Modelarea – metodă didactică modernă

Înv. Nistor Maria

Şc. Nr. 6 Piatra Neamţ

Metoda didactică în care organizarea şi programarea proceselor

de învăţare se face pe baza unui anumit model este modelarea.
Caracteristicile principale ale unui model sunt următoarele:
– să imită în esenţă sau anumite părţi din original;
– să cuprindă elemente de interes ştiinţific;
– să aducă o informaţie în plus faşă de studierea directă a
originalului;
– să poată fi folosit ca instrument pentru descoperirea de noi
proprietăţi ale originalului.
Din punct de vedere didactic, modelele pot fi:
– substanţiale (obiective) ca: machete, mulaje, corpuri
geometrice, micromodele (avioane, locomotive, motoare);
– grafice (figurative): diagrame, grafice (scheme şi
reprezentări), semne convenţionale, filme de animaţie;
– logice (simbolice): algoritmi de lucru, formule logice
Modelele reprezintă o verigă intermediară între realitatea
obiectivă şi cunoaşterea teoretică cu direcţii în ambele sensuri – de la
realitatea percepută la teorie şi invers de la teorie către realitatea supusă
observaţiei.
Modelul are o valoare euristică. Studiul pe model dezvoltă
spiritul de observaţie, capacitatea de analiză şi sinteză, prevederea,
imaginaţia, antrenează gândirea creatoare a elevului, conduce la
cunoaşterea realităţii pe baza proprietăţilor esenţiale, familiarizează
elevii cu cercetarea ştiinţifică autentică.
În procesul de învăţare modelul este folosit sub două aspecte.
Primul este învăţarea cu ajutorul modelelor constituite de alţii (învăţător,
părinte) şi al doilea se referă la învăţarea prin construcţia modelelor de
către elevi cu ajutorul învăţătorului.
Primul caz presupune:
– familiarizarea elevilor cu ideea că obiectele şi fenomenele pot
fi modelate şi studiate;
– folosirea raţionamentului analog, pentru ca, pe baza
asemănării dintre model şi original, să se poată descoperi noi
proprietăţi;
– formularea de ipoteze şi probarea lor cu proprietăţile
originalului pentru eliminarea concluziilor eronate.

1
 De exemplu la obiectul Ştiinţe după o planşă despre plante, elevii
vor desena planta cerută folosind creioane colorate, vor denumi apoi
părţile plantei, după care vor confrunta cu manualul, cu explicaţiile
învăţătorului avându-se în vedere eliminarea erorilor întâlnite în desenele
elevilor.
La Comunicare după ce văd modelul de analiză al unei părţi de
vorbire (substantivul, verbul) vor analiza partea de vorbire cerută dintr-
un text dat.
Funcţia
Verbul Timpul Numărul Persoana
sintactică

Sau se va da un model sau mai multe modele de scheme după

care elevii vor formula enunţuri:
S P C A A S C P C etc.
s v s adj. adj. s s v s
la Matematică după modele date elevii îşi vor însuşi corect
operaţiile de adunare, scădere, înmulţire şi împărţire cu numere de mai
multe cifre.
La adunare şi scădere după modelul dat pentru calculul scris:
235794 + 143 + 396542 – 875341 –
17453 236900 123741 24690
253247 237043 272801 850651
elevii vor aşeza numerele ordin sub ordin după care vor efectua
operaţiile.
La înmulţirea unor numere de mai multe cifre să observe
modelul:
12345 x 12456 x 126 x
38 200 340
98760 produs parţial 2491200 504
37035 produs parţial 378
469110 produs final 42840
elevii vor ţine seama de aşezarea corectă a factorilor pentru efectuarea
înmulţirii, apoi vor aşeza corect produsele parţiale începând cu cifra cu
care se înmulţeşte, vor pune produsele obţinute, apoi vor face produsul
total prin sumare.
Tot după model vor porni şi în efectuarea împărţirilor
cunoscându-se algoritmul de calcul al împărţirii şi faptul că spre
deosebire de celelalte operaţii, aici se porneşte calculul de la ordinul cel
mai mare spre cel mai mic, se coboară pe rând câte o cifră după
efectuarea scăderii împărţirii anterioare, efectuându-se împărţirea fiecărei
grupe obţinute, iar rezultatul împărţirii punându-se la cât.

