Sunteți pe pagina 1din 39

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING
SPECIALIZAREA- CERCETARI DE MARKETING

PROGRAM DE MARKETING

CALIMANESTI-
CACIULATA
1. ANALIZA PIETEI

Turismul in Romania

Structurile de cazare turistica din România au primit, în 2003, 5,73 de milioane de turisti,
dintre care 1,51 milioane au fost straini - ceea ce reprezinta 26,45% din total. Potrivit cifrelor
furnizate de catre INCDT, numarul total al turistilor sositi în hoteluri, moteluri, pensiuni si alte
structuri de cazare a înregistrat o crestere de 24% fata de 2002. În cazul turistilor români,
cresterea a fost de 15,04%, iar în cazul celor straini, de. 51,92%.
Din cei 1,1 milioane turisti straini, circa 800.000 au venit la Bucuresti si doar 50.000 de
persoane au ales drept destinatie statiunile balneare din Romania. Cele 30.000 de locuri de cazare
din statiunile balneoclimaterice(20% din capacitatea de cazare din Romania) au avut doar 51%
grad de ocupare, ceea ce arata ca potentialul lor este subexploatat, dar nu sunt promovate
suficient.
Anul trecut au fost înregistrate 21,39 de milioane de înnoptari în structurile de cazare din
România, ceea ce reprezinta o medie a sejurului de circa patru nopti. Cresterea generala a
numarului de înnoptari fata de 2002 a fost de 31,61%: 30,44% în cazul turistilor români si
37,96% pentru cei straini.
Raportat la încasari, turistii români au generat circa 303 milioane de dolari, iar cei straini,
circa 88 de milioane de dolari. Încasarea medie per turist a fost de 68 de dolari, respectiv de 72
de dolari pentru români si de 58 de dolari pentru straini. În ceea ce priveste încasarea medie pe zi
- turist, aceasta a fost de 17 dolari pentru români si de 25 de dolari pentru straini, media fiind de
18 dolari.
Veniturile totale din turism se ridica, pentru 2003, la circa 522 de milioane de dolari, însa
cheltuielile totale sunt, la rândul lor, de aproximativ 400 de milioane de dolari. Cele mai multe
venituri au fost generate de structurile de cazare din Bucuresti si orasele resedinta de judet (peste
263 de milioane de dolari), urmate de statiunile balneare (circa 118 milioane) si de statiunile
montane(105milioane).
In ceea ce priveste sosirile turistilor straini in Romania, se poate spune ca cei mai multi
(94,9%) provin din Europa, fiind urmati de Asia (2,56%) si America (2,14%).
ZONE GEOGRAFICE NR.TURISTI(mii)
EUROPA 4551
AFRICA 9
AMERICA 103
ASIA 123
OCEANIA 6

2
ALTE TARI 2
TOTAL 4794

Cei mai multi turisti europeni provin din tarile invecinate : Ungaria (67,9%), Moldova(19%).

Structura sosirilor turistilor din UE in 2003


67,90%

8,90% 1,90%

7,20% 6,30% 2,60% 2,30%


2,90%
Ungaria M are a Br itanie Aus tr ia Polonia
Fr anta Italia Ge r m ania Alte le

Durata medie a sejurului pe act tur


(comparatie tur rom - tur straini)
20
16,5
14,1
15

10 6,7
5,4
5 2,2 2,2
1 1
0
A B C D
Tur romani Tur straini

Europenii utilizeaza frecvent ca mijloc de transport pentru calatoriile internationale


avionul. Deplasarile cu avionul au scazut cu 1%, reducerea in cazul companiilor traditionale
fiind de 5%, in timp ce operatorii cu tarife reduse au raportat cresteri de peste 10%. Pentru viitor
se estimeaza ca in scurt timp companiile care practica tarife reduse vor reprezenta 30% din
totalul zborurilor in strainatate.
Turistii germani prefera destinatiile insorite (care detin peste 40% din totalul
calatoriilor) si turismul de tratament. Germania ocupa locul 4 in ceea ce priveste numarul de
turisti care viziteaza Romania.
Un factor important in atragerea de turisti straini l-a reprezentat participarea Romaniei la
expozitiile de turism internationale.

3
Turistii germani prezinta interes pentru turismul de tratament, iar Romania ofera
posibilitati multiple de satifacere a cerintelor acestora. Astfel, consideram piata germana cea mai
potrivita ca piata de comercializare a noului produs turistic. Statiunea Baile Herculane ofera pe
langa metode moderne de tratament si cazare deosebita, posibilitati de agrement multiple, fiind
situata inr-o zona de un pitoresc deosebit. De asemenea, tratamentele cu produsele Gerovital
reprezinta un atu, avand in vedere recunoasterea lor pe plan internationa
Turism balnear

In prima jumatate a anului 2004, comparativ cu aceeasi perioada a anului 2003, actiunile
turistice interne totale au crescut cu 6,6%, in timp ce actiunile turistice in statiuni balneare au
scazut cu 7,6%. Se observa o crestere a actiunilor turistice de tip excursii in statiunile balneare cu
11,9%, in timp ce restul actiunilor turistice de tip balnear au scazut cu aproximativ 9%.
26,32% din numarul de turisti participanti la actiunile turistice interne, reprezinta turistii
care prefera statiunile balneare. Cei mai multi turisti (50,7%) prefera calatoriile cu o durata mai
mare de 4 zile, din acestia 83,76% reprezinta turistii care prefera actiunile turistice cu o durata
mai mare de 4 zile din statiunile balneare

Evolutia actiunilor turistice interne pe tip actiuni si zone turistice in sem I 2004 fata de
2003

Turisti
Turisti(%)
zile(%)
A (B+C+D). Actiuni turistice interne totale 106.6 98.9
- statiuni balneare 92.4 95.2
B. Actiuni turistice interne tip excursii, fara innoptari in zonele 115.7 115.7
vizitate
- statiuni balneare 111.9 111.9
C. Actiuni turistice interne cu durata intre 1-3 zile 109.4 106.3
- statiuni balneare 93.6 96.2
D. Actiuni turistice interne cu durata minima 4 zile 102.1 97.8
- statiuni balneare 90.6 95.1

4
Turismul org.de ag. de turism pe tipuri de act. tur.
interne si z. tur. in sem I, 2004

600000 509461

500000

400000
258351
300000
134131 162189
200000 112347
88921
100000 10131 11653

0
A. B. C. D.
turisti-total turisti-balnear

Turisti straini participanti


Tip de turism Turisti/zile Durata medie sejur
la activitatile turisticed
A Total din care: 62046 24215 3.9
Balnear 5788 31347 5.4
B Total din care 6936 6936 1
Balnear 140 140 1
C Total din care 29967 59731 2
Balnear 3257 716 2.2
D Total din care 25143 175448 7
Balnear 555 3697 6.7

Turismul organizat de agentiile de turism pe tipuri de actiuni turistice interne si zone


turistice in semestrul I, 2004

Durata
Turisti participanti la
Turisti zile medie a
actiunile turistice interne
sejurului
numar structura numar structura
A. Actiuni turistice 509461 100% 326819 100% 7.1
interne totale 0

- statiuni balneare 134131 100% 100% 14.1


189438
3

5
B. Actiuni turistice interne 88921 17.5% 88921 2.5% 1
tip excursii, fara innoptari
in zonele vizitate

- statiuni balneare 10131 7.5% 10131 0.5% 1


C. Actiuni turistice interne 162189 31.8% 331388 9.1% 2
cu durata intre 1-3 zile

- statiuni balneare 11653 8.7% 26153 1.4% 2.2


D. Actiuni turistice interne 258351 50.7% 320788 88.4% 12.4
cu durata minima 4 zile 1

- statiuni balneare 112347 83.8% 98.1% 16.5


185099

SOSIRI ALE TURISTILOR IN STRUCTURILE DE PRIM


T U R IS
IRET IC ACU FUNCTIUNI DE
CAZARE TURISTICA,PE T IPU R D
I E STRUCTU RI D E PRIM IRE TURISTICA PENTRU
STATIUNI BALNEA RE,
IN TRIM ESTRUI L2004

Zone structu ri de din total, pe tipuri de structuri de prim ire turistica


turistic prim ire Hoteluri H oteluri Hostel M otelur Hanuri V ile Cabane Pensiuni
e pentru i turistice turistic urbane
turistica
tineret e
T otal
T 906602 732129 3 6 7 4 10050 42962 625 29368 11900 43545
R 724193 565406 32606 8876 39662 612 26588 11703 36992
S 182409 166723 4 1 4 1174 3300 13 2780 197 6553
Sta|iuni balneare
T 114615 101338 138 - 2142 - 8456 45 1684
R 109110 96293 107 - 2040 - 8171 45 1645
S 5505 5045 31 - 102 - 285 . 39
din total, pe tipuri de structuri de prim ire turistica
Zone Pe deCasut Spatii de
turistice nsi Pensiuni Cam pinguri Popasuri Sate de B ungal Tabere
elevi sie cazare pe
uni agroturistice vacanta ouri prescolari turisti nave
rur ce

6
T otal
T 94 5781 1157 2513 167 821 12435 21 -
54
89 5530 2369 706 12417 21 -
R 1030 109
12
54 251 144 115 18 - -
S 127 58
2
Sta|iuni balneare
T 11 36 - - - - 666 - -
010 36 - - 666 - -
R - -
73 - - - - - -
S - -

