Fertilizarea nucului

Cand gandim fertilizarea la nuc, avem in vedere ca terenurile pe care sunt amplasate plantatiile
sunt sarace in elemente minerale, iar pomii stau pe acelasi loc zeci de ani, timp in care secatuiesc
solul. Din comparatia facuta intre compozitia chimica a organelor nucului si cea a solului, rezulta
ca exista un deficit de elemente minerale deoarece necesiţatile plantelor sporesc an de an, iar pe
de alta parte dispare o cantitate insemnată de elemente minerale odata cu recolta, lemnul si chiar
o parte din frunze.

Livada Franquette
Prima fertilizare, numita si de baza se aplica odata cu lucrarea de mobilizare a solului inainte de
plantare, cand se aplica 40-60t gunoi de grajd/ha, la care se mai adauga 80-120 kg/ha P2O5 si
120-150 kg/ K2O ( 3 gr. / groapa de 0.5x0.5 m ). Ingrasamintele se imprastie pe toata suprafata
terenului si se incorporeaza la adancimi mari 35-60cm, in functie de aratura adanca.

Cea de-a doua fertilizare, extrem de importanta se refera la fertilizarea la groapa , cu gunoi de
grajd si ingrasaminte minerale cu fosfor si potasiu.
De observat ca in aceste etape nu se folosesc îngrasaminte minerale cu fosfor si potasiu. Pe langa
faptul ca aceste ingrasaminte sunt foarte solubile in apa si usor levigabile in sol, ele au un efect
nedorit asupra sistemului radicular dupa plantare (inhiba fenomenul de rizogeneza si intarzie
formarea noilor radacini si prinderea la plantare).

Fertilizarea anuala a plantatiilor incepe cu anul I si este diferentiata in functie de varsta si

marimea pomilor.
Azotul se administreaza in urmatoarele cantitati:
- anul 1 - 10 kg/ha - 0,066 kg/pom
- anul 2 - 20 kg/ha - 0,132 kg/pom
- anul 3 - 30 kg/ha - 0,190 kg/pom
- anul 4 - 40 kg/ha - 0,264 kg/pom
- anul 5 - 50kg/ha - 0,330 kg/pom
- anul 6 - 60 kg/ha - 0,400 kg/pom
Azotul se administrează individual pe pom, putin mai mult decat proiectia coroanei pe sol..
Incepand cu anul 5 acesta se poate administra pe intreaga suprafaţa.
Administrarea azotului se face fracţionat 1/3 din cantitate in toamna si 2/3 in primavara.
Concomitent cu fertilizarea cu azot, in primii ani se fertilizeaza si cu fosfor 15-20 kg/ha fosfor si
20-25 kg/ha potasiu, ambele administrate in toamna si incorporate in sol.
Fertilizarea anuala se situeaza la nivelui a 80-120 kg/ha azot, 40-60 kg/ha fosfor si 80-100 kg/ha
potasiu. Administrarea ingrasamintelor se face la fel ca la plantaţiile tinere, ca epoca, dar acestea
se imprastie pe toata suprafata.

Sfaturi la înființarea unei livezi de nuci

- pub -
În pepinieră nucii stau 2 – 3 ani și în funcție de vigoarea creșterii li se poate forma coroana
înainte de plantarea în livadă sau după plantare. De reținut, că cel mai bun material de plantat îl
constituie pomi de 2 – 3 ani, a căror prindere este mult mai ușoară decât a pomilor mari.

Scoaterea nucilor din pepinieră și plantarea lor trebuie să se facă numai

primăvara. Aceasta întrucât rădăcinile nucului sunt foarte friabile și se rup cu
ocazia scoaterii din toamnă, când pământul este în general uscat. În cursul iernii
cu exces de umezeală, rădăcinile putrezesc ușor, astfel că prinderea este greoaie și
mulți pomi pier ulterior.

De aceea este mai sigură plantarea de primăvară. Aceasta cu atât mai mult cu cât nucii pornesc
vegetația mult mai târziu decât majoritatea speciilor pomicole. Plantând îndată ce condițiile de
afară permit, se poate asigura o prindere de 100%.

