I. I. U.

TE

1310 ACADEMIA ROMANA

MORIILE SECTIUNII ISTORICE
SERIA III TOMUL IV MEM. 7

111

PROCESELE CALUGARILOR DELA SANTILIE

SI GHEORGHE, PISARUL LESESC
DE
N. IORGA
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

I
CVLTVRA NATION ALA
BUCURESTI
0E

I po,
1 1

r,C

1925
www.dacoromanica.ro
3 /.31a .3';.10I 'CZ Ai C. .`\
, ......---"'--A
ClIN:7311:
\
4
"' .

............ t..................
Ccta ....
IoNentar ......

0°
AcioEtim
kat moor.°

PROCESELE CALUGARILOR DELA SANTILIE

I. GHEORGHE, P ISAR UL LE*ESC
DE
N..IOR GA
MEMBRU AL ACADEMIE! ROMA. ,

AFedinta dela 9 lanuarie 1925

In apropierea imediata a Sucevei, pe un usor (lamb se ridica, prefa-

cuta de o reparatie austriaca mai mult sau mai putin potrivita, ma-
nastioara, de o sprintena alcatuire, a Sfantului Ilie, pe care poporul
o numeste cu forma traditionalà: Santilie 1).
Frumoasa inscriptie slavona de duct gotic spune in trei randuri
ingrijite cä intemeietorul, al carui chip tank- se vede inluntru, aläturi
de al Doamnei Maria fiica lui Radu-Voda si de al copilului Bogdan,
odrasla lor, este Stefan-cel-Mare, din a carui ravna s'a facut dal:Ikea
intre i-iu Maiu si 15 Octomvrie ale anului 1488 2).
Biserica nu pastreaza si vom vedea indata motivul nimic din
odoarele i odajdiile cu cari va fi daruit-o ctitorul. Trei pietre, in genere
rau cetite de d-1 Kozak, erau samanate acum catva timp langà ziduri.
Insemnarile de pe ele ar pomeni pe un Dimitrachi dela 7163 (1595),
pe un Cristea dela 1663-4 si pe un necunoscut dela 1762-3 3).
Din lipsa totalä de arhive, istoria micii fundatii bucovinene a lui
Stefan era necunoscuta. Hartiile pe cari mi le-a pus, cu o deosebita
amabilitate, la dispozitie d-1 Arapu din Botosani, ajuta sä se indepli-
neasca aceasta lipsa in cunostinta trecutului nostru mänästiresc.
Cea dintaiu mosie &ruin' Sffintului Ilie pare a fi fost Iezirenii din
Tinutul Iasilor, nu departe de Cotnari. Alexandru Lapusneanu o afirma

') N. Iorga, Neamul romdnesc in Bucovina, p. 31 i urm.

2) Kozak, Inschriften aus der Bukovma, p. 127 si urm.
3) Inscriplia greaca dela No. 2 ar fi, incepfindu-se de unde trebuie, cam aceasta:
'El.gday ;Carat d &Slog rob' eeof bratc. Cpy'....
r A. R. Memorille Seatiunii Istorice. Stria III. Tom. IV. Mem. 7.

www.dacoromanica.ro
 71.

2 N. IORGA 41z

in actul dela 17 Martie 1554 pe care-1 dau in rezumat mai la vale. 0

parte din acest phmânt fusese insa sub tefan, fiul lui Rares, al parch-
labului de Hotin, Andreica eptelici, care o luase dela rhzesi, un
Arpas, un Vremes, un Dragoiu, asa de frumoase nume vechi, dela un
Andriesanul, coborandu-se din contemporana lui *tefan-cel-Mare,.. .._
Marusca, fiica Olchi. .
- -

Suceava, 4 Iunie 7048. *tefan-Voda pentru loan Arpa i fratii lui, Vremes,
Andriesanul, i Dragosin, copiii Nicini, nepotii Maruscii, a fetei Oleg*, cari
vand «ocina i mosia den preveleghith> de la Marusca, din vremea lui *tefan-
Voda, «parintele Domnii Mete*, pe jumatate de Ezareni, ace sant pe den
jos de Cowman vândute «jupanului Andreicai eptelici, parcalab Hotinuluis,
pe 309 zloti Vaal-esti, In mainile slugilor noaStro. «Dar, iaras, de nu vor e:
copii amandoi intre sane, apoi ace jumatate de sat anume Ezarenii ce sant
pe den jos de Cotnari ca sa le fie lor pe doa parti.# Marturi, fiii Alexandru
si tefan, Huru vornicul, Vlad, Scripca, Craciun, Popascul, parcalabul Ho-
tinului, Manea i Grozav parcalabi de Neamt, Ungurul i Matiias de Ro-
man, Mihul portar de Suceava, Dragosanul Spat., Crasnis Vist., Sturzea
Post., Steful Pah., Lohan Stol., Patrasco Comis. Scrie Totrusan logofatul:
Pisar Machedon. Copie la Cernauti in 1787, 23 Februar. Andrei Dascovici.
,
Un act dela Radu-Vodh, din 12 Ianuarie 1617, inthrind actul dela
Ieremia Movila, si, cum se vede si de aiurea, si dela «Petru-Vocia*
adecii, de sigur, Schiopul, maid eh tot de dania lui Stefan se tinea si.
satul Giuletii '). Acesta e insä foasta stAphnire, &mild de Ilie, fiul lui
Alexandru-cel-Bun, lui Toader din Pobrata, pe care documentul care
, unmeant in forma-i originala slavona ii numeste, cu o intorsatura ro-
mâneasch, Pobriteanul. . _
- .

AIHnorrito 1 d i t o Alia tali KOf KOAA l'ClIA0k sf MAN MOAAARCKOH, HHHMIa.

3 HAMIHHTO Ink CHMK HA W HAWK 41HCTOMIt Ellte*Mk KTW HANK 0.4311HT6 HMI
iii)HIH
IVO WHIM SCAN ['MTh Walk TOT HCTHHIll CAVA H 60A43Hi4la HAM
UM& TOON, rioEpitrlitiSA cAtixoin HAM% HildKO H !chose,
T-km. MIal RH-
Atone !WARS H Et1011SW fl'O CaiKES AO HACK XittitOKAAH ECMk1 fl'O WCOEHOIO
HARM° MangoAMIN FCMIII IMS, S H4LllI 3f MAN MOWItCKOA fAHO CMG
HA rim* KSALIJth 1114}4 f XiiktAOK 4, TOF Ad CHAO, S LIKICTK. H Spas, Vrk.

1) Actul din i August 1702, dat mai jos in rezumat, spune limpede cá mosia o avei_
minástirea *dela ráposatul bitrAnul Siefan-Voclaio.
-

www.dacoromanica.ro
 413 CALUGARII DELA SANTILIE 3I MIEORGI-LE, PISARUL LESESC
3

-
KCEA% AOKOA0Alk EMS, H riATEMI% EG H SPATIMAlk fro 11 SuStia Tomb. El'O
H rIpt1011SHATOMIt fro H ficlaigiSpatromk H gams' poAS fro KTO nSArn,
I14 cil64HHCHIA IIEHOCISWEHHO 11HKO4HHCE HA Kkl, 4 fIOA SPIKE+. m WO HE
motif -tuncomS IIHKOAHHCE, 41111 fro -03,1,44 AA HE HMelETK 0113K.k l'CIIAK Mk!
H WK I-141116MS 1'P4AS K'k CSLIAK'k, 4 KOTAPEk TOMS CEAS Ch. K rkM1.1 CKOHMII
vrapum KoTapii K8m HS KliKa VOKFIKATII, a HA TO Kilt !don rcriApa Mid
HASH &MOAN, H irkpa CHA rcnAgmki ()OMAHA, H Kiipa KCk AITEH HMIIHX-k
H Ktpa KaiX" KOA36 HA 1 LI HX.1% KEAFIKHX% H A44HIt, H KEAMI ECMILI IIA
KHTH K CEMS HCTHHHOMS AHCTS [MUMS S cSgairk K ATO 8.11,ME, 11SHIA n AIIH.
Pecete. , , =

Copie de Andrei Dascovici, 27 Februar 1787.

Lapusneanu da la SAntilie, egumen fiind Petronie, un sat pe Bah--
luiu, Ivoietii, VAtesanii in Tinutul Carligáturii, impreunä cu aceastá
veche stapAnire a Iezarenilor :
:
Iasi, 7062, 17 Mart. Alexandru-VodA dal mAnAstirii proorocului Ilie st
egumenului Petronie Ivoestii pe Bahluiu, cu mori, Vatesanii pe CArligatura ,
scare amandoao sate au fostg suptg ascultare ocolului Curtii noastre otg
Iasgo, EzArenii saproape de Cotnari», ('care acelg satil anume Ezarenii au fostil
de de multg a sfintgi manAstiri deng zAlele vechilorg Domni». Si celelalte doua
de ocolulg curtalorg noastre ot Iasi au fostg ascultatoare». Marturi : loan
Nadabaicovici Vornic, CrAcovici, Joan HArovici, Neagoie pArcalabi de Hotin,
Ioan Danciul i Veisa, pArcAlabi de Neamt, Iosif Veverita i VAscan, de Roman,
Dan Portar de Suceava, Sendrescul SpAtar, loan PetricA Vistier, VAscan
Movila Postelnic, Toader Paharnic, Medelean Stolnic, Plaxa Comis. MovilA
Logofatul scrie. - _ .
= Radu-VodA nu face deck sà recunoascA stApinirea arAtatà la Giu-
. -
lesti, din care reclamaserá o parte, contestand hotarele, «Cotnarenii»') :
_
: Iai, 7125, 12 Ianuar. Radul-Voda da calugarilor dela Santul Ilie, dupa
. cartea lui Erimia-VodA, satul Giuletii, pe Bahluiu, pentru care calugarii au
cerut alegerea hotarelor scu oameni buni i batrAni ding susg si ding jost,
pe unde li-au fostg insAmnatil hotarulg Inü zalele batränului Stefan Voevoda».
Pecete ruptl. Ghianghea Logofat. .
.
, r .
1) V. actu] din 1-iu August, 1702. .