SOSIRI ALE TURISTILOR IN STRUCTURILE DE PRIM T U R IS


IRE
T IC ACU FUNCTIUNI DE
CAZARE TURISTICA PE, PR IN C IPA L E L E T A R I D E P R O V E N IE N T A A L E T U R IS T IL O
P E T IP U R I D E ST R U C T U R I D E PR IM IR E T U R IS T IC A P EN T R U ST A T IU N,I B A L N E
IN TRIM ESTRUL I 2004

din total, pe tipuri de structuri de prim ire turistica


T otal stru cturi
de
Tari prim ire turistica Hoteluri
Hostelu Vile Cabane Pensiuni
Hoteluri pentru M oteluri Hanuri
turistice turistice urbane
tineret
Toate
114615 101338 138 - 2142 - 8456 45 1684
Romania 109110 96293 107 - 2040 - 8171 45 1645
Italia 489 443 6 - 9 - 29 - 2
G erm ania 816 764 9 - 12 - 24 - 7
Franta 314 303 3 - 2 - 5 - 1
Regatul din total, pe tipuri
37 26de structuri de
- prim ire
- turistica 5 - 6 - -
Unit
TARI
S .U .A 94 - Sate de1 B ungalouri
91 Campingu- Popasuri
Pensiuni Pensiuni - Tabere 2 de eleviCasute
- -
Spatii de
R epublica rurale agroturistice ri vacanta si prescolari turistice ca -zare
1494 1335 4 - 6 - 149 - pe- nave
M oldova
Toate
Ungaria 9454
858 5781 797 1157 - 2513 - 167 20821 - 12435
31 21- -7
T urcia 55 39 - - 15 - 1 - -
8912 553 1030 2369 - 109
Romania 706 12417 21 -
Israel 88 78 2 - - 8 - -
Italia 117 13 61 25 2 15 3 - -
Alte tari 1260 1169 7 - 32 - 30 - 22
Germania 66 19 33 6 - 37 1 - -
Franta 13 31 2 5 13 - 3 - -
Regatul
25 12 - 2 - - - - -
Unit
S .U .A 7 9 - 2 - - - - -
Republica
24 10 2 11 43 20 - - -
M oldova
Ungaria 132 43 6 13 - 1 - - -
Turcia 22 68 3 22 -7 2 - - -
Israel 2 6 - - - - - - -
Alte tari 134 40 20 58 - 40 11 - --
Spre deosebire de turistii romani, cei straini prefera actiunile turistice cu o durata de 1-3
zile in statiunile balneare in proportie mai mare (56,27% fata de 1,23% ).
Turisti straini participanti la activitatile turistice

70000 62046
60000
50000
40000 29967
25143
30000
20000 6936
5788
10000 140 3257 555

0
A. B. C. D.
turisti straini-total turisti straini-balnear

Turismul balnear in judeul Valcea

STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE


TURISTICA, PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA
MARTIE 2004
D intr-un total d e 6 0structuride prim iretu ristic a p re z e n te in ju d e tu l V a lc e a fie c a re tip d e stru c tu ra
d e tin e a stfe l:
H oteluri22
H oteluri pentru tineret-
H osteluri-
M oteluri9
H anuri-
V ileturistice16
Cabaneturistice1
Pensiuniurbane7
Pensiunirurale 2
Pensiuniag roturistice 1
C am p inguri -
P op asuri -
S a te d e v a c a n ta -
B u n g a lo u r i -
T a b ere d e elev i si p resco lari 2
C a s u t e t u r is t i c e -
S p a tii d e c a z a r p e n a v a -

8
CAPACITATEA DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE, TIPURI DE
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA,PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN
LUNA MARTIE 2004
D intr-un totald e 5 6 8 0 1structuri
4 de prim iretu ristic a p re z e n te in ju d e tu l V a lc e a fie c a re tip d e
stru c tu ra d e tin e a s tfe l:
H oteluri478187
H oteluri pentru tineret-
H osteluri-
M oteluri29004
H anuri-
V ileturistice37860
Cabaneturistice1547
Pensiuniurbane11716
Pensiunirurale 1684
Pensiuniag roturistice 3 50
C am p inguri -
P op asuri -
S a te d e v a c a n ta -
B u n g a lo u r i -
T a b ere d e elev i si p resco lari 7 6 6 6
C a s u t e t u r is t i c e -
S p a tii d e c a z a r p e n a v a -
STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICA CU FUNCTIUNI DE CAZARE
TURISTICA, PENTRU JUDETUL VALCEA DESCHISE IN LUNA
MARTIE 2004
D intr-un total d e 6 0structuride prim iretu ristic a p re zen te in ju d etu l V alce a fie ca re tip
d e stru c tu ra d etin e astfe l:
H oteluri22
H oteluri pentru tineret-
H osteluri-
M oteluri9
H anuri-
V ileturistice16
Cabaneturistice1
Pensiuniurbane 7
Pensiunirurale 2
Pensiuniagroturistice 1
C am ping uri -
P opasuri -
S a te d e v a c a n ta -
B u n g a lo u r i -
T a b e r e d e e le v i s i p r e s c o la r i 2
C a s u te tu r is tic e -

9
S p a tii d e c a z a r p e n a v a -

EVOLUTIA CAPACITATII DE CAZARE TURISTICA IN FUNCTIUNE, A


SOSIRILOR SI INNOPTARILOR, PE REGIUNI DE DEZVOLTARE SI
JUDETE,
IN TRIMESTRUL I 2004, FATA DE PERIOADA CORESPUNZATOARE
DIN ANUL 2003

te -
R e g iu n i dCeap acita- S o siri in n o p ta ri
d e zv o ltare tea in
fu n c tiu n e T o tal R o m a n i s tr a in i T o tal R om ani S train i
Ju d e te
T o ta l R o m an ia107,4 109,9 1 0 7 ,4 1 2 1 ,6 104,8 102,5 118,9
Valcea 108.5 119.3 119.8 100.7 95.4 94.9 171.4

 Segmentarea pietelor turistice


In marketingul turistic segmentarea pietelor turistice se poate realiza dupa segmentarea
bazata pe descrierea calatoriei si dupa segmentarea bazata pe descrierea turistului.
Segmentarea bazata pe descrierea calatoriei imparte piata turistica, in functie de tipul
calatoriei in calatorii de agrement, calatorii de afaceri si alte tipuri de calatorii.
Segmentarea bazata pe descrierea turistului cuprinde: segmentarea geografica,
segmentarea socio-demografica, segmentarea dupa sex, dupa venit, segmentarea psihografica,
comportament, gradul de loialitate.
Segmentarea geografica presupune divizarea pietei in grupuri geografice, a caror
provenienta se afla in alte tari, in cazul agentiei noastre.
Segmentarea socio-demografica presupune impartirea pietei in grupuri care au
caracteristici comune socio-demografice cum sunt varsta, sex, ciclul de viata al familiei, nivel
educational, religie, nationalitate, etc. In functie de criteriul varstei, se disting urmatoarele
segmente de piata: segmentul “sub 20 de ani”, segmentul “20-45ani ”, segmentul “45-75 ani”
Segmentarea dupa sex are in vedere servicii speciale atat pentru femei, cat si pentru
barbati.
Segmentarea dupa venit. Se identifica urmatoarele segmente: segmentul celor cu
venituri mari, segmentul celor cu venituri medii si segmentul celor cu venituri mici.
Segmentarea psihografica se bazeaza pe tratarea personalitatii, atitudinilor, motivatiilor
si activitatilor consumatorilor. Conform clasificarii lui Stanley Plog, turistii sunt alocentrici si
psihocentrici. Turistii alocentrici sunt cei care prefera descoperirea si trairea de noi experiente;
prefera ariile neamenajate din punct de vedere turistic; prefera noutatea si cat mai multe
destinatii, activitatea cat mai intensa, prefera avionul sau alte mijloace de transport rapide;

10
prefera cazarea in hoteluri sau lanturi hoteliere bune; nu neaparat moderne, avand o gama variata
de servicii turistice complementare; prefera intalniri si discutii cu cat mai multe persoane
necunoscute; prefera ca angajamentele sa includa numai transport si cazare pentru a-si permite o
flexibilitate si o libertate considerabile pe parcursul calatoriei. Turistii psihocentrici prefera
familiarul⁄obisnuitul in destinatiile turistice; prefera activitati obisnuite la locurile de destinatie;
prefera soarele si relaxarea; nivelul redus de activitate; prefera destinatiile la care se poate ajunge
cu mijloc de transport propriu; prefera hoteluri si restaurante clasice; prefera pachetul turistic
prestabilit si cat mai complet; prefera atmosfera familiala, distractii de tip familiar, absenta unei
atmosfere competitive.
Segmentarea dupa comportament se refera la impartirea consumatorilor de produse
turistice in grupuri, in functie de cunostintele, atitudinea si raspunsul acestora la caracteristicile
produsului turistic livrat. Dupa acest criteriu, se pot distinge urmatoarele segmente: turisti care
au ca pasiune vanatoarea si pescuitul, turisti care au ca pasiune degustarea de vinuri, turisti care
au ca pasiune birdwatching, turisti care au ca pasiune fotografia, turisti care au ca pasiune
studierea plantelor si animalelor, turistii care opteaza pentru programe de recreere, tratament, etc.
Segmentarea dupa gradul de loialitate al consumatorului conduce la impartirea
acestora in trei grupe: consumatori loiali (consuma frecvent produsele turistice ale intreprinderii
de turism respective), consumatorii partial loiali (consuma produse turistice atat de la
intreprinderea de turism respectiva, cat si de la intreprinderile concurente) si consumatorii
neloiali (consuma produsele turistice ale firmelor concurente).
Pentru obtinerea unei segmentari eficiente a pietei turistice trebuie avute in vedere mai multe
aspecte: masurabilitatea, accesibilitatea, relevanta, posibilitatea intreprinderii de a atrage si servi
segmentele de piata respective.

