ELABORAT DE:

SC PROJECT MANAGEMENT SOLUTIONS SRL

Cod Caen: 7022 – Activitati de consultanță pentru
afaceri și management
Sediul social: Constanta, Bd. Tomis, nr. 227, Bl. TS
13A, sc. A, et. 1, ap. 7, Constanta 900.653
Număr de ordine în Registrul Comerţului:
J13/1981/2001;
Cod Unic de Înregistrare: RO14299248; rata schimb ECB - 4.4235 ron/ euro din 14.07.2015
Calin Roxana mail: office@pms.ro; 14.07.2015

PLAN DE AFACERI*
,, DEZVOLTAREA EXPLOATATIEI AGRICOLE SCHRODER ANDREEA – MERAL I.I.
COMUNA TARGUSOR, JUDETUL CONSTANTA ”

I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

 Denumirea/ Forma juridica a solicitantului : SCHRODER ANDREEA – MERAL I.I. – Intreprindere individuala

 Date de identificare ale acestuia

Cod Unic de Înregistrare: RO32056212

Număr de ordine în Registrul Comerţului: F13/1069/24.07.2013
Sediul social: Comuna Mihail Kogalniceanu, Sat Mihail Kogalniceanu, Str. Tudor Vladimirescu, Bloc R, Sc.A, Etaj
4, Ap.13, Judetul Constanta
Sediu secundar/ Punct de lucru: Comuna Targusor, Sat Targusor, Judetul Constanta, mai precis in extravilanul
localitatii Targusor, Sola 91, Parcela A 500/3

 Obiectul de activitate - SCHRODER ANDREEA – MERAL Intreprindere Individuala are ca obiect principal de
activitate conform Cod CAEN inregistrat la ONRC - cod CAEN 0111 – „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor
leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase”.
1
  Responsabil legal:

Exploatatia agricola Schroder Andreea-Meral I.I. este administrata de catre Schroder Andreea-Meral, intreprinzator titular
al intreprinderii individuale, cu domiciliul in Constanta, Str Adamclisi, Nr. 3, Bl. P3, Sc.A, Et. 9, Ap.56, Judetul Constanta,
identificata prin CI seria KZ nr 268773, CNP 2840330134228, eliberata de SPCLEP Constanta la data de 30.03.2015.
Sediul social al exploatatiei agricole Schroder Andreea-Meral I.I. este inregistrat in localitatea Mihail Kogalniceanu, Str.
Tudor Vladimirescu, Bloc R, Sc.A, Etaj 4, Ap.13, Judetul Constanta potrivit certificatului de inregistrare emis de Oficiul National
al Registrului Comertului in data de 25.07.2013. In luna februarie 2015, Schroder Andreea-Meral I.I. declara un al doilea sediu,
care functioneaza ca sediu secundar, respectiv punct de lucru pentru activitatea declarata si incadrata in clasa CAEN: 0111 –
„Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producatoare de seminte oleaginoase”, in Comuna
Targusor, Sat Targusor, Jud Constanta, teren arabil, aflat in extravilanul localitatii Targusor, Sola 91, Parcela A500/3.
Schroder Andreea-Meral a absolvit Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universitatii ”Ovidius” Constanta, avand
diploma de economist colegiu în domeniul Economie, specializarea Economia Comertului. Schroder Andreea-Meral nu este in
prezent încadrata într‐o activitate salarizată, singura sursa de venit fiind veniturile inregistrate in urma activitilor agricole
prestate in cadrul exploatatiei sale.
Schroder Andreea-Meral este tanar fermier, cu varsta de pana la 40 ani, ce detine competente si calificari profesionale
adecvate sectorului agricol, aspect fundamentat in baza certificatului de calificare Seria J. nr.00108227 din data de 29.06.2015
emis de Camera Agricola Judeteana Constanta, ce atesta faptul ca SCHRODER ANDREEA MERAL a absolvit cursul de
calificare de 360 ore, acreditat de ANC, obtinand calificarea de Lucrator in Cultura Plantelor.

 Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare) – dupa caz.

SC PROJECT MANAGEMENT SOLUTIONS SRL

Cod Caen: 7022 – Activitati de consultanță pentru afaceri și management
Sediul social: Constanta, Bd. Tomis, nr. 227, Bl. TS 13A, sc. A, et. 1, ap. 7, Constanta 900.653
Număr de ordine în Registrul Comerţului: J13/1981/2001;
Cod Unic de Înregistrare: RO14299248;
2
 Telefon: (0241) 619.581; Fax: (0241) 616.808; E-mail: office@pms.ro;
II. DESCRIEREA SITUATIEI CURENTE

Istoricul activitatii

Provenind dintr-o familie de agricultori, Schroder Andreea-Meral se inregistreaza pentru prima dată ca tanar fermier, pe
persoana fizica, la Registrul Fermierilor cu numarul de identificare RO004367444 / 10.05.2012.
In anul 2013, Schroder Andreea-Meral devine intreprinzatorul titular al Intreprinderii individuale Schroder Andreea-Meral, aspect
fundamentat in baza Nr. de ordine inscris in Certificatul de inregistrare emis de Oficiul Registrului Comertului:
F13/1069/24.07.2013
Conform certificatului privind inscrierea in Registrul Fermierilor, eliberat de Agenţia de Plati si Interventie pentru Agricultura,
Centrul Judetean Constanta, Schroder Andreea-Meral I.I.. este inregistrata cu numarul unic de identificare RO006208468 /
20.11.2013 cu o suprafaţa arendata de 30,91 ha teren agricol in localitatea Targusor, Judetul Constanta.
Schroder Andreea-Meral I.I figureaza cu o suprafaţa arendata de 30,91 ha, teren arabil situat in extravilanul comunei Targusor,
Jud. Constanta, arendat pe o perioada de minim 10 ani, divizat astfel:
Conform tabelului centralizator al contractelor de arendă incheiate, autentificate si inregistrate la Consiliul Local Targusor :
- 8,31 ha conform Contractului de arendă nr. 6251/ 22.07.2015, divizate in 2 parcele: parcela A78/8 cu suprafaţa de 3,14 ha,
teren arabil şi parcela A76/4 cu suprafaţa de 5,17 ha, teren arabil.
- 7,70 ha conform Contractului de arendă nr. 6252/ 22.07.2015, identificat prin parcela A500/3, in sola 91,
- 2,40 ha conform Contractului de arendă nr. 6252/ 22.07.2015, identificat prin parcela A872/16, in sola 148
respectiv :
-12,50 ha conform Contract de schimb incheiat in data de 23.07.2015, intre Schroder Andreea Meral I.I. si SC GRAIN SISTEM
SERVICE SRL cu privire la schimbul de terenuri agricole, mai precis: SC Grain Sistem Service SRL cedeaza spre folosinta
catre Schroder Andreea Meral I.I. suprafata de 12,50 ha teren arabil in sola A830/1/1 din localitatea Targusor, Judetul
Constanta; iar Schroder Andreea Meral I.I. cedeaza in schimb catre SC Grain Sistem Service SRL suprafata de 12,50 ha teren
arabil divizat in 2,5 ha in sola A9/14, respectiv 10 ha in sola A2/8 conform contractelor de arendă incheiate, autentificate si
inregistrate la Consiliul Local Silistea.

3
Un element extrem de important din activitatea solicitantului, din perioada de maximum 24 de luni de pana la momentul
depunerii cererii de finantare, il constituie dobandirea autorizatiei Nr. CTE 92A00, emisa de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale prin Inspectia Nationala Pentru Calitatea Semintelor si Materialului Saditor Constanta, care atesta faptul ca Schroder
Andreea Meral I.I. este autorizata ca operator economic in vederea producerii de samanta si material saditor din specia plante
furajere. Aceasta autorizatie a fost obtinuta in baza unui Certificat de Atestare nr. 2003/20.07.2015 privind desfasurarea
activitatii de producere a semintelor si a materialului saditor din categoria plante furajere. In conformitate cu normele INCS,
Schroder Andreea Meral I.I. poate dobandi competenta si experienta necesara desfasurarii activitatii de producere seminte/
material saditor, doar prin angajarea unui inginer agronom, in cazul de fata, in persoana d-nei Nastase Cristina, domiciliata in
Sat Targusor, Str. Constantei, Nr.129, Judetul Constanta. Aceasta va asigura pe o perioada nedeterminata managementul
tehnologic corect al exploatatiei agricole, fundamentat pe considerente agrotehnice şi fitotehnice de specialitate. Asadar
tehnologiile performante folosite vor conduce la obtinerea unor seminte de calitate, la randamente sporite, in conditii de
eficienta si productivitate a muncii.
In vederea accesarii sprijinului financiar nerambursabil prin Programul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 finanțat de
Uniunea Europeana si Guvernul Romaniei prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala, Sub-Masura 6.1 – Sprijin
pentru instalarea tinerilor fermieri, Schroder Andreea-Meral a efectuat urmatorii pasi:
 S-a autorizat ca Intreprindere Individuala in data de 24.07.2013 conform certificatului de inregistrare de la Oficiul Registrului
Comertului Constanta, cu obiect de activitate in domeniul – „Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a
plantelor producatoare de seminte oleaginoase”- cod CAEN 0111 si s-a instalat ca sef unic de exploatatie in cadrul
exploatatiei agricole Schroder Andreea-Meral I.I. , ideplinind astfel conditiile unui tanar fermier, in conformitate cu art.2 din
R(UE) nr. 1305/2013.
 Exploatatia agricola Schroder Andreea-Meral I.I. a fost inregistrata in Registrul Unic de Identificare – APIA , in Registrul
agricol
 Exploatatia agricola Schroder Andreea-Meral I.I. are o dimensiune economica de 42.220,65 S.O., aspect ce atesta faptul ca
se incadreaza in conditiile minime obligatorii pentru acordarea sprijinului, exploatatia agricola fiind cuprinsa intre 30.000 S.O.
si 50.000 S.O, ceea ce justifica faptul ca sprijinul public nerambursabil acordat poate fi de 50.000 de euro.

4
- Schroder Andreea-Meral este tanar fermier, cu varsta de pana la 40 ani, ce detine competente si calificari profesionale
adecvate sectorului agricol, conform certificatului de calificare Seria J. nr.00108227 din data de 29.06.2015 emis de Camera
Agricola Judeteana Constanta, ce atesta faptul ca SCHRODER ANDREEA MERAL a absolvit un curs de calificare de 360
ore, acreditat ANC si a obtinut calificarea de Lucrator in Cultura Plantelor.
- In vederea intocmirii planului de afaceri Schroder Andreea-Meral a contractat serviciile unei firme de consultanta
- In ceea ce priveste locul de munca, Schroder Andreea-Meral nu este in prezent încadrata într‐o activitate salarizată, singura
sursa de venit fiind veniturile inregistrate in urma activitilor agricole prestate in cadrul exploatatiei sale. Tinand cont de acest
aspect beneficiarul gestioneaza eficient intreaga exploatatie agricola, ocupandu-se in mod exclusiv de activtatile agricole din
cadrul exploatatiei sale.

Situatia curenta a exploatatiei

 Dimensiunea exploatatiei agricole Schroder Andreea-Meral I.I. masurata in coeficienti productie standard (S.O.) de la anul
0: 42.220,65 S.O.
 Sediul social al exploatatiei agricole Schroder Andreea-Meral I.I. este inregistrat in localitatea Mihail Kogalniceanu, Str.
Tudor Vladimirescu, Bloc R, Sc.A, Etaj 4, Ap.13, Judetul Constanta potrivit certificatului de inregistrare emis de Oficiul
National al Registrului Comertului in data de 25.07.2013. Sediul social este pozitionat in zona limitrofa a Unitatii
administrative teritoriale în care Schroder Andreea-Meral isi desfasoara activitatea agricola propriu-zisa la punctul de lucru,
mai precis pe un teren agricol in suprafata de 30,91 ha in localitatea Targusor, Judetul Constanta. In prezent, in procent de
32% din suprafata totala a exploatatiei vizate pentru sprijin predomina cultura de lucerna, iar in procent de 68% din
suprafata totala a exploatatiei vizate pentru sprijin cultura de floarea soarelui, conform inregistrarilor APIA. Potrivit studiului
ICPA anexat la Ghidul Solicitantului, comuna Targusor se incadreaza in categoria zonelor cu un potential agricol mediu, la
cultura de lucerna si floarea soarelui.

 Prin implementarea acestui proiect Schroder Andreea-Meral I.I. urmareste producerea de lucerna samanta si material
saditor. Pe baza acestui deziderat va produce in procent de 100% samanta autohtona certificata atat pentru consum
propriu cat si spre comercializare– soiul lucerna samanta MIHAELA, inregistrata in 2009, conform Catalogului oficial al
soiurilor de plante de cultură din România/ Institutul de Stat pentru Testarea și Inregistrarea Soiurilor (ISTIS). In ceea ce
priveste lista de soiuri autohtone pentru cultura mare (grau, porumb, rapita, orz si floarea soarelui), Schroder Andreea-
Meral I.I. isi asuma angajamentul ca prin implementarea proiectului sa foloseasca samanta authtona certificata conform
Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultură din România/ Institutul de Stat pentru Testarea și Inregistrarea Soiurilor
(ISTIS).

5
 Exploatatia agricola Schroder Andreea-Meral I.I.recurge la tehnici moderne care contribuie la menţinerea ecosistemelor
şi la reducerea poluării. Loturile semincere sunt exploatate prin respectarea unui echilibru superior în sistemul sol-plantă--
cicluri naturale de dezvoltare, contribuind astfel la dezvoltarea durabila a regiunii si protejarea mediului inconjurator.
Lucrarile agricole aferente culturii de grau, porumb, orz, rapita, floarea soarelui se desfasoara in conformitate cu cerintele
de protectie a mediului, conform legislatiei in vigoare pentru siguranta alimentara. Schroder Andreea-Meral I.I. isi
desfasoara activitatea agricola cu utilaje si echipamente agricole moderne, conforme cu standardele Uniunii Europene.
Utilaje precum: tractoare agricole, pluguri reversibile, grapa cu discuri, combinatoare cu motoare moderne care reduc
emisiile dăunătoare cu efect de seră sunt inchiriate de la PFA Toma Mariana, aspect fundamentat in baza contractului de
prestari servicii nr. 2/01.10.2014. Schroder Andreea-Meral in cadrul exploatatiei sale asigura respectarea cerintelor
fitosanitare, prin folosirea corespunzatoare a produselor fitosanitare astfel incat sa nu afecteze structura solului. De
asemenea Schroder Andreea-Meral asigura combaterea eroziunii solului prin reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de
seră printr- o mai bună gestionare a deşeurilor rezultate din activitatea de producţie.

