TEST I:Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept

1.Notiunea ramurii dreptului constitutional

Ca ramura, dreptul constitutional este o grupa de norme juridice cu forta juridica suprema, aceste
norme juridice au trasaturi distincte, procedura de adoptare si modificare speciala, ce reglementeaza
relatiile sociale fundamentale di domeniul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat sin in caz de
necesitate asigurate cu forta de constrangere statala.
Dreptul constituţional este ramura principală a sistemului de drept alcătuită din ansamblul unitar de
norme juridice cuprinse prioritar în Constituţie prin care se reglementează: relaţii sociale fundamentale
ce apar în procesul instaurării, menţinerii şi exercitării puterii de stat: drepturile, libertăţile şi îndatoririle
fundamentale ale omului şi cetăţeanului; modul de organizare şi funcţionare a instituţiilor politice şi
bazele instituţiilor administrative şi jurisdicţionale.

2.Determinati obiectul si metoda ramurii dreptului constitutional.

Obiect de reglementare – grup de relatii sociale omogene, strans legate intre ele ce tin de un anumit
domeniu.
Obiectul de reglementare a dc: rsf ce apar în procesul instaurării,menţinerii şi exercitării puterii de stat:
drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale ale omului şi cetăţeanului; modul de organizare şi
funcţionare a instituţiilor politice şi bazele instituţiilor administrative şi jurisdicţionale,cetatenia,
sistemul electoral,etc.
In obiectul dreptului Constitutional sunt cuprinse doua categorii de relatii:
-relatii cu o dubla natura juridical-care sunt reglementate si de alte ramuri de drept so de constitutie.
-relatii specific dreptului constitutional-relatii ce sunt reglementate doar de normele dreptului
constitutional.
Prin metoda intelegem un procedeu, o cale,o forma de stabilire a unui comportament.
Dreptul constitutional in reglementarea relatiilor sociale fundamentale folosestein marea majoritate a
cazurilor metoda imperativa si metoda dispozitiva.
Metoda imperativa –consta in ceea ca legiuitorul printro norma dispune un anumit comportament si nu
se perminte o abatere de la dispozitiile normei.
Metoda dispozitiva –consta in acordarea drepturilor subiectilor de drept constitutional de a savirsi atiuni
concrete ,determinate, de asi alege singuri comportamentul in limitele permise de norme.
3.Formulati particularitatile distincte ale obiectului si metodei ramurii dr.const.
1. Obiectului raspunde la intrebarea ce relatii reglementeaza normele ramurii:
a) relatiile sociale fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat pe de o
parte, ca subiect la aceasta relatie este statul sau poporul.
b) iese din domeniul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii in stat
c) unele au natura juridica dubla ( este reglementata simultan/paralele)
2.Metodei:
- prevaleaza metoda prescriptiva
- metoda interdictiva presupune pedeapsa reglementata de relatia juridica dubla. La sanctiuni mai este
specifica prin ceea ca consta in privarea unui drept primit tot in baza DC (ex: dizolvarea parlamentului,
demiterea presedintelui)
rmulati particularitatile distinct, specific ale obiectului si metodei ramurii dreptului constitutional.
TEST 2:Raporturile de drept constitutional si subiectele raportului juridic constitutional.

1.Definiti notiunea raportului de drept constitutional si notiunea subiectelor raportului juridic

constitutional.

Raportul de drept constitutional-reprezinta o categorie a raporturilor sociale reglementate de normele

dreptului constitutional care se nasc, se desfasoara si se sting in domeniul relatiilor sociale
fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat , drepturile,
libertatile si indatoririle fundamentale ale omului si cetateanului, modul de organizare si functionare a
institutiilor politice si bazele institutiiilor administrative si jurisdictionale.

Subiectele raportului juridic constitutional-sunt oamenii luati individual ca persoane fizice sau grupati in
colective ca persoane juridice fie statul reprezentat dde organelle sale.Unul dintre subiecte este fie
detinatorul puterii, fie statul, fie un organ reprezentativsi aceste subiecte actioneaza in mod necesar
intr-un raport juridic aparut in activitatea de instaurare, mentinere si exercitare a puterii de stat.

2.Enumerati subiectele raportului de drept constitutional si clasificati raporturile de drept

constitutional.

Subiect:
 Poporul – art 2(1) CRM Suveranitatea nationala apartine poporului RM
 statul (organele reprezentative) – apare ca subiect la raporturile juridice privitoare la
cetatenie si raporturile privind federatia
 organele statale (autoritatile: legislativ/ executiv(partial)/ jurisdictional) – numai daca
raportul se naste in timpul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de stat( raportul sa fie
de dc)
 partide politice – art 41 Constitutie- posibilitatea partidelor de a participa la raporturile de
drept ce privesc instaurarea,mentinerea si exercitarea puterii in stat(prin dreptul de a
propune candidati la alegeri)
 cetatenii RM pot aparea ca subiecte ale raportului de drept const. In 3 ipostaze:ca persoane
fizice in cazul raporturilor pentru realizarea drepturilor libertatilor si indatoririlor
fundamentale;ca persoane cu functie intrun anumit organ de stat in raporturile de
reprezentare;organizati pe circumscriptii electorale in cazul alegerilor de deputati, sefului
statului.
 strainii si apatrizi sunt subiecte ale raportului de drept const.in cazul acordarii cetateniei sau
a azilului politic.
Pe criteriul subiectelor ce participa la raportul de drept const putem distinge:

-raport de drept const. intre autoritatii publice

-raport intre autorit. Publice si persoane fizice sau juridice.

3.Distingeti trasaturile raportului de drept const.

Raporul de drept const. are urmatoarele trasaturi caracteristice:este un raport social-astfel raportul
juridic se stabileste intotdeauna intre oameni fie dintre persoane fizice fie dintre acestea si organel
statului sau dintre organelle statului intreprinderi institutii etc.;O a doua trasatura este ca raportul
juridic este un raport de suprastructura-astfel raportul juridic este influentat si influenteaza celelalte
categorii de raporturi sociale si este prezent in toate domeniile vietii economice, politice, administrative
atc.Deasemeneea raportul juridic este un raport volitional-prin aceasta trasatura se intelege faptul ca el
este reglementat de norme juridice care exprima vointa legiuitorului care in conditiile unui regim
democratic poate fi vointa poprului.Raportul juridic este un raport valoric-acesta aparind valorile
esentiale ale societatii.O alta rasatura a raportului juridic este ca el e o categorie istorica- fiind in strinsa
legatura cu dezvoltarea istorica a societatii intro anumita perioada.Deasemenea raportul juridic este
unul ideologic deoarece inainte ca sa se formeze el trece prin constiinta persoanelor, depinde de vointa
acestora are un character subiectiv si tine de constinutul de idei al suprastructturii sociale.

Trasaturile specific ale raportului juridic const. sunt:

1) obiectul de reglementare- rsf din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat.

2) Pe de o parte ca subiect este statul sau poporul
3) Unele relatii sunt de natura juridica dubla

TEST 3:Normele juridice constitutionale si institutiile juridice constitutionale.

1.Definiti notiunea normei juridice constitutionale si notiunea institutiei juridice
constitutionale
Normele dreptului constitutional sunt normele care reglementeaza conduita oamenilor in
relaiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de
stat, aceste norme sunt cuprinse in Constitutie cit si alte acte normative care sunt izvoare ale
dreptului constitutional.
Institutia juridica de drept constitutional cuprinde totalitatea normelor juridice care
reglementeaza un anumit grup sau categorie unitara de relatii sociale fundamentale
determinind astfel o sfera aparte de raporturi juridice.
2.Clasificati normele juridice constitutionale si indicati sistema institutiilor jurice
constitutionale.
Normele de drept constitutional se clasifica in norme de aplicatie mijlocita si norme de aplicatie
directa.
Normele de aplicatie mijlocita sau indirecta sunt normele care pentru a fi puse in aplicare in
cazuri concrete sunt urmate de reglementari suplimentare prin alte ramuri de drept.
Normele de aplicatie nemijlocita sau directa sunt normele care reglementeaza direct relatiile
sociale si nu au nevoie de a fi precizate printro lege organica sau ordinara.
Exista si alte clasificari a normelor:
Astfel dupa sfera functionala distingem:norme constitutionale de reglementare care
reglementeaza nemijlocit relatiile sociale fundamentale si norme constitutionale de protectie,
conservare si asigurare.
Dupa modul de influenta asupra subiectului de drept distingem norme const. Obligatorii;norme
const. Onervative, si norme const.prohibitorii.
Dupa caracterul raporturilor sociale reglementate distingem: norme const. Materiale si norme
const.procesuale.
Iar dupa durata actiunii in timp exista:norme permanente, norme provizorii si norme
exceptionale.
 Din categoria institutiilor de drept const fac parte:sistemul electoral, cetatenia,controlul
constitutionalitatii legilor, drepturile, libertatile si indatoririle fundamentale ale omului si
cetateanului, structura de stat, forma de guvernamint etc
3.Formulati trasaturile caracteristice ale normelor juridice constitutionale si institutiilor
juridice constitutionale.
Trasaturile normei juridice constitutionale:

a) Are forta juridica suprema

b) Reglementeaza relatii fundamentale
c) Unele norme (90% din Constit) fac abatere de la structura logico-interna clasica
d) Structura tehnico-legislativa sub forma de titluri,articole,paragrafe,puncte,etc
e) Multe norme nu au sanctiune deoarece contin relatii fundamentale,asta nu inseamna ca nu este
sanctiune, deoarece sanctiunea o gasim in alte ramuri.
f) Unele norme de dc sint de aplicare mijlocita/indirecta, sint relatii cu natura juridica dubla
g) Sanctiunea consta in privarea de un drept obtinut tot in baza dreptului constitutional
h) Normele juridice const pe linga unele prevederi care reglementeaza nemijlocit unele relatii
sociale au si prevederi care contin formularea unor principii, consfintesc bazele puterii si
definesc unele institutii.
i) Majoritatea normelor constitutionale nu contin nici o prevedere concreta care ar stabili
sanctiunea in cazul nerespectarii ei.astfel pentru mai multe dispozitii este prevazuta o singura
sanctiune. Sanctiunile in dreptul const. Sunt specifice precum revocarea mandatului
parlamentar, revocarea unui organ de stat, declararea ca neconstitutional a unui act normativ
etc.

Test 4:Izvoarele ramurii dreptului constitutional

1.Definiti notiunea de izvor, enumerati izvoarele.

Izvor de drept – forma specifica, particulara , de exprimare a normelor juridice care sunt determinate de
modul de adoptare sau de sanctionare a lor de catre stat. Termenul „izvor al drepturlui” are doua
sensuri: material si formal.
Izvoarele materiale – sistem de factori sociali, politici,materiali, care determina actiunea legiuitorului sau
dau nastere unor reguli izvorate din necesitatile practice de reglementare prin norme juridice a unor
relatii sociale
Izvoarele formale – forma de exprimare a normelor juridice. Dc are doar izvoare formale
Izvoare ale dreptului const sunt:constitutia, legile constitutionale, organice,ordinare, actele normative
ale sefului statului, hotaririle si deciziile curtii constitutionale,regulamentul parlamentului, ordonantele
si hotaririle guvernului, hotaririle autoritatilor administratiei publice locale, contractul normativ,
tratatele internationale, precedentul judiciar, cutuma, codul regulilor religioase in tarile din sistemul
islamic de drept.

2.Stabiliti trasaturile si corelatia dintre izvoare.

Trasatura specifica a izvoarelor de drept constitutional este ca ele :Contin reglementari cu privire la
relatiile fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat.
Corelatia: Nici unul din izvoare nu trebuie sa contravina Constitutiei. Ca sa devina izvoar al dreptului
national, de exemplu tratatul international trebuie sa intruneasca urmatoarele conditii:

 Reglementeaza relatii sociale fundamentale

 Trebuie sa fie ratificat si de aplicare directa

Pana la ratificarea tratatului, Constitutia este superioara. Daca tratatul contravine Constitutiei,atunci:

a) Nu se ratifica tratatul
b) Se fac rezerve la tratat in partea care contravine
c) Mai intai se modifica constitutia, pentru a elimina discrepanta dintre Tratat si Constitutie, mai
apoi se ratifica tratatul.

3.Argumentati importanta Constitutiei.

1) Reglementeaza relatiile fundamentale
2) Are forta juridica suprema
3) Este barometrul/etalonul intregului sistem de drept national(normele nu contravin
Constitutiei,controlul constitutionalitatii legii)
4) Este un program al natiunii – contine directii de dezvoltare
5) Arata principiile generale a sistemului de drept.

TEST 5:Locul si rolul dreptului const in sistemul dreptului.

1.Descrieti locul si rolul dreptului const In sistemul dreptului

Pentru a determina locul si rolul ramurii dreptului constitutional in sistemul dreptului, trebuie sa tinem
cont de doua aspecte: importanta relatiilor sociale reglementate prin dreptul constitutional si valoarea
formelor juridice, prin care vointa detinatorilor puterii devine drept(izvoarele de drept)
Normele de drept constitutional reglementeaza cele mai importante relatii sociale, relatiile ce apar in
procesul instaurarii, mentinerii si exercitarii puterii de stat. Aceste relatii prezinta cea mai mare
importanta pentru popor. De aceea, aceste relatii sociale sunt reglementate de Constitutie, legea
fundamentala a statului, care se situeaza in fruntea sistemului de drept. Din normele Constitutiei se
desprind principiile dupa care celelalte ramuri de drept reglementeaza in domeniile lor de activitate.
Dreptul constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea juridica din celelalte ramuri ale
dreptului, ii imprima un anumit continut si o anumita directie.Orice ramura de drept isi gaseste
fundamentul juridic in normele din constitutie.

2.Stabiliti legatura dreptului const. Cu alte ramuri de drept.

Ca factor structurant in sistemul de drept dreptul constitutional guverneaza si orienteaza reglementarea

juridica in celelelate ramuri ale dreptului , imprimindui un anumit continut si o anumita directie.Toate
relatiile sociale reglementate prin normele juridice ce apartin altor ramuri de dreptsunt intrun fel sau
altul conditionate de normele dreptului constitutional , de faptul ca normele dreptului constitutional
apar ca norme principiice formeza fundamentul juridic si determina orientarea actiunii tuturor
celorlalte.Dreptul constitutional apare ca factor structurant al intregului sistem de drept prin aceea ca
nirmele ce alcatuiesc celelalate ramuri ale dreptului trebuie sa fie conforme celor cuprinse in dreptul
constitutional si mai presus de toate sa fie conforme normelor cuprinse in constitutie.Modificarile
intervenite in dreptul constitutional impune modificari corespunzatoare ale normelor din celelalte
ramuri de drept .

3.Argumentati locul deosebit al dreptului const in sistemul de drept.

 Dreptul constitutional apare in cadrul sistemului de drept intro dubla ipostaza ca ramura de
drept si pe de alta parte ca factor structurant al intregului sistem.

TEST 6:Dreptul constitutional ca stiinta

1.Relatati in linii generale despre dreptul constitutional ca stiinta
Stiinta dreptului constitutional reprezinta un sistem de cunostinte istorice, logic fundamentate
capatate in rezultatul cercetarii dreptului constitutional ca ramura de drept , a relatiilor
reglementate de aceasta ramura precum si a practicii realizarii normelor dreptului
constitutional.Cunostintele apar sub forma de definitii, teorii, descrieri, concluzii, propuneri,
argumente, sunt intalnite in manuale, monografii, doctrina. Dreptul constitutional studiaza
fenomene si raporturi politico-juridice care, partial, formeaza obiectul de studiu si al altor
stiinte. Cel mai aproape de stiinta dreptului constitutional sunt acele stiinte juridice care fac
parte din dreptul public: dr administrativ,politienesc,militar,vamal,etc. Toate ramurile stiinte
dreptului public au ca obiectiv cercetarea normelor juridic si a relatiilor sociale reglementate de
acestea. Stiinta dreptului constitutional, procesul de realizare a investigatiilor stiintifice, este
conditionata si de aplicarea unor date si metode specifice unor discipline adiacente cum ar fi:
teoria generala a dreptului, istoria statului si dreptului,drept privat,etc.In mod special, stiinta
dreptului constitutional este apropaita de teoria statului si dreptului, dreptul international
public si politologia.

2.Determinati obiectul, metoda si izvoarele stiintei dreptului const.

