T.

PALADE

CAND S'A SCRIS INTAI

ROMANE'FE ?
(Extras din revista Arhiva" anul al XXVI-lea.)

,t
AtAptceil.
Itil nplhat

IA§I
Tipografia H. Goldner, str. Gh. MArzeseu 17. Pretul 75 bani
1916

www.digibuc.ro
T. PALADE

it..10TE.2A
L
altUCTE A

/1/4fen3

CAND S'A SCRIS INTAI

ROMANETE ?
(Extras din ;evista A.rhiva" anul al XXVI-lea.)

IA5
Tipografia H. Goldner; str. Gh. MArzeseu 17.
1916
www.digibuc.ro
 Cn s'a scris infil rominoste?

Literatura noasta cAt ni- a fost pästratl din sec. al

-XIV pânii in a doua jumAtate a sec. al XVII, este scrisä
.aproape In totalitatea ei In limba slavä, si In special In limba
Slavilor transdunäreni, ce locuiau tinuturile balcanice din
Vestul rOului Is lar I) Oki, daca e adeviirat c IntAile noas-
tre organizari politice i bisericesti s'au facut sub influenta
Bulgarilor si au depins de ei 2), nu e mai putin adevärat
cä, atunci când apar primele documente la noi, coli1e slave
.de la Vestul acestui ràu lncep sä se afirme 3).
In biserica noasträ limba slavìt, Introdusä prin depen-
,denta, mai IntAi politicä, in care stäteam fatä de Bulgari,
.era socotitä ca o MIA sfäntä, ca i cea latinä la catolici,
si avea pentru aceasta un caracter mai conservativ.
In cancelariile domnesti, ca i tu actele boerilor nos-
tri si ale particularilor, se Intrebuinta aceeas limbl slavä,
insA cu inoirele limbei vorbite.
Intrebuintarea ei, tu scris mai ales, devenise atat de
puternia, !neat, abea in sec. aLVII ea putu fi Inlaturatä
,kle dare grecism si literatura noastrit nationalO.
In acest secol se pArea cit cronicarii si scrHtorii nos-
-tri re1igioi vor da curs pentru totdeauna limbei noastre
-In scrierile românesti.
Epoca Fanariotilor Insä, cu sistemul ei grecesc, i-a In-
tärziat desvoltarea Inch' cu un secol. IncAt din Intreg trecutul
mostru panA la revolutia lui T. Vladimirescu, v. al XVII
inseamnä pentru noi cea mai frumoasO manifestare scrisa
.a sufletului nostru national.
Dar dacA intrebuintarea limbei noastre in scrieri se
1) Ilie Bárbulescu, Relationes des Roumains avec les Serbes etc.
,pp. 243-2542.
2) A. D. Xenopol. Istoria Românilor, Iasi, 1896. vol. II, cap. III si
-vol. III cap. IV.
3) Ilie Bárbulescu, op. cit., pag. 187 si nrm.

www.digibuc.ro
 4 T. Pa lade
,face ea o deosebita intenzitate In acest veac, inceputurF
de a se scrie rornaneste se ivese cu malt mai Inainte; Inca
din sec. al XVI si chiar al XV.
Cand deci s'a scris pentru Intaia oara romaneste ?
Scrierile ce ni-au ramas din acele vremuri sunt de-
3 feluri : 1) Insemnaii i scrisori particulare, 2) acte dom-
nesti si al 3) texte religioase.
1) Insemniri i scrisori particulare.
In 1896 dl Xenopol cladea ea eel mai vechiu text de
limba romaneasca fusemnaNa de pe o psaltire slava din
1571, data unei bisefiei de dare Railu vornicul i legatit
de un mester cu cheltuiala uneia Tämäsoaia Grecoaia, ca
sä aiba si ea pomanit".
_
Comentand a ceastä Insemnare dl. Xenopol mai adau-
gea. ca romaneste trebue sä se fi sells i mai Inainte, dar-
ori ce urma, anterioara a fost distrusä.
In 1902 Ins/ dl. Iorga descoperi pe dosul actului sla-
von din 1519, platrat In biblioteca muzeului .transilvanean
din Cluj, urmatoarea Insemnare contemporana Ghinipeani
aceastä carte" si o dadu ca cea mai veche urmit de limba.
româneasca, scrisä. 3)
Intre aceste douit mentionäri, una din 1571 si a doua-
din 1519, s'au mai gasit scrise In româneste glosa de pe
marginea unui hrisov din 1548, de la Mircea Ciobanul 4), si
scrisoarea, pe care o trimetea In 1521 boerul Neacsu din
Campulung judetului Brasovului. 5) Incat astfel urmele in-
semnarilor si ale actelor particulare scrise In romatieste
se apropie de Inceputul veac. al XVI si sfarsitul celui al
XV-lea.
fara indoiala ca ele au existat i In acest din urma
veac mai ales atunci când piserul sau diacul, ce avea sä
le faca, nu stia slavoneste. Dealminteri toti istoricii noS-
tri de jumatate de veac Incoace au aceasta credinta, desi
dovezi materiale inca nu s'au gasit. 6)
1) A. D. Xenopol, op. cit. vol. V, pag. 191.
2) Ibid.
3) N. Iorga Istoriile Domnilor TArei RomAne0i compilate 0 al-
catuite de Conk. CApitanul
, Filipescu, pag. 50, in notA.
4) Convorbiri literare din 15 Aprilie, 1900, pag. 332.
5) Hurmuzaki XI, pag. 843 qi St. NicolaescuDocumente Slavo-
RomAne, pag. 24. Contractul de cumpArAturd. din arhivele spitalului sf-
Spiridon din la0, scris romane0e i despre care vorbesc Aron Den0i.
ianu In Istoria Literaturei Romine, pag. 76 t3i dl. Ilie Bärbulescu
Studii privitoare la limba qi istoria Rominilor pag. 80, cum cA ar fi din
an. 1543. trebue pus la an. 1623. v, Gh. Ghibänescu-Ispisoace §i Zapise-
vol. I, p, II, pp. 151-2.
6) A. D. Xenopol, op. 0 vol. cit. pp. 190-2, N. Iorga, Convorbiri.
Literare, 1902, pag. 184.

www.digibuc.ro
 Mid s'a Berle Intâi româneste
2) Acte domnetti. Acte scrise rornâneste In eance-
lariile domnitorilor nostri apar catre 1600.
Astfel, din timpul domniei in Muntenia a lui 3imion
Movilit (1600-1602), avem 5 acte scrise româneste In In-
tregime si date In 1896 de dl. Xenopol ca cele mai vechi
-de aceastä naturiti 1).
In 1898 Insä dl. Iorga a publicat cate-va documente
si Insemnäri românesti din timpul domniei lut Mihai-Vi-
teazul si a antec_esorului situ Petru-chiopul (1591-1593) 2) ;
iar in 1906 un document din 1600 dela Mihai-Viteazul,
scris deasemenea româneste afarä de Inceputul i sfarsi-
tul lui, unde se mai pgstreaza Inca formulele slavone 3).
Acte domnekiti ar fi putut fi scrise românerAe cu mult
Inainte de Petru-chiopul. Din cauza Imprejurärilor cri-
tice, prin care au trecut principatele noastre, ele nu ni
.s'au pastrat ; dar dovada aunt mentionärile istorice despre
existenta lor i numeroasele,românisme, cari se gäsesc pa,
In cele mai vechi documente slavone ale noastre.
Românismele acestor documente aunt atat de voca-
bular cât i de gramaticit.
In documentul lui Alexandru-cel-Bun, din 1427, gii-
sim cuvântul romfinesc nepot 4).
In cele dela tefan-cel-Mare se gäsesc peste 100 cu-
winte românesti tinând locul celor slavone 5). Tot In ele pre-
cum si In altele se gilsesc deasernenea numeroase expre-
sii si forme gramaticale proprii limbei noastre si nu ce-
lei slave :
Articolul românesc post-pus :
masc. nspon.mapsA, TaT8nREptiooECK81\8, IWANKIW T1:11KOAECKSA
IBAWKA irplIKOAECKSAA, CTAI148AA, 11HTApIOA etc.
fern. sparaigim, AAWA, OFIThihrkAEAE METIA(uAE 6).
lntrebuintarea nominativului românesc
-sing. spm, spA8AEI4, NEFIOATA, CEKVT8pA etc.
;plan m8AVIII, 1OCKA8WNHVII17 (PINTININE, RipTOAllE, VTAPE etc.
Intrebuintarea genitivului românesc :
sing. niguviEA8A8u, rpapwEEtt etc.

1) Op. si vol. cit. pag. 191.

