silvania, cu numele feroteil In timpul stapdnirel Ungu-
restl este probabil ca tot de la Constantinopol se tri.
miteatl Episcopil ; totusi cu sigurantd nu se pOte afirma
pentru ca atuncY cand papa scrie regelul Bela al IV-lea
*de a pune cap6t propagandel falsilor episcopl (Greci) al
Cumaniel, nu amintesce despre existenta for in Ungaria.
De build sand ca bisericesce Romanil din Transilva-
nia vor fi fost in dependintd de mitiopolia de la Se-
verin, de call erati aprOpe, si dupe cum se vede si din
titlul ce '1 pastreza pang. acum Mitropolitul Rorndniel1).
Pdna in secolul al XV-lea este greil a ne pronunta
asupra organisatiunei bisericel de aci. Din acest timp
avem documente, unde se vorbesce despre episcopiile
din Fagaras, Huniadora si Muncaciu. Acestl episcopI
depindeau de Mitropolitul din Feleac aprOpe de Cluj,
care si el, la rdndul seta, era supus jurisdictiunel mi-

1) Prineipil Munteniei au purtat din timpurile cele mai vechi

acesta titulaturii, de Ore ce erau stiipani asupra Frigiirasului si
Amlasului, pentru ca Radu Negru din F6gArasi a exit si a into-
meiat principatul Munteniei.
') La Feleac se vorbesce despre un mitropolit anume Daniel
Se verinsky (1489), apoi de un ore care Marcu, apoi de Petru.

www.dacoromanica.ro
 275

tropolitulul din Muntenia. Din Feleac scaunul mitropo-

liel se stramuta in Alba Iu lia (1600). In a doua ju-
metate a secolulul al XV-lea (1469,, gasim Tanga Fa-
galas un episcop roman al Galatulul, anume Maca-
Tie 1). In 1491 'On, episcopul rutenilor, care 's1 avea
resedinta in o inonastire a santulul Ierarh Nicolae de
Tanga Muncaci, pretinde regelul de a i se recunOsce
drepturile sale si asupra monastirel arhangelulul Mihail
din Maramures, care era infiirOta de patriarhie. Ce-
rerea este admisa numaI in parte 2), anume ca epis-
copul din MuncacI se fie onorat de al Monastirel ar-
hangelulul Mihail, fara a se stirbi din libertatea sa.
Dupa stremutarea Mitropoliel din Feleac la Alba-Iulia,
episcopiile din Vadul, Silvasul, Maramuresul, Fagara-
sul, Oradea Mare si Muncaciu, depindeati de acesta
Mitropolie. Legaturile intre arhi-episcopia din Alba-Iu-
lia si Mitropolia Munteniel nu inceteza nicl in viitor ;
lea pe timpul lul Mihaiu Vitezul episcopul Transilva-
niel, in urma unlit act incheiat intre principile Munte-
niel si cel al Transilvaniel, biserica Transilvaniel este
recunoscuta de supusa jurisdictiunel MitropolieI din
Tergoviste.

Biserica Occidentals
1) De la 800-1294
Cu scaderea autoritatil imperiale, care se facuse pe
d) Esista ins& Ore care divirgenta de pareri asupra acestui epis-
.cop. data a fost Tanga Filgara,, sail este vorba do episcopul din
Malicia.
2) Prin diploma din 14 Maid 1494 data in Kovvia.Apoi prin
.diploma de la 1493, data din Buda, s'a inoit independenta M-rei.
www.dacoromanica.ro
 276

unele locurl nesuferita din causa relelor cu care trata

populgiunile, papalitatea castiga." o positie insemnata.
Acestel imprejurarl cum si faptulul cä din timp in timp
suveranil haraziati ponteficelul roman domenil intinse,
care se mareau cu pAminturile date de piosil crestinl,
datoresc papil crescerea puterel for temporale. Mal
inainte de Carolingienl si in timpul stapanirel acestora,
papil erail supusi imperatorilor. Lotar in 824 printr'un
decret al sea cere ca atit alegatoril papel cit si ale-
sul se depuna juramint de credinpi. Leon VIII (f965)
si dupa el Nicolae II (1059) la puterel temporale
drepturile ce avea asupra alegerel 5).
Papil din acest timp cunt : Leon III (735-816),
Stefan V (816-17), Pascal I (817-24), Euge-
nie II (824-27), Valentin (827), Gregoriu IV
(827-44), Sergiu 11(844-47), Leon I-V(847-55),
Benedict III (855-58), Nicolae I (858-67), A-
drian II (867-72), Ion VIII (872-82), Morin I
(852 84), Adrian III (784 85), Stefan VI
(885 91), Formosus (892 96), Bonifaciu VI
(896) Stefan VII (897 98), Roman (898), Teo-
dor 11 (898), IOn IX (898-900) Benedict IV (900-
903), Leon P (903) Hristof (903-904), Sergiu III
(904-11), Anastasiu III (911-13), Lando (913

Asta-cli la alegerea papei se urmeza dup. decisiunile Sinodu-

lui din Latran (1279), ale sinodului din Lion (1273) ei dupe de-.
cretalele lui Clement V (1305-14). Dupit' lista oficiala, publicata
in Ierarchia catholice, pante. ante -di au fost la Rome 262 papi.
Leon VIII este al 263-lea.

www.dacoromanica.ro
 277

14), Jon X (91.5-28), Leon VI (928-29), Stefan

VIII (929-31), Jon XI (939-36), Leon VII (936-
39), Stefan IX (936 - 42). Marin II (943 - 46),
Agapet II (946-56), /OnXII (956-64), Benedict
V (964 65), Ion XIII (965-72), Benedict, VI
(972-73), Domnu II (973), Benedict VII (975-84),
Jon XIV (984-85), Bo.nifaciu VII (985), Jon XV
-
(985 96), lOn XVI (996), Gregoriu V (996- 99),
IOn XVII (999), Silvestru II (999-1002), Ion XVIII
(1003), IOn XIX (1003-1009), Sergiu IV (1009-12),
Benedict VIII (1012-24), Ion XX (1.024-33), Be-
-
nedict IX (1.033 44), Gregoriu VI (1044 -
46),
Clement II (1046-47), Damas II (1.048), Leon IX
(1049-54), Victor II (1055-57), Stefan X (1057
58), Benedict X (1058-1059), Nicolae II (1059-
-
61), Alexandru 11(1061-73), Gregoriu VII (1073-

cal l II (1099
list II (1119
-
85), Victor III (1087), Urban II (1088-99), Pts-
11.18), Gelasiu II (1118
24), Onoriu II (1124
1.9), Ca-
30), Ino-
centiu II (1130 - 43), Celestin II (1143 44),
Luciu II (11.44-45), Eugenia III (1145-53), Anas-
tasiu IV (1153-54), Adrian IV (1154-59), Ale-
xandru III (1159-81), Luciu III (1181-85), Ur-
ban III (1185-87), Gregoriu VIII (1187), Clement
III (1187-91), Celestin III (1191-98), Inocentiu
III (1198-1216), Onoriu III (1216-27), Gregoriu
IX (1227 41), Celestin IV (1241), Inocentiu V
(1243-54), Alexandru 1V (1254- 61), Urban IV
{1261-64), Clement IV (1165 -69), Gregoriu X
(1271-76), Inocentiu V (1277), Nicolae III (1277-
www.dacoromanica.ro
 278

80), Martin IV (1281-85), °norm IV (1285-87)',

Nicolau 1V (1288-92), Celestin V (1294).
Dintre acesti pap! insemnati sunt :
1) Nicolae I (858-867), om destept, conscient
de datoriile sale si un luptator infocat al prerogativelor.
papalitatil. El este unul dintre eel mat marl pap! si
in el Roma a gasit un aparator nestramutat. Nicolae
a combdtut si adus la supunere pe vrajmasul seti
I6n, archiepiscop al Ravenet. Tot el in lupta ce-
avu cu Lotar al II-lea, regele Lorene!, reusi a face
pe acesta de a nu parasi pe Teutberga, sotia sa, in-
16.turand casatoria ce Lotar voea a face cu o Intre-
tinuta a sa, anume Waldrada, casatorie aprobata de
un sinod tinut la Metz sub presedentia episcopulu! de
Colonia. In ceea ce privesce dorinta sa de a domni
asupra Orientulul, Nicolae nu fix tocmal norocit. Nict
amestecul seii in cearta dintre Fotiu si Ignatiu, nict
nazuinta de a atrage pe Bulgari in partea sa nu de-
tera.' resultate satisfAcaOre.
Adrian II') (868-872), din o familie insemnat6.,
fuse cAsatorit ma! inainte de a fi ales papa si avea
din acesta casatorie o fiica. CAnd fu ales papa el avea
76 an! 2). Adrian ca si predecesorul shit Nicolati I, era
adept al lui Ignatiu, patriarhul de la Constantinopol,
si un vrAjmas al lu! Fotiu si al partidului acestuia 3)-
El a avut neintelegerl cu Carol Plesuvul, pentru ca acesta
')Muratori III, 1.
') Om modest, refuza in doue rinduri demnitatea de papa.
2) Romanum pontificem de omnium ecclesiarum praesuilibus
judicasse legimus, de eo vero quemquam judicasse non legimus"-
iata ce sustine el fata cu Fotiu.

www.dacoromanica.ro
 279

in 869 luasa in stapanire Lorena. Neinielegerile nu

se termina de cat dupe 869, cand regele m6re, iar
imparatia sa se imparte.
Silvestru III) (999-1003), de si ambitios si vio-
lent, este o persOna culta, ridicat la demnitatea de
pontefice roman din archiepiscop al Ravenel. Sil-
vestru este cel d'intalti papa frances, avend supra-nu-
mele de magicul, dat de contimporanif sel. Iubitor al
stiintel, Silvestru nu 'meta a lucra pentru a 's1 apro-
pria cit mat multe cunoscinle, chiar dupe urcarea sa
pe tronul pontifical, 2 Aprilie 999.
Fote cu imperiul, papa este autoritar. De si Hugue
Capet '1 ajutase pentru a se ridica la demnitatea de
pontefice, totusi el escomunica pe fiul sell Robert, cand
acesta contracts o casatorie nepermisa. Reusind a
atrage in partea sa pe Poloni si Unguri, cart primise
catolicismul, Silvestru se crede in stare a reforma epis-
copatul si a'l face In totul supus autoritatil sale. In le-
gaturi intime cu imperatorul Oton III, mijloci un
concordat, carece este dreptnu avea destula serio-
sitate, pentru a se stabili legatura dorita dintre, pute-
rea temporala si cea spirituals 2) Cu mOrtea impera-
') M.. Charles, Aperou histor. sur l'origine et le developp. des
meth. geom., Bruxelles, 1837.C. F. Hock, Hist. du Sylvestre
II et de son siecle, trad. par Aringer, Paris, 1838.M. Havet,
Lettres de Gerbert, 1889:Ern. Lavisse et Rambaud, Hist. gen.
T. I. f. 7 Paris, 1893.
2) Constitutia lui Otton era streina de caracterul poporului slat
vroind a aduce restaurarea imperiului roman (renovatio imperii
romani), folosindu-se de vechea formula : S. P. L. R. (Senatus
Populus Quae Romanus) @i credend eh pate sa face lumea ea
creda ca Roma, capul lumeI, tine frinele guvernulth globului
(Roma caput mundi regit orbis frena rotundi). Imperatorul avea
www.dacoromanica.ro
 280

torului papalitatea cade sub puterea aristocratiel ro-

mane.
Gregoriu VIP) (1073-1085). Urmas al lul Ale-
xandru II, arhidiaconul Hildebrand este ales papa sub
numele de Gregoriu VII, chiar in cliva inmormantarel
lul Alexandru 2), de catre der si popor, adunat in biserica
Santul I6n de la Latran , iar apol ceremonia in-
tronareli se facu in biserica Santul Petru. Impe-
ratorul Enric IV, de si nu se facuse alegerea dupe
placerea sa, dete consimtimentul cuvenit. °data urcat pe
scaunul papal, Gregoriu aura se urmeze reforma in
biserica, combatend simonia, investitura clerulul de
catre laid si sustinend superioritatea papei asupra
suveranilor. Hildebrand cu drept cuvint este unul dintre
papil cel mai insemnati al Romel si cu merite neta-
gaduite pentru curia papala. Pentru ca sä aiba clerici
supusi sie si se-I detraga de la relatiunile sociale in-
tergise cu desavarsire casatoria lor. Un sinod din 1075
opri investitura laica.
In Francia dorintele papel se indeplinesc mal cu usu-
rinta. In Germania insa lucrurile iau o fats cu totul
ostila papel si in fruntea nemultumitilor era insusi im-
peratorul Enric IV.

scaunul sea pe Aventin, inconjurat de omen' de serviciu cu in-

sarcinari qi numirile ce erail in us la curtearomana qi in cea bizantina.
Magistratii erail aceia§i ai papei ca §i ai imperatorului. Lucrarea
copilar4sca a lui Otton nu putu sa aiba resultate seriose si incer-
carea sa fu zedarnicita chiar de modul cu care dorea sa rea-
liseze planul unirei cu puterea spirituals.
2) Migne, P. L. t. C. CXLVIII.Harduin, t. VI.
2) Vedi procesul-verbal incheiat cu ocasia alegerei in 10 Maid,
indict. 11, 1073.

www.dacoromanica.ro
 281

Papa avea in partea sa poporul, care era nemul-

-Omit de stap'anire, si ajuta biserica, pentru a pune
capit apasarilor statului. In o epistola din lanuarie
1075 ate abatele de la Cluny, papa regreta ca Orien-
tul s'a despartit de Roma. «0 durere profunda, dice
el, si o tristeta generala me cuprinde, cats biserica de
Orient, impinsA de diavolul, s'a depertat de credinta
-catolica>. Cu bite ca. Roma a fugit de biserica mama.
Vroind a reforma biserica, Gregoriu VII se ocupa
de modul alegerei episcopilor si de reforma moravu-
rilor clerulut
Dupe dispositiunile luate de el, puterea civilg. nu are
nits un drept la confirmarea personalulul clerical, pentru
4. din causa amesteculul puterel civile, dicea el, s'a ajuns
la simonie in biserica. Alegerea episcopilor se facea
de clerici, ear a papel de cardinali t). Papa avea drep-
tul, and nu era regulata. Pentru dirigerea alegerei papa
trimitea, delegates set Dupe formula «Dictatus,» resultata
din acest principiu al alegerel, papa putea se destitue
pe episcopil, ce n:ar corespunde misiunel lor.
Dorind a introduce peste tot celibatul, Gregoriu in-
tampina multe dificultatt La Passau, clericil respund
,episcopulul Altmann ca «nu pot si nici nu voesc a
pArasi o traditiune ce se af1a de atita timp, si care
a fost toleratA de episcopil de mai inainte.x. Clericil din
Paris se intrunesc in sinod si refusa a primi celibatul

9 Cardinalii erail 7 episcopi (din Roma) preoti si diaconi.

In secolul XII emu 7 cardinall-episcopi : din Ostia, Porto, S.-Ru-
fina sag Silva Candida, Albano, Sabina, Tusculu si Palestrina,
apoi 28 cardinali-preoti si 18 cardinali-diaconi.
www.dacoromanica.ro
 282
.............., %. ..

ca neacceptibil ci contra] rafiunel. Asemenea in-

timpina refus papa si in alte partt. Totusi papa nu
dezarmeza, ci voea sa trebui sa domnesca. Cit de mult
Gregoriu cauta se ridice autoritatea episcopala se vede
din urmatOrele cuvinte cu care el recomanda pe lega-
tul s66, Amatus, catre credinciosil din Spania, Gasco-
nia si Narbonesia. «Ve ordonam, (lice papa, prin au-
toritatea nOstra apostolica, de a'l primi cum rte -at1 pri-
mi pe not insi-ne sail mar mult cum ag primi pe san-
tul Petru, de a ye supune lui in bite, de a asculta
cuvintele sale ca pe ale nOstre,, iar cand episcopul
de Macon nu se supune legatului papei, episcopul de
Albano, papa '1 apostrofeza si ii (lice: «Chiar dad. le-
gatul ar fi voit sa 11 impuna vre-o mesura nechibzuita,
ceea ce nu credem, to trebuial sa o primesci pentru
respectul catre scaunul apostolicd>
Alta'. grija'. .esentiala a lul Gregoriu al V11-lea fu de
a creste veniturile papalitalii. In acest scop el ineu-
raja obiceiul de a pune averile bisericilor si monasti-
rilor sub patronagiul Romel. Pe langa aceste veniturI,
papa mai avea imense proprietall date de credinciosi,
si care cresteati veniturile intr'un mod consicierabil 1),
avers care tote eratl adunate la palatul de la Latran..
Pentru a putea stabili monarhia absoluta In biserica 2
fall a fi acusat de inovator, Gregoriu al VII-lea in Wt.&

1 Comtele de Substantion, Petru, in 1085 dete luI Gregoriu al.

VII -lea t4i urma§ilor sof tote prodrietatile ce avea. Tot ast-fel
flour& o sums de nobill bogati.
') Dupa teoria sa episcopii nu eratl de cat niqte servitors ai
papei, caruia trebue sa se supuna in tacere.

www.dacoromanica.ro
 283

mesurile ce lua se declara de crestaurator al vechilor

traditiuni».
Dupre cum am clis mal sus, Gregoriu al VII-lea g5.si
un vrajmas in Enric al IV-lea, imperatorul Germania
Deja in 1073 Enric 'Area c& vroesce a 's1 ar&ta puterea
sa fata de papa. Imprejurarile politice ins& '1 relin4).
Dup& 1075 insA, imperatorul fAra a cons'ulta pe ni-
meni, numesce arhiepiscop la Milan pe un Ore-care TeL
dald, de si scaunul nu era vacant, si in acelasi time
episcopiile de Spoleta si Fermo, care -tineati de Roma,
le of era clericilor germani. La observarile papel, impe-
ratorul aduna sinOdele de la Worms si Piacenla (1076),
care depun pe Gregoriu. Enric 'I trimite o epistola,
in care 'I d& titlul de 4: Hildebrand , falsul calugar 0 si 'I
comunia cele hotarite de sinOde2).
Roland, un cleric din Roma present& papel seri-
sOrea imperatorulul. Papa nu perdu curagiul. Sinodul
reunit la Latran, sub presedentia sa, escomunica pe
rege si top carl ar fi in partidul sea. Din cele de mal
sus se vede c& ostilitgile erau duse departe intre
papa si imperator.
') Ere' luptele cu Saxonii, pe care '1 batu la Hohenburg pe Un-
strut §i 'i sili a incheia un tratat umilitor.
2) late ce '1 scrie Enric intre allele : Enric, rege nu prin usur-
pare, dar -prin vointa lui Dumnedeii, lui Hildebrand, care de a-
cum nu mai este papa, ci fal§ monah. lisus Christos ne-a che-
mat la regalitate, in timp ce nu te-a chemat la sacerdotiu.
.....Tu m'ai atacat, pe mine care sunt consacrat rege §i care,.
urmand traditiunea parintilor, nu pot fi judecat de cit de Dum-
nedea singur §i nn pot fi depus ptntru o altft trims de cat data
,a'§i pirasi credinta. Lovit de anatema, condamnat de judecata
episcopilor no§tri §i de noi, jos, parase§te locul ce ai usurpat.
Ca ast-fel scaunul santului Peru sa fie ocupat de un altul, care
nu cauta de be a acoperi violenta cu mantia religiunei §i care

www.dacoromanica.ro
 284

Hota'rirea sinoduluY depunea pe Enric si scutea de

Juramintul care el pe toiY supusii s61.1) Imethat ce
aparu acesta hotaire, principil ce urail pe Enric in-
cep a's1 arata pe fata ura lor. Rudolf din Suabia,
Bertold din Carintia, We lf din Bavaria impreuna
cu alts principi germani tree in partea papei. La
Tribur (in 1076) partisanii lul Gregoriu VII, adunati
in conciliu, decid ca data piny la 22 Februarie 1077
Enric nu se va impaca cu papa si nu va dobandi
ertare, atunci remane detronat. Pans la reabilitare,
Enric trebuia se nu mai faca nici un act de guverna-
mint, ci sa stea retras la Spira. Un conciliu era anun-
lat pentru Februarie 1077. Pentru a preintimpina re-
sultatele triste pentru el, data conciliul se lipea sub
presedentia lul Gregoriu VII, Enric impreuna cu socia
sa Berta si cu fiul sell Conrad, tree Alpil pe o erns
fOrte frigurOsk si se due la Canossa, unde papa era
visitatorul comtesei Matilda. 2) La Canassa cu Mote sta-

invata santa iuvetatura a s-tului Petru. Ea, Enric, rege prin gra-
tia lui Dumnedea, eu iti die cu toti episcopii nostri : Jos! Jos !
1). Fericitu-le Petru, dice papa, principe al apostolilor, asculta,
to raga. servitorul ce 1-ai nutrit din copilarie... Tu 'rni esti mar-
tor cu Maica Domnului, cu fericitul Paul ca biserica romans
m'a chiemat a o conduce. Ca representant al teu am primit de
la Dumnedeu puterea de a lega in cer si pe pamint. Plin de a-
t6sta convingere, pentru onorea si apararea bisericei tale, in nu-
mele a tot puternicului Dumnedeu a Tatalui, a Fiului si a San-
tului Spirit, prin puterea si autoritatea ta, tagaduesc regelui En-
ric, car° s'aa ridicat cu o mandrie necunoscuta contra bisericei
tale, conducerea Germaniei si a Italiei; desleg pe toti crestinii de
juramintul de credinta ce au prestat sail cari vor presta ; opresc
ca cane -va se-1 serveasca ca pe un rege.
2). La Pavia se adunase in jurul sea toti inamicii papei din
localitate $i '1 ofereau lui Enric ajutor; dar el nu putea merge
pe acest drum in un timp de nesiguranta.

www.dacoromanica.ro
 285

ruintele Mati ldel si a lui Hugue, abate din Cluny, papa

nu vroesce a se reconcilia cu iniperatorul. In cele din
urrna., dupe trei Ole de asteptare (de la 25-27 Ia-
nuarie) in zapada, descult si postind, papa in a patra
di '1 primesce si ridica de asupra lui escomunicarea
Indata dupe impecare papa efectuA Liturgia In pre-
se* lui Enric.
Cu tOta umilirea de la Canossa, Enric nu este li-
nistit. Principil germani intrunitI la Forchheim la 15
Martie 1077 proclama de rege pe Rudolf de Suabia, 2)
in locul lul Enric, pe care '1 considers depus. Inami-
cii papel din Italia Nordic& nu pot aucli despre supu-
nerea regelui, fAra a isbucni in- nemultumiff. Totusl
puterea lui Enric cresce gilnic si in cele din urma se
vede ca alegerea lui Rudolf nu multumea tote. Ger--
mania. .

In fruntea a 12000 Omen'. Enric reusesce la Ra-

tisbona se faca. pe Rudolf se plece in Saxonia, iar la
UJm (1077) Rudolf este condamnat impreun5, cu spri-
jinitoril sei Welf, Bertold etc. La un sinod din 1080
papa is partea lui Rudolf. Gregoriu nu putea suferi
independenta lul Enric, de aceea '1 declarA din nou

'). In scrisorea ce papa trimite aliatilor sal is spune intre al-

tele : toil din jurul vostru au intervenit in favorea sa cu ruga-
ciuni si lacrami, minunandu-se de Carla peste fire a sufletului
nostru unii strigail chiar ei aratam nu numai severitatea unui
pontifice, ci chiar cruzimea unui tiran (sed quasi tyrannicae feri
tatis crudetitatem esse clamarent.
Ast-fel explica reconciliarea cu Enric 1i, aratil cit de cu grew
I-a Post Se-1 erte ; dar, a cedat.
2). Rudolf fu incoronat rege la Maienta. El primi de la Gre-
goriu VII o corona cu acesta inscriptie Petra dedit Petro, Pe
trus diadema Rudolfo.

www.dacoromanica.ro
 286

depus, mat ales ca Rudolf batuse pe Enric la Muhl-

bausen. In Octombre 1080 Rudolf este ucis in ba-
talia de la Elster, iar papa perde situatia ce Is1 ere-
asa. La Bamberg episcopil depun pe Gregoriu VII,
iar la Brixen aleg papa pe arhiepiscopul de la Ra-
yena, Guibert, sub numele de Clement III Invin-
getor, Enric is drumul spre Roma. Asaltul cetatel tinu
mat multi ant si Roma nu capitula de cat in 1084.
Papa se retrase in castelul Santulul Anger, iar Enric
-triumfator consacra pe Guibert. papa, primind de la el
-corOna imperials. Apropierea lul Gregoriu de Normand'
nu'I fu destul de folositOre. El see retrase la Monte-
Cassin, apoi la Salerno, unde mOre in 25 Maiii 1085,
-pronuntand aceste cuvinte : Dilexi iustitiam et odi-
iniquitatem, propterea morior in exilio.. (Am iubit drep-
tatea, am urit nedreptatea, de aceea mor in exil). 4).
Inocentiu III 2) (1198- 1216). Starea bisericei
romane nu era tocmal satisfac6tOre and in Ianuarie
1198 cardinalul Lotar din Segni fu ales papa sub nu-
mele de. Inocentiu III, la etatea de 37 anl. Studiat in
scOlele din Paris si Bologne, ferm de caracter, activ,
Inocentiu ca si Gregoriu VII parea ales pentru ridi-
carea puterel ponteficale, care se gasea Intr'o situatie
sea, iar puterea ternporala nu o avea de cit cu nu-
'). Guizot vorbind despre Hildebrand dice : Acesta era in
reformator ca si Carol eel Mare si Petru eel Mare. El a volt sit'
xeformeze biserica si prin ea societatea, introducendu-I mai 'India
moralitate, justitie si regull, a vroit a face prin Santul scaun si
in folosul sea, sc supumi lumea civila bisericel si biserica papali-
JAW.
1). Hurter, Hist. du pape Innoc. III et de ses contempor., trad.
clin nemt.

www.dacoromanica.ro
 ...`,....
587

mele. Prudent in esecutarea planurilor sale absolute,

acest papa_ este un bun cleric, un abil diplomat si
un escelent jurist. Principiile sale doctrinare sunt largl
de tot in ceea ce privesce drepturile papalitalil. (Man-
tuitorul a lasat lul Petru, dice Inocentiu, nu numai
conducerea intregei bisericl, dar chiar a lumel intregi.*
Inarmat cu convingerea ca in adever puterea spiritu-
als este representanta a Wta puterea ce Vote esista pe
pamint, papa Inocentiu nu perde nici o ocasiune de
a nu inriuri asupra Statului civil. Indata dupe alege-
rea sa face din prefectul orasului un functionar al
sea si ca atare de la el trebuia se primeasca inyesti-
tura si lui sei depuna juramintul de credinta.- Co-
muna era pusa sub suprematia papei, pentru ca seful
comunel (summus senator) era numit de el.
Fat& cu certele ce erati in Germania, papa inter-
vine si declara ca el ca unul ce are dreptul de a
consacra pe imperator, are si puterea de a dispune
de corona, de Ore ce electorii nu au dreptul de ale-
gere de cit de. la Roma. In Martie 1201 Inocentiu se
pronunta pentru Oton IV, iar Filip de Suabia more
in 1208. Oton se incorona la Roma de catre Inocentiu in
Octombre 1209. °data% stapan pe putere, nu mai vroi
sa tins fagaduelile date. Aliandu-se cu Filip-August,
regele Franciel, Inocentiu depune pe imperator, '1 es-
comunica si deslega pe credincioil supusi lul Oton,
de juramintul de credinta ce i -au facut. Principil con-
trail Jul Oton IV '1 parasesc in 1211 si in urma in-
vingerei ce acesta sufere la Bouv- iens din partea lui
Filip August, Oton simte ca si-a perdut mull din

www.dacoromanica.ro
 288

puterea sa. In adever in 1211 principil la Nuremberg

aleg rege pe Frederic II din casa de Hohenstaufen,
aprobat de papa imediat, ce trimisul electorilor, An-
sehn din Iustingen ajunse la Roma si comunica lui
Inocentiu despre hothirea luat5, la Nuremberg. Fre-
deric la 1212 se duce la Roma si depune juramint
de credinta papel; iar la 1213 prin hula de our de
la Egra recun6sce Romei mar multe drepturi.
Prin amestecul seti in afacerile interiOre ale Ger-
maniel papa I perdu mult din iubirea ce avea intre
locuitoriT acesteT ter1 si puse inceputul dorintei de a
se aduce Ore care reforme bisericei, care 'si uita mi-
siunea ce 'I era incredintata pe pamint. Cu tote aceste
interesul regilor din acest timp 'I face sa se alipesea
de el. Asa sunt apeteniile din cele doue Sicilii, din
Suedia, Danemarca, Portugalia, Aragon, Polonia, Ar-
menia, intru cat-va Serbil si BulgariT.
In Anglia Inocentiu avu sa intalnesca obstacol la
alegerea episcopului din Canterbury din partea rege-
lui Ien far5. de tara. Acest rege nu vroia sa confir-
me alegerea lui Stefan Langton si atunci papa pro-
nunta interdictul asupra lui (1208) iar Ora fu data
lui Filip August.
Supunere scaunului papal, libertatea alegerilor biserieekti,
apararea contra ereticilor, dreptul Romei de a primi apeluri si
recunoqterea propriettitilor din. centrul Italiei.
2) Interdictul era un fel de pedepsi cu care Roma fovea pe
nesupu§i si in urma citruia crekitinii erati privati de mistere, de
dreptul a intra in biserica, de a fi inmormantati biserice0e. Inter-
dictul era personal, local §i mixt. Personal, se resfrangea asu-
pra unei ore-care persOne ; local, se intindea asupra tuturor cre-
dincio§ilor din o locatitate ore-care; mixt, in care se coprinde am-
bele cele doue de mai sus, atingend localitati qi persone ca un

www.dacoromanica.ro
 289

In 1213 Ion. se supuse papei si totl clericil exilatl

se reintorc in Anglia. Regele se oblige a plati papel
un tribut anual de 1000 livre. Poporul, mal ales ba-
ronil, nu se asociara cu regele. El cereatl. garantil si
nu se linistira pang. nu le acorda imperatorul Marea
Charta (1215), care asigura privilegil nemultumitilor.
Ape land la Inocentiu, acesta condamna Charta si es-
comunica pe toil inamicil. regelul.
Cruciada intreprinsa sub auspiciile lul Inocentiu
ocupa Constantinopolul, in loc de a se indrepta spre
pamintul sant, dupe cum se facuse planul. Purtarea
brutala a Occidentalilor facu pe Orientali sa inte-
lega ce scopurl nedemne urmaresc el si se caute a se
feri pe cit posibil de orl ce apropiere cu el.
Sinodul de la Latran (1215) compus din 412
episcopi si 800 abatl si preoti avea de stop, cum spu-
nea Inocentiu in epistola de convocare, ca sa se o-
cupe de cestiunea lizard locurilor sAnte si cu re-
forma bisericel. Acest sinod, clicea Inocentiu, va
face se infloreica virtutile si va nimici vitiile si ere-
siile, intarind credinta si aducend paced. Sinodul con-
damng, pe Albigenjl, Catari si erorile lul Ioachim din
Flora, se ocupa de disciplina bisericel si decide ca
o noue cruciada sa se incepa la Maiu 1213. Can6-
nele facute de acest sinod sunt in numer cue 70 si
au multe dispositil bune pentru disciplina.
Sinodul din Latran fu cel din urma act al lul Ino-
centiu. El muri la Perusa in Julie 1216.
fel de condamnare colectiva.Interdictul in formele acestea era
un obiceia al bisericei romane.
19
www.dacoromanica.ro
 293

Biserica ocidentala
a) Starea clerululIn occident clerul are o positi-
une cu totul de osebitade cea din orient, unde impreju-
raffle politice ail oprit on -ce desvoltare mai insemnata.
Clerul occidental a carui putere se rezema in papa,
era a tot puternic. Activitatei sale misionare si lega-
turd dintre papi cu imperatoril se datoresce acesta.
In adever, respandirea crestinismului in diferite 041
ale pamentului au facut ca poporele crestinate sa 'st
aiba atintite privirile spre Roma, care era lumina lor.
Pe de alta parte Roma, stapana a consciintelor cre-
dinciosilor, nu se multumea numal cu influenta sa spi
rituala, ci cauta sa aiba un rol preponderent in lume,
Pusa pe acest drum nu neglija nici o ocasiune spre
a 'si ajunge scopul. Prietenia papilor cu Carolingit,
mai ales dupa 752, cand dinastia Merovingilor fu in-
laturata de la tronul Franciel, aduse mart beneficil
Roma Papi inving6tori at Longobarzilor, cu ajutorul lui.
Pepin, Roma dobandesce si posesiunile ce acestia aveati
in Italia, avend ast-fel un teritoriti, care, find inchi-
nat santului Petru, era considerat ca patrimonium
Petri.
Incoronarea mai departe a lui Carol eel Mare de
catre papa, cum si a urniasilor acestuia, fadura pe papt
se stabilesca o doctrine. a lor, in virtutea careea nici
un principe nu 'Ate stapani de cit dupa ce a fost
incoronat de papa. Procedarei acestia datorim legiuirile
coprinse in asa numitele decrete ale 'ill Pseudo-
Isidor, in basa carora papil aveati o multime de pre-
www.dacoromanica.ro
 291
..MYW,W,
tentil, cart tOte tindeati la injosirea puterel lumesci si
la anihilarea drepturiior episcopilor de sub ocarmuirea
Roma Cu tOte acestea dacl. Roma, prin atta sa, pOte
a 's1 dobandi o putere destul de mare, nu este mat
-putin adev6rat ca lumea prin cultura scie se desbrace
pe pontefice de hainele puteret temporale. Mal molt
Forty morala, care este zemriul deosebitor al clerulut,
lipsesce Romel In timpurile, cand cugeta la alte luci urt
de cat la cele bisericesci. Orbit,l, papil prefac scaunul
pontifical in apanagiul coruppnei. Asa se esplica de
ce in secolul al X-lea Teodora si fiica sa Maro pu:,
nea si detrona papil, cart, in realitate nu erau de cit
Omenil for de aprOpe sail copil de at Jon Starea mo-
ral& este atit de. decacluta in cit cu greil Leon IX
pOte se o ridice putin si ast-fel cu el sä. se incepa o
era mat convenabila cu caracterul sant al acelora ce
sunt representanil al WI Iisus Christos pe pknint.
Lumea insy era satula de amestecul papilor in cele
lumesci si de tirania cu care se purtalf. De aceea nu
'1 este cu grew a inventa pe socotela for istoria cu pa-
peasa Ioana (855), care nu s'a sciut ca este femee de
cit prin faptul nascerel unui copil tocmal, cand era in
mijlocul unel procesiunt religiose.
Din punctul de vedere al activitatel misionare tre-
bue sa remarcam ca biserica Romel a respandit cres-
stinismul la Wench'), Pornerann, PrusienP), Li-
') Wendil primesc crestinismul dupe ce sunt supusI de Albert
Ursul, si Enric Leul preotul Vicelicind, este trimis in Olden-
burg, iar Hartwig din Brema este insarcinat cu regularea si or-
ganisarea clerului.
Pomeranii, coprinsi de Boleslas al II1-lea regele PolonieI,
www.dacoromanica.ro
 292

vonieni'), Lituan12), locuitorii din insula Riigen3) ci

LaponP). De asemenea el trimit misionarl si in ex-
tremul orients).
se convertec la crestinism. Misionarul for Insemnat este Otton
din Bamberg, dupe ce Adalbert din Praga fusese ucis in 997.
Insula Wallin avu cea d'intAid episcopie la Iu lin, iar de aci se
stramuta la Camin (1188).
8) Prusienil sunt convertiti de monahul Christian din monas-
tirea Oliva ( langa Danzig) care incepu predica in 1209. Ajutat
de ordinul Teutonic (1226) si de ace! al Fratilor sabiel (1227),
reusesce in 1283 a'l supune autoritAtei bisericel. PAgetnii in cea
mai mare parte fiind nimiciti, tera fu populata cu german'. Bi-
sericene el se impart in patru episcopii : de In Kulm, Pomera-
nia, Ermeland si Samland (1255) (veal hist. par Hemmer Paris).
9_Livonienir primesc notiunile crestinismuluI de 1a cillugarul
Meinhard din monastirea Siegeberg (Holstein) in 1186. Mai mult
succes avu aci Albert de Buxhovden, caruia se datoresce si in-
fiintarea orasului si a episcopiel din Riga (1200).
1) Lituanif primira crestinismul in 1251 tend ducele for Min-
dow se boteza. Vitus in 1252 fu episcop al lor. Abea in 1386
crestinismul putu sh se stabilesca aci si atunci numal in urma
casatoriei regelui Iagellon cu mostenitOrea tronului Poloniei. De
aci inainte crestinismul este declarat religiune de stat. Mal inainte-
insA, atit dorninicanul Vitus cit si alti occidental! cum si Rusii
lucrasera la convertirea unei part! din Lituania.
8) In insula Riigen crestinismul se introduce prin Daneji, car!
in 1168 cucerira acesta Ora, si prin regele for Valdemar I facura
convertirea locuitorilor In religia crestina.
4) Laponil §i Finnii se crestinarA prin Suedezi, care ocupara Fin-
landa la 1153 si Laponia la 1279. Cuceritorii au trebuit insA se
intrebuinteze multe mijlece pima se convertese.A pe acesti pagani
intr'un mod definitiv. Ast-fel se esplica de ce Finnii aunt Inca pa-
gan! pina la finele secolului al XIII-lea, iar Laponil pina 1335
Silinte/e Suedezilor au fost incoronate de succes.
6) Cit pentru estremul orient, occidentalii Isl. pun silintele de
a le succede 4i aci introducerea crestinismului. Deja de inainte
in India §i China era respanditA religia crestina. In suta a XI-a
triburile tartare Keraite cunosc prin seful for evangelia. Inno-
centiu IV in 1245 trimite misionari in aceste part!. In 1291 pina
la 1330 Ian de Monte Corvino castiga mare teren in China si
biserici crestine incep a se zidi in Peking si provincil. Sub Cle-
ment V biserica din Peking fu ridicata la trepta de arhiepiscopie.
Franciscanii si Dominicanil se ingrijira pentru convertirea mu-
sulinanilor din Tunis si Maroc. Succesele repurtate de el nu aunt
www.dacoromanica.ro
 293

Ordinele monahale
Monahismul occidental, gratie organisarei data de
Benedict din Nursia, facea progrese, find asezat pe
niste haze solide, care '1 arata ca este folositor insii-
tOunei si ca ajuta intru cat-va si societatea. Cano-
-nul 23 al sinodulul din Latran (1215) si 23 al Sino-
dului al II-lea din Lyon, (1245), preyed ca nu se pot
inflinta ordine religiose in afarl de cele deja stabilite;
totusi nu se putu practica oprirea si o multime de
ordine sa infiinteza. Ast-fel fury ordinele cersetorilorl),
Militare2) si tertiarii sau fratil penitentel (fratres
de paenitentia 3).
Ordinele monahale, fie-care in special, sunt : mona-
MI din Carthusium4),Cisterciensi15), Premonstra-
asa mart, pentru ca mahomedanil aveaii legi forte aspre si su-
puneaa la pedepse capitale pe acel ce ar fi incercat sa conver-
-tesca, pe locuitorii, supusi koranului.
') Ordinele eersetorilor predicaa saracia generala si nu tra-
iaa do cat din acea ce li se dedea de credinciosi, fall a stringe
vr'o avere. Functiunea for in societate era de a predica cresti-
.nismul si a servi cele ale preotiei. La capul ordinului era un ge-
neral al ordinului.
2) Ordinele militare intruniart insarcinarile monahismului cu
ale militfei, avend grija de a apara cu armele pe credinciosi. Ca-
pul for era si la ardinele cersetore tot un general al ordinului.
3) Cat pentru fratif penitenfei, ei traesc intr'un ascetism rigu-
a-0s si Ara a avea vr'un Ice determinat in Monastiri. Intemeeto-
rul ordinului este Francisc din Assisi.
) Aceste ordine luate dupe impartirea de mai sus, avem pe
n3onahif din Carthusium (Chartreuse), intemeiati in ordine de catre
Bruno din Colonia, apol canonic in Reims. Infiintarea ordinului
.se datoresce nemultumirei ce avea Bruno pe episcopul locului.
Locul ales de el fu Carthusium (langa Grenobla). Pan& in 1137
n'avem nimic scris de la ei. Atunci Guigo sense regulele ce se
observa de ordin. Intro acestea se vede c& monahil din Char-
treuse eraa forte austeri, petreceaa in o liniste forte mare si 'sI
laceati o placere ea timpul liber, dupe rugaciune, se -1 intrebuin-

www.dacoromanica.ro
 20-1

tensiP),FranciscaniP), D orninicanill),CarmelitiP),
Augustinii 5), Cavaleril SAntului Ion 6), Templie-
n77),si ordinal teutonic8).
teze la transcrierea cartilor si la lucrari de gradinarie. Ei um-
bleu in haine albe. Intre cele 180 monastiri, 12 sunt case pentru
femei.
it Cisterciensif din Cistercium (langa Dijon) infiintara monas-
tiiea for la 1098 prin staruinta abatelui Robert. In acesta mo-
nastire se observed regulele lui Benedict. Imbracamintea for era.
o haina alba. Peste totul se predica saracia §i simplitatea. Ber-
nard dete o none intocmire ordinului, din care causa cisterciensii
aunt cunoscuti si sub numele de bornardini.
'),Prepa,onstratil, cel mai insemnat ordin dintre canonici re-
gulares", este infiintat de care Norbert din Xanten (pe marginea-
Rinuluil. Numele acestuI ordin i s'a dat de la localitatea in care
s'a infiintat si anume PrEemonstratum (langa Laon). Imbracamin-
tea for era alba. Din Francia ordinul se respandi in Germania.
9 Franciscanif all de intemeetor al ordinului pe Francisc din
Assisi (Italia) (1182-1226), purtand §i numele de ordin al mino-
ritilor (ordo fratrum minorum). Scopul ordinului era de a predica
penitenta. Franciscanii aveaa regule dupe care se conduceaa ;
iar imbracamintea for era negriciosa.
Papa Onoriu al III-lea aproba ordinal in 1212. Clara de la
Assisi infiinta un al douilea ordin 1212.
Esemplul Jul Francisc a fost imitat de altii si in curand nu-
merul monastirilor crescu. La inceputul secolului al XIII-lea erail
aprope 200,000 membri. El devenira un: mijloc de intrebuintare
al papilor, pentru ca prin predica si prin predarea sciintel in
stole, se puteaa introduce pretutindeni.
9 Dominicanil, ordin infiintat pentru combaterea Albingejilor,
avu de intemeetor pe Dominic Guzinan din Calahorra, in diecesa
din Osma, in Spania, §i fu aprobat de papa Inocentiu III, caruia
Dominic 'I espuse in persona regulele ordinului ce vroia a infiinta.
Constitutia for datka din 1220, iar imbracamintet, for este alba.
Scopul DominicanilOr era de a lupta contra eresiei in genere-
si a'i opune omen" devotatl In studio §i predica. Numele de frati
predicator' este dat ordinului de dare papa Onoriu al III-lea. Or-
ganisarea ordinului se dete de catre Raymond de Pennafort, al
treilea general al ordinului (1238). In 1280 era o monastire a,
Dominicanilor in Groeland.
0 C:ormeli(if all de intemeetor pe un Ore-care cruciat din Ca-
labria ermine Berthold. Acesta impreuna cu clece tovarasi ai se."
se retrasa in grota santuiui Ilie de pe muntele Carmilului (in.
Palestina) §i acolo traira impreuna (1156). In secolul al XIII-lea,

www.dacoromanica.ro
 295

b). Serviciul divin.

Disciplina penitenfel, serba, torile. Arta creq-
tina.Moravurile crestinilor.
Biserica occidental& incepe a se deosebi de cea orien-
tal& Inc& prin practicele sale. Ea nu mai oferea euharistia
sub ambele forme si in acelasi timp nu permitea a se da
copiilor indat& dupe ce erau botezati. Centrul cultului es-
tern era euharistia. La liturgie se ridica hostia, dupe ce

(1245) ordinul veni in Europa, eael nu putu trai acoIo din causa
mahomedanilor. Simeon Stock este eel d'Antein general al lor.
Hainele for erail eenusii inehise.
5) Augustinienif sail ordinul eremitilor augustini, este infiin-
tat prin staruinta papei Inocentiu IV, care in 1243 stranse pe
toti eremitii din Toscana, i prin aceea a papii Alexandru IV,
care aduna pe toti eremitii In ordinul acesta. Imbracamintea for
era negra.
'1 Ordinul Stintuluf 16n (Hospitium I. Iohannis Baptistae) este
infiintat de negutatorii din Amalfi si s'a reorganisat de Gerard
si Raymond du Puy. Ei, purtail o manta negrA cu o truce alba.
and Ierusalimul fu coprins de cruciati, ordinul capata o mare
vaza. Dup6 espeditiunile cruciate se duse in Rodos si de aci
in Malta.
'1 Templierif. Hugo de Payens impreuna en opt cavaleri fran-
cezi dete nascere in 1123 ordinului acestuia. Scopul infilutarif
ordinului in de a apara pe pelerini. Resedinta for era pe locul
unde fusese tempiul Iudeilor in Ierusalim, purtend numele de
pauperes commilitones de templo. Imbracamintea for era o manta
alba, cu truce rosie. Din Ierusalina Templierii vin in Paris. Or-
dinul este desfiintat la 1311 de eatre papa Clement al V-lea.
el Ordinul eavalerilorteutaal. Acest ordin este infiintat de Fre-
deric din Suabia la Acco (1198). In 1226, eyelid in fruntea for
pe Hermann de Salza se due in Prusiax pentru a converti pe
loeuitorii acestei teri la crestinism. Imbracamintea for era o
manta alba Cu o truce negra. Acest ordin a luat parte la con-
vertirea Livonienilor.

www.dacoromanica.ro
 296

era santita, spre a fi adorata de credinciosi.1) Serba-

tOrea in onOrea Santului Mister, infiintata la Liege
.

(1246), se respandi in WO, biserica de catre papa Ur-

ban IV. Pentru mai mare respect catre euharistie, se
decise de papa Gregoriu X ca crestinil se ingenunche
de indata ce se incepe consacrarea si se stea ast-fel
pane la impartasire. Se escepta chlele de la Craciun
si de la Pasti.In 1215 Sinodul al IV-lea de la Latran
formula termenul de transubstantiatiune pentru a es-
prima misterul euharistic, mai ales prefacerea elemen-
telor. Prin canonul 21 al sinodulul al IV-lea de la
Latran se decise ca crestinil sa se comunice cel pu-
tin ()data pe an si anume la Pasti. Abusul de a se
face mai multe liturgil intr'o di fu oprit de simidele
din Londra (1200), Oxford (1222) Trevira (1227) si
Rouen (1231). Se permise rose ca la nevoe, cum este
bung Ora'. la Craciun si Pasti, sa se faca doue liturgic
intr'o di. Sinodul din Sarragosa (1239), margini per-
misiunea numal pentra serbatorile Craciunului. Cat
pentru disciplina penite.ntel, se instituira peniten-
tiari, In urma decisiunel conciliului al IV-lea de la
Latran. 2) Penitenta publica fu inlaturata cu totul. In
timpul lui Francisc din Assisi, disciplina acesta isi re-
capata din severitatea ce avea in timpurile vechi, obici-
nuindu-se iarasi penile* public& Ordinilor cersetOre
se datoresce inbunatatirea practicelor penitentei si ridi-
carea spiritului acestul Mister.
') Hist. par Hemm. p. 1, p. 538. Hist. gen. par Lay. et Ramb.
fast. 14, t. II, p. 252.
2) Prin canonul 21 al acestui Sinod se decise ca credinciosii
sa se marturiseqca odatA pe an la preotul for respectiv.
www.dacoromanica.ro
 297

Rugaciunea Ave Maria se institui in secolul al

XIII-lea, copringend salutarea facuta Santei Fecidre de
catre Anger si de care Elisabeta.1) In suta a XVII-a
acesta rugaciune era respandita in tote bisericile occi-
dentale.
Intre serbatorile instituite in acest timp putem
cita serbatdrea in oncirea lul Dumneeleu, care tinu de
la 1346 pina la 1'64, cand fu data uitareI, pentru a
reaparea in secolul al XIV-lea. Asemenea vom men-
tiona serbatorile Sa,ntilor Mihael, Nicolae si Lau-
renciu, serbAtOrea Inalterei SAntei Craci si a Sam-
tire! (tarnosirel) bisericeli Numerul serbatorilor se
sporesce in curind. In 1222 la sinodul din OxfOrd se
face mentiune de 53 serbatorl in care lucrul era sus-
pendat.
Construirea bisericilor este tot dupe forma veche
a basilicelor. Occidentul, incepend cu secolul al X-lea,
intrebuinteza stilul roman 2), care este in flOre in
Francia si Germania in secolul al XI-le si al XII-lea.
Un alt stil intrebuintat in aceste tell este acela numit
al transitiunel 3).
T) Pana aci rugaciunile obicinuite eraii Tatal Nostru si Sim-
bolul Credintei.
1) Stilul roman veni in urma stilului latin, si inaintea stilu-
lui Galic. Bisericile Acute in acest stil se caracterisaii prin in-
trebuintarea boltelor in locul acoperemintului ce da prilej la in-
cendia, prin inlocuirea colonelor cu stalpi, uniti prin arcuri, care
au deasupra cupola. De si frumos, maret, stilul. roman nu pre-
shit& un tot s.rmonic. Ferestrele ca si usele erail in forma de
arc. Bizantul era mai victorios cu biserica Santei Sofii din Con-
.stantinopol. ScOlele mai insemnate, care dad nascere la monu-
mente in stilul roman, sant : scOla lombarda, pisana, siciliana,
normanda, provensala, renana. westfaliana, saxona, prusiana, etc.
i) Stilul de transigune, in care sunt facute mai =Re bise-
www.dacoromanica.ro
 298

Sculptura se desvoltA si ea sub influenla stilulut

roman si primi o mat mare stralucire in Germania.
Pictura pan& in secolul al XIII-lea nu presintl
nimic mai insemnat.
Ea infalisezA mai mult partea simbolica, de cit ar-
tistica. Ast-fel se esplicl de ce pe pere01 bisericilor se
gAsesc picturate felurite simbOle. Picturile ih stilul bizan-
tin nu cauta a pune inaintea credinciosilor de cat un stil
care sa represinte departarea cit mai mult a omului
de lume.
Poesia. In timpul acesta domnesce poesla lirica
si acea epic& Caracteristic este ca poqii acestul timp-
se On cu mare rigOre de a canta in poesiile for cit
se pOte mai esact faptele istorice. Poesia lirica se des -
volta mult in occident si se manifests in imnologie.
Musica bisericesca1) castigA prin reorganisarea
et de ca.tre Ambrosiu al Mediolanului, care Intocmi
sistemul sea, basandu-se pe sistemul grec, introducend
in bisericile Occidentulul respunsurile.
Dar cantarea ajunse la un grad de desvoltare sub
papa Gregoriu cel Mare, care infiintA Orphanotrophium
in care intrau arfanil si de unde esiati cantaretil. Papa
Sergiu al II-lea reparA acesta. scOla. Cantarea din tim-

rid din Germania si Francia, cum aunt acele de la Limburg

Bamberg, Noyon, Cluny, Notre-Dame d'Avesnieres etc., incepe
a se arida, in secolul al X]I -lea. Bisericile Acute in stilul acesta
au absida poligonala, jar boltele jail forma, arcurilor cu dungi,
representand un unghiu in viirful unel bold. Un perete despartea
altarul de corpul bisericei, perete care in urmh dispAru si ru-
mase numai grilajul. In timpul acesta se infiinta lectoriul de
unde se predica.
') Gerbert, de Cantu et Musica sacra.

www.dacoromanica.ro
 299

pul lui Gregoriu n'are nici ritm, nice mesura, ne putend

fi cantata. de cat de mai multe persOne. Cantarea acsta.
primi Ore-care modificari, dar reina se tot conducatO re-
in Occident.
Credincele poporuluiBiserica de la Intemea-
rea sa a cautat sa combats erorile popOrelor, la care se
introducea. Dorinta acesta se realisa incetul cu ince-
tul. Este insa constatat istoriceste ca unele credinte si
practice erati greil de inlaturat cu totul. Special pen-
tru biserica Occidentals credintele si practicele pop&
relor germane, unde strabatuse crestinismul, n'ati pu-
tut fi starpite. Germanil Isi pastrara multa vreme cre-
dintele for in farmece si magii, carora in crestinism le
deters o noue fcrma.. Asa erati sortes sanctorum cu
care vroiati a prevesti viitorul prin intrebuintarea Bi-
bliel. Biserica a avut mult sa lupte, pana ce papa Ino-
centiu III se cregu in putere de a le condamna, ca.
unele ce injosesc puterea crestinismulut si scobOr&
pe Dumnedeil La cercarea Omenilor.
Acesti Omeni (barbaric) considerati crestinismul ca
si paganismul, deci misterele ca pe niste magil. Et
credeau ca. diavolul intervine in afacerile Omenilor,
chiar cele niai familiare.
Gra' a fost asemenea sa se starpesca obiceiurile po-
pcirelor barbare deprinse ca furtul si cruzimele ; totusi
prin esemple si practicarea virtutilor, reusi a inlatura.
si aceste obiceiuri rele.

www.dacoromanica.ro
 300

Scriitoril Insemnall din secolul IXXI

ImprejurArile prin care trece biserica nu 'I permite
-a lua o desvoltare mai mare teologicA. De aceea
nick sciin ele si nicl literatura bisericesca n'aq dat re-
sultate asa insemnate. GAsim insa unele pers6ne, ca-
rora datorim cate-va lucrari de valore si intre aces-
tea vom cita pe Raban Maur'), Beda Venerabi-
11112), Alcuin 3), Batrainnus4),. Paschasiu Bad-
1) Beda venerabilul (671-735) din Jarow (Nortumerlanda), fu
crescut in monastirea sentului Paul si Petru din Wirmuth. ajun-
gend diacon la etatea de 19 ani §i preot la acea de 30 ani.
'Dotat de la Dumnedeil cu pricepere si multa serguinta, Beda
ajunse un barbat enciclopedist, cunoscintele sale intindendu-se
asupra sciintelor naturale, matematice, fisice. cronologice, isto-
rice, filosofice, teologice, in gramatica, retorice si poesie. El are
multe comentaril asupra Scripturei, lucrari cronologice si lul se
datoreste introducerea intrebuinterei erel crestine in calculele cro-
nologice. Insemnata este si istoria sa asupra bisericei Angliei
(Historia ecclesiastica gentis Anglorum).
Alcuin eau Albinus (732-804), superiorul scOlei palatine
(schola Palatine) si unul dintre favoritil lul Carol cel Mare, al ce-
rtis ministru deveni intelectual, cum dice Guizot, lucre mult pen-
tru respandirea culturei in popor. Ca superior al monastirei San-
tul Martin din Tours (796), sciu prin lectiunile ce facea si prin
modul cu care conducea scola de aci, se 'sf cestige iubirea tu-
turor, lucrand In acelasi timp pentru restabilirea textelor adeve-
rate ale Scripturei, corectand textul conrupt al Vulgatei. Al-
cuin a fost contra cultului icenelor, si inriuri pe lenge Carol cel
Mare de a condamna cultul acesta. Operile sale cunt numerose.
.Este bine a se consulta asupra acestuia Operile lul Alcuin" de
Duchesne, Paris, 1617 si Frobenius, Ratisbona, 1777.
3) Raban Maur. Nescut la 776 fu scolar al lul Alcuin, cu care
Mega o prietenie strinsa. Sup ra-numele de Maur i l'a dat Alcuin
in amintirea discipolului lul Benedict. Raban dirija scola de la
Fulda pine in 807, cand o revolts a scolarilor, it sili se Wa-
secca scale, pine in 877, cand reveni. In timpul suspendarel cur-
surilor aletori la Ierusalim. In 822 este ales superior al monas-
tirei din Fulda ; dar si de aci se ocupa cu instructiunea
dorind in tot-d'a-una progresul for literar si sciin-
tine. Raban are mai multe scrieri. El s'a fucut renumit cu ose

www.dacoromanica.ro
 3n1

bert1) Loan Erigena Scot 2), Haymo de la Hal-

bire prin comentariile asupra Pentateucului, a cartilor lui Iosua,,
Judecatori, Rut, Regi, Macabei, etc. In 847 lu ales episcop in
Maienta, si in acesta calitate combate cu succes invetaturile ero-
nate ale lui Gottschalk. Raban more la 4 Februarie 856.
4) Ratramnus (868). Acest scriitor este insemnat prin eruditiu-
nea sa, in mare parte inclinat catre vederile lui Augustin. El
a fost calugar in monastirea Corbia (Picardia), si a luat parte
la discutiunele ce feel urmat in acel tirnp asupra Euharistiel si
asupra Predestinatiunei. El inveta ca Euharistia este un mister
nepatruns de mintea omului, dar priceput prin credinta ; de ase-
menea inveta ca in Euharistie painea si vinul nu se prefac real-
mente in corpul si sangele Mantuitorului, de ore-ce corpul Sea,
dupe Inaltare, se afla in Cer. Painea si vinul represinta corpul
si sangele Mantuitorului numai intr'un mod simbolic si se re,
porta mai mull la mortea lui Iisus Christos. Cat pentru Predes-
tinatiune el apara teoria dupe care presciinta si predestinatiunea
nu sunt de cat una si aceasi, teoria duplei predestinatiuni.
1) Radbert (786-865). Ca si Ratramnus, Radbert a Lost: mo-
nah in monastirea Corbia, unde in 844 fu ales superior conti-
nuand in acesta insarcinare piny la 857. El este insemnat pentru
rolul ce a jucat in cestiunea Euharistiei, aparand presenta reala
a corpulni Mantuitorului in Euharistie. Urmariie acestui mister,
dupe el, sunt cu totul spirituale. Tratatul sea relativ de Euha-
ristie este intitulat : Liber de corpore et sanguine Domini, scris
in 844 si adresat lui Carol Plesuvul. Radbert pe langa sciinta
sa, era un om forte pios. Roma it canonise in 1070 si ast-fel este
trecut intre santi.
2) Erigena Scot. Anul nascerei ca si al mortel sunt necunos-
cute. Se pare ca Scot arata patria sa, iar Erigene locui nascerei.
El este un om forte invetat si luti parte la discutiuneie urmate
cu ocasiunea controversei lui Gottschalk. Opera sa scrisa cu a-
cesta ocasiune este: De divina Praedestinatione, carte comba-
tufa de mai multi contemporani si condamnata, la sinodele din
Valenta (855) si Langra (859). Imperatorul dupe staruintele papei
Nicolae I-iii (859) congedie pe Radbert, si acesta se retrase in
o monastire. Chemat de Alfred cel Mare in Anglia. pentru a or-
*ganisa universitatea din Oxford, Erigena fu ucis de scolarii sei
din Malsbury, dupe cum sustin unii, ca buna Ora Asser. Erigena
admite in natura : a) natura necreata si care creaza; b) natura cre-
ate si care creaza; c) natura create si care nu creaza ; si d) na-
tura necreata si care nici creaza. Cea d'anteill este Dumnedea ;
a doua, causele primare si prototipurile rumei ; a treia, vorbesce
despre eternitatea lumei, in care Dumnedea este peste tot; a pa-
tra, coprinde invetatura despre Mantuitorul, in care se resume
omenirea si care pentru mantuirea ei s'a incorporat.
www.dacoromanica.ro
 302

berstadt'), si bibliotecarul Anastasia 2). Apoi cat-

dinalul Humbert 3) Petra D'Amian §i Lan-
franc ).
1) Hayman (778-853), s'a nascut in Germania, §i a urmat
cursurile sub conducerea lui Alcuin. El a fost cats -va vreme con-
ducetor al scOlei din Fulda, ear in 841 fu ales episcop la Hel-
berstadt. Om de§tept, mult cunoscetor in ale tedlogiei, Haymon
.sciu se conduce cu multa intelepciune scaunul ce i s'a incredin-
tat. La sinodul din Maienta (848) Haymon s'a pronuntat contra
Jul Gottschalk.
Haymon (778-753) este insemnat prin mai multe scrieri, cu
osebire prin comentariile sale asupra santei Scripturi, prin un
-resumat al istoriei biserice§ti.
2) Anastasio bibliotecarul (I' 886), a fost preot §i bibliotecar
la Roma. luand parte la Constantinopol la sinodul ce se tinu in
869. trimis acolo de imperaiorul Ludovic al II-lea. Scrierile sale
insemnate aunt: Historia ecclesiastics, chronografia tripartite
§i liber pontificalis, care coprinde istoria papilor pine la Ni-
.colae I -it.
8) Humbert (t 1073), a fost arhiepiscop in Sicilia §i la 1051,
-numit cardinal de catre papa Leon al IX-lea. In bune relatiuni
cu papil. Humbert se bucura do increderea for §i fu cum dice
Petra D'Amian, impreuna cu cardinalul Bonifacia, ochii papei Ni-
colae al II-lea. El a scris mai multe opere. Intro ele vom men-
(iona : Adversus simoniabos §i Advextus Gracorum calumnias.
4) Petru D'Amiens saii Petru Eremitul (t 1115) de loc din
Amiens. insemnat in espeditiunea ,intaia cruciatii. El lua hota-
rarea de a predica scularea cre§tinilor contra musulmanilor, care
staptiniail locurile sante, in urma calatoriei ce facu In Ierusalim
(1093-1094), sand it impresiona forte mult miserla in care se
aflau cre§tinii @i 1'6111 tratament ce li da de turd. Mai tardia it
,gasim in monastirea din Huy (in diecesa din Liege), convins ca
misiunea sa s'a termiaat de indata ce cre @tinie au coprins Ieru-
salimul (1099). Scrierile sale se ocupa de abusurile bisericet §i
demoralisarea timpului.
3) Lan franc (t 1089), origivar din Pavia. fiul unui senator de
:-aci, dupe oe terming cursurile frumoselor arte. caletori prin Fran-
cia si Normandia, qi in ace'sta din urma localitate infiinta o
stole la Avranches.
In 1041 it gasim la Rouen unde atacat de hoti §i din, mana
carora scapand, hotari a se retrage la monastirea Bee, ce era
in apropiere. Lanfranc ajunse abate la monastirea santu Stefan
.din Caen (1063-1070), §i in urma arhiepiscop la Cantorbery §i
primat al Angliei (1070). Acusat ca ar fi de acelea§i pareri cu
www.dacoromanica.ro
 303

DISPUTELE TEOLOGICE
Seco lul al X-Iea si XI-lea

a) Invela tura despre purcederea Sntului

Spirit. Sinodul din Toledo (589) nesocotind Inveta-
tura veche a bisericel, stability la, simidele din Nicea
(325) si Constantinopol (381),, introduse in simbol a-
daosul Filioque. Acest adaos trecu din Spania in Fran
cia si un sinod tinut la Aachen, dupe chiemarea fa-
cuta de imperatorul Carol cel Mare, '1 aproba, gasind
buna decisiunea de la Toledo. Cum insa acesta Inv&
tatura nu conrespundea cu vechea doctrina a bisericel
si In acelasl timp punea pe sustinatorii el sub con-
damnarea data de sinOdele ecumenice dupe 325, care
oral) unanime a recumisce ca nu se mai pOte face
nicI o modificare sail adaos la simbol, papa Leon al
III-lea, consultat de imperator, se pronunta contra a-
BOrenger, Lanfranc sciu so dovethisca nevinovatia sa la sinedele
din Roma $i Vercelli (1050), ajungOnd in bune relatiuni cu Guil-
lom regale Angliei, cu al carui sprijin fu ridicat la trepta de
arhiepiscop la Cantorbery. Activitatea sa episcopalA este insem-
natO prin restaurarea bisericilor, care erail ruinate, si prin res-
tabilirea disciplinei bisericesci. Papa Alexandru al II-lea ii dete
pallium. Scrierile sale de ore-care volore sunt: Epistolarum liber,
Commentarius in Epistolas B. Pauli de Celanda Confesione li-
belles. Lanfranc se -considerii de parinte al teologiel filosofice
(scolastica).
www.dacoromanica.ro
 304

daosului. Leon ca sä lase si timpurilor viitOre doc-

trina veche bisericesd. in acesta privinta, puse de se
gray& pe doue table de argint simbolul Niceno-Con-
stantinopolitan, dintre care pe una in limba grec& si
pe alta in limba latina. Aceste table le-a pus in fata
altarului si dedesuptul for scrise : .tEu Leon am pus
acestea din iubirea si pentru apararea credintei orto-
doxa. Ceea ce face Leon acum, nu este urmat de
papil earl '1 urmeza. Adaosul Filioque gasesce multt
partisani. Roma intr.& si ea in rindurile acestora (1014),
credinta era sdruncinata*, biserica ortodoxa nu mai
pAstrez& unitatea dogmatic& si ast-fel separata Roma
de orient, pleca a se uni cu toti cat! s'aii separat de
adeve'rata invelatura evangelica. Persistenta Romei pe
acesta tale gresita, a f'acut ca biserica Oriental& sa nu
mai vroiasca a avea comunicare cu shismaticil si in
1054 rupse or' ce leghtura cu ea.
b) Transubstanciatiunea si Predestinatitz-
nea. Abatele Paschariu Radbert, despre care am vor-
bit mai sus, in 831 dete la lumina o scriere a sa in-
titulata «De corpore et sanguine Domini.> In acesta
scriere Radbert inveta, contraria cu doctrina stability,
a in Euharistie se all& corpul si sangele Mantuitoru-
lul intr'un mod cu totul sensual, si acelasi corp cu
care Christos s'a nascut din Santa FeciOra Maria, a
suferit si a inviat. '). Contra lul Radbert se ridicara
mai multi, cari nu impartasiati asemenea doctrina. Dar
') Rodbell, de corp. et sang. Dom. C. 1: Non alia plane taro
quam quaa nata est de Maria et passa in truce et resurrerit de
sepulchro.

www.dacoromanica.ro
 305

Jucrurile nu se oprira aci. Ion Erigena Scot merse

mai departe si inveta ca painea si vinul in Euharistie
nu se prefac realmente, ci numal intr'un chip simbo-
lic, Catre mijlocul secolului al XI-lea, Scot gasi un
imitator in Berengar din Tours (Pere au garius Turo-
nenses), care nu admitea transformarea reala a ele-
mentelor in Euharistie si nici impartasirea, ca se face
cu adeveratul corp si sange al Mantuitorului, ci mai
mult spiritualmente. Berengar fu combatut de mai
multi teologl, iar in 1.050 sin6dele din Roma si Ver-
celli condamnara doctrina sa. De asemenea si sin6-
dele din Tours (1054) si Roma (1059) gasira .inveta-
tura lui Berengar contrara doctrinel bisericei, fara
al putea convinge si decide a o inlatura. Abia la 1079,
Berenger,' in urma sinodului din Latran, admise ca in
Euharistie elementele se transform& substantial in cor-
pul si sangele Mantuitorului.
Gottschalk, fiul lui Berns, un conte saxon, parti-
san al teorielor lui AugUstin, inveta ca predestina-
punea este urmarea hotarirel din eternitate a lui
Dumnegeu, dupe care mantuirea nu o dobandesc de
cat numal o parte dintre Omeni si anume aces earl
sunt predestinati; pe cand cea+alta parte a omenirei
este condamnata tot in virtutea hotarirel eterne a lui
Dumneqeti, silindu-se a e'splica condamnarea la mOrte
a unora pe temeiul presciintel divine. Gottschalk fu
combatut de Raban Maur, arhiepiscopul din Maienta,
iar apol condamnat de sinOdele din Maienta (848) si
Luiercy (849), dintr& care cel din urma hotari ca Gotts-

20
www.dacoromanica.ro
 306

chalk nu primi a'sI retracta invataturile sale. El muri

la 868.
Scolastka si mistica,
Occidentul avend o stare mal Mina ca Orientul putu
sa se desvolte cu mai multa inlesnire si pe terenul
cultural.
Totusi papa acum lucrarile ce se fac nu se pun pe
terenul originalitatil, scriitorii bisericei occidentale mul-
tumindu-se cu copiarea scrierilor ce erai) ajunse pang
la el. Cu nascerea Scolasticel incepe a se da o none
directiune teologica. Inarmati cu puterea dialectics,
scriitorii bisericesci presinta adeverurile religiOse sub
o forma sciintifica. Doctrine le teologice de aci inainte
sunt sistematisate si fie-care din ele sunt inratisate ca
dovedite pe calea rationala.Metodulintrebuintat de sco-
lastici in espunerea adeverurilor teologice, pe care le pre-
sintati ca ale unel filosofii crestine, este acel deduc-
tiv. Scolasticii, creand noua directiune filosofica, vro-
esc a dovedi tuturor a adeverurile crestine Se pot do-
cumenta rationalmente, ca intre ele este o legatura,
care le pOte arata unitatea si Ca prin silogisme se 'sta-
bilesce atit de bine veracitatea lor, ca este imposibil
de a fi combatute.
Noua directiuue facea din teologie o sciinta spe-
culative, iar diferitele cestiuni teologice ajung a fi dis-
cutate sub bite raporturile si chiar prin disputatiuni
publice.
0 alter direcrie era a misticel. Dupe ea omul
ajunge la cunoscinte deplina a lui Dumnec,leil nu atat
www.dacoromanica.ro
 307

prin priceperea diviaitatii, cat prin unirea ce se face

Intre el si Dumnecleti, prin mijlocul contemplarel : cu-
ratindu-se inima si efectuand fapte, care resulta din
acesta unire interiora. Punctul culminant al acestei di-
rectiuni era ca omul are necesitate, sa se unesca cu
Dumnecleti printfo stare estatica, in care el trebue sa
se afle, lepadandu-se cu totul de sine.
Aceste doue directiuni de si aveat puncte de pie-
care diferite, totusl nu se contraqiceati, ci din contra
se puteau uni intre ele, proba ca gasim una si ace-
easi persona intrebuintandu-le pe amandoue.
Punendu-se in discutiune cestiunea ideiloi uni-
versale, filosofil se impart in doue directiuni. Unii
sustineati ca ideile universale sunt reale, luand numi-
rea de realist"; altil, nu primesc ca reale de cat in-
dividele ce esista, purtand numele de nominalist"
Intre realisti uniT, avend in vedere teoria lul Aris-
totel, eliceati ca ideile universala 10 au realitatea in
individe (universalia in re), pe cand altil, partisanT aT
lui Platou, invetati ca ele se aflatil in inteligenta di-
vina si in spiritul omului (universalie ante rem'. -No-
minalistil nu primiaa cuvintele gen si specie de cat
ca simple nume.
Intre scolasticl vom mentiona 1) pe Anselm, ar-
chiepiscop de la Cantorbery, ale caruia maxime 'mil
«Credo ut inteligam, si «Neglegentiae mihi videtur si,
postquam confirmati sumus in _fide, ndn studemus
quod credimus intellegere». 2) Petra Abelard (1079-
1142), schimba maxima luT Anselm in «intellego ut
credam», 3) Hugues de Sant-Victor (f 1141).
www.dacoromanica.ro
 308

Petru Lombardia (1159 64), episcop din Paris,.

insemnat prin cartea reutatilor, un manual de teolo-
gie in scOlele catolice 5) Gilbert de la Poiree (f 1154)
episcop de Poitiers. insemnat printr'un tratat asupra
penitentei. 6) Albert cel Mare (1193 1280) su-
pranumit «doctor universth, a fost episcop la Ratis-
bona si era fOrte cunoscetor nu numa1 in sciintele
teologice, dar si in cele profane. 7) Thoma de la
Aquino (j- 1274) doninican, supra-numit «doctor an-
gelic«, era fiul unui conte din Italia, si a invetat teo-
logia Ia Paris, la Calonia, mai multe orase ale Italiel, si
muri pe drum, ducendu-se la al If-lea sinod de la
Lyon. 8) Bonaventura (1121-74), franciscan si ge-
neral al for in 1257, iar la 1273 ajunse episcop.
El purta titlul de «doctor serafic».
Dintre Mistici fac parte : 1) Bernard de Clair-
vaux (1091-1153) insemnat atat ca om politic cat
Si ca scriitor. De remarcat la el este si o elocenta
rara, prin care atragea multi patisanI ; pentru acesta fit
supranumit «doctor gura de miere». Ajutat de elocinta_
reusi a forma cruciata a doua. 2) Ricard de Saint-
Victor (t 1173). 3) Robert superiorul Manastiret
din Duits (t 1135) esegetii si mistic distins.
BISERICA OCCIDENTALA
II). De Ia 1294-1453.
Papa Bonifaciu VIII (1294- -1303) 1) cunoscut
mai inainte sub numele de cardinalul Benedict Gae-
Christophe, Hist. de la papaute au XIVe siecle, 3 vol 1853-
www.dacoromanica.ro
±)
 309

tani, este unul dintre papii insemnati, prin cunoscin-

'tele sale 1), dar putin deprins in ale diplomatiei,- probes
Ca nu sciu sa inlature decade* puterei papale, ba
inca lucra prin peprevederea sa, pentru a ajunge la
acest sfarsit. In dorinta sa de a impaca pe Francia
cu Anglia, ve"clend ca nu reusesce, dete bula «Clericis
laicus prin care interdicea clericilor de a plati laici-
lor vr'o dare, fares autorisarea papel, iar pe laid '1
obliges de a nu primi vr'o dare. 2)
Imperatorul opri esirea aurului si a argintului din
lera si cu acesta lovea in Rorna, care nu mai putea
incasa nicl o taxa. Papa cedes si prin bula Etsi de
statu, el renunta la mesurile luate Mai inainte, de
si in aparenta lasa sa se intelega ca le mentine, sub
cuvint ca nu ating nisi pe principi. Bonifaciu al VIII-lea
avea inamici si pe membril familiei Colonna, earl con-
testara validitatea alegerei sale. De si lovita de con-
damnarea papei, familia Calonna nu se lases redusa la
tacere.
Imperatorul Filip cel Frumos, care nu putea suferi
teoria papei, ca isi are puterea de la el, gasi rea inve-
tatura papei si stabili ea el ca imperator nu define
puterea de cat de la Dumneciell Filip eel Frumos era
sprijinit si de Pierre Dubais, un legist din Norman-
dia, care sfatuia pe imperator a nu tinea socotela de
anatema papel, nicl de pretentiunile sale asupra pule-
rei imperiale. Masacrarea lai Bernard Sarisseti, episcop
9 Bonifaciu era un perfect cunoscetor al dreptului bisericesc.
2) Papa prin ac6sta bulb,* escomunica ipso facto pe tots cart ar
fi contra §i lovea cu interdictul pe orasele rebele.

www.dacoromanica.ro
 310

din Pamiers, de catre baronil Intruniti la Senlis (14

Oct. 1301), rupse legAturile dintre Bonifaciu al VIII-lea.
si imperator. Prin bula din 4 Decembre 1301 si in-
titulata: Ausculta li, papa da anatemel pe imperator,
'1 privez& de drepturile sale imperiale si '1 chiama a
se justifica in fala until sinod, care, avea s& se lira'
la 1 Noembre 13021). Filip, se dice, arse hula papal&
inaintea bisericel Notre-Dame. In 11. Aprilie 1302 Filip
convOcA o adunare general& la Notre-Dame din Paris,
la care luar& parte clericl, barony si principall repre-
sentantl as imperiulul. Resultatul intrunirel a fost din
partea laicilor. K Sa fill siguri, qiceau es imperatorulul,
ca nits pentru vista, nici pentru mOrte nu ne des-
pailim de tined> La 18 Noembre Bonifaciu VIII dete
o noue hula tUnam sanctam 2)» si la 13 Aprilie es-
comunica pe imperator. Adunarile ce tinu imperatorul
la 13 Aprilie, 13 si 14 Iunie au de resultat a papa
este declarat de adeveratul Balaam, de eretic, simo-
iliac, criminal, el nu crede in nemurirea sufletulul,
in viata viitOre, ca este un demon etc. si concludeau
ca papa ar fi cjis ca mal bine ar fi caine de cat fran-
ces. La acestea papa respunse prin alte doue bule,
1) Papa compara puterea pontificala §i acea imperiale cu sorele
§i luna i clicea ,cca papa, caruia apartine puterea spirituals, nu
vroesce a usurpa puterea timporala ce apartine regelui, dar are
dreptul de a cunOsce afacerile temporale din punctul de vedere
al pacatuluI (ratione peccati), fara ca cine-va sit pots nega ca
nu este supus papeI din acest punt de vedere: nobis subiectus ra-
tione peccati.
') Sunt clow3 sabii, clicea papa, una spirituals §i, alta tempo-
rala ;ambele apartin bisericei : una o tine ca prin papa, alta o
tine pentru ca regii atit cit papa vroesce... Apoi ori ce crea-
tura, omenesca este squad papei.

www.dacoromanica.ro
 311

care n'ail nict un efect. Unul dintre vrAjmasit sel Guil-

laume de Nogaret, insotit de tret prietent, facea vii
propagande contra papei, care in vara aqului 1303
se stabili la Anagni. Aci Nogaret si cu Sciarra sau
Iacobo, unul din membrit familiel Colonna, insotitt de
mat multi Omeni, intrara cu strighte de : Viva il re
di Francia ! .Ajunst la palatul papet, '1 somara de a
abdica, dar nu vroi. Atunct papa este insultat de Sci-
ara, la care 'I respunse ca mat bine renunth la viata
de cit la corona 1). Conjura4i1 nu 'si, pot ajunge sco-
pul. Oamenit papel, sositt din tote partile, isgonesc din
Roma pe acesti turburatort. Dar papa nu mat avea
multe Ole dupe acesta suferinth si muri la 11. Oc-
tombre 1303.