Tintirea pietei
Calatoriile pe care le vor desfasura turistii germani sunt calatorii de agreement.
Tintirea pietei consta in evaluarea elementelor de actractivitate ale segmentelor si in
selectarea segmentului-tinta.
Segmentul tinta ales de agentia de turism Eximtur este: turisti germani, cu varsta cuprinsa intre
45-75 de ani, care sunt consumatori partial loiali, psihocentrici si care prefera activitati obisnuite
la locul de destinatie; prefera soarele si relaxarea si nivelul redus de activitate. Sunt interesati de
mentinerea sau de imbunatatirea sanatatii lor, si de refacerea tonusului.

 Pozitionarea
Pozitionarea reprezinta dezvoltarea unui serviciu si a mixului de marketing pentru a ocupa
un anumit loc in mintea consumatorilor din cadrul pietelor-tinta. Pentru o pozitionare eficienta,
intreprinderea trebuie sa detina informatii despre necesitatile si dorintele consumatorilor de pe
pietele-tinta si avantajele pe care ei le urmaresc, sa cunoasca punctele tari si slabe ale
competitorilor intreprinderii, modul in care acestia sunt familiarizati cu ele, sa dispuna de
informatii asupra modului in care consumatorii percep intreprinderea comparativ cu concurenta.
Lewis R.C. a precizat existenta a trei elemente necesare pozitionarii: crearea unei imagini,
comunicarea avantajelor consumatorului si diferentierea marcii de serviciile competitorilor.
Strategia de pozitionare ce poate fi utilizata este pozitionarea bazata pe caracteristicile produsului
turistic oferit.

2. MEDIUL DE MARKETING

11
– este alcatuit din piata, concurenta si analiza PEST si reprezinta auditul extern
Tinand cont ca produsul turistic se adreseaza consumatorilor germani, vom face referiri
atat la auditul extern aferent pietei germane, cat si la cel aferent pietei romanesti.

A. ANALIZA PEST
Analiza PEST cuprinde totalitatea factorilor politici, economici, socio – culturali si
tehnologici.
a) MEDIUL ECONOMIC

 Romania
Incepand cu anul 2000, economia romaneasca are un trend ascendent. Dinamica PIB-ului in
anul 2002 fata de anul 2001 a fost de 104,9%, deci cresterea a fost de 4,9%. Dinamica prestarilor
de servicii in 2002 fata de 2001 a fost de 89,4% ( deci o scadere de 10,6% ) iar in 2001 fata de
2000 a fost de 94,4%. Se observa ca in prima perioada scaderea a fost mai mica fata de a doua
perioada. Rata inflatiei in anul 2002 a fost estimata la 18%, iar rata somajului, la 8,1%, in
scadere de la 8,8% in anul 2001.
Indicatori economici 2004
• PIB:155 mld USD, cu o crestere de 4,9 % fata de 2003
• PIB (compozitia pe sectoare): agricultura - 13,1 %
industire – 38,1%
servicii – 48,8%
• venitul pe familie
-cel mai scazut 10%: 3,2%
- cel mai ridicat 10%: 25% (1998)
• rata inflatiei – 15, 3 %
• forta de munca – 9,28 milioane
• rata somajului 7,2 %
• buget: -venituri – 17,6 mld.USD
- cheltuieli – 18,38 mld.USD
Balanta comerciala externa este inca deficitara, in ciuda unei tendinte pozitive a exporturilor,
iar turismul care dispune de un potential natural si antropic pe masura, nu cunoaste o dezvoltare
pe masura.
Caliatatea de membru al UE este o latura imporatana a politicii economice in 2004. Pentru ca
romania sa devina membru in 2007, ea trebuie sa finalizeze negocierile in 2004, o tinta
ambitioasa. Aceasta presupune ca UE sa declare Romania o « economie de piata functionala »,
premisa obligatorie pentru a incheia convorbirile.

 Germania
Economia Germaniei , una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, se afla in plina faza
postindustriala, peste 2⁄3 din PIB fiind realizat in sectorul serviciilor.
Din ianuarie 2002 Germania a adoptat euro ca moneda.Germania este o tara industrializata si
din acest motiv are probleme cu poluarea aerului, ploi acide, distrugerea padurilor, poluarea
Marii Baltice si a unor rauri din est.
Indicatorii economici 2004

12
• PIB:2.271 bilioane USD, cu o scadere usoara de 0,1 % fata de 2003
• PIB (compozitia pe sectoare): agricultura - 1 %
industire – 31%
servicii –68% (2002)
• venitul pe familie
-cel mai scazut 10%: 3,6%
- cel mai ridicat 10%: 25,1% (1997)
• rata inflatiei – 1,1 %
• forta de munca –42,63 milioane
• rata somajului 10,5 %
• buget: -venituri – 1,079 bil..USD
- cheltuieli –1,173 bil. USD

D) MEDIUL POLITICO-LEGISLATIV

 Romania
Romania este o republica parlamentara, conform Constitutiei aprobate prin referendum in
2003. Puterea legislativa este exercitata de un Parlament bicameral, format din Senat si Camera
Deputatilor.
La 26.01.1994, Romania a fost primul stat care a semnat Parteneriatul pentru Pace al
NATO si a luat parte la exercitii militare multinationale, unele desfasurate pe teritoriul sau ori a
trimis trupe de mentinere a pacii in regiunile fierbinti ale lumii, in cadrul unor actiuni coordonate
de ONU sau NATO. La 15.12.2000 Romania a inceput la Bruxelles tratativele de aderare la UE.
In domeniul turismului exista numeroase legi, dar cea mai importanta este Ordinul nr.510
din august 2002, pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea structurilor de
primire turistica

 Germania

Germania este o republică parlamentară, stat federal conform Legii Fundamentale intrate
în vigoare la 26.06.1948 şi devenită Constituţie. Puterea executivă este deţinută de preşedinte
(şeful guvernului), ales pe o perioadă de cinci ani, iar cea legislativă de un parlament bicameral.
Prioritatea de bază a guvernului Germaniei este de a menţine creşterea economică şi continuarea
dezvoltării Germaniei de Est.
Puterea juridică este reprezentată de Curtea Constituţional federală
Bundesverfassungsgericht. Sistemul juridic naţional are la bază legi ale dreptului civil ce conţin
concepte indigene; nu este acceptată jurisdicţia suplimentară ICJ. Germania a aderat la 76 de
acorduri internaţionale în calitate de membru, membru asociat sau observator. Fiind membră a
UE, tarifele protecţioniste de import nu sunt permise. Concurenţa comercială este reglementată
de Rabattgesetz, o lege federală care impune magazinelor din aceeaşi zonă să-şi coordoneze
reducerile de preţ. Preţurile pentru bunuri şi servicii includ un TVA de 16%. În domeniul
proprietăţii industriale şi intelectuale există un sistem legislativ foarte bine consolidat (membră a
WIPO)..

C) MEDIU SOCIO-CULTURAL

13
Principalele valori culturale ale unei societati depind de conceptia oamenilor despre ei insisi,
despre cei din jur, despre diferite organizatii, despre societate, natura si univers.

 Romania

Dupa cum se stie, romanii sunt cunoscuti pentru ospitalitatea lor, fiind gazde bune. De
obicei, in mediul rural traditiile s-au pastrat din cele mai vechi timpuri.
In ceea ce priveste cultura, cea mai mare pondere pe programul televiziunii o au
emisiunile legate de arta spectacolului (film, teatru, muzica si divertisment), apoi stirile si
informatiile, programele legate de publicitate si intr-o proportie mai mica, programele legate de
cultura si stiinta. Limba vorbita este romana, o limba cu o muzicalitate deosebita.

 Germania

Indicatori socio-culturali. Limba oficială este germana, având două arii


lingvistice principale: germana de jos (Niederdeutsch/Plattdeutsch, vorbită în zonele din nord) şi
germana de sus, (Hochdeutsch vorbită în sud). Structura populaţiei în funcţie de religii este
următoarea: protestanţi 34%, catolici 34%, musulmani 3,7%, neafiliaţi sau adepţi ai altor religii
28,3%. Gradul de alfabetizare este de 99%. Reglementat de fiecare land, Germania deţine un
puternic sistem educaţional, divizat astfel: după vârsta de 10 ani, orice copil va fi selecţionat fie
pentru pregătirea vocaţională într-o Realschule sau Hauptschule, fie se va pregăti pentru
Universitate, într-un gimnaziu în care cei 13 ani de şcoală culminează cu Abitur (comparabil cu
nivelul A din Anglia, sau bacalaureatul francez). Rezultatul acestui sistem este o forţă de muncă
bine pregătită, situată la baza succesului industriei germane (locuitorii sunt cunoscuţi pentru
rigurozitatea cu care tratează orice problemă). Germanii muncesc din greu şi petrec la fel.
Vechile tradiţii germane constau într-o serie de festivaluri pline de culoare de la paradele de la
Carnaval şi Oktoberfest, la sărbătorile de la sate şi oraşe. Datând din Evul Mediu,
omniprezentele Schützenfeste sunt festivaluri ale costumelor şi obiceiurilor locale. În sudul
Germaniei, perioada Carnavalului este denumită Faschung, procesiunile din München
transformându-se într-o sărbatoare stradală. În privinţa familiei, în ultimele decenii s-a înregistrat
o creştere a numărului de divorţuri şi a gospodăriilor care au un singur membru. Germanii sunt
mari iubitori de sport, teatru, muzică, artă în general.

