VIOLENȚA ÎN FAMILIILE

DIN ROMÂNIA
 CUPRINS

I. DELIMITAREA CONCEPTELOR.......................................................2
II. PARADIGME LEGATE DE VIOLENȚA ÎN FAMILIE......................2
III. FACTORI CARE DUC LA APRIȚIA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE.......3
IV. VIOLENȚA ÎN FAMILIE SUB ASPECTUL DIHOTOMIEI
PUBLIC/PRIVAT.........................................................................................4
V. ANALIZA DATELOR...........................................................................5
VI. CONCLUZIE..................................................................................17
VII. BIBLIOGRAFIE.............................................................................18

1
 I. DELIMITAREA CONCEPTELOR

“Violență” - pornind de la etimolgia cuvântului constatăm că verbul

"violare " înseamnă "a profana" , "a transgresa" adică a depăși limitele impuse
de lege, în dicționare, cuvântul violență trimite la ceea ce se efectuează cu o
"forță intensă", brutală și adesea distructivă, la abuzul de forță pentru a
constrânge pe cineva la ceva. Etimologia latină și greacă a cuvântului violență
vine în sprijinul celor care, după exemplul câtorva biologi și psihologi,
estimează că violența este o dată substanțială vieții și naturii biologice umane,
în sensul aproape instinctiv de dorința de putere si dorinta de a trăi.

“Violența în familie” - cunoscută și sub numele de violența domestică,

abuz domestic, abuz familial, abuz marital/conjugal sau violență intimă, poate
fi definită pe larg ca fiind un model comportamental abuziv al unuia sau al
ambilor parteneri dintr-o relație intimă precum mariajul, concubinajul, familia,
prietenia sau conviețuirea. Violența domestică are mai multe forme precum
agresiunea fizică (efectivă sau sub formă de amenințare), abuzurile sexuale,
abuzurile emoționale, controlul excesiv, dominarea, intimidarea, urmărirea,
abuzurile pasive/ascunse (de exemplu, neglijența) și privarea economică.

II. PARADIGME LEGATE DE VIOLENȚA ÎN FAMILIE

1. Paradigma psihosociologică consideră că violența este în esență o
problemă psihosocială ca rezultat al interacțiunii dintre ereditate și
mediu, fiind definită fie sinonim cu agresivitatea.
2. Paradigma strict sociologică consideră că violența este în esență o
problemă în strânsă legătură cu transgresarea normelor sociale ca
act deviant în sens larg.

3. Paradigma criminologică consideră că violența este în esență o

problemă ca parte componentă a faptei penale ori cu justificată
aparență penală. Conform Consiliului Europei violența în familie
„reprezintă orice act sau omisiune comisă în interiorul familiei de
către unii dintre membrii acesteia, care aduce atingere vieții,
integrității corporale sau psihologice sau libertății altui membru al
aceleiași familii sau vatămă în mod serios dezvoltarea
personalității lui”

2
 4. Paragidma juridică consideră că violența reprezintă orice actiune
fizică sau verbală săvârșită cu intenție de către un membru de
familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă
o suferință fizică, psihică, sexuală sau un prejudiciu material
(Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în
familie).

5. Paradigma științelor socio-umane consideră că violența, în sens

larg, este definită ca orice formă de agresiune, abuz sau
intimidare, dirijată împotriva unui membru de familie, unei rude
de sânge sau contra altor persoane din mediul familial. În sens
larg, definirea violenței domestice în accepțiunea științelor socio-
umane coincide cu perspectiva juridică asupra violenței în familie
bazată pe definirea legală a familiei extinse (Legea 217/2003). În
sens restrâns, violența domestică se referă la ansamblul
conflictelor din grupul familial, care au ca efect maltratarea
partenerului sau a copilului și pune accentul pe agresiunile
exercitate asupra acestora.