 Bazele de productie ale solicitantului

Nr Localitate/ Suprafata agricola totala Din care:

Crt. Judet
in folosinta in Arabil Pajisti si Sere si Pomi Vii Alte
(arenda/concesiune) proprietate Pasuni solarii categorii
1. Sat Targusor 30,91 ha 30,91 ha
Com. Targusor
Jud. Constanta
TOTAL 30,91 ha 30,91 ha

CALCULUL VALORII PRODUCTIEI STANDARD (SO)

Se va calcula totalul SO-urilor, rezultat din cumularea productiei vegetale si/sau zootehnice pentru anul 0, conform sectiunii specifice din
Cererea de finantare.
Structura culturilor/ Dimensiunea exploatatiei
productiei zootehnice (SO) in anul 0
Sector vegetal 42,220.65 S.O.
Floarea soarelui 10,483.65S.O
Samanta de lucerna 31.737,00 S.O
Sector animal 0,00
TOTAL 42,220.65 S.O.

6
 Calculul valorii sprijinului pornind de la dimensiunea economica a exploatatiilor agricole.
Total SO:
Nr./ Dimensiunea economica a Dimensiunea exploatatiei in anul 0 Valoarea sprijinului
crt exploatatiei conform Cererii de Finantare nerambursabil
1 12.000 S.O. - 29.999 S.O. - 40.000 de euro
2 30.000 S.O. - 50.000 S.O. 42,220.65 S.O. 50.000 de euro

Toate costurile vor fi exprimate in lei.

1 Euro = 4.4235 lei

Bazele de productie ale solicitantului

Terenuri agricole (ha) in anul 0
Nr Localitate/ Suprafata agricola totala Din care:
Crt. Judet
in folosinta in Arabil Pajisti si Sere si Pomi Vii Alte
(arenda/concesiune) proprietate Pasuni solarii categorii
1. Sat Targusor 30,91 ha 30,91 ha
Com. Targusor
Jud. Constanta
TOTAL 30,91 ha 30,91 ha

Animale, pasari si familii de albine in anul 0

Nr Localitate/ Nr. animale detinute in proprietate Pasari Familii de
Crt Judet Nr. albine
Alte Nr.
Cabaline Bovine Ovine Caprine Porcine specii
1. - - - - - - - - -
..... - - - - - - - - -
TOTAL - - - - - - - -

7
Dotările fermei în anul 0
Exploatatia agricola Schroder Andreea-Meral I.I. nu detine in proprietate masini sau utilaje agricole, ci are contracte de
colaborare cu diversi prestatori de servicii agricole. De asemenea nu detine cladiri, adăposturi sau grajduri in cadrul fermei ci
are contract de inchiriere cu dl. Nicolae Ion, domiciliat in Comuna Targusor, Sat Targusor, Str. Constantei, Nr. 22, Jud.
Constanta pentru o magazie de depozitare productie de seminte, conform contract de inchiriere nr. 2/20.07.2015. Spatiu de
depozitare este in suprafata de 87 mp, cu o capacitate de 70 tone.

Nr Detaliere Suprafata Capacitate Modalitate

Crt Numar (mp) de
dobandire
I. Cladiri pentru productia vegetala
1. Magazie cereale 1 87mp 70 tone inchiriere
2. Remiza utilaje - - - -
..... - - - -
II. Cladiri pentru productia zootehnica - - -
1. Grajduri - - - -
2. Saivane - - - -
3. Padocuri - - - -
..... - - - -
III. Alte cladiri (cu exceptia celor de locuit) - - -
1. Cladiri administrative - - - -
..... - - - -
IV. Masini si utilaje agricole - - -
1. Tractoare - - - -
2. Combine - - - -
3. Semanatoare - - - -
.... - - - -

III. OBIECTIVELE SI DETALIEREA INVESTITIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

8
Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea competitivitatii Intreprinderii individuale Schroder Andreea Meral prin
utilizarea eficienta a factorilor de productie in vederea obtinerii unui randament ridicat de productie in urma lucrarilor agricole
desfasurate pentru infiintarea si intretinerea loturilor semincere de lucerna si a culturilor de camp precum grau, porumb,
rapita,orz,floarea soarelui.
Acest obiectiv va fi atins prin infiintarea unei culturii semincere de lucerna pe o suprafata de 12 ha in anul 2 de implementare,
plecand de la 10 ha teren agricol in Anul 0 si prin intretinerea celorlalte culturi de camp precum: grau, porumb, orz, rapita,
floarea soarelui, in vederea realizarii fluxului tehnologic in bune conditii. Aceste aspecte vor conduce in mod direct la cresterea
competitivitatii intreprinderii individuale Schroder Andreea-Meral ca urmare a atingerii unei performante generale reflectata prin
urmatorii factori:
- Obtinerea unei productii cat mai ridicate: lucerna samanta – 3.000 kg/ha, grau- 4.000kg/ha, porumb – 5.000 kg/ha si orz -
4.000 kg/ha, rapita - 2.000 kg/ha, floarea soarelui - 2.000 kg/ha
- Creşterea veniturilor exploatatiei agricole prin sporirea randamentului de productie, o data cu obtinerea unor seminte cu
valoare adaugata mare si calitativ superioare, ca urmare a investitiilor ce urmeaza a fi realizate: masina de tratat seminte si
selector seminte.
- Schroder Andreea Meral I.I. este producator de samanta lucerna autohtona certificata, motiv pentru care competitivitatea
intreprinderii sale se reflecta in mare parte prin semintele de buna calitate produse, de aceea prin implementarea acestui
proiect se urmareste achizitionarea unui selector de seminte care are rolul de a separa dupa greutate specifica si dimensiuni
orice categorie de seminte, precum si achizitionarea unei masini de tratat seminte destinate tratarii umede a semintelor
diferitelor tipuri de culturi cu solutii lichide ori praf, in vederea cresterea productivitatii exploatatiei agricole prin prin sporirea
randamentului de productie, o data cu obtinerea unor produse cu valoare adaugata mare si calitativ superioare

Proiectul propus de Schroder Andreea Meral Intreprindere Individuala va conduce la indeplinirea urmatoarelor obiective
specifice:
 Producerea de samanta autohtona certificata de lucerna prin introducerea si dezvoltarea de tehnologii si procedee noi de
intretinere a culturii agricole prin contractarea serviciilor unui inginer agronom cu experienta in vederea ajustarii nivelului si
calitatii productiei la cerintele pietei, cu scopul obtinerii de produse de calitate, la randamente sporite, in conditii de
productivitate ridicata a muncii.
 Adaptarea exploatatiei agricole Schroder Andreea Meral I.I. la standardele comunitare va fi posibila prin respectarea fluxului
tehnologic propus prin proiect, in conformitate cu legislatia in vigoare pentru domeniul sanitar-veterinar, sanitar si de mediu.
In etapa de infiintare a culturilor propuse prin proiect, vor fi respectate toate fazele fluxului tehnologic, astfel: Efectuarea
lucrarilor agricole in perioadele optime prevazute de normele in vigoare, previne degradarea solului si asigura mentinerea
starii de fertilitate a acestuia; precum si optimizarea gamei de ingrasaminte, erbicide, pesticide si substante de tratament,
prin selectarea acelor produse care asigura complementaritatea cu elementele nutritive din sol.

Dintre principalele masuri care se vor lua pentru cresterea veniturilor exploatatiei se numara :
9
1. Achizitia de teren in suprafata de 1,5 ha va conduce la suplimentarea veniturilor exploatatiei prin sporirea considerabila a
productiei de lucerna samanta autohtona certificata la hectar.
2. Cresterea productivitatii de samanta certificata prin achizitia unor utilaje agricole moderne care permit desfasurarea
activitatilor de selectare si tratare a semintelor, in conditii optime, in vederea sporirii randamentului de productie prin reducerea
cu aproape 80% a timpului de lucru precum si eliminarea pierderilor datorate erorilor umane. Aceste utilaje au rolul de a creste
veniturile exploatatiei in conditii de eficienta economica, competitivitate, si performanta in lucrările agricole pe care le
desfasoara, motiv pentru care rolul lor este de a asigura un spor de productie ridicat, care sa acopere costurile de exploatare in
vederea asigurarii de profit.
3. In vederea imbunatatirii tehnologiei de productie samanta certificata de lucerna, cu scopul obtinerii unui randament sporit,
Schroder Andreea Meral I.I. va angaja un inginer agronom pentru o perioada nedeterminata, pentru ca managementul
tehnologic al exploatatiei agricole sa fie fundamentat pe considerente agrotehnice si fitotehnice de specialitate. Obtinerea unor
seminte cu insusiri calitative superioare este conditionata de fundamentarea stiintifica a activitatii unui tehnolog care consta pe
de o parte in cunosterea bazelor teoretice ale geneticii, iar pe de alta parte in cunoasterea aprofundata a metodelor practice
propriu-zise de înfiintare, întretinere si recoltare a loturilor semincere de lucerna samanta.
4. Pentru stocarea productiei de samanta de lucerna obtinute Schroder Andreea Meral va construi un spatiu de depozitare cu
toate dotarile necesare conform normelor INCS, pe suprafata de 50 mp, cu o capacitate de stocare de 40 tone in vederea
stocarii productiei obtinute de samanta de lucerna. In anul 1 de la semnarea contractului de finantare isi propune ca spatiul de
depozitare sa fie deja functional, cu toate dotarile necesare conform normelor INCS. Asadar aceasta masura va conduce la
suplimentarea veniturilor exploatatiei prin eliminarea cheltuielilor de inchiriere a spatiului de depozitare din anul 0.
Masurile prevazute in programul de investitii vor face posibila obtinerea unor seminte autohtone certificate cu indici de calitate
superiori, astfel incat Intreprinderea Individuala Schroder Andreea Meral sa devina competitiva pe piața semintelor atat la nivel
local cât si la nivel national.

Modalitati de gestionare a planului de afaceri in vederea indeplinirii obiectivelor minime obligatorii solicitate :

 In vederea gestionarii eficiente a planului de afaceri, Schroder Andreea Meral I.I. in maximum 9 luni de la data semnarii
contractului de finantare isi va stabili sediul social, domiciliul si locul de munca in acceasi UAT in care isi defasoara
activitatea agricola, respectiv in localitatea Targusor, Judetul Constanta, mai precis in luna 1 de semnarea contractului.
 Schroder Andreea Meral I.I va demara implementarea planului de afaceri in termen de cel mult 9 luni de la semnarea
contractului, mai precis in luna 1 de semnarea contractului.
 Schroder Andreea Meral I.I isi va asuma obligatiile privind justificarea cresterii performantelor economice ale exploatatiei
prin Indeplinirea obiectivului de comercializare a productiei proprii in procent de minimum 20% din valoarea primei transe
de plata demonstrata prin documente justificative, in conformitate cu legislatia in vigoare,
 In vederea gestionarii eficiente a exploatatiei agricole, Schroder Andreea Meral isi asuma angajamentul de a efectua
cursuri de formare profesionala, altele decat cele obligatorii, acreditate ANC, in maxim 33 luni de la semnarea
contractului, respectiv in luna 12 de la semnarea contractului.

10
  Schroder Andreea Meral I.I isi va asuma obligatia ca in termen de maxim 18 luni de la data incheierii instalarii sa devina
fermier activ.
 Durata de implementare a planului de afaceri va fi de 24 de luni.

Alte obiective propuse de solicitant prin planul de afaceri

 Plan de management

Imbunatatirea managementului exploatatiei agricole Schroder Andreea Meral I.I. se va face prin participarea la cursuri de
formare profesionala / instruire in domeniul vizat pentru sprijin altele decat cele obligatorii. Tinand cont de faptul ca Schroder
Andreea Meral este absolventa a cursurilor minime obligatorii de 130 ore – Nivel 1 de calificare profesionala in domeniul
agricol, conform certificatului de calificare Seria J. nr.00108227 din data de 29.06.2015 emis de Camera Agricola Judeteana
Constanta, ce atesta faptul ca SCHRODER ANDREEA MERAL a absolvit cursul de calificare de 360 ore, acreditat de ANC,
obtinand calificarea de Lucrator in Cultura Plantelor. in vederea imbunatatirii managementului exploatatiei agricole Schroder
Andreea Meral isi asuma angajamentul de a urma pe parcursul implementarii proiectului si alte cursuri de instruire si de formare
profesionala cu aplicabilitate in managementul exploatatiei sale precum:
1. Managementul exploatatiei agricole
2. Agricultură ecologică
3. Protectia mediului
4. Tehnician in lucrari de intretinere a loturilor semincere

 Adaptarea la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene

Investitiile ce urmeaza a fi executate prin implementarea acestui proiect respecta standardele de mediu, standardele sanitare
sanitar-veterinare, si fitosanitare ale Uniunii Europene. Achizitiile ce urmeaza a fi efectuate sunt strict necesare pentru
asigurarea unei rentabilitati crescute in exploatare cu reducerea la minim a poluarii prin utilizarea unor masini si utilaje agricole
cu parametrii de functionare performanti, care nu produc emisii sau scurgeri poluante de combustibil care ar putea afecta aerul,
solul sau apa, fiind asigurata in acest fel protejarea mediului inconjurator prin prevenirea si controlul integrat al poluarii,
respectiv reducerea emisiilor in aer, apa si sol. De asemenea, in cazul in care se executa un tratament chimic asupra culturilor
agricole, iar in zona exista apicultori cu stupii lor, potrivit normelor si reglementarilor in vigoare acestia vor fi informati din timp
pentru a evacua zona, astfel incat albinele sa nu fie in pericol.
Prin implementarea acestui proiect Schroder Andreea Meral I.I. urmareste imbunatatirea planului de management al
exploatatiei sale prin creşterea randamentului producţiei agricole.