D) MEDIUL TEHNOLOGIC
 Romania
In Romania tehnologia este invechita, dar se fac incercari de a o moderniza. Reteaua
cailor ferate este de 11.385 km (3.888km electrificata), ce a drumurilor nationale de 153.359km,
iar cea fluviala este de 1.724km (1984). Romania are 6 porturi mai importante: Braila, Constanta,
Sulina, Mangalia, Galati, Tulcea si 65 de aeroporturi (2002). In ceea ce priveste
telecomunicatiile exista 4,3 milioane de linii teleofonice si circa 6, 9 milioane de telefoane
mobile (2003).. Utilizatorii de internet sunt in numar de 4 milion in anul 2003.

 Germania

14
Gradul de actualitate a tehnologiilor este foarte ridicat, ca urmare a investiţiilor mari în
cercetare-dezvoltare şi a investiţiilor directe atrase din străinătate. De a semenea are unul dein
cele mai dezvoltate sisteme de telecomunicatii din lume cu 39 milioane utilizatori de Internet,
64,8 milioane utilizatori de telefonie mobilă şi 54,35milioane utilizatori de telefonie fixă.
Aproximativ 98% din gospodării deţin un televizor, mai mult de jumătate chiar două sau mai
multe. În 2001, gradul de dotare cu calculatoare a ajuns la 42% din totalul gospodăriilor

E) MEDIUL DEMOGRAFIC
Romania
Populatia : 22.355.551(iulie 2004 est.)
Structura pe varste:
0-14 ani: 16.2%
15-64ani:69.4%
65 de ani si peste: 14.4%
Rata de crestere a populatiei: -0.11% (2004 )
Rata mortalitatii: 11.69 decese/1,000 persoane (2004.)
Structura pe sexe: - la nastere: 1.06 barbati/femei
- sub 15 ani: 1.05 barbati/femei
- 15-64 ani: 0.99 barbati/femei
- 65 de ani si peste : 0.71 barbati/femei
- populatia totala: 0.95 barbati/femei (2003 est.)
Durata medie de viata- 35,4ani
- Structura pe etnii: romani (89,5%), unguri ( 6,6%), germani(0,3%),
ucrainieni (0,3%), rusi, turci.
Religia : ortodocsi(87%), protestanti (6,8%), catolici (5,6%), altii.

 Germania

Populatia : 82.428.609(iulie 2004 est.)


Structura pe varste:
0-14 ani: 14.7%
15-64ani:67%
65 de ani si peste: 18,3%
Rata de crestere a populatiei: 0,02% (2004 )
Rata mortalitatii: 10.44 decese/1,000 persoane (2004.)
Structura pe sexe: - la nastere: 1.06 barbati/femei
- sub 15 ani: 1.05 barbati/femei
- 15-64 ani: 1.04 barbati/femei
- 65 de ani si peste : 0.68 barbati/femei
- populatia totala: 0.96 barbati/femei (2003 est.)
Durata medie de viata- 41,7ani
Structura pe etnii: germani (91,5%), turci ( 2,4%), altii(greci, italieni, polonezi, spanioli, rusi) –
6,1%.

F) MEDIUL NATURAL

15
 Romania
Pozitia geografica a Romaniei se defineste, prin 3 elemente naturale de importanta
europeana, incluse in teritoriu ori la hotarele sale. Romania este o tara carpatica, doua treimi din
aceasta catena muntoasa situandu-se in cuprinsul tarii noastre; este o tara dunareana, deoarece
38% din lungimea acestui fluviu – partea cea mai importanta ca debit si navigatie-, inclusiv
gurile lui, se situeaza pe pamantul tarii noastre; este o tara pontica, prin litoralul de 244Km la
Marea Neagra, care deschide cai navigabile spre intreg Oceanul Planetar.

 Germania
Trei mari unitati naturale se pot distinge pe teritoriul Germaniei de la N la S (in ordinea
crescatoare a inaltimii): Campia Germaniei de N; masivele hercinice ale Germaniei de Mijloc ti
Alpii Bavariei, munti tineri, care includ si zone calcaroase. Campia Germaniei de N, sector al
marii Campii Nord-Europene, este joasa, neteda la V de Berlin si strabatuta de doua siruri de
dealuri morenice, mai mult sau mai putin paralele, in E. Tarmul Marii Baltice este insotit de
putine insule si este patruns de lungi fiorduri in sectorul vestic. Tarmul Marii Nordului este
coborat si insotit de numeroase insule, rezultate in urma patrunderii marii dincolo de lantul de
dune. Germania de Mijloc este constituita din mai multe masive vechi, hercinice, puternic
erodate cu aspect de podis, despartite de vai largi, care au uneori aspectul unor campii interioare.
In sudul Germaniei se desfatoara Alpii Bavariei, cei mai inalti munti de pe teritoriul tarii.

B. CONCURENTA
Cunoasterea concurentei joaca un rol hotarator in planificarea de marketing. O firma trebuie
sa-si compare in mod constant produsele, preturile, canalele de distributie si actiunile de
promovare cu cele ale concurentei. Astfel, ea poate identifica avantajele si dezavantajele pe care
le are in lupta cu aceasta, lansand atacuri mai precise asupra concurentei si aparandu-se mai bine
de atacurile acesteia.
Pentru a elabora o strategie de marketing eficienta, firma trebuie sa studieze atat concurenta,
cat si cererea actuala si potentiala.
Concurentii directi ai unei firme sunt cei care urmaresc sa satisfaca aceleasi nevoi ale
acelorasi consumatori, oferind produse similare. O companie trebuie, de asemenea, sa acorde
atentie concurentei potentiale care poate oferi noi mijloace de satisfacere a acelorasi nevoi.
O companie trebuie sa culeaga informatii despre strategiile, obiectivele, punctele tari si slabe
ale concurentilor si despre modul in care acestia reactioneaza la atacurile impotriva lor.
Compania trebuie sa cunoasca strategiile concurentilor pentru a sti care sunt adversarii directi si
pentru a lua masurile corespunzatoare. Ea trebuie sa le cunoasca obiectivele pentru a anticipa
miscarile si reactiile lor viitoare. Cunoasterea punctelor tari si slabe ale concurentilor permite
firmei sa-si perfectioneze strategia, in asa fel incat sa profite de neputintele acestora si sa evite
lupta acolo unde concurentii sunt mai puternici. Cunoasterea modului de reactie a concurentilor
ajuta firma sa alaga la momentul oportun miscarile cele mai potrivite.

Principalii concurenti de pe piata germana


Turismul este unul dintre sectoarele de activitate foarte dinamice din Germania. Piata
germana a turismului organizat se caracterizeaza printr-un puternic fenomen de concentrare.
Primii patru tour-operatori germani sunt: TUI, Neckermann, DER Tour si Thomas Cook. Primii
doi concentreaza 50% din volumul incasarilor.

16
Tour-operatorul german Touristik Union International, liderul mondial in domeniul
turismului, a luat fiinta in 1968 prin fuziunea mai multor tour-operatori. In Europa detine locul
intai in ceea ce privese numarul de turisti voiajati 12,9 milioane in sezonul 1999 - 2000, cu un
volum de incasari de 25,5 miliarde DM. TUI Group opereaza cu 3600 de agentii in toata lumea si
poate oferi 137.000 de paturi in 270 de structuri turistice cu care are relatii de afaceri.
In cadrul concernului TUI se regasesc: 13 tour-operatori care isi ofera produsele pe 6
piete importante din Europa, 30 de produse prezentate in 120 de cataloage, propria retea
hoteliera, investitii in companii aeriene, inchirieri autoturisme. Pe primele 9 luni ale anului 2003
pofitul concernului a fost de 302 milioane €, desi are rezultate pozitive si mai mari ca ale
concurentilor, activitatea a scazut fata de anul trecut (pe aceeasi perioada s-a inregistrat un profit
de 503 milioane €). Cauzele acestei scaderi au fost in principal razboiul din Irak si de epidemia
de pneumonie atipica SRAS.
Neckermann a fost infiintata in anul 1963 si este astazi al doilea competitor de pe piata
germana detinand o cota de piata de 16%.
DER Tour a fost infiintata in 1842 si este cel de-al patrulea competitor ca marime de pe
piata germana

Concurenta de pe piata interna

Agentiile de turism, indiferent de aria de specializare, care pun la dispozitie categoriei


vizate (persoanele cu varsta cuprinsa intre 45-75 ani din Germania) servicii turistice din toate
domeniile turismului. Piata romaneasca are destul de multe agentii care prin partenerii straini
aduc in Romania turisti germani din categoria celor vizati in special pentru turismul balnear.
SIND Romania este cotata drept cea mai mare companie de turism din Romania datorita
activitatilor de turism organizat sau individual si a experientei de 25 de ani, avand o cota de piata
de 29%. Sind Romania detine peste 20,000 locuri de cazare in hoteluri si vile de 2 stele in
principalele statiuni din Romania. Legatura permanenta cu clientii este asigurata prin cele 37 de
agentii de turism situate in Bucuresti si marile orase ale tarii. Servicii turistice oferite de Sind
Romania.
Paralela 45 este o companie de turism infiintata in anul 1990 si este una dintre primele
companii de turism de pe piata turistica romaneasca, 7% din piata. In prezent compania are
filiale in cele mai importante orase si zone turistice, iar numarul de agentii revinzatoare este de
140. Eforturile companiei se indreapta spre a deveni prima companie de turism din Romania, de
aceea Paralela 45 si-a extins reteaua de filiale
Marshal Turism infiintata anul 1992, si-a fixat de la inceput ca obiectiv situarea rapida a
intregii sale oferte la nivelul cerintelor unui turism mondial competitiv, dinamic. Succesul nu a
intarziat. Marshal Turism a reusit sa se situeze in ultimii sapte ani, in topul agentiilor de turism
cu capital privat din Romania. In anul 2002 s-a situat pe locul 3 ca si cota de piata (12%).
J’Info Tours este o agentie de turism care a creat o traditie in cei 12 ani de existenta,
principalul sau obiectiv fiind gasirea solutiilor optime pentru clientii sai. Misiunea agentiei este
punerea in valoare potentialul romanesc, oferind un standard ridicat al serviciilor.Ca o
recunoastere a meritelor sale - atat pe plan intern cat si pe plan international agentia a fost
distinsa cu numeroase premii. Cota de piata in 2002 a fost de 9%.
Atlantic Tour a fost fondata in 1991 si a reusit cu succes sa dezvolte atat turismul intern
cat si cel international, ceea ce i-a dat ocazia sa creasca rapid si sa devina unul dintre cei mai
importanti tour-operatori din Romania. Angajatii Atlantic Tour au o inalta calificare si

