Stereotipuri de gen in literature pentru copii

Numeroase analize ale cartilor cu imagini pentru copii au descoperit ca acestea contin prejudecati de
gen impotriva personajelor feminine din punct de vedere al frecventei in titluri, imagini si rol principal,
cat si in tipurile de activitati in care sunt implicate personajele.

In anii 1970, cartile pentru copii au fost criticate pentru ca aveau puternice stereotipuri de gen si pentru
ca prezentau genul feminine in roluri secundare lipsite importanta.

Stereotipia in literature pentru copii a fost studiata din diferite perspective. Modul cel mai cunoscut fiind
examinarea predominantei personajelor feminine sau masculine si rolurile si activitatile acestora.

St.Peter(1979) a comparat genurile personajelor in cartile pentru copii scrise inainte si dupa miscarile
feministe din anii 1903-1975 si 1966-1975; ea a descoperit ca in privinta ponderii unui tip de personaj,
cartile din ultima perioada nu au aratat o imbunatatire din acest punct de vedere, aratand chiar o usoara
tendinta de a infatisa mai multe personaje masculine decat inainte.

Un alt studio al personajelor din cartile de colorat pentru copii a relevant o clara distinctive intre
desenele pentru fete si cele pentru baieti(pescuit, construit, camping), iar cele mai populare activitati
pentru fete erau jucatul in nisip, inotatul si saritul corzii.

In 1993, folosind alt esantion de carti, Kortehaus si Demarest au refacut studiile realizate de Weitzman si
Collinse si au analizat 150 de carti din literature de specialitate. Ei au descoperit ca in materialele
folosite, analizate, femeile apareau mai des decat inainte de 1970, dar personajele de gen masculine
inca apareau mult mai des in titluri, imagini, si roluri principale, fiind caracterizate ca independente,
creative si aventuriere, pe cand personajele de gen feminine erau infatisate ca fiind passive si
dependente.

In literature de specialitate apar si studii privind analiza limbajului diferentiat in literature pentru copii.
Aceste studii descopera utilizarea unor adjective diferite pentru cele doua genuri; personajelor feminine
le sunt atribuite insusiri positive, dar care scot in evident latura mai slaba a acestui gen (frumos, dulce,
slab, speriat, inspaimantat), pe cand cele atribuite personajelor de gen masculine sunt cuvinte care
exprima putere (mare, teribil, fioros, mandru, furios)

Limbajul emotional in cartile pentru copii

S-a acordat putina atenti si utilizarii limbajului emotional al personajelor din povesti ca modalitate de
masurare a stereotipiei de gen in cartile pentru copii.

In studiul lor din 1987, Moore si Mal au analizat rolul emotiei in carti, examinand cum sunt infatisate
moartea si pierderea in literature pentru copii.

Autorii s-au focusat pe 3 zone :

 Personajul principal;
 Moartea si efectul mortii asupra personajului principal;
 Genul personajului principal si stilul de reactive al acestuia;

Au fost folositi 6 descriptori pentru a prezenta stilul de reactie : trei au fost insusiri tipice genului
masculine (puternic, autonom, competent), in timp ce celelalte trei au fost insusiri stereotipice
feminine( dependenta, expresiva si sociabila).

Rezultatele au aratat ca personajele de gen feminine raspundeau mortii intr-un mod stereotipic
feminine, in timp ce barbatii raspundeau intr-un mod stereotipic masculine.