Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Stilul rococo este o ultimă formă a barocului exagerat din a doua jumătate a
sec. XVIII. Îşi ia numele de la franţuzescul rocaille = scoică, adică rotund, încărcat
(numit şi stilul perucă). Apare în Italia, dar va fi mult cultivat în Franţa, mai ales în
epoca regilor Ludovic al XIV-lea şi al XV-lea, de unde şi denumirea de stil Louis
quatorz şi Louis quenz. Liniile drepte sunt înlocuite de linii curbe, cercul cu ovalul.
Este o artă feminizată, cu accente pe amănunte şi rafinamentul decorului, rezultat
al fanteziei şi al capriciului personal al artistului. Arhitectura nu mai are aproape
nimic religios, edificiile semănând prea puţin a biserici.
Stilul neoclasicist în arhitectură, apare ca un aspect al Renaşterii târzii, în
arta Apusului, ca şi stilul baroc şi rococo. Neoclasicismul se manifestă însă ca o
reacţie împotriva formelor bizare şi artificiale, în care barocul şi rococoul înecaseră
puritatea stilului iniţial al Renaşterii sec. XV – XVI. Manifestând o admiraţie
excesivă pentru arta clasică păgînă şi spre deosebire de Renaştere, care recreează
arta antică, neoclasicismul nu va face decât s-o copieze fidel. Bisericile de stil
neoclasic seamănă cu templele antice (coloane, linii drepte), transeptul lipseşte, iar
absida altarului îşi reia forma clasică de semicerc (ca în basilicile păgâne şi creştine
din antichitate). În interior bolţile sunt decorate cu basoreliefuri şi picturi în frescă.
Neoclasicismul a dat opere de arhitectură religioase şi laice. Din Franţa, unde a
apărut, s-a răspândit în tot Apusul.
Primele biserici crestine, ale caror urme (temelii, resturi de ziduri etc.)
descoperite prin sapaturi arheologice, atat pe pamamtul Dobrogei (Scitia Minor),
cat si in alte parti ale tarii (la Sucidava, langa Celei-Oltenia, la Morisena, azi
Cenad, in Banat) au tipul basilical elenistic, cu trei nave de mici dimensiuni,
construite din piatra avand uneori si anexe (baptisere, cripte sau gropnite,
diaconicoane etc.); erau biserici parohiale sau cimiteriale. Au fost distruse de avari
(sec.VII), odata cu cetatile in care s-au aflat (Tomis-Constanta,Callatis-
Mangalia,Axiopolis langa Cernavoda, Histria Tropaeum Traiani-Adamclisi,
Dinogetia-Iglita, jud. Tulcea, Noviodunum-Isaccea s.a.). In Dobrogea s-au pastrat
si cele mai vechi biserici de stil bizantin, datand din epoca in care Dobrogea era
incadrata ca un ducat al imperiului bizantin (sec:X s.a.).Din sec.XIII s-au pastrat
resturi de biserici de tip protobizantin (bizantinil cel mai simplu), construite din
piatra si caramida cu forma dreptunghiulara,
despartite in pronaos, naos si absida altarului (doua
bisericute, la Turnu Severin).In epoca de inceput a
organizarii statelor feudale romanesti (sec.XIII-XIV)
se construiesc la noi, sub influenta catolica, cateva
biserici de tip romanic si gotic (biserica de tip gotic,
catolica, la Campulung-Muscel si la Turnu Severin, Manastirea Cozia
iar de tip basilical romanic, biserica ortodoxa din Campulung, care se afla sub
actuala biserica a lui Negru Voda si in care sunt ingropati primii
Basarabi).Organizarea statului si a Bisericii (sec.XIV) in Tara Romanesca,
consacra definitiv stilul bizantin ca stil oficial de arta a Bisericii romanesti
(organizata ca mitropolie la 1359, sub directa dependeta de Patriarhia ecumenical
din Bizant).Influenta Bizantului se va exercita direct, prin mesteri adusi de la
Constantinopol, si indirect, prin mesteri veniti din regiunile ortodoxe sud-dunarene
Bulgaria, Serbia, Muntele Athos sau din Orient-Armenia, Turcia.De tip bizantino-
constantinopolitan (bizantinul cel mai pur) avem biserica de zid (piatra si
