Proiect Cultura Chineza

ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ȘTIINŢIFICE
UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACÃU
Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115
Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753
www.ub.ro; e-mail: rector@ub.ro
Portofoliu
Disciplina: Didactica domeniului Limbă si
Comunicare
Profesor coordonator: Student:
Lector Doctor Savin Petronela Moraru (Grădinaru) Ancuța Elena
Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău
Facultatea de Științe
Specializarea: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar
Semestrul I, An II
2017
Cuprins
TEMA I: Subiectul III titularizare 2017 ........................................................................................................... 3

TEMA II: Activitati (ADP, ALA, ADE) pentru o zi ............................................................................................. 6
TEMA III: Tema anuala (activitate la alegere) ............................................................................................. 10
TEMA IV: Prelucrare curriculum in functie de elementele de progres......................................................... 17
Cine sunt/suntem? (Nivel de studiu: 3-5 ani) ......................................................................................... 17
Cine sunt/suntem? (Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani) ................................................................................... 21
Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ? (Nivel de studiu: 3-5 ani) ........................................................ 27
Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ (Nivel de studiu: 5-6/7 ani) ..................................................... 31
Când/cum şi de ce se întâmplă? (Nivel de studiu: 3-5 ani) .................................................................... 35
Când/cum şi de ce se întâmplă? (Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani).............................................................. 37
Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? (Nivel de studiu: 3-5 ani) ....................................................... 42
Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? (Nivel de studiu: 5- 6/7ani) ................................................... 47
Cine şi cum planifică/organizează o activitate? (Nivel de studiu: 3-5 ani) ........................................... 53
Cine şi cum planifică/organizează o activitate? (Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani) .................................... 56
Ce şi cum vreau să fiu? (Nivel de studiu: 3-5 ani) ................................................................................... 60
Ce şi cum vreau să fiu? (Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani) ............................................................................. 61
TEMA V: Sugestii de continut din Curriculum ............................................................................................... 67
TEMA VI: Proiect de activitate integrat (ADP+ALA+ADE)............................................................................ 71
TEMA VII: Metoda de evaluare ...................................................................................................................... 80
2
TEMA I: Subiectul III titularizare 2017
Prezentați specificul organizării activităților de învățare, pe domenii experiențiale, în

educația timpurie, având în vedere următoarele repere:
-definirea conceptului de activitate pe domeniu experiențial;
-exemplificarea modului de organizare a unei activități pe domeniu experiențial în educația
timpurie;
-exprimarea argumentată a unui punct de vedere privind specificul organizării activităților de
învățare, pe domenii experiențiale, în educația timpurie.
L. Vlăsceanu defineste domeniile experienţiale ca fiind adevărate „câmpuri cognitive

integrate” care transced graniţele dintre discipline şi care, în contextul dat de prezentul
curriculum, se întâlnesc cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a copilului, respectiv:
domeniul psihomotric, domeniul limbajului, domeniul socio-emoţional, domeniul cognitiv.
Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline
desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de
curriculum, precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă.
Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o
săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa
domeniilor experienţiale respective). Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum 5
activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor Aşadar,
educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de
educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru
societate, de educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-
plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi
îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi
jocurile şi activităţile alese sau cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite
domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Este
important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, atapa a II-a,
etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta
pentru varianta potrivită.
Exemplificarea modului de organizare a unei activități pe domeniu experiențial în
educația timpurie:
3
Activitatea pe care o voi prezenta în continuare este o activitate pe domeniul experențial
Limbă și comunicare, care constă în consolidarea si verificarea de cunostinte cu tema ,,In
lumea minunata a povestilor’ la grupa mijlocie.
Demersul educațional al unei astfel de activități presupune înlănțuirea următoarelor
secvențe didactice: moment organizatoric, captarea atenției, reactualizarea cunostintelor,
comunicarea temei și a obiectivelor, desfasurarea activitatii, obtinerea performantei, retentia
si transferul, evaluarea performantei si incheierea activitatii..
În cadrul primei secvențe se va organizarea spaţiului și climatului educaţional într-un
mod optim desfăşurării activităţilor asigurandu-se condițiile optime pentru o bună
desfășurare a activității: aerisirea sălii de grupă, pregătirea materialului didactic necesar,
aranjarea mobilierului.
După intrarea ordonată a preșcolarilor, educatoarea le va destainui copiilor faptul ca
,,Împărăteasa poveştilor,, le-a lăsat acestora un coşuleţ fermecat, cu o surpriza şi materialele
cu care isi vor desfăşura activitatea; dar pentru a descoperi surpriza, aceasta vrea să ştie ce
poveşti cunoasc cei mici şi ce lucruri ştiu despre ele. Vor fi solicitaţi să enumere poveştile
Invăţate.
Următoarea etapă coincide cu expunerea cât mai atractivă și captivantă a titlul jocului,
regulile acestuia, precum si obiectivele propuse, pe înţelesul copiilor: „Vă anunţ cu bucurie/
Că azi veţi face o călătorie,/ Fără maşini și avioane,/ Fără autobuze şi autocare,/ Veţi călători
cu mare zor/ În lumea minunată a poveştilor./ Vă veți distra, vă veți juca/ Dar sigur, veţi şi
învăta.” Jocul se numeşte: ,,În lumea minunată a poveştilor”.
În decursul desfasurarii activitatii pe o tablă magnetică vor fi expuse două feţe: una
tristă, iar alta zâmbitoare. Copiii vor fi solicitaţi să sorteze de pe măsuţă siluetele din poveşti
în funcţie de caracteristicile pe care le au, cele bune le vor aşeză în dreptul feţei zâmbitoare,
iar cele rele le vor aşeza în dreptul feţei triste.
În etapa de obținere a performanței, educatoarea le propune să joace jocul: ,,Adevărat

sau fals” adresandu-le o serie de intrebari (Capra avea doi iezi; Scufiţa Roşie a fost mâncată
de lup; Ursu a mancat tot pestele; Vânătorul a salva-o pe bunicuţă; Vulpea a ramas fara
coada). Copiii care răspund corect vor fi recompensaţi cu aplauze.
In urmatoarea etapa educatoarea le propune copiilor să se aşeze la măsuţe. După

intuirea materialelor, copiii sunt anunţaţi că au următoarea sarcină de realizat:
,,Cărticica cu poveşti” pentru a-i face o surpriză plăcută ,,Împărătesei poveştilor”. Se
prezintă modelul educatoarei, instrumentele şi etapele de lucru pentru tema de realizat,
4
precizându- se utilitatea finală a lucrărilor realizate: o expoziţie la centrul tematic. Fiecare
grupă va primi un bol în care se vor găsi siluetele personajelor din trei poveşti diferite şi
câte o ,, Cărticică’’. Pe fiecare cărticică va fi lipită o imagine dintr-o poveste. Fiecare copil îşi
va alege siluetele personajelor din povestea pe care o are lipită pe copertă.
În timp ce copiii lucrează, educatoarea urmăreşte şi dirijează activitatea fiecărui copil,

oferind indicaţii generale şi individuale sau ajutor celor ce întâmpină greutăţi. Fiecare copil
este încurajat să lucreze liber, după propria imaginaţie, valorificând potenţialul creativ
propriu.
In decursul penultimei secvențe li se cere copiilor să verifice dacă au respectat

cerinţele în realizarea sarcinii, iar un reprezentant al fiecărui grup va comunica rezultatul.
În încheierea activității, se vor face aprecieri asupra participării la activitate, iar ultima
surpriză lăsată de ,,Împărătesă poveştilor” va fi o cutiuţă cu medalioane cu personaje
indragite de copii.
Forma de organizare a activității va fi frontală, in grup si individuala.
Privind specificul organizării activităților de învățare, în educația timpurie, pe domenii

experențiale, necesită o bună pregătire profesională a cadrului didactic dar și implicare
pentru o bună desfășurare a activităților.
Activitățile pe domeniile experențiale sunt cele care care ajută educatoarea în a
identifica nivelul de dezvoltare al copiilor din punct de vedere cognitiv, afectiv și psihomotric
și de a-l îmbunătăți.
5
TEMA II: Activitati (ADP, ALA, ADE) pentru o zi
Exemple de activități (ADP, ALA, ADE) pe o zi din luna Martie:
Tema anuală: ,,Ce şi cum vreau să fiu?”

Tema de proiect: ,,Suntem prietenii naturii”
Tema zilei: ,,Apa – miracolul vieţii”
Activități de învățare:
 Intalnirea de dimineata: Sun din clopoţel, iar copiii ştiu că la acest semnal îşi iau
pernuţele şi se aşează în formă de cerc.
 Salutul se realizează cu ajutorul unor apelative stimulative, cu trimitere la proiectul aflat

în derulare (,,Bună dimineaţa, iubitori ai naturii!”).
 Prezenţa : copiii sunt solicitaţi, după ce şi-au auzit numele să-şi aseze jetonul cu numele
pe panoul general. Prilejul va fi folosit pentru a realiza prezenţa numerică: câţi copii sunt
astăzi la grădiniţă. De asemenea, copiii sunt solicitaţi să stabilească şi absenţii zilei
(nominal şi numeric).
 Completarea calendarului naturii este indispensabilă pentru a cultiva spiritul de

observaţie al copiilor în legătură cu schimbările care au loc în mediul înconjurător şi
pentru a realiza orientarea în timp. Astăzi este vineri, 6 aprilie 2012, suntem în anotimpul
primăvara. ,,Vă rog să priviţi pe fereastră şi să-mi spuneţi cum este vremea?” Se va
completa calendarul naturii, precizând a câta zi din săptămână este vineri, ce zi a fost ieri,
ce zi urmează.
 Activitatea de grup - ,,Dacă vesel se trăieşte” (joc muzical)
 Noutăţile zilei : Se prezintă marioneta – surpriză, ,,Degeţica”. Prin aventurile ei spre

ţinutul unde locuiesc spiriduşii florilor, ea trece prin diferite medii naturale: cunoaşte apa
şi câteva din vieţuitoarele ei, cunoaşte adâncimea răcoroasă a solului, trece prin aer
purtată de rândunica salvatoare. Toate aceste locuri i se par minunate, fiecare avand rolul
6
lui în natură; totuşi, omul strică uneori farmecul naturii iar apa este cea mai expusă
nesăbuinţei omului. Ea îi roagă pe copii să verifice puritatea apei din mediul în care
locuiesc şi să alcătuiască un ,,Cod verde” pe care să-l respecte zilnic, împreună cu prietenii
şi familia.
 Tranziţie : ,,Secretul naturii” (cântec)

,,Stropii de ploaie au întrebat,
Dacă pământul s-a udat.
Dacă seminţele au încolţit
Şi dacă florile au înflorit.
R. Iarba cea verde a răspuns
Că apa nu e de ajuns.
Florile toate de bucurie,
Au spus secretul din lumea vie:
Este nevoie şi de lumină,
Raze de soare, zbor de albină.
Vântul cuminte a vrut să poarte
Când primăvara a venit,
Parfum de floare pe drum de noapte
Aripi de fluturi în răsărit.
R: ..........”
 ALA
Se vor intui materialele de la centrele de interes:
 ŞTIINŢĂ
 ,,Transformările apei în natură” – experiment: Pe măsuţă vor fi aşezate eprubete,
fierbător electric, cană gradată, cuburi de gheaţă, fişe de consemnare a datelor şi a
rezultatelor experimentului. Pe scăunele, copiii vor avea pregătite halate. Acest centru
va rămâne deschis pe toată durata zilei.
 ,,Circuitul apei în natură’ – fişă de lucru
7
 ARTĂ
 ,,Micul meu peştişor” - Pe siluete, copiii vor aplica diferite materiale (paiete, mărgele,
pene colorate, ochi mobil).
 ,,Ramă pentru tablou” - Pentru a realiza un tablou cu peşti, se va decora rama cu scoici,
melci, perle, pietricele.
 BIBLIOTECĂ
 ,,În căutarea lui Nemo” – fişă de lucru (despărţire în silabe, recunoaşterea literei ,,o” în
cuvintele date).
TRANZIŢII : ,,Podul mişcător”, ,,Secretul naturii”.
 ADE
Centrul ,,Ştiinţă” va rămâne deschis, deoarece aici vor avea loc experimentele. Pe
echipe, vom face un curcubeu şi vom observa ce se întâmplă când lumina trece prin apă
curată şi ce se întâmplă când trece prin apă murdară. Vom pune cu ajutorul pipetei 1, 2, 3, 4
picături de cerneală în eprubete diferite. Vom trece printr-un filtru confecţionat de noi (un
strat de vată, un strat de pietriş, un strat de nisip ) apă curată şi prin al doilea filtru (cu
aceleaşi straturi) apă murdară, adusă direct din Dunăre. Vom sublinia că apa poluată trece
prin corpul vieţuitoarelor acvatice. Şi organele noastre interne suferă atunci când consumăm
apă poluată. Datorită circuitului apei în natură şi a transformărilor pe care le suferă
(evaporare, condensare, precipitaţii), apa poluată pătrunde peste tot: aer, sol, plante,
vieţuitoare , distrugând echilibrul naturii.
Fiecare grup face predicţii (formulează ipoteze), prezintă concluziile experimentului,

