Examen Dreptul Afacerilor Docx3223028270816433905

Subiecte
pentru testele la disciplina

„DREPTUL AFACERILOR”
(pregătite la Departamentul Drept Privat, Faculatea Drept,
USM pentru examenul din luna decembrie 2017)
Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor

nr. Conţinutul subiectului puncte
1.1. Relataţi despre noţiunea de “drept al afacerilor” şi raporturile juridice pe care le 3 pct.
reglementează, referindu-vă inclusiv la noţiunile de “drept comercial”, „dreptul
antreprenoriatului”, „drept economic”, „drept civil”.
Dreptul afacerilor reprezintă o totalitate de norme juridice ce reglementează

raporturile patrimoniale şi personal nepatrimoniale ce apar între persoanele fizice
şi juridice în legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător, precum şi
raporturile ce apar între aceste persoane şi organele statului ca rezultat al
reglementării de către stat a acestor relaţii.
Dreptul comercial reprezintă ansamblul de reguli juridice speciale care reglementează
raporturile izvorîte din comerţ; se defineşte ca ansamblu de norme juridice de drept
privat aplicabile raporturilor juridice izvorâte din săvârşirea actelor juridice, faptelor şi
operaţiunilor considerate de lege fapte de comerţ, precum şi raporturilor juridice la care
participă persoanele care au calitatea de comerciant.
dreptul antreprenoriatului- practic este egal cu dr afacerilor- Antreprenoriat este
activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor,
desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie
iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul
de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de
activitae economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de
profit.De exemplu, dreptul economic francez are ca parti componente dreptul
concurentei, dreptul distributiei si protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al
specializarii dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil,
cit si in acte legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen
al relatiilor pe care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre
PF si PJ care au calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.
1.2. Clasificaţi izvoarele dreptului afacerilor după forţa juridică, analizând, în special, rolul 5 pct.
uzanţelor, practicii judecătoreşti, doctrinei şi a actelor corporative.
Constitutia – Constituţia este legea supremă a Republicii Moldova. Nici un alt act
normativ sau normă juridică care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere
juridică. Ea stabileste factorii de baza ai economiei : piata,libera intitiativa, concurenta
loiala, inviolabilitatea investitiilor Pfsi PJ. Se tine cont si de hotaririle Curtii
Constitutionale de interpretare a Constitutiei.
Acordurile si conventiile internationale - Constitutia obliga la respectarea conventiilor
si pactelor internationale privind drepturile omului si la respectarea altor tratate la care
RM este parte.
Legile (organice si ordinare) – deosebirea dintre legea organica si cea ordinara consta
in modul lor de aprobare: legea organica (2 lecturi, votul majoritati deputatilor alesi),
legea ordinara (cu votul majoritatii deputatilor prezenti la sedinta Parlamentului). In
cazul in care doua norme legale contravin una alteia, se aplica norma speciala in
1
detrimentul normei generale. Exceptie : daca e lege ordinara si lege organica, se aplica
prevederile legii organice. Exemplu : Codul civil este lege organica si contine norme
juridice generale, insa Legea cu privire la SA este lege ordinara, chiar daca contine
norme juridice speciale.
Legi organice : Cod Civil, cu privire la SRL, cu privire la CNPF, cu privire la
reglementarea prin licentiere a unor genuri ale activ de intreprinz.
Legi ordinare : cu privire la SA, cu privire la BNM, cu privire la patenta de
intreprinzator.
Ordonantele si hotaririle Guvernului – dispozitiile ordonantelor dobindesc forta de
lege daca Parlamentul nu respinge proiectul de lege privind aprobarea ordonantelor sau
nu adopta o lege care reglementeaza domeniul respectiv.
Hotaririle GUV – adoptate in scopul punerii in executare a legilor, fara a cuprinde norme
juridice primare. (ex: Hot.G. cu privire la reglementarea monopolurilor).
Actele BNM si ale CNPF(comisia naţională a pieţei financiare)– actele BNM cu
caracter normativ sunt obligatorii pentru institutiile financiare. (ex: Regulamentul BNM
cu privire la licentierea bancilor). Actele normative ale CNPF sunt obligatorii pentru
participantii la piata financiara nebancara. (ex: Hotărîrea C.N.P.F. „Cu privire la
aprobarea Regulamentului privind rezervele tehnice de asigurare”; ).
Actele autoritatilor APC (Agentii Nationale, Ministere, Departamente) – ex: Consiliului
Concurenţei.
Actele autoritatilor publice locale – consiliul local aproba planul urbanistic general si
planul de amenajare a teritoriului unitatii administrativ teritoriale.
Actele corporative – care contin norme de conduita pentru membrii sai (actele de
constituirea a PJ, hotaririle adunarii generale a asociatilor, actele organului executiv).
Uzantele comerciale – Uzanţa reprezintă o normă de conduită care, deşi neconsfinţită
de legislaţie, este general recunoscută şi aplicată pe parcursul unei perioade îndelungate
într-un anumit domeniu al raporturilor civile. Pornind de la dispoziţiile art.4 din Codul
civil, uzanţa se aplică numai în cazul în care nu există norme juridice care să
reglementeze raportul juridic respectiv şi uzanţa nu contravine legii , ordinii publice sau
bunelor moravuri. Uzanţele comerciale sunt aplicate mai frecvent în raporturile juridice
cu element de extranietate.
Practica judecatoreasca - pentru aplicarea corecta si uniforma a legislatiei, CSJ
generalizeaza din oficiu, practica examinarii de catre instantele judecatoresti a unor
anumite categorii de pricini, adopta si da publicitatii hotariri explicative privind
aplicarea corecta a normelor de drept si solutionarea justa a cauzelor.
Hotaririle judecatoresti irevocabile pot servi ca modele de aplicare pentru alte instante
care examineaza litigii similare, insa ele nu sunt obligatorii.Judecatorul care examineaza
cauza similara poate interpreta norma aplicabila exact in acelasi fel ca si o alta instanta
de judecata facind trimiterea la hot jud-sca relevanta.
Ex:Hot PCSJ cu privire la aplicarea in practica judiciara a Legii Insolvabilitatii.
Doctrina dreptului nu este izvor al dreptului afacerilor. Totusi ea joaca un rol deosebit
de important in procesul de studiere si aplicare a normelor juridice ce fac obiectul
disciplinei.
1.3. Unii autori afirmă că „raporturile juridice dintre autorităţile publice şi persoanele 7 pct.
private sunt raporturi de drept public reglementate de dreptul administrativ”. Alţii
afirmă că „raporturile juridice dintre stat şi persoanele fizice şi juridice ce apar în
legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător sunt reglementate de dreptul
afacerilor”. Demonstraţi prin argumente opinia căror autori vă pare mai
convingătoare.
2
Observam ca dreptul administrativ nu reglementeaza relatiile dintre stat si persoane
fizice sau juridice privind inregistrarea lor ca intreprinzatori sau darile de seama pe care
acestea trebuie sa le efectueze in fata statului.
Autoritatile publice au dreptul sa intervina in activitatea de intreprinzator numai in limita
competentei stabilite de legislatie.
Conform Codului Civil al RM, daca un act al unei autoritati publice incalca drepturile
si interesele intreprinzatorilor acesta este declarat nul iar prejudiciile cauzate
intreprinzatorilor prin acest act vor fi reparate integral de autoritatea publica emitenta.
Opinia mea este ca ambele afirmatii sunt corecte, doar ca este vorba despe situatii
diferite:
* in prima este vorba despre reglementarea de natura conflictuala dintre autoritatile
publice si persoanele private vatamate in dreptul lor prin acte administrative ale acestor
autoritati
* in a doua situatie vorbim despre intreaga procedura de inregistrare de stat a persoanelor
fizice sau jurdice, despre legislatia privind activitatea de intreprinzator, despre
controalele de stat asupra functionarii conform legislatiei a persoanelor fizice sau
juridice respective
Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător

1.1. Relataţi despre elementele activitatăţii de întreprinzător din definiţia acesteia. 3 pct.
Activitatea de întreprinzător (afacerile) reprezintă un mijloc legal de acumulare a

bogăţiilor, de asigurare a existenţei materiale şi spirituale. Această activitate apare o dată
cu formarea relaţiilor de piaţă, adică cu apariţia produselor destinate schimbului de
mărfuri.
Activitatea de intreprinzator reprezinta activitatea de fabricare a productiei, de
executare a lucrarilor si de prestare a serviciilor, desfasurata de cetateni si de
asociatiile acestora, in mod independent, din proprie initiativa, in nume si cu riscul
propriu, sub raspunderea lor patrimoniala, in scopul asigurarii unei surse de venituri
permanente.
Activitate practicata de cetateni si de asociatiile lor – atit persoanele fizice cit si
persoanele juridice pot practica activitate de intreprinzator (persoana fizica:
intreprinzator individual; a obtinut patenta de intreprinzator; gospodarie taraneasca.
Persoana juridica: dupa inregistrarea de stat)
Activitatea independenta – intreprinzatorul actioneaza independent, fara acordul unor
organe ierarhic superioare.
Activitate din proprie initiativa – nimeni nu poate fi obligat sa practice activitate de
intreprinzator. Este un drept ci nu o obligatie.
Activitate in nume propriu – este practicata de catre persoana care a solicitat
inregistrarea.
Activitate pe risc propriu si sub raspundere proprie – o data cu dezvoltarea unei
afaceri, indiferent de tipul acesteia, survin anumite riscuri materiale pe care
intreprinzatorul si le asuma in situatia in care activitatea este ineficienta sau daca acesta
isi incalca obligatiile.
Activitate permanenta – nu exista reglementari care ar inceta activitatea de
intreprinzator atita timp cit toate obligatiile sunt onorate.
Activitate aducatoare de beneficii – obtinerea de profit este scopul general al activitatii
de intreprinzator.
1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5 pct.
3
1)Conform legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi avem 3 genuri de
activitati:
fabricarea productiei (este un gen de activitate economică cu caracter general, care
are ca obiect transformarea materiilor prime şi materialelor în produse noi, cu o
valoare mai mare.);
executarea de lucrari(este un gen de activitate economică prin care o întreprindere se
obligă să îndeplinească, într-un anumit termen, o anumită lucrare, fie din propriul
material, fie din materialul beneficiarului.);
prestarea serviciilor(este un gen de activitate economica prin care o оntreprindere se
obliga sa satisfaca anumite necesitati ale persoanelor fizice si juridice prin acordarea
de servicii consultative, informationale, de transport de persoane si de marfuri, de
deservire sociala, de publicitate, marketing, de asigurare etc.;
Doctrina prevede inca un gen de activitate – comercializarea produselor (Între
producător şi consumator însă există de regulă unul sau mai mulţi intermediari, altfel
spus, comercianţi, care cumpără de la producător mărfuri pentru a le revinde fie
consumatorilor nemijlocit, fie altor comercianţi. Actul de comercializare presupune
transferul dreptului de proprietate asupra unui bun de la vânzător la cumpărător.)
2)Clasificarea activitatii de intreprinzator dupa diferite criterii: activităţi interzise;

activităţi monopol de stat; activităţi monopoluri naturale, activităţi supuse licenţierii;
activităţi practicate în baza patentei de întreprinzător; activităţi care pot fi practicate
liber, fără autorizaţie specială.
Activitati interzise (În lipsa unor reglementări exprese, în această listă se includ
activităţile care pot să aducă un profit material şi pentru care este prevăzută o pedeapsă
penală sau administrativă. Ex: mercenari/ trafic de fiinte umane/ trafic de copii/ munca
fortata/ proxenetismul/etc)
Activitatile monopol de stat (sunt desfasurate exclusiv de organele statului sau de
persoane juridice constituite de stat. Monopolul de stat este definit ca situaţie în care
un număr limitat de agenţi economici sunt învestiţi de către autorităţile administraţiei
publice cu dreptul exclusiv sau cu drepturi exclusive de desfăşurare a unei anumite
activităţi aducătoare de profit.
Ex. Confectionare ordinilor si amedaliilor/ prestarea serviciilor postale/ imprimarea si
baterea monedei si a hirtiilor de valoare de stat/ tratamentul animalelor ce sufera de
boli deosebit de periculoase/etc)
Activitati monopoluri naturale (Prin monopol natural legiuitorul desemnează situaţia
în care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor şi grupurilor
de mărfuri fungibile, precum şi prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor
factori de ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia
sau al mai multor agenţi economici.
Ex: Exploatarea garilor feroviare/autostrazilor/cailor navigabile naturale si artficiale/
retelelor magistarle de telecomunicatii/etc.)
Activitati supuse licentierii (sunt activitatile care implica utilizarea resurselor
limitate ale statului, necesita stabilirea conditiilor si cerintelor speciale de activitate,
precum si verificarii respectarii acestora pe parcursul activitatii, pentru excluderea
prejudicierii drepturilor, intereselor legitime si sanatatii cetatenilor, mediului
inconjurator si securitatii statului.)
Activitati practicate in baza patentei de intreprinzator (Patenta - este un certificat
de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător
indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.
4
Ex: Predarea muzicii, coregrafiei şi artelor plastice (instruire individuală sau în grupe
cu un număr de pînă la 20 persoane); Servicii de spălătorie; Reparaţia locuinţelor;
Servicii logopedice)
Activitati care pot fi practicate fara autorizatie speciala (intreprinzatorii persoane
fizice si persoane juridice pot, dupa inregistrarea de stat, sa desfasoare liber genurile de
activitate care nu sunt supuse licentierii sau oricaror alte autorizatii)
1.3. Argumentaţi dacă următoarele activităţi pot fi calificate ca fiind de întreprinzător: 7 pct.
a)actvitatea avocatului; NU
b)activitatea persoanei care comercializează cărţi la tarabă; patenta
c)activitatea angajatului; NU
d)activitatea instituţiei de învăţământ; NU
e)activitatea acţionarului; NU
f)activitatea păstorului; PATENTA
g)activitatea agentului brokerului la bursa de valori, LICENTA
h) activitatea notarului; NU
i)activitatea frizerului invitat la domiciliul clientului; PATENTA
k) activitatea profesorului care acordă lecţii particulare; PATENTA
l) activitatea agricultorului persoană fizică care creşte mere şi struguri; DA
m) activitatea administratorului insolvabilităţii; NU
n) activitatea persoanei fizice care prestează servicii de arat sătenilor; PATENTA
Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

2.1. Caracterizaţi noţiunea activităţii de întreprinzător, referindu-vă şi la noţiunile: 3 pct.
activitate economică; antreprenoriat; afaceri;
Activitatea de întreprinzător (afacerile) reprezintă un mijloc legal de acumulare a

bogăţiilor, de asigurare a existenţei materiale şi spirituale. Această activitate apare o dată
cu formarea relaţiilor de piaţă, adică cu apariţia produselor destinate schimbului de
mărfuri.
Prin activitate de întreprinzător se subînţelege activitatea de fabricare a producţiei, de
executare a lucrărilor şi de prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi asociaţiile
acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele şi cu riscul propriu, sub
răspunderea lor patrimonială, în scopul asigurării unei surse de venituri permanente.
Prin urmare, noţiunea activitate de întreprinzător este mai restrânsă decât cea de
activitate economică, deoarece nu include activitatea salariaţilor, liberilor profesionişti
şi nici actele de consum al bunurilor materiale
Afacerile(activitate de întreprinzător), sunt operaţiuni social utile de extragere, creare
sau dobândire de bunuri pentru a fi comercializate, astfel încât suma de bani primită ca
plată să acopere toate cheltuielile suportate şi să asigure persoanei obţinerea unui profit.
Afaceri sunt toate activităţile de extragere, cultivare şi confecţionare a bunurilor
materiale, de executare a lucrărilor, de prestare a serviciilor etc. În categoria afaceri intră
şi cumpărarea de bunuri materiale şi de servicii pentru a fi revândute.
Nu sunt afaceri: activitatea desfăşurată în bază de contract de muncă, activitatea
persoanelor fizice şi a persoanelor juridice necomerciale care dobândesc bunuri pentru
necesităţile proprii, alte activităţi care nu aduc profit autorului.
Dreptul afacerilor reprezintă o totalitate de norme juridice ce reglementează
raporturile patrimoniale şi personal nepatrimoniale ce apar între persoanele fizice
şi juridice în legătură cu desfăşurarea activităţii de întreprinzător, precum şi
5
raporturile ce apar între aceste persoane şi organele statului ca rezultat al
reglementării de către stat a acestor relaţii.
Dreptul comercial reprezintă ansamblul de reguli juridice speciale care reglementează
raporturile izvorîte din comerţ; se defineşte ca ansamblu de norme juridice de drept
privat aplicabile raporturilor juridice izvorâte din săvârşirea actelor juridice, faptelor şi
operaţiunilor considerate de lege fapte de comerţ, precum şi raporturilor juridice la care
participă persoanele care au calitatea de comerciant.
Antreprenoriat este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi
prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod
independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea
lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.
Conceptul de drept economic este mai larg decit cel de drept al afacerilor, notiunea de
activitae economica incorporeaza si alte activitati decit cele care au scop obtinerea de
profit.De exemplu, dreptul economic francez are ca parti componente dreptul
concurentei, dreptul distributiei si protectia consumatorului.
Aparitia in interiorul dreptului civil a dreptului afacerilor este un proces firesc al
specializarii dreptului. Normele dreptului afacerilor sunt incorporate atit in Codul Civil,
cit si in acte legislative speciale. Ele pot fi sistematizate in functie de caracterul omogen
al relatiilor pe care le reglementeaza, relatii ce apar in legatura cu defasurarea, de catre
PF si PJ care au calitatea de intreprinzator, a activitatii economice aducatoare de profit.
2.2. Comparaţi noţiunile „activităţi monopol de stat” cu „activităţi monopol natural”, 5 pct.
evidenţiind caracteristicile lor;
Activitatile monopol de stat (sunt desfasurate exclusiv de organele statului sau de

persoane juridice constituite de stat. Monopolul de stat este definit ca situaţie în care un
număr limitat de agenţi economici sunt învestiţi de către autorităţile administraţiei
publice cu dreptul exclusiv sau cu drepturi exclusive de desfăşurare a unei anumite
activităţi aducătoare de profit.
Activitati monopol de stat : supravegherea si tratamentul bolnavilor de narcomanie, de
boli contaioase sau deosebit de periculoase; confectionarea ordinelor si medaliilor;
producerea emblemelor care confirma achitarea impozitelor si a taxelor de stat; prestarea
serviciilor postale si confectionarea timbrelor postale; producerea si comercializarea
tehnicii militare speciale si de lupta, a substantelor explosive, a armelor; evidenta de
stat, inregistrarea de stat si inventarierea tehnica a bunurilor immobile, restabilirea
documentelor pentru dreptul de proprietate si administrarea acestor bunuri; imprimarea
si baterea monedei, imprimarea hirtiilor de valoare de stat; efectuarea lucrarilor
astronomo-geodezice, gravimetrice, hidrometeorologice.
Activitati monopoluri naturale (Prin monopol natural legiuitorul desemnează situaţia

în care producerea, transportarea, comercializarea, procurarea mărfurilor şi grupurilor
de mărfuri fungibile, precum şi prestarea anumitor tipuri de servicii, în virtutea unor
factori de ordin natural, economic sau tehnologic se află sub controlul direct al unuia
sau al mai multor agenţi economici.
Dezavantajul – lipsa de concurenta, risc sporit, influienta negative asupra pietii bunurilor
si serviciilor. Statul poate interveni in activitatea acestor societati comerciale pentru a
proteja interesele consumatorilor de posibilele abuzuri.
Monopol natural sunt activitatile legate de exploatarea:
*caile ferate magistrale cu zonele lor de protectie, instalatiile de cale, constructiile de
arba si serviciile de exploatare a acestora;
6
*statiile si punctele de tiraj pentru prelucrarea tehnologica si trecerea garniturilor de tren
(materialului rulant);
*garile feroviare;
*autostrazile, construite din contul bejetelor republican si locale, cu zonele de protectie,
constructiile de arba si serviciile de intretinere si exploatare a acestora;
*caile nevigabile naturale si artificiale, cu sistemele de navigatie si conditiile navigabile
asigurate;
*retelelor de televiziune si radiofuziune pentru difuzarea radiogramelor de stat;
*activitatile ce privesc acordarea serviciilor rituale.
2.3. Societatea comercială “Tablă” SRL a procurat din Germania utilaje pentru 7 pct.
confecţionarea plăcuţelor cu numere de înmatriculare a automobilelor, tractoarelor,
remorcilor etc. Pe parcursul anilor 1995-2001 societatea a acordat regulat servicii de
confecţionare a plăcuţelor cu numerele tuturor solicitanţilor. Prin Hotărârea Guvernului
nr.1229 din 13.11.2001 s-a stabilit că în scopul asigurării evidenţei oportune şi complete
a mijloacelor de transport cu un grad sporit de pericol şi a conducătorilor de vehicule,
precum şi întru excluderea cazurilor de confecţionare neautorizată a actelor
conducătorilor de vehicule, certificatelor şi numerelor de înmatriculare, se
împuterniceşte Ministerul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor cu funcţia de
coordonare şi monitorizare procesele de elaborare, achiziţionare, confecţionare,
restabilire, preschimbare şi eliberare de către subdiviziunile sale monitorizate a
blanchetelor permiselor de conducere, certificatelor şi plăcilor cu număr de
înmatriculare pentru toate mijloacele de transport, a certificatelor de absolvire a
cursurilor de formare iniţială şi recalificare a conducătorilor de vehicule.
În prezent, ÎS "Centrul Resurselor Informaţionale de Stat "Registru" a stabilit că
vehiculele trebuie să fie înmatriculate şi să poarte plăcile cu numărul de înmatriculare
corespunzător standardului SM-122:2002 "Plăci de înmatriculare pentru autovehicule şi
remorci” şi aceste plăcuţe se eliberează doar de acest Centru.
http://www.standard.md/public/files/anunt/Anunt1/SM%20122%20final.pdf
Este oare confecţionarea numerelor de înmatriculare o activitate monopol de
stat?Este oare în drept SRL “Tablă” în drept să fabrice plăcuţe de înmatriculare? Dacă
da ce trebuie să întreprindă SRL „Tablă” pentru a desfăşura această activitate?
SRL TABLA va putea desfasura aceasta activitate doar dupa ce va fi legal un agent
economic ce practica activitatea de monopol, astfel acesta trebuie sa fie învestiţi de
către organele administraţiei publice cu dreptul exclusiv sau cu drepturi exclusive
pentru desfăşurarea într-o anumită sferă a activităţilor economice.
Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.

1.1. Relataţi despre noţiunea de licenţă referindu-vă la ea ca la permisiune de a desfăşura 3 pct.
activitatea de întreprinzător într-un anumit domeniu şi ca drept al titularului de
licenţă.
Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în

procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de
licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta,
integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere.
Licenţa demonstrează că titularul ei întruneşte toate condiţiile şi are toate capacităţile
necesare pentru producerea de mărfuri şi prestarea de servicii de calitate.
Titular de licenţă - persoană juridică sau fizică ce a obţinut licenţă.
7
1.2. Analizaţi procedura de obţinere-eliberare a licenţei pentru funcţionarea caselor de 5 pct.
amanet pentru persoana juridice care are mai multe puncte de activitate;
Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana

împuternicită de acesta sau persoana fizică depune la autoritatea de licenţiere respectivă
personal, prin scrisoare recomandată sau prin poştă electronică (sub formă de document
electronic cu semnătură digitală, sau prin intermediul serviciului e-licenţiere) o
declaraţie de modelul stabilit de această autoritate, semnată olograf sau digital de
persoana care depune declaraţia, ce conţine:
a) denumirea, forma juridică de organizare, sediul, IDNO al întreprinderii sau al
organizaţiei ori numele, prenumele, adresa şi IDNP al persoanei fizice;
b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de
licenţă intenţionează să obţină licenţă sau să o prelungească;
c) asumarea pe propria răspundere de către solicitantul de licenţă a responsabilităţii
pentru respectarea condiţiilor de licenţiere la desfăşurarea genului de activitate pentru
care se solicită licenţă şi pentru autenticitatea documentelor prezentate.
La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:

a) copia de pe decizia de înregistrare a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe buletinul
de identitate al persoanei fizice;
b) documentele suplimentare în conformitate cu prevederile actelor legislative ce
reglementează activitatea licenţiată pentru care se solicită licenţa. Documentele se depun
în original (cu excepţia cazului în care se utilizează serviciul e-licenţiere) sau în copii,
inclusiv pe suport electronic, cu prezentarea originalelor pentru verificare, cu excepţia
celor stabilite spre verificare prin procedura ghişeului unic.
Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile

depuse se verifică prin procedura ghişeului unic.
Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei şi documentelor

anexate, adoptă decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea declaraţiei în
cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia.
In cazurile expres stabilite de legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă,
poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritatea de licenţiere
a deciziei.
Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei se comunică
solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul poate depune o
nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea
declaraţiei precedente.
Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de licenţiere nu răspunde solicitantului
de licenţă în termenele prevăzute de lege. După expirarea termenului cumulativ stabilit
pentru înştiinţarea despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea licenţei,
despre respingerea acesteia sau despre adoptarea deciziei privind eliberarea licenţei, cu
condiţia lipsei unei comunicări scrise despre temeiurile refuzului înregistrării şi/sau
respingerii declaraţiei pentru eliberarea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura
activitatea pentru care a solicitat licenţa.
Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii
documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre
data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se
face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă sau pe versoul
deciziei de eliberare/prelungire a licenţei, în cazul utilizării serviciului e-licenţiere.
8
Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat)
înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea sau reperfectarea licenţei, nu a
prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru eliberarea sau
reperfectarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera licenţa perfectată,
autoritatea de licenţiere este în drept să anuleze decizia privind eliberarea sau
reperfectarea licenţei sau să adopte decizia privind recunoaşterea licenţei ca fiind
nevalabilă.
Pentru fiecare filială sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă la care va fi
efectuată activitatea pe baza licenţei obţinute, titularului de licenţă i se eliberează copii
autorizate de pe aceasta. Copiile confirmă dreptul filialei sau al altei subdiviziuni
separate a titularului de licenţă de a desfăşura activităţi pe baza licenţei obţinute.
1.3. Organul de licenţiere a decis retragerea licenţei SRL „Titan” pentru activitatea 7 pct.
particulară de detectiv şi pază. Ca motiv al retragerii Organul de licenţiere a indicat că
titularul de licenţă a desfăşurat activitatea de depozitare şi folosire a substanţelor
explozive precum şi pentru faptul că în componenţa societăţii este un asociat persoană
fizică din Italia. Administratorul SRL „Titan” solicită răspuns la următoarele întrebări:
a) poate să fie retrasă licenţa pentru un gen de activitate dacă societatea nu a încălcat
modul de desfăşurare a acestui gen, ci a desfăşurat o altă activitate ?; b) poate SRL
„Titan” să obţină o altă licenţă pentru genul de activitate ?; c) Este în drept Organul
de Licenţiere să retragă licenţa de activitate? d) care sunt temeiurile de retragere a
licenţei pentru acest gen de activitate; Elaboraţi o notă informativă cu răspunsuri la
întrebări.
Conform legii privind reglementarea licentierii a activitatii de intreprinzator,

desfasurarea unei alte activitati decit cele pentru care a fost acordata licenta, nu este
temei de retragere a licentei.
Pentru folosirea substantelor explozive, mijloacelor de explodare si pirotehnica este
necesara licentierea de catre MAI, astfel, licenta pentru activitatea data nu poate fi
retrasa, iar agentul economic din speta trebuie sa obtina licenta pentru a doua activitate
realizata cu depozitarea substantelor explosive.
(2) Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii
licenţei servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă;
c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;
d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane
în scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat;
e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea
temporară a licenţei;
f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de
condiţiile de licenţiere;
g) neachitarea lunară şi trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă.
Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.

1.1. Relataţi despre organul/ele de stat competente de a elibera licenţe în general şi licenţe 3 pct.
de desfăşurare a activităţii de întreprinzător în special.
Autorităţile de licenţiere sînt:

9
a) Agenția Servicii Publice; ( activitatea de audit; funcţionarea caselor de amanet;
importul articolelor de tutun; activitatea de autogară; extragerea substanţelor minerale
utile şi/sau îmbutelierea apelor minerale şi naturale potabile; activitatea particulară de
detectiv sau de pază; activitatea farmaceutică; activitatea de broker vamal; activitatea
magazinelor duty-free;
b) Banca Naţională a Moldovei;( activitatea băncilor; activitatea unităţilor de
schimb valutar; activitatea de emitere de monedă electronică de către societăţile
emitente de monedă electronică)
c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare; (ctivitatea asigurătorilor
(reasigurătorilor), brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare; activitatea de gestiune a
activelor fondurilor nestatale de pensii; activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut;
activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare; activitatea birourilor istoriilor de
credit)
d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică; (producerea
combustibilului regenerabil; producerea energiei electrice; operarea pieţei energiei
electrice; transportul energiei electrice; conducerea centralizată a sistemului
electroenergetic; distribuţia energiei electrice; furnizarea energiei electrice; producerea,
distribuţia şi/sau furnizarea energiei termice)
e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi
Tehnologia Informaţiei; (utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a resurselor
de numerotare în scopul furnizării reţelelor şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice;
serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor
informaţionale automatizate de importanţă statală, inclusiv a produselor program;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului. (activitatea de emisie pentru difuzarea
serviciilor de programe pe cale radioelectrică terestră şi/sau prin orice alte mijloace de
telecomunicaţii decît cele radioelectrice terestre.)
1.2. Analizaţi procedura legală de eliberare a licenţei pentru activitatea de întreprinzător, 5 pct.
referindu-vă inclusiv la procedură aprobării tăcite, procedura de prelungire a
valabilităţii licenţelor referindu-vă la actele necesare de a fi prezentate, termenul de
valabilitate, taxa pentru licenţă, luând în considerare că ele (licenţele) sunt eliberate
de Agenţia Serviciilor Publice.
1)Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei:

a) copia de pe decizia de înregistrare a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;
10
La declaraţia pentru prelungirea licenţei se anexează numai documentele care
necesită actualizare sau conţin date diferite de cele prezentate la momentul eliberării
licenţei.
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează)
solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată
prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.
Despre refuzul înregistrării declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, inclusiv
depusă prin intermediul serviciului e-licenţiere, solicitantul/titularul de licenţă este
informat în scris în cel mult 3 zile lucrătoare din ziua adresării, indicîndu-se temeiurile
refuzului.
După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru refuzul înregistrării declaraţiei
pentru eliberarea/prelungirea licenţei, inclusiv depusă prin intermediul serviciului e-
licenţiere, solicitantul/titularul de licenţă poate depune o nouă declaraţie, inclusiv prin
intermediul serviciului e-licenţiere, care se examinează în modul stabilit.
2)Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea

declaraţiei pentru eliberarea licenţei.
Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi
documentelor anexate, adoptă decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau
privind respingerea declaraţiei în cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării
acesteia.
In cazurile expres stabilite de legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă,
poate fi stabilit un termen mai mare pentru adoptarea de către autoritatea de licenţiere
a deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea declaraţiei
pentru eliberarea/prelungirea licenţei.
Informaţia despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei se
comunică solicitantului cel tîrziu în ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
Temei pentru respingerea declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei este
depistarea de către autoritatea de licenţiere a datelor neveridice în documentele
prezentate de către solicitantul de licenţă.
În caz de respingere a declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul
poate depune o nouă declaraţie după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei
pentru respingerea declaraţiei precedente.
3) Procedura aprobării tacite : Licenţa se consideră eliberată dacă autoritatea de
licenţiere nu răspunde solicitantului de licenţă în termenele prevăzute de lege. După
expirarea termenului cumulativ stabilit pentru înştiinţarea despre refuzul înregistrării
declaraţiei pentru eliberarea/prelungirea licenţei, despre respingerea acesteia sau despre
adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea licenţei, cu condiţia lipsei unei
comunicări scrise despre temeiurile refuzului înregistrării şi/sau respingerii declaraţiei
pentru eliberarea/prelungirea licenţei, solicitantul de licenţă poate desfăşura activitatea
pentru care a solicitat licenţa.
Procedura aprobării tacite, se aplică tuturor licenţelor, cu excepţia celor emise de
autorităţile de reglementare din sectorul financiar (bancar şi nebancar), în domeniul
activităţilor care vizează regimul armelor de foc, muniţiilor şi explozibililor.
Răspunsul negativ, dat în termenele prevăzute de lege, nu echivalează cu aprobarea
11
tacită.
4) Eliberarea sau prelungirea licenţei