2) An. Ac. Române, seria II, Tom. XX, Mem. sect. istorice, passim.
3) An. Ac. Roinâne. Toni XVIII, Mem. sect. literare, pag. 16.
4) Oh. Ghibänescu; 4spisoace si Zapise, vol. I p. L pag. 3.
5) I. Bogdan, Documente slave de la teran-cel-Maie, 2 vol. In-
.dexul, pp. 606-609.
6) I. Bogdan, op. cit. passim si index ; Codrescu, liricarul, vol 18,
Trimble pagini.

www.digibuc.ro
 6 T. Pa lade
plur. am; niviArLiviiinnops etc. 1).
Diminutive române§ti : nappnnmEn de la paharnic. In?
sl. : MAWHI4KA 2).
Iar functiuni cu numirea curat româneascl apar de-
timpuriu. Astfel grisim Intr'un document slavon de la 5te-
fan V. V. din 1434 MIIKOlfAA tli8AE 3), de i putea fi dupl.
slavone§te MI1KOpil C4AE14.
Românisme sunt §i expresiile :
sApE mo (ori-care), BARE KOH (ori-dne), ailpE nefiind decât
cuvântul românese veri, ori ; precum §i alte, IntAmpinate
mai titrziu ca OTHA de la OT i NA, Intrebuintate In slavo-
ne§te separat, pe eland sub influenta limbei noastre s'ant
unit spre a corespunde prepozitiei : dela; i OTIVB dela sla-
_ vonele OT §i 10 spre a da : de ciitre8).
Si InsfArksit tot românism e §i intrebuintarea lui
românese la sfar§itul cuvintelor slave : iKO BpALIJMA1118 Tt)C
ECT Hp/maxim. 6), sau n M61 An3aHAp8 rocnows 7), §i
prep. no, acolo uncle In române§te corespunde prepozitiei
pe, iar in slavoneate ar trebui cazul acuzativ simplu,
prep., d. ex. :
nomnAoaq no PAA8m 8).
Toate aeeste românisme in documentele §i scrierele
noastre slavone ne aratit douil lucruri : 1) câ" diacii §i pi-
sarii, chora ele se datoresc erau români, sau In tot cazul
§tieau mai bine românekite decat slavone§te, §i al 2) di.
s'ar fi putut scrie In vremea lor i române§te, un curent
spre aceasta incepand sii mijeascI prin ele.
Ceea ce e de erezut ca atftt mai mult, cu cât mâr-
turii yin sl adevereaset existenta unor astfel de scrieri._
Astfel In inveutariul de documente din arhiva regali
din Cracovia, filcut pe vremea regelui polon loan Sobi
eski, este notat ci un document perdut, cu data din 1464,
ar fi fost idiomate valahico scriptus" adica seris In limba
románä 9). Iar pe copia latineasci a jurämantului omagial fi-
cut de Stefan-cel-Mare lui Cazimir, regele Poloniei, In 1484,
este notat cii acel jurimânt ex Valachico in latinum versa.
1) I. Bogdan, op. cit., indexul.
2) Codrescu, op. cit., pag. 85.
3) Ibid. pag. 11.
4) 1. Bogdan, Relatiile TArii Rornane§ti cu Brapvul si Tara Un
gureasca in sec. al XV 0 XVI, Bucure0i, 1905, pp. 7-10.
5) Ilie Bärbulescu, Cercetiri istorico-filologice, Pag. 77.
6) L Bogdan, op. cit. pag. 9.
7) Gh. GhibAnescu op. cit. pag. 3.
8) Ilie Birbulescu, op. qi pag. cit.
9) Arhiva Istoricä, I2, pag, 60.

www.digibuc.ro
 CAnd s'a sells IntAi romAneste 7
est", adic5 a a fost tradus in latineste de pe limba mol-
doveneascit.
Sunt InsfArsit i alte mârturisiri despre existenta
a altor documente scrise In romaneste In sec. al XV, dar-
mai putin categorice.
Aceste doua de mai sus sunt tnst suticiente 1;si n'an
fost desmintite pAnrt a cum.
* *

Deasemenea este foarte probabil sà fi existat letopi-

setul boerului muntean Murgu, despre care cronicarul ra-
guzan Giacomo de Pietro Luccari, spune cA era scris In
romAneste la inceputul sec. al XV 2) ; precum i letopi-
setul moldovenesc pomenit de Gr. Ureche si anterior cro-
nicei lui 3).
Dar dacA istoricii nostri n'au trtgâduit posibilitatea
de a se scrie in romAneste acte laice i In sec. al XV, asu-
pra Inceputurilor textelor românesti religioase au fost In
desacord, au discutat mult in privinta br si-au clAdit teorii.
Si cum in aceastA chestiune nu s'a spus Inca ultimul
cuvAnt, voiu strtrui i eu. mai mult asupra ei.
3) Texte religioase. Primele Inceputuri de texte reli-
gioase serise romAneste dupA o veche conceptie, care a
perzistat la noi multA vreme si a avut numerosi repre-
zentanti, se datoresc propagandei luterane din Ardeal Irk
sec. al XVI.
DupI alta mai nourt, datoritA d-lui Ilie BArbulescu,
texte religioase s'au scris tit romAneste i Inainte de lute-
rani si calvini, Inch' din sec. al XV, prin influenta catolicA,
care a provocat un curent romAnesc. lar dupA dl. Iorga,
dupA ce si-a schimbat convingerea dintâi, ce era la f el cu
cea veche, ele se datoresc propagandei husite dela noi tu
sec. al XV.
. CercetAnd fug amAnuntit aceste teorii, argumen-
tele, pe care se sprijinesc, precum i literatura referitoare
la ele, eu am ajuns la convingerea cii texte religioase ro-
mAnesti s'au scris IncepAnd cu sec. al XV, datoritA In pri-
mul loc unui curent romAnesc, care tindea sit InlocuiascA
limba slavA din oficialitatea noastri prin limba nationalA ;
iar celelalte influenti externebogomilicl, catolicA, husitA
1 1) Dr. An. Lewicki, Codex epistolaris saeculi decimi
w Krakowie, 1894, III, pag. 337.
2) Luccari, Copioso Ristretto qi A. D. Xenopol, op. cit. III, pp.
18 ki 19.
3) B. P. Hasdeu, Arhiva istoricl, III, pp. 19, 27 ki passim.

www.digibuc.ro
8 T. Palade
sau luteranrt,n'au fitcut decat sit alimenteze §i sit aug-
menteze acest curent.
Do vezi materiale precise, cari s arate cit influent('
eatolidi sau husitA ne-a dat limba nationala In scrierile
relioe'loase nu sunt. Si fr ele ar fi prea categoric sit le
acordâm acestfenomen important In istoria literaturei noastre.
Spre a se vedea Insa de partea cui stit dreptatea,
este necesar`a o expunere mai amìtnunit a acestor teorii,
a datelor, pe care ele se sprijinä, precum §i completarea
in literatura care le prive§te.
Duptt vechea teorie, pilnA la luterani §i calvini, limba
-slavit a fost intrebuintata la noi eXclusiv atat In slujba -
bisericeascA era i In literatura
Prin reformti frig, In sec. al XVI. p`atura slavä, ce
acoperia biserica noastrA Incepu sI fie rupta prin Intrebu-
intarea limbei nationale In cultul divin §i In scrierile bi-
serice0i.
Astfel In 1544- se publicA la Sibiu catehismul romA.-
nesc, prin sfa'ruinta i cheltuiala Sa§ilor luterani. Apoi,
nittrindu-se nunirtrul cArtilor religioase române§ti tipArite
in Ardeal, ele au Inceput sit determine un curent similar-
i .dincoace de munti, In principatele noastre 9.
0 Indoialìt asupra acestei credinti a aruncat-o dl. Xe-
nopol. D-sa studiind -cele mai vechi texte religioase ale noa-
stre. codexul voronetia i psaltirea scheeanA i observilnd cit
limba lor ,are un caracter mai arhaic decftt acel al tuturor
celorlalte cunoscute cu sigurantit ea apartinand jumMtii
doua a veac. al XVI" secoti cit ele vor fi fost scrise pelaInce-
putul acestui veac, poate chiar la sfArk;itul celui anterior" 2).
Apoi urmitrind si indicatiile din tetraevanghelul lui
Radu Gramitticul, aflat acum la British-Museum, cu o de-
osebitit perspicacitate Incepu ìt incline spre Orerea cit
Românii ar ti posedat scrieri rotnitne0i referitoare la re-
ligie cu malt Inainte ca Luteranii din Transilvania sà" fi In-
ceput §i ei a Impinge pe Români atre Intrebuintarea bise-
riceascti a limbei lor... citci poporul simtea nevoia de a lua
euno§tintr" prin el Ins* de perceptele religiunei sale" 8).
-Dl. Xenop9l Insiti a trecut fugitiv asupra acestei ches-
tiuni de o deosebiai importantil.-
N'a stAruit suficient asupra ei §i n'a mai revenit, In-

1) I. G. Sbiera, Micäri culturale si literare. Cernauti, 1897. AI.

V. Gtdei, Studiu asupra Cronicarilor moldoveni din sec. XVI, -Bu-
curesti, 189.3.
I. Bogdan, Doug. conferente, Bucuresti, 1898.
2) A. D. Xenopol op. cit. V, pag. 193.
3) Ibid. pag. 120.

www.digibuc.ro
 Cand s'a kris Intai romameste 9

:teat veChea teorie asupra serierilor noastre religidase se

m entinea 1).
In 1900 Insa s'a ridicat Impotriva ei di. Ilie .Bärbu-
lescu, sustinand cu o deosebita vigoare ca la noi s'a pu-
tut serie romaneste si In biserica Inca din sec. XV pe
'motivate : 1). e biserica catolieä, care facea propaganda In
aceste vremuri noastre, nu Impedeca exclusiv
ntrebuintarea limbei poporului In slujba. reIigioast i -al 2)
,ca -ea a pravocat un curent vulgar romanesc, care a ¡nee-
. put sa se manifeste i in literatura boastra 2).
D-sa Ii suStinea teza cu mUltä cunostinta de istoria
timpUlui. 'cu nUmeroase argumente i Infatisand o situatie
analoaga la vecinii nostri din acea vreme..
Iar doi ani mai tftrziu, In 1902, reveni aducand noi
probe fu sprijinul teoriei d-sale. 3)
DI. lorga recenzand Intaia lucrare a d-lui Barbulescu
o combate ; apoi, aparând vechea teorie privitoare la In-
troducerea limbei noastre in scrierile religioase, afirma' :
,Cuvantul lui Dum»ezeu insu, i nu cartile- de pietate, sau
ajutoarele duhovnicesti ale Credinciosului, acestea nu se
putea preface In romaneste decal prin Inläturarea .prin re-
forims.t a dogmei limbilor sfinte. Aceasta.s's fäcut pentru
noi, cand Sasii din Ardeal au devenit luterani, iar multi
Unguri de acolo Calvini $i au vrut sit ne facil i pe noi
In a doua jumatate a -see. XVI, sa le primim. dogmele").
Ce se Intampla insti ? Dl. lorga, putin mal Muhl, In
scriind. Istoria literaturei noastre religioase papa la
-1688, cercetand i studiind mai amänuntit primele texte
Teligioase ale noastre, ajunge la concluzia cit aceste texte,
codexul. voronetian i psaltirea scheenii, sunt traduceri
facute In sec. al XV de dare un preot roman din. Mara-
mures, sub influenta reformes busitilor, care cerea saviir-
sirea cultului religios In limba national65).
Textele bogornolice au fost traduse deaseinenea tot
-sub acelas influentr husita. Si ele ca si cele de mai sus;
prezentamd rotacismul i un mare numär de ungurisme, tre-
siti fi fost traduse In Ardeal, si anume In coltul N.-E.
al lui, Inspre Maramures, unde Invittätura slavofia mai slaba