- .
.1 '
7

- s.
, -

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 414-
4

traducere de Dascovici.
Pe Vo: da Har s'au scris0*.

Dupa dansul, aceeas posesiune e intarita de Stefan Tomsa i, in

acest cuprins, de Gaspar Gratiani:
- Iasi, 7 Ianuar 7128. Gaspar-Voda catre calugarii dela Sf. Ilie pentru satul
Giulestii, citand i o carte a lui Petru-Voda. Avusera Tara de giudecata cu
Cotnareniio.
Pecete mica rotunda. Iscalitura: Io Gasparti Voevoda.
t Ioand Fo6a.
traducerea lui Ravel Debrici otti Mitropolio.

Manastirea, care fusese nu odatä jáfuitg, se infiripase bine in cea

dintaiu jumatate a secolului acestuia, 21 XVII-lea, si dijmarii ei luau
de a zecea dela targovetii din Cotnari, sub ochii dijmarilor domnesti
de aici si dela Targul-Frumos, ceeace aduce la 29 Iulie 1665 aceasta
interventie dela Istratie Dabija-Voda:

. t Io Evstratie Dabija Voevoda, bjiiu mlstiu gospodara zemli moldavscoi,

scrientil Domnia Mea la slugile noastre la dejmarii de Targulii-Frumosti
si la targu la Cotnarti. Darnu-va stire c'au venitil de ni s'au jeluitt rugatorii
nostri calugarii dela sfanta mänastire dela Sintenie (sic) pre voi, dzicandu
coma au aratti targovetii pre hotariulti manastirii i iau calugarii tau de a dzeacia
cene ara pre hotarult lora. lard voi ii opriiati sa le luati voi a dzeacia acelona
targoveti 6-au aratt pre hotariula lora si i aka data twit au aratt targovetii
ci li-au luatü tott calugarii a dzeacia.Pentr'aceia, daca yeti vedia cartia Dom-
niei Meale, hula voi s socotiti, de vorti fi aratt pre hotarulii calugariloru, sa-si
ia calugarii a dzeacia, iara voi sa n'aveti triaba acolo. A6asta va scriemfi, in-
tealtt chipti sa nu faceti.
U Iasü, It. 7173, Iuli 29. t
t CAM ['CRAM% IMAM. ,

Pecete mare cu chinovar.

Dar putin'à vreme dupà aceea manastirea capätà prin cumparatura

un vecin la Giulesti, anume pe Iancu Costin, fost paralab de Hotin,
unul din fratii lui Miron cronicarul. Zapisul, interesant prin martorii
adusi inainte, un negustor grec, un Moldovean care servise la strelitii
din Rusia i purta titlul de iuzbasa la acestia, i fiul acelui David din

A.
v.

www.dacoromanica.ro
 CALUGARII DELA SANTILIE SI GHEORGHE, PISARUL LESESC 5
415

Zalucea sau Davide!, care avU pe vremea aceasta, a lui Sobieski, ambitii
de Domnie, are acest inteles :

zI Iunie 7178. «Eu MalE, fe6orulti Boborului si a imil-rne a Irinei, fata

Dane'ului denti Cotelv, vinde mosia tde pre imA-me Irina» la Gitilesti, «care
parte este inpreunA cu Eremie Otaltiu, «Iancului Costin bivü pAralabului
dea Hotinto pe zo de galbeni. «.CAce i frate-mieu Dumitro au data danie
dumisale. VAzIndure (sic) eu cA are dumnealui aceia danie,>, «decatil altora
mai bine iarAsti dumiae, ace rule-mil trebuia bani*. Marturi : «Ionasco
Balsa, ftorAi 1ogofatü Gligorasco CiocArlie Vornect glotnài i Constantinti
negutatoriulti de Esi s5 PAtrasco sAna Davidü otü Zaluce §a Gligorci ce au
fostil vAtavil dumnealui Vorniculuip.
IscAlituri : -
Kai lyth Koaranijpog .7ga,uttarsvtd; Moss mina zal pa,n-
rtiod ret deco, 1670:
dmanculil iuzbasA de strileti. Aü Zozon Medruge amü scristi acestu
zapisa cu mAna me. -f i eu Costaseo sinti Todosii Marce m'amti prileajitti
la datulti banilorti. f Eu Vartica Ocnu Drugu (sic), and Ghiorghie TalpA

Giuletii ajunserà insA indata prilej de ceartA. MAnAstirea Sfintei

Vineri din Iasi, desfiintatA dAunAzi, in frunte cu egumenul Nichifor,
atacA la 1701 stApanirea cAlugArilor dela SAntilie, pe cari-i annuli
atunci unul din membri familiei Nacu, din care a iesit pe atunci un
Vornic de Campulung, un ofiter prin strAinAtate al lui Gheorghe .5tefan
pribeag ') : Isaia Nacul.
Cu aceastA ocazie aflAm amestecul Domniei in rostul acestei motii.
RAzboiul cu Polonii, prezenta acestora in Suceava, adusese pArAsirea
mAnAstirii de cAlugAri si prAdarea ei. Constantin-VodA Cantemir, luAnd
-in mAni mai energice Domnia, dAduse mosia, privitä ca domneascA,
lui Veliscu Costin, in vremea and acesta era privit ca un credincios
adevArat i un puternic prieten. Iar, dupl ceeace actul, ce urmeazA,
dela Constantin Duca, numeste «greseala despre Domnie» pentru a
evita, din crutare fatA de cumnatul domnesc Nicolae Costin, mare
boier pe atunci, termenul de trAdare urmati de osanda la moarte si
decapitarea la poarta Curtii din Iasi Gheorghe sau GheorghitA (Ciu-
din) Serdarul o capita dela acelas Domn pentru a o trece Sfintei Vineri.

') V. articolul d-lui Costachescu despre satul Prigorenii, in Ion Necuke.

www.dacoromanica.ro
6 . N. IORGA 44 6

Odati pacea incheiatä la 1699, cálugarii revin i cer a li se restitui

mosia, ceeace Duca tangent face prin actul rezumat aci .
Iasi, r-iu August 7210. Costantin Duca pentru plingerea lui *Isaia Nacul
egumenulti de la svAnta ministirea unde iaste hramult a sfintului sfivitului
prorocult Ilia de la Tinutult Sucevii* cu Nichifor egumenul de la Sf. Vineri
din Iasi, pentru Giulesti pe Bahluiu. Nichifor arati dania lui Ghiorghita
SA'rdarul, care primise Giuletii pentru slujba de la Antioh-Voda, «care acea
ocina anume Giulestii mai denainte vreamia au fostil datil danie si miluitt
Costantint Cantemirt-Vodà lui Velicico Costing 6-au fostu Vornict-Mare, pe
urmA avindu o greasala de sprea Dornnie, i s'au fostü luatt iart aaa danie
si, panA a sA.' da lui Ghiorghie SArdariult, au fostil int sama domnias 1, tott
cu trAgult Cotnariult*. Isaia arati acte dela PAtru-Vo&A, Eremia-Vodä, Stefan-
VoclA Tomsea, dela Radul-Vodi i Gaspar-Voda, tot intArituri, «care le iaste -
danie i miluirea svintei rnanastiri SvAntului proroculti Ilie de la räposatult
bltrAnult Stefan-VodA cu tott hotarult, precum, s'au fostil hotArItt atuncia.
Pe urmA, trecandu-s1 atAta samA de vreme, s'au fostil sculatt Cotnareanii tar-
govetii la dzilele Radului-Vodä si au trast plt1 cu cAlugarii de la SvAntult
Ilie pentru hotart i s'au cersutu-si hotarnici ca sä le hoard& cu dreptate
si li s'au datil hotarnici de li-au hotIrAtt de iznoava cu oameni bAtrini, carii
au stiutt i au guratt pre svinta Evanghelie precumt scrie ispisocult .
a Radului-Vodi celt di intAriturA. Si asa au tinutt multi vreamia
acia silite Giuleastii calugArii de la manastirea SvAntului Ilie prorocult, pe
urma, tArnplAndu-sA rAscoale int tail i fiindu atAte rAutAti atitea ani, s'au
pustiitt acia mAn'Astiria, raschielndu-sä cAlugarii intealte parti, n'au avutti
eine cerca acelti Satil Giuletii ca i alte multe cite s'au prapAditt a mana-
stirii, de multe focuri 6-au fostu, si pe nestiintA s'au fostu tinutt scald loco
Giulestii in sama Domniai, neaflAndu-FA nimic sapInt i s'au... data danie
lui Wham Vornicult tott dint nestiinta domniascA, ca i pe urmA lui Ghior-
ghie SArdariult. Acing cu mila lui DumnAzIu ficandu-sA pace si viindu cA- -
lugarii la acia svanta daddies s'au ciarcatil moiile mAnAstirii i, viindu
innainte Domnii Miale, aratA'ndu-ne ispisoace d'intAritura de la acei ra-
plosati Domni care dried', mai sust, scriindu anume hotarult acelui oast
Giulestilort dint semne in semnea. (Semnele: intre altele: Buciumi, Singes-
rei). Asa dart' si Domniia Mia emit datt si de la noi i unit innoitfi si arnil
intaritt acia svanta ministire a Svintului prorocii Ilie cu acelfi satil anurne
ulestii dent semne Ind semne, precumil mai sust scriernii, ca si-i fie cu
tott venitult . i cu hotart neclAtitt int veaci i s'au luatt zapisult celt

www.dacoromanica.ro
 CALUGARII DELA SANTILIE $1 GHEORGHE, PISARUL LEESC 7
417

de danie a lui Gheorghita Sardariulti i ispisoculti dela .Antiohti-Vodl de s'au

rumtu i s'au datti la mAna calugarilorti de la Prorocultt Ilie. Pecete
peste hartie.
Az Niculai Donici Vel Log. iscalti.
_