Obiectul stiintei dreptului constitutional il constituie normele de drept constitutional si relatiile
sociale din domeniul relatiilor ce tin de organizare societatii in stat, reglementarea acestor
norme precum si conceptiile specialistilor in materia dreptului constitutional.Obiectul stiintei
dreptului constitutional nu este limitat in timp si spatiu.Orice teorie negata, orice norma
abrogata ramane parte din stiinta.
Metodele stiintei dreptului constitutional sunt:

•metoda logică care reprezintă argumentarea pe calea deductivă;

•metoda comparativă, extrem de utilă în compararea trăsăturilor ramurilor,instituţiilor şi normelor de
drept ale altor state;
•metoda istorică care are la bază dezvăluirea sensului evenimentelor trecute, determinând astfel
modificarea şi ameliorarea sistemului actual;
•metoda sociologică care cuprinde: observaţii, sondaje de opinie, anchetăsociologică, chestionarul,
interviul;
•metoda cantitativă care contribuie la sistematizarea şi evidenţalegislativă, stocarea şi sistematizarea
informaţiei ştiinţifice juridice.

Izvoarele stiintei dreptului constitutional sunt cunostinte sistematizate despre obiectul de

studiu al acestei stiinte elucidate in lucrari stiintifice ca monografii articole manuale etc.

3.Estimati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dreptului const.

Sarcinile de baza a stiintei:

 Sa explice normele juridice

 Sa asigure armonie intre norme si relatii
 Sa evite reglementari duble
  Sa propruna modificari si proiecte in vederea perfectionarii cadrului legal
 Sa solutioneze contradictiile din relatiile sociale
 Sa proiecteze dezvoltarea normelor si relatiilor in perspectiva
 Sa asigure armonia reglementarii interne si celei internationale

TEST 7:Dezvoltarea stiintei dreptului constitutional

1.Identificati etapele principale si directiile de dezvoltare a stiintei dreptului constittional in lume si in
R.M
Notiunea de drept constitutional s-a nascut in Italia. Aici, prima catedra de drept constitutional apare la
Ferrara. Aceasta notiune s-a incetatenit deja in Franta mai tirziu cand a fost creata la Paris cea dintai
catedra de drept constitutional condusa de contele Rossi.In perioada data, dreptul constituional se
confunda cu dreptul Constitutiei. Pe langa notiunea de drept constitutional a fost si mai poate fi intalnita
in calitate de sinonim notiunea de drept de stat – a fost utilizata aproape in toate statele socialiste.
Odata cu prabusirea regimurilor totalitare, in statele din Europa si in fostele republici din URSS termenul
drept de stat este substituit cu cel de drept constitutional.
In RM, pana la declararea suveranitatii si independentei statale, stiinta dreptului constitutional practic
nu recunostea orientarile doctrinelor occidentale de drept constitutional. In aceasta perioada, stiinta
dreptului constitutional s-a limitat mai mult la proslavirea organelor puterii de stat existente si la analiza
lor prin prisma reglementarilor juridice. Incepand cu anul 1985 ia amploare procesul de renovare si
perfectionare a relatiilor sociale , economice si politice. Sunt intemeiate teorii constitutionale noi
influentate de curentele social-democratice contemporane. In RM este utilizata pe larg notiunea de
drept constitutional.Pana la formarea unei catedre speicale disciplina drept constitutional a fost predata
in cadrul catedrei „Disciplini Statale”. Un rol important in dezvoltarea stiintei dc l-a avut Catedra „Drept
Constitutional si Drept Administrativ” din cadrul USM, care a fost organizata la 5 septembrie 1994.

2.Comparati etapa sovietica si post sovietica de dezvoltere a stiintei dreptului const in R.M
In R.M. pina la declararea suveranitatii si independentei statale stiinta dreptului const. Practic nu
recunostea orientari doctrinale occidentale de drept const.In aceasta perioada stiinta dreptului cont sa
limitat mai mult la proslavirea organelor puterii de stat existente si la analiza lor prin prisma
reglementarilor juridice.Dreptul de stat sovietic era recunoscuta ca ramura de drept fundamentala ,
ramura ce contine dispozitii si prevederi pentru alte ramuri de drept.Stiinta in perioada sovietica era
cenzurata in argumente, servea ideologiei comuniste. Stiinta era marcata de unicitatea partidului
comunist,alegeri nedemocratice. Drepturile si libertatile omului erau limitate. In perioada sovietica
partidul politic era superior organelor de stat
In perioada post-sovietica era invers – pluralismul politic, separatia si colaborarea puterilor, sistemul
democrat, drepturi si libertati fundamentale, stiinta este autonoma si nu este cenzurata.

3.Formulati directiile principale de dezvoltare a stiintei dreptului const in R.M

Directiile de dezvoltare a stiintei RM azi: asigurarea independentei; puterii judecatoresti; perfectionarea
sistemului electoral in urma caruia reprezentantii sa fie cei mai destoinci; procedura de alegere a sefului
de stat. Alte probleme ar fi perfectionarea statutului deputatilor in parlament in vederea concretizarii
obligatiilor si reducerii imunitatii, precum si alte probleme legate de organizarea partidelor politice.
 TEST 8:Corelatia stiintei dreptului const cu alte stiinte
1.Identificati stiintele cu care coreleza dreptul const
Cel mai aproape de stiinta dreptului constitutional sunt acele stiinte juridice care fac parte din
dreptul public cum ar fi:dreptul administrativ, drept informational, drept militar, drept financiar,
drept vamal , drept ecologic, organizarea si functionarea institutiilor de drept Stiinta dreptului
const. In procesul de realizare a investigatiilor stiintifice este conditionata si de aplicarea unor
date si metode specifice unor discipline adiacente cum ar fi tgd,istoria statului si dreptului,
istoria doctrinelor politice si de drept, drept international public, politologia etc.

2.Stabiliti legatura dreptului const cu alte stiinte juridice

Inn mod special stiinta dreptului const.este apropiata de teoria statului si dreptului , dreptul
international piblic si politologia.
Politologia si dreptul constitutional au obiectele si metode diferite de studiu insa intre ele exista
nenumarate puncte de tangenta.Astfel institutiile politice sunt obiecte de studiu pentru ambele
stiinte.Politologia are o sfera de cuprindere mai larga decit dreptul const, ea analizeaza
fenomenele politice in ansamblul lor din toate laturile, pe cind dreptul constitutional analizeaza
indeosebi institutiile politice, cele prin care se exercita puterea de stat a poporului.

3.Evaluati si argumentati corelatia stiintei dreptului const cu alte stiinte sociale.

TEST 9:Dreprul constitutional ca disciplina de studiu

1.Relatati in linii generale despre dreptul const. A disciplina de studiu
Dreptul constitutional ca disciplina didactica se preda preponderent in cadrul facultatii de drept
. Scopul predarii disciplinei date consta in familiarizare si formarea deprinderilor studentilor in
ceea ce priveste bazele teotiei Const si dezvoltarii ei, bazele organizarii de stat principiile
statutului juridc al persoanei etc.
2.Stabiliti legatura disciplinei dr. Cosnt cu alte discipline
3.Evaluati si formulati propuneri privitor la programa disciplinei de studiu dr. Const si
metodele de predare

TEST 10:Notiunea si esenta constitutiei

1.Definiti notiunea Const. Si dterminati trasaturile principale a le ei.
Constitutia-ansamblul de norme juridice chemate să asigure garantarea drepturilor și libertăților
fundamentale ale omului posibilă numai în cadrul regimului politic bazat pe principiul separației
puterilor în stat,grație cărui fapt ele sunt stabilite și învestite cu o forță juridică supremă,adoptate
după o procedură specială și prin controlul constituționalității.
Trăsăturile principale ale constituției deriva din definitie:
- Supremația juridică
- Rigiditatea constituțională
- Reglementeaza relatii sociale fundamentale
- Controlul constituționalității legii
- Stabilitatea constituției

2.Argumentati trasaturile principale ale Const.\

 Stabilitatea presupune ca normele constitutionale nu trebuie sa fie modificate foarte des,
deoarece ele nu vor mai putea fi considerate stabile, si nu vor fi fixate in constiinta juridica a
maselor.......
3.Evaluati viziunile stiinttifice privind esenta Const.
a) Exista viziuni stiintifice conform caror Constitutia este programul unei natiuni
b) Constitutia este expresia vointei clasei dominante
c) Viziunea care o deducem din Declaratia Franceza 1789 in care se specifica ca Constitutia
reglementeaza drepturile si libertatile fundamentale plus separarea si colaborarea puterii
d) Constitutia este un etalon a sistemului de drept national.

TEST 11:Aparitia si dezvoltarea constitutiei

1.Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea constitutiei in lume

Aparitia Constitutiei, ca lege suprema este tratata diferit existand 2 opinii:

a) unii autori sustin ca prima Constitutie in sensul de lege suprema a aparut odata cu primele acte cu
caracter constitutional si anume MAGNA Charta Libertatum 1215.
b) Prima Constitutie a aparut odata cu prima Constitutie scrisa – America 1787
Dezvoltarea Constitutiei inseamna raspandirea sau difuzarea Constitutiei care a avut loc dupa anumite
etape,perioadae sau valuri de difuzare.
Deosebim 5 valuri:
1.Evenimentele din SUA soldata cu Declaratia de Independenta (1776),Declaratia Franceza a Drepturilor
Omului (1789).
2.Revolutiile franceze (1830-1848). Constitutia belgiana a inspirat si prima Constitutie in Romania – 1866
3.Caderea Imperiului Austro-Ungar dupa primul razboi mondial,revolutia socialista din Rusia, din care ca
consecinta s-a adoptat prima Constitutie Sovietica Socialista
4.Sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial,eliberatul de sub regimul colonial, asa numitele tari de-a
lumea a 3-a si ca urmare unele au luat calea sovietica de dezvoltare
5.Caderea imperiului Sovietic, Zidul de la Berlin, in urma declaratiilor de independenta au aparut pest
100 state noi care au adoptat Constitutii democratice

2.Determinati trsaturile generale ale primelor const in lume

Primele constitutii cutumiare – Magna Charta Libertatum(1215) contin reglementari fragmentare,adica

reglementeaza doar o parte din relatiile social fundamentale din domeniul instaurarii mentinerii si
exercitarii puterii in stat. Trasaturi:
protejeaza doar unele categorii sociale
procedura de adoptare a primelor Constitutii este cu rezerva – au participat doar reprezentantii
nobilimii.
Pentru acea perioada recunoasterea unor drepturi ca fundamentale printr-un act obligatoriu cu putere
juridica suprema a insemnat foarte mult pentru societate, a constituit o dezvoltare a Constitutiei ca lege
suprema.
Cuvantul Constitutie a fost utilizat incepand cu perioada antica, avand sensul de act al monarhului. In
perioada feudala avea sensul de regulament pentru membrii manastirii. Tocmai cu adoptarea Magna
Charta Libertatum se capata sensul de lege suprema. Si necatand de neajunsuri, aceasta este parte
componenta a Constitutiei Marii Britanii.
Constitutiile scris – 1787 de regula au procedura de adoptare si modificare specifica, cuprinsa de regula
intr-un singur act normativ.
Obiectul de reglementare a acestor Constitutii scrise cuprinde ca obiect complex toate relatiile social
fundamentale din domeniul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii in stat. Constitutia scrise se refera,
protejeaza intregul popor.
 3.Estimati dezvoltarea const r.m.

Perioada interbelică. a) Constituţia din 1923.

b) Dictatura regală instaurată prin constituţia din 1938.
Constituţiile socialiste. a) Constituţia din 1925.
b) Constituţia din 1938.
c) Constituţia din 1941.
d) Constituţia din 1978.
Etapa actuală. Constituţia Republicii Moldova din 1994

TEST 12:Continutul normativ al Constitutiei

1.Determinati si descrieti obiectele de reglementare a Const
Continutul normativ al Constitutiei din majoritatea statelor cuprinde norme ce se refera la: forma de
guvernamint, structura de stat, regimul politic al statului, fundamentele politice, economice, sociale, si
religioase ale statului,statutul juridic al persoanei, separatia puterilor in stat, controlul
constitutionalitatii legilor, drepturile si indatoririle cetatenilor.

2.Stabiliti corelatia dintre obiectele de reglementare a const

Legatura - toate reglementarile din Constitutie se completeaza una pe alta
3.Evaluati constinutul normativ al Const R.M.
Din punct de vedere juridic constituţia este structurată în 143 articole, 7 titluri unele având capitole şi
secţiuni.
Titlul I. Principii generale. În primele 13 articole ale prezentului titlu este legiferat fundamentul juridic şi
politic al statului. Art.1 declară Republica Moldova stat suveran, independent, unitar şi indivizibil, cu
forma de guvernământ republicană, stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi
libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori
supreme şi sunt garantate. Celelalte articole din titlu sunt armonios legate cu cel citat, reprezentând o
dezvoltare a reglementării date cum ar fi: suveranitatea naţională aparţine poporului care o exercită în
mod direct şi prin organele sale reprezentative (art.2); teritoriul este inalienabil, frontierele fiindu-i
consfinţite prin lege organică (art.3); democraţia se exercită în condiţiile pluralismului politic care este
incompatibil cu dictatura şi totalitarismul (art.5).
O importanţă deosebită o prezintă art.6 care fixează separarea şi colaborarea puterii legislative,
executive şi judecătoreşti în exercitarea prerogativelor ce le revin.
Republica Moldova ca subiect a relaţiilor de drept internaţional se obligă să respecte Carta Naţiunilor
Unite şi tratatele la care este parte, să-şi
Bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
Art.9 declară proprietatea publică şi privată, iar piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială ca
factori de bază a economiei. Prin acest articol principiul economiei de piaţă ca fiind definitoriu pentru
dezvoltarea economică şi socială a statului.
Important este şi faptul că constituţia recunoaşte şi garantează drepturile tuturor cetăţenilor la
păstrarea, dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.
Republica Moldova se proclamă stat neutru şi nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe
teritoriul său.
Tutlul II. Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale. Acest titlu cuprinde 3 capitole şi 45 articole
prin care sunt consacrate cele mai esenţiale şi inerente drepturi ale omului şi cetăţeanului bineînţeles,
fiind indisolubil legate de îndatoririle pe care le au cetăţenii faţă de stat.
În mod firesc, acest compartiment al constituţiei începe cu consacrarea principiului universalităţii
drepturilor şi îndatoririlor după care urmează principiul egalităţii ceea ce înseamnă că toţi cetăţenii
statului sunt egale în faţa legii. Aceste principii corespund exigenţilor formulate în preambulurile celor
două pacte privitoare la drepturile omului (Pactul relativ la drepturile economice, sociale şi culturale şi
Pactul relativ la drepturile civile şi politice) ratificate de Republica Moldova.
Articolele 17, 18 stabilesc cetăţenia Republicii Moldova, restricţiile şi protecţia ei.
În conformitate cu normele dreptului internaţional cetăţenii străini şi apatrizii beneficiază de aceleaşi
drepturi ca şi cetăţenii Moldovei, bineînţeles, cu unele excepţii ce ţin de drepturile exclusiv politice care
aparţin numai celor care au calitatea de cetăţean al republicii.
Articolele 20 şi 21 declară accesul liber la justiţie şi prezumţia nevinovăţiei până când vinovăţia va fi
dovedită în mod legal, în cursul unui procesa, în cadrul căruia i sau asigurat toate garanţiile necesare
apărării sale.
Capitolul 2 al prezentului titlu reglementează drepturile şi libertăţile propriu zise care sunt: dreptul la
viaţă şi integritate fizică şi psihică; libertatea individuală şi siguranţa persoanei; dreptul la apărare;
dreptul la libera circulaţie; dreptul la viaţă intimă, familială şi privată; inviolabilitatea domiciliului;
secretul corespondenţei; libertatea conştiinţei; libertatea opiniei şi a exprimării; libertatea creaţiei;
dreptul la informaţie; dreptul la învăţătură; dreptul la ocrotirea sănătăţii; dreptul la un mediu
înconjurător sănătos; dreptul de vot şi dreptul de a fi ales; dreptul la administrare; libertatea întrunirilor;
libertatea partidelor şi altor organizaţii social politice şi altele în total 31 drepturi şi libertăţi care fiind
înserate în textul constituţiei au devenit fundamentale.
În capitolul 3 sunt stabilite îndatoririle fundamentale şi anume: exercitarea în sistem a drepturilor şi
obligaţiilor; devotamentul faţă de ţară; apărarea patriei; contribuţii financiare; protecţia mediului
înconjurător şi ocrotirea monumentelor.
Tutlul III. Autorităţile publice. Acest titlu este structurat în 6 capitole, 6 secţiuni şi 65 articole în care sunt
stabilite autorităţilr publice din Republica moldova, limitele competenţelor lor şi raporturile dintre ele.
Capitolul 4 este consacrat Parlamentului în care acesta este calificat ca organ reprezentativ suprem şi
unica autoritate legislativă a statului. Tot aici sunt stabilite principiile de ,bază de constituire a
Parlamentului, durata mandatului de 4 ani, validarea mandatului de către Curtea Constituţională,
organizarea internă.
Atribuţiile de bază a puterii legislative sunt redate în art.66, sau într-o altă optică pot fi numite şi limitele
competenţei deoarece Parlamentul nu are dreptul să le depăşească.
Secţiunea a 2-a al capitolului respectiv, legiferează statutul deputaţilor din Parlament, fixând
dispoziţia mandatului reprezentativ, orice mandat imperativ fiind declarat nul., ceea ce trebuie înţeles
că deputaţii odată fiind aleşi se află în serviciul întregului popor şi nu mai pot fi revocaţi.
Secţiunea a 3-a stabileşte categoriile de legi: constituţionale, organice şi ordinare, stabileşte şi procesul
adoptării lor şi intrării în vigoare. Tot aici, prin art.75 este stabilit referendumul ca formă directă de
participare a poporului la exercitarea suveranităţii naţionale (puterii politice).
Capitolul 5 este destinat Preşedintelui Republicii Moldova în care este stabilit modul de alegere, durata
mandatului, incompatibilităţile şi imunităţile precum şi atribuţiile, formele de activitate şi modalităţile
de suspendare din funcţie.
Guvernul este reglementat în capitolul 6 care conţine norme privitoare la rolul lui în asigurarea realizării
politicii interne şi externe şi conducerii generale a administraţiei publice, la structura sa, investitură,
incompatibilităţi şi actele care poate să le adopte.
Capitolul 7, realizând principiul separării şi echilibrului puterii în stat, este consacrat raporturilor
Parlamentului cu Guvernul în care se stabilesc mecanismele de influenţă asupra executivului.
Administraţia publică este reglementată în capitolul 8 care o divizează în administraţie publică centrală
de specialitate, din care fac parte ministerele, şi administraţie publică locală din care fac parte consiliile
locale, orăşeneşti, raionale şi primarii aleşi prin vot universal, secret, direct şi liber exprimat şi care
activează în baza principiilor: descentralizării serviciilor publice, autonomiei locale, eligibilităţii
autorităţilor publice locale şi consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.
Capitolul 9 divizat în trei secţiuni şi 12 articole se referă la autoritate judecătorească, stabilind sistemul
organelor judecătoreşti, statutul judecătorilor, caracterul public al dezbaterilor judiciare, folosirea căilor
de atac şi altele necesare bunei funcţionări a puterii judecătoreşti.
Secţiunea a 2-a din acest capitol legiferează un nou organ numit Consiliul Superior al Magistraturii care
este abilitat cu asigurarea numirilor, deplasărilor, promovărilor şi măsurilor disciplinare faţă de
judecători.
Procuratura este legiferată de secţiunea a 3-a art.art.124, 125 fiindu-i stabilită structura, atribuţiile
precum şi mandatul procurorilor.
Titlul IV. Economia naţională şi finanţele publice. 8 articole ale acestui titlu sunt destinate:
economiei, care este calificată de piaţă, de orientare socială, bazată pe proprietatea privată şi pe
proprietatea publică antrenate în concurenţă liberă;
proprietăţii, prin care proprietatea se garantează în formele solicitate de titular, iar bogăţiile de orice
natură a subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale
zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege
sunt declarate ca obiect exclusiv al proprietăţii publice;
sistemului financiar-creditar, prin care moneda naţională a republicii Moldova este stabilit leul,
cu dreptul exclusid de emisie al Băncii Naţionale;
bugetului public naţional, stabilindui structura şi modalităţile de elaborare şi adoptare;
sistemului fiscal, prevăzut din impozite, taxe şi orice alte venituri cere se stabilesc de autorităţile
reprezentative ale statului.
Art.133 creează Curtea de Conturi care exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi
de întrebuinţare a resurselor financiare publice.
Titlul V. Curtea Constituţională cuprinde 7 articole prin care se stabileşte statutul acestui organ de
jurisdicţie constituţională, atribuţiile, structura, independenţa, condiţiile pentru numire,
incompatibilităţile şi hotărârile pe care le adoptă.
Tltlul VI. Revizuirea constituţiei este consacrat modalităţilor şi procedurilor de revizuire (modificare).
Art.141 al acestui titlu stabileşte subiecţii investiţi cu dreptul la iniţiativa revizuirii, art.142 – limitele
revizuirii şi art.143 legea privind modificare constituţiei.
Titlul VII. Dispoziţii finale şi tranzitorii. Acesta este ultimul titlu al constituţiei, considerat parte
integrantă a ei, care în 8 articole nominalizate separat, cuprinde reguli referitoare la intrarea în vigoare a
constituţiei. Astfel, art.II prevede că legile şi celelalte acte normative ale statului rămân în vigoare în
măsura în care nu contravin prevederilor constituţiei, iar comisiile permanente ale Parlamentului şi
Guvernul sunt obligaţă ca în decursul unui an, adica până la 27.08.1995, să examineze conformitatea
legislaţiei cu constituţia,
Tot în acest titlu se stabileşte statutul instituţiilor care activau la momentul adoptării constituţiei şi a
celor viitoare care urmai a fi create.