Licenţa se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare, începînd cu ziua primirii
documentului care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei. Menţiunea despre
data primirii documentului, care confirmă achitarea taxei pentru eliberarea licenţei, se
face pe borderoul documentelor primite de la solicitantul de licenţă sau pe versoul
deciziei de eliberare/prelungire a licenţei, în cazul utilizării serviciului e-licenţiere.
Dacă solicitantul, în termen de 30 de zile de la data la care i s-a expediat (înmînat)
înştiinţarea despre adoptarea deciziei privind eliberarea/prelungirea sau reperfectarea
licenţei, nu a prezentat nemotivat documentul ce confirmă achitarea taxei pentru
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea acesteia sau nu s-a prezentat pentru a i se elibera
licenţa perfectată, autoritatea de licenţiere este în drept să anuleze decizia privind
eliberarea/prelungirea sau reperfectarea licenţei sau să adopte decizia privind
recunoaşterea licenţei ca fiind nevalabilă.
În cazul în care titularul de licenţă intenţionează să desfăşoare genul de activitate indicat
în licenţă după expirarea termenului ei de valabilitate, el este în drept să solicite, inclusiv
prin intermediul serviciului e-licenţiere, prelungirea termenului de valabilitate a licenţei
pe termenele prevăzute la art. 13, cu achitarea taxei pentru licenţă, stabilită conform
legii, cu cel mult 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate a licenţei, dar
nu mai tîrziu de ultima zi de expirare a termenului de valabilitate a acesteia. În acest caz,
pe licenţă se va aplica menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu
indicarea termenului nou. Menţiunea privind prelungirea termenului de valabilitate
poate fi aplicată pe acelaşi formular al licenţei sau, după caz, pe un formular nou, pînă
la expirarea termenului anterior de valabilitate a licenţei. În cazul dat, termenul nou de
valabilitate a licenţei va curge din ultima zi calendaristică în care a expirat termenul
anterior de valabilitate a acesteia. Menţiunea privind prelungirea valabilităţii licenţei se
autentifică cu ştampila autorităţii de licenţiere şi cu semnătura conducătorului.
Titularul de licenţă nu este în drept să transmită licenţa sau copia de pe aceasta altei
persoane.
Pentru fiecare filială sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă la care va fi
efectuată activitatea pe baza licenţei obţinute, titularului de licenţă i se eliberează copii
autorizate de pe aceasta. Copiile confirmă dreptul filialei sau al altei subdiviziuni
separate a titularului de licenţă de a desfăşura activităţi pe baza licenţei obţinute.
În cazul în care titularul de licenţă creează o nouă filială sau o altă nouă subdiviziune
separată, el este obligat să depună la autoritatea de licenţiere o cerere, inclusiv prin
intermediul serviciului e-licenţiere, de reperfectare a licenţei în vederea includerii în
anexa la licenţă a unei noi adrese de desfăşurare a activităţii, cu solicitarea copiei
(copiilor) autorizate de pe licenţă, precum şi documentele prevăzute la art. 10 alin. (2)
lit. b).
În caz de lichidare a filialei sau a altei subdiviziuni separate a titularului de licenţă care
a desfăşurat activităţi conform licenţei obţinute, acesta depune la autoritatea de
licenţiere o сerere, inclusiv prin intermediul serviciului e-licenţiere, de reperfectare a
licenţei în vederea excluderii adresei respective din anexa la licenţă. Modificările
respective se includ în registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat
următoare zilei în care a fost adoptată decizia privind reperfectarea licenţei.
5) Termenul de valabilitate a licenţei

(1) Pentru genurile de activitate specificate la art. 8 alin. (1) lit. a) pct. 1), 2), 4), 9),
12)–17), 19)–29), 31)–321) și lit. e) pct. 43), licenţa se eliberează pe un termen de 5 ani.
5 ani: activitatea de audit;activitatea de evaluare a bunurilor imobile; activitatea cu
metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet; activitatea
12
farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară; activitatea de proiectare pentru toate
categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii,
restaurări;
construcţiile de clădiri şi/sau construcţiile inginereşti, instalaţiile şi reţelele tehnico-
edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările;
extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea apelor minerale şi naturale
potabile;
activitatea topogeodezică şi/sau cartografică;
colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor şi
deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în
stare prelucrată;
importul şi/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi
materialelor chimice toxice, a articolelor şi produselor chimice de menaj;
activitatea particulară de detectiv sau de pază;
montarea şi/sau reglarea, asistenţa tehnică a sistemelor automate de semnalizare şi de
stingere a incendiilor, precum şi de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de
înştiinţare în caz de incendiu;
producerea, asamblarea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea armelor şi
muniţiilor cu destinaţie civilă şi repararea armelor cu destinaţie civilă;
producerea, importul, exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea materialelor
explozive şi/sau efectuarea lucrărilor cu explozibil de uz civil;
producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea, comercializarea
articolelor pirotehnice şi/sau prestarea serviciului „Spectacole pirotehnice şi focuri de
artificii” cu articole pirotehnice de divertisment de destinaţie profesională;
importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor criptografice
şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea
ascunsă a informaţiei; prestarea serviciilor în domeniul protecţiei criptografice şi tehnice
a informaţiei (cu excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publice învestite cu acest
drept prin lege);
activitatea farmaceutică;
importul, fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică şi/sau reparaţia dispozitivelor
medicale şi/sau a opticii;
acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private;
activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în străinătate,
activitatea de încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb educaţional-
cultural care prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă
determinată de timp, în perioada vacanţei de vară;
activitatea de turism;
activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic;
activitatea de broker vamal;
activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier;
Pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) lit. a), pct. 5), 6) şi 8), licenţa se
eliberează pe un termen de un an.
1 an: importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi comercializarea angro
a producţiei alcoolice şi/sau a berii importate;
importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea industrială a tutunului;
fabricarea articolelor din tutun şi/sau comercializarea angro a articolelor din tutun şi a
tutunului fermentat;
Pentru genul de activitate indicat la art.8 alin.(1) lit. a) pct.7), licenţa se eliberează pe un
termen de 3 ani, cu indicarea anuală în conţinutul acesteia a termenului pentru care s-a
13
achitat taxa pentru licenţă.
3 ani: fabricarea alcoolului etilic, a berii și a producţiei alcoolice, cu excepţia vinului,
produselor obţinute pe bază de must şi a produselor vitivinicole aromatizate în sensul
Legii viei şi vinului nr. 57/2006, şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului
etilic, a berii și a producţiei alcoolice, cu excepţia vinului, produselor obţinute pe bază
de must şi a produselor vitivinicole aromatizate în sensul Legii viei şi vinului nr.
57/2006, produse de producătorii autohtoni;
Pentru genul de activitate indicat la art. 8 alin. (1) lit. a) pct. 11), licența se eliberează pe
un termen de 8 ani.
8 ani: transportul rutier contra cost;
6) Taxa pentru licenţă

Taxa pentru eliberarea licenţei pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) lit.
a) pct. 1), 2), 4), 9)–17), 19)–29), 31)–321), lit. d) pct. 40)–412) și lit. e) pct. 43) este de
3250 lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru unităţile farmaceutice, cu excepţia
unităţilor farmaceutice veterinare, din localităţile rurale este de 2340 lei. Taxa pentru
eliberarea licenţei pentru activitatea farmaceutică veterinară în localităţile rurale este de
390 de lei. Taxa pentru eliberarea licenţei pentru asistenţă veterinară în localităţile rurale
nu se percepe.
Pentru solicitanţii de licenţă înregistraţi cu cel mult un an înainte de data depunerii
declaraţiei pentru eliberarea licenţei, taxa pentru eliberarea licenţei constituie 50 la sută
din taxa stabilită. Această prevedere nu se extinde asupra solicitanţilor de licenţă pentru
activitatea în domeniul jocurilor de noroc, producţiei alcoolice, tutunului şi al produselor
petroliere, precum şi asupra solicitanţilor de reperfectare a licenţei şi/sau de eliberare a
copiilor autorizate de pe aceasta.
a) pct. 5), 6), 8) și lit. d) pct. 39) se achită anual conform anexei nr.1 la prezenta lege.
Taxa pentru eliberarea licenţei pentru activitatea în domeniul jocurilor de noroc se achită
în termenele prevăzute la pct.3 din nota anexei nr.1 la prezenta lege.
a) pct.7) se achită separat pentru fiecare an de valabilitate a licenţei: la eliberarea licenţei
şi la expirarea fiecărui an din data eliberării licenţei - conform taxei anuale stabilite în
anexa nr.1 la prezenta lege. În acelaşi mod se achită şi taxa pentru copia de pe licenţă ce
confirmă dreptul filialei sau al altei subdiviziuni separate a titularului de licenţă de a
desfăşura activitatea în baza licenţei obţinute.
b) pct. 33)–333), lit. c) pct. 34)–38), lit. e) pct. 42) și lit. f) pct. 44) se stabileşte prin
legile care reglementează genul respectiv de activitate licenţiat.
Taxa pentru reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe aceasta, inclusiv în cazul
extinderii activităţii licenţiate pe o adresă nouă (filială, subdiviziune), se stabileşte în
proporţie de 10 la sută din taxa pentru eliberarea acesteia, dar nu mai mult de 585 de lei,
iar taxa pentru eliberarea duplicatului licenţei – de 585 de lei. Taxa pentru reperfectarea
licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe aceasta nu se percepe la includerea şi/sau
excluderea unităţilor de transport în/din anexa la licenţă pentru genul de activitate indicat
la art. 8 alin. (1) lit. a) pct. 11).
Sumele taxelor pentru eliberarea, reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe
aceasta pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) lit. a) pct. 1), 2), 4)–17),
19)–29), 31)–322) se varsă la bugetul de stat.
Sumele taxelor pentru eliberarea, reperfectarea licenţei şi/sau eliberarea copiei de pe
aceasta pentru genurile de activitate indicate la art.8 alin.(1) lit. b) pct. 33)–333), lit. c)
pct. 34)–38), lit. d) pct. 39)–412), lit. e) pct. 42), 43) și lit. f) pct. 44) se varsă la bugetul
14
de stat sau la bugetele autorităţilor de licenţiere competente în conformitate cu legile
care reglementează genul respectiv de activitate licenţiat.
Anexa art.8 dil lege 451:

Articolul 8. Genurile de activitate supuse reglementării
prin licenţiere
(1) Se supun reglementării prin licenţiere următoarele genuri de activitate:
a) de către Agenția Servicii Publice:
1) activitatea de audit;
2) activitatea de evaluare a bunurilor imobile;
4) activitatea cu metale preţioase şi pietre preţioase; funcţionarea caselor de amanet;
6) importul şi păstrarea alcoolului etilic; importul, păstrarea şi comercializarea angro
a producţiei alcoolice şi/sau a berii importate;
7) fabricarea alcoolului etilic, a berii și a producţiei alcoolice, cu excepţia vinului,
produselor obţinute pe bază de must şi a produselor vitivinicole aromatizate în sensul
Legii viei şi vinului nr. 57/2006, şi/sau păstrarea, comercializarea angro a alcoolului
etilic, a berii și a producţiei alcoolice, cu excepţia vinului, produselor obţinute pe bază
de must şi a produselor vitivinicole aromatizate în sensul Legii viei şi vinului nr.
57/2006, produse de producătorii autohtoni;
8) importul articolelor de tutun; importul şi/sau prelucrarea industrială a tutunului;
fabricarea articolelor din tutun şi/sau comercializarea angro a articolelor din tutun şi a
tutunului fermentat;
9) activitatea farmaceutică veterinară şi/sau asistenţa veterinară (cu excepţia activităţii
desfăşurate de serviciul veterinar de stat);
11) transportul rutier contra cost;
11¹) activitatea de autogară;
12) activitatea de proiectare pentru toate categoriile de construcţii, urbanism, instalaţii
şi reţele tehnico-edilitare, reconstrucţii, restaurări;
13) construcţiile de clădiri şi/sau construcţiile inginereşti, instalaţiile şi reţelele
tehnico-edilitare, reconstrucţiile, consolidările, restaurările;
14) extragerea substanţelor minerale utile şi/sau îmbutelierea apelor minerale şi
naturale potabile;
15) activitatea topogeodezică şi/sau cartografică;
16) colectarea, păstrarea, prelucrarea, comercializarea, precum şi exportul resturilor
şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv
în stare prelucrată;
17) importul şi/sau fabricarea, depozitarea, comercializarea angro a substanţelor şi
materialelor chimice toxice, a articolelor şi produselor chimice de menaj;
19) activitatea particulară de detectiv sau de pază;
20) montarea şi/sau reglarea, asistenţa tehnică a sistemelor automate de semnalizare
şi de stingere a incendiilor, precum şi de protecţie a clădirilor împotriva fumului şi de
înştiinţare în caz de incendiu;
21) producerea, asamblarea, importul şi/sau exportul, reexportul, comercializarea
armelor şi muniţiilor cu destinaţie civilă şi repararea armelor cu destinaţie civilă;
22) producerea, importul, exportul, reexportul, comercializarea, depozitarea
materialelor explozive şi/sau efectuarea lucrărilor cu explozibil de uz civil;
23) producerea, asamblarea, importul, exportul, reexportul, depozitarea,
comercializarea articolelor pirotehnice şi/sau prestarea serviciului „Spectacole
pirotehnice şi focuri de artificii” cu articole pirotehnice de divertisment de destinaţie
profesională;
24) importul, exportul, proiectarea, producerea şi comercializarea mijloacelor
15
criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru
obţinerea ascunsă a informaţiei; prestarea serviciilor în domeniul protecţiei criptografice
şi tehnice a informaţiei (cu excepţia activităţii desfăşurate de autorităţile publice
învestite cu acest drept prin lege);
25) activitatea farmaceutică;
26) importul, fabricarea, comercializarea, asistenţa tehnică şi/sau reparaţia
dispozitivelor medicale şi/sau a opticii;
27) acordarea asistenţei medicale de către instituţiile medico-sanitare private;
28) activitatea legată de plasarea în cîmpul muncii a cetăţenilor în ţară şi/sau în
străinătate, activitatea de încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb
educaţional-cultural care prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii
pe o perioadă determinată de timp, în perioada vacanţei de vară;
29) activitatea de turism;
31) activitatea magazinelor duty-free, inclusiv pentru deservirea corpului diplomatic;
32) activitatea de broker vamal;
321) activitatea de instruire a personalului din domeniul transportului rutier;
322) activitatea în domeniul jocurilor de noroc: întreținerea cazinourilor;
b) de către Banca Naţională a Moldovei:
33) activitatea băncilor;
331) activitatea unităţilor de schimb valutar (altele decît băncile);
332) activitatea de prestare a serviciilor de plată de către societăţile de plată,
societăţile emitente de monedă electronică, furnizorii de servicii poştale;
333) activitatea de emitere de monedă electronică de către societăţile emitente de
monedă electronică;
c) de către Comisia Naţională a Pieţei Financiare:
34) activitatea asigurătorilor (reasigurătorilor), brokerilor de asigurare şi/sau de
reasigurare;
35) activitatea de gestiune a activelor fondurilor nestatale de pensii;
36) activitatea asociaţiilor de economii şi împrumut;
37) activitatea profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare;
38) activitatea birourilor istoriilor de credit;
d) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică:
39) importul şi comercializarea cu ridicata şi/sau cu amănuntul a benzinei, motorinei
şi/sau a gazului lichefiat la staţiile de alimentare;
391) producerea combustibilului regenerabil;
40) producerea energiei electrice; operarea pieţei energiei electrice; transportul
energiei electrice; conducerea centralizată a sistemului electroenergetic; distribuţia
energiei electrice; furnizarea energiei electrice;
41) producerea gazelor naturale; transportul gazelor naturale; distribuţia gazelor
naturale; stocarea gazelor naturale; furnizarea gazelor naturale; furnizarea gazelor
naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare;
411) furnizarea serviciului public de alimentare cu apă şi/sau de canalizare la nivel
de regiune, raion, municipiu, oraş şi, după caz, sat, comună;
412) producerea, distribuţia şi/sau furnizarea energiei termice;
e) de către Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice
şi Tehnologia Informaţiei:
42) utilizarea frecvenţelor sau canalelor radio şi/sau a resurselor de numerotare în
scopul furnizării reţelelor şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice;
43) serviciile de creare, implementare şi de asigurare a funcţionării sistemelor
informaţionale automatizate de importanţă statală, inclusiv a produselor program;
f) de către Consiliul Coordonator al Audiovizualului:
44) activitatea de emisie pentru difuzarea serviciilor de programe pe cale
16
radioelectrică terestră şi/sau prin orice alte mijloace de telecomunicaţii decît cele
radioelectrice terestre.
(2) Genurile de activitate neindicate la alin.(1) se desfăşoară fără licenţe sau fără alte
acte administrative cu efect similar, cu excepţia autorizaţiilor, stabilite expres prin lege,
pentru confirmarea unor cerinţe tehnice, norme separate sub un anumit aspect.
(21) Licenţa pentru comercializarea resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi
neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii
economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei
bugetar, precum şi pentru exportul acestora se eliberează pe bază de concurs, conform
regulamentului aprobat de Guvern.
(22) Licenţa pentru activităţile indicate la alin. (1) lit. a) pct. 12), 13), 26) și 27) se
eliberează cu avizarea pozitivă a Agenţiei Naţionale de Reglementare a Activităţilor
Nucleare şi Radiologice.
(3) Introducerea reglementării prin licenţiere pentru alte genuri de activitate este
posibilă numai prin modificarea şi completarea listei genurilor de activitate supuse
reglementării prin licenţiere, stabilite la alin.(1).
(4) Condiţiile de licenţiere, lista documentelor ce se anexează la declaraţia de
eliberare/prelungire a licenţei, temeiurile de suspendare şi retragere a licenţei pentru
activitatea de încadrare/înscriere a studenţilor în programe de schimb educaţional-
cultural care prevăd componenta de angajare remunerată în cîmpul muncii pe o perioadă
determinată de timp, în perioada vacanţei de vară, sînt prevăzute în anexa nr. 2 la
prezenta lege.
1.3. Societatea cu răspundere limitată „ArahnidImob”, principalul gen de activitate al căreia 7 pct.
a fost stabilit construcţiile de clădiri cu multe etaje, s-a adresat la un avocat cu
următoarele întrebări:
Are oare societatea nevoie de licenţă pentru genurile de activitate desfăşurate?
Care sunt condiţiile pentru a obţine licenţa pentru evaluarea bunurilor imobile?
Care este lista documentelor necesare pentru obţinerea licenţei?
Indicaţi organele specializate antrenate în eliberarea licenţelor în general şi a activităţii
de evaluare a imobilelor în special.
Autorităţile de licenţiere sînt:
a) Agenția Servicii Publice;
b) Banca Naţională a Moldovei;
c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;
d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;
e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia
Informaţiei;
f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.
Activitatea de evaluare a bunurilor imobile se supun reglementării prin licenţiere

de către Agenția Servicii Publice.
Condiţiile de licenţiere:
1. Desfăşurarea activităţii licenţiate în conformitate cu cadrul legislativ şi normativ.
2. Semnarea raportului de evaluare doar de evaluatorii indicaţi în licenţă.
3. Neadmiterea angajării şi menţinerii în serviciu a evaluatorilor fără certificate de
calificare.
4. Dispunerea de echipament şi utilaj necesar, verificat de către organele teritoriale de
standardizare şi metrologie.
5. Dispunerea de regulamentul de activitate al unităţii economice cu privire la
efectuarea expertizei mărfurilor, aprobat de titularul de licenţă.
17
Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei
a) copia de pe decizia de înregistrare a întreprinderii sau organizaţiei ori de pe
buletinul de identitate al persoanei fizice;
Declaraţia pentru eliberarea/prelungirea licenţei şi documentele anexate la ea se
înregistrează conform borderoului, a cărui copie se expediază (se înmînează)
solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data înregistrării declaraţiei, autentificată
prin semnătura persoanei responsabile a autorităţii de licenţiere.
Declaraţia de eliberare/prelungire a licenţei, depusă prin intermediul serviciului e-
licenţiere, este confirmată de borderoul expediat solicitantului/ titularului prin poşta
electronică, ce va conţine numărul şi data înregistrării acesteia.
Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător

2.1. Descrieţi cum influenţează obţinerea actelor permisive, implicit al licenţei sau 3 pct.
suspendarea acestora asupra capacităţii juridice a titularului de licenţă.
Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în

procesul de reglementare a activităţii de întreprinzător, ce atestă dreptul titularului de
licenţă de a desfăşura, pentru o perioadă stabilită, genul de activitate indicat în aceasta,
integral sau parţial, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere,
deci
obținerea licenței îi lărgeşte titularului de licență capacitatea de exercițiu din
considerentul că statul prin legea privind reglementarea prin licențiere a activității de
întreprinzător din 2001 a stabilit ca anumite activități economice pot fi desfăsurate de
catre întreprinzătorii persoane juridice si fizice doar prin obtinerea licenței pentru
genul de activitate respectiv. De exemplu legea respectivă menționează că extragerea
subatantelor minerale utile şi sau imbutelierea apelor minerale si naturale potabile se
face doar după obtinerea întreprinzătorului a licenței de la Camera de licențiere.
Suspendarea licenţei – privarea titularului de licenţă, pe un termen stabilit, de dreptul
de a desfăşura un anumit gen de activitate, conform procedurii prevăzute de lege;
18
Suspendarea licenței de asemenea influențează asupra capacității de exercițiu a
titularului de licență prin faptul că îl privează pe acesta de dreptul de a desfasura genul
de activitate mentionat in licență si astfel ii restrînge capacitatea de exercițiu numai in
raport cu practicarea activitatii respective. Suspendarea licenței se face in baza
temeiurilor prevazute in art.20 al legii menționate mai sus de catre autoritatea de
licențiere
2.2. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile 5 pct.

de retragere a licenţei pentru genurile de activiatea de întreprinzător.
Suspendarea licentei se face temporar pe cind retragerea este definitiva.
Suspendarea şi reluarea valabilităţii licenţei

Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege pentru suspendarea a licenţei
servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind suspendarea acesteia;
b) neachitarea anuală, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă;
c) nerespectarea de către titularul de licenţă a termenului de depunere a cererii de
eliberare a duplicatului licenţei pierdute sau deteriorate;
d) desfăşurarea de către filială şi/sau altă subdiviziune separată a titularului de licenţă
a activităţii licenţiate fără copia autorizată de pe licenţă, în cazurile cînd obligativitatea
obţinerii copiilor autorizate de pe licenţă este stabilită prin lege.
Licenţa se suspendă şi în alte cazuri prevăzute expres de legile care reglementează genul
de activitate licenţiat.
Decizia privind suspendarea a licenţei se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în
termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii ei. Termenul de suspendare a licenţei nu
poate depăşi 2 luni, dacă legile care reglementează activitatea licenţiată respectivă nu
prevăd altfel.
Titularul de licenţă este obligat să înştiinţeze în scris autoritatea de licenţiere despre
înlăturarea circumstanţelor care au dus la suspendarea temporară a licenţei.
Decizia privind reluarea valabilităţii licenţei se adoptă de autoritatea de licenţiere în
temeiul cererii titularului de licenţă pentru circumstanţa prevăzută la alin. (2) lit. a) sau
al hotărîrii instanţei de judecată care a emis hotărîrea de suspendare a acesteia, în termen
de 3 zile lucrătoare de la data primirii cererii titularului de licenţă sau a înştiinţării
instanţei de judecată. Decizia se aduce la cunoştinţă titularului de licenţă în termen de 3
zile lucrătoare de la data adoptării acesteia.
Termenul de valabilitate a licenţei nu se prelungeşte pe perioada de sistare temporară a
acesteia.
Retragerea licenţei
Licenţa poate fi retrasă în conformitate cu prevederile Legii cu privire la principiile de
bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.
Drept temei pentru realizarea acţiunilor prevăzute de lege în vederea retragerii licenţei
servesc:
a) cererea titularului de licenţă privind retragerea acesteia;
b) decizia cu privire la anularea înregistrării de stat a titularului de licenţă;
c) depistarea unor date neautentice în documentele prezentate autorităţii de licenţiere;
d) stabilirea faptului de transmitere a licenţei sau a copiei de pe aceasta altei persoane
în scopul desfăşurării genului de activitate licenţiat;
e) neînlăturarea, în termenul stabilit, a circumstanţelor care au dus la suspendarea
temporară a licenţei;
19
f) nerespectarea a doua oară a prescripţiilor privind lichidarea încălcărilor ce ţin de
condiţiile de licenţiere;
g) neachitarea lunară şi trimestrială, în termenul stabilit, a taxei pentru licenţă.
Licenţa se retrage şi în alte cazuri prevăzute expres de legile ce reglementează genul de
activitate licenţiat.
Menţiunea referitoare la data şi numărul deciziei privind retragerea licenţei se înscrie în
registrul licenţelor nu mai tîrziu de ziua lucrătoare imediat următoare adoptării deciziei.
În cazul retragerii licenţei, taxa pentru licenţă nu se restituie.
Titularul de licenţă este obligat, în decurs de 10 zile lucrătoare de la data adoptării
deciziei de retragere a licenţei, să depună la autoritatea de licenţiere licenţa retrasă.
2.3. Societatea cu răspundere limitată „Sănătate” SRL, principalul gen de activitate al 7 pct.
căreia era vânzarea - cumpărarea produselor farmaceutice, a fost supusă unui control
comun din partea Ministerului Sănătăţii şi Agenţiei Medicamentului. În procesul
controlului a fost descoperite anumite încălcări de legislaţie. De exemplu: a) unul din
vânzătorii din farmacie nu avea studiile necesare pentru a desfăşura activitate
farmaceutică; b) s-a stabilit, că contrar dispoziţiilor legale farmacia a vândut unele
produse farmaceutice fără prescripţia medicului; c) s-a stabilit că unele medicamente
care era puse în vânzare aveau termenul de valabilitate expirat. Între juriştii
Ministerului Sănătăţii şi cel a Agenţiei Medicamentului au apărut divirgenţe cu privire
la sancţiunea care urmează a fi aplicată. Primul spunea că Ministerul trebuie să-I
retragă licenţa, iar cel de-al doilea spunea că doar Agenţia Serviciilor Publice este în
drept să retragă licenţa, prin urmare trebuie informată această instituţie. Întocmiţi o
notă informativă în care explicaţi: a) pentru încălcările menţionate poate fi retrasă
licenţa? b) Cine decide retragerea licenţei; c) care este procedura de retragere a
licenţei; d) care sunt actele normative care reglementează modul de suspendare şi
retragere a licenţelor pentru activitatea farmaceutică?
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul abilitat cu

aceasta functie in cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice si parafarmaceutice
care nu au fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de
producere sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice,
precum si modificarii documentatiei tehnice de normare a produselor farmaceutice
sau parafarmaceutice, fara aprobarea organului abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde
o astfel de activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist
(laborant-farmacist).
b) Cine decide retragerea licentei;
Va decide retragerea licenței Agenția Servicii Publice.
c) care este procedura de retragere a licentei;
Procedura de retragere a licentei va fi cea generala, si anume:
Licenta poate fi retrasa doar prin hotarire judecatoreasca. Activitatea de intreprinzator
poate fi retrasa prin hotarire judecatoreasca in termen de 5 zile lucratoare de la adresare.
Se pot adresa in instanta de judecata in legatura cu retragerea activitatii
intreprinzatorului:
1. autoritatile administratiei publice
2. alte institutii abilitate prin lege cu functii de reglementare si control
Daca titularul de licenta nu a inlaturat incalcarile care au dus la suspendarea activitatii
sale de intreprinzator, are loc retragerea licentei.
20
Efectele retragerii licentei:
a) Fostul titular pierde dreptul de a mai desfasura activitatea indicata in licenta
b) Tragerea la raspundere contraventionala/penala a fostului titular in caz de
efectuare a oricarei actiune in scopul realizarii activitatii indicate in licenta
retrasa
d) care sunt actele normative care reglementeaza modul de suspendare si
retraguere a licentelor pentru activitatea farmaceutica?
1. legea cu privire la activitatea farmaceutica din 1993
2. legea cu privire la principiile de baza de reglementare a activitatii de intreprinzator
din 2006
3. legea cu privire la reglementarea prin licentiere a activitatii de intreprinzator din 2001
Subiectul 7. Evidenţa contabilă.

1.1. Determinaţi importanţa evidenţei contabile pentru fondatorii persoanei juridice şi 3 pct.
pentru însăşi persoana juridică.
Evidenta contabila asigura:

- inregistrarea cronologica si sistemarica,prelucrarea si pastrarea informatiei cu privire
la patrimoniu, cheltuielile de fabricare si circulatie, decontarile, obligatiile, drepturile si
rezultatele obtinute, utilizate atit pentru necesitatile proprii, cit si in relatiile cu
actionarii, clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscal si cu alte PF/PJ.
- permite detinerea controlului operatiunilor patrimoniale efectuate
- furnizeaza informatia necesara pentru determinarea patrimoniului national.
1.2. Analizaţi ciclul contabil. 5 pct.
Ciclul contabil al entităţii cuprinde:
a) întocmirea documentelor primare şi centralizatoare;
b) evaluarea şi recunoaşterea elementelor contabile;
c) reflectarea informaţiilor în conturile contabile;
d) întocmirea registrelor contabile;
e) inventarierea elementelor contabile;
f) întocmirea balanţei de verificare, a Cărţii mari şi a situaţiilor financiare.
a)intocmirea documentelor primare si centralizatoare;

Faptele economice se contabilizeaza in baza documentelor primare si centralizatoare.
Documentele primare se intocmesc in timpul efectuarii operatiunii, iar daca aceasta este
imposibil - nemijlocit dupa efectuarea operatiunii sau dupa producerea evenimentului.
b)evaluarea si recunoasterea elementelor contabile;
Evaluarea si recunoasterea elementelor contabile se efectueaza in conformitate cu
Standardele Internationale de Raportare Financiara -care devin valabile оn Republica
Moldova dupa acceptarea lor de Guvernul Republicii Moldova.
c)reflectarea informatiilor in conturile contabile;
Entitatea care aplica sistemul contabil in partida dubla este obligata sa tina evidenta
activelor, capitalului propriu, datoriilor, consumurilor, cheltuielilor si veniturilor in baza
conturilor contabile. Planul de conturi utilizat de institutiile publice se elaboreaza єi se
aproba de Ministerul Finantelor.
d)intocmirea registrelor contabile;
Datele din documentele primare si centralizatoare se inregistreaza, se acumuleaza si se
prelucreaza in registrele contabile. Nomenclatorul si structura registrelor contabile se
stabilesc de catre fiecare entitate de sine statator, pornind de la necesitatile
informationale proprii.
21
e)inventarierea elementelor contabile;
Modul si regulile de efectuare a inventarierii se elaboreaza si se aproba de Ministerul
Finantelor. Regulile specifice de efectuare a inventarierii in ramurile respective se
elaboreaza de organele centrale de specialitate ale administratiei publice si de autoritatile
administratiei publice locale, precum si de alte organe autorizate si se aproba de
Ministerul Finantelor
f) intocmirea balantei de verificare, a Cartii mari si a rapoartelor financiare.
1.3. Cetăţeanul Pruteanu solicită consultaţie cu privire la obligativitatea ţinerii evidenţei 7 pct.
contabile de către: a) titularul patentei de întreprinzător; b) întreprinderea individuală;
c) societatea cu răspundere limitată. De asemenea el solicită ai explica deosebirea
dintre diferite sistemuri de ţinere a evidenţei contabile. Întocmiţi o notă informativă cu
răspunsul la aceste întrebări.
a) Titularul patentei de intreprinzator nu este obligat sa tina evidenta contabila.
b) Intreprinzatorul individual tine contabilitate in partida simpla.
c) SRL – tine contabilitate in partida simpla daca nu are obligatia sa tina evidenta
contabila in partida dubla sau daca depaseste limitele a doua din criteriile:
1. Totalul veniturilor din vinzari- cel mult 3mln lei ;
2. Valoarea de bilant a activelor pe termen lung- cel mult 1 mln lei;
3. Nr mediu scriptic al personalului in perioada de gestiune – cel mult 9 persoane.
Daca se depasesc aceste criterii, atunci SRL va tine contabilitate in partida dubla
simplificata.
Deosebirea dintre diferite sisteme contabile:
Sistemul contabil in partida simpla este sistemul contabil care prevede reflectarea
unilaterala a faptelor economice. Nu presupune prezentarea rapoartelor financiare. Este
tinut de persoanele care practica activitate de intreprinzator care nu au obligatia sa tina
evidenta contabila in partida dubla completa. Se tine conform regulilor stabilite de
„Contabilitatea in partida simpla”
Sistemul contabil simplificat in partida dubla este sistemul contabil ce prevede
reflectarea faptelor economice in baza dublei inregistrari. Se aplica variantele
simplificate ale planului de conturi contabile/registrelor/rapoartelor financiare. Este
tinut de persoanele care practica activitate de intreprinzator care nu au obligatia sa tina
evidenta contabila in partida dubla completa. Se tine conform regulilor stabilite de
„Particularitatile contabilitatii la intreprinderile micului bussines”.
Sistemul contabil complet in partida dubla este sistemul contabil care prevede
reflectarea faptelor economice in baza dublei inregistrari cu aplicarea planului de conturi
contabile/ registrelor contabile si rapoartelor financiare. Este obligatorie prezentarea
rapoartelor financiare complete.
Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.

1.1. Descrieţi condiţiile de existenţă a concurenţei şi funcţiile concurenţei. 3 pct.
Concurenta este intrecerea in care actiunile independente ale agentilor economici

limiteaza efectiv posibilitatea fiecaruia dintre ei de a exercita influienta unilaterala
asupra conditiilor generale de circulatie a marfii pe piata respectiva.
Conditii de existenta:
a) Liberalizarea comertului;
b) Existenat unui numar suficient de agenti economici privati;
c) Liberalizarea preturilor si tarifelor;
d) Asigurarea unui cadru legal.
Functiile concurentei in economia de piata:
22
1. Regulator al cererii si ofertei
2. Este factorul determinant la stabilirea preturilor marfurilor si serviciilor
Este mecanismul de repartizare a profitului intre agentii economici implicati in productia
si distribuirea marfurilor
1.2. Clasificaţi actele care suprimă concurenţa după criteriile cunoscute. 5 pct.
Intreprinzatorilor li se interzice sa foloseasca mecanise care suprima sau chiar inlatura

concurenta, cum ar fi:
 practicile monopoliste, care sunt:
1. abuzul de situatie dominanta;
2. acordurile anticoncurentiale;
3. concentrarile economice.
 concurenta neloiala care sunt:
1. raspindirea informatiei false sau denaturate in stare sa prejudicieze averea si/sau
reputatia unui alt agent economic;
2. folosirea neautorizata a emblemei comerciale a firmei sau a marcii, precum si
copierea formei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent
economic;
3. dobindirea folosirea sau divulgarea informatiilor stiintifice, de productie, si
comerciale, a secretelor comerciale fara acordul posesorilor lor.
1.3. Mai mulţi întreprinzători din or. Hânceşti s-au adresat în instanţa de judecată cu o 7 pct.
cerere pentru a anula o clauză din contractul de arendă semnat de Primăria or.
Hânceşti şi SRL “VOCO”. Potrivit acestui contract a fost transmis în arendă un lot de
20 de ari pentru a organiza o piaţă comercială. Prin contract Primăria s-a obligat ca
după darea în exploatare a pieţei, să retragă autorizaţiile tuturor micilor întreprinzători
care comercializează mărfuri în raza de 1 km de la piaţă. După ce piaţa a început să
funcţioneze, Primarul a retras autorizaţiile de amplasare a unităţilor de comerţ mai
multor întreprinzători care activau în raza de 1 km de la piaţa nou formată. În referinţa
Primăriei a fost menţionat că motivul retragerii autorizaţiilor este necesitatea de a face
ordine în oraş precum şi cel de onorare a obligaţiei contractuale faţă de SRL “VOCO”.
Întocmiţi o notă informativă în care expuneţivă poziţia în privinţa soluţionării
litigiului?
Clauza contractuala care stabileste retragerea autorizatiilor respective este catalogata

drept un acord anticoncurential, adica o intelegere dintre agentii economici care au ca
obiect restringerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei lor pe piata. Instanta de
judecata, in baza legislatiei in vigoare, va declara nul orice clauza contractuala care
restringe dreptul la o concurenta loiala celorlalti agenti economici. Astfel, este interzis
si este considerat nul orice acord al agentilor economici care ar conduce sau poate
conduce la limitarea concurentei pe piata.
Subiectul 9. Concurenţa neloială.