11
TABEL OBIECTIVE 4.4235
Nr.crt Obiectiv propus Valoarea estimata Echivalent in LEI la Specificatii (dupa
in Euro cursul Euro** caz)
1 Productie estimata 85.020,91 euro 376.090 lei NU este cazul
2. Productie estimata a fi vanduta* pana la 84.920,91 euro 375.647,65 lei NU este cazul
acordarea transei a doua
3 Amenajare platforma gunoi - - NU este cazul
4 Amenajare spatiu depozitare seminte 5000 euro 22.117,50 lei NU este cazul
lucerna
5 Achizitie utilaje 10.050 euro 44.456,175 NU este cazul
6 Achizitie material saditor pomicol***/ 10.000 euro 44235 lei NU este cazul
viticol etc. – mai precis seminte pentru
cultura mare
7 Material saditor si samanta autohtona 792 euro 3503,41 lei
certificata pentru lucerna
8 Achizitie de animale - - NU este cazul
9 Achizitie teren 5000 euro 22.117,50 lei NU este cazul
10 Pregatire profesionala in domeniu**** 226 euro 1000 lei NU este cazul
11 Prestari servici agricole 6988 euro 30911,42 NU este cazul

* Care trebuie sa fie in procent de minim 20% din valoarea primei transe acordata
** Cursul Euro - Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborarii planului de afaceri publicat pe
pagina web a Bancii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.
***Dobandirea competentelor profesionale adecvate intr-o perioada de gratie de maximum 33 de luni de la data semnarii contractului de finantare si
obligativitatea prezentarii dovezii indeplinirii acestora, pana la depunerea celei de a doua transe de plata.

Din punct de vedere al oportunitatii si necesitatii investitiei se disting urmatoarele aspecte relevante ce privesc nivelul pietei de
desfacere, al fortei de munca, al conditiilor pedo-climatice precum si al economiei locale.
La nivelul pietei de desfacere s-a inregistrat in ultimii ani o crestere a consumului de seminte certificate autohtone in detrimentul
celor necertificate, provenite din import; asadar cererea pentru soiuri certificate autohtone este mai ridicata decat oferta.
La nivelul fortei de munca: Proiectul identifica oportunitati in ceea ce priveste cresterea gradului de ocupare a fortei de munca in
zona rurala.
La nivelul conditiilor de sol si clima: conditiile pedo-climaterice din zona localitatii Targusor sunt favorabile lucrarilor agricole.
Realizarea proiectului permite valorificarea optima a potentialului agricol al zonei, proiectul fiind in acord cu potentialul agricol al
zonei in care va fi implementat, conform " Studiului privind zonarea potentialului agricol " , in conformitate cu studiul ICPA ,
comuna Targusor, Jud. Constanta se incadreaza la potential mediu pentru cultura de lucerna. Localizarea exploatatiei agricole
intr-o zona cu soluri fertile justifica efectuarea investitiilor in vederea obtinerii unui spor cantitativ si calitativ al productiei de
12
samanta certificata autohtona de lucerna. La nivel national exista un numar foarte mic de producatori de material saditor si
seminte de plante furajere, motiv pentru care investitia este necesara si oportuna.
Privind toate acestea se poate concluziona faptul ca realizarea proiectului va insemna pentru Schroder Andreea Meral
Intreprindere Individuala, valorificarea unui intreg sir de oportunitati de ordin economic si social, cu efecte favorabile in
dezvoltarea economiei locale (vor fi stimulati astfel furnizorii locali de input-uri, servicii, etc.), vor creste de asemenea si
veniturile la bugetul local. Asadar, realizarea proiectului permite valorificarea optima a potentialului agricol al zonei.

TABEL ACŢIUNI
Pentru atingerea obiectivelor se detaliază actiunile dupa cum urmeaza:

Detalierea acţiunilor necesare Suprafata/Numar/Capacitate Valoare Valoare (Euro)

pentru atingerea obiectivelor (lei)
Teren An1 1,5 ha 22.117,50 lei 5000 euro
Plantatii - - -
Animale - - -
Utilaje gricole moderne care permit 2 44.456,175 10.050 euro
desfasurarea activitatilor de selectare
si tratare a semintelor, in conditii
optime: selector si masina de tratat
samanta
Cladiri/adaposturi – investitie in 50 mp 22.117,50 lei 5000 euro
constructia de magazie – spatiu de
depozitare productie de seminte
Material saditor si samanta 100 kg floare 44235 lei 10.000 euro
autohtona certificata pentru cultura 100 porumb
mare (grau, porumb, orz, rapita, 100 kg rapita
floarea soarelui) 6 tone grau
6 tone orz
Material saditor si samanta 80 kg 3503,41 lei 792 euro
autohtona certificata pentru lucerna
An 4
Cheltuieli Prestari servici agricole Pentru loturile semincere : 30911,42 lei
arat, discuit ,fertilizat, 6988 euro
combinator, semant,erbicidat,
prasit, cosit, recoltat,
Pentru cultura mare : Pentru
loturile semincere : arat,
13
 dsucit ,fertilizat, combinator,
semant, erbicidat, prasit,
recoltat,
Pregatire profesionala in 1-2 1000 lei 226 euro
domeniu****
Total 168.340,716 lei 38.056 euro

ATENŢIE!
Sprijinul va fi utilizat pentru realizarea planului de afaceri şi activitatea economică desfăşurată de beneficiar.

Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru valorificarea

produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului.

Agricultura este un sector dinamic in Romania, care a cunoscut în ultimii ani o evoluţie ascendentă, atât în sectorul vegetal cât
şi în sectorul animalier. Furnizorii de materii prime asigură întreprinderii resursele necesare producţiei, constând din seminţe,
îngrăşăminte, fungicide, insecticide, erbicide, combustibili, uleiuri şi piese de schimb. Selecţia furnizorilor pentru a obţine
produse de cea mai bună calitate şi la cele mai atractive preţuri se va face în functie de reputatia si competenta in domeniu,
amplasarea in teritoriu, punctualitatea livrarilor, desfacerea unei game diversificate de produse si nu in ultimul rand de
respectarea graficului de livrare.
Preţurile pentru materii prime, materiale şi servicii sunt preţurile ce se operează în prezent în regiunea Sud-Est, iar preţurile
utilizate pentru orizontul de timp prognozat reprezintă proiecţia acestora pentru libera competiţie din cadrul UE.
Furnizorii de materii prime, materiale, servicii agreaţi de Schroder Andreea-Meral I.I vor fi selectaţi după o atentă analiză a
ofertei existente pe piaţa regiunii Sud-Est, folosind drept criterii de selecţie principale, preţul de vânzare, calitatea bunurilor şi
serviciilor.
Solicitantul activează pe o piaţă extrem de diversificată din punct de vedere cantitativ, calitativ si sortimental, ca urmare a
cresterii ofertei interne si externe in sectorul agricol.

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Produse/ Cantitate Valoare % din
Nr.crt materii prime/materiale servicii oferite aproximativa aproximativa total
auxiliare/ (Lei) achizitii
1 SC SARA TOM COMPANY SRL Seminte 180 Kg 18.000 lei 75%
Ingrasaminte 6 tone 15.000 lei
Pesticide 80 l 20.000 lei
14
 2 SC ZOELEN SRL Motorina Euro 5 3000 l 18000 lei 25%

Piata tinta va fi formata din consumatori in cea mai mare proportie din mediul urban, dar si populatia de la sate este vizata, mai
precis cea interesata in special de achizitia de seminte certificate de lucerna, de inalta calitate. Zona geografica vizata pentru
desfacerea produselor o reprezinta judetul Constanta si localitatile limitrofe. SC SARA TOM COMPANY SRL functioneaza ca
furnizor cat si client dupa cum urmeaza:

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si adresa) Valoare(Lei) % din vanzari
1 SC SARA TOM COMPANY SRL 75.000 lei 100

Analiza concurentei.
Tinand cont de faptul ca pe piata locala nu mai exista un alt producator autorizat de samanta de lucerna autohtona certificata,
putem spune faptul ca Schroder Andreea Meral I.I. nu se confrunta cu concurenta, deoarece aceasta nu exista.
Pe termen lung, vizand patrunderea si pe alte piete geografice, concurenta va deveni intensa, iar in acest context Schroder
Andreea Meral I.I. isi va asigura o baza de clienti solida prin calitatea produselor sale, in urma experientei capatatate de-a-
lungul timpului. O oferta de calitate atrage clienti stabili care la randul lor vor atrage clienti noi prin recomandari. In acelasi timp,
faptul ca pe pietele mai mari concurenta este mai intensa nu reprezinta neaparat un impediment, tinand cont ca cererea de
seminte certificate pe piata este mai ridicata in raport cu oferta.

Strategia de piata aplicata de catre Schroder Andreea-Meral I.I. pentru valorificarea produselor obtinute prin implementarea
proiectului este orientata cu predilectie spre cresterea competitivitatii productiei sale de seminte certificate de lucerna, sub un
raport pret-calitate foarte bun, determinat de cresterea eficientei prin reducerea costurilor. Se doreste ca prin implementarea
acestui proiect sa se aduca un plus de valoare Intreprinderii Individuale Schroder Andreea-Meral prin cresterea randamentului
de productie la hectar conform prevederilor standardelor de calitate si comercializare.
Strategia de piata care va fi aplicata vizeaza: Produsul – oferirea unor seminte certificate de lucerna, de o calitate superioara in
raport cu concurenta. Schroder Andreea-Meral I.I isi propune sa ofere o calitate constanta astfel incat prin seriozitate si
respectarea obligatiilor contractuale sa isi asigure o clientela fidela, persoane fizice si juridice. Atat in cazul persoanelor fizice,
cat si juridice, recomandarile venite din partea unor clienti multumiti influenteaza semnificativ alegerea furnizorului si conduce la
atragerea clientilor noi. In acelasi timp, este valabila si reciproca – un client nemultumit se va plange la cel putin inca 10
persoane, indepartandu-le definitiv de respectivul producator.

15
Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea si tehnologia aplicata in cadrul proiectului

Fluxul tehnologic aplicat in cadrul proiectului implica urmatoarele:

auxiliare

Materie Flux tehnologic (lucrari agricole)

Prima

Consumabil Recolta
e
bruta

Prod. Secundar

Produs Transport / separare / conditionare

final

Deseuri

Intrări de flux:
Materie primă: sămânţă.
Materiale auxiliare: îngrăşăminte, insecticide/erbicide/fungicide.
Consumabile: combustibil, piese de schimb.
Ieşiri din flux:
Produs final: cantitatea de seminţe uniforme calitativ (recolta neta de lucerna de samanta).
Deşeuri: resturi vegetale.
Principalele lucrări agricole sunt:
Pregatirea terenului pentru insamantare: presupune in principal efectuarea araturii de toamna, discuit + grapat sau
pregatit cu combinatorul;

16
 Fertilizarea cu ingrasaminte chimice a culturilor este o veriga importanta pentru obtinerea unor productii ridicate. Pentru
realizarea unei reusite in efectuarea acestei lucrari trebuie sa se tina seama de: nivelul productiei stabilite, planta
premergatoare, epoca de aplicare, felul ingrasamintelor folosite, doza de aplicare la unitatea de suprafata, etc. Se pot folosi
pentru fertilizare atat ingrasamintele chimice complexe, cat si ingrasamintele chimice pe baza de azot.

Erbicidarea culturilor se executa in functie de tehnologia fiecarei culturi, de starea terenului, gradul de imburuienare, etc.
Aceasta lucrare se executa in functie de erbicidul folosit, p.p.i. (pre planting incorporated) inainte de semanat, preemergent,
dupa insamantare si postemergent, in functie de starea de imburuienare a culturilor, pe parcursul vegetatiei;

Tratamentul semintelor contra bolilor si daunatorilor: la culturile ce se insamanteaza in toamna (grau si rapita) sau la cele
de primavara (porumb, etc) exista un complex de agenti patogeni care, prin atacul lor, uneori chiar inainte de rasarire, pot
determina mari pierderi de productie si chiar pot compromite culturile. De asemenea, trebuie acordata o atentie deosebita
protejarii culturilor impotriva agentilor patogeni care se transmit prin sol si samanta;

Semanatul culturilor;

Lucrarile de intretinere a culturilor – vizeaza in principal: tratamente contra bolilor si daunatorilor, erbicidarea, intretinerea
culturilor prasitoare prin prasile mecanice sau manuale, etc;

Recoltarea culturilor - O atentie deosebita se acorda de catre intreprindere respectarii perioadei optime de executare a
lucrarilor de mai sus precum si cresterii permanente a gradului de mecanizare care sa asigure o calitate deosebita a acestor
operatiuni.

Tehnologia culturii de lucerna

Rotatia culturii
In cazul semanatului in perioada vara-toamna cele mai bune premergatoare sunt culturile care elibereaza terenul pana la
sfarsitul lunii iunie cum sunt cerealele de toamna (grau, orz, secara), cartoful timpuriu.
Lucerna semanata primavara poate fi cultivata ata dupa cerealele de toamna si primavara cat si dupa unele prasitoare –
porumb, floarea-soarelui. De asemenea se recomanda semanatul lucernei dupa ea insasi timp de o perioada de 4-6 ani Acest
interval de timp se datoreaza fenomenului de “oboseala solului”.
Lucerna este considerate o buna planta postmergatoare pentru majoritatea culturilor anuale datorita proprietatilor sale de
structurare a solului, prin dezvoltarea microorganismelor simbionte de fixare a azotului atmospheric.

17
Lucrarile solului
Nivelarea se executa vara sau toamna, dupa o prelucrare a solului, in prealabil cu grapa de discuri. Aceasta lucrare se
efectueaza de regula la 3-4 ani, cu 2-3 saptamani inainte de pregatirea patului germinativ. In cazul unui sol bulgaros se
foloseste combinatorul. Adancimea de arat este de 23-25 cm si calendaristic se executa pana la 25 octombrie pentru lucerna
semanata primavara si 1 august pentru lucerna semanata la inceputul verii. Pentru a se asigura o buna rasarire a lucernei se
recomnada efectuarea tavalugirii terenului inainte de semanat, de regula cu tavalugul inelar.