1) N. Iorga, Convor.biri Literare, 1902. pag. 185. si Dr. At. Mari-

enescu. Luteranismul, Calvinistriul st Introducerea limbei romftne in
lisericile din Arcleal. An. Ac. Rom. s. II. T. XXIV, Mem. S. istorice.
2) Cercetari istorico-filologice, pag. 8.
3) Studii privitoare la Istoria i Literatura Românilor, Buc. 1902.
-Convorbiri literare, an. 1902, pag. 185.
5) Istoria literaturei religioase a Romftnilor pant', la 1688, pp. 1841.

www.digibuc.ro
10 T. Pa lade
a:3o10 cleat cea din principate i Ardeal putea permite 1111
rezultat mai grabnic al noei Itrvataturi 1).
lar In 1906, dsa descoperind in Ardeal fragmente
religioase scrise romaneste sau slavoneste cu intercalari
romanesti, i acestea prezentand caractere paleografice si
filologice mai veChi, le dateaza din sec. XV, fiind i ele-
incepaturi de traduceri romfmesti datorite aceleas influenti
husite : Incepand dela cele d'intai tMmaciri din epoCa hu-
sita, cand pe calea eresului am ajuns la pretuirea limbei
noastre, incepand deci cu veacul al XV s'a tot talmacit
s'a copiat
Aceasta opera s'a fäcut $i de o parte a muntilor, uncle.
aveam Domnii nostri i de cealaltä, unde poporul roman
träia sub straini. Cea mai mare parte din aceste manu-
--scrise s'au perdut" 2).
lar la pag. 14 a comunicrtrii fäcute la Academie a-.
supra fragmentelor grtsite, adaoga crt un particular din..
Ardeal posedrt un mineu slavon, pe care II dateazrt din
1492. El cuprinde explicatii romanesti".
Deci in 1902 si 19.06 dl. Iorga revenhid asupra pa.-
rerei, pe care o aVea In 1902, cand combiltea pe dl Bar-
bulescu, aduce dovezi eh' In sec. al XV s'a scris in romit-
neste Cuvantul domnului". Aceste scrieri d-sa le atribtie-
cu toata convingereainfluentei husite care Introducea limba
nationala In bisericrt, alta cauzit ne admitand-u Popii nos.-
tri au cäpatat i acum hirotinisirea. peste Duntire, sau de-
la Vlädicii de schit, cari se sfintisera la Vidin sau la Si-
listra ;- ca limba a rugaciunilor i slujbelor, fie care se va
fi ajutat cum credea mai bine i cum ti era mai usor ; sit-
fi Intrebuintat limba romameasca n'as crede, pentru aceasta
ar fi trebuit dourt lucruri : un traducator $i inlaturarea
prejudecAii c limba vulgara din ori ce parte nu e vred-
pica sit Imbrace cuvantul lu Dumuezeu". 3)
Cu un cuvant dl.. Iorga socoteste crt douft cauze ar
fi oprit alcatuirea de traduceri religioase In româneste-
tara o influenta noufi : 1) lipsa de traducrttori si al 2) so-
cotirea ca limbit sfantrt la noi a limbei slave.
Insa un traducAtor s'ar fi putut gäsi ori cand. Numeroa-
sele romanisme din documentele noastre vechi; mitrturiile
istorice pozitive despre existenta 'de texte românesti Inca din
sec. al XV sunt destula dovadtt cit acei cari scrieau la noi
slavoneste stieau bine romaneste, ba ca erau in mare parte -/
romani i ori and ar fi putat tfilmäci pe limba noasträ. 4)-
1) Ibid.
2) An. Ac. Rom. Tom. XVII, Mem. sect. literare, pag. 1 i urm.
3) Istoria Literaturei religioase, pag. 8.
4) A se vedea mat sus: Romfmismele in documentele noastre slave.

www.digibuc.ro
 CAnd s'a scfis Intai româneste 11'

Dovada materialli a influentii. husitismului la noi In .

sensul de a determina o literaturit religioasit româneasert
nu s'a gäsit
DI. Iorga n'o dit ci face numai o prezumtie, sco ask'
prin analogie din fenomenele petrecute la Unguri i Poloni.
4) Propaganda husitii In tinuturile noastre. E drept,
o influentl husitit a existat la noi.
Cgtre 1435, la 20 de ani dupN. ce Intemeetorul sec-
tei, Ion ins, fusese ars pe rug, tot Ardealul era Imbuibat
de propaganda husitk ce-si Meuse numerosi prozeliti aici.
Biserica catolicA se vrizu silitit sit iee mAsuri exceptionale-
pentru salvgardarea acestui tinut. 2)
In principate a trecut deasemenea.
Alexandru-cel-Bun, la cur tea diruia s'au Incrucisat
mai toate nuantele crestinismului, era brouit de Polonil
ch, ar fi tinut pe MAIO; el un predicator husit, ca sit-i re-
formeze tara 3).
Husiti alungati din patrie i Ardeal vin si se stabi-
lese In Moldova In dotni rânduri : odat'A Intre 1430 si 1440,
a doua omit pe la 1480, asezându-se In Husi, SAMoanir
Tgmiisani i Gheiiiesti. 4)
Doi studenti unguri, Toma Pécsy si Valentin 15jlaky,
trecuti la husitism i refugiati In Moldova la Trotus, tra-
due In 1416 ln ungureste evanghelia, fragmente din pro-
roci i o psaltire. 5) CAtre 1440 un oare-care Iacob repre-
zenta curentul husit In Moldova, de unde an i fost
preoti sectari la congresul lor tmut la Praga In 1450. 6).
Parea astfel ca propaganda husit5, se accentua din
ce In ce mai mult In principatele noastre i In special ID
MoldoVa ; dar ea fu Infrantil de &are cea catolidt, care se
vedea amenintatri sti piardit terenul castigat la noi cu a -
taAa stitruintà.
In 1444 paPa Eugen IV scria di, In Moldova sunt o mul-
time de persoane infectate de secta husita i hotutri ca vick
rul Franciscanilor, Fabian de Bachia, sit iee mAsuri drastice-
Inpotriva lor. Misionari catolici Lea' trimii Impotriva husitilor-
1) N. Iorga. Ist. lit. rel. pag. 8.
2) Hurmuzaki, I 2, pp. 601. 606.
3) N. Iorga, 1st. lit, rel. pag. 17.
4) Burmuzaki, I 2, pag. 604, Archiva istorica, li, pag. 162, Gh...
Ghiblnescu, Originele Husilor, pag. 24, Ep. Melchisedek, Cronica Ro
manului, cap. tinguri i Cromca 1I4t1or, pag. 5.
5) N. Iorga, Istoria literaturei religioase, Pag. 18, 0 C. Auner,
Episcopia de Baia, Revista Catolick 1915, pag. 109.
6) C. Auner, loc. cit. pp. 108 si 113 si Epis. Melchisedek, Cronica.
Romanului, pp. 19-20.

www.digibuc.ro
12 T. Palade
de la noi $i In cele din urnirt, dtipit un veac de luptii,
ei ajung ritpue.
Astfel, husiti ce se asezaserit In Hu$1 in 1371 au tre-
cut in numrir de 2000 la catolicism 2) Peste Munti husi;
tismul a avut de snferit aceea$ soartit, 3) el a dispitrut
dupa un veac, ne ltisAnd ca rod al credintei dedit scri-
-eri religioase In limbd nationalii, la Slovacii din Maramu-
res 4) i Ungurii din Aydeal. 5)
La noi u probabil sri,' se fi Intftmplat acela$ fenomen
petrecut la .unii din vecinisrt fi scris $i noi texte religi-
;oase In române$te sub influenta. noei Inv:Itrtturi, precum
.afirm d1. Iorga. Dar trebue sit se tie in seamà, c in ti-
nuturile noastre era o influenta cu mult mat veche $imai
puternidt de at cea husituí, i care nu oprea exclusiv,
precum se crede In genere, Intrebuintarea limbei nationale
'In biseria.cea eatoliert.
Este de ailtat. (led cA propaganda catolicit la noi
fost neasilmtinuit mai puternidt cleat Cea husitrt $i cit
.putea Ingìtdui i ,recomanda $i la noi, precum a Ingaduit
recomandat in alte pìtri, serierea de- &Atli religioase in
.limba, nationalli.
5) Propaganda catolici in tinuturile noastre
In sec. al XVII. Inch' Inainte de lntemeerea principatelor
..noastre, misionarii catolici citutau srt fac5, cat mai multi a-
depti de-o parte $i de alta a muntilor no$tri.
In 122:2 .cavalerii teutoni din tara EMI*, alungilndpe
,Cumanii din tinuturile noastre -subcarpatine, se asezarit In
locul lor printre noi en scopul de.ra ne converti la catoli-
cism. 6).Se rididi la Citmpulung o brsericit ,catolicil, unde
:s'au .adus moa$tele sf.. Andrei Apostolul. Primatul Un-
gariei, arhiepiscopul de Strigonia, 1$i luit angajamentul fatit
.de papit sit dee Intréprinderei un sueces deplin, $i Yu eu-
rand principele cuman din tinutul .Milcovului trecând la
catolicism se infiintl aci o episcopie a direi scaun fu ocu-
pat de un dominican.
Acest episcopat catolic a fost Irisit desfiintat de cAtre
Tatari la 1241. 8)

1) Burmuzaki, 1 2, pp. 700-723.