Alegerea locului pentru plantarea nucului

Condiția principală pe care trebuie s-o îndeplinească terenul destinat plantării nucului este lipsa
brumelor târzii de primăvară și a celor timpurii de toamnă. Se va alege totdeauna expoziția care
este cea mai apărată de vânturile dominante, cu deosebire iarna, și pe cât posibil se vor prefera
expozițiile sudice, sud – vestice sau sud – estice.

Tehnica plantării, distanța de plantare, sisteme de plantare

Dezvoltarea nucului, starea sănătății, productivitatea depind într-o mare măsură de faptul dacă
pomii primesc suficientă lumină, aer și soare. Ținând de asemenea cont de faptul că nucul
dezvoltă o coroană masivă și că lemnul și trunchiul său poate fi folosit rentabil, de-abia după 50
de ani de vegetație, rezultă că nucul poate fi plantat la distanțe foarte mari, pom de pom.

Pentru livezi această distanță este de cel puțin 12 m pe terenurile sărace în elemente nutritive pe
pante și cel mult 20 m pe terenurile aluvionare, bogate, cu suficientă umiditate. Distanța de
plantare depinde și de caracterul plantației. Astfel la plantarea pe marginea drumurilor și
șoselelor mai late de 10 m, se plantează la 15 m pom de pom și în așa fel ca să nu vină față-n
față, ci pomii dintr-o parte a șoselei să fie plantați în dreptul jumătății distanței dintre pomii din
cealaltă parte.

Aceasta pentru a nu împiedica circulația, nici uscarea drumului după ploaie. În aceste cazuri se
vor prefera pomii cu trunchiul înalt de 2 m. Pe pășuni și fânețe pomii se plantează la distanțe și
mai mari de 40 – 50 m.

În cazul plantării în livezi destanța de plantare inițială poate fi de 6×6 sau 8×8 m, cu condiția ca
pe măsura dezvoltării coroanei , care are loc la aproximativ 25 – 30 de ani, jumătate din pomii
plantați să fie defrișați, rămânând distanțele normale de 12 – 16 m.

Dacă materialul săditor este insuficient, se poate accepta distanța de 10×6 – 8 m ceea ce
cuntribuie de la început la o economie de forțe și de materiale și la cererea unui spațiu suficient
de dezvoltare o perioadă mai lungă. Rărirea se va face apoi pe rândul plantat des, pomii
rămânând la distanța de 10×12 – 16 m.

Plantarea aceasta deasă, permite obținerea unor recolte mai mari la începutul intrării pe rod, care
amortizează mai repede investițiile făcute cu plantarea.

În caz că nucii se plantează de la început la distanța de 15 – 20 m, printre rânduri pot fi plantate

alte specii pomicole cum ar fi: vișin, piersic, cais, prun care au creștere și fructificare precoce,
astfel că după 15 – 20 de ani, când nucii au crescut suficient, speciile de completare, se
defrișează.

Posibilități de îngrijire

Dacă nu se plantează specii pomicole de completare, terenul dintre rândurile de nuci poate fi
utilizat pentru cultura de plante anuale, până la intrarea pe rod a nucilor, astfel ca solul să fi
permanent lucrat.
Ca și la celelalte specii pomicole, cea mai bună pregătire constă în desfundarea întregului teren la
50 – 60 cm adâncime. Dacă condițiile de relief nu permit o desfundare completă, se face
desfundarea în formă de terase orizontale de cel puțin 3 m.

Când desfundarea nu este posibilă, din anumite motive, atunci se va ara la 20 – 22 cm, se va
curăța bine terenul de buruieni, pietre, buturugi și apoi se vor săpa gropi de plantare.

Dimensiunile gropilor variază în funcție de teren și pregătirea anterioară a lui. Dacă nu s-a putut
desfunda și nici ara, gropile se vor face de cel puțin 2x2x0,80 m. De asemenea cu cât solul este
mai sărac în elemente nutritive, cu atât gropile se fac mai mari.

Pe coastele nu prea mari, cu o înclinație de 3 – 5°, nucii se așază în șah sau în chincons, iar
săparea gropilor se face în mod special. Printr-o astfel de plantare se folosește mai bine terenul și
se împiedică eroziunea solului.

