PRIMUL AJUTOR ÎN CRIZA DE ASTM BRONȘIC

DEFINIȚIE: Astmul bronsic este o boala cronica caracterizata printr-o hiperreactivitate a cailor respiratorii la
diversi stimuli; in functie de mecanismul declansator poate fi astm bronsic extrinsec (alergic) sau astm bronsic
intrinsec (infectios). Bolnavii care sufera de astm bronsic pot avea de la perioade complet asimptomatice pana la
simptome severe zilnice.
O criza de astm bronsic se caracterizeaza prin:
- simptomele care anunta o criza: rinoree, stranut, cefalee, lacrimare, tuse seaca iritativa
- apare dispnee, tuse seaca iritativa, agitatie, transpiratii - care trezesc bolnavul din somn
- dispneea devine paroxistica, expirul suierator (whhezing), bolnavul sta in sezut sau in fata geamului (nu sta
culcat), este agitat, cianotic
- la sfasitul crizei tusea devine productiva cu expectoratie alba-vascoasa, aerata si apare poliurie (urineaza mult).
- dureaza approximativ 1-2 ore.

SIMPTOMATOLOGIE:
Crizele de astm bronşic sunt definite de crize paroxistice de dispnee bradipneică expiratorie, însoţite
de wheezing, mai mult sau mai puţin severe, care cedeză spontan sau medicamentos. Tusea este chinuitoare, cu
expectoraţie aderentă, perlată, greu de exprimat.
Criza de astm bronşic alergic tipic:
- apare de obicei în a doua jumătate a nopţii, de obicei brutal, cu dispnee şi anxietate marcată;
- alteori este anunţată de prodroame (strănut, rinoree, lăcrimare, prurit al pleoapelor, cefalee).
Dispneea este bradipneică expiratorie, cu expir prelungit, respitraţie şuierătoare (wheezig). Criza se
termină în câteva minute sau ore, spontan sau sub influenţa tratamentului.
Examenul fizic
- Bolnavul rămâne imobilizat la pat sau aleargă la fereastră, datorită lipsei de aer. De obicei stă în poziţie
şezândă (ortopnee), cu capul pe spate şi sprijinit în mâini, ochii injectaţi, nările dilatate, jugulare turgescente,
şi foloseşte muschii respiratori accesori. Faciesul exprimă sete de aer: exoftalmie, gură întrededschisă;
- Tegument palid-cenuțiu, acoperit de transpirații reci;
- Hipersonoritate pulmonară: ralurin sibilante și ronflante;

În funcţie de severitatea crizei, se pot întâlni:

- polipnee bradipneică inspiratorie
- wheezing
- anxietate cu sete de aer
- torace hiperinflat cu orizontalizarea coastelor, fixat în
inspir
- hipersonoritate la percuţie
- murmur vezicular diminuat şi expir prelungit
- raluri sibilante, disemintate pe ambele arii pulmonre
- +/- cianoză,
- bradicardie

Primul ajutor învcriza de astm bronsic:

- verificarea stării de conștiență;
- eliminarea factorului declansator daca este vorba despre unul alergic;
- poziție șezând pentru a-i favoriza respirația;
- oxigenoterapie – oxigenul se administrează umidificat cu debit de 6-8 l/min;
- verificarea funcțiilor vitale (respirație, circulație);
- administrarea medicatiei antiasmatice, cu durata scurta de actiune (spray, aerosol);
- abord venos și instituire medicației: miofilin (bronhodilatator), HHC;
Bolnavii astmatici au un plan terapeutic stabilit impreuna cu medicul lor curant, care cuprinde atat tratamentul de
fond (administrat zilnic) cat si tratamentul necesar in timpul unei crize de astm bronsic.

Daca criza dureaza mai mult de 1-2 ore, daca simptomele nu cedeaza la medicatia antiasmatica sau daca starea
bolnavului se agraveaza, apare bradicardie, hipotensiune, cianoza, astenie marcata trebuie solicitat ajutor medical
de urgenta.