Peste citeva zile se da i acest ordin de hotarnicie:

Iasi, 16 Septembre 7211. C )stantin Duca la Ionasco Isacesculd Vorni-

culti si la Negrulti parcalabulti», «pentru hotarulti 6u1esti1ortl de la Cotnari
.care s'au fostti data danie Ghiorghita Sardariulti manastirei Svintei Vineri
gi acum, ramaindii calugarii de la mangstirea Svantului Ilie prorocti dela Su-
C'ava pre calugarii dela Svanta Vineri i s'au Wadi mosiia aceaia anume Cu-
lcatii, precumti au fostil a lorti mai denainte, pentr'aceaia indata ce'ti vedia
verde Domniei Mele, sa mergeti acolo i sa strangeti oameni buni i batrani,
raziasi i megiiasi de prenti prejurti, i sa cercetati hotarulti celti vechiu, pre-
curnti scrie ispisoculti Domniii Mele, carele s'au preafacutti de pre ispisoacele
a rapausatului Radului-Vocla si a lui Gasparti-Voda i, dupa ce veti cerca
siamnele acele vechi carele sa vorti afla la loculti lora, i siamne aflandu ( ?)
bine yeti face marturie dinti semne in siamne, iarti pre unde s'ara afla scoase
sau stracate, toate sa le puneti iarti la locti precumti au fostil. Asijderea si
pentru pania ce vorti fi luoatil de aicea de pre acelti locti calugarii de la Svanta
Veneri, iarti sa cautati pe direptulti i ce oarS afla c'au luatti de a dziace de
pre acelti locti, sa pliniti de la dansii si sa dati la maim Isaii Nacului, egumenului
de la Svantul Ilie Prorocti, cdci anti' (?) ramasi calugarii de la Svanta Ve-
neri i precumti yeti afla mai dereptti, de toate sà faceti stire. Toe piserott.
Pecete mare cu chinovar. ,-
Velti Logf. ué.
. -

Dar, sub noul Domn Mihaiu Racovita, calugarii dela Sintilie, car-
muiti de un Abaza, nu mai avura acelas noroc la Divan. Vechii kr ad-
versari dela Santa Vinere le reclamara cu succes locul dela Ulmi, in
aceleasi parti iesene de citre Tinutul Romanului (1720):

Iasi, 13 Iulie 7228. Mihai Racovita pentru Ora lui Neofit, egumenul dela
Sfinta Vineri, cu Gheorghie Abiza, egurnenul de la Sfintilie, pentru meal-
care de hotar la Ezareani. Se insarcineaza cu cercetarea Costantin Rusat Vel .

Pah., Gligorie Cucoranu Vornic glotnii i Vasilie Popa uricariul, cari in-
treabl pe sPorhirie vatavulti de viiari gsd. otti Cotnari si Stefantt Grumeadzia,

www.dacoromanica.ro
8 N. IORGA 41a

omg bAtrAnti, i Straatulti pircAlabulti snA StAngului pArcAlabulU de Cotnari

Iordache biva pivniciartt ota tamti i Ursula vAtAmanulii ota Belciasti si
Stefan(' cAimacamulti otti tam i Apostolu sin Tutanti otti tamil si Andrei
CretulU ota tamti i Nistora Ciobanulti i Gligorasco pribaguhl, i s'au
tAmplatU i egumenulg de GAlata i egumeanulti de Trei Sfetiteli si Fila-
retti. (Se dau hotarele. i pe gurile oamenilorg, dzicAndti cl au stäpA-
nitil Ohridon64). Deci Gheorghie Ablza, egumanulti otti StAii Ilie au rà-
mast* dinti toatA leage a Orli, cAci s'au aflatti c'au inutti rAu ca i Ohrido-
nulti in sAlfi, lard Neofitil egumAnulti de Santa Vineri s'au indreptatti. Deci
ca s aide a-si tinia stapani hotarulu Ulmi lorti ding hotaru inti hotaril,
precumt scrie mai susU, ca sà-i fie si de la Dornniia Mia cried cu tota ho-
tarula stAtAtoriti frig viacio.
IscAlitura domneascA.
Axintie uricarti.

Dar Abaza nu se laid si aduce aceastá marturie scrisl de cunoscutul

Axintie Uricariul, cu privire la dreptul mgnAstirii sale asupra Hodorei
in pArtile Ulmilor:

f Adecl eti Ursula StAngulti i Ioanti Negrulg vierd gsd. i Saving

vierd flcut-ama scrisoarea noastrI la mAna pArintelui AbAza, egumenulti
de svAnta mAnAstire de [la] Sveti IliA, precumt vini Svintiia Sa egu-
rnenulti de SvAnta Vineri [de cere un loc], anume Hodora, coral s sA stiia
de IazAreni este au de Ulmeni. Noi cu sufletele noastre ase timU i mar-
turisimti precumt acelti loca este de Iezereni, care loca este de tinutuld
Romanului cu toate (Wile domnesti, i dejma acelui locti s'au luata foth
de la calugarii cei bAtrAni de la Sveti Ilie, viindu tinutuld Romanului ping
Sirca, pe la odae Vornicului Bejanti sena pe ding gost de Hodora i la dialulti
braamti (sic), unde sä aflA und loca de prisaca, i eU Ursula StAngulil amU
avoid i tarina demi gost de tarina egumenului de Ulmi i, fiindu unit socru
alü mieu ispravnica int satti inti Ulmeni, care ati fostu augari la SvAnta Vi-
run i numai fostü pentru dijma, i mi s'au Waal dejmi tota de la Sveti
Ilie; asijdere i eu, Ioanti Negrulu, mArturisescu cu tint cumnatti alIt miett
amti cositti dinti gost de Hodora i eu, final copilti, Amu adunatil la acelti
fAnti dupA Inparatie 1), si dejma au luatil tota de la Sveti Iliia, ase timü

') Dupa trecerea 4ImpAratu1uir, Sultanul Mohammed al IV-lea, prin Moldova spre
. .
Nistru. . .

www.dacoromanica.ro
 - ,

419 CALUGARII DELA SANTILIE *I GHEORCIFIE, PISARUL LE.5ESC 9

si marturisima cu sufletele noastre inainte lui Dumnedzau si a Math Sale

Domnului, i aèasta scrisoare s'au facutti denainte preutilorii de Cotnari si
ali oameni buni. Pentru credinta pusq i degetele. U Cotnari, leatü
7728, Av. zo Z.
t Az erei Ilie otti Cotnari.
.
.Porfirii vataha vieri gsd.
f Ursula Stangulti 6-ati fostu vatamanu otti Baiceni.
Monahil Vattanii (sic), Ioang Negrulti tient.
ispravnicil otO Baiceni. Savinü vierü Stefan(' Grumedze.
5i eu preutula Gheorghie de Cotnari amti scristi marturiia.
5i eu Dumitru moraru marturisesca cu sufletulti meti precumii amti apu-
catil dinu dzilile lui amü tinutu odae acolo la Hodora, i omit
matt i ama costa, i toul de la Sintilie ni-au duet nitt unti calugarii
Evloghie i acie calugari vine la Hodora, c'ave prisaca. Ase stiu i ase mar-
turisascu ; iara Ulmanult n'are nicio triable. Pentru credinta mi-arnti pusa
degetult.
f Dumitru Moraru ott Baiceni.
t Gheuca Postelniculti facti stire precumti, dupa poronca Marii Sale lui
Vodi, amü dusti pe Vitanie monaht ott BAiciani, ispravniculg Hanganilorti,
si pe Stefan Grumeadza ott Cotnari, oameni batrani, denainte sfintei be-
seareci de au guratt si au luatt asupra sufletelorti sali pentru loculil ce sa
chiama Hodora, cari au inpresurat-o egumenulti de Santa Vineri, caträ Ulmi,
precumt acia mosiia iaste a sfintei manastiri a lui Sfetii Ilie, de satti de
Ezareani; asia au apucatti ei de 40 de ani si mai bini, stapanindu ace&
lost totti calugarii de Sfetii Ilie, jars calugari de Svanta Vineri n'au avutil
nicio triaba. Deci, precumt ati luatü ei cu sufletulii lorti denainte besea-
recii tiindu-sa cu mina de lacata sfintei besearecii, amti facutti aCasti
rnarturiia, i pentru credinta amt iscalitu ca sa sa stie.
U fast, It. 7228,
,
Av. 31.
f Vitanie monahulU.
Stefanü Grumeaza.
. . . (neinteles).
f Axintie uricart ainU scristi.
Pe Vo marturiia Ezareanilorti.