Toate celelalte lucrări privind pregătirea terenului, pichetatul, săpatul gropilor, plantatul etc. se
vor face ca și la celelalte specii. Trebuie insistat ca plantatul să se facă cu pomi tineri, care n-au
încă coroană formată. Astfel de pomi prezintă ușurință la scoaterea din pepinieră, transportare,
plantare, prindere și creștere.

În primul an de plantare chiar în cazul celor mai bune îngrijiri, nucii cresc slab, cu lăstari scurți și
frunze mici. Dacă se continuă îngrijirea atentăși în special se asigură umiditate permanentă, în al
doilea și al treilea an de plantare își dezvoltă lăstari viguroși și frunziș bogat.

Dezvoltarea bună, sănătoasă din tinerețe este condiția de bază pentru o rodire bogată de mai
târziu, a nucului.
 Cultura nuc

Nucul – este una dintre cele mai importante specii pomicole. Miezul de nuca este un aliment
concentrat cu o compozitie complexa de substante proteice, substante grase, glucide, celuloza,
potasiu, Mg, Ca, Fe, P, Zn, Cl.

Fiind utilizat pentru produsele de cofetarie in industria dulciurilor, a uleiurilor fine, sapunurilor si
in industria farmaceutica. Nucile verzi sunt bogate in vitamica C si se utilizeaza pt. prepararea
lichiorurilor si dulceturilor. Lastarii si scoarta se utilizeaza pentru extragerea taninului, a unor
coloranti, iar lemnul este deosebit de apreciat in industra de mobila.

Ati decis sa infiintati o plantatie de nuc, initiativa nobila bineinteles, dar sa nu uitam de cateva
etape prealabile care necesita o atentie sporita inainte de a trece la fondarea livezii propriu zise.

Alegerea reusita a terenului poate contribui esential la obtinerea unei productivitati mai inalte.
Astfel, in cazul livezii de nuc, exista cateva aspecte a fi luate in consideratie atunci cand alegem
un teren:

– daca e posibil, a se planta pe un sol pe care au fost anterior cultivate cereale, plante
leguminoase (lucerna,mazare) sau borceaguri.

– a se evita terenurile mlastinoase

– pot fi valorificate terenurile in panta. O inclinatie de 3-6° permite o buna intretinere a solului si
un transport usor al fructelor. Plantatia poate fi infiintata si in pante de 6-12° sau chiar 18-20°,
avand grija ca randurile sa fie orientate pe directia curbelor de nivel.

Prioritara ramane si vecinatatea sursei de apa pentru irigare, ocolind cu toate acestea, terenurile
situate in depresiuni, in zone unde se inregistreaza brume tarzii de primavara/ingheturi tarzii

Pregatirea terenului pentru plantatia de nuc:

Dupa ce am ales terenul in care vor fi plantati puietii de nuc, o serie de lucrari sunt necesare
pentru a asigura conditii optime de vegetatie viitoarei livezi.

Dezmiristirea– toata vegetatia existenta pe terenul ales este inlaturata si evacuata din camp. Se
boroneste, se niveleaza si se dezinfecteaza.

Fertilizarea– inainte de desfundat, se administreaza 10-60 t mranita, 100 kg P2O5 si 80 kg K2O

la 1 ha.
Desfundarea– in august—septembrie, la adancimea de 30-35 cm. In octombrie-noiembrie se
parceleaza, niveleaza si se picheteaza.

Este importanta orientarea randurilor pe directia N-S, pentru a asigura o cantitate maximala de
lumina de-a lungul zilei si a evita umbrirea.

Plantarea puietilor de nuc:

Plantarea puietilor se poate face atat toamna, cat si primavara. S-a constatat totusi ca plantarea
puietilor de nuc este mai reusita primavara, evitandu-i pomului deja slabit de stresul rasadirii,
impactul curentilor reci de iarna. Gropile de plantare se vor face in ziua plantarii, pentru a
converva un maximum de umiditate. Dimensiunile gropilor vor fi de 60cm x 60cm pe diametru.
Inainte de a fi plantati, radacinile afectate sau mutilate ale puietilor pot fi retezate usor. Se va
avea grija ca acestea sa fie asezate orizontal pe masura ce vor fi ingropate, dispunandu-le in
forma de stea in jurul pivotului.