TEST 13:Forma si structura constitutiei

1.Definiti notiunea formei si structurii constututiei

Forma – modalitatea de exprimare a Constitutiilor

Structura constitutiei – structura tehnico-legislativa a normelor constitutionale,adica sistematizarea
normelor in cadrul actului normativ
2.Determinati formele constitutiilor si comparati-le

Se cunosc mai multe criterii de clasif a const si anume:1)in dependenta de forma de exprimare:*costit
scrise*const nescrise*const mixte.Constit nescrise-sunt compuse din reguli cu privire la organizarea
puterii ce nu au forma unui izvor normative scris,dar exista I realit si se aplica temorar in result unor lovit
de stat sau revolutii.Constitutii scrise-sunt compuse dintr-un singur act normative codificat sau din mai
multe legi constitutionale.Constitutii mixte-se compun atat din texte scrise cat si din cutume
constitutionale si precedente judiciare.
2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in :*rigide*flexibile:Constit rigide-acele
constitutii care stabilesc prin normele sale constitutionale o procedura complicata de modificare sau
prevad o perioada in acre o parte sau intreaga Const nu poate fi modificata.Constit flexibile:ele pot fi
modif de catre legiuitor printr-o procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare.
3)in dependenta de regimul politic:*democratice*autoritare:Constitutiile democratice-prevad drepturile
si libert cet ,princip pluripartidismului,separatia puterilor in stat si drept cet de a participa si a alege
organelle statale.Constit autoritare-limiteaza drept cet si promoveaza politica si ideologia unui singur
partid
4)in dependenta de durata in timp:*permanente-maj const lumii*temporare-se adopt ape o anumita
perioada de timp,prealabil stabilit in cazuri exceptionale.

3.Estimati forma si structura Const R.M

Structura Const RM: titluri,capitole,sectiuni,articole.

Forma:scrisa, rigida,democratica(titlu I, art 1, alin 3RM stat democratic)

TEST 14:Adoptarea si abrogarea Const

1.Descrieti prevederile generale privind adoptarea si abrogarea const

In general,Constitutia trebuie sa fie un act stabil, statornic pentru a fi constientizat si respectat in

societate.Suprematia Constitutiei determina o procedura speciala de adoptare. Adoptarea Contitutiei
determina 3 elemente: 1. Initiativa adoptarii 2. Organul competent sa adopte 3. Moduri de adoptare.
Unele Constitutii prevad, in mod expres, organul care poate initia procesul de elaborare si adoptare a
Constitutiei. Alte Constitutii nu contin asemenea reglementari.
Organul competent sa adopte Constitutia este desemnat prin notiunea de putere constitutionala, care
poate fi: a) put constitutionala originara – are menirea de a stabili o Constitutie noua atunci cand apar
state noi.Titularii puterii const pot fi guvernul sau poporul. b) put const derivata sau instituita – modul
de organizare si functionare este prestabilit intr-o Constitutie anterioara
Abrogarea Constitutiei. Abrogarea – anularea legilor. Deosebim abrogare totala sau partiala. Abrogarea
partiala este intalnita in procesul de revizuire (ex: in 2000 s-a modificat art 78) - textul vechi e inlocuit
cu cel nou. Abrogarea totala nu este sustinuta de stiinta,dar este intalnita in istorie: in caz de complot de
stat, crearea de state noi, schimbarea regimului politic.

2.Clasificati Const. Dupa modul de adoptare

Clasificarea clasica:
a) Constitutia acordata – cunoscuta si sub denumirea de carta concedata,adoptata de catre
monarh, care constrans de anumite imprejurari, recunoaste anumite drepturi fundamentale
cetatenesti si se autolimiteaza prin constituirea unei adunari reprezentative. Carta concedata
este un fel de act de capitulare a monarhului fata de fortele sociale progresiste.Ex:Constitutia lui
Ludovic al 18-lea
b) Constitutia plebiscitara(statut) – o varianta mai dezvoltata a const acordate.Este la fel initiata de
catre monarh, dar este ratificata prin plebiscit.La prima vedere,pare o constitutie democrata,
insa istoria a aratat ca plebiscitele s-au desfasurat adeseori in conditii de teroare sau presiuni.Ex:
Statutul Albertin, Constitutia regala a Romaniei din 1938
c) Pactul – contract intre rege si popor. Poporul este reprezentat prin Parlament. Constitutie
elaborata printr-un compromis intervenit intre monarh si adunarea reprezentativa. Ex:
Constitutia 1866 si 1923 Romania,
d) Constitutia-conventie – opera unei adunari, numita Conventie. Aceasta adunare este special
aleasa pentru a adopta Constitutia,era considerata deasupra Parlamentului.Exemple:
Constitutiile SUA
 e) Constitutia parlamentara – Dupa cel de-al 2lea razboi mondial,Constitutiile au fost adoptate, de
regula de Parlament,folosindu-se de urmatoarea procedura:initiativa,elaborarea
proiectului,discutarea publica a proiectului,adoptarea proiectului de catre Parlament cu o
majoritate calificata(cel putin2/3 din nrul total), aprobarea Constitutiei de catre popor prin
referendu. Cel mai eficient si mai democratic mod de adoptarea a Constitutiei.
In dependenta de procedura de adoptare:
a) Adoptate de Parlament cu aprobarea ulterioara de catre popor prin referendum
b) Adoptate de Parlament fara aprobarea ulterioara de catre popor prin referendum
I.Deleanu:

a) Formele monocratice – atunci cand organizarea constitutionala este expresia emanatiei de

vointa a unei singure persoane: monarh sau alt sef de stat.
b) Formele democratice – formele ce au la baza vointa poporului: 1. Conventia 2. Referendum
constitutional 3.constituirea insasi a poporului in instanta constitutionala suprema
c) Formele mixte – combinarea celor 2 forme: monocratie si democratie.

3.Argumentati procedura speciala privind adoptarea si abrogarea Const.R.M

Const.R.M se atribuie la categoria constitutiilor parlamentare deoarece a fost adoptata in parlamentul R.M
cu votul a 2/3din numarul total de deputati insa nu a fost aprobata de catre popor prin
referendum.Constitutia R.m preede la dispozitii finale si tranzitorii artI ca intra in vigoare la 27 august
1994, la aceeasi data Const R M din 15 apr 1978 este in intregime abrogata.

Procedura de revizuire a Const o putem gasi in TITLU VI Revizuirea CONSt

TEST 15:Revizuirea Const:

1.Descrieti prevederile generale privind revizuirea Const

Orice Constitutie este supusa revizuirii indiferent de forma ei.

In procesul de revizuire a Constitutiei se determina 3 cerinte:
1. Dreptul de a revizui Constitutia trebuie sa apartina aceluiasi organism care a adoptat-o
2. Autoritatea competenta a revizui Constitutia difera dupa felul acesteia
3. Procedura de revizuire a Constitutiei, este in principiu asemanatoare celei de adoptare.

2.Clasificati Constitutiile dupa modul de revizuire.

1).revizuirea Constit se poate face dupa aceeasi procedura dupa care se modifica legile.In acest caz
,suntem in prezenta unei Const supple sau flexibile.In sistemul Cosntitutiilor considerate “flexibile”,o
simpla lege votata de parlament este suficienta pt a produce modificarea constitutionala dorita,cu
conditia evident ca parlamentul sa dispuna de o anumita majoritate.Sistemul constitutiilor flexibile este
usor ,dar punannd pe picior de egalitate constitutiile cu legile ordinare,limiteaza semnificatia
Constitutiei si a valorii sale de lege juridika fundamentala.2)daca modificarea Constitutiei se face dupa
alte reguli decat cele obisnuite dupa care se modifica legile ordinare ,ne aflam in fata unei Cosnt rigide
.In sistemul constitutiilor rigide orice modificare constit cuprinde intotdeauna o majoritate
constitutionala 2/3 la nivelul intregului Parlament ,dar si un referendum popular,in acre majorit cet
trebuie sa se pronunte in favoarea modif constitutionale.Constit rigide subliniaza valoarea su autorit
suprematiei Constit,promovand un system de valori in cadrul caruia o schimbare constitutionala trebuie
efectuata in anumite forme si proceduri diferite de acelea ale legilor ordinare
3.Argumentati procedura speciala privind revizuirea Const R.M

Procedura de revizuire a Constitutiei RM este reglementata in titlul 6 art 141-143.

Este o procedura speciala deoarece are o metoda complicata si rigida de revizuire.Gasim 5 etape pentru
revizuire:
1. Initiativa de revizuire
2. Dezbaterea initiative de revizuire de catre autoritatea publica competenta
3. Adoptarea legii de revizuire
4. Promulgarea legii de revizuire
5. Publicarea legii de revizuire
In conformitate cu Const. RM initiativa de revizuire poate apartine:unui numar de cel putin 200
mii cetateni ai RM cu drept de vot;unui numar de cel putin o treime de deputati in Parlament ;sau
Guvernului.Dezbaterea initiativei de revizuire apartine unei comisii creata de Parlament in care
intra reprezentanti ai tuturor fractiunilor parlamentare sau dezbate acest proiect comisia
permanenta sesizata in fond de competenta careia tine proiectul respectiv.Dezbaterile au loc in 3
lecturi.A treia etapa a revizuirii constitutiei este adoptarea, in aceasta etapa are loc votarea legii,
votare se considera valabila cu votul a 2/3 din numarul deputatilor alesi.A patra etapa este
promulgarea legii de catre Presedintele RM,ira dup aceasta etapa este publicarea legii de revizuire
a Const.

Test 16:Clasificarea Constitutiilor

1.Caracterizati in linii generale clasificare const.
Clasificarea constitutiilor semnifica repartizarea sistematică pe clase sau într-o anumită ordine a
constitutiilor, divizarea dupa anumite criteria.
Importanta clasificarii consta in cunoasterea tipurilor de constitutii dupa modul de adoptare ,
dupa forma de exprimare,in dependent de regimul politic asfel cunoscind clasificare noi
intelegem tipul constitutiei.

2.Clasificati constitutiile in dependenta de diferite criterii de clasificare

. In dependenta de forma de exprimare avem:
a) Constitutii nescrise
b) Constitutii scrise
c) Constitutii mixte
In dependenta de procedura de revizuire deosebim:
a) Constitutii rigide
b) Constitutii flexibile
In dependenta de regimul politic:
a) Democratice
b) Autoritare
In dependenta de durata in timp avem constitutii:
a) Permanente
b) Temporare
Dupa modul de adoptare deosebim:
a) Constitutie acordata
b) Constitutie statut
c) Pactul
d) Constitutie-conventie
e) Constitutie parlamentara

3.Estimati Const R.M dupa diverse criterii de clasificare

TEST 17:Suprematia Constitutiei

1.Definiti notiunea suprematiei Constitutiei
Suprematia Constitutiei-calitate a constitutiei care o situeaza in varful institutiilor politico-juridice,dintr-
o societate a unui stat,fiind sursa reglemntarilor in domeniile economic,politic,social si juridic, calitatea
de superioaritate in comparatie cu restul normelor din sistemul de drept national, se manifesta prin
suprematie juridica,formala,materiala.
2.Indicati temeiurile care ii confera suprematie constitutiei
Suprematia constitutionala se bazeaza pe constinutull si forma ei:suprematia juridica materiala si
formala.
Suprematia juridica – art 7 – Constitutia este Legea Suprema a RM.
Suprematia materiala – intreaga ordine juridica se bazeaza pe Constitutie
Suprematia formala – are o procedura de modificare si adoptare speciala.
Supremtia constitutiei a fost si este fundamentata pe democratism.Constitutia este unul din mijloacele
juridice de realizare a democratismului in organizare activitatii statului.Constitutia este sursa
fundamentala a sistemului politic ca si a sistmului juridic national.

