Evolutia si rolul administratiei publice in Romania

Popa Alexandra-Ioana,Stiinte Politice, An III, Gr II

Administratia publica reprezinta acea parte a unui sistem statal care se ocupa cu
implementarea politicii guvernamentale si de asemenea o disciplina academica care studiaza
modul in care sectorul public urmareste si indeplineste necesitatile colectivitatii. De-a lungul
timpului, au existat o serie de autori care au acordat mai multe definitii acestui domeniu, dupa
cum urmeaza:
Max Weber afirma ca administratia este determinata de actiunile intreprinse pentru un
scop constient. Este vorba de ordonarea sistematica a afacerilor si de utilizarea calculata a
resurselor pentru a face ca acestea sa se intample pe masura ce populatia isi doreste sa se
intample.
Frederick K. Lane defineste administratia ca fiind organizarea si mentinerea resurselor
umane si fiscale pentru a atinge obiectivele unui grup.
Astfel, admnistratia publica, constituie totalitatea autoritatii administrative existente,
care are in vedere interesele generale si locale aflate in conformitate cu Constitutia Statului.
Scopul ultim al acesteia este cautarea unui consens rational pentru realizarea valorilor politice –
exprimate sub forma preocuparilor generale, formulate in legi si in deciziile judiciare date in baza
legii.
In acest sens, actele fundamentale ale natiunilor, au stabilit principii perfect aplicabile si
suficient de extinse in privinta functionarilor publici si a ministrilor. Pentru un parcurs firesc al
sectorului public, acestia trebuie sa evite: folosirea gresita sau abuzarea de puterea legala, actele
ilegale ce prejudiciaza interesele publice.

Administratia din Romania – scurt istoric pana in perioada Comunista.

Spre sfarsitul anilor 40’, prin intermediul aparatului de stat, masificarea societatii si
ideologizarea tuturor sectoarelor activitatii umane, Romania devenea o tara comunizata. In
relatie cu acestea, istoria administratiei publice se prezinta ca o punte de legatura intre trecut,
prezent si viitor, cunoscand urmatoarea periodizare:
1) Administratia monarhiei dacice care cuprinde intervalul de la formarea statului dac
centralizat si pana la transformarea Daciei in provincie romana.
2) Administratia feudala, in timpul careia s-au format statele centralizate romane si in care
are loc procesul de formare a Legii Tarii; de asemenea descrie monarhia feudala pana la
revolutiile din 1821, moment in care se savarseste dreptul cutumiar roman si apar primele
legi scrise.
3) Administratia romana capitalista, care prevede perioada de la revolutiile din 1821 si 1848
pana in anul 1947, un rol important avandu-l introducerea Regulamentelor Organice.
4) Administratia socialista (1944-1989) cand in Romania a fost instaurata dictatura
comunista
Evolutia structurilor administrativ-politice romanesti

Caracteristici Organe de conducere Scop

Administratia Minima organizare institutionala ,,Institutia regelui” Unificarea diverselor practice

monarhiei Trasaturile unei monarhii autoritare Consiliu cu rol religioase pentru instituirea unui
dacice Centralizarea statului consultativ (format din cult oficial
reprezentanti ai Supravegherea modului in care
aristrocratiei tribale) legile erau aplicate

Administratia Model politic inspirat de Imperiul Aparat administrativ Conservarea practicilor politice
feudala Bizantin central romane in partea rasariteana a
Conceptie teocratica Domnia fostului Imperiu Roman
Sfatul domnesc Apararea identitatii institutionale
Adunarile de stari si si a independentei politice
corpul de dregatori Mentinerea ordinii interne