III. FACTORI CARE DUC LA APRIȚIA VIOLENȚEI ÎN FAMILIE

În domeniul sociologiei, cercetătorii lipsiți de perspectiva de gen și-au

limitat studiile la identificarea și explicarea cauzelor individuale ale
fenomenului violenței domestice (consum de alcool sau droguri, probleme de
sănătate mintală) și a cauzelor generale de natură socială și economică
(sărăcie, lipsa educației, șomaj, apartenență la grupuri sociale defavorizate
etc.) Unele studii de specialitate leagă violența domestică de zona pauperă a
societății, ignorând cu desăvârșire faptul că ea se produce și în familiile cu un
nivel de trai decent sau în cele foarte bogate. Numeroase studii nu au făcut
altceva decât să investigheze relațiile de familie, considerând violența
domestică o problemă a cuplului (Jones, 1994: 5).
Teoriile feministe văd însă acest tip de violență ca fiind reflectarea unei
structuri patriarhale, care are drept scop subordonarea femeilor. Violența
domestică este o formă de control social care are la bază mituri și prejudecăți
legate de modul în care trebuie să se poarte o femeie cu rudele sale de sex
masculin. Feministele consideră, de asemenea, că instituțiile importante ale
societății (justiția, poliția, Biserica, sistemul sanitar etc.) încurajează și mențin
violența domestică, trivializând sau ignorând actele de violență suferite de
femei. (Marin; Russo, 1999: 20). Răspunsul societății se manifestă deseori

3
prin blamarea victimei, care este considerată a fi vinovată pentru că a încălcat
diferite norme de comportament.
Violența domestică este perpetuată de o serie de factori, evidențiați de
numeroase studii feministe:
1. culturali – socializarea de gen (care presupune atribuirea de roluri
precise femeilor și bărbaților), considerarea bărbaților ca superiori a
priori femeilor, considerarea familiei ca sferă privată, controlată de
bărbat, “capul familiei”
2. economici – dependența economică a femeilor de partenerii lor;
accesul limitat al femeilor la resurse finaciare; accesul limitat la
slujbe și la educație;
3. legali – lipsa unor reglementări legislative adecvate, care să
sancționeze violența în interiorul cuplului și discriminarea femeii în
societate; proceduri legale greoaie și defavorizante în cazul
divorțului și solicitării custodiei copiilor; neimplicarea poliției în
cazurile de violență domestică;
4. politici – subreprezentarea femeilor în parlamente, instituții publice;
considerarea violenței domestice, în particular, și a problemelor
femeilor, în general, ca fiind subiecte de minim interes politic;
valorizarea excesivă a familiei, prin limitarea intervenției statului în
viața acesteia; neimplicarea femeilor în viața politică.

IV. VIOLENȚA ÎN FAMILIE SUB ASPECTUL DIHOTOMIEI

PUBLIC/PRIVAT

Pedepsirea actelor de violență domestică a însemnat depășirea

dihotomiei public/privat, care justifica în mod tradițional neintervenția
autorităților statului în conflictele din familie. Discutând celebra sintagmă
“ceea ce este personal, e politic”, Susan Moller Okin (1989: 125-129) a
constatat faptul că la fel ca sfera publică, cea privată (domestică) este
controlată tot de relații de putere; în ambele cazuri, dominația masculină este
considerată a fi naturală. De aceea, oamenii tind să fie mai toleranți atunci
când bărbatul își bate partenera, pentru că violența este considerată o
modalitate de manifestare a dominației masculine în cadrul familiei
patriarhale. În aceste condiții, dreptul la viață privată a fost mult timp înțeles
ca fiind libertatea taților și soților de a-și disciplina copiii și soțiile.

