Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL 1
FUNDAMENTE TEORETICE ALE MANAGEMENTULUI INTR-O UNITATE
SANITARA
1
Management si legislatie sanitara
2
Management si legislatie sanitara
3
Management si legislatie sanitara
4
Management si legislatie sanitara
5
Management si legislatie sanitara
6
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 2
STRATEGIA SI MANAGEMENTUL STRATEGIC AL UNEI UNITATI SANITARE
7
Management si legislatie sanitara
8
Management si legislatie sanitara
Fundamentarea strategiei
2 Elaborarea si
3
Elaborarea implementarea strategiei de Implementarea
strategiei ansamblu a unei unitati strategiei
sanitare
9
Management si legislatie sanitara
a) Formularea misiuni
Punctul de plecare in elaborarea strategiei unei unitati sanitare trebuie sa-l
constituie definirea cat mai clara si exacta a misiunii acesteia, bazata pe explicarea
detaliata a raporturilor dintre management, salariati si context.
10
Management si legislatie sanitara
11
Management si legislatie sanitara
12
Management si legislatie sanitara
13
Management si legislatie sanitara
14
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 3
SISTEMUL DECIZIONAL IN CADRUL UNEI UNITATI SANITARE
3.1 CONCEPTUL DE DECIZIE MANAGERIALA
15
Management si legislatie sanitara
16
Management si legislatie sanitara
17
Management si legislatie sanitara
18
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 4
SISTEMUL INFORMATIONAL
4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMATIONAL
19
Management si legislatie sanitara
20
Management si legislatie sanitara
21
Management si legislatie sanitara
22
Management si legislatie sanitara
23
Management si legislatie sanitara
24
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 5
SISTEMUL ORGANIZATORIC AL UNEI UNITATI SANITARE
5.1 DEFINIREA NOTIUNILOR DE ORGANIZARE PROCESUALA SI
ORGANIZARE STRUCTURALA
25
Management si legislatie sanitara
26
Management si legislatie sanitara
27
Management si legislatie sanitara
28
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 6
MANAGERII SI LEADERSHIP
6.1 NOTIUNEA DE MANAGER, TIPURI DE MANAGERI SI STIL MANAGERIAL
29
Management si legislatie sanitara
30
Management si legislatie sanitara
31
Management si legislatie sanitara
32
Management si legislatie sanitara
33
Management si legislatie sanitara
34
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 7
METODE SI TEHNICI DE MANAGEMENT UTILIZATE IN SISTEMUL SANITAR
35
Management si legislatie sanitara
36
Management si legislatie sanitara
7.2 SEDINTA
37
Management si legislatie sanitara
38
Management si legislatie sanitara
2. “Derularea sedintei”
- imprimarea unui ritm care sa asigure incadrarea in durata stabilita,
concomitent cu atingerea scopurilor urmarite;
- sublinierea contributiilor in idei noi si solutii eficiente;
- calmarea spriritelor infierbantate, intervenind ferm si cu tact pentru a
preintampina sau elimina in faza incipienta mementele tensionate;
- interventia promta in vederea stoparii divagatiilor de la subiect.
3. “Inchiderea sedintei”
- limitarea duratei sedintei la 1-1,5 ore;
- elementele foarte importante se recomanda a fi transmise si in scris
participantilor cel tarziu in ziua urmatoare sedintei.
39
Management si legislatie sanitara
7.3 DELEGAREA
40
Management si legislatie sanitara
41
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 8
FURNIZAREA SERVICIILOR DE SANATATE IN ROMANIA
42
Management si legislatie sanitara
43
Management si legislatie sanitara
44
Management si legislatie sanitara
Spitalul general este spitalul care are organizata in structura sa minim trei
din cele patru specialitati de baza, respectiv medicina interna, pediatrie, obstretica-
ginecologie si chirurgie.
Spitalul de specialitate este spitalul care asigura asitenta medicala intr-o
singura specialitate.
Spitalul de urgenta este spitalul care dispune de o structura complexa de
specialitati dotat cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat,
avand amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de
urgenta functioneaza obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de
necesitati poate avea un serviciu mobil de urgenta-reanimare si transport
medicalizat.
Spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice este spitalul in care durata
de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei.
Spitalul public este spitalul proprietate publica a statului sau al unitatiilor
administrativ-teritoriale organizate ca institutii publice.