17
experienta, vorbind fiecare cel putin doua dintre urmatoarele limbi straine: germana, engleza,
franceza, japoneza, turca si maghiara. De asemenea Atlantic Tour detine atat propriile autocare
Mercedes 350, echipate cu aer conditionat, bar, toaleta, cat si autoturisme de lux (Mercedes clasa
E) si un microbus Mercedes Sprinter.
Ca agent autorizat IATA, Atlantic Tour poate oferi o larga varietate de aranjamente de
calatorie prin Tarom, Air France, Al Italia, Austrian Airlines, British Airways, CSA, KLM,
Lufthansa, Malev, Olympic Airways, Swiss Air, Turkish Airlines si alte linii aeriene. De
asemenea, Atlantic Tour ofera multiple posibilitati de cazare, avand o baza de date ce contine
peste 5000 de hoteluri, in intreaga lume. Prin ofertele speciale de tip "CITY BREAK" sau
"Vacante Exotice", Atlantic Tour vine in intampinarea clientilor cu pachete de servicii
convenabile si de calitate.
Nova Turism este prima agentie cu capital privat infiintata in martie 1990 si detinatoarea
primei licente IATA din Romania (1993), cu o cota de piata de 3,5%. Avand ca obiectiv
primordial satisfacerea deplina a clientilor prin servicii de calitate, Nova ofera o gama larga de
produse turistice, pachete standard sau programe realizate la cerere atat pentru turisti individuali
cat si pentru grupuri. .
DACIA Tour - agentia de turism a companiei ION TIRIAC AIR, face parte din grupul
TIRIAC HOLDINGS LTD. Pe linga organizarea zborurilor de afaceri cu aparatele din flota sa
compania ION TIRIAC AIR va ofera prin intermediul agentiei DACIA Tour (infiintata in 1993)
si posibilitatea cumpararii de bilete de avion pe orice companie aeriana, catre toate destinatiile
din lume, precum si servicii turistice intr-o gama foarte variata.
Din anul 1998 agentia este acreditata IATA, fapt care ii confera o data in plus garantia
seriozitatii in relatiile cu companiile aeriene si cu publicul, precum si deschiderea catre, practic,
toate companiile aeriene din lume. Datorita relatiilor foarte bune pe care DACIA Tour le are cu
companiile aeriene care opereaza sau sunt reprezentate in Romania, agentia are posibilitatea de a
oferi tarifele cele mai avantajoase pe toate destinatiile din lume, in functie de conditiile concrete
ale calatoriei atat pentru pasageri individuali, cat si pentru grupuri. Concomitent cu activitatea de
rezervari si emiteri de bilete de avion, agentia DACIA Tour pune la dispozitia clientilor sai o
gama completa a serviciilor turistice in tara si peste hotare. Agentia are o retea de peste 40 de
parteneri in Romania, precum si in tari din Europa, America de Nord si de Sus, Asia si Australia.
Agentia ofera organizarea de servicii turistice individuale si pentru grupuri in tara si
strainatate.

1. MISIUNEA
Agentia Eximtur considera ca “turismul nu poate fi pastorit decat de oameni care il
iubesc! “. Acesta este crezul dupa care isi desfasuram activitatea de zi cu zi si nici
o bucurie nu poate fi mai mare decat chipul oamenilor luminos si odihnit atunci
cand tse intorc din vacanta asigurata de aceasta agentie.
Agentia doreste diversificarea activitatii si fidelizarea clientilor, oferind servicii de
calitate. Mesajul pe care agentia doreste sa-l transmita clientilor este unul de buna dispozitie si
relaxare. Pentru a exprima mai bine misiunea folosc expresia: “Cu EXIMTUR economisiti
TIMP, ENERGIE si BANI”.. Olimp stie ca esential este nu doar satisfacerea asteptarilor
clientilor, ci depasirea lor. Acesta este secretul fidelizarii. Perfectiunea se regaseste in detalii, iar
acestea sunt alese cu grija pentru client.

18
2. OBIECTIVE GENERALE

 Cresterea cotei de piata la 10%


 Diversificarea produselor turistice oferite
 Motivarea personalului
 Includerea in oferta a unor destinatii noi
 Formarea unei traditii a companiei care sa scoata in evidenta performantele si sa
indemne la progres continuu
Vanzari si cote de piata.
Eximtur a fost cotata in topul firmele din anul 2003. A inregistrat un numar de peste
20.000 clienti din Romania si din strainatate: 2000 turisti straini, 18.000 turisti romani, iar cifra
de afaceri a agentiei fost de 10.000.000 $ in 2003. Agentia are o cota de piata de 5.52%.
3. AUDITUL EXTERN a fost analizat mai sus.
AUDITUL INTERNse refera la examinarea variabilelor si aspectelor pe care intreprinderea
le poate controla in mod direct.

Variabilele mixului de marketing.

1. Produsul oferit de Eximtur este unul complet, ingloband transferuri, transport, cazare,
asistenta, agrement. Oferta turistica este una dintre cele mai variate ce se afla pe piata in acest
moment, cuprinzand:
Circuite turistice: in Roamnia : Litoral, statiuni balneare, circuite montane, iar in
strainatate ofera circuite turistice cu transport propiru, cu autocaruil sau cu avionul in
urmatoarele tari: Caraibe, Cipru, Cuba, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Indonezia, Jamaica, Kenia,
Maldive, Malta, Maroc, Mauritius, Republica Dominicana, Seychelle, Singapore, Spania, Sri
Lanka, Thailanda, Tunisia.
Croaziere: pachet pentru tinerii casatoriti
Cazari: Eximtur poate asigura cazare in hoteluri clasificate de la 2 pana la 5 stele, atat in
Bucuresti capitala tarii cat si in majoritatea oraselor si statiunilor. De asemenea asigura
inchirierea de apartamente particulare si vile, o alternativa atractiva o constituie pensiunile
agroturistice, gospodarii traditionale taranesti adaptate nevoilor turistice avand toate dotarile
moderne si care pot asigura servirea meselor din preparate proaspete.
2. Preturile sunt medii, reflectand raportul calitate-pret.
3. Distributia se face direct prin sucursalele din tara:
SEDIUL CENTRAL - Cluj Napoca

400103 Cluj-Napoca, ROMANIA


Str. A. Saguna nr. 34-36
TEL/FAX: +40-264-433569
E-mail: travel@eximtur.ro

19
FILIALA - Sibiu

550159 Sibiu, ROMANIA


Str. Nicolae Balcescu nr. 6
TEL/FAX: +40-269-245508
E-mail: sibiu@eximtur.ro

FILIALA - Timisoara

300006 Timisoara, ROMANIA


Str. Piata Victoriei nr. 2
TEL/FAX: +40-256-492958
E-mail: timisoara@eximtur.ro

FILIALA - Baia Mare

430211 Baia-Mare, ROMANIA


Str. Bd. Traian nr. 5, ap. 56
TEL/FAX: +40-262-222395
E-mail: baiamare@eximtur.ro

FILIALA - Bucuresti

Bucuresti, ROMANIA
Str. Prof. Dr. Dimitrie Gerota Nr. 1-5 (fosta J. Louis Calderon)
TEL/FAX: +40-21-3158711
E-mail: bucuresti@eximtur.ro

Distributia se mai face si prin intermediul agentiilor cu care colaboreaza in toata tara in
special in domeniul ticketingului.

4. Promovarea se face prin internet , afise, pliante, participarea la targuri de profil si


sponsorizarea unor actiuni.

Activitatile si resurse.
In cadrul agentiei se disting trei departamente operationale alaturi de cel functional:
1. Departamentul de turism extern care ofera:
- cazare in hoteluri in toata lumea la tarife competitive
- pachete turistice complete si programe la cerere
- turism de afaceri si tematic
- vacante individuale si de grup
- organizari de simpozioane, congrese si actiuni incentive
- croaziere
- servicii de inchirieri auto
- asigurari de sanatate si auto

20
2. Departamentul de turism intern care ofera:
- cazare si rezervari in hoteluri pe teritoriul Romaniei
- servicii de transfer si inchirieri auto
- pachete si programe turistice pentru individuali si grupuri
- organizare conferinte, simpozioane si intalniri de afaceri
- tururi de oras si excursii in tara

3. Departamentul tiketing:
- bilete de avion pentru zboruri interne si internationale
- inchirieri de avioane si curse charter
- asistenta la aeroport

Parteneri externi. De-a lungul existentei sale Eximtur a incheiat parteneriate cu 3 agentii
de turism din S.U.A. si Marea Britanie. Din noiembrie 2002 au devenit agent acreditat World of
TUI,fiind in masura a efectua in toate agentiile rezervari si vanzari on-line pentru pachetele
turistice catre orice destinatie in lume ale concernului World of TUI, cel mai mare tur operator
german si una dintre cele mai importante societati de turism din lume. Cataloagele World of TUI
sunt disponibile in toate agentiile Eximtur din tara. Parteneriatul cu aceasta societate germana va
fi folosit pentru reusita programului.