2
 Exemplu:
374952 : 8 = 46869
32
54
48
=69
64
=55
48
=72
72
==
În ceea ce priveşte rezolvarea problemelor desenând pe o planşă
modelul de rezolvare a unei probleme printr-o anumită metodă, elevii vor
rezolva cu uşurinţă probleme de acel tip.
De exemplu problema:
La un magazin s-au vândut 865000 kg zahăr în 2 zile. În prima zi
s-au vândut cu 130000 kg de zahăr mai mult decât a doua zi.
Cate kilograme de zahăr s-au vândut în fiecare zi?
După ce au citit problema, au analizat-o, îşi fac reprezentarea
grafică şi din reprezentarea ei corectă vor vedea modul de rezolvare prin
una sau mai multe metode, astfel:
Reprezentarea grafică:
130000 kg
I zi
865000 kg
a II-a zi

Modurile de rezolvare:
I 865000 kg – 130000 kg = 735000 kg (de două ori zahăr vândut în
a doua zi)
735000 kg : 2 = 367500 kg (zahăr vândut în a doua zi)
327500 kg + 130000 kg = 497500 kg (zahăr vândut în prima zi)
II 865000 kg + 130000 kg = 995000 kg (de două ori zahăr vândut în
prima zi)
995000 kg : 2 = 497500 kg (zahăr vândut în prima zi)
497500 kg – 130000 kg = 367500 kg (zahăr vândut în a doua zi)
III (a + 130000) + a = 865000 a = cantitatea de zahăr vândut a
doua zi
2 * a + 130000 = 865000
2 * a = 865000 – 130000
2 * a = 735000
a = 735000 : 2
a = 367500 (kg zahăr vândut a doua zi)
367500 + 130000 = 497500 (kg zahăr vândut în prima zi)
IV 865000 kg : 2 = 432500 kg

3
 130000 kg : 2 = 65000 kg
432000 kg + 65000 kg = 497500 kg (zahăr vândut în prima zi)
497500 kg – 130000 kg = 367500 kg (zahăr vândut a doua zi)
Dacă elevii au rezolvat prin una din aceste metode, rezolvarea
este corectă şi s-a putut vedea importanţa modelului în rezolvarea de
probleme.
Tot model folosim adesea la compunerea problemelor. Modelele
pot fi sub formă de reprezentare grafică, sub formă de exerciţii sau litere.
Exemple:
1) 440804