Temeiul de suprematie a Constitutiei se deduc din locul si rolul Constitutiei:

1) Deoarece reglementeaza cele mai importante relatii pe care se bazeaza celelalte relatii,cum ar fi
separatia si colaborarea puterilor,drepturile si libertatile fundamentale
2) Reglementand atributiile autoritatilor publice de fapt constientizeaza aceste autoritati aratand
limitele competentelor
3) Este programul unei natiuni care traseaza directiile de dezvoltare a societatii
 4) Contine mecanismul menit sa asigure armonia cu tratatele internationale
Asigurarea suprematiei Constitutiei:
a) Obligatia generala de a respecta Constitutia- art 55
b) Activitatea autoritatilor publice in conformitate cu Constitutia – principiul dreptului constitutional
ca se va actiona numai daca este stabilit in lege
c) Controlul constituionalitatii legii – mecanism legal

3.Argumentati suprematia const. R.M

Const este plasata in fruntea ierarhiei actelor politice si actelor normative, carora le confera legitimitate
politica si juridica in masura in care acestea corespund intru totul normelor si principiilor pe care ea le
consacra.Continutul Const RM reflecta conditiile socila politice si istorice existent la momentul de fata in
RM.Suprematie const RM ii confera si garantiile juridice ale suprematiei Constitutiei si anume:Controlul
general al aplicarii Const,controlul const legilor, indatoririle fundamentale de a repecta const.

TEST 18:Controlul Constitutional

1.Definiti notiunea controlului constitutional

Controlul constitutional – ca o institutie juridica cuprinde o grupa de norme in cadrul ramurii DC ce

reglementeaza instituirea Curtii Constitutionale, mandatul judecatorului CC, atributiile CC,efectul
contrulului constitutionalitatii.
Controlul Constitutionalitaii – reprezinta oactivitate specializata dupa procedura stabilita legal pentru a
verifica conformitatea legilor cu Constitutia.

2.Determinati tipurile de control constitutional

doctrina cunoaste mai mute tip ale cotr const legilor.1)in dependenta de timpul in care se efectueaza
controlului constitutionalitatii legilor:*controlul anterior adoptarii legilor se exercita in faza de proiect al
legii.*Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate
2)In dependenta de forma controlul constit legilor este:*controlul abstract-presupune verificarea unui
act normativ in afara cazului concret.*controlul concret-are loc numai in urma unui process judiciar
unde trebuie sa se aplice unui act normativ a carui constitutionalitate este suspecta.
3)Ind ependenta de modul inscrierii in Constitutie controlul constit legilor se imparte in :*controlul
explicit este prevazut insasi se Constitutie.*Controlul implicit nu este prevazut de Constitutie ,dar rezulta
din principiul legalitatii.
4)In dependenta de spatial de realizare a contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza de organul
care a emis actul normative*Controlul extern se realizeaza de o alta autoritate statala.
5)In dependenta de continutul contr constit legilor:*Controlul formal- atrage atentia asupra conditiilor si
cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normativ.*Controlul material-verifica
conformitatea conformitatea continutului actului cu prevederile constitutionale.
6)Dupa volum:*Controlul general se refera la toate relatiile sociale reglementate de Const*controlul
particular se refera la relatii concrete

Unii autori deosebesc mai multe feluri de controluri:

a) Controlul prin opinia publica
 b) Referendum
c) Controlul politic de catre parlament
d) Controlul judecatoresc
Controlul specializat

3.Argumentati necesitatea si existenta controlului const,in RM.

Constitutia RM a preluat din practica constitutionala moderna sistemului controlului politico-

jurisdictional al conformitatii legilor cu Constitutia,prin exercitatea obligatory a controlullui de catre
Curtea Costitutionala,abilitata cu dreptul de control asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor
legate de legalitatea exercitat de catre cele 3 puteri in cadrul statului.
In sistemul nostrum de drept, supremtia legii si in primul rind a legii fundamentale a fost ridicata la
rangul de principiu constitutional iar in literature de specialitate sa subliniat ca prin consacrarea acestui
principiu intreaga ordine de drept se bazeaza pe constitutie.Sa demonstrate ca fiind la originea intregii
activitati juridice Const este in mod necesar superioara tutror formelor de activitate deoarece ea singura
determina valabilitatea lor.Prin esenta sa controlul constitutionalitatii reprezinta unul din mijloacele
privilegiate de aparare a societatii civile impotriva dominatiei executivului,si legislativului.

TEST 19:Constitutiile Romaniei care au actionat pe teritoriul RM

1.Descrieti premisele adoptarii const. Romaniei care au actionat pe teritoriul RM

Const 1866 premisile:

existenta statului
unificarea actelor cu caracter international
existent statalitatii prin tratat international
in statele vecine exist adeja o constit
Const 1923 premisele:
reorganizarea structurii teritoriale a statului (unirea 1918)
revolutia socialista din basarabia
necesitatea largirii sferei drepturilor si libertatilor omului
Const 1938 premise:
dorinta monarhului de a concentra puterea in minele lui
modificarea legii fara acordul parlamentului
Premise:
a) Constitutia 1866 – 1.existenta statalitatii si a institutiilor statale organizate 2.era formata ideea ca
fiecare stat sa aiba propria Constitutie 3. Existau Regulamente Organice cu caracter constitutional
in Romania, prin care se reglementa activitatea Parlamentului, iar aceste acte trebuiau unificate
prin Constitutie 4. La acea perioada exista Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris, care
prevedea necesitatea adoptarii unei Constitutii proprii
b) Constitutia 1923 – 1. Numeroase reforme din sistemul economic,agrar urmau sa fie reflectate in
Constitutie 2.A avut loc si reorganizarea statala dupa 1918 3. Revolutia socialista din Rusia, din
1918 impunea largirea drepturilor si libertatilor si in Romania
c) Constitutia 1938 – 1. Pluralismul politic din Romania facea dificila conducerea si existenta
monarhiei si regele a dorit concentratia puterii in mainile monarhului prin limitarea democratiei.

2.Stabiliti trasaturile generale ale const Romaniei care au actionat pe teritoriul RM si corelatia dintre
ele.
La aceste 3 constituii forma de guvernamant era identica monarhie constitutionala. Structura de stat este
unitara. In toate 3 era separatia puterii. Dreptul electoral in toate este dupa cenzul de avere. Parlamentul
bicameral. Toate erau rigide dupa procedura de revizuire.

3.Formulati trasaturile distincte ale Const Romaniei

Fiecare const isi are specificul deoarece au actionat in diferite timpuri si diferite regimuri.
Const sdin 1866 proclama suveranitatea, se instituia principiul separării puterilor în stat.
Const din 1923 este numita constituția unificării
Const din 1938 este uzurpearea puterii de catre monarh
. Procedura de adoptare este diferita: primele doua sint pact, iar ultima este statut/plebiscitara. Regimul
politic este diferit: cea mai nedemocratica este a 3-a.
Prima Constitutie oferea posibilitatea oferirii cetateniei doar persoanelor de religie crestina.
(ADAUGATOR DACA O SA RAMIE TIMP)
Caracteristicile Constituției din 1866
este prima constituție internă românească
a fost promulgată fără a se cere acordul Marilor Puteri
a fost elaborată după modelul Constituției Belgiene din 1831
este un act de factură liberală
proclama suveranitatea națională
guvernarea era reprezentativă și responsabilă
se instituia principiul separării puterilor în stat
monarhia reprezenta forma de guvernământ în stat și era ereditară
stabilea libertăți și drepturi cetățenești
includea un nou sistem electoral, bazat pe votul cenzitar
este prima realizare a lui Carol I
a fost considerată una din cele mai democratice constituții din Europa
instituțiile centrale ale statului erau:
-Monarhia era ereditară, în familie pe linie bărbătească, moștenitorii tronului urmând să fie crescuți în
religia ortodoxă
-Guvernul reprezinta puterea executivă și era condus de primul ministru; împarte puterea executivă cu
monarhul. Avea ca sarcini prezentarea proiectelor legii Parlamentului și punerea în practică a legilor
votate de Parlament
-Parlamentul reprezinta puterea legislativă și era format din Senat și Camera Deputaților structura
bicamerala ce fusese introdusa pentru prima oara de A.I.Cuza in 1864 prin "Statutul dezvoltator al
Conventiei de la Paris"
Constituția României din 1923
Potrivit Constituției din 1923, România era o monarhie constituțională, stat național, unitar, indivizibil, cu
teritoriul inalienabil. Constituția unificării, cum mai e numită, consfințește realizarea României Mari și
are la bază constituția din 1866, dovadă fiind faptul că din cele 138 de articole, 78 s-au păstrat din cea de
la 1866. Regele Ferdinand I (1914-1927) reprezinta elementul cheie al vieții politice. El exercita puterea executivă,
numea și revoca miniștrii, sancționa și promulga legile, era șeful Armatei, avea drept de veto, putea
bate monedă, conferea decorații, avea drept de amnistie și grațiere, convoca și dizolva Parlamentul,
încheia tratate (acestea devenind valabile după ce erau aprobate de Parlament). Parlamentul constituia
puterea legislativă în cadrul regimului democratic. El era bicameral (Senatul și Adunarea deputaților) și
avea rolul de a vota legile, de a le abroga și avea drept de control asupra activității guvernului.
Constituția României din 1938
Const lui carol II trecea de la sistemul parlamentar la sitemul autoritar cu suprematia executivului. 8
titluri. Prezenta reprezentantei nationale si camera deputatilor si senatul erau instrument prin care
regele isi exercita puterea. 31.august.1944 este anulata si se restabilesre const din 1923
 TEST 20:Constitutiile sovietice care au actionat pe teritorul RM
1.Descrieti premisele
Premisele:
Constitutia 1923 – 1.instaurarea unui sistem socialist care trebuia reflectat intr-o constitutie 2.Uniunea
Sovietica era o federatie;nationalizare paminturilor si intreprinderilor, colectivizarea.N scripnic a cerut
adoptarea constitutiei
Constitutia 1938 – 1.s-a realizat unele etape de dezvoltare socialismului – s-au trasat sarcini pentru
etapa a doua 2. S-a adoptat Constitutia la nivelul federatiei si subiectele RSSM a preluat modificarile din
Constitutia federala
Constitutia 1941 – 1. RASSM fosta regiune autonoma in cadrul Ucrainei a fost declarata ca subiect
independent a federatiei, adica scoasa din componenta Ucrainei – aceste modificari necesitau reflectare
in propria Constitutie 2. Moldova devine o republica din cele 15 republici ale federatiei URSS
Constitutia 1978 – 1. Stabileste socialismul dezvoltat si se traseaza sarcini program pentru construirea
urmatoarei etape – comunismul.
2.Stabiliti trasaturile generale

Toate const. Sistemul judiciar era compus din judecatoriile norodnice organizate in teritoriu,
Judecatoria principala ce activeaza in baza regulamentului sau si judecatoria suprema a urss ca
instanta superioara care exercita un control general inclusiv si cel administrativ.Toate
constitutiile consfinteau prin lege dictatura proletariatului bazata pe alianta claseu muncitoare si
taranimii determinind rolul conducator al partidului comunist.Ca proprietate socialista era
considerata proprietatea de stat si proprietatea cooperatist-colhoznica.Sistemul
sovietelor.Principiul unicitatii puterilor.

3.Formulati trasaturile distincte

Constituţia a RASSM din 1925.
Constitutiea a RASSM avea sapte capitole : 1.Dispozitii generale ,2organele supreme ale puterii de stat ,3
sovietul comisarilor noroddnici .Un factor tare importatnt e ca , constitutiea din 1925 nu se referea
ladrepturi si libertati , ceea ce nu e compatibil cu denumire deconstiututie . Constit consfintea prin lege
dictatura proletoriatului ,bazata pe alianta clasei muncitoare si taranimei ,determinind rolul conducator
al comunistilor. Const RASSM din 1925 a fost compusa doar cu scopul mentinerii ordinii in RASSM a
partidului Comunist si Armarei Rosii.

Constituţia a RASSM din 1938:

Se refera la orinduirea sociala , drept si oblig cetatenilor,sistemul electoral proced de modific a const. Nu
exista principiul separatiei puterilor in stat. Sovetul suprem era unicul organ legislativ, apare drepul la
vot universal,dr la munca , invatatura, odihna , libertatea cuvintului a presei . libertatea asocierii se
limita la un singur partid.

Constituţia a RASSM din 1941:

In capitolul I se declara stat al muncitorilor si taranilor. Un principiu nou era proprietatea privata asupra
caselor mici si inventarului agricol. Capitolul II RSSM se declara stat suveran . ca organ suprem al puterii
de stat sovetul suprem si prezideul sovetului suprem , putere legislativa si partial executiva. Jurisdictia
infaptuita de judecatoria suprema RSSM. Aceasta const renunta la principiul pluralismului politic
separatia puter suprematia legiisi a stat de drept.
Constituţia a RASSM din 1978:
Const I „toata puterea apartine poporului”. Const a pastrat principiul unicitatii si suprematii sovetului. Se
prevedea dubla cetatenie:fiecare cetatean al RSSM este si cetatean al URSS. Const largea dr cetatenilor.
TEST 21:Dezvoltarea Const a RM incepind cu anul 1989 pina in prezent

1.Descrieti premisele adoptarii si enumerati principalele documente adoptate in RM incepind cu anul

1989 si pina in prezent

a)Incepind cu anul 1889 au fost adoptate un sir de acte Declaratia suveranitatii Republicii sovietice
socialiste Moldovenesti 1990; declaratia de independenta a RM 1991; si Constitutia RM 1994.
Drept premise pentru adoptarea acestor acte au fost:
-destramarea URSS
-Dreptul popoarelor la autodeterminare de care si Moldova s-a folosit
-Necesitatea adoptarii unor acte care sa nu cedeze in valoare si utilitate celor din Europa..si
imposiblitatea actelor pina la 1989 de a mai solutiona probleme presente care sau dezvoltat odata cu
societatea.

2.Descrieti prevederile generale ale declaratiei de independenta , declaratia de suveranitate Const RM

din 1994 si altor acte const adoptate dupa 1989

 Prevederile generale a Declaratiei de suveranitate:

1. Se declara suveranitatea RSSMoldova
2. Poporul este declarat purtatorul suveranitatii
3. Se declara caracterul de stat unitar si indivizibil
4. Se declara dreptul RSSM in rezolvarea problemelor interne si externe
5.In statul RSSM se instituie cetatenia proprie,se declara separatia si colaborarea puterilor
6.RSSM recunoaste carta ONU si principiile internationale
7.Se instituie principiul separatiei puterilor in stat
8.Se declara demilitarizare teritoriului

 Prevederile generale ale Declaratiei de Independenta:

1.Transnistria se declara parte componenta a teritoriului RM
2. Denumirea statului poarta oficial numele de RM
3. Se reafirma limba romana ca limba de stat, drapelul tricolor,stema de stat si se proclama statul RM
independent si suveran, democratic, liber sa-si hotarasca prezentul si viitorul fara nici un amestec din
afara

La 27 august 1991 Parlamentul Republicii Moldova adoptă Declaraţia de independenţă. Declaraţia de

independenţă, practic, a suplinit neajunsurile din Declaraţia de suveranitate. În Declaraţia de
independenţă se regăsesc o serie de precepte, care au servit drept idei fundamentale (cauze primare)
pentru autodeterminare. Menţionarea în acest document a unor idei precum “alegerile libere şi
democratice”, “democratizarea”, “afirmarea libertăţii, independentei si unităţii naţionale”, “statul de
drept” “economia de piaţă” etc., constituie precepte de bază pentru noua orânduire care urma să fie
instaurată. Graţie presiunilor mişcării de eliberare naţională, la 17 martie 1991 Sovietul Suprem al RSSM
a refuzat oficial participarea la referendumul unional, iniţiat de Moscova, prin care se urmărea
menţinerea Uniunii Sovietice.
In constitutia din 1994 deja sesizam o tendinta de democratizare a populatiei si formularea a principiilor
generale .Astfel constitutia fiind declarata legea suprema a statului si toti se subordoneaza numai legii.In
constitutie Rm se declara stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil. Atestam deja si
compartimentul drepturilor .libertatilor si indatoririlor fundamentale ceea ce in constitutiile anterioare
nu era. In constitutia din 1994 se reglementeaza organizarea celor 3 puteri in stat astfel fiind un garant
ca nici una din puteri nu va putea detine monopolul asupra populatiei din RM.Desi valabilitatea
constitutiei este contestata de unii autori ea totusi ramine garantul suveranitatii democaratiei si
independentei republicii Moldova.

3.Estimati si argumentati importanta Declaratiei de independenta , declaratia de suveranitate ...