caramida) San-Nicoara si Biserica Sf. Nicolae Domnesc, pastrate pana azi in
Curtea de Arges, construite inainte de 1352.Prin masivitatea si soliditatea
constructiei si prin frumusetea frescelor (multe din sec XVI) biserica Sf. Nicolae
Domnesc este monumental cel mai valoros al artei bizantine din tara noastra si cea
mai veche dintre bisericile romanesti, pastrate in forma originara.Cuceririle turcesti
din Balcani vor face ca influenta bizantina sa nu mai poata patrunde la noi in mod
direct , ci prin intermediul Serbiei si Bulgariei, unde se creasera adevarate
monumente bizantine, dar cu adaptari locale.Astfel, vor incepe sa apara pe tritoriul
tarii noastre biserici de tip sarbo-bizantin, cum sunt: Vodita, zidita de Nicodim la
1370, azi doar ruine, Tismana, refacuta in sec. XVI,XVIII,XIX, Cozia,ctitoria lui
Mircea cel Batran, 1386, restaurata si cel mai bine pastrata,ca si Bradet si
Cotmeana, din aceeasi epoca.Specificul stilului sarbo-bizantin este sistemul de
acoperire a naosului, unde bolta principala (turla si cupola) se sprijina pe patru
arcuri mari (doua longitudinale si doua transversale), avand pilastrii de sustinere
adosati, adica lipiti de ziduri, deagjand astfel tot spatial din naos, care spre
deosebire de biserica de stil pur bizantin, Sf. Nicolae Domnesc din Curtea de
Arges, la care stalpii ce sustin bolta se afla in interiorul naosului, nu
adosati.Sistemul de adosare va fi de acum generalizat in constructia bisericilor
romanesti. Influente sarbo-bizantine, amestecate cu influente de origine turceasca,
armeana si georgiana vor aparea la la doua monumente din Tara Romaneasca:
manastirea Dealu si vestita biserica a lui Neagoe Basarab(1512-1521) de la Curtea
de Arges, zidita pe locul vechii catedrale mitropolitane (din sec.XIV). Biserica
manastirii Curtea de Arges a fost restaurata in a doua jumatate a secolului XIX, de
arhitectul francez Lecomte du Nouÿ.ca bisericile de tip sarbo-bizantin, ele au un
plan treflat, dar au extins pronaosul care, foarte largit la Curtea de Arges, a devenit
gropnita domneasca.Acesta biserica este un monument unic,
singular in toata arhitectura romaneasca si rasariteana, atat
prin masivitatea si silueta ei zvelta, cu turlele rasucite, cat, mai
ales prin bogatia ornamentelor exterioare, formate din panouri
cu rame din marmura, brau median, rozete, cornise, toate
sculptate cu felurite motive, m,ai ales florale.Prin filiera
atonita (Sf. Munte) se exercita o ultima faza a influentei
bizantine indirecte asupra rhitecturii bisericesti romanesti, in
vremea lui Neagoe Basarab, care a zidit doua monumente de tip atonit: Snagov
Manastirea biserica
manastirii Snagov(1517), zidita pe locul alteia mai vechi si fosta catedrala
mitropolitana din Targoviste(daramata si inlocuita cu alta de catre Lecomte du
Nouÿ). Stilul atonit combinatie de stil constantinopolitan si sarbesc se
concretizeaza, in biserica manastirii Snagov prin pastrarea pilastrilor ce sustin bolta
naosului, in interiorul naosului (pur bizantin, ca la Sf. Nicolae Domnesc), dar
adopta planul treflat al bisericilor de tip sarbo-bizantin si manifesta tendinta de
inmultirea turlelor. Noul stil atonit se vede aici si in pronaosul in forma de pridvor
deschis la inceput, dar inchis ulterior si transformat in pronaos. Acest pronaos are,
in mijloc, ca si naosul, patru stalpi puternici care sustin o turla tot atat de mare ca si
cea de pe naos. Peste absidiolele altarului(proscomidiar si diaconicon) se ridica
doua turle mai mici. Dupa Neagoe Basarab, in tot cursul secolului XVI, se
constituie in arhitectura bisericeasca din Tara Romaneasca, o scoala care se va
dezvolta.