Jurämintul cu mina pe lacitul dela usa bisericii imi pare a nu fi fost

cunoscut 'Ana acuma.

www.dacoromanica.ro
10 N. IORGA 420

Acum Domnul hotareste lui Axintie cronicarul sa stalpeasca :

,

t Io Mihai Racovita Voevoda bj. mliiu gospodarti zemli moldavscoi. Scrie

Domniia Mia la sluga noasträ Axintie Uricariult, vadzindu carte Domniei
Miale sa tia scoli sä miargi la unti locti de o mosiia can sà chiama Hodora,
de hotarulii satului Iazarianilorti a sfintei manastiri lui Sfetii Ilie otil Su-
Cava, cari acelti satt EzArenii sä hotaraste cu Ulmii, a Sfintei Vineri ding
targu dint Iai, cari pentru aceia bucata de loci" avut-au gale'ava i path innainte
Domniei Miali egumänulu de Santa Vineri cu egumanulti de Sfetii Ilie,
si ii s'au tooth datti si hotarnici de s'au fostii hotäritti catra Ulmi. De care
lucru s'au pansy Gheorghie Abaza, egumanult de la Svetii Ilie, cumg acela
locti ce sà chiama Hodora iaste diriapta mosiia a lui Sfetii Ilie i cu marei
inpresurari au luatt egumanult de Santa Vineri flea' de nicio dovada, iart elti
are oameni batrani cari au apucatti ding dzili batrane, i volt radica cu su-
fletiale lorti ca iaste diriapta mosiia a lui StAii Ilie. Deci Domniia Mea, va-
dzindu plangeria lui, i-amt poroncitt sl-si aduca marturii, i i-au adust
denainte Domniei Miali, i asia au marturisitti cumti ei au lucratil pe acelti
locti iaste de Tazar-ani de Tinutulti Romanului cu toate &rile domnesti, si
dejma acelui locti s'au luatt totti de calugari cei batrani otti Svetii Ilie. Deci
Domniia Mea nici cu atata nu i-amt credzutt, ce amti socotitg sa guria doi
oameni batrani cumg iaste asia i atunci sa vorg credia, i i-amt (Jail pre
sama boiarinului nostru Gheucai Post. de i-au dust la sfAntA besereaca
si au guratti, anume Vitanie monahti otg Bàiciani, ispravniculti Hfinganilorii,
si Stefanti Grumeadza otti Cotnari, oameni batrani, cumti ei au apucatti de
40 de ani si mai bini stapanindti acelt locti Hodora totti calugari de Sfetii
Ilie, iarti calugari de SfAnta Vineri n'au avutil nicio trial* Dreptti aceaia
pe unde vorti arata acei oameni toti cati au guratti i cati s'au numitu la mar-
turiia pe unde aril hi stapanitti calugarii de Svetii Ilie sa stalpesti acelg loct
catra IazAriani, i 'Inca sä dai stransoare i vataimanului de Ulmi, Stefantt, si
unui vlcarti 6-ati fostu acolo anume Gavrili, ca sá arate hotarulti, cA-Ig
stiu. Iarti, de vorti tagadui, sa gure, i atunce s'arti crede cumg nu-lt stiu. Si
precumti vei stalpi sA faci mArturie in semne ca sà avemil stire.
ACasta scriernti. U Iasi, It. 7229, Sapt. r.
(Pecete mica octogonala).

Pe baza unei cercetäri locale, Axintie asterne,in admirabila lui call-

grafie, acest raport cAtre Domn:

www.dacoromanica.ro
421 CALUGARII DELA SANTILIE SI GHEORGHE, PISARUL LESESC II

Milostive si luminate Doamne, s fii Maria Ta sAnAtost, i.

Adeca noi robii MArii Tale, anume Vitanie monaht otti Bàiciani, ispravni-
cult H Anganilorti, i eu, tefanti GrumeadzA ott Cotnari, i eu, Partenie vAtavt
de viiari gsdti otti tamti, i eu, Ursult Stangulti, viiartI gsd. ott tamt, si en,
Iona Negrult, viiert gsd. otti tamti, facemil stire cu aéasta mArturiia a
-noastra ca au venitt la noi sluga Marii Sale Axintie Uricariulti cu cinstita
carte MArii Sale, scriindu pentru o butatä de locti de mosiia cu o valia
ce sA chiarna Hodora, dint hotarult EzAreanilorti, de langa Cotnart, cari
o inpresura egumanulti de Sfanta Vineri dint Iasi catra hotarult Ulmilort
si ne poronciasti MAriia Ta pecurnti vomt radica noi cu sufletiale noastre
pre unde amt. apucatt cA au dzAciuitt calugari de Sfetii Ilie si au sta-
panitti acelti loct, pe acolo sA sa stAlpascA, precumti unii dintru noi amti
kuratti innainte MArii Tale si pecumil amti mArturisitt cu alta mArturiia
noastrA la MAriia Ta, cAndu amti venitti la Iasi. Deci noi, dupa luminatA
poronca cArtii MArii Tale, ni-amt sculatt i amti mArsti cu toti de unit
arAtatti tot locult acela dumisali lui Axintie Uricariulti, cari amti apucatt
unii dint parintii nostri, care iaste locti de EzAreani, mosiia lui Sfetii Ilie,
-si piing acolo amti apucatt ea iaste i Tinutulti Romanului cu toate veni-
turili domnesti, i pe unde amti socotitt pe acolo s'au i stAlpitti. Int Ai amt
-pusti unt stAlpu de piatrA in capult hotarului EzAreanilort de cAtrA ho-
tarult Ulmilort, langa o movill mari dint susti de movila, Can iaste intre
drumult ce se chiama a StefAnestjlorti i intre drumult ce sa chiarna Chiciri.
De acolO dreptu pant cAmpult tarinii spre amiadzanoapte si la valia, unde
sa chiama Valea Lindicilort, si iart amt pust unti stalpu de piatra in ca-
pult piscului osti. cant de spre apust, cari piscu iaste intre valea Lindi-
cilorti. De acolo pe matca vAii Lindicilort, unde cla int matca vAii Hodorii,
deciia pe valea Hodorii in sust, pant dreptti piscult vaii Lindicilor dint
susti i trece peste valea Hodorii i ia la dialti pe o vAiugl de o scursura
spre amiadzinoapte, pAnA unde sl obArseaste zApodiia acei vAlciali. De acolo
totti dreptil pe podist panA int drumult celt mari ce sA chiama a Suciavii,
ce vine de spre movila Hodora, unde arnt datti sama ca iaste hotarult Cute-
stilort i iart amt pust unt stAlpu de piatra, langa drumt, unde dau Eza-
reanii i Ulmii cu capetiale in hotarult ulestilort. Acesta iaste hotarulfi
carele desparte EzAreanii de Ulmi, i pentru mai mare credinta noi ni-amt
pust i degeteli. Asia mArturisimu i rAdicAmt cu sufleteli noastre pecumil
amt.' apucatt, ca sA sa stie. U Hodora EzAreanilorti, leatt 7229, SApt. 4.
t Robii MArii Tale cari ni-arntt numitt mai susta. -

r
. 4
A,ADEMIE
"fru.
141I MAHAL Is."\

www.dacoromanica.ro
12
N. IORGA 422

Vitanie monaha. f Stefanil Grumeaza. f Porhirie Vatah. t Ursula Stangu!O

f Iona Negrula viiarti gsdti. :
f Robula Mara Tale Axintie Uricariultt pe unde mi-at al-Rata aceoi oa-
meni batrani pe acolo ama stalpita precuma scriu mai susil.

Axintie cerceteazà, verificl si face pe egumeni ca prin concesii re-

ciproce sA se impace. i apoi scrie astfel cAtre Voca:

f Milostive i luminate Doamne, sa fii Mariia Ta sanatosa. Facemil stirea. .