Declaratia de suveranitate, declaratia e independenta cit si constitutia RM , sunt niste acte de
importanta majora pentru populatia din RM. In primul rind prin aceste acte se recunoaste independenta
Rm , suveranitatea si inalinienabilitatea ei. Prin aceste acte Republica Moldova solicită „tuturor statelor
şi guvernelor lumii recunoaşterea independenţei sale, astfel cum a fost proclamată de Parlamentul liber
ales al Republicii...” Cu alte cuvinte, Declaraţia de independenţă este unicul document în baza căruia
Republica Moldova este recunoscută pe plan internaţional şi se poate afirma în lume ca stat
independent. Constitutia fiind legea suprema demonstreaza ca RM este un stat modern , democratic si
liber asi decide soarta. Prin aceste acte populatia din RM face un pas spre democratie si liberalism
.datorita lor statul poate face parte la diferite organizatii internationale si isi poate apara teritoriul in cas
de atac . Aceste acte au o importanta atit istorica , valorica cit si practica rezolvind diverse conflicte
polititce si intarind idea conform carea populatia dintre prut si nistru este aceaseasi ca si cea de peste
prut si posibil ca in viitor sa se infaputiasca dreptatea si unirea romanilor

TEST 22:Notiunea si esenta statulu

1.Definiti notiunea statului, functiile
Statul – institutie politico-juridica ce include 3 elemente: teritoriu,populatia,puterea, prezentand un
sistem institutional organizat care realizeaza in mod suveran conducerea unei societati de pe un anumit
teritoriu detinand monopolul in adoptarea si executarea dreptului.
Functiile statului – directii generale de activitate iar atributiile – activitati nemijlocite si concrete a
organelor de stat pentru realizarea functiilor. Statul are functii:
Interne
Externe
Toate functiile interne ale statului la general pot fi numite in functia:
legislativa/executiva/judecatoreasca.

2.Comparati diferite conceptii privind esenta statului

Esenta statului este abordata din doua puncte de vedere.Intro prima acceptiune esenta statului consta
in manifestarea intereselor clasei dominante economic si impunerea vointei acesteia intregii societati.A
doua abordare a esentei statului consta in posibilitatea acestuia de a asigura coeziunea societatii de a
solution contradictiile si conflictele aparute.IN doctrina se cunosc mai multe teorii referitor la aparitia
statului:teoria contractului social-datorita careia statul era conceput ca rezultat a unui pact sau contract
social in tre guvernati si guvernanti,teoria claselor-conform careia statul a aparut odata cu aparitia
proprietatii private asupra mijloacelor de productie si cu impartirea societatii in clase.Teoria teocratica-
conform careia staul este creatia lui Dumnezeu,iar seful statului este reprezentatul fortei divine,teoria
patriarhala conform careia statul isi trage originea de la familie,teoria psihologica conform careia in stat
sunt doua categorii de oameni cei ce trebuie sa conduca si cei ce trebuie condusi, teoria juridica a
statului natiune-conform acestei teorii statul a aparut datorita tendintelor persoanelor de a trai
impreuna care aveau aceasi limba, obiceiuri, traditii.
3.Evaluati sistema organelor puterii publice in RM
TEST 23:Elementele statului
1.Determinat elementele statului si descrieti trasaturle fiecaruia
Elementele statului sunt:
a) teritoriul
b) populatia
c) puterea
Teritoriul este dimensiunea materiala a statului. In Constitutie este reglementat in art 3 alin1 + art 142.
RM este recunoscut ca subiect de drept international in limitele teritoriului sau. Chiar la momentul
declararii de independenta in textul declaratiei se specifica ca Transnistria este parte componenta a
teritoriului si din istori si din punct de vedere material
Populatia este dimensiunea psihologica a statului., locuitorii unui teritoriu. Poporul sunt toti cetatenii
RM indiferent de locul de trai. Natiunea – comunitate , un grup de indivizi formata istoriceste in timp pe
un anumit teritoriu si are la baza originea etnica comuna, limba,religia,traditii comune. In RM
nationalitatea se exprima prin cetatenie
Minoritatea nationala – grup etnic in minoritatea numeric inferior fata de majoritatea
cetatenilor.Constitutia RM nu opereaza cu cuvintele minoritatea nationala, ci cu cuvantul etnie.
Puterea – relatie sociala dintre 2 elemente unde un element numit subiect impune vointa,iar obiectul
accepta vointa pentru atingerea scopului comun.
Puterea nationala – puterea poporului, iar puterea de stat insumeaza puterile tuturor organelor
reprezentative. In comparatie , puterea nationala este mai mare ca puterea de stat.

2.Indicati trasaturile caracteristice ale puterii publice si corelatia acesteia cu alte elemente ale statului
.Indicati esenta si necesitatea separarii puterilor in stat
Trasaturile puterii publice:
-puterea publica este o putere juridica astfel cei care o exercita sunt impusi sa exercite puterea prin
elaborarea si aplicarea normelor de drept
-poseda calitatile de continuitate si permanenta-prerogativele sale apartin autoritatilor publice
-pretinde sa exprime interesul intregii societati
-puterea publica este unica aceasta apartinind poporului.
-suveranitatea puterii publice
-este o putere organizata in mecanismul de stat
-puterea publica investeste mecanismul de stat cu capacitatea de a conduce societatea
Conform principiului separatiei puetrilor in stat-puterea este distribuita intre cele 3 ramuri ale guvernarii
–puterea legislative, puterea executive si puterea judecatoreasca.Separatia puterilor in sta permite
prevenirea uzurparii puterii, concentrarii ei in minile unei singure personae sau unui singur partid politic,
a unui organ de stat.

3.Estimati principiul separatiei puterilo in stat.in RM

Principiul separatiei puterilor in stat este consfintit in art 6 al Const RM.Totodata Constitutia consacra
principiul echilibrului puterilor in stat prin crearea unui sistem de garantii m frine si contrabalante care
sa excluda dominarea unei puteri in raport cu alta.Prevederile constitutionale consacra raporturile
dintre cele 3 puteri, acordindu-le fiecareia un statut aparte.Totodta ea stipuleaza sistemul controlului
recisproc dintre puteri.Puterea legislative , executive si judecatoreasca trebuie sa actioneze numai in
limitele prerogativelor proprii fiecare dintre ele fiind independente cu atributii reglementate strict de
prevederile constitutionale.Fiecare autoritate are un domeniiu special si separat este inzestrata cu
putere statala astfel incit niciuna sa nu uzurpe atrubutiile celeilalte.
TEST 24:Caracteristcile statului
1.Descrieti esenta unor asa caracteristici ale statului cum sunt democratic, de drept, social , laic
Stat democratic – autoritatile publice se intemeiaza pe vointa poporului exprimata prin alegeri libere si
corecte.
Stat de drept – stat in care se respecta suprematia legii si a Consatitutiei
Stat social – presupune drepturi si libertati economice pentru dezvoltarea multilaterala a persoanei.
Stat laic – stat in care nu este impusa vreo religie nationala
2.Stabiliti caracterele principale ale fiecarei caracteristici ale statului

Stat democratic:
a) Caracterul constitutional al puterii de stat
b) Cetatenie proprie
c) Drept de vot
d) Alegeri libere si corecte
Stat de drept:
a) Suprematia legii si a Constitutiei
b) Egalitatea tuturor in fata legii
c) Dreptul de a-si cunoaste drepturile si obligatiile si conditiile juridice create pentru asta
d) Independenta puterii judecatoresti
Stat social:
a) Dreptul la munca si garantiile acestui drept
b) Protectia persoanelor cu dezabilitati
c) Protectia familiei,tinerilor
d) Stabilirea unui minim garantat de remunerare a muncii
e) Sustinerea din partea statului a pensionarilor
Stat laic:
a) Lipsa religiei oficiale de stat
b) Statul duce evidenta confesiilor religioase si pentru ca ele sa functioneze legal trebuie sa fie
inregistrate
c) Egalitate tuturor confesiilor in fata legii si autoritatilor publice
d) Statul este separat de biserica
e) Toate confesiile trebuie sa respecte Constitutia si Legislatia RM
f) Fiecare persoana este libera sa decida asupra credintei sale

3.Evaluati corespunderea realitatii fiecarei dintre caracterisici ale statului in RM

TEST 25:Forma de guvernare

1.DEfiniti notiunea formei de guvernare
Forma de guvernamint-modul in care sunt constituite si functioneaza organele supreme, fiind
raportata la trasaturile definitorii ale sefului de stat si la raporturile acestuia cu puterea legiuitoare.
Monarhia-forma de guvernamint in care puterea suprema apartine unei singure persoane, monarhului.
Republica-forma de guvernamint in care cetatenii detin si exercita puterea suverana prin reprezentantii
alesi.

2.Trasaturile generale ale fiecarui tip de forma de guvernare

Monarhiile sunt de mai multe tipuri : absoluta. Constitutionala-dualista sau parlamentara,
1.monarhia absoluta- puterea legislativa ,executiva, judecatoreasca in miinele unei persoane
-lipseste organul legislativ
-monarhul poate fi fortat sa abdice de catre familia regala
2.Monarhia constitutionala- imputernicirile monarhului sunt limitate de constitutie
3.Constitutionala dualista-puterea in stat se realizeaza conform principiului separarii puterilor in stat
-puterea legislativa apartine parlamentului. Cea executiva monarhului, la fel si cea judecatoreasca
-detine puterea de a emite decrete si de a dizolva parlamentul
4.Constitutional parlamentara-puterea monarhului nu se extinde in sfera legislativa
-legile se emit de parlament monarhul nu are drept de veto
-orice actiune a monarhului trebuie contrasemnata de catre guvern
Republica-prezidentiala-conducatorul statului este ales fie de un colegiu special fie de cetateni direct
-separarea severa a puterilor
-parlamentul in drept sa acorde drept de neincredere guvernului
-presedintele seful executivului
-ministrii numiti in functie de catre presedinte
-guvernul nu este responsabil in fata parlamentului
Republica parlamentara-seful statului ales de parlament
-guvernul se formeaza in baza parlamentara si poarta raspundere in fata lui
-parlamentul este investit cu dreptul de a exercita control asupra activitatii guvernului
-parlamentul poate dizolva guvernul
Republica semi-prezidentiala- combina particularitatile republicii prezidentiale cu cele parlamentare
-guvernul desemnat de presedinte dar votat de parlament
-guvernul responsabil in fata parlamentului

3.Forma de guvernare in RM
Republica Moldova la etapa actuala este o republica semiprezidentiala. Pina in anul 2000 RM a fost rep.
prezidentiala iar din 2000 pina in present deja semiprezidentiala. Deci seful statului fiind ales de catre
parlament avind atributii in domeniul administrarii dar nu este seful executivului. Avind un rol nu numai
protocolar. Dupa pararea mea Rm ar trebui sa fie schimbata in republica prezidentiala deoarece
populatia vede in presedinte conducatorul suprem dupa care sa se indrume, iar majoritatea pop nefiind
la curent de faptul ca presedintele nu detine puterea executiva , cer de la el actiune care nu tinde
competenta sa ,astfel forminduse neincredere in seful statului si indeferenta fata de alegeri , participari
la viata politica etc.

TEST 26:Structura de stat

1.Notiunea structurii de stat
structura de stat-organizarea politico-teritoriala a statului, inclusiv statutul juridico-politic al partilor lui
componente si principalele raporturi dintre organele de stat centrale si regional.
Cunoastem 3forme principale ale structurii de stat : unitara si federative, asociatii de state sau ierarhii
de state.
Statul unitar – o singura formatiune statala pe teritoriul cuprins de frontierele acestui stat.
Stat federativ – mai multe formatiuni statale care beneficiaza de un statut de autonomie in materie
constitutionala,administrativa si judecatoreasca si se subordoneaza acestuia.
Asociatii de state si ierarhii – forme asemanatoare federatiilor,dar acestea nu dau nastere unui stat nou
format.

2.Trasaturile generale
Caracteristicile statului unitar:
a) Existenta unei Constitutii si a unui singur sistem de drept (de regula)
b) Unicitatea cetateniei – cetatenie unica
c) Un singur rand de autoritati publice
d) Un singur subiect de drept international
e) Organizarea teritoriului din punct de vedere administrativ si subordonarea autoritatilor publice
locale fata de cele centrale
Caracterul unitar se refera asupra tuturor elementelor statului (teritoriu,popor,putere).Statul unitar
cunoaste o dezvoltare in exercitarea puterii stabilind autonomie larga fie tuturor unitatilor
administrativ-teritoriale si se numeste stat descentralizat, fie numai unor unitati locale si atunci se
numeste relativ descentralizat.
Statul federal se bazeaza pe 2 principii:
a) Autonomiei - fiecare stat membru are largi prerogative in domenii de la legislativ pana la cel
economic si jurisdictional. Fiecare stat are propria structura de guvernare,cetatenie,etc
b) Participarii – participarea statelor componente la procesul general de guvernare
Caracteristici:
 a) Statele federative sunt subiecte de drept international, iar statele-membre doar subiecte de
drept intern.
b) Populatia detine 2 cetatenii
c) Cadru dublu de autoritati
Asociatiile de state si ierarhiile de state-sunt forme asemanatoare federatiilorinsa ele nu dau nastere
unui stat nou.Principalele forme ale asociatiilor de state sunt confederatiile de state si uniunile de
state.Principalele formeale ierarhiilor de state sunt:statul vassal, satul protejat,dominioanele
britanice,teritoriile sub mandate, statetele sub tutela internationala.

3.Forma organizarii teritoriale a RM

Sub aspectul structurii de stat RM este un stat unitary.Pe teritoriul RM este organizata o singura
formatiune statala , exista un singur rind de autoritati publice central .Teritoriul tarii este impartit in
unitati administrative teritoriale iar autoritatile publice din aceste unitati sunt subordinate uniform fata
de cele centrale,intreaga organizatie statala este stabilita de constitutie.

TEST 27:Regimul politic

1.Definiti notiunea de regim politic
Regim politic – metode,procedee de instaurare,mentinere si exercitare a puterii in stat.
Deosebim urmatoarele regimuri politice: democratice/antidemocratice.
In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor
puterilor si in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul separatiei
puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul
presidential si regimul mixt.2)In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se
clasifikademocratice si nedemocratice
Democratia – forma de guvernare in care prerogativele puterii apartin poporului si acesta le exercita
suveran prin corpul sau electoral. Nucleul democratiei este principiul suveranitatii poporului.
Totalitarism – lipsa separatiei puterilor in stat si se bazeaza pe utilizarea directa sau indirecta a
constrangerii si forme violente de reprimare a opozitiei de catre grupuri oligarhice restranse.

2.Trasaturile generale.
In lit de specialitate ,constatatm 2 mari tipologii ale reregimurilor politice :in fc de criteriul separatiilor
puterilor si in fc de metodele utilizate la exercitarea puterii.1)In fc de criteriul separatiei
puterilor,regimurile politice sunt clasificate in:*regimul confuziei puterilor*regimul parlamentar*regimul
presidential si regimul mixt.regimul confuziei puterilor consta in detinerea si exercitarea de catre acelasi
organ a prerogativelor constitutionale de natura legislativa si executiva.in cadrul acestui regim se
urmareste controlul reciproc intre autoritatile statale care exercita cele 3 functii
traditionale:legislative,executive si judecatoreasca.Regimul presidential are la baza idea separarii
organike accentuate a puterilor in stat.Regimul mixt-sunt produsul unor combinatii de elemente ce
apartin unor regimuri politice diferite,in special regimului presidential si cel parmalentar..
2)In fc de metodele utilizate la exercitarea puterii,regimurile politice se clasifika in democratice si
nedemocratice.Regimurile democratice se intemeiaza pe vointa si interesele maj cetatenilorCat priveste
regimurile antidemocratice acestorale este caracteristika lipsa separatiei puterilor in stat si se bazeaza
pe utilizarea directa saiu indirecta a constrangerii si forme violente de reprimare a opozitiei de catre
grupuri oligarhice restranse,ce au drept consecinte suprimarea pluralismului politic,a drepturilor omului
si instituirea unui control total al statului si al guvernantilor asupra cetatenilor ,iar cet nu au posibilitatea
de a influenta deciziile politice impuse prin intimidare forta sau teroare

3.Regimul politic in RM
Moldova în prezent este republică parlamentară. Puterea de stat este determinată de Constituţia
adoptată de Parlament la 29 iulie 1994 şi completată la 19 iulie 1996 şi 5 iulie 2000. În conformitate cu
prevederile Constituţiei, Republica Moldova este stat de drept democratic, în care demnitatea omului,
drepturile şi libertăţile lui, dezvoltarea liberă a personalităţii, dreptatea şi pluralismul politic sunt cele
mai înalte valori şi acestea se garantează.
TEST 28:Notiunea cetateniei RM
1.Definiti notiunea cetateniei RM

Cetățenie: dublu sens-instituție juridică și condiția juridică.Ca instituție juridică – ansamblu de norme
juridice ce reglementează raporturi sociale grupate în jurul necesității de a asigura plenitudinea
drepturilor și obligațiilor prevăzute de Constituție și legi acelor persoane care, prin sentimentele și
interesele lor sunt strîns legate de destinele statului nostru.Ca condiție juridică – statutul ce se creează
prin normele juridice acelor persoane care au calitatea de cetățean.