Administratia Introducerea Regulamentelor Apparat birocratic aflat Liberalizarea sistemului politic si

romana Organice, care au insemnat aceleasi sub influenta rusa social
capitalista institutii si principii de guvernare in Sfatul Administrativ Introducerea principiului modern
cele doua Principate si care au Ordinar si Extraordinar al separatiei puterilor in stat
reprezentat primele acte cu valoare Judetul Satesc
constitutionala din spatial romanesc (institutie colectiva)
Conducatorii administratiilor de judet
aveau, fata de perioada anterioara,
exclusive atributii administrative
Separarea intre administrativ si
judecatoresc la nivel local
Crearea unui functionar modern care
sa slujeasca interesul public
Profesionalizarea functionarilor
publici
Administratia Centralism in toate domeniile de Guvernul este organul Intarirea rolului partidului
socialista activitate administrativ si communist si asigurarea
Inlocuirea principiului Separatiei executiv controlului eficientt asupra
puterilor in stat cu cel al Unitatii si Marea Adunare administratiei
Concentarii puterii statului Nationala – atributii Introducerea controlului ierarhic al
legislative (votarea deciziilor administrative
bugetului tarii si
stabilirea impozitelor)
 Astfel, Romania, are o istorie sinuasa si comprimata in care societatea romaneasca a
reprodus atat formele si institutiile demo-liberale occidentale cat si pe cele communist-sovietice.
Parcurgerea drumului de la o planificare centralizata la o comunitate capabila sa se adapteze la
sistemele europene, a insemnat introducerea unor noi institutii si reglementari cu scopul de a
remodela si moderniza administratia. In aceste circumstante, un rol fundamental in asumarea
democratiei post-totalitare il au persoanele inzestrate cu putere politica, cu putere decizionala,
reprezentantii intereselor nationale. Printre acestia pot fi inclusi si functionarii publici,
persoanele care se ocupa cu coordonarea si cu organizarea activitatilor de interes comun prin
puterea care le-a fost acordata prin lege. Conduita unui functionar public se construieste pe mai
multe principii, dintre care sunt amintite: cetatenia romana, domiciliul in Romania, cunoasterea
limbii romane atat la nivel scris cat si verbal. Atributiile unui functionar public se stabilesc prin
lege in vederea realizarii interesului general, ci nu a propriei vointe. Concomitent, drepturile si
obligatiile sale sunt strans legate de caracterul functiei publice, ci nu de statutul sau de persoana-
fizica; ele au un caracter obiectiv si sunt asigurate de stat prin diferite mijloace juridice.

Drepturile functionarilor publici:

 Dreptul la opinie.
 Dreptul de a fi informat.
 Dreptul de asociere sindicala.
 Dreptul la greva.
 Dreptul la salariu.
 Dreptul la concediul de odihna si la alte concedii.
 Dreptul la conditii normale de munca si igiena.

Indatoririle funciionarilor publici:

 Sa isi indeplineasca atributiile cu profesionalism, impartialitate.

 Sa se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau
juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici.
 Sa sprijine propunerile si initiativele motivate ale personalului din subordine.
 Sa respecte normele de conduita profesionala si civica.
 Sa nu ocupe functii de conducere in structurile sau organele de conducere, alese sau
numite, ale partidelor politice, organizatii politice.
 Sa se abţina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor
lor politice.
 Sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizatie careia ii este aplicabil acelasi
regim juridic ca si partidelor politice.
 Sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum si confidentialitatea.
 Sa depuna declaratiile de avere si interese. Este interzis sa solicite sau sa accepte, direct
sau indirect, pentru ei sau pentru altii, in considerarea functiei lor publice, daruri sau
alte avantaje.
 Sa respecte intocmai regimul juridic al conflictului de interese si al
incompatibilitatilor,stabilite potrivit legii.
 Sa rezolve, in termenele stabilite de către superiorii ierarhici, lucrarile repartizate. Este
interzis sa primeasca direct cereri a caror rezolvare intra in competenta lor sau sa
discute direct cu petentii, cu exceptia celor carora le sunt stabilite asemenea atributii,
precum si sa intervina pentru solutionarea acestor cereri.

