Sunteți pe pagina 1din 2

EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI a VIII-a

Anul şcolar 2012 – 2013


Probă scrisă la Limba şi literatura română

Varianta 2
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul efectiv de lucru este de 2 ore.

Subiectul I (42 de puncte)


Citeşte, cu atenţie, textul:

Făt-Frumos se avântă pe el şi-n răstimpul câtorva gânduri fericite ajunse la castelul încolţit al
Genarului.
De astă dată Genarul e departe cale de şapte zile.
El o luă pe fată pe cal dinaintea lui. Ea-i cuprinsese gâtul cu braţele ei şi-şi ascunsese capul în sânul lui,
pe când poalele lungi ale hainei ei albe atingeau din zbor năsipul pustiei. Mergeau aşa de iute, încât i se
părea că pustiul şi valurile mărei fug, iar ei stau pe loc. Şi numai încet se auzea motanul mieunând din câte
şepte capetele.
Perdut în păduri, Genarul îşi aude calul nechezând.
– Ce e? îl întrebă.
– Făt-Frumos îţi fură fata, răspunse calul năzdrăvan.
– Putè-l-om ajunge? întrebă Genarul mirat, pentru că ştia că îl omorâse pe Făt-Frumos.
– Nu zău, răspunse calul, pentru c-a încălecat pe un frate al meu, care are şepte inimi, pe când eu n-am
decât două.
Genarul îşi înfipse pintenii adânc în coastele calului, care fugea scuturându-se... ca o vijelie. Când îl
văzu pe Făt-Frumos în pustiu, zise calului său:
– Spune frăţâne-tău să-şi arunce stăpânul în nori şi să vină la mine, că l-oi hrăni cu mez de nucă şi l-oi
adăpa cu lapte dulce.
Calul Genarului îi necheză frăţâni-său ceea ce-i spusese – dar frate-său i-o spuse lui Făt-Frumos:
– Zi frăţâni-tău, zise Făt-Frumos calului său, să-şi arunce stăpânu-n nori, şi l-oi hrăni cu jăratec şi l-oi
adăpa cu pară de foc.
Calul lui Făt-Frumos o necheză asta frăţâni-său şi acesta zvârli pe Genarul până în nori. Norii cerului
înmărmuriră şi se făcură palat sur şi frumos – iar din două gene de nouri se vedeau doi ochi albaştri ca
cerul, ce repezeau fulgere lungi. Erau ochii Genarului exilat în împărăţia aerului.
(Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1.Indică două sinonime ale cuvântului „dulce” din construcţia „lapte dulce”, precizează sensul cuvântului în
construcţia dată şi construieşte un enunţ în care cuvântul „dulce” să aibă alt sens decât cel din text. 6 puncte
2.Menţionează folosirea cratimei şi-a virgulei în enunţul: „Făt-Frumos îţi fură fata, răspunse calul
năzdrăvan”. 6 puncte
3.Transcrie, din text, un epitet, o comparaţie şi o metaforă. 6 puncte
4.Precizează modurile de expunere utilizate în fragmentul citat. 6 puncte
5.Explică, în cinci rânduri, la alegere, una dintre cele mai frumoase imagini vizuale ale textului. 6 puncte

B.
Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să argumentezi că fragmentul de text Făt-Frumos
din lacrimă de Mihai Eminescu aparţine speciei literare basm.
În redactarea compunerii, vei avea în vedere :
 să numeşti două trasături ale basmului identificate în text. 4 puncte
 să argumentezi aceste trăsături cu exemple din text. 4 puncte
 să utilizezi un conţinut adecvat tipului de text şi cerinţei formulate. 2 puncte
 să respecţi limita de spaţiu indicată. 2 puncte

Subiectul al II-lea (36 de puncte)


Citeşte cu atenţie textul următor:

Republica romană
Tradiţia spune că ultimul rege etrusc, Tarquinius Superbus, a domnit ca un tiran. Nu mai cerea sfatul
senatorilor şi împovăra cetăţenii cu asemenea corvezi, încât aceştia, conduşi de patricieni, l-au alungat şi
au refuzat să mai aleagă un alt rege. De atunci, adică din anul 509 î.H., Roma a dobândit o nouă formă de
organizare, cunoscută în istorie sub numele de „republica romană”.
Noi rânduieli politice
Locul regilor pe viaţă a fost luat de doi consuli, aleşi anual. Ei comandau armata şi împărţeau
dreptatea. Dar sentinţele lor puteau fi schimbate. Condamnaţii la moarte, de exemplu, aveau dreptul de a
face apel către adunarea poporului, care-i putea graţia.
(Istorie, Manual pentru clasa a V-a, Editura Teora, pagina 111)

A. Scrie, pe foaia de examen, răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos:

1.Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente referitoare la textul citat:
-lucrarea din care este preluat textul;
-condiţiile în care puteau scăpa de pedeapsă condamnaţii la moarte. 4 puncte
2.Precizează motivele pentru care ultimul rege etrusc a fost alungat. 4 puncte
3.Transcrie, din text, un pronume demonstrativ, o conjuncţie subordonatoare, un verb predicativ, un
substantiv propriu. 4 puncte
4.Menţionează funcţia sintactică a următoarelor cuvinte: „de consuli”, „anual”, „lor” „de a face”. 4 puncte
5.Identifică, transcrie şi precizează felul propoziţiei subordonată din fraza următoare, şi realizează
contragerea ei în parte de propoziţie corespunzătoare: „Condamnaţii la moarte, de exemplu, aveau dreptul
de a face apel către adunarea poporului, care-i putea graţia”. 4 puncte
6.Construieşte o frază alcătuită din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată predicativă
introdusă prin pronumele nehotărât „oricine”. 4 puncte

B.
Redactează o compunere de 10-15 rânduri, în care să-ţi prezinţi opinia despre importanţa cunoaşterii
istoriei de către generaţia ta.
În compunerea ta, trebuie:
-să formulezi clar şi logic argumentele care să justifice punctul de vedere exprimat; 4 puncte
-să susţii cu citate argumentele prezentate; 4 puncte
-să ai conţinutul şi stilul adecvate cerinţei date; 2 puncte
-să te încadrezi în limita de spaţiu indicată. 2 puncte

Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.


Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1p.; coerenţa textului – 2
p.; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; ortografia – 3 p.; punctuaţia
– 2 p.; aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea – 2 p.)