Samanta si semanatul
Primavara, la semanat, se impune tratarea semintei cu produsele avizate pentru prevenirea atacului daunatorilor de sol.
Pregatirea patului germinativ se executa cu combinatorul, la adancimea de semanat, realizata in preajma semanatului; in
tehnologia intensiva se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu tavalugul.
Primavara se seamana in prima jumatate a lunii martie in sudul tarii sau la sfarsitul lunii martie in celelalte zone de cultura.
Semanatul la sfarsitul verii - inceputul toamnei este conditionat de asigurarea umiditatii necesare pentru rasarire in intervalul 25
august - 10 septembrie si mai devreme cu 10–15 zile in zonele colinare.
Un semanat eficient respecta urmatoarele conditii :
Norma de samanta este de 20–22 kg/ha in cultura pura si 16–18 kg/ha in cultura asociata: lucerna + 6 kg/ha golomat + 3 kg/ha
raigras hibrid, Adancinmea de semanat: 2–3 cm, Distanta intre randuri: 12-13 cm.
Samanta de lucerna germineaza la temperaturi de peste 1 0C si pentru a rasari sunt necesare 13-15 0C. Perioada optima de
semanat este primavara devreme, cand temperatura solului la adancimea de semanat este de 4-5 0C, iar umiditatea de
minimum 2,5 ori mai mare decat apa higroscopica. Cand semanatul se face cu 15-20 de zile dupa epoca optima, productia pe
parcursul ciclului de cultura (3-4 ani), scade cu 7-8 t/ha substanta uscata. Nici semanatul prea de timpuriu nu este indicat, solul
fiind insuficient zvantat la suprafata, cand incorporarea semintei se face la adancimi inegale iar unele din seminte raman la
suprafata. Lucerna se poate semana si la sfarsitul verii-inceputul toamnei, in conditii de irigare, cand de la semanat pana la
intrarea in iarna insumeaza 800-1100 0C. Semanatul se face cu semanatorile pentru cereale paioase, la 12,5 cm intre randuri,
utilizand o cantitate de samanta de 20-22 kg/ha, in functie de calitatea patului germinativ, umiditatea solului si insusirile
semintelor, pentru a se realiza 1000 seminte germinabile la m 2. Adancimea optima de semanat este de 2-3 cm pe cernoziomuri,
soluri brune si de 3-4 cm pe soluri usoare.

Fertilizarea
Se folosesc ingrasaminte complexe, administrate la semanat. Lucerna reactioneaza moderat la aplicarea ingrasamintelor, desi
consumul de elemente nutritiv este destul de mare.
Fertilizarea de baza cu azot se recomanda a fi facuta cu ½ din doza sub forma amidica (uree) sau sub forma amoniacala
(complexe) iar restul se aplica cu ocazia lucrarilor de intreţinere.
Fosforul se aplica sub forma de complexe bogate in fosfor de tipul 22-22-0, 23-23-0, 13-32-0, 9-24-24 sub aratura sau la
pregatit teren prin incorporare cu discul.

18
Combaterea chimica a buruienilor, bolilor si daunatorilor
Combaterea buruienilor din culturile de lucerna se poate executa in trei moduri : masuri preventive , lucrari agrotehnice si
tehnologice si prin metode chimice.
In procesul producerii de seminte de lucerna se vor elimina impurificarile biologice si mecanice , mai ales in perioada de
recoltare a semincerilor.
Lucrarile agrotehnice trebuie sa respecte adancimea de arat corespunzatoare normelor si mai ales intoarcerea
corespunzatoare a brazdei, prin care semintele de buruieni sunt incorporate la adancimi mai mari unde posibilitatea rasaririi lor
este scazuta. Coasa de curatire este indicata numai in anul I si se face la imbobocitul lucernei, cand buruienile nu au format
inca seminte, la 10-15 cm de la sol, manual sau cu cositori mecanice.
Combaterea buruienilor pe cale chimica s-a dovedit a fi metoda cea mai eficace deoarece da randament rapid in urma
erbicidarii solului. .

Irigarea lucernei – constituie o masura tehnologica ce conduce la cresterea insemnata a productiei de seminte de lucerna,
precum si de lucerne-furaj deoarece lucerna este o mare consumatoare de apa. Apa de irigare este valorificata eficient de catre
lucerna, cu 1mm producanduse 16-18 kg substanta uscata in anul I si 21-23 kg. in anii urmatori de vegetatie. Se apreciaza ca
la lucerna plafonul umiditatii la care se intervine prin irigare variaza in functie de tipul de sol si conditiile climatice ale zonei, fiind
cuprins intre 60-80% din capacitatea de camp. In anii cu ierni sarace in precipitatii se recomanda o udare la inceputul lui aprilie
cu 500-600 m3/ha. In timpul vegetatiei, normele de udare nu trebuie sa depaseasca 600-700 m3/ha pe solurile permeabile si
500 m3/ha pe cele mai putine permeabile. In cazul semanatului lucernei la sfarsitul verii-inceputul toamnei, iar solul este slab
aprovizionat cu apa, se impune o udare de rasarire, cu o norma de 300-350 m3/ha.

Recoltarea
Inaltimea optima de recoltare a lucernei este de 4-6 cm de la sol, iar ultima cosire se efectueaza la 7-8 cm. In anul I de
vegetatie toate coasele se recolteaza in intervalul cuprins intre inceputul si mijlocul fazei de inflorire. In anii urmatori de
vegetatie coasa I se recolteaza la sfarsitul imbobocirii, iar coasele urmatoare la intervale de 32-35 de zile. Ultima coasa, in toti
anii de vegetatie, se recolteaza in prima jumatate a lunii octombrie. La amestecuri, incepand din anul II de vegetatie, coasa I se
recolteaza in faza de burduf a gramineei, iar coasele urmatoare la intervale de 32–35 de zile.
Epoca de recoltare este factorul care influenteaza atat nivelul si calitatea recoltei, cat si longevitatea lucernei.In anul I de
vegetatie lucerna se recolteaza in intervalul cuprins intre inceputul si mijlocul fazei de inflorire, ceea ce permite dezvoltarea
normala a radacinilor si acumularea unor cantitati mari de substante de rezerva.
Perioada de recoltare in anul I influenteaza productia anilor urmatori si durata de folosire a lucernierei. In anul II de vegetatie si
in urmatorii, lucerna se recolteaza pe parcursul fazei de imbobocire si inflorirea a 20-25% din plante.

PARTICULARITATILE PRODUCERII DE SAMANTA

DE LUCERNA

19
Tehnologia producerii de samanta de lucerna se aplica tinand cont de urmatoarele particularitati:

Alegerea terenului:

Pentru loturile semincere destinate producerii de samanta din toate categoriile biologice se aleg sole plane sau in pante
usoare,neerodate, cu fertilitate ridicata,curate de buruieni,ferite de inundatii si pe cat posibil,in conditii de irigare.
Zonarea ecologica a diverselor specii de plante furajere vizeaza alegerea speciilor celor mai potrivite pentru fiecare zona
ecologica si amplasarea acestora intr-o succesiune care sa conduca la obtinerea de productii optime pentru fiecare cultura in
parte, dar si pe ansamblul sortimentului de culturi.
Zonare loturilor semincere este prima masura care trebuie bine inteleasa si aplicata. In timp ce lucerna pentru furaj se poate
cultiva in toate judetele tarii (cu exceptia solurilor acide neamendate), lucerna pentru samanta necesita o zonare stricta.
Cele mai favorabile conditii pentru producerea semintelor de lucerna, se intrunesc in zonele secetoase, acolo unde exista
posibilitatea de a iriga o data, cel mult de doua ori in sezonul de vegetatie, in cazul in care este un an foarte secetos. Fara
irigare, productia de samanta poate fi variabila, in functie de aprovizionarea cu apa provenita doar din precipitatii.
Cerinta majora este ca la rasarire (anul I) sau la pornirea in vegetatie (anii II-IV), sa fie suficiente precipitatii, iar in perioada de
inflorire sa fie seceta. Asta deoarece excesul de apa in timpul infloririi determina caderea plantelor si proliferarea, elemente care
reduc productia de seminte. In cocluzie, se pot gandi sa produca seminte de lucerna numai fermierii din Baragan, mai ales din
partea estica, din Dobrogea si din sudul Olteniei. Ei ar putea aproviziona intreaga tara cu seminte si pot nazui chiar la export.

Polenizarea este hotaratoare in producerea semintelor de lucerna, motiv pentru care amplasarea lotului semincer trebuie sa se
faca in cadrul unor zone optime, mai precis in vecinatatea unor izlazuri, liziere forestiere, vii, plantatii pomicole, zone unde se
cuibaresc albinele salbatice polenizatoare.
Izolarea
Pentru evitarea oricaror impurificari biologice,ca urmare a incurcisarilor libere intre diferite soiuri de lucerna sau alte tipuri de
plante furajere,dar mai ales pentru evitarea amestecurilor mecanice,este obligatoriu asigurarea unor spatii de izolare.
In tara noasta exista o gama diversificata de soiuri romanesti de seminte de lucerna, unele mai precoce, altele mai tardive,
create din material initial local sau cultivate in tara noastra de peste doua sute de ani. Soiuri romanesti precum – Alina, Aurora,
Catinca, Mihaela si Madalina sunt cele mai rezistente la boli criptogamice, la seceta si la ger, cu un potential de productie de cel
putin 4-5 ani, bine adaptate climatului din Romania. Nu recomand cultivarea soiurilor provenite din alte zone geografice.
In cazul de fata, fermierul SCHRODER ANDREEA – MERAL este autorizata ca si producator de samanta romaneasca de
lucerna – respectiv soiul Mihaela, inregistrat in 2009, conform Catalogului oficial al soiurilor de plante de cultura din Romania.

Rotatia culturii
In tehnologia traditionala, cand lucerna samanta se produce in anii II-IV de vegetatie, potentialul maxim de inflorire a lucernei se
realizeaza la coasa I; in acelasi timp insa la coasa I, plantele prezinta un numar mare de lastari generativi, care fiind alimentati

20
abundent cu zaharuri reducatoare cresc luxuriant si in conditii favorabile de umiditate in urma caderii plantelor se produce
fenomenul de proliferare si diminuarea drastica a productiei de samanta.
In tehnologia intensiva samanta de lucerna se produce in exclusivitate, in anul I, la coasa I, cand proliferarea lastarilor nu se
produce si, in consecinta, productia de samanta este mare. In aceste conditii daca coasa I se recolteaza pentru furaj, la coasa
II-a nivelul productiei de samanta este mai mic cu 50-55%. Totusi, sunt ani, in zonele din sudul tarii, in care pe parcursul lunilor
mai si iunie (in perioada infloritului) cad precipitatii mai mari de 250 mm (cum s-a intamplat in anii 1991 si 2005); in aceste
conditii coasa I se va recolta pentru furaj la inceputul decadei a doua a lunii iunie, urmand ca samanta sa se produca la coasa a
II-a.
Sub aspectul calitatii semintei sunt diferente mari intre cele doua tehnologii de cultura; in tehnologia traditionala, proportia de
seminte galbene variaza intre 50 si 60%, in timp ce ponderea de participare a semintelor brune, din productia totala este
cuprinsa intre 40 si 50%. In tehnologia intensiva de cultura, care ofera conditii mult mai favorabile pentru polenizare si formarea
semintei, proportia semintelor galbene la recoltare este de 90-93%, iar semintele brune reprezinta 7-10%. in acelasi timp, in
tehnologia traditionala, MMB este de 1,4-1,7 g, iar in tehnologia intensiva de 1,9-2,2 g.
In scopul prevenirii impurificarilor determinate de cresterea samulastrei,a raspandirii bolilor si daunatorilor specifice culturilor de
lucerna,va trebui ca loturile semincere de lucerna sa se incadreze intr-o rotatie a culturilor, care sa permita mentinerea lotul
semincer cel mult 5 ani. In anul 4 trebuie sa se improspateze cultura.

Lucrarile solului,fertilizarea,pregatirea semintei,distanta intre randuri,norma de samanta,adancimea de semanat sunt

aspecte extrem de importante pentru cultura lucernei de samanta.
Varianta optima la pregatirea patului germinativ a loturilor semincere de lucerna samanta este utilizarea tavalugului inelar
inainte de semanat si a tavalugului neted dupa semanat, respectiv folosirea tavalugului inelar inainte si dupa semanat la
sparceta. Utilizarea tǎvǎlugului la pregǎtirea patului germinativ aduce sporuri semnificative de productie de samanta.

Modul de semanat
Pentru un semanat reusit este necesara pregatirea corespunzatoare a terenului, precum fertilizarea si combaterea buruienilor.
Pentru evitarea distrugerii culturii prin treceri repetate cu mijloace mecanice terestre in cursul perioadei de vegetatie,in vederea
efectuarii diferitelor lucrari prevazute in tehnologia de producere a semintelor(fertilizari faziale,erbicidare tratamente pentru
combaterea bolilor si daunatorilor,a purificarii biologice), se recomanda ca loturile semincere pentru producerea de samanta
superelita si elita sa fie semanate la o distanta de 50cm intre randuri, prin suspendarea a 2-3 tuburi la semanatoare.
Important este sa se tina cont de faptul ca perioada optima de semanat este primavara devreme, imediat ce se poate iesi la
camp pentru pregatirea terenului. In functie de conditiile de irigare, lotul semincer poate fi semanat spre sfarsitul lunii august,
inceputul lunii septembrie, urmand sa produca samanta in anul urmator la prima coasa.
Distanta intre randuri este de 50 cm, cu norma de 200-250 seminte germinabile la mp (4-5 kg/ha). Este bine ca pe urmele rotilor
de tractor, distanta dintre randuri sa fie de 70 cm, pentru a usura prasitul mecanic si tratamentele.
Lotul semanat primavara se coseste in anul I de vegetatie tarziu, la infloritul deplin, pentru a da plantelor posibilitatea de a se
inradacina bine. Cositul repetat, din pacate practicat pentru asa-zisa combatere a buruienilor, nu da ragaz plantelor sa se
21
inradacineze bine si, ca urmare, nu pot rezista 4-5 ani. Samanta se poate produce incepand din primul an de vegetatie, la a
doua coasa, in functie de conditiile climatologice.