In Romania ex-comunista, sectorul public functioneaza pe baza unor prevederi de

ordin juridic, avand doua ramuri: administratia publica centrala si administratia publica
locala. Primul nivel propune urmatorul cadru normativ: Legea privind Statutul
functionarilor publici nr 188/1999, republicata; Legea privind responsabilitatea
ministeriala nr 115/1999, republicata; Legea privind transparenta decizionala in
administratia publica nr 52/2003. La nivelul administratiei publice locale, exista cateva
prevederi importante precum: Legea administratiei publice locale nr 215/2001, care
reglementeza autonomia locala, defineste competentele autoritatilor locale si
responsabilitatea acestora fata de cetateni; Legea nr 544/2001 privind accesul liber la
informatiile de interes public; Ordonanta Guvernului nr 71/2002 care prevede
organizarea si functionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public si
privat de interes local.1
Aceste dispozitii publicate in Monitorul Oficial alaturi de multe altele, au drept
scop fundamental dezvoltarea unui sistem public puternic si a unui cadru normativ care
sa pregateasca un corp specializat de functionari publici, capabili sa se asigure ca cerintele
managementului public sunt pe deplin satisfacute. Existenta unei administratii eficiente
reprezinta unul dintre principalele elemente prin care se poate evita deficitul democratic
si contura un climat favorabil progresului politic, economic si social. Totodata, cele doua
nivele nu sunt antagonice, ci coopereaza, se sustin reciproc fiind cunoscut faptul ca
autonomia locala este o ultima treapta a descentralizarii administrative - presupune
transferarea unor competente de ordin central catre diverse organe sau autoritati care
functioneaza independent in unitatii administrative-teritoriale.

Autoritati publice centrale

Presedintele
 Parlamentul
 Guvernul
 Curtea Constitutionala
 Ministerele

Presedintele Romaniei

Conform Constitutiei Romaniei, presedintele are urmatoarele atributii: reprezinta statul

roman si este garantul independentei nationale, a unitatii si a integritatii teritoriale,
vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice. De asemenea, presedintele exercita
 functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. Presedintele
are un rol simbolic in domeniul public, unul dintre principalele sale obiective fiind
mentinerea dialogului cu cetatenii si preprezentarea vointei acestora. Printre alte
indatoriri ale presedintelui pot fi incluse: semnarea de decrete sau tratate international.
Pe fondul exercitarii competentelor sale, a fost infiintata o institutie publica cu
personalitate juridica ,, Administratia Prezidentiala” care asigura suportul logistic,
organizatoric si de administrare pentru presedinte si pentru activitatile sale curente.
Aceasta institutie este organizata in cancelarii, departamente si compartimente care
gestioneaza agenda conducatorului de stat, elaboreaza diferite acte si documente, care
reflecta responsabilitatea si obligatiile presedintelui. Persoanele care detin functii de
conducere in cadrul Administratiei Prezidentiale au urmatoarele raspunderi: ,,exercita in
mod permanent de previziune si programare, organizare si reglementare, asigurare si
epartizare a personalului, precum si de motivare a acestuia, coordonare si antrenare(..),
repartizeaza sarcinile pentru salariati si formuleaza fisa postului pentru fiecare dintre ei
etc.

Guvernul Romaniei

Guvernul este autoritatea publica, care asigura realizarea politicii interne si externe a
statului si care coordoneaza conducerea generala a administratiei publice. Simultan,
Guvernul realizeaza ,,carmuirea” activitatii executive pe tot teritoriul tarii, fara a afecta
functionarea unor autoritati administrative precum Banca Nationala a Romaniei. Pentru
realizarea programului de guvernare, el indeplineste urmatoarele functii: functia de
strategie, functia de reglementare, functia de autoritate de stat, functia de administrare
a proprietatii statului si functia de reprezentare. Guvernul se intruneste periodic oentru a
dezbate probleme ce tin de politica interna sau externa, dar si pentru a discuta aspecte
ce tinde administratia publica. Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaza
activitatea membrilor acestuia, respectand atributiile ce le revin. Aceasta ultima precizare
din Constitutie este menita sa asigure unitatea politicii guvernamentale, cu respectarea
de catre primul-ministru a competenţelor specifice fiecarui membru al guvernului, aşa
cum au fost stabilite cu prilejul investiturii.