Este foarte important ca punctul de altoire sa se afle cu 3-5 cm deasupra nivelului solului dupa
plantare. Este important sa nu se toarne apa in groapa inainte de plantare. Dupa plantare
pamantul va fi tasat usurel, fara a forta prea mult; se va face o cuveta in jurul gropii. Apoi se vor
turna 15-20 litri de apa fiecarui puiet. In final, se va aduna un musuroi de pamant in jurul
tulpinii, care nu va fi tasata.

In cele din urma, fiecarui pom i se vor administra cate 500 grame NPK. Norma optima de irigare
constituie cca 20 l apa/pom saptamanal, dar aceasta poate scadea/creste in functie de timp de
precipitatii/seceta.

Taierile de formare a coroanei de nuc:

Taierile de formare constituie o lucrare importanta in livada, avand ca scop sa permita :

– prinderea mai eficienta a tinerilor puieti,

– proiectarea si intretinerea coroanei pomului,

– stimularea fructificarii prin eliminarea ramurilor inutile sau moarte.

– facilitarea lucrarilor si recoltarea mecanizata prin omogenizarea formelor si a dimensiunilor

arborilor.
Este important sa retinem ca inaltimea trunchiului nu trebuie sa depaseasca 0,9 – 1,1 metri, in
caz contrar s-a constatat intarzierea intrarii pe rod cu un an.

Preventiv insa, inca din primul an al puietilor in livada, este o operatiune care necesita toata
atentia. Este vorba de sfarsitul lunii august, perioada in care vom incerca sa stopam cresterea
puietilor de nuc, in scopul de a-i proteja de ingheturile timpurii de toamna. Pentru aceasta vom
ciupi mugurii terminali, situati la capatul lastarilor.

In aceiasi perioada vom opera o musuroire la baza tulpinii pomului, astfel incat sa acoperim
punctul de altoire spre a nu-l expune scaderilor bruste de temperatura (15-20 cm inaltime).

Taierile de intretinere constau in eliminarea ramurilor lacome, a celor concurente si cu pozitii

necorespunzatoare, a celor care impiedica patrunderea luminii in interiorul coroanei. De
asemenea, se fac taieri de reductie in ramurile de semischelet imbatranite, in vederea stimularii
de cresteri noi cu potential productiv mai ridicat.

Nucul este o specie foarte sensibila la taieri. De aceea taierile din perioada de repaus se vor face
numai atunci cand pericolul aparitiei de temperaturi negative a scazut. Cele mai bune rezultate se
obtin cand taierea se face la sfarsitul lunii martie sau inceputul lunii aprilie, in functie de mersul
vremii. Taierile executate prea devreme au repercusiuni negative asupra pomului. Vindecarea
ranilor produse cu ocazia taierilor se face greu la ramurile mai groase de 2-3 cm. De aceea ranile
mai mari de aceste dimensiuni se vor proteja cu vopsea in ulei sau mastic.

Recoltarea si valorificarea nucilor:

Recoltarea nucilor se face in functie de modul de valorificare. Pentru dulceata de nuci verzi,
recoltarea se face cand fructele au 1,5-2,0 cm in diametru. Pentru lichior, nucile se recolteaza
inainte de intarirea endocarpului, iar pentru samanta cand epicarpul crapa.

Recoltarea se realizeaza in trei reprize: prima cand se recolteaza circa 5-6% din productie
adunandu-se fructele atacate de boli si daunatori care se matureaza mai repede. In a doua repriza
se recolteaza 70-80% din productie. In vederea stabilirii momentului optim de cules, dupa ce pe
majoritatea fructelor apar crapaturi in zona punctului stilar se recolteaza din 2 in 2 zile cate 100
fructe care se tin 24 de ore in apa.

Daca dupa acest timp la 90-95% din fructe epicarpul se indeparteaza usor recoltarea poate
incepe. Cea de-a treia recoltare si ultima se face la cca. 2 saptamani dupa a 2-a cand se aduna
cca. 10-15% din fructe care inca nu erau mature.

Recoltarea se face manual sau mecanizat. Recoltarea manuala se face prin scuturare cu prajina
sau cu funia. In acest scop de axul pomului se leaga un lemn gros care sa depaseasca inaltimea
pomului de varful caruia se leaga o funie groasa cu care se lovesc ramurile de jur
imprejur. Recoltarea mecanizata se face cu vibratoare speciale care scutura fiecare sarpanta.