1.1. Relataţi despre noţiunea de concurenţă neloială evidenţiind actele calificare ca fiind 3 pct.
„acte de concurenţă neloială” reglementate în legislaţia R. Moldova.
Concurenta neloiala este o incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile

comerciale sau industriale numai procedee oneste/corecte. Sunt actele savirsite contrar
uzantelor cinstite in activitatea comerciala sau industriala.
Sunt interzise actiunile intreprinzatorului contrare uzantelor cinstite, inclusiv:
- Denigrarea altor agenti economici
23
- Raspindirea informatiilor false sau denaturate in satre sa prejudicieze
reputatia altui agent economic.
- Confuzia cu intreprinderea concurenta
- Folosirea neautorizata/copierea emblemei comerciale/firmei/marcii
(fenomen numit „confuzie”)
Dobindirea/folosirea/divulgarea informatiilor stiintifice/de productie/secretelor
comerciale („spionaj economic”)
1.2. Comparaţi „acte de concurenţă neloială” calificate ca fiind acte de discreditare a 5 pct.
concurenţilor cu cele calificate ca acte ce produc confuzie cu întreprinderea
concurentă.
Exista mai multe tipuri de acte care pot fi considerate drept acte de concurenta neloiala.
Dintre ele deosebim:
Denigrarea altor agenti economici – presupune raspindirea unor informatii false sau
denaturate care pot sa duca la prejudicierea averii sau reputatiei unui alt agent economic.
Scopul principal al denigrarii este de a descredita intreprinderea sau produsele
concurente.
Denigrarea este posibila prin: inducerea in eroare a cumparatorului privitor la:
- modul si locul fabricarii
- cantitatea si calitatea marfurilor
- compararea neloiala cu marfurile unui alt agent economic, in scop de publicitate
Confuzia – este acel act de concurenta neloiala care consta in utilizarea semnelor de
identificare a intrerprinzatorului concurent (firma, emblema, marca) sau a produselor
acestuia (ambalajul). Scopul principal al confuziei este de a crea consumatorilor iluzia
ca obiectul procurat este fabricat de firma a carei date de identificare au fost utilizate.
Confuzia este posibila prin:
- folosirea neautorizata a emblemei comerciale, a firmei sau a marcii
- copierea firmei, ambalajului sau a aspectului exterior al marfii unui alt agent economic.
1.3. O persoană juridică străină titular al mărcii de producţie „PUMA” s-a adresat în 7 pct.
instanţa de judecată din Moldova cu o cerere către SRL „Artpiele” şi a indicat că ultima
vinde pantofi cu marca de producţie ce-i aparţine fără permisiunea respectivă. SRL
„ARTPiele” în referinţă a menţionat că importă încălţămintea de la chilometru 7 din
or. Odesa şi nu poartă nici o vină pentru că încălţămintea poartă marca respectivă.
Întomiţi o notă informativă în care să se regăsească explicaţii la următoarele întrebări:
a) Ce drepturi are titularul mărcii ? b) i-au fost încălcate titularului de marcă careva
drepturi; c) Care sunt actele normative care reglementează modul de utilizare a mărcii
şi care stabilesc sancţiunile pentru utilizarea ilegală a mărcii; d) Cum urmează a fi
soluţionat litigiul?
a) Ce drepturi are titularul marcii ?

Inregistrarea marcii confera titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul marcii
este in drept sa interzica tertilor sa utilizeze in activitatea lor comerciala, fara
consimtamintul sau:
a) un semn identic cu marca pentru produse si/sau servicii identice cu cele pentru care
marca este inregistrata;
b) un semn care, din cauza identitatii ori similitudinii cu marca inregistrata si
identitatii ori similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn si de marca,
genereaza riscul de confuzie in perceptia consumatorului;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse si/sau servicii diferite de cele
pentru care marca este inregistrata cind aceasta din urma a dobindit un renume in
Republica Moldova
24
a) aplicarea semnului pe produse sau pe ambalaje, precum si utilizarea lui in calitate
de ambalaj, in cazul marcilor tridimensionale;
b) oferirea produselor spre comercializare sau comercializarea ori stocarea lor in
aceste scopuri sau, dupa caz, oferirea ori prestarea serviciilor sub acest semn;
c) importul sau exportul produselor sub acest semn;
d) utilizarea semnului pe documentele de afaceri si in publicitate;
e) multiplicarea, stocarea sau comercializarea semnului .
b) Care drepturi i-au fost incalcate titularului de marca;
Dreptul de a folosi in mod exclusiv marca si denumirea produselor sale.
c) Care sunt actele normative care reglementeaza modul de utilizare a marcii si
care stabilesc sanctiunile pentru utilizarea ilegala a marcii;
1. legea privind protectia marcilor din 2008
2. legea concurentei din 2012
d) Cum urmeaza a fi solutionat litigiul?
In cazul cind s-a constatat incalcarea drepturilor, instanta de judecata poate ordona, la
cererea reclamantului, luarea de masuri cu privire la produsele cu care s-a incalcat
dreptul asupra unei marci si, in cazurile corespunzatoare, cu privire la materialele si
instrumentele care au servit la crearea si fabricarea acestor produse. Printre masuri vor
figura in special:
a) retragerea provizorie a produselor din circuitul comercial;
b) retragerea definitiva a produselor din circuitul comercial; sau
c) distrugerea produselor, in cazul in care marca nu poate fi inlaturata de pe acestea
fara a le deteriora, precum si in cazul in care inlaturarea marcii nu va fi suficienta pentru
a exclude incalcarea de drepturi.
Asigurarea executarii hotaririi judecatoresti:
In cazul in care a emis o hotarire de constatare a incalcarii unui drept asupra marcii,
instanta de judecata, la cererea titularului, poate lua masuri de asigurare a executarii
hotaririi impotriva contravenientului, prin care acesta va fi somat sa inceteze orice
actiune ce constituie incalcare a drepturilor titularului. In acest scop, instanta poate cere
depunerea de catre contravenient a unei cautiuni sau garantii echivalente
corespunzatoare. Titularul de drepturi poate cere dispunerea acestor masuri si impotriva
intermediarilor ale caror servicii sint utilizate de un tert pentru a incalca drepturile sale
asupra marcii.
Despagubirile:
La cererea partii lezate, piritul care a incalcat drepturile asupra unei marci cu buna
stiinta sau avind motive rezonabile de a sti acest lucru va repara titularului de drepturi
pagubele pe care acesta le-a suportat in mod real din cauza incalcarii drepturilor sale.
In cazul cind a comis o incalcare din nestiinta sau fara a avea motive rezonabile de a
sti acest lucru, contravenientul se obliga sa recupereze beneficiile ratate sau pagubele
aduse titularului de drepturi, stabilite conform legii.
Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.1. Descrieţi condiţiile de valabilitate ale actului de constituire a persoanei juridice cu 3 pct.
scop lucrativ.
Prin conditii de valabilitate se inteleg cerintele impuse de lege pentru ca un astfel de act
sa produca efecte fata de persoanele care l-au semnat sau care au aderat la el ulterior.
conditii de fond: capacitatea, consimtamintul, obiectul si cauza;
conditii de forma: scrisa, semnatura, autentificata notarial
conditii specifice: actul de constituire trebuie sa prevadă denumirea persoanei juridice
cu scop lucrativ, participațiunile asociaților,mărimea capitalului social subscris,intentia
25
de colaborare,scopul de a obtine si repartiza dividente.
1.2. Comparaţi actele de constituire a cooperativei de întreprinzător cu actele de 5 pct.
constituire a unei societăţii cu răspundere limitată în care calitatea de asociat o are
o persoană juridică străină şi o persoană fizică din R. Moldova, arătând care sunt
persoanele care au dreptul să le aprobe, clauzele obligatorii ale acestor acte
constitutive şi actele normative care le reglementează.
1)LEGE Nr. 73 din 2001 privind cooperativele de întreprinzător.

Documentele de constituire ale cooperativei sînt contractul de constituire şi
statutul.
Contractul de constituire
Contractul de constituire al cooperativei stabileşte drepturile, obligaţiile şi răspunderea
fondatorilor acesteia.
Contractul de constituire al cooperativei trebuie să cuprindă:
a) denumirea deplină şi prescurtată a cooperativei şi informaţii despre sediul
acesteia;
b) scopul şi genurile principale de activitate a cooperativei;
c) termenul de activitate a cooperativei;
d) lista fondatorilor cooperativei;
e) mărimea iniţială a capitalului social al cooperativei, cu specificarea mărimii şi
formei aporturilor efectuate de către fiecare fondator în contul cotei sale iniţiale;
f) termenele în care se efectuează de către fiecare fondator aporturile în contul cotei
sale iniţiale;
g) modul şi termenele de restituire a cheltuielilor de constituire şi de înregistrare a
cooperativei;
h) alte prevederi privind modul şi termenele de constituire şi de înregistrare a
cooperativei.
Genurile de activitate a cooperativei se indică în contractul de constituire şi în statutul
cooperativei în conformitate cu clasificatorul activităţii respective aprobat în modul
stabilit.
Contractul de constituire este semnat de fondatorii cooperativei.
Acţiunea prevederilor contractului de constituire încetează după înregistrarea de stat a
cooperativei şi îndeplinirea celorlalte obligaţii de către fondatori.
Statutul cooperativei
Statutul cooperativei va cuprinde informaţiile prevăzute la art.16 alin.(2) lit.a) - c),
precum şi:
a) mărimea minimă a capitalului propriu al cooperativei;
b) drepturile, obligaţiile şi răspunderea cooperativei, ale membrilor şi membrilor ei
asociaţi;
c) condiţiile şi modul de obţinere şi de retragere a calităţii de membru şi membru
asociat al cooperativei;
d) mărimea minimă, modul şi termenul de efectuare a aporturilor în contul cotelor
iniţială şi suplimentare, precum şi al cotei preferenţiale;
e) modul de evaluare a aporturilor nebăneşti în capitalul social;
f) modul de înstrăinare a cotelor;
g) lista organelor cooperativei, competenţa, modul de formare şi durata mandatului
acestora;
h) modul de votare la adunarea generală şi datele privind numărul de voturi necesar
pentru adoptarea hotărîrilor;
i) modul de formare şi de utilizare a rezervelor (fondurilor) cooperativei;
j) normele de prudenţă financiară;
k) lista întreprinderilor afiliate, a filialelor şi reprezentanţelor cooperativei;
26
l) modul de acordare a informaţiei membrilor şi membrilor asociaţi ai cooperativei
şi răspunderea pentru neacordarea acesteia;
m) modul de contestare a deciziilor organelor cooperativei şi de soluţionare a
litigiilor dintre membrii cooperativei, dintre aceştia din urmă şi cooperativă, precum şi
modul tragerii la răspundere a persoanelor cu funcţii de răspundere ale cooperativei;
n) temeiurile şi modul de reorganizare şi lichidare a cooperativei în baza hotărîrii
adunării generale.
Statutul cooperativei poate prevedea renunţarea la formarea cotelor preferenţiale.
În statutul cooperativei pot fi incluse şi alte prevederi ce nu contravin actelor
legislative.
Prevederile statutului cooperativei ce contravin legislaţiei sînt nule de la data adoptării
lor.
Prevederile statutului cooperativei sînt obligatorii pentru membrii, membrii asociaţi şi
persoanele cu funcţii de răspundere ale cooperativei.
Schimbarea numărului de membri sau membri asociaţi ai cooperativei, precum şi a
mărimii capitalului ei social, nu constituie temei pentru modificarea statutului.
Orice modificări şi completări în statutul cooperativei sînt valabile din ziua
înregistrării lor de stat în modul stabilit de legislaţie. La introducerea în capitalul social
al cooperativei a bunurilor imobile transmise în contul cotelor valorice din bunurile
întreprinderilor agricole nu este obligatorie modificarea statutului cooperativei.
2) LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu răspundere limitată

Societatea poate fi constituită de unul sau de mai mulţi fondatori persoane fizice şi/sau
juridice cărora legea nu le interzice acest lucru.
La data înregistrării de stat a societăţii, fondatorii acesteia devin asociaţi.
Numărul de asociaţi nu poate fi mai mare de 50. Societatea cu un număr mai mare de
50 de asociaţi este obligată, în termen de 6 luni, să se reorganizeze, să se lichideze sau
să reducă numărul asociaţilor. În cazul neîndeplinirii condiţiilor menţionate, societatea
va fi lichidată în baza hotărîrii instanţei de judecată, la cererea persoanelor interesate.
Actul de constituire
Actul de constituire al societăţii este contractul de constituire şi/sau statutul. Persoana
juridică constituită de către un singur fondator activează în baza statutului aprobat de
acesta.
Actul de constituire se semnează de toţi fondatorii şi se autentifică notarial. Semnarea
actului de constituire de către reprezentanţii fondatorilor se admite numai în baza
procurii autentificate notarial.
Actul de constituire al societăţii, constituită ca rezultat al reorganizării prin
transformare, se semnează de toţi asociaţii fondatori care au decis transformarea, în
condiţiile alin. (2).
Actul de constituire se întocmeşte în limba de stat.
Conţinutul actului de constituire
Actul de constituire al societăţii va cuprinde:
a) numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, cetăţenia şi alte date din actul
de identitate al fondatorului persoană fizică; denumirea, sediul, naţionalitatea (ţara de
înregistrare), numărul de identificare de stat ale fondatorului persoană juridică;
b) denumirea societăţii;
c) obiectul de activitate;
d) cuantumul capitalului social;
e) valoarea nominală a participaţiunilor asociaţilor;
f) cuantumul participaţiunilor (aporturilor) asociaţilor, modul şi termenul de vărsare a
lor;
27
g) valoarea bunurilor constituite ca participaţiune în natură şi modul de evaluare în
cazul în care au fost făcute asemenea aporturi;
h) sediul societăţii;
i) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere
ale societăţii;
j) modul de reprezentare;
k) filialele şi reprezentanţele societăţii în cazul în care există;
l) temeiul şi modul de reorganizare şi lichidare a societăţii.
Actul de constituire poate să cuprindă şi alte prevederi care nu contravin legii.
1.3. În instanţa de judecată a fost depusă o cerere privind nulitatea SRL „Lombardul 7 pct.
Moldovei” din m. Chişinău care are un capital social de 200 000 lei. Drept motiv se
invocă motivul că în contractul de constituire al acestei societăţi nu a fost prevăzute
toate clauzele necesare unui act de constituire. Nu se regăseşte numele fondatorilor,
mărimea necesară a capitalului social, modul de repartiţie a capitalului social între
asociaţi precum şi faptul că denumirea societăţii nu este conformă reglementărilor
legale. Întocmiţi o notă informativă în care explicaţi următoarele; a) care sunt actele
constitutive ale SRL? b) Lipsa căror clauze din actul de constituire servesc drept temei
de nulitate a SRL? c) care este procedura de declarare nulă a SRL? Care motive din
cele indicate supra pot servi temei pentru a anula SRL „Lombardul Moldovei”?
LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu răspundere limitată

Societatea poate fi constituită de unul sau de mai mulţi fondatori persoane fizice şi/sau
juridice cărora legea nu le interzice acest lucru.
La data înregistrării de stat a societăţii, fondatorii acesteia devin asociaţi.
Numărul de asociaţi nu poate fi mai mare de 50. Societatea cu un număr mai mare de
50 de asociaţi este obligată, în termen de 6 luni, să se reorganizeze, să se lichideze sau
să reducă numărul asociaţilor. În cazul neîndeplinirii condiţiilor menţionate, societatea
va fi lichidată în baza hotărîrii instanţei de judecată, la cererea persoanelor interesate.
Actul de constituire
Actul de constituire al societăţii este contractul de constituire şi/sau statutul.
Persoana juridică constituită de către un singur fondator activează în baza statutului
aprobat de acesta.
Actul de constituire se semnează de toţi fondatorii şi se autentifică notarial. Semnarea
actului de constituire de către reprezentanţii fondatorilor se admite numai în baza
procurii autentificate notarial.
Actul de constituire al societăţii, constituită ca rezultat al reorganizării prin
transformare, se semnează de toţi asociaţii fondatori care au decis transformarea, în
condiţiile alin. (2).
Actul de constituire se întocmeşte în limba de stat.
Conţinutul actului de constituire
Actul de constituire al societăţii va cuprinde:
a) numele şi prenumele, data şi locul naşterii, domiciliul, cetăţenia şi alte date din actul
de identitate al fondatorului persoană fizică; denumirea, sediul, naţionalitatea (ţara de
înregistrare), numărul de identificare de stat ale fondatorului persoană juridică;
b) denumirea societăţii;
c) obiectul de activitate;
d) cuantumul capitalului social;
e) valoarea nominală a participaţiunilor asociaţilor;
f) cuantumul participaţiunilor (aporturilor) asociaţilor, modul şi termenul de vărsare a
lor;
28
g) valoarea bunurilor constituite ca participaţiune în natură şi modul de evaluare în
cazul în care au fost făcute asemenea aporturi;
h) sediul societăţii;
i) structura, atribuţiile, modul de constituire şi de funcţionare a organelor de conducere
ale societăţii;
j) modul de reprezentare;
k) filialele şi reprezentanţele societăţii în cazul în care există;
l) temeiul şi modul de reorganizare şi lichidare a societăţii.
Actul de constituire poate să cuprindă şi alte prevederi care nu contravin legii.
Nulitatea societăţii
Societatea poate fi declarată nulă prin hotărîre judecătorească, în condiţiile şi în modul
stabilite de legislaţia în vigoare.
Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor

1.1. Identificaţi persoanele care au calitatea de întreprinzător făcându-le o scurtă 3 pct.
caractistică.
Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea

economica producatoare de venit ca un profesionist , in permanenta, in nume propriu ,
cu riscul si sub raspunderea patrimoniala proprie cu scopul de a obtine profit. Astfel de
persoane sunt persoanele fizice intreprinzatori individuali si persoanele juridice cu
scop lucrativ.
Persoana fizică are dreptul să practice activitate de întreprinzător, fără a constitui o
persoană juridică, din momentul înregistrării de stat în calitate de întreprinzător
individual sau în alt mod prevăzut de lege.
Dr de a desfasura activitatea de intreprinzator le obtin pers fizice cu capacitatea
deplina de exercitiu care:
*s-au inregistrat in Registru de stat al intreprinzatorilor individuali;
*au obtinut patenta;
*au inregistrat o gospodarie taraneasca.
Capacitatea de exerciţiu deplină se dobândeşte la atingerea majoratului (18 ani). Pot
dobândi această capacitate persoanele care nu au atins această vârstă, dar care s-au
căsătorit ori au fost emancipate.
Persoane juridice de drept public sunt: statul, unităţile administrativ-teritoriale, alte
autorităţi publice. Deşi sunt în drept să participe la raporturi juridice civile, ele nu au
calitatea de întreprinzător şi nu desfăşoară afaceri în nume propriu.
Pers jur cu scop lucrativ dobindeste aceasta calitate de la data inregistrariide stat si
inscrierii ei in Registrul de stat al intreprinderilor.
De la data inregistrarii acesteea au dr sa-si desfasoare activitatea.
1.2. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) societate comercială; b) 5 pct.

întreprindere; c) antreprenor; d) comerciant; e) persoană juridică;
a)societate comerciala
b)intreprindere
termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii
in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu ,
acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala,
29
deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de
fondator.
Intreprinderea dispune de unele elemente ale personalităţii juridice, şi anume: a) poate
avea propria denumire de firmă, iar conform legislaţiei unor ţări, dacă se află într-o
altă localitate, întreprinderea poate fi înscrisă în registrul comercial ca o filială
(sucursală) a întreprinzătorului; b) la întreprindere se ţine o contabilitate proprie şi se
întocmeşte un bilanţ autonom.
Dacă întreprinderea aparţine unui întreprinzător individual, contabilitatea şi bilanţul nu
se fac pentru averea proprie, dar dacă întreprinderea aparţine unei persoane juridice,
contabilitatea şi bilanţul final al întreprinderii este o parte componentă a contabilităţii
şi a bilanţului persoanei juridice.
Dacă în doctrină se duc discuţii
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex
patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate
servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde
notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
c)antreprenor
legiuitorul nostru a utilizat termenul de antreprenor pentru a desemna toate pers care
desfasoara activitate de antreprenoriat, astfel intelegem ca acesta ar fi un sinonim al
cuvintului intreprinzator. Insa acest termen mai are un sens juridic consacrat , prin
care desemneaza partea contarctului de anrepriza. Prin urmare antreprenorul e un
intreprinzator, dar nu toti intreprinzatorii sunt antreprenori.
d)comerciant
in legislatiile altor state in sensul termenulu nostrui de intreprinzator se foloseste
termenul comerciant,adica pers fiz sau jur ce desfasoara o activitate comerciala,adica
savirseste fapte de comert cu character professional.in legislatia moldava comerciantul
apare ca persoana fiz sau jur , inregistrata in calitate de intreprindere , care detine
licenta pentru importarea si comercializarea produselor.prin urmare comerciantul e un
intreprinzator care desfasoara afaceri in domeniul comertului , calitatea de
intreprinzator insa o detin si fabricantii sau industriasii.
e)pers jur
din prevederile codului civil reese ca Persoana juridica este organizatia care are un
patrimoniu distinct єi raspunde pentru obligatiile sale cu acest patrimoniu, poate sa
dobоndeasca єi sa exercite оn nume propriu drepturi patrimoniale єi personale
nepatrimoniale, sa-єi asume obligatii, poate fi reclamant єi apоrat оn instanta de
judecata.
Astfel fiind practice asemanatoare cu reglementarea legala a intreprinzatorului cu
diferentele ca intreprinzatorul poate fi deasemenea si persoana fizica , desfasoara
activitate economica ca un profesionist cu scopul de a obtine profit.
1.3. Consultaţi cetăţeanul Pruteanu, explicându-i forma de organizare juridică care 7 pct.
poate fi utilizată la desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul: a)
schimbului valutar; b) activităţii de asigurare; c) comerţul cu produse alcoolice şi
tutun; d) reparaţia tehnicii de uz casnic; e) jocurile cu noroc; f) comerţul cu produse
petroliere; g) aratul terenurilor agricole; h) construcţia de case de locuit în
localităţile rurale;
a) schimbului valutar (LICENTA) - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a

efectua operatiuni de schimb valutar in numerar cu persoane fizice urmatoarele
categorii de rezidenti, denumiti, in sensul prezentei legi, unitati de schimb valutar:
30
-banca licentiata care efectueaza operatiuni de schimb valutar in numerar cu persoane
fizice prin intermediul punctelor sale de schimb valutar;
-casa de schimb valutar – persoana juridica rezidenta constituita conform legislatiei
Republicii Moldova, avind ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul Republicii
Moldova a operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice;
-persoana juridica rezidenta ce presteaza servicii hoteliere, care efectueaza operatiuni
de cumparare a numerarului in valuta straina/cecurilor de calatorie in valuta straina de
la persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar
b) activitatii de asigurare (LICENTA) - Activitatea de asigurare (reasigurare) poate
fi desfasurata exclusiv de catre asiguratori (reasiguratori), sub forma de societate pe
actiuni, inclusiv cu investitii straine, care detin licenta de activitate.
c) comertul cu produse alcoolice si tutun(LICENTA) - intreprinzator individual,
SRL/SA care detin licenta in acest sens.
d) reparatia tehnicii de uz casnic – in baza patentei, forma de intreprinzator
individual, SRL.
e) jocurile cu noroc - SRL sau SA.
f) comertul cu produse petroliere(LICENTA) - Participanti la piata produselor
petroliere pot fi persoanele juridice care sint titulari de licenta sau de autorizatie
tehnica, exceptie facind consumatorul, si care au resedinta in Republica Moldova.
Participantii la piata produselor petroliere beneficiaza de drepturi egale, indiferent de
tipul de proprietate si de forma juridica de organizare. Este inadmisibila favorizarea
unor participanti prin acordarea de inlesniri neprevazute de lege, precum si limitarea
directa sau indirecta a drepturilor si intereselor legitime. Participantii la piata
produselor petroliere sint in drept sa infiinteze asociatii, uniuni si alte forme de
asociere in scopuri ce nu contravin legislatiei, inclusiv reglementarilor liberei
concurente.
g) aratul terenurilor agricole –patenta,intreprinzator individual. Gospodaria
taraneasca
h) constructia caselor de locuit in localitati rurale – intreprinzator
individual,patenta.
Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.

1.1. Identificaţi drepturile şi obligaţiile întreprinzătorului individual – titular al patentei 3 pct.
de întreprinzător făcând o caracteristică a acestora.
Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a

desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite
perioade de timp.
Titular de patentă poate fi orice cetăţean al Republicii Moldova cu capacitate de
exerciţiu, orice cetăţean străin sau apatrid, care locuieşte permanent în Republica
Moldova şi are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător, care a declarat despre
intenţia sa de a procura patentă şi corespunde cerinţelor de calificare necesare acestui
gen de activitate.
Titularul patentei este obligat:
a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă, normele
sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte cerinţe ce se referă
la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea activităţii indicate la
compartimentul 1din anexă, să aibă documentele primare de provenienţă a mărfii, după
caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau actul de achiziţie a
mărfurilor;
b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de autoritatea
31
regulamentul de desfăşurare a activităţilor de comerţ în localitatea respectivă, aprobat
de consiliul local;
c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor;
d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la locurile
unde îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător, iar în caz de necesitate să o prezinte la
cererea organului de control sau a consumatorilor.
Titularul patentei nu este în drept:
a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate în
patentă;
b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau
careva dintre membrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în comandită, al
cărei asociat cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii familiei sale.
1.2. Determinaţi actele necesare pentru eliberarea patentei de întreprinzător la 5 pct.
desfăşurarea activităţii de: b) predarea limbilor străine; c) arat şi alte lucrări de
cultivare a pământului cu mijloace tehnice; d) reparaţie a locuinţelor; e)
organizare a disco-cluburilor; f) servicii veterinare şi zootehnice;g) întreţinerea
cazinourilor şi jocurilor cu noroc; h) activitatea de amanet;
Patenta se eliberează şi se prelungeşte la cererea solicitantului/ titularului. Cererea se

depune la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărui rază solicitantul/titularul îşi
are domiciliul sau preconizează să îşi desfăşoare activitatea.
În cerere se indică:
a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită eliberarea
sau prelungirea patentei;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se
prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii menţionate.
In anumite cazuri impreună cu cererea de eliberare a patentei,solicitantul prezintă copia
de pe diplomă sau de pe alt act privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar
desfăşurării genului de activitate respectiv.
La cererea de eliberare sau de prelungire a patentei se anexează documentele
confirmative de achitare a contribuţiei de asigurare socială de stat pentru întreaga
perioadă solicitată de desfăşurare a activităţii în baza patentei de întreprinzător sau actele
care confirmă scutirea de plata contribuţiei, precum şi documentele ce confirmă statutul
de persoană asigurată în sistemul asigurării obligatorii de asistenţă medicală.
Patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul
intenţionează să-şi desfăşoare activitatea în baza patentei, în cazul în care în localitatea
respectivă nu este amplasată subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat, şi aceasta este
valabilă numai pe teritoriul administrat de primăria care a eliberat-o.
A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea

si autorizatia de la APL cu privire la permisiunea de a utiliza teritoriul respectiv pentru
o asemenea actiitate; plus bonul de plata a taxei de patenta;
B) Pentru predarea limbilor straine, solicitantul va mai prezenta actul ce confirma
calificarea solicitantului in domeniul limbilor straine(diploma),bonul de plata a taxei p/u
patenta;
C) Pentru arat si alte lucrari de cultivare a pamintului cu mijloace tehnice, actele ce
confirma dreptul a/a mijloacelor tehnice care vor fi utilizate(contract de arenda,actul de
proprietate),bonul de plata a taxei p/u patenta;
D)Pentru reparatia locuintelor, va depune actul care confirma calificarea solicitantului
in domeniul constructiilor si reparatiei locuintelor, plus bonul de plata a texei de patenta;
32
E)Pentru organizarea discocluburilor, va anexa si documentul care confirma dreptul de
proprietate sau dreptul de locatiune asupra spatiului in care isi va desfasura activitatea
plus bonul de plata a taxei de patenta;
F) Servicii veterinare si zootehnice, va anexa documentul ce atesta calificarea
solicitantului in domeniul veterinariei si zootehniei un document de studii de
specialitate, plus bonul de plata a taxei de patenta.
1.3. Inspectoratul fiscal a emis o prescripţie prin care a prevenit cet. Tigreanu că începând 7 pct.
cu data de 20 decembrie i se suspendă patenta deoarece el a comercializat îmbrăcăminte,
încălţăminte şi cărţi deşi titularul de patentă nu are acest drept. Cet. Tigreanu s-a adresat
avocatului după asistenţă juridică şi a întrebat în ce cazuri încetează patenta şi în ce
cazuri se suspendă, care este organul competent de a suspenda patenta? De asemenea îl
interesează dacă într-adevăr comercializarea îmbrăcămintei, încălţămintei şi cărţilor este
interzisă. Întocmiţi o notă informativă şi daţi răspuns la întrebările puse?
Valabilitatea patentei încetează:

a) în cazul nerespectării prevederilor art. 3 alin. (8);
b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii
respective;
c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă,
confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;
d) în cazul decesului titularului patentei;
e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unei sancţiuni administrative;
f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;
g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni consecutive
de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru patentă.
Dacă valabilitatea patentei încetează în temeiurile indicate la alin.(1) lit.c) şi d),
titularului patentei sau moştenitorilor acestuia li se restituie suma plătită pentru perioada
nefolosită.
În condiţiile încetării valabilităţii patentei, organul emitent al acesteia va emite o decizie
privind încetarea valabilităţii patentei. Decizia privind încetarea valabilităţii patentei se
aduce la cunoştinţă titularului de patentă în termen de 3 zile lucrătoare de la data emiterii
ei.
Patenta se suspendă:
a) în baza cererii titularului patentei în legătură cu boala lui, în limitele termenelor
stabilite de legislaţia muncii;
b) în cazul neexecutării obligaţiilor prevăzute la art.3 alin.(7) lit.a), b) şi d);
c) în cazul neachitării în termen a taxei pentru perioada următoare de valabilitate a
patentei – dar nu mai mult de 12 luni.
La expirarea perioadei de timp pentru care patenta a fost suspendată şi după înlăturarea
cauzelor ce au condus la suspendarea patentei, termenul ce cuprinde perioada de
suspendare se restabileşte şi se prelungeşte pentru perioada respectivă, cu excepţia
cazurilor prevăzute la alin. (1) lit. b) şi lit. c). Restabilirea şi prelungirea patentei pe
perioada pentru care a fost suspendată în cazul specificat la alin. (1) lit. a) se realizează
în limitele termenelor stabilite de legislaţia muncii şi doar în condiţiile în care titularul
patentei prezintă certificat de concediu medical.
În cazul depistării de către organele de control a cazurilor de continuare a activităţii în
baza patentei suspendate conform alin.(1) lit.b) şi c), acestea informează subdiviziunea
Serviciului Fiscal de Stat sau primăria care a eliberat sau a prelungit durata patentei
despre cele depistate, indicînd, în mod obligatoriu, numărul şi seria patentei.
În condiţiile specificate la alin. (1) lit. b), organul emitent(Serv Fisc de Stat) al patentei
33
va emite o decizie privind suspendarea patentei, iar după înlăturarea cauzelor ce au
condus la suspendare – o decizie privind reluarea valabilităţii patentei.
Subiectul 13. Întreprinzătorul individual

2.1. Relataţi despre procedura înregistrării de stat a întreprinzătorului individual, 3 pct.
referindu-vă şi la cazurile în care înregistrarea nu se admite.
Procedura înregistrării de stat a întreprinzătorilor individuali

Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se depun următoarele
documente:
a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
b) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
Depunerea documentelor la înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se
efectuează în modul stabilit la art.8.
La înregistrarea de stat se verifică identitatea şi capacitatea de exerciţiu ale persoanei
fizice.
În cadrul procedurii înregistrării de stat, organul înregistrării de stat va efectua procesul
de înregistrare (luare la evidenţă) fiscală, statistică, medicală şi socială a
întreprinzătorului individual prin transmitere autorităţilor vizate, în format electronic, a
datelor privind înregistrarea acestuia,cu eliberarea pentru întreprinzătorul individual a
înştiinţării respective.
Documentele depuse de către întreprinzătorul individual împreună cu decizia de
înregistrare se păstrează în dosarul de evidenţă în arhiva organului înregistrării de stat.
Înregistrarea de stat a întreprinzătorului individual nu se admite în cazul în care:
a) persoana fizică este deja înregistrată în calitate de întreprinzător individual;
b) persoana respectivă este lipsită, prin hotărîrea instanţei de judecată, de dreptul de
a practica activitate de întreprinzător.
2.2. Comparaţi drepturile, obligaţiile şi răspunderea întreprinzătorului individual cu cele 5 pct.
ale persoanei fizice care desfăşoară activităţi independente.
Nu Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate

Am neinterzis de lege, cu exceptia celor care se desfasoara doar de catre persoane juridice.
Ras Respectiv, pentru unele genuri de activitate intrepr ind trebuie sa obtina licenta. Pentru
Pun a activa, intr ind are obligatia sa se inregistreaza la ASP. El are dreptul sa utilizeze
s munca salariatilor. El este obligat sa plateasca toate taxele si impozitele prevazute de
lege. De asemenea, este obligat sa tina evidenta contabila in partida simpla.
Raspunderea este nelimitata, personala, cu toate bunurile persoanei care desfasoara
activitate de intreprinzator sub forma de intreprinzator individual.
2.3. Consultaţi întreprinzătorul individual cu privire la genurile de activitate pe care acesta 7 pct.
le poate desfăşura, inclusiv: a) activitate de asigurare; b) comerţul cu băuturi spirtoase
şi articole din tutun; c) activitate în domeniul jocurilor de noroc; d) activitate de schimb
valutar; e) organizarea disco-cluburilor; f) activitate de reparaţie a automobilelor şi
vulcanizare; g) vânzarea cărţilor, tablourilor şi a altor obiecte de artă plastică?; h)
vânzarea produselor petroliere; i) activitatea de microfinanţare; k) comerţul cu
amănuntul, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor;
a) activitate de asigurare – nu
b) comertul cu bauturi spirtoase si articole din tutun – trebuie sa obtina licenta.
c) activitate in domeniul jocurilor de noroc - nu
d) activitate de schimb valutar- nu
34
e) organizarea disco-cluburilor-da
f) activitatea de reparatie a automobilelor si vulcanizare - da
g) vinzarea cartilor, tablourilor si a altor obiecte de arta plastic - daa
h) vinzarea produselor petroliere -licenta
Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.