Marii Tale pentru randula hotarului Ezareanilora a mänastiri lui Svetii
Ilie otti Su6avil care sa chianti Valia Hodorii, pentru care hotara avut-au parl
innainte MATH Tale Gheorghie Abiza Svetii Ilie cu Neofita egumanula
de Santa Vineri, dzicandil Neofita egumenul ca iaste acela hotartt Hodora
ci hotarula ; deci, venindu noi aicia dupa luminata poronca Marii

Tale, ama stransu oameni batrani, anume Porhirie, Vltava de viiari gsd. ota_
Cotnari, i Stefanil si Grumeaza ott tama i Ursula Stangulil ota tama 4
Savina 6-aa fosta vatamana ota Baiciani, i au fosta de fata i egumanula
Neofitti cu oamenii sai de Ulmi, anume Iona Scurtula otü Ulmi i Apostolil
ota taint i Gligorasco ispravnicula ota tamü, asijderea Gheorghie Abaia,.
egurnanulil ota Svetii Ilie cu oamenii sai, anume Gavrila Slug. si Ghedeona
diiaconula, si au fosta i Ursula Borsu ota Belciasti i Stelana caimacamula
ota tamil. i inpreunä cu toti a cercata i hotarulti Ulmilora i hotarula .Eza-
reanilorti de guril inpreguril, ce, precuma arata oamenii hotarula Ezareanilora,
nu s'au pututil adeveri bini, cA unii spune inteunti chipa, altii intealta chip('
macaril ca Valea Hodorii ia te Incungurata cu tälpii, movile, catra hotarulti
Ulmilora, oamenii cei batrani au marturisitil i acma cuma aü marturisita
mai innainte vreame i innainte Marii Tale, cuma ca ei au apucatil de patru-
dzeaci si mai bine de ani cuma acela loctl Valea Hodorii, cu campu cu twit
si cti fantana, unde au avutil si metohd cu prisaca, twit calugarii de Sfetii Ilie
au tinutti, iara Ulmeanii zica ea n'au avutil triaba. Ce noi dupa poronca Marii
Tale ama cercatfi i pentru hotarulti Dadeastilonl, can sà hotaraste cu ho,
tarulti Bäicianilorü i dandO lull coasta Hodorii asupra hotarului EzAreanilora,
pecumtt scrie si la marturiia lui Contas Stolniculti si 'a lui Gligorie Haba-
sesculti 6-au fosta Helmand i altorttmegiiasi, cari aü hotarita saliste Dadeastii
lui Alexandru Buhl's(' Hatmanult. Vazandil cii scrie asa, au lasatil i eguine-
nulti de Santa Vineri, i egumenulu de Svetii Ilie Inca au mai lasata ding locula
Hodorii catra Ulmi, de cuma ail fosta marturisinda oameni, de unde s'au
gAsita o piatra mica inteunti piscu dintI Valia Lindnicilorü i pre unde au

www.dacoromanica.ro
 I

CALUGARH DELA SANTILIE SI GHEORGHE, PISARUL LE$ESC 13

-423

Triimitü egument, i cu socoteala noastra, pe acolo amt stAlpitt loculi

EzAreanilorg de catrA Ulmi. Int Ai amü pust un stalpu de piatri int drumulfi
celg mare ce miarge de spre Bliciani cAtrA Chicera spre Podult Lealoae,
int obArsie vAi CAcAinii, dint . dialg de drumg, . Int matcA, dreptt
odae lui Bejang, unde iaste i capulg hotarului de goes a DIdeastilorg
cu hotarulti Slatineanilorti, de acolo dela stalpu matca viugU spria amiadzl-
noapte, peste campulg tArinii iart amt pusg unti stAlpu de piatra, la mijloculti
tarinii; de acolo spre vale Hodorii, tot in dreptulg locului, iarti amg pusti
.
unt stAlpu de piatra Intl buza unui piscii, mai gost de pisculg ce iaste dreptti
fAntána Hodorii, ding sust de gura vii Lndicilorti ing alg doile piscg, dea
acolo dreptt peste pArAulti Hodorii, pe ding sust de o eziturA de ung ezurcant
dreptg spre amiazà-noapte, pe ding 'gond de Hodora, unde-i fAntAna la
drumulti ce treacia dela movila Hodorii, spre Ulmi, iart s'au pusg ung stalpu
de piatra lAnga drumt; de acolo peste drumti iart s'au pusg doi stAlpi
unde s'au socotitt ca pAnA acolo iaste hotarult Ulmilorg de cAtrA EzAreani;
dinü gosg de movila Hodorii cade ung rIndu de pAmAnturi, de acolo dela
aciale pietre spria RAsAritti la ung stalpu harlot a Ulmilort, ce iaste int
zarea dialului di-asuprA-i Chirjoae, unde sA inpreuna cu hotarulg Cute-
filorg ; acesta iaste hotarult EzAreanilorg de catrA hotarulti Ulmilorti. InsA
asia s'au socotitt, de s'arg afla, yeti a EzAreanilorg, veri a Ulmilorti, ca sl scrie
ing siamne, atunci vort tinia precumg le va scrie direasult. Si pentru
,credinta au iscAlitti i egumenii i noi. Masta facemil stire MArii Tale precurnt
i-amti asedzatg. SA fii Mariia Ta sAnAtosg.
U Hodora, It. 7229, Iuli xx
t Robulti MArii Tale Sturdzea Vornicult.
NrdTvrog 7'iyo3ltEvoc acceeiv.
t Robulti MArii Tale Axintie Uricariult.
Rugatorulg MArii Tale egumenulg de Sintilie.
Gheorghe Ablzea
egument iscalti.
Nicolai Soldang m'amti tAmplatg.

HotArirea acestuia nu putea fi decat in acest sens:

16 Iunie [=] Iulie 7229. Mihai Wacovitä pentru procesul dintre Gheorghie
AbAza, egumenul de la Sveti Ilie i Neofit cel de la Santa Vineri din Iasi
pentru cvalea Hodora cu izvorio cu tott. Aminteste de ordinul de cercetare.
Nici o parte . nici alta n'are acte. Egumenul de Santa Vineri contestl
,
o.
-

www.dacoromanica.ro
 1.4 N. IORGA 424-

«stalpitura» defavorabila lui. Se hotarise pentru dinsul. Dar Abaza revine;

promitand alti marturi. Aduce pe Vitanie, Grumeadza, Porhirie, Ursul,
Negrul. Arata el Sf. Ilie are dreptate», «viinda Tinutula Romanului penü
Sirca pe la odae Vornicului Bejana i pe dent gosti de Hodora i la dea-
lulU briazii4. «Deci Domniia Mea nici cu atata nu i-amti credzutti, ce li-ama
dzisti ca S giuria i sa sa creadza, i aü marsu dintru dânii doi oameni ba-
trini la santa besearica de au si gurata» Vitanie i Grumeadza, «cuing ei au
apucata de patrudzeaci de ani si mai bine stapaninda acelti loch totil calu-
gari de Svetii Thee.
Ar
Se trimite deci Axintie sa «stalpeascao. Neofit revine, obiectfind ca Ulmii
au Hodora, cum se vede din stalpii de piatra". «De cari lucru vadzanda Domniia
Mea de spre inbe manastirile neasedzare i totil jalobe- de caul egumeni
unula asupra altuia», trimite pe Ion Sturdzia Vel Vornic osi 1-ama siguratti ca
sa nu tragi in parte, nici la o mandstirea, nici la alta, ce precumti va afla mai
drepta cu oameni buni asia s alba stalpii».
Se aduce hotarnica mosiei vecine, DIdetii, hotarnicitä supt Duca-Voda
la 7187, de Contas Stolnicul i Gligorie Habasescul fostHatman si se dä lui
Sturdzea. Oamenii batrani arata ca Hodora e a Ezareanilor. Corespunde cu
hotarnicia de supt Duca. Dar egumenul de Sf. Ilie au mai !anti' dinti locula
Hodorii cAtrA Ubnia pe la «dealula Lindricilorti». Se invoieste i Neofit. Nola
stAlpire, pe langa drumul spre «Podula Lealoaeo. Intärire: «Iara p-ntru driasale
-; ce s'au fosta facuta Sfintei Vineri s'au luata de s'au ruptti, cath s'au fostil
ir facutil cu gresala, el n'au fosta mosiia a i, ce au fosta a lui Svetii Ilie, si de
gastä pAri sä nu se mai parasol*. AA,

Iscáliturä domneasca. Pecete octogonala peste hartie. Iscaleste Axintie

Uricar. .

t Marturiia pre hotarulti EzAreanilora otti Cotnari a cMugarilora dela Svetii

Ilie.

Procesul se redeschide insä la cel dintaiu moment favorabil, sub

Domnii din noua familie Callimachi, cum dovedeste raportul din .

s. Hodora, xi Iunie 7259 (i751).

Cercetare la thotarula Ulmiloraa pentru Neofit egumenul de Sfanta Vineni
Se citeazA marturia lui Apostol Uricariul sub Dabija-Voda,'«Bahluiula zeta
!Atrial, carea iaste pe gash inti Bahnla, Marturi Ursul Bors si Stefan
«ClimAcan». «0 besicuta de movilitb, urnovila glunoasa», «unit ezurcanti,
ezatura veache», xbuza pisculuia, oodaia lui Bejana Vorniculti de spre Sirca, _
.

www.dacoromanica.ro
.-"
 CALUGARII DELA SANTILIE SI GHEORGHE, PISARUL LESESC 5,
425

unde se loveaste de hotarult Dadeastiloril, a lui Alexandru Buhusti Hat-

mant, i cu a SlatinenilortIa. Marturi i Profirie vätavulu za viia gpodti ova
Cotnari i Stratulu Stangulti, pircalabi otti tamS, si Ursula Stingult otti tamti
si aIP oameni buni». «Insl pentru hotarult Ezarenilorti ce s'au osabita de
dart Ulmi, asa s'au legatti i s'au asazatti, de s'arti afla vr'o intr'o vrean.e
innainte viitoare niscai drese, ori la Sfintu Ilie ori la Stinta Vineri, atuncea
si va calca a6asta hotaritura de spre EzAreni i vort tinea in [seama ] seam-
nele ceale batrine precumti le volt scrie».
Copie.
. .-
-
Calugarii dela Santa Vineri se prang de inalcare la Ulmi i bltrânul "au

Ioan Teodor-Vodá hotAreste o nouà cercetare:

. :.
.