Combaterea buruienilor,bolilor si daunatorilor - se face dupa recomandarile specifice plantelor furajere,cu precizarea ca
pentru loturilor semincere aceste lucrari vor fi aplicate cu prioritate,respectand momentele,substantele si dozele optime.
Este obligatoriu sa se realizeze minim doua tratamente cu orice insecticid, la inceputul imbobociri si la sfarsitul infloririi, pentru a
combate potentialii daunatorii care pot ataca florile lucernei.

Purificarea biologica.
Acestei lucrari trebuie sa i se dea o atentie deosebita, deoarece prin efectuarea corecta se asigura puritatea biologica
corespunzatoare a semintelor,care trebuie sa fie de minimum 99.9% pentru loturile de superlita,99.8% pentru cele elita si 99.5%
pentru inmultirea I.
Cercetarile intreprinse in S.U.A. au precizat ca pentru a produce cantitati mari de samanta lucerna, pe parcursul perioadei de
inflorire si fructificare, necesita temperaturi apropiate de 25°C ziua si 18°C noaptea, iar umiditatea relativa a aerului sa nu
depaseasca 50%. in perioada mentionata se cer zile senine cu luminozitate de cel putin 15 ore si cu precipitatii moderate. in
aceste conditii lastarii generativi acumuleaza cantitati relativ mari de lignina si se reduce cresterea vegetativa, factori ce
limiteaza caderea plantelor.
In tara noastra, in zonele considerate favorabile pentru producerea semintei de lucerna, din septembrie si pana in aprilie se
acumuleaza in sol cantitati moderate de apa (250-350 mm), dar in intervalul lunilor mai-august, in anii apropiati de normala
multianuala, cad cantitati de apa de 8-10 ori mai mari decat in California (200-250 mm). in aceste conditii, in tehnologia
traditionala (cand semanatul se face la desprimavarare si samanta se produce in anii II-IV de vegetatie) plantele se dezvolta
luxuriant si in majoritatea anilor acestea cad si se declanseaza fenomenul de proliferare a lastarilor, cand polenizarea si
fructificarea se desfasoara anevoios, iar productia de samanta este cu atat mai mica cu cat precipitatiile sunt mai abundente.

Irigarea loturilor semincere de lucerna se face conform recomandarilor din tehnologia culturii de lucerna,cu precizarea ca,in
scopul obtinerii unor seminte cu insusiri calitative si productive superioare, loturile semincere vor trebui irigate cu prioritate in
momentele si cu normele de apa optime. In tehnologia traditionala irigarea loturilor semincere de lucerna nu este nece sara; in
zonele din sudul tarii, cand samanta se produce la coasa a II-a in anii foarte secetosi, interventia cu o irigare stimulativa de 30-
35 mm, aplicata la 20-25 de zile dupa recoltarea coasei I, este utila.

Recoltarea.
Modul de recoltare a loturilor semincere de lucerna prezinta o importanta deosebita pentru evitarea pierderilor si asigurarea
calitatii semintelor. Recoltarea lotului semincer se face direct din lan, cand in faza mentionata mai sus se face un tratament cu
desicantul Reglone (4,0 - 4,5 l/ha); in acest caz treieratul se face dupa 3-5 zile de la aplicarea tratamentului.
Recoltarea se poate face si in doua faze, mai ales in zonele din sudul tarii. Cand 80-85% din pastai sunt brunificate se
recolteaza cu vindroverul. Pentru evitarea pierderilor prin scuturare, vindroverul va lucra numai pe roua, deci in primele ore ale
22
diminetii, pana cel tarziu la orele 9. Masa cosita se lasa in brazde 1-2 zile dupa care se treiera cu combina echipata cu ridicator
sau cu botari. In toate situatiile treieratul se face cand plantele sunt bine uscate (intre orele 11 si 19)
Momentul optim de recoltare este in faza de maturitate deplina, cand semintele ajung la umiditatea de pastrare,respective 14-
15%. Pentru recoltare se folosesc cele mai bune combine, reglate corespunzator atat pentru evitarea pierderilor cat si a
vatamarii semintelor.
In acest scop se iau urmatoarele masuri:
 curatirea perfecta a combinelor de alte seminte,ori de cate ori se trece de la recoltarea unui soi al aceleiasi specii la alt
soi.,de la o specie de paioase la alta,sau chiar de la o categorie biologica a aceluiasi soi la alta;
 reglarea combinelor ori de cate ori este necesar atat pentru a preveni pierderea semintelor si traumatizarea acestora ,cat
si pentru o curatire mai buna a masei de samanta de corpuri straine;
 asigurarea mijloacelor de transport etanse si curate de alte seminte;
Perioada de recoltare este factorul care influenteaza atat nivelul si calitatea recoltei, cat si longevitatea lucernei.In anul I de
vegetatie lucerna se recolteaza in intervalul cuprins intre inceputul si mijlocul fazei de inflorire, ceea ce permite dezvoltarea
normala a radacinilor si acumularea unor cantitati mari de substante de rezerva. Epoca de recoltare in anul I influenteaza
productia anilor urmatori si durata de folosire a lucernierei. In anul II de vegetatie si in urmatorii, lucerna se recolteaza pe
parcursul fazei de imbobocire si inflorirea a 20-25% din plante. In conditii favorabile de umiditate, pentru ca plantele sa ajunga
la inceputul infloritului, au nevoie in jur de 900 0 C pentru coasa I si 800 – 850 0 C la coasele urmatoare. Se recomanda reglarea
combinelor corespunzator, pentru seminte mici, deoarece altfel, daca se intra in lotul semincer cu o combina utilizata la grau si
nereglata corespunzator pentru seminte mici, ii garantez fermierului respectiv ca va pierde 50-75% din recolta de samanta de
lucerna, care va ramane jos, pe camp.

Tehnologia culturii de floarea - soarelui

Rotatia culturii
Este exclusa monocultura, si de acea se va reveni pe acelasi teren dupa 5-6 ani, din cauza atacului de mana, putregai alb,
cenusiu sau din cauza atacului de lupoaie. Sunt evitate ca premergatoare si postmergatoare urmatoarele: canepa si tutunul,
soia, rapita si fasolea, cartoful si inul, lucerna, sfecla sorgul si iarba de Sudan. Floarea-soarelui nu se va amplasa langa
culturi de grau , in, mazare etc, la care se aplica erbicide de baza 2,4D,MCPA, Bromoxilim, Bentazon, Cianazin, deoarece
sunt fitotoxice pentru floarea-soarelui si purtate de vant, pot scadea productia cu 400-500kg/ha pe distanta in lan de 300-400
de m. Cerealele paioase sunt bune premergatoare pentru floarea-soarelui.
Lucrarile solului
Floarea-soarelui necesita un teren afanat in adancime , bine maruntit si bine aprovizonat cu apa. Aratura se efectueaza vara
sau toamna , la 25-30 cm. Aratul cat mai timpuriu si intretinerea araturi prin nivelare si grapare tarziu in toamna au efecte
pozitive: zvantarea uniforma in primavara si reducerea numarului de lucrari. Cand aratura a fost bine intretinuta, primavara,
terenul se pregateste pritr-o singura lucrare. Daca sunt necesare doua lucrai, ultima se face cu combinatorul, cat mai
23
aproape de semanat. Rezultate bune se obtin prin folosirea agregatelor complexe, cu care se pot face erbicidarea, fertilizare,
lucrarile solului la una sau doua treceri.

Samanta si semanatul
Hibrizi de floarea-soarelui au o valoare agronomica si tehnologica ridicata si de aceea sunt preferati la infiintarea culturilor.
Samanta de floarea-soarelui trebuie sa aiba o germintatie de 85% si o puritate minima de 98%. Semanatul incepe atunci
cand in sol se realizeaza pragul minim de 7*C la adancimea de incorporare a semintei, pentru asigurarea unor conditi
favorabile germinari semintelor si rasarii plantelor. Se seamana mai intai parcelele tratate cu erbicide si apoi cele netratate,
pentru reducerea infestari cu buruieni inainte de rasarirea culturii. Densitatea optima la semanat se stabileste in functie de
aprovizionarea solului cu apa in primavara si de talia hibridului cultivat. Se practica o distanta intre randuri de 70cm si o
adancime de semanat de 5-7 cm.

Fertilizarea
Se folosesc ingrasaminte complexe solide, administrate la semanat. Floarea-soarelui reactioneaza modert la aplicarea
ingrasamintelor, desi consumul de elemente nutritive este destul de mare. La o productie de seminte de 2500-3000kg/ha,
floarea soarelui consuma pentru fiecare tona de seminte: 90-120 kg azot,65-75kg P2O5 si 120-170kg K2O. Ritmul de
acumulare a elementelor nutritive este foarte mare pana la inflorire, cand planata contine 92% Azot, 54% P2O5, 88% K2O.

Combaterea chimica a buruienilor, bolilor si daunatorilor

Lucrarile de ingrijire care se fac aceste culturi vizeaza:
 Combaterea buruienilor prin prasile (2-3) prasile mecanice intre randuri si 2-3 prasile manuale pe randul de plante la
un interval de 10-15 zile, imediat ce apar buruienile) sau prin administrarea de erbicide;
 Combaterea bolilor prin tratarea semintelor ( contra manei si putregaiurilor) sau prin tratamente prin vegetatie ( contra
putregaiurilor si a patarii brune)
 Combaterea daunatorilor ( ex. ratisaoara) se face prin tratamente la samanta, insecticide sistemice sau prin tratarea
culturii daca este cazul cu Lindatox in doze de 20-30 kg/ha.

Recoltarea
Recoltarea mecanizata a florii-soarelui incepe atunci cand 75-80% din calatidii au culoarea bruna, iar semintele au o
umidiate de 14-15% si se incheie pana la continutul de 11-12%, pentru a nu se produce pierderi mari prin scuturare.
Recoltarea se realizeaza cu combina, reglata astfel incat sa nu se produca decojirea semintelor. Semintele treierate se
curata imedit si se depoziteaza. Productia obtinuta in conditiile tehnologice descrise mai sus este de 1920kg/ha. ( in sistem
neirigat).

24
Tehnologia culturii orzului

Rotatia culturii
In ordinea favorabilitatii, premergatoarele pentru orz sunt:
 foarte bune: leguminoasele anuale, rapita de toamna, inul de ulei si de fibra, cartofii de vara,
 bune : floarea soarelui, soiurile timpurii de soia si cartof,
 satiafacatoare : hibrizii tmpurii de porumb, soiurile tirzii de cartof, sfecla de zahar, recoltata pina la 10-15 septembrie.
Graul de toamna, anul I, este o buna premergatoare cu conditia ca saminta sa fie tratata corespunzator, iar samulastra
distrusa in totalitate. Sunt contraindicate ca premergatoare culturile recoltate tirziu, care nu permit insamintarea in epoca
optima. Intotdeauna se va evita amplasarea orzului in solele infestate cu daunutori de sol si boli criptogamice.

Lucrarile solului
In principal, lucrarile sunt similare celor pentru cultura graului, dar se diferentiaza in functie de planta premergatoare :
 pentru premergatoare timpurii, solul se ara imediat la 18-20 cm sau se lucreaza cu grapa cu discuri si se
efectueazaratura mai tirziu (dupa 10-15 zile),cand solul se afla la maturizarea fizica ;pina la pregatirea patului germinativ,
solul se lucreaza superficial, de regula dupa ploi, in scopul maruntirii bulgarilor, nivelarii terenului si a distrugerii
buruienilor ; pregatirea patului germinativ se efecueaza prin lucrari cu combinatorul sau grapa cu discuri.
 pentru premergatoarele care elibereaza terenul tirziu apar diferentieri in functie de umiditate, prezenta resturilur
vegetative, compactarea solului si timpul disponibil pina la semanat :
 discuirea terenului si efectuarea imediata a araturii la 15-20 cm adincime in cazul in care aceasta se realizeaza in bune
conditii datorita umiditatii suficiente a solului. Pregatirea patului germinativ se face prin lucrarea cu grapa cu discuri, plus
grapa cu colti si apoi cu combinatorul.
 lucrarea cu grapa cu discuri grea prin doua treceri in cruce, dupa care solul se lucreaza cu grapa cu discuri usoara in
vederea realizarii patului germinatv.
 in toamnele secetoase, recomanda inlocuirea araturii prin lucrarea cu grapa cu discuri. Pregatirea patului germinativ se
face cu grapa cu discuri si grapa cu colti si apoi cu combinatorul.

Samanta si semanatul
Semanatul se realizeaza intr-un interval de 8-10 zile, astfel ca de la data semanatului pina la venirea inghetului, suma
gradelor termice sa fie de 500-600 grade Celsius necesarepentru realizarea unei infratiri puternice a plantelor si pregatirii
pentru iernare. La semanat se sigura o densitate a boabelor germinabile de 400-500/m.p, astfel ca la recoltare sa se
realizeze 600-800 de spice/m.p. limita minima se alege cind la semanat umiditatea solului este buna , patul germinativ este
bine maruntit si se seamana la inceputul epocii optime. Depasirea limitelor optime de densitate sensibilizeaza plantele la
cadere.distanta intre rinduri va fi de 12,5 cm asigurata de sistema de masini. Se practica o incorporare a semintelor in sol la
adincimea de 3-4 cm.
25
Fertilizarea
Ingrasamintele chimice se aplica pentru completarea necesarului de elemente nutritive ale plantelor, tinind cont de
fertilizarea organica aplicata in cadrul rotatiei si de celalti factori mentionati. Se folosesc ingraseminte complexe solide.

Combaterea chimica a buruienilor, bolilor si daunatorilor

Pentru combaterea bolilor foliare, prin tratamente in vegetatie la avertizare se foloseste TILT(0,5l/ha).