Adunatul nucilor se face manual sau mecanic. Dupa adunat nucile se separa. Cele nedecojite se
incarca in lazi gratar si se introduc in camere inchise ermetic intr-o atmosfera de 1% etilen la
temperatura de 21-27 unde se tin 12 ore. In lipsa acestor posibilitati nucile nedecojite se introduc
in saci, se uda bine cu apa rece din ora in ora, timp de 12-24 ore. Imediat dupa decojire fructele
se spala in bazine speciale, se usuca pana se reduce umiditatea de la 30-40% la 5-8%. Uscarea se
face pe stelaje in locuri foarte bine aerisite in straturi de 8-10 cm lopatate de mai multe ori pe zi.
Dupa uscare nucile se sorteaza si se albesc

Boli nuc si metode chimice de tratament:

1 – Bacterioza- tratament:

– Fungicid Funguran OH 50WP (30 gr/10 L apa/100 mp , 300 gr/100 L apa/1000 mp , 1500

gr/500 L apa/5000 mp , 3000 gr/1000 L apa/10000 mp)

– Fungicid Kocide 2000 (3,75 l/1500 L apa/10000 mp , 1,875 l/750 L apa/5000 mp , 0,375 l/150

L apa/1000 mp)

– Fungicid Alcupral 50PU (3 kg/1000 l apa/10000 mp , 1,5 kg/500 L apa/5000 mp , 0,300

kg/100 L apa/1000 mp)

2 – Antracnoza- tratamente:

– Fungicid Zeama Bordeleza WDG (50 gr/10 L apa/100 mp , 250 gr/50 l apa/500 mp , 500

gr/100 L apa/1000 mp , 5000 gr/1000 L apa/10000 mp)

– Fungicid Champ 77WG (30 gr/10 L apa/100 mp , 300 gr/100 L apa/1000 mp , 1500 gr/500 L

apa/5000 mp , 3000 gr/1000 l apa/10000 mp)

– Fungicid Alcupral 50PU (3 kg/1000 l apa/10000 mp , 1,5 kg/ 500 L apa/5000 mp , 0,300

kg/100 L apa/1000 mp)

– Fungicid Dithane M45 (20 gr/10 l apa/100 mp , 100 gr/50 L apa/500 mp , 200 gr/100 L

apa/1000 mp , 2000 gr/1000 L apa/10000 mp)

Daunatori nuc si metode chimice de combatere:

1 – Viermele nucilor- combatere:

– Insecticid Decis 25WG (3 ml/15 L apa/250 mp , 12 ml/60 L apa/1000 mp , 120 ml/600 L

apa/10000 mp)

– Insecticid Fastac 10EC (2 ml/10 L apa/100 mp , 10 ml/50 L apa/500 mp , 20 ml/100 L

apa/1000 mp , 200 ml/1000 l apa/10000 mp)

– Insecticid Actara 25WG (1,5 gr/10 L apa/100 mp , 15 gr/100 L apa/1000 mp , 75 gr/500 L

apa/5000 mp , 150 gr/1000 L apa/10000 mp)

– Insecticid Karate Zeon 50CS (2 ml/13 l apa/100 mp , 20 ml/130 L apa/1000 mp , 100 ml/650 L

apa/5000 mp , 200 ml/1300 L apa/10000 mp)

2 – Paduchii de frunze- combatere:

– Insecticid Calypso 480SC (10 ml/50 L apa/330 mp , 30 ml/150 L apa/1000 mp , 150 ml/750 L

apa/5000 mp , 300 ml/ 1500 L apa/10000 mp)

– Insecticid Karate Zeon 50 CS (2 ml/13 l apa/100 mp , 20 ml/ 130 L apa/1000 mp , 100 ml/650

L apa/5000 mp , 200 ml/1300 L apa/10000 mp)

3 – Paianjenul rosu- combatere:

– Insecticid Nissorun 10WP (5 gr/16 L apa/100 mp , 250 gr/500 L apa/5000 mp , 500 gr/1000 L

apa/10000 mp)

Combatere buruieni la nuc:

– preemergent: Erbicid Roundup , Erbicid Clinic 360 SL

Tratamentele si doza lor de aplicare este strict informativa, va rugam sa ne contactati la numarul

0771 405 339 sau la e-mail comenzi@fitomag.ro pentru mai multe informatii!
3. ÎNGRĂȘĂMINTE COMPLEXE NPK (AZOT, FOSFOR,
POTASIU)

ÎNGRĂȘĂMINTE COMPLEXE NPK (AZOT, FOSFOR,

POTASIU)
Îngrășămintele combinate și complexe conțin variate combinații între elementele N-Azot, P-Fosfor, K-Potasiu
obținute pe cale industrială. În îngrășămintele complexe aceste elemente sunt unite într-o combinație chimică, iar în
cele combinate sunt îmbinate în combinație prin amestecarea a două sau mai multor îngrășăminte.

NPK este un îngrășământ complex cu o concentrație înaltă, ușor solubil, ușor accesibil și combinat cu un echilibru
bun între substanțele nutritive. Datorită conținutului identic de azot, fosfor și potasiu acesta este foarte potrivit pentru
fertilizarea tuturor culturilor înainte de semănat precum și pentru nutriție în condiții de irigare. Se obțin rezultate foarte
bune în cultivarea grâului, florii soarelui, sfeclei da zahăr, soiurilor de vițe de vie pentru vin și culturilor fructifere.

Azotul are un impact puternic asupra creșterii plantelor, conținutului proteinelor și calității producției.
Fosforul este unul dintre elementele nutritive de bază, indispensabil în dezvoltarea plantelor în primele faze de
vegetație. Participă în procesele care determină creșterea, dezvoltarea și capacitatea productivă a plantelor,
formarea de carbohidrați, lipide și proteine de rezervă.
Potasiul este un element care ajută la asimilarea completă a restului elementelor nutritive. Plantele bine asigurate cu
potasiu sunt mai rezistente la ofilire, înghețare și alte condiții de stres.

COMBINAȚII DE BAZĂ:
NPK 15-15-15 – un îngrășământ complex pentru toate tipurile de culturi și toate anotimpurile.

NPK 20-20-0 – un îngrășământ complex universal, cu conținut de azot și fosfor, potrivit pentru fertilizare de toamnă.
Este disponibil în saci de 50 de kg și 500 de kg în funcție de cerințele clientului.

Infintarea livezilor de nuc

Nucul se cultiva pentru fructele sale, care se consuma in stare proaspata sau
preparata.
1.Informatii generale
Livezile cu nuci se extind tot mai mult pe teritoriul Romaniei, ocupand un loc
din ce in ce mai important in cadrul livezilor cu pomi fructiferi. Acest lucru se
intampla datorita faptului ca in piata cererea este mai mare decat oferta. Daca
doresti sa infintezi o livada trebuie sa alegi corect locul si sa tii seama de:

 posibilitatea extinderii acesteia in perspectiva.

 relieful terenului sa fie plan sau in panta cu inclinare de maxim 20%
 expunerea terenului sa fie sudica sau sud-vestica si pana la
altitudinea de 700-800
 alegerea solului adecvat nucului.
 acces usor la apa pentru irigat.
Un hectar de livada de nuc in conditile unei tehnologii bine realizate si aplicate,
genereaza un venit, in perioada de productie, de aproximativ 10.000 de
euro/an.