fac legături cauză – efect în imagini schiţate de copii. Se trece apoi la confecţionarea ,,Codului
verde” cu ajutorul jetoanelor selectate de copii din cele puse la dispoziţie de
educatoare.,,Gândiţi-vă la situaţii în care puteţi economisi apa şi îi puteţi îmbunătăţi calitatea.
Aplicaţi imagini grăitoare pe spaţiul de lucru”. După ce echipele au terminat, posterele se
expun pe pereţii clasei care se transformă într-o galerie expoziţională . Grupurile de copii trec
pe la fiecare exponat, apoi revin la locul iniţial şi îşi reexaminează produsul prin prisma
observaţiilor făcute (notate pe marginea posterului, prin simboluri, ajutaţi de educatoare) -
,,Turul galeriei”. Cele trei secţiuni ale ,,Codului verde“ se unesc, folosind rama confecţionată la
sectorul Artă.
8
 ALA 2
Dramatizare: ,,Degeţica” - decorurile au fost confecţionate anterior şi înfăţişează
mediile naturale diverse prin care trece Degeţica: mediul acvatic, galeriile din sol ale
Sobolului, aerul prin care trece rândunica şi minunata vegetaţie din tărâmul florilor unde
trăiesc spiriduşii şi unde fetiţa îşi găseşte fericirea.
 ADP
Copiii sunt invitaţi de către Zâna Apei (educatoarea) să intre în împărăţia ei. Ea le
propune să devină pentru o zi stropi de ploaie şi le oferă câte un stroi de ploaie din hârtie
cartonată. Fiecare copil „însufleţeşte” picatura primita (joc: ”Însufleţeşte stropul!”), redând
starea afectivă de moment. Copiii plasează fulgul personalizat pe „Norul vesel” prin numărare
– modalitate de a realiza prezenţa. La finalul acestei acţiuni de plasare a fulgilor se rapotează
numărul acestora la numărul copiilor care i-au aşezat („- Dacă fiecare copil a aşezat câte un
fulg pe norul vesel câţi copiii credeţi că sunt astăzi la grădiniţă? ”, - „Tot atâţia copii câţi fulgi
sunt”).
9
TEMA III: Tema anuala (activitate la alegere)
Exemplificarea unei teme anuale printr-o activitate la alegere.
Proiect didactic
Grupa: Mare
Tema anuală: „Când, cum și de ce se întâmplă?”
Proiectul tematic: „Primăvara-i minunată în grădini și în livadă”
Tema activității: „Prietenii Primăverii”
Forma de realizare: Joc didactic
Componenta: DȘ (Matematică), DOS (Activitate practică)
Tipul activităţii: recapitulare și sistematizare de cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Scopul activităţii:
- verificarea cunoștințelor matematice privind însușirea număratului în concentrul 0–10;
- efectuarea unor operații simple de calcul oral cu diferența de 1 unitate;
- dezvoltarea imaginației și a creativității prin activitatea practică.
Obiective operaţionale:
 Cognitive:
OC1- să deseneze elemente reprezentative anotimpului primăvara;
OC2- să alcătuiască propoziții simple și dezvoltate, corect din punct de vedere gramatical în
baza reprezentării realizate.
OC3- să numere crescător și descrescător în limitele 1 – 10;
OC4- să raporteze conștient numărul la cantitate și invers;
OC5- să despartă în silabe cuvinte și să indice numărul acestora;
 Afective:
OA1-vor participa activ și afectiv la activități;
OA2-vor manifesta interes pentru activitate
 Psihomotrice:
OPM1- să decupeze pe contur florile;
OPM2- să asambleze lalelele;
OPM3: să coloreze popcorn
10
Sarcina didactică:
Copilul va deschide plicul ce conține cerințele pentru proba respectivă. Va rezolva
sarcina de lucru, iar dacă răspunsul va fi corect va primi o floricică sau un fluturaș la
panou. La sfârșitul jocului, acestea vor decora căsuța ”Zânei Primăvara”.
Regulile jocului:
- copiii sunt împărțiți în două echipe: echipa floricelelor și echipa fluturașilor;
- pentru fiecare probă, echipele vor avea câte un reprezentant;
- fiecare răspuns corect va fi recompensat cu câte o floricică, respectiv un fluturaș;
- câștigă echipa care a acumulat cele mai multe flori/fluturași.
Elemente de joc: surpriza, închiderea/deschiderea ochilor, competiția, mânuirea

materialului, recompense (floricele sau fluturași la panou), aplauze.
Strategii didactice:
Metode și procedee: explicația, demonstrația, jocul, exercițiul, conversația,
turul galeriei, problematizarea.
Mijloace de învățământ: fișe, puzzle, șabloane lalele, popcorn, acuarele, puzzle,

ecusoane, aracet, pensule, diplome, stimulente.
Forme de organizare: individual, frontal, în două echipe
Locul de desfășurare: sala de grupă
Durata: o zi
Bibliografie:
 Curriculum pentru învățământul preșcolar ( 3-6/7 ani ), M.E.C.I. – 2008;

 Revista Învățământului Preșcolar, Editura Arlequin, București 2009;
 Jocuri interdisciplinare (material auxiliar pentru educatoare), Antonovici Ștefania,
Editura Aramis, București 2008;
11
Scenariul didactic
ETAPELE
CONȚINUT ȘTIINȚIFIC STRATEGII DIDACTICE EVALUARE
ACTIVITĂȚII
1. Moment Pregătirea sălii pentru desfășurarea în condiții optime a activității: Conversația Copiii intră ordonat
organizatoric - aerisirea sălii de grupă; în sala de grupă și se
- aranjarea mobilierului; așază pe scăunele.
- pregătirea materialului didactic.
2. Captarea Se va prezenta copiilor o machetă, în care se regăsesc căsuța Zânei Conversația ”…da”
atenției Primăvara și grădina acesteia, însă pomii sunt goi și triști, iar căsuța a
rămas fără decorațiuni.
”Vreți să o ajutăm pe Zâna Primăvară să își redecoreze casa și grădina?”
3. Anunțarea Întrucât copiii au fost de acord să o ajute pe Zână, se anunță că vor Conversația, explicația Ascultă cu atenție.
temei desfășura un joc numit „Surprizele Primăverii”.
4.Reactualiza Copiilor le sunt citite ghicitori despre primăvară: Conversația Răspund la ghicitori.
rea ”Astǎzi, în grǎdina mea
cunoștințelor Am vǎzut dupǎ perdea
Cum o zânǎ frumuşicǎ
Iar dǎ viaţǎ la grǎdinǎ …
Cine-i oare zâna aceea?” (Primăvara)
”Zăpada s-a topit,

Ghiocelul a răsărit,
Pomul a înmugurit.
Ce anotimp a sosit?” (Primăvara)
”Sunt micuţ şi frumuşel,

Din zǎpadǎ ies niţel
Alb sunt cu codiţa verde,
Bucuros cine mǎ vede!” (Ghiocel)
”E o floare-nmiresmată
Cu-o legendă-ndelungată
De Narcis ne aminteşte
12
Şi de Paşti ea înfloreşte.” (Narcisă)
”Ban de aur la-nceput,

Glob de puf când e trecut,
Suflă-n el să îl destrami
Şi-ai să afli mai mulţi bani.” (Păpădia)
”Clopoţel mititel
Cine sună lin din el?
Nimeni! Nimeni!
Numai vântul,
Clătinându-l, legănându-l,
Dă de veste-n toată ţara
Că soseşte primăvara. ”(Ghiocelul)
”Ce de multe flori pe-afară

Floricele care zboară.
Plin imaşul e de flori,
O mulţime de culori.
Aţi văzut cu toţii oare

Floricele zburătoare?
Flori ce zboară pe imaş?
Nu sunt flori, sunt... ” (Fluturaşi)
5. Explicarea regulilor jocului Explicația, demonstrația, Rezolvă sarcinile de
Desfășurarea Copiii sunt împărțiți în două echipe: echipa fluturașilor și echipa exercițiul, conversația lucru.
activității floricelelor. Voi numi pe rând câte un copil de la fiecare echipă care va
rezolva sarcinile de lucru din cadrul probelor. Pentru fiecare răspuns
corect, echipa din care fac parte copiii va primi câte o floricică sau câte un
fluturaș. La sfârșitul jocului, se declară câștigătoare echipa care a dat cele
mai multe răspunsuri corecte. Floricelele, respectiv fluturașii primiți de
fiecare echipă vor decora căsuța Zânei Primăvara.
Jocul de probă
13
Un copil va începe jocul și voi urmări dacă au fost înțelese regulile.
Jocul propriu-zis
La joc participă copiii numiți de educatoare.
PROBA 1
1) Numără crescător de la 0 la 10!
2) Numără descrescător de la 10 la 0!
PROBA 2
1) Al câtelea fluturaș a zburat?
2) A câta floare s-a ofilit?
PROBA 3
1) Formează o mulțime de 8 fluturași! Găsește cifra corespunzătoare
numărului de elemente!
2) Formează o mulțime de 8 floricele! Găsește cifra corespunzătoare!
Complicarea jocului
PROBA 4 –probleme ilustrate (anexa 5)
1) ”Pe o creangă înfrunzită
Stau 5 păsări și discută.
Mai vine una curioasă.
Câte sunt acum? Sunt…”
2) ”3 albine mititele
Au pornit s-adune miere.
Încă una vine-n zbor
Să le sară-n ajutor.
Hai copile, spune tare,
Câte albine avem? Știi oare?”
PROBA 5 - probleme ilustrate (anexa 6)

1) ”Într-o dimineață-n zori
Dorm 5 buburuze-n flori
14
Una s-a trezit devreme,
Că-i mai harnică, pesemne!
Spune, câte-au mai rămas
Să mai doarmă-n flori un ceas?”
2) ”5 albine frumușele
Strâng nectar să facă miere.
Una a cam obosit
Și-a plecat la odihnit.
Nu-i așa că-mi spuneți voi
Câte-au mai rămas pe flori?”
PROBA 6
1) ”Primăvara e cuvânt
Primăvara-i anotimp.
Primăvara-i mândră floare
Spune, câte silabe are?” Arată cifra corespunzătoare numărului de
silabe!
2) ”Zambila e mândră floare
Spune, câte silabe are?” Arată cifra corespunzătoare numărului de
silabe!
PROBA 7
1) ”Desparte în silabe cuvântul fluture”. Arată cifra corespunzătoare
numărului de silabe!”
2) Desparte în silabe cuvântul floare! Arată cifra corespunzătoare
numărului de silabe!”
PROBA 8
1) ”Recunoaște personajul, apoi alcătuiește o propoziție cu acest cuvânt.”
2) ”Recunoaște personajul, apoi alcătuiește o propoziție cu acest cuvânt.”
PROBA 9
1) ”Recită o poezie despre anotimpul care ne va părăsi în curând!”
2) ”Recită o poezie despre anotimpul care ne va părăsi în curând!”
15
Răspunsurile corecte vor fi răsplătite cu aplauze și cu câte o floricică sau
fluturaș, iar cele greșite vor fi corectate. Se declară câștigătoare echipa
care a acumulat cele mai multe puncte.
5. Asigurarea Li se cere copiilor ca floricelele și fluturașii primiți în timpul jocului să îi Explicația, conversația, Lipesc imaginile pe
retenției si a lipească pe căsuța Zânei Primăvara pentru a o înveseli. De asemenea, demonstrația, exercițiul. căsuță și așază
feed-back- lalelele pe care le-au realizat la sectorul Artă trebuie așezate pe machetă florile în grădină.
ului pentru a redecora Grădina Zânei.
Iar pentru a termina de decorat Grădina Zânei Primăvara , copiii vor avea
de lipit popcornul colorat la sectorul Artă pe pomișorii de pe machetă.
6. Evaluarea Voi face aprecieri globale și individuale asupra întregii activități. Conversația, explicația. Ascultă aprecierile.
activității
7. Încheierea Copiii primesc diplome de mici decoratori (anexa 7) și deschizând ușa Conversația.
activității căsuței Zânei Primăvara descoperim recompensele acesteia pentru copii:
bombonele sub formă de buburuze și albinuțe.
16
TEMA IV: Prelucrare curriculum in functie de elementele de progres
De prelucrat actualul curriculum extrăgând numai elemente care țin de domeniul Limbă și comunicare pe niveluri de vârstă și
marcând cu galben elementele de progres.
Cine sunt/suntem? (Nivel de studiu: 3-5 ani)
Domenii
Obiective de referinţă Comportamente Sugestii de conţinuturi
experienţiale
LIMBĂ ŞI Să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - numele şi prenumele
COMUNICARE activităţile de grup, - membrii familiei;
- ia parte la activităţile de joc, de învăţare în grup, sugerează ce este de făcut
inclusiv la activităţile - comunitate (prieteni,
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvenţe de acţiuni;
de joc, atât în calitate de - discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute, povesteşte vecini, colegi de
vorbitor, cât şi în grădiniţă, personalul