1.1. Relataţi despre noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ referindu-vă şi la 3 pct.
formele persoanei juridice cu scop lucrativ.
PJSL-organizatia constituita si inregistrata cu bunuri de catre fondatori care prin actul

de consttuire convin sa desfasoare activitatea de intreprinzator, sa obtina in rezultatul
acestei activitati profit pe care il vor repartiza cu titlu de divident intre fondatori.
Ea are patrimoniul distinct si raspunde pentru obligatiile sale cu buurile sale, poate sa
dobindeasca si sa exrcite in nume propriu drepturi patrimoniale si personale
nepatrimoniale, sa-si asume obligatii, poate fi reclamant si pirit in instanta de judecata.
PJSL se constituie in urmatoarele forme: societatea comerciala (S in nume colectiv;
S in comandita; SRL; S pe actiuni), cooperative, intreprindere de stat si intreprindere
municipala.
Societatea in nume colectiv(este societatea comerciala ai carei membri practica, in
conformitate cu actul de constituire, activitate de intreprinzator in numele societatii si
raspund solidar єi nelimitat pentru obligatiile acesteia),
Societatea in comandita(este societatea comerciala оn care, de rоnd cu membrii care
practica оn numele societatii activitate de оntreprinzator єi poarta raspundere solidara
nelimitata pentru obligatiile acesteia (comanditati), exista unul sau mai multi membri-
finantatori (comanditari) care nu participa la activitatea de оntreprinzator a societatii єi
suporta оn limita aportului depus riscul pierderilor ce rezulta din activitatea societatii),
SRL(este societatea comerciala al carei capital social este divizat оn parti sociale
conform actului de constituire єi ale carei obligatii sоnt garantate cu patrimoniul
societatii),
SA(Societate pe actiuni este societatea comerciala al carei capital social este divizat оn
actiuni єi ale carei obligatii sоnt garantate cu patrimoniul societatii), intreprinderile de
atat si municipal, cooperativele de productie/de intreprinzator(cooperativa este
asociatia benevola de persoane fizice єi juridice, organizata pe principii corporative оn
scopul favorizarii si garantarii, prin actiunile comune ale membrilor sai, a intereselor
lor economice єi a altor interese legale).
1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) 5 pct.

societate comercială b) societate civilă; c) întreprindere; d) agent economic; e)
întreprinzător;
*societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de constituire

prin care asociatii convin sa puna in comun anumite bunuri pentru exercitarea
activitatii de intreprinzator , in scopul realizarii si impartirii beneficiilor rezultate,in asa
mod se poate afirmativ de concluzionat ca persoana juridical cu scop lucrativ
inglobeaza in sine societate comerciala , avind un caracter mai vast , mai intrind
cooperativele si intreprinderile de stat si municipal ;
*societatea civila -chiar in urma constituirii prin contract civil intocmit in forma
autentica nu-si schimba natura civila, iar persoana juridica cu scop lucrativ de la bun
inceput reprezinta o persoana juridica care poate practica o multitudine de activitati
premise de lege, pe cind societatea civila doar acelea care le pot desfasura asociatii ei;
35
*intreprindere- termenul intreprindere are 2 sensuri:-ca subiect de dr si- obiect.
Ca subiect distinct de dr e aparenta datorita interpretarii acesteia in asemenea conditii
in legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi , neavind patrimoniu propriu ,
acesta fiind inseparabil de patrimonial fondatorului , nici raspundere personala,
deoarece pentru obligatii raspund fondatorii si prin urmare nici nu pot fi distinct de
fondator.
Intreprinderea dispune de unele elemente ale personalităţii juridice, şi anume: a) poate
avea propria denumire de firmă, iar conform legislaţiei unor ţări, dacă se află într-o
altă localitate, întreprinderea poate fi înscrisă în registrul comercial ca o filială
(sucursală) a întreprinzătorului; b) la întreprindere se ţine o contabilitate proprie şi se
întocmeşte un bilanţ autonom.
Ca obiect apare in Codul civil unde se evidentiaza ca intreprinderea e un complex
patrimonial unic,adica un bun complex,acest ansamblu de bunuri ca un tot intreg poate
servi ca un obiect al diferitor contracte.
Din cele mentionate rezulta asadar ca notiunea de intreprinzator nu corespunde
notiunii intreprindere nici chiar in sens de subiect de dr.
* intreprinzatorul in comparatie cu persoana juridica cu scop lucrativ poate fi si
persoana fizica ce desfasoara legal activitate producatoare de venit ca un profesionist ,
in permanenta , in nume propriu ,cu riscul si sub raspunderea proprie cu scopul de a
obtine venit;
*agent economic prezinta o notiune mult mai larga decit persoana juridica cu scop
lucrativ , tinind de drept public, in drept fiscal reprezentind persoana care practica
activitate de intreprinzator , iar in contabilitate oana care are obligigatia de a prezenta
rapoarte orgoanului competent. , astfel cuprinzind atat persoana juridica cu si fara scop
lucrativ de drept public, precum si pers fizica ce practica activitate de intreprinzator.
1.3. Agenția Serviciilor Publice a înaintat o cererea de chemare în judecată şi a solicitat 7 pct.
instanţei de a anula înregistrarea SRL “SECOLUL XXII”, deoarece fondatorii
acesteia sunt în incompatibilitate şi nu au dreptul să desfăşoare alte activităţi
remunerate decât funcţia pe care o ocupă. În motivaţie a fost indicat că unul din
fondator este procuror, al doilea este membru al Curţii Constituţionale, iar al treilea a
fost ales deputat în Parlament. Întocmiţi o notă explicativă cu răspuns la întrebarea
pusă?
Conform legislatiei in vigoare, deputatul Parlamentului RM, procurorii, si judecatorii

pot contribui la constituirea unui SRL.
Insa totoodata, conform legislatiei in vigoare, odata ce au fost alesi in aceste functii, ei
nu mai pot avea calitatea de asociat sau membru in SRL.
Subiectul 15. Înregistrarea de stat a persoanei juridice cu sop lucrativ

1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea unei cooperative de producție explicând 3 pct.
acţiunile registratorului desfăşurate în legătură cu înregistrarea în Registul de Stat al
persoanelor juridice;
Pentru înregistrarea de stat a cooperativei, persoana desemnată de adunarea de

constituire prezintă organului de înregistrare cererea semnată de preşedintele şi
secretarul adunării respective, la care se anexează documentele prevăzute de lege:actele
de constituire (actul constitutiv al cooperativei este statutul.), procesul verbal al adunarii
de constituire, documentul ce confirma sediul, extrasul din contul bancar provizoriu prin
care adevereste depunerea aportului in numerar al fondatorilor in contul cotelor initiale,
bonul de plata a taxei pentru inregistrarea de stat a cooperativei.
36
1.2. Explicaţi deosebirea dintre persoana juridică inactivă în raport cu persoana juridică 5 pct.
pasivă şi persoana juridică care şi-a suspendat activitatea.
persoană juridică inactivă – persoană juridică care, în decurs de 12 luni de la data

înregistrării sau pe parcursul ultimilor 3 ani, nu a prezentat dările de seamă fiscale
prevăzute de legislație, nu a efectuat operațiuni pe niciun cont bancar, nu este fondator
al unei alte persoane juridice, nu are filiale și reprezentanțe, nu are datorii la bugetul
public național, nu a fost înregistrată în calitate de contribuabil al TVA și nu are
înregistrate la Serviciul Fiscal de Stat mașini de casă și de control cu memorie fiscală;
persoană juridică pasivă – persoană juridică care, după înregistrare, a activat, însă
ulterior în decursul ultimelor 12 luni nu a prezentat dările de seamă fiscale prevăzute
de legislaţie;
persoana juridica care si-a suspendat activitatea – persoana care temporar nu
desfasoara nici o activitate ca urmare a propriei solicitari, sau a unor alte temeiuri etc.
1.3. Organul Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a Societăţii comerciale 7 pct.
„CASA DE AMANET DACIA” SRL din motivul că societatea a arătat capitalul social
ca fiind de 10 000 dolari SUA, precum şi pentru faptul că denumirea ei nu corespunde
cerinţelor legale. Fondatorul societăţii s-a adresat către avocat cu întrebarea dacă SRL
sau Casele de amanet sunt obligate să aibă un capital social minim. A mai întrebat dacă
este vre-o deosebire între „CASA DE AMANET” şi „LOMBARD” şi care documente
sunt necesare pentru înregistrarea unei societăţi comerciale care are ca şi obiect de
activitatea de acordare a de împrumuturi cu amanetarea şi păstrarea obiectelor din
metale şi pietre preţioase. Consultaţi fondatorul societăţi şi daţi răspuns la întrebările
puse;
SRL nu e obligata sa aiba capital social minim, insa casele de amanet(lombarduri )–

da, de 25000 dolari in municipii si 15000 dolari in localitati rurale.
Nu e nici o deosebire intre casa de amanet si lombarduri, - ihotarirea penru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de organizare si functionare a caselor de
amanet(lombarduri) – punctul 10 din hotarire
Ce acte mai sunt necesare – contract de proprietate sau locatiune asupra
imobilului,certificat de verificare metrologica a cintarelor, copia documentelor ce
confirma existenta capitalului social mini
Subiectul 16. Înregistrarea de stat a societăţii comerciale.

1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea de stat a SRL cu 4 fondatori, unde un 3 pct.
fondator este statul Republica Moldova, al doilea fondator este o persoană juridică
din Marea Britanie, al treilea fondator este o asociaţie obştească din Republica
Moldova şi o persoană fizică.
Procedura de înregistrare a întreprinderii cu investiţii străine este similară procedurii de
înregistrare, de desfăşurare a activităţii şi de dizolvare a întreprinderii autohtone şi se
realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova.
Societatea este supusă înregistrării de stat la organul înregistrării de stat în modul şi în
termenul stabilit de lege.
Cererea de înregistrare a societăţii şi actele necesare înregistrării se depun de către
fondatori (fondator) sau de către persoanele împuternicite în temeiul legii.
Pentru înregistrarea de stat a persoanei juridice se depun următoarele documente:
b) hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în funcţie de
forma juridică de organizare, în două exemplare;
37
c)documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
Pentru înregistrarea de stat a persoanelor juridice cu investiţii străine, se vor depune:
a) extrasul din registrul în care este înregistrată persoana juridică cu investiţii
străine, tradus și legalizat notarial;
b) actele de constituire ale persoanei juridice străine;
Investitorii îşi pot plasa investiţiile pe întreg teritoriul Republicii Moldova în toate
domeniile activităţii de întreprinzător, în condiţiile legislaţiei în vigoare, dacă respectă
interesele securităţii naţionale, prevederile legislaţiei antimonopol, normele de protecţie
a mediului înconjurător, de ocrotire a sănătăţii populaţiei şi ordinea publică.
Republica Moldova asigură, în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu tratatele
internaţionale privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor la care
Republica Moldova este parte, un regim de securitate şi protecţie deplină şi permanentă
a tuturor investiţiilor, indiferent de forma lor.
1.2. Comparaţi Registrul de stat al persoanelor juridice cu Registrul organizaţiilor 5 pct.
necomerciale evidenţiind destinaţia, deţinătorul şi conţinutul acestora.
Registrul de stat al intreprinderilor – este o lista de societati comerciale pers.jur. si

date informative despre ele. In el se inscriu: denumirea completa si prescurtata a
societatii,sediul, obiectul principal de activitate, termenul pentru care a fost constituita,
marimea capitalului social, data si numarul de inregistrare, numele registratorului, alte
date. Registrul se tine in mod computerizat si manual. Cel manual are prioritate.
Efectul juridic al inregistrarii se exprima prin faptul ca societatea ca pers.jur. exista
atita cit figureaza in registrul de stat. In numele societatii neinregistrate nu se pot
incheia acte juridice si nu se poate practica activitate de intreprinzator,altfel societatea
va fi sanctionata. Societatea este in drept sa faca modificari in registru dar numai prin
hotarirea a organului suprem de decizie.
Registrul organizatiilor necomerciale : contine : denumirea organizatiei, tipul
acesteia ,statutul(inregistrata),IDNO, data inregistrarii(informatii generale
:denumirea,forma –organizatorico-juridica,tiul,localitatea,nr de inregistrare,cod
fiscal,IDNO,data inregistratii,scopul,conducatorului, strutura,simbolica, filialele,
reorganizarile,controlul si sanctiunile,rapoarte).
1.3. Cetățeanul Stepan Tihon a solicitat înregistrarea unei SRL care și-a propus ca scop 7 pct.
desfășurarea activității de întreprinzător în afara hotarelor Republicii Moldova. Organul
Înregistrării de Stat a respins cereea de înregistrare a SRL/ului pe motivul că activitatea
de întreprinzător propusă în actul de constituire este “prinsul peştelui în Marea
Japoniei”, dar acaeasta însă nu este reglementată de legislaţia R. Moldova, şi respectiv
din această cauză nu poate fi înregistrată. Întocmiți o notă informativă în care explicaţii
Fondatorului unic dlui Stepan Tihon care sunt motivele de respingere a cererii de
înregistrare a unei persoane juridice și cum el poate să precedeze în situația creată;
Legea cu privire la antreprenoriat si intreprinderi stabileste la art 10, al (1) ca
intreprinderea este in drept sa practice orice genuri de activitate, cu exceptia celor
interzise de lege. Se va actiona conform principiului ceea ce nu este interzis este permis.
Totusi solicitantul va trebui sa reformuleze sintagma inclusa in documentele de
inregistrare a PJ respective si sa depuna din nou actele penrtu inregtistrare, deja cu
modificarile operate.
Refuzul înregistrării de stat a persoanei juridice
Inregistrarea de stat a persoanei juridice nu se admite în cazurile:
a) nedepunerii tuturor documentelor necesare pentru înregistrare;
b) necorespunderii actelor de constituire sau altor documente depuse pentru
înregistrare cerinţelor prevăzute de lege;
38
c) încălcării procedurii legale de constituire, reorganizare, lichidare, suspendare sau
reluare a activităţii persoanei juridice, de modificare a actelor de constituire ale
persoanei juridice;
c1) constituirii unei noi persoane juridice de către fondatorul persoanei juridice
radiată din Registrul de stat ca rezultat al aplicării art.1741 din Codul fiscal - în decursul
a 3 ani;
d) încălcării, din motive neîntemeiate, a termenului de depunere a documentelor
pentru înregistrarea modificărilor operate în actele de constituire sau în datele înscrise
în Registrul de stat;
e) stabilirii interdicţiei de înregistrare, emisă de instanţa judecătorească sau de
executorul judecătoresc;
f) gajării participaţiunii, cu excepţia cazului cînd înstrăinarea ei este permisă, sau
sechestrării ori grevării în alt mod a participaţiunii.
Înregistrarea de stat nu poate fi refuzată pentru motive de inoportunitate.
Refuzul înregistrării de stat nu poate împiedica depunerea repetată a documentelor în
vederea înregistrării dacă au fost înlăturate cauzele care au servit drept temei pentru
refuzul înregistrării.
Decizia de a refuza înregistrarea poate fi contestată în instanţa de judecată şi poate fi
anulată numai de instanţa de judecată.
Subiectul I7. Obligaţiile asociatului societăţii comerciale.

1.1. Descrieţi obligaţiile asociatului societăţii comerciale. 3 pct.
Membrul societatii comerciale este obligat:

a) sa transmita participatiunea la capitalul social in ordinea, marimea, modul si
termenele prevazute in actul de constituire;
b) sa nu divulge informatia confidentiala despre activitatea societatii;
c) sa comunice imediat societatii faptul schimbarii domiciliului sau a sediului, a
numelui sau a denumirii, alta informatie necesara exercitarii drepturilor si indeplinirii
obligatiilor societatii si ale membrului ei;
d) sa indeplineasca alte obligatii prevazute de lege sau de actul de constituire.
Fara acordul societatii de persoane, membrul nu are dreptul sa practice activitati
similare celei pe care o practica societatea. Acordul membrilor se prezuma, pina la
proba contrara, pentru activitatile despre care membrii erau informati la data acceptarii
in calitate de membru.
In cazul in care membrul incalca prevederile alin.(2), societatea poate cere repararea
prejudiciului sau cesiunea drepturilor si obligatiilor sau a beneficiului care rezulta din
actele incheiate. Cererea privind repararea prejudiciului sau cesiunea drepturilor si
obligatiilor sau a beneficiului se prescrie in termen de 3 luni de la data la care membrii
au aflat sau trebuiau sa afle despre incheierea actului, dar nu mai tirziu de un an de la
data incheierii actului juridic.
1.2. Comparaţi modalitatea şi termenul de transmitere a aportului asociaţilor SRL cu 5 pct.
cea a: a) acţionarilor-fondatori ai societăţii pe acţiuni; c) asociatului unic al
societăţii cu răspundere limitată indicând termenul maxim de transmitere şi modul
de aprobare a aporturilor nebăneşti;
*SRL: Aportul asociatului la capitalul social al societăţii este prezumat a fi în numerar,

dacă actul de constituire nu prevede altfel.
Fiecare asociat va trebui să verse integral aportul subscris în cel mult 6 luni de la data
înregistrării societăţii. Dreptul societăţii de a reclama aportul de la asociat se prescrie
în termen de 3 ani de la înregistrarea de stat a societăţii.
39
În calitate de aport la capitalul social pot fi bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, şi
bani.
În perioada de activitate a societăţii, asociaţii nu pot cere restituirea aportului lor vărsat
în capitalul social.
Asociatul care nu a vărsat în termenul stabilit aportul este obligat să repare prejudiciile
cauzate societăţii dacă angajamentul asumat a generat aceste prejudicii. Dacă
administratorul societăţii nu cere asociatului să verse neîntîrziat aportul şi să acopere
prejudiciul cauzat prin întîrziere, fiecare asociat este în drept, în limitele termenului de
prescripţie, să ceară, în numele societăţii, vărsarea aportului şi repararea prejudiciilor.
Suma totală a aporturilor nu poate fi mai mică decît cuantumul capitalului social.
Asociaţii nu pot fi eliberaţi de obligaţia de a vărsa aportul. Creanţa societăţii privind
transmiterea aportului nu poate fi stinsă prin compensaţie. Faţă de obiectul aportului în
natură nu poate fi opus dreptul de retenţie întemeiat pe o creanţă care nu se referă la
acest obiect.
În cazul reducerii capitalului social al societăţii, asociaţii pot fi eliberaţi de obligaţia de
a vărsa aport în cuantum ce nu depăşeşte suma cu care a fost redus capitalul social.
*SA: Aporturi la capitalul social pot fi:

a) mijloace băneşti;
b) valorile mobiliare plătite în întregime;
c) alte bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale sau alte drepturi care pot fi evaluate
în bani;
d) obligaţiile (datoriile) societăţii faţă de creditori.
Aporturile nebăneşti la capitalul social pot fi transmise societăţii cu drept de
proprietate sau cu drept de folosinţă.
Obiectele proprietăţii publice ce nu sînt supuse privatizării pot fi transmise societăţii în
calitate de aport la capitalul social numai cu drept de folosinţă.
Valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti transmise societăţii cu drept de folosinţă se
determină pornind de la plata pentru folosinţă calculată pe perioada stabilită în
documentele de constituire ale societăţii sau în hotărîrea adunării generale a
acţionarilor.
Valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti se aprobă prin hotărîrea adunării constitutive
sau a adunării generale a acţionarilor ori prin decizia consiliului societăţii, pornindu-se
de la preţurile pieţei organizate publicate la data transmiterii acestor aporturi.
Valoarea de piaţă a aportului nebănesc în capitalul social al societăţii se aprobă în
temeiul raportului organizaţiei de audit sau al unei alte organizaţii specializate care nu
este persoană afiliată a societăţii.
În cazul prelungirii dreptului de folosinţă a aporturilor nebăneşti, cesionat societăţii,
societatea este obligată să elibereze suplimentar acţiuni proprietarului acestor aporturi
în modul prevăzut de documentele de constituire sau de hotărîrea adunării generale a
acţionarilor societăţii.
În cazul încetării înainte de termen a dreptului de folosinţă a aporturilor nebăneşti,
cesionat societăţii, acţionarul este obligat să restituie societăţii dividendele şi acţiunile
primite în plus, în modul prevăzut de documentele de constituire sau de hotărîrea
adunării generale a acţionarilor societăţii.
Modificarea, în conformitate cu legislaţia, a valorii de inventar a patrimoniului
societăţii, inclusiv a celui depus în calitate de aport la capitalul social, nu constituie
temei pentru modificarea mărimii capitalului social şi a cotelor acţionarilor în el dacă
legislaţia, statutul societăţii, hotărîrea adunării generale a acţionarilor nu prevăd altfel.
Pentru societăţile pe acţiuni aflate în proces de reorganizare în conformitate cu Legea
insolvabilităţii, modificarea capitalului social se efectuează în temeiul planului de
reorganizare a societăţii.
40
Aporturi la capitalul social nu pot fi:
a) evaluarea în bani a activităţii fondatorilor pentru înfiinţarea societăţii, precum şi a
activităţii de muncă a acţionarilor care lucrează în societate;
b) obligaţiile (datoriile) fondatorilor, acţionarilor societăţii şi ale altor persoane;
c) bunurile mobiliare şi imobiliare neînregistrate, inclusiv produsele activităţii
intelectuale, supuse înregistrării în conformitate cu legislaţia;
d) bunurile aparţinînd achizitorului de acţiuni cu drept de administrare economică
sau gestionare operativă, fără acordul proprietarului acestor bunuri;
e) bunurile destinate consumului curent al populaţiei civile, bunurile a căror
circulaţie este interzisă ori limitată de actele legislative.
1.3. Cetăţeanul Verega, asociat al SRL „Salcâmul”, a înaintat o acţiune în instanţa de 7 pct.
judecată către asociatul Luţcan V. prin care solicita excluderea acestuia din societate din
motivul că acesta nu a vărsat întregul aport la capitalul social la care s-a obligat. În
acţiune s-a arătat că Dl. Luţcan trebuia până la 01 decembrie să verse integral aportul
său, însă a trecut mai mult de 20 de zile de la data când el trebuia să-şi îndeplinească
obligaţia, iar aportul nu a fost vărsat. Acţiunea era întemeiată pe art.116 alin.(1) lit.a) C.
civ. Explicaţi cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Instanta urmeaza sa stabileasca daca a fost respectata procedura prealabila. Conform

prevederilor Codului Civil, in cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul,
oricare asociat are dreptul sa-I ceara in scris aceasta, stabilindu-I un termen
suplimentare de cel putin 1 luna si avertizindu-l despre posibilitatea excluderii acestuia
din societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care este notificat.
Articolul 47. Excluderea asociatului
(1) Adunarea generala a asociatilor, administratorul, unul sau mai multi asociati pot
cere excluderea din societate a asociatului care nu a varsat aportul subscris, precum si
a asociatului care, in calitate de administrator al societatii, comite fraude in detrimentul
societatii, foloseste semnatura societatii sau patrimoniul acesteia in favoarea sa sau a
tertilor.
(2) Asociatul se exclude din societate prin hotarire judecatoreasca.
(3) Asociatul exclus din societate nu are dreptul la o parte proportionala din
patrimoniul societatii, dar are dreptul numai la o suma de bani ce reprezinta valoarea
contabila a partii sociale la data excluderii, daca hotarirea judecatoreasca nu prevede
altfel. Valoarea partii sociale a asociatului exclus din societate se restituie acestuia in
decurs de 6 luni de la data excluderii, dar numai dupa ce a reparat prejudiciul cauzat
societatii. Obligatia de reparare a prejudiciului subzista in partea neacoperita prin
aportul varsat.
(4) Asociatul exclus din societate raspunde pentru pierderi si are dreptul la profit net
pina la data excluderii sale. Plata profitului net se face in termen de 30 de zile de la
data adoptarii hotaririi privind distribuirea acestuia sau de la data-limita de adoptare a
unei astfel de hotariri.
(5) Asociatul exclus din societate poarta raspundere fata de terti pentru operatiunile
facute de societate pina la data raminerii definitive a hotaririi de excludere. Daca, in
momentul excluderii lui din societate, exista operatiuni in curs de executare, asociatul
este obligat sa suporte consecintele executarii lor si, prin derogare de la prevederile alin.
(3), nu va putea pretinde valoarea partii sociale ce i se cuvine decit dupa terminarea
acelor operatiuni.
Subiectul 18. Drepturile asociatului societăţii comerciale

41
1.1. Descrieţi drepturile asociatului societăţii comerciale; 3 pct.
Membrul societăţii comerciale are dreptul:

a) să participe la conducerea şi la activitatea societăţii în condiţiile stabilite de lege
şi de actul de constituire;
b) să cunoască informaţia despre activitatea societăţii şi să ia cunoştinţă de cărţile
contabile şi de altă documentaţie în modul prevăzut de lege şi de actul de constituire;
c) să participe la repartizarea profitului societăţii, proporţional participaţiunii la
capitalul social;
d) să primească, în caz de lichidare a societăţii, o parte din valoarea activelor ei
rămase după satisfacerea creanţelor creditorilor, proporţional participaţiunii la capitalul
social;
e) să întreprindă alte acţiuni prevăzute de lege sau de actul de constituire.
1.2. Comparaţi dreptul de a participa la conducerea şi activitatea societăţii a asociatului 5 pct.
comanditat cu cel al asociatului societăţii cu răspundere limitată.
*SC
Societate în comandită este societatea comercială în care, de rînd cu membrii care
practică în numele societăţii activitate de întreprinzător şi poartă răspundere solidară
nelimitată pentru obligaţiile acesteia (comanditaţi), există unul sau mai mulţi membri-
finanţatori (comanditari) care nu participă la activitatea de întreprinzător a societăţii şi
suportă în limita aportului depus riscul pierderilor ce rezultă din activitatea societăţii.
Conducerea societăţii în comandită se exercită de către comanditaţi. Modul de
conducere, de administrare şi de reprezentare a societăţii de către comanditaţi este
stabilit de aceştia în conformitate cu prevederile prezentului cod referitoare la
societatea în nume colectiv.(138 CC)
*SRL:
Asociatul beneficiază de drepturile stabilite de lege şi de actul de constituire, inclusiv
dreptul:
a) de a participa la conducerea societăţii în conformitate cu prevederile legii şi ale
actului de constituire;
b) de a vota la adunările generale ale asociaţilor;
c) de a fi informat despre activitatea societăţii;
d) de a exercita controlul asupra modului de gestionare a societăţii;
e) de a înstrăina şi a dobîndi, în condiţiile legii, partea socială;
f) de a cere dizolvarea societăţii;
g) de a participa la repartizarea profitului net;
h) de a obţine, în caz de lichidare a societăţii, valoarea unei părţi a patrimoniului
acesteia rămas după achitarea cu creditorii şi cu salariaţii săi, proporţională părţii sale
sociale;
i) de a cere excluderea asociatului
1.3. Ion Negrescu, asociat al SRL “IKKEL” în ultimii 3 ani nu a primit dividende. El solicită 7 pct.
consultaţie şi posibilă asistenţă juridică în instanţă cu privire la: a) dreptul de a pretinde
la dividende din activitatea societăţii; b) proporţionalitatea dividendelor c) modalitatea
de plată a dividendelor; d) cazurile de imposibilitate a împărţirii beneficiului între
asociaţi. Întocmiţi o notă informativă şi răspundeţi la întrebările puse precum şi
explicaţii dacă are el dreptul să depună o cerere în instanţă pentru încasarea forţată a
sumei dividendului?
Legea cu privire la SRL:

a) Articolul 39. Distribuirea profitului net
42
(1) Societatea distribuie anual profitul net înregistrat după achitarea impozitelor şi
altor plăţi obligatorii, dacă actul de constituire nu prevede altfel. Hotărîrea privind
determinarea părţii profitului net care urmează a fi distribuită se adoptă de adunarea
generală a asociaţilor.
b) (2) Profitul net se distribuie proporţional mărimii părţii sociale. Modul de distribuire
a profitului net al societăţii poate fi modificat prin hotărîrea adunării generale a
asociaţilor, care se adoptă cu votul unanim al asociaţilor.
c) (3) Profitul net se plăteşte asociaţilor în formă bănească, în decurs de 30 de zile de
la data adoptării hotărîrii privind distribuirea acestuia, dacă adunarea asociaţilor nu a
stabilit un alt termen.
d) Articolul 40. Limitarea distribuirii sau plăţii profitului net
(1) Societatea nu este în drept să adopte hotărîre privind distribuirea profitului net
între asociaţi:
a) pînă la vărsarea integrală a aporturilor;
b) dacă, în urma distribuirii profitului net, valoarea activelor nete ale societăţii va
deveni mai mică decît suma capitalului social şi capitalului de rezervă.
(2) Societatea nu este în drept să plătească asociaţilor profitul net a cărui distribuire
s-a hotărît la adunarea generală a asociaţilor dacă, la momentul achitării, societatea este
în stare de insolvabilitate sau poate ajunge în această stare în urma distribuirii acestuia.
(3) În cazul încetării circumstanţelor menţionate la alin.(1) şi (2), societatea este
obligată să plătească asociaţilor profitul net a cărui distribuire s-a hotărît la adunarea
generală a asociaţilor.
(4) Profitul net plătit contrar reglementărilor stabilite la alin.(1) şi (2) se restituie
societăţii.
Ceea ce tine de repartizarea dividentelor prin judecata nu am gasit dar daca nu ma
gresesc asociaul are dreptul de a cere dare dividentele timp de 1 an.
Subiectul 19. Administratorul persoanei juridice cu scop lucrativ

1.1. Descrieţi noţiunea de administrator al persoanei juridice cu scop lucrativ evidenţiind 3 pct.
principalele atribuţii ale administratorului.
Administrator poate fi numai o persoană fizică majoră, cu capacitate deplină de

exerciţiu. Administrator nu pot fi persoane cărora, prin lege sau hotărîre
judecătorească, le este interzisă deţinerea funcţiei de administrator sau a unei alte
funcţii care acordă dreptul de dispoziţie asupra bunurilor materiale, precum şi persoane
cu antecedente penale nestinse pentru infracţiuni contra patrimoniului, infracţiuni
economice, infracţiuni săvîrşite de persoane cu funcţie de răspundere sau de persoane
care gestionează organizaţii comerciale.
Administratorul – reprezinta organul executiv al persoanei juridice, acesta manifesta
vointa societatii in raport cu tertii.
Atributii:
să efectueze actele de gestiune a societăţii, necesare atingerii scopurilor prevăzute în
actul de constituire şi în hotărîrile adunării generale a asociaţilor;
de a tine evidenta contabila;
de a intocmi raportul financiar si bilantul trimestrial si annual;
de a primi certificatul de inregistrare a p.jur de la ASP;
de a convoca adunarea generala;
de a pastra doc.persoanei juridice;
de a duce la indeplinire hotaririle organului supreme precum si ale altor orange carore
este subordonat;
de a declara insolvabilitatea p.jur daca au survenit temeiurile indicate in L insolv;
43
de a indeplini sarcinile stabilite de lege si de actul de constituire.
1.2. Comparaţi modul de desemnare şi revocare a administratorului societăţii în 5 pct.