2. Plantare
Se pot utiliza mai multe scheme de plantare realizate in sistem extensiv (sub
o suta de pomi/hectar), in sistem clasic, semi-intensiv, intensiv, superintensiv
si in sistem hiper-intensiv. Schema de plantare influenteaza in mod direct si
durata de viata a livezii si productivitatea, in sensul ca o productivitate foarte
mare, scurteaza durata de viata a acesteia. In China, care este liderul mondial
(50%) in productia de nuci, la infiintarea plantatiilor de nuc se prefera
schemele de plantare hiperintensive, cu o densitate de 1.250 de nuci/hectar,
ce scot o productie anuala de 15 tone de nuca in coaja/hectar. Acest tip de
schema de plantare are avantajul ca scoate maximul din tot ceea ce poate
produce terenul in cauza, dar presupune foarta multa de atentie si rigurozitate
in efectuarea lucrarilor de intretinere, fertilizare si irigare. Din aceste motive
va recomandam sa utilizati plantarea in culturi clasice pe care o descriem mai
jos.
Terenul ales pentru livada se curata, dupa care se afaneaza si se pregatesc
benzile pe care se planteaza puietii cu cel putin doua luni inainte de plantare.
Marimea gropilor este de 80x80x80 cm sau daca sunt circulare se utilizeaza
un diametru de 80 cm si adancimea de 80 cm. Distanta de plantare a nucilor
se poate face in doua variante:
- 10m pe rand si 10 m intre randuri cu asezarea decalata a randurilor (zig zag)
- initial la 6×6 m, dar tinand cont ca dezvoltarea maxima a coroanei are loc
la aproximativ 20 – 25 de ani, jumatate din pomii plantati trebuie sa fie
defrisati cand pomii ajung la o anumita marime, ramanand distantele normale
de 12 x 12 m. Plantarea la aceasta densitate, permite obtinerea unor recolte
mai mari la inceputul intrarii pe rod, lucru care amortizeaza mai repede
investitiile facute cu plantarea.
Materialului saditor trebuie sa i se aplice operatia de fasonare a radacinilor si
mulcire (cufundarea radacinilor intr-un amestec de ingrasamant Italpollina si
pamant, in proportii egale dizolvat in apa). Epoca pentru plantarea pomilor
este toamna (octombrie-noiembrie) sau cel mai potrivit primavara devreme
(februarie-martie).
In groapa inainte de plantare se pune pamant afanat pana la inaltimea oprima
de plantare dupa care se pune 1kg ingrasamant organic Italpollina, peste care
se aseaza aproxinativ 5 cm pamant. In groapa astfel pregatita se pune pomul,
regland adancimea de plantare la care a crescut in pepiniera (cu locul de
altoire la 3-5 cm deasupra solului). Dupa asezarea pomului in groapa se pune
in contact cu radacina doua pastile de CLIK care asigura prin continut o marire
a volumului solului explorat de radacini, contribuie la o dezvoltare armonioasa
a pomului si productii mai mari pe toata viata acestui. Se va avea grija ca
pomul sa fie asezat orizontal, iar radacinile pe masura ce vor fi ingropate, se
dispun in forma de stea in jurul pivotului.
Se umple cu pamant groapa si se taseaza, dupa care se pune 500 grame
ingrasamant organic GUANITO si se umple complect groapa cu pamant. Este
important sa nu se toarne apa in groapa inainte de plantare. Dupa plantare
pamantul va fi tasat, fara a apasa prea mult. Se va realiza o adancitura
(concavitate) in jurul pomului apoi se vor turna 20l de apa fiecarui
puiet. La plantarea de toamna, se va aduna un musuroi de pamant (h=10-15
cm) in jurul tulpinii, care nu va fi tasata si se va indeparta primavara.
Pentru irigare se aseaza un furtun de picurare la 40 cm de pom. Nucul are
nevoie in medie de 20 litri apa pe saptamana, cantitate care creste functie de
marimea pomului. De aceia din doi in doi ani pe furtunul de picurare se
adauga o picuratoare suplimentara la distanta de 40 cm de precedenta.
Utilizati picuratori cu minim 8 litri/ora. Pentru protectia contra rozatoareor se
aplica pe tulpina o folie (bandaj) de plastic.

3. Fertilizare si tratamente fitosanitare.

In fiecare an in luna februarie se aplica un insecticit in combinatie cu SCUDO
(1litru/300litri apa), urmate de alte doua tratamente cu SCUDO (1litru/300litri
apa), pana la infrunzire. In toata perioada de vegetatie la intervale de 15 zile
se aplica tratamente cu TRAINER (1litru//300litri apa) + SCUDO
(1litru/300litri apa). Toamna inainte de caderea frunzelor se fac 1-2 aplicari
cu SCUDO (1litru/300litri apa) + Phosphit-One (1 litru /250 litri apa).
Anual (din anul 2) se fac fertilizari in luna martie cu ITALPOLLINA, GUANITO
sau PHENIX, pe baza unui plan de fertilizare intocmit in urma analizelor de
sol.