întâmplări din viaţa personală (persoana proprie, familie, prieteni etc.);
calitate de auditor. grădiniţei);
- întreabă şi răspunde la întrebări;
- casa familiei, camera
- ştie să se prezinte;
personală, grădiniţa,
- învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de sală de clasă, alte
învăţare. spaţii familiare;
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare - responsabilităţi
17
transmită mesaje (ex.: prin telefon de jucărie sau real); proprii în familie/la
simple; să reacţioneze - primeşte mesaje, îndeplineşte instrucţiuni simple; grădiniţă;
la acestea. - compune, treptat, propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte;
- răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
- solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj.
să audieze cu atenţie un - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori
text, să reţină ideile ascultând povestea spusă de profesor;
acestuia şi să - răspunde la întrebări privind conţinutul unui text, a unei povestiri scurte.
demonstreze că l-a
înţeles.
să recepteze un text - reţine expresii ritmate şi rimate; recită poezii cu respectarea intonaţiei,
care i se citeşteori i se ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis;
povesteşte, înţelegând - utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în
în mod intuitiv transmiterea unor idei şi sentimente;
caracteristicile - realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
expresive şi estetice ale povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii,
acestuia. intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text.
să înţeleagă că - îşi recunoaşte numele propriu oriunde îl întâlneşte şi, eventual, îl scrie cu
tipăritura (scrisul)are majuscule;
înţeles (semnificaţie). - ,,citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor;
- învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de
18
sus în jos.
să manifeste interes - discută despre cărţi (poveşti, poezii) care i s-au citit ori la ale căror
pentru citit. ilustraţii au privit;
- discută despre personaje din poveşti;
- povesteşte ceea ce a ,,citit”.
să recunoască cuvinte - recunoaşte (,,citeşte”) în viaţa zilnică şi în cadrul jocurilor de rol -

simple şi litere în indicatoarele pentru ,,staţie de metrou”, ,,staţie de autobuz”, ,,ieşire”,
contexte familiare. ,,intrare”, numele diferitelor instituţii: grădiniţă, spital, şcoală etc;
- recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau

simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să utilizeze materiale - caută în dicţionare, cărţi, reviste pentru copii informaţii despre tema dată
scrise în vederea (ex.: imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte;
executării unei sarcini copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită);
date - pune la un loc informaţia necesară (ex.: alcătuirea unui album despre
familie sau despre el).
să utilizeze efectiv - cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei, creionului, creioanelor

instrumentele de scris, colorate, creioanelor cu mină ceramica, cretei etc.
stăpânind deprinderile
motrice elementare
necesare folosirii
19
acestora.
să recunoască literele - execută elemente grafice elementare (trasare liberă, colorare);

alfabetului şi alte - urmăreşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex.: labirintul);
convenţii ale limbajului - completează desene simple, începute, cu părţile care lipsesc;
scris.
- respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a
corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris în mână.
să descopere că - utilizează propriul nume pentru a personaliza lucrurile care-i aparţin,

scrierea îndeplineşte creaţiile proprii (ex.: copilul va fi încurajat să scrie fie o literă, fie întreg
anumite scopuri, numele pe diferite desene, lucrări, scrisori etc.);
cerinţe sociale şi să se - contribuie la scrieri colective (dicţionare, jurnale, albume) folosindu-se de
folosească de această decupaje, de scrierea personală şi de orice altă modalitate.
descoperire.
20
Cine sunt/suntem? (Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani)
Domenii
experienţiale
LIMBĂ ŞI Să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - numele şi prenumele
COMUNICARE activităţile de grup, - membrii familiei
inclusiv la activităţile mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvenţe de acţiuni; - comunitate (prieteni,
de joc, atât în calitate de - discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute (persoana vecini, colegi de
vorbitor, cât şi în grădiniţă, personalul
proprie, familie, prieteni etc.);
calitate de auditor. grădiniţei)
- casa familiei, camera
- ştie să se prezinte;
personală, grădiniţa,
- ştie să facă o invitaţie şi să răspundă la o invitaţie;
sală de clasă, alte
- învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de spaţii familiare
învăţare; - responsabilităţi
- întrebuinţează regulile unui dialog; proprii în familie/la
- foloseşte un ton moderat şi empatic în convorbirile cu cei din jur; grădiniţă
- foloseşte un limbaj adecvat, în special în situaţii neplăcute/ dificile pentru

el;
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare

transmită mesaje (ex.: prin telefon de jucărie sau real);
simple; să reacţioneze - primeşte mesaje, îndeplineşte instrucţiuni simple;
21
la acestea. - compune, treptat, propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte şi chiar
fraze;
- se exprimă coerent pentru a se face înţeles;
- solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj (ex.: solicită

explicarea unui cuvânt necunoscut care să îl ajute să înţeleagă mai bine
situaţia şi să o soluţioneze).
text, săreţină ideile ascultând povestea spusă de profesor;
acestuia şi să - ascultă şi reacţionează adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text
demonstreze că l-a (ghicitori, glume, informaţii) transmise fie prin citire sau povestire de
înţeles. către un adult, fie prin mijloace audio-vizuale (disc, casetă audio sau
video, diafilm etc);
- dobândeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului.
să recepteze un text - primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple.

care i se citeşte ori i se - reţine expresii ritmate şi rimate; recită poezii cu respectarea intonaţiei,
povesteşte, înţelegând ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis;
în mod intuitiv - descrie emoţiile şi sentimentele trăite în anumite situaţii drepte/
caracteristicile nedrepte, reale sau din poveşti;
expresive şi estetice ale
- utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în
acestuia.
transmiterea unor idei şi sentimente;
22
- realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarea vocii,
intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text.
să înţeleagă că - îşi recunoaşte numele propriu oriunde îl întâlneşte şi, eventual, îl scrie cu
tipăritura (scrisul)are majuscule;
înţeles (semnificaţie). - „citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor;
- înţelege şi poate să spună că scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun

o poveste, cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în
lume, cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.
- învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de

sus în jos.
să recunoască existenţa - înţelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris

scrisului oriunde îl - indică (arată unde este) scrisul în cărţi, reviste, ziare, filme etc.
întâlneşte. - indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi, indicatoare, plăcuţe
cu numere de maşini etc.)
să găsească ideea unui - face legătura între cuvintele pronunţate oral şi imaginile la care acestea se
text, urmărind indiciile referă;
oferite de imagini. - leagă cuvântul oral de imagine şi de cuvântul scris alăturat (format din cel mult 3
litere), înţelegând că acestea sunt nume ale obiectelor, fenomenelor sau
persoanelor.
23
- povesteşte ceea ce a ,,citit”;
- împrumută cărţi din biblioteca clasei şi le pune la loc;
- ştie să se descurce în biblioteca clasei; să aleagă cartea care doreşte să îi fie

citită ori o carte anume, la ale cărei imagini doreşte să se uite sau una din
cărţile elaborate de copii, în grupă; să fie capabil să îi aducă educatoarei o
carte anume;
- găseşte locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei, dintr-o
librărie etc.

simple şi litere în indicatoarele pentru ,,staţie de metrou”, ,,staţie de autobuz”, ,,ieşire”,

24
instrumentele de scris, colorate, creioanelor cu mină ceramica, cretei etc.;
stăpânind deprinderile - execută elemente grafice elementare (trasare liberă, colorare);
motrice elementare - urmăreşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex.: labirintul);
necesare folosirii
- completează desene simple, începute, cu părţile care lipsesc;
acestora.
corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris în mână;
- trasează semne grafice corect în ceea ce priveşte mărimea, spaţierea,

direcţia de la stânga - la dreapta, de sus - în josul paginii, lăsând spaţiu
pentru „alineat”.
să recunoască literele - utilizează, încurajaţi de educatoare, săgeţi, cerculeţe, cruciuliţe, litere etc.,
alfabetului şi alte în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mişcare), pentru
convenţii ale limbajului a semnifica direcţii, locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un
scris. joc/context dat etc.;
- „scriu” scrisori, invitaţii, felicitări, note, utilizând desene, diferite

simboluri grafice, litere ori cuvinte disparate, învăţând treptat să le
ordoneze de la stânga la dreapta, cu respectarea spaţiului, a mărimii etc.
să utilizeze desene, - utilizează propriul nume pentru a personaliza lucrurile care-i aparţin,
simboluri pentru a creaţiile proprii (ex.: copilul va fi încurajat să scrie fie o literă, fie întreg
transmite semnificaţie numele pe diferite desene, lucrări, scrisori etc.);
- contribuie la scrieri colective (dicţionare, jurnale, albume) folosindu-se de
25
decupaje.
să descopere că - utilizează scrierea (mâzgăleala, semnele ca: puncte, cerculeţe, cruciuliţe –

scriereaîndeplineşte tot ce crede copilul; mai târziu, literele izolate sau cuvintele pe care le ştie)
anumite scopuri, pentru a executa etichete cu nume de lucruri (ex.: numele unor produse
cerinţe sociale şi să se alimentare, confecţionarea de ,,bani” pentru jocurile de rol etc.), pentru a
folosească de această scrie numele colegilor, ale membrilor familiei, pentru a opera în catalogul
descoperire. grupei sau în calendarul naturii, pentru a scrie felicitări, scrisori, note,
anunţuri simple.
să înţeleagă - recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi le denumeşte;

semnificaţia cuvintelor, - leagă sunetul de litera de corespondentă, cu ajutor acordat sau din proprie
literelor şi cifrelor, iniţiativă;
învăţând să le traseze. - trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei;
- trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri

de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată).
26
Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ? (Nivel de studiu: 3-5 ani)
Domenii
experienţiale
LIMBĂ ŞI Să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - mediul apropiat
COMUNICARE activităţile de grup, (casa/grupa,
- discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute (casa în care
inclusiv la activităţile locuieşte, grădiniţa la care este înscris, grupa din care face parte, tradiţii, grădiniţa/şcoala
de joc, atât în calitate de evenimente etc.); noastră)
vorbitor, cât şi în - obiceiuri şi tradiţii
- ştie să vorbească despre schimbările pe care le sesizează în natură ca
calitate de auditor. locale/naţionale;
urmare a trecerii anotimpurilor;
- îmbrăcăminte,
- ia parte la activităţile de joc, de învăţare în grup, să sugereze ce este de făcut
încălţăminte,
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvenţe de acţiuni.
accesorii;
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare;
- oamenii şi locul lor de
transmită mesaje - se exprimă coerent pentru a se face înţeles. naştere;
simple; să reacţioneze
- strămoşii oamenilor,
la acestea.
arborele genealogic al
să audieze cu atenţie un - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori unei familii;
text, să reţină ideile ascultând povestea spusă de educatoare; - evenimente (istorice,
acestuia şi să - ascultă şi reacţionează adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text personale etc.);
demonstreze că l-a (ghicitori, glume, informaţii) transmise fie prin citire sau povestire de - materiale (pamânt,
înţeles. către un adult, fie prin mijloace audio-vizuale (disc, casetă audio sau
27
video, diafilm etc). carton, lemn, plastic,
să distingă sunetele ce - pronunţă corect sunetele limbii române; fier etc,)
compun cuvintele şi să - mijloace de transport.