4. ANALIZA SWOT
Analiza SWOT a destinatiei Calimanesti Caciulata
Puncte forte:
-recunoasterea pe plan international a statiunii balneare
-diversitatea factorilor naturali de cura
-existenta unor ape minerale cu proprieti curative deosebite
-numarul mare de locuri de cazare existente in statiune
-existenta unei baze tehnico-materiale moderne
-potentialul natural caracterizat prin frumusetea zonei
-posibilitatea practicarii de multiple forme de turism: balnear, stiintific, de odihna si
recreere,agroturism.
Puncte slabe:
-infrastructura insuficient dezvoltata
Oportunitati:
-dezvoltarea pietei turistice in Romania
-modernizarea in ultimii ani a unor capacitati de cazare si a bazei de tratament
-diversificarea procedurilor de tratament, in concordanta cu cele europene
Amenintari:
-suspiciunile turistilor straini in ceea ce priveste calitatea serviciilor agentiilor de turism in
Romania
-insuficienta resurselor financiare pentru modernizarea bazei turistice specifice
-concurenta pe care o exercita alte statiuni balneare, in care se desfasoara deja astfel de program
-imaginea nefavorabila a Romaniei pe piata europeana

21
Analiza SWOT a produsului

Puncte tari:
-calitate buna a serviciilor la un pret reciproc avantajos
-diversitatea serviciilor oferite
-preferinta germanilor pentru turismul balnear
-traseele turistice lejere
-pretul avantajos
-raportul calitate-pret
Puncte slabe:
-insuficienta promovare actuala a produsului
Riscuri:
-oboseala care s-ar putea instala pe durata desfasurarii programului
Oportunitati:
-dezvoltarea comunitatii locale din punct de vedere economic, social, cultural
-crearea unor locuri de munca
-sprijinul acordat de autoritati programelor de promovare a zonei

5. IPOTEZE
Tendintele la nivel mondial sunt scurtarea perioadei de sejur, optarea pentru destinatii
mai apropiate,mai putin costititoare si folosirea mai intensa a mijloacelor de transport terestru .
Cererea turistilor germani pentru turism este in continua crestere. Diferenta intre incasarile din
turism si cheltuieli a continuat sa se mareasca si a produs un deficit pentru Germania de aproape
65 bilioane DM in anul 2001. Totusi, incasarile din turism au crescut cu 21, 9% fata de perioada
analizata, in care se inregistrasera 6 bilioane DM, dar cheltuielile au crescut si ele cu 21% (17
bilioane DM). Salariile mari din Germania a continuat sa puna temelia pentru pozitia germanilor
ca turisti cu mare putere de cumparare in tari straine.
Se observa ca piata Romaniei este foarte buna pentru turistii germani si din punct de
vedere economic, rata inflatiei din Romania fiind mult mai mare decat cea din Germania, ceea ce
inseamna ca aici vor putea cumpara mai mult cu mai putini bani. Ponderea detinuta de servicii in
total PIB este mai mica in Romania, insa este in continua crestere, ceea ce presupune si cresterea
calitatii serviciilor, adica si a serviciilor din turism.
Cunoscand acestea, precum si faptul ca Romania este mereu prezenta la manifestarile
internationale din domeniul turismului desfasurate in Germania, deci nemtii au un contact
permanent cu produsele turistice din Romania, consideram ca o penetrare a produselor deja
oferite va fi bine primita de catre ei.
Calimanesti Caciulata este o statiune recunocuta pe plan international pentru izvoarele si
apele sale minerale, precum si pentru varietatea de tratamente care se pot face aici.
Avand in vedere cele spuse mai sus, suntem siguri ca produsul turistic va avea succes pe
piata tinta, iar obiectivul de marketing (penetrarea pietei) va fi foarte bine realizat.

6. OBIECTIVUL DE MARKETING

22
Obiectivele de marketing au ca scop, in general, pastrarea echilibrului intre produsele si
pietele lor, conform matricei lui Ansoff, iar in particular putand fi si obiective referitoare la
concurenta, etc.
Potrivit matricei lui Ansoff, obiectivul agentiei Eximtur este: penetrarea pietei.

Matricea produs-piata alui Ansoff


Produs

Existent Nou

Existenta Dezvoltarea
Penetrarea pietei
produsului

Piata
Dezvoltarea
Noua Diversificarea
pietei

7. STRATEGII DE MARKETING
1. Strategia de piata

Strategia de piata este denumita “nucleul politicii de marketing”. Exista o multitudine de


optiuni strategice pe care firma trebuie sa le aiba in vedere. Astfel, in functie de dinamica pietei,
Eximtur isi propune sa adopte o strategie de crestere, respectiv a dezvoltarii activitatii de piata,
deoarece obiectivul de marketing este penetrarea pietei. Aceasta strategie se realizeaza prin
cresterea frecventei de utilizare a produsului oferit.
In ceea ce priveste pozitia intreprinderii fata de structurile pietei, agentia noastra va
recurge la strategia concentrata, deoarece si-a concentrat atentia asupra unui singur segment de
piata ( turisti cu varsta cuprinsa in intervalul 45-75 de ani), pe care il serveste si caruia ii
cunoaste bine necesitatile.
In functie de pozitia intreprinderii fata de schimbarile pietei, Eximturva adopta o
strategie activa, ce presupune anticiparea schimbarilor pietei si intervenirea in influentarea
acestor schimbari, in scopul folosirii lor pentru cresterea profitului. De asemenea, trebuie
anticipate modificarile mediului extern, depistarea oportunitatilor si influentarea acestuia printr-
un proces continuu de innovare
Dupa pozitia intreprinderii fata de exigentele pietei si tinand cont de obiectivul de
marketing (de penetrare pe piata) agentia va adopta strategia exigentei ridicate, punand accent
pe calitatea produselor si serviciilor pentru a satisface in mod corespunzator cererea
consumatorului.

23
In functie de pozitia intreprinderii fata de nivelul competitiei, agentia noastra alege
strategia ofensiva, deoarece doreste sa-si creasca ponderea pe piata.

2. Strategia de pret

Pretul trebuie stabilit in functie de obiectivele organizationale generale si derivate.


Deoarece Eximtur isi propune sa devina lider de marca, ea va practica preturi ridicate pentru o
perioada mare de timp. Stabilirea pretului se va face si in functie de costurile incorporate in
realizarea produsului turistic. Pretul este intotdeauna in interactiune cu celelalte variabile ale
marketingului mix, respectiv produsul, distributia si promovarea. Stabilirea preturilor pentru
produse si servicii trebuie sa reflecte perceptia consumatorilor pe piata-tinta. Consumatorul
trebuie sa vada legatura intre pretul si calitatea produsului. In turism, consumatorii se asteapta, in
cazul in care platesc un pret ridicat pentru un produs turistic, sa beneficieze de servicii de inalta
calitate. Deoarece piata turismului balnear este o piata competitiva, agentia Eximtur incearca
sa-si atraga consumatorii prin competitia non-pret, care nu implica schimbarea pretului ci
convingerea consumatorilor ca produsul oferit este superior si ofera avantaje comparativ cu cel al
competitorului. Preturile sunt stabilite prin utilizarea tehnicii bazata pe competitie, prin care
preturile sunt orientate dupa preturile concurentei.
Deoarece produsul turistic se afla in etapa de crestere, agentia de turism poate utiliza
pretul pentru pachete de produse turistice mai mic decat suma preturilor serviciilor
componente si, de asemenea, discounturi pentru grupurile de turisti.

3. Strategia de produs

Prin intermediul strategiilor de produs, Eximtur isi propune sa satisfaca nevoile clientilor,
si sa creeze un avantaj competitiv durabil, pe baza competentelor sale esentiale.
Produsul turistic este un amalgam de elemente tangibile si intangibile, concentrate intr-o
activitate specifica pe care consumatorul le achizitioneaza ca o combinatie de activitati si
aranjamente. Innoirea ofertei turistice se realizeaza prin includerea noului produs turistic
alaturi de cele deja existente. Aceasta optiune strategica reflecta eforturile companiei de adaptare
permanenta la exigentele si cerintele purtatorilor cererii fiind indicata in acest caz deoarece piata
se caracterizeaza printr-o concurenta puternica. Nivelul calitativ al produselor este o coordonata
majora a definirii strategiei de produs. Ne propunem varianta strategica de diferentiere
calitativa a produsului nostru

4. Strategia de distributie

In stabilirea strategiei de distributie, se au in vedere caracteristicile mediului extern si


intern al intreprinderii, precum si obiectivele stabilite.

24
In functie de intensitatea distributiei, consideram ca o distributie selectiva este adecvata
pentru produsul nostru turistic. Distributia se va realiza prin pertenerii nostri germani, prin
birourile de turism in strainatate si prin Internet.
Dependenta de distribuitor este foarte mare, situatie pe care vom incerca sa o contracaram
prin adoptarea unei pozitii de cooperare. Ne propunem deci sa adoptam o pozitie favorabila in
raport cu distribuitorii, in vederea imbunatatirii nivelului de satisfactie al clientilor nostri si a
propriei performante. Vom incerca sa ne cointeresam distribuitorii prin contracte avantajoase si
prin comisioane atractive.