comandită cu cel al societăţii cu răspundere limitată.
*SC:
Conducerea administrativă şi reprezentarea societăţii în comandită
(1) Conducerea societăţii în comandită se exercită de către comanditaţi. Modul de
conducere, de administrare şi de reprezentare a societăţii de către comanditaţi este
stabilit de aceştia în conformitate cu prevederile prezentului cod referitoare la societatea
în nume colectiv.
(2) Comanditarii nu au dreptul să participe la conducerea şi administrarea societăţii
în comandită, să o reprezinte fără procură, să conteste acţiunile comanditaţilor în
legătură cu administrarea sau cu reprezentarea societăţii exercitate în limitele activităţii
ei obişnuite. În cazul în care acţiunile depăşesc limitele activităţii obişnuite, este necesar
acordul tuturor asociaţilor.
*SRL:
Desemnarea administratorului
(1) Administratorul societăţii se desemnează de adunarea generală a asociaţilor sau
de consiliul societăţii dacă actul de constituire prevede aceasta. Administratorul poate fi
eliberat oricînd cu sau fără motiv.
(2) În calitate de administrator poate fi desemnat unul dintre asociaţi sau un terţ.
(3) Datele despre desemnarea şi eliberarea administratorului, precum şi despre
identitatea acestuia, se prezintă pentru înregistrare în Registrul de stat al persoanelor
juridice. La acestea se anexează hotărîrea de desemnare sau de eliberare a
administratorului.
(4) Administratorul societăţii va depune la organul înregistrării de stat specimenul
semnăturii, care va fi folosită în actele societăţii.
1.3. Toţi asociaţii SRL „VULTURENI” s-au prezentat la notar şi au solicitat notarului să 7 pct.
întocmească o procură prin care ei îl împuternicesc pe cetăţeanul Lăcrămioară să
reprezinte interesele SRL „VULTURENI” în raport cu organele administraţiei publice
şi în raport cu terţii la încheierea tuturor contractelor comerciale. Notarul a refuzat la
întocmirea unei asemenea procuri. Asociații nemulțumiți vor să atace în instanță refuzul
notarului și solicită asistență juridică de la avocat. Întocmiţi o notă explicativă şi indicaţi
drepturile asociaţilor de a reprezenta societatea, precum motivele refuzului notarului.
Subiectul 20. Patrimoniul persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.1. Descrieţi noţiunea de patrimoniu al persoanei juridice evidenţiind elementele din 3 pct.
definţie.
Conform Articolul 284CCRM

Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (care pot fi
evaluate în bani), privite ca o sumă de valori active şi pasive strîns legate între ele,
aparţinînd unor persoane fizice şi juridice determinate.
Patrimoniul este constituit din doua laturi:
a) latura active (drepturile) – include toate bunurile, asupra carora se rasfrang
drepturile reale sau de creanta. cReantele pe care la are in calitate de creditor.
b) latura pasiva (obligatiile). Creantele care le are fata de creditori.
1.2. Clasificaţi după criteriile cunoscute bunurile ce intră în componenţa activului 5 pct.
44
patrimoniului persoanei juridice cu scop lucrativ.
Dupa modul de percepere :
Bunurile corporale,care au o existenta materiala fiind perceptibile simtului omului.
a)bunurile mobile,care se pot misca dintr-un loc in altul fie prin forta proprie fie cu
ajutorul alteia.
b)bunuri imobile,care prin natura lor au o asezare fixa si nu pot fi mutate din loc in
loc fara asi pierde valoarea lor economica;
c)intreprinderea ca un complex patrimonial unic;
d)mijloacele economice ale intreprinzatorului;
e)sursele mijloacele economice.
Bunuri incorporale,care au o existenta abstracta,ideala,ele fiind percepute cu ochii.
a)dreptul asupra firmei
b)dreptul asupra emblemei
c)dreptul asupra marcilor de productie si de serviciu
d)dreptul asupra clientelei si vadului comercial
e)dreptul de autor
f)dreptul asupra modelului si desenului industrial
g)dreptul asupra inventiilor
Dupa criteriu financiar economice :
mijloace economice: fixe, circulante
surse economice : capital propriu si capital atras
mobile
imobile
Dupa natura activitati ieconomice :
-active fixe productive
-active fixe neproductive (pt nevoi culturale, eeducative, sanatate – nu se folosesci n
producere)
Dupa caracter si destinati:
-cladiri
-utilaje
-mijl de transport
Dupa apartenenta :
-mijl economice proprii
-mijl econmice inchiriate
1.3. Unitatea Administrativ Teritorială „Comuna Vultureni” a transmis în capitalul 7 pct.

social al S.A. „Vulturenii de Jos” un iaz de 10 ha. Camera Înregistrării de Stat a
refuzat să înregistreze societatea cu asemenea bunuri în capitalul social, ori
potrivit Constituţiei şi Codului civil, apele şi pădurile de interes public sunt
bunuri ale domeniului public. Juristul Primăriei Comunei Vultureni a atacat
refuzul înregistrării în instanţa de judecată. Întocmiţi o notă informativă cu
descrierea soluţiei ?
Bunul se prezuma a apartine domeniului privat daca prin lege sau in modul
stabilit de lege nu este calificat ca apartinand domeniului public sau caracterul
public al acestuia nu rezulta din natura acestui bun.
Daca iazul de 10 ha, mentionat in speta, apartine domeniului public, acest fapt
derivand din natura acestui bun sau din lege, atunci acest bun nu poate fi transmis in
calitate de aport la capitalul social al SA „Vulturenii de Jos”, deoarece potrivit art. 4
alin. (3) din Legea apelor 272/2011, apa face parte din domeniul public al statului.
Alin. (2) al aceluiasi articol prevede ca apa nu este un produs comercial oarecare, ci un
patrimoniu natural, care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare. In acest sens, potrivit
45
art. 10 alin. (2) lit. a) din Legea 121/2007 privind administrarea si deetatizarea
proprietatii publice, bunurile domeniului public sint inalienabile, insesizabile si
imprescriptibile, respectiv nu pot fi instrainate, nici prin privatizare sau depunere in
capitalul social al unei persoane juridice. Este de mentionat ca desi bunul domeniului
public nu poate fi transmis cu titlu de aport la capitalul social, cu referire la acest bun
poate fi transmis dreptul de gestiune economica, care exclude dreptul de dispozitie
asupra acestui bun din partea societatii comerciale. Art. 41 din Legea 1134/1997
privind societatile pe actiuni prevede ca obiectele proprietatii publice ce nu sint supuse
privatizarii pot fi transmise societatii in calitate de aport la capitalul social numai cu
drept de folosinta.
Daca iazul de 10 ha, mentionat in speta, apartine domeniului privat al unitatii

administrative-teritoriale, adica cu referire la acest bun nu exista o lege care ar prevede
expres caracterul public al iazului, acest caracter nerezultand nici din natura acestui
bun, atunci iazul poate fi transmis in calitate de aport la capitalul social al SA
„Vulturenii de Jos”, deoarece bunurile domeniului privat pot fi transmise de proprietar
(in speta – unitatea administrative-teritoriala) in concesiune, locatiune, arenda,
administrare fiduciara, precum si in capitalul social al societatilor comerciale.
Subiectul 21. Aportul în natură la capitalul social.

1.1. Descrieţi procedura de vărsare a aportului nemonetar (imobil, sau mijloc de transport al 3 pct.
mărfurilor) la formarea şi majorarea capitalului social al societăţii cu răspundere
limitată.
1 aportul in natura la capitalul social se face cu orice bunuri aflate in circuitul
civil:corporale si incorporale.operatiunea de transmitere se face dupa regurile similare
sunt unele particularitati bazate pe natura bunului care se transmite.
Bunul se transfera in proprietate prin indicarea acestui fapt in actul de constituire , in
cazul unui bun supus inregistrarii proprietatea se considera transmisa la data inscrierii
actului in Registrul de stat,daca sunt immobile se inscriu in Registrul de iimobile,daca
sunt in forma de actiuni sau de obligatiuni se inscriu in registrul actionarilor.bunurile
corporale care nu sunt pasibile de inregistrare se transmit in proprietatea societatii prin
semnarea unui act intre administrator ei sau o pers imputernicita de acesta si
fondatorul, care varsa aportul si transmite efectiv bunurile.
Deasemenea bunul poate fi transmis in folosinta la formarea si majorarea capitalului
social,socotinduse doar valoarea pentru utilizarea bunului transmis.
Articolul 23. Aportul in natura (LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu
răspundere limitată)
(1) Obiect al aportului in natura poate fi orice bun aflat in circuitul civil. Bunul care
face obiectul aportului in natura va fi indicat in actul de constituire.
(2) Aporturile in natura se evalueaza in bani de catre un evaluator independent si se
aproba de adunarea generala a asociatilor. Asociatul care a transmis aportul si
evaluatorul raspund solidar fata de creditorii societatii, in limitele supraevaluarii.
Pretentiile privind corectitudinea evaluarii se prescriu in termen de 3 ani de la
momentul evaluarii.
(3) Actul de constituire al societatii prevede modalitatea de aprobare a
rezultatelor evaluarii aportului in natura de catre adunarea generala a asociatilor.
(4) Bunurile ce fac obiectul aportului in natura devin proprietate a societatii, daca
actul de constituire nu prevede altfel.
La majorarea capitalului social, aportul in natura se varsa in termenul stabilit de

46
adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea hotaririi de majorare
a capitalului social.
1.2. Stabiliţi interdependenţa dintre noţiunile de „aport la capitalul social”, «participaţiune» 5 pct.
„parte socială”, „acţiune” “aport suplimentar”.
Capitalul social se divizeaza in participatiuni care apartin fondatorilor, numite si parti
de interes, parti sociale, actiuni, cote de participare, a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneasca. Valoarea acestei participatiuni ale asociatului nu poate
fi mai mare decit valoarea aportului varsat la capitalul social de catre acesta. Daca
participatiunile asociatilor cresc din contul aporturilor suplimentare ale tuturor
detinatorilor, capitalul social se va majora fara a afecta interesele asociatilor. Insa
capitalul social se poate majora prin aporturi suplimentare neproportionale, ale tuturor
asociatilor sau numai a unora dintre ei. 2 intre notiunile de aport la capitalul social
;participatiune; parte sociala ; actiune exista o interdependenta enorma, deoarece
anume prin aportul in bani sau in natura se formeaza capitalul social al societatii
comerciale care la rindul sau e divizat in participatiuni care apartin fondatorilor,
numite si parti de interes , parti sociale sau in actiuni a caror valoare are in mod
obligatoriu expresie baneasca.
Ca efect al transmiterii aportului, asociatul obtine un dr de creanta, materializat prin
participatiunea acestuia la capitalul social, care poarta denumirea de parte de interes,
parte sociala sau obtine un nr de actiuni.valoarea participatiunii(partii sociale)
asociatului nu poate fi mai mare decit valoarea aportului varsat de acesta. Partea sociala
reprezinta o fractiune din capitalul social al societatii al carei cuantum se stabileєte оn
functie de cuantumul aportului єi include toate drepturile єi obligatiile asociatului.
Actiunea este un document, care atesta dreptul proprietarului lui (actionarului) de a
participa la conducerea societatii, de a primi dividende, precum єi o parte din bunurile
societatii оn cazul lichidarii acesteia
1.3. Scurtu V., fondator unic al SRL “MIXT” a decis să majoreze capitalul social prin 7 pct.
incorporarea beneficiului şi rezervelor societăţii în capitalul social, dar şi prin
transmiterea în capitalul social a acţiunilor pe care el le deţine în S.A. “Tîmplarul”.
Analizaţi situaţia menţionată şi recomandaţi soluţii cet. Scurtu V., referindu-vă la
termenul de vărsare, modul de evaluare, de predare a acţiunilor şi înregistrare a
operaţiunilor întreprinse.
Transmiterea bunului imobil:
Potrivit art. 114 alin. (5) CC, in cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa in
termenul stabilit de adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea
hotaririi de majorare a capitalului social.
Potrivit art. 5 alin. (4) lit. i) din Legea 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, se
efectueaza evaluarea obligatorie in cazul transmiterii obiectelor evaluarii in calitate de
contributie la capitalul social al intreprinderilor. Totodata, potrivit art. 41 alin. (7) din
Legea 1134/1997 privind societatile pe actiuni, valoarea de piata a aportului nebanesc
in capitalul social al societatii se aproba in temeiul raportului societatii de audit sau al
unei alte organizatii specializate care nu este persoana afiliata a societatii. In urma
evaluarii bunului se intocmeste un raport de evaluare.
In aceasta ordine de idei, fondatorului unic nu ii este opozabila prevederea de la art.
114 alin. (6) CC, potrivit careia valoarea aportului in natura la capitalul social al
societatii comerciale se aproba de adunarea generala, deoarece acesta ar putea indica
unipersonal o valoarea exagerata a bunului transmis.
Bunul imobil se considera predat pentru majorarea capitalului social din momentul
inregistrarii in Registrul bunurilor imobile in calitate de proprietar a societatii
comerciale.
47
Transmiterea automobilului – aceleasi prevederi ca si pentru imobil, cu diferenta ca
acesta se inregistreaza in Registrul de stat al mijloacelor de transport.
Transmiterea actiunilor – nu este posibila, deoarece potrivit art. 114 alin. (3) CC, nu se
pot constitui aporturi la formarea sau la majorarea capitalului social al societatii de
capital creantele si drepturile nepatrimoniale. In acest sens, actiunile SA „Timplarul
reprezinta creante”.
*Legea SA permite ca aporturi si valorile mobiliare.Dar este foarte subtil,
Subiectul 22. Bunurile incorporale ale persoanei juridice cu scop lucrativ.

1.1. Identificaţi bunurile incorporale ce se includ în activul persoanei juridice, definindu-le 3 pct.
şi explicându-le esenţa.
Bunurile incorporale-nu pot fi susceptibiel apropierii. sunt valorile economice care au

o existenţă ideală, abstractă. Sunt astfel de bunuri drepturile subiective
patrimoniale.Aceaste elemente incorporale au o pondere insemnata in valoarea
economica a persoanei juridice.
Astfel Bunurile incorporale:
dr asupra denumirii de firma,
dr asupra emblemei,
dr asupra marcilor de productie,
dr asupra clienteleisi vadului commercial,
dr de autor,
dr asupra modelului si desenului industrial,
dr asupra inventiilor.
Denumirea de firma identifica persoana juridica din totalitatea subiectelor de dr.
Denumirea se inscrie in Registrul de stat al intreprinderilor si trebuie sa figureze in
toate actele emise de societate comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile
sub sanctiunea platii de daune-interese. Societatea dobindeste un dr exclusive de
utilizare a firmei, dr de proprietate incorporala. Societatea care si-a inregistrat in
modul stabilit firma are dr sa ceara oricarui subiect de dr care ii utilizeaza ilegal firma
sa inceteze a o folosi si sa-I plateasca daune-interese.
- SocietateComercialșa,Cooperativa, OM/ÎCS ,OA/Întrepr Mixta) + denumire + forma
organizatorica.
- Odata inregistrata, denumirea e permanenta pana nu e modificata.
- E inalienabila nu poate fi vanduta…dar daca denumirea e inregistrata ca marca
atunci poate fi vanduta ..si respectiv firma isi schimba denumirea
Emblema este de asemenea un element de identificare a persoanei juridice, insa spre
deosebire de firma care este un element obligatoriu, emblema este un element
facultative. Societatea comerciala obtine dr exclusive asupra emblemei numai daca
aceasta este inregistrata la Agentia de Stat pentru protectia industriala. Valoarea
economica a emblemei depinde de aptitudinea ei de a atrage clientele, de calitatea
marfurilor, produselor, serviciilor societatii, de vechimea utilizarii sale.
Marca de produs si marca de serviciu sint de asemenea elemente de individualizare
ale societatii comerciale. Marca poate fi verbala (constituita din cuvinte, litere, cifre),
figurative (avind reprezentari grafice), combinata (alcatuita din elemente verbale si
figurative). Dupa destinatie marcile sint de fabrica si de comert. Marca de fabrica se
foloseste de producator sau de fabricant in domeniul activitatii industriale, agricole,
mestesugaresti. Marca de comert este utilizata de comerciant sau de distribuitor prin
aplicare pe produsele pe care le vinde.
48
DR asupra clientelei si a vadului commercial consta in faptul ca fiecare
intreprinzator are clientele sa iar alti intreprinzatori nu au dr sa ademeneasca clientele
concurentilor sai prin mecanisme interzise. Vadul comercial desemneaza obisnuinta
consumatorului de a cumpara constant produse si servicii de la un anumit
intreprinzator. Clientela este cauza si efectul vadului.
-DR de autor consta in dr exclusive a autorului de a efectua , a permite sau a
interzice reproducerea, demonstrarea, interpretarea, comunicarea publica a operei,
traducerea, prelucrarea acesteia. DR de autor este un bun incorporal care poate fi
inclus in patrimonial societatii comerciale in calitate de aport la capitalul social sau
care poate fi dobindit de societate in timpul activitatii.
-DR societatii asupra modelului sau desenului industrial apare daca acesta a fost
creat de un salariat al soietatii, in baza unui contract de cercetari stiintifice cu autorul
sau in baza unui constract de cesiune a drepturilor incheiat cu autorul. EX: sticlele
pentru bauturi racoritoare.
-DR asupra inventiilor-autorul inventiei este protejat prin brevetul de inventie
care reprezinta un titlu de stat, eliberat de Agentia de stat pentru protectia industriala.
1.2. Comparaţi noţiunea de “denumire de firmă” cu noţiunea de „marcă” evidenţiind 5 pct.

momentul apariţiei drepturilor asupra obiectelor menţionate şi prioritatea care o acordă
legea unui titular de drept faţă de altul în cazul confruntării acestora.
Marca-orice semn (vizual, sonor, olfactiv, tactil) care serveşte la individualizarea şi
deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale
altor persoane fizice sau juridice;
Denumirea de firma –serveste individualizare faţă de alţi participanţi la circuitul
civil, inclusiv de alte persoane juridice.
Atit denumirea de firma cit si marca de productie sint semne de individualizare a
intreprinzatorului. Ambele sint elemente incorporale a caror valoare economica
principala consta in puterea lor de a atrage clientele. Dar asa cum sint bunuri diferite
intre ele sint deosebiri. Astfel, denumirea de firma se inscrie in registrul de stat al
intreprinderilor, iar marca de productie se inregistreaza la Agentia de stat pentru
protectia proprietatii intelectuale. Denumirea de firma poate fi exprimata numai in
litere si trebuie sa fie in mod obligatoriu prezenta in toate actele emise de societatea
comerciala, inclusive in scrisori, contracte, actiuni civile, sub sanctiunea platii de
daune-interese, iar marca de productie poate fi exprimata atit in litere cit si in
reprezentari grafice plane sau tridimensionale sau in forma mixta sin u este necesar sa
fie inclusa in actele incheiate de intreprinzator. O societate comerciala poate fi titularul
mai multor marci dar poate avea o singura denumire de firma. De asemenea
inregistrarea marcii produce efecte pentru o perioada de 10 ani, cu posibilitatea
prelungirii acestui termen cu inca 10 ani, pe cind denumirea de firma e vaalbila pe
parcursul intregii activitati a intreprinzatorului. Marca inregistrata poate fi transmisa
spre utilizare totala sau partiala unor alte persoane, printr-un contract inregistrat la
Agentia de stat pentru protectia proprietatii individuale, pe cind denumirea de firma nu
poate fi transmisa tertilor spre utilizare.
Denumirea de firma distinge intreprinzatorul in domeniul sau de activitate, marca de
productie distinge produsele unui agent economic pe piata de desfacere a acestora.
1.3. SRL „Secolul XXII” a decis să producă bunuri sub o marcă notorie ce aparţine unei 7 pct.
persoane din Danemarca. După discuţii şi negocieri cu titularul mărcii s-a decis de a
majora capitalul social cu valoarea mărcii, atribuind astfel titularului mărcii o parte
socială egală cu valoarea mărcii. Consultaţi titularul mărcii da şi administratorul SRL
„Secolul XXII” şi explicaţi dacă primul este calificat ca şi investitor în R. Moldova şi
de ce drepturi se bucură el, precum şi care ar fi procedura de majorare a capialului
social prin transmiterea mărcii.
49
Art 114 alin (1) CC prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii
comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin
bunuri in acest sens se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de
productie fiind un bun incorporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii
comerciale. Valoarea marcii de productie urmeaza sa fie aprobata de adunarea
generala, dupa evaluarea de catre un expert independent, profesionist si impartial
Art 114 alin (1) CC prevede ca aportul in natura la capitalul social al societatii
comerciale poate avea ca obiect orice bunuri aflate in circuitul civil. Respectiv prin
bunuri in acest sens se inteleg atit cele corporale cit si cele incorporale. Marca de
productie fiind un bun incorporal poate fi adus ca aport la capitalul social al societatii
comerciale. Valoarea marcii de productie urmeaza sa fie aprobata de adunarea
generala, dupa evaluarea de catre un expert independent, profesionist si impartial
conform prevederilor Legii 989/2002 cu privire la activitatea de evaluare, care
stipuleaza ca evaluarea obiectelor de proprietate intelectuala reprezinta un proces de
estimare a utilitatii rezultatelor activitatii intelectuale, exprimate in echivalentul valoric
al caracteristicilor tehnice, de consum, economice si de alta natura ale obiectelor de
proprietate intelectuala. Evaluarea bunului trebuie sa se finalizeze cu un raport de
evaluare in care sa fie indicate valoarea acesteia, caracteristicile ei, data intocmirii,
persoanele ce l-au intocmit etc.
Potrivit art. 114 alin. (5) CC, in cazul majorarii capitalului social, aportul se varsa in
termenul stabilit de adunarea generala, dar nu mai tirziu de 60 de zile de la adoptarea
hotaririi de majorare a capitalului social.
Marca de productie se consider transmisa ca aport la capitalul social din momentul
inregistrarii in calitate de proprietar a societatii comerciale in Registrul national al
marcilor, tinut de AGEPI, sau din momentul inregistrarii contractului de licenta prin
care investitorul strain transmite dreptul de folosinta asupra marcii peoperioada
determinate de timp.
Subiectul 23. Capitalul social al societăţii comerciale.

1.1. Numiţi 8 reglementări legale prin care se stabileşte capitalul social minimal al unor 3 pct.
societăţi comerciale.
a) HOTĂRÎRE Nr. 204 din 28.03.1995 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la
modul de organizare şi funcţionare a caselor de amanet (lombardurilor)
art.6 Capitalul statutar al lombardului nou înfiinţat trebuie o să constituie o sumă
echivalentă cu cel puţin 25000 dolari S.U.A. pentru localităţile municipale şi 15 mii
dolari S.U.A. pentru localităţile rurale, conform cursului Băncii Naţionale a Moldovei
la data fondării lombardului.
b) LEGE Nr. 285 din 18.02.1999 cu privire la jocurile de noroc
art.9 lit (b) b) mărimea capitalului social vărsat la momentul depunerii declaraţiei
pentru eliberarea licenţei va constitui:
- 600000 lei pentru cazinouri;
- 250000 lei pentru loteriile naţionale;
- 200000 lei pentru pariuri, sălile cu automate de joc;
- 150000 lei pentru loteriile regionale;
- 50000 lei pentru jocurile de abilitate;
- 25000 lei pentru automatele de joc;
d) LEGE Nr. 1117 din 20.07.1997 privind bursele de mărfuri –
art.13 (4) Mărimea capitalului social al bursei de mărfuri trebuie să fie de cel puţin 1
milion de lei
f) LEGE Nr. 1204 din 05.06.1997 cu privire la fondurile de investiţii
art.5. Capitalul propriu al fondului de investiţii mutual şi cel al fondului de investiţii
50
pe intervale trebuie să constituie cel puţin 1 milion de lei fiecare, iar capitalul social
al fondului de investiţii nemutual - cel puţin 500 mii de lei
g) LEGE Nr. 550 din 21.07.1995 instituţiilor financiare*
art.5 (1) Suma minimă subscrisă şi depusă în capitalul băncii se stabileşte în cuantum
de 100 de milioane de lei.
h) LEGE Nr. 407 din 21.12.2006 cu privire la asigurări;
art.22 (1) Capitalul social minim al asigurătorului (reasigurătorului) este de 15
milioane de lei,
j) LEGE Nr. 1134 din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni
art.44 (2) Capitalul social al societăţii nu poate fi mai mic de 20000 lei
1.2. Comparaţi noţiunea de capital social cu noţiunile de „patrimoniu”, „activ al societăţii”, 5 pct.
„pasiv al societăţii”, „capital propriu”, „capital vărsat”, „ participaţiune”.
Capitalul social si patrimoniu – capitalul social este un element al patrimoniului

persoanei juridice. Patrimoniul este un ansamblu de drepturi si obligatii, iar capitalul
social este suma valorilor bunurilor aduse de asociati ca aport in societatea comerciala
pentru formarea activului patrimoniului social. Patrimoniul este o marime variabil –
depinde de eficacitatea activitatii PJ, iar capitalul social este o valoare fixa –
modificarea efectuandu-se prin proceduri strict reglementate de lege.
Capitalul social si activul socitatii – capitalul social arata nivelul minim al activelor pe
care trebuie sa le detina persoana juridica. Din activele care asigura intangibilitatea
capitalului social nu pot fi platite dividende.
Capitalul social si pasivul societatii – capitalul social reprezinta, pe langa activ,si

datoria persoanei juridice fata de asociatii, membrii sai. Asociatii au un drept de
creanta complex: drepturi patrimoniale + nepatrimoniale. Creanta asuprapersoanei
juridice se materializeaza in cota de patricipare la capitalul social,
numitaparticipatiune,parte sociala sau actiune.
Capitalul social si capitalul propriu – capitalul social indica sursa initiala a capitalului
propriu. Acestea corespund la constituire, cand persoana juridica a obtinut intregul
capital social de la fondatori, dar nu a efectuat inca nici o operatiune juridica.
Capitalul social si capitalul varsat – capitalul social se confunda cu capitalul varsat

doar atunci cand la constituire fondatorii au transmis integral aporturile la care s-au
obligat.
Capitalul social si participatiunea – participatiunea reprezinta o fractiune din capitalul

social care ii revine unui asociat. Numarul de participatiuni este egal cu numarul
asociatilor.
1.3. Organul Înregistrării de Stat a intentat un proces judiciar de dizolvare a SRL 7 pct.
„NOROCUL HAIDUCULUI” din Chişinău, care desfăşura activităţi jocuri cu noroc.
Ca şi motiv al dizolvării a fost invocată dispoziţia art.87 alin.(1) lit. b) din C. civil
potrivit căruia actul de constituire nu corespunde prevederilor legii şi că societatea nu
are capitalul social prevăzut de lege. Administratorul SRL „NOROCUL
HAIDUCULUI” afrimă că deşi pentru societatea cu răspundere limitată nu se solicită
un anumit capital social, iar Societatea gestionată de el are capitalul social de 2 mln. lei
şi consideră că nu există nici un temei de nulitate a societăţii. Consultaţi
administratorul şi elaboraţii o notă informativă în care explicaţi viziunea asupra
situaţiei analizate şi faceţi recomandări privitor la soluţia recamandată. Poate oare
administratorul evita dizolvarea SRL „NOROCUL HAIDUCULUI”?
51
Afirmatiile administratorului lombardului sunt inconsistente, intrucat exista norme
legale speciale care reglementeaza capitalul minim al lombardurilor. Astfel, pentru
constituirea, organizarea si functionarea caselor de amanet (lombard) capitalul social
minimal este de 25000 $ - pentru mediul urban si de 15000$ - pentru mediul rural
(Conform Hotaririi de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul
de organizare si functionare a caselor de amanet (lombard).
Pentru a evita dizolvarea fortata pe temeiul ca capitalul social al ei este sub marimea
minima obligatorie mai mult de 6 luni, adunarea generala a SRL „Lombardul Daciei”
urmeaza sa adopte o hotarare privind majorarea capitalului social pana la minimul
prevazut de lege. Alternativ, adunarea generala poate decide lichidarea SRL-ului
Subiectul 24. Majorarea capitalului social al SRL.

1.1. Caracterizaţi formele de majorare a capitalului social a SRL. 3 pct.
Majorarea - se reevalueaza aporturile initiale , din contul beneficiilor nerepartizate ,
din contul dividentelor , din contul noilor aporturi de catre asociatii existenti, sau a
altor asociati .(in acest caz se schimba cota procentuala la majorare)
In Conformitate cu LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu
răspundere limitat art.33
(2) Capitalul social se va majora prin :
a) mărirea proporţională a părţilor sociale din contul profitului net al societăţii sau
din mijloacele capitalului de rezervă şi/sau alte surse;
b) vărsarea aporturilor suplimentare de către asociaţi şi/sau de către terţii care
au devenit asociaţi.
La majorarea capitalului social, aportul în natură se varsă în termenul stabilit de
adunarea generală, dar nu mai tîrziu de 60 de zile de la adoptarea hotărîrii de majorare
a capitalului social.
DOCTRINA
-cresterea din contul activelor perosnaei juridice care depasesc capitalul social
-marimea prin noi aporturi
1.2. Comparaţi procedura de majorare a capitalului social al SRL din contul beneficiului 5 pct.
nerepartizat cu procedura de majorare a capitalului social prin aporturile noilor asociaţi.
-Majorarea capitalului sociale din contul beneficiilor nerepartizate- In acest caz, se
realizeaza o crestere de capital daca organul suprem al PJ decide incorporarea
beneficiului in capitalul social, concomitent si crestere valorii participatiunilor fiecarui
asociat. O crestere similara a capitalului si a participatiunilor are loc in cazul reevaluri
unor tipuri de active ale societatii (exemplu activele imobile).In aceste cazuri ,
participatiunile tuturor asociatilor cresc proportional si nici unul din ei nu este lezat in
drepturi
Majorarea capitalului social prin aporturile noilor asociati- Aceasta poate fi depusa de
catre asociati, care au dreptul sa-si mentina influienta in societate , dar si de terti.
1.3. Administratorul SRL „OTTT” la 1 decembrie 2015 a depus la Organul Înregistrării de 7 pct.
Stat cererea de majorarea capitalului său social din contul aportului unui cetăţean
străin, care urma până la 15 ianuarie 2016, să importe în Moldova şi să depună în
capitalul social utilaje de conservare a legumelor. Organul Înregistrării de Stat a
refuzat înregistrarea modificării în actele de constituire, indicând că înregistrarea poate
fi efectuată doar după importul utilajelor în R. Moldova şi predarea lui SRL „OTTT”.
SRL „OTTT”, dorind să beneficieze de facilităţile fiscale prevăzute de Codul fiscal şi
52
Regulamentul cu privire la modul de aplicare a facilităţilor fiscale stabilite în art.103
alin.(1) pct.29) din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 şi art.28 lit.q2) din
Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.145/2014 a atacat decizia Organului de înregistrare în
judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Potrivit art. 33 alin. (4) din Legea cu privire la societatile cu raspundere limitata,
inregistrarea modificarilor actului de constituire a societatii in Registrul de stat al
persoanelor juridice in cazul majorarii capitalului social se efectueaza dupa varsarea
efectiva a aporturilor.
Reiesind din aceasta prevedere legala, este inadmisibila inregistrarea majorarii

capitalului social din contul unor bunuri varsate ca aport in viitor
Administratorul SRL „OTTT” va putea inregistra modificarile actului de constituire a
societatii in Registrul de stat al persoanelor juridice in sensul majorarii capitalului
social doar dupa ce cetateanul strain va importa si va varsa efectiv aporturile sub forma
de utilaj de conservare a legumelor.
Subiectul 25. Majorarea capitalului social al societăţii pe acţiuni.

1.1. Descrieţi procedeele de majorare a capitalului social al societăţii pe acţiuni. 3 pct.
- Prin incorporarea beneficiilor si rezervelor.
- Prin incorporarea diferentelor rezultate din evaluare.
- Prin aporturi suplimentare in numerar sau in natura.
- Prin conversiunea datoriilor in actiuni.
- Prin cresterea valorii nominale a actiunilor.
- Prin emisiune suplimentara de actiuni.
In conformitatea cu Legea cu privire la SA, art 43 (1) Capitalul social al societatii
poate fi marit prin:
a) marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate; si/sau
b) plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare.
1.2. Comparaţi procedura majorării capitalului social prin majorarea valorii nominale a 5 pct.
acţiunilor cu procedura de majorare a capitalului social prin emisiunea suplimentară de
acţiuni.
Cresterea valorii nominale a actiunilor – adunarea generala poate decide major capit
social prin cresterea valorii actiunilor plasate fie din contul rezervelor societatii fie prin
reevaluarea bunurilor societatii fie prin noile aporturi ale actionarilor. Majorar cap prin
cresterea valorii nominale a actiunilor implica unele operatiuni distincte: adoptarea hot
de majorare; evaluarea activelor societatii pentru determinarea noii marimi a
capitalului social, sau dupa caz varsarea noilor aporturi; inregistrarea majorarii cap
social la CIS, etc dacasocietatea a plasat actiuni cu valoare fixa, nu e necesara
operatiunea de retragere din circuit a noilor actiuni si punerea in circuit a altora,
deoarece noua marime a capitalului social se va imparti la nr de actiuni plasate si
astfel, se va afla valoarea fixate a actiunilor societatii
Majorarea cap soc prin emisiune suplimentara de actiuni – o emisiune suplimentara
de actiuni se face numai daca emisiunea plasata la fondarea societatii a fost
inregistrata la CNPF. Nu pot fi emise actiuni noi pana cand nu sunt platite cele din
emisiunea precedent. Emisiunea suplimentara poate fi efectuata prin oferta publica sau
fara oferta publica , adica prin emisiunea inchisa. Emisiunea suplimentara inchisa se
face prin metode : 1 adoptareade catre emitent a hotararii privind emisiunea de actiuni
, 2 plasamentul actiunilor emisiunii suplimentare, 3 adoptarea de emitent a darii de
53
seama asupra rezultatelor amisiunii 4. Inregistrarea la CNPFa darii de seama, 5
operarea in actu de constituire a emitentului a modificarilor si completarilor
determinate de rezultatul emisiunii, 6. Consemnarea in registru a datelor privind noii
actionari care aau dobandit actiunile emisiunii suplimentare si eliberearea de extrase
din registru..
1.3. Acţionarul Vlădescu a atacat hotărârea adunării generale a acţionarilor S.A. „Rădeanu”, 7 pct.
prin care a fost decisă majorarea capitalului social din contul beneficiilor nerepartizate.
În motivarea sa, reclamantul a arătat că majorarea capitalului social s-a făcut numai
pentru acţiunile ordinare emise de societate. Reclamantul deţine acţiuni preferenţiale de
aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare şi, deci, în rezultatul majorării
capitalului social trebuie să crească şi valoare nominală a acţiunilor preferenţiale. În
referinţă S.A. „Rădeanu” a menţionat că, potrivit actului său de constituire, majorarea
se face numai pentru acţiunile ordinare, dar nu şi pentru cele preferenţiale. Întocmiţi o
notă explicativă şi arătaţi cum trebuie soluţionat litigiul?
Potrivit art. 43 alin. (1) din Legea SA, capitalul social al societatii poate fi marit prin:
a) marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor plasate; si/sau
b) plasarea de actiuni ale emisiunii suplimentare.
Potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, marirea valorii nominale (fixate) a actiunilor
plasate se efectueaza in proportie egala pentru toate actiunile societatii, daca statutul
nu prevede ca aceasta marire a valorii se extinde asupra actiunilor de o clasa sau de
citeva clase. Reiesind din aceste prevederi legale, actul de constituire poate contine
stipulatii privind majorarea capitalului social cu privire doar la o clasa, valoarea
nominal a celorlalte clase de actiuni ramanand intacta.
Potrivit art. 14 alin. (9) din Legea SA, actiunile ordinare pot fi doar de o singura clasa,
iar actiunile preferentiale pot fi de o singura clasa sau de mai multe clase.
In speta, actul de constituire a SA „Radeanu” prevede ca majorarea capitalului social
se face doar pentru actiunile ordinare (care pot fi doar de o singura clasa), fapt care
permite efectuarea legala a majorarii doar cu referire la aceasta clasa de actiuni.
Actiunea lui Vladescu va fi respinsa ca fiind lipsita de temei juridic
Subiectul 26. Reducerea capitalului social al SRL.