1. STILUL VECHI ROMANESC sau MUNTENESC. Este o scoala de
mesteri constructori,decoratori, care nu mai copiaza modelele straine, ci pornind de
la vechile constructii din tara, transforma elementele straine intr-un spirit nou,
adaptat gustului,posibilitatilor si conditiilor locale.Ca urmare, se ridica biserici de
mici dimensiuni, mai mult la tara, si ctitorii boieresti.ele au, in general, plan treflat,
de tip sarbesc, mai rar dreptunghiular sau cruciform, pronaos cu o turla, despartit
de naos prin zid, cu o usa sau prin coloane, au naos cu turla si altar semicircular,
simplu la inceput, cu doua absidiole (proscomidiar si diaconicon).Element nou, la
inceput, este pridvorul cu arcade deschise.Ca décor exterior:braul median,care
incinge toata biserica si desparte suprafata fatadelor in doua register decorate cu
panouri terminate in arcade;alternanata fasiilor orizontale de caramizi aparente cu
fasii de caramizi tencuite, care inlocuiesc piatra, formand compartimente
dreptunghiulare, prin caramizi aparente, netencuite, asezate vertical, di loc in
loc(cate una sau doua alaturate).Cateva dintre bisericile mai importante din
sec.XVI, zidite in stil romanesc sunt biserica Curtea Veche din Bucuresti, ctitorie a
lui Mircea Ciobanul, inainte de 1559, bolnita manastirii Cozia(1542, zidita de
Radu Paisie ), biserica Marcuta din Bucuresti (sfarsitul sec. XVI, 1588-1592) cu
unele modificari ulterioare.Cea mai frumoasa dintre acestea este biserica fostei
manastiri Mihai-Voda, din Bucuresti (ctitorie a
lui Mihai Viteazul,1591), la care frumusetea
sculpturala a fatadelor reprezinta chintesenta
suprema a formelor decorative, folosite pana
atunci.Alt aspect al stilului architectural vechi
romanesc il reprezinta bisericile zidite in epoca
lui Matei Basarab:tip nou de biserici, cu plan
simplu, dreptunghiular (mai rar trilobat), format Catedrala Patriarhala
din naos (fara turle) cu o singura absida poligonala (la altar), o singura turla-
clopotnita pe bolta pronaosului (cu scara) si pridvor deschis, sustinut de coloane
circulare sau octogonale.Biserici representative pentru acest stil, in sec.XVII:
Arnota(1633), Brebu si Calimanesti(Prahova), Plumbuita (langa Bucuresti),
Polovragi (Valcea), Golesti-Arges s.a. Deosebita este biserica Stelea din
Targoviste (zidita de Vasile Lupu,1645) la care se imbina elementele muntenesti
cu cele moldovenesti(turle cu duble baze, dintre care una stelata, sistem dublu de
arcuri pentru sprijinirea turlelor,nervuri de patra in forma de funie rasucita, chenare
cu baghete incrucisate la usi si ferestre,tendinta de inaltare), caracteristici adoptate
si de alte biserici muntene ulterior.Intre 1656-1659 se zideste biserica
miropolitana din Bucuresti, azi catedrala patriarhala (plan treflat,pronaos largit cu
12 stalpi de sustinere, patru turle, pridvor deschis sprijinit de stalpi din zid ,