Papil la Avignon.
Situatia papilor devenind nesuferita la Roma, uade
inthmplarile arhthte mat sus, nu asigurat linistea, ba
nici viata papet si a acelora ce se aflail in jurul lor,
resedinta papilor se stremuth in Francia, unde gasira
ajutor si siguranth. Cu stabilirea papilor in Francia,
la Avignon, Francia lua directiunea afacerilor in bise-
rica occidental& Timpul sederet papilor aci a fost com-
parat cu acela al sederet Istraeilitilor in Babilon, de
aceea se si numi Captivitatea, babilonica.
Clement al V-lea (1305-1.4), cunoscut sub nu-
mele de Bertrand de Gat pe cand se afla arhi-episcop
la Bordeaux, fu ales pap. si la Bordeaux pentru prima
Ora. oficia in calitate de papa. Consacrarea papet se
') Bonifaciu dice lui Sciara. Eccoti il capp, eccoti il calle!
www.dacoromanica.ro
 342
.....0.,,,,,,,,........M......

facu la Lyon (1309). In urma intelegerel lul Filip cel

frumos cu papa, ordinul Templierilor, a caruia organi-
sare incepea cu anul 118, fu desfiintat. Misiunea for de
a apara Pamantul Sant incetase deja din 1291 dupe lua-
rea cetatii Saint-Jean d'Acre, asa ca nu mal aveati ratiu-
nea de a esista. Pe langa acesta el er' prea bogatl si,
imperatorul se gasea in lipsa de banl. La 13 Octombre
1307 ordine imperiale era' trimise in bite pa'rtile de
a cerceta pe totl si a prinde pe Templierl. 140 din-
tre el fura prinslila Paris si pusi la inchiscire. Tor-
tura nu lipsea la cas de se simtia trebuinta. La Paris
138 Templierl fura ucisl ; insusl generalul for peri. La
4 Main 1308 adunarea statelor generale de la Tours
aproba procedarea regelul si lua mesurI pentru des-
fiintarea definitive a ordinului. 0 comisiune ce se ins-
titui ad-hoc avea sa cerceteze si sa is mesurI pentru
indeplinirea acestel decisiunn. Un sinod tinut la Viena
acusa pe Templierl de idolatri, ereticI si cu obiceiurT
infame. In acest timp se puse In. discutle procesul fos-
tuluI papa Bonifaciu al VIII-lea si reposatul papa fu
acusat de tot felul de crime. Papa intelegend situatia
ce se creaza papalitatil cu acest proces, conveni a -sa-
crifica pe Templierl, numal ca, cestiunea lul Bonifaciu
se fie inlaturata. 0 hula a papeI Clement, datata 27
Aprilie 1311 si numita : Rex gloria vertutum, dedea ui-
-Wei faptele din trecut si se reda ertare tuturor ce-

1 Comisiunea lucra forte piirtinitor si se purta forte aspru si

necorect cu acusatii. Nici seful ordinului Jacques Malay-, nu fu
crutat de membrii comisiunei. erad si acusatori ca Plaisian si
Nogaret; totusi in afara de Pranta el' flail achitati.

www.dacoromanica.ro
 313

for rataciti, afara de cats -va capT mai compromise, cum

fura Sciarra si Nogaret. Situatia deci, de si schimbata
pentru papa, nu era mult imbunatatita. Sinodul din
'Viena (13 Oct. 1311. 6 Mai 1312), despre care am
vorbit mai sus, reabilita pe Bonificiu, dar cerea re-
forma bisericel si suprim'a definitiv ordinul Temp lie-
rilor prin hula: Vox in excelso ; ear averile acestora se
detera Ospitalierilor 4), cu conditiune ca imperatorul sa
se bucure de folOsele ce ar resulta si casa for se trans-
form& in casa regala.
AceT dintre TemplierT tail aratara umilinta, fura ertati.
Dupe Clement al V-lea urma roan al XXII-lea
(1316-34), care veni la scaunul papal in mothente
critice, find certa intre Ludovic de Bavaria si Frede-
ric cel Frumos al Austriel pentru succesiunea tronului
Germaniel. Incurcat in politica, inevitabila pentru papa,
dupe obiceiul lor, JOn nu putu reusi ca sa faca pe
Ludovic a se supune papei si a se considera stap5n
al Italiei cu consimtimentul papei. Totusi Ludovic este
incoronat de imperator al Romanilor in 1328, prin
sprijinul lui Sciarra Colona, care avea conducerea afa-
cerilor in Roma. incoronarea se facu prin Petremala,
episcop din Arezzo.
Papa escomunica pe imperator si pronunta inter-
dictul. Imperatorul alege pe Petru de Corbare ca papa,
sub numele de Niculae V. Noul papa insa nu putu sa
se mentina si se supuse gape' I6n, care era legitim.
In cele din urma nicI imperatorul nu putu resista si
in 1230 incepu negociatiuni cu papa, dar papa nu
') Fratil Ospitalierl eraii un ordin infiintat.

www.dacoromanica.ro
 314

vroia impacarea ping la mOrtea sa, cu WO. positiunea

dificila ce i-o crease, acusandu-1 de eretic.
Dupe el urma Benedict al XII-lea (1334-42), om.
pacinic, care casi succesorul Clement al IV(1342-52)
n'ail urmat in directia resboinica pe Bonifaciu al VIII-lea..
Benedict este insemnat prin clidirea unul palat al pa-
pilor la Avignon. Ludovic de Bavaria cade in disgratia
principilor electorl, cars in 1346 aleg in locu-1 pe Ca-
rol al IV-lea (1346 78), de cand puterea papal& in-
cepe iar a cresce intru cat-va, obtin'end si cite-va do-
menil in Francia. Papil ins& nu putea fi multumiti pentru
ca parasisera centrul puterel for si isi perdeau di cu di
mosiile ce aveaii in Italia, din causallipsei for din Roma.
Dorinta lui Benedict VII:pentru impecarea diferitelor state
se veclu realisata sub Clement al VI-lea, cand pacea dom-
nesce intre Francia si Anglia, Neapole si Ungaria intre Ge-
nua si Venetia. Dar, cum am Os, lipsa papilor din Roma le
aduce marl prejudicil. Roma si alte orase ale Italiel,
transformate in republice, lucrail dupe bunul for plat.
Papa Inocentiu al IV-lea (1352-1362, -pentru ca
sa inlature influentele pagubitOre papalitatii, trimise
o armata in Italia sub conducerea cardinalulul Albor-
noz. care prin prudeata si energia sa reusi a resta-
bili puterea papel in Italia.
Sederea papilor la Avignon nu era multumitOre de-
cit francesilor. Protestarl sosiail din -kite partile. San-
tul Brigitta de Suedia si poetul Petrarca impreuna cu
mull altii gaseati ca papii trebuea a se reintOrce la
Roma. Dorinta acesta fu realisata sub Urban al V-lea
(1 362- 1370). Pesta negra facend multe victime, intre,

www.dacoromanica.ro
 315

care si ex-cardinall, Urban trece Alpil si in 1367 intrk

in Roma, unde nu remase de cit doui ani (1367-1369),
cand silit de cardinalii sel, in marea majoritate fran-
cesi, se reint6rse la Avignon, unde muri in Decembre-
1370. Urmasul sea fu contele Roger rde Beaufort,
cunoscut sub numele de Gregoriu al XI-lea (1370-1378),.
care se vequ nevoit a se intOrce in Roma, de Ore-ce
Guelfii si Gibelilinil se coalisara contra Franciel si ca atare
rolul papel nu se mai putea intinde in Italia, de cit
venind la Roma.
In 1377 Gregoriu al XI-lea de si apkat de Breton)
si Gasconi sub conducerea lul Robert din Geneva,
totu-si sub influenta santel Ecaterina din Sienne plea
pentru Roma. Cu acest an inceteza captivitatea babi-
lonica a papilor, dar incepe certa si neintelegerea chiar
in sinul papalitatil. Papalitatea nu scapa de captivi-
tatea babilonica, de cit pentru a cadea in marea schis-
ma a occidentulu11).

Marea schisms in biserica occidentals

In 1378 papa Gregoriu al XI-lea. cu care inceteza
captivitatea babilonica, more. Cardinalii electori se in-
trunesc spre a alege pe urmasul acestuia. Rind in
majoritate francesi, cardinalii adunati in castelul san-
tului Anger, sub influenta locuitorilor din Roma '), call
1) Hist. gener. par Lovisse et Alfr. Ramboud, Tom. III, fast. 26,
pag. 317.
2) Multimea era atilt de iritatil in cit a strablitut cu forta in
localul de intrunire al cardinalilor i 'i-a alungat, facend un
sgomot asurclitor. Ara a se finish pin& ce nu se incredintka
despre origina noului ales.

www.dacoromanica.ro
 31

cereau un pap& roman. aleserd pe Bartolomeu Prig-

nano, arhiepiscop din Bari, cunoscut sub numele de
papa Urban al VI-lea. Noul ales fu intronat cu ce-
remonialul obicinuit in qiva de 18 Aprilie. Linistea
nu fu turburata in timp de patru luni. Tots cardinalif
consimtira la alegerea arhiepiscopulul de Bari si i-ar
fi dat concursul de care avea nevoe, data ar fi
.avut o purtare corecta si i-ar fi tratat cmh se cuvine.
Din nenorocire Urban al VI-lea era departe de a 's1
intelege situatiunea. Prin purtarea sa brutal& isl facu
o multime de inamicl, ba in cele din urma trel spre-
-4ece cardinall 'I scria sa 's1 dea dernisiuneal) si in
cele din urma adunati cu top la Feadi2) aleg papa
in locul Jul Urban pe cardinalul Robert din Geneva,
-cunoscut sub numele de Clement al VII-lea (1378
1394), care is1 lua resedinta la Avignon (1379).
Ambii pap mentinendu-se la putere, lumea se im-
parti in doue tabere : urbanist1 si clementist13) si ast-
fel se incepe marea schisma in biserica occidentalk
Urmarile shismel sunt desastrOse pentru biserica
Occidentalk Pe langd cheltuelile ca trebuiatl se intre-
tina crestinii celor doui papl, mal era ura ce'domnea
Intre partisanil for si starea de turburare a spiritelor.
-care se gdseati escamunicate si condamnate de papI 4),

T) Acesti cardinall, retrasi la Anagni, se basaii in cererea for

pe faptul ca alegerea papei nu s'a facut in regulii, ca ea este
resultatul puterei brute careia cardinalii supus.
2) La Feudi in frontiera napolitana.
Inamicii Franciei emu cu Urban al VI-lea, iar Francis, Spa -
ia si Scotia ere' cu Clement al VIII -lea.
) Contrarii lui Clement eratsi escamunicati de Urban si ai lui
www.dacoromanica.ro
 317

Urmarile rele ale shismel se resimt si politiceste prin

faptul ca fie care din cel clout paps aproba sail desa-
proba actele suveranilor, si la aprobarea unuia venea
condamnarea celul-l-alt. In 1389 more Urban, ark
insa ca prin acesta lucrurile sa se linistesca; cad car -
dinalil in loc se puna capat situatiunel dificile de pina.
acum, nu se multumesc a recunOste papa pe Clement
al VII-lea, si aleg un altul in locul lul Urban si anume
pe cardinalul Petru Tomacelli, care este cunoscut sub,
numele de Bonifaciu al 1X-lea (1389 1404). In
timpul acestuia universitatea din Paris incerca din nor],
(1393) de a pune sfirsit schismet Ea propune abdica-
rea ambilor papl, convocarea unul sinod general safr
regularea cestiunei de catre o comisiune ad-hoc. Ur-
masul lul Clement fu Benedict al kJ-II-lea spaniol,
cunoscut mal inainte sub numele de cardinalul Petru,
de Lurka. Cu destule dificultati in 1409 se convoca
sinodul de Pisa. Sinodul de la Pisa. Benedict al
XIII-lea persistand in demnitatea sa de papa. cu tOta,
decisiunea luata in luna Maiu 1398, de a nu se mal
supune lui, se decise a se face o 1ntelegere intre pap'
pentru linistea bisericel. In acest timp mOre Bonifaciu
al IX-lea si in locu -1 fu ales Inocentiu al VII-lea
(1404-506) iar dupe acesta urma cardinalul Angels Cor-
rario sub numele de Gregoriu al XII-lea (1406-15).
Spirit conciliant, Gregoriu_al XII-lea se intelege cu Be-
nedict al XIII lea de a se intalni la Savona si apoi a.
Urban de Clement. Pentru impilcarea lucrurilor universitatea din
Paris propuse a se convoca un sinod ecumenic. dar propunerea.
su trebui se mai intard,ie pink, se'si alba realitatea.

www.dacoromanica.ro
 318

parasi scaunele papale ; din nefericire hotirirea acesta

nu se esecuta. Pentru a se inlatura neintelegerile car-
dinal se decid a se intruni la un sinod general la
Pisa, cu Wta opositia ambilor papt. Aci papil acusap
de qresie, de Ore ce ail atacat unitatea bisericei, sunt
depust si sinodul alege papa pe cardinalul Petru Phi-
largo, arhi-episcop de Milan, care lila numele de Ale-
xandru al V-lea (1409-10), care nu trai de cat
cite-va lunl si muri, urmandu-I cardinalul Balthasar
Cassa, cunoscut sub numele de I6n al XXIII-lea. Si-
nodul din Pisa nu reusise inse a inlatura schisma. Prin
alegerea unlit papa, fara ca cel doul se fi demirionat,
sinodui facuse ca biserica' occidentala se alba trel papl
de o data. Totust in viitor schisma va fi inlaturata,
parintil sinodului decisand a se tinea un nal sinod.
Sinodul de la Constanta (1414-1M8). Convo-
cat pentru 1 Noembre 1414, sinodul 'st deschide se-
dintele sale la 16 ale aceleast luni.
Papa Ion al XXI1I-lea presida. Lume fOrte multa
lua parte la sinod. Tot Occidentul fu representat. Papa
lOn de si spera se fie recunoscut de Sinod, totusl avu
nemangaerea de a nu i se realisa dorinta ; ba unit '1
acusaii de simoniac. Vedend situatia incurcata a sa si
sciind ca du& ar demisiona 'f), cum dorea sinodul, el
n'ar mat fi ales, se intelese cu Frederic al Austriet
si in diva de 20 Martie pled. din Constanta deghisat,
refugandu-se la o mosie a lul Frederic. Papa este a-
restat la Friburg. (in Brisgau) dar scapa de aci, de-
') Sinodul gitsise nemerit a cere dimisiunea celor tree papi at
a se face o alts alegere.
www.dacoromanica.ro
 39

clara sinodul disolvat si lucrarile ce ar face nevalabile.

Incercarea papel este zed6.micita de imperatorul Sigis-
'mund, care isi dete tote silintele ca sinodul se lucreze
si sa ia chiar resolutiunel contrare papalitatii. de Ore-
ce in sedintele a IV. a si a V-a se decise ca papa ca
orl -ce crestin trebue s6. se supun'a hotAririlor pinodu-
III in 29 Maiti 1.41.5. Sirkodul depuse pe Idn al XXIII-lea.
Papa Gregoriu al XII-lea dimision5. la 4 Iuliu 1.41.5
Jar Benedict al XIII-lea ca si Idn fu depus la 25 Iuliu
1417, nevroind a's1 da dimisiunea. In urma acestora
colegiul electoral alese la 11 Noembre 1.41.7 papa
pe cardinalul Odon Colonna, care este cunoscut sub
numele de Martin al V-lea si care isi lua angajamen-
tul de a face reforme papalitatit inainte de inchiderea
sinodulul. Martin se tinu intru cit-va de cuvint. Prin
uncle dispositiuni ce publia la 21 Martie 141.8 papa
stabilea in trasurI generale reforma cerutfa si la 22
Aprilie 1448 sinodul se inchise. In sedinta a XXIX-a
Sinodul luase m6surl ca sa se adune sindde ecume-
nice mar des si pentru ca reforma proectata sa'si ia
realitate, membril sinodulul din Constanta hotairira ca
cele done sindde ce vor urma s'a se tin& la epoce de
5 si 7 and
In acest scop se aduna sinodul din Pavia (1423)
care, din causa unel belle epidemice, este stremutat la
Sienna. Sinodul acesta nu ajunse la nicl un resultat
In privinta reformelor cu care trebuia sa.' se ocupe 2).
aln alt sinod este convocat la Basel.
T) Hist. de l'Egl. par L'able Hemmer.
11 Sinodul din 1423 condamna erorile lui Wicliff §i Ion Huss.

www.dacoromanica.ro
 320
..-.........,......,..............-..-..-W

Sinodul din Basel (1431) De si Martin al V-lea

nu prea avea mare dorinta de a se gasi adesea in
fata unor sinOde ecumenicl, totusl se supuse curen-
tuluI si convoca sinodul din Base], delegand ca repre-
sentant al seti pe Cardinalul fu Han Cesarini, ca sä
presideze.
El nu avu m.u4umirea de a vedea resultatul sino-
dulul, cad in 20 Februarie 1431 muri, pe cand sino-
dul se deschide la 23 Julia. Urmasului seti Eugenia
al IV-lea (1431-1447) fu dat a conduce sinodul,
delegand si el pe cardinalul Cesarini ca representant
al seti pentru presidarea desbaterilor. Deschiderea Si-
nodulul fu rea inaugurate. Representantil bisericilor
lipsiati. De fate era numal abatele din Vezebag (Bour-
gogne). NicI cardinalul Cesarini nu veni la sinod de
cit in luna Septembre.
Sinodul nu ar fi durat mult, data nu se deschidea
in 18 Decembre, de ore -ce papa era decis a-1 stremuta
la Bolonia, pe de o parte in dorinta de a satisface
cererea Orientalilor, carl in scopul de a se uni cu oc-
cidentalil cereati ca sinodul sa fie in Italia, iar pe de-
alta pentru a fi pusl in siguranla membril sinodului;
cad: resboiul dintre Frederic al Austriei cu Filip de
Burgonia le inspira tema.
La 14 Decembre sinodul se declare legitim consti-
tuit si primesce a se ocupa cu cestiunea reconciliarei
cu biserica orientala, cu reforma generala a bisericel
si cu nimicirea eresiel husite. Pe cand sinodul se o-
cupa cu afacerile acestea soseste hula papel (Ianuarie
1432) prin care sinodul era disolvat. Iritarea era la
www.dacoromanica.ro
 321

culme. Cesarini, delegatul papel, era si el contra aces-

till act al lui Eugeniu. Sinodul ca sa scape de alte
impedicari din partea papel reinoi decisiunile de la
Constanta si declara superioritatea sa fata cu papa.
Imperatorul Sigismund la partea sinodulul, dorind a
se resolva cestiunea Husitilor, Papa in cele din urma
ceda tacit. Sinodul in doui an (1434-1435) se ocupa
in liniste cu unele reforme. Asa el lila mesuri contra
concubinagiului clericilor si in contra neregularita.tilor
ce erail in administratie si in cultul bisericel. Linistea
insa fu turburata printr'o mesura a sinodulul; prin care
se inkitura impositul anual ce '1 primea papa din te-
rile crestine apusene, cum si reservele papale, cerend
tot o-data, ca papit se declare la urcarea for pe tron
ca recunosc superioritatea sincidelor ecumenice 1). Papa
reclilema legatil ce .1 avea la Basel si scrie impera-
torilor ca el va disolva sinodul, de Or..-ce orientalit
cer un sinod in Italia, iar sinodul din Basel a esit din
atributiunile sale, cautiind a *I rapi dreptul ce are in
conducerea bisericel. Sinodul era si el divisat. 0 parte
condusa de episcopul din Are late era contrar papel;
alta, care era favorabila paper si care dorea linistea.
Partidul papel, parasi Basel, mar ales ca trimisul im-
peratorului din Bizant arata dorinia orientalilor pentru
ca sinodul s5. se On'a in un alt oral. Acum se naste
discutiunea asupra loculul, unde sa, se stramute sino-
dul. Unit vroiaii Fiore*, altil Avignon. Papa alese
I) Nicolae de Cusa, in urma cardinal si representant al paper
la Constantinopol si in Germania, sustine superioritatea sinOdelor
in opera sa : ,.De concordia catholica libri tres, de si -in urtn&
reveni.
:.1
www.dacoromanica.ro
 322

Ferrara prin hula: 4:Doctor gentium» din 18 Septembre

1437. Inamicil papel mai continuara Inc. 10 and in di-
rectiunea apucatar). In 24 Ianuarie 1438 suspend& pe
Eugeniu si decide c& sinodul di4 Ferrara este o in-
trunire schismatic.. El citez& pe representantil din
Ferrara spre a se presenta Inainte-le si a 's1 da so-
cote& de faptele lor. La 1.6 Maiu 1439 sinodul din
Basel is urmatOrele disposiliuni: 1) sinOdele ecume-
nice sunt sup eridre papilor si acestia trebue s& li se
supunA lor ; 2) Prorogarea, transformarea sau disolva-
rea sinOdelor ecumenice nu se 134:Ste face de papa,
lara asentimentul membrilor ce be formez& ; 3) Este
eretic on -cine respinge aceste adeveruri.
La 8 Iulie 1439, sinodul alege papa pe ducele Ame-
deu din Savoia, cunoscut sub numele de Felix al V-lea.
Alegerea sa este combatuta de Francia la sinodul din
Bourges. Ungaria, Germania, Aragonul si Savoia sunt
pentru Amedeu. CombAtut chiar de membril insemnap
al sinodului, Amedeu se retrage la Laussane. Impaca-
rea imperatorulul Frederic al III-lea cu papa disolv&
sinodul din Basel. La Ferrara sinodul se °cup& de
cestiunea unirel cu orientalii , unire pe care in apa-
rent& o realise* dar care in realitate nu s'a efectuat,
cum am veglut in unul din paragrafele precedente 2).

+) Ei aveati sprijinitori pe ducele de Milan @i regele Arago-

nului. Anglia era de partea lui Eugeniu. Tot ast-fel ai Bavaria.
') SA se vada pag. 271 din lucrarea de fats,

www.dacoromanica.ro
ISTORIA MODERNA

www.dacoromanica.ro
 325

ISTORIA...,..___
MODERNA
(1453 1894)
Starea bisericel apusene Inainte de reform&
religiose a secolulul al XVI -Iea
Papil Piu al II-lea (1458 64) si lnocenciu
VIII -lea (1484-92). Starea bisericel apusene nu se
imbun'afatise cu tOta dorinta sinOdelor din Constanta
si Basel. Papil nu vroiati cu nicI un chip se auda de
reforma bisericei in sensul de a se atinge si de curia
papala... Orientul caciend in stapanirea Turcilor (1453),
unirea proectata cu Roma cb.clu cu desavarsire 1), de
tire-ce, dace bizantinii doriail unirea, el urmb.'reau sco-
purl politice, avend necesitate de sprijinul Romel. Papa
Nicolae V (1447-55) nu mal avea ce spera in acesta.
privin15.2). Patriarhul Ghenadie era vrajmas al unirel.
1) Deja am vedut in § relativ de incercarile de unire ca uni-
rea era imposibila fata cu pretentiunile Romei.
') Papa Calist III (1436-58), care urma dupe Nicolae V prin
misionarul sea Ioan de Capistran incerca se strangni poporele
.cretine spre a lupta contra Turcilor, dar nu avu succesul dorit.
www.dacoromanica.ro
 326

Piu al 111--lea') (1458-64), urmand predecesorului

set Ca list, lucre din resputerl contra Turcilor. 0. adu-
nare tinuta la Mantua (1459) devise resboiu contra paga-
nilor. In luptele cu Turcil se destinse principele din At-
bania anume Gheorghe Scandenberg. Papa more la An-
cona, inainte de a Incepe espeditiunea cruciata ce o proec-
tase. In 26 Aprilie 1463 prin bulla retractationum-
reveni asupra teoriilor ce le sustinuse, aparand deci-
siunile sinodulul din Basel. Sunt de remarcat cuvin-
tele ce Intrebuintase de data acesta si cu care re-
tracta Inv6taturile anteriOre : Eneam rejicite, Pium re-
cipite.
Incercarea sa de a reda putere scaunulul papal, nu
dete resultate satisfaVetOre, ba am putea dice ca
acum Roma incepe a perde si mal mult din autoritatea sa.
Inocentiu al VIII -lea 1), mal Inainte de alegere
cardinalul Ioan Baptist Cibo, este un papa cu Ore-
care insemnatate, de si ca si al ti predecesorl al s61,
') Acest papa era cunoscut mai Inainte sub numele de Aeneas
Sylvius Piccolomini.Sa se vada studiul asupra lui Piu al II-lea
intitulat Essai sur Aeneas Sylvius Piccolomini" de C. H. Ver-
diere, 1843.Sa se vada §i Hist. de l'Eglise par Gieseler.
2) Mai Inainte de Inocentiu al VIII -lea au fost papi la Roma,
dupe Piu al II-lea Paul al II-lea (1464-71) §i Sixt al IV-lea
(1471-84), cunoscuti sub numele de Barbo de Venetia Gi Fran-
cisc de Rovera mai Inainte de a fi ridicati la acestil demnitate.
Mai insemnat dintre aceOia este Sixt; dar si Paul are ore-care
consideratiune, mai ales pentru ce vroia a desradacina unele
abusuri §i tot o data de a lupta contra .Turcilor, a cdrora cu-
ceriri se intinded din ce in ce asupra cretinatatii. Om invetat, di-
plomat abil, Sixt al IV-lea lase intre allele renumita capela sixting.
Pe langa calitatile sale, n'a fost scutit Ili de unele apuceturi
rele, mai ales pornirea de a lua din tote penile pentru a imbo-
gati familia sa, ceea ce aduse cearta si desbinarea la Roma, cu
deosebire dupe ce se incepu si lupta intre familiile Orsini §i Golonna,
ast-fel ca Roma era centrul desordinelor far% frau.
www.dacoromanica.ro
 327
f,,,,,,v.aNN

n'a pus interes pentru biserica, ci mat mult pen-

tru familia sa. El era originar din Genua. Tinereta
sa a petrecut-o cam in neregula, cu tote ap6rarile
ce 'I fac scriitoril apusent. In dorinta sa de a ve-
dea linistite pop6rele apusene, Inocentiu . al VIII-lea
se sili a inlatura motivele ce le separa si a le arata
drumul pacet pe care trebue sa-1 urmeze, mat ales
cand Turcit fa.' ceail dilnice cucerirt. Din nenorocire papa
n'avea energia ceruta in asemenea Imprejurari. Ino-
centiu al VIII-lea mat -face gresala ca Invoi vinderea de
indulge*, inzestrandu'st rudele cu sumele ce aduna.
Pe langa acestea nesocotea si sentimentele reli-
giOse ale crestinilor, cad inalta la treptelele cele mat
Inalte bisericestt persOne ne-apte. Asa de ex. ridica la
demnitatea de cardinal pe fratele femeei, ce o avea
in casatorie fratele se', de si acest loan de Medici nu
avea de cat 13 ant, cand i se incredinta demnitatea de
cardinal. Intru cat-va papa Inocentiu este nenorocit in
resboiul cu Ferdinand din Neapol. Acest principe nu
platea darile pe care le cerea Roma si pentru acesta
i se declara reshot. Cand insa Ferdinand vine In ca-
pul armatelor sale Inaintea Romel, papa inchee pace
cu el.
Inocentiu este fara putere si autoritate fata de car-
dinall si de aceea administratia si justitia er' bite°
stare forte rea. Este adev6rat ca fata', cu aplecarile ne-
socotite ') ale clerulul inferior, Inocentiu lua mesuri se-

Preotii tineau birturi, cafenele, case de joc .i de desfriiniiii.

Inocentiu prin un decret din 1488 opri cu asprime aseme-
nea fapte.
www.dacoromanica.ro
 328

riOse si mentine in acesta privintd dispositiunile lul

Piu al II-lea.
Dupe Inocentiu urma Roderigo Borgia, ludnd numele
de papa Alexandru al Vi-lea (1492-1503), om cu
moravurl forte desordonate, aplecat mai mult spre vi-
-01, de cit urrrator al practicelor evangelice. Rdpind
bunurile bisericel, Alexandru al VI-lea nu doreste de
cit se satisfacd faptele rudelor sale. El nu vroeste se
stie ca faptele sale injosesc curia papala. Resboiul de
esterminare al baronilor, cart aveati Ore care stapdnire
in Roma si in statele papale, este o proba ca Alexandru
n'a escelat de cit grin fapte condamnabile. In 1500
si 1501 Cesar, fiiul Jul Alexandru, care se desbra-
casa de haina preotesca si se casatorisd, cuprinde ora-
sele Imola, Faenza si Sinigaglia. Toti catl erati con -
trarl, periag de main. lui Cesar, a lul Alexandru si a
Omenilor lor. In timpul acestul papa totul se vindea,
iar banil ce se incasaii intrati in tesaurul lul perso-
nal. El nu putea se uite ca urcarea sa pe tionul pontifi-
cal 1-a costat band si de aceea nu vroeste se dea dem-
nitatile bisericescifard de bani. Pentru umilirea nobi-
lilor, Alexandru nu se da inapol de la efectuarea on
card crime. Alexandru more in 18 Augugust 1053,
urit de toil citl au cunoscut purtarea sa, afar& de
Machiavel, care '1 laud& si care &este pe fiul seu
Cesar, unul dintre Omenil eel mal marl de stat. Ranke
(In cartea sa (PrincipT si popOre) spune ca papa Ale-
xandru si fiul seu Cesar ar fi murit ludnd de la un
servitor al for o cantitate de otrava, pe care o pregd-
tisera ca se o dea unul Cardinal.)
www.dacoromanica.ro
 329

Tulian ke la Rovera urmeza pe tronul pontifical in

1503 si continua pin& la 1513 sub numele de Iu-
liu al II-lea Om destept, cult si ca atare iubitor
a1 sciinteI si mai cu sena al artelor, prin politica sa
reusi a lua in stapanire statele papale, care fusese
,ocupate de Venetia. Bula data in acest stop la 5 Ia-
nuarie 1504, fu esecutata la 1509, in urma tratatulul
secret ce Iuliu al II-lea inchee cu regil Franciel si Ger-
maniel (1508). Stricand prietenia cu Francia, de Ore ce
vroia se alunge pe Frances1 din Italia de sus, Iuliu este
combatut de acestia, si in 1510, un sinod tinut la Pisa. 2)
se declara contra lul , somandu-1 a se presenta
inaintea sa si a se justifica. Papa Iuliu nesupunen-
du-se, sinodul '1 suspends din functiunile sale. 3) Hota-
rirea acesta nu se esecuta si papa continua mai de-
parte cu atributiunile sale, fara ca vr'o sanctiune Ore
care se puna in lucrare decisiunea sinodulul de la
Pisa. Iuliu at II-lea sciu prin abilitatea sa se anihileze
puterea Francesilor, cart erati contra sa. Sinodul din
Latran (1512) de si este convocat de papa in scopul
.de a reforma biserica, totusi nimic nu hotari in acesta
_
privinta. Coalitiunea ce reusi a face contra France-
Inainte de el fu Piu al III-lea care nu se putu sustine de
-cat 26 chile si muri din causa unei bole de care suferea. El era om cu
-totul opus lui Alexandru al VI si cardinalii puneaii mare spe-
ranta in el, mai ales a I i lua.sa angajamintul se convoce un
sinod, care se reformeze biserica.
2) Sinodul acesta se streniuta de la Pisa la Milan, apoi la
Lion.
3) Este de remarcat espresiunea de noul Goliat" cu care si-
nodul trata pe papa.
4) Iuliu al H-lea atrase pe -German ei Englesi ei apoi in ju-
rul acestora pe statele midi, care erail oprimate de papa. Franta
perde Genua si Lombardia cu mai multe cetilti. Familia Medici
is Florenta, iar papa Placenta si Parma.
www.dacoromanica.ro
 330

silor, intari pe Iuliu facu a nu se gandi la alt-ceva de

cit la isbanda sa contra protivnicilor.
Leon al X-lea (1513-23).Acest papa mai mult
laic de cit preot, n'a parasit directia predecesorului seu
de a se amesteca in afacerile politice. Este drept ca.
el n'a vroit se continue certa cu regele Franciel si
de aceea 'I vedem di se impaca cu el, pentru ca ast-fel
se anihileze puterea cardinalilor,, earl emu con-
tra sa. Prin acesta purtare influinta papel in Franta
incepe iarasl.
Leon al X-lea este un Operator al literaturei si ar-
tel, far& inse a se gandi la reforma bisericei, asa cum
era ceruta de timpul in care traia. Negligenta sa pen-
tru biserica provine pOte si din causa a el nu era
crestin convins, ba inca, dupe cum se dice, considera
crestinismul ca o fabula 4), avend credinta fn pei, iar
nu in Dumnecleul cel adeverat, cum spune despre el
cardinalul Bembo, o alta persOna din clerul Malt, care
se asemana cu pontificele Leon al X-lea.
Cum era papa asa era si persOnele ce'l Inconjura.
Necredinta era generala, conduita clerului era scanda-
lOsa si respectul le lipsea la tots, chiar fat& de cele
sante. Cardinalil in apucelurile for nu perdeau oca-
siunea de a se manifesta contra papel, a chruia viala
era amenin-cata adesea, orb de el, cum probeza com-
ploturile ce se urzati contra lul.

') Despre acest papti poporul spunea ca s'a ridicat ca o vulpe,

a domnit ca un leu §i a sfarTit ca un cetine."
www.dacoromanica.ro
 331

Clerul si monahismul
Clerul. Clerul parohial in acest timp nu avea
situatiune- imbucuratOre. De si era departe de viVile
ce stribatusera clerul inalt, totu-st nu era pus in stare
de a's1 esercita cu tarie misiunea pastorali. Ordinele
monahale, care acum erail numerOse si care isl luase
un rol insemnat in societate, nu erati privite bine de
clerul parohial, de Ore-ce lucre' In detrimentul s6ti. In-
fluhla monahismulut in paguba clerulut parohial, a fost
intirita de unit pap11), cart au acordat ordinelor mo-
nahale dreptul de a predica si a invela fart restric-
tiune de localitate2). De amestecul prea mare al ordi-
nelor monahale in societate avuri a suferi si episcopil,
a caror autoritate in cele din urma era direct atinsa.
Acum papa este desteptat de neregularitalile ce se pe-
trec si pentru a inlitura ura si discordia, Bonifaciu
al VIII-lea decide ca ordinele monahale nu vor putea
esercita ceva in parohiele preotilor de cit cu invoirea
lor. Cu Wta hotarirea papet situatia remine aceeast
Abea sub Leon al X-lea (1516) se puseri Ore-cart res-
trictiuni, cart inlaturara vrajmasiele dintre ambele par-
tide. Sinodul al V-lea de la Latran formula unele-
disposiOunt cart aratail piny unde se intind drepturile
ordinelor monahale si be opri de a se amesteca in afa-

') Clement al IV-lea si Martin al IV-lea cu deosebire.

') Papii favorish,nd ordinele monahale si in dorinta de a depinde
numai de el, detesera acestora dreptul c& s& se amestece in afa-
cerile preotilor, far& a le cere consimtimentullor. De aci conElictul..
Hefele in Hist. des Concil., t. IX, spune c& monahii ajung niste
inamici puternici ai clerului parohial.
www.dacoromanica.ro
 F132

cerile clerului parohial. De aci inainte clerul parohial

-este putin mai linistit, dar totusi nu este dispensat de
nemultumirea ce i-o producea amestecul monahilor in
afacerile sale.
Monahismul. Tendinta monahilor, mai ales a or-
dinelor cersetOre, despre care am vorbit in alt para-
graf, era ca A. se intinda mereii in societate si se a-
capareze tot& puterea bisericescA, slabind autoritatea
clerulul parohial. Dar dad ordinele deja infiintate isT
luasera un avint mare, nu este mai putin adeverat ca
fats cu opositia clerului parohial si fata cu inaintarea
timpului ordinele religiOse nu se inmultesc, satide si se
sporesc cu dte-va--acestea nu ail puterea si insemnatatea
acelora. Dintre ordinele vechi chiar unele incep se
stagneze, daca nu chiar se decada. Inbuibaii de avers,
membriT ordinelor monahale nu mai in socotelA de disci-
plina si ordine, asa ca apar in fata societatel ca elemente de-
zordonate. A bea ordinele monahale din Charthusium (Char-
treuse) si Cistercium (Cisterciensil) mai se pot mentinea.
Intre persOnele insemnate putem cita pe Vincen-
tiu Ferrier'), Bernard din Sienna 2), Loan Cam-
_pistrana si Savonarola3).
1) Vincentiu Ferrier (1357-1419, de loc din Valenta (Spania),
a luat doctoratul in teologie la Lerida. El facet', parte din ordi-
nul dominicanilor. Vincentiu a visitat Francis, Germania, Italia,
Spania, Anglia si in 1417 se duce in Britania spre a predica,
chemat de ducele loan al V-lea.. In 1455 a fost canonisat.
2) Bernard din Sienna (1380 1444), fu canonisat de papa
Nicolae al V-lea in 14,50. La etatea de 7 ani perdu parintii, iar
la 17 ani intra in ordinul Notre-Dame. In 1400 Bernard conduce spi-
talul asocia,tiei Notre-Dame. In 1404 intl.& in monastirea Fran-
ciscanilor de la Colombiere, iar in 1438 ajunge vicar general al
ordinului. Lucrarile lui sunt mai mult mistice.
3) Savonaro/a (1452-1498), nascut la Ferrara, se calugari in
www.dacoromanica.ro
 333

Franciscanil se impartira in rigurosl si mai tin

rigurosl, cu tote staruintele papilor Bonifaciu al VIII-lea,
Clement al XI-lea si Ion al XXII-lea de a mentinea
unitatea. Aceeasl sOrta. avurd si Carmelitil.
In tOmna anulul 1307 ordinul cavalerilor Temp hell
cu consimtimintul impel Clement al V-lea fu condemnat
de imperator, iar averile for confiscate. Regele Franciel Fi-
lip al IV-lea doria cu orl-ce chip sa pun& mana pe ave-
rile lor. De aceea in urma insistentelor sale ordinul
fu acusat de idolatria si de tot soiul de crime. In 1310.
un sinod fu adunat la Viena, dar fara resultat. In 1312'
ordinul fu desfiintat cu totul, iar averile sale date cava-
lerilor ospitalierl al Santulul Ion 1). Imperatoruf Filip
chlema apol pe capiteniile ordinulul la respundere si
unit perira in foe, iar altiI fury aruncatl la inchisOre.
Sinodul din 1312 de la Tarragona gAsi pe Templierl
nevinovatl de acusatiunile ce li se aducean; totusi or-
dinul era perdut, Ospitalieril erail clironomil Tem-

1475 si intrA in ordinul Dominicanilor. Convins eh avea un rol

de reformator in Italia, dupe ce studie filosofia lui Aristotel se-
dada studiului scripturei si in special se aplica directiunei lui
Toma d'Aquino. In 1488 Savonarola ajunge superiorul monasti-
rel St. Marcu din Florenta, unde stiu sa capete iubirea ge-
nerala si se devina §eful miscarei pentru reforma bisericei. In
1497 este escomunicat de papa, la care respunse prin ,Epistola_
contro la scomunica surrettizcia a tutti Ia cristiani e dilctti di
Dio." Combatut de papa, persecutat de amicii lui Mariano da
Genazzano, un predicator adept al papei, cum si de ordinul fran-
ciscanilor, Savonarola fu tradus inaintea unui tribunal esceptio-
nal, unde fu condamnat is ardere. Sentinta se esecuta Ia 20,
Maid 1498.
') Prin bula Vox in excelso" papa gasia pe Templieri ca sunt
eretici, 1i apoi nici mai au ratiunea de a esista, pe cat. vreme
tara santa este-in mainile turcilor, iar ei se gasesc in neputinta.
de a o lua.

www.dacoromanica.ro
 334

plierilor si se bucurati ast-fel de bunurile ce le aveail

acestia, afar& de bunurile diri Spania.
Sediul for era insula Rodos, apol Malta. In 1.798
ordinul se nimici.
Intre asociatiunile noul religiOse ale timpului aces-
tuia (Secolul al XIV si XV) putem mentiona pe Fra-
01 vieril comune Si lifinimiP). Cel d'intdiu au de
infiintator al for pe Gerard Groot din Deventer 2) si
-eel de al douilea pe Francisc din Paula 3).
Indulgentele4) Biserica Romano-catolied interpretdnd
reu puterea de a erta pecatele, a introdus ertarea for con-
ditionatd de achitarea unor taxe stabilite de ea. Prin a-
cesta interpretare gresita. Roma perde mult inaintea lumel
restine, mai ales el ertarea pdcatelor se racea nu nu-
-mai pentru cele trecute, dar si pentru cele viitOre.
Conseil* credinciosilor se simtea atinse de o prac-
tied asa de rea si periculOsa si care deschide dru-
mul crimelor sub bine-cuventarea bisericel. De aceea
.au avut mare dreptate Reformatoril cdrid au atacat cu fu-
rie acest obiceiu al bisericel rOmane. N'ai'l insd. dreptate
1) Hist. de L'Eglis, par Hemmer.
') Fratii vietei comune aunt o ordine religiose create cu sco-
pul de a transcrie manuscripte vechi si a predica pocainta. Groot
fu ajutat de Florentiu Radewin. El infiintb, si o monastire a su-
rorilor vietei comune".
8) Minimir (minimi fratres) a fost infiintat de Francisc din
Paula si aprobat de papii Sixt aI W-lea (1474) si Iuliu al II -lea
(1507). Acest ordin postea in tot-d'auna si se numia ast-fel din
causa umilintei cu care se presenta in socictate. Ei erail cu-
noscutI in Francia sub numele de Bonomi (Bonshommes).
4) Cuvintul indulgent& (indulgentia, endulgencia, endulgensa,
indulgenzia, in latina indulgentia, indulgenta} insemna mijlocul
prin care se iarta pacatele omenilor, sail ertarea ce se dA, pAc6.-
tosilor in virtutea meritelor Mantuitorului, al caror tesaur este
pus la dispositia papei. (Boss., Expos. de la doctr. de rEglis).
www.dacoromanica.ro
 335

Protestantil and sustin ca indulgentele sunt o urmare fi-

rescl. a Tainei Confesiunel. Pentru acestia le 'Ate servi
de esemplu biserica ortodoxa, care are acesta Taina,
far& insa ca sa se fi introdus vr'o data in ea prac-
tica indulgentelor.
Indulgentele sunt introduse de Bonifaciu al VIII-lea
(1300), cu ocasiunea jubileului ce se face la Roma la
tate 25 de' ani 1). In timpul 1u Leon al X-lea usul
vinderel indulgentelor produse un adeverat scandal in
biserica Romei.
Acest papa is ca motiv al vinderei indulgentelor
necesitatea de a aduna banl cu cart se termine bise-
rica Santilor apostoll din Roma. Oamenii reI inse, cum
buna Ora dominicanul Iohann Tetzel nu se Ingrijesc
de cit se adune banl si in acest stop uita caracterul
bisericei, isl permite a sustinea teoriile cele mai peri-
calOse si aduce o indignare generala mai ales c&
pentru ertarea pecatelor nu se cerea fapte, ei numal
bani. Ori cum ar fi indulgentele, aceste biletele date
de 45menii papil acelora ce plateft ertarea gresalelor
for acute sau ce vor face, sunt rec. Ele dovedesc
klecadenta in care se gAsea Roma si reman o path.
pentru autoritatea acestel biserict
') Cu acestii ocasiune papa fagadui pelerinilor: plenam, largio-
rem et plenissimam indulgentiam largimur its qui, vere pceniten-
tes et confessi, hoc anno Basilicas Romae visitaverint (Bond.
VIII, in Extr. antiquor de Pcenit: et Remiss. apud Diet. Encycl.
par Vetz si Welt.
1 In instructiunile luI Tetzel se spunea ca, Sodomitfi cumpe-

ertarea p6catelor cu 12 galbeni, furturile cu 9, omorurile cu

7, paricidul si fratricidul cu 4 si vrajitoriile cu 6. Tetzel ca sA
justifice indulgentele spunea Sobald das Odd im Kasten klingt-
Sobald die Seel' im Himmel springt.
www.dacoromanica.ro
 336

Inchisitiunea. In dorinta sa de a face ca teoriele con-

trare doctrinel profesate de biserica RomeI, se nupOta face.
progrese, papalitatea a inventat Inchisitiunea, un tri-
bunal regal acoperit de prerogative bisericesti 1), cu
menirea de a starpi eresiile. Roma avea si sprijinul
puterel laice pentru esecutarea ereticilor, cad membril
nu puteau el, pe basa legiuirilor vechi bisericesti, se
verse sange 2). Multi sectantl avura a suferi din causa
inchisitiunel. Ast-fel sunt Cataril, Albigenjil, Valdenjil,
Husitil etc.
Sistemul papal de a starpi ereticii prin inchisitiune-
era cu atit mal reu cu cit, incepend cu anul 1204,
nu se margineste in a judeca ereticil, cart eraii decla-
rati pe fata, ci mergea pina a cerceta in tote partite
si a se transforma ast-fel intr'un sistem periculos. Or-
dinele monahale insarcinate cu aflarea ereticilor isi
esercitara misiunea for in Francia, Austria, Germania,
Italia si Spania. Cu deosebire Spaniolii au fost supusl
mat mutt grOsnicelor torturl ale tribunalelor inchisito-
riale. In Spania papa Sixt al IV-lea sanctions inthi-
sitiunea la 1 Noembre 1478. Seful inchisitorilor sail
marele inchisitor fu 7homa Torquemada (f 4 Sept_
1498), 4) iar dupe el Diego Deza si Francisc Xi--
menes de Cisneros ).
Ranke, Ffirsten and Volker im 16-ten Jahrhundert. t. I pag.
242.Inchisitiunea in latina inquisitio haereticae pravitatis, sane--
turn officium.
') Era principiul : ecclesia abhor-et a sanguine".
') In Spania se infiintarft patru tribunale mai insemnate : la
Lerida (1233), la Castilla (1236), la Navara (1238) §i Barcelona.
1241).Mai erafi apoi la Sevilla, .Taen, Cordua, Villa-Real.
4) Cortesil furs mai liberali, caci cu desfiintarea Inchisitiei ce

www.dacoromanica.ro
 337

Pedepsele ce se detera ereticilor era', muncile si

torturile, mai in tot-d'auna urmate de m6rte.
Inchisitiunea este desfiintata in 4 Decembre 1808
de catre Ioseph Bonaparte si in 22 Decembre 1813
de dire Cortesi.1) Ea fu restabilita la 1814 de ca.-
tre Ferdinand VII, dar la 1820 fu din no' desfiintata
de cAtre Cortesi. A putut insa. sa mai apara din and in
cand pina. la 1834, and fu desfiintata cu totul.

Disciplina, Cultul *i arta.

In timpul acesta disciplina, bisericei apusene nu
mai avea nimic din aceea ce ftisese in timpurile primi-
tive. Necredinta si superstitiunea, doue" directiuni cart
isi avea' drumul acum, atit in lumea laica cit si In
cea bisericesca., au inlaturat practicele vechi aposto-
lice. Din causa necredintei, moralitatea mai a nu se
zerea, iar moravurile decadute er' caracteristica Cle-
rului, care se imbuibase de bogatil si care acum nu
se mai gandea de loc la santenia ministeriului ce ad-
ministra. Superstitiunea are si ea de resultat caderea
in o alts. estrernitate: ducerea pins, la esces a unor
comandamente divine, in scopul de a dobandi indu-
rarea divine si a da Ore care satisfacere dreptatil di-
vine. Un esemplu ne va servi ca dovada a acestel
afirmatiuni. In timpul pestei- ce decima Europa, intre
reaii si constitutia civila a clerului, ecli. E. Vaucher dans Lich-
tenberger pag. 533.
'I In timpul acestuia a'art pedepsit cu morte 5i alte pedepse
105000 persOne.
2) Sub Deza au perit 35,000, iar sub Ximenes 50000.
www.dacoromanica.ro 22
 338

anil 1348-50, mil de indiviql adunatI la un loc si

cunoscui.1 sub numele de flagelanti (flagellatores, bi-
ciuitorl) cutreerail terile si is1 aplicau loviturl de bite
pentru a inlatura mania lui Dumneqeu.
In ceea ce privesce Cu/tu/ biserica Romano-Cato-
lica stabileste definitiv unele practice introduse in de-
cursul timpului si care nu erail espresiunea timpuri-
lor apostolice. Asa de esemplu, data este vorba de Mis-
tere, ele se efectua cu adaosurile si sub forma inovatOre
a acestel biserici. Botezul, Euharistia, Confesiunea se
sevarsesc in alt mod de cit in secolul apostolic. La Bctez
se generaliseza usul ca sa se efectue prin stropire, iar
nu prin afundare') Cit pentru botezul pruncilor se
starue in practica de a se face in anumite Ole ale
anulul, mat ales in Sambata Mare si in Sambata Cind-
Decimei, us ce fu abolit prin decisiunile sincidelor de
la Olmiltz (1218) si Salamanca (1335)2). In privir4a
impartasireI, ea se da credinciosilor numal sub o forma*,
inlaturandu-se practica veche, dupe care acest Mister
se da sub ambele forme: a paineI si a vinulul. Bise-
serica Romano-catolica neglija apol practica veche si
nu efectua liturgia de cit la dile maxi, ba in unele
localitati ea se sevarsia cu o mare indeferenra si prea
rar 3). Indiferenta cleruluI a fost combatuta mult de
Mistici, carora se datoreste restabilirea pina la un

') Botezul prin afundare se mai efectua la Milan.

2) Sinodele din Qlmutz si Salamanca decid ca pruncii se. se
boteze la cdte-va dile dupe nascere.
8) Sinodele din Taragona (1317) si Toledo (1324) luard me-
sun' contra acestul obiceid red si obligara pe preoti de a face
cel putin de 2-3 on pe an liturgia.
www.dacoromanica.ro
 339

punct a usuluT de mat inainte, ast-fel ca biserica

apusena se indruma iarasi pe calea cea bunt, de si
nu din convingere, nict pentru mult timp.
Relativ de Confesiune putem spune ca ea se fa-
cea inaintea preotilor penetentiarI (confesori), disparend
obiceiul de a se mat face in public. Totust, data re-
lele confesiunet publice dispar o data cu suprimarea
et, nu este mat putin adeverat ca introducerea In-
dulgentelor are resultate mult mat rele 1). Cit pri-
veste serbatorile Papii Joan XXII (1331) si Ur-
ban al VI-lea (1389) Introdusera cel d'intaia ser:
bAbirea Trinitacii si cel de al douilea Visitatiunea
Santei FeciOre la Elisabeta. Sinodul din Basel (1439) de-
cide ca serbatOrea Immaculatel concepriuni sa se
serbeze in Wta biserica apusena, ceea ce se ordona
si de papa in 1708. In 1642 un decret al papei asa
numit «Univer:Da, regula numerul serbAtorilor la 32.
In 1728 papa Benedict al XIII-lea aproba cererea si-
nodulul spaniol din Taragona (1727) ca serbatorile
mat fara insemnajate sa nu fie observate tot asa cu
cele principale. Clement al XIV-lea merse mat de-
parte si suprinia serbatorile putin insemnate.
Arta 'Ina mare desvoltare in secolul al XIII-lea si
al XIV. Stilul in care se construesc bisericile este a-
cel gotic. Catedralele din Paris, Reims, Chartres, Bour-
ges, Beauvais, Saint-Denis, Metz si alte localitatt dove-
desc ori cut superioritatea stilulul in care sunt acute.
In secolul al XV-lea si al XVI-lea stilul gotic perde
din insemnaltatea sa, luandu-1 locul asa numitul stil
1) SA se valid § relativ la Indulgente pagina 334.
www.dacoromanica.ro
 .,*340

stralucitor. Catedrala din Colonia ca si cele din

Strasburg, Halberstadt, Ratisbona- (din Germania) ;zi
St. Stefan (din Viena) sunt-intre altele-o probes a felu-
lui sub care aceste Teri perfectionark arta bisericesca.
Tot ast-fel sunt si catedralele din Milan, Florenta si alte
localitiati din Italia.
In arta Sculpture) se disting Andrea Pisano, Lo-
renzo Ghiberti si mai ales Lucca della Robbia
(-1- 1448), Donatello (t 1466) si Michel Angell°
(1- 1564).
In pictures, care lua un abor puternic. se gasesc
multe, persOne distinse. Asa avem pe Era Angelica
da Fiesole (1387-1455) si discipolul sett Benozzo
Gozzoli, pe Melozzo de Forli (t 1484), Bellini, Gentile-
si Giovani, pe Leonard da Vinci (1452 1519),
Michel Angello si Raphael Santi (1483 1520)
pe dominicanul. Fra Bartolomeo (t 1517). In prile de
jos sunt insemnatl Hubert si Ioan, Rubens ict 1640)
si Antoniu Van Dyck : In Francia Jean Freminet, Eus-
tache Lesueur (1617-55) Lebrun (1619-91) iar in
Germania Martin Schongauer; Michael Wolge-
mut, Kranch etc.
In timpurile noui Renascerea dete o noue fat&
lucrurilor. Arta decorative este imbogatita si perfectio-
nata de Brunellesco si Alberti. Biserica Santuld
Petru din Roma, inceputa in 1506 si terminates la
1626 este o pochSba a lumel crestine apusene.1). Se-
colului al XVI-lea i-a lost reservata decade* In arta
1 Intro alti arhitecti earl au lucrat la ea vom mentiona pe
Bramanta, Michel Angello qi Bernini.

www.dacoromanica.ro
 311

bisericesca, in care acum nu se vede de cat 0 ingra-

ma.' dire de forme, fa'ra un aranjament artistic si lipsite
de atractiune si gust. In suta a XIX-a arta hiseri-
cesca in Occident se ridica din starea de decade*
si de reu gust in care se afla in suta a XVII-a si a
XVIII-a.
Intre ProteStanti nu avem persOne care sa se fi ocn-
pat cu pictura si sculptura, de ore ce nu infra in
vederile lor. Ei s'ati oqupat apr6pe esclusivamente cu
xnusica si poesia. ').

REFORMA RELIGIOASA
Tendinte spre reform& Ioan Wicliff, loan Huss si
Ieronim din Praga 2).
Reforma religiOsa." a veacului al XVI-lea este resul-
tatul unel nemultumiri generale, provocata de biserica
apusulul. Necredinta Clerului, cu osebire a clerului
Malt, apa,sarea acestuia asupra poporulul cum si in-
moralitatea care domnea in biserica Romel, iata cau-
sele principale ale reformel.
Incercarl catre o reforma se, ved chiar in sinul el.
La sinOdele din Basel si Constanta, intre altele, se ce-
rea cu insistentl reforma, bisericeI in capul si in mem-
1) Intre compositor' Tom cita p0 Medicul Joan Scheffler si
Paul Gerhardt. apoi pe Bach din Lipsca §i Haendel din Halle.
2) Pentru ma' multi lumina asupra cestiunei sa se vada lu-
crarea mea Reforma lui Luter in biserica Occidentals" Bucu-
resci. De si in mare parte tendintele spre reform& au loc in
timpul Evului Mediu, data ne conducem de Cronologie, totusi
le-am pus aci pentru o unitate a materiel.
www.dacoromanica.ro
 342

brele sale. Dar Roma nu era dispuse a ceda si a da

inapol din drumul gresit pe care- apucase, ceea ce
facu lumea sa se revolte si mal inainte de a se ri-
dica cu tarie contra papalitatel sa se gasesca unele
persdne, care se arate starea Romel si se cera cu sta.-
ruinta o reforma in acesta biserica.
Precursori mal insemnatI ai reformei avem pe Joan
Wicliff, loan Huss si leronim din Praga. 1).
Ioan Wicliff (1324-1384), engles de nem, se arata
dispus catre o reforma a bisericei, atunci tend papa
Urban al V-le veni in conflict cu regele Eduard al
III-lea pentru ca acesta nu platise taxa anuala ce'I
datora. Wicliff era contra avutiei clericilor si nu
primea amestecul bisericei in atributiunile sefului sta-
tului si in genere in lucrurile lumesti. Din contra el
ca se lovesca in puterea papilor, cerea controlul
statului in administrarea averilor ce 1poseda biserica.
In cestiunl dogmatice Wicliff nu admitea ca Misterele
ail putere lucratere de cit data eel ce le efectua sunt
in starea de gratie, ceruta pentru ale efectua, iar in
Euharistie nu primea doctrina ItransubstantiereY. me
departe el nu Linea socotela de escomunicarea papel,
cind acesta s'a abatut de la datoriile sale.
Pentru Wicliff Santa Scripture singura, este in drept
a lamuri on -ce cestiune, inlaturand ast-fel Traditiunea
si esplicarile bisericel. Fala cu acesta atitudine a 'WI
Wicliff, papa is mesurl. Sinodul din Londra (1382)

') Se mai pot cita Joan din Goch (Terile de jos), Ioan din
Wesel (t 1481) Ioan Wessel din Groningue (t 1489) tii Nicolaa
Russ din Rostock.

www.dacoromanica.ro
 343
..*..,,,...,.........,./

condamna unele din invelaturile lui Wicliff. El insa

era sustinut de omens puternici. Lucrarile sale sunt
numerOse. Insemnata este Trialogus. Invetatura lui
Wicliff gasi .aderenti multi in Boemia. Urmasil lui Wi-
cliff, Lollarqii, lucrara mult pentru respandirea doctri-
nei inv6tatorului lor.
Loan Huss, profesor la Universitatea din Praga si
predicator al curtel, primi invetaturile lui Wicliff si
le respandi in acesta localitate. Adept al reformel re-
ligiose, Huss se folosi de inclinarea poporului catre o
reforma a biseric'el si in acest scop lucra mult contra
papalitatii. El de si se invoia cu teoriile lui Wicliff in
ceea ce privea pe papa, nu primea invetatura acestuia
asupra euharistiel, mentin'end doctrina transubstantia-
tiunei. In 1.403 universitatea din Praga respinse multe
din teoriele lui Huss, fara ca prin acesta se'l desar-
meze. Inovatorul si adeptil :sel nu dati inclarh'pt cu
tote mesurile esceptionale ce se iatl contra for : nici
oprirea de a predica, nici escomunicarea papel nu fo-
losesc la ceva pentru papa si adeptil se, mal ales ca
lumea era iritata contra acestora din causa indulgen-
telor. In cele din urma Huss este nevoit a parasi Pra-
ga, iar Sinodul din Constanta incerca a aduce linistea
in spirite. Huss este chiemat a se justifica, dar nu
vroi a retracta ceva din inv'eteurile sale, dintre earl
30 de propositiuni fura. anatemisate. Cu tot sprijinul
ce i-1 acordase regele Sigismund, Huss este condam-
nat si in 6 Iuliii 1415 este ars.
Esecutarea decisiunel sinodului este reil primita de
opiniunea publica, care se revolta la auclirea ca Huss
www.dacoromanica.ro
 311

a fost ars. Intre partisanil lui Huss era si regina, care

'1 avea de confesor. Tot' inamicil papel se unesc pen-
tru a lucra contra sa. El primesc impartasirea sub
ambele spete asa cum este in biserica ortodoxa. 0-
positia Hussitilor este mare in timpul regelul Sigis-
mund. Conduatoril for insemnatl sunt : Ioan Ziska,
Nicolae din Pistria si Procopiu cel Mare. La Sinodul
din Basel (14.33) Husitil isl aratara dorinta de a se uni
cu Roma, in urma staruintel acesteea, dar pusera Ore-
care conditiunf. Dupe mai multe discutiunl unirea se
cu, dandu-se Husitilor cele patru puncte principale :
1) impArtasirea sub ambele forme, 2) libertatea de a
predica, 3) pacatele mortale trebuesc pedepsite si pe
cit se pOte inaturate si 4) averile bisericel trebue se
fie administrate de clericr, asa cum se dispune in le-
giuirile Santilor Parinti.
Pacea insa nu e deplina. Husitil se divid intre el.
Cele doue partide ale Calixtinilor Si Taboritilor in loc
de a lupta contra inamicului comun (Roma) se certaa
intre ele. La Lipan (1434) Taboritil sunt aprOpe ni-
miciti de partidul opus. In 1.457 Gregoriu, un nepot
al lui Rokyzana, teologul for insemnat, infiinta un par-
tid asa unit al Fratilor Boemieni, la care se unira si
Valdenjil si dup5. 1497 incep a'si da Ore-care organi_
satiune, pasttand ins& niste forme destul de simple in
cultul lor.
Ieronim din Praga (1374 1416) nu de nobil,
's1 facu studiile la Heidelberg si Colonia, apoi lua
bacalaureatul la Praga (1398). In Paris si Oxford Ie-
ronim studie scrierile acelora ce erail contra papali-

www.dacoromanica.ro
 3Z

tatiI, a le caror idel el le respandi in Praga, dupe ce

se intOrse aci (1402). Invitat de imperatorul Sigismund
ca sa tina o predica inaintea curter din Pesta el atrase
aplauselee auditorilor. La Viena fu mai puOn norocit
Amic al lul Huss, Ieronim combate indulgenlele, pen-
tru care fu condamnat de catre Sinodul din Cons-
tanla. Ieronim predic.a. contra Romel la Lituani si Po-
loni. In acesta din urma localitate fu insercinat de
regele Vladislau sa organiseze universitatea din Cracovia.
Ieronim, curend dupe mOrtea lui Huss mori si el
de aceeasi mOrte.

Umanismul')
In sprijinul acelora cars doriaiz o reforma biseric0.
occidentale vine Umanismul, o directiune culturala, care
avea de obiect reinvierea studiulul clasic. Barbali ca
tivarino din Verona, Aurispa si Francisc Filelfo 2), do-
bandind cultura la Constantinopol, stiura sa, folosesca
compatriotilor for la intOrcerea in Cara. Dupe caderea
ConstantinopoluluI sub Turd (1453) Great, cari se re-
fugiara in orasele Italiel, dusera cu el cultura bizan-
tina si folosira, Italienilor pentru indrumarea for catre
o cultura mai inaintata.
') Umanism vine de la latinul huinanus, de unde humanitatem ;
in Italiana, umanita, iar in spaniola-humanidad. Urnanitii erad
aces ce se cupail cu studiul limbelor clasice, in opositie cu in-
dustriaii, cari era, reali§ti. Umanismul este un sistem in care
intr'un mod §tiintific se urmarete scopul umanitetii. El este con-
trar Scolasticei, aducend mare folos literaturei, dupe 1645 cind
imprimeria fli cunoscute in Italia.
2) Vecli Hemmer, Hist. de l'Egl.
www.dacoromanica.ro
 346

Fiore* ajunge orasul principal in directiunea cul-

turala ; apol Roma. Petrarca si Boccacio sunt aceia
rora in secolul al XIV-lea datorim invierea litera-
turel, prin dragostea ce o aveau catre Cicerone. Dar
directia stiintifica lasa de dorit in ceea ce priveste re-
ligiunea. Teologii se intrec a fi umanisti, dar uma-
nistit pun prea putin pret pe teologie ; se citeafi cu
atentiune poetil greet si latini, dar se dispretuia Noul
Testament. Starea acesta nu putea dura mult. Uma-
nismul f), care din Italia strabatu in Spania, lua ca-
racterul crestin si era o directiune de perfectiune in
cele ale religiunet. Biblia poliglota de la Alcala este o
proba a preocupatiunilor Omenilor invatati din acest timp.
In Germania umanismul este in legatura cu religiu-
nea. El gasi multa resistenta aci din partea clerulul si
a partisanilor lui. Heidelberg este universitatea care
pentru prima Ora ajunge centrul umanismulul, apot
societatea renana, infiintata de Camerarius. Reuchlin
(t 1.522) si Agricola fa ceail progrese la Heidelberg.
Tn Colonia noua directiune nu se stabili cu usurinta
Dominicanil avend putere aci, se opun la introduce-
rea studiulul clasic, la care era adaugat si studiul bi-
bliet ebraice. Intre domnicanul Hochstraten si Reuchlini
se incepu o discutiune, care se termina cu esirea la
lumina a scrierel lul Reuchlin xEpistolae obscurorum
virorumi (1515-17). In directiunea acesta folosi mult

Cel mai insemnat birbat care aduse rena§terea in Spania

este Antonio din Lebrija., unul dintre elevil colegiului Santului
Clement, infiintat la Bolonia de archiepiscopul din Toledo.

www.dacoromanica.ro
 347

Erasm de Rotterdam 1536) si Ulric de Hutten

(-1-

1523). Erasm scrise «Laus stultitiaei.

(-1-

Meritul tuturor umanistilor este ca au desteptat gus-

tul catre cultura, si au dat ast-fel .posibilitatea natiu-
nilor de a se ridica dirt. starea de ignorantA in care
se gaseatl, de si in Italia umanismul este aprOpe es-
clusivamente literar, iar in Germania aduse lupta din-
tre el si biseria.
LUTER
Nasterea si educatia sa, Luter calugar si preot
Luter s'a nascut in orasul Eisleben din Turingia is 1.0
Noembre 1483. Familia sa find saraca 1), Luter dato-
reste cultura ce a obtin-ut-o numal muncel sale. Pri-
mele cunoscinte le dobandi la Nollbriider, apol studie
la Eisenach 2), ajutat de o &nna'. piosa, anume Ur-
sula Cotta. La etatea de 18 ant este trimis la Erfurt,
unde se gb.seste inscris sub numele de Martinus Ludher
ex Mansfeld.
La Erfurt a studiat dialectica lut Spinoza, scrierile
lui Augustin si, afara de epistolele apostolului Paul,
mat cerceta, cu scrupolositate directiunea mistica a lut
Tauler si altor adepti at set. In 1503 Luter 1ua baca-
laureatul, in '1505 doctoratul in filosofie, iar dupa
acesta incepu studiul jurisprudentei (Dreptulul).
') Ca e flu de Oran Luther a fost mandru. A.ft, el dice 4Ich
bin einnes Baueren Sohn, in una din aka numitele Tischreden,.
Mein Vater, Grossvater, Ahnherr sind rechta Bauern. Luther dice
de el in Briefe u. t. w. de Wette h. 4. pag. 33 ca dignum lu-
gere me talem parentem. Pater misericordiae-me-per ejus su-
dores aluit et finxit quails, qualis sum.
www.dacoromanica.ro
 348

De si om cult, el nu perde din aplecarea naturala

ce o avea catre adeverurile religiOse. Pentru a '$1 gasi
linistea, Luter intra in monastirea de la Erfurt, in or-
dinul Augustinilor. (17 Juliu 1505). La 2 Malt' 1507
fu hirotonisit preot. Despre caluglria sa dice el singur
«magis raptus quam tractus 0), pentru a arata ca in-
tr'un mod supra natural a fost atras catre ea. Intrat
in monas tire, unde spera sa's1 gaseasca linistea sufle-
tului, Luter facu cunoscinta cu Johan von Staupitz,
generalul ordinulul Augustinilor caruia datoreste in mare
parte inlat:urarea starel de turburarea in care se ga-
sea mai inainte-
Luter profesor. Cornbaterea, Rarnel. Inclui
gentele.Luter este chiemat profesor la Wittenberg
de catre Frederic, electorul Saxoniei, in urma reco-
mandatinnei lul Staupitz. Predand Fisica si dialectica
lui Aristotel, Luter se distinge mult prin metodul seu-
dialectic. In 1509 obtine titlul de baccalaureus tan-
quam ad biblia si de acum incepe a esplica Scriptura
si a'sl arata vederile sale asupra el 2). Saupitz vezOnd
succesele lui Luter la Wiltemburg, '1 chiema la Erfurt
si '1 insarcina cu predarea teologiel. In timpul acesta
se pune calatoria ce o face la Roma ). Impre,
siunea ce o dobandi aci '1 facu se grabesca reforma,
de Ore-ce in cetatea ponteficelui roman nu era nimic
1) Brief 247.
2) Ping obtinea cine-va titlul acesta nu putea esplica Santa
Scriptura.
8) El era forte entusiasmat la intrarea in Roma. Te salut, Roma
cea santa (Sei mir gegriisst du heiliges Rom), data cuvintele ce
le pronunta la portile Romei.

www.dacoromanica.ro
 349

:-Ant si totul era venal'). In adever, dupe ce la 18

Octombre 151.2 lua titlul de doctor in teologie, incepe
viata sa public& El facu esplicarea epistolei catre Ro-
mani, la care se folosi de Augustin si Staupitz. In 1.510
tipareste «Pracceptorium D. Martini Luther), intre anii.
1513-1517 sc6te la lumina mai multe epistole, iar
intre 1516 -18 imprima opera sa .Theologia Germa-
nica". In esplicarile ce facea, Luter combatea inve-
taturile gresite ale Romel 2).
Lovitura ce dete Romel este dupe ce Leon al X-lea
autorise vinderea indulgentelor in lumea catolica, a-
vend ca representant pentru Germania pe Albrecht,
arhi-episcopul din Maienta. Motivul autorisarel acestia
era ca sa se adune banl cu carl sa se termine cate-
drala santilor Apostoli Petru si Paul din Roma, cum
si pentru a se face o espeditiune contra Turcilor, cari
amenintau crestinatatea. Delegatul lul Albrecht era Iohann
Tetzel, care proceda fOrte necorect cu vinderea indul-
gentelor. In 1516 incepu Luter se combata pe Tetzel
In 31 Octombre 1517 afisa 93 proposiliunT pe usile
hisericei din Wittemberg. prin care combatea indul-
gentele 5), sustinend tot-o-data ca t este lipsit de virtute

'j Luter avuse de ce se scandalisa. Pe o parte preotii faceau

serviciul de mantuiallt, ba ce este mai mult, nici insuqi ei nu
credeau acea ce fac la liturgie, asemenandu-se cu vechii augur'
cari 111'0 puteail stapani risul eand se intalneau. Ce impresie
penibila trebui sa fac ii asupra lui Luther cuvintele ce le audise
de la nisce prooti : Panis es et panis manebis, vinum es et
vinum manebis" Hist. de ref. Meiners pag. 8.
9 Scrierile sale aunt combatute de Feld. Kirchen qi Francis°
Gunther. Asupra scriirilor de la inceputul activitatii sale ne dit.
Mmuriri Oldekop.
') In 14 dile tezele lui au patruns tote Germania, ctici tot -_
www.dacoromanica.ro
 35U

si nu se pot erta pacatele, aceluia ce primeste indul-

gentele. Roma in loc sa is mesuri de indreptare nu
da nicT o importanta cestiuneT, socotind ca este vorba
de o nemultumire personals a luT Luter, pentru ca
nu i s'a incredintat vinderea indulgentelor. Atunci Lu-
ter incepe a ze adresa publiculuT, mai ales dupe ce
Tetzel in respunsul ce 'I facuse se aratase de tot cu-
tezetor, ocolind cestiunele puse de Luther si arunctuid
asupra-T fel de lel de acusatiuni. Luther profita in lupta
intreprins4 contra panel, find ajutat de sprijinul luT
Frederic, electorul Saxoniel. Fats cu inmultirea nume-
rulul partisanilor luT Luter, Roma in 1518 iucela
se aduca pe reformator la ides mar ?rune, in care stop
insarcina pe Thoma de Vio sau Cayetan spre a trata
cu el in dieta de la Augsburg. dar nu reusi.
Putin succes avu Carol de Miltitz, care intrebuintA
mult tact si multA politeta spre a opri pe Luter de a
mar continua cu atacurile contra Roma Un aran-
jament interveni intre Luter si Miltitz, dupe care papa
aproba. ca Luter se'si espue doctrinele sale inaintea
unul juriu. Oamenil papii nu sunt inse prudenti. Pur-
tarea necuviinciOsa ce avu doctorul Eck cu Karlstadt
in disputa de la Leipzig, face pe Luter ca in 4 Iuliu
1519, intr'o adun are tinuta, in acesta localitate, se de-
clare ca, cuvintul lul Dumnegeil este mar pre sus de
lumea se plangea acum in contra indulgentelor. 0 scriere in-
semnata a lui este : Revolutiones disputationum de indulgentium
virtute, 1518.
') Acutn Luter scrie papei o scriscire umilitore 4i gasette ca
Roma nu trebue a fi deconsiderata, ci respectata, de si are gre-
salele sale.

www.dacoromanica.ro
 351

on ce autoritate. 5). Pe cand Luter castiga meret1 ade-

rer41, situatia papel se incurca din ce in ce 2). Uma-
nistil sail apararea lul Luter, de si avea si unil ina-
midi 3). Acum Luter scrie mai multe opere combatend
doctrina papala. Papa Leon al X-lea (la o ,bula in care
esplica indulgentele. Dominicanul Silvestru Mazzolini
lua apararea papel, cu osebire doctrina asupra infaili-
bilitatit, dar era prea batran si putin priceput ca sa
se ridice la nivelul hit Luter 4). Facend prietenie cu
Melanchton 5), fiul unui armurier din Bretten, Luter lu-
creza neincetat pentru apararea causet sale, mergend
ping a numi pe papa antichristul preclis de apocalips.
In 16 Rune 1520 prin bula Fxurge Domine ; 41
teze ale hit Luter sunt anatemisate, iar lul i se dete

') Papa sustinea la tronul Germaniei pe Francisc I, regele

Franciei, is urma decediiril lui Maximilian, pe cand electorii ale-
sera pe Carol v, asa ca politiceste el era lute() situatie destul
de rea.
3 Reverentia sa doctorul 'ml dtl acelasi respuns, ca un har-
pist p6chtos, care &luta pe aceeasi cords. Eu '1 deplang pentru
ea nu'l ved sa p6trund.i1 mai mult scripturele de cat un paianjen
intins d'asupra apei. Fuge de cuvintul lui IL gel ca diavolul de
truce."
8) Luter respund.e inamicilor sei den Esln von Koln and Lou-
vain" di mai usor le este a ordona arderea cartilor sale de cat
se le combat5.
4) La sustinerea lui Mazzolini ca papa este cel intaiii principe
al lumei, caruia toll trebue sa i se supunii, Luter respunde :
Iats o scriere plina de blasfemil. Nu se va dice ca e insusi
satan, eel ce a scris-o, din fundul infernului ?.. Declar pe fatii
ca antechrist resida in templul lui D-dea, ca el e eel ce dom-
nesce in Roma... Curtea romanii a devenit dice el mai departe,
sinagoga lui.
6) Melanchton sau Philip Schwarzerd scrise Apologia pro
Luthero adversus furiosum Parisiensium theologastrorum de-
eretum "

www.dacoromanica.ro
 352

timp de 60 Ole ca se revinA asupra invetaturilor sale,

cad in casul contrar va fi condamnat.
Luter la Worms. Dieta de la Nuremberg si
Ratisdona. Resboiul reranilor.Imperatorul Carol
al V-lea, care avea inamic pe Francisc I, regele Fran-
ciet, de Ore-ce reusise a fi ales imperator cu WM opo-
sitia acestuia, avea nevoe de liniste in interiorul Vera.
In acest stop el decide se convOce statele generale la
TVorms si aci se fie chiemat si Luter spre a se re-
solva cestiunea, care agita spiritele. Delegatul impera-
torului era Iohann von Eck. tar al papa Aleandro
(Ieronim). Amicil at lui Luter '1 slatuiaii sa nu se pre-
sinte la Worms ; totusl el se ' presinta. Aci la 19
Aprilie 1.521 Luter declara inaintea adunarei ca nu
retracteza nimic din invelaturiie sale. «Daca a'si con-
damna inv6taturile mele, dice Luter, ce a's1 face de
cat a'si condamna veritatea ? Si mat departe adaoga..,
Cer a fi refutat prin scrierile apostolilor si ale profe-
tilor si data voia fi convins, voiii retracta erorile
mele si voia arunca ca'rtile mele in foc '). Adu-
narea condamna pe Luter scatendu-1 de sub protec-
Oa legilor imperiului. Electorul Saxoniel Frederic, pen-
tru ca sa asigure viata reformatorului, trimise Cara-
rett mascati cart '1 luara, si '1 dusera in castelul de
la Wartburg (aprOpe de Eisenach), si '1 tinura aci
sub numele de cavalerul Gheorghe. Edictul de la Worms
nu se aplica, pentru ca imperatorul Carol al V-lea era
in lupa cu Francisc I-iil. Papa Adrian al VI-lea (1.522-23)

') In cele din urma Luter spune: Hier stehe ich, ich kann
nicht anders, Gott helf mir,-Amen.
www.dacoromanica.ro
 253

scrie membrilor dietei de la Nuremberg ca s6. se

convOce un sinod general, care s5. .se °cape cu re-
forma bisericel, cregend ca cu aresta va opri progre-
sarea invetaturilor lui Luter ; dar nu reusi. Tot atit
de putin norocos fu si cu cererea ce face dietel de a
esecuta edictul de la Worms. Urmasul sea. Clement
al VII-lea nu putu se adune sinodul ce proectase
in scopul reformel. El avu insa. succes la dieta de la
Ratisbona (6 Iuliu 1524), unde Campegius, legatul
papel, reuseste ca s. facA pe delegatI is decisiunea
de a apara pe papa si prerogativele sale 1).
Interpretarea gresita a biblieI, care, dupe doctrina
lui Luter, putea fi interpretata de on tine si on cum
mintea sa 'I spune, aduse rescola (era.nilor dintre
Duna.'re si Rin.
Acestia cetind biblia si veclend ca to sunt fratI
ca dar nu trebue unul se alba mai mult ca altul, dä-
rimar5. casele nobililor, ruinara monastirile si devas-
tara totul ce intalniatt in tale 2), Inceputa in Hegau
(1524) revolta se intinde in Suabia, Alsacia, Palatinat,
Franconia, Saxa, Brunswick, Hesa, Tyrol, Salzburg,
Carintia, Carniolia si Stirie).
Purtarea lui Luter a fost cam echivocsa in cestiu-
T) Un esemplu de aparare din partea principilor catolici ni-1
lasa Henric al VIII-lea. in opera sa apararea celor 7 mistere
contra Jul Martin Luther" §i la care '1 se respunse prin scrie-
rea Contra Henricum regem Angliae".
') Teranii din Suabia de sus cored -dreptul de a numi §i inla-
tura preotii lor, scutirea de dijme clerului, scutirea de taxe asu-
pra apelor gi padurilor, etc. Aparuse si o scriere Perderile §i
plingerile taranilor", care frita mai mult pe Omni.
8) In Bavaria n'a putut sä se atite lumea la revolta, pentru
ca guvernul a t4tiut sa is mesurile necesare.
23

www.dacoromanica.ro
 35 t
,,,,....

nea acestor rescOle. De uncle la inceput atita lumea

la revolts prin discursurile sale, acum vMend resul-
tatele triste pe care le aduse predicele sale, incept"
a da sfaturl teranilor a se linisti, ba in cele din urma
recomanda principilor de a trata cu asprime pe res-
vrAtitori 1).
Revolta este iinistita. in 1525, afar& de Salzburg.
Toma Mtinzer este batut si armatele sale fug nimicite.
in urma Mtaliel de Pang Frankenhausen.
Dieter de la Spira (1526 29), dieta de la
Augsburg (1530). P acea de la Nuremburg (1532) 2.
Luter castigase multi aderenti. Unul dintre prietenil
devotati causer sale este Filip Melanchton, din Bret-
ten (Palatinat), nascut in 1518. Acesta ajunse profesor
la Wittemberg, si se lieu cunoscut prin scrierea sa :
Loci communes seu hypotyposes theologica) (1521).
Acest prieten al lui Luter era forte moderat insa si
in tot-d'auna intrebuinta multsa prude* in esecutarea
planurilor sale.
De si inconjurat de multi adepti, Luter perde. spri-
jinul cel mai puternic, pe Frederic al Saxoniei (1525).
Norocire pentru el a Filip de Hessa is causa protes-
tantilor unindu-se cu Joan, electorul Saxoniei, facu liga
de la Torgail, ca o contrabalantare a ligei catolicilor
de la Dessau. La 1526 se convoca dieta de la Ipira,
care, dup. cererea Opel, pronunta interdictul pentru

') In scrierea sa Wieder die morderischen und rtiuberischen

Rotten" dice cu in numele lui D-dert sa se pOrte cu Oranii mit
stehen, schlagen und wiirgen ihr Teufels-wesen niederzuschlagen.
') Timpul din urma al lui Luter.

www.dacoromanica.ro
 355

on ce inovap in materie de religiune. Luteranil pro-

testara si de acum iaa numele de protestant/1. Fi-
lip de Hesa la apArarea protestantilor. Un Sinod linut la
Hombergdecide confiscarea averilor monastirilor si Cle-
rului, iar ia 1527 dete sprijinul necesar pentru introduce-
ea reformei In statul sea 2). Principile SaxonieT aj uta pe
electorul de Saxonia. El ins5. reusese a face ca pro-
testantil sa. se unescO., asa ca reformatoril nu aveail o
unitate. in Intrunirile de la Marburg (1529) si Schwa -
bach de si se caut5. a se aduce o impOcare, totusl nu se
reuseste, in schimb Ins, episcopiile din Bamberg si
Wurtzburg as se sufere multe rele din causa unirei
ce catolicil fac pentru a inlatura reforma. In 1530 se
aduna dieta de la Augsburg cu scopul de a impaca
pe protestanp, dar acestia nu vroesc a se abate de la
confesiunea din Augsburg a), redijath. de Melanch-
1) Filip era adept infocat al reformei. Prin steruintele sale re-
forms. se introduce in Brandemburg Mecklemburg, Brunswick,
Liegnitz, Brieg etc.
2) Tata principiile protestantilor :
a) Singurul conducetor in materie de credinte, adeverata re-
gule a credintei, este numai Sfe Scripture.
b) Liberul examen. Luter la Worms somat a'si retracta inve-
taturile sell) a aperat acest principie adresendu-se cu cuvintelek
Este periculos a lucra contra propriei sele consciinte."
c) Omul se pete indrepta numal prin credinta.
d) Misterele '5i aft puterea lucratore prin credinte.
e) Intrega societatE, a credinciosilor formed+, ac3a ce se nu-
mesce Biserica.
3) Confesiunea acesta lua de base decisiunile de la Torgail si
'Schwabe* Qi fu cetita adunerei la 25 Iuniu 1530. Romano-Cato-
lirii refutare confesiunea printe6 scriere de 200 foi, Acute, de
vr'o 25 doctori bisericesti, scriere ce fu primite de adunare dupe
ce se scoserh" injuriile din ea la adresa protestantilor. Protes-
tantilor li se da termen de 6 luni spre a se uni cu Roma.
Confesiunea era din done perti : prima coprindea doctrina qi
,era formate din 21 articole, iar a doua cu ceremoniile gi insti-
www.dacoromanica.ro
 356

ton, cu bite ca li se facura diferite ameninte'ri. Land-

graful de Hesa protest), NO. cu procedarea dietei si
mai ales faVa cu ordinile date de imperatorul Carol
al V-lea, prin care cerea supunere: din parteu. pro-
testanWor. Liga de la Smakalden 1) (1531) se for-
ma cu scopul de a lucra pentru a nu se esecuta
decisiunea de la Augsburg. Protestantil declara de
a nu da ajutor imperatorului, de si Turcil faceau
progrese 2). Hit, imperatorul inchee cu protestan-
tii facea de la Nuremberg (1532), prin care acestia
sunt lasati in pace ping la convocarea until sincidr
pe care insa papa Clement al VII lea nu se
grabeste convoca 3). Urmasul sel Paul al III-lea
se hot'ari a aduna sinodul la Mantua (1536), care
nu dete resultate satisfa.c6tOre si care in cele din
-urrna fu transferat la Vicenla (15'38). Protestantii nu
primesc nici o unire neconditionata cu Roma 4), iar
Romano- Catolicil nu cedeza nimic. La 1541 se intru-
nesc partidele la .Ratisbona, dupe ce se luasera Ore-
care intelegeri la Haguenati si Worms. Niel aci insa
nu se face nimic, de Ore-ce nu se puteat invoi parti-
sanil reformel cu Romano-Catolicil, cari nu vroiall se
face concesiuni. ResbOele cu Turcil obliga pe impera-
tor de a prelungi pacea de -la Nuremberg. Reforma-
tutiile bisericei. Ea se imprimi, in latineste si nemteste la 1531.
La refutarea catolicilor, protestantii respund prin o apologie a
conconfesiunei de la Augsburg.
') Liga Smalcaldicii era intiintata pe termen de case ani si
adera la ea 11 orase si 8 printi protestanti.
2) Turcii batusertt pe Unguri la Mohaci si in 1526 luasera Ofen..
81 Reforma se intinde in Anhalt, Pomerania si Wurtemberg.
4) Protestantil formuleza articolele de In Smalkald, cu care
respund Romano-Catolicilor, car! la rindul for se unesc si fac
liga de la Nuremberg (1538), in care intra pe ling& Carol. al V-lea
www.dacoromanica.ro
 357

Lora fa' ceati progrese ') si pretutindeni pe unde casti-

gati teren alegeau episcopi dupe vederile lor. In 1542 se
aduna. Sinodul de la Trident, deschizenduil sedin-
tele sale cu un discurs al episcopulul din Bitonta, nu-
mit Fra Corneliu Musso, delegatul pape12). Protestantil
nu iau parte la acest sinod, Care daca nu la reso-
lutiuni asa insetnnate, totnsi inlatura seimonia din bi-
sericl si opri pe viitor inaltarea la treptele ierarhice
a persOnelor ce fAceail rusinea bisericei.
In 18 Februarie 1546 Luter mere la Eisleben in
etate de 63 anl, avend, convingerea ea ceea ce a pre-
dicat el era- adeverul curat si representa puritatea e-
vangeliei. El fu inmormantat la Wittemberg.
Reforma inceputa de el se respandi in Europa si
aduse cu sine lupte sangerose, care nu inceteza de
cit cu pacea Westfalica din 1.4 Octombre 1648.
-Imperatorul Carol al V-lea, linistit un moment, is
mesurl seriOse contra Landgravulul de Hesa si, contra
electorului Saxoniel, sustinut chiar de principl protes-
tantl, cum fu bung -Ora Mauriciu al Saxoniel. Batut la
Miihlberg (1547) I6n Frederic al Saxoniel cade priso-
nier. In dieta de la Augsburg din 1548 se decide a
si Ferdinand I-iii, ducele Bavariei; a Brunswikului si episcopii
din Mayenta §i Salzburg.
') Reforma se intinde in Dresda, Brandemburg, Riga, Neuburg,
Munster, Minder Osnabruck, Merseburg si Strasburg.
2) Delegatul Papel, vroesce a proba necesitatea conciliului cam
a§a. Mai multe Sinode au depus yogi §i imperatori, dice el, si
in Eneida Jupiter a adunat sfatul Zeilor. La crearea omului qi
la construirea turnului, D-ded s'a pus in forma: de Sinod, Eto,
ca qi la Trident trebue a fi tot prelatii ca in calul de la Troia.
In fine ca porta Sinodului §1 a Paradisului este tot una Ri ace-
iall. Aced discurs este fru% gust §i aduce multa suporare.

www.dacoromanica.ro
 358

se face o reforms. in biserica prin asa numitul inte-

rim'). La 1552 protestantii infra pe posesiunile cato-
licilor si le aduc cele mai marl stricaciuni, dupsa care
primesc pacea de la Passau 2), care avu de urmare
diets de la Augsburg (1555), si care primi dou6 reli-
giuni(romano-catolica si adeptii confesiunei de la Augs-
burg) rara insa ca regularea credintei se depindA de per-
sOnele ce format imperiul, ci numal de stapAnitoril for
(principiul cuius regio, huius religio)$ jar clericil ce vor
trece la protestantism vor perde posesiunele si func-
tiunile (reservatum ecclesiasticum).
Dater a scris mai multe opere. Intre ele vom men-
tiona : 1) 0 scrisOre adresatA nobilimei relativ la rege-
nerarea Statulul crestin. (1520), 2) De libertate Chris-
tiana. 3) De captivitate babilonica. 4) Sermo de vir-
tate excomunicationis. 5) Papalitatea de la Roma. 6)
Eplp.og, (Patmos). 7) Formula missae. 8) Ordinea ser-
viciului divin. 9) Contra Henricum, regem Angliae. 10)
Contra profetilor ceresti. 11) Biblia este cea mai santa.'
carte. 12) Asupra conciliilor bisericei etc.

Reforma in Elvetia 3)

Introducatorul reformel ad este Zwingli, care com-

bate abusurile Bisericei catolice chiar inainte de a cu-
1) Prin interim se primea impartkirea sub ambele spete, se
admitea ciisittoria preotilor, in schim insa protestantii trebuiail
sa stea in espectativa pin& la adunarea unui sinod.
2) Dupe acest aranjament trebuia ca sa se adune o diet6 pinit
in cel mult 6 luni.
8) In espunerea reformei me oia servi aprOpe in totul de lu-
crarea mea de mai inainte asupra acestui subject.
www.dacoromanica.ro
 359
..-..../..,-.........s...........,-...1

nOsce pe Luter 1), de si mai cu siguranta s'ar 'Area

Ca spiritul reformator al Germaniel a influentat asu-
pra Elvetiel. Zwingli, dupa cum se esprima Bossuet,
era un barbat inteligent si avea mult& curatenie In
cuvintarea sa 2). El s'a nAscut la 1 Ian. 1484 la Wild-
haus in comitatul Toggenburg. Studiile sole elemen-
tare si le-a facut la Basel, apoi trecu la Berna si in
cele din_ urna& la Viena (1499), inveVand literatura si
limbele clasice. lnarmat ast-fel si insufletit de cursu-
rile profesorulul sea de la Basel Thoma de Wytten-
bach, Zwingli devine cutezator lath' cu situatia In care
se gasea biserica.
Preot la Wildhaus si in urmA la Glaris (1506), Zwingli
a putut prin sine sä studieze positia clerului d'atuncl
si abusurile in care petrecea, aratandu-se in tote ca
un adeverat pastor ce'si cumisce misiunea sa si im-
br5lisand cu caldura pe fii sel sufletesci. Citind pe
Wicliff si Huss, cunoscend scrierile lul Erasm si chiar
intretinend relatii cu el, petruns de vederile lui Tauler
si ale altor mistici, Zwingli incepe a o rupe cu tre-
cutul. Ceremoniele bisericei, venerarea reliquiilor, in-
chinarea la icOne, abusurile ce se faceat in biseric&
sunt combatute cu vehement& de el in predicile stile 3.)
1) Luter insusi se plangea de Zwingli dicend c'a trebuit sii
intretie cu el o lupta mai mare ca cu Papa. Luter, vermahnung
an die gantze auf dem Reichstage zu Augsburg versammelte
geistlinchkeit. _
2) Bossuet, Hist, des variations Lib. II.
9 S6-1 ascultam pe Zwingli, ca sä ne putem face convingerea
despre starea sa din timpul ciind V luase menirea d'a lovi in
biserica apusanA: Supt 8 sail 9, dice el la 1523, de and am
ajuns la ac4stil forma convingere ca nu este de cat un singur
mijlocitor intre not si D-cleil, de a cunosce pe Christos. Am ci-
www.dacoromanica.ro
 360
',.....W.N.
Pe Pang acestea mai era un impuls national,
si
care grabi reformel aparitiunea. In adever, nu puteati
suferi mai mult ca Papa sä intrebuinteze pe Elvetieni
in lupte continue, pentru satisfacerea planurilor sole').
Amicul care '1 ajuta in planurile sole, era Ge-
roldseck. Zwingli ca si Luter incepe atacul direct
contra Romel din acelas motiv, vinderea de indulgente.
In adever, din momentul ce franciscanul Bernardin
Samson se stabilesce la Uri si Schwitz, in scopul de
a se ocupa cu traficul indulgentelor, el in 1518 incepe
a lovi in abusurile puterel papale. ChYemat la Zurich
in 1 Ianuarie 1519, in calitate de predicator, incepe
misiunea sa cu o esplicatie omiletica a evangeliel lul
Mateiti, in care arata multe din parerile sole. Clerul
si insusl episcopul de Constanta se ridica contra lui.
Aderentil Papel it persecutail, si de- aceea el apea
la consiliul suveran din Zurich ca sal permitA o dis-
pute cu represintantil episcopulul de Constanta, uncle,
de va fi invins, va retracta invelaturile sole, iar de nu,
tit atunci o frumOsa ei atingatOre poesie latina a savantului Eras-
mus de Rotterdam, in care Iisus se plange ca nu se cauta in el
singur ajutorul, aea ca el sä fie isvorul a tot binele-, unicul man-
tuitor, consolatiunea ei tesaurul sufletelor. Atunci am cugetat :
El bine, data este aea, de ce voiii cauta sprijinul med pe langa
creatura ? Si cu tote alte imne ale aceluiaei Erasmus adresate
santei Anna ei altor (santi) n'am putut a me, deslipi de acesta
idee ca Iisus Christos este unicul tesaur al sufletului nostru.
De atunci am esaminat cu ingrijire sfanta scripture ei sfintii
parinti pentru a 4fla un loc precis asupra intervenirei san-
tilor, ei n'am Visit nimic relativ la acest subiect.
') In acest red capital se vede Zwingli indreptatit. ei ajutat in
acelaei timp de poporul elvetian, incepe a lovi in puterea Papei.
Scrierile sale LabirintuI" §i Beal qi alte animale" aratau in
public decadenta religiOsiti, morals ei socials in care ajunsese
Elvetia.

www.dacoromanica.ro
 361

-s5. fie fiber a le predica. In 29 lunie 1523 disputa a

avut lac si Zwingli ese invingAtor. Senatul sub pre-
sedintia lui Roust se pronunta pentru el. Aplausele
unanime ale publicului ce luase parte la sedinte; in-
curaja mai mult pe Zwingli, care invingend acum, pe
Faber, invingea pe Papa. La Berna, apusenil au acelas
resultat. D'aci ZVvingli reusesce a face ca ideile see
sa strebara in Basel, Schaffenhausen, Appenzell etc.
Cate-va cantOne, ca Lucerna, Uri, Schwitz, Unterwald,
Fribourg, remaser credinciOse scaunului papal. In asa
stare Elvetia era divisata in doue si un resboitif intern
era inevitabil, lucru ce era sa se intemple in lanua-
ri6 1529, dar fu amanat prin staruinta landmanului
.Aebli. de Glans piny in 11 Octombre 1531, dud lupta
andu-se intre ambele partide, Zwingli cade mort. Da-
d. Zwingli, ca preot, se pune in capul partidei sele,
pentru a o apera, trebue a-I scuza pe motivul ca era
si seful politic al cantOnelor protestante 1).
Zwingli se ridica contra sacramentelor, pe cuvintul cal im-
plica ideea de ceva misterios Qi convenabil mai mult magilor,
primind misterul numai ca un semn cu care cine-va se cunosce
c'a intrat in crestinism, cum este de ex. la botez, saii un semn
prin care cine-va profeseza credinta crestinti. In Euharistie prin
pain si vin voesce a vedea un simbol prin care D-dea se pune
in legatura cu crestinii. Zwingli nu admite existenta bisericei, pe
motivul ca pot fi in ea si pacatosi, ei ca Christos prin biserica
n'a putut sa intelega de cat biserica cea fara pata. Omul prin
sine insa nu pate cunOsce pe membrii unei atari biserici, ei d'a-
ceea nu trebue a se admite separat, remaind ca D-defi see a-
14ga pe niste asemenea in diva judecatii viitore. Cu alte cuvinte,
dupe el, n'ar putea sa existe de cat o biserica nevecluta. Mai de-
parte Zwingli admi' e nemurirea sufletului si face o frumcisa ase-
`menare a mortei omului cu sOrele care Tesare et apune, dupa
cum si Omni more si iar inviaza.
Relativ de D-defi Zwingli admite ca El este cel mai inalt bun,
care providentiaza totul. Trinitatea este unica ri individibilii,
www.dacoromanica.ro
 362

Reforma in Geneva
Calvin, reformatorul Franciei, a inceput activita-
tea sa reformatOre in Geneva. El s'a nascut la Noyon
in Picardia la 10 Julie 1509. El apartinea unel fa-
milii de jos. Tata.' sat se numia Gerard Chauvin sail
eyelid fie-care persona, atributele sale : Tatal a tot puternicia.
Fiul gratia Ai bunatatea, si S-tul Duh adeverul, calitati ce le au
insuqi din natura lor. Toti trebue a se supune lui ca eel
mai superior de cat tote legile, si dupa legile voei see urmeza
a ne indrepta purtarea nostril. Prin Credinta, adauge apoi Zwin-
gli, omul pate cuncisce ca este ales al luiD-ded si ca atare a nu
lucra contra legil D-deesci. El se ridica cu tarie contra celor ce
.vor sa introneze dominatiunea intemplarii in omenire, §i declare
categoric ca hasardul nu numai nu pate produce ceva, dar chiar
cel ce pronunta acest cuvint, pronunta un cuvint impid. Nu pu-
tin apOra credinta si pe cel credincios. A fi tine -va credincios,
dupa. Zwingli, insemna a se ridica mai pe sus de omenire, de si
este mn instrument al lui D-defi 5i lucreza fapte cari ii fac demo
de o fericire mai mare. Cu credinta omul va putea avea spe-
ranta unei sigurante mai marl, caci ea n'are a face cu lumea
creaturilor, ce se duce la insusi D-defi, de la care vine prin Sf.
Spirit, ca unul din cele mai marl' daruri cu care divinitatea a
inzestrat pe om. Dace omul, acest dublu composit. acesta reu-
nire a spiritului cu corpul, n'ar avea credinta, n'ar putea nici
o-data sa intelega lucrurile ce tree din sfera examinarei, Qi prin
urmare lucrurile divine. Zwingli admite crearea omului in starea
de nevinovatie si pe care a perdut'o prin pecat, bola (ein Brest)
ce a petruns in omenire.
Ori-cum ar fi, dice el apoi, totusi omul pate fi tras la res-
pundere pentru faptele sale, de Ore-ce nimic nu face fare voia
sa, reul nu este din partea lui D-deii, dacii suntem instru-
mente ale Jul D-peii, nu este mai putin adev6rat ca numai pen-
tru a face legea lui. Admite in privinta rescumperarii nemului
omenesc ideile ortodoxe, ca adica omul prin sine n'a putut sa'si
recastige starea de nevinovatie primitive, si ca Dunmeddi in sco-
pul acesta a trimis pe unicul seu flu, pe Domnul nostru Isus
Hristos. care a adus reimpacarea omului cu Dumnedell Trecend
la viata practice Zwingli recomanda omului ca pentru a putea
tinde la Cer, trebue a parasi cele lumesci, ei ca omul pate face-
www.dacoromanica.ro
 363

Cauvyn et 26 Mali' 1531). Crescut in casa parintesca.

'sl desvolta cunoscintele stile cu fill easel de Mommor,
carora le multumi in urma, dedicandu-le opera sa De
Clementia. Mal tarziii se duse la Paris, unde dete
probe de sirguinta. Studiind teologia si dreptul, in care
lua doctoratul la Iunie 1531 la Orleans, de aci se dete
la studiarea literilor si la 1532 Aprilie scrise Comen-
tariu asupra cartel lug Seneca atingetOre de vir-
tutea Clementel. Incepend a da la ivela o inclinare
catre reform', a trebuit sa parasesca Parisul, care era
contra, si mal in urma se duse la Saintonge, la un amic
al sea numit Ludovic du Tillet, incepe studiarea cestiuni-
lor ce avea de gand sa formeze obiectul reformel
stile. Parasind Angouleme, merge la Nerac, d'aci la No-
yon si apol la Poitiers. In Orleans a stria prefata
operel stile Psychopannychia. Incepend discutiunl pu-
blice, Calvin esita d'a se areta cutezator, de si cu zel
si ardOre predica nouile teorii. In Paris dupa 1.534
Calvin nu putea folosi nimic de dre-ce aci se incepura
o serie de persecutil.
Prin o epistola ce el tramite din Basel (23 August
binele prin deprindere, cautand di cu di ca sA parasescA cate
unul din obiceiurile cele rele. Cunoscinta de Dumnedeil prin Fiul
se obtine si in acesta consists religiunea ad.everata, adaogan-
du-se si dragostea catre apropele. Nu admite ins' nici o inter-
pretare omenescA, cad toti cel ce au spiritul ha' Dumneded (cre-
thin) cunosc pe Dumnedeil §i pe sine. In scopul acesta el re-
comandA creOinultil a ruga pe Dumnedeti sal tramita pe St.
Duh, a permite ca Dumnedeu sA locuiasca in el §i a se ruga apoi
ca sa pot' persista in el. De aci se revolt' contra bisericei ro-
mane, care voesce a fi judecatorul unit in materie de adever, si
sustine ca comunitatea evangelica are dreptul §i putinta de a
judeca data o inv6tAtura ore-care este sail nu conform cu spiri-
tul lui Dumnedeil.
www.dacoromanica.ro
 3,1

1535), scrisa In latinesce si adresata regelul Francisc

I, se ruga a nu persecuta pe reformatorI pint ce nu
le va cerceta causa. 0 alta scriere a sa este, (Institu-
tiunea crestina (Mart. 1536) e data de 10 on in la-
tinesce inc a traind el, tradusa in frantuzesce la 1541.
Acesta este scrierea in care Calvin pune germenele
teoriilor de reforma. El scrie : «Epistola,e duae de
rebus hoc saeculo cognitu apprime necessariisx,
Reintors din Italia unde fusese in visitatiune, Calvin
se duce in orasul sea natal (Iunie 1536). Edictul de
ertare pentru ereticI dat de Francisc I la 31 Mal, 'I
permitea sa revie la Noyon. Intovarasit de fratele seti
Antoine, luand calea spre Strasburg, se opresce la
Geneva, unde dadu lectiI de latinesce si teologie refu-
giatilor reformatory din alte party. Recunoscut de su-
perior pastorilor din Geneva, Calvin, redigiase un me-
moriii privitor pe administratia bisericei si-1 presinta
t onsiliulul din Geneva. Prin acesta. Calvin voia sa obtie
puterea d'a impune credinta sa cornunitatil si a esco-
munica pe cel ifidaratnicl. Dorinta sa nu fu satisfa-
euta. In urma unei certe intre Calvin si amicul seil
Farel cu consiliul din Geneva, el fura silitl a parasi
orasul, in termen de 3 qile (23 Aprilie). (De am fi
servit omenilor, ar fi trebuit sa," fim recompen-
sar i ; dar not servim anal mare domn care ne
va recompensax. dice Calvin cand i-se comunica
decisiunea consiliulul din Geneva. Poporul confirm&
sentinta la 16 Maii.1, Calvin se retrase la Strasburg,
unde facea gilnic esplicatii publice asupra epistolelor
lul Paul, si atund intemeia o biserica mica format&
www.dacoromanica.ro
 365

din refugiatil de prin alte te'rl. De aci capelandu-sT ce-

tatenia lua parte la Worms si la Ratisbona ca delegat
al orasului. Rechlemat la Geneva, dupa multa re'sgan-
dire, el veni cu conditia ca consiliul sä intocmesca in
curand «ordonancele eclesia,stice*, dupa care ur-
ma sa se stabilesca un consistoria mixt din laid si
clericl. cu putere de a observa si escomunica si cu
reserva pedepselor corporale si banesci
') In privinta atributiunilor statului si a bisericei cum si a
raporturilor ce se aflaii intre ele, se pate afirma ca statul inriu-
rise asupra bisericei in un mod nu tocmai folositor biseyicei. In
scesta privinta Calvin avea controlul consiliului, acolo unde el
era conducatorul afacerilor. Asupra eestiunilor religiose, Calvin
intrebuinta auturitatea sa. Nu era permis asupra cestiunilor de
acest soiti a se predica ceva contrariii invetaturilor stabilite,
pane nu se aproba de eel in drept ; iar contravenitorul era pe-
depsit. In acest cas a fort Sebastian Castaliot,, care a trebuit sit
paritsesca Geneva, pe cuvintul ca. in 1544 ar fi aratat are-care
indoiala, asupra inspiratiei cartel Cantarea Cantitrilor si asupra
pogerarei d-lui nostru Iisus Christos in lad. Un medic frances
Jerome Bolsec, a fost esilaf, de Ore-ce nega predestinatia. In
tot casul nu se pate nega ca Calvin era de un autoritarism Ma-
intat, aceea ce adusese si primul soli exil, atunci cand Geneva nu
putea sa sufere despotismul sell. Calvin era aspru si cu strainii ce
giisiad refugia in Geneva. Asa italianul Gentilis, ce voea sa fie
liber in predica sa, a fost condamnat la morte, si schimban-
du-i-se pedepsa in un exil, dupa ce a Mc& amend& onorabila in
public. Nenumerate sunt actele de crudime seversite de acest
reformator al GeneveI, dar nici nnul nu intrece condamnarea
lui Michail Servetus, doctor spaniol, nascut la Aragon 1509,
care s'a ocupat sl cu teologia. Motivu1 condamnarei fu scrierea
acestuia Christmismi restitutio", scrise la Haguenau in 1531,
ca respuns la opera lui Calvin Institutiunea creating", de si fu
publicata sub pseudonimul de Villeneuve. Ma fu de hotarat .Cal-
vin contra acestuia, pentru ca-1 contradicea in unele puncte teo-
iogice, in cat in una din cererile adresate municipalitatei din
Geneva se esprima Cestiunea trebue sa fie terminate, sad
prin mo'rtea, Jul sad a mea", M. Servetus fu condamnat la ar-
dere cu cartea sa, si muri pe piata de Champel cu un curagiit
uimitor la 27 Octombre 1553. Ca sa se apere de acesta con-
demnare, Calvin publica o carte in care pretindea ca eretieir
www.dacoromanica.ro
 366

Reforma in Francia.
Catolicismul in Francia a fost comlAtut de calvi-
nism in timpul lui Francisc I, care s'a purtat tOrte
bine, ba chiar a protejat pe reformatory in primele
(hie ale apariOunel reformel in Francia, find sub in-
trebuesc pedepsitf cu sabia". 0 reactiune incepe contra aces-
tui om, care ineca in stinge pe eel ce profesaa pareri contrare
sistemului sea. Pastreza dmenif si ucide erorile" '1 stria ita-
lianul Camill Renato. Prietenii sisi Castellon ei Nicolas Zurkin-
den '1" atrasera atentiunea In 5 lunie 1559 Calvin intemeie aca-
demia de Geneva puss sub conducerea lui Theodor Beza care
'el-a facut o reputatie stralucita in Europa. T)
Iatk punctele principale profesate de reformatorul Genevel :
9) Omul este creat de Dumneclea In stare de nevinovalle. Starea acesta
sl-a perdut'o omul prin aderea sa de bunk voe, in urma unel decisiunl'
a lut Dumnegea. Inteligenta, inima si voea kit perdut puterea for primi-
tiva. in Adam si Adam caclut a transmis starea de pecatosie descenden-
tilor set. Calvin nu vede ins in omul actual de cat un pacatos incapa-
bil fark gratia Dunmedeiasca.. Posedam acum, (lice Calvin, puterea sau
facultatea de a ne pronunta In ce privesce justitia civila l'ara a ne
putea da soma de cele cerescr. Ca sa, probeze acesta aceste. asertiune,
aduce esemplul idiotilor si al nebunilor de la nature.. Mat departe Cal-
vin afirma ca omul numal prin mjlocitoral lisus Christos, p6te sk cu-
n6sca. pe Dumnedeu si cele ceresci. Prin martea lut Christos s'aa abolit
ceremoniile ce ayeaa lot In Vechiul Testament, clef acolo preinchipuiaa
mortea si Invierea sa. Legea moralk Ins/ nu numal ca. n'a abolit'o ci a
complectat'o. Din acest punct de vedere, Noul si Vechiul Testament sunt
una si aceeasI legaturk si nu diferesc asa mult. lisus Christos ca mijlo-
citor a fost si Dumneclea si em, cad, dice Calvin, de nu era de cat om
nu putea se. biruia,sca martea,, jar de nu era de cat Dumnecleil nu
putea, sa o primesca. Aceste naturt in el Insk ad fost asa fel unite ca.
Inserica atribue une-ore nisce calitkt1 unel naturt, care In realitate apartin
celel-Palte. Stabilita, necesitatea unu1 mijlocitor Intre D-clea si om, care
fu Christos, Calvin admite necesitatea de a remanea ca atare pink. la
judecata de pe urma. Numal atuncl va fi Christos stkpanul per excelen-
tiam, numal atuncl dupa espresia sa proprie, Dumnecled va Inceta, a,
fi geful Jul Christos, cad omenirea atuncl va dispare in el si nu'l va
remanea de cat maretia divinitatiI, indeplinite acum de el, 1nsArcinArile
date de Tatat sea prin intreituI mod de a ft: de profet, rege si preot.
2) Posibilitatea omulul d'a simti si cumisce pe Dumneclea is fost puss
omulul o data cu crearea sa. Acesta Ina s'a alterat prin caderea sa, asa
ce., de si Intorcendu-ne ochil in jurul nostru, vedem lumea cu tote per-
www.dacoromanica.ro
 367

fluinta pOte si a surorel sele Margareta. In urma inse

vede in reforms o sdruncinare si chiar o nimicire a
puterei monarhice, ceea ce '1 face s5, se declare con-
tra el, 1u5Ind ast-fel aperarea catolicismulul in interior, .

de si in afara dklea sprijinul sea protestanOlor. Pur-

tarea acesta nu fu avantagi6s6 regelul, cad popula-
Ounea pentru a trai linistita se vedea nevoita a paasi
lera si a se refugia aiurea. Sub buccesorul acestuia
Henric II, situatia nu fu mai fericita pentru refor-
matorT. Lupta acum era strAmutata intre rege si par-
lament, care avu drept resultat intre altele aresta-
fectiumle el, totusl ne gandim a ne revolta contra posibilita.A11 d'a fi a
unul Dumnedeti insa s'a revelat omulul si in lume si in Sf. Scripture,
care e opera inspirata si dotata cu autoritate de Sf. Duh si care ne spun
cum este Dumneded respectiv de nol, de si nu vorbesce de aceia ce e
In sine. D'aci Calvin se revolta contra dreptulul ce '0-a insusit biserica
d'a interpreta Santa Scripture si sustine ca numal Santu Duh pate da
adeverata el explicare. Primind invetatura dogmatics a trinitatil, admite
un Dumneded in substanta si intreit In person, pe care el le numesce
proprieaci credend ca cu acest termen va reusl mal bine de a deter-
mina reahtatea lor. Esplicandull Calvin lumea spirituals, create Inainte
de cea materiala, admite existenta diavolilor si a angerilor bunt si se
alipesce la profesarea invetaturel ca deosebirea intre el devine nu ca a
fost stability de Dumneded dar din causa unel partf din el in pecat, pe
inotivul d'a combate gloria lul Dumneded si martuirea Omenilor. Omulul
i-a dat Dumneded posibilitatea d'a cunOsce adeverul si intelepciunea, dar
nu le-a fixat numal in bine, oprindul d'a face reul. N'a uitat insa ca
omul si natura este opera manilor sale, si d'acea prin buna sa vointi
providenteza total, conducendu-le la scopul ce ad, care este mal presus
de tote vointa lul Dumneded, ca'reia noT trebue a ne supune, si ea co-
prinde si pe eel bunT si pe eel ref fare ca prin acesta se fie autorul
reulul, de ore-ce, dice el, se servesce de Mill ce e in omul red, dupe voia
sa, ca si sorele ce produce od6re red mirositore la un cadavru, fare ca
euratenia razelor sale sa fie alterata.
3) Totusl, mal departe, dice Calvin, cunoscinta omulul este nedepling,
dace n'ar fi luminata de spiritul sant cu care putere numal putem ajunge
la cunoseerea voel lul Dumnedeti. Prin ee alts, dice mal departe
am putut fi regeneratl de cat prin credinta, cad ea este acea ce indrep-
teza si santeste, ajutata de penitenta, ea o imagine a lul Dumneded
In noT si a ambele (credinta si penitenta) formeza impreuna acea ce
numim renascere. Meritele omulul sunt ridicate de Calvin. Dupe el jus-
titia &vine I T alege dreptil si vinovatil fora a be observa faptele lor.

www.dacoromanica.ro
 368

rea a 5 membri, surprinsi de rege ocupandu-se cu

gasirea mijlOcelor pentru a usura pe protestanti.
Sub Francisc II, cea mai mare parte dintre Francezi
erati pentru reforma. Adunarea de la 9 Septembre din
Paissy, convocata prin Catherina de Medicis, muma lui Ca-
rol al IX, si compusa din partisanil ambelor tabere religi-
else1), avea de stop sa pun& capet luptelor interne
cesbuciumail Francia. Representantul calvinistilor aci fu
Th. Beza, iar din partea catolicilor generalul Iesuitilor
Lainez2) intrunirea dupe 4 sedinte nu avu nici un resultat.
Abia in anul 1570 luptele provocate mal mult de regenta
Catherina de Medicis, incetara,3). Linistea aeesta aparent'a
era insa o ferbere in realitate, cad catolicil creqend
ca pot profita de acest timp pentru a se coalisa,
formeza complotul ce avea sa se sfersesa cu Saint-
Bartelemy, complot in care Catherina cu Carol IX
si partida Guisilor 's1 d'adusera mana, si in care
Carol personal combatuse pe protestantl (1572). Afa-
cerea scitrbOsa s'a repetat si in afara. de Paris, de si

') Adunarea se deschide in presenta regelui, a reginei mumer

a cancelarului, a damelor curtei. Partida catolicilor era repre-
sentata prin 6 cardinali, Sorbonna si 36 episcopi; iar a protes-
tantilor prin Th. Beza, Pietro Vermiglis, Marlorat si 9 alte per-
sone.
') Acesta era mai mult copilaros in apreciarile sele. Intre la-
tele se nice ca vorbind de Euharistie, cad despre ea si unitatea
bisericei fu vorba, ar fi dis Dumneded era in locul painef si
vinulul ca un rege care se face el insusl ambasadorul Ann.
Meiners, Hist. de la Reform., Paris 1825, pg. 131.
e) La Aug. Langel pg. 308 se arata cum M. de Meaux consi
clera pc) Catherina de Medicis. (Banana vindicative si ambitiosa,.
a avut pe tronul Franciei sentimentele unui aventurier investit
de hasard cu o putere usurpata...

www.dacoromanica.ro
 369

multi insarcinati de afaceri refusara aplicarea ordinelor

de masacru 9. Carol lasusi abia putu preserva pe doc-
torul sea Amboise Pare. Insusl Papa Gregorie XIII a
aprobat actuf acesta, care nu Meuse de cat sa nimi-
cesca multime de lume pentru ca judeca alt -feel ca
Papa.. Venetia felicity pe rege oficial pentru
acesta gratie a, Jul Dumnecieu.
Protestan0 de si in 'urma capata liberul esercititt
al cultulul,totusi Regele nu se multumeste numai
cu atit 2). El cugeta la cucerirea terenului protestant
si Ia triumful sea desaversit in ideile religiose.
Henric III, succesorul lui Carol IX, more asasinat
de Jaques Clement. Papa se vede ca avea Inca putere
in palatul regelui frances. Faptul este asa de adeve-
rat ca. Henric IV voind a ocroti pe protestanp contra
atacurilor ce li se aducead de catolid; a fost perse-

') Asa a fost guvernatorul din Provence, Henri de Savdia; ase-

meni guy. de la Bayonne, Arthez. Asupra masacrului de Ia St.
Barthelemy' se pote consulta Henri Bordier in 41a St. Barthe-
lemy et la critique moderne.,
gAmintiti-v6) Sire, '1 (lima Arhiepiscopu,I de Lyon, Petru
d'Epinac lui Henric III, cá tineti in maini sceptrul marelui rege
Clovis, care cel anteiu regulii acesta monarbie sub proiesia pu-
blics a acestei religii, ce e pusii in indoiala acum in acest regat.
Amintiti-ve c3 purtati pe, cap corona lui Carol, care pentru mil -
rirea si valorea faptelor stile a meritat supranumele de Mare, si
-prin virtutea armelor inainta religia crestini si ap3r5. autoritatea
sf. scaun apostolic, Amintiti-v6 eft tineti locul acelui celebru Fi-
lip August care cu atata zel si afectiune intrebuinta armele stile
contra Albingesilor ereticl. Amintiti-v6 c. stati pe scaunul celui
atat de renumit sf. Ludovic, care nu iconomisi mijlecele stile,
fputerile sole, propria sa persenti pentru apararea cred.intei lui
Is. Hr". Si apoi '1 adause d'a mentine religia catolic. si d'a o
inainta numai dupii putere, fart" a Wiena veri o alta'.
24

www.dacoromanica.ro
 370

cutat de acestia si i s'a contestat chiar dreptul de a

guverna
Se p6te intelege usor ca fat5. cu protestarile ridi-
cate contra sa, fat& cu texidinta d'al detl.ona, Henric
IV a lost nevoit se schimbe religia, de si in inima sa
era tot pentru protestant!. Tara sktula de framintAri
se 'Area ca cere acesta consideratiune de la regele
s66. Multi prote.stanti chiar satuiaii pe rege st se
fact catolic, cregend ca va lipsi Terel acel spectacol
trist, care punea pe frate sa lupte contra fratelul sett
E de Devoe, 'I clicea Sully, ca se .flp catolic. Si
apoI ce ar fi putut un rege singur, neajutat de parla-
ment, sa fact in o asemenea vital& cestiune ? De sigur
c6. nimic mal mult ca Henric IV, cu atat mal mult
cu cat Filip al. II, regele Spaniel, era contra sa. Edic-
tul dat in 1598 la 'Nantes este. favorabil reformatilor
Atunci Ilenric IV se crede in stare a dispune ca cea
ce predeceAoril sei facusera pentru protestantl, st se
esecute sub el 2).
i) Un Henric IV, un eretic, cum '1 mimiaa catolicii, nu Fite
sta pe tronul stremosilor eel. Pentru a fi rege al Franciei,
este mai necesar a fi cato7ic de cat a fi orn" iata cuvinte cu
care era intempinat regele eretic de catolicii timpulul.
') De acum protestantii puteaa sa fie numiti si in demnitatile
statului si se pots a-$1 spune in public si prin predict ei prin
stria invetaturile lor. In Paris, Normandia 111 Bretagne causele
protestante se judecaa de o camera a },or proprie, aveaa voe a
fonda scale, erail primiti in Universitati, afara de a'si exersa
cultul lor in Paris si 5 mile imprejur. Cu acesta se pare ca
protestantii formail un stat in stat, ceea ce nu putea de bunt
semi sa conserve unitatea necesarA pentru -consolidarea unui
stat. Francois Ravaillac schimbA acesta situatie folositere pen-
tru protestant!, sub motivul ca regele Henric 1V, ca un inamic
al Papei nu putea fi regele Franciei. Henric IV la 14 Main 1610
cagend de mana acestuia, protestantii perdendu-sl ocrotitorul lor,

www.dacoromanica.ro
 371

Dup6. 1675 Ludovic XIV cauta, sa convertesck pe

Buguenoti, de si grey putea face acesta fats, cu sta-
rea Inapoiat6. a clerului catolic si cu cea inaintata a
pastorilor protestanti. Duce le de Noailles, coinandant
in Languedoc1), neincetat se plangea de inferioritatea
clerulul catolic. Mare le convertitor era un protestant
renegat Pelisson, care a murit tot protestant. Tote
se faceal i. cu haul. Pretul convertitorilor era 6 livre2).
Ca on -ce convingere dobandita, prin bani, abjur5.rile

sunt espusi la nol persecutiuni sub Ludovic XIII. Locurile de

siguranta le furs, luate rind pe rind (Montauban, La Rochelle,
Nimes ql Saumur). Caneelarul regelui, Richelieu, facu ca la
curtea regal& si in armata posturile cele mai insemnate sa nu
fie ocupate de cat de catolici, iarde protestanti abea in .casu-
rile estreme. Acestea se pot vedea in sdictul de gratie dat la
1629 de Richelieu. Spiritul de turburare nu lipsi din Francia
si tots dibacia emenilor de stat nu reusise a vindeca relele de
cari suferea societatea, pe cata vreme principiul liberei confe-
siuni nu va fi consfintit. 0 aparenta de liniste sub guvernul lui
Ludovic XIV, prin faptul ca protestantismul fu tolerat in regat.
Legea din 1666 ins& '1 presinta pe Ludovic XIV ca pe un Dm
pus la dispositia catolicilor. Isn adever, prin acea lege el satis-
face pretentiunile acestora, considerand pe eel ce veniail la cal-
vinism, chip& ce Fan abjurat, ca pe niste renegati si tratandu-i
ca stare. Protestantii plecara din ter& si se refugiara acolo, un-
de puteafi gasi asil. Fata cu acesta ruina a Orel, Colbert reu-
sesce a-i opri si a le da siguranta CA protestantii nu vor avea
set sufere nimic, ba Inca ca li-se vor da si beneficiele mai ina-
inte castigate. In adever, chip& cum contra paganilor, la ivirea
crestinismului, se plangeaii tot! flu% a putea aduce vr'o acusa-
tie de incorectitudine crestinilor, tot asa scum se putea plange
de on -ce Ludovic XIV qi guvernul seu, dar de protestanti riu o
putea face.

3) Richelieu distruge planul Calvinilor d'a forma o Francie calvinista

in mijlocul Franciel catolice, (Ducoudray, Hist. sommaire de la civilisat.,
Paris 1886. pg. 609) si aduce pacea prin forta.
Rulhiere, Eclairc ssement historique sur les causes de la revocation
.de Veda de Nantes.

www.dacoromanica.ro
 :i72

protestantilor nu erati sincere si dprabile, ba multi

semnail abjuratinnea si se intorce0, dupa ce-si pri-
miail plata, tot la 'adunarile for dinainte, cea ce facu
pe Ludovic ca la jumelatea lui Mart. 1679 se inoias-
ca decretul seil contra sperjurilor, iar Omenil curter
sa se unesa pentru a repune pe protestanti 1), mai
cu deosebire c4 Colbert nu mai avea influenta pe care
o avea pin6, aci. Tote mesurile tura luate pe tale de
regulament contra protestantilor, desbracandu-i de pri-
vilegiele castigate si lasandn-i prada urel catolice.
MijlOcele de convertire fura iarAsi la ordinea dila si
pe fie-care 41 i se raporta lui Louvois liste de 6-800
huguenoti convertitt Cel cu convingeri propril si cari
nu voiati a se converti fie de frick fie prin banl, luau
calea esilulul, mai ales ea acum si Anglia primea pe
Francezil ce se refugiati la ea si 'I trata desful de
bine, cu tote ca pare ca se voia a se opri emigratiunea.
Protestantil remasi se concentrara. Sefii acestora se
adunati in secret si se consultaa asupra situatiel.
Se vor incerca tote mijlOcele de resistenca",
fur& mijlOcele alese, si se va opri a esi din lege, pen-
tru a nu li acusati de rebeliune. Templele se vor des-
chide unde ail fost slaramate si se vor aduna pe ruinele
for si eel ce ail abjurat protestantismul se vor aduna
in locurl sigure 2).

') M-me de Maintenon, Louvois qi par. Lachaise confesorul

regelui.
2) Decisiunea se pune in practice §i in Cevennes, Vivarais psi
Dauphine, localitati unde protestantismul fuse interd.is, el reinvie
d'o data. In curend insa trebuira sa intro in legalitate §i multi-
mea sufera persecutiunea catolicilor indreptatil prin Louvois con-

www.dacoromanica.ro
 373

Revocarea edictuluT de Nantes a superat prea mult

pe cei ce \recluse toleranta acestul rege. Duce le d'Or-
leans uza de WM toleranta fats, de protestant) si eel

Ara lor. Anul 1684 aduse alts stare pentru protestanti cu mult
mai ingreuitOre Templele erail daramate, scolele suprimate si
colegiul de la Sedan fu dat Iesuitilor, a fi advocat, procuror sau
doctor nu se putea, pastorii erail alungati. Cu alto cuvinte si-
tuatia se inreutati f. mult pentru protestanti. Tortura si muncile
faceati ca pe fie-care di sute de convertiti sa fie anuntiati. Elita
protestantilor parasi Tara. Ordinele 'acestea emu puse in esecu-
tare de armate, cacu modul acesta resistenta se fie mai slabs,.
caci se scie ea forta armata inspire in celd mai multe casuri .
frica. Pretutindeni se spunea ca regele nu voesce de cat o sin-
gura religiune. Convertirea se facea si de data acesta fare a 11
din convinctiune si eel ce se converteail uzail de cea ce iiitro-
dusera Icsuitii, de reserva mentala. Tot' in tote pal-tile uzail de
persecutiuni. Dace e sa eredem lul RulhiCre, trebue sa spunem
ca de data acesta se cautati mijlcice de torture. earl de cari mai
grele si cari se nu °more, dar sa produce. dureri. Ce pote fi mai
-crud de cat acest soia de convin6tiune ?! Cel mai insemnat in-
tre persecutor' se da de numitul Rulhiere intendentul Foucault.
Scurt de vedere si de apreciatiune. se credo stapan pe situa-
tie si in 22 Octombre 1685 comite gresala cea mai mare politica
d'a revoca edictul de Nantes, care despopula 1/, din regatul Fran-
ciei, si dupe S. Simon diidu strainilor spectacolul unui popor
proscris, nu fugar,.fiind fare erima, cautand asil departe de
patria sa." Ura 'si urmeza cursul el anterior si se manifests prin
felurite persecutiuni planuite de Louvois, care mersese pins a
pune pret pe capul pastorilor protestanti, cea ce aduse o emi-
grare generals, de si in urma se calitail mijlOce a se opri emi-
grarea, respandindu-se chiar vorha ca terile streine nu sunt dis-
puse a primi pe refugiati. Trebue se. recnOscem ca Ludovic XIV
era prea incredator ministrilor sei. si. ca atunci cand vr'un de-
cret smuls de acestia era vi,xator, cum Be inexedinta de conse-
cintele rele ale lui, '1 revoca. Jansenistii, luand locul Iesuiti-
lor, violenta inceta dupe 1698 d'a fi inijlocul de convertire al
prctestantilor, luandu-1 loc convingerea. Turburari noui se ivesc
la Languedoc, Cevennes, Malplaquet, Denain, Nimes etc.; dar
.armata trimisa aci si condusa de Mantrevel, Villars, Bresvick
aduse linistea cu cele mai marl pagube pentru protestanti. Pro -
testantil remasi in viata trecura in Anglia si Olanda. Timpul pos-
terior apare ca o none incercare a Iesuitilor.
www.dacoromanica.ro
 374
OW*......
condamnati obtinura gratie. Duce le de Bourbon, pri-
mul consilier al majoratului lul Ludovic 'XV, readuse
timpurile lui Ludovic XIV -pentru protestanti,_ earl nu
vedeatt scaparea de cat in a se supule legit data la
1724, lege care sub cardinalul Fleury nu avu nicl un
efect. Cu mOrtea sa situatia se inaspri si persecutia con-
tra protestantilor se intinse in Languedoc, Dauphine,
Guyenne, Normandia, etc. Situatia se clarifica prin o
dare de s.ema a timpului acestuia Inchisorile de la
Grenoble, de la Crent, Montpellier, Valence,
Die, Montelimart, Nimes, Ferrieres.... erail pline
de not convex tip, a caror singnra vines tra d'a
fi a,istat la intrunirl. Cel ce scapara se refugiara.
Iata ce (lice intendentul de Languedoc relativ la aceste
emigrari =ca cel ce posed' cate-va bu.nue nu-
deserteza,, pentru ca sa respunda la asertiunea cato-
licilor ce voesc sa imbunetatesca situatia. Era in ade-
ver ceva prea tiran a vedea nisce Omen1 mai mult
betrani supusl torturilor pentru credintele for religidse.
Dar ce sa clicem ? Clerul catolic 'si vedea sfirsitul seU,
adus tot din causa sa, si ajutat de puterea secular'
cauta sa'si vindece ranele, earl se transformasera in
cangrene, prin mijlOce coercitive si de eel mai reit
augur pentru biserica, si de -care avura si ei insusi a_
suferi mai in urma, ceea-ce face ca chiar unit prelag
sa incline catre moderantism. De aceea Ludovic XVI
la venirea sa pe tron gasesce tendinta catre tolerarea
protestantilor. Ludovic XVI in 29 Ianuarie 1788 acorda
aceleasl drepturi civile si catolicilor si protestantilor, si,
data in 1815 protestantil de la Nimes furb. masacrap,_
www.dacoromanica.ro
 375

acesta nu se pOte privi ca o ura a catolicilor contra

lor. Sub acest rege incepe epoca de libertate religiOsa,
care pune capet luptelor civile. Cam ast-fel se pOte
resuma reforma si mersul el in Francia. Remane acum
sä ne intrebam : Ce bine a adus reforma aci ? R6s-
punsul este ca. reforma aci a dat sciintel, comerciulul
si industriei o directiune ce mergea spre desvoltarea
Franciel 1).
Jeforma In Spania
Mal catolica ca alte teri ale Europel si condusa de
un rege ca Filip II, fill' lui Carol V si a IsabeleI de
Portugalia, Spania se pronunta contra reformel, cad
eresia era pentru ea o crima. de les-Majestate si1upta
pentru distrugerea ideilor noul cart veneau sa se im-
pamentenesca si aci. Chiar sub Carol V, Spania a
trebuit sa fie dusmana reforma Seful statulul spa-
niol ajutat de puterea Papala, lupta din resputerl sa
nu piarda terenul si aci, dad. in alte 160 mal libe-
rale pumas putea avea trecere, si n'a lipsit nicl unul
nits altul d'a inventa si intrebuinta tote mijlOcele ca
sa-si indeplinesca scopul. Inchisitiunea, acel tribunal
fara de mild, care a inecat in sange pe orl-ce pre-
supus eretic, avea bine-cuvintarea Papei, grin care traia,
si sanctiunea regelul. Predicatorul lul Carol V, Cons-
tantin Ponce 2), si Carranza, archiepiscop de Toledo,
1) Cand consider, (lice M. Meux, acea ce-ail facut protestantii
in Francia, admir numerul for min.
2) Constantino Ponce de la Fuente, autorul a mai multor
opere, intre care un catehism publicat la Anvers 1556. Unil
catolici voesc sä pretinda °A acesta s'ar fi sinucis in inchisOre,
pentr u a '1 areta a nu era tare a suferi.
www.dacoromanica.ro
 370

cadur5. victim& ale banuelel ca inclina atre reform..

Ca si in Olanda, Portugalia, .Anglia si Francia, pretu-
tindenT unde Filip IT, noise sã se amestdce pentru a
sufoca reformatiunea, de si din punctul de vedere politic
pe unele locurI se parea ca-1 susine, el nu reusesce
nici in Spania pe deplfn. Destul ca Vastul imperil" ce mos-
tenise la suirea sa pe trop, era redus la nimic la mOr-
tea sa, si acesta din causa intlaratniciel cu care voea
a sili lumea de a nu p'ari'tsi catolicismul.
Sevilla, Valladolid, burgo si Barcelona fur6. foca-
rele protestantismulul. Juan Gil, Chrigtobal, Losada (me-
dic) Franzisco Safra (dr. in drept), don Juan Ponce
de Leon, si Domingo de Guzman lucrarapentru re'spn-
direa ideilor lui Luter. Insemnat in urma este Do-
mingo de Roxas si Agustin de CazaNa. Ideile nor
puse in opere de harbapT reformel se respandiati cu
grew 'si in secret. Un organ Insemnat pentru respan-
direa ideilor este inicul Iulian (Iulianillo Hernandez).

Reforma irr Terile de Jos f)

Spiritul liberal de care ere" insufletite aceste teri,
n'a putut sä stea indiferent la ideile noul ale reformel,
necum a le respinge.
A fost de ajuns ca comercianiil stains, petrunsi de
spiritul reformator, sä se pima in contact cu locui-
toril din Anvers (1513) si Amsterdam pentru capro-
testantismul sa, prind:11, xadecinT in aceste localitAT,

') Memoir of. J. L. Motley.

www.dacoromanica.ro
 377

unde Papa nu avea auroritatea pe care o avea aiurea

si ncI monahil nu erati vedutil cu ochl bunt ca unit
ce erati consideratl de stationari in sciinte si inactivi
in viata. Contactut apol al tinerilor ce 'sI faceati studiile
la Genera acum si traducerea Bibliel lui Luter (1523)
in limba olandeza aiz grabit curentul acesta in Terile
de jos. Poporul aci era in favorul reformel ca unul ce
era satul de abusurile clerului si cu osebire ale mo-
nahilor si cle aceea cu o iutela fd,rte. mare se respiln-
desc intre locuitorl scrierile luI Erasmus de Rotterdam,
capatilndu'sI adept1 numerosi, cu osebire intre streini,
in call incarnandu-se acestea, se fovea cu inversunare
in autoritatea Papa Si aci insa rcforma gasi apask-
torI, si Joan de Bakker, preot, este primul martir
al ideilor reformatoril in Terile de jos. Sub Carol V.
la a carui urcare pe tron catolicismul era prima re-
ligiune permisa situati s'a incordat si mai tare.
Acesta nu cruta nimic pentru a opri respandirea re-
forma introducend tnijlocul cel mai teribil, ce se in-
trebuinta contra ereticilor, Inchisitiunea. Ordinul din 22
Marte 1521 disptine ca cartile si scrierile eretice sa fie
arse, ne mal permitendu-se pe viitor imprimarea for 2)
Cu mijlOce opresive Carol V ajunge sa faca ca co-
merciul s& stagnezei pina ce se vegu nevoit a -acorda
toleranta si 50,000) individe caqura prada ambitiunei
de intolerant& a acestul puternic rege.

Poullet, lea Constit. nat. 98.

Niet te coopen, vercoopen, haudene, lezen, scrivene, of te
prenten eenighe boucken van Luther of te van zijn opinien, al
waren die eenighe plaetsen goet,. Plac. de Flandre, 1,100.
Grotius, Ann. Belg. civ. I., spune ca numal 10,000.

www.dacoromanica.ro
 378
,................-....-.....,........a.l

Sub Margareta de Parma, sora lul Filip II al Spa-

niel, situatia rea a acestor terl se inaspri si mai milt,
gratie despotismulul episcopulul din Arras, cunoscut
sub numele de cardinalul Granvella, primul-minis-
tru al Margaretei sail' mal bine al lul Filip II. 0 reac-
tiune se face contra dominatiunel spaniole si in frun-
tea el se pune printul d'Orange si contele d'Egmont
si de Hoorn, ceea-ce facu ca sa isbucnesca In revolt&
cu ocasiunec decretuhll lul Filip II, de a se, persecuta
reformatoril si de a se pune in practica hotaririle Spodu-
lul de la Trident. Reunitl la Bruxella, In casa c6ntelul de
Kuilenburg, se hotarasc reformatoril de a se opune
pin& la cele din urrna contra ordinelor lul. Filip, ca
unele ce loveati in libertatea consciintet Dupa ce se
dusera in persOna la Margareta cerendul asigurarea
libertatel de consciMta si desfiin*ea inchisitiunil.
Nobilil asociatl cautara a se pune in contaet cu po-
porul din bite localitatile, ceea-ce facu ca protestan-
tismul, avend cu el majoritatea, sa incepa a se pre-
fesa in public, ba chiar Filip II, care nu era deprins a
face concesiunl de data acesta se vede nevoit a ceda,
cu tote ca cedarea sa era ne-sincera, ci cauta prin a-
cesta a rupe legatura care se formase intre nobill si popor.
In realitate el lasa inchisitiunea si se pregatea pentru
a putea stinge miscarea din Terile de jos. Numerul
protestantilor aci era mare, si daca lupta contra ic(5-
nelor n'ar fl luat caracterul unel desembrarl intre lo-
cuitorl, incepend cu Flandra si Artois, pOte ca Filip
II gasia o resistenta mal puternica aci, de si unil pro-
testant) se multumest cu macelurile iconoclasmulul,
www.dacoromanica.ro
 379

care in 5 Bile pustii 400 biserici i), pentru cuvintul ca

si-au asigarat localurl pentru cultul for propria. Aso-
ciatiT se desfac si Guillaume d'Orange cu alp nobill
emigrara. Acum Filip II este in placuta positiune- de k
reduce la nimic pe protestanp, in care stop trimite pe
ducele de Alba ca guvernator al prilor de jos,.
caruia i -se pun la dispositie mijlOcele necesare 2)
Primul act al acestub tiran a fost instituirea consiliulut
ce purta numele de Tribunalul de sange cu misiu-
nea de a da mortil in chipul cel mai arbitrar pe ori-ce
om, care si-ar permite de a ridica vocea contra cato-.
licilor, si de care muri contele de Hoorn si d'Egrnont
impreuna cu alp nobill, aducend jertfe in timp -de 3
an). 18,000 de nmeni, cu tots opositia printulul d'O-
range, care avea influents mare in Olanda. Starea rea 3)
a protestantilor in aceste teri se prelungi si sub Don
Juan d'Austria si Alexandru Fames, asa ca Spaniolil
perd aci orb -ce simpatib pentru a putea s5, continue
cu usurinta dominatiunea, ceea ce facu ca la 23 Ian.
1579 statele acestea .sa se unesa in urma 061 de
la Utrecht, pentru a se ap6ra contra celor ce vole/
s'a le rapesca libertatea, de si intempinara multe greu-
tap atat sub Guillaume d'Orange cat si sub urmasul
acestuia, Mauriciti de Nassau 4). Statele generale avura.
in urma sa se pronunte asupra diferendulul religios

1) v. 1'Histoire des revolutions deq Pays-Bas par Schiller.

1) Cu armata venia o trupa de vr'o 8 900 curtezani qi in.
1572 catolicismul pare a triumfa.
10 Numerul proscri§ilor se urca la 100,000.
Opositia indreptata contra lui Filip- II cred unil ca era mai
mult politica ca religiose. Aug. Langel op. cit. pg. '335.
www.dacoromanica.ro
 380

ivit intre doul invelatl Arminiti 1) din Leyda si Gomar,

care despartise populatiunea in doue partide, ping ce
in 1630 reusesce partida calvinista, representata grin Go-
mar. Abia 'dupa acest an luptele religiose sunt inla-
turate si Olanda acorda posibilitatea ori-cur a trai
liniste pe teritoruf seti, fare a se uita la credinta ce
o profeseza, lucru ce aduce acestor terl un folos imens,
putendu-se stabili aci OmenT ce nu puteati sta aiurea
si carl aci, prin desteptaciunea lor, lucrati la desvol-
tarea comerciulul. De aceea pacea de la Vestphalia
(1649) a trebuit a fortiori sa asigure pentru tot-d'auna
libertatea politica a acestor t6r1, cart se radicasera o
stare InfloritOre, ce''ea-ce le face sa devina un centru
de toleranta religiOsa.

Reforma In Anglia
Caracterul reformei in Anglia se deosebesce de al
celor-l'alte State 2), caci de unde in alte State poporul
In dorinta die libertate se ridica contra dominatiunel
puterel bisericesci de la Roma, in Anglia este singur
regele, care incepe reforma, lovind in Papa. Tata dar
Inca de la taxa care ne va servi d'a putea intelege
'1 Arminiii inveta c8 omul lucreza binele prin sine, ma ea
fapfele buns apartin naturei omenescei, Gomar snstinea pre-
destinatia.
') In nici o parte reforma nu se arata sub colori aka urate.
In Anglia ea a fost cu totul politica. Opera inceputa de Enric,
asasinul femeilor sele, a fost continuata de Somerset, asasinul
fratelui sou, $i terminate de Elisabetha, asasina nenorocite Maria
Stuart, care venea spre a-i cere asil. Edinburgh Reswiesw,
Revue Britanique, 1829 T. I. pag. 172.

www.dacoromanica.ro
 381

modul se continua si se termina acesta certa dintre

Rege si Papa.
Reformator al Angliel se pune Enric VIII, care
domnea in Anglia tocmal atunci cand Luter se da-
duse pe fata contra Bisericel apusene, si care in iu-
birea ce.a mare catre Papa, incercase sa combata pe
Luter in un tratat al sea intitulat cAssertio septe
secramentorum adversus Martin um Lutherumi)
pentru care Papa multamindu-I i-a dat titlul de defen-
sor fidei. Enric insa urmarea alt-ceva cu apararea ce
o facea Papel. Se pare ca el voia sa obtina, favoruL
d'a se putea desface de sotia sa Caterina de Spania,
fiica fill. Ferdinand si matusa Jul Carol V, si a se ca-
satori cu flica unul nobil numita Anna de Boleyn.
Motivul invocat de Enric, era ca se afla in inrudire cu
sotia sa, de si pina aci nu reclamase acesta. Papa
Clement VII pentru a nu lovi in predecesorele sea
pe de o parte, cad el 'I daduse dispensa, iar pe de
alta pentru a nu strica bunele raporturl, cu Carol Y,
se pronunta contra cererel de divort a lui Enric. Aci
sta adeveratul motiv al discutiunel dintre Rege si Papa
si aci trebue v'equt mobilut ce a impins pe catolicul
rege de. odiniOra ca sa reformeze biserica sa. Puterea
temporala n'asculta decisiunea puterel spirituale si Enric
VIII in urma cousultarel Universitatilor engleze se de-
clara prin Kranmer, Arhi-episcopul din Cantorbery, des-
facut de sotia sa. Dupa cum refuzul Papel a mahnit si
tot -odata a indarjit pe regele Angliel contra sa, tot asa
1) Opera acesta a tost considerate de Papa Leo X ca, un dia-
mant al cerulul.
www.dacoromanica.ro
 382

nesocotinta lul Enric a superat si a inreutatit pe Papa

contra sa. De aci bula de escomunicare data de Papa
contra lul Enric, d'aci ruperea a orl-ce legatura intre
seful statulul englez si episcopul de Roma, care se
efectua cu atat Mal lesne cu cat Roma aci ingreuiase
prea mutt pe popor cu diferite sarcine. Ast-fel se es-
plica de Le in scurt timp in Anglia puterea Papei este
.cu totul sdruncinata, ast-fel intelegem de ce poporul
engles cu totul liberal, lasa de data asta regelul seu o
putere ca si absoluta, permitendu-1 a fi pina si seful
bisericel anglicane1). Numal acesta ura personara din-
tre Rege si Papa esplica de ce aci reforma nu se
-atinge de dogme, ceea ce a permis on -cares confesiunl
sa 's1 dispute antaietatea in tot timpul lul Enric VIII,
find in acelasl chip vequte de acest rege crud, daca
nu tiran.
Situatia se schimba insa sub domnia Jul Eduard
VI, care a favorisat pe fata protestantismul. In Anglia
regele se pronunta asupra credintel supusilor set,
si d'aceea cu schimbarea regilor se schimba si cu-
rentele doctrinale in materie de religiune. Luptan-
du-se inteo l-alta, catolicismul cu protestantismul,
a %tut ca nu numal consciinta emenilor sa fie tur-
burata, dar sa inece in sange parerile tor, cand ele
erau contrare sefulul statulul. Faptele MarIel catolica
(sangerosa) si ale Elisabetel probeza pina la evidenta
asertiunea acesta. Cinci and de domnie al Mariel au

1) La 30 Martie 1534 parlamentul engles '1 declara de flef al

bisericei anglicane inter4ice Bisericei anglicane on -ce relatie
cu Roma.

www.dacoromanica.ro
 383

trebuit sa faca atata reti, ca. Anglia mull& vreme its urma
a fost nevoita sa platesca apucaturile catolice ale
acestel regine. Tendinta opusa a ,Elisabetel aduse ia-
iasi perturbarea in spirite, ceea ce avu de resulat lupte
civile, a caror reutate e mai presus de on -ce indoiela.
Este prea adeverat ca din secularisarea averilor cle-
rulul catolic s'a putut fofma acea iota puternica, care
a facut pentru prima data pe Anglia sa apara ca pu-
tere maritima, sdrobind flota spaniola, in lupta cu Filip
31, asa ca din acest punct de vedere reforma dete
Angliel ocasiune de a deveni stapara peste ocean. Li-
mistea nu domnesce insa in interior nici cu sprijinul
dat de Elisabeta 1) protestantismulul. Unitatea de- ve-
dere neflind la protestanti, a lrebuit a fortiori ca sa
fie divisatl si aci.
D'aceea succesoril Elisabetel, Iacob I, si cu osebire
Carol I, a trebuit sa aiba de luptat cu presbiterianii
anglicani, cart unitI cu cel scotieni, cautaii sa nimi-
cesca episcopatul, cum si cu partida independentilor
In fruntea caria se afla Cronwell, d- mana caruia re-
gele trebui sä mOra (1649), iar catolicismul sa fie
considerat ca o adeverata. idololatrie. Abia prin. actul
Jul Guillaume d'Orange, dupa scare nici un catolic nu
Tutea aspira la corona, spiritele in 'Anglia se mai li-
nistira, ceea ce fadu ca Anglia sa prospere in industrie,
comerciu si pe calea culturala, ajungend a intari an-
taietatea maritma, pe care o castigase sub Elisabeta,

1) Acesta phn bilul calor 39 articole a dat forma definitive, a

Anglicanismului. Raynal dice : Peut,etre n'a-t-il manqué aux
Anglais que trois Elisabeth pour etre les derniers des esclaves.
www.dacoromanica.ro
 38'k

asa ca, relele reformeI par intru cat-va a fi compensate,

chiar data le-am privi ca un resultat al unel coinci-
dente de fapte, datorita imprejurarilor de ura dintre Ca-
tolicI si protestant11).

Reforma In Danemarca si Suedia

Reforma in Danemarca s'a introdus prin Frederic
.

de Holstein (1530) iar in Suedia de Gustav Vasa.

Spiritul de libertate ce batea in Europa nu putea sa
lase aceste teri in afar& de curentul reformel, si sa
nu dea pOsibilitate acestora de a scapa de Urania in
care se gasiati sub guvernb.'mintul luT Christian II,
') Prin acesta confesiune se recunoscea esistenta unui Dumne-
(led in 3 persone §i ca omul nu pot° fi mantuit de cat in nu=
mete Fiului, care sa ofera in sacrificid pentru pecatul original §i
pentru, pecatelc actuale ale omului- Se admit apoi 3 simbole. Din.
cartile sante ad primit cele canonice, escludend pe cele apo-
crife, fara a pune vre-un pret pe traditie, dupe cum se intelege
in biserica catolica. Biserica pate statua nuinai asupra cestiu-
nilor ce au origina in sf. Scripturli, Sinodele se pot aduna cu
voia parintilor, dar sunt §i ele supuse erorei. Ad mai departe,.
erarchia veche §i puterea episcopala, ca una ce convenea aris-
tocratiei Wei. In biserica Romei se recunoscea qeful de ondre
al bisericei intregi, dar fat% a avea sad a putea credo ca are
vr'o jurisdictiune specialu in regatul engles, caci aci regele era.
§eful suprem. Mantuirea se face prin credinta §i fara meritele
omului.
Din mistere admitead numai botezn1 §i euharistia, iar in en-
haristia corpul §i sangele lui Christos se da numai in chip spi-
ritual, de ore -ce invetatura, transforrnatiunei nu se pOle proba
cu. nici un citat din Santa Scriptura. Imparta§irea se da sub am-
bele forme, adica paine §i yin. Purgatoriul, indulgentele iconele
ki reliquiile s'ad inlaturat Liturgia era oprita, iar cel ce o
sever.lia . platia 10,878 fr. §i era condamnat la un any de inchistire.
Cel ce venia la biserica anglicana in timp de b tuna, platea 20
de livre sterlinge.

www.dacoromanica.ro
 385

cunoscut in istorie sub numele de Neron al Nordului,

in unire cu arhiepiscopul din Upsala, Troll, care era
primul sea consilier, ajutat si de Papa, escomu-
nica pe toti cart nu se supuneau. Asa d. ex. vedem
bula Romel contra Senatului din Stockholm, ce se
opunea contra pretentiunilor lui Christian. Se vine in
urma la o impacare. Un banchet dat de Christian, in-
trunia pp senatorl ca in unire cu suveranul sa se
readuca raporturile bune din trecut. In mijlocul mesel
Regele si Troll, urmati de o cet6, de asasinl se nh-
pustira asupra senatorilor. Se putea t'prevedea la ce
conseciate funeste trebuia sa duca asemeni sebb..tAcii
din partea guvernulul. Suedia da semnalul destep-
tarei. Christian alungat din Suedia de Care Gustav
Wasa, este depus in Danemarca (1525). Urmasul aces-
tuia Frederic, duce de Holstein, dede statelor see re-
ligiunea protestanta.. Reforma lua deci locul catolicis-
mului in aceste 1611 si impreuna dadura concursul for
puternic causel protestante in resboiul de 30 de ani.
Dad. e sa credem luY Condorcet, apoi introducerea
luteranismului in aceste teri n'a avut tocmal resultatul
asteptat, de Ore-ce sca.'pandu-le de maim tiraniel catolice
le-ati dat pe mana partisanilor reformel, pe inftna dom-
nitorilor protestanti, cars cautail sit se folosesa in aspi-
ratiunile for de influentele religiunel. Nu este insa mat
putin adeverat ca data Danemarca si Suedia imbrAti-
saze causa reformer, au avut motiv d'a se desbraca de
vechile credinte, cart numal corespundeati adev6ratelor
trebuinte, schimbate find prin furia romana in un jug
apesator. Fqptul vinderel de indulge* in aceste
25
www.dacoromanica.ro
 386

prin legatul PapeT, Arcemboldi le-a safa.cit cu 2,000,000

fiorini, de si emu sarace de felul tor. Cand dar vedea
biserica transformata din mantuit6re si bine-facet6re in
apasatOre si daunatore intereselor tor, atund natiunile
acestea n'ati putut suferi mai mult si se revoltar6., pri-
mind protestantismul, ce le asigura pacea si desvoltarea
naturala.

Reforma in Rusia

Rusil primisera crestinismul prin intermediul biseri-

cel orientate, si ca atare sub reforma ortdoxismului
nealterat. El depindeati de Constantinopol, pins la finea
secolulul XVI si inceputul celul al XVII-lea, cand bi-
serica rusesca fu inaltata la trepta de patriarhat, luau-
du-s1 locul dupa cele 4 .patriarhate de resarit. NumaT
gratie acesteT inaltarl se datoresc luptele dintre biserica
si Tara Rusiel, cautand a's1 imparti dominatiunea. Abea
Petru cel Mare, 'nand de model biserica anglicana,
aduse o reforma a bisericel sale, cautand a lua puterel
spirituale off-ce putere corporala si orl-ce amestec in
afacerile civile, desfiintand si patriarhia. Petru cel Mare
intelegea, ca clerid p6te turbura poporul cu influenta
ce o are si d'aceea nu i-a lasat nimic din mij16-
cele cu care putea sa faca asemenea lucru. Tot el a
oprit intrarea Ornenilor in monastirl inainte de etatea
de 50 de aril. Ca si Sigismund August in Polonia, Pe-
tru cel Mare in Rusia, a dat libertatea consciintei si
liberul exercitiu al cultulul. In locul patriarhatulul des-

www.dacoromanica.ro
 387

iiintat, el infiinta Sinodul pus sub presidentia sa1).

Nici o data insa n'a voit .96, primesci, a fi adeptul
vederilor bisericel de la Roma, cu tote propunerile ce
i s'a facut, cu osebire atunci, cand visitand mai multe
teri, s'a oprit cat-va timp la Paris. Serbarea ridicola
infiintata de el, prin radicarea nebunului Zotof, ce-'l
avea la curte, la' demnitatea de papa, probeza aver-
sinnea ce ,o avea pentru papa si biserica sa. Era in
adevr de tot ridicol sa vecy un nebun incoronat ca
papa de bufoni si tinendu-se discursuri de 4 gangavi
si cu tote acestea Petru cel Mare in ura sa a mers
pina a introduce o asa serbatOte2).
Aceiasi situatie favorabila ce era sub Petru cel Mare
pentru ideile noul fu si sub Catherina II. Stabilimente
si comunitati diferite fura infiintate, ademenirile papel
fura nebagate in sema, si edictele de tolerant& au facut
ca Rusia sa apara intre cele-l-alte state ca singurul stat
crestin, unde certele religiOse n'ail putut progresa pina
a se transforma in lupte civile. Numai gratie intelesului
ce guvernatoril dati edictelor de toleranta, Rusia a
lost crutata de a varsa sange din motive religiOse.
Inteligentel si capacithld unui Petru cel Mare, Rusia
clatoreste progresul si desvoltarea, fara a fi dusa de.

') Membril sinodului trebuiail sa presteze urmatorul juramant

inainte de intrarea in functiune: Jur a fi credincios si supus ser-
vitor suveranulul meti natural si adeverat, augustilor succesori,
ce va voi a numi in virtutea puterei incontestabile co are. Re-
cunosc a el este judeclitorul suprem al colegiului spiritual; jur
pe D-clew ce vede totul, ea inteleg si esplic acest juramint in
toils, puterea si sensul ce presinta cuvintele la acei ce '1 cites°
si la acei care '1 asculta. .
'3) M. Leveque, dans son histoire de la Russia.

www.dacoromanica.ro
 388

reformatori, cn bite ea nu se pOte nega cu des'evarsire

ca caletoriele lul Petru in Europa .si educatiunea Ca-
therinel sa nu fi irifluentat la desvoltarea el. Prin
faptul acesta anabaptistil, fratil moravI si alte secte se
stabilira in Rusia.

Reforma in Polonia

Spiritul reformei strabatend aci a fost ajutat a se

intari si progresa de Sigignund-August, un rege fOrte li-
beral, care se (lice c'a permis libertatea consciinteI in
materie religiosa, ba chiar papa, prin representantil s0
trebuia sa cedeze spiritulul reformator. Aci 'sI lua in-
ceput secta Unitarilor, cunoscuta, sub numele de So-
cinianI, dupa numele fondatorulul en. Tot aci perse-
cutatiI din alte partI 's1 gasiaa refugiul lor.
Roma in Polonia era lipsita de autoritatea sa. Prin
tendintele liberale ale regelul, reformatorii in Polonia
.

au prilegiul a se fortifica intemeia comunitatl

religiOse cu centrurl de cult. Magnatil Poloniel ca si
principil ofereau sprijinul lor. Abia la 1638 Socinianil
incep a decadea, de Ore-ce se credea ca 0 del ajutor
regelul, Suediel, Gustav Carol, contra stapanirei d'acolo.
D'acum libertatea sectel fu marginita in Polonia. Dar nu
erati nurnal Sociniani. Deja mal multe confesiunl se
introdusera aci, cunoscute sub numele ne Dissideng
care 's1 cautati de interesele lor fara a fi turburatl, pina
n1709, de and fura apasatl de partida contrara print
') Lelius Socinus din familia Sozzini, italian de neam.

www.dacoromanica.ro
 389

ijlocul Iesuitilor '). Numal unel asa stars de iritare

intera Rusia, prin Catherina II-a, a putut sä se ames-
tece in afacerile Poloniei Cu numirea lui Poniatowski
ca rege al ei, si land partidul ap5.satilor, aduse luptele
esterne in urma confederatiunel de la Baar, provocata
de partidul conservator, si asa fel in 1772 Polonia
perde libertalea ei in folosul Rusiel, Prusiel si Austriei.

Reforma In Italia
Moravurile si obiceiurile Italienilor emu contrare re-
formei. Ceea ce o facea sa tia inc. la vechile practice,
era nu numal biserica, nu numal dogma sail explicgile
ei; dar insusi acele practice ce erail proprii natiunen.
Cine nu scie ca in Italia lumea avea cuvinte mai multe
la adresa. bisericei : Indulgentile, pelerinagiul, vinde'ea
reliquiilor ere' aci isvOrele bogatiel pontificale. Acesta
era motivul d'a nu primi biserica reforma. Desi unele
state mid ale Italiei nu raceati asa specule, totusi tre-
buia s& aprobe pe Roma de frica imperatorului si a
papei, 'cart ere' tang ele. Cine nu aduse aminte
de purtarea stupia a Florentinilor fat& cu Savonarola,
care apera interesele for fata cu papa, si totusi acesta
condemnat de papa, aceia strigati: trAiasck papa Borgia?!
Starea depravata a poporului italian era un motiv d'a
face ca Italia sA fie nepasatOre fatia cu abusurile cle-
') Essai sur l'esprit et l'influence de la reformation de Luther
par Charler Villers.
2) Cunoscut sub numele de Stanislas-August.
') D. ex. : pompa 4i luxul din biserica, din arta profana i bi-
sericesca.
www.dacoromanica.ro
 090

rului. Cei ce urau clerul pentru abusurile sele, nu ad-

miteati nici religiunea: inevitabil ei 'erati sail ate sail
papistast In Italia, dad. e s& credem pe Machiavet
atuncl « Cel mai mare prognostic al ruinei apro-
plate a crestinismului este de a se vedea pop&
rele ca se apropie cat mai malt de Roma., Si
apol ca «esemplele scandalose si crimele curcei
de la Roma, au Post causa ca" _Italia a perdut
peste tot principiile pietatei si tot sentimen-
tal religios., David pin& la un punct desvoltare lite-
rilor, stationand cu sciintele, nicl acolo nu aratail o
tendintA in adeverat seriOsa. Asa papa Leon X, incu-
raja arta dramatic& si asista la representatia piesel Ca-
landra, al caria autor era cardinalul Bibiena, incurgia
poesia, elocinta, pictura, sculptura, arhitectura, niusica,
dar nu facu nimic pentru sciinte. .Filosofia, politica,
istoria naturals, fisica, astronomia eraii sub censura
scolasticel. Esemplul cu Galileu si Urban VIII probeza
conflictul cu ea.
Iat& dar de ce Italia nu se dada reformei si de ce
unit italieni, cars treceatt de reformatori, trebuira s&
piece in Germania sail in alte parti pentru a fi in
liniste. Cu acesta usor se vede c& Italia prin ea in-
susi era contra Europe.
Reforma in Romania
In Romania trebue a recumisce ca reformatoril n'att
putut sa gasescl terenul folositor pentru propagarea.
9 Machiavel, discours sur la premiere decade de Tit. Liviu
liv. 1, chap. XII.
www.dacoromanica.ro
 391

invetaturilor lor, din doue motive. 1) Situatia bisericel

era cu totul alta de cat in apus si 2) Poporul roma-
nesc, din firea sa cu totul indiferent pentru alte reli-
giuni si confesiunl, a dat asil refugiatilor din alte parti,
dar nu le-au permis nici sa abuseze de acesta tole-
ranta religiOsa, nici n'an lepadat religiunea stremosesca
pentru a se alipi la confesiunea protestanta.
Este aprOpe un fapt cunoscut care se documenteza
istoricesce, ca romanil s'ail opus atat tendintelor po-
litice ale apusulul cat si celor religiOse cu cea mai
mare energie. Romanil d'aci au preferat sa fie supusi
vicisitudinelor timpulul, sa sufere greutati si asuprirT,
dar au refuat atat in respectul politic cat si fri cel
religios a se alia cu apusul. El, romanil, s'ail unit cu
bulgaril si au format imperiul Romano-Bulgar; au im-
prumutat literile cirilice in cartile bisericescl cu cart
ei-an inceput literatura si sate alipit si curentulul gre-
cesc, dar n'au voit sa permita influintel apusene sa
se stabil6sca la el.
Ortodoxismul roman insa in Romania, dupa datele
ce avem, a lost supus incercarilor d'a se perde conto-
pindu-se cu catolicismul sail protestantismul. Nici unuia
cum nici celui-l-alt nu le-a succes si romanil din aceste
tell se pot fall c'au remas credinciosi religiunel stra-
mosesci.
Incercarile protestantilor aci as venit din Transilva-
nia, de Ore-ce erail legaturl Intre romanil d'aci si cel
de peste muntii/Se cunosceati prin acest contact atat prin-
cipiile cat si tactica protestantilor fie luteranl fie calvini.
Nu numal atat. Persecutiunile ce suferiail si secuil ca-
www.dacoromanica.ro
 392

tolicl, din partea protestantilor 1 silea sä se refugieze

in principate, unde nu putine avead de spus in contra
acelora. Pe de alta parte lipsa de religiOse in
cart,1
limba romanesca., dkluse prilegiu protestantilor d'a prein,
tempina acestel necesitat,1 in folosul for bine inteles').
Si acest mijloc le-a fost dejucat de roman. Chiar in
situatia grea in care se &eau n'au voit sa. primesa
ajutOrele ce strainil pare ca voiati sá. le dea, astep-
tand nisce vremurl mal bune. Tenacitatea pentru vechea
credinta, vitejia fata cu dusmanii patriei cum si
toleranta lor religiose, au probat puterea si nobleta
caracterului romanesc, evitand si acele lupte confesio-
nale ce le-am veclut in alte state.
Scim ca inainte de Luter se racusera.' incercArl pen-
tru reforms. Huss, Vicliff si alti adeptl al lor pregati-
sera Intru cat-va spiritele la acesta. Cum Ins 'a Roma
era puternick regil catolicl find la dispositia lor, nisce
asa eretici, cum '1 numea curia roman', au trebuit sa
philesca fOrte stump incercaxile lor. Totusl adepti se
acusera si perseciitati in terile lor, acestia cautaii asi-
lurt acolo unde puteati se tralasc5.. D'aceea ereticil
hussitl tree in Moldova, persecutatI de catolicI in Un-
garia, si aci pot, la Husl, sa7s1 intemeieze o colonie si
east profeseze in libertate credintele lor religiOse, ba
ce este mal mult, fiul si urmasul lul Stefan c. M.,
Bogdan Voevod, si-a facut acest oral eretic ca rese-
dint/ a sa, privind pe colonistl cu aceiasI ochi bunt
ca si pe indigent Este curios insa, cum acestia per-
1) Catehismul calvinesc ed. I, Belgrad 1642. ed: II, fol. Bel-
grad, 1657, si Talcul evangeliilor-Brasov 1580.

www.dacoromanica.ro
 393

secutati de catolicil din Ungaria si ada.postiti in Mot=

clova ail revenit la catolicism ?... Cum a au existat
mult1 eretici aci, mai inainte de ivirea luteranismulul,
se vede din hula lui Eugeniu IV, prin care se plange
a in Moldova s'ati refugiat multime de eretici si cu
osebire secta hussitilor ; iar cum ca acesti refugiati
-s'au ra'cut in, urma catolici in cea mai mare parte, se
vede din scrisOrea lui Gheorghe Vasari, secretarul
episcopulul din Camenitza (Polonia) atre representan-
tul Papel, Vincenzo da Portica ').
Din cele qise mai sus putem conchide ping la un
punct a in Romania au existat hussiti, deci refor-
matorI, Inca inainte de ivirea luteranismulul.
Acum, daa cercetam firul istoric, vedem a in tim-
pul and Luter incepe predica in contra Romel, la
Moldova (pentru ca aci a stralatut in primul loc lu-
teranismul) era domnitor Bogdan Voevod, fiul lul Ste -
fan c. M. Este curios a cronicaril nostri prea putin
vorbesc de incerarile facute la nol de protestanti.
Abia-ici-colea-se vorbesce ate ceva, si numal atuncl
and inv6tatura acestora era impusa de domnitoril
te'rii. Asa vedem vorbindu-se de Eraclide Despota si prea
putin de Gratian. Un ex. ne da Miron Costin, care se
revolta contra ofenselor aduse credintei strbune de
domni ca Despota si Gratian 2).
Cum a ins& luteranismul a inceput s'a's1 incerce
armele sale captivatoril in urma lul Bogdan Voevod

') Monumenta Poloniae et Lithuaniae de Theiner, Roma 1861,

t. 2, pg. 762.
') Miron Costin, t. I edit. veche, p. 236
www.dacoromanica.ro
 394

se pOte conchide d'acolo ca. Miron Costin vorbesce de

eresul lui Luter in timpul acestui domnitor, de si nu
spune nimic de vr'o incercare de acest soli'. In ade-
v6r iata la ce se marginesce cronicarul : Pe acea
vrome s'a atacat fapta lui Martin Luther, &int
om invecat in teologie, in orasul Wartenberg,
in (ara -.1axoniel; pre uncle a bisericel apusu-
lui s' ail iscat Invetatura lul')." Atat si nimic
mai mult.
Nu tot a.sa si sub Eraclide Despota. Sub acest
domnitor protestantismul lua desvoltare, din causa, ca
acesta profesa principiile lul. lata ce ne spune croni-
carul Miron Costin despre acest domnitor Avend
viap intre Sorini si s' air inclestat intre nisce
evangelist' (ca si el nu era pravoslavnic)". Si
mai departe la § 823 adaoge aeve crestin drept,
iar la taina eretic si avea sfetnici de al se],
de o lege cu dinsul, mai apol si-ad ivit .necre-
dinp sa". Cum ca acesta auta cu on -ce chip sa
introduce protestantismul in dauna ortodoxismului se
vede din cuvintele aceluiasi cronicar. La acea data
(7071) sfa tuindu-se boieril fere", d'impreuna, cu
Episcopil, ce vor face cu acest risipitor de lege2)".
Dace. Unguril mai pe urma au voit sg. introduce. In
Romania protestantismul, nu este un lucru de mirare.
Acestia, In luptele ce au avut sa, sustin6. cu Turcii,
nevoiti flind a cere in contra acelora sprijinul Moldo-

') Letopisetele de d. M. Cogalnic. t. H, pg. 185.

2) Letopisete loc. cit. pg. 211.

www.dacoromanica.ro
 395

venilor, n'ati creclut ca pot mai bine sa le multumesd

de cat incercand sal fad. protestanti.
Din faptul d Eraclide Despota era prieten cu Me-
lanchton si cu ginerele acestuia Caspar Paucer, pu-
tem afirma ca luteranismul a fost in fibre sub domnia
acestuia, cel putin la curtea si la stela din .Cotnar
unde ere' multi Sasi si Unguri, si unde profesoril erail
protestanti. In o epistola a lui Melanchton, intitulata.
Ad Henricum Buscoducensem, din 1556, si pu-
blicata de d. Emile Legrand 2), Melanchton dupe ce
Ore-cum recumisce drepturile acestuia, del spune ca
fuitque pater ejus Bacnc6r7ic Sami et marchia
P ari", adaoge despre el ca vir honestus et- eru-
ditus est et habet testimonia de genere suo et
de exilii causic et de virtute militari digna-
fide". Dad. deci Melanchton marturisesce despre acest
aventurier asa fel, nu incape Indoia1a ca la rindul se'
Eraclide as fi centat al resplati intre allele prin incer-
carea ce se face d'a introduce protestantismul aci.
TOta sfortarea acestui principe protestant in convinge-
rile sale, n'ati putut sa stabilesd in Moldova un curent
protestantic, de si acordase spese de invetatura acelora
dintre Moldoveni, pe cart cu sila 9 facea sa urmeze
cursurile acelei stole.
Iat5., in adever, ce ne spune Sommer in « Vita-

I) Trecend din Francia in Germania cu Comitele Worland de-

Mansfeld, a facut prietenie cu Melanchton, cu care se intretinu
asupra mai multor cestiuni filosofice qi religiose, Emile Legrand,
Deux vies de Jacques Basilicos, Paris 1889.
Ibid pg. 281-282.

www.dacoromanica.ro
 396

Jacobi Despotael): «Scbolam item in oppido

Cottanar, quod ferme a Saxonibus et Hunga,ris
habitatur. erigere coeperat, collectispassim ex
provincia pueris quos docere, ali, vestiri ex
suo curaba,t aerario, constituto satin liberali
magistris pro ea discentium paucitate, stipen-
dio...» Din acesta results c6. Eraclide a cautat sa fac5,
din Cotnar focarul protestantismului, caci, dupe cum
s'a din mat sus profesoril scOlei erail protestant'!. Dad.
Sommer nu spune pe fats plariul lui Eraclide, este ca
acesta a cautat sa aduck" numai laude domniel lui,
find si secretarul seti. Nu uita fii nici ca putea nici
Sommer sa spuna cb. : «Casparum Peucerum.
lifelanchtonis geneiurn ; bumanissime scriptis
litteris Witeberga evocabat, Ioa,chimum item
Raeticum, in ma,,thematicis discipl nis virum
celeberrimurr2, viatico misso, Cracovia excitare
conabatur, plurimum enim studiis illis delec-
tabatur et instruments artis magno undique
pretio conquirebat».
Multa vreme nu l'ati putut suteri Moldovenil pentru
a-1 la.'sa sa favoriseze pe protestanti. Luandu-si sotie
din tara Lesasca, avend in serviciul seu mai multi
Unguri, infintAndu-si in palatul set' o capelh, organi-
-sata dupe constitutia luteranilor, a trebuit sa". sufere
In urmA ura poporului ; si atunci cand si-a propus sa
se pOrte cu boerii ca cu prostii, cum dice Sincaiii, in
,ceea-ce privesce casatoria, oprind divorturile, atunci si
') Emile Legrand, loc. cit. pg. 35.
') Ibid. pg. 44 cum §i Gratiani de Iacob. Basilico pg. 185.

www.dacoromanica.ro
 397

popor si boerime s'ati revoltat contra sa. Se scie cumi

Eraclide adusese din tera Lesasca pe un Ore-care
Lusinie, episcop cu muere, cum '1 numesce Sincaiuti
si dupe sfatul acestuia s fi decretat ca femeile ce vor
voi sa se desparta de barbat sa platescA a treia parte
dintr'un galben de our 2) si cum ajunsera pin5. a des-
braca si bisericele ortodoxe3). In urma a pus pe spa-
tarul Barnowschi de a otravit pe acest Lusinie, din
causa ca scia secretele lui.
Daca este sa credem ca episcopul lui Despot-Voda
a impartasit ideile lul Calvin, cum se spune in Gra- .

tiani, de Iacobo Basilico pg. 179, (cdoctrinaea

Joanne Calvin° inventae magistrum, et alio
sejus dean sectae hornnes in dicendo exercita-
tos, e Polonia acciverat, per quos his de rebus.
populos erudiretur), atunci putem conchide ca pro-
testantismul sub forma calvinismului, sä fi fost res-
pandit la nol de catre acesta. Pe acest Lusinie la crti-
nicarl '1 gasim mai adesea Lusinie sail si I. Lus-
cinie 5).
Unealta acesta. a protestantismului perclendu-si tro-
nul si viata 0), Romania scapa de incercarea ce avuse

1) Cronic. an. 1563. Emile Legrand, Sommeri Vita Iacobi Ba-

silici, pg. 92. Gratianus '1 numesce Lismaninum nescio quern,
ibid. Gratiani de Iacobo Basilico pg. 179.
1) Ureche. t. 2. pg. 230.
5) Ibid. t. 2. pg. 321.
4) Cronica ed. II, t. II, pag. 335.
5) V. A. Ureche, op. compl. t. II, pg. 321.
6) Emile Legrand Gratiani de Iacobo Basilico pg. 206. Turn
Stephanus, tyrannidem ei et impietatem objiciens, canern (quae
vox apud barbaros plena est contumeliae) appelans, equolms
pepulit stavitque resurgentein clava percussit, et ut cum occi-
www.dacoromanica.ro
 398

f35.indure sub el, adica perde religiunea ce mostenise.

Sub ,,Sitefan Tomsa, protestantismul este inlaturat
cu totul. Acesta atat de mult se. fi fost contra apuca-
tturilor lui Despot-Voda, in cat luand franele guvernu-
lui si punend se. i se aduca inaintea sa pe Eraclide-
Despota, i-a facut o grOsnica mnstrare, si intre allele
l'ar fi mustrat ca ris de lege si a pra dat bi-
.sericile 4). Din acesta se vede pentru not ca urmasul
lui Eraclide n'a putut suferi sa se intinda, in dauna
legit stremosesci, propaganda ce Meuse acela si ape.-
sarile lui pentru a protegia latirea protestantismului.
In timpul lui Alexandru iVincercarile protestantilor
remasera zadarnice, easel acesta era cu totul contrar
ideilor lor. In adever, el a mers pane. a ordona prinde-
rea lui Wolffgangus 2.) pentru a nu putea mai mult sa'si
,exercite comerciul sea cu vinderea de carts luterane,
-ceea-ce era, dupe parerea domnului, in dauna Orel
sale. Urmele protestantismului se mai ved sub Iancu-
Voda,, care find nem de sas, a lost partisan al
.deret servo a pedibus natione Tartaro imueravit ; qui stricto gla-
dio, unico ictu, cervicem praebenti abscidit, caputque, ut ab om-
nibus spcctaretur, hastae superfixit. Cadaver spoliatum atque
multis vulneribus-concisum terra° mandarunt.
') V. A. Ureche, op. 'cit., pag. 329.
2) Crussius in Turco Graecia pag. 492 despre acest Wolff-
gang Schreiber ne spune : Die 22 Febr. 1565 Albertus de Wyss
literas Constantinopoli germanie scripsit ad D. Primum Trube-
rum, pagi nobis, vicini Doeredingae concionatorem, quas ego 27
Augusti 1566 legi. In its erat de Wolfgang° Schreibero, qui cap-
tus fuerat a despota Moldaviensi, quod pios libros a D. Primo
in schlavonicam linguam conversos (qui hic auspiciis generosi
D. lo. Ugnadii excudebantur) in illis locis distraherd voluisset.
Sed postea dinissus est (ut ex ipso D. Primo 1581 audivi) yen-
ditis illis libris (novo Testameito et loccis communibus S. Scrip-
.turae) quos etiam Turcae (qui cirulicis literis excusi) legerunt."

www.dacoromanica.ro
 399

lor. Cum Tug protestantismul n'a gasit teren favorabil aci,

asa ca incercarile sale ail r6mas zadarnice, se vede din fap-
tul cum a foSt tratat Eraclide-Despota siaceice au voit ca cu
sila sä, introduces noua lege, ses pOte vedea din urma.-
torul citat a lul Miron Costin 4) In anul 7153 (1645)
a la cut nunta Vasile-Voda, filed sale cel mai
marl doninel Marie) dupe Knezul Ragivil, om
de casa mare din Knezia Litvel. Hamai cu ce
inima; si cu ce sfat au facut acea cash, dupes
om de lege calvinesca care lege este scornita
de un popes din Flandria... De mirat a remas
veacurilor acesta casa, cum cal putut suferi
imma Jui Vasile- Voda sa se faces; si multa
vreme s'air framintat acest lucru in slat, .si
.cAti-va pe atuncl opera acest lucru sa nu fie,
ales 7homa Vornicul si Iorgaki Visternicul;
era, capete ca acelea abia de ail avut tera
cand-va, soh de va mai avea. Ei clicea Jul
Vasile- Voda si pentru legea ratacita, si un
lucru nu fares de grija despre imperatia Tar
mild'. EaraTodirasco Logofatul si Ureche or-
nicul sta asupra acestel nunte sa se faces."
De si d. V. A. Ureche, Para', a banui ca se inspires de
la Vornicul Ureche, reproduand acest citat caut'd ses
aduca o aperare cronicarulul M. Costin, clicend a se
abate de la tolerantism in materie de religiune, de Ore-
ce era sub influenla mifloc Wu./ social, totusl, cred,
c5. M. ,Costin impartasa insusl vederile acestea ca ade-
i) Letopisetele TereI Mold. pag. 311.
') V. A. Ureche, op. cit. pg 361.

www.dacoromanica.ro
 400

verate si folositOre. In adev6r, data Romanil n'ar fi

linut cu santenie la legea stramosasca, ar fi fost mar-
toril multor scene nepla'cute, ce resultati din schimba
rile religiOse. Nu voila insa cu acesta sa clic ca sunt
adeptul ne-tolerantel religiOse.
Din raportul facut mal sus de M. Costin se vede ca".
Vasile-Voda, de sigur din motive politice, cum si P.
Movila, din istoria acestel casatoril, sa fi fost pentru
casatoria mixta, fara a mat cere.protestantilor d'a se
boteza din noil. Ce este mai mult, Petru Movila sa fi
venit insusi la Vasile Lupul. ca s& mijlocesca acesta.
casatorie si sa se fi consultat cu Meletie Sirigul asupra
cestiunel ereticilor; lucru ce reese din o scrisOre a lui
M. Sirigul catre Tarul Moscovei si datata din 15 De-
cembre 16441). Se vede decl ea Romanil, de si tole
rala pe protestantl, totusi nu puteatl sa privesca cu
bine on -ce unire intre el. Deja inainte de Vasile-Voda,
pe timpul Mitropolitulul Georgie Movila (1581 -82,
1584-90), acesta impreana cu albanezul Bartolomeu
Bruth, au cautat sa starpesca urmele protestantismului
in acesta tarn 2).
Cum am veclut pina aci protestantismul era fara
nici un ecoil. in Romania, si tot asa in genere in bi-
serica orientala, afar& de prile Romane de peste
muntl. Positiunea for find sdruncinata in Orient, cato-

9 P. S. Melhiseddec., Notite ist. §i areheol. Buc. 1885 pg. 205:

Am fost scris inaintea prea lurninatei yostre imperetii din Tara.
Moldoyei. In scrisorea mea cea mai dinainte ye facem cunoscut
cii am compus in Iasi cu prea sf. Mitropolit al Kieyului, o carte
despre catehisarea ereticilor.
9 Confes. ortod. de dr. B. Constantinescu, Prefata, pag. 5, nota.

www.dacoromanica.ro
 401

licit aveati Inca o arma puternica ca sa le dica, ca

Inv6taturile lor sunt departe d'a infatisa doctrina ade-
veratel biserici, si din acest punct de vedere protes-
tantil erail redusl Ore-cum la tacere, inainte de domniea
luI Vasile Voevod. A lost de ajuns ca patriarhul din
Constantinopol Ciril Lucaris sa incline catre calvi-
nism, pentru ca protestantil prin catehismul protestant ')
aparut sub numele acestuia si tiparit la Geneva (1.630),
sa pun& inaintea Romel pe insusi patriarhul Orientulul
ca adept al protestantismula Orientul ca si occidentul
se ridica contra acestui patriarh, care in cele din urma
pe drept sau pe nedrept 2) sufera mOrtea, din causa
invinuirilor ce i se aduceat, iar catechismul acesta,
atribuit lul, fu condamnat de un sinod tinut in Con,
stantinopol (1630) sub, Ciril Contari, succesorul lui
Ciril Lucaris. Nesiguranta acesta in care se gasea bi-
serica de Orient, cacl n'avea o confesiune cu care sa's1
presinte protestantilor invOtaturile lor, dadea putinta
acestora d'a-s1 intemeia asertiunile lor, ca ortodocsil
cred ca si el dar ca. nu Kiu ca ast-fel cred.
Pentru a pune capet incercarilor protestante pe de
o parte, pen,tru a respunde pe de alta parte atat aces-
tora cat si tuturor apusenilor Ca cred si nu scia ce
cred s'a simtit nevoia unei formulari a credintei care
sa sfarsesca acesta stare de lucrurI, punend la dispo-
sitia ortodoxilor invetatura ce sa cuvine sa creda,

') Cunoscut sub titlul c'Avcccoxtxii dp.6XoXo-ftwqgxptauccvotiri6nfatecog.

in 18 capete al 4 intrebari.
°) Chronica I-InOlor de Pr. Sf. Melchisedec, Buc. 1856 pg. 115
spune ca confesiunea acesta i-a Post insukita prin intrigile Iesui-
tilor.
26
www.dacoromanica.ro
 402

pentru ca sa scie ce sa creda si sa pdta spune si

altora ceea ce cred. Necesitatei acestia respunse opera
lui Petru Movila, fiul domnului Moldovel, Simion Mo-
vila, si Mitropolit al Kievului, dand la lumina opera
sa ('Op0o8oEo oploy(a tfig xfx0o7axfx met circoatoXcxlc
t,,s civceto7awN), opera ce s'a recunoscut ca
ixxAria(ota
coprinclend inv6iAtura bisericei ortodoxe de catre epis-
copii Rusiel mid, la 8 Septembre 1641, cunoscuta
atunci sub numele de Espunere a credintel .Ru-
silor" si tramisa in urma in limba greca si latina
patriarhului de Constantinopol Parteniti spre aprobare.
Turburarilor produse de protestanti in Moldova, prin
incercarile ce faceati d'al atrage la confesiunea lor, le
puce capet Ravnitorul si apara torul &Intel esevil
resaritene 1) Vasile-Voevod, care in intelegere cu pa-
triarhul din Constantinopol aduna Sinodul de la Iasi 2),
tine in biserica Trei-Ierarhi (1642), sinod, care con-
damna invetatura coprinsa in catehismul lui Ciril Lu-
caris si aproba confesiunea lul Petru Movila, cum s'a
Os mai sus.
La acest sinod, au luat parte trimisil patriarhului
Profiriz1, lost episcop al Niceel, si .111eletiu Sirigul
(t 1664) ; delegalii bisericei rusesci Isaia Trofim,
rectorul academiel teologice din Kiev, Ignatiu Xeno-
vicl, predicatorul, si Iosif Conovici, arhimandritul ;
Varlaam, Mitropolitul Moldovel, Eulogiu, episcop de
Cum se veie din o inscriptie zugravita pe perete in bise-
rica santiler Trei Ierarhi din Iasi.
') Dr. B. Constantinesbu. Conf. ort. Prefatie pg. 16. Philippus
Cyprius in Chronico Eccles. Graece pg. 478. Michael Lequien
in oriente christiano, torn. I, pg. 1253.
www.dacoromanica.ro
 403

Roman, Anastasia al Radeutilor si Georgia al Hu

Isilor, cum si Sofronie ieromonahul si egumenul ma-
nastiret Trel sf. Arhierel din Iasi' Moldovel.
Terile crestine de peste Dunare au fost si ele chle-
mate a lua parte la Sinod. Decisiunea Sinodului s'a
.adus la cunoscinla general, prin presedintele Sinodului,
patriarhul din Constantinopol, si s'a tipArit in tipografia
klomnesca
Sinodul, dup6 ce si-a terminat lucrarile, a adresat
1111 Vasile-Voevod urmatdrea scrisOre 2):

') Tot acum s'a decis ca Mitropol'a Moldovei sa fie in rela-

tiune cu patriarhul de Constantinopol in locul arhi-Episcopiei de
Ochrida, Cantemir, Desc. Mold. pg. 160.
2) Ilustrisimului si prea marelui duce, iubitorului de DumnecleA
§i egemon a iota Moldovlachia, domnului Domn Ion V. Voevod,
mantuire de la Dumnedeii.
Tie a fost dat, cu adeverat Duce prea maret a respandi mad
tipar si aceste scrisori sinodice find-ea tie ti-a oferit Domnul
-semnul de a fi sprijinitorul bisericei sale si bray nimicitor al
-eresurilor; pre tine numai dintre toti egemonii pamintului, ale-
gendu-te ca bine-placut lul, cu' altuia i s'ar et-Idea a proscrie si
-a stigmatiza opiniunile false, daca nu in adever mintel tale ge-
niale eel iubitore de D-clew. Care voclond Bisericele lul Christos
perturbate din cauza capitulelor de curend ivite, cu cuprins cal-
vinesc, pretindend a fi ale nOstre sub titlu : MArturisirea ori-
entald a eredintei ereqtine". Nu to -a' lenevit de loc, ci facend
tote chipurile, nu to -a' lasat de osten6111, pins a nu chiema loco-
tiitoria a Plea sf. apostolicului tron ecumenic si a intregului
stint Sinod de pe HMO el, cum si din Rusia representanti al
Bisericei de acolo. Si asa cu acestia al sfasiat tote dogmele for
false admitend si intarind prin cart' publice dogmele curate ale
Bisericei orientale, si asa descoperind veninul eel ascuns in acele
-capitule tuturor fiilor ortodoxi al crestinilor, al ordonat a se face
cunoscuta in public socotinta ce are despre aceste dogme Bise-
rica nOstra cea mare a lul Christos. Pentru ca asa sa pOtA cu-
nosce turma Domnului de pretutindene, de care mancari trebue
a se feri, si spre ce pasuni sigure a se apropia.
De aceea multamind lul Dumnedeil de cele economisite noue
de El prin tine, il rugam din tot sufletul a-ti darui viata presinta
indelungata i pacinica infrumusetand cu charul teu tronul ege-
www.dacoromanica.ro
 404

Cum insusl Sinodul recunOsce prin epistola de mat

sus, cu sinodul din Iasi se lase, posibilitatea resa'rite-
nilor d'as1 avea adunate si stabilite invetaturile de cre-
dint& si se indeplinesce lacuna mult simtita, proband
prin Petru Movila resaritenii, ca, nu sunt vrednici de
invinuirile ce li se fac de apuseni. Catechismul calvi-
nesc aflat in Targoviste la 1645 de Varlaam a fost
combatut de acesta in respunsurile ce le da calvinilor
si tiparite la Suceva in 1645. Cum se esprima Mitro-
politul in prefata ce o face la acele respunsuri se p6te
vedea in cronica lui Sincaiiz pg. 70-71.
Ne invinuesc insa protestantil clicendu-ne ca data.
am remas in urma cu cultura, acesta se datoresce in-
daratniciel d'a nu ne uni cu ei. Starea nesigura in care
se gasiati principatele la ivirea protestantismului si la
incerdirile for d'a ne uni cu ec, ne indreptatesce a
crede ca n'arn fi castigat din acesta unire. Me insel
cand clic nimic. Este drept Cam fi castigat ceva: lupte
intestine intre fill aceliasi terl, care ar fi ruinat-o in
interior, mai reti cum strainiI cautail s'o ruineze din
afara. Si apol schimbarile acestea nu se poruncesc nici
se decreteza. Poporul Roman ar fi fost prea egoist de
sine ca sa renunte la o religiune si la un cult ce-1
animase in tot-d'a-una in ocasiunile grele prin care a
trecut. Intoleranta protestantilor Ungurl fata cu Romanit
din Transilvania, dispositiile indreptate de aceia contra
acestora prin atatea articole din anil 1568 piny la

moniei pina la sfir4it, 4i in viata viitore a to permuta de la cele-

pamintesei la imperiltia cerese6. Subseri0 representantii Bisericei
din Constantinopol, 4i eel din Rusia.
www.dacoromanica.ro
 405

1665, numal pentru cuvintul ca sunt ortodoXI, probez&

on -cut la ce s'ar fi expus Romanii cand ar fi aprobat
In fruntea Statului un principe protestant cu apuca.-
turile celor din Transilvania.
Papii de la 1523-1655
Clement VII (1523-34), Paul 111(1.534-49),
/u/iu III (1.550-1555), Marcel II (1555), Paul
IV(1555-59),Piu/V(1559-65),PM V(1566-72),
,Gregoriu XIII (1572-85), Sixt V (1585-90),
Urban VII (1.590), Gregoriu XIV (1590-91),
Inocenpu IX (1591-92), Clement VIII (1592
1605), Leon XI (1605), Paul V (1605-21), Gre-
goriu XV (1621-23), Urban -VIII (1623-44) si
Inocenpu X (1644-55), surd papil din acest timp
in ordinea cronologica.. Luati in deosebi, fie-care isi
are insemratatea sa. Asa Clement al VII-lea, inco-
ron6. la Bolonia pe Carol al V-lea desi suferise
din partea sa pentru ca luase parte in liga contra
Gerrnaniel, format& din statele italiene, Anglia si Francia.
Paul al III-lea se °cup . putin de afacerile bise-
ricei, ingrijindu-se de a'si imbog6.0 rudele. El dete hula
In Coena Domini), prin care sustinea a papa nu
pote fi chiemat inaintea sinodului. Paul al III-lea recu-
noscu ordinul Iesuitilor (1543).
/u/iu III si Marcel II n'ail aprOpe nici o impor-
tan15,.
Paull- V, mal inainte Petru Caraffa, este insemnat
prin mesurile ce lua pentru inlaturarea abusurilor ')
') Bula data de el Cum ex apostolatus officio" sustine teoria
ca papa are stapanire peste nemuri qi regate.
www.dacoromanica.ro
 406
............../...,./...,-*

El este insa si un inamic al curentului not', care

cerea sa se faca reforme In biserica.
Flu IV 0 Flu V lu crara pentru formarea catehismulul
ce se hotarise de catre sinodul de la Trident ca sa se faca.
(catechismus romanus), si in acelasl time se sirguira
pentru combaterea Musulmanilor, cart nemultumiati pe
crestini.
Gregoriu XIII este reformatorul calendarulul iu-
lian, iar Sixt V initiatorul revisuirei textulul biblic al
Vulgatel. El lucrara mult si pentru respandirea culturel
in cler. Sixt In deosebl lu'a mesuri severe pentru
ca hotiile s& inceteze in Italia. El infiinta 15 Congre-
gatiuni, cu ajutorul carora credea c& va inlesni mersul,
afacerilor si isl dete silinta ca sa sustina autoritatea
pontificiala cu tOte greutatile si crizele politice din
timpul WI, avend o purtare fOrte prudent& fate, de
Enric de Navara, ajuns rege al Franciel, cact socotea
ca o vor primi sa sustina papalitatea.
Gregoriu al XIV-lea l) si Clement al VIII-lea 21
lucrara din tOte puterile pentru ca protestantismul sa
nu faca progrese, in care stop intrara in ligile cato-
lice, formate pentru combaterea protestantilor, dandu-le
tot ajutorul. In 1597 Ferrara trecu sub stapanirea
Papa
Dupe 20 de Ole ale pontificatulul lul Leon al VI-lea
urma papa Paul al V-lea, un mare sprijinitor al
papalitatii. El si-a manifestat autoritatea sa in cestiu-
1) Urban al VII-lea nu lucth nimic ca papa, de ore -ce muri
inainte de a i se face instalarea.
2) Inocentiu al IX-lea care urma lui Gregoriu al XIV-lea este
de putina insemnatate.

www.dacoromanica.ro
 407
,,,,,,S........,,,M,...,....,..

nea ridicarei de biserid si a vindereT proprietatilor

in Venetia 1).
Sprijinit pe autoritatea sa, Paul escomunica pe Vene-
tieni. Impacarea nu se facu de cat prin intervenirea
lul Enric al IV-lea, regele Franciel.
Dupe Paul al V-lea urma Gzegoriu al XV-lea, al
carui pontificat nu presinta vre-o insemnatate 6re-care
iar dupe el, Urban al VIII-lea, care se opuse desco-
perirel lul Copernic si avu multe neintelegerl cu, ducele
de Parma 2). Acest papa a' fost un prieten de aprOpe
al Francezilor si unul dintre persOnele ce s'a in- .
grijit mult de rudele sale, mergend pana a instreina
din proprietatile bisericel, in folosul lor. Urban al
VIII-lea prin hula tin coena Dominix. dete forma_ defi-
nitive breviarulul roman 3).
Certa cu ducele de Parma, impacata de Enric al
1V-lea,. regele FrancieT, sub Papa Paul al V-lea, se re-
incepu in timpul lul Inocentiu al X-lea, din familia
Pamfili, unul dintre papil ce an lucrat intru cat-va
pentru interesele papalitatil, cu Wta aplecarea sa de a
fi condus in afacerile publice de vederile rudelor sale.
Ordinele religiose
Dorinta papilor . de a face ca Omeni devotati bisericel
Romel si intereselor sale, sa se respandesca In tote
') Guvernul din Venetia oprise ridicarea bisericilor far& invoirea
sa §i nu mai permitea clericilor sa cumpere proprietati. Clerul,
afara de Iesuiti §i Caputini, se declare adept al guvernului.
2) Sub pontificatul lui Uican al VIII -lea Roma mo§teni ducatul
Urbino.
8) Vedi Mist. de l'Eglis par Hemmer.
www.dacoromanica.ro
 408

straturile societatii, spre a cAuta prin diferite mijlOce

s dobandesc5, o influents bine-faz6tOre, care sä se
resfranga asupra Romel, i-a indeninat sa", incuviinteze
inmultirea ordinelor religibse. tiindu-se cg, prin in-
strucpune ci ajutorarea suferinzilor s'ar ajunge mai
lesne la scopul ce urmareati, se inliinlara. mai multe
ordine religiose, pe care le menOonam aci : Ordinul'
Surorilor englezef) (1609), al Visitandinelor2)
(1610), al Lazaristilor3) (1624), al surorilor de
caritate 4) (1633), al bartelemitilor5) (1640) al
suplicienilor6) (1640), al clericilor Sa,ntei Cruce
1) Ordinul surorilor engleze este infiintat de Maria Ward o-
data cu M-rea Santului Omer, in scopul de a face educatiunea
fetelor. Ordinul se disolva in 1631.
2) Ordinul Visitandinelor, al caruia sedia era Annecy, este
intemeiat de Francisc din Sales §i Francisca Chantal, in scopul
de a ajuta pe saraci Qi pe bolnavi, purtand o haina negra. In
1726 ordinul primeste o organisatie monastica. Ordinul se res-
pandeste in Italia, Franta, Austria, Elvetia, America de Nord,
etc., ocupandu-se cu educatia fetelor.
4) Ordinul Lazaristilor saa al preotilor Misiunei, all de inte-
meetor pe Vincentiu Paul, care stabili acest ordin in strada
Santul Dionisie din Paris, dandu-I de scop educatiunea popo-
rului. Numele for si luat de la locul in care s'aft stabilit si
care inainte fusese colegiul Santului Lazar. El se respandira in
Francia, Turcia, Grecia, Egipt, Abisinia, China si Persia.
:4) Ordinul Surorilor de caritate infiintat de Vincentiu Paul
i Ludovica Legras, iii avea sediul la Paris. Scopul for era de
a ajuta pe bolnavi si sitraci.
4) Bartelemitii intemeiara societatea for in scopul de a forma
predicatori 4i confesori. Intemmeetorul acestei societati este
Bartolomeu Holzhauser din Salzburg. Ordinul avea un presedinte
Qi depindea de episcopul locului in. afacerile spirituale. La finele
secolului al XVII-lea si inceputul celui al XVIII-lea ordinul se
disolva.
) Asociatia Sulpicienilor este infiintata de I. Oiler din Paris,
in scopul de a r6spandi moralitatea in clerul Qi poporul francez.
In 1791 Suplicienii fax o §cola pentru pregatirea clericilor in
Statele-Unite.

www.dacoromanica.ro
 409

si a patimel MantuitoruluP) (1737) etc.

Sinodul de la Trident
Ideile religiose ale reformatorilor secolulul al XVI-lea
laceau gilnice si marl progrese In dauna autoritatel bi-
sericel romane. Impasibilitatea Romel nu putea sa se
continue farti pagube marl pentru biserica sa. De aceea
ponteficil romans care pang aci nu vroiau sa. auda. de
convocarea unul sinod general, in scopul de a reforma
biserica in intregimea sa, incep a se deprinde cu ce-
rinia drepta a acelora be vedeau ca. starea rea a bi-
sericel 'I aduce o sigura. cadere. Era insa. greti de a
se da o fOrma concreta aspiraOunilor generale. Papii
nu se puteau obicinui cu ideea c. insusl papalitatea
a depasit scopul sett si a ca.qut in o situalie ce loveste
In demnitatea si.prestigiul bisericel. Numal progresele
-reformel si dorinta de a readuce pe protestantl in si-
-nul bisericei romane 'I face pe papl sa se decida. la
convocarea unul sinod general, care sat se ocupe cu
acesta cestiune.
In 1.542 sinodul se aduna. la Trident, dar nu
deschide sedhAele sale de cat dupe 544 si anume
calre finitul anulul 15452). Primele preocupatiuni ale
') Pentru r6spandirea in popor a credintei in patima Mfmtui-
torului se internee asociatia Clericilor Sante' Cruel §i a pati-
mel Mantuitorulul, de catre Paul din Ovada (Sardinia). Sediul
for era la Orbitello (Neapol) §i au fost aprobati de papa Bene-
dict al XIII-lea (1725).
') Luptele dintre imperatorul Carol V al Germaniei §i Fran -
cisc I-iii al Franciei, oprise pe paring de a se aduna. "Walla
de la. Crespy, punend sfar§it luptelor incepute, sinodul pate in
urmA sa se intrunesch.

www.dacoromanica.ro
 410
.....e...,.....1,..W.,..",,

Sinodulur erail mar mult asupra unor generalitati, ne-

glijandu-se cestiunile vitale si care cereail o cat mar
grabnica resolvare, ast-fel ca se perdea timpul, fara a
se atinge scopul convocarel Sinodulur. Se incepiara apor
discutiunile asupra dogmelor si discipliner din biserica.
Dup6 6re-care deliberari Sinodul primesce autorita-
tea bisericer ca regula de interpretare In cestiunile ce
ail nevoe de interpretare, iar ca text al Scripturel,
Vulgata. In opositie cu Protestaintir, Sinodul recunOste
autorifatea Traditiuner. Se luara apor decisiunr asupra
principalelor cestiuni dogmatice si cu pronuntarea for
se condamnail doctrinele protestante.
Din Trident sinodul se str6muta la Bolonia, dup6
dorintele paper. Episcopil spaniolI remasera la Tri-
dent. M6rtea lul Paul al III-lea si urcarea pe tro-
nul pontifical a lul Iuliu al III-lea readuce pe
membril sinodulul la Trident (1551), unde isr conti-
nuara, sedintele pina in primavara anulul 1552 cand
le suspenda, din causa Ca Mauriciu al Saxonier, care
era sef al protestantilor, atacase Tirolul si posesiunile
catolice. Abea Piu al V-lea (1559-1565) putu se re-
adune pe membril sinodulur (1562). Intre alte mesurr,
sinodul decide suprimarea dreptulul de a se vinde in-
dulge*, decide a se face adunare anuala a sin6delor die-
cesane si la ter and a celor provinciale, aproba ca numi-
rea clericilor sa sea fac prin concurs, ca episcopul sa stea
la resedinta episcopier, ca sa se Infiinteze s361e cu me-
nirea de a educa pe eerier, etc.
In cele 25 de sedinte sinodul regulase cestiunile
dogmatice si hotarise partile esentiale ale discipliner
www.dacoromanica.ro
 411

bisericesti. Este de notat ca Germania nu era repre-

sentate. la acest sinod, de Ore-ce ea era centrul pro-
testantismulut.
La sfarsitul sedintelor sale, sinodul decide ca papa
se indeplinesca unele reforme ce se cer de urgent,.
Piu al IV-lea dete aprobarea sa decisiunilor sinodului-

lesuitii
Ignatiu Loyola d'impreuna cu Francisc Xavier, Le-
fevre, Lainez si altl:trel amid al sei inflintara ordinul
Iesuitilor1). Papa aproba acest ordin prin hula sa (Re-
gimini militantis ecclesiae2. din 1540. Scopul ordinului
era intrunirea tinerilor si predicarea cuvintului lul
Dumnecleu. Totl aces ce intrau in asociatiune erati o-
bligati a declara supunere papel. Prin instruirea tine-
rimei si predict, iesuitii ajung a se respandi in tOte par-
tile si a dobandi o influents fOrte mare. Cele doue-
colegii, colegiul roman si colegiul germanic cele doue
stole in care tineril dobandiatl instructiunea, sunt in-
fiintate la Roma de iesuitl. In dorinta de a servi in-
teresele papalitatil si a opri progresele protestantilor,.
iesuitii fac o multime de escese. In calitatea for de
confesorI reusira, a se apropia de persOnele cele mat
inalte, a le dobandi increderea si apol a se folosi de-
el in scopul de a nimici pe totl aces ce erail contra
Romel. Pentru ca s convertesce. pe indieni, iesuitit
') Decisiunea de a infiinta ordinul o 'nat.& cei §ese amid al'
lui Loyola d'impreunA cu el dupe, ce se intrunirA la Montmartre
(langA Paris) ei declarara ca vor intreprinde o cruciatA sau o altit
insarcinare ce li se va incredinta de papa.
www.dacoromanica.ro
 412

intrebuintara mijlOce nu tocmai crestinesti. Papa atrage

atentiunea ordinului prin hula «Immensa pastorum»
{1741). Printr'o ast-fel de purtare, pe langa temeritatea cu
care lucrail in mijlocul societatel, iesuitii I I atrasera ura
generala. Din Vote partite se dorea disolvarea societatil.
In Portugalia li se opreste de a mai esista ca asociatie
(1759). In Francia, parlamentul decreta desfiintarea
iesuitilor in 1763 si alungarea for din tars. Spania,
Sicilia, Parma si apol cele-l-alte state catolice jail me-
suri pentru disolvarea ordinului. Bula papei Clement
al XIV-lea din 1773 si intitulata, «Dominus ac redem-
ptor» interqicea iesuitilor de a mai fi o asociatie reli-
giOsa. In Austria, Maria Teresa aproba espulsarea ie-
suitilor, dupa ce consimti papa. In Germania si Rusia
esista Inca sub un alt nume si supunendu-se legilor
acelor t6ri. La 1800, in timpul tarului Paul I, iesuitil
obtin voia de a face o scdla in Petersburg si a avea
biserici. Papa Piu al VII-lea ridica mesura luata de
Clement al XIV-lea, dar iesuitii nu sunt primiti de cat
in Neapol, Modena, Piemont si Ispania. Rusil in 1816,
veqend tendinta de proseletism a iesuitilor, goni
din tarn. In urma -Lae popOrele Europel se revoltara
contra tor. La 17 Februarie 1848, Germania opreste
de a mai sta iesuitil in tarn. Austria urmeza pe Ger-
mania la 6 Aprilie acelasi an. In 27 Septembre 1848
parlamentul de la Francfort, decide espulsarea iesuitilor
pentru tot-d'a-una. din Germania. In Austria revenira
la 18 August 1855. In 15 Iunie 1872 o leseinspirata
in totul de principele de Bismark, aproba mesura luata
la Francfort. In Terile de Jos situatia iesuitilor este mai

www.dacoromanica.ro
 413

bunk. Ludovic al XVIII-lea In Francia la 5 Octombre

1814 le acorda posibilitatea de a fiinta ca ordin reli-
gios, in scopul de a ingriji de educarea clericilor. Lu-
dovic Filip fu si mai indulgent. Tiers In 1845 reusi
pe 15.145, papa de a scOte pe iesuitii din Francia. As-
ta-cll bite terile nu primesc pe iesuiti avend in vedere
incorectitudinea for din trecut.
Alte ordine religiose
Pe langb.' ordinele amintite pink aci, mai facem men--
Om-le de Teatini"), Capucir212), OratorienP), Ur-
sulinile 4), PiazistP) si 111Thorit19.
') Teatinii, ordin infiintat in 1524 si aprobat de Clement al
WI-lea in 1529. Numele sea vine de la episcopul din Theata,
care intra in rindul intemeitorilor si anume intre Gaetan din
Thienna, Bonifaciu din Co lla si Paul.
2) Capucinii, numiti ast-fel de la acoperemintul capului lor,,
care era un capison (capuchon). Scopul for era de a reinvia tim-
purile Jul Francisc din Assisi. Papa Paul al III-lea 'I dete cu-
venita. aprobare in 1536 sub numele de capucini. Capucinil se
introduc in Germania, Spania, Francia, America etc.
9 Oratorienii, ordin infiintat de Filip din Neri, avendu-si re-
sedinta la Roma (1550) si scopul de a ajuta pelerinii ce visitau
Roma. Numele for de oratorieni, vine de acolo, Ca seful for chiema
poporul la rugaciune inaintea usilor bisericei.
4) Ursuline/e, ordin infiintat in 1533 de catre Angela Merici si pus
sub protectiunea santului Ursula. Scopul ordinului e*af de a ins-
trui fetele. Papa Paul al III-lea aproba ordinul, care nu se deo-
sebea prin esteriorul sea de lumea *cea-ralta, dar care era supus
ascultarei episcopului respectiv.
6) Piari8thr, intemieati de Iose din calasanz dupe 1597 si
aprobat' de papa Paul al V-lea (1617), avend ramificatiuni in
diferite parr' .le Italie'. Instructiunea era grija for principals_
Piaristii nu faceali de loc politica.
6) Minvrifif, ail de intemeetori ai ordinului pe Francisc Carac-
ciolo si Ioan Adorno. Membrii acestui ordin port a, numele de-
clerici rpgulares minores. In realisarea scopului lor, care era ins-
truirea poporului si a clerului, minoritii au adus frumose servica
bisericei romano-catolice.
www.dacoromanica.ro
 414

Sciinta in biserica de Occident

Daca Occidentul pina, la Reforma religiOsa, punea
putin interes pentru sciinta, ocupandu-sn mal mult
cu strangerea de avert, de atunci inc6ce ins& nece-
sitatea de a respunde protestantilor face pe biserica
occidentala se se ocupe cu literatura, pentru a nu
lasa lumea contrara el sa remana sub convingerea ca
n'are nici o vocatiune in lume, departata de inveta-
tura Mantuitorulul si streina de cultura timpulul.
In diferitele directiunl teologice, Roma incepe a avea
Omeni speciall, carora datoreste ridicarea nivelulul cul-
tural. Dogmatist% luand de basa doctrina apostolica,
esplicara protestantilor Ca sunt gresitl and combat
invetaturile sale. Apologistil luara aperarea Romel tap.
cu atacurile contrarilor. Exegetil si Canonistii inter-
pretara biblia si desvoltarea bisericel in .decursul tim-
purilor, aretand a se intemeiaza pe doctrina veche.
Diferitele scrierl ale barbalilor insemnatl, cu osebire
ale realistilor, sunt date la MI& si se incercara scri-
itoril apuseni sa dovedesca pe cale istorica veritatea
adeverurilor sustinute de el.
Intre diferitele pers6ne cu 6re-care insemnatate vom
mentiona pe iesup Vasquez (-1- 1.604) si Petan (1- 1652),
pe dominicanul Melchior Cano (t 1560), cardinalul
Du Perron (f 1618), Bossuet (1690), Maldonat (t 1583),
Calmet (t 1757), Busenbaum (1- 1668), Prosper Lam-
bertini (Benedict al XIV-lea), Richard Simon (1712).
Massillon (-1- 1742), A. Bosio 0632), Launoi si altiI.

www.dacoromanica.ro
 415

Starea bisericei de Ortodoxe

In timpurile acestea biserica ortodoxa era mal li-
nistita ca Roma. Ea 'sl cauta in pace sg. se ocupe
de interesele sufletesti ale credinciosilor, pastrand des-
tu1a indiferenta protestantilor, earl doreati de a o atrage
in partea lor. Este adeverat ca nu in totul starea bi-
sericel orientale eru bura. Asa de ex. cuceririle Tur-
cilor in Europa adusera destule pagube crestinatatii
sI opuseil resistenta desvoltArel bisericel. Este insa
adeverat cä. Turcil n'ail lovit fara crutare in biserica
cresting, multumindu-se ca acestia crestinil sa le re-
cundsa stapanirea lumesc6..
Cit priveste partea practia, las'a de dorit. Conruptiu-
nea si mai ales Simonia se incuibase si in inima a-
cestel bisericI asa ca acestor rele se datoreste injosirea el
Biserica rusa ese de sub juridictia Constantinopolu-
lul in 1.589 sub Tarul Ivan al IV-lea si Mitropolitul
Iob, care fu ridicat la trepta de patriarh cu invoirea
lul Ieremia al II-lea de la Constantinopol. In timpul
lul Petru cel Mare patriarhia este desflintata. (1721)
si puterea trecu in mainele until Sinod, in care tarul
are destula autoritate, find representat printr'un pro-
curor general si consideandu-se pe sine ca sef al
bisericel f).

1) Secte in Rusia aunt multe. Vom aminti pe Starowerzi,

(staionovtsi) qi Rascolnicii. Intre Staianovtsi,po'powzy sail popoatzi
aunt o parte a clericalilor, cari ail cultul i liturgia veche,
jar bezpopowzy sail bezpoportzi carl n'ail preoti i aunt implir-
titi in duchobovtzi sail soldatil spiritului, subotnichi (sabbati§ii).
iconobartzi (iconoclati). Mai aunt apoi skopzi sail eunucii,
www.dacoromanica.ro
 416

Statul ins& lucreaza independent numai in ceea ce

priveste raporturile esteriOre ale bisericel cu societatea ci-
vila. In cestiunile relative la partea dogmatic& siinteriOra
a bisericei, hotarasce sinodul. In Grecia si Romania
este o unire mai strinsa intre biserica si Stat, intro
cit Statul recunOste si legifereza dispositiunile bisericel,
de si acesta legatura nu este asa de aprOpe ca in
statele slavone ortodoxe.
Sinodul Rusiei se compune din Mitropolitii din Pe-
tersburg, Moscova si Kiev, din arhiepiscopul din Twer
si alti episcopi si clerici.
In Grecia diecesele sunt fOrte mid ave'nd in termen
mediu 45000 locuitori, si Sinodul este pus sub pre-
sedentia Mitropolitului din Atena, find compus din cinci
episcopi. Prin Constitutia de la 29 Octombre 1864-
religiunea ortodoxa este proclamata ca dominants, farce
ins& a se atinge de libertatea constiintelor. Din bud-
getul Statului nu se foloseste dintre culte de cit bise-
rica ortodoxa.

Biserica Occidentald (1648-1758)

Starea bisericei Occidentale din acest timp nu este
satisfacelOre. Ideile reformatOre ale secolului al XVI-lea
I a dusera o suma de nemultumiri. Francia nu putea
se alba bune relatiunl cu papalitatea, din causa pur-
tarel acestia fat de ea in diferitele ocasiuni. Alai ales
In timpul lui Ludovic *al XTV -lea, Roma nu'sT putea
de loc esercita influinta de odiniOra. Acest rege ab-
solut, nu putea cu nici un pret sa refuze amestecul
www.dacoromanica.ro
 417

Wa control al papei in interiorul Franciel. Tnclinarea ea-

tre casa Burbonilor a papei Clement al XI-lea, aduce o re-
ceala din partea imperatorului Austriei, Josef I, care are
de resultat atacarea statelor papale. MI conflict cu Sicilia,
unde ducele Victor Amedeu al 11-lea de Savoia, ba-
zat pe dreptul ce-1 avuse mai inainte Roger, nu 'Asa
papei dreptul de a decide definitiv in unele cestiuni
religiOse, fard consimtimeniul sal, are drept urmare
interdictul cu care papa lovi acesta tera. Ruperea re-
latiunilor cu papa si purtarea temerard a papei, face
pe seful statului Sicilian de a alunga din tera sa pe
to deficit supusi papei. lncurcAturile politice din a-
cest timp se resfrang si asupra papalitatii. Succesiu-
nea pe tronul Poloniel, la care Austria nu putea suferi
amestecul Franciel, aduce un resboitl in care Francia
unit). cu Spania si Sardinia lucreazd contra Austriei.
Papa, de si vede, in urma tratatului de pace de la
Viena (1738), ca sunt lovite unele din drepturile sale
are prude* de a nu se grdbi in resolutiunile ce is
trecend ast-fel, mat mull tacit, prin situatia precara ce
i se crease.
Intelept si cu multa precautiune este si papa Bene-
dict al X1V -Iea, sub pontificatul caruia Europa este
destul de agile& cu cestiunea resboiului de succesiune
pe tronul Austriei.
In general situatia bisericel Romei, cum am cps mal
sus, este pdgubitOre intereselor ei. DificultMile politice
din acest timp opresc pe ponteficele roman ca se'si
mentina puterea ce o esercita pin& aci.
27

www.dacoromanica.ro
 418

Iat numele papilor din acest timp : Inocentiu al

X (1644-551), Alexandra al V-lea (1655-67 'X
Clement al IX-lea-(1667-693); Clement al X-lea
(1670-76 4), Indcentia al X1-lea (1676-89) 5),

') Asupra lui Inocentiu al X-lea sa se vada pag. . . .

2) Alexandru al VII -lea a fost un papa intelept si sever, oprind
pe cit sa pote luxul ri conruptia de la curtea Rome'. Cardina-
lul Mazarini, primul Ministru al lui Ludovic al XIV-lea, i-a facut
destul reu lui Alexandru, reusind pe linga rege ca sa se trimita
ambasador la Roma ducele de Crequi. Acesta nu causa de cit
ocasiunea pentru ca se dea nastere la incidente pe care le inter-
preta in detrimentul papei, spre a face in urma pe acesta ca
se'i arate supurere si umilinta. Nu putin red i-a gent papei si
Venetia si Portugalia, care doriail a nimici puterea papala si a
introna puterea sefului statelor respective.
8) Clement al IX-lea, om invetat, a studiat dreptul 6i teolo-
gia 4i dupe ce a fost arhiepiscop in Tars si Nun ciu al papei
Inocentiu al X-lea 6i secretar intim al lui Alexandru al WI-lea,
ajunge papa in 1667. Europa in timpul lui era Mae nelinistita.
Mizeria ce plana asupra Romei cum si suecesele Turcilor in
Italia, silesc pe papa sa is mesuri urgente pentru inlaturarea a-
cestor rele. Iubitor de saraci, cum spune D-1 Polz, Clement hra-
nea dilnic 12 saraci in palatul WI. Ca se cuncisca nevoile tutu-
ror, papa acorda audiente la toti de doue on pe septamana $i
se ducea insusi se vada pe suferinzii de prin spitale. Prin blan-
dete si bunatate reuseste se inlature resbeele dintre Francia si pa-
nia (1668). Pentru a pune capit certelor dintre Iansenisti gi Iesuiti,
Clement castiga in partea sa pe episcopii ce eraii contra sa §i
obtine asa nurnita pace a bisericel, de si pentru scurta durata.
4) Clement al X-lea.Dupe 5 luni de la mortea Jul Clement
al IX-lea, este ales papa cardinalul Emil Altieri, sub numele de
Clement al X-lea, un om versat in cunoscinta dreptului canonic
si civil, dar prea inaintat in varsta, ca se path pune in prac-
tica aceea ce 'I detese cunoscintele dobandite in scola. Acest
papa este liberal in ideilo sale, insa nu avea taria de a persista
in decisiunile ce lua. Din causa rolului ce juca pe langa el car -
dinalul Paluzio-Paluzzi lumea de pe acea vreme spunea ea de
fapt acesta era papa, pe cind Clement nu era de cit de drept.
In diferitele cestiuni, care eras la ordinea duel, in timpul pon-
tificatului sea, Clement al X-lea tot-d'auna se arata omul pace'. Prin
hula (Superna magni8 Clement mari drepturile Clerului parohial.
5) Inocentiu al XI-lea.Unul dintre papii Carl aii incercat se
inlature din Roma favorurila si se desfiinteze usul ca rudele pa-

www.dacoromanica.ro
 419
..,..e....r.,
Alexandra al VIII-lea') (1689-91), Inocentiu
XII-lea 2) (1691-1700), Clement al XI-lea 3)
pilor se traga tote beneficiile curtel romane este Inocentiu al
.

XI -lea. Pentru a face fate imprejurarilor timpului, Inocentiu in-

flint& Qcole ei decise ca viitorii clerici sa nu se alega de cit din-
tre acei ce vor termina aceste scale. Inocentiu nu putea suferi
pe Iesuiti si de aceea prin bula sa din 2 Mettle 1679, se pro-
nunta contra 62 propositiuni, sustinute in scrierile acestora. In
lupta ce avu cu Ludovic al XIV-lea, care sustinea puterea
regale asupra Clerului frances, papa se arata calm $i prudent,
dar nu vroeste cu nici un pret se cedeze din autoritatea sa. In
timpurile din urma Inocentiu nu aproba pe Ludovic al X[V -lea
pentru revocarea edictului de Nantes.
4 Alexandru al XVIII-lea.Mal tenace ca Inocentiu al XI-lea
Alexandru al VIII-lea. acest venetian, care reusi a se siege papa .
prin staruintele Domnului de Chaulnes, ambasador al Franciei,
dupe cum spune ch Ch. Schmidt, nu vroi cu nici un pret se ce-
deze lui Ludovic al XIV-lea in ceea ce priveste drepturile ce
acesta iii luase Inca de sub pontificatul lui Inocentiu al XI-lea.
Cit a trait el, a combatut actul regal din 1673, care atingea li-
bertatile bisericei galicane. Bula sa din 1691, nutnita Inter mul-
tiplices" este o dovada despre statornicja sa.
3) Inocentiu XII-lea.Ca si Inocentiu al XI-lea; acest papa
opri favorurile la curtea papala. El sill pe toti cardinalii sa urmeze
hotararea sa si pentru a nu se face cheltueli Ara folos, suprima
o suma de insarcinari, cad nu eraii de cat sinecure. Sub Inocen-
tiu al XI1-lea se impacara relatiunile cu regele Franciei, iar epis-
copii din Francia, ce luasera parte la decisiunile eurtei, in cestiu-
nea drepturilor regale, obtinura recunOsterea canonica, Abil in
politica urmata- de el si ducend o viata curata, Inocentiu al XII-lea
trece intre papa eel mai insemnati af Rpmei.
8) Clement al XI-lea, ajuns papa in 1700, este un cunoscetor
in teologie, dreptul civil si artele frumOse. Positia sa era dificila.
Principii Europei, nu prea respectei pe santul parinte. In 1705
papa rupe relatiunile cu imperatorul Austriei, Iosif mal ales
ca acesta puseseimposite asupra ducatelor de Parma si Placenta,
ambele de sub stapanirea Romei. Pacea din 15 Ianuarie 1709
este o proba ea papa era lasat de ai sei. El este nevoit sa re-
cunOsca pe Carol al III-lea ca rege al Spaniel, dar in urma ajung

www.dacoromanica.ro
 4`.40

(1700-21), Inocenriu XIII-lea') (1.721-24), Be-

nedict al XII1-lea2) (1724-30), Clement aT
XII-lea3) (1730-40) si Benedict al XIV-lea')
(1740-58)..
rivali din cause, ca regele nu respecta prerogativele papei. In
1719 Sicilia trece de sub autoritatea papei ri dupe, ea si Parma,
si Piacenta, In 1713 Septembre 10 papa promulgase bula sa
,.Unigenitus" contra scrierei lui Pascal Quesnel. Reflexiuni morale
asupra Noului Testament." Protector al artelor §i stiintelor, Cle-
ment al XI -lea institui asa numitul collegium mathematicum"
cu scopul de a educe reforma calendarului Gregorian. Academiile
de picture 5i arhitectura de la Bolonia sunt infiintate de el..
1) Inocentiu al XIII-lea, mai mult bolnav de cat sanatos, nu
putu sa indeplinesca sperantele cardinalilor, cart in 8 Maui 1721
'1 aleg papa. Este totu-si un adept al bulei Unigenitus" si un
aperator al drepturilor de stapanire ale papilor, pentru care si
protests contra acelora ce repise ducatele de Parma si Piacenta.
8) Benedict al XIII-lea. Acest papa este dintre aceia ce au
lucrat cu caldura pentru interesele bisericei romane. El stia ca
biserica sufere de lipsa de discipline. Qi nu a esitat de a lucra
pentru a readnce timpurile ei, cand se afla in stare infloritOre..
Ca si predecesorele see, Benedict aproba bula Unigenitus" si
merse pine a'i da recunoscere in sinodul de la Latran (1725).
Diferitelor cestiuni politice, acest papa reusi de a le da un curs
favorabil pentru sine si cei al Bei.
8) Clement al XII-lea, de loc din Florenta, este un papa cu-
noscetor in stiinta teologiei si a clreptului, indeplinind sub Be-
diet al X-IlIea insarcinarea de cardinal-episcop in Frascati, iu-
bind stiinta si artele. Ca papa usura cheltuelile, desfiintand func-
tiunile ce nu folosiaii cum si cheltuelile zadarnice. Caracter
nedecis, slab pentru lucruri mai insemnate, Clement al XII-lea
nu pote savarsi lucruri, care sa '1 ridice mai pre sus de tim-
pul de grele incercari pentru Roma. in care se gasia. Nu
este insa mai putin adeverat ca a dorit si a cautat se realiseze
reforma moravurilor si a disciplinei clerului. Intro altele Clement
al XII-lea se incerca sa aduca o impecare intro Roma si Con-
stantinopol, in care stop infiinta un seminariii la Bssignano
(Calabria). Fate de protestanti fu forte prudent si politicos. El
muri la varsta de 88 ani.
4) Benedict al XIV-lea, teolog si cunoscetor pe terenul drep-
tului canonic, ajunse la demnitatea de papa, dupe ce trecu mai
prin tote gradele ierarhice. Prudent, pios si mai pre sus de toter
prevedetor, Benedict al XIV-lea stiu sa ridice opiniunea Romel
www.dacoromanica.ro
 421

Biserica protestanta
Din espunerea ce am f&cut asupra mersulul refor-
xnel religiOse In diferite state, s'a putut constata lipsa
de unitate ce domnea intre protestanti. Acestel lipse
.de unitate se datoreste slabiciunea for in fata bise-
ricel romano-catolice si ea, a dat posibilitate Romel
de a combate pe protestantl, aratandu-1 ca pe niste
-ambitiosi, ce n'aa principil fixe si statornice, ci se. in-
vartesce in jurul unor idei vagi, cars fac din
giune obiectul unor discutiuni zadarnice si in acelasl
timp pagubitOre pentru doctrina divinulul lentuitor.
Cu, trecerea timpulul insa, protestantii inteleg situatia
Ws& in care se gasesc. Nu pot ins& sa se unesc& pe
baza unor principil, care sa faca din el un partid pu-
ternic si o religiune cu viitor, mai ales ca in desvol-
tarea teoriilor for se departasera prea de tot de inve-
taturile bisericel timpurilor primitive, asa ca el in loc
s'aduca puritatea bisericel, au aiuns a desconsidera tot
aceea ce era in fin* el. Este adeverat, trebue s& re-
cum5stem, ca in secolul al XIX-lea protestantil isi mani-
fest& don* de a nu se mai certa intre el si a se
in fata lumei catolice. El si-a pus tail osteneala sa, se o-
cupe de lucruri seriose pentru biserica si in acest scop zidi
si restaura biserici si se ingriji de educatia clerului. Bene-
dict condamna francmasoneria. Lui in mare parte se dato-
reste reusita societatii ce se infiintii, in Ungaria in scopul de a
lucra pentru. desvoltarea, bisericei romane. Tot el stiu sa-resta-
bilesca raporturile dintre Roma si Portugalia cum si intre Roma si
Sicilia. Luciand. pentru stiinta, acest papa infiinta o societate de
arheologie si facu un obelisc al zodiacului.
www.dacoromanica.ro
 if 22

uni pe baza unor legaturi de apropiere, care sd. '1 fack

mai puternici. Sinodul din Nassau (1817) fu convocat
pentru acest sfarsit. Imperatorul Germaniei Frederic
Vilhelm al III-lea credea ca va putea inlatura deose-
birile dintre diferitele confesiuni protestante.
Incercarile lui Frederic au ca prim resultat di in 1822,
in Prusia se unirA protestantil pe bazele unel confesiunl
care impac5, si pe luteranl si pe. reform* Imp6carea
nu tinu multa vreme. In 1841 luteranil se separa. si
lal'formeza o biseria aparte, cu tOte intercarile de a
remanea unip si cu tOte silintele sinodulul din Ber-
lin de la 1.846 cum si ale «aliantel evangelice» in-
fiintata. la Londra de Chalmer si in Germania la 1848.
rdeile timpului fac ca protestantil s4 se departeze-
de tot de crestinism. Spiritul de libertate red intelesa.
d. prilej asa ciisilor protestanti liberali sä se indrumeze-
pe o tale cu totul in afar& de doctrina crestina. In ura
for cdtre catolici, protestantil merg pind a se aduna in
o societate cu scopul de a inlatura on -ce influenta a
Romel (1887).
Ideile rationaliste se ved In miscarea partidulul Broad-
Church din Anglia (1866). In 1865 secta «Salvation-
Army) (armata mdntuirei) incepe o activitate misio-
nard puternicd, grupdnd in jurul seu .o suma de dmeni
cars s& lucreze din tOte puterile pentru a edifica po-
porul in sensul vederilor for protestante.
Rationalismul protestant are de resultat in cele din
urmd, mai ales in Anglia, ivirea a o suml de
secte unele mai curiOse ca altele atit in privinta teo-
riilor ce profe,§aU, cit si asupra practicelor ce urmati..
www.dacoromanica.ro
 423

destul sa amintim de Mormonn, societate care

Este destul
destul
are de intemeetor pe Ioseph Smith, spre a ne convinge
asupra acestul adev6r.
Nu se 'Ate nega ca protestanVi n'au lucrat pentru
respandirea Script urel In terile cele mai departate. So-
cietatea biblica britanica2), infiintata la Londra in 1804,
a lucrat si lucre za cu staruinta in acesta direCtiunel
La nol in tern Societatea are un deposit de bibli.
si cu un pret de tot scazut le vinde lumel, care ar e
necesitste si care le cumpara , fara a'si da sema, in
cele mai multe casurl, ca traducerea acesta a bibliel
este tendentiOsa.

') Mormonir de la cuvintele more, in engleza more (mai) §1 de

la egiptianul mon, (bun) s'aii societaeea celor mai bun!. Ioseph
Smith, fiul unui agricultor din New-York, este infiintatorul ordi-
nululul. In 1830 a mit la lumina Carte& lui mormon", un ro-
man istoric asupra Indienilor, scris iu felul scripture!. Tot in acest
timp se infiinta §i o biserica a Mormonilor in ormul Fayette din
New-York Pentru ei Dumneclea nu este de cat un om per-
fectionat, ma a fie-cArui om ii este deschis drumul de a ajunge
tin Dutnnedea. Mormonii cred in rescumperare, pe care o inter-
prets dupa placul lor. Ei privesc viata viitOre ca o continuare
a acelei plesente §i admit chiliasmul. Pentru Mormon!, D-des,
care este, cum am clis, un om perfectionat, e cel mai egoist dintre
cei- l'alt! omen!. Pentru ei grija este de a se inavuti §i a avea femei
cit de multe. Este adeverat ca platesc regulat darile §i predica
un patriotism forte mare. In afacerile societatii au un co-
legiu de trei persOne, in numele Trinitatii, apoi 12 tact ce pot
sa revar§iasca misterele, 70 pentru predicarea sectei §i pa-
triarhatul care da bine-cuventarea. Mai stint Episcopi, preoti,
diaconi etc.
2) Societatea din Londra §i-a facut sucursale in diferite tari.
Ma la 1814 la Berlin, la 1817 la New-York Ili ma mai de-
parte. In Romania, fat& cu societatea britanica, care cauta sa
introduca pe nesimtite vederi streine ortodoxismulni, s'a tiparit
o editie populara a Noulu! Testament, care ins& lase de dorit
din punctul de vedere al traducerei §i al limbel. Este totmi un
bun inceput, care va da rode ma: bune in vfitor.
www.dacoromanica.ro
 424

Cum vedem biserica protestant& n'a castigat aceea

ce dorea, adid. unitatea. Din acesta causa, politiceste
positia sa a fost si este dificila, pentru d refit dife-
ritelor state nu pot sã o considere asa dupa cum ar
trebui in casul c&nd tott protestantil ar fi uniti.
Din punctul de vedere doctrinar protestant% s'ait
deosebit intre el. Asa d. ex. in privinta inv6taturei rela-
till la Euharistie.
Reformatorii resping transubstantlerea ; Luteranil
primesc teoria impanatiunel, dupe care corpul Man-
tuitorului este present in paine sub forma si substanta
el. Antinomistil cu roan Agricola din Eisleben 0), Adia-
foristil 2), Osiandristii 3), Sinergisti14), Sincretisti0), A-

1) Antinomieil. Luter in atacurile sale contra catolicilor,

inla,turand teoria necesitatii faptelor pentru mantuirea omului, a-
jungea cite o data se spuna ca Legea, care le comanda, este un
cuvint de perzanie. Combatand Legea,,care dupe Luter, nu pu-
tea constriinge pe crestini a se supune ei, face pe Joan Agri-
cola din Eisleben, se sustina ca in afara de credinta nu este
nimic ce ar putea se oblige pe crestini. Agricola fu combatut
de Melanchton la conferinta din Torgau (1527). Dupa ce fu chie-
mat predicator la Berlin (1540), Agricola retracta din doctrina
sa. Pe urmele sale, in sustinerea teoriilor antinomiste, merse
amicul lui Luter Amsdorf si Otto din Nordhausen.
Opiniunile lui Agricola se v6d in scrierea sa Positiones inter
fratres sparsae".
2) Adiafori4tii de la cuventul (aticpopoG, indeferent). Flacius,
un doctor in teologie, dimpreuna cu Amsdorf, Gallus L Wigand
si alti teologi, avend in vedere ca prin interimul de la Lipsca
so decisese ca in lucrurile esterne, fie-care pate a crede si in-
veta cum va vroi, detera nascere sectei acestia. Sectaril respin-
geaii decisiunile de la Lipsca, parandu-li-se a fi ni§te concesiuni
prea marl, intru cit prin lucruri indiferente se intelegeaii nu nu-
mai cultul 5i ceremoniile, dar §i Mir-Ungerea, Penitenta, Mas-
lul, liturgic si iconele. Abia prin art. 10 din Formula Concordiei
se linistira lucrurile, hotarindu-se ca siin lucrurile indeferente nu
trebue a ceda inamicilor chir in timpurile de persecutie. Se a-

www.dacoromanica.ro
 425

nabaptistiI si Baptistii 7), Puritanil 8), Swenckfeldienii 8),

probe insa ca cultul si ceremoniile nu sunt poruncite in Sf

Scripture si ca atare sunt indeferente ping la un punct.
8) Osia,ndri4tif datoresc intemeerea sectei lui A. Osian-
der (1498-15571. Partisan al lui Luter el predicg luteranismul
in Nuremberg. Pentru el Dumnedea impute credinciosilor drep-
tatea lui Christos, iar nu meritul sacrificiului efectuat de el. De
asemenea inveta a tine primeste cu credinta cuventul primeste
pe chiar Mantuitorul. Dieta de la Augsburg (1530) nu recunos-
cu ideile sale. Din Nuremberg Osiander se duce la Konnigsberg
undo sustine cu tarie ea justificarea omului este tot atit cit ertarea
pecatelor sale. Omul este drept dupe cum i se impute meritele
lui Christos, eau dupe cum Dumnedeil ne considera de drepti si
ne dispenseza de sintire. Nu ne-a justificat Mantuitorul, adaoge
-el, prize imputarea din afara a meritelor sale, ci prin unirea
sa cu noI. -
Dupe mOrtea lui Osiander, a caruia doctrine fu combatuta de
protestanti, seful Osiandristilor deveni predicatorul curtei numit
Ioan Funck, care in 1566 muri pe esafod.
4) Sinergiqtii cari invetaa ca omul trebue se aiba si vointa
sa in opera de mantuire, sunt o secta contrarg Luteranilor. Me-
lanchton in 1535 prin scrierea sa Loci" primeste pe langa E-
vangelie si Sf. Spirit, vointa omului de a'si dobandi mantuirea,
de si in urma, el mai atenua vointa. loan Pfeffinger, profesor la
Lipsca, Gheorghe Major, Victoriu Strigel, Paul Eber si altii in-
fiintare seta acesta. Ei sustineafi ca in om nu s'a alterat cu
totul libertatea in urma pacatului, ci are numai nevoe de puterea lui
Dumnedea spre a. lucra binele.
Sincretigtii. Deosebirile dintre protestanti, care 'i presenta
ca pe un partid slab, trebuiaa sg, se inlature. In aoest stop, G.
Calist profesor la universitatea din Helmstedt isi propune de a
aduce o impacare intre ei. Cast gasi mai multi aderenti la ideea
sa, cu deosebire pe Hugo Grotius. Cunoscator al color mai insem-
nati barbati ai romano-catolicilor, dupa ce studio scrierile San-
tilor parinti ajunse la convingerea ca Traditiunea are aceeasi
autoritate cx Scriptura. Luteranil '1 fac opositie. La conferinta
(le la Thorn, Calist este combatut de Abraham Calov si fu a-
cusat de sincretism, de inselgtor -al poporului si om care cauta
a se uni cu Judeii, Turcii §i alto religiuni. Calist este combatut
apoi la Wittemberg si Lipsca, iar ideile lui Calist gasirg inamici
si dupe, mortea sa. 0 scriere Consensus ropetitus Fidei vere
Lutheranae" espunea erorile calixtinilor. Numai asupra justifl-
carol si faptelor bune eraa invinuiti ca au cadut in 16 erori. Fiul
lui Calixt, anume Frederic Ulrich, facu un respuns la scrierea de
mai sus.
www.dacoromanica.ro
 426

Antitrinitariln, Independenii111), Arminieni112), Pietisti1 ),

6) Anabaptigtif. Secta Anabaptistilor reboteza pe adult!. La prac-

tica aceista, el erafi indreptatiti de credinta ce botezul copiilor
nu pOte avea vr'o valOre. In timpul reformei religiOse, Thome
Munzer din Zuickail era un ardent sef al Anabaptistilor din
Germania, invetand o doctrini£ care divinisa pe om $i da inspi-
ratiunei personale o autoritate mai mare ca a Scripturei. Ana-
baptistii sunt batuti cu desevArsire la Frankenhausen (1525', iar
Munzer cu tovarasul sell Pfeifer, furs prinsi si ucisi. Melchior
Hoffmann respiindi Anabaptismul in Teri le de jos.
'1 Baptigtil invetail c. botezul trebue sa, se fee& prin afun-
dare si ci nu se pote da de cit adultilor. Secta acjsta se arata.
in 1521 si co,stig& adepti dupe 1535, fiind aduse intr'o stare mai
infloritOre, de catre Menno Simonis, un preot d i Wilimarsen.
In 1618 se gaseste o comunitate baptists in Anglia. Impartiti in.
particular-baptists (calvinisti) si general-baptists (arminieni)
se continua pans astA-di. Ei se inmultesc cu deosebire in Ame-
rica, unde au si o sumA de societiiti biblice.
8) Puritanii sunt o sects infiintataa de protestantii intorsi din
esil in Anglia pe timpul reginei Elisabeta. Teoriile lor coprin-
dead calvinismul eel mai curet, inlaturand on -ce invetaturi ye-
neau de la papa. Puritanii nu recunosteail bilul celor 39 articole
al Elisabetei cu tote amenintArile el, de Ore-ce, cliceati el, este
in interesul crestinAtatil sit se inlature tote adaosurile ce s'et
facut bibliei. El nu admiteail superioritatea episcopilor asupra.
preotilor, combatend kite des voltArile luate eh, biserica, de si
unele erau intemeiate pe practice, apostolica. Sub Guillaume
d'Orange Puritanii obtin liberul esercitiii al religiunei lor. El
esista pins asta-41.
9) Schwenckfeldienif lei trag origina de la Gaspard din
Schwenckfeld (1490 1561), cleric la Liegnitz, care sustinea cg.
Santa Scriptura este mai puternica ca inspiratiunea Santului Spirit.
Dup. el Dumnedeil se pune in contact cu fie-care om, iar man-
tuirea omului nu se face prin mijlOcele din afar& ale Gratiei,
ci prin puterea cuvintului intern. In Euharistie, dicea el, nu este
presenta real& a Miintuitorului. Prietenii lui Schwenkfeld rOspan-
desc doctrine acestuia in Silesia si Suabia.
'9) Antitrinitaril. Acesti sectanti combateail dogma &Intel
Treime, purtand numele de Socinieni, de la Leliu si Faust Socin,
carI se pusera in fruntea lor. Secta se respandi in Transivania
si Polonia. Catehismul de la Rakau (1605) reunea pe adepti! lui
Faust Socin pe base. invetAturilor coprinse in el.
") Independentil sunt o sects religiOsA si politica, care
avea de stop combaterea bisericei catolice in Scotia si a re-
gilor ce o sprijinea ; el nu primeati episcopatul. In 1638 con-.
www.dacoromanica.ro
 427

Quakeril Hernhutienil 45), Metodistil. n Si Swedenbor-

damnara papismul si cereal apararea religiunei adeverate si a
regelui, dace. acesta nu de, sprijin catolicilor si acelor ce vroesc-
a rapi libertetile. Dupe 1639 el fac opositie fatise regelul, avend_
in fruntea for pe Robert Brown si Iohn Robinson. Declarandu-se o
comunitate religiose independenta, sectantii resping autoritatea si-
sinodelor si sustin libertatea tuturor, afar& de a romano-catolicilor.
") Arminienif, o secta care combate predestinatiunea, avend
de intemeetor al el' pe Arminiu, un profesor din Leyda. Ei se-
baZail in sustinerea doctrinei ce profesaii pe faptul ca dace, s'ar-
admite predestinatiunea, s'ar ajunge la o combatere a dreptitii
si a intelepciunei divine. Dupe. Arminiu urma Barneveld, sub care-
Arminienii sunt cur.oscuti sub numele de remonstranti. Ei invataii :
1) ca Omenii nu pot obtinea gratia numai prin puterile for natu-
rale ; 2) ce, de bine-facerile mortei lui lisus Christos nu se bu-
cur& de cat adeveratii credinciosi ; 3) c& omul prin pecat perde-
gratia ; 4) ca omul trebue se face si fapte pentru a obtinea man-
tuirea. Sinodul din Dordrecht (1618) condemn& pe arminieni si
primeste teoriile Jul Gomar din Leyda. La 1630 abea pot/ se fie
tolerati in tare..
18) Pieti4til admiteaii conruperea absolute, a omului prin pe-
catul original, justificarea prin credinta si autoritatea sante).*
Scripture. El mergeaii pine la estaz in sustinerea adeverurilor
ce predicau. In Germania certa pietist& se incepe sub Filip Jacob.
Spener, care prin intrunirile asa numite collegiapietatis," ajunge-
sa cera readucerea timpurilor primitive ale bisericei. Spener in-
letura ierarhia si sustinea ca fie care crestin are in el spiritul.
sacerdotal. In Lipsca se forma collegium philobiblicum, care nu.
tinu de cat de la 1686 pin& la 1690. Pietismul se mentine in
Halle ca un urdin religios ce avea menirea se educe tinerimea
'4) Quakeril (tremuratorii) an de intemeetor pe G. Fox (1624-
90). El se numesc ast-fel de la toquake" a tremura. Secta credo
pe Fox de trimis al luI Dumnedee si tote puterea principals a.
doctrinei consists in iluminatia interne, prin care se manifest&
lumina divine. El resping on -ce ceremonie simisterele, de asemenea
clerul ; iar biblia si pe Iisus Christos be primese ca un ce is-
tonic. El tin la predice, pe care o spun in urma iluminatiei
interne, pe care, clic ei o primesc stand in estaz. Quaquerii sunt o&
sect& cu totul spiritualists. Doctrine for este coprinse in teologiEe-
vere Christiam" de Robert Barclay. G. Penn (1644-1718) a dus
quakerismul in Pensilvania, care i-a fost data de regele Angliei.
lb) Herrnhutianif ad de intemeetor al for pe comptele Zinzendorf
-(1700-60. El tin tot de pietisti. Zinzendorf dote fratilor moravi pro-
prietatea Hutberg (Lusatia) si aci se internee secta. El admit
credinta in rescumperetorul si un devotament nemasurat cetre
www.dacoromanica.ro
 428

gienil 7), sunt atitea secte, esite din sinul protes-

tantismului, care tote ne dovedesc starea in care
se &este protestantismul si principiul fals de la care
pleca, principiil care are de resultat diferite partide re-
ligiOse dupe difer4i1 barbatt, cart sunt in capul mis-
cArilor religiOse.

Biserica Romina
Mitropoliile si Episcoplile.Mitropolia Ungro-Via-
hiei era de apr6pe cercetatA de alre patriarhia greca pen-
tru ca sä nu se deslipesca de ea. Mitropolitul .cerel Vala-
hiel era in tot-d'auna ademenit cu titluri onorifice, ca bu-
El. In sects intrartt diferite individe cu credinte felurite. Can-
trul for de jurisdictiune era la Berthelsdorf, unde iii avea
sinodul intrunirile sale. Membrii sectari coprind.eati barbati,
femei, veduvi. copii. Ei aveaii in biserici rugaciunea sic ant-
area si fie-care membru trebuia sit* cumisca Vechiul §i Noul
Testament.
'6) Metodistii ai origina for in Oxford (1729) si sunt numiti asa de
la regula for de purtare methodus vitae". Intemeetorii sectei
sunt fratil Wesley si Whitfield. Metodistii aveall in cult ruga-
.ciunea, cantarea si predica. Unil dintre el admitead predestina-
tia. altii o combateau. Metodistii nu luau parte la petreceri, nu
stringeaa avers si nu purtail haine scumpe. Caderea omului in
pacat §i rescumperarea be admiteaii Metodistii. Pentru eel ce
Nroeste sa se mantuiasca, Wesley recomanda credinta in el.
Metodistii. divisati in clase, sunt conch's' de laicl. El s'aii in-
multit destul de tare in America.
'7) Swedenborgienif sunt sectanti earl ail de intemeetor al for
pe Emanuel Swedenborg din Stockholm (1688 1774 Sectantil
primesc Trinitatea, rescumperarea, predestinatia §i justificarea
prin credinta. El se cred trimisi a da adevOrata esplicare a
Scripturel. Pentru el Dumneoleii. este de o aparenta omenesca,
format din materie corporals ceresca. Prin Trinitate el intelege
un singur Dumnedeil, care spare ca Dumneded in Taal, ca om
in Fiul §i ca putere divina in Sf. Spirit.
Sectantii se respandesc in Suectia, Anglia, 'Germania si cu
osebire in. America.
www.dacoromanica.ro
 429

neAre.acel de Mitropolit al Nicomidiel sat al Ancirel".

Severinul, perde scaunul metropolitan in suta a XV-a1),
ast-fel ca remane o singure. Mitropolie.In schimb inse
se adaug. Mitropoliel Valahiel episcopiile din RAmnic
si Bine& pe la inceputul veaculul al XVI-lea. In
1793 se Infiinte. episcopia Argesului. Episcopiel de
Rlmnic i-a remas titlul de episcopia Noulul Severin," spre
aducere aminte ca, in p.rtile acestea a fost Mitropolia
Severinulul. Stremutarea mitropoliel la Tergoviste se
face la 1517, iar la Bucuresci In 1665..
CIt pentru Mitropolia Moldova, ea isl schimbe.
resedinta din Suceava la jasl in 1565. Pe Mg a-
cesta Mitropolie se Infiintare, episcopiile din Roman si
RadaufP), iar cam pe la 1592 si acea de la Hug'.
Mal era apol o mitropolie a Brailel si o episcopie In
Hotin (1713), pe care o transformara la 1812 Rusil si M-
curt din ea arhiepiscopia Kisineulul. In 1864 se infiinta,
Episcopia Dunarel de jos, avendu-s1 scaunul la Ismail, iar
dupe 1878 la Galati, de Ore-ce Ismailul este luat de Rusl
Mitropolitil Principatelor, cart depindeau de Constan-
tinopoP), se socotiail de vicarl al patriarhulul In Ungaria.
Transilvania si Podolia. Mitropolitil se alegeari de
Divanul boerilor si se confirmaii de Principe. In rugA.-

1) Este cu grew a determina locul unde s'a dus Mitropolitul do

oci dupe deremarea Severinului de crttre Turd rii Unguri (1479)
s) Trecend Bucovina sub Austriaci, resedinta episcopiei de
la Redauti se mute la Cerniiuti (1784).
3) Actele relative la acest fapt insemnat in istoria bisericei
roman sunt publicate intr'o brosure aparte. De si ar fi necesar
se fac o schitare a lor, totusi avend scopul de a da la lumina
in curind un manual de istoria bisericei romilne, be las pentru
a be arata acolo.
www.dacoromanica.ro
 430

ciunile ce fac dire Dumnegeti nu uita nicl odd& a 's1 aduce

aminte pentru pomenirea patriarhulul. Domnitorul Ale-
xandru 'On Cuza rupe dependenta bisericeI de patriar-
hie si nu mal remase alt-ceva ca reminiscent& a acestel
dependinte de cat luarea Santulul Mir de la patriarhie. In
1882 reposatul Mitropolit Calinic Miclescu, In intelegere
cu Ministrul Cultelor d. D. A. Sturdza, pregtiti actele nece-
sare pentru Santirea Mirulul in Terk santire care are loc
spre multumirea sufletesc& a tuturor Romanilor, la 25
Martie 1882. In 1885 Patriarhia recunoscu autocefalia bi-
sericel roman. 4). C bisericeste Romani% au atarnat
de Ohrida, am. vequt la locul respectiv. Istoricil
Golubinski, Drinow si Melchisedec, sustin cu multe
argumente acesta afirmatiune, basall si pe titlurile ce
purtail de cArhiepiscopi al Ohridel si Ungro-Vlahiel,) pe
Mg& acel de cal primel justiniane, Bulgarilor si Serbi-
lor.} Cu timpul inse biserica ese de sub atirnarea
ObrideI si trece la Constantinopol.

') Reposatul mitropolit Calinic Miclescu stgrui pe linga guvern

pentru deschiderea unul credit necesar la efectuarea sa.ntiref Mi-
rului. Prin adresa No. 293 din 25 Ianuarie 1882 se cere facerea
obiectelor, care eraa indispensabile pentru acdsta lucrare, iar prin
adresa No. 689 din 23 Februarie telegrafic se intervine la Primul
Ministru I. C. Brkianu, care se gasea la Florica, de a pune la dis-
posiia I. P. S. Sale creditul cu care sa se fad santirea Mirulul.
Odata lucrurile stabilite in it4efegere cu guvernul, 'I. P. S. Mitro-
politul Calinic prin adresele SinoduluT No. 64 qi 65 din 18 si 24
Martie lnvita pe P. P. S. S. Arhierel si P. P. S. S. Episcopi de
a lua parte la Santirea Mirulul, care se f6cu in ciiva de 25 ale a-
celeiasi lune.
') De pe timpul lui Stefan cel Mare se gaseste o corespondenta.
cu Dosoteiii al Ohridel, din care se vede ca acest arhiepiscop invoe§te
episcopuluT loculul in unire eu Mitropolitul din Valahia sa sttniesd
pe Mitropolitul ce era de lipsa.
www.dacoromanica.ro
 431

Clerul malt
lifitropeNil mal insemnati din Muntenia.Ur-
'nand cunoscintelor ce avem despre diferitiI mitropo-
lip al Romaniel, nu vom da aci biografia for in mod cro-
nologic, pentru ca pe de o parte din documentele aflate
este Inca indoiala asupra unora, iar pe de alta cerinta este
ca sa se dea notice -asupra celor mal insemnatl dintre el.
Dad, lasam persOnele din veacul al XIII-lea si al XIV-lea
asupra carora este Inca nevoe de cercetari, gasim ca pe
timpul lul Radu eel Mare, Domnul Munteniel (1494-
1507) se afla Mitropolit al Ungro-Vlahiel Nifon, distituit
de Turd din demnitatea de patriarch al Constantinopolu-
lui si ajuns mitropolit prin cunoscintele ce avea cu Radu
cel Mare. Venirea lul Nifon deschide portile Munteniel Gre-
cilor, earl acum Insotesc pe Nifon, dar In urma vor incepe
a veni In Principate spre a le spolia. Influinta gre-
cesca se resimte pe timpul acestul Mitropolit, care in
cele din urma este nevoit a se rctrage la Muntele
Atos, de 6re ce domnul nu putea se primesch' ames-
tecul sea in cele lumesti si pe de alta nu vroianicI
el nici boerilca divorturile se fie desfiintate prin
procedarea lul Nifon, care nu permise desfacerea casato-
riei Intre Bogdan si sotia sa, de si stia ca domnul se
intereseza de acesta, dorind a marita pe sora sa dupe
acest Bogdan.
Oasele lui Nifon as fost aduse in Cara din indem-
nul si sari* lul Neagoe Basarab (1512-21), care
irimise Inteadins pe fratele WI Danciu la Muntele

www.dacoromanica.ro
 432

Atos, insotit de call-va boerl. in timpul acestur

domn s'a facut santirea Mirului In tar& de catre
Partenie, patriarhul din Constantinopol, chiemat de
Neagoe.
Urmas al lui Nifon fu Maxim (sail Maximian) care este
ales mitropolit dupe dorinta dOmnitorului. Maxim
este de origin& sarba.. El ajunge mitropolit la .1507.
Maxim interveni pe lenga". Radu al IV-lea si Bog-
dan Incrucisatul de a se incheea pacea Intre el,
cad acesti domnitori se luptail pentru cuvintul ca.
Radu al IV-lea cerea a se inapoia Munteniel Putna,
care trecuse in st6panirea Moldovei de pe timpul lut
Stefan cel Mare. Mitropolitul Maxim o duce fOrte
reu Cu Mihnea (1507-1511). Acest domnitor se spune
ca a taiat nasurile tuturor preotilor de prin sate si 's1
proiectase de a arde pe toti egumenil de pe la mo-
nastiri. Mihnea era aplecat mai mutt spre romano-ca-
tolicl de si puse sä se tipAresca o liturgie ortodox5._
;

cu litere slavone.
I timpul lui Neagoe Basarab si dupa ce Maxim se
retrage in Sirmiu, se santeste mitropolit Macarie de
catr3 pat, iarhul din Constantinopol Pahomiu, care se
afla in lark chiemat de domnitor spre a face santirea
Mirulul.
Alt mitropolitl) pe care '1 cunOstem cand a fost pe.
1) In Lesviodax, Bucuresci, 1845, pag. 398 si 399 se insira urmii-
torii mitropoliti, dup.. Macarie, tarn a se spune data pastorirel
lor: Varlaam, Simeon, Mitrofan, Mihail si Ieremia; apoi in 1524,.
Ilarion; in 1554, Anania; in 1560, Efrem; in J566, Dania; in
1569, Effithie; in 1578, Seratim; in 1586, Mihail; in 1590, Ni-
chifor; in 1595, Eftimie; in 1605, Luca; in 1629, Gregoriu si In
1637 Teofil.

www.dacoromanica.ro
 433

scaunul mitropoliel, cad cu el incepe condica santa

a mitropoliei Ungro-Vlahiel este Stefan (1648-1664),
fost episcop al Buzeului (164048). Cu concursul
domnitorulul Mateiu Basarab, Stefan lucra la redes-
teptarea neamulul romanesc, prin tiparirea cartilor bi-
sericesci. in limba romana1) oprind incercarile protes-
tantilor de a strica legea prin respandirea unor scrieri
in care strecurasera erorile lor. El dice : enu se
cade voile dreptilor mei fii aI pravoslaviel se ve im-
poncisati si sa v6 scarbi(i in potriva pastorulul vostru,
caci am dres randuelile si le-am propus pie romaneste"
Inriurirea slavona insa este mare. Abia mitropolitul
Teodosie (1669-L-1673 si 1.679-1.709) inlatura obi-
ceiul ca, Simbolul Credintei, ce '1 spuneau arhiereil
si episcopil la sacrarea for sa se mai dica in slavo-
neste2). Nu trecu mutt si veni influenta grecesca, cu tote
silintele romanilor de a so:Ste streinismul din taxa')
Teodosie a fost sacrat in chua de 21. Maiti 4669.
Teodosie este din Monastirea Cozia, ajungend egu-

') Ca esista tipografie in Wile romane mai inainte de Mateia

Basarab ti Vasile Lupu se vede din registrele de socoteli ale
Brasovului, 11 Iunia si 12 Decembre 1573, in care se dice: a
venit un pops de la Alexandru Voda pentru tipografie" si ar fi
venit diaconul Vladica-I, care este tipograf pentru un tease" veal*
A. D. Xenopol, Ist. Rom. din Dac. Tr. t. IV, p. 73. In sustinerea
acestei afirmatiuni mai gasim si aflarea unei tipografii in mo-
nastirea Govora de peste Olt (1634-401. In 1642 se tiparesc
invetaturile peste tote clilele ; in 1643 la Iasi, cazania ; in 1645,
respunsurile lui Varlaam la catehismurile calvinest4 in 1652,
Pravila mare.
Vedi condica stints de Ghenadie Craioveanu, p. 24.
8) Forma data de Teodosie se continua pins in 1705 ceind mitro-
politul Antim face o alts traducerere a simbolului, care se in-
trebuinteza pins. asta-di.
28
www.dacoromanica.ro
 434

men la Monastirea din Arges, iar apoi mitropolit. Inlocuit

in 1673 printr'un Ore-care Dionisie, Teodosie revine la
scaunul mitropoliel abea In 1679, dupe ce patriarhul de
la Constantinopol, judecand motivele inlocuirei, 1-a gasit
nevinovat. Dionisie era deja mort si in locu'l venise
Varlaam al Rimniculul 1). Dui:16 intOrcerea sa a facut
metocul Mitropoliel de la Cetatuia de Pang Rimnic si
a luat pe lang sine pe Antim Ivirenul, urmasul set1.2).
Din marturisirea de credinta ce face Teodosie cu oca-
siunea sacrArel sale, se vede ca mitropolia Ungro-V1a-
hiel era sub autoritatea patriarhiel din Constantinopol.
Mitropolitul Teodosie a lucrat mult pentru r6spandirea
limbei romane. El a pus sä se tiparesca cartile de ri-
tual si a reusit sa vada in timpul se6. Apostolul si
Evangelia in romaneste, imph'rtite dup. Vele si sep-
tamanile anulul. In 1688 s'a tiparit in romaneste biblia.
Dionisie, care inlocuise pe Teodosie la 1673, era
egumen al monastirel sf. Treime de langa Bucuresti
(Vacarest1), si In condica santa se gaseste profesiunea
sa de credinta in trel lirnbi : greca, slavona si romana.
Actul alegerel nu este transcris in condica
Dionisie este cel d'intaiu mitropolit grec al Ungro-
Vlahiel.
Varlaam, care a urmat lui Dionisie (1673), este ridicat
la trepta de mitropolit din aceea de episcop. al Ramni-

') Alegerea mitopolitilor se face prin intelegerea patriar-

hului de la Constantinopol cu domnitorul Wei ; Episcopii Ina. se
alege prin intelegerea mitropolitului cu domnitorul. La alegere
luau parte clericii si boierii din adunarea obstesea.
') Teodosie se intitula : Arhiepiscop si mitropolit a tot. tera
Munteno-Romanescg."

www.dacoromanica.ro
 435

culul (1671 1673); dar elementul grecesc fiind invins,

Teodosie se eintOrce in tera, cum dis mai sus, iar el
rema'ne pe din afar.. Dup6. Dionisie urmezA Antirn II
din Ivir (in .Georgia), fost episcop al Ramnicului (1705 -
1708) unde a sporit averea episcopiel cu mosiele Bu-
jorenilor, Ramniculul si Mihaestil). Din cunoscintele
ce avem asupra 1uY Antim 2) results pa el era un
mitropolit destoinic, vestit prin predicile sale si in-
semnat ca artist si sustin'etor al tipografiel, avend
tipografil la Snagov, Rimnic si Bucuresci pentru im-
primarea in limba roman5. a cartilor bisericesti, fiind
si un cunoscaor al limbelor clasice. Antim a lost inecat
in Dunare din ordinul lul Nicolae Mavrocordat In-
tre anil 1716 si pans la 1738 se aflarl pe scaunul
Mitropoliel Ungrd-Vlahiel Mitrofan .(171.6), Daniil
(1720i Si Stefan (1732). Mitrofan a primit de sill
Mitropolia, retragendu-se in 1720 la M-rea Sinaia. Sub
Daniil se tipareste o parte din Triod si se repara pa-
raclisul Mitropoliei.
La 1738 si pin. la 1754 avem pe Neofit, care
Bete concursul sea domnitorulul de pe acele vremurY
Constantin Mavrocordat, pentru a face unele Imburia-

') In timpul lul Antim tipografiiile din Muntenia facettil tipariturI

romaneste, greceete, slavoneete gr arapeete. Vezi Melhisedec,
Didah, Bucur. 1888.
2) Filaret Scriban in istoria sa bisericsca spune ca Antim
s'ar fi numi ivirenul de la faptul ca ar fi originar din monastirea
Ivir (Muntele Atos). Este ins o opiniune care s'a discreditat in
timpul din urma prin cercetarile barbatilor competenti.
$) Cronicarul Radu Popescu pe nedrept spune ca Antim era
un barbat uneltitor. El a flout M-rea Antim Ili a inceput aces a
Santilor, arrthele in Bucuresci.

www.dacoromanica.ro
 436
....*-,,,,,...,.."./

tatirl Orel 1). El este de loc 2) din insula Grit si un,

cunoscetor al sciintei, de si o intrebuinta mai mult
pentru interesele Grecilor. Din timpurile acestul Mi-
tropolit infra calculul anilor de la Christos. Neofit
bucurandu-se de influenta fanariotilor ajunge ca se
alba o autoritate forte mare.
In 1760 se afla Mitropolit Gregbriu al 1T-lea 3),.
care continua pana la 1783 4). El este un mitropolit
bun, dand sprijinul seu pentru imbogatirea literaturei-
bisericesti In limba patriel. Gregoriu mal inainte de
alegere, fusese egumen al Monastirel Colta 5) din Bucu-
restl. In politica acest Mitropolit Inclina pre Rusia.
Sub el s'au adus mOstele SE Dumitru Basarabov, care-
se aflail in Rusia, si s'ati aseclat Intr'un sicriu de lemn,
pen. and I. P. S. Mitropolitul Primat Ghenadie, find
episcop al Argesului, a fAcut racla ce se vede si asta-41._
La 1768 Gregoriu se duce in Rusia cu visternicul M.
Cantacuzin si logofatul N. Brancovenu, in timpul resboiu-
lul Rusilor cu Turcil, si locu-I gera afacerile pana se in-
tOrse (1770) Gregoriu, fost episcop la Rimnic. Dupe el ur-
ma Gosma (1787) fost episcop al Buzeulu15), iar dupe el

') Cu numirea lui Neofit pe tronul Mitropoliei Ungro-Vlahiei in --

cepe dominatia Grecilor asupra Mitropoliei.
2) SA se vada Biserica ortodoxA romanA. An. II §i III,
8) Cum se vede din. condica Santa, pag. 50 gi 51 gi allele Neo-
fit hirotonisegte episcopi din diecesa patriarhului.
4) Inainte de el fuseso Filaret (1754).
6) Din timpul acestui Mitropolit remase obiceiul ca Mitropolitii.
Ungro-Vlabiei si se intituleze (loco-tiitori al Cesariei Capado-
ciel," cad Sofronie, patriarhul Constantinopolei, 'I detese titlul a-
) 0 MitrA care se aflA la Mitropolia din Bucuresci se dice
este lucratA de Cosma.
c
cesta (1776), in urma intervenirei Domnitorulul Alexandru Ipsilante._

www.dacoromanica.ro
 437

Filaret, fost episcop al Ra.' mniaului. Impulsiunei date

de el se datoreste tiparirea Mineiulul.
In 1793 se urca pe tronul Mitropoliei Dosoteiti Filitis,
care sta.' in. scaun pina la 1810. Om invetat si doritor de
a vedea prosperand biserica si tera sa el lasa Wt& averea
pentru instruirea tinerimei in streinatate. In timpul si
din indemnul sell se infiinta episcopia de Arges 4),
de si in actul de fondatie se ()lice se remand pentru vo-
cie arhimandritie". Cu trite ca era grec, Dositeiu simtea ro-
maneste si intra in partidul ce se formase contra Gre-
cilor. Sub el se tipari Kiriacodromiul. In 1798 Fe-
bruarie 23 pentru prima Ora patriarhul da voe Mitro-
politului terei de a hirotoni un arhiereil.
La 1.810 Ianuarie 15, Dosotehl fu inlocuit cu ocasiu-
nea intrarel In ter& a armatelor rusesti si dupe el ur-
ma Ignatie de la Arta pina in 16 Decembre 1812,
cind episcopul Nectarie de la Rimnic se urca pe tro-
nul Mitropoliei, sub domnia lui Ion Caragea. In timpul
revolutiel de la 1821 trece la Brasov, uncle muri.
Dionisie Lupul (1819 21). In 1.81.9, luna
Mail, Domnitorul Alexandru Nicolae Sutu printr'o
.anafora, care se vede transcrise in Condica Santa la
pagina 173, conveca divanul spre a alege mitropolit
fn locul lui Nectarie. Divanul alege pe Dionisie, de
-nem roman, purtand mai inainte titlul de CSevas-
tia), iar domnitorul '1 intareste in scaun. Patriar-
hul Gregoriu din Constantinopol aproba alegerea prin
actul din 9 Maid 1819. La 1821, in timpul re-
volutiunel, Dionisie trece la Brasov, iar la 1823 se alege
') Dosoteiti is ca motiv departarea judetelor Olt ri Arge.
www.dacoromanica.ro
 4'38

in locu-1 Gregoriu, de Ore-ce Dionisie n'a vroit se

revina in scaun cu WO. chiemarea lui Gregoriu Ghica
Voevod. Intors in lera la 1827 i s'a dat M-rea Dealul
(din Dimbovita). spre a putea din veniturile el se su-
pOrte cheltuelile clilnice. El a trimiS in Italia pe ar-
himandritul Efrosin Poteca si pe city -va tineri hoer'
ca sa se instruiasca spre folosul i.erei. In 1831 Gre-
goriu muri si fu inmormantat la biserica Sf. Mitropolii.
La 1823 piny la 1834 pastori mitropolia Gregoriu
al IV-lea, calugar din Monastirea Neamtul, insemnat
Inca de aci pentru dorul WI de a retipari in limba
t6rel cartile de ritual bisericesc. Este insemnata pole--
mica ce avu cu grecul Duca, cu care ocasiune scrise
(despre feciorie, Acest Mitropolit este recunoscut
prin bunatatea si filantropia sa.
Mitropolitul Neofit II (1840-49), este insernnat
prin rolul ce juca in timpul revolutlei de la 1848. Nu
era insa ferm in hotaririle ce lua si de aceea a avut
a suferi multe neajunsurI. El este scos din scaun de
catre patriarhul din Constantinopol.
La 1850 se urca pe scaunul mitropolitan Nikon')

1) D. Lesviodacs, op. cit. pag. 415 c1.a activitatea literary a.

lui Grego,riu si arata ca". el a tiparit1) Kiriacodromion, 2) Teo-
illact, 3) Teologia lui I. Damascen, 4) Adunarea dogmelor dupa
Atanasie, 5) Talcul antifonelor, 6) Despre preotie a sf. Grego-
riu Nazianzenul 4i Ion Gura de aur, 7) Despre Armeni, 8) A lui
Kasian Remlenul, 9) Ecsaimeron al sf. Basiliu c. M., 10) Cuvin-
tele sf. Ion Gura de aur, 11) 12 CartI Vietile Parintilor etc.
2) Sa se vada, pentru tine dorete a cum*e cu deam6nuntul
alegerea mitropolitului Nifon, dosarul din 1850, ce se afla la sf.
mitropolie. Nifon a fost ales la balotagiii de divan cu 22 glasuri,
din 38 votanti, §i a fost intarit cu decretul No. 1192 din 14 Sep-
tembrie 1850.

www.dacoromanica.ro
 439

care conduse destinele bisericel piny la 1875. El a fost

unul dintre aces cart n'aii fost multumit cu politica bi-
sericesca a lul Cuza. In timpul set' se fdcu legea si-
nodala si mai multe regulamente pentru punerea el in
aplicare. Nifon este un barbat bun si temetor de Dum-
nedeti si In acelasi limp un vrednic sprijinitor al
drepturilor bisericel. Tot timpul vietei s'a gandit cum
mai bine ar putea sä lucreze pentru desvoltarea cul-
turala a clerulul. Ultima sa vointa pentru ajutorarea
celor in nevoe, atat dintre rude cat si dintre streini,
cum si pentru infiintarea unul seminariu complect
din care sa iasd preoti, sunt o pobd a Nifon a stiut
destul de bine sa regulezea ceea ce cu greutati adunase.
Seminarul Nifon mitropolitul din Bucuresci si dis-
positiunile lui testamentare spun astd-di si vor spune
timpului viitor osardia cu care acest prelat a lucrat
pentru interesul bisericeit).
Dupd Nifon, colegiul electoral, convocat conform le-
geT, cu decretul No. 946 din 4 Maiti 1875, alege mitro-
polit primat pe mitropolitul Moldovel Calinic Micle-
scu, sub care se face deplina autocefalie a bisericel ro-
mane, recunoscendu-se si de patriarhul din Con-
stantinopol. El conduce biserica pina la 1.886, and
more si este inmormentat la monastirea Nemtul. Sub
mitropolitul Calinic s'a fdcut santirea Mirului la 25
') Averea lasata de reposatul formeza. dour fonduri: unul laic
pentru diferite ajutore, @i altul ecclesiastic, pentru seminariu. El
se administrezii de o epitropie, care se alege de corpul didactic
al seminarului, avond ca efor supraveghetor pe mitropolitul pri-
mat al Ora Actualmente epitropia este formatii din d-nii I. Ro -
zescu, C. Gogu si C. Enescu. In timpul acestui mitropolit s'a
Ricut legea organic pentru construirea Santulul Sinod,
www.dacoromanica.ro
 440

Martie 1882, si el are meritul de a fi staruit din -Lae pute-

rile pentru infiintarea faculta4e1 de teologie, care ins& din
imprejurkl politice nu putu s& 's1 al& esistenta legal&
de cat sub urmasul sen Iosif Georgian, ales Mitropolit
la 22 Noembre 1886 din episcop al Dunkel-de-Jos, con-
ducend arma mitropolie cu destula vrednicie pin& la
Aprilie 1893, cand demisioneza si se retrage la monas-
tirea Caldkusani, unde petrece si acum.
Om pios, de o bunatate esemplar& si versat in ale
teologiel, Mitropolitul Josif este autorul unel traducerl
«papalitatea, a alteea «Espunerea Doctrinel bisericel
crestine ortodoxe' dupe W. Guetee, a unel lucrarI «Viata
repausatilor* si al unel lucrari despre «Iisus Christos*
de Didon, care 'Inca este in manuscript.
Ghenadie Petrescu.Dupa demisiunea mitropoli-
tulul Iosif Georgian, marele colegia electoral alese la 18
Main 1893 pe episcopul de Arges Ghenadie al II-lea, pen-
tru demnitatea de mitropolit al terel. Mitropolitul actual
este un vrednic pastor; el este cunoscut pentru filantropia
si pentru grija ce pune pentru interesele bisericel. Inca
de pe cand era episcop al Argesului si-a facut un nume in
istoria bisericel nationale, lucrand pentru imbunatalirea
clerului si a bisericilor. Sub 'Astoria sa de la Arges s'a
restaurat catedrala de la Curtea de Arges, monumen-
tul cu care se faIeste Cara. Mitropolitul Ghenadie este
un nationalist infocat. In predicile sale, cu car' a
inaugurat o directie prea folosit6re, prelatul se sileste
in tot-d'auna de a atrage lumea la biserica si a o
detrage de la dile cele rele, iar grin cartile sale pasto-
rale in totd'auna combate vitiile si indemnd la
www.dacoromanica.ro
 441

virtute. Din fondurile sale, pe langa alte imbunatatirl

-a. acordat cite-va stipendil studentilor teologi, pentru

a 'si urma cursurile, ca unul ce este ocrotitor al acelor

ce se devoteza
Mitropolia 1Yloldoven. Este dovedit istoriceste ca
Mitropolia Moldova' isi are o origina forte veche, in care
Limp depindea de Ohrida, de Ore-ce ,Constantinopolul
sta ref" din imprejurari politice. Scaunul Mitropoliei din
timpul lul Iuga soda, despre care se vorbeste in Cro-
nicarul Ureche, a f9st in Suceava pina in 1564, unde
era si resedinta domnitorilor 2). Dupe datina biserica isi
avea scaunul el acolo unde era si al domnitorilor si
de aceea dupe steamutarea domnului din Suceva la
Iasi, mitropolia se muta, urmand pe domn, la Iasi).
Actele relative la istoria Mitropoliei Moldovel lip -
sesc pina laa. Dositeill, de Ore-ce tot ce se gasea a fost
luat de acesta, cind s'a dus in Polonia cu Sobieschy, cum
se vede din condica mosiilor Mitropoliei Moldova') Re-
sedinta mitropoliel in Iasi era la biserica Alba, daruita
de vornicul Ursachi. Pe limpul lui Dositeiu resedinta era
la Cetatuia, ling Iasi.
De la 1677 si pina la construirea biserica mitro-
poliel, resedinta era la sfantul Nicolae Domnesc, lenga
care era si palatul domintorilor5). Anastasia, &ulna
') De consultat asupra acestei Mitropolii : N. Sriban Scurta
istorie pentru inceputul creqtinatil ierarhiei Moldovei" ; Melhi-
sedec, Cronicele Husilor §i Romanului; Erbiceanu C., Ist. Mitrop.
Moldovei ; Golubinschi.
2) Ureche, ad. I. pag. 112.
$incaf, vol. II, pag. 225.
4) Acesta reese din actelo sinoduluI de la Florenta, la care
sinod participa Damian.
Biserica sfantului Nicolae este zidita de Stefan eel Mare la 1491.
www.dacoromanica.ro
 442

lul I6n Duca, a construit biserica mitropoliel, pe locur

care este si asta-c11, desfiintandu-se biserica Alba, ziditi
de Stefan cel Mare. Biserica acesta a linut pins In
timpul mitropolitulul Gavriil, care facu biserica slantu/
Gheorghe, ce a servit de catedrala, deosebita prin zid
de cea veche. Biserica facuta de (Minna Anastasia fu
desfiintata la 1833 de mitropolitul Veniam, care facu
catedrala ce se vede asta-41, insa restaurata sub in-
grijirea actualulul mitropolit D. D. Iosif Naniescu. De
buns s6m5. ins. ca In decursul timpulul s'aii adus si
pins la 1833 unele Imbunatatirt.
Pe timpul lui Alexandru Lapusneanu mitropolitul
Moldovel se intitula Cm 1.564), mitropolit al Moldo-
Valahiel si loco-Vitor al mitropolitulul din Sabastia
Pe timpul lul Varlaam se intitula «Miitropolit al Su-
cevel si a WU Moldova si Exarh al plaiurilor2). De
Mitropolia Moldovel, se pare ca Linea si Podolia, de
Ore-ce In 1657 mitropolitul din Iasi santeste un epis-
cop pentru Tzernigow (Cernicov).
Intre 1Vlitropolitii insemnatn avem pe Varlaam
1) S. se vadti actele sinodului de la Ia4I
3) In aceste documente la pag. 856 se citeqte c Dosoteid a
luat @i scrisorile sfintei Mitropolii. Veit C. Erbicenu, op. cit. pag. 86.
a) Iata lista mitropolitilor, cu datele cronologice : Iosaf, Calistrat
Macarie, Macarie, Varlaam, Mitrofan, Eutimie Muntenul 4i Stefan
Muntenul, Teoctist I (1399), Iosif I (1402) Gregorie I 1435), Da-
mian (1439) Calist, Teoctist II (1454). Filoteifi, Teofan I, Gheorghe
I, Teodosie I, Ghedeon I, Pahomiu, Varlaam I, David (1478),
Teoctist III (1509) Neofit, Mitrofan, Gheorghe II, Gheorghe III,
Anastasia I (1541), Gregoriu II (1551) Gheorghe IV (1552), Gre-
goriu II a doua Ora (15581, Teofan (1561), Macarie Milostivul
(1562), Teofan a doua era (1564) Gheorghe III (1570) Anastasie
11 (1672), Teofil (1575) Anastasia II a doua er5. (1577) Eftimiu
Muntenul (1578), Gregoriu III (1580) Gheorghe Movila V (1581),

www.dacoromanica.ro
 443

(1632,53); sub care biserica Moldovel paraseste Ohrida

spre a se alipi de Constantinopol, fara insa a 's1 perdu
independents., in ceea ce priveste alegerea si confirma-
rea Mitropolitilor si episcopilor, de Ore-ce nu astepta in-
tarirea de la patriarhie, cum se obicinuia in Muntenia..
In timpul lul s'a facut si Sinodul din Iasi, care a con-
damna terorile protestante si a stabilit doctrina bisericel
in confesiunea ortodoica 4).
Mitropolitul Varlaam, din familia Motocenilor 2), a
fost monah in Monastirea Secul din judetul Nemtul.
Nu cum5scem despre el nicl anul nascerei, nici earl
au fost parintil sel, dupe cum nu putem sci nici
unde sl-a facut studiile sale s). Varlaam a fost santit
mitropolit la 23 Septembre 1632, cu care ocasiune a
predicat Meletie Sirigul din Constantinopol 4), in timpul
domniei lui Alexandru Iliad In domnia sa de a doua
Nicanor (1582), Gheofghe V Movila a doua Ora (1584), Anas-
tasie III (1590), Teodosie Barbovschi II (1605), Anastasie Crimea
IV (1609), Teofan III (1617), Anastasia Crimea IV (1620) pentru
a doua ors), Atanasie (1631) Varlaam II (1632) Ghedeon II (1655),
Sava I (1660), Dositeiii (1673) Teodosie III (1674), Dositeia (1675),
kin de la Risca, Teofan IV de la Slatina, Sava II (1691) Mihail
(1702), Ghedeon III (1708), Gheorghe VI (1723), Nichifor (1740,
Iacov I (1750), Gavriil Calinah I (1758), Leon I 1786 Ambrosie
(1788), Gavriil II (1792), Iacov Stamate II (1792), Veniamin Cose
tache (1803), Gavriil II a doua Ora (1808), Veniamin Costach-
(1812), Meletie (1844), Sofronie Miclescu (1851), Calinic Miclescu
(1863), Iosif Naniescu (1875). Vedi Ist. Mitropoliel Moldovei,
op. cit. pag. 55 sqs.
') Vedi asupra sinodului din Iasi lucrarea mea Istoria Dog-
melor bisericei ortodoxe de resarit" pag. 207 sqs. Sinodul din
1645 a condamnat catehismul racotian gasit de Varlaam in Tar-
goviste la Udrisce Nasturel.
') Hajdeu, arhiv. ist. t. I, p. I. p. 80.
Prin deductiune se poate dice ca a studiat in Polonia, de
Ore ce era obiceiul ca boerii se'si trimita copii in. acesta tern.
4) Melhisedec Not. ist. si arh."
www.dacoromanica.ro
 444

'Ora. Ridicarea lui la acesta inalta trepta fart a fi epis-

cop, este o dovada despre eruditiunea sa, pe care a
pus-o In calitate de mitropolit spre ridicarea bisericei
si fnavutirea literaturei bisericesci. Pentru meritele sale
el a fost bine vegut de domnitorul Vasile Lupu side
boerl. Sub arhipa.storia sa s'a facut alegerea lui Petru
Movila de Mitropolit al Kievului, s'antindu-se la 'Lem-
berg de atre Varlaam, de si P. S. Enaceanu spune
ca skitirea i s'a f&cut de leremia Tisarovski, mitropoli-
tul din Lemberg.
Varlaam si-a pus tOte silintele pe langa Vasile Lupu
.ca sa se infiinteze sc6la de la Trel Ierarhi. Nu putin
1-a ajutat si Petru Movila pentru infiintarea acestei
sc6le. Tot acum s'a adus si tipografia din Iasi, trimise
de Petru Movila de la Kiev. Cea mai veche carte bi-
sericesca este lucrarea lui Varlaam, Carte romanesca.
de Invelatura.,
Timpul pastoriel lui Varlaam este un timp grew
pentru terile romane. Pe de o parte erail lupte Intre
ele, pe de alta Turcii, Tataril, Cazacil le incalcara si
le pricinuirA o suma de rele. Cu tOte acestea Varlaam
a stiut se lucreze pentru biserica sa. In '1644 el a
scris despre cele sapte taineo, iar In 16/15, respunsu-
rile" la eresiile calvine. In 1653 s'a retras din scaun
is ManAstirea Secul si muri acolo, far& a se cunOsce
anul mortel.
Dosoteitz1).Este greil a ne pronunta asupra tim-

') Hajdeu. Arhiv. istor.; Sineaid, Cronic.; Melhisedec, Cro-

nica Romanului §i a Huqului; Golubinsehi, 1st. bis. Ia§i 1854.
Misall, Epoca Jul Vasile Lupu si Marcia Basarab; Lesviodax,
www.dacoromanica.ro
 445

pulul nascerel si a tineretei lul Dosoteiti, pentru ca. da-

tele sigure ne lipsesc si acele putine cate sunt nu cow-
suna intre ele. Se pare ca studiile si k-a facut in
Iasi, la Trel Ierarhi, de si am fi condusl a sustinea ca
a inv6tat in Polonia, dup6 cunoscintele intinse ce po-
seda. In 1649 '1 gasim la Monastirea Probata, ca
ieromonah. Dosoteiti este de neam bun. Inzestrat cu o
mare inteligenta, cunoscaor al mai multor limbi, pru_
dent si doritor de a lucra pentru binele Wei si al bi-
sericei sale, Dosoteia ajunge episcop at Husilor, de aci
al Romanului si apoi mitropolit al Moldova Printr'un
act din 4677 Dosoteitl. inching. Monastirea Probata
bisericeI de la Mormintul Domnului. Calugar desevarsit,
cucernic si bland ca un miel, cum spune Neculcea.
in cronicele sale, Dosoteiti lucreza pentru inlaturarea re-
lelor de care suferia biserica, dand el esemplu de vir-
tute si de moralitate, spre a face si pe cei pastorip
de el se'sI lase unele obiceiuri rele, pe care le imprumu-
tasera de pe la grecil ce erati in tera.
Dosoteill fu ridicat la demnitatea de episcop al Hu-
silor in 1658 ,iar la 1.660 it gasim episcop al Romanului,
in care demnitate find a restaurat monastirea Probata
si a adus mai multe imbunatatiri locului se'il de calu-
garie. In 1671 Dosoteiti este mitropolit al Moldova
stand in scaun ping. la Decembre 1673, cand fuge in
Polonia, iar in locul seri vine Teodosie al III-lea epis-
copul Romanului. In iarna anulul 1675 se reintOrce
Dosoteiti si Teodosie este inlaturat din scaun.
op. cit.; A. D. Xenopol, Ist. Rom. din Dac. Tr.; Erbioenu C.
Istor. Mitr. Mold.M. Cog.ilnicenu, Cronic., Bucuresci. t. II, p. 233.
www.dacoromanica.ro
 446

Dosoteiil a doua Ora pastoreste mitropolia moldovel

pina la 1686, cand se duce iarasi In Polonia cu So-
bieski, pentru care este destituit de domnitorul Can-
temir, pune-nd in locu-I pe Sava, episcopul de la Roman.
Dosoteiti plecand in Polonia a luat cu el tote actele
mitropoliel, obiectele de prey si mostele santului Ion
de la Suceva, pe cand Tamil faceati parjol in tail,
and foc la o mulime de curd boeresti sindrilite, cum
spune cronicarul Neculcea,, spre ale deosebi de casele
laranesti, care erau acoperite cu stuf.
Dosoteia este insemnat atat in biserica cat si pen-
tru interesul ce Ora Orel sale. El Inca de pe cand
era ieromonah la Probata, se ocupa cu limbele spre
a se putea folosi in urma la lucrarile ce face. Lui
se datoreste aducerea unel tipografil la mitropolie,
tiparindu-si In ea mal multe din cartile sale.
Iata scrierile lui Dosoteiil : Psaltirea in versuri, Uniev,
4673: Un acatist, tot la Uniev, 1.673; 0 liturgie, Iasi,
4679 ; Un Euhologiu, Iasi, 1680; Psaltirea In prosa,
Iasi 1680; Un molitvelnic, Iasi, 1681. ; Vie ale sargilor,
Iasi, 1683; Un paremiar, Iasi, 1683, si altele in ma-
nuscripte pastrate parte In Iasi, parte in Rusia.
Versurile lui Dosoteiii, cum spune d-nu A. D. Xe
nopol, Il impinserti. (pe romans) sa 's1 iubesca limba,
fntarind prin acesta si mai mult iubirea nemului insusi I).
.Nichifor 2). In timpul resboiului dintre Items si

') In Convorbiri literare, Iaqi, 1872, ,pag. 157 sqs. se spune ca

d -nu D. Sturdza are originalul Psaltirei in versuri a lui Dosoteiii.
2) Nichifor nu este un mitropolit insemnat, dar l'am mentio-
nat aci pentru c este pus in programa seminariilor.

www.dacoromanica.ro
 447

`Turd, Mitropolitul Antonie plea, din tea si lasa scau-

nul, tocmaI cand interesele reclamati ca el se dea spri-
jinul seu teret Spre .acoperirea numelul de hainlic a
lul Antonie, cum spun cronicaril, se alese mitropolit
Nichifor, grec de nem si de loc din Morea. La alege-
gerea sa adunarea bisericeasca (soborul) invoise ye-
nirea lui in scaun, dar 'I pusese obligatiune de a cauta
sa se alega in locu-I un paminten. Nichifor nu s'a prea
linut de vorba. Imbatranit de an si vroind a se re-
trage din scaun, el intt ase in tratative ca tin grec,
care era episcop la Roman, spre a'l 'Asa in locu-I, in
schimbul uneI sume de banl. Soborul simte planurile
Jul Nichifor si-I opreste de a si le realisa. In sinodi- .

cul Mitropolitulul Jacob Putnenul se spune ca mitro-

polit grec numai acesta a fost in Moldova. Adele
stramutareI sale in scaunul mitropoliel sunt sense ro-
Taaneste :1). Cu Wta origina sa grecesca, Nichifor n'a
putut lucra de cit in folosul terei, find tinut de aprOpe
.de dire episcop si boerl.
In dimisia ce Nichifor isi da din scaunul de mi-
tropolit al terel recunOste a este drept si spre lauda
i folosul terei ca se fie Mitropolitul dintre pamintenl.
Un sinod, tinut la Iasi in 1752 sub mitropolitul
Jacob, hotaraste ca din paminten1 sa se alega mitro-
polit, iar streinil nici o data sa 'nu se primesca) 2).
') Un act al acestui Mitropolit din 7 Iuliu 1749 arata mesu-
Tile de el pentru ca copiii s6 invete carte, dintre cari acel
de preoti se invete pans la etatea de 20 ani ei mai mult. Preo-
tilor li se invoi a lua 2 parale de tot copilul qi din tati, cununia,
la botez o para, Actul avea grija sA se indeplineasca acestea
mai ales la Sfintul Nicolae, Stanta Vineri si Sfintu Sava din Iasi.
') Vezi 1st. Mitropol. Mold. de C. Erbiceanu pag. 24.

www.dacoromanica.ro
 448

Hotarirea acesta este calcata sub domnitorul Ioam

Calimach, care aduce mitropolit in 1758 pe fratele sett
Gavriil, care era mitropolit in Tesalonic. Se sustine
totusi ca Calimach este roman de nem. Actul sacraret
lul Gavriil este scris in greceste, avend si o traducer&
romanesca.
Leon (1786) a fost un mitropolit bun, intelept si
evlavios, ocupend mai inainte scaunul episcopiel de.
Roman. Patriarhia nu vroeste a'l recunOste sub motiv
ca a intrat in scaun mai inainte de a primi scrisOrea
patriarhulul. Boeril intervin la POrta., aratand ca asa este
obiceiul pamentului, fara ca vre-o data sa se astepte res-
punsul patriarhiel, afara de casul cu mitropolitul Gavriil,
care fusese mai inainte mitropolit la Tesalonic. La mOrtea
sa vroia se lase in loc pe episcopul de Roman, care era
grec, dar episcopil si boeril cer domnitorului si apoi
Portei de a nu se aproba venirea until strein.
Iacob Starnate(1792-1803), de loc din Transilva-
nia se face calugar, Inca de cand era finer, la Monastirea_
Neamtului, venind din tarp. sa de copil. El fu episcop la
Husi, unde stete piny la ocupatia rusesca. din 1788. C'and,
Rusii plecara din tera, Iacob ajunse Mitropolit, distingen.
du-se pentru felul cu care lucra pentru ridicarea bisericel
si progresul scOlelor xomine, spre a se scapa tara de influ-
enta greca. El a avut de invatecel al sea pe Veniamin Cos-
tache, care datoreste cresterea si cultura sa lui Jacob. Tot.
luY Iacob se datoreste si clidirea palatuluY mitropolitan
din Iasi si a caselor ce se afla Inca si asta-di la Mitropolie.
In timpul sea se imprimara mai multe carp. El a cautat a.
pune scOla din Iasi pe un drum curat romanesc. De
www.dacoromanica.ro
 449

la el ne-a Minas «Bucvariup sari tincepere de inveta-

tura celor ce vor sa Inv* carte cu slove slovenesti}.
Apol o infruntare a Jidovilor asupra legel si obiceiu-
rilor for cu dovedi din Santa Scriptura, 1803.
Tata ce spune Jacob despre invatemintul timpului
sea : «Pin& acum in scOlele nOstre se inveta cu
numiri si cu canOne si cu mulcime de cuvinte, inser-
cinand mintea ucenicilor si poiuncindu -le acele numal
date Jor se cetesca si ca papagalii sa le invete. pe de
rost, nimica cu totul sciind saa in-telegend din cele ce
invata, din care pricina mai si dece si doi-spre-clece
ani imbatranesc in gramatica ucenicil
Veniamin Costache2), este eel mai insemnat Mi-
tropolit al Moldovei. El 's'a nascut la 1768 si a mu-
rit la 1.846. Aplicat spre viata monahala, Veniamin de
si era din o familie de nobill, totusi parasi pe al sei,
spre a se duce la monastire. Studiile si le facu la
monastirea Secul si apol la Putna, Jar in urma la Iasi.
Neputend suferi brutalitatea dascalilor academies din
fugi cu scopul de a se duce la monastirea Nem-
tului. Nu si-a putut realisa pe deplin dorinta de cit
dupe ce dobandi invoirea parintilor se'. Prin meritele sale
fu ales episcop la HusT in 1792 si stete ping la 1796,
Jar de acum trece la episcopia Romanulul, unde re-
mane ping la 1803. La acesta data, devenind vacant
scaunul de mitropolit al Moldovel, Veniamin fu ales
mitropolit si stete in scaun pina la 1808, cind im-
prejurarile politice 'I silira a se retrage la Monastirea
') Vedi Uricariul, t. 111.
2) Sa se vada" viata Mitropolitului Veniamin de A. Vizanti.
29
www.dacoromanica.ro
 450

Nemtul. De aci se intOrce la 1812 si continua a pas-

tor' eparhia Mitropoliel pin& la 1842. Fiind inaintat
in etate si nelinistit in scaun, Veniamin se retrage la
monastirea Slatina In 1842 si petrece pina la starsitul
vietei sale, anul 1846.
De acusatiunile ce i se aduc, si care 'I silesc a pa-
rasi scaunul in 1808, este aperat de boeril terel ').
Adeverul este ca Veniamin nu putea urma sfaturile
partidului rusesc si de aceea era rea vedut.
Aperatoril set declara ca mitropolitul Orel nu este
intru, nimic vinovat ; din contra el a infrumusetata bi-
sericile, a facut Seminarul de la Socola, pentru a esi
din el preop luminatl, a ajutat pe top cart au apelat
la el. Aperarea ri'a avut nici un resultat si Veniamin
se retrage la monastire, dandu-i se veniturile Monas-
tiret Slatina pentru traiul seu si pina la mOrte. La 1
Octombre 1812 boeril terel '1 rechema pe scaunul mi-
tropolitan, cand si Iesenit se unesc a cere Domnito-
rulul reintOrcerea lui Veniamin. Prin staruir0 lul Ve-
niamin, Domnitorul Sandu Sturdza (la in hrisov din 8
August 1826 spre a se incepe didirea Mitropoliel, dar
nu se pOte incepe lucrarea de cit la 1833, de Ore-ce
imprejurarile politice nail fost favorabile.
Mitropolitul Veniamin 'a fost fericitul si demnul ur-
mas al lul Iacob Stamate, reusind cu tOta influinta
grecesca si cu bite greutatile politice se inflinteze Se-
minarul Socola de Fang Ias12).
') Vedi Ist. Mitrop. Mold. pag. 46.
') Astft-di Seminarul este stremutat in Iasi, avendu-Eii localul
seil proprifi, gratie staruintelor neincetate ale 1. P. S. Mitropolit
Iosif Naniescu.
www.dacoromanica.ro
 451

Acest mitropolit este insemnat atit pe terenul cul-

tural bisericesc cit si pe cel general al sc6lelor.
Pe* timpul lui (1813) se infiinteza si cursurile de
inginerie in limba romana, unde Gheorghe Asachi avea
conducerea. In 1803 de si se infiintasera cursuri de limba
roman& la Galati, Bofosani, Focsani, Be'rlad si pela epis-
copil, totusl aveati alipite si cursuri de limba greed. Este
de remarcat ca in 1820 adunarea Moldovel respinge ce-
rerea de a se infiinta un episcopat latin in tarn,
Prin hrisovul No. 27 din 28 Ghenarie 4842 Dom-
nitorul Mihail Grigorie Sturdza Voevod face cunoscut
ca s"a primit dimisiunea Mitropolitulul Veniamin si i se
hartizeste pe WO. viM.a Monastirea Slatina cu tote ve-
niturile el. Retras la acesth monastire, deMnul prelat
tra.este ca simplu monah pina la mOrtea sa.
Tata scrierile lui Veniamin : 1) Esplicarea celor sapte
TaMe, Iasi, 1807 ; 2) Chiriacod,romion, Monastirea
.Nemlul, 1811. ; Octoihul, Iasi, 1814 ; 0 esplicare a
dogmelor, monastirea Nempilui, 1816 ; un Ceasoslov,
Iasi, 1817 ; o liturgie, Iasi, 1818 ; un. apostol, Iasi
1819 ; o istorie a Vechiului Testament, Iasi 1824 si
una a Noului Testament, 1836 ; Teologia lui Platon
Iasi, 1839 ; o istorie bisericesca, Iasi, 1841-43; Pra-
vila mare, 1844 ; Esplicarea Psaltirei, Iasi, 1850; o
antologie, diferite cacti de riigaciune, un hronograf,
predice, niste anale ale istoriel bisericesti, omiliile San.-
tului It% Hrisostom, diferite manuscripte etc.
Meletie (1844) a fost episcop al Husilor (1803)
Asupra istoricului Seminarului de la Socola sa se consults
lucrarea d-luT profesor C. Erbiceanu, relative la acest subject,
www.dacoromanica.ro
 452

apol al Romanulul, de unde trecu la mitropolia Mol-

dovei. De la dimisiunea lui Veniamin pink* in 184-1
afacerile mitropoliel au fost conduse de un comitet
Sofronie Miclescu, din episcop al Husului s'a
urcat pe tronul mitropoliel in 1851. Acesta este un
mitropolit pios, in acelas timp un incurajator al sciintei,
dand atentiunea pentru desvoltarea culture' teologice,
In cestiunea unirel principatelor, Sofronie la inceput nu
era favorabil, de Ore-ce credea ca prin unirea sub un
domn strein s'ar aduce jignire bisericel. Cind inse i s'a
esplicat de Victor Place, consulul Franciel pentru Mol-
dova, Ca nu este juste temerea sa, mitropolitul devine
aparatorul din inima al unirei.
Din causa opositiunei ce a facut Domnitorului Cuza
in cestiunea secularisarei averilor monastiresti, Sofro-
nie a lost trirnis la monastirea Slatina (1860).
Mitropolia este administrate de Meletie Sardion, apol
de Chesariu Sinadon si la 1865 se alese mitropolit
nepotul lui Sofronie, anume Calinic Miclescu, locotenent
al acelei Mitropolii de la 1863, Maiii 5, si care la 1875
trece mitropolit Primat, iar la Iasi se alege mitropolit l osif
Naniescu, episcopul Argesului, care se afla pina asta-di.
In afara mitropolia Moldovei depindea de Constan-
tinopol, dar alegerea clerului si capeteniilor sale se fa-
cea de tea, patriarhul numal aproband alegerea, asa
ca positia bisericei din Moldova era mal independent&
ca in Muntenia. Este drept, ca in timpurile de tot vechi,
mitropolia atarna de Ohridal) si apol de Halicia. Cu tim-
') Veal Pravila din Tiirgovi§te relativ la afirmatiunea lui Mateiti
Vlastare.
www.dacoromanica.ro
 453

pul Constantinopolul reusi si aci a'si dobandi Ore-care

autoritate, intampinand insa o vie opositiune, cand era
vorba de a i se trimite mitropoliti sati episcopi streini. A-
firmatiunea ola mitropolia Moldovei era independents de
Constantinopol, de Ore-ce mitropolitul subscrie «Arhie-
piscop si Mitropolit» nu este intemeiat5.. A admite a-
cesta ar fi a opune o parere contra adevrului si ar
trebui sa sclitem pe toti arhiepiscopii de sub depen-
dinta patriarhilor respectivi ').
In secolul al XVIII-lea pe Pang mitropolia din Iasi
avem episcopia Romanului, a RAdantilor si a Husilor.
Pe langa acestea mai era mitropolia Brailel, care ins&
era sub stapanirea turcesca, supuse patrarhiei si n'avea
legaturi directe cu Moldova. Resedinta mitropoliel -era
la Galati. CA mitropolia Moldovei tinea mult la nea-
tarnarea sa, primind numal autoritatea nominalA a patri-
arhiei, se vede din faptul ca vroit sa primesca in 1786
pe mitropolitul grec Iacov. Regulamentul organic puse
capit incercarilor patriarhiei. Prin el se regula modul
alegerilor mitropolitilor si episcopilor, cars trebuiati sa, fie
alesi de divanul oerilor si confirmAl de domnitori,
iar patriarhiei i se comunica alegerea, si ea trimitea
actul recundscerel (ExSoacc).
In 1753 se stabili alegerea mitropolitilor si episco-
') Cantemir, in opera sa Descrierea Moldovei' ar vroi s6.
stabilescA cum at mitropolia Moldovei a fost supusa patriarhului
din Constantinopol de chtre Vasile Lupu. Mai inainte insa, pe la
1590, se gaseste subscris in actele patriarhiei mitropolitul Mol-
dovei Gheorghe ca facend parte dintre mitropolitil jnrisdictiei
patriarhiei
Pe timpul mitropolitului Dosoteill se intitula
bisericei marl' din Constantinopol."
.. exarh al

www.dacoromanica.ro
 454
, ....,,./.."......

pilor numal dintre pAmenteni, de si cu gret1 se putea

'Astra regula acesta, de Ore-ce domnitoril eratl greet.
Pentru a putea stOrce bani de la alesii de mitro-
politt si episcopl, cart aveati nevoe de confirmarea
domnesca, grecil pun dart marl pe pamentenl, cum
este bun6.-dra casul cu mitropolitul Meletie (Istrati).
Situatia se imbunatgeste incepend cu Alexandru
loan Cuza, de si in .impul lui averile unor episcopl
se intrebuintara in mod arbitrar de catre autoritatea civila,
totu-sl buzunarela din trecut incetti. Cu venirea dom-
nitorulul Carol I lucrurile jail o alt.& fata prin legea.
organica de la 1872.
In interior mitropolitul din Tact are jurisdictia a-
supra celor-l-alti episcopl, cart sunt sufraganl al set
Dintre Episcopit aceea a Romanului '1st are intaetatea.
Titularul acestel episcopil si mitropolitul aveati mitre_
Cu timpul deosibirile inceteza. Se pastreza un fel de
intdetate esita din vechimea scaunelor episcopale. Atat
mitropolitil cat si episcopil eratl in mare cinste si cel
dInteiti intre sfetnicil tereT. Mitropolitul presida adu-
narea obstesca.
Veniturile mitropoliilor si episcopiilor erati adminis-
trate de titularil tor, de si nu arare-ors domnitoril se
amestecatil in afacerile acestea, ba Cate o-data lasati
vacante unele scaune spre a se folosi de avert. Se
intrebuintaii insa si pentru scale si bine-faceri.

Monastirile sl Tipografiile
In Muntenia, cele mai veal monastirl sunt Pris-
lopul, Motru, Vodita si Tismana, apol dupe acestea
www.dacoromanica.ro
 455

Cozia si Tismana, care isl trag originea de pe timpul

lui Mircea cel Mare '). .Sub piOsa domnie a lui Neagoe
Basarab se infiinta M-rea Argesulul, unde este frumOsa
biserica didita de Neagoe si reconstruita in anil din
urma sub augusta domnie a Majestatil sale Regelul
Carol I-it, fiind episcop Ghenadie al II-lea Petrescu.
lnfluinta grecesca, care incepe de sub Neagoe Basarab,
are de resultat ca o sums de monastirl se inchina
Santelor locurl, trecendu-se sub jurisdictia bisericesca
a grecilor. Mateitl Basarab, care s'a sirguit mult pen-
tru desteptarea simtimintelor nationale in tera, a lucrat
si pentru inlaturarea infhtentel grecestl, fara insa a
reusi In totul.
In timpul lui Mateia Basarab gasim o tipografie
la Govora, de aci ,la Targoviste si in urma la Bucu-
resci. Cu ivirea tipografiilor se incepe tiparirea cartilor
in limba romana, unele in slavona. In acest timp gasifn
Pravila mica, Govora, 1640; o Cazanie, 1642 ; Inv&
tatura de tote dilele, 1642; Pravila, mare, 1652, Tar_
goviste ; 0 talcuire din evangelii, Bucurescl, 1678 ; li-
turgia slavona, 1680; Evangelikarul si Apostolul, Bu-
curesci, 1684; Biblia, 1688 ; Mineile, Buzeu, 1698;
apot vietile Santilor.
1) In timpul din urma monastirele se inmultesc, avend fie-care
averile sale donate de pioqi creqtini. Peste 16 monastiri ale te-
reI §i 47 inchinate la Muntele Atos §i monastirelor din Rume-
lia, patriarhiilor orientalef la Muntele Sinai, aducend aproximativ
un venit anual de 12-15 znilione lei v. Se regulit ea averile mo-
nastirilor terei ca si a Mitropoliilor §i Episcopiilor sti, se admi-
nistreze de Mitropolit i de logofatul bisericesc, avend fie-care
egumenul sell In 1847 se restring drepturile de administrare qi
se decide ca veniturile sa se verse in rasa Statultd, clandu-se
pentru cheltuelile episcopiilor cite 100 mil lei pe an qi pentru
mitropolii cite 200 mii lei.
www.dacoromanica.ro
 456

In Moldova esista din timpurl fOrte vechl monas-

tirile Neamtul si Bistrita din judetul Neamtul. Monas-
tirea Neamtul este intemeiata de calugarii Sofronie,
Silvan si Pimen, venitl de peste Dunhre ; iar Bistrita
de Alexandru cel Bun. Dup6 aceea s'a infiintat Mo-
nastirea Bisericanii. Monastirile intemeiate de calugArl
slavoni, ajung un focar al slavonismului. Mal in urm6,
influinta grecesca, le is de sub inriurirea slavon'al.
Tipografiile din monastirea NeamtuluI si din Iasi au
folosit mult literatul a.
Pentru imbogatirea literaturel au lucrat mult mitro-
politil Varlaam si Dosoteiti, call all stabilit die o
tipografie, in care s'ai.1 tiparit lucrarl importante
si intre care vom mentiona: «Cartea romanesca, de in-
vetatura al luI Varlaam» si «Psaltiread> lui Dosoteiti. De
asemenea renumitul mitropolit Veniamin. Costache.
Incepend cu Mateiti Basarab literatura bisericesa,
castig& pe terenul limbei patriei.
Cele mal vechi scrierl romanestl sunt manuscriptul
de la Voronet si acel al P saltirel scheeane, cars sunt
traduse in Transilvania dup& slavoneste; apol este
psaltirea Jul Coresi. Pe timpul Jul Mateiti Basarab se
traduc romaneste sfaturile ce Neagoe Basarab la da.
fiulul sell. Intre scrierile profane in limba roman&
aflam: Alexandria, Zodiile si FlOrea darurilor.

') In Moldova gasim monastiri inchinate Inca din timpurile

vechl. A§a sub Mateiii Basarab : Golia, Galata, Sf Sava, Pfingit-
ratI §i Secul. In Muntenia ; Tismana: Argmul, Govora, Bistrita,
Cozia, Snagov, Delul, Glavacioc, Rancliciovul, Mislea, Valea. Cot-
mena, Crildarugani, Bolintin, Campulung, Patocul, Gura Motrului,
Arnata, Tinganul 4i. Nucetul.

www.dacoromanica.ro
 457

Clerul si barbatil mai insemnali pe terenul

bisericesc
Pentru pastorirea credinciosilor crestini si pentru
.satisfacerea trebuintelor for religiOse, era clerul mirean.
Este cu grew sa ne. dam sema, cum era clerul inainte de
Tegulamentul organic, de si in legiuhile lul Constantin
Mavrocordat gasim unele indicil. Ceea ce putem spune
este ca putin interes se punea pentru educgtiunea a-
-celor ce intrat in cler, cat si pentru esistenta for ;
totusi este adeverat ca avea sä platesca adese -orT taxe
puse de domnl sat de kiriarhi, fie pentru sustinerea
scOlelor, care, piny la Gheorghe Lazar (1818) eraii
lipsite de spiritul national, fie pentru a marl veniturile
mitropolitilor si episcopilor. Timpul aduce sa, se dea
Ore-care ingrijire si pentru cler. Cu regulamentul or-
ganic se infiinteza seminarul din Bucuresti (1834) la
Inceput o scOld de gramaticl, apol cu un curs de 4 clase
si in cele din urma, dupa organisarea din 1892 cu
un curs de 5 clase, avend un curs inferior cu 3
clase la seminarul din Curtea de Arges1). Dupa in-
fiintarea seminarulul din Bucuresti, se infiint.ezd si
la cele-l-alte episcopil eke un seminaritl. De acum
Inainte se ridica si &rile impuse de Mavrocordat si
se obliga proprietariI sd dea fie-cdrui preot o portiune
de pament cat se da unul locuitor cu 5 vite. Tot de
acum preotil se scutesc si de orl-ce dare catre stat
Afacerile biserie,esti, in ceea-ce privea justitia, se regu-
1) Reorganisarea seminariilor in 1893 s'a facut de guvern, fiind
ministru de culte d. Tache Ionescu.
www.dacoromanica.ro
 458
*....1,..
lei de consistoril, earl se infiinteza pe lenga episcopil
Sl mitropolii.
Cu tOta situatia rea in care se gasea clerul nu lip-
sesc bisericel barbati destoinici, earl sä se ocupe cu lite-
ratura teologica, mai ales dupa infiintarea seminariilor,
pe lenga episcopil. In 1855, dup6 ideea domnitorulut
Grigore Ghica, 'el incepu esistenta seminarul din mo-
nastirea Neamtu lui, continuand pina. la 1860-61. Cum
seminariile nu puteau da clericil necesarl, se infiintara
asa numitele scOle catehetice. Clericil eraa supusi
jurisdictiunei episcopulul. Mitropolitul cu episcopit
aveati pina in 1865, pe Peng& alte afaceri, si casa-
toriile ; de la _1865 ele tree la ofiterul starel civile.
In ceea ce priveste literatura bisericesca si persO-
nele mai insemnate care s'ail ocupat cu ea, sa se vada.
la paragraful relativ de mitropoliile din Muntenia si
Moldova. Afara de acestia putem mentiona pe Radu
Greceanu, Dimitrie Cantemir, Ioanichie al Romanului.
Paisie, staretul de la monastirea Neamtului, Vartolomeiti.
Mazareanu, staretul monastirel Putna, care a tradus
liturgierul arhieresc slavon; Amfilohie al Hotinului, tra-
ducetorul unei geografil, ieromonahul Gherontie din.
monastirea Neamtului, care a lucrat mult cu mitropo-
litul Gregoriu; Sofronie Barbosul, renumit pentru elo-
610 sa ; Filaret Scriban si fratele sea Neofit; Melchi-
sedec, fost episcop al Romanului, unul dintre barbatil
insemnati at bisericel romane, care a scris mai multe
lucrari de valOre ca cronica Husilor
, ei cronica Roma-.
nulul, cum si diferite publicatiuni In analele Academiei-

www.dacoromanica.ro
 459

Pentru studiul istoriel bisericestl noT ne putem fo-

losi ca de ajutore literare pe ldng& scrierile de mar
sus si de ziarele Preotul (1861-65), Eclesia (1866-67),
si MonitoruL Oficial pentru partile relative la cestiune si
de istoria lui Kiriakos. Nu de putina important& sunt-
si lucrarile (monografil) studentilor teologl, cu care 'st
obtin titlul de licentiatl in teologie.

Propaganda Romel pentru a supune bisericile

din terile romane
In Muntenia.Biserica Romel era fOrte nemultu-.
mit& a Ora romdnesca nu era alipita la jurisdictia el
si ca nu primea doctrina sa. Scim ca Romanil au parasit
Transilvania si au venit in aceste locurl, Intemeind
principatele, numal pentru ca se scape de Ungurl, prin
cars Roma le impunea religia romano - catolica.
Necesitatile prin care treceati Principatele a lacut
pe domnitorl se primesc& cite °data pe misionaril Ca-
tolicl si Sa le lase posibilitatea de proselitism. Asa se
vede pe timpul lul Petru Cercel (1583), care era ne-
voit se fac& pe placul Romel, de 6re-ce avea nevoe
de sprijinul el si al statelor catolice vecine. Ast-fel se
esplic& de ce la Arges esista a episcopie catolica, care
era combatuta Ins& de autoritatea bisericesa ortodox&
ce depindea cand de Ohrida, cand de Constantinopol.
Incercarl de unire se ATM de pe timpul lul Alexandru
Basarab, care avea de satie pe Clara, ce era Tomano-
catolica si in- 1369 ofera. 6re-care drepturl misionari-
lor Romel. Sub Vladislav Basarab, se vede aceeasl
www.dacoromanica.ro
 C60

tendinta din partea papei Urban al V-lea. Papa Gre-

goriu al IX-lea restabili arhiepiscopia romano-catolica
a Milcoviel. Bonifaciu al IX-lea numeste un episcop
in Arges (1390), pe Francisc din ordinul Carmelitilor,
,ceea ce adevereste esistenta episcopiel, despre care
s'a vorbit mat sus. In 1400 episcopia acesta nu
anal esista, caci papa dice ca Keste fosta diecesa a
Argesulul». In ajutorul propagandel catolice folosise
mult si regil Ungariel. De cit nu puteau se reusasca
in Wile romine, de 6re-ce locuitoril tineati mult la
legea str6buna. Pentru administrarea catolicilor din
Muntenia si Moldova era in 1439 episcopul romano-
catolic al Severinului si al partilor Transalpine.
In timpul lui Mihnea (1507-11) Romano-Catolicil au
lost bine primiti in tera, dupe cum au fost si pe timpul lui
Cercel. Mihal Vitezul nu era contra catolicilor, de Ore-ce
imprejurarile politice '1 sileau ; totusi papismul nu facea
progrese 1). Gregorie Ghica pentru a putea dobandi
domnia se declara Ca primeste religia romano-catolica.
In timpul acestul domn s'a facut prima incercare de
a se construi o biserica catolica in Bucuresci. Tot
pentru romano-catolici fu si Serban Cantacuzen (1679-
88) si Constantin Brancovenu (1689-1714), sub care
s'a restaurat biserica for din Targoviste. Totusi epis-
copiile din Severin (1479) si a Milcoviel (1526) se
desfiinteze si el nu reman de cit cu citt-va adepti in
Campu-lung, Targoviste, Rimnic, Copaceni, Bradiceni
si Dragosutesti.

1) Revista Noug, l'I 91, o lucrare a d-lui G. I. Ionescu Gion

www.dacoromanica.ro
 461

0 incercare mat puternica se face pe timpul cind

Oltenia cade sub stapanirea Austriacilor (1718-93),
far& insa a reusi. Oare-care beneficil materiale si scu-
tiri de dart, capata Clerul catolic sub Alexandru Ipsi-
lante ; de asemenea sub Mihail Sutu.
Romano-Catolicii, cart is' avean un episcop la Ni-
copoli, '1 str6muta. langa Bucuresci, la satul Ceoplea.
In 1861 isi is sediul in Bucuresci, unde 'I are pina
asta -41. De citI-va ani episcopul din Bucuresci, si-a
arogat fara vre un drept recunoscut titlul de arhie-
piscop al Bucurestilor.
In Moldoval). Bis erica Moldovein'a fost crutata. de pro-
paganda papistaca. Nereucita papel Eugeniu al IV-lea de a
atrage in partea sa pemitropolitul de pe acelevremuri Gre-
gorie, nu '1 descurajaze 2). Obtinend adesiunea lui Da-
mian, la sinodul din Florenta, se pun bazele unirei,
care insa remane ideala, de Ore ce clerul ci poporul n'a,
primit-o si insuci subscritorii actului de unire sunt
a 'et retrage semnaturile, spre a scapa de furia
poporului. Pe Mg& acestea papil se folosira de pro-
paganda Iesuitilor, cart reusiraici coleain planurile
lor, dar nicl o data n'ail putut suite poporul din cre-
dinta strabuna.
Romano-Catolicil reucesc a inflinta episcopate la
Siret (1371) si Bacan (1401). Gel episcop la Si-
ret fu un Ore care Vareto. Polonil detean si ei spri-
jinul for Romei, dar nu pentru minoriti, ci pentru do-
1) SA se vada incerctirile de unire §i sinodul din Florenta, pag...
3) Inca de pe timpul lui Latcu (1365-74) Moldovenil eraii per-
secutati de regii Ungariei @i siliti a trece la catolicism. Calu-
garii minorki fricurti proseliti.

www.dacoromanica.ro
 462

minicani. .Episcopul dim Bacaii ingrijea si de episcopia

.de la Siret.
Sub Alexandra cel Bun romano-catolicil sunt favo-
risap, din causa ca cele 2 sap ale lul au fost cato.
tolice. Stefan cel Mare (14577-1504) de si apelase la
Roma in cite -va rinduri, spre a cere ajutor, totusi a
suslinut temeinic legea strabuna, ba locuitorii in tim-
pul sell erail asa de porniti contra catolicilor fn cit au
ucis pe un episcop al for in satul 04esti (Judetul Nem-
Iesuitii ajungend stapani peste Polonia, incep
a 'si intinde mrejele for in Moldova, pe timpul lui Petru
Schiopul, Rand de partea for si mitropolitul Gheorghe
dar numai impins de imprejurarile grele prin
care trecea Cara. Movilestii au dat intru cit-va con-
curs catolicilor. La Cotnari se afla un episcop catolic
si catolici din ordinal Franciscanilor. In 1662 era o
monastire romano catolica in Bacail, al carui episcop
era autorisat de down ca sa judece cestiunile de ca-
satorie dintre sass si unguri, iar dupa Miron Costin
episcopal din Bacati, avea titlul de episcop al biseri-
cilor din WO, tam. Moldova In 1.741 esista un epis-
cop al Bacaului. Atat Grigore Ghica cat si Joan Ma-
vrocordat all acordat unele privilegil romano- catolicilor.
De la 1750 incOce eful catolicilor din Moldova purta
titlul de (prefect,' caruia iesuitil i-au fault multe nea-
junsuri. El insa este favorisat de domnitori.
In 1815 divanul terel respinge cererea catolicilor
de a se stabili in Moldova un arhiereil latin,. ceea ce
se aproba si de Nita. In 1840 sa afla la Iasi un

www.dacoromanica.ro
 463

vicar apostolic aruime Antonio de Stefano, insk sede-

rea sa aci era neautorisata.
Fara a mai tine socotela de protestarile t6rel, vicarii
acestia continua a resida la Iasi, unde au un semi -
nariu catolic. In 13ucuresci se afla de asemenea un
seminaritl.
Cu tote sfortarile ce fac atat prin predice, cat si
prin scOle, Romano-Catolicil nu prea fac mare progres
in tarn, unde pentru a castiga proseliti unit dintre
preotil for ail luat unele obiceuri ale clerului local.
Este totusi in interesul linistel 161'0 de a se pune stavila
proselitismului catolic si a se controla scOlele catolice
de catre autoritatea inalta bisericesca, mai ales ca in
ele se educa fetele si, dupa cum dice apostolul Paul, bar-
batul se santeste prin femee.
Episcopia Bacaului esista pina in primele de-
cenit ale secolului al XIX-lea (1836), .de si numai cu
numele, de Ore-ce episcopil steteail in Polonia. Cel din
urma episcop este asa nnmitul Zabervani. De la 1843
se afla uin episcop in Iasi, cum s'a dis mai sus, si
.care 'Arta titlul de episcop in partibus.»

Impartirea Moldovel in Episcopil

Episcopil titularl
Iata episcopiile care formati Mitropolia Moldovel dupe
-1700 :
1) Suceva, de care depindea Harlaul, Nemtul,
Carligatura si Orheiul.

www.dacoromanica.ro
 464

2) Roman, de care depindea Vasluiul, Putna, Ba-

caul, Tecuciu, Tutova si ('ovurluiu.
3) Husi cu Falciul si cite-va orase de peste Prut..
4) Radaup de care depindea Cernautii, Dorohoiu
si Hotin.
In Eparhia ProilavieT era Mitropolia Bral lei cu distric --
tele Braila si Covurluiul, si parte din Basarabia.
Asta Mitropolia are in dependinta de ea : 1) Dis-
trictele Mitropoliel si 2) episcopiile de Roman, Husi si
Dunarea de Jos 4).
Pe langa episcopi si Mitropolia sunt si episcopi titulari,
earl erail streini si venitl in calitate de inspector) at
monastirilor din tera, inchinate Santelor locurl. In tell.
insa nu se da titlul acesta, de cit dupe ce se lepada de-
tOte drepturile ce le avea 2).
A cesti arhierel titular) aveii sa administreze monas-
tirele si cum acestea erati inchinate locurilor Sante,
pentru a nu se aduce vre-o jignire autorita0 episco-
pale din tern, era neaparat necesar ca sa se desbrace
de on -ce drepturi ar fi avut in tern.

Istoria Mitropoliel Transilvaniel

Starea Romanilor din Transilvania nu era imbucu-
ratOre. Catolicii cautaii din timpurile cele mal vechi
(suta a XIII), cu on -ce chip a'l atrage in partea tor.
Poporul resista, de si nobilimea trece de bun& voe
Actualmente la Iasi este mitropolit I. P. S. Iosif Naniescu;
la Roman este episcop P. S. Inocentiu Moisiu, la Huai, P. S.
Silvestru Balanescu §i la Dunarea-de-Jos, P. S. Partenie Clinceni.
2) In 1819 §i 1826 sunt douo casuri de cereri de acestii naturii.
www.dacoromanica.ro
 465

la catolicism, pentru ca ast-fel sa OM mat bine stOrce

pe terani, dand mana cu Unguril ').
Atunci poporul fuge din calea cotropitorilor de nem
si de Leger. CeY remas1 nevoind sa se supuna a trece
la catolicism, sunt persecutati In trite chipurile; ba in
1575 se decide ca. «secta Romanilor atat va sta in tara
cat vur voi nobilil si principele Ungurilor.2.
Pe langa catolicism In Transilvania strebatu si cal-
vinismul, care fu imbratisat tot de nobilt ast-ferca, din
punctul de vedere al religiunel, nobilimea era de tot
nestatornica si se alipia la acea confesiune, care 'I
da garantil pentru purtarea tillurilor de nobleta. In- .

cercarile ealvinilor de a atrage poporul in partea for

sa ved din faptul traducerel in limba romana a ca,
tehismulul ortodox 2) si a cartilor bisericesti in timpul
1131 George Racoti (1631-48) Aceste card sunt : Ca-
zania lul Coresi (1546--60), Tetravanghelul si Faptele
Apostolilor, traduse de Coresi, Psaltirea din 1577 si
Cazania de Brasov din 1580. Alitropolitul Ilie Ioresti
(Torist) in 1643 is' perde scaunul pentru ca n'a vroit
se dea aprobare catehismulul calvinesc 3). In locul
set' este aezat
,
un Ore care Stefan Simon (Simi-
onovich, intarit de Racoti la 10 Octombre 16 1.3,
dandu-i-se sub a sa pastorire : Alba, Krasna, Solno-
kul interjpr, Kluj. Tarnava, Dobaca, Turda, Barsa, KM-
ra, Bistrita. Orastie, Alamor, Hateg, the, Ilineclera, Kris ;

'1 Baritz Gh., Transilv. 1874.Cipariu, Act. si fragm.

'4 Editia prima s'a perdut. 0 alta editie' este facuta in 1657.
8) Jorist este destituit de sinodul preotilor romftni. Vedi sin -
cal III, 37-40; Cipariu, Arhiv. p. 611.
30
www.dacoromanica.ro
 466

iar in Fagaras numal ce 'I va invoi, episcopul reformat.

Mitropolitul Stefan fu nevoit se subscrie un act in 15
articole, prin care era indatorat a nu esi din margi-
nele angajamentului ce isi lua, intre care articole era
unul (al X-lea) prin care se obliga a id sa pe preoti
si mireni a trece la episcopia reformats, de
vor dori acesta si un altul (al XI-lea) ca la sino-
dal ce va tine In fie-care an, va asculta de
episcopal reformat. Acest mitropolit a condus bi-
serica 8 ani (1643-1651). De la el ne-a remas o
traducere in limba romana a Testamentului Nou, ti-
parit la Alba Iulia in 16481). Lul Stefan urma Da-
nill (1651 61), care avu sa sufere tot aceasl stare
nenorocita pentru biserica2). In 1566 se urea pe scaunul
mitropolitan Saba I Brancovici (1.656-80), What
destept si invetat, de nem sirb. Prin prietenia ce legase cu
principele Acatius Barcsai si cu Mihail Apafi reusi a face
ca biserica romana din Transilvania sa se bucure de mai
multe privilegil, care insa nu deteati nici un benefi-
cia in partile unde veniturile se micsorati prin scuti-
rele ce se faceati preoillor 3). Saba opunendu-se unel-
tirilor Calvinilor fu pant la curte si in cele din urma
tratat forte barbar si aruncat in inchisOrea de la Blaj,
de unde nu putu scapa de cat prin mijlocirea lui
1) Tot mitropolitului Simionovici i se impunea ca serviciul di-
yin se-1 facrt in limba romana, pentru ca cu modul acesta sa dis-
truga pe Romani de la unirea cu ortodoxii si a face ca sa se
produce eresuri intre Romani" cum dice Papiu Ilarian in Istoria
Rom. din Dacia Superiors, Viena, 1852.
') Se dice, dar nu se scie cu siguranta, ca Daniil amarit a
venit in Muntenia.
8) Harmuzacki, Fragm. II, 4 sqs.

www.dacoromanica.ro
 467

-gerban ,Cantacuzen, principele Munteniei, Vrajmasul

s6t1 fu cu osebire superintendentul calvin Tui-
feius, (Tofeu), care reusi in lipsa sa din tell, find dus
in Rusia, sä adune ajuttire pentru redidirea biseri-
cel si resedintei sale ,episcopale, ce fusesefa arse de
Turd si Mari, si sa atraga in partea. sa pe proto-
popi ; dar fu destituit tot prin sinodul preotilor
romani. Dupe Saba urmez'a. Varlaam (1687), iar in
1688, term resboiul inceput de liga sAnta.
contra Turcilor, in favorul Austriacilor, acestia prin
pacea de la Carlovitz (1699) devin stApanl asupra
Transilvttniei, administrand-o prin principl numitl de
el, call purtaa titlul de principl al Ardelulut Varlaam
a fost santit episcop de atre Mitropolitul din Tergo-
visteapurtand titlul de Mitropolit si Arhi-episcop
al sante' Mitropolil a Belgradulul, Vadului, SilvasuluI,
Fagarasulul, Maramuresului si al episcopilor din tera
unguresca 2). De si Varlaam era credinceos corOnel
habsbnrgice, tot4 n'a putut se dobtindesca imbuna-
taltirea necesara pentru linistea si prosperarea bisericeI
sale. Prin diploma lui Leopold I din 1690 se acorda
natiunel Illirice si bisericel de rit oriental mai multe
beneficil si inlesnirl, ILA inse a se putea bucura de ele,
de Ore-ce aftandu-se intre catolici si calvinl nu stiau
incotro se apuce de prigonirile lor. Cronicarul ungur
Cserel merge mai departe si afirma ca insusl imperatul
. ') Stintirea episcopilor din Transilvania se faces. prin Mitropo-
litul din Muntenia, care era privit ca Exarh al Patriarhului din
'Constantinopol. Vedi Cron. Valah. pag. 19, 20, 21, 22 §i 24.
2) Acest titlu este vedut in Molitvelnicul din 1689, Belgrad.

www.dacoromanica.ro
 468

a scris generalului Rabutin, pentru a nu esecuta edic-

tal dat de el, in favorul Romani lor 1).
Lui Saba urma Mitropolitul Teofil (1692-1697),
Mrbat devotat bisericel sale, dar in urma castigat in
partea Catolicilor, pentru care adura sinodul din
1697, care in sedinta de la 21 Martie, dupa ce es-
pusese tote neNoile si greutatile prin care trecea bi-
serica sa, cere si obtine unirea cu Roma, primind
invetatura ca «Papa, este capul vegut al intregei bise-
rici» (primatul papal), ca. «la Euharistie se pOte intrebu-
inta azima» cca esista purgatoriu .1> si «adaosul Filioque»
la Simbol. In 4 Martie 1695 imperatorul Leopold I
reinoise diploma de mac inainte si acordase arhiepis-
copului serbesc Arsenie Cernovici mai multe privilegii.
de care insa nu se pot bucura de cit ROmanii din
1 enopolia, Lugos si Oradea-mare 2). Unirea de la 1.697
. nu este espresiunea adev6ratei dorinte a poporului, de,
aceea nice nu este temeinica ; ba, preotimea adunata
la Alba-Iulia, nu se multumeste cu primirea celor patrzz
puncte, ci cere in schimb asigurare de la imperatul
ca : 1) nu va fi vre-o deosebire intre preotil romans,
earl se vor bucura de aceleasi drepturi ca si cei-l-alti preoti
din imperiti, 2) ca acesti preoti vor fi in 'ascultare nu-
mac de episcopul for si 3) ca fie-care din el va avea
casa parohiala, in localitatile unde se aflA biserici. Cu
Vita unirea facuta linistea nu se putu dobandi, de si
Romanil credeail ca prin ea vor scapa de asupririle
calvinilor. Poporul roman tinea mac mult la religia.

') Hurmuzaki, Fragm. P, pag 2S.

') Hurmuzaki, Docum. asupra Ist. Rom. V, 440.
www.dacoromanica.ro
 469

strabuna, de cit la apropierea ce se Meuse de catolici.

In Iuliu 1697 muri Teofil si in locul lui se urca pe
scaunul metropolitan Atanasiu Anghel (1697-1714),
care isi primi sacrarea de la mitropolitul Ungro-V1a-
hieil). La inceput Atanasiu parea favorabil Calvinilor;
in urma trecu cu totul in partea catolicilor si la 7
Octombre 1698, un sinod, tinut sub presedentia sa,
aproba unirea facuta la 1697, numal in ceea ce pri-
'vesce primatul papal. Imreratorul Leopold prin decr'e-
tul set din 16 Februarie 1699 aproba lucra'rile sino-
{Willi din 1698, dand preotilor units aceleasi drepturi,
pe care le aveati si cel catolici ; pe cand ortodoxil re-
maneati tot iobagi, in urma unei decisiuni a nobili-
mei, luata in dieta de la 8 Septembre 1699. Pentru
ca Romanil ortodoxi se fie lipsiti de preoti ortodoxi,
. guvernul intaresce cordonul militar, de pe la granite;

dar partea cu desevarsire mare a Romanilor ta res-

pins cu tote acestea unirea, a sangerat prin trecatori,
,ca sa'sI adu a. preoti, cad sari boteze copii si si-a in-
gropat mortil mai bucuros neprohoditi de cit sa pri-
miasca sacramente de la preotit unit12)». In mal multe
Orli ale Transilvaniel unirea a produs.un elect ret
si a dat nascere la impotriviri. Nobilii unguri erati si

T) Cu ocasia santireI sale de arhiereu, Atanasiu facu juramint

.chiar inaintea patriarhului de Ia Ierusalim Dosoteiu, care atunci
se afla in Bucuresci, ca va pastra cu santenie legea ortodoxa.
Tot atunci i se dete instructiuni in acesta privinta, pentru ca
ast-fel biserica din Transilvania sa fie in line te. Hirotonia sa
s'a fAeut la 22 Ianuarie 1698 in Bucuresci. SA se vadA condica
3litropoliei de Bucuresci, fila 19.
') Slavic!, Arddlul, stud. ist. Bucuresci, 1893, p. 35.

www.dacoromanica.ro
 470

el contra unirel si ajutail pe ortodoxi la resvratire,

tact sperati a'T avea in partea Calvinilor.
Biserica din. Transilvania era Inca in legaturl cu
mitropolia Ungro-Vlachiet Principe le Ion Constantin
Basarab daruesce bisericel arhiepiscopale mosia Mari-
senT din judetul Arges, pe langa alte lucrurl pretiOse
ce trimite lul Atanasiu (13 Juniu 1700). Cu trite a-
cestea nu aproba unirea cu Roma, proba ca episcopul
Rimniculul Jlarion, care era adept al unirel. este des--
tituit de un sinod tinut in Bucurescl ').
Un noti Sinod tinut la Alba-IuliaIn 4 Septembre
1700-1ua din noti in desbatere cestiunea unirel si
confirm& lucrarile Sinodulul din 1697, remanefid ca
ritualul si disciplina sa nu se schimbe 2). Tot in acest
sinod se primira un numer de .28 canOne propuse de
Atanasie. Imperatorul, pentru acesta straduinta a Id
Atanasiu, '1 primi Mee bine la Viena si '1 decora. Un
decret imperial din 19 Martie 1 701 regula ca Atana-
sie si eel dupa el, cum si preotil ce sunt de aceast
confesiune cu el, sa fie sub jurisdictia arhiepiscopulul
din Strigoniu.

Principatele Romane
Situatia Romanilor din acest timp este de tot ane-
voiOsa. Turcil in scopul de a aduna banl nu cautau
de loc la interesele Principatelor, care erati sub suze-
ranitatea lor. Trimiterea Fanariotilor in ,Tera, si purta-
') Cipariu, Act si fragm.
1) Actele Sinodului sunt subscrise de 54 protopopi si 1563-
preoti.

www.dacoromanica.ro
 47!

rea neomenOsa a acestora dovedesce in destul ca, in

zadar Romanii isi pusesera sperantele in el. Timpul
domniel Fanariotilor este un timp de sleire a Princi-
patelor, cad, cum dice Neculcea, Grecil mancau left
tot din vistierie si. Cate dregatoril la margine tot Gre-
cii le tineatV). Domniile nu se defeat"' de cat pe bani:
Domnul Munten detea bani spre a nu ffi stremutat In
Moldova. Acel din Iasi detea bani pentru a fi stra-
mutat in Bucuresci 2), si vici-versa. Amestecul Rusilor
in Principate nu avu mai bune resultate. Rusil, pro-
fitand de incurcaturile Turcilor, cauta sa le declare
resboit" pentru a nelinisti si pe Romani 3). Tot de in:
curcaturile Turcilor profitara si Austriacii, cars prin
pacea de la Passarovitz (1718), luara de la Turd mai
multe teritoril. Prin acest tratat li se dete si Olte-
nia 4), pe are insa o perde. la 18 Septembre 1.739
prin tratatul de pace de la Belgrad. Austria nu pri-
vea cu ochi buns asezarea Rusilor in Principate. Ea
negocia cu Turcia si la 4 Martie 1775 primesce res-
punsul acesteea ca consimte la cedarea Bucovinei, car
la 7 Martie acelasi an Se si inchee actul de cesiu-
ne 5). Gregoriu Ghica, domnul Moldovei, cade in cursa
9 Letopisete, II, 413.
2) A. D, Xenopol Ist. Rom. V, 65.
4) Un esemplu ni-1 da purtarea generalului Miinnich, care se
purta forte aspru cu boerii, nu vroi sa serute crucea cand i se
presinta cu evangelia de Mitropolit si rise de cuvintele Mitro-
politului : Domnul sa bine-cuvinteze intrarea si e§irea ta. Vedi
Hammer, Hist. de l'empire ottoman.
4) Oltenia avea 200000 Omeni in acest timp.
0 Iata cele patru articole ale acestui act : 1) Se cedeza pentru
tot-d'a-una Austriei paminturile dintre Nistru, hotarele Pocutiei,
Ungariei Qi Transilvaniei, §i de la marginele Transilvaniei la

www.dacoromanica.ro
 472

Turcilor, pentru ca se aretase contrar rapirel Bucovi-

neT si la 12 Octombre 1777 fu decapitat.
Ce fel era starea Munteniei, ne spune Dionisie
Eclesiathul, cand dice ca «averile monastirilor si ale
boerilor erail pe mainile lor, si nevoea era asa de
mare pe tera, ca nimenea nu mai gandea Ca va
scapa de turcV). De la 1788 si pan& la 1792
Principatele sunt ocupate de Rust si Austriaci. sufe-
rind forte Inuit de jafurile loll. De la 1792 incepe
a se arata influinla Francesilor, care detea sprijin Tur-
cilor, din motive interesate, iar nu din iubire, urand
puterile de la Nord. In timpul domniel de a H-a Ora
a lul A. Moruzi (1799-1801) se intampla neorandue-
lile IuT Pasvanoglu, din care reesi pustiirea orasului
Targul-Jiu si apoi a Craioven. Domniile 1uT Caragea,
Hangerli si Moruzi sunt uitate in timpul domniel lul
Sulu, carecomparativs'a purtat mai bland si mai
inlelepleste. Dupa 1798 Francia, care avea interese in

pariul Tesna cu satele Candreni, Stulpicani, Capul Codrului, Su-

ceva, Siretiu §i Cernauti . . .) 2) Austria nu va putea clidi
cetati in aceste localitati. 3) Se hotAresc granitele Transilvaniei
4) Orsova remane tot in stapanirea Turcilor.
') Dionisie Ecles, Tesaur de monum. cit. a lul Pepin, Buc.
1862, II.
D -1 A D. lenopol, op. cit. spune ca in Bucuresci poporul
.)
elcu osebire femeile mai uitail de relele stapanirei straine in
baluri §i petrecerile date de Nemti, ceea ce arata cat de jos ca-
zuse simtimentul national sub staptinirea grecOsca.
8) Zilot Romanul, 33-34 spune ca coprindend Craiova ca
int'o clips i-a dat foc din tote partile ; apoi s'a facut trupuri,
unit ducendu-se direct la metocul episcopiei. cu socotela sa prinda
pe caimacanul, altii au navalit asupra orasului dupa jajuri, altii
iarAsi pe la casele boeresti. Spun unii din cei ce au fort vedetori
prapadenii Craiovei ca asa indata all aprins'o, in cat socotea ci-
ne-va ca nu amenif o au aprins'o, ci foc din cer a cazut peste ea."
www.dacoromanica.ro
 473

Egipt, in timpul cand Napoleon I intreprinde lovirea

Angliel In coloniele sale din Indil, strica. prietenia
cu Turcia, care in schimb capata pe a Rusiel. Prin
tratatul de la 1802 insa Francesil se impacara cu Turcil,'
In schimbul stapdnirel ce obtineau asupra terilor romane,
uncle de acum domnil nu se pot schimba fara con-
simtimintul Rusiei. La 30 Noembre 1806 Mustafa Bai-
ractar cu 12000 de turd intra in Muntenia, dar la Fer-
bintl sunt batuti de rusi, carl la 23 Decembre in-
trasera in Bucuresti, avend conducetor pe generalul Mi-
loradovici. Tractatul de pace de la Tilsit leg. si mai
mult prietenia francesilor cu rusii. Prin tratatul Dar
.clanelelor de la 5 lanuarie 1809, Turcia se impaca cu
Anglia. In 24 Aprilie 1812 se trimite ultimatul lul
Napoleon catre Alexandru al Rusiel, dup6 care se in-
cepe vestita campanie din Rusia, ruina si intunecarea
gloriel lui Napoleon1). De la 1806 pana la 1812 tine
ocupatTa rusesca time de jale si grea cumpana pentru
Principate. Calugaril greci in acest timp furati fara jena
tot avutul monastirilor, iar rusii, protectorit romanilor,
-pe lenga alte neajunsuri ce faceati Principatelor, pa-
tronail aceste hotil. [Ina aci nu era nimic. Rapirea
rusilor merse pana a lua partea insemnata din Mol-
dova, Basarabia (1812). Cu anul 1812 terile romane
reintra sub suzeranitatea Porta Domnil Principatelor,
dupe invingerea lul Napoleon, se apropiara de Austria. Sunt
tusemnate domniile 1'11 Caragea (1812-19) si.Scarlat
'Calimah (1812-19) prin sfacerea codicelor de lee ce

1) Vedi Hist. univers. par Duruy.

www.dacoromanica.ro
 474

pOrta numele lor, dar pe care le publicara in greceste.

In 1821 se intempla revolutia grecesca, in care se
vede rolul romanilor contrar grecilor din Fanar si pur-
tarea nestatornica a tur- cilor. Revolutia luT Tudor Vla-
dimirescu este punctul de trecere catre o periOda de
desvoltar.e a poporulul roman si are multa insemnatate
in istoria acestul popor. Cu urcarea pe tron a lul
Ion Sturdza in Moldova si Grigore Ghica in Muntenia
(1822--28), se restabilesce domnia pam'entenA. In 1827
se infiinta in Bucuresci o societate literara, la a caries
forrnare a lucrat fOrte mult Constantin Golescu. Cultura
din timpul fanariot indrumeza intru cat-va pe roman!
catre cultura francesa 1). Domnil romani nu erail favo-
rabill rusilor, dupes cum nu putea suferi Mel pe greet
Calugaril grecT fura alungati si monastirile trec sub
administratia terei, dandu-le cate 100.000 lel pe an
din fie-care principat. In 1828, dupa intervenirea ru,
silor, domnii primesc porunci de la sultan ca sa dea
indarat grecilor monastirile. Prin pacea de la Adriaao-
pol (2/14 Septembre 1829) se decide ca domnil sa se alega
pe viata, afara de casurile de abdicare si destituire.
Ocupatia rusesca fu forte rea pentru Principate, care
ajung intr'o stare desnadajduita. In timpul acesta
(1828-34) se face regulamentul organic, lucrat de
comisiunile alese de generalul laltutin, acela care
spusese mitropolitului Grigorie, cand apelasa la mila
for pentru a inlatura jafurile; «Nu ne pasa sa stim
cine fac slujbele, Omen! sau dobitOcele, numal ordinele

') A. D. ..Yenopol, op. cit., VI, 35.

www.dacoromanica.ro
 475

sa fie esecutate.) Comisiunile alese pentru a intoc-

mi regulamentul sunt presidate de generall rust. Ion
Vacarescu protestand acesta procedare, contrara obi-
ceiului tarel, care cerea ca mitropolitul sa fie pre-
sedinte, este inlaturat din adunare si surghiunit. Re-
gulamentul organic este pus in aplicare Ia 1831 in
Muntenia si la 1832 in Moldova') Cu anul 1834 in-
cep domniile regulamentare si se continua. r Ina la
1848. In Muntenia de 1a 1834-42 domesce Alexan-
dru Ghica si de la 1842-1848, Gheorghe Bibescu;
iar in Moldova Mihail Sturdza (t834-49). in timpu-
rile lui Bibescu, ideile liberale luand avent, revolutia
isbucni in mai multe parti i la 11 Iunie 1848, dom-
nul este nevoit a iscaliconstitutia, care abroga dispo-
sitiunile regulamentului organic, si formeza ministerul din
N. Balcescu, Tell, N. Golescu. Stefan Golescu, Heliade.
si C. Roseti, dupe care la 14 Iunie se retrage in Tran-
silvania. Cat pentru Moldova, M. Sturdza face o serie
de reforme in tOte ramurile administratiet In 1844
se vota legiuirea prin care averea mitropoliei de Iasi
trece la departamentul bisericesc. Domnia lui Sturdza
este inriurita de Rusia prin consulul care '1 avea in Bu-
curesci. In 1848 are loc revolutia romanilor din Ardel
si apol in Principate, aducend cu ea redesteptarea .na-
tionals. Regulamentul organic este desffintat cu tOte
incercarile Rusiei de a '1 mentinea. Prin conventia de la
Balta Liman (1 Main 1849) Rusia in intelegere cu
Turcia, decide ca pe viitor domnii sa fie numiti
'I Sa se vada dispositiunile coprinse de el in bro§,ura (Regulam-
org," si Istoria Rornitnilor de d. A. D. Xenopol.
www.dacoromanica.ro
 476

rle acesta din urma pe un timp de septe ani. In Mun-

tenia vine domn Barbu Stirbel (1849-56), iar in Mol-
dova Grigore Ghica (1849-56), luandu-se decisiunea
de a se revizui regulamentul organic. Resboiul din
1853, care se finesce cu pacea de la Paris din 1856,
scOte Principatele de sub stapanirea turcilor si rusilor,
de si intru cat-va -remaneati. in Ore-care legatura cu
Turcia. Francia nu putin a sprijinit pe romans in do-
bandirea drepturilor ce avean. Incercarile partidului li-
beral, esit de sub tutela apas'abire a pravoslavnicel
Rusii, nu sunt incununate de succesul deplin de cat
in 1858, cand Principatele se unesc si sub conducerea
lui Alexandru Joan I Cuza incep o nou6 viata, pros-
pers si demna de un popor de ginte latina. Domnia
Principelui Cuza este insemnah prin mai multe im-
bunatatiri. In 1866 Cuza demisiona si Tera consultata
alese de Principe al ei pe Carol de Hohenzollern, alegere
ce se ratifica in urma de puterile Europene. Princi-
pele Carol dete proba de multa pricepere si barbalie
Pe langa indrumarea catre progres a Te'rei, sciu se faca
fats cu destula prevedere si cu mult curaj evenimente-
lor din 1877-78 si conducend la glorie armata ro-
mana in resboiul Ruso-Turc, ca aliat al Tarului Ale-
xandru II, obtinu pentru Romania independenta si
apol Regalitatea, la 14 Martie 1881. Pentru a vedea
dinastia Hohenzollern ca se perpetua pe tronul Ro-
manies, Regele Carol isi designs de urmas pe nepotul
Seu Ferdinand, principe de Romania, care prin case-
toria ce fa' cu cu principesa Maria de Marea-Britanie,
lega relatiunile Romaniel cu Statul Britanic si Rusia
www.dacoromanica.ro
 177

Asta-dl principele de corona are un fiu, botezat in re-

ligia ortodoxa. purtand numele de Carol.

Papii din timpul din urma

Clement al XIII-lea (1:58-69), urmetorul lui
Benedict al XIV-lea, este de putina insemnatate. Tot
ast-fel si Clement al XIV-lea (1769-74). Lui Cle-
ment al XIII-lea se datoreste reconstruirea Civitel Vecb1
si lucrarile Panteonulul. Forte sever, el opri pe de-
ricl de a merge la teatruri. Clement a sustinut pe Ie-
suitl cu trite ca regele Franciel si Parlamentul s'atl
pronuntat contra lor. Ordinul este desflintat sub Cle-
ment al X1V-lea, in interesul pacel si a linistel cres-
tinatatil. Acest papa este un om fOrte bun si un amic
al tolerantei.
Biserica Romel se ridica prin Piu al VI-lea (1775-99),
care se °cup. atit cu inbunatatirea administratiel biseri-
cestI si a Clerulul in genere, cit si cu infrumusetarea_
Romel prin organisarea museulul pioclementin.
Piu al 'VII-lea (-1823) si Leon al XII-lea
(1823-29) incercara de a da Iesuitilor tota puterea de
care se bucurau in timpurile for de splendOre, sciind ca
prin autoritatea ordinelor religiOse, papaliiatea va putea
trage beneficil marl, papil acestia del tot sprijinul
pentru ca ele sa se ridice la o stare cat de infloritOre.
Gregoriu* al XVI-lea (1830-46), care urma, lui
Piu al VIII-lea (1829-30), avu o multime de ne-
multumirl in timpul pontificatulul sett Spiritui de care
ere.' insufletiti Italienii, lovea fOrte mull interesele
www.dacoromanica.ro
 478

papel. Nemultumirea ce aveau de Roma, ajungend

pana a da nascere la turburarl si revolutiuni, se in-
telege ca Gregoriu al XVI-lea trebui se aiba destula
mahnire, mai ales ca vedea drepturile bisericel ata-
cate. Supararea papel era si mai. Mare, find -ca spiri-
tul do opositiune 'I intalnea in Francia, Austria si alte
terT, uncle catolicii aveati alta data destula influinta.
In 1846 se urca pe tronul pontifical Piu al IX-lea,
continuand a avea carma, bisericel pana in 1878.
Situatia in Roma era mai inrautatita acum de cit sub
Gregoriu al XVI-lea, cu tdta incercarea panel de a
calma spiritele prin blandeta si prudenta sa.
Papa in urma revolutiel din 1848 parasi Roma si
nu se intOrce de cit In urma interventiei Franciei.
care trimisese in acest stop pe generalul Oudinot cu
25,000 Omeni. Linistea luT Piu al IX-lea merse pina
in 1860 cind regele Victor Emanuel is papalitatil mai
multe posesiuni. OnT ce incercare a papei nu are
nici un resultat satisracetor. Garibaldi era in frun-
tea miscarei, pentru a lovi in papa. Dupe 1867 papa
nu remane de cit cu resedintele sale din Vatican si
Latran. De atuncI papa a protestat merea contra spo-
liatiunelor, asa numite de el, ce i s'a facut, ,fara ins&
a obtine vr'o satisfacere. Pentru a nu consimti, tacit
la actele sevarsite in dauna puterei papale, Piu al IX-lea
refusa se primesca suma de 3225000 lel, ce i se re-
cunoscu anual prin o lege din 1871 1).

1) De Qi in 1804 papa primi cererea lui Napoleon I-iii Bona-

parte de a'l sacraf imperator al Franciei, totu§i in 1809 raportu-
rile intre el §i imperator sunt atit de rele, in cit statele pontifi-
www.dacoromanica.ro
 4:9

Sub acest papa se primi de catre un sinod adunat

in Vatican (1868) infailibilitatea papel ca o dogma a
bisericel romano-catolice, de si se facu mare opositi-
une din partea sinodulul contra acestel false doctrine.
Primirea infailibilitatil adaose un nou punt de acusa-
tiune Romel si 'I causa pe langa o suma de proteste
din partea clerulul apusan si oriental, itricarea rapor-
turilor cu statele in care Roma avea pina aci legaturI
de prietenie, cum d. ex. in Prusia si Austria.
In 1878 urma lul Piu al IX-lea papa Leon al
X171-lea, om drept si cu multa prudenta, dar in a-
celasI timp un aprig sustine'tor al drepturilor si pre-
rogativelor papale. Prin diferite enciclice, Leon al XIII-lea
sciii se dea proba priceperel sale.
In timpul din urma s'a alipit de republica Franciel
si prin unele concesiunl ce face sI-a asigurat prie-
71

tenia guvernulul frances. In Germania ca si in Austro-

-Ungaria partidul catolic este destul de considerat si
guvernele Terilor simt necesitatea de a lucra in inte-
legere cu r presentantiT catolicilor.
De si batran papa este Inca in putere si nu lasa

tale sunt unite la regatul Italiei. Escomunicarea papel are de

resultat ca clerul frances trebui ea se desparta de papa si sa se
unesca cu imperatorul. Sinodul din Paris de la 1811 is decisiu-
nea ca Mitrorfolitii, in casul cind papa n'ar respunde timp de 6
luni de la alegerea episcopilor, pate se'i sacreze, fara vre-o alto
autorisare. In 1814 se fitcu un concordat al imperatorului cu
papa, prin care se jigneaii multe din prerogativele papale, dar
pe care papa 'I primi, pentru ca in urma se'l renege.
Concordatul coprinde 17 articole qi are inca putere in Francia.
Papa are un puternic sprijin in cardinalul Lavigerie. Mouse-
niorele Freppel este iar6li un barbat destoinic de a tinea sus pres-
tigiul bisericel.
www.dacoromanica.ro
 480

nicl o ocasiune pentru a se presenta lumei catolice,

aratandu-I ca este in stare de a tinea cu demnitate
inalta insarcinare de sef al catolicilor.
Rationalismul
Inamicii crestinismulul incercara a'i da o lovitura
puternica in numele dreptel judecatl. Nu era la ince-
put vorba de a nimici crestinismul, cdcI nu se puteati
incerca direct la acesta. Ei insa cauta toe alte cal se'si
ajunga scopul. Deci, se adresaze la istorie si critic&
sere a face lumina, pe care o doriatl. Aceste mijlOce,
care ne dau adeverurile asa cum ele au fost, sunt in
mana rationalistilor o arma puternica contra adeveru-
la L. Schmidt si L Chr. Edelmann in 1731 se sfor-
taze a dovedi ca crestinismul n'are nicl o inriure-bine-
facelOre. ba din contra tine in loc mintea si o face a
remane tot in starea de ignoranta din timpurile de
copilarie ale omenirel. Diferitele fapte miraculOse ale
Mantuitorului stint tagaduite de rationalists, cu deose-
bire de Reimarus. Universitatile chiar devin centrul
doctrinelor contraril crestinismulul, dand ast-fel nas-
fere unuI curent ce face opositie sistemateca biseri-
ceI1). Necredinciosii se inmultesc in Francia sub Lu-
dovic al XIV-lea si Ludovic al XV-lea, luand in sprijinul
for curentul filosofic al timpului, cum este scepticismul
Universitatile din Lipsca, Halle §i Goettingue sunt in frun-
tea celor-l-alte in respandirea teoriilor anticre§tine, cu tot edic-
tul din 178, care cauta se punk sfar§it directiunei acesteia.
periculose. In Austria Illuminatii" infiintand societatea for in
1775, fac un progres destul de mare piny in 1785 cind un decret
regal opre§te acesta societate de a esista.
www.dacoromanica.ro
 483

lui Fontenelle si Bay le. Mai cu deosebire purtarea in-

corecta a clerulul malt romano-catolic, pune in posi-
tiune pe Montesquieu, Voltaire (1694-1778), Diderot
(1715-84) si,J. J. Rousseau (1712-78) ca atit In vorba
cit si in scris se atace pe representantil bisericei si cu
e% biserica -si insusl crestinismul. Rationalistil reusiati
a strange in jurul lor pe credull mac ales prin apelul
ce faceau la stiinta si prin primirea cea buna ce o a-
ratail acelora, cart luau parte la discutiunile si discur-
-surile lor. Mai periculos a lost Renan in Francia, care
prin scrierea sa K Viata lul Iisusz (1863) si altele ce
aiz urmat acestiea, a ca.'utat sa Inegresca in ()chi% lu-
mei nu numal pe urmasil lui Christos, dar chiar pe
El insusi, luandu-1 caracterul de Dumnecleilsi nelasan-
du-1 nimic din aceea ce biserica crestina recunOste in
persOna si doctrina sa.
Incercarile Rationalistilor n'ail avut succesul dorit.
Ele dati putere Rome% ca sa se ridice din starea de
ma% inainte si prin stiinta. si devotament catre bise-
rica se dovedesca na.zuintele periculOse ale acestora.
Scriitorii romano-catolici adusera mare serviciil bise-
rice% lor. Chauteb.ubriand, (t 1843), Ravignan (t 1858),
I. A. Moehler (t 1838), Lamennais (t 1854), H. Glee
(t 1840), J. Perrone (t 1876), Gousset, L. Hug (t 1846),
B. Welte (j- 1885), J. J. Doellinger (1- 1890), K. J. He-
fele, P. Martin (f 1890), Freppel (t 1891) 1) si alts bar-
bat% insemnati pusera tot talentul si sciinta lor, pen-
tru ca prin predicele si scriirile ce au dat la lumina
i) Sä se vaza asupra tuturor biografiile ce se gasesc in scrii-
rile romano-catolicilor din timpul din urma.
31
www.dacoromanica.ro
 484

se inlaturepe cit posibil curentul gresit al acelora

ce subminaA crestinismul, aratand lumel doctrinele
crestine asa cum sunt si folOsele ce le trag pop6rele
din urmarea lor.
Intre scriirile barbatilor, contrari crestinismulut, cart
formeza 'literature anticrestina vom mentiona
Crestinismul tot asa de vechiii ca si creatiu-
nea" 'de Tindal (1720), Fragmentele din Wolfen-
biittel, publicate de Lessing, o scriere asupra plura-
l/tat/1 lumilor de Fontenelle, Dicrionarullul Bayle,
Lettres persanes de Montesquieu, Lettres anglais
de Voltaire, Lettre sur les aveugles A r usage de
ceux qui voient de Diderot, l'Encyclopedie (1751-
72) la care lucrara mat multi bArbatt de val6-
re, De 1' esprit de Helvetius, Emile, de Rousseau, etc.

Biserica Romans In timpul din urma

In urma tratatulul din Paris si a reusitel Roma-
nilor de a uni principatele, Romania incepe o alts
viata, are alt rol in concertul, -t6rilor europene, si
incetul cu incetul paseste catre un viitor dernn
de numele urmasilor lui Traian. Hi:Ikea Moldovel cu
Valahia le. da puterea de care aveail nevoe spre
a scapa de sOrta de pin& aci.
Pe cit de inainte merse desvoltarea T&el pe tere-
nul laic, pe atit de indarat remase pe acel bisericesc.
Mal mult, fostul domnitor Alelcandru Ion I-itt Cuza,
uita ca pentru prosperarea 1,6rel sale era necesitate
de a asigura positia bisericel. Amestecul mat departe
www.dacoromanica.ro
 485

an afacerile direct eclesiastice, cu nurairea prin decret

(iomnesc a episcopilor, Cuza apare its fata istoriet
,ca un domnitor ce a impietat asupra drepturilor bisericei.
Apol, sub pretext Ca averile lerel se duc in streina-
tate, MIA ca .tera se beneficieze, secularizaze averile [no-
mastiresti, fara a stabili, ca din veniturile for sa se
reserve un fond bisericei, spre a putea fi puse in po-
sitiune de WO- crea o sOrta, conform cu necesitatile
timpulul. Ca nu interesul unei bune administratiuni a
averilor monastiresti era gandul domnitorulul Cuza,
se vede si din actele arbitraril cu care a supus juris-
dictiunel statului :monastirile din Moldova, ce se ad-
ministrati prin ele si in folosul for si care nu er'
inchinate Grecilor, dandu-le in schimb un bugetanual
aprOpe de tot insaficient. Protestul energic al Mitro-
politului Sofronie, are drept resultat depuneyea sa din
scaun si trimiterea sa la M-rea Slatina din Judelul
Suceva.
Pentru a ,ar6ta ca nu da indafat fata de protes-
tarile ierarhiel bisericesci, Cuza in 1.865 numesce el
singur pe Mitropolitul Moldovel si pe episcopil din Bu-
zeti, Arges, Roman, HIV. si Dunarea de Jos 1). Cuza
.a inflintat un sinod mixt, pentru resolvarea afacerilor
bisericesti, si la alegerea membrilor ce'l compuneati.
') Episcopia acesta a Dunarei de jos de la 1864 infiintata din
districtele Basarabiei de sud (Belgrad si Ismail) date la 1856
Ronaniel, si din districtele Covurluiului §i Brailei, luate 4e la,
episcopiile de Husi 5i Buzeii, continua ast-fel pina la 1880, dud
resedinta episcopiei se stramuta din Ismail la Galati, de ore -ce
partea din Basarabia fu luata de Rusi, in schimbul Dobrogei
,care actualmente cu Braila si Covurluiul formeza episcopia a-
cesta, avendu-si resedinta in Galati.
www.dacoromanica.ro
 486

era admis principiul electivitatii. Tot el a dat prima

impuls pentru autocefalia bisericel.
Cu urcarea pe tron a principeluI Carol I-iii de.
Hohenzolern se indreptara relele administratiunel in
ceea ce priveste biserica. Prin Mesagiul Sett din.
Iuniu 1866 `domnitorul declara ca va readuce bi-
serica pe basele el canonice. Biserica romana este
declarata, de dominant& prin Constitutiane, este- nea-
tarnat& de vr'o autoritate streina, avend numal a "'As-
tra unitatea dogmelor cu biserica din Constantinopol.
Prin legea organic& a bisericel se institui un sinod,.
compus din opt episcopi eparhiotl si opt arhierel ti-
tulari , care sinod are jurisdisctia asupra bisericel.
Decembre 1872). Dupe acesta lege Mitropolitil si epis-
copil se aleg de marele colegiu compus din membrit
Santulul Sinod, din deputatl si senatorl, cu majoritate-
de voturi si sub presedentia Mitropolitulul Primat ')..
Alegerea se intaresce de Domnitor (asta-ql Rege) sip
el 'I face investitura, cand '1 da carja episcopala. Mi-
tropolitil trebue se fie romanl din tera.', avend etatea.
de 40 anl, indeplinind aceste conditiunl si episcopii si
arhiereil. Lucrarile Sinodulul se fac cu majoritate de-
') Prin legea organic& modificat& in 1893 se prevede ca arhie
rea nu se pot alege de cit dintre licentiatil sau doctorii in teo
logie de la o facultate ortodox& Qi dupa ce numerul membrilor
sinodului va ajunge a .fi de unspredece licentiati sail doctori,_
nu se vor mai alege nice episcopi dintre arhiereil netitrati. Mo-
dificarea facuta era ceruta neaparat, de ore-ce in legea de la
1872 se prevedea urcarea pe scaunul episcopal, dupe 20 ani de
la promulgarea ei, numai a titratilor pe (And arhiereilor le rasa
ufia liberal de a se alege si far& titluri. Asemenea dispositie era
o scilpare din vedere, care strica iconomia legei, sciut fiind c6..
episcopii se aleg dintre arhierei.
www.dacoromanica.ro
 487

wotuit Si la sedinta trebue se asiste cel putin dol-spre-

,clece membri. La desbaterile Sinodului is parte si Mi-
nistrul Cultelor, data este ortodox, si are numal vot
consultativ '). Sedintele Sinodulu1 se deschid si se in-
chid prin decret regal. Sinodul sine sedintele sale de
doue on pe an : Primavara si T6mna. Sinodul consti-
tuit pe baza legel organice a facut mac multe regula-
mente privitOre pe bunul mers al administratiunei
Clerului, de care numal amintim aci, fara a le spune,
find prea restrins cadrul nostru.
Clerul si instructia sa.Legea Clerului. Pina.
in anul scolar 189394, din causa unel dispositii a
ministrului de Culte Tell, Seminariile aveaii o pro-
grama ciuntita, scos find din ea limbele moderne
si sciintele fisice si matematice. In anul acesta scolar
s'ati reorganisat seminariile si s'au pus pe un piceor
de egalitate cu cele-l-alte scOle. Numerul for s'a redus
la doue superiOre: unul la Bucuresci si altul la Iasi, a-
-vend fie-care cite cinci clase mai sunt apol doue in-
feriOre cite cu trei clase, unul la Curtea de Arges si
altul la Roman. De o cam data a remas si Seminarul
de la Rimnicul Valcei, avend si el trei clase.
Clerul mirean, care suferea din causa nesiguran-
lei in care se gasea si a rebel sari de cersetorie, fara
a'si avea un remufierar fix, ci lasat la voea crestinilor,
dobancli in 1893 legea, care stabileste modul alegerel,
salariile, obligatiunile sale si da un impuls catre o
esvoltare culturala, de Ore-ce stabileste categorii, re-
munerand pe preoti dupa titlurile ce au. Prin legea
1) Cfmd nu este ortodox este suplinit de un alt ministru.
www.dacoromanica.ro
 488

acesta Statul isI reserva sie-s1 o parte din controlu[

ce pina aci era reservat esclusivamente numai biseri--
eel, si, lamurind pina unde se intinde autoritatea laic&
si cea bisericeasca, arata in acelasl time posibilitatea
de a. lucra impreuna si a concura la binele bisericer
nationale.
Legea Clerulul este un inceput bun. Ea ne da spe--
ranta ca cu timpulcu scaderea num'erului mare al
preotilor care este asta-di ne vom gasi in placuta po-
sitiune de a vedea pe preotul roman in starea aceea
de a representa cu Vita demnitatea nobila misiune ce
are in societate.
Tata in intregimea for atit legea cit si regulamentul
pentru punerea el in aplicare :
LEGEASUPRA
CLERULUI MIREAN BSI SEMINARIILOR
---4.--
CAPITOLUL I
Parochiile i personalul for
Art. I. Numerul parochiilor din tota tera se fixeza la 297 ur-
bane 4i 2.734 rurale.
Tete bisericile din ter S, afar de Mitropolii gi EpisRopii, fac-
parte dintr'o parochie.
Nu fac parte din parochil bisericile de in monastirile gi schi-
turile de monachi gi monachii car)", conform regulireI Sf. Sinod
din sedintele do la 8 si 9 Decembre 1888, nu sunt biserici pa-
rochiale.
Art. 2. Parochiile de car)" se vorbesce in art. 1 aunt cele fixate-
de Sf. Sinod in edintele sale de in 8 §i 9 Decembre 1888.
Se va putea modifica, inainte de punerea in aplicare a acestei

') Legea este sanctionata cu inaltul decret regal No. 2230 din 29
Maize 1893, publicat prin Monitorul Oficial No. 47 din 1 Iuniu 1893-
www.dacoromanica.ro
 489

logi, de cetre Sf. Sinod, in acord cu ministerul, circumscriptiunile

parochiilor, fern ins& a imputina numerul lor.
Norma dupe care se vor putea face modificarile va fi, pentru
parochiile rurale, pe cat posibil, comuna ; ear pentru cele urbane
numerul de 4150 !amilii minimum.
Dupe punerea in aplicare a acestei legi nici o mcdificare nu
se va putea aduce acestor parochii de cat prin lege. In casul,
1110, in care se infiinteza o comune none, de acord cu Sf. Si-
nod, se pOte infiinta o none parochie prin simplu decret regal.
Art. 3. Bisericile sunt parochiale i 'filiale.
Bisericile filiale, care se gesesc in alte catune de cat biserica
parochiale, se vor intretine si de ad inainte.
Art. 4. Nimeni nu pote infiinta o biserica none de cat cu voia
episconului respectiv si a ministerului cultelor, ri cu obligatia,
dace acea biserica nu se zidesce ca sa inlocuiasca o bisericti pa-
rochiale, sau una din filialele prevedute la art. 3, din. II, ca acel
ce o infiinteza se asigure un vent suficient pentru intretinerea
bisericei, 4i a personalului el, conform acestei legi. '

In aceleasi conditiuni particularil pot, cu autorisatia episco-

pilor respectivi si a ministerulut cultelor, lua asupra' for o bi-
serica filiale.
Paraclisele §i bisericile particularilor nu intre in numerul bi-
senior parochiale sail filiale. Ori-cine p6te face asemenea pa-
radise sail biserici particulare cu autorisatia episcopului respec-
tiv. Cand insa particularii voesc a avea la paradise sail biseri-
cile particulare un personal clerical permanent, deosebit de acela
al bisericilor in parochie, ei vor fi datori a se supune obligatiu-
nilor coprinse in acest articol pentru tee ce doresc sa infiinteze
biserici noui.
Art. 5. In fie-care parochie va fi un preot paroch si duoi
cantareci.
Fie-care biserica urbane va avea un paracliser.
In fie-care comuna urbane, resedinta de judet, care nu este
sediul unei Mitropolii sail Episcopii, va fi un diacon la biserica
de capetenie, desemnate de episcopul respectiv-
Bisericile care au fonduri proprii, indestulatore spre a plati un
diacon, it vor putea avea.
Pena tend numerul preotilor va seedea la eel fixat prin legea

www.dacoromanica.ro
 490

de fatA, va fi cate un cantaret de fie-care biserica, filliala urbana

care are preot.
Comunelor nu le este interdis ca din budgetul for sa platesca
mai multi cantareti.
Art. 6. La Mitropolii vor fi cate 4 preoti si elite 4 diaconi ; la
Episcopii 3 preoti si 2 diaconi.
Art. 7. Bisericile ale carer fonduri particulars ajung spre a
plati cate 3 preoti si un diacon, si se administrezA prin epitro-
pii altele de cat cele prevedute de art. 12 din acesta lege, II vor
putea avea.
Pana la stingerea personalului adi in fiinta, ele vor putea pes-
tra numerul actual de preoti si diaconi, chiar data ar trece peste
cifrele de mai sus.
Art. 8. Monastirile de maid' vor avea cate duoi pang la patru
preoti si un diacon, dupe insemnatatea lor.
El vor fi platiti ca parochi rurali.
Pe,na, la stingerea personalului adi in fiinta, preotii de la mo-
nastirile de maici vor putea sa, recall& tot acolo, chiar data
ar fi mai numerosi, considerati ca preoti supranumerari.
Preotii de la monastirile de calugari nu intra in prevederile
acestei legi. El nu vor primi nici o plata, deosebit de intretine-
rea for monachala si nu vor putea trece la Mitropolii si Epis-
copii de cat data intrunesc conditiunile de admisibilitate preve-
(lute in acesta lege.
In nici un cas ei nu vor putea fi numiti preoti parochi pe la
parochii.
Art. 9. Bisericile de la cimitirele din comunele urbane vor fi
deservite pe rend de toti preotii din acea comuna.
Art. 10. Toti preotii adi in fiinta, care trec peste numerul pa-
rochiilor, vor fi adaugati, cu titlul de preoti supranumerari, la
bisericile parochiale sail filiale, dupe regulele relative la numirea
parochilor.
Art. 11. Pana ce se va ajunge a nu avea mai multi preoti de
cat numerul fixat prin acesta lege, nu se vor mai face chiroto-
niri de cat cel mult una la patru vacante in fia-care eparchie.
Cand numerul preotilor va ajunge la cifra stability prin acesta,
lege nimeni nu va putea. fi chirotonit data nu va fi vacant un
lot de paroch.

www.dacoromanica.ro
 491

Nici o chirotonie, afar& de tole din monastirile de calugari,

nu se pate face de cat cu autorisatia ministerului cultelor, care
insg, nu o va putea rcfusa de cat data este contrarie legilor ei
regulamentelor.
Chirotonia in, contra dispositiunilor din acest articol constitue
un abus de putere ei va fi pedepsit conform art. 147 din codul penal.
Art. 12. In fie-care parochie se institue o epitropie insarcinatil
cu administrarea bisericilor din acea parochie, ei compus& din
3 membri : preotul-paroch, un membru numit de prefect in paro-
chiile rurale, de primar in parochiile urbane, si un membru ales
.de parochieni pe 5 ani.
Un regulament va determina modul alegerei si atributidnile lor.
Se exceptezil bisericile Carl' ail o epitropie specials instituita
prin actul for de fondatinne.

CAPITOLIM

Numirea ei datoriile parochilor

Art. 13. Pentru a fi numit paroch sad diacon intr'o parochie
urban& se cere a fi roman ei a avea diploma de, licentiat sail
doctor in teologie de la o facultate ortodoxi.
Pentru a fi numit paroch intr'o parochie rural& se cere a fi
roman i a avea diploma de absolvire a unui seminar complect.
Se excepteza de la obligatiunile impure prin acest articol tote
eel cali ail fost chirotoniti preoti sail diaconi inainte de pro-
mulgarea acestei legi cari ail eel' putin 4 clase seminariale.
Se mai cere asemenea, pentru a fi numit paroch, s& nu fi fost
condamnat pentru vr'o crime sad pentru vre-unul din delictele
urmatore : fals, furt, ineelaciune, abus de incredere, marturie
mincin6qa, atentat la bunele moravuri, delapidare de bani publici
mituire ei spargere de sigilid, sad la o pedepsi mai mare de
15 :lile inchisore pentru on -ce alt delict preveclut de codul penal.
Aceleaei conditiuni se cer ei pentru a fi chirotonit.
Senainarietii absolventi a, 4 clase, nechirotoniti petnil la pro-
mulgarea acestei legi, vor putea fi primiti in ecolele normale de
invetetori dupe normele ce se vor statue in legea invetamentului.
Art. 14. Pans ce numerul preotilor va scadea la numerul nor-
mal, la cas de vacant& se vor preferi licentiati in teologie, dupe

www.dacoromanica.ro
 492

densii preotii supranumerari actuali si cel chirotoniti in viitor,

conform acestei legi.
Praotul supranumerar, care refuse de a accepta transferarea.
ea paroch la o parochie vacanta, perde dreptul la lefa. El nu
mai numera la fixarea locurilor vacante prevednte in art. 11.
Art. 15. Numirea parochilor, a diaconilor si a celor-alti preoti
se face de catre episcoptil respectiv in intelegere Cu ministerul
cultelor.
Cantaretii i paracliserii se numesc de episcopii respectivi dup6
recomandatiunea epitropiilor. Ei pot fi revocati de catre episco-
pul respectiv.
Personalul clerical al bisericilor ce se ..sustin din fonduri par-
ticulare se numesce de catre episcopii respeCtivl: in acord cu re-
presentantii legali ai foridului din care. se sustine biserica
Art. 16. Protoerul se numesce de catre episcopul respectiv in
intelegere cu ministrul cultelor. Confirmarea i se va da prin de-
cret regal.
Nu pot fi numiti protoerei de cat absolventii a eel putin unui
seminar de gradul 2-lea.
,Protoerul p6te fi revocat de calve episcop printr'o decisiune
motivhta. Cand protoerul va fi exit din sfera activitatei sale bi-
sericesci, va putea fi reoocat de catre ministrul cultelor, dace
episcopul va fi refusat eel revoce in urma adresei ministrului.
Art. 17. Pe langa cele-alte pedepse prevadnte de regulamen-
tele Sf. Sinod se mai 'mite aplica parochului, diaconului i preo-
tului supranumerar si peddpsa suspendarel temporale sail a su-
primarei lefei.
Aceste pedepse li se pot aplica in casurile in care au comis
veri-una din vineIe prevklute prin regulamentele Sf. Sinod, sail
in casurile in care densii s'ar fi facut vinovati de neindeplinirea
veri-uneia din obligatiunile for impure prin acesta lege sail alte
legi ale Orel', precum si de on -ce alte vine de nature a be perde
caracter ul.
Suspendarea sail suprimarea lefel, precum Qi pedepsele prove-
dute in regulameutele Sf. Sinod, se vor pronunta de catre consis-
toriile eparhiale, care se vor compune din tree membri clerici,
numiti pe 3 ani de catre episcopul respectiv in intelegere cu
ministrul cultelor. Membrii acestor consistorii nu pot fi revocati

www.dacoromanica.ro
 493

inainte de expirarea termenului de 3 ani de cat de comun acorcr

intre episcopul respectiv. Qi ministrul cultelor. El vor primi o
diurna pentru dilele in cari tin dinte si cheltueli de transport,.
fare a se considera ac6sta indatorire ca o alts functiune publica..
Sentintele consistoriilor eparchiale, in ceea ce privesce suspen-
darea sau suprimarea lefei, vor fi aduse la indeplinire de catre-
ministrul cultelor. In privinta celor-l-alte pedepse prevedute de
regulamentele Sf. Sinod, sentintele consistoriale vor fi aprobate-
si aduse la indeplinire de catre episcopul respectiv. In cas de
caterisire, osanditul are dreptul sa face recurs la Sf. Sinod. Acesta,
data va gasi ca procedura nu a fost bine indeplinita , sail ca
legile on regulamentele hu au fost bine aplicate, on ca s'ail co-
mis un exces de putere, va avea dreptul sa caseze Qi sA trimitA-
causa a se ,judeca de un alt consistorid dintr'o eparhie limitrofa,
care va judeca definitiv.
Dreptul de a tramite d'inaintea consistoriilor eparchiale it are
atat episcopul respectiv, cat @i ministrul cultelor ; iar pentru per-
sonalul clerical de la bisericile cari, avend fonduri particulare,
se vor gasi administrandu-se de catre epitropii sail eforii, con-
stituite prin actul insusI de fundatiune, acest drept it vor avea
si epitropii acelor biserici.
Cand tramiterea in judecata se face de ministru, sail de catre
cpitropii bisericilor prevedute mai sus, acusatiunea d'inaintea
consistoriilor eparchiale se va sustine de catre defensorii ecle-
siastici, earl se vor infiinta pe langa ministerul cultelor, si can
vor trebui sa fie ortodoxi. Cand ins& episcopul a tramis in jude-
cats, acusatiunea se va sustine de catre revisoril eparchiali, cari
se vor infiinta pe la fie-care eparchie. In acest cas, defensoril
eclesiastici au dreptul de a asista la judecata.
Un regulament va determina procedura.
Martorii chemati d'inaintea consistoriilor eparchiale vor fi da-
tori sa Se_ infatiseze sub aceleasi sanctiuni ca di d'inaintea ingan-
telor judecatoresti.
Suprimarea lefei pentru tot-d'a-una se apnea de drept de catre
ministerul cultelor parochului, diaconului si preotului supraitu-
merar care a fost condamnat de catre justitie intr'unul din ea-
surile prevedute la art. 13.

www.dacoromanica.ro
 494

Condamnarea unul paroch intr'unul din casurile prevedute la

art. 13 atrage de drept si perderea positiunei sale de paroch.
Art. 18. Parochul este dator sa indeplinescI tote oficiile reli-
giose pe rend, in diferitele biserici din parochia sa.
El este dator sa servesca fare plata tote oficiile acelui dintre
parochienii sei cari nu va fi in stare sa platesca.
El este dator a preda invetamentul religiunei in scOlele primare,
.data acesta i se va care de catre ministerul cultelor.

CAPITOLUL III

Despre Seminaril
Art. 19. Instructiunea personalului clerical inferior se da nu-
anal in seminarii.
Seminarul coprinde urr curs complect de 8 ani, impartit in cursul
inferior de trei ani si cursul superior de cinci ani.
Vor fi in Romania, de o cam data, doue seminarii cu curs in-
ferior, si anume la Roman si Curtea-de-Arges, si dou6 cu curs
superior la Iasi si la Bucuresci.
Elevil seminarului Nifon vor fi asimilati color de la seminariile
Statului.
Art. 20. Materiile ce se predati itt seminarii vor fi : limba ro-
mana, limba latina, limba elina, limba frames& sau germane
istoria, geografia, matematica, sciintele fisice si naturale, notiuni
de agronomie, horticultura si viticulture, notiuni de medicina
populara si veterinara, igiena, .filosofie, pedagogie, istoria sacra,
istoria bisericescrt, confesiun,ea ortodoxa, teologia dogmatics, mo-
rals si pastorale, dreptul canonic, omiletica, liturgica, exegesa si
patrologia, inusica vocala si bisericesca, desemnul, lucrul manual,
gimnastica 4i jocurile gimnastice.
Programul seminariilor se va alcatui ca si programul color -alto
qcoli secundare, luandu-N si avisul facultatel de teologie.
Pe icing& fie-care seminar cu curs superior va fi si o scola de
aplicatie diresa de catre profesorul de pedagogie, care, pentru
.aoesta indatorire, va fi retribuit cu o diurna egala cu lefa unui
institutor.
Art. 21 Pe laugh absolventii cursului inferior ai seminariilor
.se vor putea priimi in cursul superior, si numai pentru locurile

www.dacoromanica.ro
 495

pe earl' nu le vor putea umple absolventii seminarului inferior,

§i absolventii al unui curs secundar in urma unui examen, al
carui program se va determina prim regulament.
Art. 22. Scolarii seminariilor superidre nu pot trece la licee
sail la alte scoli secundare, nisi a se presenta la bacalaureat
de Cat dup5. ce vor fi restituit Statului suma ce a cheltuit cu
intretinerea lor.
Diploma de absolvire a seminarului, care se va da in urma.
unui examen general, ale crania conditiuni se vor determina prin
regulament, nu deschide nice o functine public;, afarit de aceea
de membru al corpului didactic, pe care absolventul seminarist/
o va putea ciip6ta in limitele ce 'se vor statua prin legile asupra
instructiunei publice.
Art. 23. Directorul fie-carur seminar va fi un cleric ; oinci ani
dupa promulgarea acestei legi, el va trebui sit alba §i un grad.
academic.
Inspectiunea seminariilor se va face de catre ministrul cul--
telor si de catre episcopul respectiv.
Art. 24. Numirea §i disciplina corpului didactic al seminariilorr
se vor regula de legea asupra invetAmentului secundar..
Regulamentul de punere in aplicare a acestei legi va fixa nu
merul profesorilor §i orelor de lucru, luand drept normA ceea ce.
se va statua 0i pentru profesorii celor-alte scoli secundare.
Art. 25. Seminaristii se vor priimi dintre absolventii elaselor
primare in urma unui concurs, ale ciirul conditiuni se vor de-
termina printr'un regulament.
Seminaristil vor fi intern, bursieri si solventi.
Art 26. Seminaristii de la seminariile ce se desfiintezii pe diva
de 1 Septembre 1893 vor fi trecuti la seminariile ce reman, in
clasele respective.
Art. 17. Ministrul cultelor este autorisat, data va credo cu tale,_
sa trecit din oficiii la o alts catedrii din invetament pe profesorii
provisorii sail definitivi ai seminariilor ce se desfiintezii.
CAPITOLUL IV

Intretinerea parochillor
Art. 28. In parochiile urbane fie-care paroch priimesce o lefa
(le done sute lei pe luna, data este licentiat sail doctor in tea--
www.dacoromanica.ro
 496

logie, una silt& lei pe lung data este absolvent al seminarului

complect, sese-cleci lei pe lung data este absolvent' al semina-
Tului de grad inferior" iar fie-care preot supranumerar lei 150
data este licentiat sad doctor in teologie, lei 80 data este ab-
solvent al seminaruluI COmplect si lei 40 data nu are nici unui
din aceste titluri.
In aceleasi parochii diaconul, dacii, este licentiat sad doctor in
teologie. primesce 200 lei la& pe .1una ; data nu are aceste ti-
tluri priimesce 100 lei pe luna, cant&retul lei 50 si paracliserul
_lei 30 pe lung.
In parochiile rurale parochul priimesce lei 80 pe lung data are
seminarul complect, 50 lei data nu are de cat seminarul infe-
rior si 30 lei dac& este supranumerar.
In aceleasi parochii cantaretii ad cate 11 lei pe hla.
In parochiile cari nu au pAment, parochul, preotul supranu-
merar si cantaretul priimesc un spor de 25 lei la sutit asupra
remunerariilor de mai sus.
Preotii si diaconii de la monastirile de maid vor priimi Ida
unui paroch rural; iar supranumerarii '-de in aceste monastiri
ldfa unui supranumerar de parochie rurala.
Preotii si diaconii de la Mitropolii si Episcopii vor priimi a-
celeasi lefuri ca ii parochii si diaconii urbani.
Diaconil supranumerari se asimiloga preotilor supranumerari.
Preotii si diaconii do in bisericile cari se Intretin din fonduri
particulars vor priimi cel putin iefurile preveclute in legea de fatd
Comunele sunt libere de a da un spor de WA peste ceea ce
se prevede in acesta lege. cu conditiune a pi/di egal pe toti
preotii din aceeasi categorie din comuna.
Preotii $i diaconii de le Mitropolii, Episcopii, precum si preotii
si diaconii din Dobrogea, vor priimi un spor de 30 la suta asu-
pra lefurilor prevedute in ac6sta lege.
Preotul supranumerar care se va transfers la o parochie va-
cant& conform art. 14, va priimi o indemnitate de transport ce
as va fixa prin regulament.
Protoereii vor priimi o lef& de 300 lei pt. lung.
Preotil si diaconii de In bisaricile a41 intretinute de Stat, cari
se vor gasi functionand la punerea in aplicare a acestei legil
vor priimi de la Stat, peste lefurile ce li se fixeza prin acestA

www.dacoromanica.ro
 497

lege, un spor de leg viager, socotit ast-fel in cat sa le impli-

ndsca lefurile de care se bucuraii la punerea in aplicare a aces-
Lei legi. Cantaretil ca Qi intregul cler, vor fi scutiti de strajA §i
de dile de prestatii.
Art. 29. Dupa deco ani cue functionare de la promulgarea pre-,
sentei legi, parochul §i- supranumerarli au drept la o sporire de
la, de 20 la suta, dupe alti deco ani la o sporire de 16fa de
alti 20 la suta.
Art. 30. Legea pensiunilor se va aplica §i parochilor, diaconi-
lor si preotilor eupranumerari: cu deos-ebire ca anii serviti nu
se vor numera de cat de la data punerei in aplicare a< acestei
legi, §i ca parochul, diaconul §i preotul supranumerar nu vor
putea valora drepturile for la pensiune de cat la versta de 70
ani, sail §i mai inainte data se va constata ca din infirmitati
incurabile nu mai pot continua serviciul lor.
Pentru preotil §i diaconii astadi intretinuti de Stat se va a-
dAuga §i anii serviti inainte de punerea in aplicare a acestei legi,
§i in cursul carom li sad facut retineri conform legei pensiu-
nilor.
Comunele urbane care, conform presentei legi, vor plati per-
sonalul clerical din acele comune, sunt aatore a le da pensiuni
-dupe normele stabilite de legea pensiunilor functionarilor Statu-
lui §i de legea de fats, Rind autorisate a face retinerile preve-
dute prin aceea§i lege.
Art. 31. Deosebit de lefurile fixate prin presenta lege, paro-
.chul 4i supranumerarii se vor bucura de veniturile epitrahilului,
.op-it fiind de a cere taxe mai marl de cat cele ce se vor fixa
prin regulamentul de aplicare a acestei legi.
La parochiile urbane re4edinte de judete taxele se vor gpori
cu 50 "(..
Produsul acestor taxe se va imparti ast-fel :
'V, de o potriva parochului §i supranumerarilor si 7/4 cantareti-
lor §i paracliserulul.
Art. 32. Pentru intretinerea biserioilor to parochiile urbane
vor fi eel putin 20 la pe luny de bisericA, in cele rurale eel pu-
tin de dece lei pe lunii de biserica.
Art. 33. Folosinta parUenturilor bisericilor rurale o va avea de

www.dacoromanica.ro
 498

o potriva trei sferturI parochul §i preotii supranumerari si um

sfert cantaretil.
Art. 34. Bisericile cari au venituri propril vor trebui sa intre-
buinteze acele venituri pentru plata personalului, sub controlul
primariilor respective.
Dace acele venituri prisosesc, prisosul se va face fond desti-
nat cu precadere la repararea §i intretinerea bisericei si a celor-
alte aseclaminte de bine-facere si culture deja intemeiate de a-
cele biserici.
Niel o alts destinatiune nu se va putea da fondulni sail ye-
nitului fondului Ara' autorisarea ministrului cultelor.
Se excepteza de la prescriptiunile acestui articol bisericile pe-
cari legea comunala le excepteza de la controlul primariilor.
Art. 35. Bisericile aunt persone juridice.
Averile for se administreza de epitropii conform actelor de-
donatiune gi testamentelor si sub controlul primariilor respective.
Bisericile ale caror venituri vor fi suficiente spre a acoperi
cheltuelile prevedute in acesta lege nu vor mai priimi plata pen-
tru personal sail material nici de la Stat, nici de la comuna.
Art. 36. In parochiile urbane plata personalului clerical si a
intretinerei bisericilor cade in sarcina comunelor.
Se excepteza bisericile declarate monumente istorice, a caror
intretinere materials va fi in sarcina Statului.
Surnele necesare pentru acest sfersit se vor inscrie din oficia
in budgetele comunelor.
Plata se va face prin epitropiile parochiilor, cArora comunele
Tor remite sumele necesare in rate trimestriale.
Comuna care va intardia cu plata unel rate trimestriale va.
perde dreptul de a face dense plata catre epitropii. In acest cas
sumele necesare se vor inscrie din oficiii in budgetul comune
§i vor fi versate Statului, care le va preda epitropiilor paro-
chiilor.
Statul inscrie in budgetul ministerului cultelor o subventiune-
de lei 500.000 pe an, care se va impart! comunelor urbane in.
proportie cu numertil parochiilor lor.
Comunele urbane sunt datOre sa intretina si de aci inainte co-
rurile la bisericile foste intretinute de Stat, cari se vor gasi
avond coruri in momentul punerei in aplicare a acestel legi.
www.dacoromanica.ro
 499

Art. 37. In parochiile rurale plata personalului clerical se face

de ministerul cultelor. Intretinerea bisericiler Ins este in sarcina
comunelor, afara de acele biserici cari ar fi declarate monu-
mente istorice. Plata se va face prin perceptoril StatuluI, cArora
ministerul cultelor va remite sumele necesare.
Art. 38. Intretinerea personalului qi a bisericilor preveclute in
art. 1, slim 3, va fi in sarcina Statului.

Disposition" diverse
Art. 39. Cand ministrul cultelor ar fi de o alt.& confesiune de
cat cea ortodoxA, el se va inlocui cu un altul dintre colegif
seI ortodoxi, in tot ce privesce indeplinfrea atributiunilor ce se
da prin acesta lege ministrului cultelor.
Art. 40. Regulamentele prevoclute in art. 12 si 17 vor fi alcii-
tuite de ministrul cultelor impreuna, cu o comisiune ales& de Sf.
Sinod.

Disposition" transitorii
Art. 41. Pentru acoperirea acestor cheltueli, taxele adi in us
se transformA Intel) dare de ioatru lei pe an asupra tutulor con-
tribuabililor de rit ortodox din comunele rurale, pants, ce se va
aduce o lege de imposit tare sA inlochiasca aceste dArI printr'un
imposit general.
Art. 42. Un regulament va determina modal de aplicare al a-
cestei legi ; acelasI regulament va determina conditiunile de ad-
misibilitate si atributiunile defensorilor eclesiastici.
Art. 43. Tote legile si regulamen+ele contraril legei de fatA
aunt si rAman abrogate.
Art. 44. Personalul din directiunea cultelor a ministerului 'cul-
telor va putea fi sporit pe cale budgetarA peste prevederile lege'
de urganisare a acestui minister.
Art. 45. AcestA lege se va pune in aplicare la 1 Aprilie 1894,
afcrA de partea relative la chirotonif, care se va aplica o-data
cu promulgarea legei $i de partea relative la seminarii, care se
va pune in aplicare la 1 Septembre 1893.
PanA atunci se vor alcAtui sprogramele seminariilor si se vor
adapts localurile in nouile nevol.
32
www.dacoromanica.ro
 500

Pan& ce se vor zidi localuri incapetOre pentru nouile seminarii,

se va putea, mentine drovisoriii unul sail mai multe din semina-
rfile de gradul I, astadi in fiinta.
Art. 46. Ministerul instructiunel publice este autorisat, in limi-
tele creditelor acordate pentru seminarii in budgetul anului
1893-94, sh aplice dispositiunile din acesth lege relative la se-
minarii.
Art. 47. Parochii eare se vor gasi functiontind la punerea in
aplicare a acestei legi vor r6mline la locurile Ior.
Art. 48. Cinci ani dupe promulgarea acestei legi, licentiatii
§i doctorii in teologia vor putea fi chirotoniti gi peste regula
fixata de art. 11.
De asemenea in acelct§i period de timp pentru parochiile din
Dobrogea se va putea, cu autorisarea ministerului cultelor, chiro-
toni gi seminaristii cu patru clase. Acesta insii numai in cas de
a nu se gasi candidati cu titlurile conforme cu acesth lege si
cu conditie ca aceti chirotoniti sit nu path mai tfirditi trece la
veri-o parochie de dincoce de Duniire.

Ministru cultelor §i instructiund publice CAROL.

Take lonescu No. 2230.

www.dacoromanica.ro
 501

REGULAMENT
PENTRIJ
PUNEREA IN APLICARE A LEGEI CLERULUI MIREAN

CAPITOLUL I.
Parohiile ci personalul lor.
Art. 1. Parohie sa nutheste comunitatea credinciosilor crestini
-pendinte de o biserica parohiale.
In privinta religieisa acesta comunitate are drepturi si indato-
riri isvorite de insusi dreptul de membru al Bisericei lui Chris -
tos si in special al bisericei parohiale.
Drepturile si indatoririle comunitatei crestine sau parohiale
sunt cuprinse in legile si regulamentele bisericesti.
Art. 2 Fie-care parohie este deservita de un personal bisericesc,
hotarit de biserica si de santele candne bisericesti, care perso-
nal se va arata mai fa vale.
Art. 3. Numerul parohiilor in tOta Cara este de urbane 375 si
rurale 3.301. Bisericile parohiale sunt cele declarate de S-tul
.Sinod in sesiunea de tomna a anuluI 1893, si publicate in 4Mo-
nitorul oficial" al Statului.
Tote cele-l-alte biserici din tart'', cari nu sunt declarate paro-
hiale, servesc cu titlul de biserici filiale alipite de biserica pa-
rohiale, afara de paraclisele si de bisericile particulare cari, in
urma intrebarei ce ministerul cultelor va face proprietarului for
vor remane numai biserici particulare.
Art. 4. Circumscriptia parohiilor rurale este hotarita de S-tul
Sinod prin tabloul publicat in Monitorul oficial" de la . si in
-care se arata catunele ce compun fie-care parohie.
www.dacoromanica.ro
 502

Circurhscriptia parohiilor urbane se va determina, in termerr

de o luny de la publicarea presentului regulament, de catra pri-
mar, ,In acord cu chiriarhul respectiv prin Monitorul °final",
dupe ce va fi fost aduse la cunostinta ministerului cultelor.
Art. 5. Cand o parohie rurala se compune din Mune aparti-
nand la mai multe comune, parohia se consider% ca apartinehd
de comuna in care se afla biserica parohiala.
Art. 6. Nu fac parte din parohii bisericile catedrale ale Mi-
tropoliilor si Episcopiilor.
De asemenea, nu fac parte din parohii bisericile de la monas-
tirile §i schiturile de monahl §i monahe can conform regulerei
S-tului Sinod din sedintele de la 8 si 9 Decembre 1888, nu
sunt biserici parohiale.
Art. 7. Cand se infiinteza o comune noue, se pate crea si
noire parohie.
Acea noue parohie se face prin decret regal, dupe ce va fi
luat aprbbarea S-tului Sinod.
Procedarea care se va urma la ast-fel de impregiurari este
cea urmatore :
Cand Ministerul de interne va comunica Ministerului cultelor
ce o comuna now!) s'a infiintat, care'si are biserica sa, ministe-
rul cultelor va comunica de acesta S-tului Sinod in cea dintai
sesiune a sa §i va cere se se declare biserica acestei comuna
ca parohialii.
Art. 8. Nimeni nu pate infiinta o biserica noue de cat cu voice
Episcopului respectiv si a Ministerului cultelor, si cu obligatia
dace acea biserica nu se zideste ca sa inlocuiasce o biserica pa-
rohiale sad una diu filialele preveclute in art. 3, rain. II din le-
gea clerulul mirean, ca cel ce o infiinteza sa asigure un venit
suficient pentpu intretinerea bisericei §i personalului ei, conform
legei.
In aceleasi conditiuni, particularii pot, cu autorisatiunea Epis-
copilor respectivi si a Ministerului cultelor, lua %supra for o bi-
serica filiala.
Paraclisele si bisericile particularilor nu intra in nunierul bi-
sericilor parochiale sad filiale. Ori-cine pate face asemenea pa-
raclise sad biserici particulare cu autorisatia Episcopului respec-
tiv. Cand insa, particularii voesc a avea la paradise sad bise-

www.dacoromanica.ro
 503

ricile particulare un personal clerical permanent, deosebit de

acela al bisericilor din parochie, ei vor fi datori a se supune
obligatiunilor cuprinse in acest articol, pentru cei ce doresc sa
inftinteze biserici noui.
Art. 9. Asigurarea platei personalului clerical $i a intretinerei
bisericei, de care sa vorbeste in articolul precedent, se vet face
Ile prin constituire de ipoteca asupra unui imobil, fie prin de-
punere la casa de depuneri a unui fond in bani sail efecte pu-
blice care sä produca un venit suficient.
Atat constituirea de ipoteca, cat si-depunerea fondului la casa
do depunefi, in forma unui act de donatie, se vor face in folosul
bisericei representata spre a accepta constituirea de ipoteca sau
.cuantumul donatiunei sunt de ajuns ca sa acopere cheltuelile
de intretinerea personalului clerului" si a bisericei.
Art. 10. Partieularii, can voiesc sa alba la bisericile for par-
ficulare sad la paradise un personal clerical permanent, deose-
bit de acela al bisericilor din parochie, se- vor supune obliga-
tiunilor din precedentul articol, cu clegsebire ca densii vor putea
sa asigure intretinerea acelui personal numai pe timpul vietei
personalului clerical ce infiinteza, Qi ca, in loc de constituire de
ipotecA sau donhtiune de fond, ei pot sa dea o simpla obliga-
tiune, bine inteles, ca ministrul cultelor sa o considere suficienta.
Art. 11. Cel ce vrea sa zideasca o biserica noun, numai ca sa
inlocuiasca o biserica parohiala sau una din filialele preveclute
la art. 3, alin. II din legea clerului mirean, adica una din fi-
lialele parochiilor rural° care sa gaseste in alt catun de cat
biserica parochiala", nu are alts formalitate de indeplinit de cat
sa obtina autorisarea Episcopului respectiv $i a ministerului cultplor.
Acesta autorisare nu se va da pan& ce nu se va lua §i avisul
primarulului localitatei.
Art. 12. Afars de casul prevedut la art. 7 nici o modificare
-nu se va putea face circumscriptiilor actuale ale parocialor do
'cat prin lege.
Artx 13. In fie-care parochie va fi un preot paroh si doi
oantAreti.
Fie-care biserica urbanA va avea un paracliser.
In fie-care comuna urbana, resedinta de judet, care nu este'

www.dacoromanica.ro
 501

sediul unei mitropolii s'an episcopii va fi un diacon, la biserica de

capetenie desemnatA de Episcopul respectiv.
Bisericile earl ail fonduri proprii indestulatore pentru a plati
§i un diacon, it vor putea avea.
PanA cand numerul preotilor va scAdea la cel fixat prin legea
clerului mirean va fi cate un cantAret de fie-care biserica filial&
urbana care are preot.
Comunelor le este interdis ca, din bugetul lor, sa platescA
mai multi cantareti.
Drepturile §i datorjile parohilor, diaconilor, cantAretilor §i pa-
racliserilor se vor fixa mai la vale.
Art. 14. La mitropolii vor fi cate patru preoti §i cate patru
diacon!; la Episcopii trei preoti §i trei diaconi.
Art. 15. Bisericile, ale caror fonduri particulare ajung spre a
plati nate trei preoti §i un diacon §i se administreza prin epi-
tropil, altele de eat cele preveclute in art. 12 din legea clerului
mirean, '1 vor putea avea.
Pana la stingerea personalului acli in flintA, ele vor /Astra nu-
merul actual de preoti §i diaconi, chiar data ar trece peste cis
frele de mai sus.
In casul acesta epitropiile acestor biserici sunt datOre a se
conforma in tutu! prescriptiunilor legei clerului mirean, atat in
ceea ce prive§te conditiunile de admisibilitate a preotilor cat §i
a onorariului ce urmezA a servi acestora. Este bine inteles ea,
cu aprobarea ministrului cultelor §i a Chiriarhului respectiv, a-
ceste epitropii pot ph-di personalul lor clerical §i mai mult, ins&
intr'un mod egal pe toti servitorii biserice§ti de aceemi categorie.
Art. 16. Monastirile de monachii vor avea cate doui pang, la.
patru preoti §i un diacon, dupe insemnatatea lor.
Ei vor fi plAtiti ca parohi rural!. Pana la stingerea personalu-
lui adi in fiinta, preotii de la monastirile de monahil vor putea.
et remana tot acolo, chiar data ar fi mai numerosi, considerati
ca preoti supranumerarl. In capitolul urmAtor se vor arata drop-
turile §i datoriile lor.
Preotii de la monastirile de monahl nu intl.& in prevederile
acestu! regulament. Ei rennin §i mai departe supu§i in totul
prescriptiunilor regulamentului S-tului Sinod pentru diseiplina
monahalA §i nu vor primi nici o platA deosebita der intretinerea

www.dacoromanica.ro
 505

for monahala, neputend trece la Mitropolii §i Episcopii de cat

data, intiunek conditiunile de admisibilitate prevecluta in legea
clerului mirean.
In nici un cas ei nu vor putea fi numiti preoti parohi pe la
parohi.
ArtY17. Bisericile de la cimitirile din comunele urbane von fi
deservite pe rend de toti preotii din acea comuna.
Dace, inse, Episcopal respectiv va gasi cu tale, a In biseri-
cfle cimitirelor nu este trebuinta a se servi tot-deuna, atunci va
putea regula serviciul ast-fel, ca toti creetinii sa-eI face pome-
nirile repaosatilor for la biserica parohiala undo se afla ca eno-
riaei, @i apoi cu preotul paroh se se transporie la biserica cimi-
tirului pentru implinirea rugaciunilor obicinu'te la mormintele
repausatilor.
Art. 18. Po. trivit santelor canOne ei regulamentelor in vigere
ale S-tului Sinod, nu este permis nici unui preot din alts paro-
hie sa primesca a severei la biserica sa pomenirile repausatilor
ai caror membri din familie se a.,fla in alit), parohie, afara, ntunai
dace pentru acest sfareit este poftit special de parobul respee-
tiv spre a sevarei aceste pomeniri.
Contravenitoril acestei diapnsitiuni vor fi trimiei judecatei
consistoriului ei pedepsiti conform cerintelor santelor cancine.
Art. 19. Toti preotii, adi in fiinta, cari tree peste numeral pa,-
rohilor sunt adaogati, cu titlul de preoti." supranumerari, la bise-
ricile parohiale sau filiale, dupe regular relative la numirea pa-
rohilor.
Art. 20. Pan& ce se va ajunge a nu avea mai multi preoti de
cat numeral fixat de legea clerului, nu se vor mai face hirotonii
de cat eel mult una la patru vacante in fie-care eparhie.
Cand numeral preotilor va scadea pane la cifra stability de
lege nimeni nu va putea fi hirotonit data nu va fi vacant nu loc
de paroh.
Nici o hirotonie, afara de cele din monastirile de calugari, nu
se pote face de cat cu autorisatia .ministrului cultelor, care, insk
nu o va putea refusa de cat data este contrarie legilor si re-
gulamentelor.
Hirotonia in contra dispositiunilor din acest articol constitue

www.dacoromanica.ro
 506

un abus de putere, si cel ce a dat hirotonia va fi pedepsit con-

form art. 147 din codul penal.
Art. 21. OH ce cerere de hirotonie, adresata de ciitrA Episcop
ministerului cultelor, va arAta si numele preotilor a cAror morte
sail demisiune a provocat cele patru vacante cerute de lege.
Ministrul, aproband hirotoniea, va compta aceste vacante si
va .Merge din state pe titularii locurilor devenite vacante.
CAPITOLUL II

Numirea gi datoriile parohilor i diaconilor.

Art. 22. Pentru a fi numit paroh sad diacon intr'o parohie ur-
bana sA cere a fi roman 4i a avea diploma de licentiat sad doc-
tor in teologie de la o facultate ortodoxa.
Pentru a fi numit paroh intr'o parohie rural& sa cere a fi ro-
man si a avea diploma de absblvire a unui seminar complect
Se excepteza de la obligatiunile impuse prin acest articol toti
cei cari ad fost hirotoniti preoti sad diaconi inainte de promul-
garea legei clerului, ei cari ad cel putin patru clase seminariale.
Se mai cere asemenea, pentru a fi numit paroch, sa nu fi fost
oondamnat pentru veri-o crimA sad pentru veri-unul din delictele
urmatore : fals, fart, inselaciune, abus de incredere, marturie min-
cinema, atentat la bunele moravuri, delapidare de bani publici,
rnituire $i spargere de sigilid, sad la o pedepsa mai mare de
15 dile inchisore pentru on -ce alt delict prevedut de codul penal.
Aceleasi conditiuni se cer si pentru a fi hirotonit.
Art. 23. Numirea parochilor, diaconilor Qi celor-l-alti preoti
se face de cAtre Episcopal respectiv, in intelegere cu ministrul
cultelor.
In acest stop, Episcopal respectiv, dupe ce se va fi asigurat,
ca candidatul intruneste conditiunile cerute de legi si regulamente,
va recomanda ministerului pe candidat. Ministerul este dator sa
se pronunte cel mull in termen de 10 dile de la primirea reco-
mnndirel. DacA ministerul nu consimte aprobarea sa, Episcopul
este dator a recomanda un alt candidat, §i asa mai inainte.
Art. 24 La vacanta de 'paroch Episcopul respectiv trebue sa
urmeze, in recomandarea ce face ministerului, ordinea preveduta

www.dacoromanica.ro
 507

in art, 14 din legea clerului miren i sa mentioneze ca a urmat

acesta ordine.
Preotul supranumerar, care refus mutarea ca paroch la o pa-
rochie vacanta din aceiasi eparhie, perde dreptul la lefa. Epis-
copul este dator sa comunice .acest refus ministrului, ca minis-
trul 'sa '1 ktergA din state pentru pentru tot-d'a-una.
Preotul supranumerar, care refuse inaintarea sa ca paroch la o
parochie vacanta din aceimi eparhie, nu mai se nurnera printre
preotii dintre care trebuesc sa se ivesca patru vacante ca sa se
o hirotonire. Faptul refusului seii se considera deja ca o vacant
printre numerul preotilor supranumerari, asa ca, indata ce patru
preoti supranumerari ar refusa asemenea mutari, se iveste ua
loc de hirotonie in sensul art. 11 din lege.
Art. 125. Preotul supranumerar, care este inaintat ca fiaroch
in o parochie vacanta, alta de cat in aceea care slujea ca su-
pranumerar, va primi o indemnitate de transport de 100 lei.
Art. 26. Cantaretii si paracliserii se numese de Episcopii res-
pectivi dupe recomandatiile epitropiilor si parochiilor. El vor putea
fi revocatl de catre Episcopul respectiv. Atat numirea cat si re-
vocarea se vor comunica, spre stiinta, ministerului cultelor.
Art. 27. Personalul clerical al bisericilor ce se sustin din fon-
duri particulars se numeste de catre Episcopii respectivi, in acord
cu representantil legal ai fondului din care se sustine biserica.
Procedure este aceeasi ca cea din art. 23.
Art. 28. Parochul, find de drept membru al epitropiei bisericei,
are indatorirea irnpusa de regulamentul epitropiilor bisericesti
ca sa administreze impreuna cu epitropil constituiti ai bisericei,
avutul bisericesc si a raprorta protoiereului, la, fiuele fie-carui an,
sumele asupra veniturilor si cheltuelilor anului expirat, subscris
Rind raportul de el si de cei- l -altl doul epitropi ai bisericei ca,
apoi, protoiereul sa pay', intocmi tabloul general de venture si
cheltueli al parochiilor din judetul seu, pe care '1 va inainta, un
exemplar Episcopului, ear altul ministrului tultelor.
Art. 29. El este obligat, impreuna cu cei-l-alti epitropi, a tine
un inventar in regula de tote obiectele bisericei si a inscrie in
el, fart intarcliere, tote adausurile si a insemna tote lipsurile cu
descrierea amenuntita a iimprejurarilor ce au pricinuit adaosul
seu lipsa facend, despre fie-care adaos, raport protoiereului, ca
www.dacoromanica.ro
 50a

acesta, apoi to rendul see, sa face cunoscut Episcopului si mi

nistrului cultelor, aratand cu acesta ocasiune valOrea obiectului
adaos, cum si numele acelui ce a facut donatiunea.
Ministrul cultelor va dispune sa se aduca multumiri, prin Mo
nitorul oficial, tutulor piosilor donatori al bisericilor, iar Epis
copul prin revista Biserica Ort. Roman&
Art. 30. La fie-care parochie va fi o biblioteca parochiala, care-
se va inflinta treptat.
Asurra starei acestol biblioteci, parochul este dator Ca, din
trei in trei ani, sa rcporteze protoiereului, trimitendu-I si o lista.
de cartile ce se afla it oibliotecg, cu aratare precisI, de adao-
surile ce a primit bibiioteca.
Art. 31. Parochul este dator a tine registre in regula de bo-
tezatI, cununati ri inmormintari ce se ivesc in parochia sa, de
asemenea a tine un registru de numerul tutulor parohienilor.
Art. 32, El este obligat a da un certificat, atat celui noe bo
tezat, cat Qi celui cununat, prin care sa se adeveresca oficiarea
botezului sae a cununiei.
Certificatul de botez va fi redactat ast-fel :
Parohia bisericei , din comuna . . . , plasa . . . .
judetul . . . .
Certificat
Subsemnatul preot, paroh al bisericei parohiale . . . . , din
comuna . . . . plasa . . . . , judetul . . . . adeveresc prin a-
cesta ca am seversit botezul pruncului , fiul d-lui . , . .
si al d-nei , din acesta parohie, dupe ce s'ae inde-
plinit formalitatile cerute de legile civile cum se dovedeste cu
actul de nastere No, . . . din . . . . a primit din botez nu-
mele de , asistand ca nas d. . . . , din comuna . . . I.
jud
Drept care am eliberat acest certificat sub propria mea isca-
litura Qi intarit cu sigiliul parohiei, asta-di, in luna
anul . . . , No
La copil nelegitimi se va mentiona numai numele mamei.
Certificatul de cununie va fi redactat ast-fel :
Parohia bisericei . . . . , din comuna . . . . , plasa
judetul

www.dacoromanica.ro
 509

Certi Beat
'Sub-semnatul preot, paroh a1 bisericei . . . . , din comuna
. . . . , plasa . . . . , . . adeveresc prin acesta ca am.
citit taina cununiei religiOse d-lui , cu d-ra . . . .
din aceste parohie, dupe ce s'a indeplinit formele cerute de le-
gile civile, cum se dove dete cu actul de casatorie No. . . . din
, asistttnd ca nuns D §i d-na . . . . din comuna
plasa . . . . , judetul . . . .
Drept care am eliberat acest certificat sub propria mea iscali-
tura §i intarit cu sigiliul parohiei, asta-di in luna . . .
anul . . . , No. . . .
Art. 33. Registrele de botezati, cununati §i inmormentati vor
trebui se fie numerotate, §nuruite §i sigilate de autoritatea bi-
sericesea.
Art. 34. Parohul este dater a face cunoscut, atilt Episeopuldi
cat §i ministrului cultelor, prin Chiriah, datele trebuitore pentru
statistica anuala, in care se va cuprinde : numele parochiei, nu-
merul familiilor §i al sufletelor din parochie, inmultirea sau im-
putinarea for fate cu anul trecut, anul zidirei, hramul. bisericei
numele §i pronumele parohului, numele §i pronumele celor-ralti
servitors biserice§ti, cum §i al epitropilor bisericei.
Art. 35. Parohul de asemenea este oblige, a tine o cancelarie
a parohiatului see, care va fi prevedute cu registre de intrare §i
eire a tuturor hartiflor oficiale ce primete de la autoritetile bi-
sericei sae civile, constituite, ale Statului.
Art. 36. Ori-ce hartie oficialtt emanate din cancelaria paro-
hiatului, fie catre protoieree, Episcop sae cele- l'alte autoriteti,
va purta numer ficial ca §i tote cele-alte hada eite din oficiile
publice, avend grije parohul ca se pestreze in arhiva cancelariei,
copia de pa hartia ce trimite.
Formularul hartiei va purta, la coltul de sus din stanga, ur-
matorea etichete :
Romania
Parohia bisericei
din
Comuna . . . plasa
judetul
No. . . .
_Anul , luna diva . . . .
www.dacoromanica.ro
 510

Art. 37. Parochul este dator sa'si indeplinesca tote oficiile re-
ligiose pe rand, in diferitele biserici din parohia sa.
El este dator sa servesca gra plata, tote oficiile aceluia din-
tre parohienii sal care nu va fi in stare sa platesca.
Apreciarea saraciel parohianului se face de afro Epitropia
arohiei, data parohul pretinde ca cel ce L reclama serviciul
gratuit este in stare sa platesca.
Pentru inraormentari sail alte servicii religiose urgente, pri-
anarul comunei pOte indatora pe paroh sa faca serviciul gratuit,
chiar fara a consulta epitropia, sub reserva ca primaria sa in-
demniseze pe paroh, conform acestui regulament, &tea epitropia
va constata ca cei pentru cars a oficiat parohul erail in stare
.sa platesca.
Art. 38. Parohul este dator a preda invetamentul religios, in
.scOlele primare publice, data acesta '1 se va cere de catre mi-
nistrul cultelor.
Qintaretil qi paraeliseril
Art. 39. Cantaretii, ca si paracliserii, aunt servitors bisericestf,
-ale earn. atributiuni aunt regulate de tipicul bisericesc.
Art. 40. Cantaretil qi paracliserii Bunt datori sit fie nelipsiti
de la postul for on de cate on parochia ii va ariunta, ei a's1
Indeplini cc pietate tote indatoririle ce li se impune de tipicul
bisericesc.
Ei aunt datbri sa fie supusl, in toate, ordinelor parohului, si,
!Ara incuviintarsa lui, nimic sa nu fa.c6, nici in biserica nici in
parochie.
Art. 41. Cu deosebire paracliserii aunt obligati, a tine in cea
mai perfecta zuratenie biserica si odorele bisericesti, a fi cu bay
Bare de sema ca sa nu lipsesca nimic din ceea ce este al bise-
xicei, cunoscend ca, la cas contr./trill, vor fi responsabili direct
.de on -ce lipsuri s'ar observa.

CAPITOLUL III
Pro tofereif
Art. 42. Protoiereii sunt cei dintai intre preotii unei eparhii.
Ei se nurnesc de atm Episcopul respectiv, in intelegere cu

www.dacoromanica.ro
 511

ministrul cultelor, si sa confirma prin deeret regal,. prevedan-

du-se in uring, i cu o anumita diploma din partea Episcopului._
Procedura de urmat este aceeasi ca cea preveclutii de art. 23.-
Art. 43. Nu pot fi numiti protoierei de cat absolventii a eel
putin until' seminar de gradul al douilea.
Art. 44. Protoiereul pOte fi revocat de catre Episcop printr'o
decisiune motivate. Cand protolereul va esi din sfera activitatii
sale bisericesti, el va putea fi revocat de catre ministrul culte-
lor, dace Episcopul va fi refusat sill revOce in urma adresei mi-
nistrului.
Revocarea se va inctmostiinta Episcopului ca sa recomande un
alt protoierea.
Art. 45. Drepturile si datoriile protoiereilor sunt urmatorele :
Sa privigheze asupra preotilor din judetul ce admnistreza ca
sit 'M. indeplinesca datoriile. fiind cu atentiune ca. armonia
fratietatea dintre preotl sa nu fie turburata.
Protoiereul este dator a semna in condica parohialit si a face
observatiunile sale asupra stare" morale in care a. gasit paro-
hia si pe paroh.
Art. 46. Protoierefi sunt Bator' sa visiteze protopiatul for ceL
putin o data pe an si sa cerceteze, cu acest prilegikzidirile bi-
sericesti, registrele de botezati, cununati Qi inmormentari, con-
dica de venituri ei cheltueli a parohiilor si alte acte parohiale-
mai insemnate precum $i tote activitatea ai purtarea preotului.
Art. 47. Protoiereul este dator sa cerceteze mersul moral si
material al lie-carei parohii, si raporteza Episcopului respectiv
despre tote lipsurile §i neajunsurile respective' parohil.
Art. 48. Protoiereul este obligat a primi tote plangerile sluji-
torilor bisericesti ce 'si fac unii contra altora, sail ale credin-
ciosilor contra lor.
Art. 49. Protoiereul este dator sa introduce sail sa instaleze pe pa-
roh in parohia sa, citind in amiul parohienilor, in biseria, la care
va asista si autoritatea comunalit, decretul de numiro din par-
tea Episcopului respectiv, in care, pe scull, se vor arida drep-
turile $i datoriile parohului.
Cu acesta ocasiune protoiereul preda cu inventariii noului- pa-
roh tote dota bisericel parohiale.
Art. 50. Pe langa cele cuprinse in articolul precedent, protole-

www.dacoromanica.ro
 512

Teul este dator se tine socotele de aprOpe ca sa nu lipsesce nimic

din avutul bisericei parohiale, dace parohul acestei parohii s'a
transferat in alts parte.
In acest cas el este obligat ca, impreune. cu representantul pu-
terei executive din localitate, se someze pe fostul paroh a des-
dauna parohia si biserica parohiale 'de tote lipsurile pricinuite
pe timpul parohiatului see.
Art. 51. Protoiereul este dator se raporteze Episcopului res-
pectiv, carele, la randul see, va incunostiinta si pe ministrul cul-
telor despre incetarea din viata a yeti' unui preot, cu care oca-
siune va urmeri de aprOpe, impreuna cu epitropii bisericei, ca se
scOte din urmerire tote acele obiecte ce nu apartinead defunc-
tului si cars sunt ale bisericei si ale parohiei.
Protoiereul is in sema sa parohia veduvite de paroh si ingrijeste
-de interimatul es pane la asesedarea definitive a unui alt paroh
Art. 52. Protoiereul raporteze Episcopului despre tote trebile
mai importante ce le observe, in protopopiatul sea, propunand
si opinia sa in solutiunea ce urmeze se se dea cestiunei.
Art. 53 Protoireul este dator se ancheteze, sad singer, faptele
-ce se denunta in sarcina preotilor si a celor-ralti servitors bi-
sericesti, sail in delegatiune cu alti delegati, fie din partea Epis-
copului fie din partea ministerului.
Resultatul anchetei protoiereul ii consemneze intr'un proces-
verbal, dresat la fata locului, in care insereze tote declaratiunile
verbale ale martorilor apararei sad acuserei cum si declaratiu-
mea impricinatilor, cars sunt datori a semna imediat dupe de-
positia ce au facut.
El pOte primi si declaratiuni in scris, semnate de aces cars le
dad si autentificate de autoritatea civila locale.
La sfar§itul anchetei si a redacterei procesului-verbal, protoie-
real este dator sa intrebe pe partile impricinate dace mai ad ceva
rle adgeogat, cum si dace, se multumesc sail nu cu ancheta fe-
cute, si dace nu se multumesc sa intrebe din nod in ce anume
puncte nu sunt multumiti ?
Art. 64. Protoiereul inainteza Episcopului respectiv, cu ra-
port in reguln, prpcesul-verbal dresat la localitate, iar Episco-
,pul dispune asupra casului cele de cuviinte.
Art. O. Anchetarea faptelor imputate preotilor sad celor- l'alti.

www.dacoromanica.ro
 513

servitors bisericestI protoiereul o face sae in urma prirnirei or-

dinului din paitea Episcopului sell sail chiar din initiativa sa,
data faptul imputat i se denunta lui mai intal ; de tote acestea,
insa, este obligat a raporta Episcopului spre a hotari cele de
cuviintA.
Art. 56. Protoiereul este dator sa aduca la indeplinire tote or-
dinele primite de la autoritatile bisericesti constituite §i veghiaza
ca aceste dispositiuni se se indeplinesca.
El primeste tote nedumeririle ce pot so aibi preotii protopo-
piatuluI sea, §i, sail le deslega insusi, sail le face cunoscut Epis-
,copuluI pentru cuvenita deslegare.
In casuri urgente, protoiereul 'ite lua singur o hotArire Ore-
,care, privitore la parohiile protopopiatult4 seu, avend grija ca
se cera in urma de la Episcop apr:uarea definitive a cestiunei. I
Art. 57. Protoireul este dator ca, in exercitarea atributiunilor
sale oficiale, se se ingrijesc6 numai de ceea ce legea clerului
miren si dispositiunile regulamentelor bisericestI ii pun ca in-
arcinare.
El nu trebue se sa abate nici un moment din sfera activitatei
ale bisericestI ; cAci, la cas contrariii, cade sub previsiunile alin.
III din art. 16 al legi clerului mirean.
Protoiereii vor avea o lefA de 300 lei pe lunA.

CAPITOLUL nr
Revisorif eclesiastici
Art. 58. Pe langA fie-care Mitropolie si Episcopie sa infiinteza
cate un revisor eparhial.
Art. 59. Revisorii eparhiali au dreptul de a asista tot-deuna la
sedintele consistoriilor si a sustine acusatiunea in procesele ce
se infAtiseza pentru diferite pricini.
Art. 60. OH de dile on este contestatA, de catre partile impri-
cinate, o cercetare facuta de protoiereil, Episcopul pate insArcina
cu cercetarea din nod a causes pe revisorul eparhial.
In casul acesta, revisorul va urma aceeasi procedure la an-
chetarea faptelor imputate ca si procedura ce o urmeza pro-
toiereul, si care e prevecluta in regulainentul consistoriilor e-
parhiale.

www.dacoromanica.ro
 514

Art. 61, Revisorul eparhial este dator sk studieze tote actele

ce i se trimit de Episcop, privitOre la o causA ce urmeza a se
supune judecatei consistoriului, si face insemnarile sale privitOre
la proces, si apoi inmanezA presedintelui consistoriului dosarul
causer, cerend chiemarea in judecatA a pArtilor inpricinate.
Art. 62. Revisorul eparhial are datoria ca, din tree in tree luni,
sa inspecteze tote prDtopopiile eparhiei respective si a raporta
Episcopului resultatul dobandit din aceste inspectiuni.
Cu acestil ocasiune revisorul i @i va indrepta atentiunea cu
deosebire data cancelaria protopopiatului sa tine, in regula, cum
.i data tote cele ce li impun protoiereilor, prin legi §i regula-
mente, s'ait executat la timp gi intocmai.
Art. 63. La finele fie-carui an, revisorul este obligat a .pre-
senta Episcopului serf un raport amenuntit, care va cuprinde
doue pArti :
a) Partea privitOre curat la administratia general& a e-
parhiei, si
b) Partea privitOre in tote causele ce s'a& presentat spre ju-
decare consistoriului eparhial.
In acest raport revisorul va constata cum a mers administra-
tia bisericeseA in decursul intregului an, cum si din ce cause
mai ales au provenit vinele ce s'ati supus judecatei consis-
toriului.
CAPITOLUL V.
Defensorit eclesiasticf.
Art. 64. Pe langa ministerul cultelor i instructiunel publice sk
infiinteza, de o cam data, tree posturi de defensori eclesiastici pen-
tru intrega taxa.
Art. 65. Defensoril eclesiastici ail, sub ordinile ministrulul, exer-
citiul inspectiunel eclesiastice in limitele stabilite de legea clerultif
mirean §i seminariilor.
Art. 66. Defensorii eclesiastici sunt impArtitl pe circumscriptiuni,
§i anume :
a) Circumscripriunea praiova, cuprindend judetele Mehedinti,
Gorj, Valcea Dolj, Romanati, Arge, Muscel, Olt qi Teleorman, cu
resedinta in Craiova.
b) Circumscripfiunea Bucure0I, cuprindend judetele : Dambo-
www.dacoromanica.ro
 515

vita, Prahova, Vlasca, Ialomita, Ilfov, Maki, Rimnicu-Sarat, Putna,

Covurlut, Tulcea, Constanta si Braila, cu resedinta in Bucuresti.
c) Circumscripfiunea Iasi, coprinc,lend judetele : Iasi, Botosani,
Dorohoi, Suceava, Neamtu, Roman, Baal'', Tecuci, Tutova, Falcid
si Vaslui, cu resedinta in Iasi,
Art. 67. Defensorii eclesiastici represinta, pe ministru in atribu-
tiunile ce'st fixeza prin regulamentul de Tata.
Cel pasibill de inspectiune, dupe lege si acest regulament, sunt
datori a le purta respectul cuvenit.
Autoritatile din tars, la cas dc trebuint5., II vor ajuta In indepli-
nirea misiunei lor.
Art. 68. Ministrul, on de cate orb va crede de cuviinta, va tri-
mite pe defensorii eclesiastici In inspectiuni si cercetari speciale in
circumscriptiunile respective.
Art. 69. Defensoril eclesiastici sunt datori sa inainteze ministeru-
lub tot-deuna rap6rte asupra resultatului inspectiunilor facute. Ase-
menea rap6rte se vor inainta in tot casul din trot in trei luni.
ET au dreptul de a face propunerT.
Art. 70. La sfarsitul anului, defensorii sunt obligati a Inainta mi-
nisterulul un raport general asupra starei morale si materiale a cle-
rului din circumscriptiunea respective, can rap6rte se vor publica
in buletinul ministerulub.
Art. 71. Fie-care defensor eclesiastic are cancelaria sa la resedinta
cireamscriptiel.
Cancelariile acestea trebuesc tinute in cea mad burl ordine.
Art. 72. Defensoril sa pot adresa direct la on -ce autoritate din
tare., cerend ajutor, data va fi trebuinta, pentru indeplinirea Indato-
ririfor lor.
Art. 73. Defensori1 eclesiastici nu vor putea ocupa alts functiune
publica, sari exercita un comercia sat industrie.
Dad. el, insa, vor fi luati din corpul didactic, vor fi supliniti din
oficia la catedrele lor.
In casul acesta suplinitorul va primi lefa intrega ce se cuvine su-
plinitului, bar gradatia va fi a titularului.
Timpul cat defensorii vor functiona pe langa minister le va fi ti-
nut in sema la aplicarea drepturilor la gradatiune.
Art. 74. Pentru a putea fi numit defensor sa ,cere a fi cetatean
roman, de religiune cresting ortodoxa de resarit, a poseda diploma
33
www.dacoromanica.ro
 516

de doctor sail licentiat in teologie de la o facilitate de teologie orto-

doxa si a avea etatea de cel putin 30 arl.
Art. 75. efensorii eclesiastici sunt datori sa privigheze tl, pentra,
indeplinirea datoriilor ce privesc pe protoierea, parohi, preoti supra-
numerari, diaconi si, in genere, pe toti acel asupra carora ministrul
are dreptul de control, in marginile legel clerului mirean si a semi-
nariilor.
Art, 76. Deosebit de indatoririle ce li se impun de art. 17 din
legea clerului, defensoril eclesiastici veghiaza pentru stricta obser-
vare a legel, a regulamentelor si dispositiunilor ministeriale, fate de
cel mentionati in articolul precedent.
Art. 77. Pe Tanga acestea, defensbrii eclesiastici vor mai priveghia :
1) Asupra purterei morale a clericilor, raportand pe data minis-
trului on de cate on vor constata aluneceri contrare chiemarei cle-
ricale ;
2) Asupra bunei intretineri materiale nu numai a bisericilor paro-
hiale, ci si a celor filiale cari sa gasesc in alte catune de cat bise-
rica parohiale ;
3) Asupra obligatiunel preotilor de a indeplini pe rand oficiile re_
ligiose in diferitele biserici ale parohiilor.
1 4) Asupra datoriel impuse preotilor de a servi fare: plata trite ofi-
ciile religi6se acelor dintre parohienii caril nu vor fi in stare se
platesca ;
5) Asupra impartirel, dupe loge, a veniturilor epitrahilului pro-
venitOre din taxele fixate prin acest regulament ;
6) Asupra folosintei pamenturilor bisericilor rurale, conform art. 33
din lege ;
7) Asupra imunitatei prevecluta in ultirnul aliniat al art. 28 din lege ;
8) Asupra modului de predare a studiului religiunel in scolele pu-
bliee primare, dace o asemenea predare se va cere veri-unuia dintre
parohi de catre ministru; in fine,
9) Asupra a tot ce, in vederea legei si a regulamentelor ei si dis-
positiunilor ministeriale, p6te cadea in resortul unei minutiOse si con-
stiinciOse inspectiuni bisericesti circa sacra
Art. 78. Numeral defensorilor eclesiastici se p6te marl prin legea

11) Modificat in sensul a Defensorii sunt datori sa raporteze minis -

terului

www.dacoromanica.ro
 517

budgetara, dupe necesitatea ce va provoca serviciul de inspectie

eclesiastica.
Art. 79. Apuntamentele -defensorilor se vor fixa prin legea budgetara.
Iu tot casul, ei vor primi o 16fa minimum de 400 lei si o diurne. de
200 lei pe lune. Pe lenge. acestea, defensoril vor mai avea si bilet
cle liber parcurs pe t6te liniile ferate din tare.

CAPITOLUL VI

Despre consistoriile eparhiale

Art. 80. In fie-care eparhie se infiintOza, pentru judecarea paro-
liilor, diaconilor si preotilor supranumerarl, cate un consistoriti. corn-
pus din trel membri clerici, numiti pe trel api de catre Episcopul
respectiv in intelegere cu ministerul cultelor. Procedura de urmat
'este aceeasi ca la art. 23 din acest regulament.
Membril acestul consistoria nu pot fi revocati inainte de expirarea
termenulul de trel arl, de cat de comun acord intre Episcopul res-
pectiv si ministrul cultelor.
Art. 81. Consistoriile eparhiale judece pe preotl si diaconi on de
ate on ail calcat veri-una din obligatiunile for impuse _prin legile
Orel, au comis veri-una din vinile prevegute prin regulamentele San-
tului Smod.
Pedepsele ce consistoriile sunt indrituite a pronuata sunt, afara de
cele prevegute prin regulamentele Santului Sinod, si pedepsa suspen-
41arei temporale sau suprimerei lefel.
Art. 82. Membril consistoriilor primesc o diurnii. de 15 lei pe cji,
pentru dilele in earl tin sedinte, si cheltueli de transport dace. nu 'si
ail domiciliul in orasul in care se afle. consistoriul.
Aceste. diurna nu face ca indatorirea de membru intr'un consis-
toria se. fie considerate. ca o alte. functiune publics.
Art. 83, Consistoriile eparhiale sunt sesizate, fie de catre Episcopul
respectiv, fie de &etre ministrul cultelor. Pentru personalul clerical de la
bisericile earl, avend fonduri particulare, se administreza de epitropil
sau eforil, constituite prin insusi actul de fundatiune, dreptul de a
sesiza consistoriul II ati si epitropil acelor biserici.
Mat ministrul cultelor, cat si epitropil bisericilor prevedute in a-
liniatul precedent, sesizeza consistoriul prin Episcopul respectiv. Jar
alacs Episcopul respectiv nu inainteza consistoriulul cererea minis-
www.dacoromanica.ro
 518

trulul sau epitropuluT, In termen de trel dile de la primire, ministrul

saa epitropiT sesizeza direct constistoriul.
Art. 84. Defensorii eclesiasticT asista in tot-d'a-und la sedintele
consistoririilor eparhiale. In acest stop, fie-care defensor se va in-
felege cu episcopil din circumscriptia sa ca qilele de judecata ale
consistoriilor eparhiale se. fie ast-fel distribuite in cat densul se. We.
asista la tote sedintele.
Art. 85. Dinaintea consistoriilor eparhiale, pe lenga partea recla-
manta, dace. este o parte reclamanta, acusatiunea se va sustine
de catre revisoriT eparhiali cand darea in judecata s'a facut de dire
Episcop, de catre defensoriT eclesiastici cand darea In judecata s'a
facut de catre ministru sail de catre epitropiT.
Art. 86. Martoril chemati d'inaintea consistoriilor eparhiale sunt
datorl se se infatipze sub acelea§1 sanctiuni ea si d'inaintea instan-
telor judecatore§ti.
Mandatele de aducere, date de dire consistoria in contra martorilor
earl refusa de a veni, se vor aduce la indeplinire prin parchetele
locale.
Amendile pronuntate de dire aceste consistoriT se vor trimite la
perceptor spre a fi indeplinire.
Drepturile consistoriilor, fats de martor, sunt cele prevedute prin
art. 155 si 156 din condica de instructie criminals, adica : pentru
cea d'antei lipsa ei vor fi osanditi la amends, iar pentru cea de a
doua ora vor fi adu0 prin strangere corporalL
Martorul care dovede§te In urma ca causa nevenirel sale la prima
chemare a Post bine-cuvintata p6te fi dispensat de consistoria de
amenda pronuntate contral
Consistoriul p6te de asemenea, in casul in care martorul se. afla
intr'o localitate prea departatk sail in neputinta de a veni, A. or-
done ca densul se, fie ascultat, tot sub prestare de jurament, dina-
intea soot alt cleric din acea localitate, desemnat de catra consis-
toria.
Art. 87. Instructiunea causelor aduse in cercetarea consistoriilor
sa face, dupe deosebirilc prevedute In lege si acest regulament, de
catra protoTerei, revisori, defensori eclesiasticl saa epitropi.
Art. 88. Sentintele consistoriilor, in ceea ce prive§te suprimarea
sail suspendarea lefeT, se aduc la indeplinire de catra ministrul cul-
telor inditta ce ele au fost pronuntate.
www.dacoromanica.ro
 519

In acest stop, atat presedintefe consistoi-iului, cat si defensorul

cclesiastic sunt datori a comunica aceste sentinte ministerului trei
dile dupe pronuntarea lor. Cand persona osandita face parte dintr'o
parohie urbank, ministerul comunica imediat hotarirea primarulul
spre a suspenda sea suprima lefa.
Art. 89. On de cate on un paroh, un diacon sad un preot su-
pranumerar va fi fost condamnat de catra justitie pentru verb o
crima sail pentru verb unul din delictele : fals, furt, inselaciune, a-
bus de incredere, marturie mincinnsa, atentat la bunele rrioravuri,
delapidare de bani publici, mituire si spargere de sigiliil, sail la o
pedepsa mai mare de 15 Bile inchisOre, pentru on ce alt delict pre-
vedut de codul penal, ministrul cultelor, independent de orb -ce alta
pedepsa s'ar da vinovatului de care consistoriile, eparhiale, va su-.
prima pentru tot-deuna, lea vinovatuhil ; bar dac5. face parte dintr'o
parohie urbana sail sa gaseste la o biserica administrate prin epi-
tropi, deosebit de cele infiintate prin legea clerului mirean, va co-
munica imediat primariei sail epitropieb ca sä suprime, pentru tot-
deuna, lefa vinovatului.
Pentru exacta indeplinire a acestei dispositiuni, protoiereii, revi-
sorii eparhiall si defensorii sunt datori se comunice, de urgent.,
ministrului cultelor casurile can le cad in cunostint5.. De asemenea
tribunalele si curtile sunt datdre sa comunice ministerului cultelor
orice sentinta penala, fie de achitare, fie de condamnarea a ori-
chrui membru din clerul roman.
Indata dupe punerea in aplicare a acestui regulament sa va cere
D-lui ministru al justitieb sa dea un ordin circular in acest sens tu-
turor instantelor judecatoresti.
Art 90. In casurile prevedute de articolul precedent, dace osan-
ditul este paroh, el isi perde de drept functiunea sa de paroh. Lo-
cul sea devine vacant si, conform cu dispositiunile din acest regu-
lament, sa nurneste un al paroh.
Art. 91. In ceea ,ce priveste pedepsele prevedute de regulamen-
tele S-tului Sinod, sentintele consistoriale vor fi aprobate si aduse la
indeplinire de catr5. Episcopul respectiv.
Episcopul respectiv va comunica ministerului cultelor aducerea la
indeplinire a sentintei, pentru ca sa se face mentiune de acesta in
condicile ministerului.
Art. 92. In cas de caterisire, osanditul are dreptul sa fad. recurs

www.dacoromanica.ro
 520

la S-tul Sinod. Acesta dacg va gasi ca procedura n'a fost bine in-
deplinita sad ca legile on regulamentele n'ad fost bine aplicate, oil
ca s'a comis un exces de putere, va avea dreptul sä caseze si sg
trimita causa a se judeca de un alt consistorig dintr'o eparhie limi-
trofg, care va judeca definitiv.
Art. 93. Cancelaria consistoriilor eparhiale va fi tinuta de care.'
personalul cancelariel EpiscopieT.
Procedura de urmat in judecare dinaintea consistoriilor eparhiale
sg fixezg printr'un deosebit regulament.

CAPITOLUL VII.
Intretinerea parohiilor.
Art. 94. In parohiile urbane, fie-care paroh primeste o lefg de
200 lei pe lung dad. este licentiat sail doctor In teologie, 100 lei
pe lung dacg este absolvent al seminarulul complet, 60 lei pe lung
dace' este absolvent al seminarulul de grad inferior ; Tar fie-care preot
supranumerar lei 150 data este licentiat sag doctor in teologie, lei
80 data este absolvent al seminariului complect si lei 40 data nu,
are nicT unul din aceste titluri.
In aceleasT parohii diaconul, dacg este licentiat sag doctor in teo-
logei, primeste 200 lei Mfg, pe lung ; dach nu are aceste titluri,
primeste 100 lei pe lung ; cantaretul 50 lei si paracliserul 30 lei pe-
lung..
In parohiile rurale, parohul primeste 80 lei pe lung. dacg are se-
minarul complect, 50 lei clack nu are de at seminarul inferior si
35 lei daca este supranumerarig.
In aceleasi parohil cantgretil au 11 lel pe lung..
In parohiile cad nu ail pgment, parohul, pr'eotul supranumerarid
si cantgretul primesc un spor de 25 lei la suta asupra remunerariilor
de maT sus.
Preotii si diaconii de la monastirile de maid. vor primi Ida unlit
paroh rural, iar supranumeraril de la aceste monastirT lefa until su-
pranumerarig de la o parohie rurala.
Preotii si diaconii de la mitropolii si episcopii vor primi aceleasi:
lefurl ca si parohiT si diaconii urbani.
Diaconil supranumerarl se asimileza preotilor supranumerari.
Art. 95. Preotii si diaconii de la bisericile earl, se intretin dire

www.dacoromanica.ro
 521

fonduri particulare vor primi cel putin lefurile prevelute in articolul

precedent.
Art. 96. Comunele sunt libere a da un spor de lefa peste ceea ce
se prevede in art. 94, cu eonditiune a plati egal pe totI preotiT de
aceeasl categorie din comuna.
Art. 97. Preotii si diaconii de la mitropolil si episcopii, precum si
si preotif si diaconil din Dobrogea vor primi un spor de 30 lei la
sulk asupra lefurilor prevedute mai sus.
Art. 98. Preotii si diaconil de la bisericile ce au fost intretinute
de Stet pins la 1 Aprilie 1894, data punerel in aplicare a level cle-
ruldf, i pari se vor gasi functionand, vor primi de la Stat, peste
lefurile ce li se fixeza prin lege, un spor de Mk viager, socotit ast-fel
in cat sa le implinesca lefurile de cari se bucurad la punerea in
aplicare a legel clerulul.
Pentru acest sfarsit, in budgetul ministerului cultelor si instruc-
tiunei publice se va inscrie acest spor, care se va impkrti celor in
drept, prin parohil respectivi, in rate trimestriale.
Art. 99. Cantaretil ca si intregul cler, vor fi scutici de straje si
de Bile de prestatie.
Art. 100. Dupk 10 ani de functionare de la promulgarea legei cle-
rului, parohul si supranumeraril at drept la o sporire de lefk de 20
la sea, dupe alti 10 ani la o sporire de lefa de alti 20 la sufa.
Implinirea termenulul de 10 si 20 ani nu se socoteste din di pink
in cii, ci pe ani budgetari, asa ca eel ce implineste anil de gradatie
in cursul anului budgetar nu va avea drept la gradatie de cat de la
inceputul viitorului an budgetar.
Art. 101. In fie-care an, eel mult pang. la 1 Septembre, episcopii
sunt datori a inainta ministerului cultelor lista preotilor cari vor irn-
plini termenele de gradatie pang la 1. Aprilie al anului urmator.
Ministerul va inscrie acea gradatie In budget deck este vorba de
un preot rural, sail o va comuunica comunei respective data este
vorba de un preot urban.
Tot asa vor urma episcopii si cu on -ce alte modificati s'ar intern-
pla in personalul clerical din eparhia P. P. S. S. Lor, de nature a
modifica alcatuirea budgetari a Statulul sail a comunelor, cum, de
exemplu, capatarea din partea until preot a unui titlu ,teologic
superior.
Art. 102. Legea pensiunilor se va aplica si parohilor, diaconilor

www.dacoromanica.ro
 522

si preotilor supranumerari, cu deosebire ce anii servici nu se vor

numera de cat la 1 Aprilie 1894, data punerei in aplicare a legei,
si ca parohul, diaconul si preotul supranumerar nu vor putea valora
drepturile for la pensiune de cat la versta de 70 ani, saa si mai
Inainte, dace. se va constata ca din infirmitati incurabile nu mai pot
continua serviciul lor. Infirmitatile Incurabile se constata printr'un
proces-verbal dresat de un medic in serviciul Statului s i aprobat de
epitrop si de ministerul cultelor.
Art. 103. Pentru preotii si diaconil intretinuti de Stat pane la 1
Apr llie 1894 se vor adeoga si anii serviti inainte de punerea in
aplicare a legei, si in cursul carora li s'ae fecut refined, conform legel
pensiunilor.
Comunele urbane cad, conform legel, vor plati personalul clerical
din acele comune, sunt datOre a le da pensiuni dupe. normele sta-
bilite de legea pensiunilor functionarilor Statului si de legea clerului,
Bind autorisate a face retinerile prevequte prin aceeasi lege.
Art. 104. Deosebit de lefurile fixate prin legea elerului, parohul
si supranumerarii se vor bucura de veniturile epitrahilului, pentru
care se va incasa taxa fixa, si anume :
a) In comunele rurale:
1) Pentru botez 2 lei ; 2) Pentru cununie 4 lei ; 3) Pentru sfintirea
apei (sfestanie) 1 lei x 4) Pentru paraclis 1 lea ; 5) Pentru parastas
cu slujba 3 lei; 6) Pentru o privighere 5 lei; 7) Pentru maslu (de
preot) 1 lea ; Pentru inmormIntare 3 lei ; 9) Pentru citirea rugaciu-
nilor dupe nastere 50 bani.
b) In comunele urbane :
1) Pentru botez 3 lei ; 2) Pentru cununie 6 lei ; 3) Pentru sfinti-
rea apei 2 lei ; 4) Pentru paraclis 2 lei; 5) Pentru parastas cu
slujba 4 lei 50 bani ; 6) Pentru o privighere 7 lei 50 bani ; 7) Pen-
tru maslu (de preot) 1 lett 50 bani ; 8 Pentru Inmormentare 5 lei ;
9) Pentru citirea rugaciunilor la 40 qile dupe nastere 1 lea.
Produsul acestor taxe se va imparti ast-fel : 1/4 de o potrive pa-
rohului si supranumerarilor, si 1/4 cantaretilor si paracliseruluI1).
Art, 105. Pentru taxele epitrahilului sä va tine, in fie-care parohie,
fie un registru in care se va insemna sumele incasate, fie o cutie
In care se. vor versa sumele incasate, si care va fi Inchisa de ca-
') Acest articol este modifiat in sensul c taxele epitrahilului la comu-
nele rurale s'a injurnatatit, iar la cele urbane s'a1 suspendat.
www.dacoromanica.ro
 523

tea paroh hi cei-l-altI epitropl. Acesta dupe cum va gasi en cale ma-
joritatea personalului care sä bucura de veniturile epitrahilului.
Produsul epitrahilului sa imparte la finele fie -carer septamani. Cand
sunt contestatil decide epitropia.
Art. 106. Comunele sunt datOre sa inscrie in budgetele for soma
necesara pentru intretinerea bisericilor atat parohiale, cat si filiale
din acea comuna conform legel.
Sumele pentru intretinerea bisericilor sa vor versa la case epitro-
piei bisericel, care va dispune sa se aprovisioneze biserica cu trite
cele trebuinciOse serviciului, inaintand Iii urma primariei socotela si
acte justificative de intrebuintarea acestor sume.
Art. 107. Folosinta pamenturilor bisericilor rurale o va avea de o
potriva, trel sferturi parohul si preotii snpranumerarT si un sfert
cantaretii.
Art. 108. Pamenturile acestor biserici nu se vor arenda sad in-
chiria nici de primariile comunelor, nici de epitropil ca 011s acum,
ci, precum s'a specificat in cele precedente, ele vor remane exclu-
siv in folosul preotilor si §lujitorilor bisericesti at parohiel.
Preotil si cantaretii, insa, data ered ca be va fi mar avantagios a
nu lucra insist pamentul, ci a'l inchiria o vor putea face, Mra insa
a-I inchiria vr'o data pe un termen mat lung de 5 ant.
Art. 109. Bisericile snnt persdne juridice. Averile for sa adininis-
treza de epitropil, conform actelor de donatiudi si testamentelor, si
sub controlul primariilor respective.
Art. 110. Ori-tine pOte face donatiune sad legaturi unei biserici,
obligat find a indeplini, in asemenea impregiurari, tote cerintele le-
gilor civile privitare la donatiuni.
Acceptarea donatiunei sag legatului sä face de epitropie cu au-
torisatia prevegutg, in legile civile.
Art. 111. Indata ce epitropiile unor biserici ad aflat de o dona-
tinune sad un legat, ele sunt datore a face lucrul cunoscut ministe-
rului cultelor spre cuvenita regula.
Petru acest sfaxsit, la directia cultelor din minister sa va tine o
anumita condica pentru inscrierea tnturor actelor de donatiune fa-
cute bisericelor.
Art. 112. Cand din donatiuni sag din sporirea capitalului unei
biserici s'ag creat veniturl suficiente pentru plata; personalulul pa-
rohial si al intretinerea bisericel, potrivit beget clerultif, atunci nu se
www.dacoromanica.ro
 524

va mai plati de Stat sail de comune platA nici pentru personal, nici
pentru material. Cand veniturile exists, dar nu ajung. Statul sau
comuna nu vor mai plAti de cat restul.
Art 113. Bisericile cari au venituri propril sunt datore ss Intre-
buinteze acele venituri pentru plata personalulni parohial sub con-
trolul primAridor respective.
Daca acele venituri prisosesc, prisosul ss va face fond destinat
cu preckdere la repararea si Intretinerea bisericei si a celor-l-alte
asedaminte de bine-facere si cultura deja Intemeiate de acele biserici.
Fondul va fi depus la casa de consemnatiuni, iar recepisa sa va
*tra de epitropi.
Nici o altil destinatiune nu sit va da fondului sari venitului fon-
dului de cat cu autorisatia ministerului cultelor.
In acest cas, pentru on -ce trebuintA va avea, epitropia va cere,
prin deosebit raport, la ministerul cultelor, ca sa autoriseze Intre-
buintarea sumei necesarA. Raportul va cuprinde tOte motivele legale
pentru acordarea sumei
La finele fie-drui an budgetar, primariile vor fi obligate ca sA
inainteze ministerului cultelor o dare de sews de sumele ce s'ati
dat de epitropi pentru plata personalului bisericesc sf Intretinerea
bisericei, cum si care este prisosul remas.
SA excepteza," de la prescriptiunile acestui articol bisericile pe cart
legea commis le excepteza de la controlul primAriilor.
Art. 114. In parohiile urbane plata personalului clerical si a in-
tretinerel bisericilor cade In sarcina comunelor.
Se excepteza bisericile declarate monumente istorice, a caror in-
tretinere materiale, va fi in sarcina Statului.
Sumele necesare pentru acest sfarsit se vor inscrie din oficiil in
budgetele comunelor.
Plata se va face prin epitropiile parohiilor, cArora comunele va.
remite sumele necesare In rate trimestriale.
Art. 115. Comuna care va intardia cu plata unel rate trimestriale'
va perde dreptul de a face densa plata cAtre epitropil. In acest cas
sumele necesare se vor inscrie din oficifi in budgetul comunei si vor
fi vArsate Statului, care le va preda epitropiilor parohiilor.
Art. 116. Statul inscrie In budgetul ministerului cultelor o sub-.
ventiune de 500,000 lei pe an, care se va impa'rti comunelor urbane
In proportie cu numerul parohiilor lor.

www.dacoromanica.ro
 525

Art. 117. Comunele urbane sunt datOre sa intretina si de ad

inainte corurile la bisericile, foste intretinute de Stat, si earl, pana.
la 1 Aprilie 1894, ail avut corurI.
Art. 118. In parohiile rurale plata personalului clerical se face de
ministerul cultelor.
Intretinerea bisericilor, Insa, este in sarcina comunelor, afara de
acele biserici earl ar fi declarate rnonmnente istorice. Plata se va.
face prin perceptoril Statului, carora ministerul cultelor va remite
sumele necesare.
Plata se va face trimestrial.
In acest scop epitropiile bisericilor vor inainta protolereilor lista,
pentru preotii bisericilor si celui -1 -alt personal bisericesc ; iar pro
toiereul formand stat general pentru pentru toti preotil si ceI-1-altI
slujitori bisericesti din judet 11 va inainta, prin chiriarhul respectiv,
cu raport, ministerului, cerend ordonantarea sumel.
Mandatul se va libera de minister pe numele casierului respectiv,
care va avisa pe perceptorril Statului ca, la presentarea epitropilor-
bisericesti cu chitanta, conform modelulul eliberat de minister si vi-
date de primarul respectiv, sa achite retributiunile.
Art. 119. Personalul de la mitropolii, episcopil si de la monastirile
si schiturile de monahi si monahe se va plati de ministerul cultelor
conform fegei.
Pentru acest sfarsit, In budgetul ministerului cultelor se va inscrie
sumele necesare pentru plata acestul personal.

CAPITOLUL VIII

Personalul directiunei cultelor

Art. 120. Personalul actual al directiunei cultelor din ministerul
cultelor si instructiunel publice se sporeste
1) Cu un sef de biuroti la personal;
2) Cu un sef de biuroti la ordonaotare ;
3) Cu tree sublefi de biuroti, din earl: unul la personal si doui
la ordonantare ;
4) Cu cinci copisti.
Art. 121. Atributiunile personalului cultelor preveclut in articolul
precedent vor fi aceleasl cu atributiunile personalului din cele-l-alte
directiuni, potrivit legei si regulamentulul de organisare al ministerului_

www.dacoromanica.ro
 520

Art. 122. Numirea acestuf personal se va face In conformitate cu

,dispositiunile legel de organisare a ministerului cultelor si instruc-
tiunei publice.

Dispositiuni transitorii
Art. 123. Cinci ani socotiti de la promulgarea legel clerului miren
si seminariilor, licentiatii si doctoril in teologie vor putea fi hirotonitI
si peste regula fixata in art. 11 din lege.
De asemenea, In acelasi period de Limp, pentru parohiile din Do-
brogea se vor putea, cu autorisatia ministerului cultelor, hirotoni si
seminaristii cu patru clase.
Acesta insk numai in cas de a nu se g'asi candidate cu titlurile
conforme cu acest5, lege si cu conditie, ca acesti hirotoniti sä nu peta
mai tamp trece la veri-o parohie de dincece de Dunare. In acest
scop se va face mentiune de acesta in cartea MI de hirotonie.
Art. 124 si ultimul. Ministru Nostru secretar de Stat la departa-
mentul cultelor si instructiunei publice este Insarcinat cu executarea
decretulul de fat..
Dat In Bucuresti, la 22 Decembre 1893, CAROL.
Ministru cultelor si instructiunef publice,
Take lonescu. No. 4531

www.dacoromanica.ro
 527

EPITROPIILE BISERICETI
CAPITOLUL I

Compunerea epitropiei i alegerea epitropilor bisericesti

Art. 1. In confortnitate cu art. 12 din legea clerului mirean §i
seminariilor, in fie-care parohie din tars sa institue o epitropie in
sarcinata cu administrarea materials a bisericilor din acea parohie,
si compusa din trel membri, preotul paroh, un membru numit de
prefect in parohiile rurale, de primar in parohiile urbane &i un mem
bru ales de parohieni pe 5 ani.
Art. 2. Preotul paroh este prepdintele acestel epitropil.
El sine cancelaria epitropiei si este dator a starui ca sa se res
pecte §i sä se indeplinesca in totul, fara nici o stirbire, legile §i re
gulamentele privitdre la der si la avutul bisericesc.
Art. 3. Intru cat epitropil biserice§ti, impreuna cu parohul, cons-
tituesc sfatul strans parohial, sant ehiemati a ajuta sarcina paro-
hului in conducerea spornica a intereselor morale §i materiale ale
bisericilor din parohia, si a cre§tinilor enoria§1, Epitropii urmeza
sa aiba reputatiune religiosa, morals., nebanuita, sä se bucure de In
crederea obstei parohiei, si ss aiba tragere de inima pentru tot ce
prive§te mersul regulat al intereselor bisericW.
Art. 4. Durata epitropiei bisericqt1 este de 5 ani.
Dupe acest termen sa procede la reconstituirea el, afara de preo
tul paroh, care remane de drept si mai departe membru al epi
tropiei.
Ace§ti cinci ani incep de la 1 Aprilie.
In cas de vacanta sail revocare a epitropulul ales si de noui ale
www.dacoromanica.ro
 52R

geri, mandatul noulul epitrop dureze numai pane la irnplinirea ter-

menului de cinci ant ce mai avea de inplinit epitropul primitiv, ast-
fel a, in tate parohrile din tare, reinoirea epitropiilor sä alba be
in aceeasi data.
Tot asa s. urmeze si cu epitropnl numit.
Art. 5. Spre a putea alege sail a fi ales membru in epitropia bi-
sericel sä core a fi enorias al bisericel parohiale sail filiale, a fi de re-
ligione ortodoxa de reserit si a nu fi lost condamnat de justitie pen-
tru crime sail delicte.
Art. 6 Listele enoriasilor vor cuprinde pe tots romanii majori, ne-
ce.duti in veri una din incapaeitatile preveduta in legea electorale
comunala, si cart domiciliaza in cuprinsul parohiel, sail data nu do-
miciliaz5. acolo ail proprietate mobiliara in cuprinsul parohiei.
Listele sa alcatuese in fie-care an. de catre epitropie- si sil in-
dice si afiseza la primkie si la biserica parohiale. la 1 Decembre al
fie-carui an. Nemultumitil be pot contesta in termen de 10 Bile, fie
la epitropie, fie direct la primarie.
La 12 Decembre, epitropia inainteza listele impreunk cu contes-
tatrile primite si judecate, primariel locale, care hotareite definitiv
pank la 25 Decembre.
Listele ast-fel rernase definitive sunt valabile pentrir un an, si on -ce
alegere in cursul acelul an se va face pe baza acelor lisle.
Art. 7. Alegerea epitropulul de catre enoriasi se face in prima di
de Duminice. dupe 1 lanuarie si dupg ce s'a facut cunoscut in trel
Duminici consecutiv, atat din partea primarului, prin afisare in lo-
calul primariei, cat si din partea parohului, de pe anvonul bisericei
parohienilor set, lipsa de epitrop si trebuinta de a se complecta lo-
cul vacant.
In cas de alegere provocate prin revocarea epitropulul ales sail
vacanta a acestui epitrop, alegerea se va face intr'o di de Duminica
sau serbatOre, fixate. de primar, si afisata, cum s'a dis in aliniatul
precedent. In nici un cas alegerea nu se va efectua mai tarditt de
Moue luni de la ivirea vacantel.
Tot ast-fel se va urma si en epitropul numit.
Art. 8. La data hoterite. tots alegotorii se aduna in localul desem-
.nat de prim5.rie, si se constitue un biuroil de alegere, sub presedintia
delegatulul primariei, pare is1 numeste un secretar dintre enoriasi
cu stiinte. de carte.
www.dacoromanica.ro
 529

Art. 9. Alegerea se face prin vot secret.

Buletinele de vot se distribue de la biuroul de alegere.
Fie-care buletin va purta stampila parohiel sail a primeriei.
Buletinele nestampilate se considers albe si fare nicT o val6re.
Art. 10. Fie-care alegetor scrie pe buletinul de vot numele si pro-
numele persOneT ce voeste se, se alegit in epitropie, dupe care, apol,
depune In ulna buletinul see.
Alegetorul fare, stlinte de carte se "We adresa la alt cine -va din-
tre alegetori cu stiinta de carte, caret pOte scrie buletinul dupe
ceea eel va propune algetorul.
Art, 11. Urna pentru votare va fi deschisti de la 10 ore diini-
neta si pane la 5 ore dupe amiage.
La 5 ore dupe amegi se fare apelul nominal al alegetorilor can
/Vail votat, si dupe ce voteaza tot! ceY can mai cunt presenti, se, des-
p6e scrutinul. Presedintele numere buletinele de vot si de citire fie-
carui buletin in parte, ;far secretarul biuroulul insemne intr'o lista
numele si pronumele celul votat.
La sfarsitul citireT tuturor buletinelor, se, proclama ales cel ce a
intrunit mai multe voturi.
Art. 12. .i).ctele alegerei se trimit, de catra biuroul de alegere, pri-
marului, care verifice operatia alegerei, si gesind'o In regula, inta-
reste pe eel ales, facandui cunoscut oficial acesta interire. Primarul
p6te casa alegerea dace. s'a facut in neregule si provoca o alts ale-
gere.
Art. 13. Paroliul primind de la primarie salute despre corfirma-
rea membrulul din epitropie, ales de enoriasi, comunica protoiereu-
lui stfinta acesta, Tar protolereul o aduce la cunostinta chiriarhuluT
respectiv. Acelasi lucru se va urma si cu membrul numit de pri-
mar sail de prefect.
De asemenea primarul in parohiile rurale, dupe ce a dat confir-
mare legate, actului alegerei epitropului, comunica prefectului jade-
tului alegerea fecuta, Tar prefectul aduce la cunostinta ministerulul
cultelor si instructiunel publice alegerea seversite, cum si numele si
pronumele celul ales.
Tot asa se va urma si cu membrul numit de prefect.
In comunele urbane, primarul, dupe ce a dat confirmarea legala
epitropuluT ales de enoriasi, este obligat a comUnica ministeruluT

www.dacoromanica.ro
 530

cultelor si instructiunel publice acesta confirmare, facendui cunoscut

numele §i pronumele celul ales.
Acelasi lucru sa va urma si cu membrul numit de primar, con-
form legel.
Art. 14. On de cate on devine un loc vacant in epitropia bise-
ricei, parohul este dator a incuno0iinta, prin chiriarhul respectiv,
pe primarul comunel in parohiile rurale, dupe cum este vorba de
un membru ales, sail de un membru numit. Ace0ia vor lua dispo-
sitiunile necesare, conform cu legea si cu acest regulament, pentru
ocuparea loculuI vacant.

CAPITOLUL U.
Drepturile Fi datoriile epitropilor bisericilor.
Art. 15. Toti membril epitropiei sunt egali intre ci. Faptul ca pa-
rohul este prepdinte nu i da nici un drept mar mare de cat celor-
1-aitf epitropi in administrarea avutului bisericesc.
Parohul, ca prepdinte al epitropiei, are cederea de a aduce la
indeplinire, fate cu autoritatile civile si eclesiastice, hotexirile luate
de cetre epitropie.
Art. 16. Epitropilor bisericilor li se Vor incredinta de cetra qpi-
tropil cari sa retrag, spre pastrare §i administrare, avutul bisericei
parohiale qi a celor-l-alte biserici filiale ale parohiel. Prirnarul sae
delegatul see va asista la acdste operatiuue.
Protoiereul sae delegatul see pot de asemenea asista.
Art. 17. Epitropia bisericei trebue se alba eel putin tree registre :
doue de cancelarie, (unul de intrare §i allul de eOre a hartiilor ofi-
ciale) §i unul de venituri §i cheltuell.
Art. 18. In registrele de venituri sa va inscrie, fare nici o inter-
diere, tot ceea ce a venit in profitul bisericei, fie de la proprieta-
tile ce ar fi posedand acele biserici, fie de la ofrandele in bani sail
din obiecte ce se del de pio0i cre0inT in folosul bisericilor, sae de
la venitul pangaruluI.
Sa excepteza ofrandele ce sa del preotilor si celor-l-alte persOne
biserice0I pentru santele servicil, ofrande cari reman in profitul lor.
Venitul pangarulul sa va socoti la finele fie-carei luni §i sit va
trece in socoteli.
Art. 19. In acela.$1 registru sa va inscrie de asemenea, fare. nici

www.dacoromanica.ro
 534
w

o intardiere tot ceea ce s'a cheltuit cu intretinerea bisericei §i a

trebuintelor tarohiei.
Art. 20. Registrele trebue sa fie tinute in buns stare, !Ara nicl o
stersatura sail corectura de cifre.
Toti epitropil sunt respundetorI pentru indeplinirea acestor dispo-
sitiunl.
Art. 21. EpitropiI stint datori sa cma un inventaria exact despre
zestrea biserical, cuprindend atat lucrurile miratOre, cat si nemi-
catOre, precum i numerariul sail efectele publice ale bisericel.
In acest inventaria se va trece, !Ara de nicT o Intardiere, on -ce
obiect s'ar oferi de catre pio01 cre§tini pentru biserica, afara de lu-
manarl, unt-de-lemn, smirna si tama.e, cart se vor trece numaT la
venituri.
Inventariul trebue sh fie facut In triplu exemplar.
Un exemplar se va pastra de epitropie; unul se va trimite minis-
terulul cultelor spre a se pastra in arhiva ministerului, ,Si altul se
va trimete chiriarhului respectiv spre a se pastra in arhiva chiriarhiel.
Ori-ce adaose sail scaderI la acest inventariti se vor comunica
tot ast-fel.
Art. 22. In privinta regale; comptabilitatei si administrarei avutulul
bisericesc, t6te legile, -cad sunt in vigOre pentru Stat, sunt (le drept
obligatoril §i pentru epitropiile biserice0.
Art. 23. Imobilele bisericeqti, atat in privinta inchirierilor, cat si a
arendarilor sunt supuse legel comptabilitatel. Resultatul licitatiunilor
este supus aprobarel primaruluI in parohiile urbane si sub-prefectului
in parohiile rurale.
Fondurile de bani ale epitropiilor Du pot fi plasate de cat in im-
prumuturl cu ipoteca cu aprobarea primaruldilin parohiile urbane si
a sub-prefectului In parohiile rurale, sail in cumperare de efecta-pu-,
blice, orT depunere la casa de depuneri, or la casa de economies
De asemenea bunurile biserice0 nu pot fi vendute sail ipotecate
de cat cu autorisatia consiliilor comunale, a ministerului cultelor si
a celor-l-alte instance- a caror aprobare este de nevoe pentru in-
streinarea sail ipotecarea bunurilor comunale.
Art. 24. Fie-care epitrop are dreptul de a propune in consiliul
epitropiel tot ceea ce va crede ca este de interes ob§tesc pentru bi-
serica parohiall qi pentru bisericile filial° din parohie, cerend mijlOce,,
data ele vor- pentru urmarirea §i ajungerea acestui interes olVesg.
fi,

31
www.dacoromanica.ro
 532

De asemenea fie-care membru din epitropie are dreptul de a con-

trola on §i cand registrele de venituri si cheltueli, cum si tote pro-
prietatile si inventariul bisericei parohiale, spre a se ccmvinge In
persdnk data tote sunt in bunk. regula si cu severitate conservate.
Art. 25. Una din datoriile de capetenie ale epitropilor este de a
ingriji, ca pamenturile date bisericei dupa legea de improprietarire
de la 1864, sa fie in mod constiincios impartite intre parohul bise-
ricei, in conformitate cu art. 33 din legea clerului mirean, si on de
cate on vor dovedi ca acesta dispositiune nu se urmezii IntocmaT va
raporta ministerulul, cerend punerea ordinel in acesta cestiune.
Art. 26. Epitropii sunt datori a observe, ca tot ceea ce se Inca-
seza de la serviciile bisericesci pentru trebuintele crestinilor, cum spre
exemplu: botez, cununie, maslu, Inmormentare, parastas, sa se re-
partisez,e, conform art. 31, alin. ultim, din legea clerului mirean.
In acest scop epitropia va ingriji sa se indeplinesca dispositiunile
art. 105 din regulamentul legel clerului miren.
Art. 27. La finele fie-ckrui an, epitropia va incheia un compt de
tote veniturile si cheltuefile anuale facute pentru biserica parohiala
si cele-l-alte biserici filiale, si le va depune la primarie spre aprobare.
Compturile trehue sa fie facute In dublu exemplar, din earl unul
va remane In arhiva primariel respective, "si altul in arhiva bisericei
parohiale.
Se dispenseet de aprobarea primariei socotelile bisericilor pe carT
legea comunala le excepteza de la controlul primariilor.
Art. 28. Epitropiile bisericilor cari au fondurl particulare vor in-
cheia budgete anuale in luna lul Februare si le vor supune aprobarei
primariilor, dara de bisericile prevedute in ultimul aliniat in articolul
precedent.
In budgetele bisericilor cu fonduri proprii se va trece la cheltueli
personalul bisericesc, conform dispositiunilor art. 7 si 35, alin Ill,
din legea clerului miren.
Art. 29. Excedentele ce ar urma la finele anulul din veniturile bi-
sericestl se vor depune de epitropie la casa de depunerl si consem-
natiuni, si procentele for se vor trece intre veniturile anuale bisericesti.
Recepisele de la casa de depunerT si consemnatiuni se vor pristra
de epitropil.
Capitalul depus la casa de depunerl si consemnatiunI se pate lua
numai la trebuintele urgente ale bisericei, constatate de autoritatea

www.dacoromanica.ro
 533

parhiala §i comunala, pentru care se va cere autorisarea ministerulul

tultelor si istrfictiunel publice.
Art. 30. Reparatiunile si alte imbunatatirl la biserica parohiala si
la bisericile filiale, se vor face tot dupe cererea epitropilor, cand el
Tor gasi cu cale, qi dupg ce vor fi dobandit, atat invoirea primarieI
respective, cat 0 a chiriarhulul.
In casul in care acele biserici sunt declarate monumente istorice,
sä va cere qi autorisatia ministerulul cultelor si al instructiunel pu-
blice
Art. 31. Epitropiile vor introduce pangarul in tote bisericile, fie
-urbane, fie rurale, pentru can ele vor avea un deposit de luminari
bune de ceara curata pentru trebuintele religiose ale enoria0lor.
Ele vor putea introduce de asemenea §i venclarea de ic6ne apro-
bate de S-tul Sinod, si profitul din acesta vendare sä va face venit
intocmai cum s'a stabilit la art. 18 din acest regulament, pentru
profitul din pangar.
Art. 32 Fie-care epitropie va avea, pe cat posibil, o lad. de fer
cu trel incuietorl diferite, in care sa vor pastra banil si documen-
tele bisericei.
Cheile de la lada vor fi impartite intre membril epitropiei.
and suma in deposit, fie In bath', fie In efecte, va trece peste
suma de lei 2000, epitropia o va depune spre pastrare la casa de
depunerl sail la orl-ce alts banc5. de Stat.
Art 33. In parohiile urbane plata personalulul bisericesc, cum 0
heltuelile biserice0I, facendu-se de primarii, conform. art. 32 din
legea clerulul mirean; epitropil aunt datorl a forma stat triniestrial
pentru plata personalulul bisericesc al parohiel, precum si compturi
in regul5. pentru cheltuelile biserieeI, pe can le vor inainta cu ra-
port primariel, cerend eliberarea sumel alocate In budget pentru tri-
meStrul respectiv.
Art. 34. In parohiile rurale, plata personalnlul clerical sa face de
ministerul cultelor.
Intretinerea bisericilor, ins5., este in sarcina coinunelor, afar% de
stele biserici can ar fi declarate monumente istorice. Plata sa va
face prin perceptoril Statuldi, carora ministerul cultelor va remite
sumele necesare.
Plata sa va face trimestrial.
In acest stop epitropiile bisericilor vor inainta protolereulul lista
www.dacoromanica.ro
 511

pentru preotil bisericilor si celui-l-alt personal bisericesc, iar proto-

lereul formand stat general pentru toti preotii eel -1-06 slujitorT
bisericesti din judet it va inainta, prin chiriarhul respectiv, cu ra-
port, ministerului, cerend ordonantarea sumel.
Mandatul se va elibera de minister pe numele casierulul respectivp
care va avisa pe perceptoril Statulul ea, la presentarea epitropilor
bisericesti cu chitante, conform modelulul eliberat de minister si
viclate de primarul respectiv, sa achite retributiunile.
Art. 35 Parohiile rurale, ale csaror atune apartin la diferite co-
mune, sä aonsiderg, pentru tot ce priveste drepturile si obligatiunile
primarulul, preveclute in lege si acest regulament, ca apartinend co-
mund in teritoriul c5.ria sa afl5. acea biserica.
Art. 36. EpitropiT bisericilor cari art fondurl propril sunt obligati;
ca excedentul ce ar avea Intrebuinteze cu preadere la reparbirT,
Intretinerea bisericei si a celor-l-alte aseclAminte de bine-facere si de
culturrt deja Intemeiate de acele biserici.
Niel o alts destinatiune nu se va da fondului, sau venitului fon-
clului, far5. autorisarea ministerului cultelor, conform art. 34 din le-
gea cleruluT mirean.
Sa ex.-epteza bisericile pe cad legea comunala le exceptezA de la.
controlul
Art. 37. Bisericile carl au fondurl proprii si prin actul for de
fundatiune art o alta epitropie de cat cea prevecluta prin acest re-
gulament, sa vor administra si pe viitor de acele epitropil, conform
actelor de fundatiune.
Atat budgetele lor, cat si socotelile acestor biserici, afarrt de cele
exceptate prin legea comunala, vor fi supuse aprobarel consiliulul
comunal. Ele sunt supuse la tote prescriptiunile din acest regulament,
call nu sunt incompatibile cu actele for de fundatiune. De asemenea
ele sunt supuse la dispositiunile legel clerului miron relative la Intre-
buintarea fondulut si a prisosulul venitului fondului.

CAPITOLUL III

$edintele epitropiel
Art. 38. 0 dat5. in fie-care lung, epitropia bisericei va tine sedint5.
In care se va pune la cale tot ceea ce priveste mersul regulat si
acne al intereselor materiale ale bisericei. La fie-care trei luni,.
www.dacoromanica.ro
 535

,epitropia este obligate a face o dare de sena, atilt protoiereului ju-

detuluT, cat 4i primarului corriunel, despre mersul moral si material
al bisericei parochiale si filiale, cat si al parohiei insast
Art. 39 Pentru on -ce incheiare a epitropiel se va dresa proces-
verbal.
Incheiarea nu este valabila dace nu a intrunit cel putin voturile a
douT membri din epitropie.
Sedintele se pot tine si cu doul membri, cu conditiune, Insa, ca
cel de al treilea sa fi fost instiintat la timp si sa 11 aratat motivul
nevenirel sale la sedinta sail local de al treilea sa fie vacant.
Art. 40. La finele fie-carui an, epitropia va inainta protolereuluT
si primarului un raport despre starea paroldei in cursul intregulul an.
ProtoTereul va raporta la rendul sea Episcopulul.
Primarul va comunica in copie raportul epitropiei ministerulul
cultelor d'a dreptul In comunele urbane, prin prefect in comunele
rurale.

CAPITOLUL IV

Dispositiuni generale
Art. 41. EpitropiT sunt datorl a conduce cu onestitate si temere
de Dumnegeti tote interesele materiale ale bisericei parohiale.
ET sunt respunc,letor1 de on ce neregularitati s'ar ivi in adminis-
trarea bunurilor bisericilor.
Art. 42. Epitropiile bisericesti find niste midi administratiuni pa-
Nice, risipa sea reua intrebuintare a averilor bisericesti se vor con-
sidera ca risipe si deturnarT de bani publici si culpabilil vor fi ur-
maritl conform legeT penale.
De asemenea orl-ce abatere a epitropului de la dispositiunile acestuT
regulament, va avea drept resultat revocarea kit
Art. 43. Dreptul de a revoca pe epitropT cand acestia nu'si inde-
plinesc datoriile for fats cu legea si cu prescriptiunile acestuT regu-
lament, Il are pentru parohiile din comunele rurale prefectul.
In ultimul cas, primarul din comuna rural este obligat a raporta
sub-prefectuluT, si acesta prefectuluT, abaterea epitropului sail a epi
tropilor, cerend destituirea.
Prefectul cerceteza casul si gasind intemeiate acusatiunile, dispune
cele legate in consecinta.

www.dacoromanica.ro
 536

Asemenea si primarul in comunele urbane, cercetand vine adusa.

epitropilor sea epitropuluT si gasind'o Intemeiata dispune departarea
epitropilor saa epitropului.
In parohiile urbane revocatul, dace este epitrop ales, are dreptul
de a apela la ministerul cultelor in termen de cinci qile de la co-
municarea revoca'rei.
Hotararea ministerulul este definitive. Ea va fi data in termen de
cel mull 10 (pie de la data primirel apelulul.
In acest termen local de epitrop va remane vacant si atributiile
epitropiel vor trece in mainile epitropilor sail epitropului remas.
Art. 44. Tote dispositiunile regulamentelor anteriOre, privitore la
epitropiile bisericilor, ce sunt contrarii dispositiunilor acestuT regu-
lament, sunt si reman abrogate.

Dispositiunf transitorif
Art. 45. Pana la 15 Februarie 1894, se vor intocmi listele elee-
torale preveclute de art. 6 din acest regulament.
In prima Duminica, dupe 15 Martie 1894, se vor alege epitropi
in tote parohiile din tars.
La aeesta data se vor numi si epitropil car!, conform cu legea,
sunt a fi numitl de catre prefect sail primar.
Nouile epitropil vor intra in functiune la 1 Aprilie 1894.
Art. 46. si ultimul. Ministrul Nostru secretar de Stat la departa-
mentul cultelor si instructiuneT publice este insarcinat cu executarea
decretulul de fats.
Dat in Bucuresti, la 22 Decembre 1893.
CAROL.
Ministru cultelor si instructiunet publice,
Tache lonescu. No. 4350.

www.dacoromanica.ro
 537

APENDICE
latA dupa Almanahul Cultelor, stares intelectuala .i materials
a Clerulur din terile ortodoxe')
Grecia
Partea, intelectualA
Trebuinla unui cler luminat, care s& fie petruns a-
tdt de misiunea sa cat si s& aplice cu folos tot aceea
ce este chemat a aduce in mijlocul societatel crestine.
ca moralitate si invelatura temeinica religidsa, s'a sim-
lit nu numal de occidentul cult, dar chiar si in ori-
entul crestin.
Irnpregiurarile ins& de nesiguran0 si greutatile sub
cart s'aii putut chema la vieia modern& acest orient
alt facut ca si sub raportul cultural religios sa, fim
multa vreme inapol de occidentul luminat. Cu Vote a-
cestea, necesitatea acesta au sin4it'o de mult Wile
ortodoxe, cad la 1.837 s'a intemeiat la Athena o fa-
cultate de teologie dupe modelul universitMilor germane.
Admisibilitatea in acesta facultate era conditionata,
si este chiar, de absolvirea cursurilor gimnasiale, care
in Grecia incepe cu un fel de progimnasiti, numite
scOle elinescl, cu un curs de 3 aril si se finesce la
gimnasil cu un curs de 4 ant Limba greca noun si
veche, religiunea, geografia si istoria, aritmetica, ele-
mentele istoriei naturale si ale fisicel, limba francesa,
inceputurile limbei latine, musica, desemnul si cali-
1) Memoriul acesta este redactat de d-nii profesori I. Cornoid
§i C. Erbiceanu.
www.dacoromanica.ro
 538

grafia sunt obiectele invetamentulul din progimnasil,

pe cand in gimnasil sail licee se propun tot acele o-
biecte din liceele nOstre, iar pentru viitoril studenti in
teologie se propune si ceva din limba ebraica. Studiul
la facultatea de teologie din Athena dureza trel ani,
pentru candidata* de doctorat patru ani, in 'care timp
studentul teolog este dator sa audieze si la facul&tea
de filosofie: psihologia, logica, metafisica, filosofia mo-
rals, filosofia dreptulul, istoria universals, matematica
elementara, fisica experimentala, limba latina si limba
greca, iar la facultatea de drept: dreptul bisericesc.
Cu tote ca, acesta facultate dureza de la 1837, ea
insa nu a putut produce clerul de parochil din causa
modestel remuneratiuni a preotului. pentru care sfer-
sit, adica pentru producerea clerulni parochial, exists
In Grecia o scOla teologica mijlocie si patru clase teo--
logice inferiOre. Cea d'anteiti se afla la Athena si se
numesce cScOla clericals Rizariana», find ingestea
de catre patrioticil fratl Rizari. In ea se primesc ab-
solventil progimnasiilor, carl fac apoi in timpul celor
d'anteia patru ani studil gimnasiale, iar in anul al
5-lea studil teologice. ScOlele clericale cele inferiOre cu
cursurA de patru and nu sunt de cat nisce progimnasil
in carl se impartasesce si un invetament elementar in
teologie. Atat sc6la Rizariana cat si scOlele clericale
cele inferiOre sunt tot o-data numite seminaril de baep.
Dar si absolVentil acestor sc61e se hotarasc mime
fOrte greil a intra in serviciul bisericesc platit atat de
rni, lasind preotia la Omenii eari n'ati macar nici stu-
dil progimnasiale, si dand ast-fel lumel dovada ca* nu
www.dacoromanica.ro
 539

este de ajuns sä sib. o ter. numal scoll teologice

pentru ca s. alba un cler cult, ci mat trebue pentru
acesta si o corespunzetdre intretinere pentru cler.
Partea materials
Din cele gise se pOte vedea ca, in ceea ce privesce,
partea material., in Grecia, preotimea sta forte rein,
asa ca, daca. Episcopil abia primesc de la Stat un mo-
dest salariti, preotil sunt condamnatl a trai numal din
taxa de epitrachil, adic. din serviciul bisericesc ce este
chemat a'l sevirsi pe la crestini.
Rusia
Partea intelectuala
In Rusia drept facultati de teologie ortodoxa func-
tioneza patru scdle teologice inalte, separate de uni-
versitati, numite academil spirituale sail bisericesci, si
anume : la Petersburg, Moscova, Chiew si Cazan.
Tote scOlele bisericesci sunt supuse, nu ministeru-
lui instructiunel, ci Sinodului, care sta. nemijlocit sub
Tar. Menirea principal. a scOlelor bisericesci este a
da cultura trebuinciiis. copiilor de functionari biseri-
cesci, cu tote ci, si celor-alti copil le sunt deschise a-
ceste scOle.
ScOlele bisericesci se impart in institute sail pro-
gimnasil bisericesci, in seminaril bisericesci si in a-
cademii bisericesci.
In institutele sau progimnasiile bisericesci se pri-
mesc copil de la 1 0-12 ani, cars sciu citi si scrie
.si cari posed. cele mai neaparate cunoscinte religiOse.
www.dacoromanica.ro
 540
.."-,W,
Cursul institutelor durezA 4 anT si coprinde, pe
rang& invetamentul de religiune, de ritual si de can-
tare bisericesca, Inc& si Invetamentul de limba rusesca,
cea slavon& bisericesca., cea latina si cea greca, pre-
cum si de aritmetica, geografie si caligrafie.
Cel ce au absolvit aceste progimnasil pot trece la
scOlele bisericescl proprill glise numite seminaril, de
earl se afla in Rusia 53, si in earl, dupe reforma de
la 1867, se face ma! inteiu un curs gimnasial de 4
and si apol un curs teologic de 2 an!, capetandu-sT
absolventul dreptul pentru serviciul bisericesc cel
comun.
Obiectele ce se invala in cel patru an! d'anteiti.
sunt : limba si literatura rusesca, limba latin& si cea
greca, limba german& sa& frances& (dupe voia semi -
naristulul), matematica, fisica, istoria universal& si cea
rusesca, logica, psihologia, privire asupra sistemelor
filosofice si explicarea santel scripturi ; car obiectele
celor doul an! din urma. sunt : limba ebraic& si ex-
plicarea santel scripturi, istoria grecesca universal& si
cea rusesca, teologia fundargentala., teologia dogmatic&
si cea etica, citirea pArintilor bisericei grece dupe textul
original, leturgica pastorala, pedagogia, omiletica si di-
dactica, cantarea bisericesca, desemnul si gimnastica_
Aceste din urma se propun In tot seminarul.
Dintre seminaristil absolventl cel mai ales1 se tra-
mit ex oficio la sc6la bisericesca cea ma! inalta, la
una din cele patru academil, spre a primi acolo cul-
tura teologica cea mal deplina unde sunt 460 de bur-
sierl (la t6te academiile).
www.dacoromanica.ro
 541

Cursul este de trei ani, iar pentru cei ce aspira la

un grad academic, de patru ant
Cultura teologica. la aceste academii nu este uni-
versalk adica pentru intrega teologie, ci find 15.sat
dreptul studentului de a se specialisa in una din dis-
ciplinele teologice, urmeza evident ca academiile teo-
logice in Rusia producend numai specials% 'cultura
asa disc teologia, mai mult sat' mai putin complectA
o capeta' cine -va numai in seminaril.
Forte bine inzestrate sunt academiile bisericesci in
Rusia cu personalul InvetAtoresc si cu aparatul sciintific,
La fie-care academie sunt 9 profesori ordinari,
profesori extraordinary, 8 docenil salariatt si pentru
limbile moderne straine 3 lectori. Docenti privati pot
fi si mai niulti.

Partea materiala,
In Rusia aprOpe trei parti ale imperiului erati pro-
prietatea bisericei. Instrainendu-se de dire guvern si
chiar de cAtre Tani pe fie-carn an si pe nesimtite din
aceste proprietati, a pus in positiune pe sefii bisericel
ca in comun acord sa vind'a tote aceste proprietati
imobiliare si sa formeze un fond bisericesc, care exist&
si acum in Rusia in sums de la 25 30.000.006.
ruble.
Din acest fond bisericesc se platesc :
1.. Mitropolitul de Petersburg cu 100.000 ruble;
2. Mitropolitul de Moscova cu 40.000 ruble ;
3. Mitropolitul de Kiev cu 35.000 ruble ;

www.dacoromanica.ro
 5i2

4. Cei-alt1 Arhiepiscopi si Episcopl al imperiulul se

-plateSc intre 20.000 si 32.000 ruble ;
5. Patru academil teologice ;
6. Seminarile proteologice (seminaril cu 4 clase) ;
7. 3.000 scc5ie parochiale ;
8. Comitetul scolar bisericesc, controlul bisericesc,
serviciul ecumenic bisericesc, cancelaria Santulul Si-
nod, doue sucursale ale Santulul Sinod : in Moscova
si Tiflis ;
9.200 monastirl, din earl 4 lavre : a) la Petersburg;
b) langa Moscova (lavra Santu Sergiu) ; c) Chiew (Pe-
cersca) ; d) Cazan si Poceai (in Volunia) ; monastirile
cle barbati de prima clasa, la numer 200, din cari 7
stavropighiale, restul de clasa 1I si a III. Apol mo-
nastirl de calugarite, din -earl' 40 de clasa 1, restul de
clasa 11 si a 1II. In total intretine cu sume preveclute
in Stat 600 monastiri ;
10. Preotimea de mir se platesce dupe studiile
teologice facute de preot, si anume : cel cu titlul aca-
demic primesc cam 300 ruble, iar Gel ce au absolvit
seminariul complect, neavend dreptul sa fie preoti de
cat la sate, primesc 100 ruble, plus una suta Mid
pament si casa parochiala. Salariile se &II de per-
ceptor in intelegere cu ministerul financelor si cu
Santul Sinod. De la enoriasi pot primi darurl si aju-
tOre, dar nu ail dreptul sa pretinda ;
11. In guberniile mai putin insemnate salariul va-
riaza.
Asa ca., in aceste comune, ele Stint obligate a plati
pe preot cu cel putin 50 ruble si 33 Wei de pathent,
www.dacoromanica.ro
 513

si unde cpmunele nu sunt in stare sa platesca, pla-

tesce Statul din fondul bisericesc.
Nota, . Dreptul de a alege pe preatt in Rusia este
al poporului, care 11 recomanda Episcopulul spre san-
tire si confirmare. Preatil se judeca de "consistoriile
eparhiale in prima instanta, asa ca si la nol ; iar in
ultima instants Sinodul se pronunta. Sinodul este corn-
pus din trel Mitropolitl alesi pe "vieta si din trel Ar-
chiepiscopl si 3 Episcopl. Acestl din urma se schimba.
din 2 in 2 ant
In Rusia, dupe cum s'a vequt, sunt si mal multe
monastirl. Acestea sunt datOre sa lie saiz o scOlar
sau spital, saa asil pentru infirmi. Exceptie de la a-
cesta obligatiune o fag numal veri-o 20 monastirl,.
cars, platind o sum& dre-care la casa central& a fon-
dului bisericesc, sunt scutite de a sine scoli etc., etc_
Note,. Neavend de o cam data la indemana nici
un isvor de unde am fi putut afla cu siguranVa cum
si cat este plata clerul parochial In Rusia, de Ore-ce
nici in dreptul canonic al lui Berdincov, tradus de P. S.
Episcop al Husilor, Silvestru, nu se, spune nimic pri-
vitor la acesta cestiune, am luat de bune informatiu-
nile ce ni s'ati dat de un fost student al scOlelor teo-
logice din Rusia, cu privire la salariarea preotilor in
Rusia, de aceea acesta informatiune o dam si nol sub
cuvenita reserves, de Ore-ce ni se pare cam. exagerata.".
Serbia
in Serbia se cere absolvirea gimnasiulul inferior-
spre a fi primit la institutul teologic din Belgrad, al,
cdrui curs dureza 4 ani.
www.dacoromanica.ro
 514

Din numerul absolventilor acestul institut teologic,

care in tot casul corespunde cu seminariile n6stre de
7 clase, se recruteza membrii clerulut In Serbia.
Per r tea materials
In ceea ce privesce partea materials, clerul bise-
ricel Serbiel sta, cam pe aceeas1 linie cu clerul bise-
ricel romane. 0 parte din preotl se platesc de Stat cu
maximum pins la 100 lei lunar, iar marea. majoritate
se platesc, de comune. ca si la nol, pe basa unor in-
voeli stipulate In contracte.

Bulgaria
Bulgaria a cap6tat In anul 1883 o lege organics
scare statuiaza modul intretinerei clerului. Asa, ca ss
nu vorbim despre t6te treptele ierarchice ce primesc
salaria fixat prin acesta lege si despre cele-l'alte in-
stitutiunI de administratie si de judecat5. bisericescd,
ne marginim a ar6ta numat in ceea ce privesce pe
clerul parochial.
Art. 12 din lege dice : Preotil se vor intretine a-
fais de taxele mat jos notate, pentru serviciile reli-
gibse si de o subventiune a guvernulul, cum urmeza:
Art. 13. Subventiile pentru preotil de sat sunt de
850 franci si pentru orase de 1.200.
Art. 14. A patra parte din subventiune se va p16,ti
preotilor enoriall de orase, din veniturile bisericel. iar
cele-alte trel 0.41 se vor plati de tesaurul public.
Art. 15. Subventiunile se vor plati de Stat in trel

www.dacoromanica.ro
 545

termene, si anume : la 1 Maiti, la I Septembre si la

finitul lune' Decembre.
Sumele compunend subventiunea se vor percepe de
la tots ortodocsii impreund cu darile fiscale si in a-
-celasi mod.
Art. 16. Casieriele generale locale, in ba sa adrese-
lor consilielor eparchiale, vor elibera sumele ,pentru
plata subventiunilor, sub luare de chitanta, loc-tiitori-
Archiereilor, precum si casierilor eparchiall, pentru
plata preotilor din plasile enoriale.
NB. Un regulament special va stabili modul pla-
pion
Art. 23. Darurile earl au existat pina acum in na-
tura in dare de grail si piel, cu promulgarea presen-
lei legi, se abroga.
Art. 9. Este interclis preotilor perceperea unel taxe
mai marl de cat cele aretate mai jos.
a) Pentru botez 1 fr.
b) » cununie. . 80
c) Pentru Inmormentari marl . 6 fr.
d) » Imorm. mid de 15 ant . 3 *.

e) » sdnt. apel dupe chemare . 50 b.

f) » parastas cu slujba, . 3 fr.
g) » 0 fara slujba 20 b.
/2) 0 santirea apel bobei . . . . 40 0
i) » rugaciuni obiclnuite . . . 50 *
Art. 2. Enoriele in orase nu pot exista data
200 case, iar ele nu pot avea mat mult de 300 case.
Enoriele, in cas de trebuintti si cu permisiunea au-

www.dacoromanica.ro
 546

toritatilor eclesiastice, mai cu deosebire la sate, vor

putea exista si cu '150 case.

Venituzile bisericiler in Bulgaria

Azt. 8. Veniturile pe earl le administreza epitropia
bisericesca sunt urmatOrele :
a) Veniturile din sumele legate sau iconomisite ;

b) Veniturile din sumele daruite bisericel ;

c) Veniturile din stalurile bisericesci ;
ci) Veniturl din discuri ;
e) Veniturile din luminarile de cera. ;
I) Veniturile din certificate de botez cart se elibe-
reza copiilor botezatl ;
g) Veniturile din darurile voluntarie, cum sunt nun -
tile si altele ;
h) Veniturile acelor biserici cart au trasuri mor-
tuare.
Art. 9. Este interclis particularilor a face si a vinde
luminari de cell bisericesci.
In centrul fie-carui judet si pla's1 se .va infiinta de
catre epitropia bisericel o fabrica de luminarl de cera.
De la acesta fabrica vor cumpera trite epitropiele ce
se gasesc in plasT si judete luminarile vor fi de
cera curata.

Bucovina
Partea intelectuala
Avantagiul cel mai mare de a's1 cresce tOta preoti-
mea la o Universitate it are in WA biserica ortodoxa
www.dacoromanica.ro
 547

numai achidiecesa Bucovinei. Avantagiul acesta it a-

sigura archldiecesei din impregiurarea ca in tea exists
o Universitate cu o facultate teologica, precum si fap-
tul ca cleul este fOrte bine platit. Asa a in Bu-
covina astac,11 putem dice ca nu se mai admit la chi-
rotonie de preoti, fie la sate, fie la orase, de cat aces
ce vor proba ca a6 absolvit liceul, au bacalaureatul,
precum si licenta in teologie.
Actualmente insa In Bucovina sunt si preoti mai
betrani cars n'aui licenta in teologie, dar fiind-ca la
admiterea in asa numitul institut teologic care a pre-
mers facultatei de teologie li se cerea tot absolvirea
cursurilor liceale, evident ca nici acestia, sub raportul
fondului intelectual, nu stall cu mult mai jos de cat
cel esiti din facultatea de teologie.
P art ea, materials
In Bucovina in tote satele, ca si in orase, sunt de-
clarate parochil cu cite un paroch, si acolo unde po-
pulatia trece peste 2.000 suflete se adauga Inca. un
preot ajutor (cooperator). MijlOcele de intretinere a
clerului sunt mai bine stabilite de cat on si in care
alta tera. ortodoxa.
De la incorporarea Bucovinei la Austria sub Imp6-
ratul Iosif bite mosiile monastiresci si veniturile for
s'ad concentrat intr'un fond religionar din care se pla-
tesce preotimea si sc6lele nationale din Bucovina.
Parochil din Bucovina priimesc o sustinere numita
Congruk, dupe hotarirea imperatesca din 5 (17) Sep-
tembre 1862, pentru cei din orase si pentru cel din
www.dacoromanica.ro 35
 548

tinutul Campu-Lungului rusesc de 630 fiorini anual,

pentru cel din tinutul Campu-Lungului romanesc 500
fiorini si pentru cei de aiurea 420 fiorini. iar pentru
cel de sistemul vechiti de inveta.turA 300 fiorini. Prih-
tr'o alta, hoarire ImpAratesa din 23 Ianuarie 1875
s'a fixat pentru parochi 700 fiorini anual cu doue a-
dausuri decenale de 200 fioritil; iar pentru unele
orase si sate mai Insemnate s'a mai adaos, pe langa
sumele de mai sus, Inch 200 florin'.
TOte aceste cheltueli se aco;:er :
1) Din venitul din inssasi parochia ;
2) Daca parochia nu pOte acoperi suma trebuitbre,
se adaugh acesta din fondul religionar, numit acest
adaos intregire de congrua.
Veniturile din parochie sunt :
1) Veniturile din lucrurile sari oficiele religiOse pa-
rochiale :

Din taxele parochiale, si anume :

a) din taxele pentru functiunile leturgice, numite
taxe .de epitrachil ; b) din taxele de cancelarie, pentru
eliberarea biletelor materiale ; c) din darile anuale a
fie-caret case din parochie, car' constail din 48, 24 si
12 creitart ; di din producerile bisericesci ; e) venitu-
rile din pamentul dat bisericei care const& din 24
fah' numit sesie parochia la.
2) Pentru parochil emeritate este dator ministerul
de culte al monarchiei Austro-Ungare sa le dea un
adaus la solaria, aretat mai sus, de 100 fiorini ;
3) Parochului trebue sh i se dea sere locuint& si
o cash, numita cash parochial& ;
www.dacoromanica.ro
 549

4) In lipsa de casa parochiala, ministerul reguleza

-a se da parochulul o despagubire in bani pentru chi-
rie de 300, 200 sail 100 fiorini anual ;
5) Pe mosiile fondului religionar i se da parochulul
si 72 care cu lemne.
6) Parochii call nu mat sunt in stare a functiona
se pun din oficia la pensie, cu cel de sistemul nou
de invetatura, cu 315 fiorini pe an, iar eel de siste-
mul vechiti cu 236 fiorini.
Murind un paroch de sistemul nal de invetatura,
sail un protoereil, primesce familia pentru inmormen-
tare un ajutor de 42 fiorini, iar veduvele for priimesc
piny la mOrte o pensiune de 236 fiorini, iar minorit,
pina la etatea de 20 ant, un ajutor de crescere de
'31 fiorini, 50 creitari.
Murind un paroch de sistemul vechiil, se da si fa-
miliel acestuia un ajutor. de inmorm'entare de 42 fio-
rihT, iar v6cluva lui priimesce ca pensiune anuala nu-
.mat 125 fiorini.

Preoril ajuta tori sail' cooperator'

Am clis mat sus ca in Bucovina, daca populatia u-
-net parochil trece peste 2.000 suflete, se da parochu-
lui inca si nn preot ajutator numit cooperator.
Raportul dintre acesta si paroch este f6rte bine
stabilit prin hotaririle consistoriului archidiecesan, in
unire cu guvernul terei.
El se platesc cu 400 si 500 fiorini anual din fon-
dui religionar si au dreptul a beneficia de o patrime
din tote vpniturile parochiale enumerate Mal sus. Lor
www.dacoromanica.ro
 550

li se mai da si o indemnisatie de chirie, care variaz&,

intre 200 si 300 florin). anual. El stet direct sub au-
toritatea parochulul, si de este chemat a face insusr
serviciile bisericesci, apol nu pOte priva pe paroch de
dreptul de ti el parti ce i se cuvine din venitul paro-
chiei sale de la on ce serviciu preotesc.
Cine alege si numesce pe preoci in Bucovina ?
In biserica Bucovinel s'a respectat cu s'antenie le-
giuirile vechi canonice, si in deosebl cele ce provin
-de la Justinian, cu privire la alegerea si numirea preo
tulul. Dad, Justinian a preveclut in legiuirile sale res-
trictiunea de alegere si numire numal in ceea ce pri-
vesce pe Episcopi, apol biserica Bucovinel, alauzita.
de un uz Mite vechitl, a largit dreptul acesta si asu-
pra preotilor de enorie pe basa asa numitulul drept
de patronat.
In Bucovina insA, unde o buna parte a terei este.
proprietatea fondulul religionar, sent doue feluri de-
patrani. si anume: patronul real si patronul public.
sau privat.
Patronul real este proprietarul unel mosii pe care-
se af1& biserica parochial& sail cititorul de drept at
bisericel care a fondat'o si a inclestraVo.
Patronul public sail privat este Imperatul, care 1st
exercita dreptul acesta prin guvernul WI din ducatul
Bucovinel.
Patronatul it pOte c&stiga cine-va si prin dreptul de,
prescriptiune sau invechire, si it pOte si pierde dacA.
nu a uzat un timp mai indelungat de acest drept.
www.dacoromanica.ro
 551

Dupe codul civil austriac ajung in regula 30 ani

'spre a cdsfiga: sail si pierde cine-va acest drept. Pa-
tronatul se 'Ate pierde si prin o hottirire juded.to-
resd., daca patronul a devenit abusiv.
Asa find, patronil au si drepturl si datorii.
a) Dreptul de presentare al parobulul bisericel
de patronat,
Dreptul de presentaiiune dupe nuvela 1.23 a lui
Justinian consta Intru aceea ca patronul are dreptul
sa ale g6. pe clericul ce are sa fie numit la biserica lul
de patronat, si episcopul trebue sa it chirotonise sd.
dad. it crede vrednic, iar de nu, sa staruiasa a se
alege altul mal demn.
Dreptul acesta, dupe nuvela lul Justinian, it avea
numal acela care fonda o biserica si o susOnea im-
preuna cu clericil el.
Pe mosiile private in Bucovina exercita dreptul de
patronat proprietarul mosiel.
Pe mosiile fondulul religionar, dreptul de patronat
it exercita Imperatul prin organele putierel executive,
sail- prin guvernul to ril in prima instanik sail prin
ministerul cultelor in ultima instanta.
Dreptul de presentatiune, atat public cat si privat,
actualmente se exercith. in Bucovina ast-fel: Consisto-
-riul archidiecesan propune patronulul trey candidap, si
acesta, dupe titlurile si meritele candidatulul, alege u-
nul, pe care it recomanda chiriarchulul spre numire
si confirmare.
Pe mosiile fondului religionar acest drept de a alege
www.dacoromanica.ro
 552

dintre candidatil eel trei propusl it are Imperatul prim

guvernul t6rel.
Daca candidatil, in privintA meritelor ce au sunt e-
gall intre el, atunci locul vacant se ocuph prin con-
curs intre el.
Daca patronul, fie el public sail privat, temporiseza
cu cererea de numire a preotulul, atunci. dupe asa
numitul Jure devolutio, episcopul are dreptul a numi
din eel trel pe eel pus inteiti pe liSta.
Pe l'ang aceste drepturl patronul mal are si alte
drepturl cu privire la administratia averel bisericel.
dupe proprietatea sa.
b) Datoriile patronului
Patronul este obligat a contribui la zidirea si res-
taurarea bisericel si easel parochiale, la platirea chiriel
de case pentru paroch si la cumperarea celor trebuin-
ciOse din interiorul bisericel.

Consistoriile administrative si judiciare in

Bucovina
TOte cestiunile de ordine administrative si judiciare.
in Bucovina se transeza de atre Consistoriul archi-
diecesan, care este ast-fel intocmit :
1) Din archimandritul consistorial, protoereul cate-
dral, patru consilierl consistoriall salariati si doul con-
silierl onorarl lug dintre profesoril facultatet de teo-.
logie.
Din cestiunile administrative si judiciare sunt unele
ce sunt pur de competinta Mitropolitulul, si sunt u-
www.dacoromanica.ro
 353

nele asupra carora Mitropolitul nu se p6te rosti fär&

avisul Consisforiului.
Iar aceste din urma sunt :
1) Epistole si povete archiepiscopale ;
2) Visita canonic& ;
3) Santiri de bisericl, antimise, -altare si cimitire ;
4) Chirotonit si chirotesil, precum si acordkri de
demnitali sail rangurl bisericesci.
5) Denuroirile sau confirmarile parochilor si ajuto-
rilor for
Mitropolitul mat are dreptul de a micsora pedepsele
disciplinare date de Consistor4
De asemenea el are dreptul a presida Consistoriul.
TOte cestiunile ce sunt supuse aprobarei Consisto-
riulul sunt imparlite in sese sectit, cart sunt: icano-
matul, sachelariatul, schevafilachiatul, cartofelachiatul,
proteedicatul si protopresbiteratul. Hotaririle Consistoriu-
lut se iati Ia sedinte plenare, la cart trebue s& asiste
cel putin patru membri; sunt ins& unele cestiunt cart
nu se pot resolva de cit in asistenta tutulor celor opt
membri at Consistoriulul si cart, and nu pot fi de
lap; se suplinesc grin altil din oficiii.
0 hotarire a Consistoriulut nu 'Ate fi executata, data
n'are aprobarea Mitfopolitului.
DacA. Mitropolitul dupe 2-3 .(sedinte) trata.' rt a unel
eestiuni in sedinte plenare a Consistoriului nu se im-
pact cu hotarirea luata de acest Consistoriil, atuncl
supune casurile de ordine spiritual& instantei sinodale;
iar in cele-alte afacerl ministerulut de Guile, cer6nd
hotarirea for ca ultima instant& apelativa.
www.dacoromanica.ro
 551

Ori-ce executare a hotaririlor Consistoriului trebue

s'a pOrte formula :
AuVind pe Consistoriul eparchiab
Dacs cine-va nu se impad. cu o hotarire a Consis-
toriului, atunci 'Ate face apel contra acestel hotariri
la instantele mat superidre sail la ministerul de culte
in tei.men de 30 Ole de la pronuntarea hotarirel.
Recursul traue ss fie dat tot prin Consistoria.
Mitropolia Bucovinel are ca Episcopi sufraganti
pe episcopil din Dalmatia cu care impreuna compun
Sinodul spiritual ce se tine o-data pe an la Viena.
In cestiune de ordine spirituals, Sinodul acesta este
suprema instants.
Tots membril Consistoriulul primesc un salariii de
600 lei lunar, iar Mitropolitul salariul de 18.000 fio-
rini anual, platibil din fondul religionar.
G r e c i a (Supliment)
Grecil s'ati declarat independenti bisericesce la 1833
si li s'a recunoscut autocefalia de patriarchatul din
Constantinopol la 1850.
Autoritatea suprema eclesiastid este Sinodul, corn-
pus din tints membril : Mitropolitul din Athena, pre-
sedinte perpetuti, cel-alti membri se schimba succesiv;
amploiatil sunt teologi (hirotonisit,1). Guvernul este re-
presentat prin un epitrop regal, care este present la
sedinte si obligator, Ma ca el sg. voteze ; dar decisiu-
nile nesubscrise de epitrop sunt fara putere de lege.
Afacerile interne bisericesci se resolva de Siaod ; iar
cele externe in cointelegere cu guvernul.
www.dacoromanica.ro
 555

Jurisdictiunea Sinodulul se intinde asupra regatuluI

intreg.
Penalit'atile de suspensiune si de inchideri in mo-
nastiri a preotilor se executa cu consimtimentul mi-
-nistrulul cultelor de la 15 Bile piny la 2 lunl; peste
acest termen cu consimtimentul' regelui. Ori-ce hota-
rire sinodala se sevirsesce cu conlucrarea si consim-
timentul guvernulul. Cel caterist plite apela la Rege
si acesta are dreptul de a forma alt tribunal spiritual,
schimband inembril ce all dat prima hotarire de ca-
terisire. Sinodul nu pcite aforesi pe nimeni fara voia
guvernului; in tote cestiunile de drept privat, de fapte
imorale preveclute prin legile terel, clericil sunt jude-
cap de tribunalele civile. Sinodul fiind permanent,
presedintele este platit cu 250 let lunar, tar mem-
brii 200.
Fie-care eparchie are un decasteriff; presedinte este
episcopul, dar hotaririle sale sunt apelabile la Sinod,
data penalitatea este mat mull de 7 Bile.
Clerul se judeca de tribunalele bisericesci in tote
cestiunile pur religiose si de cult; clerul se recruta.
dintre seminarists sail dintre cel ce au facut scOla
grecesca (gimnasiul). Trite hirotoniile se fac cu invoi-
rea Sinodulul. Episcopil sunt obligati in fie-care an a
face o visita canonica in eparchie.
Fie-care episcopie are nn predicator care umbla prin
eparchie si predica.
Protoerei nu sunt, nefiind nici eparchil. Preatii sung
si invetatorl rurali. Numirea parochilor -se face de e-
piscop. Pins, cind Statul va avea mijlOce de a plat
www.dacoromanica.ro
 556

pe preoti, acestia se intretin din contributiile anuale

ale crestinilor cart variaza dupe localitati din venitu-
rile stolei (epitrahiluluI), si din mila crestinilor. Eno-
riasil unel biserici sunt obligati, prin guvern, a plati
preotilor suma pe care o platesc din vechime, fie in
bani, fie in producte.
Cultura clerului Exist& un seminariti mare si o
facultate de teologie in care se cultiva clerul din re-
gatul Greciel, ba si din tot Orientul. In Turcia nu
exist& de cit un seminaritt mare la Halche.
Clerul traesce din mila crestinilor.
In Rusia. Autoritatea suprema. este Sinodul, care
e permanent si e compus din 7 membri. T6te aface-
rile juridice-ale imperiului, disciplinare, administrative,
scolare si economice sunt de atributul santului Sinod.
Autoritatea .santului Sinod este marginita prin drep-
turile ce le are ober-procurorul in sintul Sinod.
TOte cestiunile se propun in santul Sinod de ober-
procuror, care e dator a asista far& a vota la tote
desbaterile ; bite decisiunile santului Sinod trebue sä.
pOrte subsemnatura lui si se daii in numele imp6ra-
tuluT. Episcopil nu hirotonisesc de cit cu voia santu-
lui Sinod. Sunt obligati a face antral visite in eparchil
si a raporta Sinodului atat de starea clerului, cit si a
scOlelor. Fie-care episcop are un vicar, ale carul drep-
turi si datorirl depinde de episcop. Invetamentul reli-
gios depinde direct de santul Sinod. Episcopul este
ajutat in partea administrative si juridic& de un Con-
sistoria.
Pentru supravegherea mersului regulat al discipliad

www.dacoromanica.ro
 557

eclesiastice exista protopopi, carT au piny la 30 bise

rid sub idMinistratia for si earl rapOrta episcopulul
tote casurile si acesta Sinodulul.
Instituirea si desfiintarea parochiilor se face prin
Sinod.
Administratia veniturilor parochiel se face prin e-
pitropi, care varsa venitul adunat la, banca Statuluir
pentru ca clerul este platit din venitul fondulul ecle-
siastic si 0 Stat. Preotul parochial este obligat a in-
veta pe enoriasi rugaciunile si a preda in sc616. religia.
Pot fi si mai multi parochT in o parochie, cand este
prea mare.
Tot. clerul este justitiabil inaintea Consistoriilor in,
materil pur clericale. Procedura in judecata clericilor
este cea canonica. Cel condamnat prin o decisiune
consistoriala are dreptul la apel la santul Sinod timp
de o luna. Cand un cleric este acusat de fapte con-
traril legei civile, apol representantil administratiel ci-
vile (politia in asistenta unul delegat clerical) instruesce
causa si 11 da pe vinovat judeatel civile.
Atat in Grecia cit si in Rusia intre legile civile si
ca-ncine exist& un acord complect, asa ca nu sunt an-
tinomil ca la noT, la Romani.
Preotii atit in Grecia cit si In Rusia se bucura de
drepturile civile, participa la afacerile judetiane si co-
munale. Preotil in Rusia ad dreptul de pensie. Bise-
ricile parochiale ad si pamenturi. Apararea drepturilor
bisericesci si a canOnelor, cum si calcarea legilor
Statulul de care cler este de atributul ober-procuro-
milli in santul Sinod.
www.dacoromanica.ro
 558

Rote confesiunile crestine sunt in Rusia controlate

ale guvern asupra afacerilor administrative si judiciare
bisericesci.

La Romani
Pina la instituirea Sinodului in biserica roman& cle-
rul nostru parochial sta sub autoritatea imediata a e-
piscopuluI respectiv.
Hirotoniile se faceati de episcop independent. De
aceea gasim ca pe la inceputul secolulul erail pins la
18.000 preotT in Principate. Judecata se facea fara a-
pel. Statul percepea bir de la preoti; mai apof a fost
prefacut birul in banl pentru sustinerea scdlelor. Ca-
litatile culturale ale candidatulul de preotie eraii sa
scie a citi, scrie, canta si a cunOsce serviciul bise-
ricesc.
Episcopil erau de drept membri in Obstesca Adu-
nare si Mitropolitul presedinte. Administratia se facea
prin protoerel, dar cart nu ere' pla,Salaril se del
numal preotilor de la curtea Domnesca si de la mo-
nastirl. Parochil traiati din venituriie epifrahilului si
cultivai pamentul bisericesc.
Cu inceputul secolulul s'a infiintat seminariile si de
la acest timp avem si preop mai cultl.
Statul a avut mare inriurire la romans in biserica,
pentru ca clerul a fost national.
Biserica Romano-Catolica in Romania
Administratia bisericesca a Romano-Catolicilor din
Romania se imparte in doue : o parte care este sub
www.dacoromanica.ro
 559

jurisdictia episcopului din Bucuresci, si alta sub acea

a episcoptilul din Iasi'). Episcopia din Bucuresci are
27 biserici si capele cu 35 preoti si 2 sub-diaconi,
=")

toti romano-catolicl si un preot greco-catolic. Pen-

tru admiterea in der se cer anume studil, pe care
candidatiI le fac in Seminare3).. Pentru intretinerea
clerulul si a bisericel, romano-catolicil au pa.mentul
dat de guvernul roman bisericei .din Cioplea (17 po-
One) si celei din Malcoci (5 hectare) , apol niste
case in Bucuresci si cate-va bunuri in Campu-Lung
si Rimnicul-Valcea.
Comunitatile religiOse ale romano-catolicilor sunt
patru cu numele de «Institutul Santa Marian, dintre
care doue in Bucuresci, una in Craiova si alta in.
Br611a.

Comunitatea evangelica din Bucuresci

Comunitatea evangelica se administrela din punctul
de vedere religios de doui parohi, alesi de ea si aface-
rile el sunt lasate la ingrijirea unul comitet de 18
membri 4). Parohil, ales' de comunitate, sunt platiti de
ea -prin contributil benevole.
1) Episcopul din Bucuresci are Muntenia si Valahia iar eel din.
Iasi, Moldova.
2) Aceste biserici si capele sunt repartisate ast-fal : 7 in Bu-
curesci, 2 in Braila, 2 in Craiova i cite una in T.- Severinr
Ploesci, C.-Lung, R.-Valcea, Tirgoviste, Pi esti, Giurgiu, T.-Ma-
gurele, Sulina, Tulcea, Malcoci, Cataloi, Constanta, Caramurat,
Cioplea Popesti.
Seminariul din Bucuresci are 5 clase gimnasiale, doui ani
de filosofie ki 3-4 ani teologie.
4) In Bucuresci este o comunitate anglicana, una Germano-
evangelica si alta ungaro-evangelica, independent e una de alta..

www.dacoromanica.ro
 560

Consiliul bisericesc din Berlin instaleza pe parohil

-celor trei comunit4 germano-evangelice din tern, iar
pentru Bucurescl, acest drept 'I are comunitatea. Pa-
rohil primesc 3000 lei pe an, plus locuinta, taxele
pentru oficiile religiOse si un adaos quinquenal de
300 lel. Pentru pastoril evangelici candidktil se recru-
teza. din Austria si Germania, de Ore-ce in tern nu
sunt scOle.
Comunitatile evangelice se ingrijesce fOrte mult de
scOle. In Bucurescl sunt 7 scOle de fete inferiOre si
6 superiOre. Pin'a. in 1889 aceste sate eraii subven-
tionate de statul romin.
Parohil din Bucurescl ad mArginite drepturile for
numal. aci ; prin delegatiune insh pot esercita functiu-
nile for si in alta parte unde nu este comunitate e-
vangelica.
Comunitatea este pusa sub protectia Austriel si
Germaniel si personalul administrativ ca si parohil
trebue sa fie aprobat de representantii acestor State,
carora li se face si darea de sema asupra gestiunel
financiare.

Biserica Armena din Bucurescl

In Bucurescl este o biseridi armenesca al carui, pa-
roh se alege de epitropia comunitatil si se intareste
de primarul Capitalel. Bisericile armene din alte 04
stati in afara de acesta din Bucurescl. Administratia
se face de atre epitropia alesa de comunitate, care
-impreunA cu Primaria Capitalel are dreptul de con-
trol asupra modului cum epitropia stie se intrebuih-
www.dacoromanica.ro
 561

leze fondurile atit cele destinate bisericel cit si cele

pentru sC616.
In ceea ce priv.esce administraila bisericesca, bise-
rica armen& este supuse ordinelor ce primeste de la
patriarhia din Constantinopol, care confirm& si pe
-preoil. TOta parte& material& se administrez& de epi-
tropie si sub controlul primaria Atit preotil cit si
ce" -1 -alt" servitor" al bisericel suet ales" de epitropie
cu 'consentimentul comunitatil. Preotii 1st fac studiile
inferiOre In seminariile din Constantinopol, lerusalim
si Turcia, iar cele superiOre la facultatea de teologie
din Ecimiadzin (Rusia).

www.dacoromanica.ro
 X62

MEMBRII SANTULUI SINOD ')

Inalt Prea sfintitul Mitropolit Primat Ghenadie Petrescu s'a nascut la.
anul 1836 in Capitala Bucuresci. Studiele si le-a facut In tell. In anul
1854 a intrat in schima monahale. in monastirea Galdurasarl, si la anul
1859 s'a hirotonisit diacon, apoi la 1860 preot. De la 1875 a func-
tionat ca mare eclesiarh la Mitropolia din Bucuresci sub decedatu In-
tru fericire Mitropolit Nifon. La anul 1875 a fost ales si intarit de
Archierea si la 1876 a fost ales de marele colegiu la scaunul de
Episcop al eparhiei Argesulut Sub pastoria Prea Sfiintiei Sale s'a
cladit localul seminarului din Curtea de Arges 'cum si s'a restaurat
biserica Curtea de Arges, acesta opera nationala, intreprinsa prin ini-
tiativa Majestatel Sale Regelui Carol I, si inaugurata in anul mantu-
irei 1886, Octombre In 12. In 1893 marele colegiu '1 alese; Mitro-
polit Primat, In care demnitate se gaseste pana in present.
I. P. S. Mitropolitul Moldovei si Sucevei Iosef Naniescu, s'a nas-
cut in anul 1820, in Basarabia de Sus, a fost adus de mic in Mol-
dova de unchiul sea ce era Archimandrit la Sf. Spiridon din Iasi,
unde a invetat cantarile bisericesci. Dupe mOrtea acestuia a trecut
la Episcopia de Buzeti, la renumitul Episcop Chesarie. Aci a fost
calugarit si hirotonit in diacon, urmand si cursul seminarial.
Dupa finirea seminarului '0-a continuat instructia in scOla Sf. Sava
din Bucuresci sub protectia Episcopului Chesarie. Apoi a fost numit
Egumen la Gaiseni, profesor la liceul Mateia Basarab si Seminarul
Central din Bucuresci. Sub Mitropolitul Nifon a fost hirotonit Arhie-
reit si ales Episcop de Arges. Curand insa dupe aceea a fost ales
Mitropolit al Moldovei si Sucevei, unde pastoresee pang in present.
Prea Sfintitul Episcop Partenie s'a nascut la 1847 in satul Clinceni
din judetul Ilfov. Primele notiuni de carte i s'a dat de catre pa-
rintele sea preotul Stancu Neculai, pe slove chirilice de reforms,
scrise de mana. Cartea de rugaciuni a invetafo la dascalul Galin de

') Datele biografice ce publicAm sub acesta rubric& sunt luate dup6
Almanahul Cultelor, edit. oficiall.

www.dacoromanica.ro
 563

la biserica Ghencea din Bucuresci. Inceputul claselor primare le-a

facut in satul Clinceni la fratele sett Alexandru, care era invetator ;
iar restul cursulta primar Pa facut la scOla primary din culOrea de
verde din Bucuresci. La anul 1868 a terminat cursul celor sapte
clase seminariale in seminariul central din Bucuresci. In acelasi an
s'a casatorit si hirotonit diacon pe soma bisericei Mihaiti-Vodii din
Bucuresci. De la anul 1870 pans la 1872, a urmat cursul univer-
sitar la facultatea de litere din Bucuresci. 'In anul 1873, in urma
concursului ce a depus, a obtinut o bursa cu care s'a dus la facul-
tatea de teologie din Athena si dupe patru ani de studiti, adica la *anul
1877, s'a reintors in tug cu diploma de licentiat in teologie. Tot in
acelasi an, paste cate-va luni de la intOrcerea sa in Ora, a fost tuns
in rasofor, apoi hirotonit preot, in sfanta Mitropolie din Bucuresci, de
c-atre insusi reposatul intru fericire si mutt regretatul Mitropolit Ca-
linic Miclescu. In anul 1878 a plecat In Germania cu grad onorific
de protosingel, ca superior al Capelei romane din Lipsca, si in stop
de a -s1 complecta studiele theologico-filosofice. Apol la 1880 a fost
numit superior al Capelei romane din Paris, unde a stat pana la
anul 1885, cand a lost ales de Arhiereil cu titlul de BacaOn si la
anul 1886 ales si chemat la demnitatea de Episcop al Eparhiei Du-
narii do jos in care demnitate pastoresee si in present.
P. S. Ghenadie Episcop de Ramnic si Noul-Severin s'a nascut la
anul 1837 in orasul Iasi. El Vi a facut studiile claselor primare in
scOla nationals Trei-Erarhi, si Seminarul de patru clase In Semina-
rul Socola din Iasi. La anul 1856 a lost tuns In monahism cu ran-
gul de rasofor in biserica Serninarului Socola si trimis la Athena pentru
studiarea teologiel sf a literaturei elenice. Dupe trei aril de zile
s'a rotors in tars si a ocupat postul de profesor la Seminarul So-
cola. De la 1860-1865 a facut studiele in Academia spiritual&
diu Orasul Chiev si pe la finele anulul scolar 64-65 a depus di-
sertatia pentru gradul de candidat cu dreptul la magistru. Reintors
in tars la anul 1865 a mai ocupat in mod suplinitor postul de pro-
fesor la Seminarul Socola si Buzeti si in mod provisorifi. la Semina-
rul central din Buc reset Apoi a mai lost profesor si director la
Seminarul Nifon. El a ocupat mai mult limp postul de director al
tipografiei cartilor bisericessci, care s'a inflintat prin staruinta Prea
Sfintiei Sale. La 1883 a lost hirotonit Archieret ocupand. si postul de pro-
fesor la facultatea de teologie din Bucuresci pans la anu11886, cand a
36
www.dacoromanica.ro
 564

Post ales de marele colegia electoral Episcop al Eparchie Ramnieului

si Noului-Severin, unde pastoreste pana in present.
P. S. Silivestru Episcopul Husilor s'a *cut la anul 1838 in eä-
tuna Pangaracioru din jud. Nerntu si '11-a facut cursul claselor pri-
mare la un daseal din orasul Piatra si la un calugar din Monas-
tirea Pangaratii, care avea scola; iar cursul seminarial de 7 clase
in Seminarul Veniamin din Iasi. La anul 1849 a fost tuns in mona-
hism in Monastirea Bisericani si apoi hirotonit Ierodiacon si Iero-
monah pentru biserica din Monastirea Socola, unde a servit pans In
anul 1868 ca preot si eclisiarh. EI a mai ocupat si postul de peda-
gog si profesor suplinitor la seminarul din Socola. Intors din Chiey
unde obtinuse diploma de lice* (candidat) in theologie, a font nu-
mit profesor si director la seminarul central din Bucuresti; la anul
1879 a fost ales arehierea si la anul 1886 marele colegiti electoral
l'a ales ePiscop al eparhieI, Husilor unde pastoresee pans in present.
P. S. Inocentie Episcopu Romanului s'a nascut la anul 1832 in
satul numit Cervicestil din jud. Botosant El a urmat clasele primare
in BotosanI, apoi a studiat cursul inferior in Seminarul Veniamin
din Monastirea Socola, Iasi. La anul 1853 a imbratisat schima mo-
nahala in Socola, unde a servit bisericei septe ani ca Ierodiacon si
duoi ca Preot Ieromonah. Tot in acelas an a fost numit profesor la
Seminarul Socola si in anul 1862 In nuinit profesor st director la
Seminarul de Husl, unde a stat, en intrerupere de 4 ani (in care
timp fu directorul Episcopiei Husilor), pans la 1880, cand fu ales
si hirotonit Arhierea, si tot-o-data. Vicar al Mitropolief Ungro-Vlahiel,
unde a stat pans la anul 1892, cand a fost ales de marele colegia
episcop al Eparhiel Romanulun.
_ Prea Sfintitul Episcop al Buzeuldi Dionisie Climescu s'a hiroto-
nisit preot la anul 1868, cand da numit invetator la comuna Ber-
zuntiul din judetul Bacau, unde a funetionat ca preot si invotator pins.
is anul 1871, cand a fost transferat in aceeasi calitate (preot si in-
vatatoe) la comuna Moinesel; acelas1 judet. La anul 1877 aces% scdla
ruralS. transformandu-se in scOla. urbana, Prea Sfintia Sa a fost nu-
mit, in urma coneursului depus, institutor de clasa III si a IV si di-.
rector al acelei stole ; aci a funetionat in acesta.' calitate cum sl

') In momentul de a esi de sub tipar lucrarea de fati P. S. Inocentie

nu mal traeste. El a murit la 6 Aprilie, orele 4 dimineta si s'a Inmor-
mantat cu cheltuiala Statulul la monastirea Cernica ([lfov).
www.dacoromanica.ro
 565

preot pang Ia anul 1887, sand a lost ales si intarit de athiereti cu

titlu de CraiVean.. Tot in acelasi an a lost numit si ca rector al se-
-minarului central din Bucuresti. Studiele sale sunt seminarul de gra-
dul I si cursul preparator al scOlei normale din Berlad. Este ales episcop
al Buzeului la 14 Martie 1894.
Prea Sfintitul Glierasim Piti;steanu, episcop al Argesului, s'a nascut
la anul 1849 in Iasi. Cursul primar si l'a .ineeput in Iasi si fermi_
mat in monastirea Neamtu. Cursul Seminarulul de patru clase '1-a
facut in seminarul Socola, si la anul 1871 sa hirotonit diacon si tot
in acelasi an, pierqendu-si sotia, s'a reIntors in seminar si 'si-a corn-
plectat studiele de 7 clase. La anul 1874 s'a, inscris la facultatea de
]itere din Iasi si in anul urmator s'a permutat ca arhidiacon la Mi-
tropolia din Bucuresci, cand a si primit tunderea monahala In bi-
serica Sf. Gheorghe din monastirea Cernica unde isi are metania.
Apoi a lost numit predicator si in anul 1880 a lost trimis la Cer-
nauti pentru complectarea 'studielor teologice. La anul 1884 s'a rein-
tors cu titlu academic da doctor in teologie, cand a fost si hiro-
tonisit preot si numit profesor suplinitor la facultatea de teologie din
Bucuresci, ridicandu-se si la gradul bisericesc de arhimandrit. La
anul 1886 a lost ales si hirotonit arhiereil cu titlu de Pitisteanu.
El a maT ocupat si postul de director al internatuluT de teologie si
decan al facultatei de teologie si in anul 1892 a lost numit prole-
sor provisoriii In catedra facultatei de teologie, fpe care deja o o-
cupase inainte ca suplinitor. Este ales episcop la 14 Martie 1894.
Prea Santitul Arliiereti Valerian Ramnicea,nu s'a nascut la anul
1828, in comuna Garcina, judetul Neamtu. Dupe terminarea claselor
primare a intrat In seminarul Socola unde a urmat cursul inferior.
La anul 1850 a fost hirotonit preot pentru o biserica din orasul
Piatra, judetul Neamtu. El a ocupat mai multe functiuni si anume
scriitor de cancelarie, catiliet, institutor si director Ia scola a treia
primary din Baca. si in urma protoerea la Bacati si Roman timp
de 19 ani. La anul 1875 a lost tuns in schima monahala la Sfanta
Episcopie de Roman unde a lost numit si arhimandrit de scaun, si
la anul 1879 ales si hirotonit arhierea cu titlu de Ramniceanu, titlu
ce 11 pdria pans in present. El a mai ocupat timp de 8 ani trecuti
si functiunea de egumen la biserica Sf. Spiridon din Iasi.
Prea Sfintitul Arhierea lonichie Bacadnu s'a nascut la 1836 in
comuna Trifesti, judetul Roman. El a inceput studiele elementare Ia
www.dacoromanica.ro
 566

scOla satesca din comuna Trifesti si le-a terminat la scola Domnesek

din orasul Roman, apoi a intrat la scola catihetica cle pe lAng5. Epis
copia de Roman, in care limp, a ocupat si postul de canonarh la
Episcopie. In urmA a intrat in Seminarul Socola si a terminat 7
clase. In anul 1861 s'a hirotonit diacon si preot cum si numit pro -
fesor la seminarul din Roman si de la 1883 director al acelui se-
minar, posturi ce le ocupa si astd-41. La anul 1867 a intrat in schima
monahalA si a Post ales arhiereil en titlu de Bacaon, titlu ce it po
sea pans in present. El a mai ocupat si postul cle protoerea, pro-
topsalt si profesor de musica bisericescA la seminarul Socola. Ase-
menea a lost ales in anul 1865 de, colegiile electorate ale eparhiei
Romanuluip ca menibru in Sinodul general al Ora Si la anul 1892
most numit locotenent de episcop al eparhiei Romanului, post de-
venit vacant prin incetarea din viatA a Eminentei Sale Episcopului
Melhisedec, care locotenentk a durat prima in Decembre acelasi an,
cAnd a lost ales titular la acea eparhie Prea Sfintitul Inocentie Plo-
esteanu Vicarul Sf. Ilitropolii din Bucuresci.
Prea Sfintitul Arhiered Dositer Boto,?eneanu s'a nascut la anul
1838 in satul Perietii din judetul Ialomita. Cursul seminarial de
graslul I si al II l'a facut in seminarul Socola din Iasi, iar cursul de
teologie la facultatea din Athena, de unde a luat diploma de li-
eentiat in teologie. La anul 1862 a primit tunderea monahala in mo-
nastirea Calclarusani uncle '81 are si metania. La anul 1870 a lost hiro-
tonit diacon si luat la Mitropolia din Bucuresci, la anul 1874 a Post
preot si numit predicator tot la Mitropolia din Bucuresci. Apoi la
anul 1886 permutat in aceeasi calitate la Mitropolia din Iasi, unde
s'a hirotonit si archimandrit. In acelasi an a lost ales si hirotonit ar-
hiereti cu title de Botoseneanu, titlu ce it posedl si asta-di. Actual-
mente mai ocupa postul de Vicar al Mitropoliel din Iasi si Egumen
la Sf. Spiridon din Iasi.
Prea Sfintitul Arhieren Calistrat Orleanu Bfirladeanu s'a nascut la
anul 1849, in Ploesci. El a terminat clasele primare in Ploesci si
seminarul central /din Bucuresci. In anul 1866 s'a cAsatorit, si tot in.
acelasi an s'a hirotonisit diacon si preot, pe serna bisericei Sfinlii
Imperati, din Ploesci. In anul 1873, remaind veduv a obtinut prin
concurs de la Stat o bursA, pentru studiul theologiei la universitatea
din Athena, de uncle, inters in tera dupe patru ani, cu titlu de li
eentiat in theologie, a lot numit superior al Capelei romane din Pa

www.dacoromanica.ro
 567

Aci i s'a oferit gradul de Arhimandrit de ckre Mitropolitul Ca-

linic Miclescti. Iri anal 1880 a fost ales si infarit de Arhierett cu
titlu de Barladeanu, titlu ce 11 pOrtg si asta-d1. El mai ocupat prin
concurs postul de profesor de religie la liceul din Ploesci, si la in-
Iiintarea facult5tei de teologie din Bucuresci a predat in mod gra-
tuit cursul de patrologie timp de duol anT.
P. S. Arhiereti Ieronim Ploestenu s'a .nascut to 1835 in comuna
Poiana, udetul jPrahova, avend studiile seminariale gradul I, precum si
studiul stintelor veterinare. Le 1864 a lost numit de Eforia scdlelor ca in-
stitutor la scala de b5eti cDomnita Masa,. El a aplicat metodul de in-
vetament intuitiv in acesta scaa pentru care ministerul cultelor
.adus multamiri, aprobandu-1 si metodul sett de acest fel de invetament
si recomandandu-1 tuturor celor-l'alte &Ole din tars. La 1878 a trout
conferinte cu invetatoril din judetele Ilfov, Vlasca, Prahova si Bu-
2ett pentru care de asemenea i s'ati adus multumiri de minister. El
a. format o leturghie in doue voci pe muzica vocal, cu destinatie
"'mai pentru bisericile din comunele rurale, care leturghie s'a pre-
dat normalistilor cu ocasia mergerel for ca invecatoif spre a forma
coruri Vocale prin sate. Aceste leturghil s'aii predat gratuit invet5.-
torilor. La 1883 a Post premiat de guvern cu medalia Bene-Merenti,
Cordna Romania psi allele, tot pentru metodul 46 de invetamant
intuitiv. La 1880 a Post medaliat de ckre societatea sConcordia Ro-
anana) si in 1889 premiat de Expositia Universal din Paris, tot
Tentru acest metod intuitiv. La 1892 a lost ales si hirotonit ar-
rchiereil cu titlul de Ploesteanul, title ce '1 porta pang in ,present ').

.INII

1) Actualmente sunt numai 12 membri in Santul Sinod, lipsind epis-

copul de Roman si arhiereii titulari de la Galati, Pitesti si Craiova.
www.dacoromanica.ro
 568

PRIMI1 IERARCHI
ai celor 15 Biserici autocefale ortodoxeFi a celor 2
Biserici semi-autocefale ortodoxe ')
1) Intro tot Prea Santul Neopolet, archiepiscop al Constantinopo-
lulul, Rome! nou5, Patriarch ecumenic cu reedinta in Constanti-
nopol, capitala Imperiului Turciel.
2) Prea fericitul Sofroniii, archiepiscop at Alexandriel, Patriarch
al Egyptului, Papa, at 13-lea din apostoll, cu rerdinta in Cair, ca-
pitala Egyptului, supus Turciei §i Angliel.
3) Prea fericitul Spiridon, archiepiscop al Antiochiel,. Patriarch
at SyrieI, en rerdinta in Damasc, capitala Syriel, supus Turciel.
4) Prea fericitul Gerasirn, archiepiscop al Ierusalimului, Patriarch
al Palestine'', cu repdinta in Ierusalim, capitala Palestine!, supus5_
Turciel.
5) Malt Prea Sintitul Palladio (Raev), Mitropolit al Petresburgu-
In! si Ladogei, prim membru al intru tot prea santulul Synod ad-
ministrator permanent al Bisericei autocefara ortodoxe a tutulor Ru-
siilor, cu rerdinta in Petersburg, capitala Imperiulul Rusiel.
6) halt Prea Santitul German (Calligas), archiepiscop al Aland,
Mitropolit al Gracie!, presedinte al santitului Synod administrator
permanent al BisericeI autocefale ortodoxa' din Regatul Ballade!, cu
resedinta in Atena, capitala regatulu! Helladel (Greciei)..
7) malt Prea Santitul Sofroniii, archiepiscop al insule! Cypru,
cu re§edinta in Leucosia, capitala Cyprulul, supus Angliel.
8) Malt Prea Santitul Porfiriii, archiepiscop al peninsulel Sinairr
si al Raithei cu rerdinta in monastirea St. Ecaterina, la poalele
muntelui Sinai"), in Arabia supus5. Turciel.
9) Inalt Prea Santitul Gennadiii (Petrescu), Archiepiscop si Mi-
tropolit al Ungro-ValachieI, Exarch 'al Plaiurilor, Primat al Roma -
niel, prerdinte al santului Sinod al Bisericel ortodox5. autocefal5.
Roma* cu rerdinta in Bucuresci, capitala Regatului RomanieT.
1) Dupe ziarul ,.Constitutionalul".

www.dacoromanica.ro
 569

10) malt Prea Santitul Miron (Romanul), archiepiscop al Sibiului,

Mitropolit al Transilvaniei, Banatului si al tutulor rornanilor, aflatori
in Regatul Ungariei, cu resedinta in Sibiu (Hermanstadt), capitala
Transilvaniei, Austro-Ungaria.
11) malt Prea Santitul Sylvestru (Morariii), archiepiscop al Cer-
nautilor, Mitropolit al Bucovinei si Dalmatiei cu resedinta in Cer-
nauti, Bucovina, Imperiul Austro-Ungariei.
12) malt Prea Santitul Michael (Iovanovitz), archiepiscop al Bel-
gradului, Mitropolit al Serbiei, cu resedinta in Belgrad, capitala Re-
gatului Serbiet
13) malt Prea Santitul illitrofan (Ban), archiepiscop al Cetiniei,
Mitropolit al Muntenegrului, cu resedinta in Cetinia, capitata princi-
patului autonom al Munte-negrului.
14) malt Prea Santitul George (Brancovitz) archiepiscop I al Car-
lovezuluT, MitropolitPatriarch al sarbilor ortodoxi din regatul Un-
g4riei, eu resedinta in Carlovetz (Carlovitz), Ungaria, Imperiul Aus-
tro-Ungariei.
15) malt Prea Santitul Iosif archiepiscop al Lovcel, Mitropolit
Exarch al Bulgarilor, cu resedinta in Constantinopol, imperiul Tur-
ciei, iar nu in Sofia, capitala printipatului autonom al Bulgariei.
16) 1. halt Prea Santitul Vladimir (Bogoiavlensky) archiepiscop
al Cartalinel si Chachetiel, Exarch al Georgiei, cu resedinta in Ti-
flis, capitala Caucasiei, semi-autocefale, supus Synodului din Pe-
tersburg.
17) 2. malt Prea Santitul Serafim (Petrovitz) archiepiscop al Se-
raevului, Mitropolit al Bosniei, Exarch al Bosniei, Herzegovinei si
sandiacului Novi-Pazar, cu resedinta in Seraev, capitala anticulul
regat al Bosniei, supus Turciei, dar acum (de la 1878) ocupat de
Austro-Ungaria ; semi-autocefal, bisericeste depinde de patriarchul
din Constantinopol, iar politiceste de guvernul Austro-Ungar.

FINE

www.dacoromanica.ro
 TABLA DE MATERII
mina
Introducerea. Biserica, Definitiunea si obiectul istoriei bi-
sericesci 7
Modul cum trebue sA se studieze istoria bisericescA , . 8
Imp Artirea 9
Isvorele 10
Sciintele ajutatOre 12
Pregittirea pentru primirea RescumperAtoruldi lumei . 13
Istoria veche. Mantuitorul Iisus Christos, Apostolii, internee-
rea bisericei in diva cinci-clecimei 19
Biserica in Ierusalim qi predicarea crestinismului in alte
WO ale Palestinei 21
Apostolul Paul 24
Apostolul Petru, 28
Ce1-1-a1ti apostoli 30
Organisarea bisericei 34.
Ierarchia bisericesca 36
Alto oficil bisericesci 37
Base le doctrinei crestine 40
Lupta si reactiunea judaismului si paganismului contra cre-
tinismului. I) din partea judeilor 41
II) Din partea prigAnilor : a) pe cale materials. Persecutiunile 45
b) pe cale intelectualA 56
Parintil apostolici. 59
Epistola catre Diognet 64
Neintelegerile asupra invetiturei bisericei. Antitrinitarii 69
Ereticii . 72
Gnosticisrriul 75
Schismele 79
www.dacoromanica.ro
IT

Pagina,
pologetii 80
ultul divm.-Liturgia 89
Misterele 91
Modul efectuarei serviciului divin public 97
Serbatorile 99
Serbarea invierel (Pascele) 100
Locul de inmormantare 102
Pictura 103
Monahismul 104
Statul si Biserica. Raportul dintre ele 106
Paganismul invins. Religia crestina dominants 108
Urmasii lui Constantin cel Mare 111
Crestinismul in Dacia 118
Crestinismul in afara de imperiul roman 120
Inv etatura bisericei crestine 141
Scala din Alexandria 144
Scala din Antiohia 153
Sec) la din Africa , . 154
Dispute le teologice. Notiuni preliminare 157
Dispute le trinitare 159
Arianismul dupa sinodul I-iii ecumenic si pima la Gratian
Sinodul al II-lea ecumenic . . . . ,. 163
Disputele origeniste 172
Apolinarie 174
Sinodul al III-lea ecumenic. Nestorianismnl 176
Eutichie si Dioscor. Combaterea lor. Decisiunile Sinodului
al IV-lea ecumenic 179
Monofisitismul special 182
Imperatorul Justinian. Parerile sale asupra cestiunilor reli-
giose ale timpului sea' 185,
Cele trei capitole. Sinodul al V-lea ecumenic 187
Monotelitii 189
Clerul 193
SinOdele 195
Disputele antropologice 197
Cultul 2Q6
Serbtitorile bisericesti 207
Iconel e 216
www.dacoromanica.ro
 'Jr
pagina
Oficiul divin. Cetirea, predica. Imnologia si Psalmodia. 218
Bisericile 220
Viata cresting si disciplina bisericesca 221
Donatistii 224
Deosebirile bisericei occidentale de cea oriental . 227
Istoria medie 233
Luptele iconoclastice 233
Schisma intre biserica oriental& si cea occidentals . ' . 237
Biserica orientala. Literatura bisericesca. la Romani de la 680
si pana in secolul al XIV-lea 247
Romanii de dincolo de Dunare 248
Istoria romanilor de dincoce de Dunare 251
Sciinta la gr eci. a) Timpul de la 700-850 257
Sciinta la gr eci. b) Timpul de la 850-1050 260
Sciinta la gi.eci. c) Timpul de la 1054-1453 262
Cultul . . . , 265
Monahismul 266
Tendinte de reconciliare mitre biserica oriental si cea occi-
dental. a) Timpul da la 1098-1261 267
Idem b) Timpul do la 1274-1430 269
Idem c) Timpul de la 1438-1439 270
Istoria mitropoliei Transilvaniei 274
Biserica occidentals. 1) De la 800-1294 275
Idem. Starea clerului . . . 290
Ordinele monahale , . 293
Serviciul divin. Disciplina penitentei. Sarbatorile. Arta cres-
tinii. Moravurile crestinilor 295
Scriitorii insemnati din secolul al IX-leaXI-Ica . . 300
Disputele teologice. Secolul al X-lea si .XI-lea 303
Scolastica si mistica 306
Biserica occidentals de la 1294.1453 308
Papii la Avignon 311
Marea Schisma in biserica occidentals 315
Istoria modermi 323
&area bisericei apusene inainte de reforma religicisa a seco-
lului al XVI-lea 325
Clerul si monahismul 331

www.dacoromanica.ro
IV
pagina
Indulgentele 334
Disciplina. Cultul si arta 337
Reforma religiOsa. Tendinte spre reforma 341
lfmanismul . 345
Luter. Nasterea $i educatia sa. Luter calugar si preot . 347
77profesor. combaterea Romei. Indulgentele 348
., la Worms. Dieta de la Niiremberg si Ratisbona . . 352
Dieta de la Spira $i Augsburg. Pacea de la Niiremberg 354
77

Reforma in Elvetia 358

,, in Geneva 362
9, in Francia 366
17 in Spania 375
47 in Teri le-de-Jos 1 . 376
. in Anglia 380
97 in Danemarca si Suedia 384
,, in Rusia 386
79
in Polonia 3b8
0 in Italia 389
)1 in Romania
Papii de la 2523-1655
Ordinile religiose
,. ....... .,
,
.
390
405
407
Sinodul de la Trident 409
Iesuitii 411
Alte ordine religiose 413
Sciinta in biserica de occident 414
Starea bisericei ortodoxe 415
Biserica occidentals (1648-1758) 416
Biserica protestanta 421
Biserica romana. Mitropoliile $i episcopiile 428
7) 79Clerul inalt in Muntenia , 431
/5 77 77 Moldova 441
,, Monastirile si Tipografille.,, , . .. . .. 454
,, Clerul si barbatii mai insemnati 457
Propaganda Romei in Muntenia 459
7/ in Moldova 461
Impartirea Moldovei in Episcopii 463
Istoria Mitropoliei Transilvaniei 464

www.dacoromanica.ro
 V

...
paging
Principatele 'Rcrmiline 470
Papa din timpul din urine, 477
Rationalismul 480
Biserica Roman5. in timpul din urrni 1 484
Lege asupra clerului mirean si seminariilor 488
Parochiile §i personalul for 488
Numirea si datoriile parochilor 491
Despre Seminarif - 494
Intretinerea parochiitor 495
Dispositiuni diverse 499
DispositiunI transitoril - - - - - 499
Regulament pentru punerea In aplicare a legei clerului
mirean - 501
Parochiile ci personalul for 501
Numirea §i datoriile parochilor §i diaconilor 506
Cant'aretiI si paracliseri1 510
Protoiereii 510
Revisoril eclesiastici - 513
Defensorii 91 514
Despre consistoriile eparchiale 517
Intretinerea parchiilor 520
Personalul directiunei cultelor 525
Epitropiile bisericesti 527
Compunerea epitropiei O. alegerea epitropilor biserice0 - - 527
Drepturile si datoriile epitropilor bisericelor 530
Sedintele epitropiel 534
Dis-positiuni generale 535
DispositiunI transitoril 53G
APENDICE.Grecia. Partea intelectuara 537
Partea materials - - 539-
Rusia. Partea intelectuath. 539-
Partea materiara 1 541
Serbia 543
Par tea materials 544
Bulgaria 544
Veniturile bisericilor in Bulgaria 546
Bucovina. Partea intelectualsa 546,

www.dacoromanica.ro
VI
Pagina
Partea material. 547
Preotii ajutatori sail cooperator' 549
Cine alege si numesce pe preoti in Thicovina - - 550
Dreptul de presentare al parohuluI Ilibericei de patronat 551
Datoriile patronulul 552
Consistoriile administrative si judiciare In Bucovina - - 352
Grecia. Supliment 534
La Romitni 558
Biserica Romano-Catolick In Romania 558
Comunitatea evangelid. din Bucuresci 559
Biserica Armen. din Bucuresel 560
Membril Santului Sinod 562
Primii Ierarchl . 568

www.dacoromanica.ro