2) B. Hasdeu, Istoria tolerantri religioase in Romdnia, pag. 29.
3) Hurmuzaki, 1 2, pp. 603-608.
4) T. Florinski, Lekcii. Kiev, 1897, pp. 231-235.
5).N. Iorga, 1st. -lit, rel. pag. 18.
6) N. Iorga, Istoria bisericei romftnesti, v. I. pag. 15.
'7) N. lorga, Studii i Documenle, vol. I-II, pp. XI si urrn.
.8) Hurmuzaki, I 1, pag. 4.

www.digibuc.ro
 Când s'a scris Intal româneste 13!

In Oltenia o episcopie catolica exista Inca de tim-.

purin, din 1238, la Severin.
Intemeerea Munteniei e datorita dupa, dl. Xenopol ma-
rei propagande catolice din timpul reginei Elisabeta
care propaganda, Românii din Ardeal ne mai putand-o In-.
dura au trecut muntii. 2)
Cu toate acestea, sub Radu,Negru, Intemeetorul.Mun-
teniei, si sub urmasii suui, cele doua, episcopii catoliCe a-
Argesului si a Severinului, recapatara Infloriréa de odi-
nioara. 3)
Astfel Doamna lui Negru-Voda darui calugarilor do-
minicani Men!, pe care Zacea In ruina vechia biserica a
cavalerilor teutoni. 4).
Vlaicu, urmasul lui Neculae Alexandra V.-V., avea,
de sotie pe doamna Clara, o catolica fanatica. 5) Stib in
fluenta ei, de bun5 seama, (lomnitorul a trebuit sa rem-
noasca atarnarea bisericeasca a tarei sale de episcopia ca-
tolica, a Ardealului i sa admita ca un .propagandist ca
tone sa tie predici In biserica ortodoxa a lui SAn-Nicoara,
din Campulung. 3)
Iar .peste Duniíre cele doua fete ale sale, una maxi-
tat/ cu Strasimir, tarul Bulgarilor, si alta cu Uro§ V, cra-
iul sarbesc, sprijineau propaganda catolica a Franciscani--
lor. 7) Papa pentru toate acestea a multumit viu doamnei.
muntene. 8)
. Dupa Vlaicu la 1383 episcopul catolic Grigore din Cam-
pulung se. intitula episcop de Severin, precum si al par,
tilor de dincoace de munti". 0)
Iar la Arges papa Bonifaciu IX numia episcop In 1300.
pe calugarul Franciso. 10)
Mai tarziu aceasta episcopie catolica ,fu ocupatil de
catre loan de Antigua Villa, Paul de Huniad si Vitus,
Vlad Dracul, fiul lui Mircea V.-V.,. dada In 8 Februa--
1) Hurmuzaki 12, pp., 134, 153 §i urm.
2) Op. cit. III, pp. 8. 9.
3) C. Auner, Moldova la Soborul din Venetia, Rev. Cat. 1915,.
pag. 276 i aceta§, Episcopia catolia a Severinului, Rev. Cat., 913,
pag. 13 ,1 urm.
4) N. Iorga, Studii §i Documente, I-II, pag. 273. C. Auner. Rev..
Cat., 191) pag. 277.
5) Hurmuzaki. 12, pp. 158-9.
6) Ibid. pp. 148-9.
7) Ibid. pp. 158-9.Sub influenta acestora 200000 Bulgari ar
tr,ecut la catolicism in 50 (le zlle.
8) Ibid.
9) Ibid. pag. 276.
10) Hurmuzaki, 12, pag. 330.
11) N. Iorga, Istoria bisericei romane0i, Vol. 1, pag. 58.

www.digibuc.ro
 14 , T. Pa lade
Irie 1431 la Narnberg o proclamatie prin care se Ingiiduia
minoritilor catolici sit predice ai In Muntenia. 1)
Iar, child capitala trei fu strilmutatit la Thrgoviate,
,catolicismul Incepu sit Inflereascrt ai aici. La 1 600 catolicii
Saai aveau In Thrgoviate doug biserici : a Fran-
ciscanilor' a'r cea a sf. Marii. 2)
Bernardo Quirini In' un raport din 1591, and fusese
numit episcop la Argea, spune despre Muntenia cii In ea
omnes populi aunt christiani turn graeci turn latini ritus",
iar despre episcopie : Diocesis est amplissima, quippe
quae comprehendit populos latinos utriusque provinciae,
scilicet Valahiae et Moldaviae". 3)
Precum se vede, propaganda catolicit a fost foarte
Antinsg In Muntenia, pe child de cea husitrt aci aproape nu
se atie nimic.
In Moldova ea fa Inert de o intensitate mai mare. Aci
.catolicismul începu cu Latcu, fiul lui Bogdan, dangled,-
-torul de al doilea al rii. 4)
El, pentru a avea ajutorul Apusului insgrcing pe doi
Sranciscani sa meargit la Roma, sti, duch' papei tre-
hcrermania Moldovei i sg cearg dela el aaeza-
cerea la catolicism
rea unui episcop la Siret. 5) Biserica din Constantinopol,
.lovitit greu de aceastit' isbAndil a catolicilor, Incepu o lup
-tit aprigg pentru recilatigarea terenului pierdut.
Rezultatul fu cit, la affiraitul domniei sale, Lateu se
drotitrI sit prtritseascg leggtura eu biserica apuseani ai sit
le ree pe cele cu cea ortodoxii. 6) Mai thrziu, Alexandru-
eel-Bun a avut douit sotii catolice, Margareta i Ringala, 7)
amândoug de bung searnrt au favorizat biserica latinit
In Moldova. ln acest timp aunt pomeniti urmittorii episcopi
catolici din Siret : Stephanus Rutheni la 1388, Stephanus
:Martini la 1395, loannes Sastorius la 1411 ai Thomas la
1431. 8) La 1420 biserica catolicg din Baia fu ai ea radicatit
!la rangul de episcopie, având ea episcop titular pe loan
-de Ryza, dominican ai vicar al fratilor peregrini 6).
Mai mult, Ringala, a doua sotie catolicit a lui Ale-
1) Hurmuzaki, 1 2, pp. 749, 750.
2) N. lorga, Acte i fragmente, I, pag. 66.
3) Writ Koralevski, Bernardo Quirini episcop de Argen Rev.
Lat., 1915. pag. 49.
Hurmuzaki, 1 2 pp. 160 ni 197.
5) Ibid. pp. 162, 162, 168, 171, 197.
6) Ibid. pp. 470, 514, C. Auner, Episcopia de Siret, Rev. Cat.,
11913, pag. 567 ni Ep. Melchisedek, Papismul. pag. 8.
7) A. I). Xenopol, op. cit. III, pag. 119.
8) Gh. Ghibänescu, lista episcopilor catolici in Moldova, Origi-
viele Hunilor, pag. 22.
9) C. Auner, Episcopia de Baia, Rev. Cat. 1915, pag. 101.

www.digibuc.ro
 Cind s'a sells tntâi romttneste 15

xandru-cel-Bun, a cilutat sit-I converteascit la catolicism,

nereusind insit a divortat de el. ')
Dupit Alexandru-cel-Bun avitntul, pe care II lua
sitismul in Moldova, dectiderea moralit In care se aflau
clericii catolici de aci, precum si desorganizarea episcopi-
ilor lor din Siret si Baia amenintau cu inlitturarea propa-
.gandei catolice in aceastrt tarit.
Devi Grigore, mitropolitul Mo dovei, trecuse in 1435
la catolicism, 2) biserica catolicit se vitzu silitit s`d iee mä-
suri de urgeritit pentru mentinerea influentei ei in a-
.eest tinut.
Cittre 1450, in timpul energicului papzi Nicolae V, sf.
Joan Capistran, inchizittor general al bisericelor catolic e
din rästirit, trimese intai pe franciscanul Ladislau Hun-
garus sä pue caph't husitismului din Moldova, apoi veni
el Insusi sit organizeze biserica catolicit de aci. 3)
Rezultatele fart uimitoare, insusi domnitorul Petru
Aron primi catolicismul in 1455, 4) iar Capistran putt.' sit
trimeatä la Roma vested, ch. cea mai mare parte a Mol-
dovei--s'a intors prin predicele i indemnurile noastre la
ascultarea credintei catolice si multi dintre Ruteni, Va-
lahi, Armeni i dlti eretici au prirnit dogmele Dumnezeu-
lui nostru". 5)
In timpul lui tefan-cel Mare propaganda catolicii,
desi nu mai are aceeas intenzitate, ea totusi se mentine. 6)
Doi preoti catolici, Pentru bacalaureat in drept ca-
nonic si Cataneu Ianuenzul, fart primiti in sfatul Ord,
servirti Domnului moldovean in relatiile lui cu Papa
Sixt IV. 7)
Episcopia din Baia, arsit in 1467; fu rttdicatti din
cenusit i .Petru numit episcop el ei. 9)
Iar putin mai tarziu, Inceptuid in Ardeal impilitrile lui
Stefan Bathory in contra Stícuilor catolici, acestia imi-
greazil In Moldova, rttspiindindu-se in tot cuprinsul tìtrii
Bacttu, Roman, Cotnari. Trotus, Suceava, Härltiu, Neamt,
Baia si Iasi 9). In aceast din urmtt oras exista o bisericti
1) Ibid. pag. 102.
2) Hurmuzaki, I 2, pag. 599.
3) M. Theodorian Carada, Sf. loan Capistran, Rev. Cat. 19 4.
pp. 577 si urm.
4) Ibid. si C. Auner, Rev. Cat. 1915, pag. 115.
5) Ibid..
6) Arhiva istoria, It, pp. 113-114, i Ep. Melchisedek, Cron.
Rom. pp. 9-20.
7) C. Auner, Episcopia de Baia, Rev. Cat. 1915, pag. 121 i Ai
D. Xenopol, op. cit., IV, pag. 63.
8) Hurmuzaki, II I, 13-15.
9) Ep. Mlechisedek, Papismul. pp. 10, 15 i 16. C. Auner, loc.
cit. pp. 124-5.