restaurata in 1960).Stilul romanesc cunoaste o noua dezvoltare, in a doua jumatate
a sec. XVII, prin ctitoriile domnitorilor Cantacuzini: biserica manastirii Cotroceni
(demolata), biserica Doamnei, Coltea (toate din Bucuresti),biserica manastirii
Sinaia, Filipestii de Padure-Prahova, Fundenii Doamnei, langa Bucuresti
etc.Acestea se disting prin decoratia interioara sporita, ca si in exterior, unde se
remarca o bogata ornamentatie la coloanele din pronaos si pridvor, si chenarele de
la usi si ferestre.In acest nou aspect evoluat artistic al stilului romanesc, se afla
premizele unui nou stil romanesc, numit:
2. STILUL BRANCOVENESC. El infloreste sub domnia lui Constantin
Brancoveanu(1688-1714) si reprezinta maturizara si desavarsirea stilului autohton,
in arta constructiei bisericesti.Ctitoriile brancovenesti au plan triconic,cu turla-
clopotnita pe pronaos, pridvor deschis, sprijinit pe stalpi frumos sculptati si se
remarca prin armonia si eleganta proportiilor,cu multe podoabe sculpturale de
influente apusene, ale stilului Renasterii.Reprezentative sun bisericile :Sf Gheorghe
nou din Bucuresti (1707, refacuta in sec.XIX si XX),Manastirea Hurezi,cu intregul
complex arhitectonic(1691 si restaurata ultima data in a doua jumatate a
sec.XX),Biserica palatului de la Mogosoaia (1688, restaurata). Dupa Brancoveanu,
se vor construi si alte biserici in acelasi stil, ca: biserica manastirii Antim din
Bucuresti (ctitoria mitropolitului Antim Ivireanul, +1716), manastirea Vacaresti
(ctitoria lui Nicolae Mavrocordat, 1716-1722),
biserica Cretulescu din Bucuresti (1722),biserica
Stavropoleos( 1724-1730), Bucuresti.desi sec.
XVIII va insemna o epoca de recesiune economica
pentru Tarile Romane, datorita situatiei politice
grele(epoca fanariota) si care se va resimti si in
domeniul artei bisericesti, totusi in acest secol se
vor mai ridica locasuri bisericesti aprciabile.
Planul de constructie dreptunghiular sau treflat
pastreaza noua evolutie arhitectonica din Muntenia
remarcata in sec.XVII: aceleasi constructii de Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus
dimensiuni mai mici (mai ales in mediul rural), dar just si elegant proportionate ,
cu forme si colorit de bun gust in decorul interior si exterior;se remarca pronaosul
largit cu turnul de clopotnita, pridvor deschis pe stalpi, fatada decorata cu brau
median, arcade, panouri dreptunghiulare ori medlioane, formate din caramizi
aplicate in tencuiala.Asemenea biserici s-au ridicat, in sec.XVIII, numeroase in
Bucuresti : Biserica Scaune, Mantuleasa,Sf Elefterie-vechi, Batisei,Sf Stefan s.a.,
precum si in alte localitati din tara:schitul Balamuc(langa Caldarusani), Sf.ingeri
(Arges), Toti Sfintii (Rm. Valcea) s.a. In sec. XX se remarca in arhitectura
bisericeasca o evidenta decadenta artistica.