5. Strategia de comunicatie

Prin politica de comunicatie si mijloacele prin care se va concretiza, vom urmari o


difuzare cat mai completa a unor informatii despre activitatea si produsele noastre turistice, vom
viza intarirea imaginii si a prestigiului marcii si implicit al intreprinderii noastre pe piata
germana.
Promovarea va fi la inceput agresiva, urmand ca dupa cunoasterea produsului sa
continue sa existe, dar nu la fel de agresiv. Noul produs turistic va fi promovat prin intermediul
partenerilor germani, pe pagina de web a agentiei, in brosuri, reviste si ziare de specialitate
adresate germanilor, prin participarea la targuri internationale de profil. Promovarea va incepe cu
8 luni inaintea realizarii primei plecari de turisti, desfasurandu-se in mod continuu pe parcursul
derularii programului.
Informarea si contactarea propriu-zisa a clientilor se va realiza prin intermediari, carora le
vom pune la dispozitie in permanenta date despre activitatea firmei noastre prin brosuri si pliante
actualizate, si diverse alte informatii. Eximtur isi va face cunoscute produsele turistice si prin
prin sejururi gratuite acordate reprezentantilor media sau distribuitorilor
In domeniul relatiilor publice, vom incerca sa mentinem permanent o imagine pozitiva
asupra intreprinderii, si o relatie corespunzatoare acestei imagini cu toti colaboratorii si
concurentii.

6.Strategia de personal

Eximtur dispune de un personal calificat, relativ tanar, dinamic, cu o bogata experienta


in domeniu. Este cunoscut faptul ca personalul prestator de servicii turistice este cel care impune
nivelul calitatii produsului turistic. In cazul produsului turistic oferit de agentia noastra, cand
vorbim de personal ne referim mai mult la personalul care insoteste clientul pe parcursul
sejurului, ghid turistic foarte bine informat despre zona vizitata. De asemenea personalul bazelor
de tratament din Calimanesti-Caciulata detine oexperienta ridicata si profesionalism.

7. Politica de parteneriate

Lansarea pachetului de servicii, implica crearea de colaborari cu diferiti agenti economici


pentru realizarea obiectivului general de marketing.
Programul turistic “Caciulata-Regina Statiunilor balneare” l-am elaborat, si il putenm
comercializa in urma contractului pe care l-am incheiat cu TUI.
De asemenea pentru zborul Berlin – Bucuresti si retur se va incerca o colaborare cu
compania aeriana Air Berlin, care in momentul de fata are curse spre destinatiile favorite ale

25
germanilor. La finele anului 2004 Air Berlin a infiintat divizia de preturi scazute, City Shutlle,
care va deservi o serie de capitale europene printre care si Bucuresti

8.Politica de impachetare

CACIULATA - REGINA STATIUNILOR


BALNEARE

PROGRAM TURISTIC DE PROMOVAREA A STATIUNII BAILE


CACIULATA

ZIUA 1:
09:00-Preluarea turistilor de la aeroportul international din Timisoara de catre ghidul agentiei.
10:00-Plecare spre Caciulata
13:00- Sosire si cazare la hotel Caciulata 2*. Pranz la restaurantul hotelului.

Dupa pranz turul statiunii, cu vizitarea izvoarelor de ape minerale: strand termal-Valea
Caciulata (150 m); strand Hotel Oltul (300 m); izvoarele minerale 1 si 2 Caciulata (120 m);
izvoare minerale 3 si 4 (300 m); izvoare 5, 6, 7, 8, 14 Calimanesti (2.500 m), parcul statiunii.

ZIUA 2:
08:30 Mic dejun la hotel

26
09:30-Tratament

12:00 Pranz la restaurantul hotelului .


Dupa pranz: Biserica din Ostrov, ctitorita de Neagoe Basarab si construita in anii 1518-1522
19:00-Cina la restaurantul hotelului.

ZIUA 3 :
08:30 Mic dejun la hotel.
09:30-Tratament
12:00 Pranz la restaurantul hotelului.
Dupa pranz Excursie la Manastirea Cozia aflata la 5 km distanta de oras. Datand din anii 1387-
1388, Manastirea Cozia este ctitoria domnitorului Mircea cel Batran, care este ingropat aici. Aici
se pot vedea picturi murale datand din 1391. Muzeul Manastirii Cozia adaposteste o valoroasa
colectie de icoane.

20.00- Cina la hotel Traian

ZIUA 4:
08:30 Mic dejun la hotel Oltul.
09:30 Tratament
12:00 Pranz la resturantul hotelului Ferdinand
Dupa pranz excursie: sihastria de la Turnu, unde se gaseste o biserica datand din 1676

27
19:00 Cina la restaurantul hotelului Oltul

ZIUA 5:
08:30 Mic dejun la hotel .
09:30 Tratament
12:00 Pranz la restaurantul hotelului .
Dupa pranz turul statiunilor Calimanesti, Olanesti, Govora.

20 :00 Cina la restaurantul hotelului


ZIUA 6 :
08:30: Mic dejun la hotel
09.30: Tratament la strandul termal Valea Caciulata.
13:00 Pranz la Valea Caciulata
Dupa pranz, traseu Caciulata – Poiana Bivolari – Stana “La Musetel” – Curmatura “La
Troita” – Poiana Stanisoara (marcaj banda galbena, timp de mers 2 – 2 ½ ore, traseu accesibil tot
timpul anului), popas ½ ora la Poiana Stanisoara

20 :00 Cina la restaurantul hotelului.

ZIUA 7:
07:30- Mic dejun la hotel .
08:45 Tratament
11:30 Plecare spre Sibiu, oras medieval, declarat patrimoniu national al Romaniei, cu vizitarea
centrului istoric al orasului, Catatii, Muzeul National Brukenthal, Muzeul ASTRA, Muzeul
Taranului Roman.

13:00 Pranz la Muzeul Satului


18.30 Plecare spre Caciulata
20.00 Cina la retaurantul hotelului.

ZIUA 8 :
08:30 Mic dejun la hotel
09:30 Tratament

28
12:30 Pranz la restaurantul hotelului . Dupa pranz excursie in Ramnicu Valcea. Program de
voie.
19:00 Cina la restaurantul hotelului Traian

ZIUA 9:
08:30 Mic dejun la hotel
09:30 Tratament
12:30 Pranz la restaurantul hotelului. Dupa pranz excursie: RUTA Troita - Manastirea Stanisoara
- Coltii lui Damaschin - Copitaua - Durducul - Cabana Cozia. Durata: 4 ore;
20:00 Cina la restaurantul hotelului.

ZIUA 10:
08:30 Mic dejun la hotel
09:30 Tratament
11:30 Plecare spre Drobeta Turnu Severin, oras port, ce pastreaza vestigii romane. Pranz la
restaurantul Sura Dacilor din Drobeta Turnu Severin
Se vor vizita urmatoarele obiective: Podul lui Traian (construit de Apolodor din Damasc,
la ordinul Imparatului Traian), Ruinele Castrului Roman Drobeta, Manastirea Vodita si
Manastirea Gura Motrului.
20:00 Cina la restaurantul hotelului

ZIUA 11:
07:30 Mic dejun la hotel
08:45 Tratament
11:20 Pranz la restaurantul hotelului. Dupa pranz excursie Horezu, sat celebru pentru centrele
de olarit si vizitarea manastirii Horezu si pestera Muierilor.
21.00Cina la restaurantul hotelului

ZIUA 12:
08:30 Mic dejun la hotel
09:30 Tratament
11.00 Excursie Balea Lac.
21.00 Cina la restaurantul hotelului

29
ZIUA 13:
08:30 Mic dejun la hotel
09:30 Tratament
12:30 Pranz la restaurantul hotelului
Program de voie
19:00 Cina festiva la restaurantul hotelului

ZIUA 14:
08:30 Mic dejun la hotel
09:30 Tratament
12:30 Pranz la restaurantul hotelului
14:30 Plecare.

Elemente de prezentare generala:


Numar Zile : 14 zile/ 13 nopti;
Perioada: 1 aprilie- 31 octombrie
Mijloc de transport Bucureti-Caciulata-Bucuresti, plus excursii : microbuz
Numar participanti: 40 persoane
Pret informativ: 650 Euro/ persoana/pachet servicii

Pachetul de servicii include:


transport si transfer la aeroport conform programului cu autocar Scania (44 locuri) categoria I;
excursiile realizate cu autocarul agentiei
ghid insotitor pe tot parcursul deplasarii (vorbitor de limba germana)
taxe locale si parcari
ghizi locali
cazare 12 nopti la hotel Caciulata (2*)
masa-pensiune completa
biletul de avion dus-intors

Pretul include asigurarea medicala si tratamentul.

Caciulata

Caciulata este un oras situat in partea central-sudica a Romaniei , pe malul drept al


Oltului, in Depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la altitudinea de 260-280 m, 18 km
distanta de municipiul Ramnicu Valcea (sediul administrativ al Judetului Valcea), cu o populatie
de 8.633 locuitori Impreuna cu statiunea Caciulata, acesta alcatuieste statiunea Calimanesti-
Caciulata, statiune deschisa in tot cursul anului.
Clima specifica depresiunilor subcarpatice adapostite, fara variatii mari de temperatura,
cu veri racoroase (in jur de 20°C in luna iulie) si cu ierni relativ blande (intre -l° si -5°C in luna
ianuarie). Temperatura medie anuala este de 9° C. Precipitatii moderate (750-800 mm anual).