Recoltarea
Alegerea fazei optime de recoltare trebuie sa asigure pe de o parte reducerea la minimum a pierderilor, care pot surveni fie
prin treierat incomplet fie prin suturare, iar pe de alta parte conditii optime pentru pastrarea productiei. Ambele cerinte sunt
satifacute la coacerea deplina, cind boabele ating umiditatea de 14-15%. Recoltarea trebuie efectuata rapid, deoarece cu cit
umiditatea boabelor scade sub 12%, creste riscul pierderilor prin scuturare si fringerea paiului sub spic. Reglarea combinelor
trbuie facuta de mai multe ori in cursul zilei, astfel incit sa se reduca la minimum pierderile de recolta si sa se asigure o
puritate cat mai ridicata si limitarea la sub 2% a boabelor sparte. Productiile ce se obtin in aceste conditii sunt de 5000- 7000
kg/ha.

Tehnologia culturii rapitei

Rotatia culturii
Cerintele privand semanatul timpuriu impun ca rapita sa urmeze dupa culturi care elibereaza terenuri pana cel mai tarziu la
sfarsitul lunii iulie si inceputul lunii august. Ca masuri restrictive, la amplasarea culturii se are in vedere evitarea monoculturii
si amplasarii in rotatie cu floarea-soarelu sii soia , pentru prevenirea extinderea atacului de sclerotinia sclerotiorum si a unor
daunatori specifici. De asemenea se vor evita solele tratate cu erbicide triazinice cu efect remanent, rapita fiind una din
culturile cele mai sensibile. Rapita este o buna premergatoare pentru cereale paioase de toamna.

Lucrarile solului
Rapita necesita un teren afanat, dar suficient de asezt, premeabil pentru apa si aer. Aratura de vara se executa la 20-25 cm
adancime, imediat dupa recoltarea plantei premergatoare. Plugul lucreaza in agregat cu grapa cu discuri (discuitul trebuie
efectuat imedita dupa arat, cat solul este incat reavan). Pana la semanat, terenul; arat se lucreaza superficial pentru nivelare
si distrugera buruiel\or. Pregatirea patului germinativ cuprinde lucrari repetate cu combinatorul sau cu grapa cu discuri
urmand afanarea solului cu adncimea de 4-5 cm sui distrugerea buruienilor aparute. Ultima lucrare se face la adncime de
semanat si perpendicular pe directia de executare a semanatului. In toamnele secetoase si pe soluri argiloase, se poate
folosi facultativ, inaniote sau dupa semanat tavalugul inelar. Dupa semanat, lucrarile solului in tehnologia culturii rapitei au o
pondere redusa si caracter facultaiv.

26
Samanta si semanatul
Samanta de rapita pentru semanat trebuie sa fie proaspata, din anul insamantarii, cu puritate de cel putin 98% si capacitate
de germinatie de cel putin 85% si cu MMB cat mai mare. Dupa 3 ani, samanta de rapita isi pierde facultatea de germinatie.
Epoca optima de semanat este inceputul lunii septembrie. Semanatul se efectueaza in randuri apropiate de 12,5 cm.
Cantitatea de samanta este de 8-15g/ha, in functie de pregatirea terenului, asigurandu-se 120-150 boabe germinabile, astfel
ca la recoltare sa obtinem o densitate de cel putin 80-100 plante/mp. Semintele se incorporeaza la 2-4 cm, limita maxima pe
solele usoare si cu umiditate scazut si limita minima in solurile mai grele, care formeaza crusta.
Fertilizarea
Se folosesc ingrasaminte complexe solide, care se aplica inainte de aratura de baza sau se administreaza sub disc, la
pregatirea terenului pentru semanat.
Combaterea chimica a buruienilor,bolilor si daunatorilor
Culturile de rapita semanate in randuri apropiate nu necesita prasile, pliviri sau aplicarea ebricidelor. Totusi, speciile
monocotiledonate anulae si perene(costrei din rizon)pot fi combatute prin aplicarea in vegetatie a erbicidelor selectiv. Atunci
cand se impune se folosesc inclusiv produse de combatere a bolilor sau daunatorilor cu produse selective
Recoltarea
Rapita este una din plantele agricole pentru seminte care solicita o deosebita atentie in ceea ce priveste stabilirea
momentului de recoltare. Intarzierea recoltarii acestei culturi poate duce la pierderi foarte mari prin pleznirea tecilor de rapita
dupa o anumita perioada, astfel in cat prin scuturare, apar pierderi de 30-40 si chiar50%. Recoltarea se ddemareaza atunci
cand plantele sunt aplicate intreg lanul capata o culuare galbena ruginie, tecile sunt galben-liliachi, iar pe majoritatea
semintelor se observa un puntc cafeniu. Se pot folosii doua metode de recoltare a rapitei: recoltarea in doua faze sau
recoltarea directa cu combina.

Tehnologia culturii graului

Rotatia
Culturile timpurii, bune premergatoare pentru grau, sunt leguminoasele pentru boabe si cele furajere precum si rapita, inul de
ulei, inul de fuior, cartofii timpurii si cartofii de vara. In aceeasi grupa sunt incluse si cereale paioase care asigura conditii
favorabile de pregatire a terenului, o rezerva mai mare de apa si de elemente nutritive din sol. Utilizarea lor ca
premergatoare pentru grau este limitata la un an, pentru prevenirea extinderii atacului de boli si de daunatori si a infestarii cu
buruieni greu de combatut. De asemenea sunt indicate si culturile care recolteaza la mijlocul lunii septembrie ( soia, floarea-
soarelui, hibrizii de porumb). Nu sunt indicate culturi tarzii de porumb datorita imposibilitatii asigurarii pregatirii
corespunzatoare a terenului si a semanatului in perioada optima. Se va evita amplasarea graului pe sole infestate cu
daunatori de sol si agenti fitopatogeni, care se transmit prin resturi vegetale sau pe terenuri tratate cu erbicide al caror efect
27
rezidual se mentine in sol. Cultura graului se va amplasa in asolamente cu durata de 2-6 ani. Rotatia grau-porumb va fi
intrerupta dupa 3-4 cicluri prin introducerea unei leguminoase, in scopul evitarii extinderii bolilor si a imburuienarii

Lucrarile solului creeaza conditii favorabile pentru:

 Acumularea apei si a elementelor nutritive in sol;
 Distrugerea buruienilor;
 Maruntirea si nivelarea terenului pentru semanat;

Dezmiristirea trebuie efectuata imediat dupa eliberarea terenului de planta premergatoare, prin 1-2 treceri cu grapa cu
discuri, contribuind la maruntirea resturilor vegetale, pastrarea apei in sol si aombaterea buruienilor.

In functie de planta premergatoare, lucrarile solului se diferentiaza astfel:

 Dupa premergatoare timpurii, solul se ara imediat la 18-20 cm in agregat cu grapa stelata, sau se executa o dezmiristire
urmata de aratura, cand mijloacele mecanice devin disponibile. Solul se mentine curat de buruieni prin lucrari repetate cu
grapa de discuri sau cultivatorul. In zonele secetoase aratura se va prelucra imediat prin discuire. Pregatirea patului
germinativ se efectueaza prin lucrari superficiale cu combinatorul sau grapa cu discuri.
 Scarificarea pentru spargerea harpanului si aerisirea solului fara intoarcerea brazdei.
 Dupa premergatoare care elibereaza terenul mai tarziu ( porumb,floarea-soarelui,soia, cartoful) lucrarile se diferentiaza
in functie de continutul de umiditate si compactarea solului, prezenta resturilor vegetale si timpul disponibil pana la recoltat
astfel:
 Discuirea terenului si efectuarea imediata a araturii la 15-20 cm in agreagat cu grapa stelata, cand solul are umiditatea
suficienta. Pregatirea patului germinativ se face imediat dupa arat, prin lucrarea cu grapa cu discuri, lama nivelatorului si
grapa cu colti, iar ultima lucrare se efectueaza cu combinatorul sau
 Lucrarea cu grapa cu discuri grea, prin doua treceri in cruce, dupa care solul se lucreaza in continuare cu grapa cu
discuri usoara, pentru pregatirea patului germinativ.

Inlocuirea araturii prin lucrarea cu grapa cu discuri se recomanda in cazul toamnelor sectoase, cand sunt cantitati reduse de
resturi vegetale pe teren si solurile au o compactare redusa. In toamnele secetoase, precum si pe terenurile in panta, in
cazul in care este necesara afanarea solului pe adancimea de pana la 20-22 cm, o lucrare corespunzatoare a solului poate
fi realizata cu uneltele care nu rastoarna brazda. Pregatirea patului germinativ se face cu grapa cu discuri si grapa cu colti,
iar ultima lucrare de regula, cu combinatorul.

Samanta si semanatul
Se foloseste samanta certificata din soiurile recomandate cu o ridicata valoare biologica, conform normelor in vigoare. De
asemenea, semintele sunt tratate inainte de semanat. Se recomanda ca semanatul graului toamna sa fie efectuat astfel ca
la data semanatului pana la venirea inghetului, suma gradelor termice sa fie 500-550*C, necesare pentru realizarea infratirii
28
plantelor si pregatirea pentru iernare. La semanat se asigura o densitate de 500-550 boabe germinabile/mp, diferentiate in
functie de umiditatea solului, calitatea patului germinativ si incadrarea in perioada de semanat. Distanta intre randuri,
corespunzator cerintelor actualelor soiuri cultivate, metodelor de pregatire a solului si sistemei de masini existenta, va fi
12,5 cm. In corporarea semintelor in sol se face la adancimea de 3-4 cm, in functie de umidiatea si tectura solului, caliatatea
semintei si particularitatile genetice ale soiurilor.

Fertlizarea
Ingrasamintele chimice se aplica pentru completarea necesarului de elemente nutritive ale plantelor, tinand cont de
fertilizarea organica in cadrul rotatiei si de ceilalti factori mentionati. Se folosesc ingrasaminte complexe solide. Desi graul
are un consum modest de ingrasaminte, totusi are cerinte deosebite fata de fertilizare, datorita urmatoarelor particuluaritati:
 Sistemul radicular la grau este mai slab dezvoltat si are o capacitate redusa de extragere a substantelor nutritive din sol;
 Consumul maxim de elemente nutritive are loc intr-un timp scurt, cand planta trebuie sa gaseasca in sol aceste
ingrasaminte in forme usor asimilabile.

Combaterea chimica a buruienilor, bolilor si daunatorilor

Decizia privind aplicarea erbicidelor la grau trebuie luata in functie de:
 Gradul de imburuienare existent si previzibil;
 Speciile predominante;
 Starea de vegetatie a culturii, in fiecare sola in parte.

Erbicidele selective pentru cultura graului se folosesc in mod diferentia, in functie de compozitia floristica si de speciile
dominante. Dintre masurile agrofitotehnice pentru diminuarea potentialului de atac al multor boli, dar si al daunatorilor se
numara in primul rand evitarea cultivarii pe aceleasi sole mai multi ani la rand a cerealelor paioase. Fertilizarea cu NPK,
folosirea de soiuri rezistente, respectarea densitatii, reprezinta, de asemenea, elemente care contribuie la reducerea
atacului patogenilor foliari. Tratamentul chimic al semintelor constituie masura de baza, in multe cazuri unica masura
eficienta economic si putin poluanta de asigurare a protejarii culturilor de cereale de toamna impotriva patogenilor transmisi
prin samanta si sol sau a daunatorilor de sol.

Recoltarea
Alegerea fazei optime de recoltare trebuie sa asigure, pe de o parte, reducerea la minimum a pierderilor care pot surveni
prin treieret incomplet (daca recoltarea este prea timpurie), iar pe de alta parte, conditii optime pentru pastrarea productiei.
Ambele cerinte sunt satisfacatoare la coacarea deplina, cand boabele ating umiditatea de 14-15%. Recoltarea poate incepe
mai devreme, cand umiditatea boabelor a atins 18%, dar in acest caz trebuie luate masuri de uscare prin lopatare, aerare
activa, solarizare etc., avand in vedere ca depozitarea boabelor la umiditate mai mare de 15%, chiar pentru o perioada
scurta, poate avea efecte negative asupra calitatii si a germinatiei. Recoltarea se efectueaza intr-un timp cat mai scurt,
avand in vedere riscul pierderii prin scuturare, cand umiditatea boabelor scade sub 12%. Reglarea combinelor este facuta
29
de mai multe ori in cursul zilei, pentru a se reduce la minimum pierderile de recolta si spargerea boabelor sub 2% si sa se
asigure o puritate cat mai ridiacta. Productia obtinuta in conditiile tehnologice descrise mai sus este de 4000 kg boabe/ha
(in sistem neirigat).

Tehnologia culturii porumbului

Rotatia culturii
Datorita particularitatilor biologice, porumbul nu este pretentios fata de planta premergatoare, el putand fi cultivat mai multi
ani pe acelasi teren fara sa se manifeste fenomenul de oboseala a solului.
Porumbul da totusi productii mari dupa diferite culturi cum sunt mazarea, soia, fasolea, borceagurile, trifoiul etc.
Principala cultura dupa care se seamana porumbul este graul de toamna, acesta elibereaza terenul devreme, cranduse
astfel conditii pentru lucrarile solului, combaterea buruienilor si acumulare nitratiilor.
Productii bune se obtin la porumb si dupa prasitoare; cartofi, sfecla, floarea soarelui etc. Sunt neindicate ca premergatoare
pentru porumb sorgul, iarba de sudan, sau meiul. Porumbul are cerinte mai scazute fata de planta premergatoare deoarece
el valorifica si straturile mai profunde ale solului, este mai rezistent la seceta, reactioneaza mai bine la fertilizarea cu
ingrasaminte fata de alte plante si valorifica mai bine rezervele ramase de la planta premergatoare. Monocultura la porumb
este des intalnita, daca dorim sa avem productii constant in fiecare an atunci trebuie sa se aplice ingrasaminte minerale si
organice. Este dovedit faptul ca acolo unde se cultiva multii ani productia de porumb scade, iar daca anul urmator vom
semana porumbul dupa alta planta productia realizata va fi simtitor mai mare.