- recunoaşte, numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial din cuvântul
le pronunţe corect. pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - manifestă iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia

vocabularul activ şi cuvintelor;
pasiv pe baza - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-
experienţei, activităţii zisă;
personale şi/sau a - intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situaţiilor de învăţare;
relaţiilor cu ceilalţi şi
- pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce înseamnă?
simultan să utilizeze un
limbaj oral corect din
punct de vedere
gramatical.
să recepteze un text - reţine expresii ritmate şi rimate, recită poezii cu respectarea intonaţiei,
care i se citeşteori i se ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis.
povesteşte, înţelegând
în mod intuitiv
caracteristicile
acestuia.
să înţeleagă că - înţelege şi ştie să spună că scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o
28
tipăritura (scrisul) are poveste, cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume,
înţeles (semnificaţie). cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.;
- „citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor.
să manifeste interes - ştie cum să se poarte cu o carte: cum să o deschidă, de unde începe, cum se
pentru citit. întorc paginile, să nu îndoaie foile, să nu o murdărească;
- discută despre cărţi (poveşti, poezii) care i s-au citit ori la ale căror
ilustraţii au privit;
să recunoască cuvinte - recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau

simple şi litere în simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din
contexte familiare. lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să recunoască literele - asociazeă cu sprijin acordat sau din proprie iniţiativă, sunetul cu litera
alfabetului şi alte (literele) corespondentă(e);
convenţii ale limbajului - asociază litera cu imaginea unui obiect, a cărei denumire începe cu litera
scris respectivă, într-un dicţionar pentru copii (vocabular în imagini);
- joacă Loto, Domino sau orice joc care implică recunoaşterea şi citirea unor
semne, litere, cifre.
să utilizeze materiale - caută în dicţionare, cărţi, reviste pentru copii informaţii (imagini, litere
scrise în vederea sau text) despre tema dată;
executării unei sarcini - pune la un loc informaţia necesară (ex.: alcătuirea unui album despre viaţa
29
date oamenilor în trecut, construirea unui afiş publicitar cu o expoziţie despre
Pământul azi etc.).

instrumentele de scris, colorate, creioanelor cu mină ceramica, cretei etc.;
stăpânind deprinderile - execută elemente grafice elementare: trasare liberă, colorare;
motrice elementare - execută diferite tipuri de trasări peste modele date.
necesare folosirii
acestora.
să înţeleagă - leagă sunetul de litera de corespondentă, cu ajutor acordat sau din proprie
semnificaţia cuvintelor, iniţiativă;
literelor şi cifrelor, - trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei.
învăţând să le traseze.
30
Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ (Nivel de studiu: 5-6/7 ani)
Domenii
experienţiale
LIMBĂ ŞI Să participe la - discută cu colegii şi cu educatoarea despre subiecte cunoscute (casa în - mediul
COMUNICARE activităţile de grup, care locuieşte, grădiniţa la care este înscris, grupa din care face parte, apropiat(casa/grupa,
inclusiv la activităţile planeta noastră, univers, tradiţii, evenimente etc.); grădiniţa/şcoala,
de joc, atât în calitate de - ascultă ce i se spune şi apoi îşi spune părerea; planeta/universul
vorbitor, cât şi în nostru);
- întrebuinţează regulile unui dialog;
calitate de auditor. - obiceiuri şi tradiţii
- vorbeşte pe un ton moderat.
locale/naţionale;
să înţeleagă şi să - ştie să vorbească despre schimbările pe care le sesizează în natură ca
- însemne naţionale
transmită mesaje urmare a trecerii anotimpurilor;
(stema, steagul);
simple; să reacţioneze - se exprimă coerent pentru a se face înţeles;
la acestea. - război/pace;dezastru
/înflorire a unei
localităţi/naţiuni;
text, să reţină ideile ascultând povestea spusă/citită de educatoare; sau înregistrate pe diferite
- evoluţia
acestuia şi să suporturi magnetice;
universului/evoluţia
demonstreze că l-a - dobândeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului;
omului
înţeles. - demonstrează înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare
- evenimente (istorice,
sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.)
personale etc.);
să distingă sunetele ce - recunoaşte, numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial din cuvântul
31
compun cuvintele şi să pronunţat oral; - materie şi materiale;
le pronunţe corect. - recunoaşte, numeşte sau marchează grafic sunetul final din cuvântul - transformări ale
pronunţat oral. materialelor în
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor; procesul muncii;
- - mijloace de transport
- (trecut, prezent şi
viitor).
- învăţare;
- utilizează treptat sinonime, antonime, omonime
- utilizează cuvintele noi în contexte adecvate;
- înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
- sesizează greşelile gramaticale, precum şi situaţiile create de utilizarea, cu

bună ştiinţă, a acestora;
- alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe

familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc.).
vocabularul activ şi
pasiv pe baza
experienţei, activităţii
personale şi/sau a
32
punct de vedere
gramatical.
să înţeleagă că - ,,citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor;

tipăritura (scrisul)are - învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de
înţeles (semnificaţie). sus în jos.
să găsească ideea unui - face legătura între cuvintele pronunţate oral şi imaginile la care acestea se
text, urmărind indiciile referă;
oferite de imagini. - leagă cuvântul oral de imagine şi de cuvântul scris alăturat (format din cel mult 3
litere), înţelegând că acestea sunt nume ale obiectelor, fenomenelor sau
persoanelor.
să manifeste interes - cunoaşte elemente importante, distinctive, ale unei cărţi: copertă, foi,
pentru citit. pagini; titlu, autor; text scris, imagine; numerotarea paginilor, preţul cărţii
etc;
- spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu cărţi/poveşti/poezii cu care a venit

în contact;
33
- împrumută cărţi din biblioteca clasei şi le pune la loc.
să recunoască literele - discută despre diferite tipuri de scris (de mână, de tipar) si diferite lucrari
alfabetului şi alte tiparite (reviste, ziare, cărţi cu poveşti, cărţi de colorat, cărţi cu poezii etc),
convenţii ale limbajului sesizând diferenţa dintre ele;
scris - recunoaşte cuvinte sau simboluri din calendarul naturii, catalog, din lista
cu sarcini a copilului de serviciu etc.
să utilizeze efectiv - execută diferite tipuri de trasări peste modele date;

instrumentele de scris, - completează desene începute sau urmăreşte perceptiv anumite trasee
stăpânind deprinderile (ex.: labirintul);
motrice elementare - contribuie la scrieri colective (dicţionare, albume, jurnale, scrisori,
necesare folosirii
felicitări), folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor.
acestora.
să înţeleagă - trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei;

semnificaţia cuvintelor, - trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri
literelor şi cifrelor, de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată);
învăţând să le traseze. - trasează peste cuvinte punctate;
- utilizează corect caietul de „scriere” (tip matematică/geometrie sau

dictando).
34
Când/cum şi de ce se întâmplă? (Nivel de studiu: 3-5 ani)
Domenii
experienţiale
LIMBĂ ŞI Să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - vieţuitoare

COMUNICARE activităţile de grup, - discută cu colegii, cu educatoarea şi cu alţi adulţi despre vieţuitoare, (domestice: câine,
inclusiv la activităţile plante, fenomene etc. pisică, vacă, oaie,
de joc, atât în calitate de găină, raţă şi
vorbitor, cât şi în sălbatice: vulpe, urs,
calitate de auditor lup etc.);
să înţeleagă şi să - întreabă şi răspunde la întrebări; - plante (ghiocel, lalea,

transmită mesaje - se exprimă coerent pentru a se face înţeles; crizantemă)
simple; să reacţioneze - legume şi fructe (măr,
- primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple;
la acestea portocală, căpşuni,
- dobandeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului.
cireşe şi ceapă,
să audieze cu atenţie un - - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori
morcov, ardei gras);
text, să reţină ideile ascultând povestea spusă de educatoare şi povesteşte, la rândul său, o
- materiale şi produse
acestuia şi să poveste ascultată.
demonstreze că l-a - utilaje, maşini,
înţeles echipamente
să distingă sunetele ce - compune, treptat, propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte; - procesul de producţie
compun cuvintele şi să - învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de - despre economie şi
35
le pronunţe corect învăţare. comerţ
să recunoască cuvinte - recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau - fenomene ale naturii
simple şi litere în simboluri din calendarul naturii, catalog, din lista cu sarcini a copilului de - experimente
contexte familiare serviciu etc.
să utilizeze materiale - completează desene simple începute sau urmăreşte perceptiv anumite
scrise în vederea trasee simple.
executării unei sarcini
date

semnificaţia cuvintelor, - trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri
literelor şi cifrelor, de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată).
36
Când/cum şi de ce se întâmplă? (Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani)
Domenii
experienţiale
LIMBĂ ŞI Să participe la - discută cu colegii şi cu educataorea despre vieţuitoare, plante, fenomene - vieţuitoare (prin
COMUNICARE activităţile de grup, ale naturii, materiale şi produse, utilaje şi echipamente cu care intră în comparaţie: lupul şi
inclusiv la activităţile de contact sau care le sunt prezentate; vulpea, câinele şi
joc, atât în calitate de - ia parte la activităţile de învăţare in grup (sugerează ce este de făcut mai pisica, cocoşul şi
vorbitor, cât şi în departe intr-o activitate/intr-un joc etc.). găina, oaia şi capra
calitate de auditor etc.)
- plante (prin
comparaţie: ghiocelul
şi zambila, laleaua şi
narcisa, crizantema şi
tufănica)
- legume şi fructe (prin

comparaţie: mărul şi
para, cireşele şi
vişinele, nuca şi
alunele, roşia şi
ardeiul, cartoful şi
morcovul, ceapa şi
37
usturoiul etc.)
- materie vie, materie

moartă, universul
- combustibili mijloace
de locomoţie
- fenomene ale naturii
- experimente
text, să reţină ideile ascultând povestea spusă de profesor şi povesteşte, la rândul său,
acestuia şi să poveşti/istorioare cunoscute;
demonstreze că l-a - utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în
înţeles. transmiterea unor idei şi sentimente;

povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii,
intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text.
să distingă sunetele ce - pronunţă corect sunetele limbii române;

compun cuvintele şi să - recunoaşte, numeşte şi marchează grafic sunetul final, interior sau iniţial
le pronunţe corect din cuvântul pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activităţilor de învăţare
vocabularul activ şi propriu-zisă;
38
pasiv pe baza - prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor;
experienţei, activităţii - utilizează cuvinte noi în contexte adecvate;
personale şi/sau a
- pune întrebări şi raspunde la cele adresate lui;
- alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte, fiinţe familiare,
punct de vedere
personaje din poveşti ,aspecte ale vieţii sociale;
gramatical
- solicită explicarea cuvintelor noi.
să recunoască existenţa - întelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris

scrisului oriunde îl - indică (arată unde este) scrisul în cărţi, reviste, ziare, filme etc;
întâlneşte - indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi, indicatoare, plăcuţe
cu numere de maşini, firme, nume de produse etc.).
să înţeleagă că - poate să înţeleagă şi poate sa spună că o etichetă scrisă pe un sertar,

tipăritura (scrisul) are dulap, o cutie etc. ne arată ce este înăuntru;
înţeles (semnificaţie) - poate citi succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor.
să găsească ideea unui - leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris alăturat, înţelegând ca
text, urmărind indiciile acestea sunt nume;
oferite de imagini. - asociază, treptat, sunetul cu litera corespondentă şi trasează litere sau
cuvinte după un model dat sau peste modelul punctat.
să manifeste interes - discută cu colegii, parintii, prietenii despre cărţi (poveşti, poezii) care i s-
39
pentru citit au citit ori la ale căror ilustraţii au privit;
- poate spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu (poveşti/poezii cu care a venit