www.digibuc.ro
 16 T. Palade
catolicit indt din vremea lui Latcu-VodA (1365-1373.1)
Dupit Stefan-eel-Mare propaganda catolidt a conti-
nuat lu Moldova, sustinutä insu de data aceasta de critre
episcopia catolidi Infiintatil Inert dela 1401 la Bacau si nu-
mai cand i cand de cea din Baia. 2)
Aceasta sunt, in genere, Incerettrile catolicilor paurt in
sec. al XVII de a converti la Biserica apuseang princi-
patele noastre. Cat au fost ele de intense, ne-o aratit in-
susi faptul crt au revisit sìi Infiinteze 4 episcopii catolice
In Muntenia si Oltenia--a Milcovului, Câmpulungului, Ar-
gesului Severinului, si 3 in Moldovaa Siretului, Baiei

dacit In principate propaganda catolica era asa de

-puternieg, en atilt mai mult ea trebue s.fl fost In Ardeal. Do-
cumentele vorbese de incerdtrile catolicilor de a converti
Ardealul Inca' din timpuri anterioare deseälecatelor Munte-
niei i Moldovei. 3)
acolo ea a avut rezultate mult mai Insemnate de-
alt de partea aceasta a muntilor, (land nastere unirei de
la sfarsitul veac. al XVII. 4)
In rezumat, deci, actiunea misionarilor catolici In ti-
nuturile noastre a fost mai veche, mai intensä, de duratit
mai lunga i cu rezultate mai importante de cat cea a.
husiti1or, care n'a tinut de cat cateva decenii, manifestan-
du-se ici colea i apoi disprtrand fatii a avea urmari ca-
pitale pentru noi.
Cu toate acestea dl. Iorga d o mare importanp doc-
trinei lui Hus, cáci prin ea noi am fi 1nceput a avea texte
religioase românesti. i dece ? DI. Iorga rilspunde : pentru
et' trebuia Inlaturatra prejudecata cit limba vulgarit din
orice parte nu e vrednic sii. imbrace cuvantul lui Dam-
nezeu" i. aceasta au imdeplinit-o husii, eari faceau Hite-
leasa legea preficand'o In limba pOporului". 5)
Dar sunt foarte numeroase dovezi cari fat ca aceste
atirmAri sal cadit.

1) N. Bogdan, Bisericele arrneneati ai catolice din Thai. Arbiva

Iaai, volumul jubilar. 1914, pag. 41.
2) N. Iorga, Studii ai Documente, 1-1I, pag. 254, ai p. Melcbi-
sedek, «Papismul, pp: 8, 9, 17 ai 18.
3) A. D. Xenopol, op. cit. III, pag. 8 ai urm.
4) Ibid. vol. X, cap. III.
5) Ist. lit, rel. pag. 18.

www.digibuc.ro
 Când s'a Beds Intai româneste 17

6) Curentele populare n literaturile religioase fi

biserica catolicatin Odle catolice, precum si la vecini
mod slavi, exista evanghelia i alte citrti religioase scrise
In limba poporului, eu mult Inainte de misearea husit/.
Cea mai mare parte din aceste scrieri se datoreste
unui eurent popular, care tindea sa Inlocuiasd, limba o-
Mall a biserieii, latinâ sau veche slaväprin cea vorbitä._
Biserica catolieä, In primul loc, se opunea acestui cu-
rent vulgar; dar uneori invins/ trebuia sä, recunoasa un
fapt indeplinit. A stfel in Franta, sinodul din Tours, tinut In
813, hotitri ca preotii s traducit din latineste omeliele spre
a fi pe Intel esul tuturor. 1) Aceastg traducere Insá, pänä
In sec. al XII, a fost numai oral/. 2)
In seris totdeauna se intrebuinta limba latiná, fiind
socotite ca un sacrilegiu traducerile, ce s'ar fi fäcut In cea
vulgara, care eoram clericis saporem suavitatis non ha-
bet". 3)
Poporul Ins/ doria sá ail)/ slujba religioasä in limba
Cei de jos 1i bittiau joc de ipocrizia si avaritia de-
rului mic cei de sus se auziau glasuri de protestare
In contra formalismului bisericesc. 4)
Clericii franceji, cari mai Inainte de-a fi clerici eran
franceji, sua sponte fac traduced In limba vulgar/. 5)
Inat Inc/ din sec. al X fu seris textul religtos Poême
de Passions ; iar In cel urmtitor se traduc pasagiile princi-
pale din biblie i evanghelie.
In sec. al XII apar lucrArile teologice ale lui David
de Durand si d'Amaury de Béne, discipolul ; iar In
Sec. al XIII Guyot de -Provins intr'o satin/ vehement/ In-
titulatá Biblie atacl vitiile bisericii catolice. 6)
In aceastä, vreme biblia canonic/ fu tradus/ In mai
multe rânduri. 7)
Din cea tradusl In Intregime la Paris, eltre 1212, a-
numite pärti ale ei sunt Intrebuintate pan/ azi, In bibliile
franceze din biserica protestant/. 8)
Toate aceste aceste lucrári si traduced religioase, In
1) G. Lanson, Histoire de la litt. frany. Paris, 1909, pag. 160 t}i
P. de Julleville, Histoire de la litt. frany. Paris, 1896, II, pag. 229.
2) G. Lanson, op. cit. pag. 161.
3) Ibid. si Ch. V. Langlois, L'Eloquence sacrée au moyen age,
Revue des Deux Mondes, 1893, pag. 177.
4) Fr. Brunetière, Etudes critiques sur l'histoire de la litt. franç.
prem. ser. pp. 25-30. G. Lanson, op. cit. pp. 105 si 116.
5) G. Lanson, op. cit. pag. 12.
6),Ibid. pp. 122 si 193.
7) P. de Julleville, o
8) S. Berger, La Bi taufoiniteAamilpFeA fig, Paris, 1881.
E3k- 2

www.digibuc.ro
WIVE A
18 T. Pa lade
limba vulgarìi., stiirnind nelinistea in snul bisericei cato-
lice au fost condamnate de ea. 1)
.Cauzele deci, cari au determinat Inceputul de-a se
scrie texte religioase In limba francezil, sunt clare :
Populatia doria sa aibA, slujba religioas6 In limba
deoarece In cea latinit nu-o Intelegea.
Clericii franceji, simittmd si 'ei nevOia unei legitturi
mai. strange cu poporenii, scriu traduceri religioase.
fàrit avizul i färit permisiunea bisericii catolice, care a
condamnat lucrìírile lor.
In Anglia Beda Venerabilul a tradus Biblia Inca'
din sec. al VII, cu multe sute de ani Inainte de aparitia
lUi Wicliff (1384). 2)

La Germani texte religioase apar de tirnpuriu i sunt

-mult mai numeroase.
Biblia lui Ululas, tradusti dare an. 350, era cetitri in
biserica gotri pe vremea lui Teodoric.
Din ea au 'Tunas opt manuscrise.
Dela sfarsitul see. al VIII s'an pristrat numeroase
glose germane scrise pe texte- latine. Din aceeas vreme
s'au Visit traduse In nemteste Tatal Nostru, Crezul i o
suma de reguli pastorale. 4)
Apoi in sec. al IX s'au tradus cântece religioase prin
diferite m ^anriStiri, Tatäl nostru la Freisingen, un :catechism.
la Weissenburg, psalmii In ditcrite locuri, mArturisire, pe-
nitentä, rugAciuni spuse la botez, simbolul 'etc., la mantis-
tirile bavareze, la cea 'din Mainz; Emmeran, St. Gall etc. 5)
La IncePutul acestui sec., s'au tradus la Mousee frag-
mente din evanghelia lui Mateiu, la 825 evanghelia la
Fulda, cittre 830 evanghelia In versuri la Saxoni (Heli-
and) ; iar Intre 860 870 evanghelia In versuri a lui
k;i,

Ottried la Weissenburg. 6)
In veacurile urmAtOare, aceste traduceri devin din ce
In de mai numeroase, !neat numai biblii germane pftnui la
cea a lui Luther existau 14 anterioare. 7)
Si e caracteristic cit dela an. 800 panii, la 1020 toate
) G. Lanson. op. cit. pag. 122.
2) Dr. I. Balan, Limba Cartilor bisericestI, Blaj, 19 4, pag. 85.
3) H. Kluge, Geschichte der d. n. Literatur, Altenburg, 1907, pp.
2 0 13.
I) W. Braune, Althochdeutscbes Lesebuch, Halle, 1902, pp..1-1.
5) Ibid. pp. 28-40, 52-69, 144 si passim.
6) Ibid. pp. 20, 54, 158, 84-142.
7) Dr. I. Balan, op. 0 loc. cit.

