PRINCIPATUL (1541-1683)

In prima jumatate a secolului al XVI lea, dupa cucerirea Belgrafului de catre

turci (1521) si victoria acestora impotriva ungurilor la Mohacs (1526), statul
ungar si a incetat activitatea.
Partea mijlocie a Ungariei impreuna cu fosta capitala Buda a fost transformata in
pasalac turcesc, iar partea de apus a intrat sub stapanirea lui Ferdinand, fratele
lui Carol Quintul. Dupa ce Ungaria a fost desfiintata, Transilvania a trebuit sa
accepte dominatia otomana, impartasind soarta celor doua Tari Romane
extracarpatice.
Viata economica si sociala
Epica principatului transilvanean dependent de Poarta se caracterizeaza pe plan
economic prin cresterea producției de marfuri si prin utilizarea muncii salariate,
iar pe de alta parte prin goana dupa zile de munca, robota ramanand astfel
predominanta fata de darea in bani.
Iobagia inregistreaza o noua faza, nu numai ca se extinde teritorial-geografic, ci
se consolideaza.
Taranimea, care alcatuia cea mai mare parte a popoulatiei Principatului, era
totodata principala categorie sociala contribuabila la sustinerea statului si a
obligatiilor solicitate de poarta otomana.
Unitatea economica de baza continua si in epica principatului sa fie reprezentata
de gispodaria taraneasca. Din gospodqria iobageasca o parte a productiei era
trecuta in contul obligatiilor fata de stapanul de pamant, diinuandu-se mult din
ceea ce ramanea in beneficiul sau.
Cresterea animalelor continua sa ramana ramura anexa cea mai strans legata de
agricultura, fiund o indeletnicire economica a locuitorulor din Transilvania.
Pastoritul in celelalte tari romane constituia un fapt important pentru legaturile
economice si comerciale dintre provinciile romanesti.
Mineritul constituia un monopol principal di importanta dursa de venituri
pentru stat.
Comertul Transilvaniei se orienteaza acum mai mult spre sud si rasarit, vizand
in noul context politic, Imperiul Otoman. Drept consecinta, rolul oraselor
transilavanene situate pe drumurile comerciale caree legau cele trei tari romane
creste.
Institutii centrale si locale
Principele era ales de Dieta si confirmat de sultan. Prerogativele principelui
cuprindeau toate compartimentele vietii de stat: executiv, judecatoresc,
legislativ, financiar, militar, politica externa, bisericesc etc. Ascesta isi exervita
atributiile cu ajutorul unui Consiliu princiar.
In chestiuni executive, principele are puteri depline. Isi numeste Consiliul
princiar, generalul suprem, desemneaza presedintele Tablei princiare, marele
vistiernic, numeste comitii in fruntea comitatelor, confirma juzii alesi in
scaunele sasesti si secuiesti.
Eate judwcatorul suprem. Poate amnistia sau gratia si poate de asemenea comuta
pedepsele.
Are initiative legislative prin intermediul propunerilor pe care le inainteaza
adunarii starilor.
In domeniul financiar are dreptul de a dispune de dari, de venituri din dijme, din
domeniile fiscale etc
Principele este conducatorul suprem al armatei

Locul vechii cancelatii voievodale este luat de Cancelaria princiara. Pentru

chestiuni juridice s a constituit , ca instanta suoerioara de judecata, Tabla
princiara.
Consiliul princiar este un organism prin mijlocirea caruia cele trei natiuni
privilegiate au incercat sa influenteze si chiar sa controleze politica princiara.
Cancelaria princiara a fost una din cele mai importante institutii centrale, prin
intermediul careia principele a condus tara.
Adunarea de stari a fist unstitutia reprezentativa a celor trei natiuni pribilegiate
(nobilii, sasii si secuii) si patru religii recepte (catolica, calvina, luterana si
unitariana).
Dregatorii de curte au avut un rol important la curtea principelui, undeplinind
slujbe publice.
Tabla princiara era instanta suoerioara ce judeca in apel pricinile inaintate.

Organizarea judecatoreasca
Prerogativa suprema in materie judecatoreasca revine pricipelui.
La nivel de comitate, scaunele secuiesti, scaunele si districtele sasesti existau
instante proprii de judecata.

Organizarea fiscala
Unul din principalele venituri ale principatului era fosrmat din datile adunate de
la supusi. Toate veniturile, contributiile, taxele, reveneau principelui pentru
acoperirea nevoilor tarii.
Alaturi de darea pentru Poarta sau darea obisuita si-au facut locul si o serie de
alte dari numite taxe suplimentare, care sunt impuse pe intreg teritoriul fara
distinctii in functie de privilegii sau scutiri.
Alaturi de darile obisnuite si cele suplimentare, o sursa importanta de venit
pentru fisc u format o dijmele.

Organizarea militara
Principele era comandantul suprem al armatei.
Alaturi de acesta functiona generalul suprem al armatei, numit de multe ori si
capitan suprem, al doilea comandant militar dupa principe.
Comoinenta esentiala a oastei princiare o reprezenta garda sau oastea personala
a principelui si avea in timp de pace un efectiv de 1000 de persoane.
Armata era structurata pe trei compartimente dpdv al provenientei.

Organizarwa administrativ teritoriala

Impartirwa administrativa a principatului in comitate, scaune secuiesti si sasesri,
districte romanesti si sasesti nu a suferit modificari esentiale fata de perioada
anterioara.
Comitatele nobiliare vor continua s formeze principala forma de organizare
administrativa condusa de nobilimea privilegiata.
In fruntea orasului se afla un jude primar ales anual. Era ajutat in conducere dd
un numar de jurati numiti si senatori, de obicei in nr de 12, l care se adauga
adunarwa celor 100 de barbati.
Organizarea bisericii
Catolicismul a reprezentat, oana la Reforma, religia privilegiata, ataat prin
caravterul sau de religie oficiala, cat si prin imensele sale bunuri.
Cauzele polituce au jucat un rol insemnat si au asigurat successul Reformei,
constituiraea principatului echivaland, printre altele, cu vointa Starilor de a se
emancipa se sub absolutismul regal si constrangerile ierarhiei catolice.
Astfel, s a ajuns la cele 4 religii recepte. Era inaugurat un regim de larga
toleranta intre aceste religii,in timp ce locuitorii cei mai numerosi ai tarii,
romanii, cu religia lor ortodoxa, ramaneau exclusi de la acest regim si
prejudixiati in statutul lor politic.
Religia ortodoxa a continuat sa fie socotita schismatica. Acum, totusi se
inregistreaza constituirea ierarhiei acesteia. Astfel s a constituit Mitropolia
Balgraadului si cele doua episcopii din cadrul acesteia: Prislopului si respectiv
Vadului.