3. STILUL MOLDOVENESC este, in arhitectura bisericeasca, un stil
compozit, care a rezultat din elementul autohton (la inceput mici bisericute de
lemn, mai tarziu de piatra si zid) peste care se suprapun influenta bizantina si
influente apusene (romanic si gotic). Influenta bizantina se reflecta in planul
predominant treflat sau dreptunghiular, impartirea interioara si elemente de décor
exterior. De la gotic au venit contrafortii care sprijina zidurile, nervurile de piatra
ale boltilor, inaltimea bisericilorl, elemente decorative cu sculptura in piatra la
chenareleusilor si ferestrelor ca si pietrelede la morminte, forma acoperisurilor,
turlelor si clopotnitelor.In stilul moldovenesc se vad si influente armenesti (mai
puternice decat in Muntenia ) in liniile arcurilor inclinate, elemente de décor
exterior, tendinta de inaltare si stramtare a turlelor.Cele mai mai vechi biserici
moldovenesti de zid pastrate pana azi sunt din epoca intemeierii Moldovei
(sec.XII) ;Sf. Nicolae (Radauti ),probabil ctitorie a lui Bogdan,intemeietorul
Moldovei(I359)si Sf.Treime din Siret(probabil ctitoria lui Latcu-Voda).Biserica
Sf.Nicolae Radauti)are plan basilical cu trei nave longitudinale si cu galerie
continua,deasupra celor laterale (influenta stilului romantic).are arcuri incrucisate
la cadrele usilor si ferestrelor ,iar zidurile sprijinite de contraforti (influienta gotica
),si e impartita pronaos,naos,altar(influienta bizantina ).Sub Alexandru Lapusneanu
(sec.XVI)is-a adaugat un exonartex (pridvor inchis ).Biserica Sf.Treime din Siret
are plan treflat , pronaos ingust ,dreptunghiular ,acoperit cu bolta semicilindrica si
naos acoperit cu calota sferica . Dintre bisericele
zidite de Alexandru cel Bun (prima jumatate a
sec.XV),ca :Moldovita Veche,Sf.Nicolae din
Poiana Siretului si vechiul Humor ,nu se mai
pastreaza decat ruine ,ele fiind inlocuite cu stiluri
noi .Epoca lui Stefan cel Mare ( a doua jumatate
a sec.XV si inceputul secolului XVI)aduce
maturizarea stilului moldovenesc , care se
remarca printr-un sistem propriu local, de
suprainaltare a boltilor (turlelor)prin Manastirea Voronet
suprapunerea arcului incrucisat si prin bazele instelate de la exteriorul turlelor ,prin
bogatul decor al fatadelor (incrustate cu ceramica ,piatra,caramida,)Putna ,prima
mare ctitorie a lui Stefan cel Mare , zidita in stil moldovenesc(I466-I484),nu mai
pastreaza azi nimic din prima ei forma,fiind restaurata fundamental in sec.XVII-
XVIII.Bisericile construite in sec.XV si ramase in forma originara pana azi au
planuri si forme de constructie foarte variate. ;unele de tipul vechi romanic (plan
drept,fara abside si fara turle). ca Sf.Nicolae –Radauti,Dolhesti ,Balinesti (zidita de
logofatul Tautu),Volovat(zidita de Stefan cel Mare) :altele au plan treflat
rilobat)cum sunt Sf.Treime din Siret sau Vechea Moldovita ;iar altele adauga la
acest plan o turla pe naos ,ca Patrauti ,Sf.Ilie din Suceava
,Voronet,Popauti,sf.Gheorghe din Harlau (cel mai reprezentativ monument din
epoca lui Stefan cel Mare, mai ales prin frumusetea fatadelor ).Tot din sec.XV
avem biserici al caror tip de constructie imbina un stil mixt .dreptunghiular si
trilobat,fara turle la exterior ,dar cu calote in interior si mici abside scobite in
grosimea peretilor laterali ai naosului ,cu arcuri si console in trepte si unele arcuri
piezise.Deosebita e biserica manastiriiNeamt I497),cu plan treflat alungit prin
adaugirea exonartexului (pridvor inchis ) la vestul pronaosului si a unei incaperi
intre pronaos si naos (unde se afla gropnita mormintelor ctitorilor).Gropnita se
regaseste si la biserica din Dobrovat(I5O4).Stilul moldovenesc evolueaza in
sec.XVI,atigand apogeul sub domnia lui Petru Rares .Se realizeaza un nou tip de
biserici ,toate avand gropnita ,ca la Neamt,si in plus ,vor adauga tainita (camera
tezaurului)deasupra gropnitei .Elementul nou este acum si pridvorul deschis (la
intrarea spre vest )si pictura exterioara ,in locul decorului sculptural al fatadelor.