www.digibuc.ro
 C raid s'a scris mntài româneste la
textele germane Runt cu caracter religios i numai unuI
singur e WcHildebranslied. 1)
Scrierea acestor texte n'a avut aprobarea oficialrt
bisericii catoliee ; unui imbold eu- totul diferit se pare ert
ele i se datorese. Monahul Otfried, c Mid traduce eel mai
sisternatic i. mai complet evanghelia la Weissenburg, in
cartea I cap. IV, spune i motivul acestei traduceri Cur
scriptor hum librum theotisce dictaverit" :
,De multi ani atAt Grecii cAt i Romanii au scris scri-
eri foarte frumoase, .bine rotunzite, asa cit fiecare lucru
are si cap si picioare, i ei au fost i viteji in ritzboaie ;
dar i Franconii sunt viteji si au fricut foarte multe lu-
cruri, pe toti i-au intrecut in vitejie. Si tocmai asta sit nu
aibà ei, sh" nu poatä cânta in limba franconri laud'd lui
D-zeu, ei, cari toate celelalte le fac, eu o frumuset/ asa
de mare. De aceea indräznesc eu lucrul acesta i scriu in
versuri, numär chiar i picioarele versului, i fac totul hi
randuial5, pentru ca i Franconii sit aibit, precum au ei toate
eelelalte f rumuseti, sa aibit i cartea asta sfAntit ea sit
poati-t canta lauda lui D-zeu si a lui Hrist in limba Ion, si
0, se p Jan: invrednici de ImOrrttia cereasc6". 2)
Iar In scrisoarea latinease6, pe care o trimetea ar-
hiepiscopului Liutbert, ceránd aprobarea acestuia, II jus-
tificrt traducerea prin faptul crt ea poate aduce mult fo-
.los laicilor i adaugit eit se euvine ca neamul omenesc
srt laude pe autorul tuturora In limba sa". 8)
Luther insusi, cu 6 veacuri ijuinittate mai tirziu, n'a
spus si n'a cerut in eseirtit mai mult.
Biserica catolicit de aici, oricat ar fi oprit intrebuin-
tarea limbei nationale In scrierile religioase, simtia si ea
nevoia unei legitturi religioase cu mirenii in limba lor,
pentru aeeasta in concilia de la Breslau (an. 1248) hotäri
oficial ca singulis diebus dominicis et festivis post Evan-
gelium dicant publice in vulgari suo oracionern dominicam
in latino et Symbolum, vel ad minus oratinnem domini-
cam in latino et Symbolum in vulgari; uam vidi, spune
legatul papal, in vestris diodesibus aliquos centenarios ho-
mines, qui nesciebant omnino dicere quid credebant". 4)
Dar numai atat ea admitea rostirea in limba nati-
onaliti a crezului i» eel mult si a rugilciunei de Duminicrt.
Scrierea kr, precum si a tuturor celorlalte enumitrate mai
1) W. Braune op. ciL pag. 78.
2) Ibid. pp. 90 §i 9 .
3) Ibid. pp. 141 §i 142.
4) Prof. dr. Nehring, Altpolnische Sprach-Denktnitler, Berlin 1887
pag. 39.

www.digibuc.ro
20 T. Palade
sus, pornesc din dorinta neoficialitittii de a se apropia sur
fletul credinciotillor de Cuvantul Domnului.
In Ungaria, ca Incercare de a se scrie texte reli-
gioase ungure0i, s'a gäsit unul compus din 274 euvinte, pe
un manuseris latin dela inceputul sec. al XIII ; iar din
veacul urmittor un fragment religios dintr'un imn Inchinat
Maicei Domnului. 1)
Si aici biserica catolica nu putea exlude in totul In-
trebuintarea limbei nationale In cultul religios.
Intr'un conciliu tinut la Buda In 1279 hotärl ca Bap-
tismuni celebretur... in magari sub hac forma", 2)
Micul numär de texte religioase se explicit aici, prin
faptul cit Ungaria era cre§tinit abia delft Inceputul sec. aI
X, i biserica catolicit Isi pastra incit toatit influenta ei.
In Polonia Inca din sec. XIV §i XV Incepe sit se
scrie, cu o deosebitti intenzitate, In limba titirei texte eu
caracter religios.
S'au gäsit astfel cuvinte izolate sau propozitii pe
textele latine din acele vremuri.
De asemenea tel de fel de glose explicative pe mar-
ginele foilor sau Intre hinii, manuscrise laice, apoi scrieri
religioase in extenso ca psaltiricea Floriana din sec. al
XIV 1;11. cea dela Puliawy din sec. al XVpredici, catehiz-
me, cazania, carti cu ruglciuni i legende religioase in
prozit i versuri, fragmente din o biblie tradusit In a doua
jumiitate a sec. al XV etc. 3)
Nici pe unul din aceste texte nu se spune motivul
traducerei lorel insä, este acelato ca celelalte litera-
turi religioase.
In 1285 episcopul polon Iacob Swinka (lin Kneze in-
gäduia ut omnes presbyteri singulis diebus dominicis, in-
tra missorum sollemnia symbolum et orationem et salu-
tationem virginis glgriosae, decantato symbolo, loco ser-
monis exponere popolo debeant in polonico et festa indi-
care. Si qui adeo periti fnerint, exponant evangelium". 4).
De asemenea in sec. urmätor, la 1320, episcopul Nan-
ker din Cracovia permitea sä se expue, eu bagare de sea-
evanghelia In limba poporului : »Si quibuspiam concesum
fuit evangelium vulgariter exponere, studeant diligenter" 6).
1) N. lorga, Ist, lit rel. pag. 7.
2) Nehring, op. cit. pag. 6,
3), Ibid., Sachregister, pp. Z08-314.
4) Ibid. pag. 40.
5) Ibid.

www.digibuc.ro
 Child s'a sells intai roraaneste 21

Mai mult chiar, clerici poloni Incep sä scrie i ei

cani cu caracter religios In limba vulgara.
Astfel In 1430 Nicolaus Lucas, rectorul parohiei Ban-
soviene, raporteaza lui Albert, episcopul Posenului
serrnones per modum postille wulgariter ad fidelem Cristi
per me prolatos ad unum volumen redigerem' 1).
Astfel si In Polonia biserica catolica recunostea ofi-
cial nevoia unei legaturi eu poporul In limba lui. 0 ad-
mitea Insa nuraai in vorbire acele serieri, cari nu se,
raportau direet la dogme.
In cat msrele numar de texte religioasepolonetrebueste
atribuit aceluias curent vulgar, care tindea sa Inlocuiasca
cat mai rnult limba oficiall din bisericii eu cea vorbitut
Lin student polon alcátuind In Intaia jum. a see. al
XV un dictionar latin-polon spune i motival peutru care
1.a Mcut : ,ut tamen eo tacilius sacram scripturam libera-
liter et partem mystice et spiritualiter inteligere possint". 2)
Era aceeas nevoe a poporului de-a Intelege cele religioase
In limba lui.
Iar biserica eatoiic, oricat de sfanta considera liinba
latina, nu excludea, pentru o mai mare influenta a ei, In-
trebuintarea limbei nationale In bisericá, sprijinind astfel
implicit curentele populare, cari s'au naseut firesc la fie-
'care popor.

La Croati, cari au primit de timpuriu ritul apusean,

literatura religioasa s'a putut desvolta in limba lor si sub
o inténsa propaganda catolicá.
Catre sfarsitul sec. X, In timpul regelui lor catolic,
Ladislau, In biserica croon slavenskim jiezikom sluzio u
bogosluzjii", eultul divin se slujia In limba slava. 3)".
adieu
Curand Ink* regatul trecand l coroana ungureaseá a
sf. Çtefan, limba slavti din biserica lui a fost Inloeuita cu
cea latina ; eea localli mentinandu-se numai in unele bi-
ci. 4)
Texte religioase croate &it Incepand cu sfar-
situl sec. at XII. In sec. al XIII si XIV ele devin mai na-
meroase capatand totodatii, prin evolutia fireaseä a limbei,
un caracter mai sigur croat i mai departat de cel al tex-
) Ibid. pag. 71.
2) Ibid. pag. 34.
3) Fr. Francev, Einige Bertnerkungen etc. Arh. f. sl. Phil., 1914,
v. XXXV, Pag. 381.
I) Arh. f. sl. PhiL,lV, pag. 436.

ACADEMIti
www.digibuc.ro
4114 PrtiAlt 14°.
 T. Pa lade
telor paleo,slave ale lui Metodiu i Ciril. Astfel din sec.
la XIL texte slave prezintand croatisme sunt a§a numitele
Wiener Bluiter §i evanghelia dela Reims. 2)
Din sec. XIII, s'au gäsit numeroase fragmente traduse
-din Apostoli. Din sec. al XIV, s'au gäsit un apostol i douä
evinghelii. In sec. urmator, scrierea de texte religioase
crOate a continuat datoritä aceleasi influenti locale. 3) Pa-
ralel cu aceste transcrieri s'a desvoltat In Croatia o In-
treagA literatura laicL
Biserica catolicit de aici n'a luat, Intrucat interesele
ei nu erau atinse, o atitudine dusmanä fatä de aceste scrieri ;
mai mult chiar, pentru a para o propagang5, reformatil
in Croatia hotärt In coneiliul tinut la 8 Mart 1574 ca viata,
sentintele i märturifle vechilor pärinti sä fie interpretate
_ In limba slaväin lingua slavonica interpretari. 4)
Toatä literatura croatii s'a desvoltat apoi sub infItt-
,enta miscArei religioase i politice a catolicilor din sec.
al XVII 0 fa Insufletitä de un bun spirit catolic. 5)
La slavii catoliei din Boemia texte religioase boeme
s'au gäsit Incephnd cu sfirsitul sec. al XI. Ele au caracter
liturgic. 6) In sec. al XII, XIII si XIV este sigur crt s'au
tinut predici In Jimba cehä. In sec. al XIV ele au Inceput
a fi guise, iar In Cel al XV laicul Stitne facu o colectie
din cele spuse Duminica §i la botez.
Un curs mult mai puternic Insä, ti urmeazrt literatura
religioasä la slavii ortodocsi : Bulgari, Sarbi i Rusi.
acestia ca si ceilalti slavi au primit la Inceput in
biserica lor limba textelor lui Ciril i Metodiu. In textele
posterioare Ins, s'au Introdus necontenit i progresiv. lu
mod firesc, cu evolutia limbei vorbite, caractere de dife-
rentiare bulgäresti, sarbesti sau ruse§ti. Copi§tii ion, când
transcrieau, nu fäceau decat sä, contimporanizeze vechile
texte religioase slave.
Se crease astfel prin introducerea de bulgärisme,
särbisme i rusisme trei tipuri literare slave,bulgar. garb
§i rusintermediare intre limba textelor paleoslavé §i cea
a Bulgarilor, Särbilor i Ru0lor din see. XV si XVI.
1) Dr. W. Vondrak, Kirchenslavische Crestomathie, Göthingen,
1910, pag. I.
2) Ibid. pp. 112 si 117.
3) Ibid.
4) Fr. Francev, L c. pag, 386.
5) Arh. f. sl. Phil. 1915, XXXVI, pag. 266.
6) W. Vondrak, op. cit. pag. 177.
7) Dr. Nehring. op. cit. pag. 72.