Spitalul privat este spitalul proprietate privata a persoanelor juridice de
drept privat.
Spitalul clinic este spitalul care are in componenta sa cel putin doua clinici
in specialitati diferite care desfasoara asistenta medicala, activitate de invatamant si
cercetare stiintifica medicala si de educatie medicala continua.
Spitalul universitar este spitalul organizat in centre universitare medicale
in structura caruia toate sectiile de specialitate sunt clinici universitare. Clinica
universitara are in structura ei una sau mai multe sectii clinice. Sectiile clinice sunt
sectiile de spital in care se desfasoara activitati de invatamant universitar.
45
Management si legislatie sanitara
46
Management si legislatie sanitara
47
Management si legislatie sanitara
48
Management si legislatie sanitara
49
Management si legislatie sanitara
FINANTAREA SPITALELOR
Spitalele functioneaza pe principiul autonomiei financiare pe baza sumelor
prevazute in contractele pentru furnizarea de servicii medicale, precum si din sume
obtinute, in conditiile legii de la persoanele fizice si juridice si isi elaboreaza, aproba
si executa bugetele proprii de venituri si cheltuieli. Contractul de furnizare de servicii
medicale al spitalului cu casa de asigurari de sanatate reprezinta sursa principala a
veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza cu consiliul de
administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii
stabiliti de contractul-cadru de furnizare de servicii medicale. Spitalele pot incheia
contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate
private.
Separat de veniturile realizate de spitale din contractele incheiate cu casa de
asigurari de sanatate, spitalele publice primesc finantare dupa cum urmeaza:
- de la bugetul de stat si bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei;
- de la bugetul consiliului judetean, pentru spitalele judetene;
- de bugetul consiliului local si al consiliului judetean pentru spitalele
locale;
- de la bugetul Ministerului de Resort, pentru spitalele cu retea
sanitara proprie.
50
Management si legislatie sanitara
51
Management si legislatie sanitara
52
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 9
FINANTAREA SECTORULUI SANATATII
53
Management si legislatie sanitara
54
Management si legislatie sanitara
55
Management si legislatie sanitara
Contractele cu bancile
Spitalele pot avea acces la credite bancare pe termen scurt fiind necesare
pentru asigurarea finantarii la timp a cheltuielii. Accesul la credite este permis pentru
completarea lipsurilor financiare temporare (incapacitati de plata), pentru o perioada
de timp variind intre o luna si trei luni, cand cheltuielile depasesc incasarile valorilor
echivalente pentru serviciile de sanatate furnizate pe durata acelei perioade.
56
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 10
ADMINISTRAREA SPITALELOR
Incepand cu anul 1998 sistemul serviciilor de sanatate din Romania s-a aflat
in plina reforma. Obiectivele strategice ale reformei au fost definite de Ministerul
Sanatatii si Familiei si includ:
- imbunatatirea starii de sanatate a populatiei din Romania;
- garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de
sanatate;
- obtinerea unui sistem de ingrijiri de sanatate mai bine calificat.
Sub incidenta noilor reglementari, spitalele sunt in masura sa-si genereze
veniturile proprii, potrivit autonomiei de care dispun. Managerii spitalului sunt
responsabili de “sanatatea financiara” a spitalelor pe care le conduc. Acestia trebuie
sa se preocupe de toate aspectele spitalelor ce afecteaza calitatea serviciilor
medicale oferite. Managerii de spitale trebuie sa creeze sau sa aprobe politicile ce
raspund principalelor probleme si necesitati legate de strategia spitalului si
obiectivele majore, mijloacele de finantare a cheltuielilor spitalului, cantitatea de
capital circulant necesara, marimea datoriilor pe care spitalul si le poate permite pe
termen scurt, mediu sau lung, numarul actiunilor de calitate si ingrijiri gratuite pe
care spitalul le poate oferi, etc.
Pentru definirea obiectivelor si selectarea strategiilor trebuie luate in
considerare urmatoarele aspecte:
a) Principiile care stau la baza contractarii serviciilor de ingijire a sanatatii;
b) Resursele umane necesare, medici si asistente medicale, in scopul
indeplinirii obligatiilor prevazute prin contractele de servicii de sanatate;
c) Asigurarea resurselor materiale;
d) Programe de imbunatatire a calitatii serviciilor medicale furnizate
persoanelor asigurate;
e) Investitiile necesare cresterii capacitatii spitalului, a numarului de paturi,
procurarea echipamentelor de inalta tehnologie, avand ca rezultat
reducerea costurilor de spitalizare.