Pe de alta parte, primul-ministru are o serie de atributii cum ar fi:

 Prezinta Camerei Deputatilor sau Senatului rapoarte si declaratii cu privire la politica

Guvernului, care se dezbat cu prioritate.
 Solicita ca Presedintele Romaniei sa participe la anumite sedinte de Guvern, cand
prezenta acestuia este necesara.
 Propune Presedintelui Romaniei revocarea si numirea unor membri ai Guvernului.
 Contra-semneaza majoritatea decretelor prezidentiale.
 Semneaza hotararile si ordonantele adoptate de Guvern.
 Semneaza tratate internationale.
 Autoritatile publice locale:

Consacrat in articolul 122 din Constitutie, Consiliul Judetean este ,,autoritatea

administratiei publice pentru coordonarea activitatii consiliilor comunale si orasenesti in vederea
realizarii serviciilor publice de interes judetean”. Aceasta reprezinta autonomia si libertatea
autoritatii locale. Alegerea Consiliului Judetean, s-a realizat prin doua sisteme: sistemul alegerii
indirecte promovat de Legea nr 70/1991 si sistemul alegerii directe instaurat prin Legea nr
67/2004. Adoptarea unor strategii si programe de dezvoltare economica si sociala a judetului,
coordonarea activitatilor locale ale comunitatilor si oraselor, realizare serviciilor publice de
interes judetean, infiintarea de institutii sociale si culturale sunt doar cateva dintre obiectivele
Consiliului Judetean. Responsabilitatea acestuia este un punct central in gradul de calitate a
administratiei locale, astfel incat nerespectarea indatoririlor prevazute de lege are drept
consecinta dizolvarea Consiliului Judetean in cazurile urmatoare: Consiliul Judetean nu se
intruneste timp de 6 luni consecutive, neadoptarea de hotarari in urma convocarii a trei sedinte
successive.

Consiliul Local

Potrivit art.121 din Constitutia Romaniei, republicata, ,,autoritatile administratiei publice,

prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase, sunt Consiliile Locale alese si primarii
aleşi, in conditiile legii”. Prin aceasta dispozitie constituţionala, Consiliul Local este definit ca fiind
una dintre autoritatile publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase. Ele
reprezinta astfel o autoritate a autonomiei locale. In dezvoltarea acestor norme constitutionale,
art.21 din Legea 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare vine cu precizarea potrivit
careia Consiliul Local este autoritatea deliberativa a autonomiei locale, pe cand, primarul este
autoritatea executiva a autonomiei locale. Consiliul Local reprezinta o autoritate colegiala a
administratiei publice locale aleasa in vederea solutionarii problemelor de interes local.

Administratia publica judeteana si cea locala se bazeaza pe urmatoarele principii:

 Principiul autonomiei.
 Principiul egalitatii.
 Principiul responsabilitatii.
 Principiul cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet.

Consiliul Local are urmatoarele atributii:

 Alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii.

 aproba statutul comunei sau al orasului, precum si regulamentul de organizare si
functionare a consiliului.
 Avizeaza sau aproba dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-
sociala, de organizare si amenajare a teritoriului.
 Aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei
bugetare.
 Aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, statul de functii, numarul de personal
si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate.
 Administreaza domeniul public si domeniul privat al comunei sau orasului.
 Hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor de proprietate
privata a comunei sau orasului.
 Hotarastete vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor de proprietate privata a
comunei sau orasului.
 Infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local.

Serviciile publice in administratia locala

Una dintre principalele caracteristici ale administratiei locale este ilustrata de articularea
intereselor cetatenilor, cerinte care intra in atentia consiliului local si care sunt interpretate in
functie de gradul de fezabilitate, de resursele financiare etc. Autorităţile administraţiei publice
locale pot înfiinţa servicii publice în condiţiile Legii nr. 215/2001 în orice domeniu de activitate.
Unele dintre cele mai importante activitati care trebuie asigurate in cadrul unei comunitati sunt:
alimentarea cu apa potabila, distribuirea gazelor, accesul la serviciul de salubritate etc. Alte
misiuni importante realizate de autoritatile de admnistratie publica fac referire la asigurarea
serviciului public de protectie civila, serviciul de paza asigurat de corpul gardienilr publici, servicii
de autorizare a constructiilor. In acelasi timp, exista servicii publice la nivel de comunitate:
Serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor
Serviciile publice comunitare locale de evidenta a persoanelor se infiinteaza, in subordinea
consiliilor locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, prin reorganizarea compartimentelor de
stare civila din aparatul propriu al consiliilor locale şi a formatiunilor locale de evidenta a
populatiei din structura Ministerului de Interne.
Serviciile comunitare pentru cadastru şi agricultura
La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale - comune, orase si municipii - s-au infiintat
servicii comunitare pentru cadastru si agricultura.
Serviciile comunitare pentru cadastru si agricultura se constituie, dupa caz, in compartimente
distincte, organizate in cadrul aparatului propriu al consiliilor locale sau ca servicii publice cu
personalitate juridica, in subordinea consiliilor locale, finantate din venituri extrabugetare si din
subventii acordate de bugetul local.