www.digibuc.ro
 Cand s'a scris .intai romaneste 23

Ele au dat nastere literaturei bulgrtresti; 'sarbesti ,siyq-

sesti curate. . ,

. S'au gsit astfel din sec. al.XII paná" inteal XVI pu-
meroase texte religioase de 6,10 treile ti.puri, cuprinzand
faptele Apostolilor, evanghelia, psalmii etc. ')
Literatura religioasa a vecinilor nostri ortodocsi s'a
.-desvoltat deci, sub nici un imbold strain, ci numai dii
tendinta fireascit oricarui popor de-a da fagas sufletului
eau lnsi limba lui.
Inca dela starsitul sec. al IX, calugartil 'slay Chrabr
ficand apologia apostolilor slavi, Metodiu i :Ciril, spune
ei au fost trimesi de Dumnezeu, sit dee slavilor cìíri
religioase in limba lor, caci cele latine sau grecesti pentru
.ei- erau fârâ inteles, cii. limba greaca i .cea latina nu pot
fi socotite mai sfinte de cat cea slava, de oarece D-zeu a
Impecistiat limbele dupa potop, **1 cu atat mai mult scrie-
rea lor, care a fost imprumutatii dela Fenicieni, si intre-
buintata Inca pe cand Grecii i Romanii erau
Copiile acestei apologii au trecut la toate popoarele
slave Ortodoxe. 3)
Mai tarziu se urmeazA aceeas cale.
Se traduc 611.0 religioase in limba vulgartt la Rast
mai ales, prin Arezirea sentimentului national i prin do-,
rinta de-a se instrui In limba na%ionalit. 4)
In genere deci, atat la veeinii nostri cat i aproape
in intreaga Europ5, scrieri religioase in limba vulgarA
par cu mtilt inainte de miscarea husitä. Ele se datoresc
in primul loc curentelor vulgare, cart tindeau la inlocui;
rea limbei oficiale din biseriça, neinteleasa de popor, prin
cea nationalä.
Iar biserica catolica din motive de propaganda, sau
(lin .nevoia unei legaturi mai stranse cu masele populare
trebuia sa le Ingadue uneori chiar BA le recomande.
In cat prejudecata, pe care o admite d. Iorga
pana la husiti nu s'a putut intampla aceasta, nu e lute-
meeatii.
Dl. Iorga exagereaza importanta husitismului camd
admite cii. nicaeri nu s'a seris Cuvantul Domnului Oa,
la aceasta miscare. Husitismul n'a gent de cat sa miirea-
sc in o masura deosebitii, literaturile religioase natiouale
sa pregateascil terenul reformei luterane pentru intre-
1) W. Vondrak, op. cit. pag. 1. Ilie Bärbulescu, Cercetari etc. pp.
18-20.
2) W. Vondrak, op. cit. pp. 106-111.
3) Ihid pag. 106.
4) N. Pupine et V. Sr asovic, Hist. des lilt sl. Paris, 1881, pag. 458.

www.digibuc.ro
24 T. Pa lade
buintarea obsteasca i oficiala, a limbei nationale in biserica.
7) Mijoacele de propaganda ale bisericei catolice-
la noi.S'a aratat cat de intensä a fost la noi, in sec. al
XV mai ales, propaganda cato1ic i ca din punct de ve-
dere al duratei cea husita nici nu se poate compara eu ea.
Mijloacele, pe care ea le Intrebuinta, erau aceleasi la
noi ca celelalte tari.Misionari eatolici trebuiau
ne cunoascl limba i s'o cultive, cu atat mai mult cu cat
prin ea se putea Inlätura eea s1avt. Despre aceasta ne
vorbesc isvoarele timpului i sunt acte prin care se vede
ea Ins* papii lndemnau la o propaganda catolica 'in.
principatele noastre prin Insäsi limba noastra.
Astfei in an. 1374, papa Grigore al IX spune In o a-
dres1 catre episeopii din Ungaria cit o mare parte din
Romani, cari traiau dupa ritúl i schisma Grecilor a fost
convertita la credinta catolicä" datorita mai ales caluga-
rului catolic Anthonius de Spoleto care stie limba a-
cestui popor" In cat a putut ea prin predicele sale sa a-
duel mare folos sufletelor acelor Români". 1)
Iar intr'un alt act, cu aceeas datare, acelas papa scria
arhiepiscopilor din Ungaria ea satrimeatit pentru Românii tre,-
cuti la catolicism, cât i pentru ca altii sa fie convertiti
un episcop catolic, care sa s tie limba lor, sit fie erudit in
legea Domnului i sit lucreze sarguitor pentru ea, pentru
cit cei trimisi anterior au starnit nemultumiri, din pricina
deoiebirei de limbä, moravuri, si din alte pricini. 2)
Incat intrebuintarea limbei noastre de catre propa-
gandisti catolici dela noi se observa Inca din sec. al XIV.
Mai tarziu ea se face Intr'o masura mult mai mare. 3) Bi-
serica catolica, ingaduind i recomandand chiar misionarilor
catolici ca sit propage credinta catolica prin limba noastra
yorbita, n'avea nici un mOtiv sit opreasca scrierile ro-
inânesti religioase, ce ar fi tins la inläturarea limbei slave
din biserica noastra, ci ar fi ajutat o astfel de propaganda.
Incat se putea Incepe BA se serie la noi texte reli-
gioase. si In timpul propagandei catolice, cum s'a viizut
cit s'a intamplat si la celelalte popoare supuse aceleeasi
influenti.
Insa exagerat sustine dl. Barbuleseu, farli dovezi ma-
teriale, cit numai prin propaganda catolica noi am Inceput
a avea texte religioase in limba noastra. i exagerat dea-
semenea affrma cit prin laden:muffle i activitatea pro-
pagandei catolice de a se cultiva limba romana trebuia sa
1) Hurinuzaki I, 2, pag. 217.
2) Ibid.
3) Hie Barbutescu, Studii etc. pp. 115-136.

www.digibuc.ro
 Cand s'a sells tntâi romaneste 25

se naseit i In sânul poporului roman ea Ia cele catolice

tin curent vulgar, care sit nitzuiascit a se folosi i In seris de
limba sa nationalg, iar nu de cea sträinh slayä" 1); cgei nu.
biserica catolicg a dat nastere literaturilor .religioase, ei
curentele populare, cari au luptat de multe ori In contra
formalismulul ei silind-o BA' cedeze.
La noi un curent românesc vulgar, care ngzuia sit
Introdu eh' limba noastrit in biseriert, exiSta deasemenea In
timpul propagandei catolice din tinuturile noastre si nu
era deci nevoe sit fie determinat de ea.
8) Curentul vulgar rominesc in biserica noastri. Un
curent rornânese vulgar, care sintetiza dorinta Români tor
de-a intrebuinta In biseriert limba lor, se poate urmgri pang
In sec. al XIV, când slavonismul avea Inca puternice rrt-.
dgcini la noi.
Astfel papa Grigore al IX In actul din 1374, .pome-
nit mai sus, chid cerea arhiepiscopilor din Ungaria sg tri-
meatit In tinuturile noastre propagandisti catolici, notifieg
ea ei sg, cunoaseg limba noastrg, de oarece cei anteriori
din cauza acestei nestiinti au starnit nemultumiri. 3)
Se Invidereazii astfel la noi dorinta de-a se alai cele
bisericest limba româneaseg. Meg din sec. al XIV. *i
orice misionari ea sg aibti reusitg n'aveau nevoe s'o for-
mezede oarece ea exista,ci mimai s'o cultive.
Aceastg Imboldire a noastrg dare eitrti religidase ro-
mitnesti s'a ngscut In meid firese, din o nevoe internrt su-
fleteascii, ca la toate popoarele dealtminteri, si influentele
sträine n'au frteut de cat s'o cultiVe.
In Intaia jumatate a sec. al XVI, cu 100 de ani In-
nainte de Introducerea oficialit a limbei noastre In bise-.
rieg, -in unele din bisericele noastre se citea si Se cânta in
româneste.
Aceasta o adevereste o notitit a lui Radu
pe care a. pus-o pe Tetra evanghelul situ, cand II copia
dupit originalul scris, dupg toate probabilitutile, In , sec. al
XV. El, stiind cit evangheliarul situ va fi cetit In biserici
românesti,; se roagg, de preoti duhovnici, sau dascali, sau
dáscalasi sau gramatici, eau anagnosti, cAti scrieti sau
cantati; de yeti, afla vre-o gresalit, fie dela mine, fie din
izvod, s'o tndreptati i pe noi gall am muncit sit ne bine-
euvIntati". 3)
Acéastrt notitil e foarte pretioasrt. Ea ne aratil nu
1) Studii etc., pag. 137.
2) HUrmuzaki. 12, Pag. 220.
3) A. D. Xenopol. op. cit. vol. V, pag. 201 si B. P. Hasdeu, Cu-
lumna lui Traian.