în contact);
- cunoaşte cum se împrumută cărţi din biblioteca clasei şi obligatia de a le

pune la loc .
să recunoască literele - asociază cu sprijin acordat sau din proprie iniţiativă, sunetul cu litera
- gaseşte cât mai multe cuvinte care încep ori se termină cu aceeaşi literă;
- compune cuvinte scurte, familiare (iniţial după model şi apoi

independent);
- să compună treptat propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte (iniţial
cu sprijin).
să utilizeze materiale - caută în dicţionare, cărţi, reviste pentru a capata informaţii (imagini, litere
scrise în vederea sau text) despre tema dată (ex.: tot ce găseşte despre pisică, urs, soare etc.,
executării unei sarcini imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte; copilul va
date hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită);
- pune la un loc informaţia necesară (ex.: alcătuirea unui album despre viaţa
40
animalelor şi păsărilor dintr-o zonă, construirea unui afiş publicitar sau a
unui anunţ de vânzare/cumpărare a unui obiect etc.).
să utilizeze efectiv - execută diferite tipuri de trasări peste modele date (ex.:unirea de puncte
instrumentele de scris, pentru a construi diferite imagini – de la cele mai simple la cele mai
stăpânind deprinderile complicate, litere, cifre etc.);
motrice elementare - respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a
necesare folosirii corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris în mână;
acestora - trasează semne grafice corect în ceea ce priveşte mărimea, spaţierea,
pentru „alineat”;
- seriază grupuri de semne grafice.
să utilizeze desene, - utilizează, încurajaţi de educatoare, săgeţi, cerculeţe, cruciuliţe, litere etc.,
simboluri pentru a în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mişcare), pentru
transmite semnificaţie a semnifica direcţii, locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un
joc/context.
41
Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? (Nivel de studiu: 3-5 ani)
Domenii
Obictive de referinţă Comportamente Sugestii de conţinuturi
experienţiale
LIMBĂ ŞI Să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - sentimente, gânduri,
COMUNICARE activităţile de grup, idei (definire de
- discută cu colegii şi cu educatoarea despre sentimente, idei şi modalităţile
inclusiv la activităţile de concepte);
de exprimare ale acestora, despre rezolvarea unor conflicte în urma unei
joc, atât în calitate de - modul de exprimare
comunicări defectuoase etc.
vorbitor, cât şi în al sentimentelor,
calitate de auditor. gândurilor, ideilor
- ştie să se prezinte şi să facă prezentări.
(convorbire/discuţii
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare; libere);
transmită mesaje - răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. - modalităţi artistice
simple; să reacţioneze de exprimare a
la acestea. sentimentelor,
să audieze cu atenţie un - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori ideilor, gândurilor;
text, săreţină ideile ascultând povestea spusă de profesor; - valori umane-valori
acestuia şi să - primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple; artistice.
demonstreze că l-a - ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text
înţeles. transmise fie prin citire sau povestire de către un adult, fie prin mijloace
audio-vizuale.
42
compun cuvintele şi să - recunoaşte, numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial din cuvântul
le pronunţe corect. pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-
vocabularul activ şi zisă;
- intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situaţiilor de învăţare;
43
pasiv pe baza
experienţei, activităţii
personale şi/sau a
punct de vedere
gramatical.
care i se citeşte ori i se ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis;
povesteşte, înţelegând - utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în
în mod intuitiv transmiterea unor idei şi sentimente.
caracteristicile
acestuia
să fie capabil să creeze - creează, singur sau cu sprijin, structuri verbale, rime, ghicitori, mici
el însuşi (cu ajutor) povestiri, utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului
structuri verbale, rime,
ghicitori, povestiri, mici
dramatizări, utilizând
intuitiv elementele
expresive
44
să recunoască existenţa - înţelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris
scrisului oriunde îl - indică (arată unde este) scrisul în cărţi, reviste, ziare, filme etc.
întâlneşte.
să înţeleagă că - înţelege şi spune că scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste,
tipăritura (scrisul) are cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume, cuvintele
înţeles (semnificaţie). din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc.;
pentru citit întorc paginile, să nu îndoaie foile, să nu o murdărească;

în contact;

contexte familiare lista cu sarcini a copilului de serviciu etc;
- recunoaşte global două cuvinte identice însoţite de imaginea

corespunzătoare (ex.: să potrivească două jetoane pe care este desenat un
ou, alături fiind scris ,,ou” sau două jetoane pe care scrie ,,mama” etc.).
45
să utilizeze materiale - caută în dicţionare, cărţi, reviste pentru copii informaţii (imagini,litere
scrise în vederea sautext) despre tema dată (ex.: tot ce găseşte despre pisică, urs, soare etc.,
date. hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită).
simboluri pentru a în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mişcare), pentru a
transmite semnificaţie semnifica direcţii, locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un
joc/context dat etc.
- „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp sau a unor părţi

componente (ex.: litera C poate fi „scrisă” prin aşezarea pe sol a corpului,
răsucit pe o parte şi curbat spre interior de la ambele extremităţi).
să înţeleagă - recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi să le denumească (litere

semnificaţia cuvintelor, familiare, din numele propriu/uşor de recunoscut: A, B,C, I, O, U etc.şi cifrele 1-
literelor şi cifrelor, 5);
învăţând să le traseze. - leagă sunetul de litera de corespondentă, cu ajutor acordat sau din proprie
iniţiativă;
- trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei.
46
Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? (Nivel de studiu: 5- 6/7ani)
Domenii Sugestii de
Obiective de referinţă Comportamente
experienţiale conţinuturi
LIMBĂ ŞI Să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - sentimente
COMUNICARE activităţile de grup, - comportamente
- discută cu colegii şi cu educatoarea despre sentimente, idei şi modalităţile
inclusiv la activităţile de - modul de exprimare
de exprimare ale acestora, despre rezolvarea unor conflicte în urma unei
joc, atât în calitate de al sentimentelor,
vorbitor, cât şi în gândurilor, ideilor
calitate de auditor. - modalităţi artistice
- ştie să se prezinte şi să facă prezentări;
de exprimare a
- ia parte la activităţile de joc, de învăţare în grup, sugereazeace este de făcut
sentimentelor,
mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvenţe de acţiuni;
gândurilor, ideilor
- întrebuinţeaza regulile unui dialog. - valori umane-valori
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare; artistice
transmită mesaje - răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
simple; să reacţioneze - se exprima coerent pentru a se face înţeles;
la acestea.
- solicita ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj.
acestuia şi să - primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple;
demonstreze că l-a - ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text
47
înţeles. transmise fie prin citire sau povestire de către un adult, fie prin mijloace
audio-vizuale;
- dobândeste informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului;
- demonstreaza înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare

sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
48
compun cuvintele şi să - recunoaşte, numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial, final sau median
le pronunţe corect. din cuvântul pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-
pasiv pe baza - intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situaţiilor de învăţare;
experienţei, activităţii - pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce înseamnă?
personale şi/sau a
- utilizeaza treptat sinonime, antonime, omonime;
silabe,iar silabele din sunete;
- alcătuieste propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe
punct de vedere
familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc.);
gramatical.
- solicita explicarea unui cuvânt necunoscut.
povesteşte, înţelegând - realizeaza mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
în mod intuitiv povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii,
caracteristicile intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text;
expresive şi estetice ale - utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în
acestuia transmiterea unor idei şi sentimente.
49
să fie capabil să creeze - creează, singur sau cu sprijin, structuri verbale, rime, ghicitori, mici
intuitiv elementele
expresive

în contact;

50
carte anume;
- găseste locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei, dintr-o
librărie etc.


să utilizeze materiale - - caută în dicţionare, cărţi, reviste pentru copii informaţii (imagini,litere

51
iniţiativă;
- utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip matematică/geometrie sau

dictando);

decupaje ale literelor sau cuvintelor, de scrierea personală şi de orice altă
modalitate;
52
Cine şi cum planifică/organizează o activitate? (Nivel de studiu: 3-5 ani)
Domenii Sugestii de
LIMBĂ ŞI săparticipe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - munca fizică/
COMUNICARE activităţile degrup, munca intelectuală;
inclusiv la activităţile de mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvenţe de acţiuni; - proces şi planificare
joc, atât în calitate de (pasi într-un proces
- discută cu colegii şi cu educatoarea despre subiecte cunoscute (activităţi
vorbitor, cât şi în de planificare);
desfăşurate de ei, meserii sau profesii cunoscute, reguli de comportare şi
calitate de auditor. paşi necesari în desfăşurarea acestor activităâţi/meserii, rezultate etc.); - comunitate/individ;
- întreabă şi răspunde la întrebări; - rezultate ale
- ştie să se prezinte; activităţii;
- învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de - reguli şi
învăţare. comportamente;
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare - răsplata muncii.
transmită mesaje (ex.: prin telefon de jucărie sau real);

simple; să reacţioneze - primeşte mesaje, îndeplineşte instrucţiuni simple;
la acestea. - compune, treptat, propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte;
53
acestuia şi să - răspunde la întrebări privind conţinutul unui text, a unei povestiri scurte.
demonstreze că l-a
înţeles.
să recepteze un text - reţine expresii ritmate şi rimate; recită poezii cu respectarea intonaţiei,
care i se citeşteori i se ritmului, pauzei, în concordanţă cu mesajul transmis;
povesteşte, înţelegând - realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
caracteristicile intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text.
acestuia.
să înţeleagă că - ,,citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor;

tipăritura (scrisul)are - învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de
înţeles (semnificaţie). sus în jos.

simple şilitere în indicatoarele pentru ,,staţie de metrou”, ,,staţie de autobuz”, ,,ieşire”,
54

instrumentele de scris, colorate, creioanelor cu mină ceramica, cretei etc.
stăpânind deprinderile
motrice elementare
necesare folosirii
acestora.
să recunoască literele - execută elemente grafice elementare (trasare liberă, colorare);

alfabetului şi alte - urmăreşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex.: labirintul);
convenţii ale limbajului - -completează desene simple, începute, cu părţile care lipsesc;
scris.
corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris în mână.
să descopere că scrierea - - contribuie la scrieri colective (dicţionare, jurnale, albume) folosindu-se de

îndeplineşte anumite decupaje, de scrierea personală şi de orice altă modalitate.
55
scopuri, cerinţe sociale
şi să se folosească de
această descoperire.
Cine şi cum planifică/organizează o activitate? (Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani)
Domenii Sugestii de
LIMBĂ ŞI săparticipe la - discută cu colegii şi cu educataorea despre vieţuitoare, plante, fenomene - munca fizică/
COMUNICARE activităţile de grup, ale naturii, materiale şi produse, utilaje şi echipamente cu care intră în munca intelectuală;
inclusiv la activităţile de contact sau care le sunt prezentate; - proces şi planificare
joc, atât în calitate de (pasi într-un proces

- ia parte la activităţile de învăţare in grup (sugerează ce este de făcut mai
vorbitor, cât şi în de planificare);
departe intr-o activitate/intr-un joc etc.).
calitate de auditor - organizare/haos;
- comunitate/individ;
- rezultate ale
text, să reţină ideile ascultând povestea spusă de profesor şi povesteşte, la rândul său,
activităţii;
acestuia şi să poveşti/istorioare cunoscute;
- reguli şi
demonstreze că l-a - utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în
comportamente;
înţeles. transmiterea unor idei şi sentimente;
- răsplata muncii;
56
povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii, - sentimentul de
intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. împlinire de după
să distingă sunetele ce - pronunţă corect sunetele limbii române; finalizarea unei
compun cuvintele şi să activităţi cu succes.