4
 Violența domestică are efecte devastatoare asupra femeii. Îi afectează
sănătatea fizică, îi pericliteaza sănătatea mentală, îi scade încrederea în sine și
în ceilalți. Efectele pe termen lung se circumscriu tulburărilor post-traumatice
de stres, întâlnite, de obicei, la victimele războaielor sau ale dezastrelor
naturale. Extrem de afectați sunt și copiii cuplului care asistă la actele de
violență sau devin la rândul lor victime (Marin, Russo, 1999: 24). Ca orice
fenomen social de mare amploare, violența domestică implică niște costuri
importante pentru societate:
1. costuri directe – valoarea serviciilor destinate tratării victimelor
violenței (spitalizare, consiliere, procese juridice)
2. costuri sociale – creșterea mortalității, scăderea nivelului de sănătate,
scăderea calității vieții
3. costuri economice – scăderea productivității muncii, scăderea
numărului adulților activi pe piața muncii, creșterea numărului
concediilor medicale etc.

V. ANALIZA DATELOR

1. Analiza de conţinut a știrilor

Pentru acest proiect de cercetare s-au utilizat cotidianele naţionale de

tiraj mare, cum ar fi: Jurnalul Național, Evenimentul zilei, Adevărul, Gândul,
Libertatea, Romania Liberă, Click! şi Cotidianul. Astfel, am identificat 60 de
articole despre violența în familiile din Romania în perioada ianuarie 2017
până în decembrie 2018, în funcţie de apariţiile în cotidianele menţionate mai
sus, în urma analizei datelor, obţinându-se rezultatele care sunt descrise mai
jos prin tabele şi grafice.
În ceea ce priveşte frecvenţa articolelor despre violența în familiile din
România, în funcţie de ziar, 43.4% dintre acestea s-au identificat în
Evenimentul zilei și Adevărul (21.7% fiecare), 35.1% în ziarele Jurnalul
Național, Gândul și Click! (având fiecare 11.7%), 16.6% s-au identificat în

5
ziarele Libertatea și România Liberă (având fiecare 8.3%) iar 5% din articole
s-au identificat în ziarul Cotidianul.

Ziar

În funcţie de impactul articolelor, primul loc îl ocupă cele negative cu

un procent de 41.7%, urmate de cele neutre cu 33.3%, cele pozitive cumulând
un procentaj de 25%.

6
 Impactul articolului

Făcând o paralelă între impactul articolului şi cotidianul în care apare,

analiza ne-a dezvăluit că în toate cele trei ziare numărul articolelor negative
este pe primul loc. Astfel, în ziarul Evenimentul, din 13 articole 5 sunt
negative, Adevărul, din 13 de articole 5 sunt negative, în Jurnalul Național din
7 articole 3 sunt negative, în ziarul Gândul din 7 articole 3 sunt negative, în
ziarul Click! Din 7 articole 3 sunt negative, în ziarul Libertatea din 5 articole 2
sunt negative, în ziarul România Liberă din 5 articole 2 sunt negative iar în
Cotidianul din 3 articole 2 sunt negative. Tabelul de mai jos evidenţiază mai
bine această situaţie:

Ziar * Impactul articolului Crosstabulation

Count
Impactul articolului
Ziar poziti neutr negati
v u v Total
Jurnalul 2 2 3 7
National
Evenimentul 5 3 5 13
zilei
Adevarul 3 5 5 13
Gandul 2 2 3 7

7
 România 0 1 2 3
Liberă
Libertatea 0 3 2 5
Click! 2 2 3 7
Cotidianul 1 2 2 5
Total 15 20 25 60
Continuând analiza, ne-am oprit la variabilele „impactul articolului” şi
„articolul prevăzut cu fotografie”, iar rezultatele sunt deosebit de interesante:
dintre articolele care au alături o fotografie, cele mai multe sunt negative,
detaşându-se cu mult de cele neutre şi cele pozitive. Astfel, cele negative sunt
pe primul loc cu 20 de identificări, cele neutre cu 10 şi cele pozitive fiind 8
identificări.

