HISTOLOGIA SPECIALA Capitotul XIII SISTEMUL NERVOS. Sistemul nervos asigurd reglarea tuturor proceselor vitale ale organismului si interrelaliile cu mediul extern. Din punct de vedere anatomic sistemul nervos este divizat in sistemul nervos central si periferic. Din sistemul nervos central fac parte encefatul si maduva, spindrii, iar din cel periferic — ganglionit nervosi periferici, trunchiurile si terminafiunile nervoase. Aceasta vizare a sistemului nervos este conventionala si acceptata din con- siderente de ordin didactic. Substratul morfologic al activitaii reflexe a sistemului nervos il constituie arcurile reflexe, care reprezinta lanturi de neuroni cu semnificatie functionala diversa. Corpul acestor neuroni este situat in diferite segmente ale sistemului nervos atit in ganglionii periferici, precum si in substanta cenusie a sistemului ner- vos central. Din punct de vedere fiziologic, sistemul nervos este divizat in somatic, care inerveaza tot corpul, in afara de organele interne, vasele si glandele, sive getativ (autonom), care regleazé activita- tea organelor enumerate mai sus. Dezvoltarea. Sistemul nervos se dezvolta din tubul neural si placa ganglionara, Din portiunea craniana a tubului neural se diferentiaz’ encelalul si organele de sim, iar din regiunea trunchiului tubului neural si din placa ganglionara se formeaza maduva spindrit, ganglionii spi- nali si vegetativi, precum si fesutul cromafin din organism. In portiunile laterale ale tubului neural creste deosebit de rapid numarul celulelor, pe cind peretele dorsal si cel ventral nu crese in volum, pastrindu-si caracterul ependimar. Perefii laterali ingrosati ai tubuiui neural se divid printr-o scizura longitudinal in doud lame — dorsala (alara) si ventralé (bazalé). In aceasta perioad’ de dezvoltare, in_peretil laterali ai tubului neural distingem trei zone: ependimard, care captugeste canalul, stratul mantiinic si zona marginald. Din’ man- tie, ulterior, se dezvolta substanta cenusie 2 maduvel spinarii, iar din zona marginala — substanta alba. Neuroblastele columnelor anterioare se diferentiaza in neuronii motori ai nucleilor coarnelor an- terioare, Axonii lor parasesc maduva spinarii gi formeazé radacinile ei anterioare. In columnele posterioare si zona intermediara se dezvol- ta diversi nuclei ai neuronilor intercalari (asociativi). Axonii lor, p&trunzind in substanta alba a maduvei spinarii, intré-n componenta diferitelor fascicule de conducere. In coarnele posterioare patrund axonii neuronilor senzitivi din ganglionii spinali. 276Concomitent cu dezvoltarea méduvei spinarii are loc formarea ganglionilor spinali si ganglionilor vegetativi periferici. Ca sursa ini- fiala pentru dezvoltarea lor servesc elementele celulare ale placit gan- glionare, Ele se diferentiaza in neuroblaste si glioblaste, din care mai apoi se formeaza elementele celulare ale ganglionilor spinali. O parte din celule migreazé la periferie, in locurile de dislocare a ganglionilor nervosi vegetativi si tesutului eromafin, GANGLION SENZITIVI Ganglionii senzitivi sint situati pe traicctul radicinilor posterioare ale maduvei spinarii sau nervilor cranieni. Ganglionul spinal este acoperit de 0 capsula de fesut conjunctiv, de 1s care n parenchiml ganglionululpatrund septurisublii de feu con- junctiv. Ele formeaza stroma ganglionului, prin care trec vase sangui- ne. Neuronii ganglionului spinal sint situati in grupuri, cu predorninan- {@ la periferia organului, iar centrul lui este constituit mai ales din pre- Jungirile acestor celule. Dendritele lor intra in componenta portiunii Ssefizitive a nervilor rahidieni micsti si la periferie se termina cu recep- tori, Axonii lor, in ansamblu, formeaza radacinile posterioare, trans- mifind impulsurile nervoase in substan{a cenusie a maduvei spinari ori prin intermediul cordonului posterior in bulbul rahidian, La ver- terbratele inferioare neuronii bipolari se mentin pe parcursul intregii Vieli. De tip bipolar sint gi neuronii aferen{i ai unor nervi cranieni (gangl. spirale cochleare). La vertebratele superioare gi la om neuronii bipotari din ganglion spinal! in procesul de maturare devin pseudount- polari. Prelungirile celulelor se apropie treptat si bazele lor se con- topesc (des. 117, A, B, C}. La inceput portiunea alungita a corpului (baza prelungirilor) este scurta, iar apoi ea creste si infagoara de multe ori celula, formind deseori un ghem. Mai exista gio alta opinie despre procesul de formare a neuronilor pseudounipolari : axonul creste de la polul alungit al corpului neuronului dupa formarea dendritei, Den- dritele si axonii celulelor in ganglion si in afara lui sint acoperite de membrane ale neurolemocitelor. Neuronii ganglionilor spinali sint in- conjurati de un strat de celule gliale, care aici poarta denumirea de gliocite-mantiinice ori gliocite ale ganglionului (gliocyti ganglii) (des. 117, A, B). Ele pot fi recunoseute dupa nucleii rotunzi care se afla in jurul corpului neuronului, La exterior capsula glial corpului neu- ronului este acoperit’ de o membrana find de tesut conjunctiv fibros. Celulele acestei membrane se deosebese prin nuclei cu form’ ovala NERVE PERIFERICE Trunchiurile nervoase periferice — nervii— sint forma{i din fibre mielinice gi amielinice, membrane de tesut conjunetiv. In unii nervi se intilnese celule nervoase solitare si ganglioni mici, Pe sectiunile tran- sversale ale nervului se observa cilindracsii fibrelor nervoase si mem- onDes. 117 Structuragan- nul spinal mt peeudenipalars branele lor gliale. Printre fibrele nervoase ale trunchiului nervos pa- trund septuri fine de tesut conjunctiv— endoneorul (endoneurium) Fasciculele de fibre nervoase sint acoperite cu perineuru (perineurium) Perinevrul este format din straturi compacte de celule si fibrile aranjate consecutiv. Perinevrul nervilor grosi contine citeva (5—6} straturi. fi- brilele cdrora sint orientate paralel cu traiectul nervului. Membrana externa a trunchiului nervos — epinevrul (epineurium}— reprezinta lun fesut conjunctiy fibros bogat in fibroblaste, macrotage si celule adipoase. Membranele conjunctive ale nervului contin vase sanguine si limfatice, terminatiuni nervoase. In epinevru, pe tot traiectul nervulut patrund © multime de vase sanguine, anastomozate intre ele. Arterele din epinevru patrund in perinevru si apoi in endonevru (des. 118, A, B}. 278