- recunoaşte, numeşte şi marchează grafic sunetul final, interior sau iniţial
le pronunţe corect din cuvântul pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activităţilor de învăţare propriu-
pasiv pe baza - prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor;
experienţei, activităţii - utilizează cuvinte noi în contexte adecvate;
personale şi/sau a - pune întrebări şi raspunde la cele adresate lui;
- alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte, fiinţe familiare,
punct de vedere
personaje din poveşti ,aspecte ale vieţii sociale;
gramatical
să recunoască existenţa - întelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris

scrisului oriunde îl - indică (arată unde este) scrisul în cărţi, reviste, ziare, filme etc;
întâlneşte - indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi, indicatoare, plăcuţe
cu numere de maşini, firme, nume de produse etc.).
să înţeleagă că - poate să înţeleagă şi poate sa spună că o etichetă scrisă pe un sertar, dulap,

tipăritura (scrisul) are o cutie etc. ne arată ce este înăuntru;
57
înţeles (semnificaţie) - poate citi succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor.
să găsească ideea unui - leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris alăturat, înţelegând ca
text, urmărind indiciile acestea sunt nume;
oferite de imagini. - asociază, treptat, sunetul cu litera corespondentă şi trasează litere sau
cuvinte după un model dat sau peste modelul punctat.
să manifeste interes - discută cu colegii, parintii, prietenii despre cărţi (poveşti, poezii) care i s-au
pentru citit citit ori la ale căror ilustraţii au privit;
- poate spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu (poveşti/poezii cu care a venit

în contact);
- cunoaşte cum se împrumută cărţi din biblioteca clasei şi obligatia de a le

pune la loc .
să recunoască literele - asociază cu sprijin acordat sau din proprie iniţiativă, sunetul cu litera
- gaseşte cât mai multe cuvinte care încep ori se termină cu aceeaşi literă;
- compune cuvinte scurte, familiare (iniţial după model şi apoi

independent);
58
- să compună treptat propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte (iniţial
cu sprijin).
să utilizeze materiale - caută în dicţionare, cărţi, reviste pentru a capata informaţii (imagini, litere
scrise în vederea sau text) despre tema dată (ex.: tot ce găseşte despre pisică, urs, soare etc.,
date hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită);
- pune la un loc informaţia necesară (ex.: alcătuirea unui album despre viaţa
animalelor şi păsărilor dintr-o zonă, construirea unui afiş publicitar sau a
unui anunţ de vânzare/cumpărare a unui obiect etc.).
să utilizeze efectiv - execută diferite tipuri de trasări peste modele date (ex.:unirea de puncte
instrumentele de scris, pentru a construi diferite imagini – de la cele mai simple la cele mai
stăpânind deprinderile complicate, litere, cifre etc.);
motrice elementare - respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a
necesare folosirii corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris în mână;
acestora - trasează semne grafice corect în ceea ce priveşte mărimea, spaţierea,
pentru „alineat”.
joc/context.
59
Ce şi cum vreau să fiu? (Nivel de studiu: 3-5 ani)
Domenii Sugestii de
LIMBĂ ŞI săparticipe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - grupa/casa/comuni
COMUNICARE activităţile degrup, tatea noastră şi

- discută cu colegii, cu educatoarea şi cu alţi adulţi despre vieţuitoare, plante,
inclusiv la activităţile de regulile ei;
fenomene etc.
joc, atât în calitate de - meserii/profesii;
vorbitor, cât şi în - unelte/instrumente
calitate de auditor /aparatură

specifice (însuşiri,
să înţeleagă şi să - întreabă şi răspunde la întrebări;
reguli de folosire);
transmită mesaje - se exprimă coerent pentru a se face înţeles;
- munca în calitate de
simple; să reacţioneze - primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple;
angajat/munca în
la acestea
- dobandeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. familie sau în
să audieze cu atenţie un - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori propria gospodărie;
text, săreţină ideile ascultând povestea spusă de educatoare şi povesteşte, la rândul său, o - muncă şi învăţătură
acestuia şi să poveste ascultată. (delimitări,
demonstreze că l-a interferenţe etc.);
înţeles - responsabilităţi şi
să distingă sunetele ce - compune, treptat, propoziţii din două, trei sau mai multe cuvinte; comportamente în
compun cuvintele şi să - învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de legătură cu
60
le pronunţe corect învăţare. procesul muncii.

simple şilitere în simboluri din calendarul naturii, catalog, din lista cu sarcini a copilului de
contexte familiare serviciu etc.
să utilizeze materiale - completează desene simple începute sau urmăreşte perceptiv anumite
scrise în vederea trasee simple.
executării unei sarcini
date

semnificaţia cuvintelor, - trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice, jocuri de
literelor şi cifrelor, rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată).
Ce şi cum vreau să fiu? (Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani)
omenii Obiective de referinţă Comportamente Sugestii de

LIMBĂ ŞI săparticipe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - grupa/casa/comun
COMUNICARE activităţile degrup, itatea noastră şi
inclusiv la activităţile de - ştie să se prezinte şi să facă prezentări; regulile ei;
joc, atât în calitate de - meserii/profesii;

- ia parte la activităţile de joc, de învăţare în grup, sugereazeace este de făcut
61
vorbitor, cât şi în mai departe într-un joc, o activitate, continuând secvenţe de acţiuni; - unelte/instrumente
calitate de auditor. - întrebuinţeaza regulile unui dialog. /aparatură
specifice (însuşiri,
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare;
reguli de folosire);
transmită mesaje - răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;
- munca în calitate
simple; să reacţioneze - se exprima coerent pentru a se face înţeles;
de angajat/munca
la acestea.
- solicita ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj. în familie sau în
să audieze cu atenţie un - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile din carte, ori propria
text, săreţină ideile ascultând povestea spusă de profesor; gospodărie;
acestuia şi să - primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple; - muncă şi învăţătură
demonstreze că l-a (delimitări,
- ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti, poezii, alte tipuri de text
înţeles. interferenţe etc.);
transmise fie prin citire sau povestire de către un adult, fie prin mijloace
audio-vizuale; - patron/angajat;
- resurse
- dobândeste informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului;
naturale/resurse
- demonstreaza înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare
umane;
sau rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
- responsabilităţi şi
comportamente în
compun cuvintele şi să - recunoaşte, numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial, final sau median legătură cu
le pronunţe corect. - din cuvântul pronunţat oral. procesul muncii;
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu- - responsabilităţi şi
vocabularul activ şi zisă; comportamente în
62
pasiv pe baza - intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor, situaţiilor de învăţare; legătură cu
experienţei, activităţii - pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce înseamnă? educaţia/dezvoltar
personale şi/sau a ea personală;
- utilizeaza treptat sinonime, antonime, omonime;
relaţiilor cu ceilalţi şi - educaţia pentru
simultan să utilizeze un dezvoltare durabilă
silabe,iar silabele din sunete;
- alcătuieste propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe
punct de vedere
familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale etc.);
gramatical.
- solicita explicarea unui cuvânt necunoscut.
povesteşte, înţelegând - realizeaza mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei
caracteristicile intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text;
expresive şi estetice ale - utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în
acestuia transmiterea unor idei şi sentimente.
să fie capabil să creeze - - creează, singur sau cu sprijin, structuri verbale, rime, ghicitori, mici
intuitiv elementele
63
expresive

în contact;

carte anume;
- găseste locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei, dintr-o
librărie etc.

64

să utilizeze materiale - caută în dicţionare, cărţi, reviste pentru copii informaţii (imagini,litere


iniţiativă;
- utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip matematică/geometrie sau
65
dictando);

decupaje ale literelor sau cuvintelor, de scrierea personală şi de orice altă
modalitate;
66
TEMA V: Sugestii de continut din Curriculum
De prelucrat actualul curriculum extrăgând numai sugestiile de conținuturi care țin de domeniul Limbă și comunicare pe niveluri de
vârstă și marcând cu galben elementele de progres.
Temele anuale de Sugestii de conținuturi

studiu Nivel de studiu: 3-5 ani Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
Cine sunt/suntem? - numele şi prenumele - numele şi prenumele
- membrii familiei - membrii familiei
- comunitate (prieteni, vecini,colegi de grădiniţă, - comunitate (prieteni, vecini,colegi de grădiniţă,
personalul grădiniţei) personalul grădiniţei)
- casa familiei, camera personală, grădiniţa, sală de - casa familiei, camera personală, grădiniţa, sală de
clasă, alte spaţii familiare clasă, alte spaţii familiare
- responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă - responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă
Cum este/a fost şi va fi aici - mediul apropiat(casa/grupa, grădiniţa/şcoala - mediul apropiat(casa/grupa, grădiniţa/şcoala,
pe pământ? noastră) planeta/universul nostru);
- obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale; - obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale;
- îmbrăcăminte, încălţăminte, accesorii; - însemne naţionale (stema, steagul);
- oamenii şi locul lor de naştere;
- război/pace;dezastru/înflorire a unei
67
- strămoşii oamenilor, arborele genealogic al unei localităţi/naţiuni;
familii; - evoluţia universului/evoluţia omului
- evenimente (istorice, personale etc.); - evenimente (istorice, personale etc.);
- materiale (pamânt, carton, lemn, plastic, fier etc,)
- materie şi materiale;
- mijloace de transport.
- transformări ale materialelor în procesul muncii;
- mijloace de transport (trecut, prezent şi viitor).
Când/cum şi de ce se - vieţuitoare (domestice: câine, pisică, vacă, oaie, - vieţuitoare (prin comparaţie: lupul şi vulpea, câinele
întâmplă? găină, raţă şi sălbatice: vulpe, urs, lup etc.); şi pisica, cocoşul şi găina, oaia şi capra etc.)
- plante (ghiocel, lalea, crizantemă) - plante (prin comparaţie: ghiocelul şi zambila, laleaua
- legume şi fructe (măr, portocală, căpşuni, cireşe şi narcisa, crizantema şi tufănica)
şi ceapă, morcov, ardei gras); - legume şi fructe (prin comparaţie: mărul şi para,
- materiale şi produse cireşele şi vişinele, nuca şi alunele, roşia şi ardeiul,

cartoful şi morcovul, ceapa şi usturoiul etc.)
- utilaje, maşini, echipamente
- procesul de producţie
- materie vie, materie moartă, universul
- despre economie şi comerţ
- combustibili mijloace de locomoţie
- experimente
- experimente
Cu ce şi cum exprimăm ceea - sentimente, gânduri, idei (definire de concepte); - sentimente
ce simţim? - modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor, - comportamente
68
ideilor (convorbire/discuţii libere); - modul de exprimare al sentimentelor, gândurilor,
- modalităţi artistice de exprimare a ideilor
sentimentelor, ideilor, gândurilor; - modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor,
- valori umane-valori artistice. gândurilor, ideilor
- valori umane-valori artistice
Cine şi cum - munca fizică/ munca intelectuală; - munca fizică/ munca intelectuală;
planifică/organizează o - proces şi planificare (pasi într-un proces de
- proces şi planificare (pasi într-un proces de
activitate? planificare);
planificare);
- organizare/haos;
- rezultate ale activităţii;
- rezultate ale activităţii;
- reguli şi comportamente;
- reguli şi comportamente;
- răsplata muncii. - răsplata muncii;
- sentimentul de împlinire de după finalizarea unei
activităţi cu succes.
Ce şi cum vreau să fiu? - grupa/casa/comunitatea noastră şi regulile ei; - grupa/casa/comunitatea noastră şi regulile ei;
- meserii/profesii; - meserii/profesii;
- unelte/instrumente/aparatură specifice (însuşiri, - unelte/instrumente/aparatură specifice (însuşiri,
reguli de folosire); reguli de folosire);
- munca în calitate de angajat/munca în familie - munca în calitate de angajat/munca în familie sau în
sau în propria gospodărie; propria gospodărie;
- muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe - muncă şi învăţătură (delimitări, interferenţe etc.);
69
etc.); - patron/angajat;
- responsabilităţi şi comportamente în legătură cu - resurse naturale/resurse umane;
procesul muncii. - responsabilităţi şi comportamente în legătură cu
procesul muncii;
- responsabilităţi şi comportamente în legătură cu
educaţia/dezvoltarea personală;
- educaţia pentru dezvoltare durabilă
70
TEMA VI: Proiect de activitate integrat (ADP+ALA+ADE)
„Farmecul povestilor”
Grupa mare
Tema anuală: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
Tema săptămânală: „Farmecul povestilor”
Tema zilei: “De-aş fi o zână din poveşti”
Tipul de activitate: exersare si consolidare de deprinderi
Forma de realizare: Activitate integrată ALAI + DOS
Forme de organizare: frontal, individual, pe echipe.
Durata: o zi
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE:
ADP: „Zana povestilor”
Întâlnirea de dimineaţă: „Bună dimineaţa, personajelor din poveşti!”
Rutine: „Mă pregătesc pentru activitate” – exersarea unor deprinderi de muncă
gospodărească.
Tranziţii: Jocuri cu text si cânt: „Să ne prindem de mână” , „Dacă vrem să fim voinici”,
„Trenuleţul muzical”
ADE – Activitate integrată DOS+ALA I

DOS – „Personajul meu preferat” – activitate practică (colaj) - centrul ARTĂ
ALA I
BIBLIOTECĂ: „Cărticica mea cu poveşti” – decorarea coperţii propriei cărţi cu povesti
CONSTRUCȚII: „Castelul zanei” – construcţii din cuburi de lemn
DLC – “De-aş fi o zână din poveşti” – poveste creată după un personaj imaginar
realizat în cadrul activităţii DOS
ALA II – Activitate recreativă - Dramatizarea unui fragment din povestea „Scufiţa