30
Istoric

Perioada geto-daca este reprezentata de dovezilemateriale descoperite in zona asezarilor


de la Ocnita, Gradistea, Ladesti, Ionesti si Roesti. La Ocnita a fost identificata asezarea dacica
Buridava, amintita de Ptolemeu in scrierile sale. In aproprierea masivului de sare de la Ocnele
Mari, arheologii au descoperit un vas si fragmente de ceramica inscriptionate care demonstreaza
ca sarea se exploata din vremea dacilor.
Amprenta civilizatiei romane s-a pastrat pana azi atat prin tezaurele descoperite in
zona, cat si prin drumurile romane construite (Via Romana) care au dat numele unor localitati:
Pons Vetus (Podul Vechi) - astazi Caineni, Pons Aluti (Podul Oltului) - in prezent Ionestii
Govorei, Arutela (Bivolari), Buridava (Stolniceni), Rusidava (Dragasani) s.a. castrele romane
(Limes Alutanus) strabatand intregul judet de la nord la sud.
Dupa retragerea romana din Dacia (271), popoarele migratoare au invadat teritoriile
actualului judet Valcea. In epoca evului mediu judetul Valcea a cunoscut o perioada de inflorire
carea avea sa prefigureze renasterea sa atat pe plan economic cat si pe plan cultural.
Intre anii 1386 - 1388, in timpul domniei lui Mircea cel Batrin a fost ctitorita Manastirea
Cozia, cel mai important complex de arta medievala valaha. In secolul al XV-lea Vlad Calugarul
a ridicat Manastirea Govora, unde mai tarziu a functionat tiparnita infiintata de Matei Basarab (in
1637). Aici a vazut lumina tiparului prima culegere de legi intitulata "Pravila de la Govora". In
1705 carturarul Antim Ivireanul aducea la Ramnic o noua tiparnita care a facut cunoscuta cartea
laica in toate provinciile romanesti. incepand cu secolul al XVII-lea au fost ridicate biserici si
manastiri care s-au pastrat pana astazi.

Atractii turistice:
Aproape toate darurile cu care natura si oamenii au inzestrat Romania, s-au adunat pe
meleagurile valcene. Un tinut anume facut sa ademeneasca drumetul, spectaculosul naturii - in
fantastice alcatuiri precum cheile Bistritei si ale Oltului, plante si animale rare in rezervatiile
naturale din muntii Coziei si din muntii Buila Vanturarita si Capatanii, sint ocrotite ca
monumente ale naturii. Sate tihnite cu traditii pitoresti si neintrecuti mesteri populari - la Horezu,
Barbatesti Vaideeni, la Bujoreni, Petresti, Vladesti sau Buzesti.
Exista in Valcea peste 300 de monumente istorice si de arta, de la tezaure neolitice la
vestigii dacice si romane, de la Buridava si Calea lui Traian pe Valea Oltului, pastrate in Muzeul
din Ramnicu Valcea, Govora, ori in complexul muzeal Maldaresti.
Pe teritoriul Valcii se afla monumente de arta religioasa cum sint manastirile Cozia,
Hurezu, Govora, Bistrita, Manastirea dintr-un Lemn, Surpatele, Arnota, Episcopia Ramnicului,
fiecare cu istoria ei, pe cat de interesanta, pe atat de tulburatoare. "Cel mai frumos si mai rafinat
exemplar de arhitectura romaneasca", Manastirea Horezu inaltata in 1693 de Constantin
Brancoveanu, a fost inclusa in 1995 in patrimoniul UNESCO

Factorii de cura naturala:


Sunt reprezentati de clima protectoare si izvoarele (descoperite in 1827) de ape minerale
sulfuroase, clorate, bromate, cu sodiu, calciu, magneziu, in principal hipotonice, cu concentratie,
compozitie chimica si temperatura variabile (mineralizare intre 0.5 si 11.5 gr/l; atermale,
mezotermale 41°C, si hipertermale= 49.5°C).

31
Statiunea este indicata in tratamentul bolilor digestive (gastrita cronica cu hipoaciditate,
constipatie cronica, colita cronica), al bolilor hepatobiliare (dischinezie biliara, colicistita cronica
care prezinta sau nu calculi, hepatita cronica, pancreatita cronica, starii postoperatorii in bolile
ficatului), boli ale sistemului renal si urinar (litiasa la rinichi, pielonefrita cronica hermal = 41°C,
and hyperthermalaparatului digestivin, infectii urinare), tulburari metabolice si nutritionale
(diabet melitus, stari hiperuremice, obezitate), in afectiuni respiratorii (bronsita, traheobronsita
cronica), in boli ale sistemului nervos periferic (pareza, sechele ale poliomielitei), stari
reumatismale (spondiloza, artroza, poliartroza, tendinita), stari posttraumatismale (dupa entorse,
luxatii si fracturi), boli ginecologice (sindrom ovarian cauzat de menopauza), boli O.R.L.
(rinosinuzita cronica, laringita cronica alergica etc.), boli dermatologice, cardiovasculare si de
alta natura.

Proceduri balneare

32
Lista afectiunilor tratabile

33
10.BUGETUL DE MARKETING
Stabilirea bugetului programului de marketing

Bugetul alocat actiunilor de promovare nu va depasi 3% din cifra de afaceri previzionata.


Si anume, CA=14 actiuni*650€*40persoane=.36.400€ Agentia si-ar putea deci permite un
bugetul care sa se cifreze in jurul sumei de 1216 €.

PROGRAM PROMOTIONAL DE MARKETING PRIVIND TURISMUL BALNEAR IN


ZONA TURISTICA BAILE HERCULANE

Legenda actiunilor promotionale specifice:


A - ##### - Realizarea propriu-zisa a materialelor promotionale
B-@@@-Prezentarea pe Internet
C-$$$$- Campanie publicitara in presa
D– xxxx– Participarea la targuri de turism interne si internationale
E- ^^^^ – Conferinta de presa
F - }}}}- Vizite de documentare pentru reprezentantii mass-media si a distribuitorilor
G-****- Oferirea de sejururi de tratament pentru reprezentantii mass-media si pentru
distribuitori

34
DIAGRAMA GANTT

Nr Obiective Actiuni Realizare in timp Bugetul necesar


crt specifice de 2005 2006 2007 2008 (mii euro)
promo- I II II IV I II III IV I II II IV I II III IV 200 200 200 200 Total
vare I I 5 6 7 8
1 Constientizarea TOTAL 1 1.7 1.8 1.9 6.4
ptentialului si a
unicitatii
statiunii Baile
Herculane
A ## # ## # # 0.2 - 0.1 - 0.3
# # #
B @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ 0.2 0.3 0.4 0.3 1.2
C $ $$ $ $ $ $ $ - 0.4 0.3 0.5 1.2
D x x x x x x 0.3 0.3 0.3 0.3 1.2
x x
F }} }} }} }} }} }} }} }} 0.3 0.3 0.3 0.3 1.2
G ** ** * * * ** - 0.4 0.4 0.5 1.3
* * *
2 Informare TOTAL 0.4 0.1 0.1 0.1 0.7
asupra
posibilitatilor
deosebite de
practicare a
turismului
balnear in
cadrul statiunii
A # ## 0.1 - - - 0.1
B @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ 0.1 - - - 0.1
C $$ $ $ 0.2 0.1 0.1 0.1 0.5
$

35
3 Informarea TOTAL 0.2 0.1 - - 0.3
consumatorilor
asupra
servicilor
complementare
A # ## # 0.1 0.1 - - 0.2
#
B @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ @ 0.1 - - - 0.1
4 Oferte speciale TOTAL - - 0.3 0.2 0.5
de pret pentru
grupuri

A # # - - 0.3 0.2 0.5


#
B @ @ @ @ @ @ @ @ - - - - -
Extinderea
canalelor de
distributie si
dotarea lor cu
5 materiale 0 0 0.2 0 0.2
promotionale

TOTAL

A # # - - 0.2 - 0.2
#
B @ @ @ @ @ @ @ @ - - - - -
6 Inlaturarea TOTAL - - - 0.5 0.5
imaginilor
negative create
in randul
potentialilor
turisti
A # # - - - 0.5 0.5
#

36
B @ @ @ @ @ @ - - - - -
7 Revigorarea si TOTAL - - 0.8 0.7 1.5
imbunatatirea
publicitatii
A ## # - - 0.4 0.3 0.7
B @ @ @ @ @ @ @ @ - - - - -
G * * ** - - 0.4 0.4 0.8
* * *
TOTAL 1.6 1.9 3.2 3.4 10.1
GENERAL

37
EVALUAREA SI CONTROLUL REZULTATELOR
Activitatea de control se desfasoara periodic pentru a evalua rezultatele si pentru a verifica
modul in care obiectivele si strategiile propuse sunt indeplinite.De asemenea, este urmarit modul
in care programul de marketing este pus in practica pentru a putea corecta eventualele erori.
La sfarşitul primului an de activitate se vor compara rezultatele obtinute cu valorile
previzionate ale diferitilor indicatori. In ceea ce priveşte vanzarile se va compara atat numarul de
unitati (pachete turistice) vandute cat şi valoarea totala a acestora. In acest sens se poate verifica
daca fiecare produs in parte a ocupat in totalul vanzarilor locul care i s-a acordat prin plan. Un alt
indicator este cota de piata care se doreste sa creasca la 10% dupa numai primul an de rulare a
programului turiastic propus.
Din punct de vedere calitativ rezultatele programului de marketing vor fi evaluate in
principal cu ajutorul unui chestionar de intrebari accesibil pe pagina de Internet a agentiei.

Powered by

38
39