Serviciile comunitare pentru situatii de urgenta

Serviciile publice comunitare pentru situatii de urgenta se organizeaza in subordinea
consiliilor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si ale sectoarelor municipiului Bucuresti.
Acestea au ca scopuri principale: apararea vietii, bunurilor si mediului mpotriva incendiilor si
dezastrelor, precum si realizarea masurilor de protectie civila. Aceste servicii publice comunitare
fac parte din fortele de protectie ale sistemului de securitate naţionala. Serviciile publice
comunitare pentru situatii de urgenta sunt profesioniste si voluntare. La nivelul municipiului
Bucuresti si al fiecarui judet functioneaza autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu
rol consultativ, a carui activitate se desfasoara in interesul comunitatii.

Administrarea electronica sau e-administrarea se refera mecanismele care transforma

ceea ce intr-un birou traditional sunt procesele de hartie în procese electronice, pentru a crea un
birou fara hartie. Este un instrument folosit pentru a imbunatati productivitatea si performanta.
Implementarea oricarei solutii de administrare electronica ar trebui sa se concentreze mai
degraba pe aspectul solicitant decat pe organizatie, sa elimine dependenta de anumite persoane
si sa introduca sisteme transparente de lucru. Motivul principal pentru crearea si dezvoltarea
administratiei publice electronice a fost cresterea eficientei functionarii institutionale si, in
consecinta, a guvernarii. In ultimii ani, administrarea electronica, care a servit în principal
scopului eficientei, a devenit un instrument economic si socio-politic, care a subliniat sistemul
cerintelor si dezvoltarea operatiunilor guvernamentale moderne pentru statele UE. In Romania,
acest fenomen este in curs de dezvoltare si a inceput sa aiba aplicabilitate prin initierea unor
proiecte care au drept scop reducerea birocratiei, reglementarea si imbunatatirea
performantelor administratiei. Ca exemplificare, Proiectul ,,Administrație electronica la nivelul
municipiului Roman pentru reducerea birocratiei” - derulat in cadrul Programului Operational
Capacitate Administrativa (POCA) - îsi propune mai multe obiective: simplificarea procedurilor
administrative și reducerea birocratiei pentru cetateni, implementarea unei platforme integrate
pentru servicii electronice, implementarea unui terminal interactiv self-service pentru servicii
electronice, implementarea unei solutii pentru managementul integrat al documentelor,
implementarea unei platforme pentru arhivare electronica, instruirea utilizatorilor si
administratorilor solutiilor informatice, cu implementarea principiilor orizontale si digitalizarea
documentelor din arhiva institutiei. Similar, exista numeroase localitati din Romania care au
castigat finantari din partea Comisiei Europene pentru a avea punte de acces public si gratuit la
internet – judetul Galati, judetul Arad sau Piatra-Neamt.
In concluzie, administratia publica se refera la creionarea unui cadru care sa valorifice
interesele publice transpuse in seturi de legi, norme, general valabile si fortificarea institutiilor
care pot face realitate acest deziderat.

Bibliografie:
1. Monitorul Oficial al Romaniei
2. Istoria Administratiei Publice, Florin Negoita, Universul Juridic, Bucuresti
2011
3. Despre Libertate la Antici si la Moderni, Benjamin Constant, Institutul
European
4. Constitutia Romaniei, Titlul III – Autoritatile Publice