Instituția de cetățenie a fost fondată prin Declarația Suveranității RM din 23.06.1990, unde în art 8 se
stipula: ”În RM se instituie cetățenia republicană”.Întru dezvoltarea acestui document, Parlamentul a
adoptat mai tîrziu Legea cu privire la cetățenia RM.

2.Determinati trasaturile caracteristice…

Cetatenia este reglementata azi in RM prin:

1. Legea cetateniei RM

2. Legea privind taxele consulare

3. Conventia Europeana privind cetatenia

4. Regulamente ale Ministerului Dezvoltarii informationale si comunicatiei

Cetatenia este calitate a persoanei fizice ce desemneaza o legatura politica si juridica

permanenta intre persoana fizica si stat, nelimitata in spatiu si timp si care acorda persoanei
fizice posibilitatea sa beneficieze de toate drepturile si libertatile fundamentale recunoscute si
garantate de stat ,si isi asuma obligatia de a respecta toate indatoririle fundamentale prevazute
de Constsi legislatia statului in vigoare.

Relația dintre stat și persoană de supușenie a persoanei este întîlnită în perioada sclavagistă, feudală și
se caracterizează printr-o relație numită pe verticală pe motiv că statul are drepturi, iar persoana
obligațiuni, iar în cadrul cetățeniei și statul și persoana au drepturi și obligațiuni reciproce(pe orizontală).

3.Argumentati corelatia dintre reg, interne si le internatioanle privitor la cetatenie

Cele mai importante tratate la care RM a aderat cu privire la cetățenie:Declarația Universală a
Drepturilor omului; Convenția Europeană cu privire la cetățenie; Pactul internațional cu privire la
drepturile civile și politice; Pactul internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale.

Art.17 Constituție:

1.Cet se dobîndește,păstrează pierde în cond legii

2.Nimeni nu poate fi lipsit arbitra de cetățenia sa și nici de dreptul de a-și schimba cetățenia
TEST 29:Principiile cetateniei RM

1.Definiti notiunea de principii..

Principiile cet RM- reguli de bază ce stabilesc cadrul juridic general de dobîndire, exercitare și de
pierdere a calității de cetățean al RM de către o p.f.
Arseni: principiile cet – idei conducătoare fundamentale cuprinzînd generalizări legale și doctrinare în
materie de cetățenie.
Articolul 7. Principiile generale ale cetăţeniei
Regulile asupra cetăţeniei Republicii Moldova se întemeiază pe următoarele principii:
 dreptul fiecărei persoane la o cetăţenie;
 nedescriminarea cetăţenilor, indiferent de temeiurile dobîndirii cetăţeniei;
 inadmisibilitatea privării arbitrare a persoanei de cetăţenia ei şi de dreptul de a-şi schimba
cetăţenia;
 evitarea apatridiei;
 neproducerea de efecte, prin schimbarea cetăţeniei unuia dintre soţi, asupra cetăţeniei celuilalt
soţ sau asupra cetăţeniei copilului dacă nu există o cerere scrisă în acest sens a părinţilor.
 Dreptul persoanei de a schimba cetatenia
 Prioritatea reglementarilor internationale privitoare la cetatenie
 Protectia cetatenilor
 (ADAUGATOR)
 1. Principii ce stau la baza dobîndirii cetățeniei(dreptul sîngelui,dreptul locului,naturalizarea)
 2.Principii-drepturi(dreptul fiecăruia la cetățenie)
 3.Principii-garanții(egalitatea în drepturi a cet,nediscriminarea cet,protecția cet, evitarea
apatridiei)
 4.Principii exclusive (numai cetățenii unui stat anume sunt titulari ai tuturor drepturilor
prevăzute de legi)
 5.Principii specifice(pluralitatea de cetățenii,admiterea dreptului internațional).

2.Determinati trasaturile esentiale ale fiecarui principi

3.Argumentati aplicare si respecatrea fiecarui principiu

TEST 30:Dobindirea cetateniei RM

1.DEterminati apartenenta la cetatenia RM

in lume se cunosc 2 moduri generale de dobindire a cet-niei,: in baza unor efecte de drept si prin
intermediul unui act juridic. Dobindirea cet-niei in baza unor efecte de drept prevede cea mai
importanta modalitate de dobindire a cetateniei prin nastere.Acest mod cunoaste 2 reguli: a) jus
sanguinus (dr singelui); si b) jus soli (dr solului). Regula jus sanguinus este aplicata si in RM, precum si in
alte state ale lumii care pastreaza traditia dreptului roman, care prevede ca copilul prin nastere obtine
automat cet-nia parintilor sau a unui din parti daca acestia au cetatenie diferita. Regula jus soli este
utilizata care au sistemul de dr anglo-saxon, prevede acordarea cet-niei persoanei care s-a nascut pe
teritoriul statului respectiv, indiferent de cet-nia pe care o au parintii acestuia. Insa exista tari care
utilixeaza si ambele reguli adika imbinarea dr-lui singelui cu dr-lui solului.
Dobindirea cetateniei prin intermediul unui act juridic cuprinde mai multe modalitati, cum ar fi:a) infiere
– infierea unui copil fara cet-nie sau cet-nie straina atrage dupa sine , dobindirea de catre copil a cet-
niei adoptatorului. B) prin naturalizare – dobindirea cet-niei prin naturalizare are loc la cererea
persoanei interesate si in baza deciziei autoritatilor competente ale statului. Insa legislatia prevede si
indeplinirea anumitor conditii, de ex: resedinta solicitantului pe terit statului respectiv (intre 3-10 ani);
cunoasterea limbii nationale; dispune de mijloace de existenta si altele. C) prin optiune , adica in virtutea
anumitor circumstante obiective, persoana este inzestrata cu dr de asi alege cet-nia
2.Modurile de dobindire a cet.

.Moduri de dobandire a cetateniei RM:

1. Nastere
2. Recunoastere
3. Redobandire
4. Infiere
5. Naturalizare
6. In baza tratatelor internationale
Nastere – in doctrina exista 2 principii:
1) Principiul de sange care prevede acordarea cetateniei copilului care este nascut din parinti unde
macar un parinte este cetatean indiferent de locul nasterii
2) Ius-solis (de teritoriu) – cetatenia se va oferi copilului nascut pe teritoriul Moldovei, indiferent
de cetatenia parintilor.
Copilul gasit pe teritoriul Moldove primeste cetatenie dac nu-i dovedit contrariul pana la varsta de 18
ani.
Recunoastere – sint considerati cetateni toate persoanele care au obtinute si detin cetatenia Moldovei
in baza legislatiei anterioare si precedente:
- Persoanele care au locuit pana in 1940 pe teritoriul RASSM Basarabia,Nordul Bucovinei, tinutul
Herta si urmasii lor
- Persoanele deportate sau refugiate de pe teritoriul RM incepand cu 28.06.1940, precum si urmasii
lor
- Persoanele care la data de 23 iunie 1990 lociuau legal si obisnuit pe teritoriul RM si care continua sa
locuiasca si in prezent
- Persoanele nascute pe teritoriul RM sau persoanele unul dintre ai caror parinti sau bunei s-a nascut
pe teritoriul numit
Infierea - notiunea de copil conform legislatiei – persoana pana la 18 ani. Conform art 13 din Legea
cetateniei sunt 2 aspecte:
1) Copilul apatrid infiat de parinti unul cetatean al RM iar celalat cetatean sau apatrid atunci
automat va primi cetatenia RM
2) Copilul apatrid infiat de un cetatea RM si celalalt cetatean strain,i se va acorda cetatenia RM la
acordul comun al partilor, iar de la 14 ani copilul prezinta si el acordul in scris, autentificat.Daca
parintii nu ajung la o decizie comuna atunci hotaraste instanta de judecata in favoarea copilului.
Copilul infiat cu cetatenia unui alt stat va putea primi cetatenia prin infiere numai daca renunta la
cetatenia straina. In cazul cand actul de infiere este anulat si declarat ilegal atunci un copil a primit
cetatenie prin infiere pot fi 2 urmari:
a) Daca copilul continua sa locuiasca pe teritoriul RM dupa nulitatea actului de infiere i se mentine
cetatenia RM
b) Daca copilul pleaca ptru a trai permanent peste hotarele tarii se considera ca nu a fost cetatean
al RM
Locul de trai legal si obisnuit – locul de trai permanent legalizat pe teritoriul RM.Sectia de pasapoarte
inregistreaza legal.
Tutela – este in aceleasi conditii ca la acordarea cetateniei prin infiere
Naturalizare – acordarea cetateniei la cererea persoanei care locuieste legal si obisnuit pe teritoriul RM
si intruneste conditiile stabilite din art 17 Legea cetateniei.
Conditiile sunt:
a) Persoana poate inainta cererea dupa 18 ani
b) Cenzul de trai legal si obisnuit: 1. 3 ani pentru persoanele care copiii traiesc la printi cetateni sau
invers si pentru persoanele straine daca sunt casatorite cu cetateni ai RM 2. 5 ani pentru
persoanele care locuiesc pana la 18 ani; fostii cetateni carora li s-a retras cetatenia ca pedeapsa
3. Domiciliaza legal si obisnuit aici cel putin in ultimii 10 ani 4. Daca este apatrid si domiciliaza
legal cel putin 8 ani pe teritoriul RM
c) Are surse legale de existenta si trai
d) Cunoaste si respecta prevederile Constitutiei
e) Cunoaste limba de stat in masura suficienta pentru a se integra in viata sociala
Redobandire – acordarea cetateniei persoanelor care anterior au detinut cetatenia dar din motive
personale au pierdut-o. Persoanele fosti cetateni ai RM pot la cerere sa redobandeasca cetatenia RM si
sa obtina cetatenia actuala cu conditia ca nu cad sub incidenta temeiurilor de refuz in acordarea
cetatenilor . Persoanele care au pierdut cetatenia ca pedeapsa prin retragerea pe motivul ca a comis o
crima deosebit de grava contra statului nu poate dobandi cetatenia, in restul cazurilor poate redobandi
prin naturalizare.

3.Evaluati institutia pluralitatii de cetatenii in RM

:Dubla cet-nie apare in cazul lipsei de concordanta intre legislatiile statelor, pe 2 cai : in situatia
dobindirii cet-niei prin nastere si in cazul naturalizarii.Din punct de vedere istoric , rezultatul cuceririi
Basarabiei de catre URSS in anul 1940, populatia de pe acest terit fiind cet-ni ai Romaniei, au devenit
fara vointa lor si cet-ni ai URSS si ulterior ai RSSM. Si in prezent toti descendentii acelor cet-ni romani de
pina la 1940 au dr la cet-nia romana. Din acest motiv, majoritatea popilatiei RM poate obtine cet-a
romana, numai ca trebuie sa dovedeasca ca stramosii lor au fost cet-ni ai Romaniei. Persoanele care
apartin statului RM au o singura cet-nie,cea a RM. Acest principiu decurge din caracterul unitar al
statului.insa din legea cet-niei reese ca cet-nii RM pot avea si o alta cet-nie .C-tia RM interzice cet-lor RM
sa aiba si cet-nia altor state, cu exceptia cazurilor cind intre RM si un alt stat exista un acord prin care
este admisa cet-nia dubla. Pers care are cet-nia altui stat este obligata sa prezinte odata cu depunerea
cererii de acordare a cet-niei RM un act care sa dovedeasca ca pers respectiva a renuntat la cet-nia
straina.in legea cet-niei sint prevazute unele cazuri care admit pluralitatea de cet-nii, ca de ex: copii care
au dobindit la nastere cet-nia RM si cet-nia altui stat.; cetatenii RM care detin si cet-nia unui alt stat,
daca aceasta cet-nie este obtinuta prin casatorie; daca pluralitatea rezulta din prevederile acordurilor
internationale la care RM este parte. Admiterea pluralitatii de cet-nii RM a fost conditionata de
semnarea la Strasbourg,care prevede acordarea dreptului dublei cet-ni in cazurile casatoriilor mixte,
nasterii copiilor din casatorii mixte, infierii copiilor, cetateni ai RM, de catre cet-ni straini.Rm trebuie sa
adopte legea cu privire la cet-nia multimpla si sa o includa in C-tie cu prevederea ca Statul recunoaste
pluralitatea de cet-nii, si ca cet-nia obtinuta prin nastere nu poate fi retrasa.

TEST 31:Pierderea cetateniei RM

1.Modurile de pierdere a cetateniei
.Pierderea cetateniei poate avea loc prin renuntare sau retragere.
Pierderea cet poate avea loc numai in cond prevazute de legislatia nationala.In practica constitutionala
fiind cunoscute urmatoarele modalitati:renuntarea la cerere potrivit unei proceduri determinate-
renuntarea voluntara,retragerea cet in temeiul legii sau al unei hot judecatoresti cu caracter de
sanctiune pt conditia cauzatoare de prejudicii intereselor statului sau,cand naturalizarea a fost obtinuta
prin frauda.Pierderea cet poate sa intervina si in legatura cu dobandirea unei altei cet,de ex prin infiere
sau casatorie
2.Restrictiile
Cererea de renuntare la cetatenia RM poate fi inaintata de la 18 ani si cu intrunirea anumitor conditii:
1) Se prezinta adeverinta de detinerea sau dobandirea cetateniei altui stat sau garantia ca va
dobandi alta cetatenie.
2) Sa nu aiba datorii fata de stat (ex: serviciu militar)
Daca persoanei i s-a acceptat renuntarea la cetatenia RM,iar ulterior devine apatrida,atunci decretul
presedintelui se abroga in partea renuntarii la cetatenie si persoana se considera cetatean mai
departe.Se respecta principiul evitarea apatridiei.

3.Estimati cazuriel prevazute de lege…..

Cazurile:
1) A dobandit cetatenia in mod fraudulos (informatie falsa sau ascunderea unui fapt important)
2) S-a inrolat in forte armate a unui stat strain
3) A savarsit fapte deosebit de grave prin care a adus prejudicii esentiale statului
In primul caz se va retrage cetatenia indiferent daca persoana este apatrida.
In al doilea si al treilea caz nu se va retrage cetatenia daca persoana in rezultat va deveni apatrida. Se
respecta principiul evitarea apatridiei.
Retragerea cetateniei unei persoane nu va produce efecte asupra cetateniei copiilor si celuilalt sot.

TEST 32:Procedura dobindirii si pierderii cetateniei RM

1.Descrieti procedura solutionarii cauzelor cu privire la cetatenie
Este descrisa in capitolul 6 a Legii cetateniei RM:
Se inainteaza o cerere intocmita dupa un formular stabilit de Guvern de catre persoana de 18 ani, iar
daca e mai mica de 18 ani de reprezentantul legal.Daca copilul are 14-18 ani atunci si acordul copilului
autentificat notarial.
Locul depunerii cererii depinde de locul de trai al persoanei.Persoanele cu domiciliul legal pe teritoriul
Moldovei inainteaza cererea in organul teritorial al MTIC.Persoanele cu domiciliul in strainatate depun
cererea la misiunile diplomatice sau institutiile consulare. Cererea poate fi depusa fie persoanl fie prin
mandatar. Daca in tara nu exista misiune diplomatica sau consulara a RM atunci cererea se depune la
MAE si Integrarii Europene.
Propunerea privind retragerea cetateniei,daca persoana locuieste pe teritoriul RM vine din partea
MTIC.La cererea se anexeaza si documente.
Inaintarea dosarului pentru examinarea efectiv se ocupa presedintelui RM.Legislatia determina
termenul de examinare de un an de zile. Anul incepe sa fie calculat din momentul in care s-a prezentat
ultimul document solicitat. Daca se acorda cetatenia persoanei,presedintele emite un decret care se
publica in Monitorul Oficial.
Daca presedintele nu acorda cetatenia din motive: pedeapsa penala atunci se da un raspuns argumentat
persoanei. Daca persoanei i s-a acordat cetatenia prin decret a presedintelui atunci persoana trebuie sa
depuna juramantul in termenul de 6 luni de la intrarea in vigoare a decretului.Juramantul se depune in
fata primarului sau a presedintelui de raion (daca locul de trai este in RM).Daca locul de trai e peste
hotare – in fata sefului delegatiei consulare.

2.Determinati autorit publice.