Impactul articolului * Articol prevazut cu fotografie Crosstabulation

Count
Articol prevazut cu
fotografie
da nu Total
Impactul poziti 8 7 15
articolului v
neutr 10 10 20
u
negat 20 5 25
iv
Total 38 22 60

8
 Bazându-ne în continuare pe impactul articolului, am dorit o analiză şi
după variabilă „media de vizionare a articolului”, iar rezultatele sunt
concludente, după cum se poate observa şi din tabelul şi graficul de mai jos.
Cele mai multe articole care sunt vizionate sunt cele negative (25), depăşindu-
le cu mult pe cele neutre (20) şi pe cele pozitive (15).

Impactul articolului * Media de vizionare a articolului Crosstabulation

Media de vizionare a paginii

Intr
e
Impactul
31
articolului
Intre -
10 - 50 Intre 51 - Intre 71 - Peste To
30% % 70% 90% 91% tal
poziti 1 3 2 8 1 15
v
neutru 1 3 9 4 3 20
negati 2 3 8 9 3 25
v
Total 4 9 19 21 7 60

9
 Dorind să gasim o frecvenţă a articolelor după categoriile în care
acestea au fost împărţite, analiza datelor ne-a evidenţiat următoarele rezultate:
prezentând aici doar procentele care depăşesc 55% din totalul articolelor
identificate, primul loc îl ocupă articolele care au la bază violența fizică, cu un
procentaj de 56.7%, acestea fiind urmate de articole care au la bază violența

10
verbală (26.7%) și articole care au la bază violența psihică cu un procent de
16.7%.

Categorii în funcție de subiectul articolului

Dorind să avem o imagine mai detaliată a frecvenţei articolelor după

categoriile stabilite, am analizat această variabilă în funcţie de cotidianul în
care apar. Rezultatele nu depăşesc cu mult aşteptările; astfel în cotidianul
Adevărul ordinea frecvenţei este marcată de articolele despre violența fizică
(9), urmând apoi cele de violență verbală și psihică (având 2 fiecare). În
cotidianul Eveneimentul Zilei ordinea este asemănătoare, astfel: violența fizică
6 articole, violența verbal (5 articole) şi violența psihică cu câte 2 articole.
Atât în Jurnalul Național, Libertatea cât și în ziarul Click! avem 4 articole care
au legătură cu violența fizică, despre violența verbală avem un articol în ziarul
Jurnalul Național, un articol în ziarul Libertatea și 2 în ziarul Click! iar despre
violența psihică avem 2 articole în Jurnalul Național și unul singur în ziarul
Click! În ziarul România Liberă avem 3 articole despre violența fizică, un
articol despre violența verbală și tot unul singur despre violența psihică. În
cotidianele Cotidianul și Gândul avem câte 2 articole fiecare despre violența

11
 fizică, 3 articole despre violența verbală în ziarul Gândul și un articol în
Cotidianul

Categorii în funcție de subiectul articolului * Ziar Crosstabulation

Count
Ziar
Categorii in functie Jurnal
de subiectul ul Român
articolului Nation Eveniment Adevar Gand Libertat ia Cli Cotidia Tot
al ul ul ul ea Liberă ck! nul al
violenta 2 2 2 2 0 1 1 0 10
psihica
violenta 1 5 2 3 1 1 2 1 16
verbala
violenta fizica 4 6 9 2 2 3 4 4 34
Total 7 13 13 7 3 5 7 5 60

În funcţie de variabilele „categorie în funcţie de tema artcicolului” şi

„impactul articolului”, s-a observat că cele mai multe articole negative sunt
cele din categoria violență fizică (18), fiind urmate de cele din categoria
„violență verbală” (6), apoi de cele din categoria violență psihică (1). În ceea
ce priveşte articolele neutre, cele mai multe sunt tot în categoria violenței
fizice (11), urmate de cele din categoria violență psihică (5), apoi cele despre
reformă violența verbală (4). Referitor la articolele pozitive, cele mai multe se
găsesc în categoria violența verbală (6), fiind urmate de cele din categoria
violența fizică (5) și urmate de cele din categoria violență psihică (4).