17 Ianuar 7267. Ioan Teodor Voda care Ion Mileghi Vornicul de Poarti
pentru mosiile dela Giulesti i Ezareni ale calugArilor de la SAntilie. i, fiinda
razesi eguman[ulti] de Sveti Arhanghel, epitropt Sfint. Vineri, arata c le
inpresura obucata de locti despre Ulmi, pintru care mosii mai susa numite
int anii trecuti la ráplosatulti Mihai-Voda au avutil multi Ora i judecatil».
Acum din nou cei dela Sf. Vineri incalCa, pretinz'and ca ei sunt incalcati. (§i
s'au priimittl sa sa cerceteze hotarale si care s'a dovedi nina trecutt pestea
hotara i s'au tinsu mai multil sa de toata cheltuiala i osteniala hotarnicilorti,
pintru carele s'au post i sorocti rand int §asa zale sà sa afle i o parte si alta
acolo, cu toate dresele.» «Sa purcezi din piatra in piatra i, de va fi lipsitiL
veunti hotart intr'acela locti ce s'a dovedi ca au fostt sa-la pui i dupa cumti
vii afla cu dreptate, int frica lui Dumnezau sa indreptezi si care parte s'arti do- -
vedi ca a trecutt peste hotart sa ne instiintezi cu marturie ca sa ii sa intareascii.
. stapanire si dela Domnie Me». '
71,
Copie de Dascovici.
Pecete octogonala cu chinovar.
,n r.-
7
Iata rezultatul peste citeva zile:
:

30 Ianuar 7267. Hotarnicie intre Silivestru de Sf. Ilie i epitropul Sf. Vineri.
Vasile Buhaescul biv Vel Mamie e lgiudecatoriu#. Se intreaba: dont i Ionitä
le la Bejaniasa i dint Hodora i alti oameni batrini dint Ulmi». Se aduce
si carte de blastam contra cui «s'arti abate sa faca hatarti». Se merge «pe
pravita pietrii hotarului», pe la piste spinisori*, sdrumulti furilorti». Egumenut

www.dacoromanica.ro
?
 i6 N. IORGA 426

de la Sveti Arhanghel intrase cu 120 de stinjeni in lat, iarü mu lungu

cu und dada de pamanturi, pe care locu s'au facutti si 19 stoguri de fang*,
#cusitura de iarbb.

Inca demult, sub Constantin Mavrocordat, la 1734, se daduse o parte

din Giulesti lui Cristea, incepatorul neamului hurmuzachesc, i Sand lie
avg astfel un nou dusman. 0 femeie, Ilinca Hurmuzachioaia, apare ca
incalcatoare la 1761:

6 Iu lie 7269. Hotarnica la Giulesti, a manAstirii Sf. Ilie din Suceava, unde
e egumen Dionisie, in proces cu Ilinca Hurmuzachioaia, <Ice are daniia ding
IocuJü targului Cotnariulti i dispre alti razasi, anume de caul erbula si
losipu Edmund. Stau opt zile. Ilinca nu vrea sA vie. Frincul are mosia oce
iaste ingradita de mosiia Julestii*. Se string #oameni batrini dinü Cotnariu
si dint Zlodica, anume Vasili Turcanu Ionichi Tetcu monahu i Ghiorghie
Burhoiu si Neculaiu Plesca i Andreiu Tuguiu*. Se prezinta un act domnesc
de la 7211, x-iu August, egumen fiind Isaia, citand danii si de la Petru Schiopul
tefan Tomsa, etc., satul fiind danie dela #Stefant-Vocia batranulta. Aproape
%
mosiia Sfintei Vineri». 1cLa raw in Bahluiu..., priporulil lui Balanü..., Dum-
brava Rosie..., movila Turjutii..., movila Hritoai..., pe drict la mijlocg...,
mosiia Cotnariulü, ce-i data danie manastirii Sfantului Spiridont...., vale Grozii...,
movila Vijdita..., in sesulü Bahluiului in bahna..., in saraturi..., vale grata...,
piste Carjoae..., mijloculü holmului..., de spre apusü purcedi da coaste
cu Zanii Hangului i cu Dadestii lui Buhusti, de spre amiazazi..., drumult
Chiarii..., Podulii Leloai..., Dadestii lui Buhosh..., obarsiia Cacainii*.

Peste cateva zile Grigore-Vocla Callimachi ia mAsurile pentru o nouä

cercetare:

12 Septembre 7270. Grigore Ioan-Voda catre Lupul Crupenschi biv Vel

Stolnic pentru procesul, innaintea lui Inochentie episcop de Husi, al Marelui
Logofat si a lui Lupul Bals Vel Vornic, al lui Dionisie egumenul dela Motu!
Ilie, cu Matei Post., fiiulU dum. Ilincai Hurmuzachioii Logofeteasai*, pentru
Giulesti i o bucata de locil dinü load targului Cotnariului, ce este datu
danie de Domniia Sa Costandinii-Voda Neculai Carstii Pitarului, mosulu Post.
Matei Hurmuzachi, cu ispisocU dinti vlt. 7242*. Matei trimesese hotarnic pe
Alexandru Haciul, Vornic de Poarta. aMosia Hurmuzachestilor, ar fi impre-
surata. E vorba si de Ratu.Iu lui Petirfis, pentru care dosip Hugged are

www.dacoromanica.ro
427 CALUGARII DELA SANTILIE $1 GHEORGHE, PISARUL LE$ESC 17

acte dela Radu-Voda, Barnovschi i Vasile Lupu. I se ordona lui Crupenschi

a cerceta si el: (ISA strangi pe toti razesii i megiieii dipring pregiura... si de
iznoava s stai a lua sama foarte cu amaruntult cu frica lui Dumnezau i cu
bung dreptate*.
.7
Pecete oblonga, cu chinovar (data: 1761).
Dar procesul continua, caci, la 17 Maiu 1775, Grigore Alexandru
Ghiea Voda scrie catre Grigoras Costachi biv vel Clucer si Grigore
Pitarul, ispravnici de Roman, si catre Gordul, Vornic de Poarta,
pentru aceasta galceava la Hodora.
Alexandru Hurmuzachi gtatea acum in fata egumenului Macarie,
cum o arata aceastA nouà porunca domneasca : '-; - -

17 Iunie 1775.Grigore Alexandru Ghica-Voda catre Constantin %vita biv Vel

Ban si Gheorghie Sturzea biv Vel Mamie pentru judecata lui Macarie egu-
menul dela Santilie cu Alexandru Hurmuzachi pentru mosia Giulegtii. Arnbele
parti i-au ales hotarnici pe dansii ca sa se sfarseasca vechea gilceava. sCAci
toate hotarnicele cele ce Anal mai vechi i incredintate, acele santti mai te-
meinice si de tanutti Intl sama... Alte intärituri mai dencoace care s'au fa-
curt ti s'au datu marturii si la o parte si la alta, la acelea sa nu va uitati
dum., Para numai dupl hrisoavele ce avea manastirea, fiindu hotaraturi mai
vechi si de atata ani, sa cercetati dumv. dent inpregurasii ce veti strange
sa aflati semnele ce santti pomenite la hrisovulti lui Constantinti Duca-
Vodg care estea mai dencoace de caträ celalte ce are mänästire*.
Copie. Trecuta la condica de Sandu Paslar.

Dar si la 24. Ianuarie 1776, Grigore Alexandru Ghica scrie lui Enachi
Cantacuzino, biv Vel Stolnic, i lui Nicolai Grosul Vornicul cu privire
la cearta dintre Macarie de Santilie i Alexandru Hurmuzachi, pentru,
impresurare de acesta. .

Pant §i la 2 Noemvrie 1786 se face o nouà cercetare in procesul lui

Macarie, egumenul dela Santilie, cu Alexandru Hurmuzachi Postelnicul
pentru moii1e Giulegtii Si Ezarenii.

Postelnicul avea o bucata din locul targului Cotnari, data de Constantin-

Voda Mavrocordat la r-iu Maiu 7222. Se constatä ca Giulestii se cer cu ne-
dreptate, find in Tinutul Romanului. Se cerceteaza si de spre Ulmi, ai "rnä-
nastirii Frumoasa, odupa cumu scrie ispisoculti lui Radulti-Voda, denti Ieatij

.1 A. R. Memoriile Seefluoii Istorice Soia III, Tom, IV. Mem. 7.

www.dacoromanica.ro
 "``

18 N. IORGA 428

7125, in care arata hotarale mosii Giu1etii. E pomenita 4moara lui Iosibt
Francult*, proprietar i la Ratult lui Petra, ce iaste danie cu hrisovg de
la tefang-Voda Tomsa nemului salt..., data dint locult targului Comariuluic
Si s'au gasitg la Iosipu FrAncult i o scrisoare de la unt Gheorghe Abaza
ce au fostt egument manastirii Sfantului Proorocu Ilie dent leatt 7223, Ghe- .

nart 12, Intl care arata cumt ea i acelti igumeng sä sculasa asupra acelui locu .

ce sl numeste Ratult lui Petra, tragandu-lt sa fie de mosia Giulestii a mana- -

stirii*. Fusese i o Ora notia a egumenului in Iulie 7270.
_

La inceputul veacului al XIX-lea Inca, aceastA veche galceavA aduce

urmAtorul ràva supArat al Luxandrei Hurmuzachi, cumnata lui
Lixandru: i mama lui Doxachi.
_
..: ,.. _ ...
... ..,: . .. - .. -
" ...- .
.
..