1.1. Caracterizaţi formele de reducere a capitalului social al SRL. 3 pct.
(1) Societatea este în drept, iar în cazurile prevăzute de lege este obligată, să-şi reducă
capitalul social.
(2) Capitalul social al societăţii poate fi redus prin:
a) reducerea proporţională a valorii nominale a tuturor părţilor sociale;
b) stingerea părţilor sociale dobîndite de societate.
(3) Dacă reducerea capitalului social nu este motivată de pierderi, restituirea către
asociaţi a unor fracţiuni din aporturi se efectuează de către societate numai după
înregistrarea de stat a modificărilor operate în actele de constituire, modificări
determinate de reducerea capitalului social, dar nu mai tîrziu de 2 luni de la data
înregistrării de stat.
(4) Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de prezenta lege.
1.2. Comparaţi procedura de reducere a capitalului social al SRL şi împărţirea unor active 5 pct.
între asociaţi cu procedura de reducere a capitalului social în legătură cu diminuarea
activelor sub mărimea capitalui social stabilit de actul de constituire.
Reducerea prin impartirea afectiva a unor active- in cazul cind organul suprem
considera ca activele societatii nu sunt utilizate eficient in active de intreprinzator, iar
54
pentru atingerea scopului propus sint suficiente active mai mici, poate decide
micsorarea CS si impartirea activelor intre asociati a activelor neutilizate. Dupa
informarea creditorilor si satisfacerea creantelor fata de creditori care se opun,
societatea prezinta CIS actele cu privire la reducere. Restituirea activelor se poate face
in bani sau in natura
Reducerea in legatura cu diminuarea activelor –in cazul in care societatea activeaza
ineficient si valoarea activelor societatii sint sub nivelul marimii CS, societatea trebuie
sa decida fie suplimentarea activelor si egalarea lor cu marimea declarata a CS fie
reducerea CS pina la nivelul activelor nete
1.3. Asociatul SRL „OTTT” Cătalin Sudoreanu a depus la Organul Înregistrării de Stat o 7 pct.
cererea de dizolvare a SRL în legătură cu faptul că activul societăţii s-a diminuat şi
constituie doar 40 % din mărimrea capitalului social declarat. În cerere a solicitat ca
masură de asigurare să fie el desemnat în calitate de administrator în locul celui
desemnat de adunarea generală. Administratorul SRL „OTTT” Ion Alunescu în referinţa
întocmită a indicat că Cătălin Sudoreanu nu este în drept să înainteze o asemenea cerere,
iar instanţa nu este în drept să adopte o încheiere de aplicare a măsurii de asigurare şi
înlăturare a lui în calitate de administrator. Întocmiţi o notă informativă şi recomandaţi
soluţia legală cerinţelor indicate în cerere şi în referinţă?
Potrivit prevederilor art. 35 din Legea SRL, Societatea este obligata sa-si reduca
capitalul social daca:
a) la expirarea a 6 luni de la data inregistrarii de stat, asociatii nu au varsat integral
aporturile subscrise;
b) la expirarea celui de-al doilea an si a fiecarui an financiar urmator, valoarea
activelor nete ale societatii este mai mica decit capitalul social si asociatii nu acopera
pierderile survenite.
In cazurile mentionate, adunarea generala a asociatilor este obligata sa decida
reducerea capitalului social:
a) pina la marimea capitalului social efectiv varsat;
b) pina la valoarea activelor nete determinata in conformitate cu prevederile legale.
Astfel, cererea de dizolvare inaintata de catre asociat va fi respinsa deoarece dizolvarea
nu e unica solutie in situatia in care valoarea activelor nete este mai mica decat
capitalul social. Astfel, adunarea generala a societatii comerciale poate decide
micsorarea capitalului social pana la valoarea activelor nete detinute, evitand
dizolvarea societatii comerciale.
Subiectul 27. Societatea în comandită (SC).

1.1. Descrieţi noţiunea şi caracterele societăţii în comandită. 3 pct.
Art 136(1) prevede ca Societate în comandită este societatea comercială în care, de
rînd cu membrii care practică în numele societăţii activitate de întreprinzător şi poartă
răspundere solidară nelimitată pentru obligaţiile acesteia (comanditaţi), există unul sau
mai mulţi membri-finanţatori (comanditari) care nu participă la activitatea de
întreprinzător a societăţii şi suportă în limita aportului depus riscul pierderilor ce
rezultă din activitatea societăţii
Caracterele:
- Caracterul decisiv al elementului intuit personae – incredere reciproca deplina;
- Caracterul solidar si nelimitat al raspunderii comanditatilor si caracterul limitat
al raspunderii comanditarilor.
- Legislatia nu impune un capital social minim
55
Numarul de asociati nu poate fi mai mic de 2 (un comanditar si un comanditat) si nu
poate depasi cifra de 20.
1.2. Comparaţi drepturile asociaţilor societăţii în comandită cu drepturile asociaţilor 5 pct.

societăţii în nume colectiv şi asoicaţilor societăţii cu răspundere limitată referindu-vă şi
la mărimea părţilor sociale deţinute de asociaţii societăţii în comandită şi la numărul de
voturi deţinute de aceştea.
SC se deosebeste de SNC prin existenta a doua categorii de asociati : comanditari si
comanditati, care au drepturi specifice.
Comanditatii: (pag.317)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- De administrare
- De reprezentare
- La informatie
- La o parte din beneficiu
- La retragere din societate
- La active in caz de lichidare a societatii.
Comanditarii: (pag.318)
- De a conduce societatea si de a lua parte la activitatea ei.
- La informatie si control asupra activitatii comanditatilor.
- La o parte din beneficiu.
- La retragere din societate.
- La active in caz de dizolvare a societatii.
Drepturile asociatilor SNC: (pag.307)
- De a participa la conducerea si activitatea societatii.
- La informatie privind activitatea societatii.
- La o parte din beneficiu.
- La o parte din active in caz de lichidare a societatii
- De retragere din societate.
- -Dreptul de a participa la conducere si la activitatea societatii.In societatea in
nume colectiv acest drept are la baza intentia asociatilor de a colabora voluntar
in activitatea de intreprinzator.Fiecare asociat are dreptul de a participa cu
drept de vot la sedintele asociatilor, de regula avind dreptul la un singur vot.Cel
care a contribuit la formarea capitalului social cu un aport mai mare,poate sa
aiba mai multe voturi.Fiecare asociat are dreptul de actiona de sine statator in
numele societatii daca acest act nu prevede altfel.Acest drept in societatea in
comandit se deosebeste de societatea in nume colectiv prin faptul ca exista 2
categorii de asociati: comanditati si comanditari.Comanditatii participa la
conducerea si la activitatea societatii prin intermediul adunarii asociatilor,avind
dreptul la un singur vot,participarea comanditatilor la activitatea societatii
include si administrarea si reprezentarea.Comanditarii pot sa exercite acest
drept numai participind la adunarile asociatilor cu drept de vot si numai in
prob care nu intra in competenta exclusiva a comanditatilor. Comanditarii nu
participa la activitatea de intreprinzator a societatii nu au dreptul sa participe la
conducerea si la administrarea societatii si nici sa o reprezinte.
56
- -Dreptul la informatie privind activitatea societatii.acest drept este
asemanataor in ambele societati,adica fiecare asociat are dreptul sa ia
cunostinta de cartile contabile si de alte documente ce privesc activitatea
societatii .Numia ca in societatea in comandita, comanditarii exercita acest
drept fara a se implica in activitatea comanditatilor
- -Dreptul la o parte din beneficiu.in societatea in nume colectiv veniturile se
repartizeaza intre membrii ei proportional participantilor la capitalul
social,asociatul care presteaza servicii pentru societate cu titlu de aport social
poate pretinde la o parte din beneficiile societatii,dar in societatea in
comandita, aportul asociantului comanditat constind in munca si servici,care nu
se iau in considerare la formarea si majorarea capitalului social,asociantul tre
sa obtina o plata pentru efortul fizic si intelecyual depus pentru
societate.aceasta plata se face prin atribuirea unei parti din beneficiul obtinut de
societate,dar comanditarul are dreptul sa primeasca partea ce I se cuvine din
veniturile societatii proportional participatiunii sale la capitalul social.cota
comanditarilor se va imparti intre acestia proportional participatiunii la
capitalul social
- -Dreptul la active in caz de licidare a societatii.Daca societatea in nume
colectiv se licideaza atunci activele se impart intre asociatii proportional
cotelor detinute daca actul de constituire nu prevede altfel,daca societatea in
comandita se dizolva,comanditatii pot pretinde la o parte din activele ce
depasesc capitalul social, dar comanditarii au dreptul fata de comanditati la
recuperarea aporturilor din patrimoniul societatii ramas dupa satisfacerea
tuturor creantelor.Din activele ramase dupa satisfacerea creantelor se restituie
mai intil comanditarilor active in suma egala valorii aporturilor cu care acestia
au contribbuit la formarea si majorarea capitalului social.
- -Dreptul la retragere din societate.Asociatul societatii in nume colectiv este
in drept sa se retraga din societate informind ceilalti asociati cu cel putin 6 luni
inainte, asociatul poate primi cota-parte din capitalul social in natura sub forma
de bunuri ale societatii,asociatul comanditat la fel ca si asociatul in nume
colectiv cind se retrage trebuie sa anunte pe restul cu 6 luni inainte de
aceasta,dar nu poate pretinde la o parte din activele ce suplinesc capitalul
social.Comanditarul are dreptul sa se retraga din societate la sfir anului
financiar si sa primeasca o parte din activele ei proportional participatiunii sale
la capitalul social in modul stabilit de actul de constituire.
1.3. În denumirea de firmă a societăţii în comandită “Frații Jardan” a fost inclus cuvântul 7 pct.
„Jardan” care corespunde cu numele celor trei asociați ai societății, inclusiv al
asociatului comandidat Ion Jardan și a asociaților comandidari Vasile Jardan și Igor
Jardan. Totodată trebuie de menționat că doar asociații Ion și Igor Jardan sunt frați pe
când Vasile Jardan nu este frate cu ceilalți asociați. Întocmiți o notă explicativă din care
să rezulte dacă sunt în drept asociații să includă în denumirea de firmă numele propriu
și care sunt consecințele includerii a numelui asociaților comanditați și comanditari în
denumirea de firmă a societății în comandită.
Conform C. civ. Art. 136(3) prevede ca denumirea societăţii în comandită trebuie să
includă sintagma în limba de stat “societate în comandită” sau abrevierea “S.C.”, numele
57
sau denumirea comanditaţilor. Dacă nu sînt incluse numele sau denumirea tuturor
comanditaţilor, în denumirea societăţii trebuie să se includă numele sau denumirea a cel
puţin unuia dintre comanditaţi şi sintagma în limba de stat “şi compania” sau abrevierea
“şi Co”. Dacă în denumirea societăţii este inclus numele sau denumirea
comanditarului(ca si in cazul spetei noastre) acesta poartă răspundere solidară
nelimitată.
Astfel, daca asociatii comanditati Jardan vor include in denumirea SC numele lor, ei
vor raspunde nelimitat si solidar, intocmai ca si asociatii comanditati.
Subiectul 28. Adunarea generală a societăţii cu răspundere limitată (SRL).

1.1. Caracterizaţi principalele atribuţii se ţin de competenţa exclusivă a AGA a SRL. 3 pct.
Articolul 49. Competenta adunarii generale a asociatilor
(1) De competenta exclusiva a adunarii generale a asociatilor tin:
a) modificarea si completarea actului de constituire, inclusiv adoptarea lui intr-o
noua redactie;
b) modificarea cuantumului capitalului social;
c) desemnarea membrilor consiliului societatii si a cenzorului, eliberarea inainte de
termen a acestora;
d) urmarirea pe cale judiciara a membrilor consiliului societatii si a cenzorului
pentru prejudiciile cauzate societatii;
e) aprobarea Regulamentului consiliului societatii;
f) aprobarea darilor de seama ale consiliului societatii, a rapoartelor cenzorului sau a
avizelor auditorului independent;
g) aprobarea bilantului contabil anual;
h) adoptarea hotaririi privind repartizarea intre asociati a profitului net;
i) privind reorganizarea societatii si aprobarea planului de reorganizare;
j) adoptarea hotaririi de lichidare a societatii, numirea lichidatorului si aprobarea
bilantului de lichidare;
c) aprobarea marimii si modului de formare a fondurilor societatii;
l) aprobarea marimii si a modului de achitare a remuneratiei membrilor consiliului
societatii si cenzorului;
m) aprobarea in prealabil a incheierii contractelor prin care societatea transmite
proprietatea sau cedeaza, cu titlu gratuit, drepturi unor terti, inclusiv asociatilor;
n) infiintarea filialelor si reprezentantelor societatii;
o) aprobarea fondarii altor persoane juridice;
p) aprobarea participarii in calitate de cofondator al altor persoane juridice.
(2) Daca actul de constituire nu prevede altfel, de competenta adunarii generale a
asociatilor tin:
a) desemnarea si eliberarea inainte de termen a administratorului;
b) aprobarea darii de seama anuale si evaluarea activitatii administratorului;
c) urmarirea pe cale judiciara a administratorului pentru prejudiciile cauzate
societatii;
d) aprobarea marimii si modului de achitare a remuneratiei administratorului;
e) aprobarea planului de afaceri al societatii;
f) aprobarea regulamentelor interne ale societatii;
g) adoptarea altor hotariri atribuite de lege sau de actul de constituire in competenta
adunarii generale a asociatilor.
1.2. Analizaţi procedura de convocare şi desfăşurare a adunării generale a asociaţilor (AGA) 5 pct.
SRL, referindu-vă la persoanele (organele) care au dreptul de a convoca AGA, modul
58
de informare a asociaţilor despre convocare, deliberativitatea AGA şi modul de adoptare
a hotărârilor AGA.
Articolul 50. Adunarea generală ordinară
(1) Asociaţii se convoacă de către administrator în adunări generale ordinare cel
puţin o dată pe an.
(2) Data şi locul desfăşurării adunării generale ordinare a asociaţilor se stabilesc de
către administrator, dar aceasta poate avea loc nu mai devreme de 30 de zile şi nu mai
tîrziu de 90 de zile de la încheierea exerciţiului financiar. Neconvocarea adunării
generale ordinare a asociaţilor în termenul stabilit constituie temei pentru eliberarea
înainte de termen a administratorului.
(3) Adunarea generală ordinară a asociaţilor adoptă, în mod obligatoriu, hotărîri în
chestiunile indicate la art. 49 alin. (1) lit. f), g) şi h). Pe aceste chestiuni nu pot fi
adoptate hotărîri prin corespondenţă.
Articolul 51. Adunarea generală extraordinară
(1) Asociaţii se convoacă în adunări generale extraordinare în cazurile determinate
de actul de constituire ori atunci cînd o cer interesele societăţii sau ale asociaţilor.
(2) Adunarea generală extraordinară se convoacă de către consiliul societăţii sau de
către administrator din proprie iniţiativă, precum şi la cererea scrisă a unuia ori mai
multor asociaţi, care deţin cel puţin 10% din voturi, ori a cenzorului.
(3) În cazul în care convocarea adunării generale extraordinare este cerută de către
asociaţi sau de către cenzorul societăţii, administratorul este obligat, în decurs de 5 zile
de la data depunerii cererii, să decidă convocarea adunării sau respingerea cererii.
Cererea de convocare a adunării generale extraordinare poate fi respinsă dacă:
a) a fost depusă de o persoană fără drept de solicitare a convocării adunării generale;
sau
b) nici o chestiune inclusă în ordinea de zi, propusă de solicitanţii convocării, nu
ţine de competenţa adunării generale a asociaţilor.
(4) Adunarea generală extraordinară a asociaţilor se ţine în termen de cel mult 30 de
zile de la data depunerii cererii.
(5) Dacă administratorul nu convoacă adunarea generală extraordinară a asociaţilor
în termenul stabilit la alin. (4) sau respinge neîntemeiat cererea de convocare, adunarea
poate fi convocată de către solicitanţii acesteia.
(6) Asociaţii care au convocat adunarea generală extraordinară a asociaţilor suportă
cheltuielile legate de pregătirea, convocarea şi desfăşurarea acesteia. Societatea
acoperă toate cheltuielile suportate de solicitanţi în cazul în care convocarea adunării
este întemeiată.
Articolul 52. Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor
În hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor vor fi indicate data,
ora, locul desfăşurării, ordinea de zi a adunării, informaţiile şi documentele care vor fi
puse la dispoziţia asociaţilor.
Articolul 53. Obligaţia transmiterii informaţiei şi documentelor necesare pentru
participarea la adunarea generală a asociaţilor
(1) Administratorul este obligat să expedieze fiecărui asociat hotărîrea privind
convocarea adunării generale a asociaţilor, informaţia şi documentele necesare.
Aceeaşi obligaţie o au asociaţii, consiliul societăţii sau cenzorul în cazul în care aceştia
convoacă adunarea generală a asociaţilor.
(2) Informaţia şi documentele necesare pentru dezbaterea chestiunilor incluse
suplimentar în ordinea de zi la cererea asociaţilor se aduc la cunoştinţa tuturor
asociaţilor în termenul şi în modul stabilit la art.55 alin. (4).
(3) Înştiinţarea privind convocarea repetată a adunării generale a asociaţilor se
transmite asociaţilor prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 8 zile înainte
de data ţinerii adunării.
59
(4) Actul de constituire poate prevedea şi alte condiţii şi termene de informare a
asociaţilor.
Articolul 54. Înştiinţarea asociaţilor despre convocarea adunării generale a
asociaţilor
(1) Hotărîrea privind convocarea adunării generale a asociaţilor se aduce la
cunoştinţa fiecărui asociat prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 10 zile
înainte de data ţinerii adunării.
(2) Actul de constituire al societăţii poate prevedea publicarea unui aviz despre
convocarea adunării generale a asociaţilor.
(3) Participarea asociatului sau a reprezentantului lui la adunarea generală a
asociaţilor acoperă orice viciu al neînştiinţării şi/sau încălcării modalităţii şi a
termenelor de înştiinţare.
Articolul 55. Ordinea de zi, modificarea şi completarea ei
(1) Administratorul decide asupra chestiunilor incluse în ordinea de zi a adunării
generale a asociaţilor, ţinînd cont de cerinţele legii şi ale actului de constituire. Fiecare
asociat este în drept să includă în ordinea de zi a adunării generale a asociaţilor
chestiunile care nu au fost incluse de administrator, cu condiţia ca acestea să ţină de
competenţa adunării generale a asociaţilor şi să fi fost aduse la cunoştinţa
administratorului cu cel puţin 5 zile înainte de data ţinerii adunării.
(2) Ordinea de zi a adunării generale a asociaţilor convocată la cerere se determină
de persoanele care au solicitat ţinerea ei.
(3) Administratorul nu are dreptul să modifice formulările chestiunilor din ordinea
de zi propuse de asociaţi.
(4) Modificările şi completările ordinii de zi trebuie să fie aduse la cunoştinţa
asociaţilor prin scrisoare recomandată, expediată cu cel puţin 5 zile înainte de data
ţinerii adunării.
(5) Ordinea de zi poate fi modificată sau completată în şedinţa adunării generale a
asociaţilor dacă la ea sînt prezenţi sau reprezentaţi toţi asociaţii. Hotărîrea privind
completarea ordinii de zi se adoptă cu votul unanim al tuturor asociaţilor.
(6) Un alt mod de modificare sau completare a ordinii de zi decît cel prevăzut la
alin.(3)-(5) nu se admite.
Articolul 56. Ţinerea adunării generale a asociaţilor
(1) Adunarea generală a asociaţilor se ţine în ziua, la ora şi în locul indicate în
hotărîrea de convocare expediată fiecărui asociat. Organele societăţii sau asociaţii care
au convocat adunarea organizează înregistrarea asociaţilor şi a voturilor reprezentate.
Asociatul neînregistrat nu poate participa la votare.
(2) Şedinţa va fi deschisă şi prezidată de către administrator sau de către una dintre
persoanele care au convocat adunarea generală a asociaţilor, dacă actul de constituire
nu prevede sau adunarea nu hotărăşte altfel.
(3) Adunarea generală a asociaţilor este deliberativă dacă numărul de voturi
reprezentat este suficient pentru adoptarea a cel puţin unei chestiuni incluse în ordinea
de zi.
(4) La şedinţa adunării generale a asociaţilor se întocmeşte un proces-verbal, care, în
mod obligatoriu, reflectă chestiunile examinate, luările de cuvînt, rezultatul votării
fiecărei chestiuni de pe ordinea de zi. Procesul-verbal se semnează de toţi asociaţii
prezenţi la şedinţă dacă actul de constituire nu prevede că el se semnează de
preşedintele şedinţei şi de persoana care l-a întocmit şi la el se anexează lista
asociaţilor prezenţi.
Articolul 58. Adoptarea hotărîrilor adunării generale a asociaţilor
(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor se adoptă:
1) cu votul unanim al tuturor asociaţilor societăţii pentru:
[Art.58 al.(1), pct.1) în redacţia LP269 din 30.11.12, MO1-5/04.01.13 art.8]
60
a) obligarea asociaţilor la aporturi suplimentare;
b) modificarea modului de distribuire a profitului net al societăţii; c) modificarea
ordinii de zi;
d) transformarea societăţii într-o altă formă în care asociaţii poartă răspundere
nelimitată;
2) cu cel puţin trei pătrimi din voturile tuturor asociaţilor societăţii dacă statutul
acesteia nu prevede un număr mai mare de voturi pentru:
a) modificarea şi completarea actului de constituire;
b) lichidarea societăţii, numirea lichidatorului şi aprobarea bilanţului de lichidare;
c) reorganizarea societăţii şi aprobarea planului de reorganizare;
d) acordul prealabil pentru încheierea contractelor, prin care societatea transmite
proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi terţilor, inclusiv asociaţilor societăţii;
e) înfiinţarea filialelor şi reprezentanţelor societăţii;
f) aprobarea fondării altor persoane juridice;
g) aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice; 3) cu
majoritatea voturilor tuturor asociaţilor societăţii pentru: a) aprobarea dărilor de
seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului;
b) repartizarea profitului net între asociaţi; c) desemnarea şi eliberarea înainte de
termen a administratorului şi cenzorului;
d) aprobarea mărimii şi modului de achitare a remuneraţiei administratorului şi
cenzorului;
e) aprobarea regulamentelor interne;
f) adoptarea altor hotărîri ce ţin de competenţa adunării generale a asociaţilor.
(2) Hotărîrile se adoptă prin vot deschis, dacă actul de constituire nu prevede altfel.
(3) În caz de paritate a voturilor la adoptarea hotărîrilor, hotărîrea se consideră
adoptată în conformitate cu prevederile stipulate în actul de constituire.
Articolul 59. Adunarea generală repetată a asociaţilor
(1) Dacă adunarea generală a asociaţilor nu a fost deliberativă sau nu a hotărît
asupra tuturor chestiunilor incluse în ordinea de zi, adunarea se va întruni, după o nouă
convocare, în termen de cel mult 15 zile. Ordinea de zi a adunării generale repetate a
asociaţilor include chestiunile asupra cărora nu s-au adoptat hotărîri.
(2) Adunarea generală repetată a asociaţilor adoptă hotărîri cu majoritatea simplă a
voturilor tuturor asociaţilor societăţii, cu excepţia hotărîrilor de aprobare a dărilor de
seamă şi a rapoartelor administratorului şi ale cenzorului şi hotărîrilor în probleme de
procedură, care se adoptă cu majoritatea voturilor reprezentate la adunare.
(3) În cazul în care asociaţii nu pot adopta o anumită hotărîre în decurs de 3 luni
consecutive, în urma cărui fapt societatea suportă prejudicii, fiecare asociat este în
drept să ceară:
a) răscumpărarea, la preţ de piaţă, a părţii sociale pe care o deţine; sau
b) separarea acestuia din societate cu un volum de active proporţional părţii sociale
pe care o deţine; sau
c) dizolvarea şi lichidarea societăţii cu partajarea patrimoniului.
Articolul 60. Forţa juridică a hotărîrilor adunării generale a asociaţilor
(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor sînt executorii pentru toţi asociaţii şi
organele societăţii.
(2) Hotărîrile cu privire la modificarea actului de constituire al societăţii devin
opozabile de la data înregistrării în Registrul de stat al persoanelor juridice.
(3) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor pot fi modificate şi abrogate de o nouă
adunare generală a asociaţilor.
Articolul 61. Atacarea hotărîrilor adunării generale a asociaţilor în instanţa de
judecată
(1) Hotărîrile adunării generale a asociaţilor adoptate cu încălcarea legii sau a
61
actului de constituire pot fi declarate nule de către instanţa de judecată.
(2) Cererea de anulare poate fi înaintată de către oricare dintre asociaţi care nu a luat
parte la adunarea generală a asociaţilor sau care a votat contra hotărîrii contestate şi a
solicitat introducerea menţiunii respective în procesul-verbal al şedinţei.
(3) Cererea de anulare poate fi depusă în termen de 3 luni de la data adoptării
hotărîrii sau de la data cînd asociatul a aflat sau trebuia să afle despre hotărîrea
adoptată
1.3. Prin hotărârea adunării generale a asociaţilor SRL „PINUL” din 02.12.2015 a fost exclus 7 pct.
asociatul Nichiforeanu deoarece el nu a vărsat integral aportul la capitalul social, pe care
trebuia să-l verse încă până la 1 noiembrie 2014, precum şi nici nu a participat la ultimele
3 adunări generale şi respectiv acesta ar fi pierdut legătura cu societatea. La AGA de
asemenea s-a decis să nu I se restituie asociatului exclus partea din aport vărsată, or,
societatea a suferit prejudiciu în legătură cu nevărsarea integrală a aporturilor. Asociatul
exclus consideră hotărârea ilegală şi intenţionează să o atace in instanţa de judecată.
Întocmiţi o notă informativă şi indicaţi cum trebuie să procedeze asociatul Nichiforeanu
şi cum urmează a fi soluţionat litigiul?
Potrivit art. 113 alin. (5) CC, In cazul in care asociatul nu a varsat in termen aportul,
oricare asociat are dreptul sa-i ceara in scris aceasta, stabilindu-i un termen
suplimentar de cel putin o luna si avertizindu-l ca e posibila excluderea lui din
societate. Daca nu varsa aportul in termenul suplimentar, asociatul pierde dreptul
asupra partii sociale si asupra fractiunii varsate, fapt despre care trebuie notificat.
Astfel, reiesind din datele spetei, adunarea generala nu putea decide excluderea
asociatului Nichiforeanu. Acesta urma a fi notificat in scris despre riscul excluderii in
cazul in care nu va indeplini obligatia de a varsa aportul nici in termenul suplimentar
acordat.
De asemenea, absenta asociatului de la 3 adunari generale consecutive nu constituite
temei de excludere din randul asociatilor. Art. 47 din Legea SRL nu contine prevederi
care ar stipula acest temei de excludere.
Subiectul 29. Partea socială a asociatului societăţii cu răspundere limitată (SRL).