 Presedintele RM :
1. Solutioneaza problemele cetateniei
2. Emite decrete – in cazul: acordarii,redobandirii,renuntarii,retragerii cetateniei,iar in cazul
refuzului in acordarea cetateniei da un raspuns argumentat
 Comisia pentru problemele cetateniei si acordarii de azil politic de pe langa Presedintele RM:
pentru examinarea prealabila a problemelor cetateniei RM
 Ministerul Tehnologiei Informationale si Comunicatiilor si organele lui:
 1. Primeste cererile privitoare la cetatenie depuse de persoane care domiciliaza pe teritoriul
RM
2. Aduna informatie despre solicitanti si impreauna cu avizele altor autoritati cum sant MAI
inainteaza dosarele Presedintelui RM
3. Determina apartenenta la cetatenia RM pentru persoanele care domiciliaza in RM
4. Pregatesc materialele de retragere a cetateniei
5. Elibereaza acte ce dobandesc cetatenia
6. Tin evidenta persoanelor care pierd cetatenia
7. Executa decretele presedintelui
 Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene si institutiile acestui minister:
1. Primesc cereri legate de cetatenie de la persoanele cu domiciliu peste hotare
2. Aduna informatie despre solicitanti si expediaza dosare presedintelui RM
3. Determina apartenenta persoanelor cu domiciliu in strainatate
4. Elibereaza acte oficiale pentru persoanele cu domiciul peste hotare
5. Executa decretele presedintelui in raport cu persoanele ce domciliaza peste hotare
 Ministerul Afacerilor interne:
1. Aduna informatie despre solicitant
2. Efectueaza controale pentru a stabili temeiuri de refuz in acordarea cetateniei
3. Intocmeste avize pentru acordarea sau pierderea cetateniei
4. Inainteaza propuneri privind retragera cetateniei

3.Evaluati lista documentelor necesare.

.Documentele necesare pentru dobandirea cetateniei:
a) Cererea
b) Autobiografia
c) Domiciliul si componenta familiei
d) Fotografii
e) Adeverinta despre renuntarea la cetatenia altui stat
Lista actelor nu este enumerata exhaustiv.
Documentele necesare pentru renuntarea la cetatenia RM:
a) Cerere
b) Autobiografia
c) Domiciliul si componenta familiei
d) Adeverinta detinerii sau dobandirii unei altei cetatenii sau garantia dobandirii unei alte cetatenii
Legislatia stabileste reguli prin care persoana sa-si protejeze drepturile in raport cu eventualele abuzuri
a autoritatilor cu atributii in problemele cetateniei.
Decretul presedintelui poate fi atacat in Curtea Suprema de Justitie timp de 6 luni de la momentul
intrarii in vigoare. Persoana poate ataca in contencios administrativ actiunile sau inactiunile autoritatilor
cu atributii in domeniul cetateniei:
- Refuzul de a primi cererea
- Trecerea termenului de executare

TEST 33:Notiunea drepturilor si libertatilor

1.Definiti notiunea..
Drepturile si libertatile fundamentale – drepturi subiective esentiale pentru viata si dezvoltarea
multilaterala a persoanei, cuprinse prioritar pentru viata multilaterala a persoanei,asigurate si garantate
de catre stat.
Trasaturile lor caracteristice:
 a) Sunt drepturi subiective
b) Sunt drepturi esentiale pentru cetateni
c) Datorita importantei sunt inscrise in acte deosebite (constitutii,Legi fundamentale)

2.Determinati corelatia
Reglementarile interne sunt copia exacta a reglementarilor internationale cu privire la drepturile si
libertatile fundamentale ale cetateanului.
La 27 august 1991 Parlamentul RM a adoptat Declarația de independență a RM.Imediat după
aceasta,tînărul stat s-a adresat Organizației Națiunilor Unite cu rugămintea să fie acceptat în calitate de
membru cu drepturi depline al comunității mondiale și organismelor ei speicalizate.În calitate de stat
suveran și independent, RM, prin organul său legislativ suprem, și-a exprimat dorința de a se asocia la
Actul final al Conferinței pentru securitate și cooperare în Europa de la Helsinki(1975), la actele adoptate
ulterior, precum și la Carta de la Paris din 1990, solicitînd totodată să fie admisă ca membru cu drepturi
egale la Conferința pentru securitate și cooperare în Europa, precum și în organele acesteia. În aceeași
Declarație Republica Moldova garanta respectarea drepturilor sociale,economice,culturale și libertățile
politice ale tuturor cetățenilor săi, inclusiv ale grupurilor naționale, etnice,religioase și de limbă în
conformitate cu prevederile acestor acte.

3.Estimati gradul de respecatre

TEST 34:Principiile generale privind statutul juridic al persoanei

1.Definiti
Principii generale – reguli ce stabilesc direcția dezvoltării instituției statutului juridic al persoanei,
precum și cadrul juridic și politic general a statutului juridic al unei p. Principiile sunt curpinse in
Constitutie in titlu 2 capitolul 1.
Principiile:
Universalitatea – DUDO,art 15 Constituție
Egalitatea în drepturi – art 16
Non-discriminarea – art 16 alin 2
Protecția cetățenilor RM în străinătate – art 18 alin 1
Protecția cet străini și apatrizi – art 19
Inadmisibilitatea extrădării sau expulzării cet RM – art 18 al 2
Accesul liber la justiție – art 20
Neretroactivitatea legii – art22
Prioritatea reglementărilor internaționale în materia drepturilor omului – art 4
Caracterul de excepție al restrîngerii exercițiului unor drepturi sau libertăți – art 54

2.Trasaturile
P 274 cirnat despre fiecare principiu.
3.Estimati respectarea

TEST 35:Clasificare drepturilor si libertatilor

1.Descrieti in linii generale..
Necesitatea clasificarii dr. Fundamentale a aparut numai dupa ce acestea au fost proclamate prin
declaratia de drepturi si mai ales prin constitutii.

2.Clasificati..
După conținutul material al reglementărilor deosebim:
1) Drepturi individuale: dreptul la viață, integritate fizică și psihică,informație,etc
2) Libertăți individuale: libertatea de exprimare, libertatea întrunirilor,etc
În conformitate cu actele internaționale și în dependență de conținutul lor juridic, deosebim:
1. Drepturi civile
2. Drepturi politice
3. Dr economice
4. Dr sociale
5. Dr culturale
În dependență de conținutul lor juridic:
1. Inviolabilități – de la viață, integritate fizică și psihică, inviolabilitatea domiciliului
2. Drepturi social-economice și culturale – muncă, odihnă,învățătură,proprietate
3. Drepturi politice – drepturile electorale ale cetățenilor
4. Drepturi social-politice – libertatea conștiinței, libertatea întrunirilor, dreptul la informare,
secretul corespondenței,etc
5. Drepturile-garanții – dreptul la petiționare

3.Dezvoltati...
P 239 cirnat de la”valorificind..”

TEST 36:Indatoririle fundamentale

1.Definiti notiunea indatoririlor
Indatoririle fundamentale sint obligatiuni considerate din majoritate de societate fiind necesare
esentiale pentru atingerea scopului comun,sint consfintite in Constitutie si garantate de catre stat.
Trasaturi:
1) Obligatiunile au un caracter imperativ, nu au nimic comun cu metoda permisiva
2) Majoritatea considera ca trebuie sa includa un scop comun(ordine publica,securitatea
persoanala si patrimoniala, conditii de buna dezvoltare, sanatate publica)
2.stabiliti corelatia
Existenta indatoririlor fundamentale se impune doarece este de neconceput camembrii unei colectivitati
umane sa nu aiba alaturi de drepturi si anumite indatoriri,
anumite obligatii fata de societatea in care traiesc.
Indatoririle fundamentalemobilizeaza oamenii la realizarea scopurilor societatii, constituind in
acelasi timp garantia, printre alte garantii, ca drepturile fundamentale se pot realiza efectiv.
Corelatia :
a) Este stransa deoarece se determina una pe alta
b) Drepturile nu sant nelimitate,adica sfera drepturilor unei persoane se termina acolo unde incep
drepturile altei persoane
c) Indatoririle fundamentale asigura garantarea drepturilor fundamentale (ex: obligatia de
contributii financiare,ca mai apoi statul sa sustina financiar persoanele social vulnerabile)

3.Estimati...
Indatoririle fundamentale sint reglementate in titlu 2 capit 3 art 55-59.
Unii autori clasifica in 2 grupe:
1) Indatoriri specifice numai cetatenilor RM – obligati sa respecte istoria,limba, simbolurile de stat,
Constitutia si legea, depunerea juramantului.Apararea patriei – indatorire fundamentala pentru
toti care detin cetatenia. Serviciul militar doar pentru barbati.
2) Restul indatoririlor – pentru toti care domiciliaza pe teritoriul RM : a) sa respecte Constitutia si
legile tarii b) de a exercita drepturile cu buna-credinta,adica de a respecta drepturile altei
persoane.
Aceste indatoriri includ:
a) Îndatorirea de a respecta Constituţia şi legile;
b) Îndatorirea de fidelitate faţă de ţară ;
c)Îndatorirea de apărare a patriei;
d)Îndatorirea de a satisface serviciul militar;
e) Îndatorirea de a contribui la cheltuielile publice;
f) Îndatorirea de exercitare cu bună credinţă a drepturilor şi libertăţilor şide a respecta drepturile şi
libertăţile celorlalţi.

TEST 37:Statutul juridic al cetatenilor straini si apatrizilor in RM

1.Relatati in linii generale
. Legea cu privire la statutul juridic al cet străini și apatrizilor:
Art 1 – cet străin este persoana care nu deține cet RM, dar are dovada apartenenței sale la alt stat
Art 2 – apatridul este persoana care nu este considerată cetățean al niciunui stat, conform legislației
acestora.
Drepturile si obligatiile strainilor si apatrizilor conform art 19 Constitutie – strainii si apatrizii au aceleasi
drepturi si indatoriri ca si cetatenii, cu exceptiile prevazute de lege.
Strainii si apatrizii nu au drepturi exclusiv politice,adica nu au dreptul de vot, nu au drepturi de a fi alesi,
nu au dreptul la administrare ( referendum sau initiativa populara) nu au dreptul sa se intruneasca la
partidele politice,sa finanteze partidele politice.
Pentru exercitarea anumitor drepturi si libertati pentru straini sunt stabilite conditii specifice, de ex: taxa
de studii pentru straini si apatrizi este dubla,libertatea circulatiei pentru straini sint conditii cum ar fi viza
sau inregistrarea aflarii pe teritoriul Moldovei.
Strainii si apatrizii au dreptul de azil politic. Azilul este o protectie a statului oferita in baza suveranitatii
strainilor si apatrizilor pe motiv de:
Persecutare si amenintare reala in tara de origine pentru activitati democratice.
Deosebim 3 forme ale azilului:
1) Statutul de refugiat - individuala
2) Protectie umanitara – colectiva
3) Protectie temporara – colectiva
Strainii si apatrizii nu au indatoriri fundamentale de aparare a patriei si devotamentul fata de tara, dar
au alte obligatiuni: sa-si legalizeze intrarea, aflarea pe teritoriul RM, sa paraseasca teritoriul la expirarea
termenului de aflare, sa efectueze controlul medical.

2.Determinati
Drepturile strainilor si apatrizilor care se afla temporar in tara si celor care domiciliaza lega si obisnuit pe
teritoriul Moldovei:
Strainii si apatrizii care se afla temporar pe teritoriul Moldovei au statut de emigrant. Deosebirea este in
legalizarea intrarii si sederii pe teritoriul RM
Sederea provizorie a strainilor poate fi acordata:
1. Pentru emigrare la munca
2. Pentru studii
3. Pentru reintegrarea familiei
4. Pentru activitati umanitare sau religioase
5. Pentru tratament medical
Dreptul de sedere provizoriu este conditie pentru detinerea dreptului de sedere permanenta.

3.Argumentati..
.Expulzarea inseamna respingerea strainului de la frontiera din teritoriul RM pe motivul ca a incalcat
regulile de intrare,sedere pe teritoriul RM
Extradarea – transmiterea strainului la cererea unui alt stat. Constitutia stabileste conditii:
1. In baza unei conventii internationale sau asistenta juridica reciproca intre state
2. Exista hotarare de judecata
Printre probleme se numără şi lipsa, la momentul actual, a unei instituţiispecializate de amplasare a acestei categorii de
persoane. Deşi există hotărîreaguvernului, care prevede crearea Centrului de plasament temporar al străinilor, însă pînăîn
prezent, nu este stabilit un loc de amplasare a acestuia. De asemenea, deşi Legea cu privire la migraţiune prevede
suportarea cheltuielilor pentru expulzarea străinului dincontul fondului de expulzare, un astfel de fond în prezent nu este
instituit şi nu estedeterminată modalitatea acumulării surselor financiare în acest scop.

TEST 38:Notiunea si importanta alegerilor

1.Definiti
Alegeri – acțiune prin care cetățenii selectează și desemnează prin vot, în conformitate cu anumite
proceduri, persoanele care urmează să facă parte din organele de conducere ale unui stat,unitate
teritorial-administrativă sau ale unei organizații sau un partid politic sau organ colegial.

2.Clasificati
alegerile sint de diferite tipuri: * directe- votare in care intre alegator si candidatul la postul electiv nu
exista instante intermediare care ar media exprimarea vointei alegatorului.Alegatorul voteaza direct pu
candidatul la postul electiv. * indirecte – electoratul alege doar reprezentanti sau delegati care, la rindul
lor, aleg candidatii propusi. * generale – cind se aleg reprezentantii pu toate locurile din organismele
reprezentative sau orice tip de alegeri care au loc intro singura zi, de duminica sau in oricare alta zi
indicata in actul de stabilire a alegerilor, pe intreg teritoriul tarii. * partiale sau suplimentare – se
desfasoara pu a completa o parte din locuri. * nationale – se desfasoara in toata tara. * ordinare – se
desf in termenele prevazute de constitutie sau lege, de regula in legatura cu expirarea termenului
imputernicirilor; * anticipate – se desf in cazul dezvoltarii anticipate a Parlamentului, alegerea organului
electiv in cazul incetarii inaite de termen a mandatului sau dizolvarii acestuia ori in cazul reorganizarii
administrativ- teritoriale. * alegeri desfasurate intr-un singur scrutin – cind rezultatele alegerilor
stabilesc dupa votarea unica a alegatorilor, avind caracter difinitivat; * alegeri desfasurate in 2 sau mai
multe scrutine – cind este necesar de 2 sau mai multe votari in scopul determinarii invingatorilor din nr
candidatilor la postul electiv. * repetate – se desfasoara in cazurile in care alegerile deja efectuate se
dovedesc a fi nevalabile, din cauza incalcarii legislatiei cu privire la alegeri.
Exista doua mari categ de sisteme (scrutine) electorale: sistemul majoritar si sistemul electoral al
reprezentarii proportionale. Toate celelalte tipuri sunt considerate combinatii in diverse proportii ale
acestora, fiind numite sisteme electorale mixte.
3.Evaluati
revocarea este notiunea prin care se intelege retragerea de catre instanta de judecata a mandatului
persoanei care ocupa o functie publica eligibila, precum si retragere a mandatului primarului prin
referendum local. Revocarea are loc atunci cind un nr de semnaturi pe o petitie ( de la 20% pina la 30%)
cere organizarea si desfasurarea alegerilor speciale pu indepartarea din functie a unei anumite
oficialitati alese in prealabil. Motivele pu care se cere indepartarea din functie variaza de la actiuni
contrare legii pina la nemultumirea publica a alegatorilor. In RM revocarea , ca forma de manifestare a
democratiei poate fi aplicata doar in raport cu primarii.
TEST 39:principiile dreptului electoral
1.Definiti
Principiile electorale reprezinta oserie de standarde general acceptate, fundamentale care reflecta
natura democratica a alegerilor in calitate de fundament constitutional al puterii publice.
Principiile electorale din rm se clasifica in :1.princ.organizarii si desfasurarii alegerilor2.Principiile
participarii cetatenilor RM la alegeri
2.Argumentati
P347 cirnat –pina la 349 fiecare principiu
3.Estimati

Test 40:Modalitati de scrutin

1.Def
scrutinul este o notiune ce defineste un act practic, acela de a vota, iar modurile de scrutin repr diferite
modalitati de prelucrare (procesare) a voturilor depuse, in urma acestei prelucrari aparind rezultatele
votului. In fiecare tip de sistem, distingem diferite modalitati de scrutin.Deosebim doua forme principale
ale sistemului majoritar: majoritate absoluta si majoritate relativa.In sistemul reprezentarii
proportionale, scrutinul de lista se diferentiaza in functie de modul de reprezentare a locurilor in
Parlament, principalele formule fiind: metoda celor mai mari resturi, met celei mai mari medii, metoda
lui d’Hondt, metoda unui singur vot netransferabil, met votului cumulativ sau cea a votului limi
2.Determinati
:Sist majoritar :deosebim 2 forme principale ale sistemului majoritar : majoritate absoluta si majoritate
relativa. Sistemul majoritar relativ este cel mai simplu sistem electoral , conform caruia este considerat
ales candidatul care a intrunit cel mai mare nr de voturi fata de orice adversar. Iar sistemul majoritar
absolut in cadrul caruia pu obtinerea mandatului reprezentativ este necesara acumularea majoritatii
absolute de voturi(50+1). In acest sistem elect, de obicei se stabileste nivelul minim de participare a
alegatorilor la alegeri. Daca acest nivel de participare nu este atins , se considera ca alegerile nu au avut
loc sau nu sunt valabile.De obicei in urma efectuarii alegerilor, nici un candidat nu obtine majoritatea
necesara de voturi. In asa caz se utilizeazascrutinul in 2 tururi si votarea alternativa.In sistemul majoritar
exista : 1) scrutin uninominal- cind votul este acordat unui singur candidat, intr-o singura circumscriptie
electorala. Acest sistem prevede o organizare mai simpla, dar putind fi practicat intr-unul sau doua
tururi de scrutin. 2)Scrutin plurinominal presupune ca electoratul alege mai multi candidati. In scrutinul
de lista,fiecare alegator voteaza un nr de candidati egal cu nr de mandate de care dispune organul
reprezentativ. Scrutinul de lista poate fi complicat prin aplicarea panasatului si al votului preferential.
Panasatul este posibilitatea alegatorului de a intocmi chiar el lista candidatilor alegind din mai multe
liste prezentate,iar votul preferential numitul si vot trensferabil ofera posibilitatea de a modifica
ordinea numerelor de pe lista de candidati. Atunci cind nu este acceptat nici panasatul si nici votul
preferential, sistem in prezenta unei liste blocate si alegatorul nu o poate modifica si este obligat sa
voteze lista in intregime. In sistemul reprezentarii proportionale, scrutinul de lista se diferentiaza in
functie de modul de reprezentare a locurilor in Parlament, principalele formule fiind: met celor mai mari
resturi,met celei mai mari medii, met d’Hondt,met unui singur vot transferabil,met votului cumulativ sau
cea a votului limitat. Sistemul electorala al reprezentarii proportionale este cea mai democrata metoda
de determinare a rezultatelor alegerilor. Conform acestui sistem , mandatele din fiecare circumscriptie
electorala se repartizeaza intre partide in corespudere cu nr de voturi acumulat de fiecare partid.
Sistemul elect proportional se poate aplica doar in circumscriptiile electorale cu mai multe mandate : cu
cit e mai mare circumscriptia , cu atit un mai inalt grad de proportionalitate poate fi obtinut.