:-; Cu plecreune ma inchin dumitali arhon Vistiari. ..

....
-...
.. - Nu liptesc a ta instainta pantru masiA intracuta zili am scris dumitali ca
eu nu moi Judaea pentru mosia badia Luxandrului, fiindca traesti dumnialui, ._
. ca s'au mai judacat Inca da trii or pentru pricina gasta badia Laxandru si
:. tiä curjere pricinii acestii scrisorile i dovazili sint tott la badia Laxandru;
eu alta dovAz n'am; eu fata locului nu stiu, hotarile nu stiu; ci tribuinta esti
da mini ? Hotarit scriu dumitali lucru, di nu stiu, nu m'oi judAca. Am aratat ,
,

,.."-.=
dumitali A1 6.4 tiA, si eu m'am pornit la earnauti. Macal si la CarnAut sa-m
scrii, nu vin, fiindca nu still. i n'am liptit sa-s fac instiantara dumitali. . .....

k
" Si sint al dumitali placuta sluga
Loxandra H urmuzichioa [ia] .
- -
.
18o6, Ghenar 3 [zijla. .

v
Apoi la 16 Maiu 1775 vedem pe acelac insArcinând pe Grigora. Cos-
r- tache biv Vel Clucer §i Grigorie Pitarul, ispravnici de Roman, cu Vor-
nicul de PoartA, GAndul, a revedeh procesul lui Macarie de Santilie
cu razasii ce-1 impresurA. Marele Logofat va drece la condicb i dupà
cercetarea sa se va- face intAriturA domneascA. SA meargA cu Vornicul,
- . - de nu pot ei, mazili oameni de ispravA». .
:---2- Raportul e din 6 Iunie in acest sens: .
.
, _. i
.
. . _.
. - _
Ionita &earl si Stefan pircalabul slut mazilii. Se intreaba Alexandra Abaza ---

,, . de la Baiceni, Gheorghi vatav, vechilt manastirii Hangult, Ispiriu vechilult

, manastirii FrumoasAi, ce este la Ulmi, Grigori Turcanult ding Zladica, Pavalt
Stelcu de acolo, Vasile Epure c i altii*.
.

.4,S

-
www.dacoromanica.ro
, .
.

; - -:Z
 , 429 CALUGARII DELA SANTILIE $1 GHEORGHE, PISARUL LESESC -19

Se aduce actul lui Ilies-Vodg (6945), until de la Iancu-Vodg (7090, 24 Fe-

bruar), cel de la Stefan (21 Ianuar 7121), cel de la Radu (Ianuar 7125),
etc. Se aflg dinti gest de movile unti VAlcu*. Pentru nemultumiti se pune
soroc la Divan pe i-iu Iunie. -
Scrie Miron diacul.

A fost vorba in ultimele judecati de ((rind* sau «radiub> lui #Peter#

si de conflictele cu targovetii din Cotnar i cu privire la aceastälalta
vecinatate cateva lämuriri yin sa lumineze un alt capitol de istorie ro-
mâneascl.

II
,
Cu vechea biserica din vremea lui *tefan-cel-Mare, cu noua fundatie a
..
lui Despot, azi o mina, cu amintirea parcalabilor i vierilor gospod,
. cu numele arhaice care se pastreaza pana astazi, Cotnarul nu tCot-
narii>> merità de sigur oarecare interes. 0 populatie strainä de ori-
gine, ramasä in parte, in mica parte, catolicä pana azi i o bisericuta.
serveste Inca acestui cult roman a trait aici, cateva veacuri, creand
o podgorie faimoasà, Tokaj al Moldovei. Amintirile in legatura cu
dansa sunt destul de curioase ca sa cheme atentia cercetatorilor asupra
numelor germane, asupra iscaliturilor cu litere latine, asupra insusirilor
deosebitoare, mult timp pastrate din instinct si ocrotite de un modest
- cler venit din Apus, ale acestei batrane «minoritatih.
Totusi pana astazi abia s'a adunat o parte din material. Multi infor-
matie s'a pierdut. Mi se dase candva, dintr'un loc pe care-I puteam crede
competent, asigurarea cà in arhivele Primariei locale s'ar 'Astra anume
registre ale bisericii catolice. Am gasit, in kc de hartii, un notar, de acum
vreo treizeci de ani, beat, gata de cearta si niste sateni porniti sä atace pe
acela in care banuiau un dusman al proprietatii lor de pamant, venit -
pentru cine stie ce anchetä de expropriere. Trebuie sä ne multumim
cu grupul de documente aflat in depozitul episcopiei latine din Iasi:
1-am publicat, in intregime sau ca extrase, in cel dintaiu volum din
Studii fi Documente.
Astazi colectia d-lui Arapu vine sa adauge cunostinta noastra despre
lucrurile i oamenii din Cotnarul catolic si german.
Pe vremea and tefan Tomsa se framanta cu protivnicii sai din
partidul cavaleresc* al Movilestilor, el se opri de cateva ori in targul
2.

to I

www.dacoromanica.ro
20 N. IORGA 430

-cu viile rodnice si poate violenta lui sangeroasA, humorul cu care-si

intovklsià loviturile de topor sunt de pus in legatura cu apucAturi
betive de ostas bkrân 1). GAzdui la targovetul ungur Feltin, si la i-iu
Decemvrie 1622 el ii multumi däruindu-i «râmnicub) si slow! de he-
lesteuo dela «Ratul Petriic

Iaci, i-iu Decembre 7131. Stefan Tom§a daruie§te pe ((Felting gazda Domnii
Mele ding targu Cotnariului cu ung ramnicil §i cu locg de helecteu ce sl
numecte RAtulti Peterii i cu fAnatA lAnga Bahlui, ce este inti hotarulit tar-
gului Cotnariulti, pentru ca sa aiba elg a-ci tine si a-ci face helecteu i rAm-
nicg i sA aibl a-ci cosi fAnu print prejurulg lui ci sA fie driapta ocina ci
miluire cu totil venitultp. Parcalabii de Cotnari sa observe.
Gheorghe Vel Log.
Traducere dupl slavonA din 18o5, de polcovnicul Pavel.

#Gazda» domneascA se bucurA de aceeas favoare si sub Domnii ur-

mAtori, Stefan Tomsa, Radu Mihnea i Miron Barnovschi, si actul lui
Vasile Lupu din io Ianuarie 7145 (1637), contrasemnat de Marele
Logofk Gavril Mateias, cel dela 15 Februarie 7146 (1638) al aceluias
se adaugA la titlurile de posesiune asupra «Rkului». Reproducem pre-
scriptiile de scutire din al treilea act al aceluias Domn, act datat 14
Martie 7147 (1639): .4.

Vasile-VodA intaxe§te *lui Felting ding targult Cotnariului* ocina dela Stefan _

Tom§a, Radu i Miron Barnovschi, adaugind un helecteu cu mori la Ratul

Petirii. dm./ Paharnicii cei man 0 pArcAlabii de Cotnariu intru nimica sl nu
aibA a sA amesteca la acelt helecteu sau la acelt locg de fanat*. Stilpirea o face
Ionacco Ro§ca diac. Marturi : Ioan-Vocla i boierii. Scrie Gavrilac Ma-
ties Vel Log.
IscAliturA domneasca.

-
Tradus de PavAl Derbici dela Mitropolie.

Dar iatA ca la o sutA de ani dupà donatia cAtre Feltin, apare un nou
proprietar, venit de departe, din Polonia, «Gheorghe Strahotchi Francul,
pisar lesesc>>.
172

1) V. Motogna, in Revista ictoricd, pe 1925, No. I. ; :

www.dacoromanica.ro
 CALUGARII DELA SANTILIE $1 GHEORGHE, PISARUL LESESC 21
431

E o personalitate cunoscuta. Pe un document din 14 August 1715,

pe actul din 28 urmator, iscaleste Gheorghe Francisc Xaveriu Stra-
chocki, care-si adauga rasunatorul titlu latin de «secretarius altissimorum
principum terrae Moldaviae expeditionum publicarum». Era un bun cu-
noscator al limbii romanesti, din care face si traducerea latina a celui
de-al doilea act. Il vedem cumparand la Iai o casa dela vaduva unui
Ungur, insas sora sa, Ana, care luase pe un Martin Tiutiusca 1).
Dintr'o serie de documente publicate in Uricariul, V, p. 403 si urm.,
stim a el, pe care Franciscanii italieni 11 intitulau: «pissaro e secretario
di molti principi regnanti*, luase pe Barbara, fiica lui Alziner (nu «Al-
linger») din Cotnar, mostenitoare, cu fratele ei Iosif, pe care pisarul
II trimitea in 1714 la studii in Polonia, «Ratulti Peterii».
Strahocki chiar avea Inca din 1710 o casa. in Cotnar 2).
Pentru slujba lui, Mihai-Voda ti (Muse un wad» de moara i douazeci de
«parnanturi» tot acolo 3). Alzinerii sunt o veche familie catolica din
Org. Joan i Grigore Alziner dadeau in 1689 varza, oi, stupi, miere,
orz pentru casa Iezuitilor din Iasi. La 1705 Gheorghe Alziner e po-
menit de acestia ca donator pentru niste Mina' 4). Grigore, socrul pi-
sarului, era pivnicer domnesc, sotia lui, Ursula «Alcynoroja», Altino-
roaia, vindea la 28 August 1708, cu fiii, Varvara, Ana si Iosif, o vie
in dealul Saratii, cu «zapis conform cu obiceiul moldovenesc», Iezuitilor3).
«Ursula», urmasa a lui Feltin, avii la 1708 o neintelegere la gran) cu
pivnicerul Neagu, care iezise Bahluiul mai sus de moara ei. Facandu-i
dreptate, dupa marturia fostului Mare Vornic Paval Ciocftrlan, Mihai-
Voda Racovità numeste «Sasi» si pe Feltin i pe Grigore Alziner
ceeace inseamna ca pe acea vreme originea saseasca era atribuita Nem-
tilor, «Francilon) dela Cotnar :

30 Januar 7216. Mihai Racovità dä #UrsuIii femeii lui Grigori SasuLü

C-au fosta pivniceriu otti Cotnariu i cu feCorii ei, stränepotii lui Feltinü Sa-
sulu», pentru moara de ape loculti targului Cotnariului, anume la Multi lui
Petertl». Acum s'au sculatt Negulti Pivnicerulti si au luata cartea Domniei
-.
1) Studii Documente, pp. 92-3, n-le. .r,
. .
+.
I. : a.