57
Management si legislatie sanitara
58
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 11
RESURSLE UMANE IN MANAGEMENTUL SANITAR
11.1 RECRUTAREA, SELECTIA SI INCADRAREA PERSONALULUI MEDICAL
59
Management si legislatie sanitara
60
Management si legislatie sanitara
61
Management si legislatie sanitara
Prin formarea personalului sunt desemnate procesele prin care salariatii isi
insusesc intr-un cadru organizat, cunostintele, aptitudinile, deprinderile si
comportamentele necesare exercitarii unor ocupatii necesare unitatii respective.
Activitatea de formare a personalului se afla in stransa legatura cu cea de
perfectionarea a acestuia, reprezentand anamblul proceselor prin care salariatii unei
unitati sanitare isi imbogatesc, in baza frecventarii unor programe organizate special
de unitatea respectiva sau institutii de invatamant superior, cunostinte, aptitudini,
deprinderi si comportamente in domenii in care au deja o calificare de baza, in baza
realizarii la un nivel superior a obiectivelor si sarcinilor ce le revin.
Programele de formare si perfectionare, in functie de esalonarea realizarii
se impart in continue si discontinue.
Programele continue se deruleaza intr-o singura perioada, fara intreruperi,
in afara sarbatorilor legale, fiind utilizate in special pentru formarea de specialisti.
Avantajele programelor continue sunt:
- concentrarea cursantilor asupra continutului procesului de
pregatire;
- continuitatea procesului de invatare;
- favorizarea schimbului de opinii intre participanti.
Dezavantaje : - persoanele implicate in procesul de pregatire continua sunt
dislocate pentru o anumita perioada, ceea ce provoaca anumite dificultati in
realizarea obiectivelor compartimentelor implicate.
62
Management si legislatie sanitara
63
Management si legislatie sanitara
64
Management si legislatie sanitara
65
Management si legislatie sanitara
66
Management si legislatie sanitara
67
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 12
PROCESUL DE PREGATIRE PRIVIND EXERCITAREA PROFESIEI DE
ASISTENT MEDICAL SI AL PROFESIEI DE MOASA IN ROMANIA
68
Management si legislatie sanitara
69
Management si legislatie sanitara
70
Management si legislatie sanitara
71
Management si legislatie sanitara
72
Management si legislatie sanitara
73
Management si legislatie sanitara
74
Management si legislatie sanitara
75
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 13
76
Management si legislatie sanitara
77
Management si legislatie sanitara
78
Management si legislatie sanitara
79
Management si legislatie sanitara
80
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 14
DIRECŢII DE REFORMA A SISTEMULUI SANITAR ROMANESC
81
Management si legislatie sanitara
82
Management si legislatie sanitara
83
Management si legislatie sanitara
84
Management si legislatie sanitara
85
Management si legislatie sanitara
86
Management si legislatie sanitara
87
Management si legislatie sanitara
88
Management si legislatie sanitara
89
Management si legislatie sanitara
90
Management si legislatie sanitara
91
Management si legislatie sanitara
92
Management si legislatie sanitara
93
Management si legislatie sanitara
94
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 15
ASISTENTA DE SANATATE PUBLICA IN ROMANIA
95
Management si legislatie sanitara
96
Management si legislatie sanitara
97
Management si legislatie sanitara
98
Management si legislatie sanitara
99
Management si legislatie sanitara
100
Management si legislatie sanitara
101
Management si legislatie sanitara
102
Management si legislatie sanitara
103
Management si legislatie sanitara
104
Management si legislatie sanitara
105
Management si legislatie sanitara
Contributia angajatilor
Contributia angajatorilor
persoanelor
fizice sau juridice
Contributii la fondul
asigurarilor sociale
Subventii de la bugetul de de sanatate
stat
Donatii
Sponsorizari
Dobanzi
106
Management si legislatie sanitara
107
Management si legislatie sanitara
Calitatea de asigurat:
Calitatea de asigurat a salariatiilor se dobandeste in ziua incheierii contractului
individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata durata acestuia. Persoanele
care nu sunt salariate dobandesc calitatea de asigurat din ziua in care s-a achitat
contributia.