1.1. Definiţi noţiunea de “parte socială” a asociatului SRL relatând despre coraportul ei cu 3 pct.
capitalul social şi despre dependenţa valorii părţii sociale de aportul depus.
Partea socială reprezintă o fracţiune din capitalul social al societăţii al cărei cuantum se
stabileşte în funcţie de cuantumul aportului şi include toate drepturile şi obligaţiile
asociatului. Partea socială este indivizibilă, dacă actul de constituire nu prevede
altfel.(L. SRL) art.24
PARTEA SOCIALA: titlu de valoare (partea sociala nu poate circula liber : daca in
statut se prevede ca partea sociaal e divizibila, atunci partea poate fi instraina . )
Daca partea sociaal se instrainaeaza ,rudelor panala gr II inclusiv, asociatilor, ,
societatii- pe acest teren liber se instraineaza. Daca se instraineaza tertelor persoane –
intervine dr de preemtiune.Art 151 CCRM Rascumpararea partii sociale de societate :
urmarirea partii sociale a asociatului (Conspect Irina )
1.2. Comparaţi noţiunea de „parte socială” cu noţiunile „certificat al părţii sociale”, „extras 5 pct.
din registrul de stat al persoanelor juridice”, „aport la capitalul social”.
certificat al părţii sociale- - SRL elibereaza asociatului care a varsat aportul integral
un certificate prin care se atesta detinerea partii sociale si marimea ei. Acest certificate
confirma faptul ca o anumita persoana are calitatea de asociat.
62
Extras din registrul de stat al pj - Persoanei juridice, ca dovada a inscrierii ei in
registrul de stat, i se elibereaza extrase din acest registru. Extrasul demonstreaza ca o
asemenea persoana juridica exista cu adevarat, iar datele inscrise sunt veridice. In
extras se cuprinde informatie inclusive despre cuantumul partii sociale a fiecarui
asociat.
Aport la capitalul social - reprezinta suma valorilor bunurilor aduse de asociati pentru
formarea patrimoniului social al societatii. Partea sociala detinuta de un asociat este
stabilita in functie de marimea aportului varsat de acest asociat.
1.3. Asociat SRL „TAUR” Cezar Codreanu s-a adresat în judecată cu cererea de anulare a 7 pct.
contractul de vânzare-cumpărare a părţii sociale încheiat între asociatul SRL „VIBOR”
(cedent) şi cetăţeanul Matfei Nicolăescu (cesionar). Principalul motiv invocat de
reclamant a fost încălcarea dreptului de preemţiune pe care îl are Cezar Codreanu asupra
părţii sociale în caz de cesiune a acesteia. Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi cum
urmează a fi soluţionat litigiul ?
Conform legii cu privile la SRL – art 25 alin (4) Asociatul care intentioneaza sa
instraineze partial sau integral partea sociala transmite o oferta scrisa
administratorului societatii. Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor
in termen de 15 zile de la data transmiterii. Respectiv in cazul dat intr-adevar a
fost incalcat dreptul de preemtiune.
Dreptul la instrainare libera a partii sociale este limitat prin dreptul de preemtiune de
care beneficiaza ceilalti asociati. Daca asociatul doreste sa instraineze partea sa sociala
si nu respecta dreptul de preemtiune , ceilalti asociati dobindesc dreptul de a reclama
drepturile si obligatiile cumparatorului. Asociatii astfel vor dobindi parti sociale sau
fractiuni din acestea de la asociatul care instraineaza partea sa sociala. Pentru a evita
eventualele conflicte dintre solicitantii partii sociale propuse spre vinzare, legea
prevede distribuirea acesteia proportional participatiunii detinute de fiecare solicitant.
Dreptul asupra partii sociale apare in momentul inregistrarii in Registrul de stat al PJ.
Creditorii asociatului pot urmari partea sociala numai in temeiul titlului executoriu in
cazul in care creantele nu pot fi satisfacute din contul altor bunuri ale asociatului.
Dreptul creditorilor asupra partii sociale se exercita cu respectarea dreptului de
preemtiune al celorlalti asociati si al societatii. Asociatul care intentioneaza sa
instraineze partial sau integral partea sociala transmite o oferta scrisa administratorului
societatii. Acesta aduce oferta la cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15 zile de
la data transmiterii. In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din ea cu
incalcarea dreptului de preemtiune, fiecare asociat poate, in decursul a 3 luni de la data
incheierii actului juridic, sa ceara pe cale judiciara ca drepturile si obligatiile
cumparatorului sa treaca la el. Actul juridic de instrainare a partii sociale se autentifica
notarial.
LEGE Articolul 25. Instrainarea partii sociale
(1) Partea sociala sau o fractiune a partii sociale poate fi instrainata liber
sotului, rudelor si afinilor in linie dreapta fara limita si in linie colaterala pina la
gradul doi inclusiv, celorlalti asociati si societatii, daca actul de constituire nu
prevede altfel.
(2) Asociatul nu poate instraina partea sociala pina la varsarea integrala a
aportului subscris, cu exceptia cazului de succesiune.
63
(3) In cazul instrainarii partii sociale unor alte persoane decit cele mentionate
la alin.(1), asociatii au dreptul de preemtiune. In acest caz, instrainarea se face in
conditiile alin.(4)-(9).
(4) Asociatul care intentioneaza sa instraineze partial sau integral partea
sociala transmite o oferta scrisa administratorului societatii. Acesta aduce oferta
la cunostinta tuturor asociatilor in termen de 15 zile de la data transmiterii.
(5) Asociatii trebuie sa-si formuleze in scris acceptarea si sa o transmita
administratorului in termen de 15 zile de la data primirii ofertei. Asociatul indica
marimea fractiunii din partea sociala pe care intentioneaza sa o dobindeasca.
(6) Daca exista mai multi solicitanti, fiecare dobindeste o fractiune a partii
sociale in marimea solicitata. In cazul dezacordului dintre ei, partea sociala se
distribuie proportional partii sociale detinute de fiecare solicitant.
(7) Daca, in termen de 30 de zile de la data transmiterii ofertei, asociatii sau
societatea nu au procurat partea sociala, aceasta poate fi instrainata unui tert la
un pret nu mai mic decit cel indicat in oferta.
(8) In cazul vinzarii partii sociale sau a unei fractiuni din aceasta cu incalcarea
dreptului de preemtiune, fiecare asociat poate, in decursul a 3 luni de la data
incheierii actului juridic, sa ceara pe cale judiciara ca drepturile si obligatiile
cumparatorului sa treaca la el.
(9) Actul juridic de instrainare a partii sociale se autentifica notarial.
Subiectul 30. Dezmembrarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea a două societăţi cu răspundere limitată care 3 pct.
au luat naştere în rezultatul divizării unei societăţi pe acţiuni.
b) hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în două
exemplare;
с) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
d) hotărîrii adunării generale a acţionarilor societăţii ce se reorganizează, la care a
fost aprobat proiectul dezmembrării.
e)proiectul dezmembrării,
f)bilanţul de repartiţie a societăţii ce se reorganizează, precum
g)autorizaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare.
h)actul de predare-primire
1.2. Comparaţi procedura de divizare cu cea de separare, analizând distinct doar acele 5 pct.
operaţiuni care le deosebesc.
Operatiunile care le deosebesc:
a) divizare- societatea comerciala isi pierde calitatea de subiect de drept prin
dizolvare;
la separare societatea comerciala nu isi pierde personalitatea juridica;
64
b) divizare- iau fiinta 2 sau mai multe PJ;
separare- iau fiinta una sau mai multe PJ;
c) divizare- transmiterea patrimoniului de la societatea comerciala care se divizeaza la
societatea care se constituie;
separare- transmiterea unei parti din patrimoniu societatii care se dezmembreaza la
societatea care se constituie.
Aparte la SA: Reorganizarea societăţii prin dezmembrare se consideră finalizată:

a) în cazul divizării, din momentul radierii valorilor mobiliare, plasate de societate,
din Registrul de stat al valorilor mobiliare şi închiderii conturilor personale ale
deţinătorilor de valori mobiliare în registrul deţinătorilor de valori mobiliare al
societăţii reorganizate;
b) în cazul separării, din momentul operării modificărilor în Registrul de stat al
valorilor mobiliare, în actele de constituire ale societăţii reorganizate şi închiderii
conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare, care se separă, în registrul
deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate
1.3. Adunarea Generală a Acţionarilor – A.G.A. a hotărât dezmembrarea S.A. 7 pct.
„Autotransportatorul” prin separarea din ea a unei societăţi cu răspundere limitată.
Organul Înregistrării de Stat a respins înregistrarea reorganizării şi ca temei a invocat
două argumente: a) Societatea care se reorganizează nu a retras din circulaţie o parte din
acţiunile sale şi b) Hotărârea de reorganizare trebuie să fie adoptată cu ¾ din numărul
total de voturi, pe când adunarea generală a votat cu 2/3 din numărul acţionarilor
prezenţi. S.A. „Autotransportatorul” a atacat decizia Organul Înregistrării de Stat în
judecată. Cum urmează a fi soluţionat litigiul?
CÎS nu a motivat corect refuzul deoarece:
Conform art. 81 CCRM (1) Proiectul dezmembrării se aprobă de adunarea generală a
participanţilor cu 2/3 din numărul total de voturi dacă actul de constituire nu prevede o
majoritate mai mare.
Astfel putem observa ca la adunarea generala AGA au fost prezenti 2/3 din cei
prezenti si nu din nr total. Deci arguentul CÎS nu este corect desi ar trebui respinsa
cererea orium ca nu este numarul necesar de voturi.
Cee ce tine de actiuni la fel CÎS nu a motivat corect deoarece conform art 95 (12) lit)b
Reorganizarea societăţii prin dezmembrare se consideră finalizată:
b) în cazul separării, din momentul operării modificărilor în Registrul de stat al
valorilor mobiliare, în actele de constituire ale societăţii reorganizate şi închiderii
conturilor personale ale deţinătorilor de valori mobiliare, care se separă, în registrul
deţinătorilor de valori mobiliare al societăţii reorganizate.
Astfel valorile mobilire nu era nevoie da a fi radiate ci doar operate modificarile
necesare.
In final CÎS poate respinde cererea de dezmembrare dar doar pe motiv ca numarul de
voturi necesar de 2/3 din numarul total de actionari nu a fost prezent
Subiectul 31. Fuziunea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1. Numiţi actele necesare de a fi prezentate pentru înregistrarea unei societăţi pe acţiuni 3 pct.
rezultate din fuziunea a două societăţi cu răspundere limitată.
a)cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;
b) hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în funcţie de
forma juridică de organizare, în două exemplare;
c) avizul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – pentru societăţile de asigurare,
fondurile nestatale de pensii şi asociaţiile de economii şi împrumut;
65
d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare
e)autorizaţia Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare
1.2. Comparaţi efectele produse de fuziunea prin contopire cu efectele produse de absorbţie 5 pct.
evidenţiind operaţiunile necesare de a fi efectuate pentru înregistrarea absorbţiei unei
persoane jurdice de o altă persoană juridică.
a) contopire- patrimonial trece prin succesiune la noua societate comerciata
absorbtie- patrimonial pers absorbite trece la pers absorbanta
b) contopire- 2 sau mai multe SC se unesc pentru a constitui o noua SC- se creaza un
nou subiect.. absorbtie-o SC incorporeaza una sau mai multe societati
Operatiunile efectuate pentru inregistrarea fuziunii prin absorbtie
1. Negocierile si elaborarea proiectului contractului de fuziune
2. Aprobarea contractului de fuziune
3. Notificarea CÎS
4. Informarea creditorilor si publicarea avizului in MO
5. Satisfacerea creantelor creditorilor / garantarea drepturile lor
6. Prezentarea actelor necesare fuziunii
7. Inregistrarea CÎS
Inregistrarea fuziunii la CIS- se face prin inetrmediul a 2 operatiuni: 1) inregisistrarea
modificarilor din actul de constituire al pj absorbante, 2)radierea pj care se dizolva
1.3. Organul Înregistrării de Stat a respins cererea de înregistrare a S.A. „Vultureni” 7 pct.
constituită în rezultatul fuziunii prin absorbţie din S.A. “Vultureni” cu SRL “Corbul de
aur”, ambele care până la reorganizare desfăşurau activitate retransmitere a programelor
de televiziunre şi radio din Federaţia Rusă. Motiv al refuzului înregistrării a fost invocat
că nu au fost prezentate toate actele necesare pentru înregistrare, precum şi faptul că un
organ de stat a prezentat un aviz negativ potrivit căreia fuziunea duce la o concentrare
excesivă a unui domeniu de activiate. Consultaţi administratorul S.A. “Vultureni” şi
explicaţi care documente trebuie de prezentat pentru înregistrarea fuziunii şi la care aviz
se referă Organul Înregistrării de Stat.
Conform art 21 al legii cu privire la inregistrarea de stat a persoanelor juridice
şi a întreprinzătorilor individuali
După expirarea termenului de o lună de la publicarea avizului privind reorganizarea,
organul competent al persoanei juridice supuse reorganizării sau create în urma
reorganizării depune la organul înregistrării de stat următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul
înregistrării de stat;
b) proiectul contractului de fuziune sau proiectul dezmembrării, după caz;
c) hotărîrea de reorganizare, adoptată de organul competent al fiecărei persoane
juridice participante la reorganizare;
d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce
confirmă plata datoriilor, după caz;
g) autorizaţia de reorganizare, după caz;
h) actul de transmitere sau bilanţul de repartiţie, după caz;
i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform
prevederilor art.72 din Codul civil;
j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
La el conform art 93 al legii cu privire la SA e nevoi de mai prezentat autorizaţia
Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare
Referindune la autorizatia de care spunea CÎS conform art
Articolul 22. Notificarea concentrărilor economice din legea cu privire la concurență
66
(1) Operaţiunile de concentrare economică sînt supuse evaluării şi urmează a fi
notificate Consiliului Concurenţei înainte de punerea în aplicare, atunci cînd cifra
totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul
anterior operaţiunii, depăşeşte 25 000 000 lei şi există cel puţin două întreprinderi
implicate în operaţiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în
parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 10 000 000 lei în anul anterior operaţiunii.
(2) Prin punerea în aplicare a operaţiunii de concentrare economică se înţelege, după
caz, încheierea acordului, anunţarea ofertei publice sau preluarea pachetului de control.
(3) Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor
întreprinderi trebuie notificate împreună de către părţile la fuziune, iar cele care se
realizează prin preluarea controlului în comun trebuie notificate împreună de către
persoanele sau întreprinderile care dobîndesc controlul în comun. În celelalte cazuri,
notificarea trebuie să fie realizată de persona sau întreprinderea care preia controlul
asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori asupra unei părţi a uneia sau mai multor
întreprinderi. Fiecare parte care înaintează notificarea este responsabilă pentru
caracterul exact şi complet al informaţiilor furnizate.
(4) Notificările se depun conform Formularului de notificare, parte componentă a
Regulamentului privind concentrările economice, adoptat de Plenul Consiliului
Concurenţei.
(5) Notificarea prezentată Consiliului Concurenţei trebuie să cuprindă: Formularul
de notificare, însoţit de copiile documentelor justificative, nota privind cifra totală de
afaceri calculată şi dovada plăţii taxei de examinare.
(6) Nota privind cifra totală de afaceri calculată trebuie să cuprindă atît cifra totală
de afaceri, cît şi cifrele totale de afaceri din care este compusă, cu menţionarea
întreprinderilor de la care provin, împreună cu toate documentele care au stat la baza
calculelor.
(7) În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul
Concurenţei va confirma în scris părţii/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor
acestora întrunirea condiţiilor pentru ca notificarea să fie considerată valabil depusă.
(8) În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul

Concurenţei va putea solicita părţii/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor acestora
completarea informaţiilor transmise şi/sau confirmarea caracterului exact şi complet al
acestora. Notificarea va fi considerată efectivă numai după completarea acesteia.
(9) Partea/părţile notificatoare sau reprezentanţii acestora vor putea furniza şi alte
informaţii pe care le consideră utile pentru evaluarea operaţiunii de concentrare
economică.
(10) Notificarea devine efectivă la data la care a fost înregistrată la Consiliul
Concurenţei, cu excepţia cazurilor în care se constată că informaţiile cuprinse în ea sînt
inexacte sau incomplete.
(11) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică
notificată intră în sfera de aplicare a prezentei legi, acesta publică pe pagina sa web şi
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaţia despre efectuarea notificării,
menţionînd numele părţilor implicate, natura concentrării şi sectoarele economice
implicate, luînd în considerare interesul legitim al întreprinderilor de protejare a
secretelor comerciale.
Astfel e nevoie si de avizul pozitiv al coniliului concurentei
Subiectul 32. Transformarea unei personae juridice dintre formă organizatorică în alta
67
1.1. Numiţi actele necesare pentru înregistrarea transformării unei cooperative de producţie 3 pct.
în societate cu răspundere limitată.
Articolul 21. Documentele necesare pentru
înregistrarea reorganizării
(1) După expirarea termenului de o lună de la publicarea avizului privind
reorganizarea, organul competent al persoanei juridice supuse reorganizării sau create
în urma reorganizării depune la organul înregistrării de stat următoarele documente:
a) cererea de înregistrare a reorganizării, conform modelului aprobat de organul
înregistrării de stat;
c) hotărîrea de reorganizare, adoptată de :
- adunării generale; sau
- instanţei judecătoreşti; sau
-autorităţii administraţiei publice care este responsabilă de implementarea politicii
antimonopol.
d) actele de constituire ale persoanei juridice participante la reorganizare;
e) actele de constituire ale persoanei juridice nou-create;
f) documentul ce confirmă acceptarea de către creditori a garanţiilor oferite sau ce
confirmă plata datoriilor, după caz;
g) autorizaţia de reorganizare, după caz;
h) actul de transmitere sau bilanţul de repartiţie, după caz;
i) copia avizelor de reorganizare a persoanei juridice, publicate conform
prevederilor art.72 din Codul civil;
j) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare
1.2. Analizaţi operaţiunile pe care le implică transformarea unei societăţi cu răspundere 5 pct.
limitată în societate pe acţiuni.
a) elaborarea actului de constituire al societatii in care se transforma
b) informarea asociatilor despre transformare si aducerea la cunostinta lor a proiectului
actului de constituire,
c) convocarea si desfasurarea Adunarii generale a asociatilor - transformarea implica
in esenta modif actului de constituire al societatii,pt aceasta asociatii se convoca in ad
gen pt a decide trans.ad gen este deliberative daca la ea sunt prezenti ori sunt
reprezentati asociatii care detin cel putin ¾ din voturi SRL
d) adoptare hotararii de transformare si formarea a organelor specifice societatii in care
se transforma - hot se adopta cu majoritatea necesara modificarii actului de
constituire:unanim-soc pe persoane, ,3/4-SRL.
e) informarea creditorilor despre transformare
f) publicarea anuntului in Monitorul Oficial al RM
g) prezentarea actelor necesare pentru inregistrarea transformarii:actul de constituire al
soc care se transf,hot de transformare,act de constituire si certificatul de inreg in
original,copia de pe publicatia in MO,copia de pe bilantul care arata valoarea activelor
societatii si care asigura minimul de cap soc indicat in actul de constituire,certificatul de
predare al stampilei.
1.3. Ion Pruteanu, fondator al gospodăriei ţărăneşti, a vândut 50 tone grâu pentru însămânţare 7 pct.
societăţii în nume colectiv “Tulescu şi compania”, cu condiţia că ultima va plăti preţul
peste un an. După ce împrumutul a ajuns la scadenţă, Ion Pruteanu s-a adresat la
societatea debitoare (SNC “Tulescu şi compania”) să-i plătească preţul pentru grâu, dar
cumpărătorul nu i-a răspuns. Pruteanu s-a adresat cu o cerere în instanţa de judecată
pentru a încasa forţat suma datorată de la societatea debitoare şi membrii acesteia. În
referinţa depusă la instanţă de către administratorul societăţii debitoare s-a arătat că SNC
“Tulescu şi compania” nu mai există, deoarece aceasta a fost transformată în SRL
“Tulescu”, care are un capital social de 5400 lei, iar persoanele care au fost membri ai
SNC nu mai sunt asociaţi ai SRL, deoarece şi-au vândut partea lor socială imediat după
68
transformare. Întocmiţi o notă informativă şi explicaţi cum urmează a fi soluţionat
litigiul?
Conform art 135 CCRM
(1) În cazul reorganizării societăţii în nume colectiv în societate pe acţiuni, în
societate cu răspundere limitată sau în cooperativă, asociaţii continuă, în
termen de 3 ani, să răspundă solidar şi nelimitat pentru obligaţiile născute
pînă la reorganizare
(2) Asociatul nu este absolvit de răspundere nici în cazul în care, pînă la expirarea
termenului de 3 ani, înstrăinează dreptul de participaţiune la capitalul social.
Deci observam ca termenul de 3 ani nu a trecut iar toti asociatii SNC Tulescu s compania
vor raspunde solidar pentrucreanta nestinsa de ei . astfe Ion Pruteanu va putea cere
satisfacerea creantei de la oriare din fostii asociati indiferent daa acesta a instrainat
dreptul de participatiune la capitalul social.
Subiectul 33. Dizolvarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1. Definiţi noţiunea de dizolvare explicând efectele care le produce dizolvarea asupra 3 pct.
statutului persoanei juridice.
Dizolvarea este o operatiune prin care PJ cu scop lucrative pune capat activitatii sale de
intreprinzator, fiind privata de dreptul incheierii a noi acte juridice ce tin de obiectul
activitatii. Dizolvarea nu inseamna insa desfiintarea imediata a persoanei juridice. Ea
continua sa existe pentru a indeplini toate operatiunile de lichidare a patrimoniului,
dobindit in timpul existentei sale, avind in consecinta o capacitate juridica restrinsa
1.2. Clasificaţi temeiurile de dizolvare a persoanei juridice cu scop lucrativ după criteriile 5 pct.
cunoscute caracterizând fiecare din aceste temeiuri.
Dizolvare benevola:
- daca expira termenul in actul de constituire
-atingerea scopului propus.
-imposibilitatea atingerii scopului propus(certuri intre asociati si din cazua lor nu e
posibil de dezvoltat asociatia)
-hot AGA . Pt a fi valabila aceasta cu privire la dizolvare tre sa fie aprobata cu
majoritatea calificata de voturi prevazute de lege pt fiecare forma .
Ar putea fi necesara lichidarea societatii omerciala, cans asociatii nu doresc s-o dizolve
dar legea stabileste anumite temeirui cand asociatii sunt obligati sa dizolve societatea:
cand valoarea cap social e mai mult de 2 ani consecutiv mai mica decat valoarea
activelor .
Pt a fi un temei valabil, scopul trebuie sa fie unul ft cert si bine-determinat .
Obligatoriu, la procedura initierii procedurii de lichidare , se numeste persoana care va
fi responsabila de procedura de dizolvare. De regula, aceasta e administratorului.
In practica : lichidatorul : conform legislatiei poate fi o pers ce are cetatenia RM .
Art 87 CCRM : temei de dizolvare fortata :

- Constituirea societatii e viciata
- Actul de constituire nu corespuinde prevederilor legii
- Nu se incadreaza in prevederele legale cu privire la forma juridica
(ex:capitalul social la SRL trebuie sa fie divizibil la 1 leu…nu poate fi cu banuti la
SRL … sau nr asociatilor depaseste limita prevazuta de lege,sau nu ajunge la ea)
- Activitatea contravine ordinii publice
- Nu a depus in decurs de 12 luni dari fiscale…etc
69
- Capitalul social e sub limita minima prevazuta de lege (la SA mai cu seama )
1.3. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în baza art.87 Cciv. a înaintat o acţiune de a lichida 7 pct.
SRL “Buzduganul” care desfăşoară activitatea farmaceutică şi după retragerea licenţei
de către Organul de Licenţiere. SRL „Buzdugan” în referinţa sa a motivat că, potrivit
legii, nu se poate solicita lichidarea deoarece activitatea farmaceutică nu este unicul gen
de activitate desfăşurat. Societatea desfăşoară şi alte genuri de activitate de
întreprinzător, respectă cerinţele legale de practicare a acestora. Întocmiţi o notă
explicativă în care explicaţi dacă este sau nu în drept procurorul să solicite dizolvarea
SRL precum şi dacă instanţa ar putea dizolva SRL “Buzdugan” pentru încălcarea
menţionată?
Cod Civil Articolul 87. Dizolvarea persoanei juridice de catre instanta

de judecata
(1) Instanta de judecata dizolva persoana juridica daca:
a) constituirea ei este viciata;
b) actul de constituire nu corespunde prevederilor legii;
c) nu se incadreaza in prevederile legale referitoare la forma ei juridica de
organizare;
d) activitatea ei contravine ordinii publice;
d1) nu a depus, in decurs de 12 luni de la expirarea termenelor stabilite de lege, dari
de seama contabile, fiscale si statistice;
d2) capitalul social al ei este sub marimea minima obligatorie mai mult de 6 luni;
e) exista alte situatii prevazute de lege.
(2) Instanta de judecata nu dizolva persoana juridica daca, in termenul pe care il
acorda, persoana va corespunde prevederilor legii.
(3) Instanta de judecata poate dizolva persoana juridica daca aceasta contravine
interdictiilor stabilite de prezentul cod pentru forma ei juridica de organizare sau daca
activitatea ei contravine grav actului de constituire.
Conform art 87 (4) Dizolvarea persoanei juridice se pronunta la cererea participantului

(asociatului, actionarului, membrului), a procurorului, a organului fiscal sau a
organului care a efectuat inregistrarea de stat a persoanei juridice.
Respectiiv procurorul are dreptul sa inainteze un process de lichidare a SRL.
Articolul 14 cu indicele 2. Exclusivitatea licentei pentru exercitarea

activitatii farmaceutice
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice este unicul document necesar
pentru functionarea intreprinderii si institutiei farmaceutice.
Articolul 14 cu indicele 3. Retragerea licentei pentru exercitarea
activitatii farmaceutice
Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul
abilitat cu aceasta functie in cazurile:
a) achizitionarii, pastrarii si distribuirii produselor farmaceutice si
parafarmaceutice care nu au fost autorizate in modul stabilit;
b) producerii produselor farmaceutice si parafarmaceutice, modificarii formulei de
producere sau a fluxului tehnologic al produselor farmaceutice si parafarmaceutice,
precum si modificarii documentatiei tehnice de normare a produselor farmaceutice sau
parafarmaceutice, fara aprobarea organului abilitat;
c) practicarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice neindicate in
licenta;
d) desfasurarii de catre titularul de licenta a activitatii farmaceutice in locuri unde
70
o astfel de activitate nu a fost autorizata de organul abilitat;
e) conducerii prin cumul a intreprinderii si institutiei farmaceutice de catre farmacist
(laborant-farmacist).
f) practicării repetate, după aplicarea amenzii prevăzute de legislaţie, a activităţii
farmaceutice fără utilizarea sistemului informaţional automatizat de evidenţă a
circulaţiei medicamentelor, exploatării necorespunzătoare cerinţelor stabilite pentru
acest sistem. Prin exploatarea necorespunzătoare cerinţelor stabilite pentru sistemul
informaţional automatizat de evidenţă a circulaţiei medicamentelor se subînţelege
exploatarea incompletă şi/sau incorectă a acestui sistem, operarea de modificări
voluntare, inclusiv la aparatul de casă şi/sau în dările de seamă, neprezentarea în
termenele stabilite a dărilor de seamă obţinute în cadrul sistemului menţionat.
Articolele din legea cu privire la activitatea farmaceutica.
Subiectul 34. Lichidatorul persoanei juridice cu scop lucrativ

1.1. Numiţi condiţiile care trebuie să le întrunească persoana desemnată lichidator al unei 3 pct.
cooperative de producţie.
LICHIDATORUL :
Pf ,cetatean al RM, cu domiciliul permanent in RM care e numit de organul care
initiaza dizolvarea, fie AGA,asociatul, fie instanta de judecata.
Instanta cere ca lichidatorul sa fie cu studii speciale in domeniu(economice si
juridice) sau de administrare a afacerii + calitatea de intreprinzator individual.
Lichidator poate fi ,fie administratorul fie o terta persoana si ca in cazul similar
numirii administratorului, paote fi numit si lichidatorul.adica societatea care e in prices
de lichidare paote incheia un contract de administrare a lichidarii cu o companie , care
va delega o persoana pt indeplinirea functiei de lichidator. Acea pers va fi inclusa in
registru lde stat al pj .
Lichidatorul e inregistrat la CÎS in termen de 3 zile din data numirii sale (paradox:
odata ce e numit prin hot AGA, si odata ce e termenul de 30 din adoptarea hot AGA de
a inregistra la CÎS, e termenul de 3 zile ,ireal termen, pt a inregistra la camera).
Obligatoriu, la CÎS se depune specimenul si obligatoriu vrifica domiciliul .
Lichidatorul are aceleasi imputerniciri ca si administratorul in vederea gestioonarii si
administrarii patrimoniului societatii .
În conformitate cu art 54 (1) legea cu privire al cooperativele de productie

Lichidarea cooperativei în baza hotărîrii adunării generale se efectuează de
comisia de lichidare a cooperativei, aleasă (desemnată) de adunarea generală.
Astfe trebuie de adoptat deja dupa coisie si nu o persoaa fizica
1.2. Comparaţi atribuţiile lichidatorului cu cele ale administratorului persoanei juridice, 5 pct.
insistând în special asupra acelor care-i deosebesc.
Intrarea in functie a lichidatorului desemneaza momentul preluarii responsabilitatii de
la administrator. Lichidatorul are aceleasi imputerniciri, obligatii si responsabilitati ca
si admin in masura in care acestea sunt compatibile cu activitatea de lichidator (art
90(4) CC)
Lichidatorul este imputernicit sa actioneze ca si administratorul, in numele sip e seama
pj in raport cu tertii, sa execute toate obligatiile puse in sarcina sa prin lege si de
organele care l-au desemnat. Lichidatorul mai ese mandatarul pj cu toate consecintele
care decurg din aceasta calitate.
Pe langa atributiile stabilite de lege, delegate administratorului, lichidatorul are si
obligatii special: face si semneaza inventarul si bilantul societatii; primeste si pastreaza
71
patrimoniul si documentele societaatii; finalizeaza operatiunile incepute; valorifica
creantele; satisfice cerintele creditorilor; alte atributii.
1.3. Ion Tigreanu s-a adresat către lichidatorul Cooperativei de producţie “IKKEL” să-i 7 pct.
restituie suma de 50 000 lei, aceasta fiind o datorie pentru merele vândute cu doi ani în
urmă. Lichidatorul în scrisoarea de răspuns a menţionat că reeşind din informaţia care a
primit-o de la fostul administrator, datoria a fost plătită încă un an în urmă. Pe de altă
parte lichidatorul a menţionat că Ion Tigreanu a omis termenul de 2 luni de la data
publicaţiei în Monitorul Oficial a avizului cu privire la lichidare, şi respectiv, dacă nu s-
a adresat în termenul stabilit de codul civil nu mai este în drept să pretindă suma
menţionată. Întocmiţi o notă informativă şi Expuneti-vă opinia în legătură cu
diferendul apărut între Lichidatorul Cooperativei şi creditorul Ion Tirgrean .
După înregistrarea desemnării sale, lichidatorul publică în “Monitorul Oficial al
Republicii Moldova” şi, în mod gratuit, pe pagina web oficială a organului înregistrării
de stat un aviz despre lichidarea persoanei juridice şi, în termen de 15 zile, îl
informează pe fiecare creditor cunoscut despre lichidare şi despre termenul de
înaintare a creanţelor.
Articolul 92. Termenul de înaintare şi modul
de admitere a creanţelor CCRM
(1) Termenul de înaintare a creanţelor este de 2 luni de la data publicării avizului
prevăzut la art. 91. Prin hotărîrea de lichidare se poate prevedea un termen mai lung,
dar care nu va depăşi 4 luni.
(1’1) Cererile de admitere a creanţelor împreună cu documentele justificative
privind creanţele şi cu actele de constituire de garanţii se depun direct la lichidator, la
adresa indicată de acesta.
(1’2) Creanţele creditorilor înaintate după expirarea termenului stabilit pentru
înaintarea lor se execută din contul bunurilor persoanei juridice ce au rămas după
executarea creanţelor validate înaintate în termenul stabilit.
(2) În cazul în care lichidatorul respinge creanţa, creditorul are dreptul, sub sancţiunea
decăderii, ca, în termen de 30 de zile de la data cînd a fost informat despre respingerea
creanţei, să înainteze o acţiune în instanţă de judecată.
Subiectul 35. Lichidarea persoanelor juridice cu scop lucrativ.

1.1. Descrieţi principiile ce definesc statutul persoanei juridice aflate în lichidare. 3 pct.
Descrieţi principiile ce definesc statutul persoanei juridice aflate în lichidare.
- Personalitatea juridica subzista nevoilor, necesitatilor societatii lichidate.
Sunt 3 elemente ale pj : organizarea proprie, scopul , patrimoniul,dar ele functioneaza
intru lichidarea societatii . ..majorarea patrimoniului poate fi spre lichidarea
societatii..depinde de motive, schimbarea sediului)
- Se face in interesul membrilor societatii. Niciodata nu tre de utiat scopul
lucrativ,de obtinere a beneficiilro pj create. Nu mereu in rocesul lichidarii, lichidatorul
tre sa tina minte,caci de cele mai deseori ,lichidatorul cand e numit vrea sa lichideze
patrimoniul, rar isi aminteste ca nu el e cel care beneficiaza in urma lichidarii
patrimoniului, ci asociatii. El tre sa valorifice activele asa ca asociatii isa aiba cat mai
mult
- Lichidarea e obligatorie : nu putem initia procedura de lichidare si activa in
acelasi tip . Daca e initiata procedura de dizolvare/lichidare ea trebuie finisata.
1.2. Analizaţi operaţiunile procedurii de lichidare a societăţii pe acţiuni. 5 pct.
a) Informarea creditorilor si inaintarea creantelor. Lichidatorul are obligatia de a
informa creditorii despre procedura de lichidare care a inceput despre dreptul de a
cere intr-un anumit termen satisfacerea creantelor publicind in M.O in doua editii
72
consecutive un aviz si in termen de 15 zile il informeaza pe fiecare creditor cunoscut
despre lichidare. Lichidatorul trebuie sa informeze si angajatii societatii despre
dizolvarea acesteia si data disponibilizarii lor. Legiuitorul stabileste ca fiecare creditor
poate sa-si formuleze creantele in termen de 6 luni de la data ultimei publicatii a
avizului. Creantele pot fi inaintate si mai tirziu in termenul de prscriptie si pina la
radierea societatii din registru. Daca creantele sint intemeiate acestea trebuie sa fie
recunoscute si satisfacute. Creditorul este in drept in cazul cind creanta a fost respinsa
de lichidator sa inainteze in termen dev 30 zile de la data informarii despre respingere
o actiune in instanta de judecata a carei hotarire este definitiva.
b)Elaborarea proiectului bilantului de lichidare. Lichidatorul este obligat sa
elaboreze in decurs a 15 zile de la expirarea termenului de inaintare a creantelor un
proiect a bilantului de lichidare care sa reflecte valoarea de bilant si valoarea de piata a
activelor. Daca din proiectul de bilant rezulta un excedent al pasivelor fata DE
ACTIVE LICHIDATORUL ESTE OBLIGAT SA DEPUNA IN INSTANTA O
CERERE de intentare a procesului de insolvabilitate. Cererea trebuie depusa in cel
mult o luna de la constatarea insolvabilitatii. El trebuie sa aduca la cunostinta
organului care la desemnat despre insolvabilitate. Lichidatorul solicita acordul
creditorilor de a continua lichidarea societatii fara a depune cerere introductiva. Daca
creditorii accepta satisfacerea creantelor in proportii reduse lichidatorul poate continua
indeplinirea formalitatilor de lichidare.
c)Lichidarea activului societatii comerciale. Operatiunea de transformare a bunurilor
societatii in bani si de incasare a creantelor de la debitorii societatii. In perioada de
inaintare a creantelor de catre creditori societatea isi continua activitatea executind
contracte, incheiaste inainte de data dizolvarii si primind executarea de la debitorii din
raporturile in care societatea are calitatea de creditor. Lichidatorul nu poate cere
executarea contractelor neajunse la scadenta. In cazul in care debitorii nu-si onoreaza
obligatiile ajunse la scadenta lichidatorul poate intenta impotriva lor procese judiciare,
inclusive de insolvabilitate, in scopul incasarii datoriilor. Lichidatorul intreprinde
masuri de iunstrainare a bunuriulor materiale din activul patrimoniului pentru a le
transforma in bani.
d) Lichidarea pasivului societatii comerciale consta in operatiunea de plata a
datoriilor pe care societatea le are fata de creditori. Lichidatorul este obligat sa
plateasca fiecarui creditor imediat ce creanta acestuia a ajuns la scadenta. Daca plata
nu a fost facuta la timp creditorul trebuie sa fie despagubit atit pentru prejudicial
efectiv cit si pentru venitul ratat. Un loc aparte ocupa creantele cetatenilor fata de care
societatea raspunde in cvalitate de debitor in cazul unui prejudiciu cauzat sanatatii sau
in legatura cu decesul acestora. In cazul in care societatea se lichideaza prin hotarire
judecatoreasca din active se vor stinge si cheltuielile de judecata. Soarta activelor
ramase dupa satisfacerea cerintelor creditorilor este elaborate un proiect de impartire a
activelor care este aprobat de adunarea generala sau instantei. Instanta trebuie sa
organizeze o sedinta a asociatilor societatii si sa le aduca la cunostinta proiectul.
Adunarea generala poate sa revina asupra hotaririi de lichidare daca patrimoniul nu a
fost inca impartit intre asociati. Activele ramase se transmit asociatilor proportional
participatiunii lor. Activele se impart dupa 12 luni de la data ultimei publicari in M.O.
marimea activelor ramase si principiile de repartizare sint reflectate in raportul
lichidatorului. Transmiterea banilor se face prin act sub semnatura private.
Apoi urmeaza radierea persoanei juridice din registrul de stat.
1.3. Casa Naţională a Asigurărilor Sociale (CNAS) a depus o cerere în instanţa de judecată 7 pct.
pentru încasarea forţată de la Cooperativa Agricolă de Producţie „Fazanul” a plăţilor
obligatorii în sumă de 40 000 lei pe care pârâtul le datora. În locul referinţei, pe adresa
instanţei a sosit o informaţie de la sediul pârâtului potrivit căreia CAP „Fazanul” nu are
73
sediu pe această adresă, deoarece aceasta a fost deja lichidată. Ulterior CNAS a primit
de la Organul Înregistrării de Stat informaţia din care rezultat că lichidarea CAP
„Fazanul” s-a făcut cu încălarea legii, ori creditorii, inclusiv CNAS nu au fost înştiinţaţi
în modul stabilit despre iniţierea procedurii de lichidare. De asemenea, s-a stabilit că
potrivit bilanţului de lichidare, CAP „Fazanul” a împărţit între membrii cooperativei
bunuri în valoare de 150 000 lei. Întocmiţi o notă explicativă indicând cum urmează
să procedeze CNAS pentru a încasa suma creanţei?
Cod Civil Articolul 100. Redeschiderea procedurii de lichidare
(1) Daca, dupa radierea persoanei juridice, mai apare un creditor sau un indreptatit sa obtina
soldul ori daca se atesta existenta unor active, instanta de judecata poate, la cererea oricarei
persoane interesate, sa redeschida procedura lichidarii si, daca este necesar, sa desemneze un
lichidator. In acest caz, persoana juridica este considerata ca fiind existenta, dar in exclusivitate
in scopul desfasurarii lichidarii redeschise. Lichidatorul este imputernicit sa ceara persoanelor
indreptatite restituirea a ceea ce au primit peste partea din active la care aveau dreptul.
(2) Pentru perioada in care persoana juridica nu a existat, se suspenda cursul prescriptiei
extinctive a dreptului de actiune a persoanei juridice sau fata de persoana juridica respectiva.
Precizare: redeschiderea poate fi facuta in termenul general de prescriptie – adica nu mai tarziu
de 3 ani de la data deciziei de radiere a pj.
Subiectul 36. Intentarea procesului de insolvabilitate.