Lucrarile solului
Porumbul trebuie semanat intr-un sol afanat, bine maruntit la suprafata cu rezerva mare de apa si curat de buruieni, pentru
acest lucru terenul care urmeaza a se cultiva cu porumb trebuie sa fie nivelat, resturile vegetale sa fie incorporate bine sub
aratura de baza. Lucrarea de baza a solului este aratura care se executa imediat dupa ce terenul a fost eliberat pentru
reducerea de pierdere a apei din sol, inainte de aratura de baza se va face o discuire a terenului cu grapa cu discuri.
Aratura se va executa la o adancime de 28-30 cm, lucrarea mai adanca fiind necesara pe terenurile puternic imburuienate
sau pe cele cu resturi vegetale mari si pe solurile compacte. Daca aratura este de calitate atunci si patul germinativ va fi
bun si rasarirea si densitatea plantelor va fi uniforma, iar calitatea productiei realizate va reflectata in productia obtinuta.
Pe solurile grele si tasate, si pe cele care prezinta exces de umiditate temporar, periodic la 3-4 ani, se va executa o afanare
adanca. Nivelarea terenului se executa odata la 3-4 ani, vara sau toamna, dupa ce solul a fost afanat. Pregatirea patului
germinativ se executa in ziua sau preziua semanatului cu combinatorul, pentru a nu favoriza imburuienarea terenului
inaintea rasaririi culturii. Calitatea patului germinativ este asigurata de reglarea corecta a agregatelor de lucru si evitarea
executarii lucrarii cand solul este prea umed. Pentru conditiile din tara noastra, aratul de toamna pentru porumb este o

30
conditie obligatorie, sistemul de lucrari se poate executa in doua etape; in prima se aplica ingrasamintelor pe toata
suprafata si se ara, iar in faza a doua se face discuirea, se aplica erbicidele, ingrasamintele pe rand si se seamana.

Samanta si semanatul
Calendaristic semanatul porumbului incepe de regula dupa data de 10 aprilie, hibrizi timpurii se seamana la inceputul
intervalului optim, continuand cu hibrizi tarzii.Samanta pentru semanat trebuie sa fie certificata sa apartina hibrizilor
recomandati pentru fiecare zona de cultura.
Semanatul porumbului se executa intr-un interval de 8-10 zile, incepand din momentul cand in sol se realizeaza la
adancimea de semanat 8-10 gr C, masurata dimineata, avand tendinte de crestere in urmatoarele zile. Densitatea optima la
semanat - se stabileste in functie de hibridul cultivat aprovizionarea cu apa, fertilitatea solului si conditiile de cultura. In
cultura neirigata, densitatea la semanat va fii de 45- 60 mii plante recoltabileha, la hibrizii timpurii, 40- 55 mii, la cei
semitimpurii si de 40-50 mii la cei tarzii. Distanta intre randuri - atat pe terenul irigat cat si pe cel neirigat distanta dintre
randuri va fi de 70 cm, permitand astfel combaterea buruienilor prin prasile manuale si mecanice. Adancimea de semanat -
la semanat se va realiza o adancime de 4-8 cm urmarinduse ca samanta sa fie in contact cu solul umed si, ca urmare,
rasarirea sa fie rapida si uniforma.

Fertilizarea
Se folosesc ingrasaminte pe baza de azot, in functie de indicile de azot al solului si nivelul productiei planificate, tinand cont de
faptul ca pentru a se obtine o tona de porumb boabe se consuma minim 20-22 kg.N-azot. Doza de azot se reduce atunci cand
porumbul urmeaza dupa leguminoase sau atunci cand s-a aplicat gunoi de grajd. Ingrasamintele pe baza de azot se aplica odata
cu semanatul si se asigura o cantitate de 50-60 kg. N, restul dozei se administreaza in doua faze in timpul vegetatiei o data cu
prasilele mecanice sau a erbicidelor.
Ingrasamintele pe baza de fosfor se aplica in functie de continutul solului in fosfor mobil si productia planificata tinandu-se
cont ca pentru fiecare tona de porumb boabe consumul de fosfor este de 8-9 kg. Ingrasamintele cu fosfor se administreaza
uniform pe toata suprafata si se incorporeaza sub aratura de baza sau o data cu lucrarile de pregatire a patului germinativ.
O alta metoda de aplicare a ingrasamintelor cu fosfor este primavara impreuna cu ingrasamintele cu azot o data cu
semanatul. Ingrasamintele cu potasiu se aplica pe solurile usoare, pe cele acide si pe solurile care au un continut mic de
potasiu sub 150 ppmK. Dozele de potasiu se vor reduce cu cate 3 kg. pentru fiecare tona de gunoi de grajd aplicat pentru
cultura respectiva.

Combaterea chimica a buruienilor, bolilor si daunatorilor

Lucrarile de ingrijire care se fac aceste culturi vizeaza :
 Combaterea buruienilor prin prasile, aproximativ 3-4 prasile mecanice intre randuri si 2-3 prasile manuale pe rand sau
prin administrarea de erbicide. Primele 2-3 saptamani dupa rasarire constituie faza critica in ingrijirea porumbului, iar

31
 prasilele se executa la intervale de 10-20 de zile in functie de aparitia buruienilor, urmarindu-se ca lanul de porumb sa fie
mentinut curat.
 Combaterea bolilor prin tratarea semintelor (contra manei si putregaiurilor) sau prin tratamente (contra putregaiurilor
si a patarii brune)
 Combaterea integrata a bolilor si daunatorilor se va realiza prin respectarea rotatiei, prin executarea lucrarilor de
baza la timp, prin araturi mai adanci si lucrari ale solului corect executate, precum si prin tratamente chimice la samanta.

Recoltarea
Recoltarea porumbului sub forma de stiuleti se face cand umiditatea boabelor este cuprinsa intre 22-30 %, si se observa
stratul negru care separa bobul de rahis (ciucalau). Pentru a se pastra in bune conditii boabele de porumb trebuie uscate la
umiditatea de pastrare, sub 14%.

TIPUL SI CANTITATEA PRODUSELOR OBTINUTE IN TIMPUL IMPLEMENTARII, INCLUSIV OPORTUNITATILE DE PIATA

Pentru a pune in evidenta tipul si cantitatea produselor obtinute in cadrul exploatatiei agricole, se vor folosi tabelele urmatoare:

1. Pentru exploatatiile agricole vegetale

Planul de cultura, inclusiv pentru suprafete cultivate cu furaje

Denumire
An 0 - 2015 An 1 -2016 An 2- 2017 An 3- 2018 An 4***-2019 An 5*** - 2020
cultura
Suprafata* Productie Suprafata Productie Suprafata Productie Suprafata Productie Suprafata Productie Suprafata Productie
(ha) (tone)** (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone)

Lucerna
10 1 11,50 2,50 12 3 12 3,60 12 3,6 12 3,6
samanta
Orz - - 20,91 83,64 - - - - - - 20,91 83,64
Rapita - - - - 20,91 41,82 - - - - - -
Grau - - - - - - 20,91 83,64 - - - -
Floarea - - - -
20,91 41,82 - - - - 12,50 25
Soarelui
Porumb - - - - - - - - 8,41 42,05 - -
TOTAL 30,91 42,82 32,41 86,14 32,91 44,82 32,91 87,24 32,91 70,65 32,91 87,24

An 1 An 2 An 3 An 4*** An 5***

32
 Productia Valoarea Productia Valoarea Productia Valoarea Productia Valoarea Productia Valoarea
estimata estimata a estimata estimata a estimata estimata a estimata estimata a estimata estimata a
Denumire destinata productiei destinata productiei destinata productiei destinata productiei destinata productiei
cultura comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comercializ comerciali
arii ate arii ate arii ate arii ate arii zate
(kg) (lei) (kg) (lei) (kg) (lei) (kg) (lei) (kg) (lei)
Lucerna 2.500 62.503 3.000 75.000 3.500 87.500 3.600 90.000 3.600 90.000
samanta
Orz 83.640 56.875 - - - - - - 83.640 56.875

Rapita - - 41.820 62.730 - - - - - -

Grau - - 7 25.000 83.640 54.366 - - - -

Floarea - - - - - - 25.000 30.000 - -
Soarelui
Porumb - - - - - - 42.050 25.230 - -

Productii
destinate -
consum - - 100 2.500 - - - -
propriu
-Lucerna
samanta
TOTAL 86.140 119.378 44.820 137.730 87.240 144.366 70.650 145.230 87.240 146.875

* In functie de sesiunea de depunere anul 0 se realizeaza pe baza inregistrarilor din ultima perioada de depunere (inregistrare) a cererii unice de plata pe
suprafata in Registrul unic de identificare de la APIA stabilita conform legislatiei nationale, si/ sau in Registrul exploatatiilor ANSVSA/ DSVSA/
Circumscriptia Veterinara conform situatiei existente in ferma zootehnica la momentul depunerii Cererii de Finantare, in nume propriu si/ sau al
cedentului. In anul 0 vor fi prezentate suprafetele cultivate, urmand ca in perioada anilor 1-5 sa fie prezentate suprafetele de cultura previzionate;
**Se va mentiona productia totala obtinuta pentru fiecare cultura;
*** Valabil in cazul plantatiilor pomicole.

Cheltuieli sector vegetal

Specia An 0 - 2015 An1 - 2016 An 2 - 2017 An 3 - 2018 An 4 - 2019 An 5 - 2020
Seminte 2.170,00 2.495,50 2.604,00 2.604,00 2.604,00 2.604,00
Ingrasaminte 1.600,00 1.840,00 1.920,00 1.920,00 1.920,00 1.920,00
Lucerna
samanta Pesticide 4.000,00 4.600,00 4.800,00 4.800,00 4.800,00 4.800,00
Lucrari
10.500,00 5.175,00 5.400,00 5.400,00 12.600,00 5.400,00
mecanice
Total Lucerna samanta 18.270,00 14.110,50 14.724,00 14.724,00 21.924,00 14.724,00
33
 Seminte 0,00 8.782,20 0,00 0,00 0,00 8.782,20
Ingrasaminte 0,00 6.273,00 0,00 0,00 0,00 6.273,00
Orz Pesticide 0,00 12.546,00 0,00 0,00 0,00 12.546,00
Lucrari
0,00 15.500,00 0,00 0,00 0,00 15.500,00
mecanice
Total Orz 0,00 43.101,20 0,00 0,00 0,00 43.101,20
Seminte 0,00 0,00 6.273,00 0,00 0,00 0,00
Ingrasaminte 0,00 0,00 12.546,00 0,00 0,00 0,00
Rapita
Pesticide 0,00 0,00 7.318,50 0,00 0,00 0,00
Lucrari
0,00 0,00 12.360,00 0,00 0,00 0,00
mecanice
Total Rapita 0,00 0,00 38.497,50 0,00 0,00 0,00
Seminte 0,00 0,00 0,00 9.409,50 0,00 0,00
Ingrasaminte 0,00 0,00 0,00 10.455,00 0,00 0,00
Grau
Pesticide 0,00 0,00 0,00 12.546,00 0,00 0,00
Lucrari
0,00 0,00 0,00 15.600,00 0,00 0,00
mecanice
Total Grau 0,00 0,00 0,00 48.010,50 0,00 0,00
Seminte 6.273,00 0,00 0,00 0,00 3.750,00 0,00
Ingrasaminte 10.455,00 6.250,00
Floarea Soarelui Pesticide 6.273,00 0,00 0,00 0,00 5.000,00 0,00
Lucrari
12.000,00 0,00 0,00 0,00 5.875,00 0,00
mecanice
Total Floarea Soarelui 35.001,00 0,00 0,00 0,00 20.875,00 0,00
Seminte 0,00 0,00 0,00 0,00 2.523,00 0,00
Ingrasaminte 0,00 0,00 0,00 0,00 4.205,00 0,00
Porumb
Pesticide 0,00 0,00 0,00 0,00 3.364,00 0,00
Lucrari
0,00 0,00 0,00 0,00 7.530,20 0,00
mecanice
Total Porumb 0,00 0,00 0,00 0,00 17.622,20 0,00
Cheltuieli Arenda 17.000,00 17.000,00 17.000,00 17.000,00 17.000,00 17.000,00
Total cheltuieli sector vegetal 70.271,00 74.211,70 70.221,50 79.734,50 77.421,20 74.825,20

2. Pentru exploatatiile zootehnice si mixte: Nu este cazul

 Planul de productie al fermei zootehnice
Nr. SPECIFICARE An 0 An 1 An 2 An 3
crt Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod.
34
 1 Bovine total, din care: - - - - - - - -
- juninci - - - - - - - -
- vaci de lapte - - - - - - - -
- tineret bovin - - - - - - - -
2 Porcine - - - - - - - -
- - - - - - - - -
3 Ovine si caprine - - - - - - - -
- - - - - - - - -
4 Pasari - - - - - - - -
- - - - - - - - -
5 Familii de albine - - - - - - - -
6 Alte specii - - - - - - - -

Denumire An 1 An 2 An 3
specie/ produs animalier Productia Valoarea Productia Valoarea estimata Productia estimata Valoarea estimata a
estimata estimata a estimata a productiei destinata productiei
destinata productiei destinata comercializate comercializarii comercializate
comercializari comercializat comercializarii (lei) (kg) (lei)
i e (kg)
(kg) (lei)
Bovine - - - - - -
Carne - - - - - -
Lapte/ Oua - - - - - -
... - - - - - -
TOTAL - - - - - -

3.Pentru procesare - Nu este cazul

Denumire
produs An 0 An 1 An 2 An 3 An 4* An 5*
obtinut
Productie Cantitate Productie Productie Productie Productie Productie
(kg/tone) produs (kg/tone) (kg/tone) (kg/tone) (kg/tone) (kg/tone)
obtinut
- - - - - - - - - - - -
- - - - - - - - - - - -
…. - - - - - - - - - - - -
…. - - - - - - - - - - - -
TOTAL - - - - - - - - - - - -
35
CALCULUL VALORII PRODUCTIEI STANDARD (SO)

Se va calcula totalul SO-urilor, rezultat din cumularea productiei vegetale si/sau zootehnice pentru anul tinta (3 ani/ respectiv 5 ani pentru
exploatatiile pomicole). Dimensiunea exploatatiei in anul tinta nu poate fi diminuata fata de anul 0, pe parcursul implementarii proiectului.