Are calitatea de asigurat fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de
sanatate, persoana aflata in una din urmatoarele situatii:
- satisface serviciul militar in termen
- se afla in concediu medical, concediu pentru sarcina si lauzie, concediu
medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 6 ani.
- executa o pedeapsa privata de libertate sau arest preventiv
- apartine unei familii care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr.
67/1995 privind ajutorul social.
Calitatea de asigurat si drepturile de asigurare inceteaza o data cu pierderea
cetateniei sau a dreptului de resedinta in tara. In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a
contributiilor datorate fondurilor de asigurari sociale de sanatate, CNAS, prin organismele
sale, va proceda la aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor
cuvenite bugetului asigurarilor sociale de sanatate.
108
Management si legislatie sanitara
109
Management si legislatie sanitara
110
Management si legislatie sanitara
111
Management si legislatie sanitara
112
Management si legislatie sanitara
113
Management si legislatie sanitara
114
Management si legislatie sanitara
115
Management si legislatie sanitara
116
Management si legislatie sanitara
117
Management si legislatie sanitara
118
Management si legislatie sanitara
119
Management si legislatie sanitara
120
Management si legislatie sanitara
121
Management si legislatie sanitara
122
Management si legislatie sanitara
123
Management si legislatie sanitara
124
Management si legislatie sanitara
125
Management si legislatie sanitara
126
Management si legislatie sanitara
127
Management si legislatie sanitara
128
Management si legislatie sanitara
129
Management si legislatie sanitara
130
Management si legislatie sanitara
131
Management si legislatie sanitara
f) alte atribuţii date în competenta prin lege sau prin prezentul statut.
132
Management si legislatie sanitara
133
Management si legislatie sanitara
134
Management si legislatie sanitara
135
Management si legislatie sanitara
136
Management si legislatie sanitara
137
Management si legislatie sanitara
138
Management si legislatie sanitara
139
Management si legislatie sanitara
140
Management si legislatie sanitara
contribuţie personală;
e) prin preţ de referinţă prevăzut în lista de materiale sanitare şi de
dispozitive medicale.
Modalitatea de decontare a serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor
sanitare şi dispozitivelor medicale se stabileşte prin contractul-cadru. Decontarea
serviciilor medicale se face în baza contractelor încheiate între casele de asigurări şi
furnizorii de servicii medicale, indiferent de casa de asigurări la care s-a virat contribuţia
asiguratului, pe baza documentelor justificative stabilite prin contractul-cadru.
141
Management si legislatie sanitara
142
Management si legislatie sanitara
C. Arbitrajul
CNAS împreună cu CMR şi OAMR organizează Comisia centrală de arbitraj care
soluţionează litigiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări. Comisia
centrală de arbitraj este formată din 4 arbitri, dintre care 2 delegaţi numiţi de către CNAS
şi câte un delegat numit de CMR şi OAMR. Preşedintele Comisiei centrale de arbitraj
trebuie sa fie un arbitru acceptat de părţi. Arbitrii pot fi medici, jurişti sau economişti,
acreditaţi şi înregistraţi de Ministerul Sănătăţii şi Familiei. Regulamentul de activitate al
arbitrilor se elaborează de către CNAS, împreună cu CMR şi OAMR, şi se avizează de
către Ministerul Justiţiei.
Hotărârile Comisiei centrale de arbitraj sunt obligatorii pentru toate părţile ale
căror litigii se soluţionează de către aceasta şi se completează în mod corespunzător cu
prevederile Codului de procedură civilă.
Legislaţia in vigoare prevede si cuantumul explicit al amenzilor ce sancţionează
diversele contravenţii. Cuantumul amenzilor ste cuprins in intervalul 5.00 lei si 50.000.
143
Management si legislatie sanitara
144
Management si legislatie sanitara
145
Management si legislatie sanitara
146
Management si legislatie sanitara
147
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 17
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI MEDICILOR DIN
ROMANIA
148
Management si legislatie sanitara
Colegiul Medicilor din Romania- este format din toti medicii inscrisi in
colegiile teritoriale. Colegiul Medicilor din Romania are personalitate juridica,
patrimoniu si buget proriu.
Organele de conducere, la nivel national sunt:
- adunarea generala nationala;
- consiliul national;
- biroul executiv;
- presedintele.