Astfel se realizeaza monumentele unice in arta bisericeasca a Rasaritului ,cum sunt
bisericele manastirilor: Probota,Humor,Moldovita(toate din prima jumatate a
secolului XVI),Sucevita (ctitoria Movilestilor,I582-I584)s.a.In sec.Xvii se
suprapune o influenta orientala(armeana ,araba,caucaziana),venita prin Rusia si
care se va reflecta in splenditele decoruri exterioare ,sculptatein piatra,de la
manastirea Dragomira (ctitorie a mitropolitului Anastasie Crimea,I6o9),si la
biserica Trei Ierarhi (Trisfetitele)din Iasi (ctitoria lui Vasile Lupu I639).Asemenea
influiente se remarca si la alte biserici:Solea(zidita de Stefan Tomsa),Barnova (din
Iasi)si Cetatuia(ctitoria lui Duca Voda),toate
din sec.XVII.Totusi se observa inceputul unei
decadente a stilului moldovenesc inca de la
sfirsitul sec.XVI datorita influientelor
muntenesti (se inlocuieste zidul despartitor
dintre pronaos si naos cu o tripla arcada
,sprijinita pe doi stalpi ,se maresc ferestrele
din naos si altar,ca la bisericile
Manastirea Curtea de Arges
:Galata(I584,zidita de Petru
Schiopul),Aroneanu (din Iasi ),biserica manastiriiSecus.a.Vechiul stil moldovenesc
incepe sa se altereze de pe la jumatatea sec.XVII datorita unor influiente venite din
Apus :neoslasice (fatada de la Golia ),baroc ,muntenesc(evidente in decorul
exterior). Spre sfarsitul sec.XVIII si inceputul sec.XIX,influiente ale stilului
neoclasic, aduse la noi prin intermediul Rusiei,dau nastere catorva
biserici,ca:Rotunda ,din Letcani (I793 ),cu naos de forma rotunda,Sf.Spiridon
(Iasi)si Frumoasa (Iasi).In sec.XIX si XX se ajunge aproape la disparitia vechiului
stil romanesc in arhitectura bisericeasca,datorita puternicelor influiente occidentale
si rusesti (evidente in Moldova ),in tendinta de inmultire a turlelor cu linia
cepiforma (sub forma de bulb de ceapa).Se restaureaza ,denaturandu-se stilul
originar,valoroase monumente de arta(Tismana,Arnota,Antim,Sf.Spiridon din
Bucuresti,Bistrita –Oltenita ,Curtea de Arges ,Trisfetite Iasi .O tendinta de
restabilire a stilului autentic este insa in restaurarea altor monumente
reprezentative ,ca Sf.Nicolae ,Curtea de Arges ,Cozia ,Snagov,Mihai Voievod si
Curtea Veche din Bucuresti ,biserica manastirii Dealu, catedrala patriarhala din
Bucuresti si mare parte din bisericile lui Stefan cel Mare (Moldova). Revenirea la
vechile traditii ale arhitecturii clasice bizantine stilului autentic moldovenesc si
brancovenean (Muntenia ) se observa in constructiile noi catedrale si biserici
(ex.catedralele din Sibiu Tg.Mures ,catedrala din Constanta .Elefterie Nou si Sf,
Vineri –Grivita , din Bucuresti).
4.STILUL ARHITECTONIC BISERICESC DIN TRANSILVANIA.
Conditiile istorico-politice specifice Transilvaniei,care au trait veacuri de
dominatie straina ,au impiedicat aici dezvoltarea unei arte arhitectone ortodoxe ,in
masura in care aceasta a manifestat in Moldova si Tara Romaneasca .De aceea
,bisericile de zid mai putin impunatoare ,au suferit in mai mare masura influienta
stilurilor apusene (romantic,gotic specifice bisericilor catolice si protestante pe
teritoriul Transilvaniei .Biserici de piatra care s-au pastrat si care dateaza din sec.-
XIII-XIV (sau mai vechi) sunt: biserica din .Hateg(cu plan bizantin dar cu turla de
pe naos pe baza cubica de tip romanic , sustinuta de patru stalpi de piatra ,asezati
in mijlocul naosului si legati prin arcuri centrale , bisericile din Str …Sfanta Maria
Orlea (azi calvina).Seghisoara Remetea Beius
),cu plan de naos dreptunghiulara ,altar
semicircular cu bolta si nervuri ,naos cu bolta
semicilindrica (pe fatada de apus a bisericii se
inalta turnul clopşnita ,de tip romantic ,cu
influiente gotice).In a doua jumatate a sec.