1.1. Caracterizaţi temeiurile de intentare a procesului de insolvabilitate. 3 pct.
INSOLVABILITATE- un proces care atesta situatia financiara a debitorului
caracterizata prin incapacitatea de plata constatata prin act judecatoresc(hot inst de
judecata). Intentarea unui proces de insolvabilitate presupune existenţa unui temei.
Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate constă în incapacitatea de
plată a debitorului. Temeiul special de intentare a unui proces de insolvabilitate constă
în supraîndatorarea debitorului în cazul în care acesta este persoană juridică
responsabilă de creanţele creditorilor în limitele patrimoniului său.
Procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri de intentare a
procesului de insolvabilitate. Cererea e depusa de :
+creditor (e obligat sa se adreseze in instanta):inainte de a depunde cererea in instanta,
el trebuie sa urmeze procedura prealabila de notificare a debitorului. Cererea depusa de
creditor e pusa sub observatie in termen de 3 zile de la depunerea cererii. Imediat cum
a fost admisa cererea, in termen de 2 zile iar e notificat debitorul. Ulterior, in 10 zile ,
debitoru e obligat sa depuna referinta la aceasta cerere. Se dispun masurile
asiguratorii,de regula, concomitent cu admiterea cererii, se colecteaza referintele de la
toti creditorii, se intocmeste tabelul de creanta si se executa masurile de asigurare.
+ debitor : are dr sa depuna cerereai ntroductiva cand admite ca exista pericolul de a
intra in incapacitate de plata . Administratorul are dr de a o depune cand considera ca
exista riscul.Insa e obligat sa depuna aceasta cerere introductiva imediat cum constata
ca e in incapacitate de plata dar nu mai tarziu de 30 zile din acea zi.
1.2. Comparaţi efectele dizolvării persoanei juridice ca rezultat al intentării procesului de 5 pct.
insolvabilitate care survin pentru societatea insolvabilă cu cele care survin pentru
creditorii societăţii insolvabile.
Efectele juridice ce privesc drepturile şi obligaţiile debitorului insolvabil. De la data
intrării în vigoare a hotărârii privind intentarea procesului de insolvabilitate pentru
debitor se produc următoarele efecte:
- debitorul pierde dreptul de folosinţă, de dispunere şi de administrare a patrimoniului,
drepturile şi obligaţiile lui trecând la administratorul insolvabilităţii desemnat de
instanţa de judecată); în realitate, debitorul (persoană fizică sau persoană juridică) nu
74
pierde dreptul de proprietate asupra bunurilor ce îi aparţin, acestea continuând să fie
ale debitorului până în momentul în care sunt comercializate la licitaţie, iar banii
obţinuţi repartizaţi între creditori; debitorul este desesizat, adică i se ridică dreptul de a
administra bunurile ce îi aparţin şi de a dispune de ele; administratorul acţionează în
numele debitorului, nu în nume propriu, prin urmare, este organul lui executiv,
îndeplinind funcţiile acestui organ sub supravegherea instanţei, a creditorilor
debitorului insolvabil şi a debitorului; orice act de dispoziţie al debitorului asupra
bunurilor sale efectuat după intentarea procesului de insolvabilitate este nul; dacă
contractul a fost executat în ziua intentării procesului de insolvabilitate, se consideră că
s-a dispus după intentare;
- activitatea organelor de conducere ale debitorului se suspendă;
- decontările cu debitorul insolvabil se efectuează numai printr-un cont special, deschis
de administratorul insolvabilităţi. Dacă se fac prin alte conturi, achitările cu debitorul
vor fi considerate nule;
- debitorul insolvabil nu este în drept să acorde garanţii de executare a obligaţiilor (să
depună bunuri în gaj sau ipotecă); orice garanţie de executare a obligaţiilor poate fi
acordată numai de administrator, cu autorizarea adunării sau comitetului creditorilor;
- procesele pendinte în care debitorul are calitatea de reclamant vor fi preluate de
administrator.
Efectele juridice care privesc drepturile şi obligaţiile creditorilor debitorului
insolvabil şi care se produc de la data intentării procesului de insolvabilitate, sunt
următoarele:
- creanţele de natură contractuală pe care le au creditorii faţă de debitor se consideră
ajunse la scadenţă la data intentării procesului de insolvabilitate ;
- se interzice executarea silită faţă de debitor şi bunurile acestuia; executarea se face
numai în procesul de insolvabilitate conform clasei şi rangului de creditor;
- examinarea tuturor acţiunilor judiciare şi extrajudiciare pentru realizarea creanţelor
asupra debitorului şi bunurilor acestuia se suspendă;
- cerinţele patrimoniale împotriva debitorului insolvabil pot fi înaintate numai în
instanţă;
- se întrerupe calcularea penalităţilor aferente datoriilor debitorului;
- se întrerupe calcularea dobânzilor la obligaţiile băncii aflate în proces de
insolvabilitate;
- se suspendă calcularea dobânzilor aferente creditelor acordate debitorului de către
Ministerul Finanţelor.
1.3. Andrei Bolintineanu a cumpărat un frigider de la SRL „Trianon”. Termenul de garanţie 7 pct.
a fost stabilit de 2 ani. Numai după două luni frigiderul a ieşit din funcţiune.
Cumpărătorul a restituit frigiderul vânzătorului şi a cerut să i se restituie banii plătiţi ca
preţ. Vânzătorul a anunţat că defectul frigiderului este minor şi că acesta va fi reparat
din contul vânzătorului. Cumpărătorul nu a dorit să primească frigiderul reparat, iar
vânzătorul nu dorea să restituie banii. Cumpărătorul, după o consultaţie cu avocatul, a
înaintat o cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate împotriva SRL
„Trianon”.
Întocmiţi o notă explicativă in care indicaţi cum ar trebui să se procedeze în litigiu?
Cererea de insolvabilitate a SRL “Trianon” va fi respinsa, fiindca conform Legii
insolvabilităţii procesul de insolvabilitate se intentează doar în temeiul unei cereri
introductive, conform art.12 al aceleasi legi dreptul de a depune cerere introductivă îl
au: debitorul si creditorii. De asemenea lipseste temeiurile de intentare a procesului de
insolvabilitate: incapacitatea de plată a debitorului sau supraîndatorarea debitorului,
prevazute in art.10.
75
Subiectul 37. Procedura de restructurare aplicată persoanei juridice insolvabile.
1.1. Caracterizaţi procedura de restructurare a persoanei juridice insolvabile identificând 3 pct.
etapele acesteia.
În cazul în care faţă de debitor nu s-a aplicat procedura de restructurare, iar în cadrul
procedurii falimentului s-au constatat circumstanţe esenţiale, bazate în special pe date
din analiza financiară potrivit cărora solvabilitatea debitorului poate fi restabilită,
lichidatorul poate să convoace, din oficiu sau la cererea creditorilor sau a
reprezentantului debitorului, adunarea creditorilor, în termen de o lună din momentul
apariţiei acestor circumstanţe, pentru a se examina încetarea procedurii falimentului şi
trecerea debitorului la procedura de restructurare.
Hotărîrea adunării creditorilor privitor la încetarea procedurii falimentului şi la
trecerea debitorului la procedura de restructurare se adoptă cu votul majorităţii simple
a creditorilor cu drept de vot prezenţi la şedinţă, cu condiţia să deţină cel puţin 50%
din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot validate pe care le reprezintă şi care nu
au fost stinse la data convocării adunării. Odată cu confirmarea hotărîrii adunării
creditorilor, instanţa de insolvabilitate decide încetarea procedurii falimentului şi
intentează procedura de restructurare a debitorului. Restructurarea este o procedură
de insolvabilitate ce se aplică debitorului în vederea achitării datoriilor lui, care
prevede întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan al procedurii de
restructurare, incluzînd, împreună sau separat:
a) restructurarea operaţională şi/sau financiară a debitorului;
b) restructurarea corporativă prin modificarea structurii de capital social;
c) restrîngerea activităţii prin lichidarea unor bunuri din patrimoniul debitorului;
d) orice alte acţiuni neinterzise de legislaţia în vigoare
Etapele procedurii de restructurare:
1. Propunerea planului procedurii de restructurare.
2. Admiterea planului si votarea lui de catre adunarea creditorilor. Votarea
planului nu poate avea loc mai devreme de adunarea de validare a creantelor.
Examinarea chestiunii acceptarii planului procedurii de restructurare a debitorului tine
de competenta exclusiva a adunarii creditorilor.
3. Confirmarea planului de catre instanta de judecata. De la data confirmarii
planului activitatea debitorului se considera reorganizata in modul corespunzator.
4. Executarea planului (masuri economice, financiare, juridice)
5. Consecintele executarii/neexecutarii planului. Daca debitorul si-a onorat
obligatiile fata de creditori, se considera ca planul a fost realizat. Daca planul nu se
realizeaza in termenul stabilit, orice creditor poate inainta o noua cerere introductive,
care va avea ca effect inceperea procedurii de lichidare a patrimoniului, fara a mai fi
necesara dovada insolvabilitatii.
1.2. Explicaţi diferenţa dintre procedura accelerată de restructurare de procedura de 5 pct.

restructurare a persoanei juridice insolvabile.
Procedura accelerată de restructurare se aplică întreprinderii aflate în dificultate
financiară.
Scopul procedurii accelerate de restructurare este salvgardarea întreprinderii aflate în
dificultate financiară pentru a-şi continua activitatea, a păstra locurile de muncă şi a
acoperi creanţele prin aplicarea unui plan. Debitorul aflat în dificultate financiară este
în drept să depună în instanţa de insolvabilitate cerere introductivă motivată de
intentare a procedurii accelerate de restructurare Nu poate formula cerere introductivă
de restructurare accelerată debitorul care, în ultimii 5 ani de pînă la hotărîrea de
deschidere a procedurii, a fost supus unei astfel de proceduri sau care, la data depunerii
76
cererii introductive, se află în proces de insolvabilitate. Instanţa de insolvabilitate este
obligată să admită cererea introductivă depusă în condiţiile Codului de procedură
civilă şi ale prezentei legi şi să iniţieze procedura accelerată de restructurare a
debitorului. În cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii introductive,
instanţa de insolvabilitate adoptă din oficiu o încheiere despre admiterea ei şi despre
intentarea procedurii accelerate de restructurare a debitorului. Odată cu intentarea
procedurii accelerate de restructurare, instanţa de insolvabilitate pune sub observaţie
debitorul prin desemnarea unui administrator provizoriu, dispune aplicarea măsurilor
de asigurare şi stabileşte locul, data şi ora adunării creditorilor de validare a mărimii
creanţelor şi adunării de votare a planului procedurii accelerate de restructurare. În
decursul a 5 zile lucrătoare de la desemnare, administratorul provizoriu va notifica în
scris toţi creditorii menţionaţi în lista, depusă de debitor despre intentarea procedurii
accelerate de restructurare şi va publica, din contul debitorului, un aviz despre:
a) termenul-limită de depunere a referinţei creditorilor la cererea introductivă de
intentare a procedurii accelerate de restructurare, precum şi termenul-limită de
înregistrare a cererii de admitere a creanţelor asupra patrimoniului debitorului, care vor
fi de maximum 30 de zile calendaristice de la data publicării avizului, şi despre
cerinţele pe care trebuie să le întrunească o creanţă înregistrată pentru a fi valabilă;
b) termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi de comunicare a tabelului de
creanţe, care nu va depăşi 7 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit.
a);
c) locul, data şi ora adunării creditorilor de validare a creanţelor, care va avea loc în
cel mult 7 zile lucrătoare de la expirarea termenului prevăzut la lit. b);
d) locul, data şi ora adunării creditorilor de votare a planului procedurii accelerate
de restructurare, care va avea loc în cel mult 3 zile lucrătoare de la expirarea
termenului prevăzut la lit.c);
e) locul unde creditorii pot lua cunoştinţă de proiectul planului procedurii accelerate
de restructurare. Pînă la adunarea creditorilor de votare a planului procedurii accelerate
de restructurare, administratorul provizoriu este obligat să prezinte instanţei de
insolvabilitate un raport despre posibilitatea reală de a menţine, în totalitate sau parţial,
întreprinderea debitorului şi de aplicare a planului procedurii accelerate de
restructurare efectivă a activităţii debitorului ori, după caz, motivele care nu permit
restructurarea debitorului
Restructurarea este o procedură de insolvabilitate ce se aplică debitorului în vederea

achitării datoriilor lui, care prevede întocmirea, aprobarea, implementarea şi
respectarea unui plan al procedurii de restructurare. Procedura de restructurare se
aplică de către instanţa de insolvabilitate în temeiul unei hotărîri a adunării creditorilor.
Odată cu aplicarea de către instanţa de insolvabilitate a procedurii de restructurare, se
instituie imediat moratoriu asupra executării silite a obligaţiilor pecuniare ale
creditorilor existente la data aplicării procedurii de restructurare, cu excepţia creanţelor
privind plata salariilor şi a pensiilor alimentare, privind recuperarea prejudiciilor
cauzate sănătăţii angajaţilor sau cu excepţia creanţelor apărute în legătură cu decesul
acestora, a creanţelor de revendicare a patrimoniului din posesie ilegală, precum şi a
creanţelor pecuniare şi fiscale a căror scadenţă a survenit în perioada de după
deschiderea procedurii de restructurare.
În perioada derulării procedurii de restructurare nu se întrerupe calcularea dobînzilor
aferente creanţelor garantate. Odată cu depunerea planului procedurii de restructurare,
dar nu mai tîrziu de 5 zile din data expirării termenului prevăzut pentru depunerea lui,
administratorul insolvabilităţii va publica, în conformitate cu art. 6, un anunţ privitor
la convocarea adunării creditorilor de examinare şi votare a planului, la persoana care
a propus planul, la data votării lui şi la faptul că este admisibilă votarea prin
77
corespondenţă. Adunarea creditorilor de examinare a planului procedurii de
restructurare, de determinare a dreptului de vot al creditorilor şi de votare a planului nu
poate avea loc înaintea adunării de validare a creanţelor. Aceste chestiuni pot fi
examinate în cadrul unei singure adunări.
Instanţa de insolvabilitate poate dispune ca planul procedurii de restructurare să fie
supus votului într-o adunare specială. În acest caz, adunarea se convoacă în cel mult 30
de zile din data adunării de examinare a planului. Examinarea chestiunii acceptării
planului procedurii de restructurare a debitorului ţine de competenţa exclusivă a
adunării creditorilor. Adunarea creditorilor are dreptul să adopte una din următoarele
hotărîri:
a) de acceptare a planului procedurii de restructurare;
b) de respingere a planului procedurii de restructurare şi de iniţiere a procedurii
falimentului.
1.3. Împotriva SRL “EKKEL” a fost depusă o cerere de intentare a procedurii de 7 pct.
insolvabilitate de către Inspectoratul Fiscal Chişinău. Administratorul SRL “EKKEL”
solicită asistenţă juridică şi afirmă că societatea lui nu este în stare de insolvabilitate, ci
doar nu are mijloace băneşti necesare pentru a se achita cu impozitele, însă dacă ar vinde
marfa pe care o are la depozit ar putea să se achite. Întocmiţi o notă informativă în care
explicaţii administratorului SRL “EKKEL” temeiurile de intentare a procedurii
insolvabilităţii şi esenţa aplicării procedurii de restructurare şi drepturile lui de a cere
aplicarea acestei proceduri.
Temei de intentare a procedurii insolvabilitatii – 1)incapacitatea de plata sau
2)supraindatorarea .
Esenta aplicarii procedurii de restructurare - intreprinzatorul este pastrat ca subiect de
drept si ii permite creditorilor sa recupereze mai multe procente din creante decit ar fi
obtinut printr-o simpla lichidare. Astfel, insolventa este o stare financiara a persoanei
juridice care nu-si poate onora obligatiile ajunse la scadenta din lipsa temporara de
mijloace banesti. In acest caz, activele societatii depasesc pasivele. Mijloacele banesti
ar putea sa apara daca se intreprind masuri eficiente de transformare in bani a unor
active, daca se vor incasa creantele de la proprii debitori ori se vor intreprinde alte
masuri de eficientizare a activitatii – toate acestea se prevad in planul propus de
debitor.
Subiectul 38. Patrimoniul debitorului în procesul de insolvabilitate.

1.1. Identificaţi bunurile persoanei insolvabile care se includ în masa debitoare, şi sursele 3 pct.
din care aceasta ar putea fi suplimentată.
Masa debitoare cuprinde toate bunurile debitorului la data intentării procesului de
insolvabilitate, precum şi cele pe care acesta le dobîndeşte şi le recuperează pe
parcursul procesului. Proprietatea deţinută de debitor în comun cu terţii este raportată
cu titlu provizoriu la masa debitoare, indiferent de acordurile încheiate între ei. În caz
de litigiu între coproprietarii bunului inclus în masa debitoare, partajarea se face într-
un proces separat de către instanţa de insolvabilitate pe al cărei rol se află cauza.
Debitorul răspunde pentru obligaţii doar cu partea sa din proprietatea comună.Bunurile
aflate în proprietatea comună în devălmăşie a soţilor se includ în masa debitoare.
Debitorul răspunde pentru obligaţii doar cu partea sa din proprietatea comună în
devălmăşie, urmînd ca instanţa de insolvabilitate să separe cota corespunzătoare din
proprietatea comună în conformitate cu dispoziţiile Codului civil.
1.2. Comparaţi procedura de vânzare a bunurilor debitorului insolvabil asupra cărora sunt 5 pct.
78
drepturi preferenţiale cu procedura de vânzare a bunurilor debitorului insolvabil în
privinţa cărora nu sunt drepturi preferenţiale şi menţionaţi diferenţa dintre ele.
În vederea obţinerii banilor necesari satisfacerii creanţelor creditorilor, bunurile
incluse în masa debitoare se comercializează (devin lichide). Cu alte cuvinte, bunurile
debitorului se transformă în bani, sume care se împart între creditori. În acest sens,
art.124 stabileşte că administratorul, după adunarea de raportare, valorifică şi/sau
lichidează în mod neîntîrziat, în condiţii cât mai avantajoase şi în timpul cel mai
potrivit masa debitoare. Normele legale nu stabilesc momentul în care administratorul
va proceda la vânzarea bunurilor din masa debitoare, lăsându-l să decidă, însă este cert
faptul că el nu poate face acest lucru până la inventarierea totală a bunurilor
debitorului şi până la adunarea de raportare. Excepţie fac situaţiile în care în masa
debitoare sunt bunuri perisabile (fructe, legume etc.), administratorul urmând să le
vândă fără întârziere pentru a obţine un preţ maxim. În genere, masa debitoare trebuie
lichidată în cel
mult 5 ani. Astfel vânzarea sau înstrăinarea bunurilor din masa debitoare se face prin
licitaţie publică sau prin concurs. Bunurile nevândute la prima licitaţie sau la primul
concurs se scot repetat la licitaţie sau la concurs. În cazul în care nu se vând la cel
puţin trei licitaţii sau concursuri, desfăşurate în modul stabilit, bunurile pot fi vândute,
la decizia adunării sau comitetului creditorilor, de către administrator prin negocieri
directe. Administratorul organizează personal licitaţii şi concursuri ori antrenează în
acest scop organizaţii specializate.
Preţul iniţial de vânzare al bunurilor din masa debitoare se stabileşte de adunarea
creditorilor sau de comitetul creditorilor, în baza evaluării efectuate în conformitate cu
legislaţia, însă nu poate fi mai mic decât valoarea evaluată. Dacă nu sînt vândute la
licitaţie, la concurs sau prin negocieri directe la preţul iniţial, bunurile se expun din
nou la vânzare, la preţuri mai mici, aprobate de adunarea creditorilor sau de comitetul
creditorilor. Cu acordul adunării creditorilor, administratorul poate vinde bunurile de
valoare mică (inventarul) fără a organiza licitaţii.
În cazul în care administratorul doreşte să înstrăineze o întreprindere ca un complex
patrimonial unic, o secţiune a acesteia, un depozit sau un alt bun imobil, a
participaţiunilor debitorului în alte
întreprinderi sau a dreptului la venituri periodice, el poate să facă acest lucru numai cu
acordul comitetului creditorilor, iar dacă acesta nu a fost format, cu acordul adunării
creditorilor. Banii obţinuţi din vânzarea bunurilor debitorului se depun de
administrator pe un cont bancar, deschis special în acest scop. Pe acelaşi cont se
virează şi activele financiare ale debitorului, existente la data intrării în funcţie a
administratorului, precum şi sumele de bani obţinute ulterior de debitor în urma
executării actelor juridice, rezilierii sau anulării unor acte juridice, sumele restituite de
datornicii debitorului etc.
1.3. Consultaţi administratorul insolvabilităţii care a descoperit că administratorul persoanei 7 pct.

juridice insolvabile anterior intentării procesului de insolvabilitate a încheiat anumite
acte juridice reprobabile, inclusiv:
a) cu 30 luni până la intentarea procesului de insolvabilitate a vândut cu doar 300 mii lei
o clădire al cărei preţ de piaţă era de 2 mln. lei;
b) cu doi ani până la intentare a donat un automobil fundaţiei „Secolul 21”;
c) cu două zile înainte de intentarea procesului a vândut marfă unui întreprinzător;
d) în ziua intentării procesului de insolvabilitate a încheiat un contract de gaj prin care a
garantat executarea unei datorieâi anterioare.
Întocmiţi o notă explicativă în care înseraţi răspunsul la întrebările sus puse?
79
articolul 104. CC, Anularea unor acte juridice
Pe tot parcursul perioadei de observaţie, al procedurii de insolvabilitate, al
procedurii falimentului şi/sau al procedurii de restructurare, administratorul/
lichidatorul poate introduce în instanţa de insolvabilitate acţiuni în vederea anulării
următoarelor acte juridice dacă ele afectează bunurile debitorului:
a) orice act juridic fictiv sau fraudulos încheiat de debitor în ultimii 3 ani precedenţi
intentării procedurii de insolvabilitate, care a afectat drepturile creditorilor;
b) transferurile cu titlu gratuit din partea debitorului făcute în ultimii 3 ani
precedenţi înaintării cererii introductive, cu excepţia actelor de îndeplinire a unor
obligaţii morale sau actelor pentru binele public (de sponsorizare), în care
generozitatea donatorului este proporţională patrimoniului său;
c) tranzacţiile încheiate în ultimii 3 ani precedenţi înaintării cererii introductive, în
care prestaţia debitorului este vădit mai mare decît cea primită;
d) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii
anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente
înaintării cererii introductive, care au ca efect creşterea sumei pe care creditorul ar
urma să o primească în cazul lichidării debitorului;
e) transferurile de proprietate de la debitor către un creditor în contul unei datorii
anterioare sau în folosul acestuia din urmă, efectuate în ultimele 4 luni precedente
înaintării cererii introductive, la care creditorul nu avea dreptul sau care nu ajunseră la
scadenţă;
f) acordarea gratuită a unui gaj sau a unei ipoteci, a oricărei alte garanţii pentru o
creanţă care era neasigurată în ultimele 4 luni anterioare înaintării cererii introductive
sau pentru o creanţă a unui acţionar sau asociat al debitorului într-o perioadă similară,
dacă aceste creanţe nu au ajuns la scadenţă pînă la data intentării procedurii de
insolvabilitate;
g) orice acte încheiate şi garanţii acordate de către debitor după înaintarea cererii
introductive.
Subiectul 39. Procedura simplificată a falimentului

1.1. Descrieţi procedura simplificată a falimentului, concomitent indicând şi persoanele 3 pct.
cărora ea le este aplicabilă.
Procedura simplificata falimentului, etape :
1-inventarierea masei debitoare, formarea bilantului de lichidare
2-sedinta de validare
3-aprobarea raportului si bilantului de lichidare
4-distributia masei debitoare si incetarea peocesului.
Acesta procedura se aplica debitorilor aflati in stare de insolvabilitate ce se in cadreaza
in una din urmatoarele categorii:
- fie ca e intrepr individ, GȚ, titular al patentei
- fie ca-s pj ce nu detin nici un bun sau bunurile detinute sunt insuficiente pt acoperirea
cheltuielilor legate de proces de insolvab
- fie sunt societati comerciale dizolvate anterior depunerii cererii introductive
- fie debitorii nu sunt indreptatiti sa beneficieze de procedura de restructurare
1.2. Comparaţi procedura simplificată a falimentului cu procedura falimentului insistând 5 pct.

asupra distinciilor esenţiale.
Subectii:
-La procedura simplificata- sunt expres prevazute categoriile de debitori care bon
beneficia de ea.
80
-La faliment – nu sunt asa mentiuni (adica are o aplicare generala)
Procedura:
-La procedura simplificata se trece direct dupa o perioada de observatie sau odata cu
intentarea procedurii de insolvabilitate, pe motiv ca nu detin niciun bun in patrimoniul
lor ori ale caror bunuri sint insuficiente pentru a acoperi cheltuielile procesului si
niciun creditor sau tert nu se ofera sa avanseze ori sa garanteze sumele
corespunzatoare;
-iar falimentul este o etapa a procedurii de insolvabilitate care se aplica debitorului in
vederea lichidarii patrimoniului acestuia pentru acoperirea pasivului. Acesta presupune
vanzarea masei debitoare, care include licitatia, licitatia repetata, licitatia cu reducere,
vanzarea prin concurs, vanzarea prin negocieri directe.
1.3. Cooperativa de producţie “Tigreanu” se află în proces de lichidare voluntară. 7 pct.

Lichidatorului acestei întreprinderi întocmind bilanţul de lichidare a descoperit că
valoarea de piaţă a imobilelor cooperativei este mult mai mică decât valoarea de bilanţ
a acestora. Respectiv, făcând o inventariere repetată a stabilit că activele cooperativei
sunt mai mici decât datoriile pe care aceasta le are faţă de cei 4 creditori ai săi.
Lichidatorul consideră că trebuie să depună în instanţa de judecată competentă o cerere
de intentare a procesului de insolvabilitate. Juristul cooperativei îi sugerează
lichidatorului ideia că dacă el ar discuta cu creditorii cooperativei pentru a continua
procesul de lichidare voluntară şi să nu mai intenteze procesul de insolvabilitate.
Întocmiţi o notă explicativă pronunţându-vă asupra celor două versiuni de lichidare
propuse de lichidator şi jurist.
In cazul dat lichidatorul pentru a evita raspunderea subsidiara fata de creditor si
raspunderea penal - trebuie sa depuna cerere introdcutiva a procedurii de
insolvabilitate.
Daca debitorul nu depune cerere introductiva in cazurile si in termenul prevazut in
prezentul articol, persoana care, in conformitate cu legislatia in vigoare, are dreptul de
a reprezenta debitorul, asociatii cu raspundere nelimitata si lichidatorii debitorului
raspund subsidiar in fata creditorilor pentru obligatiile aparute dupa expirarea
termenului de 30 de zile. Aceste persoane sint trase la raspundere penala in
conformitate cu legea.
Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate consta in incapacitatea de
plata a debitorului.
Dreptul de a depune cerere introductiva il au: debitorul, creditorii, alte persoane
indicate in prezenta lege.
Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva daca exista unul din temeiurile
prevazute la art. 10. (Temeiul general de intentare a unui proces de insolvabilitate
consta in incapacitatea de plata a debitorului. Temeiul special de intentare a unui
proces de insolvabilitate consta in supraindatorarea debitorului in cazul in care acesta
este persoana juridica responsabila de creantele creditorilor in limitele patrimoniului
sau)
Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva si in cazul in care:
a) executarea integrala a creantelor scadente ale unui sau ale mai multor creditori
poate cauza imposibilitatea satisfacerii integrale la scadenta a creantelor celorlalti
creditori;
b) in cadrul lichidarii, care se efectueaza conform altor legi, devine evident ca
debitorul nu poate satisface integral creantele creditorilor.
(3) Debitorul este obligat sa depuna cerere introductiva imediat, dar nu mai tirziu de
expirarea a 30 de zile calendaristice din data survenirii temeiurilor de intentare
procedurii de insolvabilitate.
81
82

Examen Dreptul Afacerilor Docx3223028270816433905

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examen Dreptul Afacerilor Docx3223028270816433905

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Subiecte

pentru testele la disciplina

Subiectul 1. Noţiunea de drept al afacerilor

Dreptul afacerilor reprezintă o totalitate de norme juridice ce reglementează

Subiectul 2. Noţiunea şi clasificarea activităţii de întreprinzător

Activitatea de întreprinzător (afacerile) reprezintă un mijloc legal de acumulare a

1.2. Clasificaţi genurile activităţii de întreprinzător după criteriile cunoscute. 5 pct.

2)Clasificarea activitatii de intreprinzator dupa diferite criterii: activităţi interzise;

Subiectul 3. Natura juridică a activităţii de întreprinzător

Activitatea de întreprinzător (afacerile) reprezintă un mijloc legal de acumulare a

Activitatile monopol de stat (sunt desfasurate exclusiv de organele statului sau de

Activitati monopoluri naturale (Prin monopol natural legiuitorul desemnează situaţia

Subiectul 4. Licenţierea activităţii de întreprinzător.

Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în

Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana

La declaraţia pentru eliberarea licenţei se anexează:

Documentele se depun în original sau în copie. Datele din documentele şi informaţiile

Autoritatea de licenţiere, în baza declaraţiei pentru eliberarea licenţei şi documentelor

Conform legii privind reglementarea licentierii a activitatii de intreprinzator,

Subiectul 5. Obligaţia întreprinzătorului de a obţine licenţă.

Autorităţile de licenţiere sînt:

1)Documentele necesare pentru obţinerea sau prelungirea licenţei:

2)Decizia privind eliberarea/prelungirea licenţei sau privind respingerea

4) Eliberarea sau prelungirea licenţei

5) Termenul de valabilitate a licenţei

6) Taxa pentru licenţă

Anexa art.8 dil lege 451:

Activitatea de evaluare a bunurilor imobile se supun reglementării prin licenţiere

Subiectul 6. Suspendarea şi retrarea licenţei pentru activitatea de întreprinzător

Licenţă - act administrativ cu caracter permisiv, eliberat de autoritatea de licenţiere în

2.2. Comparaţi temeiurile şi procedura de suspendare a licenţei cu procedura şi temeiurile 5 pct.

Suspendarea licentei se face temporar pe cind retragerea este definitiva.

Suspendarea şi reluarea valabilităţii licenţei

Licenta pentru exercitarea activitatii farmaceutice se retrage de catre organul abilitat cu

Subiectul 7. Evidenţa contabilă.

Evidenta contabila asigura:

a)intocmirea documentelor primare si centralizatoare;

Subiectul 8. Noţiunea de concurenţă.

Concurenta este intrecerea in care actiunile independente ale agentilor economici

Intreprinzatorilor li se interzice sa foloseasca mecanise care suprima sau chiar inlatura

Clauza contractuala care stabileste retragerea autorizatiilor respective este catalogata

Subiectul 9. Concurenţa neloială.

Concurenta neloiala este o incalcare a obligatiei comerciantului de a folosi in activitatile

a) Ce drepturi are titularul marcii ?

Subiectul 10. Actul de constituire a persoanei juridice cu scop lucrativ.

1)LEGE Nr. 73 din 2001 privind cooperativele de întreprinzător.

2) LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu răspundere limitată

LEGE Nr. 135 din 14.06.2007 privind societăţile cu răspundere limitată

Subiectul 11. Întreprinzătorii – subiecte ale dreptului afacerilor

Intreprinzatorul e persoana fizica sau juridical ce desfasoara legal activitatea

1.2. Comparaţi noţiunea de întreprinzător cu cea de: a) societate comercială; b) 5 pct.

a) schimbului valutar (LICENTA) - Pe teritoriul Republicii Moldova au dreptul de a

Subiectul 12. Întreprinzător Individual – titular al patentei de întreprinzător.

Patenta de întreprinzător este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a

Patenta se eliberează şi se prelungeşte la cererea solicitantului/ titularului. Cererea se

A)Pentru comertul cu amanuntul la o taraba va aplica la primaria impreuna cu cererea

Valabilitatea patentei încetează:

Subiectul 13. Întreprinzătorul individual

Procedura înregistrării de stat a întreprinzătorilor individuali

Nu Intreprinzatorul individual. Are dreptul de a desfasura orice gen de activitate

Subiectul 14. Noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ.

PJSL-organizatia constituita si inregistrata cu bunuri de catre fondatori care prin actul

1.2. Comparaţi noţiunea de persoană juridică cu scop lucrativ cu noţiunile de a) 5 pct.

*societatea comerciala poate fi definite ca o PJ fondata in baza actului de constituire