149
Management si legislatie sanitara
150
Management si legislatie sanitara
151
Management si legislatie sanitara
152
Management si legislatie sanitara
153
Management si legislatie sanitara
154
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 18
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA COLEGIULUI FARMACISTILOR DIN
ROMANIA
155
Management si legislatie sanitara
156
Management si legislatie sanitara
157
Management si legislatie sanitara
158
Management si legislatie sanitara
159
Management si legislatie sanitara
c) vot de blam;
d) suspendarea calitatii de membru al colegiului Farmacistilor din
Romania pe o perioada nedeterminata, de la o luna la un an.
Retragerea calitatii de membru al Colegiului Farmacistilor din
Romania opereaza de drept pe durata stabilita de instanta de
judecata prin hotarare definitiva a instantei judecatoresti, cu privire
la interzicerea exercitarii profesiei.
160
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 19
ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA ORDINULUI ASISTENTILOR MEDICALI SI
MOASELOR DIN ROMANIA
b) Atributiile generale:
- colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea normelor
specifice si a reglementarilor privind profesiile de asistent medical
si moasa, asigurand aplicarea lor;
- promoveaza drepturile si interesele profesionale ale membrilor sai,
apara onoarea, libertatea si independenta profesionala a
asistentilor medicali si moaselor in exercitarea profesiei;
- supravegheaza respectarea standardelor de calitate a activitatilor
de asistent medical si moasa;
161
Management si legislatie sanitara
162
Management si legislatie sanitara
163
Management si legislatie sanitara
164
Management si legislatie sanitara
Raspunderea disciplinara:
- membrii “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania”
care incalca normele de exercitare a profesiei si nu respecta Codul
de etica si deontologie al asistentilor medicali si al moasei din
Romania raspund disciplinar, in functie de gravitatea abaterii si li se
va aplica una din urmatoarele sanctiuni: mustrare, avertizment,
suspendarea temporara a calitatii de membru, retragerea calitatii
de membru al “Ordinului Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania”;
- raspunderea disciplinara a membrilor “Ordinului Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania” nu exclude raspunderea civila,
contraventionala si penala.
165
Management si legislatie sanitara
166
Management si legislatie sanitara
167
Management si legislatie sanitara
168
Management si legislatie sanitara
CAPITOLUL 20
CONCLUZII
Sistemul serviciilor de sanatate din Romania aflat in plina reforma din anul
1989 are ca obiective strategice imbunatatirea starii de sanatate a populatiei,
garantarea accesului echitabil la serviciile sistemului de ingrijiri de sanatate si
asigurarea unui sistem de ingrijiri mai bine calificat.
Pe parcursul derularii reformei s-a actionat pe linia reorganizarii si
eficientizarii activitatii spitalicesti, revigorarii asistentei primare prin medicii de
familie, reorganizarii ambulatoriului de specialitate si armonizarea legislatiei cu cea a
Uniunii Europene.
In contextul reformei se impune clarificarea rolurilor si responsabilitatilor
principalilor actori din sectorul sanitar, profesionalizarea personalului de conducere,
constituind o etapa importanta a reformei. Managerii spitalelor trebuie sa se
preocupe permanent de toate aspectele ce afecteaza acordarea serviciilor de ingrijiri
de sanatate precum si de sanatatea financiara a spitalelor. Managerii de spitale
stabilesc procedurile corecte pentru monitorizarea performantelor stabilite pe baza
politicilor de functionare si dezvoltare. Monitorizarea activitatii implica stabilirea unui
flux informational operational, ce va semnala permanent modul in care se realizeaza
obiectivele politicilor de functionare si au de asemenea responsabilitati referitoare la
crearea si monitorizarea politicilor financiare. Responsabilitatile specifice includ
stabilirea bugetelor precum si colectarea si evaluarea informatiilor financiare si
statistice.
Managerii de servicii de sanatate trebuie instruiti privind mediul spitalicesc si
functionarea in cadrul acestuia. Asistentul medical, membru al echipei de ingrijire
poate fi de asemenea si membru al corpului managerial al unitatii sanitare in care isi
desfasoara activitatea, ca asistent sef de sectie sau director nursing.
Analizand situatia actuala a sistemului sanitar romanesc precum si evolutia
acestuia,se impune ca Romania sa-si identifice permanent nevoile reale de servicii
medicale sis a elaboreze programe de actiune bazate pe resursele disponibile,
169
Management si legislatie sanitara
170
Management si legislatie sanitara
171
Management si legislatie sanitara
BIBLIOGRAFIE
172
Management si legislatie sanitara
173