2) 736000 + (736000 + 154000) =

3) a + a * 2 + a * 4 = 146300
în cadrul orelor de “Abilităţi practice” modelul este folosit în
majoritatea orelor. Pe baza lui se discută, se analizează, se notează
etapele de lucru, după care se realizează tema propusă. Se poate doar să
se observe tehnica de lucru “Tehnica ruperii hârtiei”, “Origami”, plierea
şi decuparea unor părţi din hârtie şi teme ca: Batistuţa, Şerveţelul, Vază
cu flori, Peisaj de primăvară şi elevii, din proprie iniţiativă, să realizeze
o lucrare deosebită. Aici îşi vor pune în aplicare imaginaţia, puterea de a
crea.
La Educaţie plastică, pentru a putea aplica tema “Contrastul
cald – rece” se va prezenta o planşă “Peisaj din natură vara”, dar într-o
zonă aproape de munte. La poalele muntelui vor fi reprezentate culori
calde (roşu, oranj, galben) prin flori, mai în apropiere, iar munţii vor fi
reprezentaţi prin culori reci (verde, albastru, violet).
În timp ce culorile calde ne arată căldură, deschidere, voioşie,
lumină, dinamism, ele apropie, măresc suprafaţa pe care o acoperă,
culorile reci sunt culorile spaţiilor imense ale universului, a întinderilor
de apă, a înserării, umbrei şi culori care întristează, depărtează obiectul
de ochiul privitorilor.
După acest model elevii vor desena planşa folosind ori culori
calde, ori culori reci, ori ambele culori în desenele lor. În evaluarea
lucrărilor obţinute de elevi li se va cere acestora să spună ce au realizat,
ce culori au folosit şi de ce le-au folosit pe acelea.
Al doilea tip de modele se referă la învăţarea prin construcţia
modelelor. În acest caz elevii primesc ca sarcină să se documenteze
asupra originalului şi să propună ei soluţii de modelare.
De exemplu, la Comunicare, pentru a analiza o propoziţie se pot
stabili anumite rubrici în tabel de către elevi, după care vor face apoi
analiza unor propoziţii şi anume:

4
 Parte de Prin ce este
Cuvântul Întrebarea
propoziţie exprimat

După modelele create de ei vor compune probleme la matematică:

Exemple:
1) I 3) (365 : 5) – (124 : 4)
II 120 5000 4)
III 300 P = 1200 m
2) (125 x 3) + (117 x 4) P =?
La Educaţie civică un grup de elevi au propus ca model un rebus:
Pământul trebuie să fie o planetă ………
A 1) Fiecare lucru are un ……;
1 2) E un lucru dar şi un bun prieten;
2 3) Să păstrăm şi să ocrotim ……;
3 4) Sunt fiinţe, dar nu sunt persoane;
4 5) Copil ca …… sunt şi eu;
5
6) Oamenii …… plantele şi animalele;
6
7
7) Animal fantastic, având şapte capete;
8
8) Oamenii sunt ……;
9 9) La Anul nou sunt multe …… şi
B obiceiuri;
Având acest model elevii pot încerca şi ei să realizeze scurte
rebusuri referitoare la modul cum ne comportăm noi în diferite situaţii.
Încă de la vârsta cea mai mică, model de comportare, de
exprimare, de păstrare a obiceiurilor, de igienă corporală, de păstrarea
curăţeniei şi efectuarea ei, pentru copii sunt părinţii, la grădiniţă, prin tot
ce face în faţa preşcolarilor, educatoarea, apoi la şcoală învăţătorul.
Învăţătorul este model pentru elevi prin modul de comportare, ţinută,
gesturi, prin modul cum îi notează, ce atitudine are cu ei în faţa
reuşitelor, s eşecurilor.
Adesea găsim în textele, compunerile lor că doresc în viitor să
devină învăţători, medici, ingineri sau muncitori – având în faţă un model
(învăţătorul sau părintele) pe care vor să-l urmeze, motivând de ce-şi
doresc această profesie sau meserie.
Valoarea formativă a modelului creşte şi mai mult dacă elevii
sunt obişnuiţi să lucreze cu diferite modele ale aceluiaşi sistem.
Fiind o metodă modernă, activă, permite elevului satisfacerea
trebuinţelor sale de activitate, de creativitate, de înţelegere a
cunoştinţelor prin el însuşi, fără să le primească de-a gata de la învăţător
sau din manuale.

5
 Concluzia este că experimentarea modelării ca metodă reuşeşte
foarte bine, dar ea necesită mare efort, muncă intensă dar şi mare
satisfacţie.

Bibliografie

1. Ion Al. Dumitru – Dezvoltarea regândirii critice şi învăţare

eficientă, Editura de Vest, 2000;
2. Ioan Bontaş – Pedagogie, Editura All, Bucureşti, 1995;
3. *** – Învăţământul primar, Nr. 1/2002, Editura
Discipol, Bucureşti, pag. 114-115.