XIV,ucenicii lui Nicodim, veniti din Tara
Romaneasca ,ridica biserica manastiriiPrislop
,cu plan treflat(turla pe naos).Bisericile din
sec.XIV-XV:Zlatna ,Ribita,Criscior,au
evidente romanice si gotice(turn clopotnita la
fatada de apus ,plan dreptunghiular romanic
,contraforti ,nise,cadre de usi si ferestre cu
chenare in arcuri ascutite (gotice).Biserica Sf.
Nicolae din Hunedoara ,cu influiente bizantine
(plan treflat in forma de cruce greaca) are
influienta romanica (turn clopotnita, pe fatada
de vest). Stilul moldovenesc treflat se vede aici Manastirea Barsana
numai la biserica zidita de Stefan cel Mare la Vad,Feleac(langa Cluj). Influinte
muntene apar in stilul bisericilor inaltate in sudul Transilvaniei de domni ai Tarii
Romanesti (Schei-Brasov,Zarnesti,Geoagiu,Poiana Marului
,Sambata,Fagaras,ctitorii brancovenesti din sec.XVII-XVIII).Dar bisericile mai
numeroase si caracteristice pentru arhitectura religioasa a romanilor din
Transilvania sunt bisericile de lemn.Dintre aceste putine s-au mai pastrat din
sec.XIII-XIV(Ieud-Maramures –1364,Apsa de mijloc –l4oo),cele mai multe datand
din sec.XVII-XVIII. Construite din lemn tare (stejar,tisa etc.) ele sunt inaltate pe
temelii de piatra si asezate pe coline . In general de mici dimensiuni , au planul de
constructie dreptunghiular (adesea treflat) cu o singura nava despartita tranversal in
naos si pronaos (Tinda ) iar la rasarit altarul (o absida mai ingusta decat nava, de
forma patrata sau poligonala ).Pronaosul are tavan drept, iar naosul un tavan in
forma de bolta semicirculara. La intrare ,fie la vest,fie la sud se afla un fel de
portie deschis, iar acoperisul ,in doua pante din sindrila,e foarte inalt si cu stresini
joase si largi ,protejand ferestrele si peretii.Specificul bisericilor de lemn il
constituie turnul –clopotnita de foarte mare inaltime , asezat pe pronaos si inaltat
spre cer ca o sageata ,semanand cu turnul unei catedrale gotice. Cele mai deosebite
dintre aceste biserici se pot vedea la Fildul de Sus ,Barsana
,Cuhea(Bogdana),Ieud,toate in Maramures;in varful turnului se afla o cruce infipta
intr-un ul sau mai multi bulbi de metal. Turnurile au influiente gotice ,dar ele
reprezinta o realizare a artei populare in constructii,prin adaptarea artei straine la
planul local. Biserici de lemn se afla si in alte regiuni ale
tarii(Oltenia,Muntenia,Moldova ).O asemenea biserica stramutata din Maramures
se afla si la manastirea de la Techirghiol,jud. Constanta.Bisericile de lemn din
celelalte regiuni ale tarii,in general ,sunt lipsite de turnul clopotnita si sunt de mici
dimensiuni.
MANASTIREA SF VOIEVOZI
- NECULAE IULIANA
- CIOBOATA DUMITRU
- IONESCU LILIANA
- TEODORESCU ANGELA
- RADULESCU DRAGOS
- DUMITRACHE CAMELIA
ELEVI:
Manastirea Hurezi
Manastirea Moldovita
Manastirea Sucevita
Manastirea
Neamt schita
MANASTIREA AGAPIA
MANASTIREA ARBORE
BISERICA ARNOTA
MANASTIREA
GOVORA
MANASTIREA
POLOVRAGI
MANASTIREA MANASTIREA
SURPATELE STANISOARA
MANASTIREA SUZANA
MANASTIREA
ZAMFIRA