Roşie”
71
Dans: „Valsul personajelor din poveste”
OBIECTIVE OPERAȚIONALE
DOS:
- Să realizeze personaje imaginare din figuri geometrice ;
- Să utilizeze corect instrumentele de lucru si toate materialele puse la dispozitie:
- Să realizeze lucrări originale;
- Să păstreze ordinea si curăţenia la locul de muncă.
ALA
BIBLIOTECĂ
- Să traseze după un contur realizat din puncte literele pentru a scrie: „CARTEA
MEA CU POVESTI” ;
- Să coloreze literele conturate;
- Să-si scrie numele pe coperta cărţii;
- Să formeze pe masă cuvinte din litere de plastic după un model dat
CONSTRUCŢII
- Să construiască prin alăturare, suprapunere „Castelul zanei” folosind cuburi din
lemn si burete;
- Să negocieze cu membrii grupului si să participe la decizii comune;
- Să manifeste prietenie, tolerantă fată de ceilalţi colegi;
- Să denumească construcţia realizată.
DLC
- Să creeze o povestire după un personaj imaginar, utilizând intuitiv elementele
expresive;
- Să se exprime corect, coerent si logic în expunerile făcute;
- Să participe la activităţile de grup, atât în calitate de vorbitor cât si în calitate de
auditor.
ALA II
- Să dramatizeze un fragment din povestea „Scufiţa Roşie” folosind replicile

personajelor;
- Să se exprime corect din punct de vedere gramatical;
- Să participe activ la dans.
72
SCOPUL ACTIVITĂTII
- Stimularea imaginaţiei creatoare a copiilor prin iniţierea si desfăşurarea

activităţilor la centre
- Dezvoltarea exprimării orale, de înţelegere si utilizare corectă a semnificaţiilor
structurilor verbale orale:
- Dezvoltarea creativitătii si expresivitătii limbajului oral;
- Stimularea interesului pentru carte si pentru citit;
- Dezvoltarea simtului practic si estetic;
- Manifestarea unei atitudini pozitive, plină de interes pe tot parcursul activitătii.
STRATEGII DIDACTICE
Metode si procedee:
Conversatia euristică, explicatia,povestirea, instructajul verbal, demonstratia,
lucrul individual, frontal, munca în echipă, metoda CUBULUI
Mijloace didactice:
Foi colorate pentru coperta cărtii, pagini de carte pentru colaj, hârtie colorată,
figuri geometrice decupate, lipici, carioci, creioane colorate, cosulet pentru materiale
didactice, cuburi din lemn, cuburi din burete, copaci pentru grădină, litere din plastic,
costume pentru dramatizare, aparat foto, casetofon, aparat de filmat, recompense.
Bibliografie:
 M.E.C.I. „Curriculum pentru învătământul prescolar (3-6/7 ani), 2008;
 „Aplicarea noului curriculum pentru educație timpurie – o provocare?” , Editura
Diana 2009
 BREBEN SILVIA, GONGEA ELENA, RUIU GEORGETA, FULGA MIHAELA, Metode
interactive de grup – ghid metodic, Editura Arves, 2002.
 GEORGETA TOMA, MARUTA RISTOIU, MAGDALENA ANGHEL, IRINELA NICOLAE,
DANIELA PETRE , Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru
învătământul prescolar, editura Delta Cart educational, Pitesti 2009
73
SCENARIUL ZILEI
Dimineata, copiii vor găsi în sala de grupă un centru (raft) amenajat cu multe
cărti cu povesti. Fiind atrasi de aceste cărti îi îndrum să le răsfoiască. Cu această ocazie
voi iniţia o discuţie cu cei interesaţi despre poveşti şi despre scriitori.
Pentru a începe „Întâlnirea de dimineaţă” voi intona cântecul „Să ne prindem de mână” şi
toţi copiii vor forma un cerc. În mijlocul cercului va fi coşuleţul „Scufiţei Roşii” în care se
află medalioane cu imagini din poveşti. Fiecare copil va alege un medalion.
Salutul:
„Dragi copii, astăzi voi fi trimisul „Zânei poveştilor” iar voi veţi fi personajele din
poveşti.” După acest moment eu îi voi saluta: „Bună dimineaţa, dragi personaje din
poveşti!” ei vor răspunde şi se vor prezenta: „Bună dimineaţa, eu sunt un pitic din
poveste!”
După formula de salut vom actualiza calendarul naturii şi-i vom identifica pe
copiii absenţi.
Noutatea zilei:
Ca noutate a zilei va apărea „Alba ca zăpadă” (o fetiţă) rostind câteva versuri prin
care copiii vor ghici ce personaj este. Ea le spune copiilor că e foarte necăjită deoarece i-
au dispărut poveştile din cartea de poveşti şi nu mai are ce să citească piticilor. Nişte
păsărele, care mai zboară prin curtea grădiniţei au auzit că în acesta grupă copiii au
început să realizeze o carte cu poveşti şi i-au spus ei. De aceea a venit la grădiniţă ca să-i
roage pe copii să o ajute cu poveştile create de ei. Dar Alba ca Zăpada nu poate rămâne
mult timp căci se teme că o va găsi mama ei vitregă. Ea lasă doar adresa la care vrea să
primească coletul cu cărţile cu poveşti create de copii.
Pentru a exista din nou cărţi cu poveşti copiii sunt invitaţi să se grupeze în funcţie
de medalioanele primite.
Tranziţie:
Copiii se îndreaptă spre centre executând mişcările sugerate de versurile: „Dacă
vrem să fim voinici.”
74
La centru Bibliotecă vor avea de scris literele peste puncte scriind astfel: CARTEA
MEA CU POVEȘTI” şi apoi de colorat aceste litere. Cei mai harnici vor scrie cuvinte cu
ajutorul literelor de plastic după modelul unui cuvânt aflat pe jeton.
La centrul ARTĂ copiii vor realiza un colaj din forme geometrice cu
tema:„Personaj imaginar”. În timpul realizării colajului copiii se vor gândi la o poveste
inspirată de acest personaj.
La centrul CONSTRUCŢII copiii vor realiza o construcţie cu tema: „Castelul zânei”.
După ce toţi copiii vor lucra la toate centrele se vor îndrepta spre centrul
construcţii cu ajutorul trenuleţului muzical interpretat de ei. Aici se va desfăşura
activitatea DLC unde câţiva copiii îşi vor expune creaţiile personale urmând ca în zilele
următoare să ajungă toţi la castel pentru a expune propria poveste. Pentru ca aceste
poveşti să rămână „scrise” (şi acest lucru nu e posibil în acel moment) ei vor fi filmaţi şi
vor primi un CD fiecare cu poveştile create de ei. Această pagină de carte realizată la
centrul ARTĂ se va adăuga celorlalte pagini ale cărţii. CD-ul va fi introdus în buzunarul
special creat de pe ultima copertă a cărţii.
La finalul activităţii copiii vor dramatiza un fragment din povestea „Scufiţa Roşie”
şi vor dansa la petrecerea personajelor din poveste.
75
Desfășurarea activității
EVENIMENT STRATEGII
CONŢINUT ŞTIINŢIFIC EVALUARE
DIDACTIC DIDACTICI
Medalioane cu imagini din
Crearea condiţiilor necesare bunei desfăşurări a activităţii: poveşti Observarea
- Aerisirea sălii de grupă; comportamentului
- Amenajarea spaţiului de desfăşurare a activităţii, Coşuleţ iniţial – interes
- Pregătirea materialelor pentru activităţi. pentru activitate
1.Moment - Se organizează colectivul de copii
organizatoric - Se creează un climat psiho-afectiv favorabil desfăşurării
activităţii
Se va realiza prin „Întâlnirea de dimineaţă” şi alegerea de către fiecare

copil a unui medalion cu imagini din poveşti, salutul şi prezentarea
fiecărui personaj.
Se realizează prin „Noutatea zilei” şi anume sosirea Albei-ca-Zăpada Conversaţia
care recită versurile ghicitoare:
„În căsuţa din pădure O fetiţă îmbrăcată în Alba-
Eu îndată fac curat, ca-zăpada
Farfurii, ceşcuţe, oale,
Le aşez frumos pe raft. Versuri
2.Captarea Şi hăinuţe şi pătucuri,
Astăzi am aerisit,
atenției Iar piticii vor pot să vină.
Totul este pregătit.
Cine sunt eu? Aţi ghicit?”
Copiii dezleagă ghicitoarea şi o salută pe Alba-ca-Zăpada: „Bine ai

venit!”
76
Alba-ca-Zăpada le dezvăluie copiilor motivul pentru care a venit la ei. Conversaţia
Ea doreşte să fie ajutată de către copii cu nişte poveşti pentru pitici
căci, printr-o minune au dispărut toate poveştile din cărţile ei şi nu
3.Anunțarea mai ştie ce să le citească piticilor. Nişte păsărele care mai zboară prin
temei curtea grădiniţei au anunţat-o că aici la grădiniţă se scriu deja poveşti Explicaţia
şi au trimis-o pe Alba până aici.
Aşa că le propune copiilor o zi specială cu numele: “De-aş fi o zână
din poveşti”
Pentru că Alba-ca-Zăpada este foarte ocupată, piticii o aşteaptă ca să le Explicaţia Pe grupe
facă de mâncare dar se teme şi de mama vitregă ea va pleca imediat
după ce şi-a spus dorinţa lăsând totul în grija mesagerului „Zânei
poveştilor” (educatoarea) nu înainte de a lăsa adresa unde să fie trimis Conversaţia
coletul poştal.
Destinatar: Alba-ca-Zăpada
Str. Cicârliei, nr. 3 la
Căsuţa din mijlocul pădurii,
Localitatea: Pădurea Fermecată
Cu invitaţia „Haideţi s-o ajutăm pe Alba-ca-Zăpada” copiii vor fi
motivaţi să afle ceea ce au ei de făcut în acest scop. În funcţie de Pe grupe
4.Dirijarea opţiunile copiilor pentru imaginile de pe medalioane se vor constitui
învăţării trei grupe de copii care se vor îndrepta spre centre recitând versurile:
Versuri
„Dacă vrem să fim voinici
Facem sport încă de mici. Individual
Fugim în pas alergător
Şi sărim într-un picior.
Ţopăim ca iepuraşii
Şi zburăm ca fluturaşii.
Noi spre centre ne-ndreptăm
Şi începem să lucrăm.
Pe pitici să-i bucurăm.”
Explicaţia Pe grupe
77
Voi trece la prezentarea centrelor de activitate şi a sarcinilor de lucru
fiecărui centru, stimulându-i pe copii să intuiască materialele Oral
existente. Creioane colorate
Carioci
La centrul BIBLIOTECĂ vor avea de scris litere peste puncte scriind Coperţile cărţilor
astfel: „CĂRTEA MEA CU POVEŞTI” şi apoi să coloreze literele. În josul Litere din plastic
paginii să scrie şi numele lor. Copiii mai harnici vor scrie cuvinte cu
ajutorul literelor de plastic după modelul unui cuvânt aflat pe jeton. Frontal
Explicaţia
La centru ARTĂ fiecare copil va adăuga încă o pagină în cartea sa cu Conversaţia Pe grupe
poveşti şi anume să realizeze un colaj din forme geometrice cu tema: Instructajul verbal
„Personaj imaginar” Hârtie colorată Individual
În timpul acestei activităţi se va gândi şi la o poveste inspirat de acel Figuri geometrice din
personaj. hârtie
„În timp ce lipiţi personajul să vă gândiţi şi la o poveste despre el!” Lipici
La centrul CONSTRUCŢII copiii vor realiza o construcţie cu tema: Explicaţia