Categorii în funcție de subiectul articolului * Impactul articolului Crosstabulation

Count
Impactul articolului
Categorii in functie de subiectul
negati
articolului
pozitiv neutru v Total
violenta psihica 4 5 1 10
violenta verbala 6 4 6 16
violenta fizica 5 11 18 34
Total 15 20 25 60

12
 Ca și mărime articolele care au un procentaj de 48.3% au între 100-300
cuvinte, 16.7% au între 701-900 cuvinte, 13.3% au între 501-700 cuvinte,
11.7% articole au între 301-500 cuvinte iar 10% au peste 901 cuvinte.

Mărime articol

Marea majoritate a articolelor 76.6% au ca și tip de titlu atât normal cât

și mare iar 23.3% au un titlu mic.

Tip de titlu

13
 Ca și așezare în pagină 60% dintre articole sunt așezate central
și jos iar restul de 40% sunt așezate sus.

Așezarea în pagină

76.7% din numărul total de articole au o vizibilitate

semnificativă iar restul de 23.3% din numărul total de articole au o vizibilitate
nesemnificativă.

Vizibilitatea articolului

14
2. Exemple de comentarii

15
Numărul articolelor în funcție de comentarii

16
VI. CONCLUZIE

Așadar, se poate observa cu ușurință faptul că la majoritatea articolelor

cu un impact emoțional puternic (violență fizică, violență verbală si arare ori
violență psihică), presa națională atașează fotografii alături de titlu pentru a
capta atenția cititorilor. Se poate vedea din graficele de mai sus că presa are
tendința de a pune accentul pe știrile cu impact predominant negativ acest
lucru fiind ușor de înțeles având în vedere societatea actuală. Accentul este pus
prin așezarea in pagină, prin dimensiunea și numărul de caractere folosite
pentru titlu, prin atașarea unei imagini alături de articol și implicit prin
vizibilitatea articolului în ziar

Spre deosebire de alte subiecte, violenţa în familie, cel puţin în

România, este unul mai puţin studiat fapt datorat în mare măsură prejudecăţii
conform căreia violenţa în familie nu există.

Societatea este obişnuită să ţină sub tăcere cazurile de violenţă

domestică. Agresorul este adesea înţeles şi chiar compătimit. Actele sale sunt
justificate şi scuzate prin diverse afirmaţii (este beat, este stresat, are dreptul,
munceşte mult, de dimineaţa până seara, este bărbat, este mama lui, “o caută
cu lumânarea” ş.a.). Pe de altă parte victima este văzută de societate mai
degrabă drept o cauză a agresiunii şi nu efectul acesteia. De asemenea,
victima, de foarte multe ori, este ţinta jignirilor şi a ironiilor celor din jur,
vecinii râd, fac glume şi încearcă să descopere motivele pentru care a fost
agresată.

Adevărul este că nu există nici o scuză pentru violenţă fie că este

verbală, fizică, emoţională sau sexuală. Întemeierea unei familii nu este
echivalent cu deţinerea unei familii. În familie toţi – soţ, soţie, copil şi alte
rude în cazul familiilor extinse – au aceleaşi drepturi: dreptul la viaţă, dreptul
la un trai decent, dreptul la opţiune, dreptul la apărare pentru a aminti doar
drepturile fundamentale.

17
VII. BIBLIOGRAFIE

1. Elena Zafir, Adrian Neculau, “Psihosociologie socială” ,ed. Polirom,

Iași 1996
2. Ioan Mărginean, “Metodologia cercetării sociologice“, curs master ID
: “Devianta, criminalitate și intervenție socială”, București 2006/2007
3. Maria Voinea, “Psihologia familiei”, ed. Universității București,
București , 1996
4. Petre Iliuț, “Abordare calitativă a socioumanului”, ed. Polirom, Iași
1997
5. Codul familiei
6. Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie
7. Hotărârea nr.686/12 iulie 2005 pentru aprobarea strategiei naționale
în domeniul prevenirii și combaterii fenomenului violenței în familie
8. Legea nr.47/8 martie 2006 privind sistemul național de asistență
socială

18
19