www.digibuc.ro
26 T. Palade
numai cì In Muntenia, la 1574, cánd Radu copia evanghe-
liarul sail, se cited in Une le biserici româneste, dar si o
veche tradltie tu aceasta directie, de oarece numerosii ca-
nOseatori de scriere romaneasca, enumilmti de el, erati
oameni In varsta i Inca din copilarie trebue sa fi lnví-
at a ceti i scrie romaneste dela Inaintasii br, dela sfân-
situl sec. al XV, sau Inceputul celui al XVI..
Acest curent vulgar a cautat filet loc singur
scrierea textelor religioase:
Se poate observa mersul lui sovaitor In primele în
ceputuri din traducerile din slavoneste : cateva randuri sla-
vonesti, apoi altele românesti i aceeasi alternanta pilna
la sfarsitul textuiui. ')
Mai tarzin partea româneasca din text a .crescut pro,
-gresiv, pima ce in cele din urma a eliminat cu totul pe
cea slava, cum se intillneste In traducerile complete ro-
mânesti ca Codexul Voronetian i Psaltirea Scheeana. 2)
Itu In Intaia jumatate a sec. al XVI, cand Incep ti-
pariturile de earti religioase românestY, traditia in spi-,
rite era deja formatii i curentul vulgar românesc, pornit
mai malt dintr'un instinct, ajunge atunci de domeniu ge
neral i este recunoScut ofieial.
Astfel, cA.nd Coresi publica cele Intai carti religioase
românesti spune i pentru ce le-a sells : de Invätiitura
ea fie popilor rumânesti, sa intaleaga, sit invete Rumânii
cine-s crestini" 3) si face..aceasta nu pentru o propaganda
catolica, husita sau luterang, ci precum deasemea ins*
spunepentru cit vazui ca mai toate limbele au cuvântul
lui pumnezeu In limba lor, numai poi Rumâni n'avere. 4)
Acest curent a mers crescând atat in Ardeal cât
principate.
Astfel:mitropolitul Ardealui Simion Stefan (1643-1651),
tiparind Nonl Testament al lui Silvestru, spune cit el ar
voi sa-1 vada citit de toti Romani, nu numai de cei din
Transilvania. 5)
In Muntenia si Moldova mitropolitii români din see:

1) N. Iorga, Câte-va documente, de cea mai veche limbl romi-

neasci (sec. a. XV-lea i al XVI-lea) An. Ac. Rom. 1906.
2) DI. I. Bianu atribue aceste traduceri nevoei ce-o simtiau
cAlugArii români de a-si face oarecare instructie teologiciin limba
Despre introducerea limbei romänesti in bisericl. An. Ac. Rom. XXVI,
pa g. 6.
3) Evangheliarul rominesc, Brasov, An. 1560-1561I. Bianu, Bi-
bliogratia rom. veche, I, pag. 44.
4) Psaltirea româneascl, Brasov, 1570,-1. Bianu op. cit. pag. 55.
5) Gh. Adamescu, Ist. lit. rom. pag. 107.

www.digibuc.ro
 Când s'a scris Intâi rornâne§te 27

XVII Bunt pAtrun0 deasemenea de ace1at3 spirit de a da

Intregului popor românesc »carte rumâneascA de
tAturà." 1)

CONCLUZIE
Intrucât nu sunt dovezi materiale, cari s constate
cii prin influenta catolicA sau husitA dela noi din sec. al
XV, s'a Inceput a se scrie texte religioase române0i,
Intrucat se constatii la noi un curent vulgar romitnesc, care
tindea la Intrebuintarea limbei noastre In cele biserice0i
Ind, din sec. al XIV, se poate spune ca acestui curent
noi li datorim In primul loc aceste texte ; iar influentele
externecatolicA, husitA sau luteranA n'au fleut cleat
sA-1 alimenteze dandu-i un impuls mai mare.
astfel, cele trei teorii create separat In jurul ches-
tiunei, cand s'a Intrebuintat pentril Intâia oarA limba noastrA
In scrierile religioase, se pot completa In mod firesc una
pe alta.
T. Palade

I) Varlaam, darte rumaneasa de invatliturg, 1641, I. Bianu

op. cit. pag. 140Doso5teiu, Liturgbier, 1679,I. Bianu, op. cit. pag. 223.

www.digibuc.ro
 BIBLIOGRLFIE
Adamescu Gh. : Istoria literaturii romane, Bucuresti.
Auner C. : Episcopia de Baia, Revista Cato licrt, 1915.
Episcopia catolicrt a Severinului, Rev. cat., 1913
Episcopia de Siret, Rev. Cat., 1913.
Moldova la Soborul din Venetia, Rev. Cat.. 1915.
Balan : Limba cartilor bisericesti, Blaj, 1914.
Bdrbulescu llie: Cercetäri istorico-filologice, Bucureti 1900.
Studii privitoare la limba i istoria Roma-
nilor, Bucuresti, 1902.
Relations des Roumains avec les Serbes, les Bul-
gares, les Grees et hi Croatie en liaison avec la
Question Macédo-Rournaine, Iasi, 1912.
Berger S. : La Biblie française au moyen 'age, Paris, 1831
Bianu Bibliografie veche româneascii.
Despre Introducerea linibei romAnesti In bisericI
An. Ac, Rom. Mem. S. Lit. XXVI.
Bogdan I.: Dona conferente, Bucuresti. 1898.
Documente slave de la itefan-cel-Mare, 2 vol.,
Bucuresti, 1913.
Relatiile Trtrei Romitnesti ea Brasovul i Tara,
Ungureascrt In sec. al XV si XVI, Bucuresti, 1905.
Bogdan N. : Bisericile armenesti i catolice din Iasi, ;V-
hiva, 1914.
Braune : Althochdeutsches Lesebuch, Halle, 1902.
Brunetière Fr. : Etudes critiques 'sur l'histoire de la litté-
rature francaise, prem. ser., Paris. 1884
Densufianu Aron : Istoria literaturei romtinesti, Iasi, 1885.
Florinski T. : Lekcii. Kiev, 189/7.
Francev Fr. : Einige Bemerkungen zur Geschichte des

www.digibuc.ro
 Cand s'a scris intAi romaneste 29

Schrifttums in Kroatien, Arhiv für slavische Phi-

lologie, XXXV, 1914.
Ghibtineseu Gh.: CodrescuUricarul, XVIII, Iasi, 1892.
Ispisoace i Zapise, v. I, p. I si II, Iasi, 1906-7.
Originele Husilor, Barlad, 1888.
Gael V.: Studiu asupra. Cronicarilor moldoveni In see.
XVI,- Bucuresti, 1898.
Hasdeu B. P.: Arhiva istoricl.
. Columna lui Traian. .

Istoria-tolerantei religioase In Romania.

Hurmuzalci E.: Documente, I, T2, 112, XI.
Iorga N.: Acte i fragmente,
Studii i Documente, III.
Documente nourt in mare parte romAnesti rela-
tive la Petruchiopul i Mihaiu-Viteazul, Bu-
curesti, 1898.
Istoriile Domnilor TArei Românesti compilate
alcAtuite de Const. CApitanul Filipescu, Buca-
reti, 1902.
CronicA i bibliografie, Convorbiri literare, 1900
Un tanAr Inv Atat roman, Convorbiri literare, 1902.
Istoria .literaturei religioase a Românilor pinA la
1688, Bucuresti, 1904.
Istoria bisericei românesti, yol. I, Bucuresti, 1908.
CAte-va documente de cea mai veche limbâ ro-
mineascA, An. Ac. Rom.. XVII. Mem. S. Lit 1906.
Kluge II. : Geschichte der deutsch-nationalen Literatur,
Altenburg, 1907.
Koralevski Ciril: Bernardo Quirini episcop de Arge?, Rev.
Cat., 1915.
Lanson G.: Histoire de la littérature française, Paris, 1909.
Langlois V. Ch.: L'Eloquence sacrée au moyen Age, Re-
vue des deux Mondes, 1893.
Leuficki An. : Codex epistolanis saeculi decimi quinti, III,
w Krakowie, 1894.
.111arienescic At. : Luteranismul, Calvinismul si Introduce-
rea limbei române in bisericele din Ardeal. An.
Ac. Rom., s. II, t. XXIV, Mem. s. Ist.
Cronica Husului, Buc. 1869.
www.digibuc.ro
30 T. Pa lade

Cronica Rornanului, Buc. 1874.

Papismul i starea actuall a bisericii ortodoxe.
Buie. 1883.
Behring 11; : Altpolniscfie Sprach-Denkmitiler, Berlin, 1887.
Nicolaeseu St.: Documente slavo-romfme, Bucuresti, 1904.
Petit de Julleville: Histoire de la littérature franeaise, Pa
ris, 1896.
Resétar M.: Kritischer Auzeiger, Arhiv fro slavische Phi-
lologie, X XXVI, 1915.
Sbiera 1. C. : MiScari eulturale i literare, Cernrtuti, 1897.
TeodorianCarada M.: Sf. loan Capistan, Rev. Cat., 1914.
Tkaleic 1v. : Die nördlichen Grenzen des dalmatisch-
kroatischen Glagolismus im X VXVII Iahrhunp
dert. *Arh. f. sl. Phil. IV, 1880. .

Vondrak 1 V.: Kirchen slavisehe Crestornathie, Göttingen,

1910.
Xenopol A. D. : Istoria Românilor, Iasi, 1896.

ta`
ACADEMIEI
*IC!.
/1/0/ MVO°

www.digibuc.ro
 rd\')F7PTIFIOAT
1987

www.digibuc.ro