Structura culturilor/ productiei Dimensiunea exploatatiei (SO)

zootehnice propusa
pentru anul tinta
Sector vegetal 48.568,05 S.O.
-Floarea Soarelui 10.483,65 S.O.
Lucerna de samanta 38.084,40 S.O.
Sector animal 0,00
- 0,00
TOTAL 48.568,05

GRAFICUL DE TIMP PENTRU REALIZAREA OBIECTIVELOR SI ETAPELOR

Durata de realizare prognozata (detaliat pe luni) si etape principale (grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe
luni si activitati)
Obiectivul
Comercializarea productiei proprii in procent de
minimum 20% din valoarea primei transe de
plata.
Amenajari de gestionare a gunoiului de grajd,
conform normelor de mediu.
Cresterea randamentelor de productie
Achizitionarea si utilizarea de material fructifer
din categorie biologica certificata, in cazul
infiintarii/reconversiei plantatiilor pomicole
Imbunatatirea managementului si dezvoltarea
exploatatiei agricole prin stabilirea sediului
social, a domiciliului si a locului de munca in
aceeasi UAT.
Perioada propusa Observatii
Luna 7 Anul 2 Schroder Andreea-Meral I.I va face dovada cresterii
Luna 11 anul 1 performantelor economice a exploatatiei sale, prin
documente justificative, in conformitate cu legislatia
in vigoare.
- Nu este cazul, deoarece proiectul vizeaza sectorul
vegetal, nu sectorul animal
Luna 7 Anul 2 NU este cazul
- Nu este cazul, deoarece proiectul nu vizeaza
infiintarea/ reconversia plantatiilor pomicole
Luna 1 Anul 1 Instalarea tinerei Schroder Andreea-Meral pentru
prima data ca tanar fermier in cadrul exploatatiei
agricole Schroder Andreea-Meral I.I. din comuna
Targusor, sat Targusor, urmareste imbunatatirea si
36

Adaptarea la cerintele de protectie a mediului,
igiena si bunastarea animalelor si siguranta la
locul de munca.
Marirea exploatatiei agricole se va efectua prin
achizitia de teren agricol in suprafata de 1,5 ha
pe raza localitatii Targusor, Judetul Constanta.
Cresterea productivitatii de samanta certificata
prin achizitia unor utilaje agricole moderne care
permit desfasurarea activitatilor de selectare si
tratare a semintelor, in conditii optime, in
vederea sporirii randamentului de productie prin
reducerea cu aproape 80% a timpului de lucru
precum si eliminarea pierderilor datorate
erorilor umane.
Prin implementarea acestui proiect Schroder
Andreea Meral I.I. urmareste sa construiasca
un spatiu de depozitare cu toate dotarile
necesare conform normelor INCS., pe
suprafata de 50 mp, cu o capacitate de stocare
de 40 tone in vederea stocarii productiei
cresterea competitivitatii sectorului agricol din
arealul Targusor, Jud. Constanta.
In vederea imbunatatirii managementului si
dezvoltarii exploatatiei agricole, Schroder Andreea-
Meral isi va stabili domiciliul, sediul social, cat si
locul de munca in comuna Targusor, asadar in
Unitatea Administrativ Teritoriala in care este
inregistrata si exploatatia, in vederea gestionarii
eficiente a activitatii intreprinderii
Luna 1 Anul 1 Respecta normele de protectie a mediului: nu
incendiaza miristea, protejeaza familiile de albine
prin instiintarea proprietarilor intaintea aplicarii
tratamentelor chimice asupra culturilor
Luna 3 Anul 1 -arenda nu achizitie
Luna 5 Anul 1 Selectorul este destinat precuratirii si selectarii
2 semintei tuturor tipurilor de culturi functionand pe
principiul selectarii dupa masa specifica a semintei.
Trecand prin curenti de aer samanta selectata este
distribuita fara a fi sparta in fractia corespunzatoare
in functie de masa specifica a acesteia. Selectorul
aerodinamic permite alegerea semintelor care au
puterea de rezista bolilor, conditiilor climatice
nefavorabile (seceta, inghet)
Masina de tratat seminte este destinat tratarii umede
a semintelor diferitelor tipuri de culturi cu solutii
lichide ori praf. Aceasta prepara solutia prin
balbotare, de asemenea executa tratarea
neintreruopta a produsului precum si descarcarea lui
in saci.
Luna 10 Anul 1 -
Luna 5 an 2
37
 obtinute de samanta de lucerna.
Prin implementarea acestui proiect Schroder Luna 20 Anul 2 -
Andreea Meral I.I. urmareste imbunatatirea Luna 4 anul 2
planului de management al exploatatiei sale
prin participarea la cursuri de formare
profesionala altele decat cele minime
obligatorii.

ATENTIE !
Implementarea planului de afaceri trebuie sa inceapa in termen de cel mult 9 luni de la data deciziei de acordare a sprijinului. Astfel, inceperea
implementarii planului de afaceri reprezinta momentul primei vanzari a productiei obtinute in urma activitatii desfasurate in exploatatie sau a primei
investitii realizate prin proiect (demonstrate cu documente justificative) dupa momentul semnarii contractului de finantare. Solicitantul se angajeaza sa
devina fermier activ in termen de maximum 18 luni de la acordarea celei de a doua transe (data incheierii instalarii).
Conditiile de selectie si eligibilitate indeplinite in vederea obtinerii sprijinului, vor fi mentinute in mod obligatoriu pe intreaga perioada de implementare a
planului de afaceri precum si in perioada de monitorizare.

IV. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Pentru perioada de implementare și operare a proiectului au fost identificate o serie de riscuri. Probabilitatea de apariție,
cauzele, impactul, gradul de expunere al riscurilor, efectele acestora asupra productiei totale obtinute si dupa caz, modalitati de
combatere a acestora sunt prezentate în tabelul următor:

Nr. Risc Cauze Probabilitate Impact Efectele riscurilor Masuri de gestionare a

crt. de aparitie asupra productiei riscurilor
totale obtinute
1 Riscul neindeplinirii criteriilor Lipsa lichiditatilor Medie Mare Scaderea drastica a Înaintea demarării
legate de inceperea conduce la productiei totale proiectului Schroder
38
 implementarii planului de imposibilitatea obtinute Andreea-Meral va evalua
afaceri in termen de noua luni asigurării potențialul financiar al
de la momentul contactarii; veniturilor întreprinderii cu privire la
necesare susținerii sustinerea investitiei
mentenanței necesare culturii semincere.
proiectului
2 Riscul gestionarii afacerii Nu este cazul - - - Nu este cazul
agricole dintr-o localitate Schroder Andreea-Meral isi
aflata la distanta fata de va stabili domiciliul, sediul
exploatatie, ceea ce social, cat si locul de munca
afecteaza capacitatea in comuna Targusor, in
fermierului de a o gestiona aceeasi Unitate
adecvat; Administrativ Teritoriala,
asadar isi va gestiona
eficient activitatea
intreprinderii
3 Riscul inlocuirii persoanei Nu este cazul - - - Nu este cazul
responsabile cu gestionarea, Schroder Andreea-Meral
beneficiile si deciziile de risc este administrator unic al
financiar in cazul in care un Intreprinderii Individuale
solicitant care are statut de Schroder Andreea-Meral Pe
persoana juridica cu mai multi intreaga perioada de
actionari si unde un tanar implementare si de operare
fermier, asa cum este definit a proiectului Schroder
in articolul 2 din R(UE) nr. Andreea-Meral s-a angajat
1305/2013, trebuie sa aiba un ca responsabil unic cu
control efectiv pe intreaga gestionarea activitatii
durata a angajamentului in intreprinderii, atat a
ceea ce priveste deciziile beneficiilor cat si a deciziilor
referitoate la getionare, la de risc financiar
beneficii si la riscurile care pot surveni in cadrul
financiare intreprinderii.

4 Risc financiar- prin depăşirea Creşterea inflaţiei, Mediu Mare Scaderea drastica a Control financiar periodic al
pragului de cheltuieli prevăzut productiei totale documentelor financiar –
prin efectuarea unor cheltuieli modificarea obtinute si implicit contabile
cursului de schimb
adiţionale, riscul de scaderea Este imperios necesar
39
 neîncasare a unor sume valutar considerabila a luarea în calcul a unor marje
cuvenite pentru operaţiuni veniturilor incasate la estimările de pret
economice efectuate, Cresterea din vanzarea echipamente şi alternative
preturilor inputuri-
creşterea preturilor materiei productiei, precum de finanţare pentru evitarea
lor in ritm mai
prime cu consecinţe directe accelerat decat si cresterea unor amânări în realizarea
asupra neîncadrării în bugetul cresterea preturilor cheltuielilor cu si sustinerea investiţiei.
proiectului şi creşterea productiei obtinute furnizorii de materii
contribuţiei proprii a ce urmeaza a fi prime (samanta,
beneficiarului. comercializata la ingrasaminte,
un pret subestimat pesticide)
5 Perturbarea activitatii de Schimbări Mediu Mare Intarzierile survenite Neputând fi evitate aceste
aprovizionare a fermei legislative ale in procesul de schimbări se impune
vegetale, in ceea ce priveste actelor normative aprovizionare a monitorizarea strictă a
stocul de materiale- fermei agricole cu legislaţiei în domeniu pentru
ingrasaminte, erbicide, materii prime, pot a fi conectat la cerintele
seminte, pesticide, motorina decala perioada pietei.
piese de schimb - energie, optima de utilizare a
servicii transport, tratamente materiilor prime,
tehnologice)poate reprezenta orice intarziere
un risc prin nerespectarea ducand la depasirea
cantitatilor, a calitatii termenului optim de
produselor cumparate, si a plantare, fertilizare,
termenelor de livrare. erbicidare cu efecte
Ponderea cheltuielilor cu devastatoare
materii prime si materiale se asupra productiei
poate ridica in functie de
cultura si la 50-70% din
cheltuieli, restul reprezentand
lucrari manuale si
mecanizate.
6 Schimbări legislative ale Schimbări Mare Mediu Scaderea drastica a Neputând fi evitate aceste
actelor normative ce legislative ale productiei totale schimbări se impune
reglementează achiziţiile actelor normative obtinute prin monitorizarea strictă a
40
 publice, protecţia mediului, întârzieri si cheltuieli legislaţiei în domeniu pentru
protecţia consumatorului, ce suplimentare de a fi conectat la cerintele
implică întârzieri, cheltuieli adaptare la pietei.
suplimentare de adaptare la schimbările pietei
schimbările pietei
7 Riscuri de mediu Pot aparea riscuri Mediu Mare Scaderea drastica a Neputând fi evitate
de intemperii: productiei totale schimbările climatice
-grindina, poate obtinute imprevizibile se impune
afecta cultura prin asigurarea culturilor
ruperea frunzelor,
culcarea culturilor
afectate.
-inghet, inundatii
-furtuna duce la
scadereaproductiei
totale obtinute in
cazul loturilor
semincere
deoarece seminte
se pot pierde prin
scuturare
V. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATATIE

Indicatori An 0 An 1 An 2 An 3 An 4* An 5*
Venituri
Sectorul vegetal 75.184 119.378 137.730 144.366 145.230 146.875

Sectorul zootehnic 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

Venituri proiect 6.1 0,00 165,881,25 55.293,75 0,00 0,00 0,00
TOTAL VENITURI 75.184 285.259,25 193.023,75 144.366 145.230 146.875

Cheltuieli
Sectorul vegetal 70.271,00 74.211,70 70.221,50 79.734,50 77.421,20 74.825,20
Sectorul zootehnic 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00

41
 Cheltuieli cu investitia 0,00 168.340,72 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL CHELTUIELI 70.271,00 242.552,42 70.221,50 79.734,50 77.421,20 74.825,20
REZULTAT BRUT 4.913,00 42.706,83 122.802,25 64.631,50 67.808,80 72.049,80
Pentru anul 0, datele se preiau din evidentele contabile ale solicitantului.Pentru ceilalti ani indicatorii se vor estima.

VI. Plan de amplasare în zonă a suprafeţelor agricole cu delimitarea acestora

Terenurile detinute in arenda de catre Schroder Andreea Meral I.I. in suprafaţa totala de 30,91 ha sunt amplasate in regiunea
Sud-Est, in extravilanul comunei Targusor, Judetul Constanta, aceasta zona fiind caracterizata printr-un relief de campie, iar
producţiile medii orientative in funcţie de potenţialul culturilor fiind cuprinse in “Structura culturilor” in potenţial MEDIU (cfm.
Anexei 6 Sinteza studiului privind zonarea potentialului agricol). Schroder Andreea-Meral I.I figureaza cu o suprafaţa arendata
de 30,91 ha, teren arabil situat in extravilanul comunei Targusor, Jud. Constanta, arendat pe o perioada de minim 10 ani, divizat
astfel:
Conform tabelului centralizator al contractelor de arendă incheiate, autentificate si inregistrate la Consiliul Local Targusor :
- 8,31 ha conform Contractului de arendă nr. 6251/ 22.07.2015, divizate in 2 parcele: parcela A78/8 cu suprafaţa de 3,14 ha,
teren arabil şi parcela A76/4 cu suprafaţa de 5,17 ha, teren arabil.
- 7,70 ha conform Contractului de arendă nr. 6252/ 22.07.2015, identificat prin parcela A500/3, in sola 91,
- 2,40 ha conform Contractului de arendă nr. 6252/ 22.07.2015, identificat prin parcela A872/16, in sola 148
respectiv :12,50 ha conform Contract de schimb incheiat in data de 23.07.2015, intre Schroder Andreea Meral I.I. si SC GRAIN
SISTEM SERVICE SRL cu privire la schimbul de terenuri agricole, mai precis: SC Grain Sistem Service SRL cedeaza spre
folosinta catre Schroder Andreea Meral I.I. suprafata de 12,50 ha teren arabil in sola A830/1/1 din localitatea Targusor, Judetul
Constanta; iar Schroder Andreea Meral I.I. cedeaza in schimb catre SC Grain Sistem Service SRL suprafata de 12,50 ha teren
arabil divizat in 2,5 ha in sola A9/14, respectiv 10 ha in sola A2/8 conform contractelor de arendă incheiate, autentificate si
inregistrate la Consiliul Local Silistea.

42