„Castelul zanei.” Conversaţia
„Să construim un castel şi aici vom povesti fiecare o poveste pentru Cuburi din lemn, din
pitici!” burete
Intervenţiile educatoarei în activitatea copiilor va fi numai la Figurine din lemn

solicitarea acestora.
Se va interveni din interior preluând roluri, sau din exterior, sugerând Conversaţia
copiilor diferite soluţii pentru rezolvarea situaţiilor concrete de joc.
După ce vor lucra toţi copiii la toate centrele se va face tranziţia spre Demonstraţia
DLC. Acest lucru se realizează prin cântecul: „Trenuleţul muzical” care
îi va duce pe copii la centrul CONSTRUCŢII unde se va desfăşura
activitatea DLC. Instructajul verbal
Cântecul „Trenuleţul
muzical”
78
La acest centru toţi copiii se vor aşeza în semicerc pe pernuţe pentru Explicaţia Frontal
a-şi expune povestea creată după personajul imaginar creat la
activitatea DOS. Aici va fi un „scaun regesc” unde copilul povestitor se Individual
va deplasa spre el pe un covor fermecat şi va primi o coroană pe cap în Conversaţia
timpul povestirii.
Pentru că timpul nu permite ca toţi copiii să-şi expună poveştile le voi
propune că şi în zilele următoare vor avea ocazia de a povesti
5.Obţinerea propriile creaţii. Cărticica cu poveşti e începută mai de mult iar o parte Povestirea
performanţei din poveştile create de ei au fost scrise deja. Astăzi poveştile vor fi
filmate şi adunate pe un CD. Când toate poveştile tuturor copiilor vor Imaginea cu personajul Orală
fi adunate pe CD fiecare copil va primi cărticica şi CD – ul ataşat în creat
buzunarul cărţii de pe ultima copertă. După ce vor prezenta creaţiile Scaun regesc
lor câţiva copii, cu ajutorul întrebărilor de pe cubul fermecat îi voi Covorul fermecat
interoga şi pe ceilalţi la ce personaje s-au gândit, unde se petrece
acţiunea, cum este personajul imaginar din povestea pe care o vor
prezenta în zilele următoare. Metoda Cubului
După ce câţiva copii îşi vor expune povestirile educatoare va iniţia o Conversaţia Frontal
6.Asigurarea conversaţie retrospectivă asupra activităţii desfăşurate. Individual
Vă mai amintişi ce rol aţi avut voi astăzi? o zână( un personaj) din Orală
feed-back- poveşti.
ului Pentru cine aţi creat voi cartea cu poveşti?
Pe ce adresă trebuie oare să trimitem coletul poştal cu cărţile pentru Conversaţia
Alba?
Se vor face aprecieri verbale asupra participării copiilor la activitate. Individual
Urmează un moment în care copiii vor dramatiza un fragment din Conversaţia Pe grupe
7.Încheierea „Scufiţa Roşie” şi va urma valsul personajelor din poveşti. Costume pentru
activității La finalul petrecerii toţi copiii vor primi ca recompensă o cărticică cu dramatizare
poveşti.
79
TEMA VII: Metoda de evaluare
Exemplificați o metodă de evaluare la alegere pentru nivelul preșcolar pe baza unei

secvențe alese din curriculum.
Următoarea secvență face parte din Curriculum pentru învățământul preșcolar (3-
6/7 ani), domeniul experiențial Limbă și comunicare, nivel de studiu:5-6/7 ani, tema
anuală „Ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
Obiectiv de
Comportamente Sugestii de conținuturi
referință
să participe la - ia parte la discuţii în mici - sentimente
activităţile de grup, grupuri informale; - comportamente
inclusiv la - modul de exprimare al
- discută cu colegii şi cu
activităţile de joc, sentimentelor, gândurilor,
educatoarea despre
atât în calitate de ideilor
sentimente, idei şi
vorbitor, cât şi în - modalităţi artistice de
modalităţile de exprimare ale
calitate de auditor. exprimare a sentimentelor,
acestora, despre rezolvarea
gândurilor, ideilor
unor conflicte în urma unei
- valori umane-valori artistice
- întreabă şi răspunde la
întrebări;
- ştie să se prezinte şi să facă

prezentări;
- ia parte la activităţile de joc, de

învăţare în grup, sugereazeace
este de făcut mai departe într-
un joc, o activitate, continuând
secvenţe de acţiuni;
80
Grupa: mare
Tema anuală de studiu: „Ce și cum exprimăm ceea ce simțim?”
Domeniul experential: Limbă și comunicare
Disciplina: Educarea limbajului
Tema activitătii: „Recunoaste personajul”
Mijlocul de realizare: Jocul didactic
Tipul activitătii: De consolidare a cunoștințelor
Scopul activității: dezvoltarea şi educarea unei exprimări verbale corecte din punct de
vedere fonetic, lexical şi semantic; dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului
oral.
Obiective operaționale:
O1 – să poate preciza o poveste învățată în anii anteriori;

O2 – să poată deosebi personajele pozitive de cele negative;
O3 - să recunoască personajele infătisate pe jetoane;
O4 - să răspundă corect la intrebarile adresate și să se exprime corect, literar în limba
romană.
O5 - să grupeze personajele după criteriul pozitiv-negativ, ascultător- neascultător;
O6 - să identifice povestea la care se referă ghicitoarea;
Itemi de evaluare:
I1: Care este povestea voastră preferată?
I2: Care este personajul pozitiv al poveștii voastre preferate? Dar cel negativ?
I3: Copii, recunoașteți personajul de pe cartonașul pe care l-ați primit?
I4: În continuare, pe baza acestor cartonașe cu imagini din povești vă voi adresa
câteva intrebări pentru a observa cât de bine cunoașteți poveștile:
 Câți iezi avea capra?

 Cine a mâncat-o pe Scufița Roșie?
81
 Cine l-a păcălit pe urs?
 Ce a pierdut Cenușăreasa?
 Cum era fata moșului? Dar fata babei?
 Câți pitici a întâlnit Albă-ca-Zăpada?
 De ce Motanul încălțat era numit astfel?
 Cine a găsit punguța cu doi bani?
I5: Așezați personajele de pe cartonașe în funcție de rolul avut în poveste: pozitiv sau
negativ.
I6: Copii, acum vă voi spune 5 ghicitori, iar voi veți ghici despre ce poveste este
vorba.
 A fost odată un cocoș/ Ce s-a întors bogat la moș. (Punguța cu doi bani)
 Știu un moș cu coada-n clește/ Fiindc-a vrut să prindă pește. (Ursul păcălit de
vulpe)
 Bărbosi și de mulți ani cărunti,/ Cei 7 se întorceau din munți. (Albă ca zăpada și
cei șapte pitici)
 Avea cisme noi jupânul/ Și și-ambogătit stăpanul/ (Motanul Incăltat-Charles
Perrault)
 -Cioc, cioc, cioc,/ -Cine e, oare?/ -Nepoțica cu mâncare. (Scufița Roșie)
Metode de evaluare: verificare orală, observarea curentă a comportamentului,

aprecieri stimulative, analiza răspunsurilor, corectarea imediată a răspunsurilor.
Metodele de evaluare utilizate în desfășurarea acestei activități sunt: observarea

comportamentului copiilor, evaluarea orală, aprecieri stimulative, corectarea imediată a
răspunsurilor.
Observarea comportamentului copiilor se va realiza pe tot parcursul activității, de la

captarea atenției pănă la încheierea activității; în momentul fixării cunoștințelor,
educatoarea va analiza, corecta și evalua oral capacitatea preșcolarilor de a răspunde la
întrebări legate de conținutul temei, de a enumera personajele și de a analiza situații și
comportamente, oferind aprecieri pozitive asupra răspunsurilor primite. La obținerea
performanței, educatoarea va observa atât comportamentul cât și exprimarea în
82
propoziții a preșcolarilor, punându-se accent pe acordul dintre diferitele părți de vorbire
sau de propoziție; tot în cadrul acestei etape educatoarea va analiza, corecta și evalua
oral în ce măsură preșcolarii au recunoscut și denumit personajele și poveștile date, dacă
au reușit să atribuie criteriul pozitiv-negativ personajelor întâlnite și să recunoască
personajele din ghicitori. Asigurarea retenției și a transferului se realizează tot prin
evaluarea orală, fixându-se comportamentele morale pe care personajele pozitive și le
atribuie. În încheierea activității educatoarea va oferi aprecieri stimulative.
Comportament
Obiectiv Item
Necesita sprijin În dezvoltare Atins
Nu își amintește nicio Își amintește o poveste cu Își amintește povestea
O1 I1
poveste. ajutor. imediat.
Nu identifică niciun Identifică doar unul dintre Identifică atât personajele
O2 I2 personaj din poveste. personajele din poveste pozitive, cât și cele negative
(pozitiv sau negativ) din poveste.
Nu recunoaște Asociază personajul cu o Asociază personajul cu
O3 I3
personajele. altă poveste. povestea corectă.
Nu răspunde la nici una Răspunde la întrebări cu Răspunde la întrebări
O4 I4
dintre întrebări. ajutor. imediat.
Nu identifică niciun Identifică doar unul dintre Identifică atât personajele
O5 I5 personaj din poveste. personajele din poveste pozitive, cât și cele negative
(pozitiv sau negativ) din poveste.
Nu reușește să Reușește să identifice Reușește să identifice
identifice povestea la povestea la care se referă imediat povestea la care se
O6 I6
care se referă ghicitoarea cu ajutor. referă ghicitoarea.
ghicitoarea.
83

Proiect Cultura Chineza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Cultura Chineza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII ȘTIINŢIFICE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACÃU

Calea Mărăşeşti, Nr. 157, Bacău 600115

Tel. +40-234-542411, tel./fax +40-234-545753

www.ub.ro; e-mail: rector@ub.ro

Profesor coordonator: Student:

Lector Doctor Savin Petronela Moraru (Grădinaru) Ancuța Elena

Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

Specializarea: Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar

TEMA I: Subiectul III titularizare 2017 ........................................................................................................... 3

Prezentați specificul organizării activităților de învățare, pe domenii experiențiale, în

L. Vlăsceanu defineste domeniile experienţiale ca fiind adevărate „câmpuri cognitive

În etapa de obținere a performanței, educatoarea le propune să joace jocul: ,,Adevărat

In urmatoarea etapa educatoarea le propune copiilor să se aşeze la măsuţe. După

În timp ce copiii lucrează, educatoarea urmăreşte şi dirijează activitatea fiecărui copil,

In decursul penultimei secvențe li se cere copiilor să verifice dacă au respectat

Forma de organizare a activității va fi frontală, in grup si individuala.

Privind specificul organizării activităților de învățare, în educația timpurie, pe domenii

Exemple de activități (ADP, ALA, ADE) pe o zi din luna Martie:

Tema anuală: ,,Ce şi cum vreau să fiu?”

 Salutul se realizează cu ajutorul unor apelative stimulative, cu trimitere la proiectul aflat

 Completarea calendarului naturii este indispensabilă pentru a cultiva spiritul de

 Activitatea de grup - ,,Dacă vesel se trăieşte” (joc muzical)

 Noutăţile zilei : Se prezintă marioneta – surpriză, ,,Degeţica”. Prin aventurile ei spre

 Tranziţie : ,,Secretul naturii” (cântec)

Dacă pământul s-a udat.

Dacă seminţele au încolţit

Şi dacă florile au înflorit.

R. Iarba cea verde a răspuns

Florile toate de bucurie,

Au spus secretul din lumea vie:

Este nevoie şi de lumină,

Raze de soare, zbor de albină.

Vântul cuminte a vrut să poarte

Când primăvara a venit,

Parfum de floare pe drum de noapte

Aripi de fluturi în răsărit.

TRANZIŢII : ,,Podul mişcător”, ,,Secretul naturii”.

Fiecare grup face predicţii (formulează ipoteze), prezintă concluziile experimentului,

Exemplificarea unei teme anuale printr-o activitate la alegere.

Elemente de joc: surpriza, închiderea/deschiderea ochilor, competiția, mânuirea

Mijloace de învățământ: fișe, puzzle, șabloane lalele, popcorn, acuarele, puzzle,

Forme de organizare: individual, frontal, în două echipe

Locul de desfășurare: sala de grupă

 Curriculum pentru învățământul preșcolar ( 3-6/7 ani ), M.E.C.I. – 2008;

”Zăpada s-a topit,

”Sunt micuţ şi frumuşel,

”Ban de aur la-nceput,

”Ce de multe flori pe-afară

Aţi văzut cu toţii oare

PROBA 5 - probleme ilustrate (anexa 6)

Cine sunt/suntem? (Nivel de studiu: 3-5 ani)

vorbitor, cât şi în grădiniţă, personalul

- răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune;

- solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj.

- învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de

- discută despre personaje din poveşti;

- povesteşte ceea ce a ,,citit”.

să recunoască cuvinte - recunoaşte (,,citeşte”) în viaţa zilnică şi în cadrul jocurilor de rol -

- recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau

să utilizeze efectiv - cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei, creionului, creioanelor

să recunoască literele - execută elemente grafice elementare (trasare liberă, colorare);