3.Evaluati

TEST 41:Organele electorale, circumscriptiile electorale si sectiile de votare

1. circumscripţie electorală - unitate electorală administrativă în care se organizează şi se desfăşoară
alegerile şi referendumurile;

Prima operaţiune electorală, după fixarea datei alegerilor, este stabilirea circumscripţiilor electorale,
altfel spus, a cadrului organizatoric şi teritorial în care se vor desfăşura operaţiunile electorale
. Circumscripţia electorală mai estedefinită şi teritoriu ce cuprinde numărul de locuitori, identificaţi după
un anumitcriteriu, de regulă domiciliul, având dreptul să fie reprezentaţi
în unul dinorganele pentru care se fac alegerile.Cu alte cuvinte, stabilireacircumscripţiei electorale presu
pune o anumită divizare a teritoriului şi populaţiei după anumite criterii.

organe electorale - organe care organizează desfăşurarea alegerilor Parlamentului, în autorităţile

administraţiei publice locale, precum şi desfăşurarea referendumurilor;

Un rol aparte în organizarea şi desfăşurarea alegerilor îl au organele electorale. Prin funcţionarea lor
corectă organismele electorale contribuie esenţial la respectarea primului criteriu al oricărei democraţii
moderne: existenţa unor alegeri libere şi corecte.

Secţia de votare reprezintă locul în care este exercitat efectiv dreptul devot. Practic fiind dificilă şi tehnic
aproape imposibilă realizarea condiţiilor pentru ca alegătorii unei unităţi administrativ-teritoriale să
voteze într-un singur loc şi într-o singură zi, aceştia sunt grupaţi după anumite norme, stabilite delege,
iar pentru fiecare grup se amenajează un loc special în care el îşi exercităvotul.

2. Sistemul organelor electorale în Republica Moldova:

Comisia Electorală Centrală – organ de stat, care activează permanent şi care este constituit pentru
realizarea politicii electorale, organizarea şi desfăşurarea alegerilor la nivel central. Comisia este
constituită din 9 membri cu vot deliberativ: un membru este desemnat de către Preşedintele Republicii
Moldova, unul - de către Guvern şi 7 – de către Parlament.

Consiliile electorale de circumscripţie – organe electorale constituite cu cel puţin 50 de zile înainte de
alegeri de către Comisia Electorală Centrală. Hotarele consiliilor electorale de circumscripţie corespund
hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul doi. Consiliile electorale de circumscripţie se
constituie în componenţa a 7-11 membri cu drept de vot deliberativ, dintre care cel puţin 3 persoane au
studii juridice superioare sau studii în domeniul administraţiei publice.

Birourile electorale ale secţiilor de votare – organe electorale constituite de către consiliile electorale de
circumscripţie, la nivel local, cu cel puţin 20 de zile înainte de alegeri din 5-11 membri cu drept de vot
deliberativ.

3. Atribuţiile generale ale Comisiei Electorale Centrale

Comisia Electorală Centrală:
a) studiază organizarea şi desfăşurarea alegerilor cu scopul de a perfecţiona legislaţia şi procedurile
electorale;
b) înaintează Guvernului şi Parlamentului propuneri cu privire la oportunitatea operării unor modificări
în legislaţia electorală;
c) elaborează regulamente şi instrucţiuni menite să perfecţioneze procedurile electorale;
d) exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor electorale, colaborînd în acest
scop cu organele administraţiei publice centrale şi locale;
e) ţine evidenţa cadrelor care au participat la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, inclusiv a
lucrătorilor calificaţi care pot fi desemnaţi în consiliile electorale de circumscripţie şi în birourile
electorale ale secţiilor de votare;
f) constituie consilii electorale de circumscripţie şi birouri electorale ale secţiilor de votare la
desfăşurarea alegerilor parţiale ale consiliilor locale sau alegerilor pentru funcţia de primar;
g) conlucrează, în procesul de organizare şi desfăşurare a alegerilor cu:
- Ministerul Dezvoltării Informaţionale, la asigurarea evidenţei alegătorilor, inclusiv a celor aflaţi peste
hotarele ţării, în temeiul Registrului alegătorilor, format în baza Registrului de stat al populaţiei;
- autorităţile administraţiei publice locale, în problemele selectării cadrelor calificate antrenate în
activitatea organelor electorale, ale asigurării localurilor secţiilor de votare cu cabine, urne de vot,
computere şi alte mijloace tehnico-materiale;
- Ministerul Afacerilor Interne, la asigurarea pazei secţiilor de votare şi a materialelor electorale;
- întreprinderile şi instituţiile de stat, la încheierea contractelor pentru servicii de tipărire a buletinelor
de vot şi de aprovizionare cu echipament;
- mijloacele de informare în masă şi asociaţiile obşteşti, la organizarea manifestărilor ce ţin de educaţia
civică a alegătorului şi informarea populaţiei asupra desfăşurării procesului electoral;
h) analizează structura circumscripţiilor electorale din punctul de vedere al organizării administrativ-
teritoriale a republicii;
i) implementează programe de educaţie civică în perioada dintre alegeri;
j) pregăteşte programe de informare a alegătorilor în perioada electorală;
k) oferă mijloacelor de informare în masă informaţii cu privire la desfăşurarea alegerilor şi la practica
administrativă utilizată în acest sens;
l) prezintă anual rapoarte Parlamentului şi, la cerere, Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova şi
Guvernului;
m) oferă spre dezbatere mijloacelor de informare în masă şi publicului chestiuni electorale;
n) stabileşte contacte cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi neguvernamentale care au dreptul
de a desemna candidaţi pentru funcţii publice, asigurîndu-le participarea plenară la procesul electoral;
o) consultă asociaţiile obşteşti locale interesate să desfăşoare în cadrul alegerilor activităţi ce ţin de
educaţia civică;
p) organizează cursuri de instruire şi seminare pentru persoanele care vor lua parte la procesul electoral
în calitate de membri ai consiliilor electorale de circumscripţie şi ai birourilor electorale ale secţiilor de
votare, în calitate de membri reprezentanţi ai partidelor şi ai altor organizaţii social-politice sau ai
potenţialilor candidaţi, în calitate de funcţionari ai aparatului consiliilor electorale, de membri ai
grupului de iniţiativă;
q) analizează fraudele electorale, inclusiv cele presupuse, din alegerile trecute, curente sau viitoare şi ia
măsuri pentru prevenirea lor; informează autorităţile publice despre necesitatea soluţionării unor
chestiuni, în conformitate cu legislaţia electorală;
r) organizează consultări prealabile cu partidele, cu alte organizaţii social-politice şi cu reprezentanţii
mass-media şi asigură semnarea de către aceştia a Codului de conduită pînă la începerea campaniei
electorale.
Atribuţiile consiliului electoral de circumscripţie
Consiliul electoral de circumscripţie are următoarele atribuţii:
a) exercită controlul asupra executării prevederilor prezentului cod şi a altor legi care conţin prevederi
referitoare la desfăşurarea alegerilor;
b) constituie birourile electorale ale secţiilor de votare şi supraveghează activitatea lor, organizează
instructaje pentru membrii acestora, propagă procedura votării şi importanţa votului;
c) distribuie birourilor electorale ale secţiilor de votare mijloace financiare;
d) examinează comunicările ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor, sosite din partea
autorităţilor administraţiei publice locale, a şefilor de întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
e) exercită controlul asupra întocmirii şi verificării în termen a listelor electorale, colaborînd în acest
scop cu organele administraţiei publice centrale şi locale şi cu organele teritoriale ale Ministerului
Dezvoltării Informaţionale;
f) asigură aprovizionarea birourilor electorale ale secţiilor de votare cu formulare pentru listele
electorale şi procesele-verbale, cu buletine de vot etc.;
g) înregistrează candidaţii independenţi şi listele de candidaţi din partea partidelor şi altor organizaţii
social-politice, aduce la cunoştinţă publică informaţii despre aceştia;
h) asigură accesul publicului la declaraţiile cu privire la venituri şi proprietate ale candidaţilor în alegerile
locale;
i) decide degrevarea de atribuţiile de la locul de muncă permanent a membrilor consiliilor şi birourilor
electorale pe perioada activităţii lor în componenţa acestora;
j) totalizează rezultatele alegerilor din circumscripţie, prezintă Comisiei Electorale Centrale actele
respective şi asigură publicarea în presa locală a rezultatelor votării;
k) adună informaţii de la birourile electorale ale secţiilor de votare privind prezentarea alegătorilor la
votare, totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor şi le remite Comisiei Electorale Centrale;
l) examinează cererile şi contestaţiile asupra hotărîrilor şi acţiunilor birourilor electorale ale secţiilor de
votare şi adoptă hotărîri executorii în privinţa lor;
m) exercită alte acţiuni ce ţin de organizarea şi desfăşurarea alegerilor.
Atribuţiile biroului electoral al secţiei de votare
Biroul electoral al secţiei de votare:
a) verifică listele electorale împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, asigură integritatea
acestora şi a buletinelor de vot şi este responsabil de întocmirea lor corectă şi deplină;
b) examinează cererile în legătură cu incorectitudinile din listele electorale, efectuează modificările
necesare şi eliberează certificate pentru drept de vot alegătorilor care nu se vor afla la domiciliu în ziua
alegerilor;
c) întocmeşte listele electorale suplimentare, înscriind în ele persoanele care votează în baza
certificatelor pentru drept de vot, precum şi persoanele care, din anumite cauze, nu au fost înscrise în
listele electorale principale;
d) comunică populaţiei care locuieşte pe teritoriul secţiei de votare data şi locul votării, asigură
pregătirea localului pentru votare, instalarea urnelor şi a cabinelor de vot, organizează votarea în ziua
stabilită, ia măsuri pentru a asigura ordinea în localul secţiilor de votare;
e) totalizează rezultatele alegerilor în secţia de votare, întocmeşte procesele-verbale şi rapoartele şi le
remite, împreună cu toate buletinele de vot, consiliului electoral de circumscripţie;
f) examinează cererile şi contestaţiile ce vizează organizarea şi desfăşurarea alegerilor, adoptînd hotărîri
asupra lor, care se anexează la procesele-verbale ale şedinţelor biroului;
g) remite consiliului electoral de circumscripţie datele privind prezentarea cetăţenilor la votare, precum
şi datele necesare pentru totalizarea rezultatelor preliminare ale alegerilor;
h) exercită şi alte atribuţii în condiţiile prezentului cod.

TEST 42:Procesul electoral

1.Relatati

2.caracterizati

3.Evaluati

TEST 43:organizare si desfasurarea referendumului republican

1.
Referendumul este o formă a democraţiei directe, prin care se realizeazăsuveranitatea poporului în cele
mai importante probleme de interes naţional şi social, având dreptscop soluţionarea acestora, precum
şi consultarea cetăţenilor în probleme locale de interes deosebitşi revocarea primarului satului
(comunei), sectorului, oraşului (municipiului).
1)In dependenţă de obiect,avem următoarele tipuri de referendum:
-constituţional - dacă cu ajutorul referendumului dat se aprobă Constituţia sau amendamentele laea;
-legislativ - dacă un act al legislaţiei în vigoare este supus votării de către alegători. Acest tip
dcreferendum se organizează pentru adoptarea unei legi sau modificarea acesteia;
-de drept internaţional - se organizează în cazul aderării la Uniunea Europeană sau NATO(Organizaţia
Tratatului Atlanticului de Nord), de reunificarea unor părţi de teritorii;
-de drept administrativ - soluţionează probleme legate de administrarea statului;
-pe probleme morale - interzicerea avorturilor, divorţurilor, băuturilor alcoolice, drogurilor etc.
2)In funcţie de puterea juridică,referendum-urile se clasifică în:
-imperative - executarea lor este obligatorie pentru toţi. Documentul este supus votăriialegătorilor
pentru soluţionarea definitivă a destinului acestuia. Referendumul decisiv poate fi deaprobare (dacă
alegătorilor li se propune aprobarea documentului respectiv) şi de respingere (dacăalegătorilor li se
propune anularea actului).
-consultativ-poartă un caracter de recomandare. Se desfăşoară doar cu scopul elucidării opinieia
legătorilor într-o anumită problemă, iar soluţionarea problemei respective rămâne pe seamaorganelor
statului;
3)După criteriul teritorial referendum-urile pot fi :
-naţionale( republicane);
-regionale;
-locale.
2. Articolul 144. Iniţierea referendumului republican
(1) Referendumul republican poate fi iniţiat de:
a) un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul
referendumului constituţional, se aplică prevederile art.141 alin.(1) lit.a) din Constituţie;
b) un număr de cel puţin o treime din deputaţii în Parlament;
c) Preşedintele Republicii Moldova;
d) Guvern.
(2) Subiecţii menţionaţi la alin.(1) pot iniţia orice tip de referendum prevăzut la art.143.
(3) În cazul în care referendumul este iniţiat de subiecţii prevăzuţi la alin.(1) lit.a), la propunerea privind
desfăşurarea referendumului se anexează şi listele de subscripţie.
(4) Propunerea privind desfăşurarea referendumului trebuie să includă problemele ce urmează să fie
supuse referendumului, expuse clar, excluzîndu-se interpretarea lor ambiguă, precum şi scopul
desfăşurării, data preconizată pentru desfăşurarea lui. Nu pot fi supuse referendumului probleme care
se exclud reciproc.
Articolul 146. Problemele supuse referendumului republican
(1) Referendumului republican pot fi supuse problemele privind:
a) adoptarea Constituţiei Republicii Moldova;
b) aprobarea legilor constituţionale adoptate de Parlament pentru revizuirea dispoziţiilor privind
caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi a celor privind neutralitatea permanentă
a statului;
c) alte probleme importante ale societăţii şi ale statului.
(2) Organizarea şi desfăşurarea referendumului privind problemele indicate la alin.(1) lit.b) sînt
obligatorii.

3.legislatia este destul de complete

TEST 44*46:Parlamentul RM
1.Parlamentul –organul reprezentativ suprem si unica autoritate legislativa.
Parlamentul are 2 functii:
1) Functia de organ suprem reprezentativ al poporului RM
2) Unicul organ legislativ in stat
Numai Parlamentul reprezinta intregul popor, pentru ca este unicul organ format direct de catre popor.
Celelalte organe – Guvernul.. sunt formate derivat.
Parlamentul este format din 101 deputati. Alegerile sint confirmate, mandatul este validat,durata de
mandat este de 4 ani.