2) Ibid, p. 92, nota I. . -t -

3) Uricarml, V, pp. 403-6, 24 Decemvrie 1718, 16 August 2720. -

. r
4) Ibid, i III, pp. 58-9, . . .

6) Ibid., p. 68. Cf. Uricariul, V, pp. 412-12.

'
crt-
t ACADEMIEI

www.dacoromanica.ro
\4:°1'6712Air,..
 ,

22 N. IORGA 432

Me le pe gura lui, dandg samä precumg sa ca. balta Cotnariului si au ezitt Bah-
luiulg ding susg de moara lui Felting care scriemti mai susa i li-ag luat apa
de la moara si au indreptat-o pe garla care merge int balta Cotnariului*.
Se aduce i o intariturä de la Moisaiu-Vodä si de la Alexandru Ilie. Se
chiarna boierul PavAl Ciocarlan biv Vel Vornic, «carile au fostti mai innainte
vreme parcalab de Cotnarit, pe urmA si Pah. Mare*. Spun el, atunci «candg
se tAmpla niscai ploi de viniia Bahluiuld mare si astupa &la cu plevile, triimitè
targovetii i o distupa». Deci Domnul crede «ca au umblatti Negult Pivni-
cerulti cu mestersuguri de au fostg ezitt Bahluiulg far de ispravA i pe nedrep-
tate*. *Deci li-amg datU voe sA strice ezitura Bahluiului i sA marga apa la
moara pe obiceiulg ei, precumu ad umblatti ding bAtrAni*.
«loan Sturdza Vail Pah., netamplandu-sa dumnealui Velg Logofate.
Copie din 18o5 . _

Acelas calificativ de «Sas* e dat lui Feltin si in documentul din 12

Ianuarie 1715, prin care se hotarecte aceeq stApAnire lui Strahocki,
ajuns ginerele «Ursulei»:
7 )

12 Ianuar 7223. Gheorghie AbazA, egumenul de Sf. Ilie, catre Gheorghie

Strahoschii, apisariulg lesascg», i jupAneasa Varvara i cumnatii lui, «pentru
un helecteu cu moarA, anume Ratulg lui Piterg, care iaste danie de la Domni
batrâni lui Felting Sasulg ding argil ding Cotnariu». Se intarecte posesiunea.
. Copie din 1805. .

Cum cAlugarii dela SAntilie, Gheorghe AbAza fiind staret, se opu-

neau la aceasta, Strahocki se prezintA cu cumnatul Iosif i cu cumnata
Ana, care nu se mai intalnecte pe urmA, inaintea boierilor tArii ci iz-
butecte, fiind de fail ci Axintie Uricarul, a face ca manastirea sa-ci
retragA pretentiile (1715): .

25 Octombre 7224. #Ghedeon Mitropolitul, Ilie Catargiul Vel Log., Lupul

Costache Vel Vornic, Joan Bats Vel Vor. de Tara-de-sus, Gavril Miclescul
Hat., Dimitrache Ramadan Vel Post., Ioan Palade Vel SpAt., Gheorghie
. Apostol Vel Ban, Costandin Roset Vel Pah., Dark Donici Vel Vist., Costandin
Costache Vel Stolnic, Beldiman Vel Vist.» si altii aratA cA *Gheorghie Stra-
hotchii, pisariulg lesescgo, a venit cu cumnatii IozIf si Ana dupa cererea egu-
menului Gheorghie AbAza, in ceartA cu iGheorghie pisariulg* pentru ehalesteul
_

www.dacoromanica.ro
a

,
 _ 433 CALUGARII DELA SANTILIE $1 GHEORGHE, PISARUL LE$ESC 23

cu moarA de la RAtul lui Petra.. Egumenul recunoaste posesiunea locu-

...
lui lui Strahotchi, i ei adaug mArturia lor. .

IscAlesc i 1-1Ancula 3ti Logft., Ilie ot Vist.,

Vasile Drad6., Vasile Carp, Axintie Uricariu*.
Copie din 1805. ,
-
- . .

La 3 Februarie 1720 Strahocki se invoieste cu Iosif, cumnatul sAu

intors dela invätäturä, sa-i cedeze helesteul i piatra de moat% la «RAtul
lui Petru)), ca unul care-si pierduse sotia, Barbara, «Värvarah, si n'a-
vuse copii cu dansa. Actul e scris cu mama uricariului Vasile Neagul.

Adica eu Gheorghi Strahotchi FrAncult, pisart fAcut-am scrisoare

. me la mina cumnatului meu lui Ioziyn Alçineriü fi6oru lui Grigori Altinerü
.
ce au fostil pivnicera la Cotnari, precumg dupA moartea sotului meU VAryarii,
sora lui Iozifü, neayAndil noi cuconi fAcuti cu soru-sa i ayAndil noi daniia de
la soacrA-mea Ursulia, fimeia lui Grigori AltinArfi, jumAtate dinteunt helesteu
si cu o piatrA de moarA la Muhl lui Petru inteapa Bahluiului, ascii
inyoitu cu cumnatu-meu cu Iozifü i i-amt data eu ace danie zAstre ce
atria avutt noi dela soacrA-m6 Ursulia, ca sA fii a cumnatului meu, a lui Io-
zifq, eu triabA s n'aibt inteacelü helesteu, nici mu moarA, ce sI fii a lui,
iart de altile ce au mai fosta intre noi, de toati ni-amt asAzatt, nici sl mai
ceru eu nimicA la cumnatu-meil, nici elü la mine. Si a6astA bunA asazare ce
amt facutg noi indenoi s'au facutg dinnainte oameni buni i slugi dom-
nesti cari mai gosu s'au iscälitü i 'au main peceple, sA hie de credintA.
Si eu amt iscAlitii. .

U Iasa, It. 7228. Fey. 3. i eu, Vasile Niagult, uricarti, amti SCrISÜ ca sA
sl vie, si i-amii datil i zapisti dela soacra-me; ce am fAcutg i cArti domnesti
1.5

ce fAcusArnü eu pe acelti loct. Gh. Strahotchi.

Copie din 1805. .- _

. - .

Putin dupl aceasta, and Strahocki va muri, mosia lui Feltin va .

. ajunge in mftna Iezuitilor ieseni 1), cArora odinioara el li Ikea dar de
_

_ stupi in valoare de 18 galbeni §i 6 florini2), si liindeplinia misiunile la . -; ..- v.---.4..

'. Camenita 3). El insus, donator al mo§iei luate de el dela «Martin, fi-
ciorul Petrei Cacaceih, insurat cu Osana
_
lui Stefan
, , .- Hergiu _din Cotnari ... , .

') Studii i Documente, III, p. 92, nota I. --

2) Ibid., p. 72. -
_ ,
3) Ibid. .
. .
- T;

P
; ,: .

.
www.dacoromanica.ro
"...G.. A. .1;11

:
, -.
 24 11/41. IORGA
434

(rp 1) i) §i a casei del4 aceeas, adaugise partea ce pastrase, care e de-

limitatä in 1718-20 2). Voise sä pastreze acelorasi calugari poloni si
proprietatea unei case cu pivnita an piata cea mare, in fatb, pretinzand
ca era chiriasul kr, pe and parohul bisericii catolice o reclama pentru
aceasta (1721) 3).
Le 1724 'Inca vedem pe Gheorghe si pe Elena Strahocki (land
Iezuitilor si moara din «Rat» «la Dumbrava-Rosie*4).
Aceasta Elena era a doua sotie a pisarului, fata lui Petre al lui Mi-
hociu 9.

') Uricariul, V, p. 406 i urm.

2) Studii i Documente, III, pp. 95-6, Nle. XXV, XXVII. Alzinerii se mai afià
. Inca la Cotnar: un Ioan pe la 1724 (ibid., p. 95, nota 2).
. 0) Ibid., pp. 96-7, Nle. XXIX. ibid., .
' 4) Ibid., p. 97, No. XXXI.
.-
6) Uricariul, V, p. 408.
.

ist..10TE
1E101E611E1

t-.

\.
1.19

,
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro