Oscarlarg9 Aparuta

ACADEMIA ROMAN~
INSTITUTUL DE LINGVISTIC~ “I. IORDAN – AL. ROSETTI”
LAUREN|IA DASC~LU JINGA
CORPUS DE ROM^N~ VORBIT~ (CORV). E}ANTIOANE
1
2
3
4
Prefa\`
Un cercet`tor al intona\iei nu poate s` nu ajung`, mai

devreme sau mai t@rziu, la necesitatea de a „ie]i din laboratorul de
fonetic`“, pentru a studia limba vorbit` vie, de zi cu zi. Aproape 25
de ani, c@t am investigat „melodia“ limbii rom@ne, mi-am dorit s`
pot [nregistra vorbirea spontan`. Aceast` ocazie s-a ivit [n 1993,
c@nd, fiind lector de limba rom@n` la Padova, mi-am procurat un
mic casetofon ]i un microfon de bun` calitate, cu care am [nceput s`
fac [nregistr`ri de limb` vorbit` (primele au fost chiar de italian`, pe
baza c`rora am publicat apoi dou` articole asupra intona\iei acestei
limbi, vezi Dasc`lu Jinga 1993b ]i Dasc`lu Jinga / Vanelli 1996).
Din prim`vara lui 1993 ]i p@n` ast`zi nu am [ncetat s`
[nregistrez vorbire spontan`: convorbiri „fa\` [n fa\`“ sau la telefon,
cu rudele, colegii, prietenii (uneori „pe furate“, ob\in@nd ulterior
consim\`m@ntul participan\ilor), precum ]i diverse tipuri de
transmisiuni de la radio ]i televizor. }i tot din 1993 toate cercet`rile
mele de fonetic`, pragmatic` sau analiza conversa\iei s-au bazat
exclusiv pe acest tip de corpus.
{ncep@nd cu anul 1998, culegerea unui corpus de rom@n`

vorbit` (nemarcat` dialectal) a devenit pentru mine o activitate
sistematic` ]i „institu\ionalizat`“: [n 1998-1999 am beneficiat de un
grant oferit de Ministerul Cercet`rii ]i Tehnologiei pentru proiectul
intitulat „Corpus de limb` rom@n` vorbit` (CORV). Prolegomene“,
iar [n anii 2000-2001 proiectul „Corpus de limb` rom@n` vorbit`
(CORV). E]antioane“ a figurat [n planul de cercetare al fostului
Institut de Fonetic` ]i Dialectologie „Al. Rosetti“ (actualmente parte
a Institutului de Lingvistic` „I. Iordan - Al. Rosetti“).
Circa 65 de ore, din cele peste 180 [nregistrate p@n` [n
prezent (selectate mai ales [n func\ie de calitatea tehnic` a
sunetului), vor constitui un corpus de rom@n` vorbit` (=CORV),
5
care va fi pus la dispozi\ia tuturor cercet`torilor interesa\i de
cunoa]terea ]i studierea rom@nei vorbite azi. El formeaz` fondul
numit „Arhiva CORV“, parte component` a Arhivei Fonogramice a
Limbii Rom@ne (aflat` la Institutul de Lingvistic` din Bucure]ti),
care adaug` astfel un material de limb` vorbit` nedialectal`
numeroaselor [nregistr`ri de texte dialectale deja existente [n aceast`
arhiv`.
{n volumul de fa\` cititorii vor g`si o antologie de texte de

rom@n` vorbit` (transcrise cu ajutorul unui sistem de simboluri ]i
conven\ii adecvate pentru studierea conversa\iei spontane) ]i o
anex` care cuprinde componen\a actual` a Arhivei CORV.
La apari\ia acestei c`r\i, gratitudinea mea se [ndreapt`

spre toate persoanele (rude, prieteni, colegi, cuno]tin\e) care au
participat la conversa\iile spontane [nregistrate ]i care mi-au
permis apoi s` p`strez [nregistr`rile pentru scopuri ]tiin\ifice.
Le mul\umesc primilor „donatori“, adic` doamnei Georgeta
Ghiga, domnilor Alin Mo]oiu, Victor Jinga ]i Aurelian L`z`roiu, care
au oferit Arhivei CORV materiale [nregistrate de ei ]i [mi exprim
speran\a c` ]i al\ii le vor urma exemplul generos.
Datorez calde mul\umiri Adrianei Gor`scu, pentru c` nu m-a
l`sat s` renun\ la publicarea volumului.
Adresez recuno]tin\a mea domnului dr. docent Andrei Avram
]i colegei Diana St`nciulescu pentru bun`voin\a ]i r`bdarea cu care
au parcurs manuscrisul, precum ]i pentru pre\ioasele sugestii pe care
mi le-au oferit cu acest prilej.
{n sf@r]it, mul\umesc doamnei Angelica Moldovan, editor
inimos, care mi-a acordat [ncrederea ]i sprijinul pentru ca aceast`
carte s` vad` lumina tiparului.
Autoarea
6
1. COMUNICAREA ORAL~ }I CELELALTE TIPURI
DE COMUNICARE INTERUMAN~
Formele fundamentale de comunicare practicate [n zilele

noastre sunt:
– comunicarea fonico-acustic` ]i vizual` direct` (sau „fa\` [n
fa\`“), numit` limba vorbit`;
– comunicarea grafico-vizual` la distan\` prin intermediul
semnelor alfabetice, numit` limba scris`;
– comunicarea fonico-acustic` ]i (uneori) vizual` indirect`,cu
ajutorul unor mijloace tehnice (telefonul, radioul, televiziunea, diverse
aparate de [nregistrare–redare etc.), care poate fi numit` limba
transmis` (Sabatini 1982).
Pentru fiecare dintre aceste tipuri intereseaz` trei categorii
de fapte: caracteristicile mijlocului fizic (sau „canalului“) prin care se
face comunicarea, tr`s`turile pe care acesta tinde s` le imprime
mesajului transmis ]i func\iile comunic`rii care sunt actualizate prin
modalitatea respectiv`.
1.1. Limba vorbit`
Caracteristicile canalului:
– sunetele (cuvintele, frazele) sunt produse ]i percepute o
singur` dat` [n succesiune temporal` (nu persist`);
– vorbitorul ]i interlocutorul (sau „emi\`torul“ ]i „receptorul“)
se afl` unul [n prezen\a celuilalt ]i particip` la aceea]i situa\ie
comunicativ` („contextul situa\ional“), care are rolul de cadru al
comunic`rii;
– durata comunic`rii depinde de timpul acordat reciproc de
c`tre participan\i, ceea ce nu permite vorbitorului o elaborare ampl`,
nici o producere prea lent` a discursului;
– emiterea mesajului [n limbaj verbal articulat este, [n
general, [nso\it` de alte categorii de semnale vocalice: sunete
nearticulate, diverse interjec\ii nonlexicale, mormìeli, b@lb@ieli
7
etc., la care se adaug` prezen\a obligatorie a elementelor
„suprasegmentale“ intona\ie, varia\ii de ton ]i de intensitate, pauze,
ritm, accente) ]i / sau nonvocalice (mimic`, gesturi, privire, postur`
corporal`);
– prezen\a interlocutorului este un factor decisiv: privirea ]i
atitudinea sa (aten\ie, interes, dezaprobare etc.) constituie un factor de
feedback fa\` de vorbitor, permi\@nd actualizarea unui schimb
comunicativ.
Caracteristicile limbajului oral:
– discursul oral este adesea format din secven\e verbale
fragmentate ]i / sau incomplete, [ntruc@t vorbitorul se bazeaz` [n
bun` parte pe informa\iile pe care le de\ine deja interlocutorul;
– discursul oral con\ine diverse elemente care servesc la
stabilirea ]i men\inerea contactului cu interlocutorul (ascult`!,
[nchipuie-\i!, uite!, vezi?, ]tii ce zic eu?, nu crezi?, nu-i a]a? etc.);
– [n comunicarea „fa\` [n fa\`“ se folosesc elemente deictice,
care se refer` la pozi\ia participan\ilor [n spa\iu ]i [n timp (aici /
acolo, acesta / acela, acum / atunci etc.) sau la rolul lor [n
conversa\ie (eu / tu / el, ea, noi / voi / ei); emiterea deicticelor este
adesea [nso\it` de gesturi indicatoare;
– tipice pentru aspectul oral sunt structurile sintactice care
reliefeaz` un anumit element din discurs;
– alte tr`s`turi ale oralit`\ii, care se actualizeaz` mai cu seam`
[n aspectul sù informal sau/]i ne[ngrijit: anacolutul, acordul dup`
[n\eles, lexicul limitat (cu folosirea frecvent` a termenilor generici, ca:
lucru, fapt, chestie, asta, aia, a]a).
Func\iile prevalente ale comunic`rii orale sunt studiate de
numeroase subdomenii ale lingvisticii, dar ]i din afara lingvisticii, ]i
ar necesita o tratare prea ampl`; pe scurt, se poate spune c` aceasta
este forma de comunicare primordial` ]i fundamental`, care se
practic` [n cele mai variate situa\ii comunicative ]i deci r`spunde
celui mai mare num`r de exigen\e: informative, expresive, emotive,
cognitive, persuasive etc.; prin intermediul comunic`rii orale se
formeaz` cea mai mare parte a patrimoniului de cuno]tin\e ]i
experien\e ale fiec`rui individ normal dotat cu facult`\i audio-orale.
8
1.2. Limba scris`
Caracteristicile canalului:
– semnele grafice sunt produse [n succesiune temporal`, dar
persist` ]i deci pot fi rev`zute ]i chiar modificate de c`tre emi\`tor,
precum ]i observate (recep\ionate) de repetate ori de c`tre cititor;
– unghiul vizual al ochiului uman ]i mi]c`rile sale rapide
permit vederea ]i „culegerea“ aproape simultan` a unor secven\e
scrise destul de lungi;
– emi\`torul ]i receptorul se afl` la distan\` unul de altul, iar
[ntre momentul emiterii ]i cel al recept`rii intervine o perioad`
neprecizat` de timp; [n consecin\`, cel care scrie ]i cel care cite]te
mesajul respectiv nu particip` la aceea]i situa\ie comunicativ`, iar
distan\a dintre ei nu permite o interac\iune direct` ]i imediat`;
emi\`torul dispune de o cantitate practic nelimitat` de timp pentru
elaborarea, producerea ]i chiar modificarea textului, iar receptorul
dispune ]i el de o cantitate nelimitat` de timp pentru a-l citi ]i reciti;
un text scris [ntr-un sistem alfabetic obi]nuit nu reprezint` dec@t
par\ial limba vorbit`, oferind relativ pu\ine date despre aspectele sale
suprasegmentale; la numero]i autori apar observa\ii legate de slaba
adecvare a semnelor de punctua\ie pentru redarea elementelor
prozodice din limba rom@n` (de pild`, GLR II, p.483504;
Sf@rlea 1967; Graur 1974; Dasc`lu 1982 a; Avram 1980, 1997,
Dasc`lu-Jinga 2001, p. 111124). Caracteristicile limbii scrise:
– discursul se compune din unit`\i care tind s` aib` fiecare o
semnifica\ie proprie ]i s` fie legate [ntre ele [n mod explicit prin
formule specifice, ca: pe de o parte, pe de alt` parte, totu]i / cu toate
acestea etc.;
– [ntruc@t emi\`torul ]i receptorul nu particip` la aceea]i
situa\ie comunicativ` ]i, adeseori ([n cazul limbii scrise de scriitori)
nu se cunosc ]i deci nu [mp`rt`]esc acelea]i cuno]tin\e, cel care scrie
este nevoit s` fac` explicite numeroase date (corespunz`toare
„presupozi\iilor“ din interac\iunea direct`); pentru acelea]i motive,
limba scris` este silit` s` respecte [ntr-un mod destul de rigid normele
]i modelele lingvistice acreditate de tradi\ie;
9
– faptul c` cel care scrie dispune de suficient timp [i permite
s` foloseasc` un lexic mai bogat ]i mai precis, s` evite gre]elile,
ezit`rile ]i repeti\iile, s`-]i concentreze formularea.
Dintre func\iile cele mai importante ale limbii scrise,
amintim:
– permite comunicarea la distan\` at@t [n spa\iu, c@t ]i [n
timp;
– permite conservarea mesajului ]i acumularea unei mari
cantit`\i de informa\ie (d@nd na]tere posibilit`\ii de documentare
istoric`);
– permite o mai bun` clarificare a propriului mesaj ]i, [n
consecin\`, o expunere mai precis` a ideilor; aceast` structurare precis`
a unui text scris accentueaz` caracterul de realizare relativ complet` ]
i autonom` a enun\`rii (f`r` a fi legat` de o situa\ie comunicativ` dat`).
1.3. Limba transmis`
Mijloacele tehnice moderne care permit [nregistrarea

sunetelor ]i a imaginilor, precum ]i transmiterea lor la distan\`, au
creat o a treia posibilitate de comunicare verbal`, legat` de deplasarea
[n spa\iu ]i timp a emisiunii fonice ]i a imaginii vorbitorului.
Acest tip de comunicare ar p`rea la prima vedere o simpl`
extensie a comunic`rii verbale ]i vizuale directe; [n realitate este vorba
despre un al treilea tip de comunicare prin limba vorbit`, cu alte
cuvinte, mijloacele moderne de comunicare fonic` ]i vizual` la
distan\` constituie un tip de
c a n a l h i b r i d, aflat oarecum la limita dintre limba
vorbit` ]i cea scris`, av@nd [n vedere c`:
– se transmite la distan\` [n spa\iu ]i – prin intermediul
[nregistr`rilor – [n timp, mesajul fonic ]i (cu mijloace adecvate)
imaginea emi\`torului, dar emi\`torul ]i receptorul nu particip`
totdeauna la aceea]i situa\ie conversa\ional`;
– [n general este vorba despre o comunicare unidirec\ional`;
numai [n anumite cazuri (de exemplu, c@nd de folose]te telefonul), se
realizeaz` circularitatea comunic`rii; canalele de tip tehnic permit
10
a]adar emitentului s` comunice la distan\` [n spa\iu ]i timp prin
intermediul vocii sau chiar al propriei imagini, dar nu permit (cu
unele excep\ii) retroac\iunea direct` a destinatarului;
– receptarea mesajului sonor sau / ]i vizual este determinat`,
sub aspectul ritmului ]i al duratei, de emi\`tor;
– uneori (de pild`, [n cazul [nregistr`rilor pe band`, caset`,
CD) folosirea canalului tehnic permite receptarea repetat` a mesajului
(ca [n cazul limbii scrise), dar nu ]i receptarea aproape simultan` a
unor secven\e [ntregi (cum este posibil [n cazul unui text scris);
– [n cazul limbii transmise numai pe cale auditiv`
(telefon,radio), vorbitorii pot face uz de mijloacele segmentale ]i
suprasegmentale, dar nu ]i de cele „proxemice“ (mimic`, gesturi
etc.), informa\ia acestora din urm` trebuind s` fie preluat` ]i suplinit`
prin intermediul celor dint@i.
Exist` a]adar deosebiri importante [ntre mijloacele
tehnice,care opereaz` [n func\ie de trei parametri: func\ionarea
combinat` sau nu a aspectului fonic cu cel vizual, circularitatea sau
noncircularitatea comunic`rii [ntre interlocutori,conservarea sau
nonconservarea mesajului [n timp. Astfel, telefonul ]i radioul tip
walkie-talkie permit schimbul la distan\` ]i bidirec\ional (circular) de
mesaje fonice (nu ]i de imagini), dar nu ofer` posibilitatea
conserv`rii ]i nici repetabilitatea mesajului (dac` nu este [nregistrat pe
banda robotului telefonic); alte mijloace (cinematografia, televiziunea)
permit combinarea sunetelor cu imaginile ]i repetabilitatea mesajului,
dar nu ]i circularitatea comunic`rii (fac excep\ie transmisiunile recente
de tip „interactiv“, care caut` s` dep`]easc` ]i acest inconvenient).
Caracteristicile limbii transmise care decurg din specificul
canalului (ne referim, mai ales, la transmisiunile prin radio ]i TV):
– pentru o bun` comunicare prin aceste mijloace este nevoie
de mult` explicitare ]i redundan\` a discursului, pentru a dep`]i
eventualele incomprehensiuni din partea ascult`torilor sau a
telespectatorilor (practic, o mul\ime eterogen` ]i imprevizibil` de
destinatari);
– mesajul, care p`streaz` succesiunea liniar` a vorbirii ]i
impune durate fixate de emi\`tor, [i las` receptorului o libertate redus`
11
([l [mpiedic` s` se concentreze asupra anumitor p`r\i ale mesajului
sau, dac` o face, pierde restul informa\iei).
Func\iile comunicative predominante sunt:
– difuzarea rapid` ]i cu ampl` raz` de ac\iune a mesajului ;
– cunoa]terea mai direct` a emi\`torului (dar controlat` de
acesta din urm`).
S-a scris mult despre deosebirile dintre aspectul scris ]i cel

vorbit al diverselor limbi (vezi, de pild`, Sornicola 1981, Holtus
1984, Biber 1986, Cosnier / Kerbrat-Orecchioni 1987, Ludwig 1988,
Koch / Oesterreicher 1990, Voghera 1992). Cei mai mul\i autori au
observat c`, [n compara\ie cu vorbirea, scrisul este mai complex, mai
elaborat, mai explicit, mai organizat, cu mai pu\in` implicare
personal`, cu o mai mare concentrare a informa\iei. Chafe (1982)
consider` esen\iale pentru definirea opozi\iei scris vs. vorbit dou`
dimensiuni: i n -
t e g r a r e vs. f r a g m e n t a r e ]i d e t a ] a r e vs. i m -
plicare.
Aten\ia tot mai mare acordat` studierii aspectelor de
variabilitate a pus oarecum sub semnul [ndoielii valabilitatea unui
model dualist, bazat pe opozi\ia rigid` dintre „scris“ ]i „oral“,
[n\eleas` uneori ca dihotomia „formal“ vs. „informal“. Acestei
concep\ii bipolare i se prefer` [n ultima vreme o tratare sub forma
unui continuum cu trepte intermediare: Bazzanella (1994)
men\ioneaz` unele studii care demonstreaz` cu metode riguros
cantitative absen\a unei distinc\ii absolute [ntre scris ]i vorbit,
ar`t@nd c` nici una dintre caracteristicile situa\ionale nu este exclusiv
asociat` scrisului sau vorbitului, [n afar`, fire]te, de modalitatea fizic`
de transmisie; ca atare, autoarea sugereaz` c` ar fi mai productiv [n
acest caz conceptul de „asem`n`ri de familie“ dec@t o caracteristic`
comun` tuturor entit`\ilor subsumate unui termen general (p.31).
Deosebirile dintre limba t r a n s m i s `, pe de o parte, ]i

cea v o r b i t ` („direct`“) ]i / sau cea s c r i s `, pe de alta, s-au
bucurat de mai pu\in` aten\ie p@n` acum (mai ales pentru
rom@n`) ]i constituie un domeniu care a]teapt` [nc` s` fie explorat
(Vulpe 1989).
12
2. CORPUSUL DE LIMB~ ROM^N~ VORBIT~ (CORV)
Cu toate c` secole de-a r@ndul a fost studiat aproape exclusiv

aspectul scris al limbii, trebuie s` subliniem c` fundamental ]i
primordial este aspectul ei vorbit. Prioritatea limbii vorbite asupra
celei scrise se manifest` sub multiple aspecte: filogenetic (limba
vorbit` o preced` din punct de vedere istoric pe cea scris`),
ontogenetic (achizi\ionarea limbii vorbite de c`tre copil se realizeaz`
[naintea celei scrise), practic (comunicarea interuman` se efectueaz` [n
principal prin intermediul articula\iei fonice), sociocultural (oralul
eviden\iaz` organizarea ]i interac\iunea social` mai mult dec@t
scrisul), intern (comunicarea oral` dispune de mijloace paralingvistice
doar par\ial transferabile [n scris). Adùg`m, [n acest context, faptul c`
limba vorbit` este terenul de manifestare a tuturor structurilor
inovative.
A]a se explic` de ce [n ultima vreme a crescut num`rul
cercet`torilor care simt nevoia de a studia limba pornind de la date
concrete, iar unii dintre ei pledeaz` explicit pentru aceasta. {n urm` cu
13
75 de ani, Jakubinskij (citat de Di Salvo, 1977, p. 100) sublinia
necesitatea culegerii unui amplu corpus de dialoguri „luate din
realitate ]i nu din opere literare“. Mai recent, Sinclair exprima
aceea]i idee [n termeni metaforici: „nu se poate studia botanica
lucr@nd cu flori artificiale“ (1991, p. 6). De altfel, problema a fost
ridicat` de diver]i participan\i [nc` din 1928, la Primul Congres
Interna\ional de Lingvistic` de la Haga, [nc@t, coment@nd
interven\iile lor, Sextil Pu]cariu conchidea: „E timpul s` descoperim
toat` bog`\ia limbii vorbite“ (1978, p. 810-811).
La ora actual` se manifest` [n [ntreaga lume un interes
special pentru studiul limbii vorbite, determinat de dezvoltarea
psiholingvisticii ori a sociolingvisticii, dar ]i a unor direc\ii mai noi
[n cadrul ]tiin\elor comunic`rii, ca etnometodologia, pragmatica,
analiza discursului, care presupun folosirea obligatorie a unor
e]antioane de limb` vorbit` real` ]i concret`.
Pentru aceste motive, problema culegerii unui material vorbit
spontan a devenit central` ]i urgent`. {n ultimii ani s-a constituit o
[ntreag` metodologie ([n mare m`sur` bazat` pe tratamentul automatic
al datelor), iar ast`zi, pentru multe limbi, exist` deja mari corpusuri
oficiale (primul fiind cel de englez`, publicat de J. Svartvik ]i R.
Quirk [n 1980); de exemplu: LIP
(Lessico dell'Italiano parlato), PIXI (The Pragmatics of Italian /
English Cross-Cultural Interaction), CHILDES (Child Language
Data Exchange System) etc. La acestea am putea adùga proiectul
european de „schimb de corpusuri“, numit The Network of European
Reference Corpora.
Fa\` de situa\ia interna\ional`, lingvistica rom@neasc` a

r`mas [n urm`: majoritatea studiilor de gramatic` ]i stilistic` se
bazeaz` pe texte scrise (literare), cercet`rile de fonetic` (acustic`) se
efectueaz`, [n bun` parte, pe baza unui corpus „de laborator“(citit [n
fa\a microfonului), studiile dialectale privesc, fire]te, variantele
regionale ale limbii.
F`r` a dori s` insist`m aici asupra deosebirilor considerabile
dintre „vorbit“, „popular“ ]i „dialectal“ (vezi, de exemplu, Vulpe
1967, 1980, p. 3340), ne mul\umim s` constat`m c` nu exist` înc`
14
pentru limba român` vorbit` (nemarcat` sub aspect „popular“ ]i / sau
„dialectal“) un corpus constituit din înregistr`ri (dac` nu video, cel
pu\in audio) ]i devenit bun public (aflat la dispozi\ia cercet`torilor
interesa\i [n studierea sa din varii puncte de vedere). {n schimb,
aspectul dialectal este reprezentat prin mii de metri de benzi,
[nregistrate pe teren de dialectologi ]i adunate [n Arhiva
Fonogramic` a Limbii Rom@ne: la fostul Institut de Fonetic` ]i
Dialectologie „Al. Rosetti“ din Bucure]ti (actualul Institut de
Lingvistic` „I.Iordan – Al. Rosetti“), dar ]i la Cluj, Ia]i etc.; la acestea
s-ar putea adùga [nregistr`rile de texte folclorice (basme, balade,
snoave etc.), ]i ele bine reprezentate [n arhivele institutelor de
etnografie ]i folclor.
{n opinia noastr`, acest patrimoniu trebuie completat de
urgen\` cu [ n r e g i s t r ` r i d e l i m b ` v o r b i t ` n e- m a r c a
t ` s u b a s p e c t d i a l e c t a l ] i / s a u p o- p u l a r .
Realizarea acestui obiectiv este o [ntreprindere deosebit de
fastidioas`. {ntruc@t tipul de text poate influen\a asupra prezen\ei
fenomenelor culese, este important s` dispunem de o mare cantitate
de date pentru a avea o baz` util` interpret`rilor ulterioare. Ob\inerea
unui astfel de corpus presupune îns` numeroase dificult`\i de ordin
tehnic (]i nu numai). De aceea, marea majoritate a cercet`torilor
români care au dorit s` „ias`“ din limitele cercet`rii limbii scrise, au
recurs ]i recurg frecvent la folosirea textelor d i a l e c t a l e,
transcrise ]i publicate (din fericire bogat reprezentate în prezent la
noi), declar@nd c` le consider` „mostre de limb` român` vorbit`“.
Dar caracterul special de interac\iune care este ancheta dialectal`
implic` anumite precau\ii, atunci c@nd vrem s` ob\inem pe baza
acestui fel de material rezultate valabile pentru conversa\ia
rom@neasc` [n general, a]a cum observ` IonescuRux`ndoiu (1999):
„Desigur c` textele culese prin metoda anchetei pe teren nu pot avea
acela]i grad de relevan\` pentru determinarea caracteristicilor
comunic`rii directe curente ca ]i datele ob\inute prin [nregistrarea
unor conversa\ii spontane.... Deocamdat` [ns`, asemenea date
lipsesc (subl. ns.L.D.J). De aceea, [n interpret`rile propuse, ne-am
str`duit [n permanen\` s` \inem seam` de natura particular` a
raporturilor de comunicare stabilite [n cursul anchetelor dialectale:
15
comunicare provocat` (]i nu spontan`) cu un outsider, [n care acesta
are [n mod constant ini\iativa ]i controlul [ntregii activit`\i verbale“
(p. 10). De altfel, autoarea amintit` consider` c` rezultatele studiilor
sale bazate pe texte dialectale (studii care se doresc fragmente dintr-o
descriere a rom@nei vorbite) „r`m@n par\iale at@ta vreme c@t nu
dispunem de un corpus incluz@nd conversa\ii spontane“(p. 118).
{n fine, s` amintim ]i faptul c` un alt deziderat al folosirii
unui material unic de referin\` ar fi comparabilitatea, [ntruc@t
cercet`torii care studiaz` vorbirea pe baza unor corpusuri individuale
(de pild`, Ghiga 1999), au posibilit`\i limitate de a confrunta datele
lor cu cele ob\inute de al\i autori.
{n dorin\a de a ini\ia ]i la noi crearea unui corpus de limb`

vorbit` (nondialectal`), am început în 1993 (ca un proiect personal)
culegerea ]i înregistrarea pe casete audio a unui material de român`
vorbit` natural` ]i spontan`. Preciz`m c` n a t u r a l e \ e a discursului
se refer` la motivele actului de comunicare, iar s p o n t a n e i t a t e a
este o dimensiune a situa\iei comunicative legat` de gradul de
preg`tire a vorbitorilor pentru aceast` situa\ie (Mara 1986, p.179).
2.1. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` „direct`“
Prelu@nd de la Sabatini (1982) opozi\ia „limb` vorbit`

direct`“ vs. „limb` vorbit` transmis`“, am putea vorbi ]i noi despre
limb` rom@n` „direct`“, pentru a ne referi la [nregistr`rile f`cute
direct, si nu prin intermediul unor canale de tip tehnic. {n corpusul
CORV ea cuprinde, [n cea mai mare parte, interac\iuni s p o n t a n e.
Acestea au fost culese prin [nregistrarea pe casete audio a unor
conversa\ii libere [ntre doi sau mai multi participan\i, dintre care unul
era [ntotdeauna autoarea, iar ceilal\i, dup` caz, membri ai familiei
sale, prieteni, colegi, cuno]tin\e. Locul [nregistr`rii a fost cel mai
adesea locuin\a autoarei, la care se adaug` locul ei de munc` sau al
altora dintre participan\i. {n c@teva cazuri [nregistrarea s-a f`cut f`r` ]
tirea unora dintre vorbitori, pentru ca, la [ncheierea conversa\iei, s` se
16
ob\in` acordul acestora pentru p`strarea ]i folosirea [nregistr`rii [n
scopul cercet`rii ]tiin\ifice.
Urm`rind s` ob\inem un corpus c@t mai natural ]i spontan
posibil, am cùtat, cu prilejul culegerii materialului, s` respect`m
c@teva condi\ii esen\iale:
(a) înregistrarea conversa\iilor în mediul normal, obi]nuit al
vorbitorilor (cas`, serviciu etc.); vezi, în acest sens, opozi\ia field vs.
laboratory: Termenul field este folosit de sociologi pentru a se
referi la locuri tipice de desf`]urare a activit`\ii umane, cum ar fi
camera de zi a familiei, ]coala, diverse locuri publice etc. : „field este
orice cadru care nu este un laborator“ (Scherer / Ekman 1982, p. 16);
(b) absen\a unui moderator care s` conduc` discu\ia,
permi\@nd participan\ilor s` vorbeasc` doar „c@nd le vine r@ndul“;
(c) limitarea efectelor produse de a]a-numitul „paradox al

observatorului“ (Labov 1972): dac` sunt con]tien\i c` sunt
[nregistra\i, vorbitorii tind s`-]i modifice stilul de a vorbi. {n acest
scop, am cùtat, pe c@t posibil, s` [nregistr`m f`r` ]tirea celorlal\i
interlocutori, [ncerc@nd s` ob\inem acordul lor ulterior (în caz
contrar, am ]ters înregistrarea), pentru a rezolva aspectul etic al
problemei; acest mod de a proceda este, [n general, acceptat de
institu\iile interna\ionale pentru ap`rarea drepturilor omului (ibidem,
p. 20).
Pentru (a), (b) ]i (c) este vorba despre opozi\ia comportament
„natural“ vs. „aranjat“; prin „comportament natural“, Scherer /
Ekman (1982, p.18) se refer` la comportamentul [n apari\ia ]i
desf`]urarea c`ruia cercet`torul nu a intervenit [n nici un fel.
(d) realizarea unei variabilit`\i de statut social al vorbitorilor:
am încercat, f`r` a reu]i dec@t par\ial, s` înregistr`m persoane c@t
mai diferite între ele (ca v@rstã, profesie, sex etc).
2.2. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` transmis`
Corpusul de limb` rom@n` transmis` provine [n cea mai

mare parte din [nregistrarea unor emisiuni de televiziune (transmise [n
17
direct) de tip talk show. El este produs de subiec\i vorbitori care
au aproape [n totalitate studii universitare, [n general personalit`\i
cunoscute ale vie\ii politice ]i culturale rom@ne]ti (pentru care nu
putem preciza data ]i locul na]terii). Cu toate c` discu\iile sunt
conduse de un moderator (care, în principiu, acord` cuv@ntul „pe
r@nd“ unuia sau altuia dintre participan\i), nu rareori ele se
transform`, pe parcurs, în conversa\ii asem`n`toare celor libere ]i
spontane; multe dintre casete con\in înregistr`ri strict dialogale (c@nd
realizatorul emisiunii are un singur invitat).
{n scopul de a oferi corpusul necesar unor cercet`ri ulterioare
asupra acestui aspect al limbii, care tinde s` se extind` tot mai mult [n
via\a noastr` cotidian`, ne vom preocupa [n mod special de culegerea
unui material vorbit de tip „transmis“, suficient de bogat ]i de
reprezentativ. La numeroasele [nregistr`ri de care dispunem deja,
cuprinz@nd preponderent transmisiuni de televiziune, va fi
necesar s` adùg`m ]i altele, de limb` vorbit` transmis` prin radio ]i
telefon (celelalte dou` canale de tip tehnic, caracteristice comunic`rii
zilelor noastre), cùt@nd s` acoperim, pe c@t posibil, gama lor
tipologic` (interviuri, conferin\e, dezbateri, lec\ii, spectacole etc.) ]i
cea social` ([n func\ie de parametrii obi]nui\i lega\i de vorbitori:
v@rst`, sex, nivel de instruc\ie, precum ]i grad de formalitate).
Extinderea ariei de culegere a corpusului [n aceste direc\ii va
conduce la crearea unui corpus destul de reprezentativ pentru a
permite investigarea fenomenelor lingvistice pe baza „principiului
adapt`rii la context“, a]a cum [l definea, [nc` din 1959, Slama-Cazacu
(vezi ]i Slama-Cazacu 1971).
Acest corpus va putea fi folosit pentru identificarea ]i
descrierea unora dintre subtipurile limbii transmise (de pild`, talk
show, interviu), dar ]i a altor tipuri de interac\iune oral` (cum ar fi
discursurile parlamentare, reportajele), precum ]i pentru compararea
limbii „transmise“ cu cea „direct`“ ]i / sau cu cea scris`.
Trebuie s` admitem c` un corpus ideal al limbii vorbite ar

trebui s` fie constituit din [nregistr`ri v i d e o, dar acesta
r`m@ne deocamdat` un deziderat aproape imposibil de realizat (la
noi, ca ]i [n alte \`ri), din cauza unor dificult`\i greu de dep`]it [n
etapa actual`:
18
 ar amplifica influen\a „paradoxului observatorului“ asupra
manifest`rii vorbitorilor;
 ar ridica probleme etice mult mai grave (participan\ii pot fi
identifica\i mult mai u]or);
 ar necesita un echipament costisitor ]i un personal tehnic de
[nalt` calificare;
 ar determina cre]terea dificult`\ilor de transcriere (ne afl`m [nc`
la [nceputul constituirii pe plan mondial a metodologiei ]i a
conven\iilor de transcriere concomitent` a semnalelor vocale ]i a
celor nonvocale; vezi, de exemplu, François-Geiger 1991; Magno
Caldognetto/Poggi 1994).
{n orice caz, pentru cei care []i propun s` foloseasc`
corpusul vorbit [n scopul cercet`rii strategiilor interac\iunii verbale,
omiterea ([ntr-o prim` faz`, cel pu\in) a elementelor nonvocale nu
pare s` induc` erori serioase [n stabilirea concluziilor ]tiin\ifice;
a]a cum observ` Aston (1988, p.10), „the organisation of talk as
verbal behaviour has been shown to exhibit regularities which
appear adequately accounted for by reference to analyses of verbal
features alone“.
2.3. Aspecte de variabilitate
{n general, cercet`torii urm`resc c@teva dimensiuni

esen\iale de variabilitate (vezi, de pild`, Coseriu 1980, Albrecht /
Lüdtke / Thun 1988; Koch / Oesterreicher 1990, p. 13-15; Berruto
1995, p. 147-152):
– diatopic`: parametri de tip geografic care influen\eaz`
comportamentul lingvistic (la deosebirile dintre diversele regiuni se
pot adùga ]i cele dintre sat ]i ora], dintre centru ]i periferie etc.);
– diastratic`: deosebiri legate de parametri sociologici ca:
v@rst`, sex, clas` social`, nivel de instruc\ie etc;
– diafazic`: a]a-numitele „stiluri func\ionale“, precum ]i
contrastul dintre registrul formal ]i cel informal, [n leg`tur` cu situa\ii
de „control social“ mai mare sau mai mic (de pild`, discursul la o
recep\ie solemn` [n compara\ie cu „]ueta la cafeaua de diminea\`“).
Aceste trei dimensiuni de variabilitate sunt considerate deja
tradi\ionale: termenii „diatopic“ ]i „diastratic“ au fost lansa\i de
19
Flydal [n 1951, iar „diafazic“ de Coseriu [n 1980; lor li se poate
adùga [nc` o dimensiune, propus` de Mioni (1983), cea diamezic`,
referitoare la diferen\ele datorate mijlocului (canalului) folosit pentru
comunicare: limba vorbit` vs. limba scris` vs. limba transmis`.
Desigur c` cele patru dimensiuni interac\ioneaz`

concomitent (Berruto1995, p.149): fiecare vorbitor emite [n
fiecare situa\ie de comunicare concret` o „produc\ie lingvistic`“
plasat` simultan de-a lungul „axelor“ men\ionate (diatopic`,
diastratic`, diafazic`, diamezic`).
Variet`\ii „de limb`“ trebuie s` i se adauge considerarea

variet`\ii de repertoriu. Un corpus al rom@nei vorbite azi, v`zut ca
un „document“ determinat istoric, va trebui s` ia [n considerare toate
tipurile de uz lingvistic, chiar ]i pe cele mai pu\in frecvente ]i
naturale; [n acest caz, scopul nostru final ar trebui s` fie acoperirea
celor mai multe situa\ii comunicative, de-a lungul unei „sc`ri de
naturale\e“ cu 5 trepte (Voghera 1993, p. 35 ):
– schimburi bidirec\ionale, de tipul „fa\` [n fa\`“, cu
interven\ia liber` a participan\ilor (conversa\ia fa\` [n fa\`);
– schimburi bidirec\ionale care nu au loc fa\` [n fa\`, cu
interven\ia liber` a participan\ilor (conversa\ia telefonic`);
– schimburi bidirec\ionale fa\` [n fa\`, f`r` interven\ie liber`
(interviuri, anchete, examin`ri, interogatorii, dezbateri );
– „schimburi“ unidirec\ionale [n prezen\a destinatarilor
(conferin\e, cursuri universitare, discursuri politice, predici);
– „schimburi“ unidirec\ionale la distan\` (transmisii
radiofonice ]i televizate).
2.4. Rom@na „de uz mediu“
Limba vorbit` pe care ne-am propus s` o [nregistr`m [n scopul

constituirii corpusului este o limb` rom@n` „de uz mediu“, termen
inspirat de „italiana de uz mediu“ (Sabatini 1985) ]i de „vorbirea cult`
medie“ (Lope Blanch 1986), adic` limba vorbit` de persoane cu nivel
mediu ]i [nalt de instruc\ie, [n situa\ii predominant informale (dar nu
20
numai), [nregistrat`, [n m`sura posibilit`\ilor, sub forma ei cea mai
natural` ]i spontan`.
Sabatini propune o list` de 35 de tr`s`turi ce caracterizeaz`
„uzul prevalent vorbit, dar ]i scris al limbii italiene de medie
formalitate“. Pentru limba noastr`, identificarea ]i descrierea unui set
de astfel de tr`s`turi r`m@ne [nc` un proiect de [nf`ptuit; ele ar trebui
s` fie panrom@ne]ti, s` fie folosite de persoane apar\in@nd
diverselor straturi sociale ]i cu diferite niveluri de instruc\ie, s`
formeze un sistem (s` se reg`seasc` [mpreun` [n acela]i tip de discurs
]i la acela]i vorbitor), s` se foloseasc` nu numai [n discursul „oral
neplanificat“, ci ]i [n cel scris „informal“, precum ]i [n limba
„transmis`“ (telefon, radio, TV).
Rom@na „de uz mediu“ coincide [ntr-o anumit` m`sur` cu
„rom@na vorbit` curent“ la care se refer` Ciolac (1997, 1999) ]i pe
care autoarea o define]te ca fiind „o variant` substandard
supradialectal` (situat` [n afara limbajelor speciale) destinat`
conversa\iei cotidiene“ (1997, p.40). Autoarea vorbe]te despre dou`
subvariante ale „rom@nei vorbire curent“: una „[nalt`“ (mai apropiat`
de standard) ]i alta „joas`“, a]a-numitul „limbaj popular“. Tocmai [n
acest punct intervine deosebirea dintre „rom@na vorbit` curent“ ]i
„rom@na de uz mediu“ cu care oper`m noi: aceasta din urm` se
refer`, [n esen\`, la varianta informal` ]i de medie formalitate, folosit`
de clasele instruite.
Limba rom@n` „de uz mediu“ ar putea fi, de asemenea,
v`zut` ca o varietate a limbii literare, caracterizat`, spre deosebire de
aceasta, printr-o mai mic` distan\` fa\` de uzul oral spontan. Ea
corespunde „variantei standard“, care, dup` Gu\u Romalo (2000),
„este rezultatul extinderii variantei literare  unitar` ]i cultivat`  ]i la
comunicarea curent`, neoficial` ]i familiar`“; autoarea adaug` c`
„limba literar` se constituie astfel [ntr-un (sub)sistem de variante
organizat [n termenii distinc\iei «oficial», «solemn» / «colocvial»,
«familiar»; varianta standard apar\ine nivelului stilistic nespecializat,
neoficial, ]i este utilizat` mai ales [n comunicarea oral`“ (p. 227).
Importan\a stabilirii acestor distinc\ii este evident` dac` ne

g@ndim la aspectul d i d a c t i c; se ]tie c` majoritatea
21
manualelor de limba rom@n` (pentru nativi, dar ]i pentru strìni)
ignor` adesea men\iunile legate de diversele variet`\i ale limbii
oferite ca model, ceea ce are ca efect considerarea unor fapte de
limb` ca simple erori sau eliminarea complet` a altora. Ca urmare
a acestui tip de instruire ]colar` men\ion`m folosirea neadecvat` a
diverselor subcoduri lingvistice [n diversele situa\ii de comunicare,
cu diverse grade de formalitate, fa\` de diver]i interlocutori,
fenomen tot mai frecvent observabil [n comunicarea actual`.
O consecin\` ]i mai important` are [nv`\area rom@nei ca
limb` strìn` dup` astfel de manuale, care pune strìnul [n situa\ii
uneori aproape dramatice, c@nd se afl` [n situa\ia unor schimburi
lingvistice reale cu vorbitorii nativi.
{n urma op\iunii noastre de a crea un corpus vorbit al

„rom@nei de uz mediu“, consider`m c` ar fi fals s` stabilim o
echivalen\` [ntre limba vorbit` ]i cea popular` sau familiar`. De
asemenea, de]i, [n general, vorbirea noastr` con\ine elemente care ne
tr`deaz` provenien\a dialectal` sau pe cea social`, am exclus textele
orientate [n mod predominant spre dialect, dar nu am eliminat
[nregistr`rile cu vorbitori de provenien\` regional`, [ntruc@t dinamica
istoric` ]i sociolingvistic` a Rom@niei unificate are la baz` (la fel ca
cea a altor na\iuni moderne), tocmai contactul dintre vorbitori de
provenien\` diferit`, contact care ]i-a avut epicentrul [n marile a]ez`ri
urbane, unde ]i-a f`cut sim\ite efectele sale unificatoare (vezi ]i De
Mauro 1993, p. 31).
2.5. Culegerea corpusului de limb` vorbit`  o „misiune

permanent`“
Consider`m c` activitatea de culegere a corpusului de limb`

vorbit` trebuie s` aib` caracter permanent, pentru c` limba evolueaz`
prin vorbire. CORV este [n curs de constituire ]i va r`m@ne un
corpus cu caracter „deschis“: noile achizi\ii vor fi dictate de
22
oportunit`\ile ivite, dar vor da prioritate [nregistr`rii „directe“ a
materialului spontan.
De asemenea, CORV este [n curs de catalogare ]i „arhivare“;
din cele peste 180 de ore de [nregistr`ri culese p@n` [n prezent, am
selectat (baz@ndu-ne [n primul r@nd, dar nu numai, pe calitatea
[nregistr`rii), un material vorbit de circa 65 de ore, pe care [l punem
la dispozi\ia cercet`torilor interesa\i [n investigarea multiplelor
aspecte legate de limba rom@n` vorbit`; ace]tia pot g`si casetele
(vezi Anexa) [n fondul „ARHIVA CORV“ din cadrul Arhivei
Fonogramice a Limbii Rom@ne, p`strat` la fostul Institut de
Fonetic` ]i Dialectologie „Alexandru Rosetti“ din Bucure]ti (actualul
Institut de Lingvistic` „Iordan – Rosetti“).
{n urma studierii aspectelor legate de crearea corpusului (prin
documentare ]i schimb de experien\` cu diver]i speciali]ti in
domeniu), inten\ion`m s` trecem la o faz` mai pu\in „artizanal`“ de
culegere a materialului vorbit, pentru a putea acoperi toate criteriile
prev`zute [n metodologia studiat` ]i practicat` [n plan interna\ional,
eventual prin antrenarea [n proiect a unei echipe de tineri cercet`tori,
care vor putea trece apoi la prelucrarea automat` a datelor. Scopul
final va fi constituirea unei „arhive“ c@t mai complete a rom@nei
vorbite nedialectale, dar, [n aceast` faz`, ne-am propus doar
selectarea, transcrierea ]i publicarea unor „e]antioane“ reprezentative
pentru diver]i parametri.
Demersul culegerii unui corpus de limb` vorbit` nondialectal`

este complex, dificil ]i de durat`; el va [ncerca s` ofere instrumentele
necesare studierii sistematice a limbii rom@ne vorbite, pentru ca
cercet`torii s` aib` la dispozi\ie un corpus unitar (organizat ]i clasat
riguros), constituit nu numai din conversa\ii spontane, dar ]i din
diverse alte tipuri de interac\iune, specifice zilelor noastre, mai banale
sau mai deosebite, acas` dar ]i la lucru, pe strad`, la ]coal`, [n
magazine, cursuri, lec\ii, seminarii, examin`ri ]colare, sus\ineri de
diserta\ii, conferin\e, discursuri, predici, interogatorii, anchete,
interviuri, mese rotunde, dezbateri [n tribunal; [n fine, comunicarea
direct` fa\` [n fa\`, dar ]i prin telefon, radio sau televiziune.
23
Poate c` niciodat` nu s-a comunicat mai mult, mai rapid, mai
u]or, mai eficient (chiar ]i la mari distan\e) ca [n aceast` epoc`; [n
zilele noastre comunicarea nu mai [nseamn` doar pl`cerea oamenilor
de a sta de vorb` sau de a-]i etala iscusin\a oratoric`, ci devine de
o importan\` vital`, tinz@nd s` coincid` cu informarea ]i informa\ia
[ns`]i. {n aceste condi\ii, lingvi]tii ]i to\i cercet`torii interac\iunii
interumane nu se mai pot mul\umi doar cu datele oferite de textele
scrise, renun\@nd, cu bun` ]tiin\`, s` descopere o mul\ime de
fenomene caracteristice comunic`rii. Iar cercetarea fa\etelor celor mai
diferite ale interac\iunii prin cuv@nt (scris dar, mai ales, rostit) este
datoare s` g`seasc` tr`s`turile caracteristice fiec`reia dintre aceste
fa\ete, regulile dup` care se organizeaz` ]i func\ioneaz`.
De altfel, un mod de a fi prezen\i [n timpul [n care trìm
este ]i [ncercarea de a-l [n\elege ]i de a l`sa o m`rturie despre el, a]a
cum observa Schegloff (1979, p. 263), care, imagin@ndu-]i un
cercet`tor din viitor al „urmelor“ lingvistice l`sate de epoca noastr`,
sublinia preponderen\a vorbirii (implicit, importan\a [nregistr`rii ]i
studierii ei).
Cu prilejul unei vizite de documentare pe care am

[ntreprins-o [n Italia, am [nt@lnit numeroase persoane care
lucreaz` [n domeniul culegerii limbii vorbite. Cel mai interesant ]i
mai apropiat de obiectivele noastre este programul de creare a
corpusului de italian` vorbit` realizat de cercet`torii Laboratorului
Lingvistic al Departamentului de Italienistic` (Lablita) al
Universit`\ii din Floren\a. Acest program vizeaz`, ca ]i al nostru,
culegerea limbii vorbite, acord@nd prioritate vorbirii spontane; din
materialul deja cules a ap`rut recent un volum de e]antioane
intitulat Corpus di italiano parlato. Campioni (Cresti 2000, vol.
II).
{n urma discu\iilor purtate cu coordonatorul grupului de
cercet`tori din Floren\a, am decis s` colabor`m [n domeniul
metodologiei elabor`rii ]i arhiv`rii corpusului de limb` vorbit`,
pentru ca, [ntr-o faz` urm`toare, s` [ncerc`m includerea CORV [n
proiectul european CORALROM (Corpus Oral al Limbilor
Romanice).
24
3. CONVERSA|IA CA FORM~ DE BAZ~ A COMUNIC~RII
Cercet`rile [ntreprinse mai cu seam` [n ultimele dou` decenii

asupra conversa\iei au ajuns la concluzia c` organizarea acesteia nu
este un artefact al analizei teoretice, ci un set de strategii realmente
aplicate de vorbitori (]i, implicit, recunoscute de ace]tia).
Dup` Levinson (1983, p.289), conversa\ia, ca „mod prototipic
de folosire a limbajului“, se define]te ca tipul cel mai r`sp@ndit de
discurs [n care doi sau mai mul\i participan\i alterneaz` liber [n
25
vorbire, [n general [n afara unui cadru institu\ional specific
(tribunal, ]coal` etc.); ea este, a]adar, doar una din situa\iile posibile [n
care se actualizeaz` ceea ce Nencioni (1976) numea „vorbit –
vorbit“.
3.1. Tr`s`turile conversa\iei spontane
Stati (1982, 13-14) consider` c` termenul conversa\ie poate fi

definit prin ansamblul urm`toarelor tr`s`turi:
- oralitatea, care nu exclude posibilitatea ca o conversa\ie
[nregistrat` s` fie transcris` (cum am f`cut noi, [n capitolul
E]antioane ) ]i s` devin` astfel o conversa\ie scris`;
- contactul imediat: interlocutorii se afl` fa\` [n fa\` sau sunt [n
leg`tur` printr-un canal tehnic (telefon, radio etc.);
- spontaneitatea, adic` vorbitorii nu „recit`“ ceva memorat
anterior;
- participan\ii au pozi\ii egale, fiecare poate interveni c@nd
dore]te ]i nici unul nu dirijeaz` cursul interac\iunii sau alegerea
subiectului, iar trecerea de la o tem` la alta este consim\it` de ambii
interlocutori.
{n ultimele decade s-a scris foarte mult despre conversa\ie ]i
multilplele ei variante ]i tipuri. Rezum@nd datele relevate de
numeroase studii asupra caracteristicilor limbii vorbite, Bazzanella
(1994) men\ioneaz` existen\a a trei „macrotr`s`turi“ care
individualizeaz` forma ei „canonic`“, constituit` de conversa\ia
spontan`: a) mijlocul (canalul) fonico-acustic, b) contextul
extralingvistic comun, c) coprezen\a vorbitorului ]i interlocutorului.
a) Canalul fonicoacustic determin` continuitatea (spre
deosebire de caracterul discret al scrisului) ]i caracterul imediat ([n
producere ]i recep\ie). De aici decurg urm`toarele microtr`s`turi:
posibilitatea redus` de planificare, imposibilitatea „]tergerii“ care
implic` folosirea unor strategii de autocorectare implicite ]i
explicite),nonpersisten\a mesajului oral (care creeaz` probleme legate
de memorare ]i determin` [n plan lingvistic tendin\a spre redundan\`),
inciden\a tr`s`turilor suprasegmentale, care determin` un raport
26
specific al intona\iei cu sintaxa (vezi, de exemplu: Cresti 1977,
Sornicola 1981, p. 191  240; Voghera 1993; Dasc`lu Jinga 1990,
1991a, 1991b, 1993 a, 1993 b, 1996, 1997, 1998 a, b, 2001) ]i
recurgerea frecvent` la mijloace paralingvistice.
b) Contextul extralingvistic comun a constituit centrul de
interes al celor mai diverse discipline (antropologia, etnometodologia,
pragmatica, lingvistica textual`, filosofia limbajului, psiholingvistica).
Primul care a vorbit explicit despre contextul situa\ional a
fost antropologul Malinowski (1923 / 1975), care a identificat
componentele acestuia:caracterele relevante ale participan\ilor,
ac\iunea lor verbal`, ac\iunea nonverbal`, obiectele pertinente, efectul
ac\iunii verbale; despre importan\a contextului [n comunicare trebuie
s` men\ion`m, de asemenea, opera de pionierat a Tatianei Slama-
Cazacu (1959, 1968,1970 a,b ]i numeroase alte lucr`ri), care a elaborat
„metoda dinamiccontextual`“ ]i a pledat pentru studierea „sintaxei
dialogale“, prin care informa\iile verbale ]i cele nonverbale
contribuie [mpreun` la construirea unei interac\iuni.
Contextul situa\ional determin`, prin componentele sale,
recurgerea la mijloace nonlingvistice (fenomene nonvocale ca:
mi]carea ochilor, expresia fe\ei, gesturi cu capul ]i / sau cu m@inile,
postura corporal`, sur@sul etc.); la r@ndul sù, recurgerea frecvent` la
mijloace nonlingvistice determinarea folosirii a numeroase elemente
deictice.
c) Coprezen\a vorbitorului ]i interlocutorului determin`
urm`toarele microtr`s`turi: o mai mare implicare afectiv` dec@t [n
scris, care determin` [n plan lingvistic folosirea frecvent` a
„fatismelor“, de tipul: ]tii, ]tii cum e, [n\elegi, nu? (Ghiga 1999), a
mecanismelor de modulare ]i a strategiilor de polite\e; posibilitatea
de feedback (pozitiv sau negativ) din partea interlocutorului, care
determin` din punct de vedere lingvistic diverse schimb`ri de
planificare induse din exterior; [ntreruperi ]i/sau discurs simultan,
semnale de tip back channel (Dasc`lu Jinga 1996b, 1997b), semnale
discursive de confirmare sau de dezacord etc.; posibilitatea de referire
la un fond comun de cuno]tin\e (posibilitate adesea doar presupus`
de c`tre vorbitor, cf. Vulpe 1980, p. 80), care favorizeaz`, [n plan
27
lingvistic elipsa ]i, [n general, caracterul implicit (opus explicit`rii,
specifice scrisului, cf. Chafe 1982).
Speciali]tii [n cercetarea conversa\iei consider` c` sistemul
atestat [n conversa\ia liber` [ntre vorbitori adul\i sau „conversa\ia
care nu este instrumental` ]i nu este instrumentat`“ (Golopen\ia
Eretescu 1978, p. 547) este cazul nemarcat pentru interac\iunea
verbal` [n general, [n timp ce toate celelalte tipuri de schimburi
verbale pot fi descrise ca derivate ale acestuia (de pild`, fa\` de
conversa\ia spontan`, interac\iunea dintre adult ]i copil, dintre
profesor ]i elev, dintre vorbitori nativi ]i nonnativi etc., pot ap`rea ca
tot at@tea cazuri marcate).
Ionescu-Rux`ndoiu (1999, p. 39-42), arat` c` este definitoriu
pentru conversa\ie faptul c` este structurat` [ntr-o succesiune de
interven\ii alternative (turns), c` este creat` continuu prin
interac\iune (fiind deci nepredictabil`) ]i c` este inerent contextual`,
adic` este marcat` de contextul comunicativ [n care se produce, fiind,
la r@ndul ei, creatoare de context ([ntruc@t fiecare interven\ie aduce
modific`ri la contextul precedent).
Este important s` re\inem c`, [n general, elementele structurale
ale conversa\iei nu sunt totuna cu unit`\ile lingvistice, ci au o natur`
aparte, ca unit`\i interac\ionale; de aceea, grani\ele dintre astfel de
unit`\i nu coincid totdeauna cu cele ale unei propozi\ii, pauza poate
func\iona ca unitate semnificativ` [n structura unei conversa\ii etc.
A]a se face c` numeroase fenomene caracteristice conversa\iei pot
r`m@ne [n [ntregime [n afara cercet`rii ]tiin\ifice, dac` aceasta se face
pe baza unui corpus care nu cuprinde limb` vorbit`. De pild`, dup`
cum observ` Schegloff (1979), lipsa datelor legate de strategiile de
corectare din studiile lingvistice de p@n` acum dovede]te c` ele s-
au bazat pe analiza unor texte scrise, [nc@t „much of the available
analysis is for written sentences or for «might-as-well-be-written»
sentences“ (p. 263).
3.2. Conven\ii de transcriere a conversa\iei
28
Pentru transcrierea conversa\iei, ca prototip al comunic`rii
interumane, majoritatea cercet`torilor folosesc sistemul propus de
Sacks/Schegloff/Jefferson (1974), care a fost ulterior reelaborat de
Jefferson (Schegloff/Jefferson/Sacks 1977; Jefferson 1978). Acest
sistem a fost [mbog`\it ori s-au creat altele – vezi, de exemplu,
West/Zimmerman 1982; Blanche-Benveniste/Jeanjean (1986 ),
Gülich (1986), Du Bois /Cumming/Schuetze Coburn (1988) sau
Blanche-Benveniste (1990); se propun diverse simboluri ]i procedee
pentru a nota aspecte foarte diverse ale conversa\iei, ca: pauze,
accente, intona\ii, detalii fonetice (velarizare, glotalizare), sunete
nonverbale (respira\ie, tuse, ezit`ri sonore) etc., precum ]i
perspectiva celui care transcrie (nesiguran\` [n percep\ie, comentarii,
marcarea unor fenomene de interes special) etc.
{n urma prolifer`rii acestor sisteme din ce [n ce mai
sofisticate, cercet`torul este pus [n fa\a problemei de a g`si unele
principii elementare sau c@teva criterii necesare ]i suficiente [n
func\ie de care un sistem de transcriere se dovede]te util ]i utilizabil.
De pild`, Du Bois et alii spun c` o transcriere trebuie s` fie doar
„u]or de citit, dar explicit` ]i consecvent`“ (op.cit., p. 7), [n timp ce
Orletti/Testa (1991, p. 267272) men\ioneaz` un complex de criterii,
printre care :
– capacitatea unui sistem de a oferi informa\ii globale asupra
unui pasaj oral (]i nu de a se orienta numai spre un anumit aspect al
interac\iunii respective);
– necesitatea ca transcrierea s` fie u]or de citit, s` nu cuprind`
simboluri sau semne care cer un efort excesiv de descifrare ]i care
[ncarc` inutil aspectul grafic al transcrierii;
– consecven\a, adic` folosirea unui singur simbol pentru a
reprezenta acela]i fenomen interac\ional;
– flexibilitatea, pentru a permite integrarea unor conven\ii
ulterioare (dat fiind c` metodologia de transcriere are un caracter
evolutiv, adapt@ndu-se mereu exigen\elor cercet`rii ]i necesit@nd o
continu` perfec\ionare);
– op\iunea cu prec`dere pentru simbolurile cel mai frecvent
folosite de diver]i cercet`tori, [n vederea constituirii unui uz
standardizat al fiec`rei conven\ii de transcriere;
29
– preferin\a pentru simbolurile care pot fi folosite cu ajutorul
sistemelor de elaborare automat` a datelor, cum este sistemul ASCII
(vezi, de exemplu, Bortolini / Pizzuto 1997), cu scopul de a permite
transmiterea electronic` a transcrierilor ]i accesul la b`ncile de date,
precum ]i elaborarea automat` a unor ample corpusuri orale.
{ntruc@t munca de transcriere, ca tentativ` de reprezentare a
interac\iunii verbale [n form` scris`, constituie primul nivel al
activit`\ii de analiz` ]i interpretare a fenomenelor studiate, cercet`torul
este obligat [nc` [n aceast` faz` s` fac` anumite op\iuni. Caracterul
selectiv al adopt`rii sistemului de transcriere va reflecta [n mod firesc
obiectivele precise ale investiga\iei, [ntruc@t fiecare autor va alege
acele conven\ii pe care le consider` relevante pentru scopul propus,
a]a cum am procedat ]i noi [n diverse ocazii (vezi, de exemplu,
Dasc`lu Jinga 1993a, 1994, 1997a, 1998 a, b, c, 2000, sub tipar
a,b,c).
Sistemul de transcriere pe care [l folosim este bazat [n esen\`
pe cel men\ionat mai sus, lansat [n Sacks / Schegloff / Jefferson
(1974) ]i perfec\ionat apoi de Jefferson (1978); sistemul a fost
preluat de numero]i cercet`tori ai conversa\iei (vezi, de exemplu,
culegerile de studii Atkinson / Heritage 1984, Button / Lee1987), iar
Psathas / Anderson (1990) introduc explicit termenul „sistem
jeffersonian “.
{n urma adapt`rii acestui sistem la obiectivele cercet`rilor
noastre de tip „pragmafonetic“, a rezultat o variant` simplificat` a sa
(am renun\at la c@teva semne ]i conven\ii) dar, [n acela]i timp, u]or
modificat` ]i completat`.
Pentru a explica motivele pentru care am adus unele
modific`ri ]i complet`ri sistemului Jefferson, trebuie s` reamintim c`,
[n comunicarea „fa\` [n fa\`“, sunt folosite concomitent mai multe
canale: prin cel principal (fonic) se transmite mesajul codificat
lingvistic [n cuvinte, [n timp ce canalul secundar (vizual) transmite
informa\ii de natur` nonverbal` (gesturi, mimic`, privire, postur`
corporal` etc.). De asemenea, canalul fonic transmite, [n afara
informa\iei strict verbale ]i informa\ia „suprasegmental`“, adic`, [n
principal, prozodia, care, dup` unii autori (de exemplu, Gumperz /
Kaltman / O'Connor 1984, apud Orletti / Testa 1991, p. 245), poate
30
[ndeplini [n comunicarea oral` func\ii asem`n`toare cu cele pe care le
are sintaxa [n scris. De aceea, este necesar ca transcrierea unei
interac\iuni verbale s` includ`, pe c@t posibil, ]i date care dep`]esc
nivelul lexical, de pild`: elemente suprasegmentale,diverse emisiuni
vocalice nearticulate (ezit`ri, semnale de tip back channel,
b@lb@ieli, r@s etc.), mai cu seam` atunci c@nd ele reprezint`
manifest`ri ale func\iilor comunicative, precum ]i unele cazuri
relevante de absen\` a produc\iei orale (t`ceri, pauze) sau diverse
fenomene legate de organizarea temporal`, ca [nl`n\uiri [ntre
interven\ii (latching), suprapuneri etc.
Revenind la sistemul Jefferson, trebuie s` ar`t`m c` acesta
folose]te ca modalitate principal` sistemul ortografiei standard,
modificat printr-o reprezentare pseudofonetic` a pronun\`rii sunetelor,
oarecum asem`n`toare nota\iilor de pe benzile desenate; de exemplu:
Okay ats awright [nseamn` „O.K. it's all right“.
{n c@teva situa\ii am folosit ]i noi reprezent`ri
pseudofonetice: dup` cuvintele de origine strìn`, am indicat ([ntre
paranteze rotunde) felul [n care acestea sunt pronun\ate de vorbitori:
Zapka und Sohn (\apca und zon), Strasbourg (strasbur), Colin Powell
(colin pau`l); [n mod similar am procedat ]i pentru a reda
pronun\area unor acronime: P.N.|. (pene\e), I.O.V. (iove), R.T.L.
(erteel) etc. Pentru a nu [nc`rca inutil transcrierea, am indicat o
singur` dat` pronun\area acestor cuvinte pentru fiecare vorbitor, chiar
dac` ele revin de mai multe ori [n interven\iile sale.
Am recurs la folosirea transcrierii fonetice ([ntre paranteze
drepte, cu ajutorul semnelor ]i conven\iilor recomandate de Asocia\ia
Fonetic` Interna\ional`) numai [n cazuri excep\ionale, c@nd
interac\iunea verbal` vizeaz` [ns`]i pronun\area sau necesit` sugerarea
c@t mai precis` a acesteia; de pild`:
DREPT e c` ardeleanul c@nd zice "cos`"  k s  ]i
"sore"  s re  [ntr-o emisiune televizat` [n care: NU
vorbe]te un \`ran ci vorbe]te un profesor sau un senator
NICI asta nu este la locul lui  ]i nu este admis.
{ntruc@t ne-am propus s` p`str`m [ntr-o m`sur` c@t mai

mare aspectul ortografiei oficiale, dar am dorit, [n acela]i timp, s`
31
surprindem c@t mai multe dintre caracteristicile limbii vorbite, am
notat ca atare c@teva pronun\`ri care cunosc o r`sp@ndire aproape
general` [n vorbirea actual` (uneori chiar [n aspectul ei mai [ngrijit),
ca: binen\eles, da' („dar“), domle, domne, lu („lui“), nicioat`
(„niciodat`“), poa’ („poate“), proabil („probabil“), s@nt („sunt“),
todeauna, tre' („trebuie“), pronun\area f`r` articolul hot`r@t enclitic
(-l ), precum ]i unele forme scurtate: un]pe, opt@]pe etc. sau
rezultate prin fonetic` sintactic`, de tipul: patru]opt, ]ai]unu, treijnou`
etc., care au devenit, de asemenea, specifice pentru „vorbirea
obi]nuit`, neafectat`, [ntr-un ritm curg`tor“ (Calot` / Iv`nu] 1969, p.4).
Sistemul Jefferson nu []i propune s` noteze sistematic

informa\ia suprasegmental`, mul\umindu-se cu sugerarea intona\iei
prin intermediul semnelor de punctua\ie. Complet`rile pe care le
aducem acestui sistem de transcriere constau mai ales [n c@teva
conven\ii necesare unei reprezent`ri ceva mai precise a fenomenelor
prozodice; de pild`, unele mi]c`ri intona\ionale cu caracter nonfinal,
intona\ia „rejectiv`“ (Dasc`lu Jinga 1997 a) sau rostirea emfatic` a
unui cuv@nt sau a unei secven\e.
Prezent`m mai jos sistemul de transcriere pe care [l vom
folosi [n volumul de fa\` ]i care cuprinde majoritatea semnelor ]i
conven\iilor propuse de noi cu alt prilej (Dasc`lu Jinga 2000):
text text elemente repetate

text  construc\ie abandonat` sau discontinu` (false
start )
/ text ezitare non-fonemic`, de tipul: ``, [[, mm etc.
(filled pause )
... pauz` (silent pause) - num`rul de semne
sugereaz` durata (cu aproxima\ie)
TEXT accent emfatic (proeminen\` dinamic`/melodic`)
. contur melodic descendent final
32
 contur melodic descendent nonfinal
? contur melodic ascendent final
 contur melodic ascendent nonfinal
! intona\ie „rejectiv`“
  (plasate [ntre r@nduri) – secven\e care se
suprapun
text:: lungirea silabei – num`rul de semne indic` durata (cu
aproxima\ie)
text= replici rostite de vorbitori diferi\i f`r` pauz`
=text perceptibil` [ntre ele (latching )
(AK) autocorectare
(K) corectare („heterocorectare“)
(sic!) eroare l`sat` necorectat` de c`tre vorbitor
-text rostirea unui cuv@nt f`r` por\iunea ini\ial`
text-text rostire scandat` sau silabisit`
text- [ntrerupere (sau auto[ntrerupere) [nainte de
sf@r]itul cuv@ntului
text// [ntrerupere prin interven\ia interlocutorului
„ “ citare (vezi mai jos deosebirile fa\` de norma
oficial`)
text fenomene nonvocale ]i / sau nonverbale
(gesturi, r@s etc.)
(text) scurte explica\ii necesare [n\elegerii secven\ei
transcrise
33
<? text ?> secven\` incert` pentru transcriitor
< xxxxx > secven\` nedecodabil` pentru transcriitor
– num`rul de semne sugereaz` durata (cu
aproxima\ie)
( ... ) [ntreruperea pasajului transcris (de c`tre
cercet`tor)
(x sec.) durata (cronometrat`) a unei pauze f`cute de
vorbitor
 secven\` la care se refer` argumenta\ia
]tiin\ific` a cercet`torului
Dup` prezentarea acestei liste succinte, se impun c@teva

preciz`ri.
 Am decis s` p`str`m folosirea m a j u s c u l e l o r (chiar cu

riscul confuziilor care pot ap`rea [n leg`tur` cu situa\iile [n care
acestea exprim` emfaza), [n primul r@nd din interes ]tiin\ific: dac`
marc`m cu ini\ial` majuscul` primul cuv@nt care apare notat dup`
semnele folosite de noi pentru a indica intona\ii de tip f i n a l
(/./, /?/, /!/), introducem [nc` un „semnal demarcativ“ (ca un criteriu
suplimentar de delimitare a enun\urilor [n punctul lor de debut).
Dup` simbolul /  /, care marcheaz` un false start, folosim
majuscula [n cazul c@nd acesta indic` o secven\` abandonat`; de
exemplu:
 - Era preocuPAT c` trebuia  P>
- NU era mam`. Numa la Bra}OV a fost rector. . {n
patruzeci ]i trei a fost.
Folosim [ns` liter` mic` dup` un false start care reprezint` o
secven\` discontinu`, adic` una a c`rei idee este imediat reluat` de
34
vorbitor, prelucrat` [ntr-o alt` form` ]i apoi dus` p@n` la cap`t; de
pild`:
 Pì Cori er -  va::i de mine. Cori era rezident regal]i
trebuia s` evacueze <MARC toat` administra\ia Ardealului.
MARC> . . |-[nCHIpui ce era pe capul lui.
Am p`strat folosirea majusculelor ]i pentru alte situa\ii
prev`zute [n Indreptar (p.35-38), ca: antroponime, toponime, titluri de
lucr`ri literare, ]tiin\ifice, artistice, denumiri oficiale ale unor
organiza\ii, institu\ii etc., pentru a nu ne [ndep`rta prea mult de
normele ortografice oficiale ]i a facilita astfel accesul la lectur`
unui public c@t mai larg. {n opinia noastr`, fragmentele de
conversa\ii pe care le reproducem [n lucrarea de fa\` ca „e]antioane de
limb` vorbit`“ se constituie [n tot at@tea m`rturii asupra existen\ei
vorbitorilor respectivi, av@nd astfel valoare de document istoric.
Cùt@nd s` surprindem momentele de cooperare dintre
parteneri ]i felul [n care se construie]te „sintaxa transdiscursiv`“, am
notat cu liter` mic` ini\iala unor interven\ii de tip s u p o r t i v
(chiar dac` sunt [ntreruperi sau suprapuneri), adic` a unor replici
prin care interlocutorul:
a) completeaz` idea (]i enun\ul) vorbitorului [n curs:
- }i-n plus fiind at@t de asalta\i  /[: fac ]edin\e cu: mult`
LUme ]i:
 - mai rasolesc probabil.
b) [i face diverse sugestii lexicale:
- ]i ea e FOARte liber` ]i-adic` foarte cum se spune//
 -tolerant`.
c) sau []i exprim` acordul cu cele spuse prin repetarea ultimei
por\iuni a frazei sale; de exemplu:
- Da' a fost marea art` a Profesorului s` aleag` ASTfel de
oameni pentru care ASTfel de argumente s` fie
primordiale.=
- = <{ Da da da. {>
- c` pot lucra [n condi\ii
 
 - - di\ii da.
35
 {n ceea ce prive]te marcarea r e p e t i \ i i l o r, preciz`m c`
nu am subliniat elementele reluate care reprezint` p`r\i componente ale
unor unit`\i frazeologice cu structur` de tip repetitiv (cot la cot, de
colo p@n` colo, m@n` [n m@n` etc. ).
 Referitor la valoarea g h i l i m e l e l o r [n cadrul

sistemului nostru de transcriere, men\ion`m c` nu le folosirim [n
cazurile [n care func\ia lor de citare se poate deduce din context; de
exemplu pentru a reproduce un text spus sau scris de cineva (fapt
marcat, de obicei, prin prezen\a unui verbum dicendi ]i prin folosirea
majusculei la [nceputul cit`rii) ]i nici pentru a indica titlul operelor
literare sau artistice, al publica\iilor, numele firmelor etc. (marcate, de
asemenea, prin majuscule).
P`str`m [ns` ghilimelele pentru ceea ce am numi func\ia lor
de „autocitare“, ca un fel de comentariu metalingvistic al vorbitorului,
reflect@nd inten\ia sa:
a) de a ar`ta c` anumite cuvinte nu le folose]te [n sens primar (ci [n
sens figurat, ironic, metaforic, glume\ etc.); de pild`:
 Miron Cozma „eROul“ dumneavoastr` pe care l-a\i
[ncurajat ]i pe care-l stima\i at@t.
b) de a insista (din diverse motive) asupra unei anumite formul`ri; de
exemplu:
}i-a cump`rat /[ . o (AK) un tablou de: Luchian . . . pe
care l-a v@nDUTm`tu]`-mea lucru p` care m` rog
 „n-o s` i-l iert“ i-o vorb` mare da' de c@te ori mi-aduc
aminte m-apuc` . pandaliile . . .
sau a unei anumite grafii ori pronun\`ri; de pild`:
Cum s` scria: . . [n ortografia mai veche ]i cum s` }I
 pronun\a „oBICInuit“ . . ]i „vecinic“ . pentru c` s` .
p`stra leg`tura etimologic`.
 Am descris i n t o n a \ i a „ r e j e c t i v ` “(Dasc`lu
Jinga 1997 a, p. 48) ca pe un contur melodic cobor@tor ]i / sau
plasat [n registrul de jos al vocii vorbitorului, contur caracterizat
printr-un domeniu [ngust de desf`]urare (diferen\` mic` [ntre punctul
cel mai [nalt ]i cel mai cobor@t al [n`l\imii).
36
 Am adoptat (cu majuscul`) simbolul (k) din sistemul de
transcriere a textelor dialectale rom@ne]ti, dar am sim\it nevoia s`
limit`m accep\iunea sa numai la „corectarea de c`tre interlocutor“ ]i
s` adùg`m simbolul (AK) pentru a putea distinge cazurile de
autocorectare.
Am marcat, prin (sic!), situa\iile [n care vorbitorul a l`sat o
e r o a r e n e c o r e c t a t `: la cazurile obi]nuite de lapsus linguae
sau diversele dezacorduri datorate neaten\iei, am adùgat ]i unele
abateri de la normele gramaticale, [ntruc@t frecven\a lor poate indica
o tendin\` actual` [n vorbirea rom@neasc`, de pild`: pluralul mingii,
genitiv-dativul violen\ii, infinitive ca a apare, a place ([n loc de a
ap`rea, a pl`cea), imperativul haide\i (al unui verb neatestat de
dic\ionare), construc\ii de tipul vreau ca s` te rog, ([n loc de vreau s`
te rog), oamenii care i-am cunoscut ([n loc de oamenii pe care i-am
cunoscut), n-a\i dat nici un interviu la presa scris` ([n loc de n-a\i
dat nici un interviu presei scrise) etc.
 {n [ncercarea de a reda tr`s`turile conversa\ionale, ne

confrunt`m cu probleme specifice, dintre care cea mai dificil` e
problema transcrierii emisiunilor simultane: [ntreruperile, corect`rile
reciproce, complet`rile, acordul, dezacordul etc. pot provoca
numeroase interven\ii s u p r a -p u s e; felul aproape miraculos [n
care participan\ii reu]esc s` vorbeasc` [n acela]i timp pe durata unor
secven\e [ntregi „f`r` a [nceta s` se [n\eleag` ]i adesea f`r` a se jena
reciproc“ (Bourquin 1965, p.8) a]teapt` [nc` s` fie investigat pe baza
corpusului spontan. Pentru cel care transcrie este vorba, [n astfel de
cazuri, de modul [n care rezolv` problema not`rii unor fenomene
simultane din vorbire sau a]a-numita „linearizare“ a unor elemente
emise concomitent. Solu\ia cea mai frecvent` este cea propus` de
Sacks et alii (1974), adic` oprirea [n punctul [n care [ncepe un discurs
simultan, indicarea acestui punct prin adùgarea dedesubt [n dreptul
sù a unei paranteze drepte „deschise“ (  ), transcrierea discursurilor
concomitente (cu indicarea vorbitorilor), apoi marcarea locului unde
se termin` suprapunerea prin paranteza dreapt` „[nchis`“ (  ).
37
 {ntruc@t [n acest cadru de interpretare a fenomenelor
lingvistice nu intereseaz` detaliile acustice sau articulatorii, nu am
folosit cronometrul pentru a m`sura durata unui sunet lungit sau a
unei pauze ]i nici nu am m`surat cu aparate de precizie dac` un
element sim\it ca accentuat este, [n realitate, rostit cu o amplitudine,
cu o frecven\` sau cu o durat` mai mare (vezi ]i Schegloff 1979, p.
283). Atragem aten\ia a]adar c`, [n astfel de cazuri, simbolurile
respective au o v a l o a r e r e l a t i v ` (fa\` de celelalte elemente
din contextul dat), ]i nu absolut`.
Pentru a propune un sistem de conven\ii util ]i utilizabil, care

s` sugereze [ntr-un mod c@t mai adecvat diversele tr`s`turi
suprasegmentale ale limbii vorbite, adùg`m la lista de mai sus un set
de simboluri, propuse de Du Bois et alii (1988) pentru „marcarea
calit`\ii vocii“. Dup` cum vom vedea, cele mai multe privesc, de
asemenea, dimensiuni r e -
l a t i v e [n context: „[nalt“, „jos“, „rapid“, „lent“, „forte“, „piano“
[nseamn`, de fapt, c` secven\a respectiv` este „mai [nalt`“, „mai
joas`“, „mai rapid`“ etc. dec@t contextul lingvistic [n care se afl`;
pentru a nu [ngreuna prea mult transcrierea ]i lectura textelor
transcrise, ele vor fi folosite numai pentru notarea acelor pasaje [n
care se manifest` [n mod semnificativ una sau mai multe din
caracteristicile respective ale vorbirii:
<{ text {> „[nalt“: [n`l\ime ridicat` a vocii

<J text J> „jos“: [n`l\ime joas` a vocii
<R text R> „rapid“: tempo rapid
<L text L> „lent“: tempo lent
<F text F> „forte“:intensitate puternic` a vocii
 „piano“: intensitate slab` a vocii
<}OP text }OP> secven\` ]optit`
<@ text @> r@s concomitent cu vorbirea
38
<MARC text MARC> „rostire marcat`“: secven\`
pronun\at` distinct ]i ap`sat
<CIT text CIT> „citare“: schimb`ri [n calitatea vocii
c@nd vorbitorul [ncearc` s` imite
modul particular de a rosti al
persoanei citate [n vorbire direct`
Simbolurile cuprinse [n grupul destinat marc`rii „calit`\ii

vocii“ pot fi asociate [ntre ele; de exemplu:
<CIT <MARC ~sta e b`rbatul tù? MARC> CIT>.
Atragem aten\ia c`, prin marcarea cu ajutorul acestor
conven\ii, a unei schimb`ri semnificative chiar [n interiorul
cuv@ntului, se poate ajunge uneori la ruperea unit`\ii sale grafice:
Transil <{ vania {>, <J cre]tinismul ni l-au a J> dus, o pereche
de oche <@ lari. @> etc.
Revenind la problema [nc`rc`rii textului transcris, subliniem

c` volumul de fa\` se adreseaz` [n primul r@nd cercet`torilor
interesa\i [n studierea c o n v e r s a \ i e i (cu scopul de a le oferi
un corpus minimal ]i comparabil pentru investiga\ie); de aceea,
am optat pentru folosirea consecvent` a unor simboluri ]i conven\ii
speciale pentru a marca unele a s- p e c t e p r o z o d i c e, precum ]i
fenomenele specifice conversa\iei spontane: e z i t ` r i l e, s u p r
a p u n e r i l e,
[ n t r e r u p e r i l e (]i auto[ntreruperile), c o r e c t ` r i l e (]i
autocorect`rile), r e p e t i \ i i l e, c o n s t r u c \ i i l e a b a n -d o n
a t e etc.
Prin intermediul acestui volum propunem o perspectiv`
modern` de cercetare, [mpreun` cu metodologia, instrumentele de
interpretare ]i o bogat` bibliografie; pentru a oferi ]i materialul de
lucru, prezent`m ([n Anex`) lista [nregistr`rilor care vor forma, pentru
[nceput, Arhiva CORV.
39
Materialul care compune CORV nu are articula\ie diatopic`,
]i nici diacronic` (aceasta din urm` poate fi observat` numai prin
raportarea la diversele date de [nregistrare, [n decursul ultimilor 9
ani); variabilitatea diastratic` poate fi evaluat`, mai ales, pe baza
gradului de instruc\ie ]colar` a vorbitorilor, iar cea diafazic` este dat`
de gradul de formalitate a interac\iunilor [nregistrate.
Arhiva CORV trebuie s` fie, [n opinia noastr`, doar prima
etap` parcurs` [n vederea realiz`rii unei baze de date a rom@nei
vorbite actuale; mai precis,CORV marcheaz` [nceputul cre`rii acestei
baze, prin alegerea materialului lingvistic ]i [nregistrarea sonor`. Va
trebui apoi s` se treac` la informatizarea datelor ]i la „etichetajul“
acestora, adic` descrierea detaliat` a materialului pe nivele de analiz`
(fonemic, silabic, prozodic, pragmatic), la fel cum s-a f`cut pentru alte
limbi (vezi ]i instrumentele oferite de Proiectul CHILDES pentru
transcriere, codificare, arhivare ]i analizare a limbii vorbite, [n Mac
Whinney 1995).
Pentru ca Arhiva CORV s` poat` fi utilizat` [n faza
ulterioar`, de prelucrare automat` a datelor, dar ]i pentru a facilita
consultarea acestui corpus, ea cuprinde, al`turi de casetele cu
[nregistr`ri, un material scris [nso\itor, care con\ine un num`r
considerabil de informa\ii. Pentru fiecare interac\iune [nregistrat`
(pentru conceptul de interac\iune adopt`m, ca ]i al\i cercet`tori,
punctul de vedere conform c`ruia orice mesaj este adresat ]i deci
orice tip de enun\, inclusiv monologul, este o form` de
interac\iune – vezi, de exemplu, Astésano et alii 1995, p.17), aceste
informa\ii sunt grupate sub forma unei „fi]e signaletice“, care
con\ine, de pild`: locul, data, durata [nregistr`rii, num`rul
participan\ilor ]i, acolo unde se cunosc, date despre ace]tia (sex,
v@rst`, studii, profesie, zon` de provenien\`).
{n cele ce urmeaz` am recurs la o clasificare c@t mai simpl`,
adopt@nd ([n vederea unei viitoare corel`ri ]i standardiz`ri [n raport
cu alte programe de cercetare europene care vizeaz` crearea de corpus
de limb` vorbit`), doar dou` criterii, dintre cele propuse de grupul de
cercet`tori din Floren\a (Moneglia 1998, Cresti 2000, vol.I, p. 29-30):
criteriul „num`r de participan\i“: conversa\ie / dialog / monolog ]i
40
criteriul „proiec\ia social` a contextului comunicativ“: familie /
privat / public.
4. E}ANTIOANE
41
E]antioanele care urmeaz` reprezint` fragmente din [nregistr`ri
de limb` rom@n` vorbit` realizate de autoare pe parcursul perioadei
aprilie 1993 ]i noiembrie 2001. La acestea s-au adùgat: un interviu
preluat de la radio [n 1981 de c`tre Georgeta Ghiga (4.2.2.2.), un
monolog [n familie [nregistrat [n 1986 de Alin Mo]oiu (4.1.6.), o
comunicare ]tiin\ific` [nregistrat` [n 1994 de Aurelian L`z`roiu
(4.1.2.1.) ]i un dialog privat [nregistrat [n 1999 de Victor Jinga
(4.1.14.).
Textele transcrise mai jos corespund unui material vorbit cu o
durat` de circa 220 de minute ]i reprezint` fragmente selectate din
[nregistr`ri [nsum@nd 1575 de minute (peste 26 de ore) de rom@n`
vorbit`.
Pentru fiecare e]antion transcris mai jos indic`m:
– num`rul de ordine ]i codul [n cadrul Arhivei CORV al
[nregistr`rii din care este selectat pasajul transcris
– autorul [nregistr`rii
– data [nregistr`rii
– locul [nregistr`rii
– sursa ([n cazul [nregistr`rilor de la radio,TV)
– durata total` a [nregistr`rii
– situa\ia comunicativ`
– num`rul ]i siglele vorbitorilor participan\i; data, locul
na]terii, studiile (acolo unde avem informa\ii)
– autorul transcrierii
– durata total` a pasajului (pasajelor) transcrise
– observa\ii speciale
Pentru a p`stra anonimatul persoanelor despre care este vorba
[n interac\iunile [nregistrate [n direct (cadru familiar sau privat), am
recurs la folosirea unor ini\iale.
{n transcrierea monologurilor am optat pentru marcarea, prin
intermediul aliniatelor, a secven\elor cu sens mai mult sau mai pu\in
unitar.
42
4.1. LIMB~ ROM^N~ VORBIT~ „DIRECT~“
4.1.1. Conversa\ie [n familie (cu 3 participan\i)
Vinerea neagr`
CORV 31 – D.fam.3
Autorul [nregistr`rii: Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Data [nregistr`rii: 2 februarie 1997
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la CJ)
Durata [nregistr`rii: 90'
Participan\i:
CJ: sex feminin, n`scut` [n 1909 la Bistri\a, facultatea de litere; mama lui
VJ
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj, facultatea de medicin`; fiul lui
CJ
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea de litere;
so\ia lui VJ
Autorul transcrierii: Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Durata total` a pasajelor transcrise: 5'40''
Obs.: vorbitoarea CJ nu a ]tiut c` se [nregistreaz`, dar ]i-a dat ulterior
acordul.
CJ : Eu n-am (AK) noi cu Luci am vorbit c` NU plec`m. . . . Ne-

am hot`r@t c` NU plec`m am zis CE dac` vin ungurii
ST~M. . . . . }i am r`mas cu asta c` st`m. }i
Luci cu copiii ]i eu cu copiii.
}i::
VJ: }i CE p`rere avea nenea Cori.

LDJ: Da’ b`rba\ii UNde erau. Pe front?
43
CJ: Pì COri er- Va::i de mine. Cori era rezident regal ]i
trebuia s` evacueze <MARC toat` administra\ia Ardealului.
MARC> . . |-[n-CHIpui ce era pe capu lui. =
VJ: = }i-a ajuns la Bucure]ti.
LDJ: I-a\i fi fost o proBLEm` to\i s` sta\i [n contul lui s` //

CJ: Da’ da’ nu NU era c`
noi am zis c` . ST~M. =
VJ: = }i tata trebuia s` plece cu acadeMIa.
CJ: Da: da’ [nc` NU se ]tia nimic atunci primele //
VJ: Da’ oricum n-a ie]it nimic c` pe tanti Luci a expulZAt-o.
CJ: Nu . N-a ie]it niMIca c` / [:  VIneri a fost ASta c`
s-a hot`r@t (AK) adic` s-a cedat Transilvania ]i luni. . .
duMInec` sau LUNI noi eram hot`r@te cu Luci s`
r`m@nem. }i }I alt` lume MULt` lume a mai r`mas
atunci adic` era hot`r@t` s` r`m@ie. . . }i ne-am pomenit
numa’ cu Irimia cu cumnatul lu . nostru adic-a lu. . .
Victor //
VJ: Tat`l lu Mimi.
LDJ: Tata lui Mimi.
CJ: Tat`l lui Mimi c-a venit cu o ma]in` . s` ne duc`.
LDJ: Pì de UNde a venit din . .
CJ: Din Constan\a.
LDJ: Din Constan\a? At@ta drum?
44

VJ: Avea ma]ina LUI.
CJ: F`r` s` ne spuie f`r` nimica a venit. }i zice CUM sta\i
voi aicea CUM . Cu copiii mici cu nu ]tiu ce. Da’ NU
se poate.
VJ: }i-avea drepTAte. =
CJ: = }i ]i:: eu nu  CE eRA pe noi \-[nCHIpui. . . }i-am
plecat cu: cu:: . . Irimia . . . cu:: . .
VJ: doica
CJ: VOI cu doica cu mine cu . tata

VJ: da’ f`r` tata. }i TAta era?
Da’ UNde-au [nc`put to\i [n ma]ina aia.

LDJ: Da’ tu \i-aminte]ti?
VJ: Mi-amintesc drumul `la FOARte bine.
LDJ: }i CE-Avea un camion?

CJ: Pì putea.
LDJ: UNde-a [nc`put at@ta lume.

VJ: Avea o ma]in` Ford FOARte bun`.
CJ: Nu o: ma]in`//
VJ: O limuzin` mare am- /`: american`.
45
CJ: Ei NU ]tiu dac` era a]a mare. =
VJ: = Mam` <F <{ era o limuzin` mare american` {> F>
cum erau atunci.
( ... )
CJ: .
VJ: }i ni]te lucruri care care puteau fi [ntr-o oarecare m`-  Eu
nu ]tiu ce se-nt@mpla mam` ]i cred c` Aia trebuia f`cut 
. . ]i acuma privind . . retrospectiv /[: tot mai MULT se
pare c` de fapt noi trebuia s` ne opunem la GRAni\` s` se
petreac` lucrul `sta. . . Cu ARmele. Cum a spus TAta . ]i-au
spus at@\ia intelectuALI . care-au fost.
  
CJ: Pì DA:. AT^ta lume.
VJ: Aveam o armat` MULT mai puternic` dec@t ungurii.

CJ: Vineri //
VJ: Nu era nici o problem` s`-i bar`m .

CJ: Vineri Vineri //
46
LDJ: ASta spun CUM au sim\it ardelenii s-au sim\it
p`r`si\itr`da\i?

CJ: Va:::i. DispeRA|I. }i arMAta.
VJ: A fost o MAre tr`dare s` ]tii. }i arMAta vroia s` . lupte.

CJ: }i ]i ]i VIneri
a fost VInerea NEAgr` . noi luni am plecat . da’ P^n`
luni de]i tata . . 
VJ: Nu nu era.
CJ: Da’ trebuia s` s` . oCUpe totu]i de: de (AK) cu Academia c`
era: =
VJ: = <{ Era profesor {> ]i el acolo da.
CJ: Da ]i . . . era preocuPAT c` trebuia  P>
VJ: NU era mam`. Numa’ la Bra}OV a fost rector. . {n
patruzeci ]i trei a fost.
CJ: Da’ CIne CIne era rector atunci.
VJ: NU ]tiu cine era.
CJ: 
VJ: Nicolau? Era cineva Nicolau?
LDJ: STA|I NU v`-mpiedica\i.
VJ: Da’ N-Are importan\`.
47
LDJ: Termina\i FRAza.
CJ: NU ]tiu ce-am [nceput s` zic.
LDJ: Pì ASta e c` . . . .  Apropo de //

VJ: Nu tata era ocupat [n leg`tur` cu =
CJ: = Da era . . . /[:: \inea predici pe pe / [ (AK) de la
balconul prim`riei ]i pe sc`rile bisericii ortoDOxe

VJ: A fost o mare
adunare acolo.
CJ: adun`ri ]i s` „s` rezist`m“ ]i i-au trimis lui /[ REgelui
Carol . . teleGRAme s` s` n- NU: //
VJ: cedeze.

CJ: cedeze.
LDJ: Cred c` nu le venea s` CREAd`.
 
CJ : s` ne oPUnem . . . ]i ]i armata pl@nGEA:U pl@nGEAU . .
. ofi|Erii ]i ]i . . . geneRAlii ]i ]i erau dispera\i c` nu ne
opunem.

VJ: Aia a fost o mare gre]eal`//
LDJ: <J J>
48
VJ: }i-a mai FOST o gre]eal` c@nd nu ne-am opus la intrarea
ru]ilor CHIT c` m@ncam b`taie [n Ar- (AK) . . [n
Basarabia.
LDJ: Cu ultimatumul `la?
 
VJ: Era . . Era o pozi\ie o pozi\ie care ne asigura pentru
viitoro anumit` situa\ie. Pe care n-o mai avem. Am cedat
MULT prea u]or.
CJ: Asta cu ungurii noi trebuia s` ne lupT~M.
VJ: Da. }i-i b`team de:: [i snopeam.
CJ: E:: n- NU se ]tie.
VJ: <F NU aveam armat` MULT mai bun` dec@t ei. F>

CJ: Da:. Nu cred c` interveneau nem\ii.
VJ: Nu: N-AR fi intervenit.

LDJ: Noi fiind alia\i cu NEM\ii [n timpul `sta. A fost ceva
increDIbil. =
CJ: = Asta-i c` erau legioNArii.
LDJ: Un joc politic //
CJ: Legionarii care au spus c` ei [n . . . patruzeci ]i opt de
ore. . .sunt pe axa:. . . .<P<J CUM era axa aia.J>P>
VJ: Berlin / [::
LDJ: <R Tokyo Roma. R>
49
 
VJ: Roma . . Tokyo.
CJ: Adic` //
VJ: Da’ ce legionarii CE pozi\ie au avut [n situa\ia asta.

CJ: Pì da’ imediAT i-ar
fi adus nem\ii
pe legionari. {n haosu acela \-[nCHIpui.
LDJ: NU ]tiu dac` //

CJ: }i a}A . . ]i a}A a venit Antonescu n-a venit cu
legionarii?
VJ: A venite-adev`rat CHIAR la-nceputul lui septembrie.
( ... )
CJ: Noi eram at@t de de de . . . de de strivi\i de toate astea c`

N-Aveam (AK)NU ]tiam atunci ce se-nt@mpl`. . . . {n orice
caz a fost MAre jaleeNO:Rm` jale. . A fost .
GROAZnic.
50
Atunci am f`cut eu cuno]tin\` cu B`r`ganul
CORV 46 – D.fam.3
Data [nregistr`rii: 17 ianuarie 1999
Participan\i:
VJ
CJ
so\ia lui VJ
Durata por\iunii transcrise: 12' 10''
51
CJ: Era bìatul lu . TItus Oni]or care era-n [nchisoare. }i-n
[nchisoare di CE . . c` n-a f`cut NIciodat` politic`.
LDJ: CHIAR a]a c` nenea Titus nu  ABsolut
   
CJ: Da. Da. Absolut . da.
LDJ: <MARC Nici un fel de leg`tur` MARC> n-avea.
CJ: Da. .
El a intrat ABsolut /`: CUM s` spun /[ .
CJ: A intrat pentru c`: . era la Consiliul Legislativ
 
LDJ: Procesul `la?
CJ: inspector l-au trimis /[ c@nd au fost alegerile din patruzeci ]
i }Ase mi se pare l-au trimis la o sec\ie de votare [n (AK)
la Timi]oara c-a}-AM auzit ]i c@nd s-au dat rezultatele
]i la care BInen\eles au ie]it na\ional-\`r`ni]tii
LDJ: [n realitate
CJ: Da el Imediat a trimis o telegram` cu rezulTAtu.
LDJ: {naINte de a fi m`sluit.
CJ: {naINte de a fi m`sluit ]i care s-a }I publicat imediat. }i
dup-aceea a fost tras la r`spundere ]i . a intrat de-a DREPtu
[n dizgra\ie imediat ca mare tr`d`tor adic` a spus
adev`ru. }i de-aCOlo i s-au tras DOIsprezece ani de
52
[nchisoare . cu lan\urile la picioare de [nalt` tr`dare
]i dup-aceea [nc` la
 
LDJ: Ce VIA\`.
CJ: L`te]ti  p@n` c@nd s-a f`cut ]aiz`]ipatru ]i a sc`pat toat`
lumea.
LDJ: NOIca ]i Ticu /[:: Constantin Ticu: Dumitrescu <{ to\i
vorbesc de L`\e]ti {>`sta.
CJ: Da?
VJ: (K) L`te]ti.
LDJ: din B`r`gan. (K) L`\e]ti.
VJ: (K) Nu L`te]ti.

CJ: Pì o fi fost c` erau MUL|I acolo. }TII cum era? Era
C@mpia B`r`ganului]i: o cas` era aicea una: te miri
unde
VJ: Nu da’ ei f`cuser`-acolo: Da’ poate n-au fost [n aceea]i
perioad`.
CJ: /[ /[ T- Titus ]tiu c` era /m aproape aveau casele cu . .
 care-a fost

LDJ: P@n` ]i Adrian
Marino a fost la L`te]ti.

53
CJ: care  Da au fost MUL|I probabil care-
a fost [n prote]- (AK) [n procesul lui P`tr`]canu. . . Era  NU
mai ]tiu unde LUci-l ]tia mai bine. . Luci a stat mai multe
zile la L`te]ti. Eu am stat c@nd am fost [n concediu . [n ]
aizeci]itrei m-am dus iarna//
LDJ: La L`te]ti?
CJ: Da. M-am dus /` iarna s`-l v`d pe Vic- (AK) pe Titu.
Venise din var` deja. Luci fusese deja la el . ]i m-am dus
cu Viorica. . Eu am venit de la . de la Sighi]oara eram ]i
eu  Eu n-am spus la NIme-n biografia mea de fratele meu
c` mai am un frate cu [nalt` tr`dare C-ASta mai lipsea.
LDJ: L-a\i f`cut uitat [n TOAte: . declara\iile.
  
CJ: Da. A]a c` c` nu: f`ceam parad` de .
asta. M-am dus a}A pu\in pe asCUNS. . . }i . . . . ]i-a
venit ]i Viorica . . .
LDJ: So\ia lui.
CJ: Da. Cu dou` borcane de marmelad` . c@nd erau
marmel`zile-alea ]tii? }i eu din s`r`cia mea din asta .
m-am dus cu c@rna\i cu c@rtabo]i cu TOT ce era a]a
de-aicea din . . Bucure]ti m-a m-a dus Palade . c` eu nu ]
tiam a]a pe drum unde s` m` duc ]i el m-a dus nu ]tiu
pe unde s` cump`r . a]a de-astea.
54
LDJ: Nici aTUNCI nu se g`seau. <MARC bun`t`\i MARC.>

CJ: N- Nu nu de pe la \-
\`RAni de pe la: a]a. }i m-am dus tot (sic!) ce-am putut.
LDJ: {nseamn` c` era IARn` . dac` vorbi\i de c@rna\i

CJ: Pì era-n vacan\a de Cr`ciun.

VJ: Pì a }I
spus de iarn`.
CJ: Da. Era-n vacan\a de (AK) care mi-o p`strasem eu pentru: .
a]a. }-am stat vreo dou`//
VJ: }i Viorica dou` borcane de marmelad`.
CJ: Da. =
LDJ: = }i el [n CE locuia.
CJ: Vai da’:
LDJ: {mpreun` cu AL\ii? {]i f`cuse SINgur ceva?

CJ: Nu. Nu nu acolo acolo //
LDJ: CUM l-a\i g`sit.
CJ: Fuseser` [nainte ALte serii c` erau TOT a]a ]i /`: `sta
plecase din . unde-a fost Titu ]-atuncea /`: TOT Luci c`
numai EA mai era cu oarecare situa\ie c@t` putea s` fie
atuncea /[ l-a ajutat ca s` cumpere aceast` /[:
55
<{ d`r`p`n`tur` {> c` nu po\i s`-i zici cas` <J CE s` fie
cas`! J> =
VJ: = Se vindea din m@n`-n m@n`.

CJ: <F Da’ lumea-]i f`CEA a]a F> care st`tea
acolo f`cea din ce putea din sc@nduri din astea.
LDJ: {ncropea.
CJ: Sufla v@ntul peste tot ]i. aTUNci-am f`cut eu cuno]tin\` cu
B`r`ganul.
LDJ: Da’ CHIAR din CE era casa.
CJ: Drag` erau ni]te sc@ndu <{ rele {> erau:  Da’ eu }TIU
ce era?
VJ: {\i spun eu.
LDJ: PaIANt`? =
CJ: =Tu ai fost?
VJ: Nu. {\i spun eu c`-n /[ memoriile lui Diaconescu scrie c` }I
el a fost la L`te]ti.
CJ: Da.
VJ: <R {n memoriile lui Diaconescu scrie R> //
CJ: Da’ NU se erau (sic!) aproape unii de al\ii. Unii erau acolo
unii [n  nu ]tiu.
VJ: }i [n memoriile lui scrie cum „am luat-o“ [nt@i a stat la
Coposu care l-a primit [n a lui da’ pe urm` a
 
56
CJ: Da.
VJ: cump`rat TOT de la unul care fusese [nainte se trecea din
m@n`-n m@n`.
 
CJ: Da da.
VJ: }i erau f`cute chirpici c` din altceva nu se fac acolo.

CJ: Da nici n-avea da.
VJ: Adic` se-amestec` p`m@nt cu paie. Se usuc` la soare ]i se
cl`de]te.
LDJ: Chirpici e un fel de c`r`mid` ne: . ars` NEcoapt`.
CJ: Da.
VJ: NU e chiar c`r`mid` c` e amestecat` }I cu paie.

CJ: {n orice caz [\i spun /`: /[ Titu a- //
LDJ: }i CE-avea [nùntru.
CJ: Titu-avea:  Da’ toat` asta era MIc` ]i su- //
VJ: }i NUmai EL st`tea acolo?
CJ: Numa’ el. S- sufla v@ntul din toate p`r\ile. }i el []i f`cuse-
a]a cam cam o treIme din /[: NU ]tiu cum s`-\i spun
a]a c@t ar fi biblioteca ]i-a]a unde-avea un fel de pat da’
poate NICI aT^ta nu era c` era foarte mic . unde s- s-
ad`postise-a]a cumva []i mai puSEse CE ]tiu eu ce-]i mai
57
pusese s`: s` fie c@t de c@t. }i [ncolo era: . . REStu .
cocioabei care era mai mare.
LDJ: CE con\inea. . Doar o camer`?
  
CJ: Ce  <{ Nu con\inea niMIca.{> Nu: n- nu putea fi
vorba de camere. Era a]a ni]te sc@nduri unde am dormit
eu c` el a r`mas cu Viorica-n .c`m`ru\a aia unde mai eRA
a]a un fel de: . / m /m mas` dac` po\i s`-i spui nici nu ]tiu
ce era . . unde: mai avea mi se pare un re]ou sau ce-avea
o lamp` de-asta //
VJ: Da’ avea curent electric?
CJ: Nu.
LDJ: LAMp` de: (AK) cu peTROL nu?
CJ: Da. <? acolo ?> unde:-]i mai: . f`cea c@te ceva.
VJ: }i cu CE se-nc`lzea mam`.
LDJ: UNde g`tea? . . .
CJ: Pì: . aCOlo g`tea. CE s` g`teasc`! Va:i de g`titul `la . . Vai
de //

LDJ: Ce s` g`teasc`! <{ CE m@nca. {> Eu nu cred c-avea
supermar<@ keturi acolo@>  N-Aveau cantin` ceva?

58
CJ: Da’ de unde Nimeni nu
nu le d`dea nimica. Pì ce trimiteam noi to\i.
LDJ: ERA o pia\` am`r@t`? cu: (AK) unde veneau \`ranii din
preajm`?

CJ: Da’ de unde nu
era  era C^Mpu C^MP ]tiu c-am mers pe c@mp . . . ]i
sufla

VJ: Era ca-n Kazahstan. I-au l`sat acolo ]i s-au descurcat.

CJ: }i sufla v@ntu-ngroziTOR. }i
mai erau m`r`cinii ìa de cum fusese cucuruz sau ce fusese.
Va:i p@n-am ajuns la Titu . . c` /[:: mergeai a]a pe
C^MP ]i era:  Eu NU ]tiu unde erau at@\ia la L`te]ti
probabil c` eRAU to\i /m a}A insule mici de de case. }i
unde-am st-  eu am stat a]a pe ni]te . (AK) c@teva LAi\e
erau a]a ca o: <J J> . . }i
mi-a fost aT^T de frig toat` noaptea ORIce-am pus pe
mine da’ .
N-Aveam ce s` pun a]a multe eu veNIsem cu paltonu meu
da’ CE-Nseamn` un palton [n B`r`gan.
59
LDJ: Da’ el avea o SOb`? {nc`lzea focu-n <MARC ceva?
MARC> Un godin ceva era?
CJ: N- Nu ]tiu dac-avea sob` la el totu]i era suportabil. Nu-mi
aduc aminte dac-avea sob` chiar SOb`. . Nu nu mai ]tiu.
Era mai suportabil la el a]a c` era }I foarte mic]i pusese-
acolo tot ce-avea toate p`turile toate:  {i trimisesem ]i eu
o o plapum` c` [nc` mi-a DAt-o dup` ce-a venit s`racu. . . . }i: . eu am stat singur-acolo.
pe pe lai\a aia unde sufla v@ntu-\i spun c-a}A frig N-AM
suportat [n VIA\a mea. Nu ]tiam cum s-a]tept s` treac`
noaptea . c` sim\eam a]a c` m` pr`p`desc a]a . m`
<MARC zg@l\@iam MARC> de frig.
VJ: }i NU te-ai [mboln`vit.
CJ: < @ Nu. @ > . . S`racu Titu.
LDJ: }ti\i ce

CJ: }i }TII cum m@nca c@nd i-am dus astea? S`racu.
. . . a]a cu l`comie cu cu FOAmea
aia .
VJ: profund`.
CJ: foaia (sic!) . ancesTRAl-a]a zic@nd ]tii? . . . Ce CE i-au
chinuit pe oamenii `]tia ]i CUM ]i uite ca ]i cum niMIC n-
ar fi fost.
 
60
LDJ: }i ce CE f`ceau ei.

CJ: }i-acuma mai mai mai mai AU
neobr`zarea s` mai spuie c` „b`tr@nii“ ]i „`]tia“. Dup` ce i-
au chinuit a]a ]i i-au  . .
LDJ: /` /` Erau obliGA|I s` munceasc-acolo? Sau nimica nu li se
cerea nimic dec@t s` stea-n condi\ii proaste.
 
CJ: Pì vara
vara munCEAU da’ iarna CE s` munce]ti.
VJ: TrebuIA s` munce]ti ca s` ob\ii ceVA adic` eRA o
gospod`RIe colecTIv` ce-o fi fost acolo I.A.S. (iase).

CJ: Da. <{ Ce-fi fost
acolo vara {> nu ]tiu . . {n orice cazera /[ balta aproape
a]a-zisa Balt` a: . 
 
VJ: O balt`.
CJ: A DUn`ri. Nu: c` ]tii c` sunt cele dou` b`l\i =
VJ: = Pì: Balta Brìlei ]i Balta IAlomi\ei.
CJ: Da:. Nu ]tiu care era acolo.
VJ: Ialomi\ei.
61
CJ: NU era a]a departe a]a dac` mergeai s` vedeau. }i spunea
Titu c` iu- (AK) lui (AK) [noTA foarte bine. }i spunea c`
vara s` duce ]i-noat`.
LDJ: }i /[ . prinde PE}te . . Sau NU prea.
CJ: Nu ]tiu.
VJ: Proabil prindeau AL\ii pe]te ]i //
CJ: Nu ]tiu drag` pentru c` eu am stat a]a ne-am  . . Eu am
venit [n concediu la Bucure]ti am stat o noapte la . la
Viorica ]i pe urm` am plecat [mpreun` la L`te]ti. }i-
am STAT o noapte la L`te]ti ]i-am venit IAr` la
Bucure]ti. }i: . . . 
 
LDJ: De sacrificiu.
CJ: Nu mai ]tiu. Pì nici nu  Voi era\i la Cluj cred c` m-am
dus ]i la Cluj numai ]tiu.
VJ: {n <{ CE an a fost asta? {>
CJ: {n ]aizeci ]i . . doi.
VJ: Pì [n ]aijdoi eu eram la circ`:: rural`.
CJ: }aiz`]doi <{ Am venit la tine. {>
VJ: LA-Ntorsura. ATUNci-ai venit.
CJ: La-ntoar- la-ntoarcere m-am oprit la Bebe.
VJ: Da da.
 
62
CJ: A]a e . ATUNcea am venit la tine.
VJ: }i-atuncea mama a fost foarte mul\umit` c` venind .
de la gar`a condus-o cineva la noi c-a
 
CJ: Da.
VJ: venit pe nea]teptate.
 
CJ: Nu ]tiam Nu ]tiam u- UNde stau ei.
 
VJ: Noi NU
]tiam c` vii.
CJ: NICI eu eu m-am cobor@t a]a zic M` cobor la:
<{ UNde era\i voi? {> la //
VJ: Nu: da’ a trebuit s` iei ALT tren mam`.
CJ: <J Binen\eLES. J>
VJ: Ai schimbat trenul la Bra]ov ]i-ai luat la {ntorsura
Buzùlui.
CJ: Da nu mai ]tiu.
VJ: C` era cap de linie.
CJ: <{ A: {> ]a cumva a fost da. }- ]i c@nd am cobor@t era
o \`ranc-acolo ]i zic Nu ]tii unde st` doctorul din
(AK) dumneavoastr` de-aice? }i ce (zice) <{ CU:M {> s` nu
]tiu doamn` zice. Zic Eu sunt mama lui ]i-am venit s`-l
v`d. Zice <L <CIT Doa::mn`CIT> L> zice <L <CIT FI|I
63
binecuv@ntat`. CIT> L> <F CHIAR a]a mi-a spus.
F> <L <CIT C-avem un doctor a}A: de BUN. CIT>
L> }-apì a tot spus a]a . . }i-a}A am venit eu la: . . ACUma
mi-aduc aminte.
VJ: Da da. }tiu.
CJ: Era-n ]aizeci]idoi da.
LDJ: A\i f`cut o-nTREAg` expedi\ie [n concediu `la.
CJ: Da da.
Dantele de Bruges
CORV 62 – D.fam.4
Data [nregistr`rii: 19 august 2000
Participan\i:
MM: sex feminin, n`scut` [n 16 mai 1940 la Cluj, facultatea de litere,
rezident` [n Toronto (Canada) ]i venit` [n vizit` [n Rom@nia; fiica lui CJ,
sora lui VJ
64
MM ]i VJ
CJ
so\ia lui VJ
Durata por\iunii transcrise: 4'
MM: Da’ Chirnoag` `sta Marcel Chirnoag` eu nu ]tiu voi

crede\i c` sunt posesia domnului X. ?
 
LDJ: Da da.
VJ: Pì da’ o: o gravur` se face-n MULte exemplare Moni
nu: //
LDJ: Se ducea ]i st`tea la el [n primul r@nd []i f`cea vacan\a

VJ: ]i: avea exemplare de autor pentru c` el venea la:  . se
veDEA c`  Doar fresca aia iMENs` f`cut` aia i-a luat
timp. }i st`tea la el ]i: probabil se achita cu c@te
 
LDJ: A fost
VJ: un /[:
LDJ: o o fericit` [nt@lnire de: . [nalte spirite.
 
65
VJ: Da. }i probabil c`-l apreciaz` [n
mod deosebit.

MM: Noi ne-am mirat c` el era gata s` ne
g`zduIASc`. }i casa lui era muzeul `sta.
   
LDJ: {n plin` de aceste obiecte.
CJ: Da’ UNde UNde.
LDJ: {n a <{ cele {> (AK) [ntre acele obiecte scumpe.
MM: {ntre acele obiecte.
LDJ: Tu a- (AK) voi a\i v`zut alt spa\iu de g`zduire alt` . cas` [n
fundul cur\ii pentru oaspe\i?

VJ: Ei ziceau c` aCOlo stau.
LDJ: <F Acolo. F>
MM: Da’ nu ]tiu au //
CJ: Da’ UNde puteau s` v` g`zduiasc`?

VJ: Nu NU cred c` ne g`zduia acolo.
LDJ: Victor da’ s-a ofeRIT.
VJ: Da’ NU-n camerele alea.
LDJ: Da’ UNde c`-n restul era grajd. |ii minte

MM: A\i v`zut sub sub sub
66
galeria de picturi parc` era f@n.

LDJ: c-am r`mas cu gura c`scat`?
VJ: Da. Acolo era//
MM: sau era CAs` da’: parc` era desCHIs` cumva.
LDJ: ]i era ALT spa\iu unde ne-a ne-a:

VJ: O veRANd`. Unde era r`zboiul

MM: Acolo dormea V.
VJ: ]i unde dormea: V.

LDJ: Copilul lui da. . . . Copilul! . . Toat`
averea asta va r`m@ne acestui /[: . bìat be\ivan pe care-l
au.
CJ: Da <xxxxxxxxxxxxxxx .>
VJ: Pì DE-Aia vrea el s` doneze colec\ia da’ undeva
 
LDJ: Trebuie s`
VJ: unde s` fie ]i expus`.

LDJ: s` g`seasc` o solu\ie. Ce ARE-a <{ colo: {>

67
VJ: }i s` ]tii c` a]a  destul de la- (AK) el
e lateRAL fa\` de ]osea. }i L^Ng` el este }COAla care a
fost o cas` FOARte frumoas`: .
re]edin\` cu coLOAne FOARte frumoas` cas`.
CJ: Da’ m` mir //
VJ: Zice DOu`]pe camere are. Ar [nc`pea perfect colec\ia expus`
muzeistic.
MM: Da da’ s` ]tii c` NU expus` [n larg ec- (AK) TOT

LDJ: TOT str@ns`.
MM: destul de [ngr`m`dit`.
VJ: Da da da’ expus` muzeistic.

LDJ: Da’ numai camera <L <F cu dantele. F> L> Ce
<MARC putea s` fie-acolo: MARC> Moni ]i cu mine pur
]i simplu. nu mai aveam voce s`. \ip`m de surPRIz`.

VJ: Erau ]i dan- Erau ]i dantele de Bruges (briuj) ]i:: avea
dantele:occidentale.
CJ: //
VJ: }i ]tia tot felul de pove]ti [n leg`tur` cu dantelele cum
munceau nu ]tiu c@\i ani ca s` fac`. . .
CJ: Da.
VJ: c@t lua un centrimetru patrat C^T zicea.
68
MM: C- (AK) Un centriMEtru paTRAT dac` f`ceau [ntr-o zi de
diminea\a p@n` seara era MULT. . Da’ zice c` }I
orBEAU.
CJ: Ca ]i astea chineze]ti care . lucreaz`-o via\`-ntreag`
 
LDJ: Orbeau da.
CJ: s` fac`

VJ: s` fac` o miniatur` de filde].

LDJ: Da’ erau de-o fine\e:. Cu cu LUpa er- (AK) le
lucra. . }tiu. Era totul preg`tit pentru expunere. Cel pu\in
c`m`ru\a asta.
69
4.1.4. Dialog [n familie
Apelul de la Heidelberg
CORV 7– D.fam.2
Data [nregistr`rii: 28 iulie 1993
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la LDJ ]i VJ)
Participan\i:
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj, facultatea de medicin`; so\ul lui
LDJ
so\ia lui VJ
Durata por\iunii transcrise: 8' 26"
VJ: <L Oamenii care studiaz` biologia ]i ce- (AK) fac

cercetare ]tiin\ific` au hot`r@t c` ecologii exageREAz` ni]te
70
lucruri.L> }i exagereaz` a]a de mult. cum sunt ]i cei care
sunt [mpotriva experimentelor pe animale din tot felul de
considerente nu ]tiu ce <F [nc@t ajung s` fie o piedic`-n
calea ]tiin\ei . [n calea dezvolt`rii ecoNOmice F> . . ]tii?
Lans`m tot felul de . alarme dintre care unele sunt reale ]i
unele false. . Apelul de la Heidelberg (haid`lberg) SCOAte-n
eviden\` [n mod ]tiin\ific  E o mi]care a oamenilor de ]
tiin\` care caut` s` pun` lucrurile pe o baz` totu]i reaLISt`. S`
pun` [n eviden\` exager`rile unor pericole ima- /[:: (AK) care
de fapt sunt imagiNAre.
LDJ: Ai ciTIT [n /[ Jean François Revel (jã frãnsoa revel)
povestea cu IARna nuclear`?
VJ: Da DA da da da.
LDJ: Este un exemplu str`lucit . .
   
VJ: Da. Da.
LDJ: de umflare//
VJ: }i eu am semnat [mpreun` cu al\i patru ]i cu Maya ]i cu: .
Nicolae/[ Apelul de la Heidelberg pentru o astfel de:
mi]care totu]i <F de reac\ie F> . c` dac` te-ai lua dup` ei
ne-am [ntoarce la epoca de PIAtr`.
LDJ: }i-acolo se-n]irau mai MULte lucruri de aceste false
 
VJ: }i apare o revist`
71
LDJ: /[ alarme?
VJ: EXACT. }i ]i aPAre o revist`. . a celor care au semnat
Apelul de la Heidelberg [n care <MARC demistific`
MARC> ni]te: exager`ri de tip ecologic.
LDJ: Intrate-n legend` de-acuma.
VJ: }i e un articol cu }Ase exager`ri care-s CEle mai des
[nt@lnite. {n via\a de toate zilele a omului occidental.
LDJ: }i le |II minte pe toate?

VJ: <{ Cu pestiCIdele {> cu ierbicidele cu gaura de
ozon cu: . CHEStii de-astea. <{ Le am a {> colo scrise ]i
am s`-\i aduc revista.
LDJ: <J „GAura de ozon“? J> „EFECtul de ser`“ eu de ASta ]
tiu. Faimosul „efect de ser`“.
 
VJ: Lipsa de (AK) gaura de ozon care face ca s` p`tRUNd` nu ]tiu
ce radia\ie . cu dioxid de carbon ]i: a]a. . 
[]i drege glasul cu [nc`lZIrea: progresiv`: . }i CE s-a
constatat. C` s-a zis  ]i TOtul e de vin` (AK) /[: de vin` sunt
/[:: compu]ii cloro /{: . . . . (AK) floro-carbonici. . adic`: . .
adic`: . . CUM [i zice. . . . pocne]te din degete ~Sta
propenatul /[ /[ gazul care se bag` ]i-n frigidere se bag` ]
i-n spray-uri (spreiuri) . FreOnul. Freonul.
LDJ: Freonul.
72
VJ: A:]a. C` freonu `sta tot iese iese iese din instala\iile
frigorifice din spray-uri nu ]tiu ce
LDJ: Din nenum`ratele butelii de

VJ: [ndep`rteaz` stra- stratul de ozon ]i
p`trunde . nu ]tiu ce ]i: se-nc`lze]te clima ]i vai de capul
nostru c-a crescut a]a. }i totul s-a descoperit [n o mie nou`
sute optzeci ]i patru gaura respec <{ TI v`: {> de
deasupra POlilor care se tot l`rGE}te se tot l`rGE}te . Din cauza freonului. }i deja ai
v`zut c` s-a trecut la:  sunt
de-alea cu pompi\` nu mai sunt cu freon. . Sau sunt
[nùntru c-un gaz care scrie pe . flacon c` nu e freon.
( ... )
VJ: }i asta a ap`rut din o mie nou` sute obzeci ]i patru

chipurile s-a observat . gaura aia }i VIne revista asta ]i spune <F
Este o minCIUn`. F> . Zice {n o mie nou` sute cincizeci ]i
doi sau cincizeci ]i patru Articolul e scris de Harun
TaziEFF (harun tazief). . . }TII cine e Harun Tazieff.
LDJ: Da.
VJ: Un om cu o reputa\ie irepro]abil`.
73
LDJ: <{ Faimosul vulcanolog. {>
VJ: Vulcanolog. Zice NICI poveste. Zice N-a fo- (AK) nu e o
descoperire a anilor optzeci . a fost descris`-n o mie nou`
sute cincizeci]idoi cincizeci]ipatru c@nd freonul aproape
nu se-ntrebuin\a ]i-au fost descrise gùrile-astea. <R Zice
R> }i-au fost pe URm` REdescoperite chipurile-n o mie
nou` sute optzeci ]i patru f`c@ndu-se agita\ia cu freonul.
<R Zice R>
<{ Nici {> poveste. . . S` vezi ce spune despre pestiCIdele
sintetice.
LDJ: CE spune.
VJ: Zice Pesticidele sintetice zice reprezint` <MARC Unu la
sut` MARC> . din ceea ce ac\ioneaz` ca pesticide [n natur`.
Pentru c` fiecare plant` . /[:: sintetizeaz` pesticide naturale
care s` /[: le apere de: invazie de
 
LDJ: propriile ei
VJ: g@ze de nu ]tiu ce ]tii? <R }i zice R> ]i NOu`jnou` la sut`
concentra\ia pesticidelor natuRAle [n natur` este  (AK) /[::
nou`jnou` la sut` din pesticidele existente [n natur` sunt
pesticide naturale <F la FEL de toxice F> ca ]i pesticidele
sintetice. Alea reprezint` Unu la sut` <MARC oric@t de
tare-ai da cu ele MARC> TOT reprezint` numa unu la
74
sut` zice ]i nu-s cu niMIC mai periculoase dec@t
pesticidele naturale.
<R <{ }i de fapt nu-s periculoase c` omul s-a obi]nuit de
c@nd {> R> e specia cu . astfel (AK) cu: cu: coexisten\a cu
pesticidele. =
LDJ: = TOCmai . c` omul s-a obi]nuIT cu pesticidele <MARC
naturale MARC> cele provocate (AK) produse chiar de
plante.
 
VJ: AL- Alt` zice ALt` . ALt`:: alt`
supersti\ie este c` DAc` o substan\` fie medicaMENT fie
pestiCID fie insecticid ESte produs pe cale sintetic` deci
de industrie este mai periculos dec@t unul produs natural
de o plant` sau de un animal sau a]a mai departe. Zice E
complet fals niMIC nu substan\iaz` aceast` . idee. Zice
Sunt la fel de periculoase ]i unele <{ ]i altele {> dar (AK)
sau la fel de pu\in periculoase. <R Zice R> IAR o
supersti\ie c` dac` e f`cut. (AK) /[ un medicament e f`cut
prin sintez` CHImic` e mai periculos dec@t o oTRAv`
f`cut` de-o plant`. Zice <{ E-o <F prostie F> {> NICI
poveste.
LDJ: }i pe CE baz- (AK) se bazeaz` aceast` afirma\ie.
VJ: Pe //
LDJ: S-au f`cut studii speciale?
75
VJ: Sigur.
LDJ: {N direc\ia comBAterii acestor legende ]i mituri?

VJ: Si- SIgur c` da. SIgur c` da.
SIgur c` da.
LDJ: UNde. {n CE: . UNde este un grup care face asta.
VJ: NU e-un grup. . . Dac` le iei la bani m`run\i afirma\iile alea
vezi c` <J n-au baz` J> ]tiin\ific`.
LDJ: <{ Le-a luAT cineva la bani m`run\i? {>
VJ: <{ SIgur {> c` da. <{ SIgur {> c` da. . }i re <{ vista asta le
scoate-n eviden\`.{>
LDJ: Ca TEme propriu-zise de cercetare?

VJ: Ca TEme zice S` NU vin` ecologi]tii ]i:
mai ]tiu eu cine s` spun` s` NU-ntrebuin\`m ierbiCIde s`
NU-ntrebuin\`m [ngr`]`minte CHImice . sinTEtice s` NU-
ntrebuin\`m nu ]tiu cec` nu ]tiu ce se-nt@mpl`. <R Zice R>
Nu fac dec@t s` dea economia [napoi s` ridice probleme
economice INsurmontabile ]i eventual s`-i fac` pe unii care
produc medicamente a}A-zis naturiste SAU fermele-alea
biologice care-s [ngr`]ate numa cu gunoi de de animale
zice ca s` v@nd` de cinci ori pre\ul <R zice. R> aT^ta-l
fac.
 
76
LDJ: s` v@nd` mai  (AK) cu pre\ mare. Devine o afacere-a
ecologi]tilor.
 
VJ: Da. Zice Nu v`
g@n <{ di\i{> c` au fost /[: rezolvate problema . problema
problema: /[: . . . . (AK) probleme GRAve alimentare. [n
MExic [n INdia prin aportul ]tiin\ific modern [n
agriculTUr` care//
LDJ: [nseamn` s` renun\`m la:
VJ: <R zice R> [nseamn` s` renun\`m la astea? . . E o nebuNIe.
=
LDJ: Mai r`m@ne problema (AK) <R r`m@ne deschis` R>
problema cu centralele /[ /[ nucleare. =
VJ: = Centralele nucleare dac-//
LDJ: Acum e un val ]tii [mpotriva lor.

VJ: CenTRAlele nucleare polueaz` MULT mai
pu\in global<J numa s` fie coRECT f`cute J> dec@t
centralele care se bazeaz` pe c`rbune care polueaz`-
ngrozitor. . . NU se compar`. . Centralele nuclearesunt
centrale dac` . cu tehnologie actual` <MARC perfect
MARC> curate.
77
LDJ: Da Victor da’ o o MIc` defec\iune la o central` nuclear`
provoac`

VJ: <F N-A existat.F> . N-a existat. N-a existat dec@t acolo
unde NU au fost respectate

LDJ: pagube ]i daune MULT mai
cumplite dec@t o defec\iune

VJ: aCOlo  NU te sup`ra. Fa\` de C^Mpurile de
steril care exist`-n jurul ORIc`rei centrale . /[ pe c`rbune

LDJ: pe c`rbune
VJ: ]i a polu~rii pe care-o produce o central` pe c`rbune ceea ce-
au produs [n decursul isTOriei centralele nucleare este
<MARC INcomparabil MARC> mai pu\in. La cantit`\i de
energie comparabile. }tii este ca ]i supersti\ia c-a merge cu
avionul este mai periculos dec@t a merge cu trenul. . Ceea
ce e o prosTIe. . Pentru c` dac` FACI statistica kilometri -
c`l`tori TOdeauna vei g`si c` cel mai mic risc este cu
avionul. }i cel mai mare risc este cu . ma]ina pe ]osea. }i
[ntre ele e trenul.
LDJ: . <J J>
78

VJ: Se consider` dar se conSIder` dar NU
este adev`rat. . . Pentru c` cu avionul se str`bat miliOAne de
kilometri. . . Cu trenul se str`bat MULT mai pu\ini.
LDJ: <J Dac-o iei a]a:.J>
 
VJ: Per c`l`tor. Pì da’ a}A tre’ s` judeci.
LDJ: Da’ C^te victime face un /[::
VJ: <MARC Pì da’ CUM s` compari. MARC>
LDJ: avion pr`bu]it.
VJ: Compari c@\i c`l`torikilometri se parcurg nu? . Alt termen
nu e de comparat. Num-a}A le normalizezi. . .
La c`minul I.O.V.
CORV 14 – D.fam.2
79
Data [nregistr`rii: 6 septembrie 1993
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la LDJ)
Participan\i:
GD: sex masculin, n`scut [n 1916 la Frunzaru (Olt), facultatea de litere;
tat`l lui LDJ
fiica lui GD
Durata por\iunii transcrise: 2' 20"
GD: Nu s` poate s` zici c` nu am vreme. Nu <{ <F eXISt` F> {>

s` spui a]a ceva. . Nu. . Eu nu <{ nu-n\eLEG {> cum nu
vezi c` asta e <F [nt@i F> de toate. Trebuie s` faci a]a fel ca
tu s` te po\i mi]ca. <{ CUM {> ai s` umbli pe str`zi <{ UNde
{> te duci tu-n strìni-acolo ]i s` UMbli coco]at` p`
strad` s` CAZI o dat` jos acolo. . <{ NU e posibil {> a]a
ceva eu <{ N-AM s` DORM {> g@ndindu-m` la treburile-
astea. =
LDJ: = E: aT^ta mai lipse]te s` ]tiu  <{ NU s@nt eu proast` c`
m-apuc s`-\i spun \ie chestiiLE-AStea? {>
GD: <{ Nu era nevoie s`-mi spui {> c` vedeam SINgur ce este p`
. capu tù. . . <{ CUM a]a. {> S` nu-\i port de grij`? Pì
<{ este de-ngrijoRAT {> chestia asta. . . {n- [nt@i ]i-
nt@i pentru tine {Ns`\i. . Nu? . . . .
LDJ: Tu c@nd aveai v@rsta mea <{ NUaveai durerile-astea. {>
80
Aveai serVIciu te sculai voios te duceai la slujb` tropìai
toat` ziua . .

GD: Ba da am avut ]i EU dureri.
LDJ: nu nu aveai . <MARC probleme MARC> ca s`-\i (AK) s`
te mi]ti. S` p`}E}TI ca mine.

GD: NU uita:: . . nu uita. .c-atunci
c@nd EU am plecat p` front [mi l`sasem acas` .
bicarbonatu. }i . de CINsprezece ani din FRAged`
tinere\e pentru c` m@ncam pe la canTIne pe la . /[
cantina aia a c`MInuluiunde era m@ncare PROASt`
ASpr` f`cut` de un gr`jDAR. . Era o m[ncare
<{ INACceptabil` {> pentru /[:. asta.}i c@nd am

LDJ: La CAre cantin`.
GD: . <{ La a: c`MInului. {> Unde: trÌAM. . {n studen\ie.
Nu trìam la un c`min?
LDJ: Tu ai stat la un c`min?
GD: <{ La c`minu {> I. O. V. (iove).
 
LDJ: {n Bucure]ti? UN- //
GD: <{ Da. {> Pe }erban Vod` dou`] <}OPT patru. }OPT>
LDJ: CE-Nseamn` I. O. V. (iove).
81
GD: I:nvalizi orfani v`duve. Era c`minul I.O.V.
   
LDJ: Invalizi }i C^|I era\i [n camer`.
GD: <{ Noi eram {> . . . Trrei [n camer`. .
LDJ: A <{ ]a de: luxos? {>
GD: Mda: eram trei [n camer` ]i deasupra era un boiler d`
baie care era spart ]i diminea\a ne sculam cu apa p@n-la
glezne p`: mozaic. . }i Aia m-a b`gat p` mine-n spiTAL ]i
mi s-a rupt pl`m@nu. .
LDJ: Ap` rece?
GD: Ph I-Auzi! Binen\eles 
LDJ: Nu era [nc`lZIre? IARna?
GD: ( 3 sec. )
LDJ: NU-|I mai aminte]ti.
GD: <{ Nici nu mai ]tiu {> cum [nc`lzeau acolo. C` ]tiu c`
tremuram destul. .
LDJ: }i cantin` era chiar dedesubt? {n aceea]i cl`dire?
GD: <{ Da {> la parter.
82
4.1.6. Monolog [n familie
Suntem insula din r`s`ritul cel mai [ndep`rtat al latinit`\ii
CORV 2 – D.fam.1
Autorul [nregistr`rii: Alin Mo]oiu
Locul [nregistr`rii: Toronto (acas` la Alin Mo]oiu)
J prezint` pe scurt istoria Transilvaniei pentru cei doi nepo\i ai sì (fiii lui
Alin Mo]oiu), care trìesc [n Canada
Vorbitorul J: sex masculin, n`scut [n 1901 la Satulung, jud. Bra]ov; studii
economice ]i politice, profesor universitar la Academia Comercial` din Cluj
]i Bra]ov, teoretician ]i practician al mi]c`rii cooperatiste, om politic
([nainte de 1944), cercet`tor ]tiin\ific.
83
Durata total` a por\iunii transcrise: 18'
Obs.: De remarcat elementele care tr`deaz` prozodia de profesor ]i orator

a vorbitorului: pauze lungi (unele de g@ndire, altele retorice), accentul
mutat spre [nceputul cuv@ntului, suspensii retorice, frecvente accentu`ri
speciale, repeti\ii de structuri ]i de tipare melodice, exprimarea
continuit`\ii printr-o intona\ie de tip descendent ([n locul celei
ascendente).
J: A vorbi despre un p`m@nt ]i un popor NU este

lucru dintre cele mai u]oare. P`m@ntul variaz` [n reliefiar
poporul se formeaz` prin elemente complexe biologice de
limb` tendin\e ]i caracter. Transilvania . este un p`m@nt
a]ezat . [n arcul carpatic.
<J Transilvania propriu-J> <{ zis` {> este a]a (AK)
este Transilvania isTOric` . la care din o mie nou` sute
<{ opsprezece {> c@nd s-a f`cut Unirea . . Rom@niei . . . .
s-a ata]at (sic!) ]i regiunile Maramure]ului Cri]anei ]i
Banatului. DAR [ntr-un cuv@nt noi putem vorbi despre
TOAte aceste p`r\i pentru c` ele efectiv au avut o istorie
dac` nu identic` [n orice caz foarte apropiat`. . .
Transil <{ vania {> este p`m@ntul pe care au
exisTAT sau au venitstr`mo]ii no]tri Adec` . . .
DAcii care din timpuri . foarte [ndep`rtate . locuiesc (AK)
au locuit aceast` provincie iar mai t@rziu d@n secolul al
84
doilea ]-al treilea a venit ]i poporul roman. Romanii
venind ]i trec@nd Dun`rea pentru ca s` [nfr@ng` pe
daci cari sup`rau prin incursiunile lor poporul roman .
romanii ne-au adus limba . cre]tinismul ]i concep\ia
lor de stat . . speCIfic`. {mbinat misterul dacic cu
aceste {Nsu]iri aduse de romani cu timpul a rezultat
din aceast` [mbinare poporul rom@n. . DACII ne-au adus
NU at@t limba pentru c` cunoa]tem abia pu|Ine cuvinte
din limba dac` dar ca- /[ caracTErul nostru
bioloGIa noastr` unele tenDIN\e SPIrituale []i au
originea <R [n acest popor. R> . .
De <{ CE {> au venit romanii. De <{ CE {> au trecut
ei Dun`rea. Dun`rea era [n vremea despre care ne ocup`m
noi hotarul de nord al Imperiului Roman. Care se-ntindea
apoi [n toate p`r\ile [n jurul M`rii Mediterane. . .
Venirea lor era . . f`cut` [n vederea consolid`rii hotarelor
atacate din unele p`r\i de popoare venite de departe ]i
unele din ele aproape popoare s`lbatice. . .
<J Cre]tinismul ni l-au a J> dus pentru c` o DAt`
cu [nceperea erei noastre. la Roma [nt@i ]-apoi [n restul
lumii cre]tinismul s-a-ntins tot mai mult. Prin sol <{ DA|
II {> ]i lumea ci <{ VIl` {> ]i administra <{ TIv` {>
85
care-a venit de la Roma a fost adus la noi }I
cre]tinismul. . . .
NU a durat prea mult aceast` . convie\uire . .
oarecum SILnic` pentru daci pentru c` ei au fost ocuPA|I ]
i li s-a desfiin\at regatul lor ]i pe de alt` parte .
pentru romani care-au venit ca biruitori. . .
Limba pe care o vorbeau romanii era limba zis`
roman` sau limba latin`. . {ncet s-a impus [n aceast`
provincie ]i civiliza\ia ]i cultura s-a f`cut pe linia aceasta
de g@ndire ]i de indica\ie a latinit`\ii. . . . .
Poporul rom@n [naINte ca s` fi (AK) s`-]i fi
definit strucTUra lui ETnic` structura lui . [n g@ndire
[n sentimente da poporul nostru a trecut prin c@teva
secole [n care a fost influen\at de diverse popoare din
vecin`tate. Mai hot`r@TOAre a fost influen\a slav` []i
drege glasul care (sic!) ]i ASt`zi o [nt@lnim prin o
sumedenie de cuvinte din limba rom@neasc`. Au fost }I alte
influen\e care [ns` au fost trec`toare ]i care N-AU durat.
Un popor ca s` poat` s` s` afirme are nevoie de
dou` etape ale con]tiin\ei lui con]tiin\a ETnic` ]i
con]tiin\a istoric`. Con]tiin\a etnic`este aceea de a-]i da
seama c` el este ALTfel dec@t alte popoare prin limb`
prin obiceiuri prin tradi\ii prin cultura mai mult (sic!)
86
sau mai pu\in` pe care-o are. Sub acest raport
puTEM vorbi despre o con]tiin\` etnic` rom@neasc` care s-
a-nfiripat mai ales [n veacurile patru . cinci ]i ]ase. Mai
t@rziu . . MULT mai t@rziu chiar dup` ALte c@teva
secolerom@nii au ajuns s` aib` }I-O con]tiin\` na\ional`.
Con]tiin\a na\ional`este unitatea de g@nDIre de
sentiMENte de isTOrie comun` de r@nduIELI de via\`
de conCEP\ie de via\` pe care un popor o are ]i de idealul
spre care el se-ndrumeaz`. .
Aceste [mprejur`ri cari{Ntr-adev`r au dat fiin\`
poporului rom@ns-au petrecut [n veacurile ]ase ]apte opt
am putea spune P^n` la anul o mie. .
Po <{ porul rom@n {> . dup` posibilit`\ile vremei
(sic!) lui at@t de-ndep`rtate s-a ocupat preponderent cu
agricultura ]i cu cre]terea vitelor. Atunci c@nd veneau
popoare strìne s` CALce p`m@ntul locuit de ei (sic!) ei se
retr`geau [n p`duri ]i-n mun\i sau c@nd aveau
posibilitatea [n- (AK) [nfrunTAU pe strìni ]i-i [ndep`rtau
de mo]iile lor. .
Veacurile de care vorbeam . au trecut cu aceste . .
{Nfrunt`ri cu aceste Ap`r`ri de poZI\ii de obiceiuri de
r@nduieli de via\` ]-a]a mai departe p@n` c@nd
con]tiin\a na\ional` a-nceput {Ntr-adev`r s` mobilizeze
87
spiritele ]i s` DInamizeze [ntreaga istorie a
poporului rom@n. . .
N-A fost lini]te p@n-atunci ]i dup-aceea a fost }I
mai pu\in`. {nt@lnirea cu popoarele cari veneau din r`s`rit a
fost aproape totdeauna dramatic`. {Ns` c-un sim\ de
conservare care ne-a asigurat nou` CONtinuitatea . [n
istorie ]i stabilitatea pe acela]i p`m@nt poporul rom@n a
r`zbit prin veacurile anului aproape o mie. .
{n veacul al nou`lea . . spre apus s-au [ndreptat
UNgurii . cari veneau dintr-un r`s`rit [ndep`rtat . NICI noi nu
]tim pentru c` nici EI nu ]tiu precis de UNde au venit. Is <{
toria lor {> chiar cea scris` a l`sat [nc` o mul\ime de
[ntreb`ri f`r` nici un r`spuns. Moment [ns` important din
istoria poporului rom@n este [nt@lnirea cu aceast`
popula\ie care prin /[ LIPsa ei de civiliza\ie prin LIPsa
ei d` d` d` d` sentimente mai BL^Nde mai
[ng`duitoareau (sic!) f`cut DE la [nceput via\a mai grea
poporului rom@n. Cu toate acestea convie\u <{ irea
aceasta {> a fost /[ c@tva timp posibil` . . .
Oprirea vorbitorului ]i [ntreruperea [nregistr`rii, pentru c` sun` telefonul [n

[nc`pere
88
ForMArea poporului rom@n ]-apoi mai t@rziu a
na\iUnii rom@ne prin con]tiin\a care i s-a dezvoltat este
DEosebit de interesant`. . . . Suntem insula din . r`s`ritul
cel mai [ndep`rtat al latinit`\ii. . Poporul <{ rom@n {> [n
primele lui a]ez`ri . . a trebuit s` dovedeasc` o seam` de
[nsu]iri pentru ca s-ajung` la consolidarea lui na\ional` la
fizionomia lui specific` rom@neasc`de limb`. ]-apoi de
istorie ]i de ideAluri comune. . . . . .
{N /[ . . secolul al nou`lea dup` cum am spus se
produce aceast` [nt@lnire care pentru noi poate ]i pentru
unguri are o valoare istoric`. . Ei au venit . cu ceea ce ]tim c-
au adus noi popor sedentar adec` a]eZAT pe locuri ]i
NU /[ vagabond sau nomad aveam o alt` concep\ie d`
via\` concep\ie de PAce d` LIni]te ]i d` toleRAN\` ]i
convie\uire }I cu alte popoare. Ei au venit cu dorin\a de a
[]i [ntinde mereu puterea prin mijloace cari mai t@rziu i-
au adus apoape la pierderea chiar a \`rii lor. Cre]ti <{ nismul
lor {> este am putea spune cu aproape o MIe d` ani mai
t@rziu dec@t cel al rom@nilor. Pentru c` regele lor }
tefan [n jurul anului o mie i-a [ncre]tinat.
(14,5 sec.)
Transilvania . . NU a . fost st`p@nit` de unguri
dec@t <{ MULT {> mai t@rziu . [n o mie opt sute ]i ]
89
aiz`]i]apte. P@n-atuncea ea avea o INdividualitate istoric` ]i
geografic`. }i [n FRUNtea acestei provincii au fost
voievoziprin\ipi ]i guvernatori cari erau <{ mai ales {> fie
din provincie fie c` erau numi\i din (AK) de la Viena .
pentru c` s` a]ezase [n Austria ]i-n sud-estul Europeio cas`
domnitoare care a trìt MULte veacuri adec` Habsburgii. .
Transil <{ vania {> la-nceput trìa oarecum izoLAT
de Ungaria. Prin anumite incursiuni ungurii-]i f`ceau
apari\ia mai ales d@n veacul al treisprezecelea. Ei N-AU
reu]it s` s` a]eze [n mod HOt`r[t ]i definitiv [n anuMIte
p`r\i aleTransilvaniei dec@t mult mai t@rziu. . . .
Transilvania []i ducea via\a. ei cu r@nduieli d`
via\`cu posibilit`\i c@teodat` d`stul d`
[mbel]ugate.Transilvania este o \ar` care are . TOT ce-i
trebuie pentru existen\a ei. Adec` produce . . elemente d`
hran`are apoibog`\ii miniere<J are J> <{ p`duri {>
vite multe pe care popula\ia le cre]te ]i prin urmare
 scurt` ]tergere involuntar` a [nregistr`rii
{N [mprejur`rile de-atunci [ntre Ungaria ]i

Transilvania care mai t@rZIu s-a conturat ca hotare erau
mla]tini foarte greu d` trecut. . Iar pe de alt`
90
<{ parte {> aceast` desp`r\ire . era [mpiedicat` ]i de
Carpa\ii mun\ii care desp`r\eau poporul rom@n care trìa ]
i DINcolo spre Dun`re ]i p@n` spre Nistru. .
Transil <{ vania{> a dus aceast` via\` d`stTUL d`
greap@n` c@nd a reu]it s`-]i limpeZEASc` pozi\ia
drepturile revendic`rile ei. <J Poporul J>
<{ rom@n {> [ntre timp poporul CEL mai numeros ]i
cel mai vechi a dus o via\` <{ d`stul d` grea {> dar
cu toate acestea . a g`sit resurse [n SUfletul ]i [n munca lui
SUficient` pentru ca s` poat` rezista la aceste [mprejur`ri
extrem de grele. .
Transil <{ vania {> . are o structur` (AK) aVEA mai
ales o structur` foarte divers` de unde rezultau at@tea
dificult`\i ]i-o lupt` aproape ne[ncetat` [ntre popula\iile
care-o locuiau. .
Mai t@rziu[nt@i au venit ungurii. Dup-aceea au
fost adu]i SA]ii. Popula\ia b`]tineasc` (AK) b`]tin- nar` (sic!)
era cea rom@neasc`. Aceste popoare cu timpul ]i-au [nsu]it
reLIgii deosebite ceea ce a adus [n Transilvania ]i aceast`
[mp`r\ire a con]tiin\ei lor cre]tine cu <{ ALte dificult`\i {>
cu <{ ALte du]m`nii {> cu ALte [n sf@r]it /[ [mprejur`ri
care au oprit [n dezvoltarea ei (sic!) poporul rom@n . . .
91
<{ Ungurii {> N-AU putut s` {Ntre ]i s-a]eze (sic!) [n
Transilvania dec@t printr-o RAmur` a lor a]ezat` [n
r`s`ritul acestei provincii care sunt s`cuii. NU s` ]tie precis
[nc` C^ND au venit s`cuii [n Transilvania. S` ]tie doar
aT^ta c` ei N-AU venit ca UNguri ]i-au deveNIT prin
cultura ]i civiliza\ia lor numai popula\ie d` limb` ]i d`
religie maghiar`. Dar.
fiind contactul mai VECHI dec@t al ungurilor cu popula\ia
rom@neasc` ei au [mprumutat de . de la rom@ni o parte
d@n limb` port ]i felurite deprinderi. .
{n felul acesta p@n` [n secolele al paisprezecelea ]i
al cinsprezecelea s` a}Az` oarecum popula\ia Transilvaniei
[n rosturi DEosebite av@nd PERmanent aceast`
majoritate ]i vechimea REcunoscut` . . poporul rom@n.
4.1.7. Conversa\ie privat` (cu 4 participan\i)
La Obor era t@rg de oale
CORV 9 – D.priv.4
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (un birou de contabilitate)
Durata total` a [nregistr`rii: 60'
Participan\i:
92
CM: sex feminin, n`scut` [n 1962, la Bucure]ti, facultatea de studii
economice
GA: sex feminin, n`scut` [n 1951 la Bucure]ti, facultatea de studii
economice
MM: sex feminin, n`scut` [n 1970 Bucure]ti, facultatea de studii economice
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea de litere
Durata total` a pasajului transcris: 6'
LDJ: Da’ CE se-nt@mpl` [n /[ (AK) la: t@rgul `sta de Sf@nta

M`rie.
CM: De Sf@nta M`rie st`teai: (AK) te duceai: pe paisprezece
dormeai /[ noaptea la m`n`stire: . .
MM: Era hramul. E HRAmul bisericii.

CM: Era hramul bisericii <R dormeai noaptea la
m`n`stire ]i-a doua zi era B^LCI R>
<{ <L LA:N\uri MI:Ngii (sic!) L> {> /[: . [ nghe\at` p`
<{ b`:\ {> MEre ro:]ii
MM: }tii cum e acuma Carmen la Ciolpani de:?
CM: CUM e.
MM: <MARC Numai \igani. MARC> E-adev`RAT cu B^LCI
cu LAN\uri cu: tot felul d` chestii da’ /[ REStul ce-
nseamn` . . v@nzarea de b@lci <{ numai {> ]i numai \igani.
.
GA: Da’ rromi nu po\i s` le spui?
93
MM: |i <{ gani {> \i < { gani {> \i <{ gani {> \igani. . C` doar am
FOST duminic-acolo. . . C-am fost s` vedem /[: la biseric`
slujba c` e: 
LDJ: Da’ VIN ]i cu ceva MARf` mai speciAl` cu OAle. C^ND se
fac <R de exemplu R> C^ND e t@rgul de
 
MM: /[ Nu.
LDJ: /[: OAle.
GA: Nu [nc`.
CM: La MO}I.
LDJ: Mo]ii-s mai [nspre PRIm`var` C^ND e //
GA: S@nt mo]ii de toamn` ]i mo]ii de var`.
 
CM: MO]ii de toamn` ]i mo]ii de VAr`.
MM: <R S@nt }I prim`vara mo]i. R> .
CM: Mo]ii d` VAr` ]i mo]ii d` IARn` poate. =
LDJ: = Uite m` se VEde c` voi s@nte\i din zona asta. Voi mai }
TI|I tradi\iile c` ]i ZOna asta are: tradi\iile ei. =
CM: = <R pentru c` maic`-mea le \ine pe toate. R> .
MM: De mo]i ]tiu c` de mo]i face mama: coLIv`.
CM: Da ]i mama la fel.
MM: C` de mo]i se face: <? coliv`. ?> DE fapt se nume]te
s@mb`ta MOR\ilorde mo]i. =
94
LDJ: E dat` fix`?
MM: /[::: NU ]tiu dac`-s date fixe. S@nt trecute-n /[:: [n calendar.
...
LDJ: Eu am PRINS c@nd am venit student`: /[: la Obor era . /[
t@rg de oale.
MM: 
LDJ: <J Dar acum nu mai s@nt. J>

MM: Eu am PRINS c@teva t@rguri de oale la: R`dù\i
 
CM: Da’ eu \in minte c`
MM: la Marginea la:
GA: mhm
CM: Eu \in minte c@nd eram MIc` la Obor era TOT a]a ca:
 /[ De: ziua recoltei m` ducea tata la Obo:r ]i erau
LA:N\uri must`RII: /[: /m
LDJ: E deci TOAMna. .
CM: Da.
LDJ: Must`rii.
CM: <{ Da {> /[: OAle: /[:
LDJ: Da’ oale de UNde se mai pot cump`ra acum auTENtice . [n
Bucure]ti. OAle f`cute de \`rani.
 
GA: La OBOR e:.
95
CM: La Obor.
LDJ: }I acuma?
CM: Da.
GA: <{ Da. {> Din AStea f`cute::
CM: V` spun c@nd au fost ultimii mo]i. La Obor este.
MM: {n IUnie . au fost mo]ii-n anul `sta.
CM: <{ Da:: {> Pì [n FIecare an s@nt [n iunie.
MM: A:]a ]i [n iunie: /`: la: dou`zeci iunie nou`]pe iunie
ceva d` genul `sta ]- ]i: au fost mo]ii  ]i: au dat /[:: ai
mei la: au [mp`r|IT ]i numai: /[ C-ASta a fost
frumuse\ea [n str`chini ]i-n /[: OAle.

CM: Mama NUmai [n str`chini /[:
[mparte.
LDJ: Deci [n prinCIpiu oalele-astea s@nt  . Primul (AK)
PRIma lor /[ folosin\` este s` pui [n ele ceva de <MARC
dat poMAn` MARC>

MM: De dat poman` da.
LDJ: ASta este /[:
MM: Da.
LDJ: primul SCOP al oalei.
MM: De eXEMplu [n ARge] exist` un obicei [n care se fac
„fra\i de oal`“. (AK) Se fac veri. F~r` s` fie veri da’ ei se \in
96
„veri de oal`“. Nu ]tiu cumla o anumit` dat`-]i dau /[ unu
altuia ni]te . TOT a]a da’ NU semnifica\ia d` poman`. . .
LDJ: De de: legat pe via\`

MM: De legat pe via\`. C` eu o aud p` mama:
„veri]oar`-mea“ nu ]tiu care ]i: stau ]i m` g@ndesc M` da’
aia TOtu]i NU e neam cu tine. Ce (zice) DA m` da’
s@ntem veri]oare de OAl`.
LDJ: FANtastic.

MM: Cum s@nt fra\i de cruce aicea.
LDJ: E PRIma oar` c@nd aud asta. Un fel de surate. {n alte zone se
cheam` surate.

MM: <{ Cam a]a.{> cam surate-n alte p`r\i.
LDJ: Da. }i este-un adev`rat ritual de:  „E}TI surat` p@n-la
moarte?“ }i <? se spune?> de trei ORI ]i nu ]tiu cum.

MM: <R Da da da da da. R>
LDJ: Da’ vezi c` Bucure]tiul cu toat`:: . civiliza\ia lui N-A

CM: <? Numai astea?> din jurul
Bucure]tiului.
LDJ: pierdut ni]te  eXACT N-A pierdut 
97
GA: Nu. {n mahaLAle se mai \in.
CM: Nu ]tiu. Uite de exemplu: /[ la Snagov /[ aCOlo-n satul `la
unde (AK) de unde-i mama . /[ TOT satu-i aproape rud`
da’ noi NU ne \inem de rude.
MM: <{ Cum s@nt eu [n B`nea {> sa. Jum`tate d` d`: strad` s` \in
d` rude.

CM: Da’ noi NU ne \inem de rude.
LDJ: }i e e ]i NUmele:? Tot satul <? are?> numele de familie: .
coMUN? Adic` toat` lumea se cheam`: . . ?
MM: Nu nu. S@nt//
CM: Aici la . mama NU-s a]a. .
GA: Nici la: TAt-acolo nu erau: /[  [ns-aVEAU <{ FINI {> /[:
[i boteZAU [i cunuNAU . nu ]tiu CE mergeau la:

CM: Da’ noi NU ne \inem de rude.
Dec@t `lea de gradu-nt@i.
GA: <J Nu-i cazul. J> Ea r@de de mine.
CM: Eu R^D de ea.
GA: <F Ea r@de d` mine. F>
LDJ: {n CE sens.
CM: {n sensul c`: veri}OAre pentru mine veri}ORI /[ VERI
nu s@nt dec@t /[ <{ ìa d` gradu-nTÎ.{>
GA: Noi ne \inem ]i la m@na a patra.
98
CM: Noi (AK) eu //
GA: Ba da.
LDJ: Eu a}A-mi doresc s` am rude s` s` g`SESC undeva un v`r
de m@n-a zeceam-a] duce ]i l-a] . lua-n bra\e eu FRA|I
suRORI cumNA|I n-am nimic.

CM: La mine nu e cazul pentru c` maic`-mea are: maic`-
mea are:  s@nt NOu`.
LDJ: <J Ce NEAmuri erau pe vremuri. J> }i MAma e din opt
copii. Acuma

GA: Mama are trei]pe.
CM: I-Auzi. Mama au fost /[ ZEce: s@nt NOu`: aia a murit /[
la o LUn` dou` nu ]tiu c@t. ]i TO|I trìesc. Deci
neamuri berecHET. Mai prost e la TAta. r@de 
LDJ: Da’ frumos e c@nd se-aDUn`to\i la: marile s`rb`TORI.

CM: <@ Da. @>
Mai mai prost e la tata c` taic`-meu s`racu s@nt }APte
da’ nu s@nt . buni nici Unul.
GA: P>
CM: S@nt buni de MAm` da. . Tat`l meu e din floriCEle. .
SUfer` foarte tare din (AK) de (AK) din cauz-asta.
LDJ: <{ Cred. {>
99
CM: Dar mai prost e c@nd r@de <@ S`racu @> <R pare ]i
riDIcol c@teodat`.R> Ne-am dus la: o NUNt` odat` . ]i /[
era un C^Ntec /[: Cine-i n`scut [n ianuArie s`
se ridice-n piCIOAre ]i

GA: Da ]i dup-aia Cine-i n`scut [n flori.

CM: din FLOAre. }i numai TAIc`-meu
s-a ridicat s`racu. }i: sufeREA da’ el NU la glum` c` el
NU prea e receptiv la glume. }i: s-a ridicat [n picioare ]i
era foarte serios. <R }i eu i-am zis R> <{ STAI drag` jos.{>
Nu pot <@ c` eu s@nt din FLOAre. @>
r@sete
Eu cred c` DE-Aia are ]i SPIritul de familie foarte ascu|IT.
GA: Da.
LDJ: A t@njit.
CM: Da: ]i:-]i iube]te EXtraordinar mama care nu MErit`.
LDJ: Da’ ]tii c` se spune c` copiii din flori s@nt CEI mai reu]i\i
vreau s` spun ]i ca: . MINte c` s@nt /[ de]TEP|I s@nt
talenTA|I TOCmai copiii care  /[:
CM: Taic`-meu a suferit toat` VIA\a din cauza asta.

100
GA: Bine  da-n geneRAL
copiii d@n p`rin\i desp`r\i\i s@nt foarte ata]a\i d` p`rintele cu
care-au r`mas.
CM: Eu una eu cred c` s@nt mai  <{ NU ]tiu {> poate c`
rùTAte se cheam` nu ]tiu eu N-A} putea s-o iubesc pe:
..
LDJ: Tu e]ti FOARte autocritic` cu tineTOdeauna.
CM: <{ Da:: ]i S^N{> <R pentru c` m` ]i subestiMEZ R>
 
GA: }i nu numai cu ea.
CM: Da ]i nu numai cu MIne are dreptate.
r@sete
101
E un cartier cu ]coli foarte bune
CORV 11 – D.priv.4
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti ([ntr-un birou al Institutului de Fonetic` ]i
Dialectologie „Al. Rosetti“)
Durata total` a [nregistr`rii: 43'38"
AH [mp`rt`]e]te colegilor impresii despre S.U.A., dup` ce a trìt acolo
circa un an cu familia
Participan\i:
AH: sex feminin, n`scut` [n 1945 la Bucure]ti, facultatea de litere
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea de litere
AA: sex masculin, n`scut [n 1930 la Turda, facultatea de litere
II: sex masculin, n`scut [n 1932, facultatea de litere
Durata total` a pasajului transcris: 5' 50'
AH: {ns-a fost o schimbare Am asistat atunci a fost

interesant la campania electoral` care era desTUL de
asem`n`toare <R am zis c` Caragiale e universal R> nu
numai na\ional 
r@sete
AH: dar [n momentu-n care s-au terminat alegerile [n general
 
102
II: S-a potolit ]i g@lceava.
AH: Da s-au::
LDJ: Au acceptat.
AH: resemnat au acceptat au acceptat mai ales <{ }i {> m` rog
acuma urmeaz` un fel de lupt` parlamentar` acolo se /m se
pare c` se mai:: .<@ manipuLEAz` @> }I pe-acolo
influen\ele: [n Camera Reprezentan\ilor[n Camera
Deputa\ilorPARtea financiar` de fapt este: cea care conduce
tot . }I politica ]i toate . ]- ]i:: avoCA\ii s@nt de fapt .
for\a num`rul unu dup` finan\e (AK) deci num`rul doi s`
zicem. Prima for\` s@nt fiNAN\ele]-a doua s@nt avoca\ii
care. . este de fapt o \ar` organizat` de ei adic` ]i-n folosul
LOR. Dar /[: asta e (AK) se vede [n cele mai mici am`nunte. .
. DE-ASta acum vreo lun` a fost unul care s-a dus ]i-a
[mpu]cat pur ]i simplu <@ un birou [ntreg @> de avoca\i.
<@ a intrat cu arma ]i-a f`cut a]a @> gest imitativ
II: <@ <? Focul din Crimea da. ?> @>
AH: Se pare c` ei S^NT adic` s-au creat ni]te tensiuni cumva: .
opulare deci este aCEASt` p`tur` ]i p`tura doctorilor care
. iau ni]te sume FAbuloase]i NU toat` lumea are acoperire:
medical`. Deci s@nt doar par\iAL acoperi\i adic` s@nt tot
felul de societ`\i de asigurare este un sistem FOARte
[nc@lcit de fapt. }i: AU ]i ei probleme numa’ c`
103
problemele lor NU s@nt /[: . . la un nivel at@t de general ]i
este o societate per . total foarte bogat`. . }i-atunci toate se
sus\in cumva: ALTfel. }i://
LDJ: }i TOtu]i mai demoCRAtic` dec@t altele a}A cum este.
Uneori PREA.

AH: <{ SI {> gur c` da. /[ Nu este /[ cred c` uneori este o
libertate r@de . m` rog<@ uneori e bun` @> ]i-o
oarecare constr@ngere. Adic` cred c` }I la ei la chestia asta
cu ARmele ]i  . Copiii care reclam` profesorii dac`-i:
CEARt` sau [i admonesteaz`-]i reclam` p`rin\ii c` i-au b`tut ]
i-i d` (sic!)[n judecat` adic` ]i-ajung la tribunal deci tot
felul de  Se duc la c@te-o cas` dintr-astea ]i stau acolo
pentru c` . se ceart` cu p`rin\ii adic` s@nt totu]i ni]te lucruri
nelalocul lor p` care ]i EI le recunosc c` NU erau a]a acum
cincisprezece-dou`zeci de ani adic` totu]i s@nt uneori
dep`]esc o limit` a: 
LDJ: Dac-au ajuns copiii s` <MARC divor\eze MARC> de
p`rin\i.

AH: divor\eze de p`rin\i da adic` s@nt destul de:

LDJ: Asta este-o premiEr`.
104
AH: Da. .
II: Nu-]i mai recunosc p`rin\ii. r@de 
AH: {n sf@r]it. . E ASta este. O lume <@ destul de nebun-a]a
@> dar care totu]i are un /[:
LDJ: Func\ioneaz`.
AH: Este o societate care func\ioneaz` ]i material este: .
ALTfel dec@t restul [ns` . perfect` NU e ]i <? cred c` e
mai bine a]a. ?> . E totu]i alt`: Se discut` la ALte: nivele
cumva de . bun`stare de]i: S^NT probleme.

LDJ: Ai continuat [nregistr`ri Anca ai mai f`cut ceva?
AH: {nregistr`ri acolo N-AM mai f`cut pentru c` rom@nii pe
care i-am [nt@lnit s@nt to\i cam din /[
II: <@ Ingineri < xxxxxx > @>
AH: A]a:
II: < @ cu studii superioare. @ >
AH: <R cu studii superioare R> ]i nu prezint` <@ fenomene
lingvistice foarte interesante @> . /`: S^NT unele lucruri de
fapt a]a care . s-ar putea generaliza . /[: <F la copii F>
cumva Unii copii de fapt trec foarte repede voIT. /[ la
englez` ]i: vorbind rom@ne]te CU accent englezesc dar /[:
nu vorbesc bine nici engleza adic` s@nt  ]i: este un lucru
desTUL de r`sp@ndit se pare:
105
AA: S@nt [ng`duiTORI /[: americanii fa\` de cei
  
AH: S@nt S@nt FOARte [ng`duitori.
AA: cu dificult`\i?

AH: FOARte [ng`- FOARte [ng`duitori pentru c`:: . s@nt (AK)
nu po\i s` spui exact ce s@nt ei adic` vorbesc  /[ . Chinezii
vorbesc cu desTUL de mare dificultate. Chinezii veni\i
mai ales veni\i a]a deci NU la ]coal` veni\i ]i imediat intra\i
[n diverse . slujbe servicii /[: vorbesc FOARte prost . ]i
deci au EI un accent al lor cu toate cu intona\ia cu toate:
deci [i [n\eleg destul
 
AA: <R Da da da. R>
AH: de greu . /[: mexicanii la fel . vorbesc . . prost deci:
foarte greu a]a c` vor nu vor TREbuie s` fie
[ng`duitorii-au . agreat acolo. . deci n-au ce s` fac` mai
mult sau mai pu\in ]i //
LDJ: }i s@nt }-Acolo /[ localit`\i ]i: cartiere cu: inscrip\ii
bilingve?
AH: Da. S@nt chiar la:  De fapt bilingve ]i au [nceput
uneori MOnolin <@ gve-n chinez`. @ >
 r@sete
106
AH: La ]coal` la }erban s@nt ni]te cursuri deci  . /[: E un cartier
cu ]coli foarte bune <R deci e renumit prin ]colile foarte
bune R > ]i D-ASta st`m acolo. }i:: s@nt (AK) au venit
foarte mul\i chinezi se pare c` deci {N popula\ia adult`
s@nt DOu` zeci la sut` <? ei zic ?> chinezi iar [n
popula\ia ]colar` s@nt cincizeci la sut`. Deci popula\ia este
foarte: semnificativ` ]i m-am dus [ntr-o dup-amiaz` era o
serBAre nu ]tiu ce-au avut un fel de spectacol =
II: = ]i-au dominat.
AH: ]i erau Dup-amiaza chinezii comuniTAtea chinez`
[nchiriAz` ]coala deci ]coala NICI ea nu are fonduri au
dat afar` ]i proFEsori au redus maTErii adic` m` rog nu
stau NU stau foarte bine cu bugetul<@ ]-aCOlo e: deficit
@> m` rog ALT deficit dar ESte
 
II: local bugetul local
AH: local ]i federal da’ m` rog. <{ }i {> pe u]` era o in- 
Deci fac ni]te <J cursuri J> pentru c`-n timp ce se vorbea
aicea-ntr-o sal` s-auzeau ei erau [ntr-un fel de pauz` sau
nu ]tiu ]i faceau g`l`gie mult` ]i era aFI]ul ce era deci
NU ]tiu CEera era {N chinez` scris.
LDJ: <@ }i f`ceau g`l`gie [n chi- [n chineze]te. @>
AH: {n chinez` bin\ine- (AK) binen\eLES chineze]te.
107
 r@sete
Atuncea lumea cump`ra de la Viena
Data [nregistr`rii: 10 februarie 1998
Participan\i:
MV: sex feminin, n`scut` [n 1936, la Bucure]ti, facultatea de litere
CJ: sex feminin, n`scut` [n 1909 la Bistri\a, facultatea de litere
LDJ:sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea de litere
Durata total` a pasajului transcris: 10' 30''
MV: Da c` ]i eu am }I caseta. .(AK) eu am caseta bunicilor de

c@nd s-au c`s`torit <R adic` NU de c@nd s-au c`s`torit
108
R> . . de c@nd a luat el premiu Academiei . c` spune [n
/[: . . [n C`lare p` dou` veacuri .
LDJ: c` din banii ìa a cump`rat?
MV: c@nd a luat premiu Herescu pentru: Dic\ionaru
Etimologic ei erau atuncea la Viena ]i zice [ntr-o zi m-a
chemat . o banc` ]i ce (zice) V-au venit ni]te bani din \ar` ]
i erau <MARC cinci mii de . galbeni. MARC>
CJ: Aoleu a]a de

LDJ: IMENS.
CJ: FOARte mul\i.
MV: ]i zice Nici nu mi i-a m`surat i-a pus pe c@ntar ]i mi-a dat
s`cule\ul.
LDJ: <@ Va:i @> r@de
MV: (AK) Nu NU c` i-a m`surat nu i-a num`RAT am vrut
s` zic.
LDJ: r@de
MV: P>
LDJ: CHIAR. S`-\i mai dau. Mai vrei pu\in?
MV: <{ <R Nu nu nu nu. R> {> PAuz`.
CJ: Ba da ba da. PUne Laura.
MV: Nu u]or nu.
LDJ: Dac` spune c` da [i pun dac` nu nu.
109
MV: Nu c` eu nu s@nt mofturoas`.
LDJ: Ea nu e o }TIU.
MV: M` oboSE}te s` fac mofturi. r@de }i: . . p-orm` spune ce ]i-
a cump`rat din //
LDJ: premiu.
 
MV: banii `]tia. . }i-a cump`rat o blan` de urs polar comandat`
direct de la Oslo . . urs p` care }I eu l-am co- (AK) l-am
c`l`rit [n copil`rie c` /[ ne-a]ezam p`: (AK) cu fundu p` capul
lui ]i ne d`deam ca p` derdelu] binen\eLES c` nu era
voie da’ ursul TOT chel era la cap p@n-la urm` de-
at@tea r@nduri de copii . . ]i-a cump`rat caseta de
argint`rie . . pe care-o am da’ am impresia c`
mi-au pierit ni]te linguri\e c` linguri\ele le am [n folosin\` .
. . ]i-a cump`rat dou` fotolii de piele ro]ie `lea care mai
exist` la Sohodol dac`-\i aduci tu aminte c` erau . . a]a . .
CJ: 
MV: Nou` sute ]ase. .
CJ: Da.
MV: }i-a cump`rat /[ . o (AK) un tablou de: Luchian . . .
<J pe care l-a v@nDUTm`tu]`-meaJ> lucru p` care m` rog
„n-o s` i-l iert“ i-o vorb` mare da’ de c@te ori mi-aduc
110
aminte m-apuc` . pandaliile . . . /[::: un covo::r ]i {Nc`
diverse por\elanuri prin cas`.
LDJ: Iar premiile Academiei Rom@ne de anul trecut

CJ: Ce PREmiu. Ce PREmiu mare.
LDJ: erau treizeci de mii de lei treizeci de mii <F de lei.F>
 
CJ: Da da chiar. Mai bine nu-i
d`deau de loc dec@t  . un carton cu ceva dec@t a]a o
batjocur`. Da. Da’ cinci mii era enorm.

LDJ: Lucruri de lux
lucruri de LUX a cump`rat

MV: Acuma //
LDJ: ]i-aTUNCI erau lucruri de lux.
MV: Binen\eLES . . pentru-o T^n`r` gospod`rie//
CJ: Da. {mi aduc aminte [n cartea asta de spune\i . este ]i .
/[ o list` cu truSOul nu ]tiu cui . . Cineva din familie s-a
c`s`torit ]i e lista trusoului.

MV: Probabil c`-n Bra]ovul de Alt`dat` poate s` fie.
111
CJ: Da. Poate c` da. Da. Cred c` da. C` le-am citit pe-am@ndou`
dar nu ]tiu [n care era. }i era lista cu TOT trusoul. Ce este
c@t a costat TOT tot tot tot.
LDJ: Astea astea-s//
CJ: Vezi? Astea-s lucruri care zici c` n-au importan\`. Da’
 
LDJ: Ba TOCmai.
 
MV: CUM s` nu.
CJ: au foarte mare importan\`.
LDJ: <? s@nt ni]te ?> documente aceste c`r\i.
MV: }i:: ]i le fac cumva s` mai viu . . }I [n [n asta la care lucrez
acuma este de exemplu un inventar dup` moartea unuia
dintre negustorii bra]oveni . . . ]i care avea }I mobil` de la
Viena }-O sabie turceasc` el {Nc` e fotografiat cu
anteRIU.
LDJ: Fantastic.
MV: <{ }i {> o pereche de oche <@ lari. @>
CJ: Da. Atuncea lumea cump`RA de la Viena. /` }I mama mea .
. ca: . . (AK) /[ . elev` [nc` fiind lua lec\ii de pian ]i-avea
un pian Zapka und Sohn (\apca und zon). Era un pian de:
concert Konzert Pflügel (con\ert pfliug`l) [i zicea . . Eu
vorbesc rù c-acuma sunt [n deficien\` nu ]tiu <@ dac`
@> \i-a spus Laura.
112
LDJ: CUM o s` spun a]a secret. N-am spus nimica. Vorbi\i foarte
bine.

CJ: Sunt tocmai [n tratament ]i-mi lipse]te esen\ialul.
MV: Nu nu. Esen\ialu-i jos. r@de <@ asta spun
eu de la [nregistr`ri. @> r@de
 
LDJ: Pentru articulare a}A e.

CJ: }i-aCOlo mai lipse]te da’ [n sf@r]it.
LDJ: }i era\i la pian.
CJ: Da }- ]i . . /[ eRA din ViEna da’ atuncea s-aduCEA din
Viena. }i [mi spunea mama c` bunica mea . mama ei. . /[
. . a]a o dat` pe ancomanda nu ]tiu de la ce firm` din
Viena ore:z zah`r cacao: cafea:

LDJ: {]i f`cea b`c`nia la
Viena.
 
MV: La MAINL probabil.
LDJ: Mainl da.
CJ: ule:i da toate astea . ]i eu mi-aduc aminte a]a ca prin
vis [mi aduc aminte la bunica mea era [naINte de primul
113
r`zboi totu]i eram un om de: patru-cinci ANI[nainte de
r`zboi . ]i era zah`ru-a]a-n c`p`|^n` de-aia mare.=
MV: Eu `la nu l-am mai v`zut dec@t [n [n ilustra\ii.=
LDJ: = }i dec@t [n filmele ruse]ti.

CJ: Da. Eu mi-aDUC aminte de la bunica
mea avea [n c`mar-a]a. }i: DUp-aceea . m- mi-a spus
mama c` alea erau comandate din /[ NU ]tiu unde da’ <?
undeva ?> peste grani\` din Austria de undeva. . Da’ asta
era ceva obi]nuIT ]i }I . /[ tat`l meu ]i cu mama mea
mergeau la: Budapesta . . ]i la Viena . la t[rguieli a]a
adic` mergeauerau [n \ara: lor.=
MV: = Dac` era [n aceea]i \ar` era numai disTAN\a.
CJ: Da:.
LDJ: Victor []i aminte]te totu]i de firm` Mainl  [n Bra]ov.
CJ: Da: .

MV: <{ Firm` Mainl este /[ a- aicea [n Bucure]ti. {> a fost. Eu
eu mi-aduc aminte <{ EU {> de ea.
LDJ: }i }I cu desenul CLAsic cu negri]orul `la cu //
MV: }tii unde era Mainl [n Bucure]ti? {nc`-n patru]OPT era. .
Unde s` desparte /[: Eminescu de Dacia ]i unde-i acuma o
chestie de pantofi. Unde se face unghiul.
114
LDJ: Da. }tiu foarte bine./[ . Era o sta\ie de . . nu departe de /[ . .
farmacia . . . . .
MV: Da. E da’ acum uite ASta N-A} putea s` jur.Chiar acolo

LDJ: Nu departe de liceul /[::
MV: Da da. Dar uite-n momentul `sta am avut o ezitare dac`
firma era CEA de pe exact [n unghi [ntre Roman` ]i Dacia
sau dac` era l@ng` farmacie unghiul cu (AK) [ntre
Roman` ]i Doroban\i . .
LDJ: Mai deGRAb`. Col\ul `la.
MV: ~la cred c` era. ~la cred c` era da. Care are a]a o coroan`
ie]it`-n drum un pic. ~la era.
CJ: Da pì erau Mainl erau peste tot.=
LDJ: = Firm` care exist` }-Acum [n Viena. C@nd te duci ]i le
vezi r`m@i a]a . parc` tr`znit \i se pare c` . .
CJ: Uite c-acolo-au r`MAS toate astea. Cu Linzer (lin\`r) Tort ]
i cu: < xxxxxx > astea

MV: cu SAcher Tort (ZAh`r tort) ]i cu: //
CJ: care-s la ei . tradi\ioNAle ]i . . am v`zut ]i prin aeroPORT
la Paris de exemplu erau . /` Dulciuri vieneze ]i erau
toate astea cu Linzer (lin\`r) cu: tot felul de: . . specialit`\i.

LDJ: }i era ceva Studenten (student`n) ?
115
MV: (K) Studenten (]tudent`n) Brot.
LDJ: Studenten (]tudent`n) da.
CJ: Da da.
LDJ: Aia e ceva foarte consistent [ntr-adev`r.
 
CJ: }i ]i eu am re\eta.
LDJ: Ave\i re\eta?
MV: Cred c` am ]i eu.
CJ: Era cu staFIde cu:

MV: Cu stafide cu migdale cu:
CJ: curmale tìate cu TOT felul de:
LDJ: Aia-i de luat pe teren. M`n@nci o: o buc`\ic` . mic` din
ea ]i te \ine ziua toat`. E f`CUt-a]a ca s` . . pentru sesiune.
CJ: Da. Studenten Broter (]tudent`n brot`r). Hran` pentru studen\i.
Da da’ mie NU-MI pl`cea era a]a prea: prea =
MV: = Prea consistent` prea dulce da.
CJ: }i compact-a]a.
MV {n studen\ie NU prea: . . . Ce era dintre pr`jiturile cuRENte
din copil`ria mea era Bishop's Brot (bi]ops brot ). Care
era din /[ checul de albu] ]i-nùntru cu stafide ]i cu migdale.
Pe urm` au venit anii [n care nici stafide nici migdale nu mai
erau ]i s` f`cea cu prune uscate ]i cu NUCI . . Nuci erau din
116
gr`din` de la Bran ]i prune uscate se mai g`seau.<{ }i
mergea }I-A]a. {>
LDJ: }i TOT bun trebuie s` fi fost da.
 
CJ: }i era foarte bun.
MV: }i c@nd au venit /[:
CJ: }i ]i f`r` nimica ]i le tìai a]a ]i le puneai la cuptor ]i s`
f`ceau.
MV: }i c@nd a venit prima oar` / [: [n vizit` . . <J dup` ce
m-a cerut pe mine V. . ]i-au venit p`rin\ii la mama la o
cafea dup` mas` la un ceaiJ> mama a f`CUT aceast`
pr`jitur`dar REap`ruser` stafidele ]i migdalele ]i s-a
disperat ]i le-a f`cut pr`jitura a]a cum trebuie ]i eu r@deam
]i ziceam c` `sta se cheam` „KUSkren kuhen“ (CUScr`n
cuh`n) r@de
<@ c` vin cuscrii. @>
CJ: Da.
LDJ: {n ORIce caz ANI de zile c@nd mergeam pe teren . . .
putea s`-]i uite-acas` Manina CE ]tiu eu/[: portofelul .
pasta de din\i nu . <MARC dar NU uita-n bagaj s`-]i ia .
turta dulce MARC> . . . care de multe ori salva tot grupul
o buc`\ic` de (AK) din . . . < xxxxxx >.
MV: Da a]a este.
LDJ: E-adev`rat?
117
MV: Da.
LDJ: NicioDAt` nu ]tii pe teren ce g`se]ti. Stai la un \`ran [l \ii
de vorb` fericit (AK) -t` c` l-ai g`sit ]i c`-i vorb`re\ ]i c`
se-nregistreaz` da’: . la ora mesei NU ]tii dac` omul are
pe l@ng` . bun`voin\` ]i . chef de vorb` are ]i ceva s`-\i
puie-n fa\` un ciot de m`m`lig`. }i-atuncea plecam . .
lini]ti\i f`r` nici o aluzie . dac` nu eram servi\i ]i Manina
scotea . . turta dulce.

MV: Eu-s FOARte rea de foame. ODAt` oDAt` fac

LDJ: Ca ]i mine aicea sem`n`m.
MV: (K) }I aicea sem`n`m.
LDJ: r@de }I aicea sem`n`m.
MV: O DAt` fac o: o hipoglicemie.
CJ: Da.
MV: }i-atuncea c-un pic de: dulce
LDJ: E salvatoare.
118
Nu m-am civilizat [n Germania, am venit civilizat`

]i-a]a am r`mas
Data [nregistr`rii: 6 noiembrie 1999
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la VJ ]i LDJ)
Participan\i:
DD: sex feminin, n`scut` [n 1942 la Arad, facultatea de litere, rezident` [n
Germania (la Düsseldorf) din 1982
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj, facultatea de medicin`
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru(Olt), facultatea de litere
Obs.: Vorbitoarea DD are un debit foarte rapid de vorbire.
119
DD: Dup-aceea s@nt atent` }I-Acolo cu geanta c` }I-Acolo s@nt
(AK) mai s@nt de-`]tia care-\i iau geanta-n gar` la

LDJ: }i NU s@nt numai emigran\i rom@ni care fur` nu?
Mai s@nt }I b`]tina]i.

DD: Nu s@nt emigran\i rom@ni dar s@nt  . }I b`]tina]i dar
s@nt . }I foarte mul\i din `]tia din Serbia ]i nu ]tiu ce c` to\i
au venit adic` p` undeva to\i (AK) TOT `]tia s@nt p`
<{ primul loc {> ]i dup-aceea mai vin }I nem\ii care mai
fur`.

LDJ: E un val puternic de xenofobie-n Germania a]a-i?
DD: M` din ce [n ce mai puternic pentru c` =
LDJ: = Voi N-A|I avut probleme cu turci cu: cu: a- aprins case-
n care stau turci pentru //
DD: B-au fost CUM s` nu au FOST la un moment dat ni]te d-
astea

VJ: Nu [n DÜsseldorf (dius`ldorf).=
DD: = {n DÜsseldorf (dius`ldorf)? {n Düsseldorf nu da’ au mai
FOST [n alte p`r\i cu //
VJ: Aia }TIU c-au fost.
DD: Da. Au FOST ni]te chestii.
120

VJ: }i cu kurzi ]i cu //
DD: Da da da. }i cu kurzi . Au FOST CUM s` nu. C` ai
impresia c`:  }TII cum e //
VJ: Da’ copiii turcilor sunt de educa\ie german`.
DD: M` s@nt de educa\ie gerMAn` da’ :

VJ: Probabil c` nici nu mai ]tiu turce]te.
DD: NU mai ]tiu turce]te ]i /[:: CUM s` zic . s@nt  Da’
TOT /[ TOT s@nt discrimina\i adic` TOT se vede pe ei c`-s
turci c` arat` cum arat` ]i unele fete-]i p`streaz`  merg }I
la ]coal` cu: basma ]i nu ]tiu ce ]i ele umbl` tot a]a .
adic` ele NU renun\` la  din cauza religiei NU renun\`]i-
atuncea nem\ii c@nd le v`d a]a- mbr`cate-n cafTAne ]i nu ]
tiu ce

VJ: Pì da da’ nem\ii nu-s obi]nuI|I//
DD: NU-S obi]nui\i ]i-atuncea

VJ: s` tolereze.
DD: }i-atuncea c@nd [i v`d a]a e- e- . eu zic  P` mine NU
m` deranjeaz` c` s@nt fiecare cum cum vrea da’
121
da’ nem\ii s@nt a]a ]i c@nd [i v`d . ]tii? Pu\in s` uit-a]a
]i binen\eles c` /[ =
VJ: =Da’primESC cet`\enia? C` `]tia sunt ni]te nenoroci\i sunt
de cultur` german` nu mai ]tiu turce]te . UNde s` mearg`.
DD: Acuma a FOST o lege <R mi se pare R> c-acuma primesc
cet`\enie dup`//
LDJ: M`car cei care s@nt n`scu\i [n //
DD: Cei care s@nt n`scu\i acolo ]i care dovedesc c` au g- 
tre’ s` declare c` au de g@nd s` s- (AK) s` r`m@n`
acolos` fac` ceva o:  adic` NU dup-aceea s` vin` s`-]i
aduc` tot neamul din Germania (AK) din Turcia acolo adic`
le e FRIc` de chestia asta nu?
VJ: <{ Nu nu {> da’ cei n`scu\i acolo.
DD: Cei n`scu\i acolo ]i cei care//
VJ: Eu v`d eu v`d nem\oaice neGREse pe la R.T.L. (retele)
pe la: . . Pro Sieben (pro zib`n)

DD: Alea-s foarte multe. <R Da da da R>
s@nt foarte multe ]picheri\e (sic!). Da.
 
LDJ: }i reu}Ite.
VJ: Spicheri\e.
DD: }picheri\e (sic!) da.
122
LDJ: }i vorbesc f`r` acCENT e eviDENT c`-s n`scute:.
DD: SIgur c` da. Ca ]i aia nevasta lui Boris Becker (bec`r) nu
e acolo? Da.
LDJ: }i CE e.
DD: Nu-i negres`?
LDJ: Negres`?
VJ: Da e mulatr`.

DD: Mulatr`.
VJ: Da-i n`scut-aCOlo.
DD: N`scut-acolo taic`-su e acolo ]i: TAIc`-su e ziaRIST adic`
}I-~la poate c` <? e de ani mul\i acolo ?> da’ <R CUM s`
zic R> . . /a todeauna rasismul todeauna r`m@ne adic` ]
i Boris Becker <R la un moment dat R> a spus c` el tre’ s`
plece din Germania c` vrea ca fiul lui s` n-aib` probleme c`
. dac` nu ]tie c` e Boris Becker ]i ar  e:  Copilul lui este:
muLAtru a]a cu p`rul cre\ adic` se VEde c` nu e neam\
nu? Dr`gu\ cum s@nt din (AK) cum ies din `]tia
FOARte dr`gu\ da’: . . ]i ce (zice) pentru c` la ]coal` ]i nu
]tiu ce peste TOT nu vrea s-  }i de-aceea a vrut s` se
mute cu <{ totul {> [n America da’ }-Acolo e acela]i
lucru [n America.
LDJ: <J Ei nu:. J>
123
DD: CUM s` spun [n America LAS-c` }-Acolo e tot a]a adic`
dac` e]ti cu BANI ]i nu ]tiu ce nu da’ dac` Fiul lui o s`
fie un negru cu bani sau m` rog un mulatru cu bani. Da’
ìa care nu s@nt cu bani ]i acolo s@nt  . . Adic` ura asta
[ntre albi ]i negri nu se va stinge NIciodat` pentru c` .
pentru c` porne]te-a}A din nu ]tiu  Oul ]i gìna. }tii .
c@teodat` ne cert`m cu r@de
 
LDJ: r@de
DD: Doina Doina F. ]tii ea este de-astea foarte . . . /[: CUM
s` zic eu . /[: . . Puiu e pu\in rasist ]tii ]i-mpotriva
`stora ]i nu ]tiu cum ]i ea e FOARte liber` ]i-adic`
foarte cum se spune//
VJ: tolerant`.
DD: tolerant-a]a adic` faptul c` ea ea a stat foarte mult timp [n
Iran vreo ]ase ani ]apte ani s-a obi]nuIT cu . . \ig`nia
asta=
VJ: = Pì s-a obi]nuIT cu Aia da’ ìa-s foarte intoleran\i pe
de alt` parte.
     
DD: Dup-aceea Da. Bine. Dup-aceea pentru c` ea a venit
ca azilant` ]tii  zice Domle dac` noi am noi am venit ]i
nu ]tiu ce adic` tu tu \i-ai (AK) te-ai ajuns
124

LDJ: M`car s` nu ui\i asta.
DD: S` NU ui\i asta. }i-nTOdeauna-n discu\ii de-astea c@nd
Puiu [ncepe s` spun` Uite ]i . . /[ /[ \iGAnul `la de sau /[
NEgrul `la sau nu ]tiu ce ]-atuncea ea imediat sare-n sus
]i-ntotdeauna avem aicea discu\ii pentru c`  M~ adev`rul
este c`-ntodeauna dintre  dac` se-nt[mpl` ceva rù sau ce
MAjoritatea s@nt `]tia s@nt negrii `]tia care-au venit
pentru c` cei care vin acolo NU vin . . /[ Boris Becker ca
nevasta lui sau ìa care-i vezi la R.T.L. (erteel) ci vin  [n
a- [n a- azilan\i nu? Vine scursura de-acolo sau ce fac
ìa. Care fur` care fac droguri care atac` care nu ]tiu ce.
~ia vin acolo ]i p` ~ia nu putem s`-i [nghi\im NU p-ìa
care s@nt de treab` ]i nu ]tiu ce ]i cu ~ia ai ce ai nu? }i
dac` la noi [n bloc . face mizerie ]i murd`rie CIne face. NU
neam\u. TOT `la care-a venit cu cinci copii din Anatolia ]i
TOT `la-i nesim\it ]i las` gunoiu nu ]tiu p` unde ]i
m@zg`le]te nu? }-atuncea CUM s` nu  {ncepi f`r` s`
VREI s`-i ur`]ti ]i tu. }i TU e]ti venit acolo da’ tu te-ai
te-ai civilizat ]i  {nc` de-aIcea ne-am civilizat. Pentru c`-mi
spunea am avut o discu\ie cu Doin-asear` M` zice am
mers [n [n Rom@nia [n `sta ]i st`teau cu gunoiu acolo ]i
nici nu-i deranja da’ zice }I noi eram a]a nu ne deranja.
125
NU te sup`ra zic Doina pe mine [ntodeauna m-a deranjat
gunoiu eu nici la mine-acas`
 
LDJ: <J S` fim serio]i. J>
DD: nu aruncam pe strad` o h@rtie p@n` nu g`seam un co] ]i
nu NU m-am civilizat [n [n GerMAnia. Am ve <{ nit
civilizat` {> ]i-a}A am r`mas.
126
4.1.11. Dialog privat
Eram vr@nd nevr@nd cu con]tiin\a treaz`
CORV 6 – D.priv.2
Durata total` a [nregistr`rii: 20'11''
Participan\i:
AG: sex feminin, n`scut` [n 1947 la Bucure]ti, facultatea de litere
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt) facultatea de litere
Durata total` a pasajelor transcrise: 6' 45''
LDJ: ]i /[ [n toamna trecut` sau [n iarna a avut c@teva la r@nd

(AK) emisiuni la r@nd i-a chemat pe `]tia cu bioenergia.
 
AG: mhm
LDJ: <{ ]i-ntr-o zi {> /[ la ora opt tot a]a seara ne-a spus unu
din ei un tinerel Concentra\i-v` eu acuma am s` emit
energie.
 
AG: mhm
LDJ: Nu spun cu cuvintele lui.
 
AG: Da. Da.
127
LDJ: Concentra\i-v` un minut. . V` concentra\i eu v` emit ne
privim o- ochi [n ochi . ca /[ rusul `la: =
AG: = Da. M` \i-am povestit? Ce experien\-am avut eu cu `la?
LDJ: Nu. S`-mi spui pe urm`.
AG: Da.
LDJ: }i noi am@ndoi . <{ MAI [n glum` {> mai [n serios
 
AG: mhm
LDJ: ne-am ne-am concentrat
AG: mhm
LDJ: ]i fiecare s-a g@ndit la ale lui. }I . a doua zi nu dar a treia
zi Victor mi-a declarat FOARte limpede <MARC Nu mai
am bron]it`. MARC> Victor h@r@IA
AG: mhm
LDJ: avea pieptul plin
AG: mhm
LDJ: imit` respira\ia h@r@it` [i sim\eam uneori [i spuneam
Tu}E}te c` sim\eam c`: .
AG: Bron]it` cronic`? SAU [n clipa aia avea //
LDJ: CROnic`. }I tabagic`.
AG: Aha. []i drege glasul Mhm.
LDJ: N-A mai avut nimic. <MARC Dintr-o si- (AK) dintr-o zi .
BRUSC. MARC>
128
AG: }i gata? }i:: s-a//
LDJ: }i de-atunci nu mai are nimic.
AG: Pffff. <J FORmidabil` chestie. J> =
LDJ: = Eu m-am g@ndit la ochi. . . Da’ <R probabil c` N-AM ]
tiut s` m` concentrez bine. R>
 
AG: mhm 
LDJ: {ntr-adeV~R m-am sim\it mai bine o bucat` de 
 
AG: mhm
LDJ: <J Eu suf`r [n continuare cu ochii. J> =
AG: <F Vai }I eu F> <{ [nGROziTOR {> eu NU ]tiu:

LDJ: Trebuie s`-mi poveste]ti. .
Trebuie s`-mi poveste]ti. Mai [nt@i spune-mi cu: cu:
AG: cu RUsu.
LDJ: Da. <{ CUM [l chema. {>
AG: NU mai \in minte.
LDJ: Novordvovschi . . . Rojdestvenschi.
  
AG: Nu nu nu. Nu NICI nici. Ceva cu
ni]te <? ]@uri ?>

LDJ: }i tu l-ai urm`rit?
129
AG: M~I /[ c@nd l-am urm`rit deja N-A mai avut efect asupra
mea c` eu am un soi de:: /[:: minte cretin`: ]tii care c@nd
se: /` /[ /`:: [nTOARce-asupra mea [ns`mi cu TOAt`
bun`voin\a: /[: posibil` reu]e]te s` bloCHEze tot s`
bruieze ]tii? Eu l-am cunoscut ]i pe Mirahorian nu ]tiu
dac- auzit de elLeVON Mirahorian.
 
LDJ: CIne-i `sta.
AG: A murit.
LDJ: MIra-?
AG: <MARC Mi-ra-ho-rian MARC> Levon Mirahorian.
Doctorul Levon Mirahorian care era: pioNIEru
para- . m` rog

LDJ: A: e un cuv@nt [ntreg.
AG: tratamentelor `stora psiho-: PArapsihologice: . ]i care avea
o for\` extraordiNAr` ]i care-avusese ni]te: /[:: rezultate
absolut spectaculoase.
 
LDJ: <{ C^ND. {> Da’ nici nu mi-ai
povestit. Mai de mult?
130
AG: <J De mult de mult. J> Nu adic`: nici nu eram m`ritat`
<xxxxxx>

LDJ: Nici nu se zvoNEA [nc` la: noi de chestia asta.
 
AG: Nu.
El avusese: perioada lui de glorie:: h`t [nainte de
r`zboi ]i acuma m` rog era un b`tr@n care din c@nd
[n c@nd la . prieteni a]a: le mai f`cea. =
LDJ: = Mai ales c` erau persecuTA|I to\i `]tia cu lucruri
 
AG: Binen\eles.
LDJ: ne::conven\ionale.
 
AG: Binen\eles. El a reu]it s-o: vindece pe mama de o chestie pe
care NImeni n-a reu]it s-o identifice chestie pentru care
mama a ie]it la: PENsie da’ f`r` s` ]tie de ce <R adic`
pur ]i simpluR> i s-a atrofiat  algodistrofie s-a zis
adic` se distrofia m@na cu ni]te dureri {Ngrozitoare. De
CE? NU s-a ]tiut. A:]a. E ]i el a reu]it s`-i /[: stopeze::
chestia asta prin tratament /[:
LDJ: }i-n CE consta tratamentu.
131
AG: <{ Pì A]a: un fel de /m NU chiar hipnoz` {>
sugestoterapie adic` te:: apuca: de m@n` ]i-\i spunea c`
te sim\i bine c` nu ]tiu ce c`-\i merge din ce [n ce mai bine
cu < xxxxxx > cu ~la cu ~la cu: m` rog. =
LDJ: NU era chestia aia: gen Giuna cu m@na [n dreptul
   
AG: NU nu nu. NU nu.
LDJ: organului dureros sau bolnav.
 
AG: Nu.Nu. Era suge- (AK) el [i: zicea sugestoterapie dar
era }I pe baz` de c@mp fiindc`:::
LDJ: transmitea totul. =
AG: = Da. A]a. }i-n orice caz el men- (AK) nu cu: vorbele-\i
transmitea chestia aia
 
LDJ: Da.
AG: adic`-\i preg`tea <? mental. ?>

LDJ: Eu CRED [n asta.
AG: Eu am v`zut pe mama. Ei pe mine n-a reu]it nici m`car s` m`
fac` s` nu pot deschide ochii ceea ce e chestia cea mai
simpl` ]tii? Pentru c` eu aT^T de cooperant` eram
at@t de TAre vroiam [nc@t eram .
132
LDJ: ie]eai din joc.
AG: <{ vr@nd {> nevr@nd da. Eram vr@nd nevr@nd cu
con]tiin\a treaz` ]i: m` uitam la ce se-nT^Mpl` ]i NU s`
mai [nt@mpla ]tii? DAR cu: rusul `la tocmai ASta
vreau s`-\i spun C~ eram o dat` [n Baba Novac noi eram
deja mutate ai- (AK) muta\i /[ DINcoace ]i nu ]tiu ce ne-
am dus s` lu`m. /[:: Spre sf@r]itu zilei eram obosi\i nu ]
tiu ce ]i acolo mergea:: . televizoru ]i eu st`team [n fa\a
televizorului ]i m` uitam prin ni]te ziAre deci NU eram
atent` la chestia aia am v`zut c` e un rus care zice nu ]tiu
ce cum era atunci cu . ru]ii ]tii pe postu rusesc

LDJ: {nc` NU c`zuse Ceau]escu. |II minte?
AG: Nu.
LDJ: Se f`- (AK) produsese o liberalizare la ru]i ]i la noi nu.

AG: Da  eXACT ]i
la ei era cu mult mai interesant dec@t la noi. . }I dec@t la
bulgari. A]a. . }- ]i H~:T [ntr-un t@rziu dup` . ce `la
vorbea deja de nu ]tiu c@t amar de vreme am /[ <{ PARc-
{> am [n\eles eu c` NU ]tiu ruse]te c` e vorba de ceva
de o ]edin\` de-asta de sugestie colecTIv` de nu ]tiu ce
<{ i-am {> dat aten\ie a]a c-un sfert de ureche. DUp`
133
care merg@nd spre cas` . }TII cum era transportul
atunci DIN Baba: (AK) din Balta Alb` p@n`-n Drumul
Taberei era foarte greu /[ trebuia s` schimb`m la:. Eroilor
acolo n-a venit autobuzu deci am luat-o cu bagaje a]a: am
urcat dealu: Eu care eram [ntodeuna cu dureri de spi<J
nare J> obo<J sit`J> nu ]tiu ce eram dup-o zi foarte
grea am urcat ca o capr` neagr` n-aveam nici pe dracu.
 
LDJ: sprin\ar`.
AG: M` sim\eam <MARC excelent. MARC> .
LDJ: }i n-ai f`cut nici o leg`tur` cu: ?
AG: DUp-aia mi s-a spus ce e cu chestia aia ]i-am zis <{ HO {>
<J pa: . J> . . }i mi s-a spus c` ]i la dis <{ ta:n\` {> ]i p@n-
la Ber <{ lin {> ]i nu ]tiu ce ]i c` nu trebuie s` ]tii limba ]
i-am zis Aia e. Pentru c` era ABsolut inexplicabil. <R Era
[ntr-o perioad` c@nd m` sim\eam <{ FOARte rù {> era o zi
FOARte proast` ]i-am f`cut ceva foarte greu R> ]tii? =
LDJ: = Nici m`car nu te privisei [n OCHI cu el.
AG: Nici m`car nici nu i-am dat aten\ie nici nimic. Dup` care
am [nceput s`-l /[: urm`resc C^ND s@nt alea s` . m` duc
acolo s` m` fac`:: nou` ]tii? E eu fiind deja atent` NU
m` mai f`cea CHIAR a]a de nou`. Avea . rezultat =
LDJ: = Avea?
134
AG: Avea dar /[: m` rog <{ MAI pu\in spectaculos {> ]i pe
<J mai pu\in`: durat`.J>
LDJ: }i de exemplu CE: . Trebuia s` te g@nde]ti la o afec\iune
aNUme s`-\i alegi ceva? =
AG: = /`: <{ NU nu {> TOCma c` `la zicea s` nu te g@nde]ti
PARc`. Parc` ~la era stilu s` nu te g@nde]ti la ceva
anume ci: pur ]i simplu s`: te g@nde]ti la el . ]i s` te la]i
[n voia lui. }i EL /[: nu ]tiu num`ra nu mai ]tiu exact ce
f`cea eu NU-N\elegeam prea bine ce spune
da’ el zicea c` nu conteaz`.

LDJ: Era }I dr`gu\ . oCHIOS. Avea ni]te ochi//
AG: Era FOARte da era un tip foarte bine.
LDJ: fanTAStici.
AG: <J Foarte bine era. J> . . .
LDJ: Da’ <{ CUM pot {> mì. . ~sta (AK) `]tia m`car ne spuneau
. Acum simt c` emit. Putem cuprinde at@ta arie /[:
AG: Da `]tia de care-am citit aveau o arie foarte limiTAt` dar
~Sta ciTIsem pe urm`c` el reu]ise s` trateze . ]i:
persoane din Berlin care nu ]tiau nici ruse]te nici
 
LDJ: CHIAR numai cu g@ndul.
135
AG: nimica. pur ]i simplu /[: f- fiind ele pe: recep\ie atunci
c@nd el emitea adic` NU a]a pur ]i simplu: . .
LDJ: P> =
AG: = DA s@nt fantastice.
LDJ: Miraculoase fiindc` ]tiin\a [nc` nu le-a: explicat . . .
 
AG: Pentru c` nu ]tim /[:: Da.
LDJ: Eu nu: nicioDAt` nu: [n- [nL~tur a]a din capul locului . .
lucrurile-astea din afara:: medicinei.
 
AG: Nici eu. At@ta doarc`
acuma fiind a]a de mul\inu mai ]tii care-i adev`rat]i care
e::

LDJ: ]i care-i escroc. . .
AG: escroc ]tii? }i-n plus fiind at@t de asalta\i /[: fac ]edin\e
cu: mult` LUme ]i: =
LDJ: = mai rasolesc probabil.
AG: /[ ]i rasoLESC  ]tii? }i-atuncea-i ca la rug`ciune.
136
Cartea de bridge pe care-a scris-o tata f`r` s` ]tie bridge
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la SG)
Durata total` a [nregistr`rii: 18' 52''
Participan\i:
SG: sex feminin, n`scut` [n 1939 la Bucure]ti, facultatea de litere
Autorul transcrierii:Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Durata total` a pasajelor transcrise: 3' 20"
SG: Cel mai dr`gu\ a fost . cu cartea de BRIDGE pe care-a scris-

o tata f`r` s` ]tie bridge pun@ndu-]i un /[ nume de autor
strìn ca s` fie interesant
LDJ: r@de
SG: era perioada de a- (AK) de: CUM se cheam`. /`:
(5 sec.)
camuflaj ]i s-a g@ndit c` asta e un lucru bun lumea st` [n
cas` ]i-nva\` s` joace bridge. A luat c@teva
137

LDJ: }i s-a g@ndit bine? S-a
v@ndut?
SG: Da da. Binen\eles. A luat c@teva: manuale ]i F~r` s` ]tie
c` el N-A fost juc`tor de c`r\i. Fratele lui era mare specialist ]i
i-a dat c@teva exemple ]i-a:  Avea . un talent deosebit s`
explice ORIce. }i-a f`cut acest manual DE bridge care s-a
v@ndut CA p@inea cald` ]i pe care mu:lt` vreme dup-aia .
[ se bazau unii [n diverse disCU\ii =
LDJ: F`cut de un om care nu ]tia bridge. r@de
   
SG: care nu ]tia bridge ]i care era un G.
oarecare. Binen\eLES c`-i spuneau
 
LDJ: r@de
SG: Chesterton (cest`rton) sau a]a ceva ]i spuneau
<CIT Bine dar CHESterton spune a]a. CIT>
( ... )
SG: Dup` cum a [nv`\at portugheza. avea o gr`mad` de c`r\i din

portughez` de tradus ]i ca s` ORIce f`cea el verifica. C`
tata ]tia C^teva limbi FOARte bine f`cuse ]i filozofie ]i
istorie ]i . . . M` rog era o
138
<R cum s` spun R> o figur`: . . de CULme de: de genera\ie
. dup-aia: . m` rog nu s-a mai putut /[: . . ajunge la nivelul
lui. Cu Coloana \i-am spus nu?
LDJ: gest afirmativ cu capul . . P`cat c` n-ai mo]tenit de la el
m`car /[ pricepereafleru `sta.Sau poate c-ai aVEA adic`
NU el f`cea munca . de manageriat a editurii. El
   
SG: Da. Da.
LDJ: avea mirosea ce-ar merge. Asta ai putea s` faci }I tu.
SG: Da dar /[: eu nu mai am puTEre. Eu nu mai am. Tata avea
patruzeci de ANI. Era la: CUM s` spun. /[: {ncePEA . o
treab`. }i-a avut CA s` porneasc` editura ni]te: avantaje
FOARte clare. Avea ni]te c`r\i tehnice SCOAse ]i DE
succes . ale lui . . cu care-a pornit . avea tipograFIa
Societ`\ii Petro]ani . care [ntr-un fel /[ l-au luat ca
administrator ]i l-au /[: . ajutat adic-a tip`rit acolo F~r` s`-l
coste mare lucru ]i //
LDJ: Asta e e e o (AK) un avantaj eNORM.
  
SG: au avut Da.}i un PRIM tiraj din
carte comandat. . Adic` el a pornit cu//
LDJ: la sigur.
139
SG: cu ceea ce-s problemele ast`zi difuzarea care este O
catastrof` //
LDJ: Da.
SG: tipografia o <@ calamitate @> //
LDJ: inclusiv h@rtia.
SG: efecTIV numai h@rtia. A v@ndut a avut un Buick pe
care l-a v@ndut ]i cu ace- (AK) cu banii a pornit. =
LDJ: = }I CAre-a fost primul (AK) prima carte. Ca s` ]tiu

SG: Prima carte cred c-a
fost < xxxx >

LDJ: atunci c@nd [\i vinzi o ma]in` [n CE bagi ca s` nu: /[ ri]ti /
[:
SG: De fapt ma]ina: ma]ina a fost cump`rat` cu banii c@]tiga\i
pe alt` carte. . A scos o carte //
LDJ: Tehnic`?
SG: Da: care s-a v@ndut /[: pe precomand` . .
 
LDJ: Deci
SG: un num`r de exemplare cu precomand` banii i-a primit ]i:
a dat cartea deci asta a fost . . prim- 
cu ce a cu ce a putut el s`: 
LDJ: porneasc`.
140
 
SG: Deci cu ce a Munca lui a pornit p-orm`: [n treaba asta. .
E or /[: [n momentul de fa\` h@rtia este
<MARC eno:rm MARC> de scump` tipografia la fel . ]i
cost` MULT prea mult.
141
Biblioteca a fost primul meu prieten
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (cabinetul dentar unde lucreaz` TT )
Participan\i:
TT: sex feminin, n`scut` [n 1955 la Bucure]ti, asistent` medical`
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru(Olt), facultatea de litere
TT: Singurul meu refugiu a fost ]i-am zis c`-nTOdeauna a]a va

fi . au fost c`r\ile . . Biblioteca
biblioteca a fost <{ PRI > mul meu prieten primul meu
 
LDJ: c`r\ile. . <{ M` {> recunosc. E]ti sora mea.
TT: prieten [n clipa-n care-am reu]it s` pun m@na pe c`r\i. NU am
reu]it . poate ]i singur`tatea asta ]i timiditatea m-a ajutat
(sic!) foarte mult N-AM reu]it  /[: c`r\ile la mine s@nt
(AK) este singurul prieten [l la]i [l la]i pe mas` .
LDJ: ]i te-a]teapt`.
 
142
TT: o perioa- O perioad`[l ui\i dar [l reg`se]ti acolo F~r`
probleme F~r` complica\ii f`r` negati <@ visme ]i
@>//
LDJ: f`r` repro]uri r@de ca prietenii.
TT: ]i f`r` repro]uri c-a fost uitat. F`r` repro]uri.
LDJ: <J PLUS c` te-mbog`\esc. J>
TT: }i te-mbog`\esc fantastic de mult. Prima mea carteprimul
meu roman NE]tiind c` am  Aceast` cunoa]tere cu cei
din jur ]i cu cartea au fost exact ca un <? noroc. ?>
Singur` NImeni nu m-a: /[ nu m-a direc\ionat. A fost Jane
Eyre (gen ir). Este o carte care (sic!)N-AM s-o uit nicidat`
NE]tiind c` s@nt dou` romane. }i-am [nceput c` pot
exista c`r\i cu dou` cu trei cu patru ro- (AK) cu: patru 
deci cu o evolu\ie volume. }i-am luat

LDJ: Variante sau CUM.
TT: Cu variante. Am luat-o cu volumul doi ]i dup` ce-am
realizat c` totu]i <@ exist` }I un primul volum @> am
[nceput-o cu <{ primul volum. {> . {n clasa a cincea am citit
Patul lui Procust care (sic!) BInen\eles c` n-am reu]it <@ s-
o [n\eleg ]i s`-mi spun` @>  r@de
 
143
LDJ: <{ Ia: uite {> <{ ce citeai
la ora aia. {> Eu citeam Jules Verne (jiul vern) ca to\i copiii
t@mpi\i.r@de <@ Jules Verne citeam ]i Ispirescu @>
r@de
 
TT: Citeam //
LDJ: <J A]a [napoiat-am fost ]i eu. J>
TT: }ti\i cum am fost? Am (AK) Citeam tot ce [nt@lneam ]i tot
ce g`seam

LDJ: f`r` alegere.
TT: F`r` alegere. Au fost

LDJ: Nu te-ndruma nimeni.
TT: Au fost c`r\i de:: . . . de cunoa]tere }I sexual` }I: o
carte am zis c` n-am s-o uit niciodat` n-am avut-o mi-a
dat-o cineva Calea fericirii a unui (AK) scris` de un
/[ doctor Felix un francez. . FOARte bun`. Este un gen de: .
cum este Cartea c`- Cartea: c`s`toriei scris` de Mihai
Stoian de un /[: a]a.  . . }i: /[: . [ncet-[ncet am reu]it
/[ deci am [nceput cu pove]tile care fantastic le-am citit
cred c` p@n` ]i DUp` dou`zeci de anir@de <@ le-am
144
citit@> c@nd /[: ace]ti prin\i ]i: /[: z@nele erau
[nTOdeauna [nainte
de culcare . [mi cream [mi cream o ambian\`
< xxxxxxxxx >

LDJ: un basm cu care s-adormi.
TT: Eu [ntodeauna eram una din personaj- (AK) una din z@ne
sau un prin\ ]i-ncercam s`-mi fac o lume a mea proprie. . .
Deci: au fost singurii mei ]i primii mei prieteni.
Nu s@ntem nebuni, da' ne place ceea ce facem
Autorul [nregistr`rii: Victor Jinga
Data [nregistr`rii: 28 mai 1999
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (Institutul de Biologie ]i Patologie Celular`
„N.Simionescu“)
Durata total` a [nregistr`rii: 90''
Evocare a profesorului Nicolae Simionescu, creatorul I.B.P.C. ]i primul
sù director („Profesorul“)
Participan\i:
GP:sex masculin,n`scut [n 1955 la Bucure]ti, facultatea de biochimie
145
Durata total` a pasajelor transcrise: 6’ 30''
Obs.:GP are un debit foarte mare de rostire ]i afonizeaz` uneori finalul
cuvintelor.
GP: ]i ]ti\i adic`: . . mie mi-a pl`cut foarte mult c@nd Profesoru
a dat un r`spuns  . . Deci pe-atunci . anumi\i tipi din
Securitate <R binen\eles R> orice instiTU\ie era
supravegheat` ]i i s-a pus o-[ntrebare dumneavoastr` ]ti\i
foarte bine au fost . ]aptesprezece oameni la burse-
n Statele Unite ]i n-a r`mas nimeni. . }i i s-a pus [ntrebarea
Profesorului . . <{ Domne {> spune-ne ]i nou` care e
secretu este FOARte intere <{ sant  {> pentru c` ne fug
at@t de mul\i oameni. CE le-ai f`cut la oamenii dumitale sau
CUM [i selec\ionezi de . . s-au dus <{ ]apte]pe {> ]i s-au
[ntors <J ]apte]pe. J> }i-ntr-adev`r r`spunsul Profesorului
era unul foarte logic ]i foarte adev`rat NU au de ce s` r` <J
m@n`. J> Deci acolo unde es- (AK) ei s-au dus la: <J
Yale (ieil) J> la: specializare la  unde  Coasta de Est
Coasta de Vest laboratoarele care erau acolo deci
doTArea material` care-o aveau cei de-acolo . o avem ]i
noi [n institut . subSTAN\ele s@nt acelea]i proiectele
s@nt comune parte din ele s@nt comune da? Deci . de
CE s` r`m@n`. N-are un motiv deci <R [n momentul [n
care-ntr-adeV~R nu te satisface profesional ]i vezi c-aicea nu
146
se poate face nimic ]i totu este numai acoloda. R> Da’ zice
momen <{ tan{> . .
VJ: Da’ a fost marea art` a Profesorului s` aleag` ASTfel de
oameni pentru care ASTfel de argumente s` fie
primordiale.=
GP: = <{ <R Da da da. R> {>
VJ: c` pot lucra [n condi\ii
 
GP: -di\ii da.
VJ: ]i care . . care nu s-au uitat la faptul c` di- (AK) MArea
diferen\` era: numa [n materie de salarii.
GP: Da. . De aCORD.
 
VJ: C` acolo diferen\a era enorm`. }i totu]i oamenii ale]i de
el au fost ASTfel de oameni pentru care argumentul
profesional a primat.
GP: Exact ASt-a fost. Deci au fost oameni de-o anumit`
calitate ]i de-aia v` spun ]i noi deci am . am venit s`
lucr`m o lun` de zile pe <F gratis F> .
VJ: Da.
GP: . f`r` NICI un fel de plat` <@ ba din contr` @> eram
entuziasma\i ]i: . C^T st`teau cei din laborator <R aT^T
R> st`team ]i: <{ noi  {> NU s` plec`m aoleu s-a
terminat programul s` semn`m condi- //
147
VJ: S` }TII c` se st`tea.
GP: <@ O:: @> <J O: J> Pì da’ [i spuneam eu cuiva /`: m-a
[ntrebat un inginer o dat` ]i zice M` da’ zice C^T lu-  CE
salariu ai binen\e<{ les {> DOu` mii ]i ceva d` lei luam p`: .
. dup` vreo DOI ani aveam vreo dou` mii dou` sute ]aptezeci
d` lei salariu. Deci c@nd m-am [ncadrat eram cu: dou` mii
de lei. }i zic (AK) zice }i C^T lucra\i. M`: zic ne-apuc` ]i
dou` ]i trei ]i patru diminea\a. Zice M`:i da’ zice-\i d`:
BANI [n plus la? Nu. Da’ zice Voi ste\i (sunte\i)
nebuni?
<{ NU {> stem (suntem) nebuni r@de <R da’ ne place
ceea ce FAcem. R> }i p-orm-am mai spus }I eu o chestie . .
care era: adev`rat` ]i:: deci [\i d`dea o oarecare: idee cam
ce era:: (AK) cum era ]i: Profesoru ]i cum era (AK) care
era standardu institutului. I-am spus La tine-acolo unde te
duci ]i lucrezi la CE or` vine directoru. A: ce (zice) pì
vine p` la un]pe un]pe ]i ceva semneaz` ni]te chestii ]i
pe la doi]pe ]i ceva a plecat nu mai e nimeni. E: zic
profesoru nostru vine la opt jumate ]i pleac` pe la nou`
seara. Deci el lucreaz` /` ZILnic dou`s-//
VJ: ]i lucreaz`-nTINS.
GP: lucreaz`-ntins ]i dou`]pe ore p` zi zic. Aia este este o
diferen\` de: mentalitate.
148

VJ: ]i se duce-acas` ]i mai lucreaz`.
GP: Da. }i zic E ASta este vezi dac` directoru a impus un
anumit standard ]i standing (stending) ]i el lucreaz` at@ta
binen\eLES c` ]i ceilal\i lucreaz`. }i deci asta era o atmosfer`
de CE. Institutul era NOU era fruMOS FOARte bine
dotat cu OAmeni d` calitate deci care ]tiau: meserie ]i
vroiau s-ajute s`-i [nve\e ]i p` ceilal\i <? [nc@t ?> era o
stare d` spirit care f`cea la orice or` zi din . /`: (AK) Or` din
zi ]i din noapte s` fie cineva [n institut. }i i-am spus eu acelui
domn Pì domle ]tii ceva? NU s@nt eu singuru deci NU
s@nt eu singuru nebun <Rs` spuiR> A: e GAbi nebun ]
i d-aia:: r@de e /a FOARte pasionat <R d` R> cercetare. <{
NU:{> era o stare d` spirit g`seai oric@nd zece cin]pe
oameni la: doi]pe unu dou` noaptea[n /[: institut. Mi-aduc
aminte cu Puica C. cu: Cristina c@nd izolau pl`cu\e ]i
membrane de pl`cu\e pì se lucra: nonSTOP putem spune.
VJ: Da’ starea asta de spirit era: }I pentru c`: [ntr-adev`r /[ . erau
]i condi\ii excep\ionale dar era ]i: calitatea Profesorului de a
na]te entuziasm =
GP: = SIgur.
VJ: pentru ceea ce se: lucreaz` =
GP: = Da.
149
VJ: ]i de a: ]i de a de a de a de a te convinge ce semnifica\ie
important` au lucrurile pe care le faci.
( ... )
GP: S-au f`cut ni]te presiuni EXtraordinare. TO|I stagiarii au

fost (AK) li s-a-ntrerupt (sic!) s- /`: stagiul ]i deta]`rile care
le-aveau la U.M.B. (umebe) sau [n alte p`r\i <{ ]i {> ni s-a-
ntrerupt ]i nou` deta]area aici. }i a trebuit s` . ne ducem la
Calafat. DAR totu]i Profesoru nu:: ]i-asta <? ar`ta ?>
caracteru lui d`: lupt`tor. NU nu: ceda: cu u]urin\` }-IN
special oamenii. Indiferent chiar dac` f`ceau gre]eli ]i
dumneavoastr` ]ti\i mai bine . . C` MUL|I au gre]it p-aicea
 
VJ: Da da.
GP: ]i Profesoru chiar c@nd oamenii au gre]it nu: N-A vrut s`
se dispenseze d` ei. Adic` erau: mu]trului\i  /[ . Mì
[ncearc` s`-\i revii
 
VJ: /`: Profesoru Profesoru [n momentul c@nd
investea [ncredere-ntr-un om . /[: o retr`gea GREU.=
GP: = FOARte greu. Da da.
VJ: Da.
GP: FOARte greu.
150
VJ: Pentru c` }-INvestirea asta a: a [ncrederii se f`cea dup`
MULT~ cump`nire.
GP: Da.
VJ: /[: Dup` MULT~: chibzuin\`.
GP: Adic` eu am v`zut oameni oameni ]i nu ]tiu da’ poate::
<R s` d`m nume s` nu d`m nume nu ]tiu R> da’
CEL pu\in dou` cazuri [n care . institutu:: (AK) deci poZI\ia
institutului era oarecum /[: loVIt` prin ac\iunile unor
oameni ]i Profesoru chiar [n situa\ia-n care totu]i .
. pentru Profesor /` institutu `sta a fost /`: . . biserica
d@nsului adic` . . ceva: mai mult chiar dec@t faMIlia pot
s` spun. Aicea ]i-a petrecut /` cred cei (AK) cel (AK)
CEle mai multe ore din via\` ]i cei
mai //
VJ: Chit c` \inea eNORM la familie =
GP: Chit c` \inea la //
VJ: da’ VIA\a lui era aici.
GP: Via\-  Exact era concentrat` PENtru institut.
VJ: Da.
GP: Deci CHIAR [n situa\ii [n care:: CEL pu\in doi oameni /[::
au lovit <{ prin ac\iunile lor {> au lovit [n interesele
institutului /[: Profesoru <{ nu {> s-a dispensat de ei.
FOA:Rte greu. Foarte greu ]i dup`: foarte multe: lupte ]i:
151
c@nd ]i AL\ii i-au spus Domnule TREbuie s` faci lucru
`stapentru c`: altfel /[: practic /`: . .
VJ: Da ]i c@nd /[ c@nd . . . partida pentru care lupta
Profesorul adic` s` aib` oameni /[ cu care s` s` fac`
cercetare de calitate []i d`dea seama c`-i pierdut`.
GP: Da da. Exact. }i foarte foarte greu renun\a la oameni. }i-
atuncea . [n privin\a noastr` deci [n momentu-n care: /[
cei de la U.M. (ume-) //
VJ: Ca s` nu mai spun c`: foarte mult se lupta pentru oamenii
care erau lovi\i de AL\ii. =
GP: =Aia NU mai vorbim. <R Aia nu mai vor- R> }i-atuncea
as- (AK) cam `st-a fost cazul nostru. Deci /`: . . cei de la
U.M. (ume-) //
VJ: Voi era\i lovi\i de AL\ii.
GP: Da da. Da. Eram lovi\i da’ ]i Profesoru D-Aia s-a s-a
b`tut foarte foarte tare dar binen\eles p@n` la urm`
posibilit`\ile erau limitate.
4.1.15. Conversa\ie public` (cu mai mul\i participan\i)
Venim s` v`-ntreb`m, dac-avem nel`muriri

152
CORV 61 – D.pub.16
Locul [nregistr`rii: Ploie]ti (Universitatea „Petrol ]i Gaze“)
Seminar universitar
Participan\i:
LDJ: sex feminin,n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea de litere
Studen\i din anul I al Facult`\ii de Litere: SF1, SF2 etc. (student, sex
feminin); SM1, SM2 etc. (student, sex masculin)
MV: SAU . /[: c@nd s` scria: . . [n ortografia mai veche ]i cum s`

}I pronun\a „oBICInuit“. ]i „vecinic“. pentru c` s` .
p`stra leg`tura etimologic` cu „obicei“ ]i cu „veci“ . ]i s`
scria P^n`-n treizeci ]i doi „vecinic“ ]i „obicinuit“. .
SF1: }i noi ziceam „veCInic“. ve't inik
MV: Citeai „veCInik“ ve't inik eXACT. „veCInik“ ve't
inik ]i  <MARC „oBICInuit“ MARC> obit nuit
hai s` zici da’ „vecinic“ ve't inik te te- ncurca te
trimitea la cu totul alt` familie de cuVINte. .
SF1: Dar /[ deosebirile acestea regionale s@nt gre]ite?
MV: <L S@nt gre]ite dac` vrei s` vorbe]ti [n /[: stil academic
sau dac` vrei s` vorbe]ti [n /[ [ntr-un stil foarte elevatL>
153
{Ntr-o situa\ie de comunicare formal` oficial` atuncea
s@nt gre]ite.
SF1: M` intereseaz`-n special la eXAmen pentru c` mi se pare
discrimi <{ nare {> s`: fie corect [ /[ limbajul din Mun-
din Muntenia s` fie considerat standard.
MV: /[: }TII ce se-nt@mpl`? {n limbaju  . <@ hm @>
<J asta o s` vorbim la Anul dac`: om fi tot [mpreun` J>. /[
limbajul standard se bazeaz` {N special <MARC pe formele
muntene]ti MARC> dar <{ NU nu {> mai. <R <J Aicea
facem o digresiune cu TOtu:: digresiune fa\` de obiectul
seminarului da’ dac` m-ai [ntrebat m` simt datoare s`-\i
r`spund c@t de c@t. J> R> . . . NU tot ce este muntenesc a
intrat [n limba literar` . . N-au intrat formele morfologice de
tipul „ei face“ . n-au intrat NICI formel de (AK)
morfologice de tipul“ ei „s@nt`r`“ . n-au intrat /[:  care
func\ioNEAz` ]i-aCUma . pot fi auzite. . l`pt`reasa mea
vorbea: <J care e din marginea Bucure]tiului J> vorbea
cuRENT a]a . . Am [nt@lnit pe teren ]i „ei FAcer`“ <}OPT
]i-a]a mai departe. }OPT> . Deci astea N-AU intrat. N-AU
intrat /[: . . tipurile: TOCma de palatale foarte moi tipul
„cioar`“ t ioar  . ]- ]i dup` noile . norme n-au intrat <R
chiar despre <@ asta @> aveam de g@nd s` vorbesc
m@ine probabil adic` r@ndul viitor sau ast`zi s` vedem
154
cum ajungem R>. formele „moa]e“ „p`pu]e“„u]e“. au
fost adap-(AK)adoptate CElelalte cele nordice „u]`“
„m`tu]`“ . . . iar formele:  N-au intrat formele foarte:
`stea bucure]tene: (AK) „bucure]itene“ unde <CIT
„birjiarul joac` (AK) jioac`. ]iah“CIT> . . }I . aceste forme
munte <{ ne]ti {> care-au fost . (AK) N-AU fost admise [n
norma prescriptiv`. autoMAT <R sau NEautomatm`
rogR> (AK) impliCITau primit o . /`: conota\ie NEgativ`
din punct de vedere social P>
(adres@ndu-se unui student care [i ridic` o h@rtie c`zut` pe
jos) . din punct de vedere social. Cel care le folose]te este
considerat inCULT este considerat /[ <J cum ni se spunea
nou` p`: teren Noi s@ntem mai < MARC dejoSA|I
MARC > . . deci e considerat
<F DEjosat F> /[ mai <{ MULT {> dec@t moldoveanul
. . care . vorbe]te (AK) care „]@]@ie“ zice „]ier“ .
„]iap`“ / [ . . .„jinere“ //
SF2: „]ientru“.
MV: „]ientru“ exact . . Este mai mai pu|IN infamant <R
dac` vre\i s` folosesc un termen TAre R> s` zici „pi ]
ientru“ dec@t s` zici /[: „ei face“ sau /[ /[ „ei cade din
picere“. . . TOT ce este muntenesc ]i neadmis este mai
puTERnic respins dec@t /[ . forme (AK) alte: forme. .
155
DREPT e c` ardeleanul c@nd zice „cos`“ k s  ]i „sore“s
re [n -ntr-o emisiune televizat` [n care: NU vorbe]te un
\`ran ci vorbe]te un profesor sau un senator NICI asta nu
este la locul lui ]i nu este admis. . . E]ti /[ mul\uMIt`?
SF1: . Da: da’ }I dumneavoastr-ave\i accent. NU ]tiu c@t a\i stat
[n Bucure]ti da’ ave\i un accent ardelene:sc .
 
MV: r@de }i

LDJ: }i CUM l-
ai caracteriza.
MV: Eu-s din patru]OPT [n Bucure]ti.
SF1: <? Nu prea ]tiu ?>
MV: BUN da’ tu dup` CE-L sim\i. C-asta CHIAR m`
intereseaz` fiindc` eu NU m` mai aud pe mine.
 
LDJ: }I pe mine. CUM l-ai
caracteriza.
SF1: Da’ da’ . . /[::
MV: Da’ dac` e]ti dr`gu\` IE}I din CU}c` un pic c` te-aud mai
bine.
SF1: /`: E mai dulCEAG a]a e: =
MV: = PO|I s`-mi dai un exemplu concret?
156
SF1: /[: De exemplu spune\i „tre’ s` SPUie“ sau /[: . . <{ Nu
{> pot s` v` dau acum //
MV: Nu zi c` zic „tre’“ „Tre’“ NU-L am. Po\i  Eventual zic
„treBE s` spuie“ „Tre’ s` spuie“ nu nu cred. „S`
spuie“ da „s` spuie“ s` . „s` vie“ asta CLAR. Dar asta
este . . asta <{ nu-i ardelenesc {> asta-i muntenesc ]i
sudul Ardealului.
SF1: Nu ]tiu de:  din totdeaUna am avut impre- <{ NU {>
vorbi\i ca noi.
MV: <{ <@ Ha ha @ > {> Interesant. }i-s din patru]opt [n
Bucure]ti. Da’ <MARC m` \in de br`neanc`. MARC>
SF1: NU se cuNOA}te. Nu ]tiu dac` ]i al\ii au observa:t da’: //
MV: Mi s-a mai spus. . . Mi s-a mai spus da’ de def-  m-a
m-ar interesa dac` pute\i s` s` defini\i
Se deschide u]a, vor s` intre studen\ii care au seminarul urm`tor [n sala
respectiv`
MV: <{ HO {> <J pa: J> Na c` ne-am luat cu vorba ]i: . . CE facem la ultimul seminar. O s` veDEM
la curs o s`-mi VIe mie o idee.
 
SF3: O s` venim.
MV: Poftim?
157
SF3: Venim s` v`-ntreb`m.
MV: Da.
SF3: Dac-avem /[: nel`muriri adic-a}A o s` facem.
MV: Cred c` e mai BIne.

SF3: Ne uit`m prin cursuri ]i tot ce nu: a]a:
scriem ]i v` zicem.
MV: Mhm.  acord 
SF4: }i diminea\a eventual plec`m direct de la semiNAR <@
c-o s-avem multe nel`muriri @>
MV: CUM?
SF4: Diminea\a la examen o s` plec`m direct de la seminar

MV: Pì NU Pì STAI pu\in c` examenul e-n TREI]pe.
SF4: Da:. A: da. Credeam c`:: veni\i c-o sear`-nainte.
MV: Pì vin sau nu vin . . . A: tu zici c` s` s` s` . . . M` rog.
r@sete
MV: Mie s`-mi spune\i la: la ultimu curs. .
SF5: Mai BIne la seminar c` . /[ s` veni\i atunci ]i s`::
158
4.1.16. Monolog public
Comunitatea s`celean` s-a centrat [n jurul bisericii

]i [n jurul ]colii
CORV 64 – D.pub.1
Locul [nregistr`rii: Satulung (S`cele, jud. Bra]ov), [n fa\a casei [n care s-a
n`scut prof. Victor Jinga, cu prilejul dezvelirii pl`cii comemorative
Cuv@ntare liber` (f`r` moderator)
Vorbitor: VJ - sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj, facultatea de medicin`
(vorbe]te liber)
Durata total` a pasajului transcris: 6' 12"
VJ: Stimat` adunare . . s`celenii au ]tiut todeauna spre

deosebire poate de MULte alte p`r\i. . ale . . \`rii noastre
[]i drege glasul s`-]i cinsteasc` fiii. . I-au cinstit. i-au urmat
[n sfaturile lor. ]i i-au men\ionat ]i au fost m@ndri de ceea
159
ce au realizat peste tot pe unde r`sp@ndi\i [n \ar` au f`cut
cinste locului lor de ob@r]ie. . Intelectuali DEosebi\i . au
plecat din aceste locuri. Citind memoriile tat`lui meu acuma
pentru a intra [n atmosfera . acestor manifest`ri  []i drege
glasul  deosebite pentru noi am constatat c` [n anii treizeci
la Cluj o mul\ime dintre profesorii universitari de-acolo
erau s`celeni. Era profesoru Giuglea era profesoru George
Moroianu. . era profesoru Alexandru L`p`datu ]i fratele lui
Ioan Lapedatu . era profesoru Victor Jinga era profesoru
Martinovici . erau ca asisten\iGheorghe Drai- (AK)
/[ Gheorghe Drago] ]i Ioan Tocitu de care foarte mul\i /[:
sigur c`: ]ti\i ]i v-aduce\i aminte. }i-a]a era peste TOT [n
\ar` [n Dobrogea . [n |ara Rom@neasc` [n Basarabia . .
s`celenii porni\i de-aicea . cu mijloace modeste au f`cut
<{ carte bun` {> au f`cut a <{ vere frumoas` {> ]i-au fost
peste tot oameni de omenie ]i de cinste.
Sunt foarte fericit c-aceast` cas` construit`-n o mie
opt sute patru]]ase pe care . o onora\i . cu: aceast`
manifestare a fost TOTdeauna [n st`p@nirea familiei
Jinga . ]i este }I acum locuit` de familia Jinga de bunii
mei veri prieteni ]i dragi nou` . .  []i drege glasul  Coca ]
i Romic` Jinga. Ei au avut [n\elepciunea s-o p`streze s-o
fac` moDERn` pe dinùntruda’ s`-i p`sTREze caracteristicile
160
exterioare. NU a]a cum s-a-nt@mplat [n MULte locuri chiar
[n S`cele c@nd [n spiritu unei moderniz`ri prost [n\elese s-
a schimbat arhitectura originar` a locului.
Aceasta este o cas` TIpic s`celean` tipic pentru
societatea (AK) tipic` pentru socie <{ tatea s`celean`{> ]i
tipic` pentru a]ez`rile /[ gospod`re]ti ale S`celelor.
Comunitatea s`celean` NU s-a . centrat [n juru. prim`riilor ]i
autorit`\ilor pentru c` acelea NU erau ale lor erau ale
austroungarilor . . Comunitatea []i drege glasul s`celean` s-a
centrat [n juru bisericii [n juru ]colii [n juru parohiei. Iar
pozi\ia acestei case este TIpic` pentru felu [n care s-a orientat
todeauna comunitatea s`celean` [n decursu timpurilor. Este
aproape <{ }I de biseric` {> este aproape ]i de }COAl` . .
Are o arhitectur` tipic` . . pe care nu vreau s-o descriu aici
da’ tata [n memoriile lui o descrie cu mult` dragoste. }i
ceea ce este de observat este c` reprezint` ca multe case de-
aicea ]i FElul [n care ]i-au f`cut via\a oamenii [n S`cele .
Locurile [n care se muncea [n care se f`ceau banii[n care
se . realizau mijloacele de subzisten\` NU erau aici.
Rom@nii N-AU avut p`m@nt aici p`m@nt au avut
UNgurii-nspre |ara B@rsei. }i de-aceea au trebuit s` mearg`
[n diverse p`r\i [n (AK) pe care le-am amintit /[: mai nainte.
De aceea casa s`celean` este o cas` deschis`o cas` [n care
exist` o <{ curte frumoas` {> [n care sunt flori [n care NU
161
prea sunt . . /[ locuri [n care s` se creasc` <{ vitele {> nu
sunt locuri [n care s` se (AK) }URI [n care s` se depun`
produsele nu sunt de asemenea locuri [n care s` fie utilaj
agricol. Este o cas` [n care mamele . dePARte de multe ori
de so\ii lor []i cre]teau copiii cu CINSte cu omeNIe ]i
cu nespuse sacrificii.
Momentu-acesta de [n`l\are deoseBIt` pentru mine
]i sper ]i pentru . suflarea s`celean` . . va r`m@ne [n
amintirea noastr` ]i eu {Nc-o dat` mul\umesc TUturor celor
care au pus um`rul la acest eveniment. Asocia\iei cultural-
sportive Izvoru prim`riei . tuturor celor care au fost cu
dragoste al`turi de noi sfin\ilor p`rin\i care-au oficiat le
mul\umesc eu familia mea ]i MAma mea ]i . le
doresc s` participe la C^T mai multe astfel de [mprejur`ri
pentru c` ele marcheaz` . . valorile . pornite din aceste locuri.
Mul\umesc.
Cu-ng`duin\a dumneavoastr`, declar deschis acest simpozion
CORV 45 – D.pub.1
162
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (Academia de Studii Economice)
Scurt cuv@nt de deschidere a „Simpozionului dedicat vie\ii ]i activit`\ii
profesorului Victor Jinga“
Moderator: prof. Mihai Drecin
Vorbitor:prof. Paul Bran (PB), rectorul Academiei de Studii Economice
(vorbe]te liber)
Durata total` a pasajului transcris: 3'30''
PB: Stima\i /[ participan\i la Simpozionu dedicat

profesorului Victor JINGA v` rog s`-mi permite\i s` v` salut
[n numele Senatului Academiei de Studii Economice .
pentru c`: particip@nd ast`zi la un eveniment . drag
profesorilor ]i studen\ilor dumneavoastr` face\i o: (AK)
un gest care onoreaz` ]coalaonoreaz` pe slujitorii sì ]i de
ce nu ne d` o speran\` d` viitor un impuls ca s`: . mergem
mai departeca slujitori ai ]colii CHIAR [n condi\ii mai
mult sau mai pu\in vitrege din punct de vedere financiar
sau . . social politic. . []i drege glasul
Academia de Studii Economice este onorat` c`
g`zduie]te acest Simpozion pentru c` PRIN gestul acesta .
cum spuneam noi ne onor`m slujitorii ]colii dar ]i ai ]tiin\ei
economice pentru c` profesorul Victor JINGA a fost un
creator de ]tiin\` [n domeniu economic ]i-n special monetar
. . De asemenea . . v`: g`zduim cu pl`CEre [n aceast`
163
sal`plin` de istoriecare poart` numele fostului profesor ]i
om de ]tiin\` economic` Magearu . . l-avem aicea [n
/[ tablou ]i p` . IORGA care a slujit }I el Academia de
Studii Economice. . . .
Spuneam de istorie ]i /[ [n istorie intr` INclusiv ]
coala economic` d` la Cluj mutat-apoi la Bra]ov . . sper c-
a fost o: (AK) un acciDENT al istoriei care s` nu se mai
repete dar }I celelalte centre universitare care-acum au .
PESte patruzeci d` facult`\i care . duc spre mintea
tineretului ]tiin\a ]i practica economic`.
Salut`m . prezen\a: . profesorilor din centrul
universitar . Cluj ]i Oradea . de asemenea domnul
acadeci- (AK) -mician |epelea care . l-a cunoscut . ]i . . l-a
iuBIT pe profesorul Victor Jinga . . de aceea cu-ng`duin\a
dumneavoastr` declar deschis acest simpozion . . ]i ne
dorim la to\i (sic!) o: REmemorare . meritat` dar ]i frumoas`
pentru cel care a fost profesor ]i cercet`tor . Victor Jinga.
164
Ca muncitori manuali, [n [nchisorile comuniste
CORV 45 – D.pub.1
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (Academia de Studii Economice)
Cuv@nt de evocare, [n cadrul „Simpozionului dedicat vie\ii ]i activit`\ii
profesorului Victor Jinga“
Vorbitor: acad. Gabriel |epelea (G|) (vorbe]te liber)
165
G|: Stimat` doamn` Jinga stimate domnule: Victor

Jinga cred c` TOT Victor v` numi\i /`: . ilustrisime
rector stima\i colegi onorat` asisten\` . .M-am / [: . . .
oprit asupra: . . activit`\ii profesorului Jinga cu: puteri
venite din afar` adic` NU din partea unui
Economist ci a unui memorialist [n /[ volumul [ntitulat /[:
Amintiri ]i evoc`ri . . Figureaz` al`turi de: (AK) [n volumul
acesta al`turi de: Iuliu Maniu  al`turi de /[ Ion
Mihalache de: . Alexandru Herlea ]i de AL\ii pe care i-
am cunoscut /[: at@t [n via\a public` c@t ]i /[: [n
[nchisoare. Eu NU am s` repet aici cea ce am spus atunci ci:
cu voia dumneavoastr` ]i: cu lipsa de timp . . [n care m`
zbat fiindc` mai trebuie s` merg ast`zi {Nc` [n trei locuri
/` v` rog s`-mi permite\i s` m` opresc asupra /[ . .
activiT~\ii[n ghilimele desf`]urate de noi ca muncitori
manuali [n [nchisorile comuniste.
/`: Mai [nt@i s` spun c` l-am cunoscut pe Victor
Jinga (AK) l-am v`ZUT mai bine zis pe Victor Jinga prin
anii o mie nou` sute treiz`]itrei  treiz`]- patru la:: (AK) [n
fa\a facult`\ii (AK) sau [n fa\a: S~lii Vasile P@rvan de:: 
o sal` mare care \inea loc de amfiteatru nu ]tiu dac` . mai e
166
]i ast`zi la fel ]i nu are una mai: bine /`: utilat` unde
[]i desf`]ura cursurile profesorul francez Yves Auger (iv
oje). Acolo o a]tepta pe doamna/[: ]i:o a]tepta al`turi de
FOARte mul\i intelectuali /[:: care [n aceea (sic!) vreme
c@nd /[ radioul era la [nceputuri iar televiziunea nu exista
o: confeRIN\` un CURS universitar inspiRAT \inea loc de
/`:: . . eveniment monden de: (AK) ]i ]- ]tiin\ific [n acela]i
timp. L-am /`: z`rit atunci . un b`rbat [nalt /[: im- pozant
/[: cu:: . . o seriozitate: [n TOT ceea ce: transpira din /[:
[nf`\i]area domniei sale ]i am aflat ulterior de la: studen\ii:
/[ de la /[: a}A se numea atunci Academia Comercial` .
/[ din Cluj []i drege glasul c` profesoru Jinga era: un om
ie}IT din comun [n ceea ce prive]te apropierea de studen\i.
[]i drege glasul {ntemeiase acolo dup` experien\a pe care o
f`cuse la S`cele satu natal (AK) oRA]u natal/`:
cu: [ntemeierea unei cooperative [ntemeiase o cooperativ`
studen\easc` /`: numit` Mercur cooperativ`: cu TOtul /[:
ie]it` din comun. Studen\ii erau /[ membri [n Consiliul de
administra\ie erau lucr`tori erau ac\ionari ]i: erau
beneficiari. Erau beneficiari pentru c`: luau masa: [n
condi\ii:: /` bune s- (AK) cu autoservire ]i:: NU
„autodeservire“ cum /[: r@de a deviat termenul `sta prin
perioada graurist` /` ]i /[: cu aceast`: (AK) ]i-n aceast`
167
situa\ie priveam cu: invidie deci: pe studen\ii de la:
Academia: Comercial`. Pentru c`: noi ne zb`team /[ [n ni]te
condi\ii /[ mai grele fiind /` /` g`zdui\i la un un SINgur
c`min care era un c`min de stat atunci Avram Iancu ]i un
c`min al Casei [nv`\`torilor.
A]a a: a r`zbit /[:: [n /[: [nspre noi activitatea /[ lui
Victor Jinga de om de organizator de: economist care:
[n\elegea s` converTEASc` cuno]tin\ele: cooperatiste }I [n
favoarea celor mul\i a studen\ilor sì. Dup` c@te ]tiu a
[ntemeiat atunci cel pu\in /[ ]apte sute de cooperative ]i: c`:
(sic!) inten\iona s` dezvolte aceast` mi]care dar /[ venind
/[ cedarea Ardealului n-a mai apucat . .
/`: . {n /[: via\a public` el a fost apropiat de:
Partidul Na\ional |`r`nesc nu numai apropiat a fost
pre]eDINte al Tineretului Na\ional |`r`nesc]i (AK)dar a
FOST apropiat ASta am vrut s` spun mai mult de: Ion
Mihalache de Ion Mihalache pentru c`: Ion Mihalache
/[ era: /[: exponentul/[ mi]c`rii cooperatiste [n /[ via\a
politic` ]i-n via\a acestui /[ partid. . . []i drege glasul
/` Prin o mie nou` sute: . . patruz`]ipatru
patru]cinci c@nd am devenit eu {Nsumi /`: p- pre]edinte
al Tineretului Na\ional |`r`nesc am avut o polemic` cu:
prietenu de mai t@rziu /` Victor Jinga. <@ `: @> o
168
polemic` d`stul d`: intereSANt` ]i zic eu civiliZAt` 
care ne-a apropiat nu ne-a: desp`r\it . . /`: []i drege glasul
Eram atunci:: colaborator la o: revist` Tribuna: Transilvaniei
]i: am primit un (AK) ]i scriind acolo un articol c- cam [n
felul urm`tor c`: /`:: m` rog NU exist` o clas` \`r`neasc`
pe mine m` jena /`:: limbaju /` marxist care p`trunSEse
oarecum }I-n Partidul Na\ional |`r`nesc /`: ]i MAI ales
faptu c`: unii dintre: /`: frunta]i vorbeau d` CLAs` \`r`neasc`.
/` Eu fiind din /[ s@nu (AK) izvor@t din S^nul acestei
clase ]i cunosc- (AK) clase [n ghilimele ]i cunosc@nd
realitatea am zis NU exist` de fapt o CLAs`
\`r`neasc` exist` P~turi \`r`ne]ti pentru c` CE au [n comun
din punct de vedere economic /`: cei care au peste cinzeci de
hectare cu cei care au SUB dou`]cinci cu cei care au cinci
sau mai pu\in. MI se pare c`: putem s` vorbim acum de P~turi
\`r`ne]ti.
Mi-a venit din /[: exter- (AK) /[ din din aFAr`
un r`spuns FOARte civilizat al profesorului Jinga care
spunea a]a Domle:: i-adev`RAT c`: termenu NU este
fericit dar NU po\i s` negi c` exist` ALTceva exist` o
LUme \`r`neasc` exist` o comuniTAte \`r`neasc` care este
aCEea]i la NUN|I la boTEzuri la MOR|I [n ocaziile
MARI ale vie\ii c@nd oamenii ace]tia trìesc [mpreun` ]i
169
se-aSEAm`n` CHIAR dac` se diferen\iaz` d@n punct de
vedere economic.
Am /[: considerat c`:: . . ceea ce spunea profesorul
Jinga era . binevenit ]i: /[ lupta s-a [ncheiat f`r`
[nving`tori ]i [nvin]i ci printr-o colaborare. Dar aceast`
colaborare a venit din nefericire [ntr-un loc unde N-AM
fi dorit s-ajungem nici unii . . ]i anume [n /[ o mie nou`
sute: ]i /`: . . cinz`]iu- (AK) cinze]iunu l-am /` re[nt[lnit
pe: Victor Jinga la: canalu: . . Dun-(AK) Dun`reaMarea
Neagr` se numea pe-atunci la: (AK) ]-anume la: . /`:
colonia de munc` Peninsula.

170
O carte de ]tiin\` scris` cu abilitatea unui mare romancier
CORV 65 – D.pub.1
Locul [nregistr`rii: Satulung (S`cele, jud. Bra]ov), [n „Sala de Cetire“ a
bisericii ortodoxe
Moderator: Victor Carpin
Evocare [n cadrul manifest`rilor organizate cu prilejul anivers`rii a 100
de ani de la na]terea profesorului Victor Jinga
Vorbitor: Dumitru Cazacu (DC) profesor la Universitatea din Bra]ov
(vorbe]te liber ]i cu mult` participare afectiv`)
DC: O carte d` }TIIN\` scris` cu abilitatea unui

<R <{ MAre romancier.{> R> V` spun aceast` carte m-a
impresionat aceast` carte aCUM ]- ]i ca s` v` spun
adev`rul am stat ]i m-am NEdumerit ]i m` nedumiresc ]i
ast`ziCUM de-a fost posibil ]i aceast` m`rturisire-o fac cu
m@na pe suflet ca un om care-a scris o as- o asemenea
carte care a motivat doctrina prin TEze prin arguMENte
ni]te lucruri care erau de o mare valabilitate cum a putut
Petru <{ Groza {> care f`cea parte din din / [:: genera\ia de
intelectuali a tat`lui meu <R pentru c` cu fratele lui Petru
Groza cu Victor Groza doctorul de la T@rgu Mure] R>
am avut o convorbire c@nd a avut loc /[: [nt@lnirea de
171
cinz`ci d` ani de la terminarea liceului. Sigur c` nu eram
atunci [n m`sur` <R asta s-a-nt@mplat acum aproape R>
patruz`ci]icinci de ani a]a.  /[ CUM a fost posibil ca
Groza s` ig <F nore F>. disponibilit`\ile intelectuale ]i <F
[nclinarea F> demoCRAtic` abso <{ lut` {> a c`r\ii care
pur ]i azi (AK) pur ]i simplu azi nedumiresc.
DOu` aspecte s@nt la care (AK) asupra c`rora m` voi
opri ]i cu asta [nchei. . . Este ideea de coopera- (AK) de
coopeRA\ie dar [n [n spiritul respecT~rii dreptului
inalienabil al proprieT~\ii pentru c` cealalt` cooperativizare
care s-a f`cut colHOZnic` i-a ignorat dreptul la
proprietate <R ]i-aicea este R> este lucrul esen\ial adic` /
[: cooperarea unui spa\iu cum era ]i CEL transilvan cu
propriet`\i foarte <{ mici {> care nu aveau <{ CUM {> s`
r`spund` provoc`rii tehnologice a secolului. Deci acest lucru
]i ASt`zi este perfect valabil nicioDAt` nu se va putea
rezolva aceast` treab` at@ta timp c@t tractoarele vor intra p`
/[: un un pogon sau dou`. Deci iDEea aceast-a fost /[ lansat`
de profesorul Jinga cu TOAte implica\iile ei care privesc
sistemul financiar monetar etcetera etcetera. }i este
vorba de . sistemul banCAR este vorba de: m` rog de
ALte elemente [n care coopera\ia ar fi putut r`spunde. }i
172
<{ SIgur {> . cu: . []i drege glasul privirea sa profund` [n
ceea ce prive]te modernizarea /[: /[: lo- /[ locali <{ t`\ilor
{> noastre trecerea ruralului [n
<{ urban {> /[ . arhitec <{ tura {> rural` <R ]i-a]a mai
departe R> toate care sunt prezente ]i care FIEcare din ele
ar ar putea constitui un subiect de discu\ie ]i de analiz`.
Iar a DOua tem` DEosebit de important`
este aceea a liberului <{ schimb {> (AK) a iDEii liberului
schimb. DEosebit de profund analizat` [n carte . DA:R cu
<F proTEC\ia F> /[: /[ produc\iei noastre ]i a industriei
na\ionale pentru c` spune Victor Jinga [n [ntr-un pasaj /[ /
[ consacrat acestei probleme o \ar` care conSUm` ]i nu
produce . nu va fi niciodat` sortit` civiliza\iei . o \ar`
trebuie s`  Deci iDEea aceasta a produc\iei a fost sus\i- 
deci DOu` idei fundamentalea necesit`\ii reorganiZ~rii
agriculturii pe ni]te baze a]a cum s@nt amintite ]i aceea a
proDUC\iei ]i a proTEC\iei produc\iei na\ionale. De altfel
cine-]i aminte]te d` anii trei]opt treiz`]nou` patruzeci ]tie
foarte bine c` industria noastr-avea ni]te lucruri
performante uluirea mea a fost produs` printre altele ]i de
faptul c` la o . (AK) un eveniment <R fac o parantez` ]i
vrea- (AK) a] vrea s` [nchei cu asta ]i cred c-am s` ]i pot
R> /[: un /[ eveniment . la care eu am participat [n mod
173
indirect f`r` s` vreau a fost bombardamentul asupra:
/[ Ploie]tilor de la [nt@i /[: august duminec`-nt@i august
c@nd eu m`-ntorceam din S`cele /` [nt@i august o mie
nou` sute patruzeci ]i trei asupra C@mpinei ]i Ploie]tilor
c@nd americanii <R venind de la o baz` din SiciliaR>
au bombardat de la o [n`l\ime de PATRUzeci de metri
instala\iile petroliere ultima speran\` a nem\ilor. . Am v` <{
<F zut un FILM F> {> acum . . /[: . . <{ un {> an de zile pe
programul doi <R f`cut pe baz` de documente americane
R> [n care americanii vorbeau de: TEAma pe care le-o
inspirau avioanele f`cute la Bra]ov. E un /[ un lucru <{
EXTRAordinar{> teama pe care avioanele I.A.R. (iaer)
optzeci le inspirau  Da. ACESta era nivelul industriei
noastre [n anii treiz`]nou`-patruzeci. /[: ]i probabil c` a-
(AK) la aceste <{ lucruri {> f`cea referire profesorul Jinga
c@nd vorbea de performan\ele nostre care erau foarte
<{ MARI {> atunci fa\` d` cele europene ]i care SIgur [n
condi\iile . /[: norMAle ale dezvolt`rilor de DUp` r`zboi
cum es- (AK) era ]i firesc ar fi adus Rom@nia azi <{ foarte
{> foarte sus.
174
Tat`l meu nu ]tia s` nu spun` adev`rul
CORV 65 – D.pub.1
bisericii ortodoxe
Evocare [n cadrul manifest`rilor organizate cu prilejul anivers`rii a 100
de ani de la na]terea profesorului Victor Jinga
Vorbitorul VJ – sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj, facultatea de
medicin`; fiul prof. Victor Jinga ([mbin` vorbirea liber` cu cititul)
Autorul transcrierii:Lauren\ia Dasc`lu Jinga
175
VJ:
 vorbe]te liber: 
Mi-amintesc cum /[ . DEseori [mi spunea tat`l meu.
ce imagine clar` are despre rezolvarea problemei (AK)
problemelor agriculturii la noi . . ]i CE mari speran\e []i
lega [n o mie nou` sute nou`zeci . de /[: posibilitatea ca
g@ndurile lui s` fie aduse [n fapt`. . /[ A mai apucat s` scrie
[n Dreptatea un articol [n martie /[: o mie nou` sute
nou`zeci despre felul [n care vedea el rezolvarea problemelor
agriculturii la noi . N-A mai apucat s` . fac` mai mult pentru
c` a]a cum ]ti\i la [nt@i iulie . /[: a-ncetat din via\`. . .
Tat`l meu a scris todeauna potrivit
convingerilor pe care le-a avut. Tat`l meu nu ]tia . . s` nu
spun` adev`rul chiar [n [mprejur`rile obi]nuite ale vie\ii . /[
cele mai banale. [ {ncercarea lui de a . . de a spune foarte
glume\ un neadev`r ABsolut nevinovat era Imediat
depistat (sic!) pentru c` avea o FUNdamental` incapacitate
de a spune (AK) de a nu spune: /[: neadev`ruri.
/[ A scris totdeauna ceea ce a crezut. }i a] vrea s` v`
citesc ce spune tat`l meu despre acest lucru.
 cite]te:
Am fost todeauna deprins s` scriu numa potrivit
convingerilor mele NEinfluen\ate de p`rtiniri [nguste sau
176
resentimente cùt@nd mereu s` m` situez pe planuri
C^T mai obiective ale g@ndirii. N-am crezut [n judecarea
situa\iilor de interes public c` e rù ceea ce contravine
intereselor ]i afectivit`\ilor mele ]i NICI c` e bine ceea ce
satisface numai interesele mele de un fel sau de altul.
ACEST fel de a scrie mi-a [nlesnit s` m` identific
INtegral ]i pentru todeauna cu ceea ce am scris ]i mi-a
pl`cut c` (sic!) [n scrisul meu ulterior s` citez ce-am ce-am
scris [n aceea]i problem` cu mul\i ani [nainte. . . .
 vorbe]te liber:
Tat`l meu ]i lucrul acesta a fost ar`tat ]i: de:
profesorul Drecin foarte bine atunci c@nd a vorbit despre
pozi\ia . lui fa\` de mi]carea legionar` a fost TOTdeauna
[mpotriva dictaturilor.
 cite]te:
Am fost <J citezJ> ]i sunt [mpotriva dictaturilor
de ORIce fel [mpotriva oligarhiilor sociale economice ]i
de partid [mpotriva privilegiilor pe seama oricui
[mpotriva fanatismelor ]i a xenofobiilor pentru un
stat al tuturor NU al c@torva sau al clanurilorpentru
libera circula\ie a oamenilora ideilor ]i a confrunt`rilor
lor pentru o democra\ie . pluralist` . contra
177
totalitarismului ]i o (AK) ]i a imperialismului dinùntru ]
i dinafar`.
Era acuzat de antirom@nism, fals patriotism, promotor al ideilor

de st@nga, de sorginte vest european`...
CORV 64 – D.pub.1
bisericii ortodoxe
Comunicare ]tiin\ific` [n cadrul manifest`rilor organizate cu prilejul
anivers`rii a 100 de ani de la na]terea profesorului Victor Jinga.
Vorbitor: Mihai Drecin (MD), profesor la Universitatea din Oradea (cite]te)
MD: Ca economist publicist conduc`tor ]i fondator d`

ziare ]i reviste autor de cursuri universitare ]i lucr`ri ]
tiin\ifice eru <{ dite {> universitare ]i RECtor al
178
Academiei Comerciale din Cluj-Bra]ov [n perioada <R o
mie nou` sute R> patrujdoi <R o mie nou` sute R>
patru] <{ cinci {> om politic Victor Jinga a fost un
adversar desCHIS al doctrinelor politice de extrem`
legionarismul ]i comunismul. Mi] <{ carea {> legionar`
cu priz` seroa- (AK) serioas` [n r@ndurile tineretului
universitar al anilor treizeci a [ncercat s`-l aTRAg` pe
profesor de partea sa. {n seara unei zile din luna mai o mie
nou` sute treiz`]i <{ patru {> la Cluj Victor Jinga va fi
vizitat de c@\iva legionari [n frunte cu Corneliu Zelea
Codreanu. I se propune preluarea ]i dirijarea Mi]c`rii la
nivelu Transilvaniei. Citez Am primit acest` propunere
uimit consternat ]i cu o indignare abea re\inut`. I-am
spus lui Codreanu noteaz` Victor Jinga [n memoriile sale
c` eu NU numai c` nu [mp`rt`]esc g@ndirea ]i militantismul
legionar dar le sunt de-a dreptul }I categoric ostil <J
citatul [nchis. J>
Legionarii nu vor uita aceast` confruntare ]i [nfruntare
de idei. {n toamna anului nou` sute patruzeci
profesorul a fost agresat verbal de un grup restr@ns de
studen\i legionari va fi pus pe a]a-numita list` neagr`. Era
acuzat de antirom@nism fals patriotism promotor al
ideilor de st@nga de sorginte vest european`
179
colaborare cu intelectuali rom@ni ]i strìni de diverse etnii
inclusiv evrei. {n scurta perioad` a dictaturii legionare
familia Jinga a trìt [ntr-o PERmanent` nesiguran\`. Totu]i
prestigiul moral ]i profesional al profesorului
binecunoscute-n Bra]ovul natal l-au [mpiedicat s`-i rezerve
soarta tragic` pe care au avut-o AL\i universitari [n acel
sumbru noiembrie o mie nou` sute patruzeci.
180
4.2. LIMB~ ROM^N~ VORBIT~ "TRANSMIS~"
4.2.1. C a n a l u l: t e l e f o n
4.2.1.1. Dialog [n familie
Am bùt ]ampanie, am f`cut fotografii ]i-acuma [ncepem osp`\ul
CORV 59 – T.tel.2
Data [nregistr`rii: 16 octombrie 1999
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la VJ ]i LDJ)
Sun` la telefon AM ]i MM din Canada acas` la LDJ ]i VJ, unde se
s`rb`tore]te ziua de na]tere a lui CJ; au loc dou` dialoguri succesive :
I - AM cu CJ
II - MM cu CJ
Participan\i:
CJ: sex feminin, n`scut` [n 16 octombrie 1909 la Bistri\a, facultatea de
litere; mama lui MM
MM: sex feminin, n`scut` [n 1940 la Cluj, facultatea de litere, rezident` [n
Toronto; fiica lui CJ
AM: sex masculin, n`scut [n 1936 la Bra]ov, facultatea de chimie, rezident
[n Toronto; ginerele lui CJ
Obs.: Vorbitorii nu au ]tiut c` se [nregistreaz`, dar ]i-au dat ulterior
acordul.
181
I:
AM: (...) s`rb`toare mare //
CJ: Da: drag` suntem aicea la Bebe ]i suntem foarte ferici\i c`
suntem [mpreun`.
AM: Ne bucur`m mult c` v` putem ura TOAte cele care (sic!) vi le
dori\i//
CJ: }tiu drag` Alin =
AM: = mult` s`n`tate

CJ: ]i v` mul\umesc din suflet pentru toate ]tiu nici nu trebe
s` spui vorbe c` le ]tiu din suflet.
 
AM: V-o dau pe Moni. Bun.
CJ: Da.
AM: S`ru’ m@na tanti//
CJ: V` s`rut din toat` inima.
II:
MM: Alo mami scump`
 
182
CJ: MAmi scump`
MM: te-mbr`\i]ez ]i-\i doresc mult` s`n`tate ]i s`-\i treac`
p@rdalnica asta de . . durere

CJ: Da:: drag` Moni da:: s` dea
Dumnezeu s` s`-mplineasc` ce-mi spui c` . . asta-i
SINgurul lucru care deocamdat` m` m` m` cam sup`r` dar
SPER s` fie ]i mai bine.
 
MM: Da. } }I noi sper`m ]i 
CE vreme e acolo.
CJ: Da. Moni scump` ieri am primit un buchet de flori
<{ ne: {>maipomenit.
MM: E frumos?
CJ: Do:]cinci de garoafe suPERbe ]i ni]te flori de care nici n-am
mai v`zut de c@nd sunt cu ni]te ti:je lu:ngi ]i cu bo- boboc
a]a pare c-ar fi trandafir da’ NU e. E a]a cu petale suAve ]i-
n culori pastel o miNUne.
MM: Va:i [mi pare-a}A de bine c-a

CJ: Dra:g` sunt a}A de frumoase de-o s`
facem fotografie c@nd mergem acas`. N-AM ]tiut unde s` le
pun ]i le-am l`sat [n verand`. Florile-a- (AK) /[ gaROAfele
183
[ntr-un borcan mare care (sic!) l-am [nvelit frumos [ntr-un ]
ervet ]i celelalte cu tije lungi [n ligheanu meu. Dar /` s
sunt de o de o frumuse\e nemaipomenit` v`
mul\umesc.

MM: {mi pare foarte bine.
CJ: V` mul\umesc din suflet. IERI au sosit ieri.
MM: {mi pare foarte bine c` eu am 
CJ: Da.
MM: Da. Noi am scris c` ORI [n cin]pe ORI [n ]ai]pe
da’ cred c-a fost mai BIne-a]a.
 
CJ: Da. Da da. IERI au venit pe la
amiaz ]i le-am aranjat frumos ]i m` bucur.
 
MM: Da.
CJ: Az-noapte m-am trezit ]i m-am (sic!) aprins lumina s` m`
mai uit la ele s` v`d c@t sunt de frumoase . . Da.
MM: {mi pare bine Mami scump`.

CJ: Mul\uMESC Mul\umesc mult mult mult .
MM: Voi acuma sunte\i

184
CJ: Uite ]-acuma suntem aicea la la Bebe ]i la
Laura . . .
MM: Da.
CJ: Am bùt ]ampanie am f`cut fotografii ]-acuma-ncepem . .
.
MM: Da.
CJ: osp`\ul da. A f`cut Laura ni]te lucruri minunate ]i sunt
 
MM: osp`\u.
MM: Da: da’ v`d c` . .
CJ: Da.
MM: din ce mi-au scris ei v`d c`: Laura acuma . TOT dintr-o
mas`-ntr-ALta o s` fie.
CJ: Da da: l-a]tept`m pe AleXANdru cu MAre bucurie. O
s`://
MM: Da. Da’ ieri//
CJ: O s`:-l aduc` la noi adec` la mine ]i o s`: bem /`: la mine ]
ampania ]i pe urm` seara . . s`-ntorc aicea la Bebe ]i . .
fac un program ei ar vrea s`-l
 
MM: Da.
CJ: duc` c@t mai mult e:: o s` vedem cam ce:
   
MM: Pì Da.
185
CJ: Depinde ]i de dorin\a lui ]i cum o s` vrea . .
 
MM: Ar fi bine dac` Da da’::
CJ: Da.
MM: Cred c` ]i: }I dorin\a (AK) adic` ini\iativa: lui Bebe poate
c` trebui’::
CJ: Da.
MM: c` el NU prea ]tie bine ]i eu i-am SPUS
 
CJ: Da da. Ei s-au g@ndit s`
mearg` la un TEAtru la un concert la  O s` vad`.
MM: Da.
CJ: E timpul scurt. El C^ND pleac` de-aicea din Bucure]ti.

MM: Nu ]- NU ]tiu exact ]tiu ziua-n care sose]te dar de
plecare nu e nu e FIX dar el mai vrea s` mearg` pe urm` .
. la München (miunhen) ]i-n SPAnia.
CJ: Da dar [n Rom@nia mai are a]a ni]te obiective Bra]ov
sau ceva a]a?
MM: /`: /N- Nu ]tiu dac`

CJ: Cluj la Maia? Vrea s` treac` ]i pe la Maia la Clu:j?
MM: /[ N- Nu cred c` trece  da’ s`-i SPUI s` dea telefon ]i la
Maia ]i ]i
186
 
CJ: Da da.
MM: }I la Mioara.
CJ: Da da. BIne  bine. SIgur c`-i spun.
 
MM: BIne Mami.
CJ: BIne  drag`. . V` mul\umim pentru toate FOARte mult.
MM: }- ]i noi v` dorim o petrecere fru-//
CJ: }-am primit ]i felicit`rile frumoase ]i ]i . .
MM: Da.
CJ: Da: le-am pus a]a: [n fa\a mea acolo pe un vas cu flori ]i . .
MM: Da.
CJ: m` delectez.
MM: BI- //
CJ: }i-i mul\umesc ]i lui Ileana ]i ]i
 
MM: BIne Mami oare
CJ: Da.
MM: Oare Bebe sau Laura s-acolo?
CJ: Da SIgur c` da.
 
MM: S` le spunem ]i lor //
CJ: Uite \i-l dau pe Bebe.
MM: Ta:i Mami scump`. Te-mbr`\i]`m mult.
187

CJ: V` s`rut ]i mul\umesc [nc-o dat`.
MM: Ta:i.
Nu veni, drag`, c` eu sunt bine
CORV 59 – T.tel.2
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la VJ)
Durata [nregistr`rii: 3'10''
VJ o sun` la telefon pe CJ
Participan\i:
188
CJ: sex feminin, n`scut` [n 1909 la Bistri\a, facultatea de litere;
mama lui VJ
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj, facultatea de medicin`;
fiul lui CJ
Obs.: subiectul CJ nu a ]tiut c` se [nregistreaz`, dar ]i-a dat ulterior
acordul.
Apel
VJ: Alo mama?
CJ: Da drag`.
VJ: S`ru’ m@na mami scump` CE faci.
CJ: Uit`: am . . m@ncat de trei ori ast`zi.
VJ: Z`:u?
CJ: O dat` diminea\a cu p@ine cu unt ]i cu miere //
VJ: Da.
CJ: Pe urm` pe la: unsprezece am luat mititelu
VJ: <@ A]a @>
CJ: }-acuma am luat borcanu cu varz`.
VJ: Da.
CJ: }-am m@ncat-o toat`.
VJ: }i-ai m@ncat cu oarecare poft`?
CJ: . . Da. Da.
VJ: Da.
CJ: Da’ nu a]a: . . Da’ totu]i sim\eam foame ]-atuncea . .
189
VJ: Da.
CJ: Varza-mi face poft`.
VJ: Da.
CJ: Nu ]tiu CHIAR varz-a]a . . c`lit` f`r` carne numai
varz` c`lit`.
VJ: }i Aia-\i face poft`?
CJ: Da. }i-am c@rn`ciori a]a c` dac-ave\i varz` c`lit` f`r` . .
VJ: Da.
CJ: sarmale eu s-amatoare.
VJ: Da da. S` ]tii c` \i le \iem (AK) \inem \ie r@de c-
aVEM [nc` destule.
 
CJ: Nu.
Nu. /[ Sarmale NU at@ta VARza-mi place.
VJ: <R Da da da da. R>
CJ: Da.
VJ: Da da’: sarmala TOtu]i s` fie pu\in hr`niTOAre.
CJ: Da bine. SIgur c` da. Pì: am m@ncat p@n` acuma destule.
VJ: Da.
CJ: M` simt cam lenevit` a]a.
VJ: Da. Foarte bine.

CJ: Am preg`tit plicurile pentru Boboteaz`.
VJ: Da. Spune //
190

CJ: Nu ]tiu c@nd vine preotul da: la mine vine-ntodeauna.
VJ: E foarte bine.
CJ: Da.
VJ: E foarte bine. }i s` te-ntreb ceva mam` AI c`ldur`?
CJ: Da da’ NU a]a excesiv`.
VJ: Vezi dac` ai nevoie s` suplimentezi cu . .
CJ: Nu nu N-AM nevoie c` e:
VJ: Atuncea mai vezi cum administrezi cu gazul chestiile astea .
.
CJ: Da am aPRINS ]i cuptorul =
VJ: = Da.
CJ: S` vede c` e FRIG afar`.=
VJ: = Mam` sunt minus opt GRAde.
CJ: Pì de-Aia vezi? E e: [nc`lZIT [ns` nu . .
VJ: Da ]i proba- //
CJ: NU mai e a]a cum era. =
VJ: = Da. }i probabil ]i flac`ra e ceva mai mic`. =
CJ: = Pì ASta c`: -i gazul . .
VJ: Da. Da’ sper c` FACI fa\` mam`.

CJ: Fac fac fac. =
VJ: = /`: Vrei s` vin acuma la tine?
191

CJ: Nu:: drag`.Nici nu veni ast`zi.=
VJ: = Pentru c` ast`zi e FOARte mult` ghea\` pe:: strad` ]i //
CJ: NU veni drag` c` eu sunt bine ]i: . . uite am m@ncat
de-at@tea ori ]i o s` mai m`n@nc ]i . am =
VJ: = Da. }i mai ai }I (AK) Mai AI pr`jitur` mam`?
CJ: Da’ CUM s` nu. 
   
VJ: Da. Da.
CJ: Mai am ]i de-alea de: r@ndul trecut de la Casa Veche
sau . .
VJ: Da da. De la Casa Veche.
CJ: Da. }i am biscuI|I ]i am . . AM de toate.
VJ: }i CE vreau s` spun. }i STRUguri.
CJ: }i struguri da.
VJ: Da. /[ NU uita de ei.
CJ: Nu: nu.
VJ: Da. /`:: CE vreau s` spun. M@ine ies [n ORIce caz ]tii?
CJ: Da.
VJ: }-atuncea mai veDEM noi. Vezi c` ai: [nc-o sticl` de bere.
CJ: Da da.
VJ: Da’: am s`-\i aduc bere [nc`.
CJ: Bine.
VJ: Da.
192
CJ: N-ai (AK) N-AI grij` de mine c` am de //

VJ: Pì AM grij`
[ntodeauna.
CJ: Pì }TIU c` ai da: deocamdat` am de toate.
VJ: Bine mami scump`.
CJ: Am de toate. Voi CE face\i.
VJ: Mam` noi: uite-te facem treburi gospod`re]ti mai ne
uit`m la televizor mai citim
( ... )
VJ: Bine mami scump` atuncea mai vorbim.

CJ: Da da. {n orice caz azi s` nu: (AK) nici s` nu te g@nde]ti s`
vii.
 
VJ: Da. Da. CUM respiri mam`.
CJ: BIne.
VJ: Da. }i durerea?
CJ: Da cam E a]a cam E.
VJ: Da.
CJ: Da’ . . NU chiar a]a da’ TOtu]i ESte.
VJ: Da.
CJ: Este.C@teodat` mai uit c@teodat` <{ IAR mai revine. {>
VJ: Da.
193
CJ: Dar /[: sper c` [ncet [ncet . .
VJ: }i s` ]tii c`: conteaz` foarte mult }I starea ta de spirit.
CJ: Pì DA da’ starea mea de spirit e foarte-n leg`tur` cu
durerea.

VJ: E-n leg`tur` e un cerc a]a ]tii care se: autopoten\eaz`.
 
CJ: Da. Da. C`: [ndat` ce m` las` durerea: eu eu
sunt ALTfel.
VJ: Da e-adev`rat.
CJ: Da da.
VJ: E-adev`rat c`: CuriOS pe tine nu te . . marcheaz` dec@t
STRICT c@t ai durerea pe urm`//
CJ: Pì da:
VJ: imediAT [\i revii.
CJ: Da da.
VJ: Nu ai deLOC tendin\a spr- /[ (AK) nativ` spre depresie.
CJ: Nu nu nu nu.
VJ: Tu N-O ai.
CJ: Nu nu.
VJ: Da.
CJ: }i c@nd /[: nu m` doare://
VJ: Da.
CJ: M` m` bucur.
194
VJ: Da: imediat. }i ne comunici }I nou`.  r@de 
CJ: <@ Da. @> . . Acum am ascultat <? muzic` ?> ]i:
VJ: Da.
CJ: ]i: acuma la dou` 
VJ: Da. Bine mami scump`. Atuncea mai vorbim da?
CJ: Da. }i v` doresc poft` bun` . =
VJ: = }i |Ie mam`. S`ru’ m@na mami scump` s`ru’
m@na.
CJ: Tai.
195
4.2.1.3. Dialog privat
Col\ei, dou`zeci ]i trei
CORV 59 – T.tel.2
LDJ sun` la gazda (AM) unde au tras la Bucure]ti profesorul SS ]i so\ia
sa, veni\i din strìn`tate
Durata total` a pasajului transcris:1' 30''
Apel
AM: Da
LDJ: Alo bun` seara.
AM: Bun` seara
LDJ: /`: S@nt L.D. /[ Pot s` vorbesc cu domnul profesor?

AM: Da:  un moment un
moment.
LDJ: Mul\umesc.
AM: Cu pl`cere. <F Sorin. F>
196
SS: Alo
LDJ: Bun` seara domnule profesor.
SS: Da Bun` seara \i-am recunoscut glasul de data asta.
LDJ: S-a [ntors Yvonne (ivon)? }i ave\i /[ veste?
   
SS: Da. Da. Da da da da.
Deci la ora cinci jum`tate e foarte bine.
LDJ: La cinci jumate noi voiam s` fim la Michi. Putem s`
venim m`car la cinci ]i-n sfert?
 
SS: la cinci ]i-n sfert da da . Sigur. Acuma s`-\i
spun adresa.
LDJ: Acum  Exact. ASta voiam s`-ntreb.
SS: Adresa e Strada Col\ei num`rul dou`ze]itrei.
LDJ: Col\eidou`ze]itrei. pronun\` pe silabe, scriind concomitent
adresa
SS: Da. }i la interfon jos
LDJ: Da:
SS: E num`rul dou`zeci ]i ]epte. Da’ o s-a]tept eu jos.
LDJ: Interfon pronun\` pe silabe [n timp ce scrie adresa
SS: doi - ]epte.
LDJ: A: ]a. /`: UNde este asta [n spatele:  i- intr`m prin
SPAtele //
SS: De UNde vii din CE parte.
197
LDJ: Venim dinspre: s` zicem / [: Oper`.
SS: De la Oper` atuncea la Pia\a Rosetti =
LDJ: = Da
SS: la dreapta bulevardu Domni\ei parc` se cheam`. Sau
Hristo Botev [i zice acum.
LDJ: /`: Hristo Botev e clar.
SS: Da. . Deci o iei la dreapta p` Hristo Botev ]i: a DOua
strad` la dreapta . . .
LDJ: Da.
SS: e o strad` scurt` care se termin` cu un bloc . . .
LDJ: A]a.
SS: }-apoi num`rul dou`]trei la blocul `la.
LDJ: Ne descurc`m. . Bine la cinci ]i-un sfert.
SS: Cinci ]i-un sfert.Mul\umesc foarte mult.
 
LDJ: Bun` Bun` seara.
 
SS: La revedere.
198
Ne vedem la cinci jumate
CORV 59 – T.tel.2
LDJ sun` la telefon pe MM, ca s`-i relateze convorbirea anterioar` (cf.
4.2.1.3.) cu SS
Participan\i:
MM: sex feminin, n`scut` [n 1948 la Sibiu, facultatea de litere; so\ia lui
RM
RM: sex masculin, n`scut [n 1949, la Sibiu, facultatea de informatic`; so\ul
lui MM
SM: sex feminin, n`scut` [n1978 la Bucure]ti, student` la medicin`; fiica lui
MM ]i RM
R = robotul telefonic (cu vocea lui SM)
Durata total` a pasajului transcris:1' 45''
Obs.: MM ]i RM nu au ]tiut c` se [nregistreaz`, dar ]i-au dat ulterior
consim\`m@ntul.
R: A\i format doi . doi - patru . patru - unu . doi - cinci .

Pentru moment NU suntem acas` v` rug`m l`sa\i mesajul
dumneavoastr` dup` semnalul sonor.
Semnal
199
LDJ: Michi s@nt eu Laura  e]ti acas`? . . . {n sf@r]it /[:
am vorbit cu dom’ profesor S. . . ]i: r`m@ne ora stabilit`
la cinci ]i-un sfert s@ntem la : el ]i: . probabil c-
ajungem [n cinci jum- (AK) la

RM: <R Alo alo alo alo? R>
LDJ: Da.
RM: Alo.
LDJ: Da:. Vorbesc de una singur`. Salut Radu.
RM: S`ru’ m@na. Pì e FOARte ciudat c` noi avem telefonul
jos ]i evident tre’ s` s` sune deci e ceva [n neregul`
cu bateria lui.
LDJ: Mi-a:: mi-a <F „b`gat“ F> robotul. r@de
RM: Da. |i-o dau pe Michi.
LDJ: D`-mi-o pe Michi.
RM: Nu ]tiu ce are. Special pentru ca s-a]tept`m telefonul de la
tine l-am adus.
LDJ: r@de Bine.
MM: Alo Da. N-am auzit nimica. N-am auzit nimic.
LDJ: r@de N-ai auzit nimica eu  //
MM: Nu  ]i stau cu `sta-n m@n` ]tii?
LDJ: Eu con]tiincioas` [mi spuneam mesaju. Am vorbit/[
MM: Da
LDJ: /[ la cinci ]i-un sfert mergem s`-l lu`m
200
MM: Da. Perfect <R deci a r`mas la cinci ]i-un sfert. R>
LDJ: Cred c-ajungem la cinci jumate. Acuma //
MM: E perfect da.
LDJ: socote]te ]i tu c@t om putea face. Deci nu re- :: recon-
-sideri nici o cin` nimica //
MM: A]a bun.
LDJ: ]i venim . . la cinci jumate.
MM: Deci nu  Cu dentistu-]i rezolv` mai dever- (AK) devreme
sau CE face.
LDJ: Asta N-AM [ntrebat c` n-avea rost.
MM: Nu ideea e c` N-Are dentist la ora ]apte.
LDJ: CIne.
MM: El. Nu mai are dentist la ]apte.
LDJ: Nu nu fiRE}te. La cinci jumate ]i asta e tot. Ce mai avea
rost s`-i cer socoteal` cum //
MM: Nu nu nu da’ m` g@ndeam c` el n-are limite de timp a]a.
LDJ: Nu. Cred c` nu. Da’ nu n-o s` stea ei . . M` s@nt
oameni cu treburi au venit aici cu zile num`rate nu ]tiu
dac` //
MM: E-adev`RAT da’:: b`nuiesc c` totu]i dou`trei ore acolo
ar putea =
LDJ: = R`m@ne de v`zut. Michele deci nu-mi dai nici o . .
MM: Nu.
LDJ: alt` sarcin`.
201
MM: Nu nici o sarcin`.
LDJ: Bine bine.
MM: Bine atunci v-a]tept < xxxxxxxxx >
LDJ: Ne vedem la cinci jumate.
MM: Da.
LDJ: Te s`ru:t.
MM: Pa.
LDJ: Noapte bun`.
Cele dup` r@nduial`
202
CORV 59 – T.tel.2
Locul [nregistr`rii: Bucure]ti (acas` la VJ)
VJ sun` acas` la p`rintele G
Participan\i:
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj
G: sex masculin, preot
F: sex masculin, fiul lui G
Apel
F: Alo da?
VJ: Alo casa p`rintelui G?
F: Da:
VJ: La telefon doctorul J. a] putea . vorbi cu p`rintele?
F: Sta\i numai pu\in c` este [n baie. Sta\i pu\in s`-l [ntreb.
VJ: Da. /[: UiTA|I ce vroiam s` v` spun.
F: Da v` spun. (AK) V-ascult.
VJ: E doamna preoteas`?
F: Eu s@nt FIul d@nsului.
VJ: A: fiul. /`:: . . Mama mea e [n parohia d@nsului [n
apropiere d@nsul }TIE de familia J. Casa Trancu Ia]i. }i
mama e foarte bolnav` ]i nu se poate ridica din pat s`-i
deschid` numa’ dac` sunt eu pe-acolo. Dac` a\i putea s`-l
203
[ntreba\i pe d@nsul f`r` s`-l deranja\i C^ND crede c` poate
veni pentru sfin\irea casei sau dac` vine ]ti\i?
F: Sta\i o secund` sta\i o secund` domn’ doctor.
VJ: Da.
(pauz` de 18'')
F: Imediat domn’ doctor.

VJ: Da.
G: Alo:
VJ: Alo bun` diminea\a p`rinte G.
G: S` trì\i domnule doctor cu stim`.
VJ: /`: Todeauna am avut bucuria ]i a avut mama bucuria s` v`: .
. (AK) /[ s` fie vizitat` de dumneavoastr` [n vremea asta
pentru sfin\irea casei =
G: = Da
VJ: [ns` acuma este FOARte bolnav` e la pat ]i NU v` poate
deschide e [nchis ]i eu m` duc acolo ]i fac toate: m`
rog cele necesare=
G: = Da cele dup` r@nduial` da.
VJ: dup` r@nduial` ]i: deschid ]i u]a . .
G: Da da.
204
VJ: ]i pe dinafar` }I pe dinùntru. }i vroiam s` v`-ntreb dac`
inten\iona\i s` trece\i ]i dac` s-ar putea spune cam c@nd ca
s` fiu ]i eu pe-acolo.
G: Domnule doctor [nt@i da\i-mi adresa mai precis`.
VJ: A mea SAU a mamei.
G: Nu a mamei.
VJ: Mama st` la:: /[ Toamnei patruzeci ]i opt A [n casa lui
Trancu Ia]i.
G: A: da. Sigur c` da.

VJ: Da. Dumneavoastr` a\i fost l-a\i [nmorm@ntat ]i pe
tat`l meu. .
G: A e vorba de: familia J.?
VJ: Familia J. da.
G: <{ O:: domnule doctor {> CUM s` nu oMAgiu. Nici
   
VJ: Da da Da.
G: VORb` c` da. E bine atunci c` asear` . N-AM [ncercat.
 
VJ: Da.
Ce bine c` intrase [ntr-o adev`rat` panic` c` nu poate s` v`
deschid` ]ti\i?
205
G: Da da da. A:]a. . . Crede\i c` /` /[ sun-  a\i putea fi
disponibil . . . c`tre ora un]pe jumate doi]pe?
VJ: /`: C^T e ceasul acum. aparte
G: Acum e unsprezece f`r` un sfert.
VJ: Un]pe f`r` un sfert. Eu locuiesc [n Militari ]ti\i?
G: Da da da. Pe la doisprezece.
VJ: Pe la dou`]pe. Bine. Am s` fiu la dou`sprezece acolo.
G: Da.
VJ: }i v` mul\umesc foarte foarte mult.
G: }i EU v` mul\umesc domnule doctor. Cu stim`.
VJ: Cu toat` stima domnule p`r- //
G: Deopotriv` din partea noastr`. Cu stim` domnule doctor.
VJ: Cu stim` p`rinte.
G: Cu bucurie.
4.2.2. C a n a l u l : r a d i o
4.2.2.1. Conversa\ie public`
Se poate vorbi despre un mesaj politic al vizitei papale

[n Rom@nia?
CORV 56 – T.rad.pub.6
Autorul [nregistr`rii: Aurelian L`z`roiu
206
Sursa [nregistr`rii: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Ora fierbinte“)
Dezbatere radiofonic`
Participan\i:
Moderator: }tefan Naciu (}N)
Invita\i: Ion Ra\iu (IR), Valeriu Tab`r` (VT), Cristian Dumitrescu (CD),
Viorel Hrebenciuc (VH), Gheorghe Anghelescu (GA)
Durata total` a pasajului transcris: 8'12''
}N: Ast`zi din nou despre vizita recent` a [naltului pontif Papa
Ioan Paul al doilea [n Rom@nia. . Abordarea de ast`zi se va
face din PUNCtul de vedere al oamenilor politici. DINcolo
de: latura: preponderent ecumenic` DINcolo de dialogul
teologic vizita Sanctit`\ii Sale a avut f`r`-ndoial` ]i o
component` politic`. C@t de marCAt` este aceast`
component` politic` ce semnifiCA\ie are ]i CUM se va
reverbera [n via\a \`rii ]i-n imaginea Rom@niei [n lume. .
Evalu`ri aprecieri comentarii . apar\in@nd invita\ilor
no]tri domnii . Ion Ra\iu vicepre]edinte al P.N.|.C.D.
(pene\ecede) Valeriu Tab`r` pre]edintele P.U.N.R.
(peunere) Cristian Dumitrescu vicepre]edinte. P.D.
(pede) Viorel Hrebenciuc deputat P.D.S.R. (pedesere) ]
i avem un invitat de aSEmenea domnul Gheorghe
Anghelescu Secretar de Stat la Secretariatul de Stat pentru
Culte. A]adar bine-a\i venit [n studioul Radioului ]i v`
207
invit`m s` comenta\i acest eveniment din punctul de
vedere al omului politic. . /[ S-a vorbit
<{ MULTdespre aceast` vizit` {> totu]i c@teva [ntreb`ri
c@teva r`spunsuri se pot formula [n continuare.. Deci se
POAte vorbi despre un mesaj politic al vizitei papale [n
Rom@nia? Domnule Ra\iu . primul r`spuns este-al
dumneavoastr`.
IR: Este-al meu din /[: cauza . V^Rstei-mi-nchipui nu?
}N: Nu. Pentru c` sunte\i CHIAR l@ng` MIne-n studio.
   
IR: r@de r@de V`
mul\umesc. . <{ Da. {> /[: INdiscutabil va avea un efect
politic [n acela]i timp. Pentru c` <{ noi {> /[ pentru a
putea s` . ie]im din situa\ia difiCIl`-n care ne g`sim MAI
ales . de ordin /[ . economic. noi avem nevoie de . TREI
lucruri . credibilitatecredibilitate credibilitate . Noi [nc`
n-am reu]it s` avem o credibilitate-n Occident care s` ne
aSIgure . aparteNEN\a noastr` acestei culturi occidentale
acestei (sic!) /[:: . spa\iu /[ politico-economic ca s` zic a]a/[
pentru c`<@ hm @> NU mai intru-n toate am`nUNtele .
dar preZEN\a Papei]i felu-n care s-au . desf`]uRAT
evenimentele rug`cIUnile-mpreu- (AK) f`cute-mpreun` ]i
mai ales /[ efortul pe care l-a f`cut /[ de a vorbi [n LIMba
rom@n`-n TOAte a- abord`rile imporTANte pe care le-a f`cut
208
(AK) <R [n toate cuv@nT~rile importante pe care le-a f`cut
R> a-nsemnat o recuNOA}tere c` noi apar|Inem acestui . /[
spa\iu acestui /[: /[:  aspiRA\iile noastre sunt autentice ]i
c`: [n felul `sta vom putea s` beneficiem <{ DE {>
[ncadrarea [n Occident. .
}N: /[ Domnul /[ . Anghelescu. V` rug`m.
GA: Vreau s` v` spun c` aceast` vizit` [nseamn` FOARte mult
pentru Rom@nia. . <R ]i din punct de vedere religios R> ]
i din punct de vedere politic. . Da’ nu putem s` le desp`r\im
pe una de cealalt` pentru c` o civiliza\ie un popor o
na\iune se leag` de: o tradi\ie religioas`. Rom@nia este
cunoscut`-n afar` . . pu|IN. . Iar via\a sa religioas` NU este
cunoscut`. Rom@nia dac` se poate reprezenta ast`zi
Europei ]i lumii [ntregi se poate reprezenta prin via\a
sa religioas`. Pot s` v` spun din sondaje de opinie public`
f`cute m` rog [n [n cercuri reSTR^Nse [n lumea catolic`
Rom@nia ocup` un loc de FRUNte-n Europa [n privin\a:
credibilit`\ii Bisericii a rolului sù pe care-l joac`-n societate
. La un seminar pe care l-am avut /[: (AK) la care-am fost
coPARte la Viena [n ianuarie o mie nou` sute
nou`zeci ]i nou` deci [n acest anacolo s-a ar`tat deci [ntr-
un cadru CAtolic c` Rom@nia ocup` o pozi\ie de frunte
al`turi de PoLOnia . [n privin\a: . vie\ii religioase a
popoarelor noastre . polonez ]i rom@n. Deci /[ vizita Papei
209
a fost /[: . . cum mul\i cred /[ legat` de . puTErea de credin\`
a acestui popor . care NU e cunoscut` lumii. }i ast`zi cred
c` este neVOie ca prin acest MAre mesager . putem spune
cel mai mare om politic al lumii cea mai mare
personalitate cea mai mediatizat` Rom@nia va fi
cunoscut` []i va c`p`ta din nou rostul [n istorie.
}N: Deci o: contribu\ie la imaginea Rom@niei ]i oriCUM
trebuie s` spunem c`: media din [ntreaga lume a: prezenTAT
vizita Papei la Bucure]ti atr`g@nd aten\ia . omenirii asupra
Rom@niei ]i f`c@nd o parantez`: s` n-o [n\elege\i gre]it
poate . a contribuit la . eviTArea denumirilor unor capitale
vecine de-aici din /[: . zona noastr`. Domnul Valeriu Tab`r`. .
VT: Dup` p`rerea mea este un /[ moment /[ istoric DEosebit din
via\a poporului rom@n ]i a |~rii . ]i: eu a] spune c` dup`:
unu decembrie o mie nou` sute opsprezece [n acest secol este
unul dintre cele mai MARI /[ momente. Poate c` nu ne d`m
seama fiecare CE s-a realizat prin aceast` vizit`. De CE este
mare pentru c`: /[: Aria . /[: de cuNOA}tere-a \`rii a crescut
poate chiar mai MULT dec@t acel moment de la o mie nou`
sute opt@]pe la acea dat`. Pentru c` NU este un
moment oareCAre. Dup` o mie: cinze]ipatru un astfel de
(AK) o astfel de [nt@lNIre-ntre doi MARI ierarhi . ai
Bisericii Catolice ]i respectiv a (sic!) Bisericii Ortodoxe N-
A mai fost posibil (sic!) la la un nivel oficial. Pe de ALt`
210
parte dup` p`rerea mea . /[ prin aCEASt` vizit` poporul
rom@n` (AK) rom@n a transmis un mesaj
<F extraordinar F> spre lumea de-afar`.}i NU numai spre
lumea o- (AK) european` ci spre . /[ via\a mondial`. O
civiliza\ie extraordinar` prin comportamentul ]i modul cum a
fost priMIT marele: /[ /[ PApa Ioan Paul al doilea
Sanctitatea Sa aici. Cred c` este SINgura vizit` din strìn`tate-
n care practic nu a avut loc NICI un fel de incident. S`
ne-amintim c` aPROApe oriunde-a fost <{ CEva {> ceva
s-a-nt@mplat. Ori  tot /[ (AK) toat` VIzita ]i m` refer [n
primul r@nd la cea la /[ de partea: (AK) /[ organizat` de: de
BiSErica Ortodox` a fost dup` p`rerea mea una de
[NALTnivel de MAre \inut` . ]i MAI mult de de
recuNOA}tere reciproc` a ceea ce-nseamn` /[ BiSErica at@t
catolic` c@t }I cea ortodox`. Este pRIma dat` c@nd s-a pus
aceast` problem`.
}N: Un semn de deschidere de toleran\`

VT: }i /[ cred /[ cred c` de-aIcea
urmeaz`: /[ ceea ce mul\i nu: nu: considerau Rom@nia o \ar`
DEosebit de civiliza\ie (sic!) ]i exTREM de puternic
cre]tin`. {n\eleg`toare tolerant` ]i MAI mult /[ cu o
receptivitate EXtraordinar` la mesajul cre]tin.
}N: Da. Domnul Cristian Dumitrescu.
211
CD: Eu /[ cred c` vizita Papei a [nsemNAT /[ ]i va [nsemNA
pentru Rom@nia: un moment de referin\` din mai multe
motive. {n primul r@nd vizita Papei a fost /[: vizita unui ]ef
de stat. {n al doilea r@nd /[ cu aCEASt` ocazie s-a REdeschis
un dialog [ntre cele dou` biserici <MARC pe p`m@nt
ortodox MARC> pentru c` putem spune c` Rom@nia este
p`m@nt ORtodox [n condi\iile-n care optzeci (AK) <R
PESte optzeci ]i cinci la sut` din popula\ia \`rii R> este de /[:
credin\` ortodox` deci /[:
}N: Poate Unica \ar` din lume . /[ laTIn` cu credin\` ortodox`.
CD: EXACT. {n orice caz primo- PRImordial primordial
 
}N: Unica ortodox`.
CD: ortodox` pentru c` aCEASta este de fapt semnifica\ia
fundamental` a dialogului pentru c` diaLOgul [ntre Biserica
/[ catolic` ]i ortodox` a mai }I e- (AK) a existat }I-nainte. <{
Dar {> s-a /[ realizat /[ . la (AK) prin vizite s` spunem a]a
oficiale /[ de reLA\ii [ntre cele dou` Biserici. De asemenea:
s` nu uit`m c` LA Bucure]ti pentru c` vorbim de /[ aspectele
politice au fost }-ALte elemente de naTUr` politic`.
Declara\ia celor doi /[: celui (sic!) doi ]efi ai: Bisericii (AK)
Bisericilor /[: cu privire la situa\ia din JugoSLAvia a fost /
[ un moment /[ imporTANT de referin\` [n ceea ce
prive]te o CRIz` care /[: preocup` la (AK) [n acest moment
212
/[ /[: pe toat` lumea NU numa /[ pe euroPENI. De asemenea
/[: apelul Papei /[:: . de sus\inere-a Rom@niei [n procesul
de integrare-n Uniunea EuroPEAn` . Au (sic!) existAT ]i
acest mesaj  ]i este

}N: [nc` din momentul sosirii.
CD: Acest mesaj este EXtraordinar de important [n condi\iile-n
care Rom@nia se preg`te]te s`-nceap` aceste negocieri [n
condi\iile-n care Rom@nia este /[ privit` din mai multe
puncte de vedere [n /[: acest context geopolitic ca o insul`
de stabilitate [n zon`.
4.2.2.2. Dialog public
Un minut de adev`r
CORV 1 - T.rad.pub.2
Autorul [nregistr`rii: Georgeta Ghiga
Data [nregistr`rii: 1981
Sursa [nregistr`rii: RadioBucure]ti (emisiunea „Antena tineretului“)
213
Interviu
Participan\i:
I= persoana intervievat`: sex masculin, t@n`r din Bucure]ti
R = reporter: sex masculin, rezident [n Bucure]ti
Obs.: Vorbitorul I are un debit foarte ridicat de rostire; datorit` vechimii
[nregistr`rii ]i copierilor succesive, tura\ia este u]or modificat`, ceea ce
face ca vocile s` apar` mai sub\iri.
R: Dumneavoastr` ave\i vreo pasiune?. .

I: Am da: m`rturisesc c` nu: . .
R: <{ Nu {> pì eu nu eu ]tiu pisic-ave\i?
I: N-am nici pisic`.

R: N-ave\i nici pisic`. Nu v` plac nici animalele atunci . .
I: Nu [mi plac da’ n-am timp ca s` fiu sincer de ele.
R: Sta\i la <{ bloc {> probabil nu?
I: Da stau ]i la bloc.
R: E pì la bloc e mai greu s` cre]ti ditamai c@inele. Fiecare cu
c@te o pasiune. Eu ]tiu am c@ine altul are pisici altu:
eu ]tiu motocicletele altu: eu ]tiu?
<{ Fiecare cu c@te-o pasiune.{> . {ntre noi fie vorba E
rentabil`:?
I: E rentabil` sigur c` e rentabil`. Am luat zece mii
<R R> Face cam zece pui . . o dat`.
214
R: De C^te ori pe an.
I: Cel pu\in de dou`.
R: Da. Deci oricum dou`zeci de mii a]a doar la o singur`: la o
singur` pereche nu?
I: Ei unii mai mor unii . . NU-I chiar a]a.
R: }i oricum e GREU de =
I: = Pì binen <{ \eles {> c` e greu da’ trebuie ]i ei hr`ni\i
[ngriji\i DOCtorul <R ]i-a]a mai departe R>.
R: Bun. }i-ave\i timp s` v` (AK) aVE|I timp s` v` ocupa\i de ei?
I: N-am servici (sic!) ]i trebuie s` m` ocup NUmai de ei.
R: Dar servici (sic!) nu v-a\i luat NUmai pentru c` era\i bolnav
sau ca s` cre]te\i c@inii.=
I: = {n ambele cazuri. (AK) Adic` din ambele cauze. }i din
cauza faptului c` s@nt bolnav ]i din cauza faptului c`
trebuie s` m` ocup ]i d` ei.
R: Cu CE-I hr`ni\i.
I: Cu p@ine.
R: A\i fost [nt@lnit cu:: zece p@ini //
I: Da <R da da da. R>
 
R: duc@ndu-le la c@ini.
I: I-am luat (AK) am luat p@inile pentru mine ]i pentru
c@ini.
R: Dumneavoastr` C^te p@ini m@nca\i pe zi.
215
I: Pì cam [n jur de dou` p@ini. V-am spus vi se pare cam
mult zece p- <{ zece p@ini ? {>
R: Da’ s` ]ti\i c` nici m`car la PORCI nu mai avem voie s` le
d`m /[

I: Da deci dac` eu am opt c@ini. Da’ spune\i-mi ]i mie
s`-mi da\i dumneavoastr` solu\ia CE pot s` le dau la
c@ini.
R: Pì NU ]tiu dumneavoastr` ]ti\i c` //
I: Pì <{ spune\i dumneavoastr` {> <R nu nu nu R> spune\i
dumneavoastr` ce s` le dau la c@ini.
R: Eu nu cred c` i- //
I: <{ Da\i-mi soLU\ia {> dumneavoastr`.
R: Dumneavoastr` ce ave\i dreptul s` cump`ra\i /[: zilnic zece
p@ini?
I: Pì eu N-AM timp s` m` duc [n fiecare zi trebuie s` mai m`
ocup ]i de c@ini mai tre’ s`  mai am ]i: alte probleme
<R ]i-a]a mai departe. R> Cu cel mare trebuie s` m` duc la
vaccinare acuma trebuie s` m` duc c` e cam bolnav . <R
]i-a]a mai departe. R> Adic` am /[: o mul\ime de probleme.
C@inii `]tia creeaz` ]i EI ni]te probleme c` nu-i cre]te
NImeni nu \i-i [ngrije]te NImeni ]i-a]a mai departe.
M`-n\elege\i nu?
R: Exist` ni]te c`r\i specialenu?Cu rasa asta.CE ras` e.
216
I: Spune\i-mi dumneavoastr`. L`SA|I c`r\ile. <R Lup alsacian.
R> A]a. Altceva CE mai vre\i? ~sta [nregistreaz` ]i din
col\ul camerei c` e: microfon cu cristal nu?
R: < xxxx > A\i lucrat [n domeniu?
I: Nu n-am lucrat da’ m` pricep <? Am avut ]i eu. ?> Am
[nv`\at ]i eu liceul pì chiar a]a: \`ran s@nt?
R: }i nu e p`cat dac` tot a\i f`cut liceul s` v` ocupa\i numai de
cre]terea c@inilor?
I: Pì deocamdat` m` ocup de ei p@n` [mi rezolv ]i eu
problemele-astea ]i s`: sper`m c` [n jur de o lun` dou`
maximum o <{ s`-mi iau servici {> =
R: = Pì UNde a\i dori s` v` //
I: Pì veDEM noi la AlimenTAra p` unde s` g`se]te. Adic`
N-AM timp acuma s`  . . M`-n\elege\i nu?
R: Recunosc [n dumneavoastr` un /[: t@n`r dotat dar c` (sic!)
deocamdat`pasiunea: dumneavoastr` s@nt c@inii. PE
viitor cam CE: pasiune ve\i avea.
I: Nu mai m` (sic!) g@ndesc la viitor. VeDEM noi s` treac`
PRIm`vara. . . Altceva? CE mai dori\i. Ajunge?
 monolog [nregistrat ulterior interviului: 

R: EviDENT c` nu ajunge Ion G. Dar [n loc de alte
r`spunsuri \i-am sugera un minut de adev`r cu tine [nsu\i ]
i un r`spuns sincer la [ntrebarea Cu CE te-ai ales.
217
(AK) Cu ce <MARC te alegi MARC> din toate aceste
bufonerii. L-am cunoscut a]a cum este BIne s` fie
[nt@mpina\i to\i cei de felul lui [nt@mpinat cu proteste
pus la punct anihilat de replici drastice. Pe bun`
dreptate pentru ca s` [nve\e pentru ca s` [n\eLEAg` c`
p@inea este a celor ce-o muncesc.
Eu cred c` ]i Europa veche e foarte simpatic`
CORV 67– T.rad.pub.2

Autorul [nregistr`rii:Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Data [nregistr`rii: 12 octombrie 2001
Sursa [nregistr`rii: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Sfertul
academic“)
Interviu
Participan\i:
Moderator : Mircea Ruc`reanu (MR)
Invitatat: Andrei Ple]u, membru [n Colegiul Consiliului Na\ional pentru
Studierea Arhivelor Securit`\ii (AP)
Obs.: De remarcat particularitatea vorbitorului AP de a [ncheia unele
enun\uri declarative cu intona\ie ascendent` (de tip nonterminal ).
MR: <R Domnule Ple]u R> DINcolo de mult /[ mediatizatele ]

i mult /[:: comenTAtele concluzii ale Consiliului privind /[:
deconspirarea unor parlamentari ziari]ti sau <{ preo\i
218
{> deci DINcolo de toate-acestea dumneavoastr` . /`:
spunea\i prin septembrie SIgur vorbind despre munca
Consiliului c` este vorba de un efort de LIMpezire DE
cunoa]tere ]i de TErapie. Aceasta ar reprezenta finalitatea
muncii dumneavoastr`?
AP: /` E limpede c`: /`:: [ntr-o PRIm` parte a func\ion`rii lui
acest Consiliu . /[:: pune accentul p` func\ia lui s` zicem
politic`. E vorba cu alte cuvinte de a: /[: cerceta trecutul
aCElor . /[:: oameni care candideaz` pentru func\ii .
importante-n stat membri ai Parlamentului mini]tri
pre]edin\i ]-a]a mai d`parte. <R Sigur c` R> cu TIMpul
aceast` opera\iune /[:: nu va mai avea suportu p` care-l are
acum pentru c` s` schimb` genera\iile s`: creeaz`: /`::
candida\i noi F~r` un trecut semnificativ DIN aCEST punct d`
vedere ]-atuncea accentul s` va muta p` un ALT tip d`
activitate despre care poate-o s` mai vorbim.
<R Ceea ce vreau s` spun [ns` R> provocat d` [ntrebarea
dumneavoastr` este c` . finaliTAtea acestei institu\ii ]i toat`
lumea trebuie s` }TIe bine lucrul `sta nu este una d` ordin
<MARC punitiv. MARC> Noi nu /[:: ne-am alc`tuit acolo
[ntr-un fel d` tribunal care s` <MARC pedepseasc` MARC>
p` cineva. Singura <MARC pedeaps` MARC> la care este
expus un /[:: un /[:: personaj cercetat d` noi este s` fie .
prins [n flagrant d` declara\ie fals`.
219
foarte scurt pasaj ]ters din gre]eal`
are: c@teva subcapitole. P~ d-o parte e vorba d` cererea
Clubului Rom@n d` Pres` de a-]i VErifica membrii ]i
aceast` opera\iune este [ncheiat` practic ]i FOARte
cur@nd e chestie d` zile va fi f`cut` public`. Exist-apoi
dosarul AMplu „Pres`“ care dep`}E}te componen\a
Clubului Rom@n d` Pres` ]i-acesta presupune o cercetare mai
complicat`. Ea e FOARte avansat` [n momentul acestadar
exist` [nc` pe aceast` /`: list` d` d` dosare cercetate exist`
[nc` NUme . care /`: NU trimit la documente SUficiente
pentru: ca:: o concluzie ferm` s` fie spus` respectiv exist`
n- nume de cod p` care [nc` nu le putem plasa asupra unui
personaj real ]i: CHIAR c@nd o putem face NU putem
NU avem [nc` la [ndem@n` documenta\ia necesar` s` tragem
concluzii definitive. Asta o s` mai dureze deci . NU mult
dar o s` mai dureze.
MR: Pe de alt` parte se apreciaz` c` institu\ia se afl` /[: [n
imposibilitatea de a VErifica trecutul unor persoane care
au f`cut poli\ie politic`. Chiar dumneavoastr` spunea\i c`
cit`m Tot ce p`\im noi de c@nd exist`m ca institu\ie e
f`cut s` nu ne ajute. La CE v` referea\i.
AP: Domnule Ruc`reanu /`: eu cred c` /[: faptu c` legea a ap`rut
la noi aT^T d` <J t@rziu J> ]i dup` eforturi at@t d`
220
MARI at-(AK) a fost nevoie d` <F ]ase ani F> [n DOu`
legislaturi politice <F difeRIte F> ca majoritate pentru ca
legea asta s` fie {N cele din urm` votat` arat` c` un mare
entuziasm ]i-o mare dorin\` de a o avea N-A existat. . D`
NICI-o parte a spectrului politic. Dac` n-ar fi fost tenacitatea
lui Ticu Dumitrescu. p` care: unii-ai socotit-o <MARC
obsesiv` MARC> /[ eu m`-ndoIESC c` legea p@n-la urm`
ar fi c`p`tat /[ corp. Deci D~ la-nceput am sim\it o anumit` ./[
[ncetiNEAl` a procedurilor care era d` natur` s`: blocheze
/[ func\ionarea institu\iei. <R }i p-orm` R> eXISt`-n legea
aceasta un punct care e DEcisiv. }i-anume Consiliu
Na\ional pentru Studierea Arhivelor Securit`\ii o dat`
[nfiin\at trebuie s` devin` <MARC proprietaru gestionaru
MARC> arhivelor. NU po\i face cercet`ri <MARC
pertinente valide MARC> d`c@t dac` ai materialu d`
cercetare p` mas`. . {n mod normal noi trebuia prin
urmare ca [n clipa c@nd am fost /[ /[ <MARC valida\i
MARC> d` parlamentul \`rii s` c`p`t`mca s` spun
a]a<MARC „CHEia“ MARC> d` la arhive. . Asta e
prev`zut [n lege. . Or aCEST punct esen|IAL . d@n lege e
nerespectat p@n`-n ziua d` azi la DOI ani d` func\ionare a
Colegiului respectivnoi NU s@ntem /[ gestionarii arhivei
noi ne adres`m pentru FIecare problem` celui care le (sic!)
221
de\ine respectiv de\in`torilor d` arhive cunoscu\i /[ S.R.I.
(serei) S.I.E. (sie) Ministerul Ap`r`rii Na\ionale ]i
<MARC depindem MARC> [n mod masiv d`
promptitudinea ]i buna credin\` a acestor institu\ii. Asta
[ngreuneaz` iMENS cercetarea ]i NU ne d` senza\ia c`
<MARC de\inem MARC> cu-adev`rat /[:: TOAt` materia
p` care tre’ s-o cercet`m.
MR: }i pentru c-a\i vorbit de . legea Ticu Dumitrescu . /[:: ]tim
cu to\ii s-au f`cut /[ numeroase propuneri
<F chiar mem F> brii Consiliului au f`cut unele propuneri
. /[ despre CE este vorba.
AP: Noi am f`cut /[ c@teva propuneri d`-mbun`t`\ire a legii
Ticu cum ]ti\i Ticu Dumitrescu [nsu]i . /[: era nemul\umit
d` felul cum a ie}IT ea [n cele din urm` . /[: noi dup`: un
an ]i ceva d` func\ionare am sim\it care s@nt punctele
nevralgice am f`cut unele propuneri le-am negociat cu
Comisia parlamentar` care se ocup` d` d` noi ]i-am c`zut la o
BUn`-n\elegere p@n` la un punct. /[ SIgur c-am avut ]i:
c@teva e]ecuri dar ceea ce . p` NOI ne-ngrijoreaz` la ora
asta este varianta . existent` actualMENte [n /[ parlament
]i care s` va dezbateunde s@nt CEL pu\in DOu` .
elemente care pentru noi s@nt discutabile. Primu este
durata mandatului /[ unui (AK) acestui: Colegiu. El a fost
222
g@ndit [n legea dint@i ca: fiind un mandat care s` stea
<MARC „c`lare“ MARC> p` DOu` /[:: legislaturi a]a
[nc@t s` NU fie contaminat politic s` dureze ]ase ani.
 
MR: ]ase ani.
AP: Ori (sic!) acuma s` propune s` dureze patru ani deci s` s`
<MARC acopere MARC> perfect cu . legislaturile politice.
Asta este un fel de a <MARC ]ubrezi MARC> /[:
autonomia lui. P` d` alt` parte acest nou proiect d` lege
stabile]te c` o categorie-ntreag` d`: eventual viza\i /[ s@nt
exoneRA|I d` cercetare e vorba d`: ierarhii bisericii . ]i
nou` ni s` pare c` /[: [n m`sura-n care S^NT ]i ei cet`\eni ai
\- (AK) statului rom@n ]i-n m`sura-n care s@nt r`spunz`tori
d`: /[: gr`din`ritu: intim al sufletelor noastre NU pot face
abstrac\ie (sic!) d` la aceast` lege care NU e g@ndit` s` s`::
atace <MARC institu\ia MARC> bisericii ci D^Mpotriv`
s`-i dea cristalinitatea necesar` or {N legea nou propus` /[
lucru `sta: NU s`-nt@mpl`.
MR: <R Domnule R> Ple]u v-aduc aminte c` a\i promis
la-nceput c` o s` face\i referire ]i la viiTOrul
Consiliului Na\ional pentru Studierea Arhivelor Securit`\ii.
AP: /[ Da cred c` /[:: lucrurile dac` /[: r`m@n /[:: [n perimetru
normalit`\ii vor evolua c`tre un . fel d` institu\ie d`
223
cercetare a istoriei recente. {ncet-[ncet acesat`: ac\iune d`
VErificare d` can- (AK) d` dosare d` candida\i s` va epuiza
(epiuiza) ]i E d` presupus c` . totu s` va concentra p` ceea
ce [n titlul legii s` nume]te deconspirarea activit`\ii Securit`\ii
ca poli\ie politic` adic` . cercetarea istoric` ]tiin\ific`
a proce <J durilor Securit`\ii J> a docu <J mentelor r`mase
de pe urma ei J> a: /[:: TOT ce-nseamn` /[:: arHIv` istoric`
legat` d` asta. Asta <R [n vreme ce institu\ii d` tipul
Consiliului Na\ional nu exist` d`c@t [n \`rile foste
comuniste R> institute de studiu al istoriei reCENte exist`-
n TOAte \`rile MARI ale lumii ]i cred c` viitoru-acestei
institu\ii este /[ ceva d` ordinu `sta.
MR: <R Domnule R> Ple]u . [nc` de pe vremea c@nd era\i
ministru de externe manifesta\i: optiMISM [n privin\a
integr`rii Rom@niei [n structurile Alian\ei Nord-Atlantice. .
CAre este punctul dumneavoastr` de vedere {N momentul de
fa\`.
AP: Cred [n continuare c`: pentru Rom@nia aceast`: integrare este
DEcisiv` ]i saLUT /[ ini\iativa guvernului de-aCUM de a
s` alinia Alian\ei acesteia: . extrem d`: generoase [mpotriva
terorismului /[:: Cred c` trebuia s` facem asta }I dac` /[:
NU vine neap`rat PRE\ul integr`rii:: [n NATO la Praga NU
aveam alt` solu\ie . Spun c` salut asta pentru c`: [n CEAlalt`
legislatur` /[ o:: manifestare d` a- (AK) tip asem`n`tor
224
legat-atunci d` Kosovo a fost /[: mai cur@nd sanc\ioNAt` d`
cei care-acum ca guvernan\i constat` ]i ei c` NU exist` o
alt` solu\ie. <R Sigur R> c`: lucrurile s` schimb` ]i c`
NATO de-acum (AK) d` la-nfiin\are NATO d-acu trei
ani ]i NATO d-acum NU mai [nseamn-acela]i lucru
simplu fapt c` . constat`m acuma na]terea unei AMple coali\ii
[n care RUsia are un rol important /[: riDIc-un semn d`
[ntrebare asupra unei REdefiniri a acestei: /[ . organiza\ii
care s`: n`scuse p` vremea r`zboiului rece . [ntr-o lume
bipolar` ]i care acum e confruntat` cu cu TOtu alt` hart`
geopolitic`.
MR: Domnule profesor /[ pu|INI oameni din Rom@nia se pot
lùda cu titlurile ]i premiile pe care le-a\i OB\inut din partea
unor institu\ii academice din strìn`tate. Pe de alt` parte:
/[ cunosc faptul c`: sunte\i FOARte rezervat atunci c@nd
trebuie s` vorbi\i DESpre dumneavoastr`. Totu]i a] vrea s`
v`-ntreb CE ave\i [n inten\ie pentru dezvolTArea culturii
politice ]i pentru amplifiCArea schimburilor dintre culturile
europene.
AP: /[: Cred c`: TO|I oamenii responsabili cu func\ii sau F~r`
func\ii din Rom@nia tre’ s` fie preocupa\i d` consolidarea ]i
]i: /[ INtensificarea /[ unei eduCA\ii politice <R care NU-
Nseamn` [nv`\`m@nt politic R> dar [nseamn` o (AK)
225
crearea unui unui TIP d` reactivitate la problemele poLItice
ale lumii care s` fie moDERN care s` fie [n concordan\` cu
un stat /[: COMpetitiv cu democra\iile d` pretutindeni. /[::
<R Sigur c` R> NU un singur om poate face lucrurile-astea
aici este nevoie de un interes <MARC institu\ional MARC>
pentru aceast` problem` care s` se exprime [n politica .
/[ MEdiilor [n /[ politica /[ }COlilor noastre ale (sic!)
faculT~\ilor ]-a]a mai d`parte. {n ce m` prive]te . /[:: m`
g@ndesc la problema asta d` C^te ori mi s`-nt@mpl` s` am
interven\ii publice <{ }I {> . /[:: /[:: institu\ional vorbind
[n cadrul colegiului Noua Europ` p` care l-am [nfiin\at
acum ]apte ani [ncerc s` /[: aduc /[ o: o contribu\ie
consecvent` la aceast` problem`.
MR: Da. S` reamintim c` s@nte\i pre]eDINtele Funda\iei Noua
Europ` ]i: [n acela]i timp /[ RECtorul colegiului cu acela]i
nume. A] vrea s` v`-ntreb CE [n\elege\i [n momentul de fa\`: /
[ .  cum /[: CUM pute\i defini conceptul de Noua
Europ` ]i CAre este locul Rom@niei.
AP: /[: Titlul de: Colegiul Noua Europ` al acestui colegiu e /m
ap- . -p`rut [nt@mpl`tor [n momenul c@nd s-a n`scut
pentru c` s-a n`scut p` baza unui PREmiu p` care . l-am
luat ]i care se numea Premiu Noua Europ`. Banii acelui
premiu au intrat to\i [n /[:na]terea acestui colegiu. /[ E- eu NU
s@nt /[ un f- un fanatic al cuv@ntului „nou“. Mai ales c`-n /[
226
\`rile noastre cuv@ntu „nou“ a fost un cuv@nt d` care s-a
abuzat eNORM p@n`-n optezeci ]i nou` c@nd vroiam
„OAmeni noi“ „LUMI noi“ ]i c@nd trecutu era suspect.
Eu cred c` }I Europa veche e foarte simpatic` ]i e bine s` N-
O uit`m. Dar e vorba totu]i d-o Europ` nou` pentru c` e
vorba d-o Europ` care . /[: e (AK) /[ se: /[:: REdefine]te-ntr-
un context [n care TOAt` /[ g@nDIrea poLItica ]i
economia LUmii s` redefine]te. Europa NU poate r`m@ne o
institu\ie demodat`. Ea trebuie s` intre-n dialog cu o lume
ale c`rei reguli s@nt NOI. }i-atuncea }I Europa va trebui s` }
TIe s` g`seasc` [n /[ resursele ei suficiENt` noutate ca s`
s-acomodeze. La Noua Europ` /[: avem ca principiu cheie
/[: acela al Identific`rii ]i VAlorific`rii eLItelor d@n TOAte
domeniile cercet`rii d@n \ar`. C@nd spun „elit`“ NU m`
g@ndesc la o: la o aristocra\ie: izolat` d`: d`: /[:: mari /[:
mari /[:: personalit`\i hiperdotate m` g@ndesc la ceea ce e
mai bun [n TOAte domeniile d` activitate. <R Exist` o elit`
R> \`r`NEASc` o elit` muncitoREASc` o elit` arTIStic` ]-
a]a mai d`parte. La noi aceas- (AK) aceste elite au fost
<MARC masiv MARC> brutalizate p@n`-n optzeci ]i nou`.
F`r` s` reFAcem o elit` f`r` s`: <MARC reg@ndim
MARC> eficacitatea PUblic` a elitelor /[ NU vom putea s`
facem fa\` cursei care ne a]teapt`. <MARC ACEST program
227
MARC> Unul din aspectele programului Colegiului Noua
Europ`.
MR: Invitatul Sfertului academic de ast`zi a fost domnul Andrei
Ple]u profesor universitar rectorul Colegiului Noua
Europ` membrul (sic!) al Colegiului Consiliului Na\ional
pentru Studierea Arhivelor Securit`\ii. V` mul\umim ]i v`
mai a]tept`m.
AP: }I eu v` mul\umesc. La revedere.
228
4.2.2.4. Monolog public
}tiri
Durata [nregistr`rii : 4' 20"
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i
}tiri (citite)
Vorbitorul: crainic de sex masculin (CM)
Alte voci (din pasajul publicitar) sunt indicate prin: F (voce feminin`); M
(voce masculin`)
Autorul transcrierii Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Durata total` a pasajelor transcrise: 4' 20"
CM: Lupte puTERnice au loc [ntre for\ele talibane ]i cele

ale opozi\iei pe frontul din nord-estul AfganisTAnului [n
timp ce avia\ia american` efectua raiduri asupra pozi\iilor
talibanilor <J informeaz` France Presse (frãns pres). J>
Acestea sunt primele confrunt`ri de anvergur` pe acest front
de la [nceperea campaniei antiteroriste. Artileria grea a
Alian\ei Nordului bombarda sus\inut for\ele talibane de pe
linia de front de la Danshtikalah (dan]ticala) [n apropierea
frontierei cu Tadjikistanul. Mili\iile islamiste au RIpostat cu
tiruri de artilerie. . Alian\a Nordului are [n vedere atacarea
229
ora]ului Kabul [n CIUda avertismentului lansat de secretarul
american de stat Colin Powell (colin pau`l) a anun\at Abdal
Abdalah (abdal abdala) ministrul de exTERne al Alian\ei
Nordului citat de France Presse. Colin Powell declarase c`
Alian\a Nordului NU trebuie s` intre [n capitala afgan`
deoarece prezen\a opozi\iei [n acest ora] ar produce reAle
dificult`\i. Capitala afgan` trebuie s` fie un ora] deschis p@n`
la formarea unui guvern de tranzi\ie a declarat Colin Powell.
La r@ndul sù Abdal Abdalah a declarat la o conferin\` de
pres` la Du]ambe c` eliberarea ora]ului Kabul va avea o
MAre semnifica\ie politic` ]i militar`. For\ele opozi\iei au
p`truns asear` [n ora]ul Mazar-i-Sharif (mazari]arif) situat [n
apropierea frontierei cu Uzbekistanul . cucerirea acestui
ora] fiind PRIma victorie a opozi\iei antitalibane. . .
Congresul Administra\iilor Locale ]i Regionale din
cadrul Consiliului Europei ]i CAmerele acestora au organizat
[n perioada opt  nou` noiembrie la Strasbourg (strasbur)
minisesiunea de toamn` informeaz` ast`zi Biroul de pres` al
Consiliului Europei. Una din temele abordate [n cadrul
acestei reuniuni a vizat ROlul ce revine autorit`\ilor locale [n
combaterea terorismului. {n discursul pronun\at pe aceast`
tem` [n Camera Administra\iilor Locale secretarul
geneRAL al acestui organism european Walter Schrimer
230
(valter ]rim`r) a subliniat necesitatea unei ac\iuni gloBAle [n
combaterea acestui flagel ]i a precizat c` puterilor locale le
revine un rol major [n cadrul eforturilor de a investi [n
democra\ie pentru o societate mai pu|IN violent` [n
promovarea dialogului interconfesional ]i combaterea
violen\ei urbane. . .
Pre]edintele egiptean Hosni Mubarak (hosni mubarac)
a cerut ast`zi Israelului s`-]i REconsidere politica
afirm@nd c` palestinienii NU se vor preda ]i vor continua
lupta [mpotriva ocupa\iei <J relateaz` France Presse. J> {n
discursul de deschidere a sesiunii de iarn` a parlamentului de
la Cairo pre]edintele egiptean a subliniat c` securitatea
israelienilor NU poate fi realizat` prin politicile actuAle ale
statului evreu bazate pe convingerea nejustifiCAt` c`
drepturile sale sunt superioare celor ale aRAbilor. Hosni
Mubarak a relevat totodat` c` []i va continuA contactele cu
liderii statelor din regiune ]i din lume pentru a RElansa
procesul de pace. El ]i-a exprimat speran\a c` aceste eforturi
se vor solda cu rezultate conCREte [n urm`toarele s`pt`m@ni.
.
Secretarul de Stat american Colin Powell a declarat c`
va [ncerca s` stabileasc` o [nt@lnire cu liderul palestinian
Yasser Arafat (iaser arafat). Potrivit postului de radio B.B.C.
(bibisi) Colin Powell ]i-a exprimat dorin\a de a gr`bi
231
procesul de pace din Orientul Mijlociu dar a dat de [n\eles
c` [n schimbul p`cii Israelul va trebui s` fac` unele concesii
teritoriale. Declara\iile sale survin dup` ce [ntr-un interviu
acordat unui ziar americanministrul de externe al Arabiei
Saudite prin\ul Saud Al Faisal (saud al faisal) a afirmat c`
[nc`p`\@narea Washingtonului (ua]intonului) de a NU se
implica [n Orientul Mijlociu poate s`-l scoat` din s`rite }I pe
cel mai norMAL dintre oameni.
scurt semnal muzical

F: Meteo
pe fundal muzical:

M: Poiana Negri apa mineral` din Rom@nia recunoscut` oficial
de c`tre Uniunea European` v` prezint` Meteo.
reclama c@ntat`: Apele minerale Dorna
CM: La aceast` or` cerul este variabil [n sud-estul \`rii ]i mai mult
noros [n rest. Plou` izolat [n TransilVAnia OLTEnia ]i la
munte. V@ntul conTInu` s` prezinte unele intensific`ri [n
regiunile extracarpatice. Local la munte se semnaleaz`
cea\`. Valorile termice MULT mai sc`zute dec@t ieri mai
ales [n jum`tatea de NORD a \`rii se situau la ora
232
cinsprezece de la dou` grade la R`dù\i Suceava ]i
T@rgu Neam\ p@n` la ]aptesprezece grade la Turnu
M`gurele. {n urm`toarele ore vremea []i va p`sTRA acelea]i
caracteristici. Acum la Bucure]ti DOu`sprezece grade ]i ]
apte sute ]aizeci milimetri coloan` de mercur presiune
atmosferic`. . ACEStea au fost ]tirile.
4.2.3. C a n a l u l: t e l e v i z i u n e
Ce-a\i vrea s` v-aduc` Mo] Cr`ciun, domnule prim ministru?
CORV 35 – T.tv.pub.3
Data [nregistr`rii: 8 decembrie 1997
233
Sursa: TV Antena 1 (emisiunea „Milionarii de la miezul nop\ii“)
Talk show
Moderator: Marius Tuc` (MT)
Invita\i: Victor Ciorbea, prim ministru (VC) Emil Hurezeanu, ziarist la
„Deutsche Welle“ (EH)
Obs. Vorbitorul VC are un ritm foarte lent de vorbire ]i lunge]te adeseori
finalul cuvintelor.
MT: CAre este programu dumneavoastr` acum dup`:  care-l

(sic!) ve\i pune-n aplicare: se lucreaz` la el? Este elaborat?
. Programul de reFORm`? De privatizare?
VC: r@de SIgur c`: noul ministru al /[ privatiz`rii va: avea: ]i:
aceast` sarcin` de a: finaliza un proiect adus la ZI de
privatizare [ns`: (AK) cu propuneri noi [ns` [n esen\`.
programu de privatizare este cunoscut. Spre exemplu /`:
F.P.S.-ul (fepeseu) a [ncheiat /[: {N toamn-aCEASta
apropo de marile [ntreprinderi <MARC patruzeci ]i ]apte
MARC> de contracte cu mari b`nci de investi\ii din lume
<{ pentru v@nzarea lor {> pentru a cùta . oFERte <{
mari investitori. {>
MT: Da. =
VC: = }i P^n` la sf[r]itu anului se vor mai finaliza vom ajunge
cam la [n jur (sic!) de NOu`zeci de asemenea contracte
pentru mari firme. }TI|I bine c` s-au f- f`cut c@teva v@nz`ri
234
importante-n ultimele <{ luni {> e vorba de: /[:
RomCIM /[ O\elinox ]i altele

MT: A: STA|I pì dac-a\i
vorbit de Romcim

VC: acum  /[: acum /[ sper s` /[: finaliz`m
[n foarte scurt timp /[:

MT: De CE s-a privatizat Romcim. Pentru c` Romcimu [nsemna ]
aptezeci la sut` din /[: /[:: produc\ia de ciment din Rom@nia.

VC: Nu e: /{: cinze]cinci la sut` dar m` rog
nu NU asta e:

MT: <{ Cinze]cinci la sut`. {> De CE-A fost privatizat` de ce
partea rom@n` n-a: /[ n-a [ncercat s`:: s` \in` pachetul
majoritar. . DAc` se vor /[ }i investiTOrul cel care-a
cump`rat am [n\eles c-a cump`rat . [n mai multe locuri
din /[ Europa de est. CE ve\i face c@nd
 
VC: {n /[:
MT: ve\i trece la crearea la crearea infrastructurii /[:
235
 
VC: {n toate-aceste:
MT: ]osele ]-a]a mai departe.
 
VC: {n toate-aceste: contracte exist` CEL pu\in
„ac\iunea de aur“ . prev`zut`. Deci dreptu de veto al statului
[n leg`tur` cu deciziile majore.
MT: Bun. =
VC: = Prin urmare: nu: nu se pune problema ca:: (sic!) s` ne
vindem \ara pe nimic /[ strìnilor.

MT: NU e vorba de v@ndut \ara  e vorba
de:: a ne: de a ne da monopolurile p` m@na altora. . /[ {n
ideea ASt-am [ntre- (AK) am (AK) v-am [ntrebat ]i mi-
a\i r`spuns de „ac\iunea de aur“ deci oric@nd statu
rom@n poate s` intervin` [n /[:
 
VC: Sigur. Categoric.
MT: [n aceste:  Mai m (AK) /[: Mai am o [ntrebare [n leg`- .
(AK) care s-a ivit dup`: /[ declara\ia pe care Mircea Ionescu
Quintus a f`cut-o ast`zi domnia sa ]i:: [ntre- (AK) ]i
to\i liberalii vorbeau de /`: trecerea de urgen\` la: revizuirea
Constitu\iei. Spuneau c`: noua Constitu\ie trebuie s` /[: s`
proclame-o republic` PARlamentar` NU o republic`
236
semipreziden\ial` cum ar fi: acum ]i domnu Quintus
/[ f`cea: /[ precizarea c` NU e vorba de /[: faptu c`
ast`zi este pre]edinte domnu Emil Constantinescu ci c` /[:
republica parlamentar`: /[ ar fi cea mai: indicat` pen- (AK)
ca: (AK) cea mai indicat`. De asemenea domnul Tocaci
vorbea de:/[ un parlament unicameral sau de: (AK) ca cele
dou` camere s` aib` /[:: s` aib` atribu\iuni /[ total separate.
CE p`rere-ave\i de aceast` ini\iativ` a liberalilor.
VC: <{ S@nt /[: {> puncte de vedere care pot fi: examiNAte
eviDENT c`: <@ hm @> este GREU s` te: pronun\i: /[::
automat /[: dac`: o asemenea ini\iativ`: este binevenit` sau
nu. Fiecare FORm` de guvern`m@nt are avantajele ]i
dezavantajele <{ ei. {>. /[ EviDENT c` o: republic`
parlamentar` presupune prin defiNI\ie un pre]edinte ales de
parlament deci nu un pre]edinte ales de [ntregul popor
<{ ]i {> un pre]edinte care are:
ca-n multe \`ri /m atribu\ii mai mult /[ decoraTIve de
ceremonial. }i atribu\iile: reale revin premiErului.
MT: Da.
VC: <{ E  {>
 
MT: SPUne\i
VC: nu:

237
EH: Se spune c` republicile parlamentare s@nt mai pu\in tentate
de: c`derea [n cezarism. /[ O republic` preziden\ial` devine
<MARC mai u]or MARC> nedemocratic`. <? Da’ noi ?>
avem AMbele exemple: /[: ]i chiar unul l@ng`
cel`lalt. CEhia este o republic` parlamen <{ tar` {>
[nt@mplarea face c` este }I democra\ia CEA mai avansat` .
c-un pre]edinte decorativ cum spune domnul prim ministru
[ns` SloVAcia este o republic` . /[: /[: Slovacia este o
republic`: /[
 
VC: TOT /[:
EH: TOT parlamentar` s` zicem . dar cu un pre]edinte (AK) cu
un /[ ]ef de guvern /[: autoritaRIST. . Deci IAt`  c` <R
nici o republic` parlamenTAr` nu poate s` aSIgure R> /[: .
MT: neimplicarea at@t de <? mult a pre]edintelui. ?>

EH: neimpliCArea autoritar` autoritarist` a pre]e- (AK)
a ]efului de guvern.
MT: Domnule prim ministru/[: /[:: ave\i o fat` C^|I ani are.
VC: /[:: PAIsprezece.
MT: Mul\i [nainte. CE cadou i-a\i f`cut de Mo] Niculaie.
VC: /`:  r@de Ce s`-i fac /[::
MT: Sau a\i uitat de: de ea.
238
VC: Nu n-am N-AM uitat /[:: au fost ni]te: cadouri: /[: <@
hm @> /[ mai mult simbolice.
 
MT: NiMIC special.
VC: Un buchet de flori /[ ]i ni]te patine.
MT: De Mo] / [::: }i Mo] Cr`ciun CE-O s`-i aduc`.
VC: /[: . . Nici nu m-am

MT: GHEA\` probabil pentru c` are patine-acuma.
VC: nici nu m-am g@ndit. /[ Sper s` fie ghea\`. =
MT: = <{ }i dumneavoastr` {> . . CE: a]tepta\i. CE vre\i (AK) CE-
A|I vrea s` v-aduc` Mo] Cr`ciun.
VC: . A:: r@de A] vrea: s` aduc` pentru: . pentru noi to\i ]i
mai ales pentru: cei mul\i . /[ . ceva . . pe mas` .
fieC~ruia . s` se bucure de s`rb`tori.
MT: Bun. Domnilor v` mul\umesc /[ mult pentru participarea
la emisiune ]i: /[: a] vrea s` v` atrag aten\ia s` nu mi-o
lua\i [n nume de rù c`: N-A|I da\i (AK) N-A|I dat p@n-
acum NICI un interviu la (sic!) presa scris`. eu s@nt }I: ]efu
unui cotidian . ]i: vorbea\i mai devreme de: acea::
expliCAre-a reformei ]i-mi pare rù c` n-a\i f`cut acest lucru
]i poate v` g@ndi\i s`: (AK) ]i presei scrise]i cotidianelor s`
acorda\i interviuri a]a cum de fiecare dat` atunci c@nd
239
/[ guvernu a luat m`suri importante a\i: participat /[: <R
CEL pu\in la emisiunea Milionarii de la miezul nop\ii dac`
nu ]i la alte emisiuni ale Antenei unu. R> V-am f`cut aceast`
/[: sugestie ]i: v` rog [nc-o dat` s` nu mi-o lua\i [n nume
de rù. =
VC: = <{ Nu {> e: binevenit` ]i chiar /[ vreau s` v` spun c`:
voi FAce acest lucru [ncep@nd de: . S^Mb`ta viitoare ]i
probabil ]i-n cursu /[ s`pt`m@nii celeilalte.
MT: <{ Bun. {> V` mul\umesc /[ multe (AK) v` mul\umesc [nc-o
dat` pentru participare ]i sper c` [i ve\i g`SI un /[ loc
domnului Hurezeanu [n /[ [n /[: stafu consilierilor pe care
dumneavoastr` [i ave\i pentru c`

VC: Eu a] fi:: /[:: foarte: []i
drege glasul feriCIT s`-l am pe /[ domnu Hurezeanu [n

MT: Da’ trebuie s`-i acorda\i ]i cet`\eNIa s` ]ti\i.
VC: /[:: Dac` dore]te oriC^ND.
MT: Da. V` mul\umesc. /[ Oameni buni ne oprim aici. Ne
[nt@lnim /[: . mar\i seara la o NOu` emisiune Milionarii de la
miezu nop\ii  ( ...)
240
Cum func\ioneaz` societatea „c`pu]`“ de pe l@ng` porcii

de la Comtim
Data [nregistr`rii: 8 aprilie 1999
Sursa: Pro TV (emisiunea „{nt@lnire cu presa“)
Talk show
Participan\i:
Dumitru Tinu (DT) ]i Cristian Tudor Popescu (CTP)
Invitat: Ovidiu Grecea, ]eful Corpului de control al Primului Ministru (OG)
CTP: Kilogramul d` p- (AK) d` porc Comtim [n viu cost`

 
OG: de car-
CTP: scump.

OG: Si:gur c` da. S- Cost` scump. {ntr-adev`r.

CTP: ASta e problema. Cost` prea scump.
OG: }i nu nu NU a devenit efecTIV . competitiv cu celelalte
pre\uri. Dar /[ /`: este ]i o justifiCAre HAIde\i (sic!) s`
spun cu toate c` mie nu mi-ar sta bine ca s` (sic!) g`sesc
241
justific`ri. /[ Pre\urile /[ cu care-au venit celelalte \`ri ]i
care-au invaDAT efecTIV /[ pia\a Rusiei  au venit cu
pre\uri . MULT subven\ionate. {n acela]i timp /[:s-a observat
o lips` de preocupare pentru a g`si ALte pie\e de desfaceri
(sic!).
DT: Deci a fost o cauz` obiectiv` . ]i ei <{ nu s-au

OG: Deci o cauz` obiectiv` care
nu poate fi ignorat`.
DT: adaptat. {> La care nu //
OG: Exact. Ai pierdut tempou ca atare. {n acela]i timp nu te-ai
adaptat cerin\elor de pia\` }I d@n alt punct de vedere. Ai
mers [n continuare p` ideea Domle miliOnul d` porci. ~la
a}A ]tiu eu c-am primit re\eta. <R Eu nu ]tiu s` fac re\et`
d`c@t numai pentru un milion d` porci. R> Trebuia s` te
adaptezi. Pe de ALt` parte trebuia ca s` (sic!) vezi ce aNUme
din  Comtimu `sta este un giGANT f`r` doar ]i poate are
unit`\i [n /[ aproape /[ . /m jum`TAte din /[ |Ar`. <{ Da’ {>
trebuia s` vezi CE anume este viAbil ce anume [\i poate
crea . /[ o activitate rentabil` ]i /[: ]i: /[ [n a}A fel [nc@t s`
VII cu reDUceri de cheltuieli. /[ ]i s` ob\ii o: AK) un
proFIT. /[ S-au perpetuat aceste lucruri ]i v-am SPUS /[:
inteREsele ca s` spun a]a::: /[: celor care s-au perindat p` la
conducerea: Comtimului pe-acolo ]i cei care-au <MARC
242
gravitat MARC> [n jurul Comtimului au determinat ca:
/[ m`surile respective s` NU fie luate NICI la timp  . De
ce? Pentru c`: e bine ca s` (sic!) ai un amalGAM de genul
`sta-n care s` te pierzi e]ti /[ (AK) este FOARte greu ca s`
mai fii . /[:: g`sit. /[ Noi am /[:  [n raportu pe care l-am
[ncheiat  /[: cu sprijinul /[::  P@n` la urm`: am
determiNAT ]i organele de poli\ie ca s` ne sprijine. Ca atare

CTP: Sta- STA|I pu\in c` tot ce-a\i spus p@n-acuma s@nt
probleme manageriAle (manageriale).
OG: s@nt aspecte de natur` manageriale(manageriale)(sic!).
 
CTP: Corup\ia UNde este. =
OG: = E: corup\ia aCUma dac`: era /[: dac` vre\i
/[ faptul /[ c`: am avut ]i sprijinu spuneam al /[ poli\iei
pentru aceste: societ`\i: /[: c`pu]` deci: care aprovizio-
(AK) se aprovizionau f`r` doar ]i poate LA ni]te pre\uri:

CTP: CUM func\ioneaz` societatea <MARC „c`pu]`“
MARC> de pe l@ng` <MARC porcii MARC> d` la
Comtim. CE face ea acolo.
OG: Deci: /[ ea s` bucur` de:: ni]te priviLEgii ca s` spunem a]a
de natur` contractuAl` [n sensul c`:: /[:: ob\ine:: /[:: /m
hai s` spunem materia prim` sau /[: proDUsul finit ob\inut la
243
. Comtim /`: /[: [n ni]te condi\ii ]i c- /[ clauze: DEose
<{ bite {> fie cu: plata: DUp` v@nzarea M~Rfii fie:: /[::
la ni]te pre\uri: care: /[ s@nt /[: aproape:: MOdice ca s`
spunem a]a ]i care de fapt NU reflect` COSturile care /[:
(AK) cheltuielile
care-au fost

Ale CUI s@nt aceste aceste firme.
OG: <? E nici nu ?> le-am /[:: spus /[ ]i ele

DT: <{ NU {> da’ e bine s` e bine s` le spune\i.

OG: <{ Da {> f`r` nici un fel
de problem`. /[ {n raportu respecTIV  Au fost /[ /[:: ale:
marii majorit`\i a managerilor (menegerilor) ]i: <J m` rog /[:
J> diRECtori directori adJUNC|I /[ . TOT felul d` ]
efule\i ]efu- (AK) ]efi}ORI pe-acolo care s-au perindat ]i
care . pesemne venind tocmai [n sprijinu economiei de
PIA\` pesemne c`: /[: ]i-au f`cut aceste firme ]i: a fost o-
nTREAg`: b`t`lie: pentru:: ob\inerea inclusiv /[:: a spa\iilor
de: depoziTAre a spa\iilor de proDUC\ie a spa\iilor pentru
desFAcere: /[:
CTP: Acolo-au dovedit FOARte mult` ini\iaTI:v` manageriA:l`

244
OG: toate aspectele manageriale. <{ SIgur {> c` da.
CTP: acolo-au ar`tat c` Comtimul poate fi renTAbil nu?
 
OG: Sigur c` da. S- SIgur
c` da. Deci f`r` doar ]i poate

CTP: La c`pu]e.
OG: De-asta: am ]i obserVAT acest lucru ]i noi am /[: . pledat
pentru:: /[ „promovarea:“ d@n]ilor [n ALt` parte unde s` se
poat`: exprima cum TREbuie din punct de vedere
managerial ]i: /[:: s` r`m@n` cei care {Nc`
mai au bunul sim\ ]i: doRESC ca s` (sic!) FAc`-ntr-adev`r
/[ treab`.

DT: Eu a] vrea s` . . a] vrea s` puncT~M acest
moment s` se ]tie pentru c` muncitoru (sic!) de-acolo s@nt
pe BUn` dreptate: SPEria\i s@nt s@nt PREocupa\i
de soarta lor e vorba de::

OG: Sigur s@nt nou` mii NOu` mii de munciTOri  ]i
. NU e simplu.
DT: Vor fi disponibiliZA|I s@nt deja disponibiliza\i vor fi [n
continuare /[ deci au o si- (AK) situa\ia lor este draMAtic`.
Atunci trebuie s` ]tie foarte exact c` aceasta se datoreaz`
245
<{ <F NU numai F> {> situa\iei obiecTIve s-a pierdut o
PIA\` ]i //
OG: CateGOric.
DT: ]i E o situa\ie la care guvernul ar trebui s` reflecTEze aceea
a subven\ioN~rii /[: =
OG: = Guvernu-a veNIT cu: m`suri de

DT: a subven\ion`rii  pentru c-aicea e:
NU e numai la Comtim  aicea avem situa\ia ]i ]i ]i a
multe altele

OG: }i ]i la carnea de PAs`re ]i la: ]i la multe alte produse.
DT: }i la UNT ]i la uLEI ]i la: fÌn` <R ]i la altele. R> Bun. .
Asta este chestiune. Pe de-o parte (AK) pe de ALt` parte cum
a\i spus <R Eu a] vrea doar s`: R>
cumva s`:: s` reZUM asta. Pe de ALt` parte n-au
 
OG: V` rog v` rog.
DT: ]tiut s` se adapTEze . de-acolo la . NOua situa\ie creat` ]i
N-AU luat nici o m`sur` . exact ce spunea\i ca s` men|In`
s` dezvolte ramurile care sunt renTAbile care pot s` aduc`
profit ]i s` mai reDUc`
 
OG: Care dau rezultate  sigur.
246
DT: probabil din volum]i [n al . TREilea r@nd lucru FOARte
important este c` prin acest sisTEM prin aceste FIRme
c`pu]` pe care . (AK) care-au apar\inut ]- ]i apar\in
unor /[ a]a-zi]i MAnageri (MEnegeri)de-acolo . /[ aIcea se
afl` de fapt BUba aIcea se afl` de fapt principAla cauz`
pentru care Comtim afost adus [n stare falimentar`.
OG: Deci SEva Comtimului /[: ca s` spunem a]a sau
<@ P~R\ile BU @>ne-ale Comtimului nu s-au exploatat
deC^T numai prin intermediul acestor firme.
DT: Da PE seama marii majorit`\i a salarea- (AK) a salaria\ilor
de-acolo da? . .
 
OG: Pe seama MArii majorit`\i a salaria\ilor. / [ Situa\ia

CTP: Da  v`-nTREB ]i
eu: /[: domnu’ Grecea. A\i constatat . [n decursu
 
OG: V` rog.
CTP: timpului c@t s-au  C^te: miliarde spune\i c` era GAura?
OG: Dou` mii de miliarde acuma.=
CTP: = <{ <F DOu` mii de miliarde. F> {> P@n` s-au aduNAT
dou` mii de miliarde pierderi <MARC a sc`zut cu vun leu
MARC> salariul vreunui director dau (sic!) director
adjunct d-acolo?
247
OG: ofteaz` Nu. Nu nu f`r` doar ]i poate /[:
CTP: A cresCUT.
OG: /`: Da.
CTP: Cu indeX~rile:
OG: }i cu indeX~rile sigur c` <{ da: {>
 
CTP: La soROC. La soroc au fost
indexa\i normalsalariile ]i le-au luat normal banii d` la
c`PU]e normal . ]i-n scrimb (sic!) PIERderile au
crescut

OG: Au crescut.
CTP: }i pe urm` c@nd venim noi ]i zicem Domle . CE face\i
acolo i-o gaur` neagr` <J ni s` spune c` s@ntem J>
<MARC du]manii industriei MARC> ]i economiei
rom@ne]ti. <{ ~Sta {> e mecanismu.
248
De tot ce [n\eleg s@nt vinovat`
Sursa:TVR 2 (emisiunea „Serat` muzical`“)
Talk show
Moderator: Iosif Sava (IS)
Invitat: poeta Ana Blandiana (AB)
IS: Uita\i-v` c@te [ntreb`ri v-am pus numai a]a deodat`.


AB: Intelectualii //
IS: De interes na\ional. =
AB: = s@nt totdeauna mai vinova\i dec@t ceilal\i. . . pentru c` ei
[n\eLEG . . . mai mult dec@t ceilal\i. /[: r@de Mi se pare
ca v-am  /m /m nu mai \in minte dac`-n emisiunea
249
dumneavoastr` sau / [: da’ mi-amintesc c` la televi- -vi-
-ziune am mai SPUS o dat` aceast` obsesie a mea . dou`
versuri . . pe care nu mai \in minte c@nd le-am scris da’
care au devenit o . o: reAl` obsesie [n ultimii ani ai lui
Ceau]escu ]i care erau Pentru c` s@nt [n stare s`-
n\eleg de tot ce [n\eLEG s@nt vinovat`. /[ Pentru mine
aceste versuri s@nt o . defiNI\ie a: . . responsabilit`\ii
intelectualului care: . este vinovat . . /[ de TOT . ceea
ce [n\elege . pentru c`: dac` [n\elegi ai datoria s` . FACI
ceva . cu ceea ce [n\elegi P@n-la urm` ASta
este . r- r`d`cina /[ : implic`rii ]i necesiT~\ii implic`rii
intelectualului de care se vorbe]te.
IS: Da’ <MARC potrivniceala MARC> intelectualilor e . .
<R o condi\ie sine qua non (sine cva non) R> a existen\ei lor?
AB: N-am [n\eles cuv@ntul.
IS: <MARC Po-triv-ni-ceala MARC> . . faptu c` se
[mpotrivesc unor st`ri de fapt . . s-VE}nic[mpotr- Da?
 
AB: gest afirmativ cu capul
Da. {ntotdeauna.
 
IS: Intelectualul tre’ s` fie ve]nic [mpotriva puterii?

250
AB: Da. Da.
IS: {mpotriva oric`rei puteri?

AB: Da. {mpotriva oric`rei puteri. Vreau s`
v` spun [n mod //
IS: V` vor place (sic!) V` vor place (sic!) intelectualii care vor fi
[mpotriva Conven\iei?
AB Da. Vreau s` v` spun c`:: / [:: . . NU numai
 
IS: O s` v` plac`?
AB: intelec <@ tualul @> care s@nt dar }I o organiza\ie ca
Alian\a Civic` care se afl` acum . . [n Conven\ie pentru
simplul motiv c` Conven\ia este partea . . demoCRAtic` sau
cea mai BUn` din . . partea democratic` a: for\elor poLItice
dar care [n mod normal ar fi trebuit s` fie [n aFAra . . da’
[ntr-o \ar` norMAl` ]i-ntr-o lume norMAl` ar fi trebuit s` fie
. . cu TOtu echidisTANt` poLItic . . [n momentu [n care
Conven\ia ar c@]tiGA alegerile ]i ar /[ : ajunge . la
putere s` NU v`: imagina\i ]i v`: (AK) o declar r@de <@
cu toat` solemnitatea @> care va putea fi verifiCAt` c` :
Alian\a Civic` va fi o organiza\ie care se va afla la putere.
Nu. Al- Alian\a Civic` va fi acea organiza\ie care asemenea
tuturor intelectualilor care o compun au datoria s` priveasc`
CRItic /[: spre putere ]i s` /`: <F ]i s` o ajute s` func\ioneze
251
 
IS: }i peste
AB: coRECT F> pentru c` / [: ORIce putere din lume es- (AK)
s se degradeaz` sub povara: . puterii sale. /[: Orice: /[ //
IS: Am [n <{ \e {> les.
AB: Orice: intelectual are datoria s` priveasc` . . / [: ]i s` spun`
ce-a v`zut.<R Asta este princiPAla datorie R>=
IS: = }i dac` Conven\ia vine la putere vine Ana Blandiana la o
serat` cu Iosif Sava ]i aTAc` Conven\ia?
AB: <}OPT Da. }OPT>
IS: Da: ? Se poate? r@de <@ Bine. @>

AB: V` rog s` m` invita\i. V` rog s` m` invita\i. Sper din
toat` inima <@ s` nu am moTIve s`-i atac. @> r@de
Dar /[: dar /[: . . trebuie s` v` m`rturisesc c` . /m /m m`-
ndoIESC de aceast` : (AK) de realizarea acestei speran\e a
(sic!) mele pentru c` . /[:: [nTOdeauna /[ . . cei care
ajung la putere [ncep s` . . se eroDEze st@nd acolo. De
altfel . din Grecia antic` p@n` ast`zi . ceea ce s-a
descoperit NU este . mecaNISmul democratic care a fost
descoperit atunci deci diverse p`r\i partide care lupt`-ntre
ele ajung ]i [ncerc (AK) [ncearc` s`-]i pun` [n practic` <R
ceea ce au sus\inut [nainte. R> Ceea ce s-a invenTAT ]i se
252
inventeaz` continuu ]i se perfec\ioneaz` este
/[ conTROlul socieT~\ii 
<R „societ`\ii ciVIle“ R> cum spunem noi azi asupra
celor care se afl` la putere. ASta este perfec\ionarea
democra\iei de fapt.
Face\i ce v` st` [n putin\` ca s` nu curg` s@nge
253
Durata [nregistr`rii: 1'18"
Sursa: Pro TV
Predic` religioas`
Vorbitor: Teoctist, Patriarhul Rom@niei (T)
Durata total` a por\iunii transcrise: 1' 18"
T: M@ntuitorul Iisus Hristos ne-a r@nduit ca s`-l . sl`vim pe

p`M^Ntul acesta ]i-n |Ar-aCEASt-a NOAStr` SCUMp`.
Cu TO|I (sic!) s@ntem fiii ei . TO|I suferim . TO|I avem
necazuri dar NU trebuie ca acestea s` le rev- (AK) rezolv`m
prin <{ PREN|- {> (AK) prin pre\ul . vioLEN\ii (sic!) prin
pre\ul S^Ngelui. }I de o parte ]i de ALta. V` ruG~M [n
DOmnul ]i ne (sic!) ruG~M pe . M@ntuitorul Iisus Hristos
s` ne aJUte tuturor ca s` ne izb`VEASc` din aceast`
primejdie. FAce\i ce v` ST~ [n putin\` ca s` NU curg` s@nge.
{n PRImul r@nd lucrul acesta. S` ne aJUte bunul Dumnezeu
]i noi v` [nso|IM peste tot cu . resPECtul nostru cu
DRAgostea noastr` . ]i ruG~M pe M@ntuitorul Iisus
Hristos s` v` c`lùZEASc` PA]ii BRA\ele . <R ]i R> s` v`
lumiNEze Inima ]i G^Ndurile dumneavoastr`. Amin.
254
{mpreun` s` salv`m \ara, s` nu ajungem stat mineresc
CORV 48– T.tv.pub.1

Durata [nregistr`rii: 7' 46"
Sursa: Pro TV
Discurs parlamentar (vorbit liber)
255
Vorbitor: Vasile Lupu, deputat (VL)
VL: Domnilor pre]e <{ din\i {> . doamnelor ]i domnilor

parlamentari. . Nu pot /[ . . trece la ALtele f`r` s`-mi
exPRIM admira\ia . c-am reu}IT [ntr-o zi de VIneri . s` ne
str@ngem . at@t de mul\i [n sala Parlamentului spre o
dezbatere serioas` pentru c`-n timpul sesiunilor
parlamentare ordinare noi P.N.|.C.D.-ul (pene\ecedeul) am
tot ceRUT s` lucr`m ]i <{ vineri {> ]i N-AM reu]it. }i poate
dac` lucram N-Ajungeam aici. . . . . . . .
 
strig`te [n sal`

<{ Iat` {> c`-n tot rù Domnule pre]edinte
minutele-n care sunt [ntrerupt . /[ sper s`-mi fie SCOAse din
/[ . timpu pe care mi l-a acordat grupurile parlamentare PN|
CD (pene\ecede) . . (AK) Mi l-au acordat. . . . .
A<{ poi {> stima\i colegi /[: dac`: . [ntr-adeV~R ]i
aici TREbuie . /[ s` . facem }I o retrospecTIv` a ceea ce s-a-
nt@mplat . dac`: aceast` coaLI\ie [n exerci\iu se
concentra mai MULT asupra . reFORmei . asupra reformei
ecoNOmice asupra reformei sistemului judiciAR asupra
256
reformei legisLA\iei mo]tenite <{ NU {> ajungeam
ast`zica sub protEC\ia . imuniT~\ii parlamentare . [ntr-o
reglementare anacronic` dep`]it` s` auzim de-aici
/[ lozinci /[ fasciste calomnii curg@nd spre \ar` folosindu-
se din p`cate colegi de-ai no]tri de mass media. . . . .
 
aplauze
S~ sper`m
c` }I aici /[ va fi [nv`\are de minte ]i ne vom aduna eforturile.
Dar . dup` declaRA\ia de-asear` a . parTIdelor
parlamentare . . consultate prin /[ . LIderii lor . de
c`tre<R pre]eDINtele Rom@niei domnul Emil Constanti <{
nescu {> R> . am re\inut /[ . voin\a CVAziunanim` a
Parlamentului Rom@niei de a salva situa\ia.
}i am a]teptat de la coLEgii din /[: opoZI\ie [n
special . /[ de la colegii care au particiPAT la aceste: .
discu\ii solu\ii rezonabile . pentru ie]irea din criz`. <{ NU
{> le-am aflat. .
<{ IAt` {> eu cred c` una din solu\ii ar fi fost .
ca . domnul Ion Iliescu s` fie MEdiator [ntre miNErii cu
care s-a [n\eles aT^T de bine alt` dat` ]i Guvernu
Rom@NIei. . . . .
 
aplauze
257
C@nd dou` mii de \`rani la Cotnari au
[nconjurat prim`ria [n legislatura treCUt` c@n AL|I vreo: }
Ase sute au asaltat prim`ria din Pa] <{ CANI{> . c@n AL|I
vreo cinci-]ase sute au asaltat prim`ria din PRObota m-am
dus [n numele \`RAnilor am tratat cu priMArul ]i-am
aplanat orice conflict politic. }i eu cred c`
P.D.S.R.-ul (pedesereul) fi puTUT rezolva [ntr-adev`r
problemele sociale ale minerilor.
<{ {n fond {> cam C^T ar trebui pentru Valea Jiului ca s` . /
[: D~M de lucru miNErilor s` PUnem o afacere duRAbil`
. s` le rezolv`m problemele. Vreo trei sute de miliarde ar
ajunge? E bugetul CAmerei pe anul acesta. }i dac` domnul
Gabriel Bivolaru i-ar da i-am putea investi acolo. . . . . . .
 
aplauze
Dac` N-Ar ajunge mai S^NT
vreo zece milioane de dolari tocate de Iacobov . membru
redutabil P.D.S.R. (pedesere) pe la Bacù. . Sau pute\i g`si
din miliARdu de dolari de care a (sic!) fost . golite Ban-
(AK) Bancorex ]i Banca Agricol` ceva bani }I pentru
Valea Jiului. }i-atunci stima\i colegi . vor veni minerii la
Bucure]ti . poate-n frac cu papion [n MERcedes-uri
(MER\edezuri) ]i vor putea da m@na cu domnu Ion Ra\iu
NU s`-l jefuiasc` cum au f`cut alt`dat`. . . . . .
258
 
aplauze
Am a]teptat solu\ii de la P.U.N.R.
(peunere). C@nd participau la guver <{ nare {> ne-au oferit
un CAritas. <{ Nu s-ar mai fi potrivit altul }I pentru aceste
vremuri? {> . . . . . . .
 
 vocifer`ri 
<{ Doamnelor {> ]i
domnilor . Bani N-OR fi av@nd minerii. Dar de
<{ UNde {> cele zeci de autobuze cu care s` se deplaseze-n
coloan` spre Bucure]ti. Probabil s` planteze din NOU flori [n
Pia\a Universit`\ii. Sau s` fac` ordine. Sau s`-i pun` la
punct pe studen\i
<{ sau s` fac` LEgile Rom@niei aICI [n ParlaMENtul
Rom@niei. {> C`ci dac` nu se . va adopTA de fiecare din
cele dou` CAmere o reglementare moDERn` civiliZAt`
demoCRAtic` a imunit`\ii parlamentare [n /[: legislatura
urm`toare cel care va profera calomnii ]i inSULte de-aICI
de la tribuna Parlamentului pe L^Ng` cei doi de ast`zi vor
(sic!) fi eXACT Miron Cozma „eROul“ dumneavoastr` pe
care l-a\i [ncurajat ]i pe care-l stima\i at@t. (AK). A (sic!)
Unora dintre dumneavoastr`. . . . . . . . . . . . . . . .
 
259
 aplauze ]i vocifer`ri 
StiMA|I colegi am /[: am /[ .
 
vocifer`ri remarcat din partea
dumneaVOAStr` din partea dumneavoastr` a opozi\iei

aT^ta simpatie pentru minerii dezl`n\ui\i . ]i o NEdumerire
total` fa\` de scrisoarea de SPRIjin a Comisiei Europene
pentru Guvernu Rom@niei. CHIAR v-a indispus [ntr-aT^T? .
CHIAR crede\i c` oferind b@te minerilor ]i instig@ndu-i la
Ur` vom scoate \ara din impas? N- Nu se poate domnilor s`
pornim la (AK) pe calea aceasta avem de ap`rat legea  }
i am v`zut IAr`]i . C^T de nedumeRI|I . v-a\i /[ /m .
ar`tat ]i manifestat c@nd vi s-au citit legile adopTAte de
dumneaVOAStr` [n legislatura trecut` privind .
organizarea ]i <R func\ionarea <{ armatei roM^ne.{>R> La
CE v-a\i g@ndit c@nd a\i inserat acele legi. La: .
„ARmele“ \`r`ni]tilor din nou`ZECI /[ . la „doLArii fal]i“ pe
care-i manipulau atunci sau la alte „atacuri“ . /[ ale
studen\ilor asupra \`rii? . . . Noi nu ne str`duim dec@t s`
respect`m . constiTU\ia s` respect`m legile \`rii. [mpreUn`
s` salv`m \ara s` nu ajungem /[ . stat /[ mineresc stat
bananier ci s` r`m@nem ce-a\i scris dumneavoastr`-n
Constitu\ie „stat de drept“. V` mul\umesc.
260
4.2.3.6. Monolog public, dialog public
Transmisiunea [n direct a vizitei Papei Ioan Paul

al II-lea la Bucure]ti
CORV 53 – T.tv.pub. 1, 1, 2
Sursa: Pro Tv
Vorbitori:
Patriarhul Teoctist (T)
Papa Ioan Paul al II-lea (P)
Reporterul canalului Pro TV, Cristian Tab`r` (CT)
P`rintele Mihai Baciu (MB)
Din cuv@ntul de bun venit adresat Papei Ioan Paul al II-lea de

c`tre Patriarhul Teoctist, [n pragul bisericii patriarhale din
Bucure]ti
T: Dup` ce-a\i p`]it . pe p`m@ntul \`rii nostre . v` primim

acum aici . [n acest loc sf@nt al Bisericii noastre cu
bucuria IMnului biblic BInecuv@ntat este . cel ce vine-n
numele Domnului . ]i cu salutul pasCAL [n acela]i timp .
zic@nd merEU ]i ne[ncetat HrisTOS a [nviat.
Din r`spunsul Papei Ioan Paul al II-lea adresat Patriarhului

Teoctist ]i mul\imii credincio]ilor aduna\i [n fa\a Patriarhiei
261
P: In special . urez . ca o clad- (AK) cresc@nd` . in\elegere
intre to\i . cei ce se onora- (AK) onoreaz` cu numele
cre}TIN . ortodoc]i caTOlici de diverse rituri . ]i
protestan\i de de diferite denumiri s` fie . ferment de
uniTAte ]i de conCORdie . in interiorul patriei voastre ]i in
insu]i continentul european. . . Pacea lui Cristos . s` fie
PUrurea cu voi . Amin. . Cristos a inviat.
Comentariul reporterului ]i scurt dialog cu preotul Mihai Baciu
CT: Iat-a]adar /[ . cele dou` . cuvinte de salut rostite de Sanctitatea

Sa Papa Ioan Paul /[ al II-lea ]i Preafericitul P`rinte Teoctist
s-au [ncheiat cu o binecuv[ntare . /[ coMUn` . asupra
mul\imilor rostit` . de: Sanctitatea Sa [n limba latin` ]i de
. /`: Prefericitul Patriarh Teoctist [n limba rom@n`. <R Eu-l
mai am al`turi de mine R> pe p`rintele /[ Mihai Baciu pe
care-a] dori s`-l [ntreb /[ . un lucru. Este-n obiceiul /[
Sanctit`\ii Sale s` rosteasc` discursuri /[ [n limba \`rii pe care-
o viziteaz`?
MB: Da. Se str`duie]te FOARte mult . pentru ca acolo unde
ajunge s` se poat` adresa inim` la inim` cre- . .
credincio]ilor ]i celor care [l primesc. De]i cere un efort
FOARte mare ]i }TIU c` chiar pentru vizita-n Rom@nia
s-a str`duit enORM ca s`-nve\e bine s` pronun\e-n
262
rom@ne]te . voind astfel s` ne r- RESpecte [n TOtalitate
<{ ]i prin ceea ce s@ntem {> dar }I-N modul [n care NOI
[n]ine . /[: vehicul`m adev`rurile-n care credem. }tiu SIgur c-a
f`cut un efort FOARte mare ]i a \inut /[ cu mult` amBI\ie
s` ajung` s`-nve\e rom@ne]te.
}tiri
Sursa: TVR1
Vorbitori:
263
Din studio vorbe]te (cite]te) un crainic de sex feminin (CF)
De pe teren transmit reporterii:
- voce masculin` (RM1, RM2 etc.)
- voce feminin` (RF1, RF2 etc.)
- un medic dintre manifestan\i (M)
pe fundal muzical

CF: <R Bun` ziua doamnelor ]i domnilor. IAt` care s@nt
principalele ]tiri ale edi\iei. R> Peste OPT mii de mineri
protesteaz` la aceast` or` [n fa\a Companiei Na\ionale a
Lignitului din T@rgu Jiu. Ei cer locuri NOI de munc` salarii
decente ]i un program economic de REstructurare a industriei
miniere. . Pentru prima dat` UN pre]edinte american ofer` un
dineu de Ramadan la Casa Alb` pentru ambasadorii \`rilor
islamice acreditate la Washington (ua]int`n). Biblioteca
Central` Universitar` ]i-a REdeschis <{ por\ile {> pentru
publicul larg ]i pentru speciali]ti dup` UNsprezece ani de
absen\` de pe pia\a de informare a rom@nilor. . .
[nceteaz` fundalul muzical

Peste OPT mii de mineri proteseaz` la aceast` or` [n
fa\` Companiei Na\ionale a Lignitului Oltenia din T@rgu Jiu.
Ei cer negociErea cu guvernul a unui program economic de
restructurare a industriei miniere ]i resurse financiare pentru
264
crearea de alternative economice ]i NOI locuri de munc` [n
zon`. <R La fa\a locului se afl` reporterul nostru . [n zon`
Carmen Kleibel (claib`l) care ne ofer` mai multe informa\ii.
Bun` ZIua Carmen. R>
pe fundalul de voci ale manifestan\ilor:
RF1: Bun` ziua Cristina. La miting sunt prezente al`turi de minerii
din Oltenia }I delega\ii din bazinele miniere din Mehedin\i
V@lcea ]i Prahova. Mitingul a fost organizat de Uniunea
Federa\iilor Sindicatelor MIniere Oltenia dup` cum spuneam.
Principalul motiv pentru care minerii
s-au STR^NS ast`zi [n fa\a Prefecturii este: anun\ul c`: de luna
viitoare NU vor mai fi recunoscute grupele [nt@i ]i doi
pentru lucr`torii din cariere. Minerii mai spun c` au fost /[:
anun\ate deja noi disponibiliz`ri ]i c` aproape CINCI sute de
ortaci []i vor pierde {N cur@nd locurile de munc`. Mai cer de
asemenea minerii m`rirea salariilor }I men\inerea statutului de
zone DEfavorizate pentru aceste:: regiuni. Prefectul de Gorj a
priMIT lista cu revendic`rile protestatarilor el va [nm@na
aceste cereri Guvernului Rom@niei ]i va [ncerca s` le sus\in`
la Bucure]ti. Protestatarii mai spun c` acest miting care s-a
[ncheiat [n urm` cu pu\in timp este o PRIm` form` de protest ]i
dac` nu vor fi luate [n SEAm` cele cerute vor intra [n grev`
general`. Poli\ia Gorj a luat m`suri SPEciale de protec\ie: a
265
celor prezen\i la miting iar CIRcula\ia [n centrul ora]ului
T@rgu Jiu a fost {Ntrerupt` PE durata acestuia. Cristina?
CF: Mul\umim a fost Carmen Kleibel T@rgu Jiu. . .
Sindicali]tii din Confedera\ia Sindical` Cartel Alfa

anun\` pentru joi un miting de protest [n capital` [n semn de
NEmul\umire fa\` de nivelul de trai. Liderii sindicali conteaz`
pe participarea a ZEce mii de persoane.
pe fundalul vocifer`rilor de la un miting ar`tat [n imagine:
Sindicali]tii de la Cartel Alfa cer salarii mai mari
reducerea im <{ pozitelor {> mai MULte locuri de munc` ]i
REcorelarea pensiilor. Liderul acestei confedera\ii Bogdan
Hossu apreciaz` c` salariul minim pe economie ar trebui s` fie
[n anul dou` mii doi de dou` milioane ]apte sute cincizeci de
mii de lei cu un miliON de lei mai mare dec@t cel care-a fost
stabilit de guvern. Sindicali]tii sunt NEmul\umi\i ]i de nivelul
ridicat al taxelor }I impozitelor . pe salarii. Ei sus\in c`
{Mpreun` angaJAtul ]i angajatorul pl`tesc la stat . o sum`
egal` cu valoarea salariului net pl`tit. . .
Ministrul Muncii ]i Solidarit`\ii Sociale Marian
S@rbu consider` c` denun\area acordului social de c`tre
sindicate este NEfondat`. S@rbu declar` c` executivul este
preg`tit s`-ncheie un NOU acord social [n dou` mii doi ]i va
prezenta sindicatelor [n SCURT timp un asemenea proiect.
266
Ministrul Muncii afirm` c` acordul a reprezentat [n acest an un
element de . stabilitate de care este nevoie ]i anul viitor.
B.N.S. (benese) ]i Cartel Alfa au denun|AT recent acordul
social [ncheiat cu guvernul. . .
Un taximetrist DIN Craiova a fost atacat azi noapte de

patru indevizi (sic!) NEcunoscu\i care-au [ncercat s`-i fure
autoturismul. Agresorii l-au scos din ma]in` L-AU b`tut ]i l-
au legat de un indicator de circula\ie. Ei i-au furat victimei }
Ase sute de mii de lei ]i i-au cerut cheile de la ma]in` [ns`
taximetristul reu]ise s` le ascund`. Atacatorii au fugit c@nd au
v`zut c` la fa\a locului sosesc . colegii t@n`rului. Victima [n
v@rst` de DOu`zeci ]i opt de ani a fost transportat` LA spital
[n stare de ]oc. Poli\ia ]i taximetri]tii caut` un autoturism
marca BMW (beemve) cu numere DE Germania care-a fost
v`zut la locul jafului. Atacurile [mpotriva TAximetri]tilor s-au
[nmul|IT [n ultima vreme. Duminic` un taximetrist DIN
Arad a fost [njunghiat de un client care-a refuZAT s` achite
contravaloarea cursei. . .
Membrii Camerei Federative a Medicilor protesteaz`

fa\` de o legeadoptat` recentcare REglementeaz`
organizarea ]i func\ionarea cabinetelor medicale. Medicii spun
267
c` ACtul legislativ creeaz` MULt` ambiguitate [n sistemul
sanitar ]i NU ajut` reforma [nceput` [n sistem.
imagini ]i voci [n fundal:
RF2: MEdicii sunt nemul\umi\i de primul articol al legii conform
c`ruia cabinetul medical este unitatea CU sau F~r`
personalitate juridic`. Ei spun c` parlamentarii care-au votat
legea au f`cut o confuzie juridic` GRAv` doarece termenul de
„cabinet medical“ NU poate defini dec@t persoana FIzic`
autorizat` F~ra personalitate juridic`.
M: Se face o gre]eal` (sic!) GRAv` [ntre termenul juridic de
„cabinet medical persoan` fizic` autorizat`“ sau „unitate f`r`
personalitate juridic`“ cu un <{<F loc F>{> . . c-o
CAmer` mai multe camere . care depind poate de ALte
tipuri de unit`\i sanitare unde se desf`]oar` o activitate
medical` ]i unde pe U]` . apare scris „Cabinet medical“.
RF2: Un alt arTIcol prost [ntocmit afirm` medicii permite
organiza\iilor nonguvernamentale ]i funda\iilor cu activit`\i
medicale s` organizeze [n structura lor cabinete medicale.
M: <{ Pì NU {> pot organiza [n structura lor cabinete mediCAle
din moment ce cabinetul medical este o <MARC alt` entitate.
MARC> . <R Nu ]tiu dac` m-a\i [n\eles. R> Pot organiza [n
structura lor <MARC camere MARC> [n care s` se
desf`]oare servicii medicale
268
<{ DA{> . da’ NU pot organiza [n structura lor <{ ALte
unit`\i ATte strucTURI. {>
RF2: MEdicii consider` c` aceast` lege NU este benefic` pentru
sistemul sanitar ]i a fost f`cut` f`r` ca eXACT cei care lucreaz`-
n cabinetele medicale s` fie consulta\i. . .
CF: Raportorul special al Parlamentului European pentru

Rom@nia Emma Nicholson (ema nic`ls`n) consider` c` \ara
noastr` a f`cut pa]i importan\i pe calea ader`rii la Uniunea
European`. La-ntrevederea din aceast` diminea\` cu premierul
Adrian N`stase baroana a remarcat c` situa\ia economic` S-A
[mbun`t`\it ]i s-a declarat optiMISt` [n privin\a cre]terii
nivelului investi\iilor strìne. Primul ministru Adrian N`stase a
precizat c` guvernul face eforturi pentru [ndeplinirea criteriilor
de aderare ]i-n acest sens acord` o aten\ie speciAl` reformei
administra\iei publice. N`stase a spus c` guvernul inten\ioneaz`
s` deschid` p@n` la sf@]itul anului viitor TOAte capitolele de
negociere cu Uniunea European`. {n ceea ce prive]te aderarea la
NATO ]eful executivului a declarat c` Rom@nia poate deveni
un partener imporTANT pentru flancul sudic al Alian\ei ]i c`
Ministerul Ap`r`rii a primit [n acest an fonduri bugetare mai
MARI [n vederea moderniz`rii armatei.
Raportorul european a avut o-ntrevedere }I cu pre]edintele
Ion Iliescu.
269
ANEX~
Componen\a actual` a ARHIVEI CORV (20 noiembrie 2001)
{n lista care urmeaz` prezent`m componen\a actual` a arhivei

CORV, cu o durat` total` de 3866 minute (circa 65 de ore). Ea cuprinde
[nregistr`ri de limb` rom@n` vorbit` realizate de autoare pe parcursul
perioadei iunie1993 – noiembrie 2001, la care s-au adùgat:
- un interviu preluat de la radio de c`tre Georgeta Ghiga (CORV 1);
- un monolog [n familie [nregistrat de Alin Mo]oiu (CORV 2);
- un num`r de [nregistr`ri realizate de Aurelian L`z`roiu (CORV 15, 22,
23, 54, 55, 56, 57);
- un dialog privat [nregistrat de Victor Jinga (CORV 58).
Pentru [nregistr`rile de limb` rom@n` „direct`“, indic`m:

num`rul ]i codul [n cadrul Arhivei CORV, autorul [nregistr`rii, tipul
interac\iunii [n func\ie de num`rul de participan\i (conversa\ie / dialog /
monolog), cadrul social (famile / privat / public), siglele vorbitorilor,
durata, locul ]i data [nregistr`rii.
Pentru [nregistr`rile de limb` „transmis`“ (la radio ]i televiziune),
men\ion`m: num`rul ]i codul [n cadrul Arhivei CORV, autorul [nregistr`rii,
situa\ia de comunicare (talk show, interviu etc.), num`rul ]i numele
participan\ilor, precum ]i rolul lor (moderator, invitat) [n cadrul
interac\iunilor, durata, sursa (canalul radio sau TV ]i numele emisiunii),
data.
Codificarea arhivei CORV:

D. = „limb` rom@n` vorbit` [nregistrat` [n DIRECT“
T. = „limb` rom@n` vorbit` TRANSMIS~ (prin canale tehnice)“
fam. = „familie“
priv. = „privat“
pub. = „public“
rad. = „radio“
tel. = „telefon“
tv . = „televizor“
270
Prin cifrele care urmeaz` dup` cod se indic` num`rul vorbitorilor
participan\i (1, 2, 3 etc.).
Autorul [nregistr`rii: Georgeta Ghiga
Interviu
Participan\i:
R = reporter: sex masculin
I = persoana intervievat`: sex masculin, t@n`r, din Bucure]ti
Durata: 2' 47''
Sursa: Radio Bucure]ti (emisiunea „Antena tineretului“)
Data : 1981
CORV 2 – D.fam.1
Autorul [nregistr`rii: Alin Mo]oiu
Monolog [n familie
Vorbitor:
J: sex masculin, n`scut [n 1901, la Satulung (jud.Bra]ov),
facultatea de ]tiin\e economice
Durata: 18’
Locul: acas` la Alin Mo]oiu (Toronto, Canada)
Data: 20 septembrie 1986
Talk show
Moderator: Iosif Sava
Invitat: regizorul Andrei }erban
Durata: 47’
Sursa: TVR 2 (emisiunea „Serat` muzical`“)
Data: 27 iunie 1993
CORV 4 – D.fam.3
Conversa\ie [n familie cu 3 participan\i
Participan\i:
GD: sex masculin, n`scut [n 1916 la Frunzaru (Olt), facultatea
de litere; tat`l lui LDJ
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt),
facultatea de litere; fiica lui GD, so\ia lui VJ
271
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj, facultatea
de medicin`; so\ul lui LDJ
Durata: 41'
Locul: acas` la LDJ ]i VJ (Bucure]ti)
Data: 16 iulie 1993
CORV 5 – D.fam.2
Dialog [n familie
Participan\i:
so\ul lui LDJ
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea de
litere; so\ia lui VJ
Durata 19'
Data: 16 iulie 1993
CORV 6 – D.priv.2
Dialog privat
Participan\i:
litere
AG: sex feminin, n`scut` [n 1947 la Bucure]ti, facultatea de litere
Durata : 20' 11''
Locul: acas` la LDJ (Bucure]ti)
Data: 26 iulie 1993
CORV 7 – D.fam.2
Dialog [n familie
Participan\i:
so\ul lui LDJ
Durata: 26' 30''
Data: 28 iulie 1993
272
CORV 8 - T.tv.pub.2
Talk show
Invitat: actorul Victor Rebengiuc
Durata: 60'
Data: 15 august 1993
CORV 9 – D.priv.4
Conversa\ie privat` cu 4 participan\i
Participan\i:
CM: sex feminin, n`scut` [n 1962, la Bucure]ti, facultatea de studii
economice
GA: sex feminin, n`scut` [n 1951 la Bucure]ti, facultatea de studii
economice
MM: sex feminin, n`scut` [n 1970 Bucure]ti, facultatea de studii
economice
litere
Durata: 60'
Locul: un birou de contabilitate (Bucure]ti)
Talk show
Invitat: jurnalistul Cristian Tudor Popescu
Durata: 52’
Sursa: TVR 2 („Serat` muzical`“)
Conversa\ie privat` cu 4 participan\i:
Participan\i:
273
AH: sex feminin, n`scut` [n 1945 la Bucure]ti, facultatea de litere
litere
AA: sex masculin, n`scut [n 1930 la Turda, facultatea de litere
II: sex masculin, n`scut [n 1932, facultatea de litere
Durata: 43'38"
Locul: Institutul de Fonetic` ]i Dialectologie „Al. Rosetti“
(Bucure]ti)
Dialog privat
Participan\i:
litere
SG: sex feminin, n`scut` [n 1939 la Bucure]ti, facultatea de limbi
strìne
Durata: 18' 52"
Locul: acas` la SG
Data : 23 august 1993
Dialog privat
Participan\i:
DJ: sex feminin,n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt), facultatea de
litere
TT: sex feminin, n`scut` [n 1955 la Bucure]ti, studii medii
(asistent` medical`)
Durata : 17'
Locul: cabinetul dentar unde lucreaz` TT (Bucure]ti)
Data : 1 septembrie 1993
CORV 14 – D.fam.2
Dialog [n familie
Participan\i:
GD: sex masculin, n`scut [n 1916 la Frunzaru (Olt), facultatea de
litere; tat`l lui LDJ
274
litere; fiica lui GD
Durata: 60'
CORV 15 – D.pub.1
Monolog public: comunic`ri ]tiin\ifice \inute [n cadrul Sesiunii de
comunic`ri „Limba rom@n` ]i variet`\ile ei locale“
Moderator: acad. Eugen Simion
Vorbitori: Valeria Gu\u Romalo, Emanuel Vasiliu, Grigore
Br@ncu]i, Gheorghe Mihìl`, Eugen Beltechi
Durata: 90'
Locul: Academia Rom@n` (Bucure]ti)
Data: 1994
CORV 16/17 – T.tv.pub.2

Talk show
Invitat: poeta Ana Blandiana
Durata: 120’
Data:13 iulie 1996
Talk show
3 invita\i: actorul Ion Caramitru, criticul literar Alex }tef`nescu,
jurnalistul George Arion
Durata: 56'
Sursa: TVR 2 (emisiunea „Serata muzical`“)
Data: 20 iulie 1996
CORV 19 -T.tv.pub.4
Talk show
Moderator: Vartan Arachelian
275
3 invita\i: jurnalistul Stelian T`nase, scriitorul Alexandru
Paleologu ]i Simina Mezincescu
Durata: 57’
Sursa:TVR 2 (emisiunea „{n fa\a dumneavoastr`“)
Talk show
Moderator: Adriana Bahmu\an
2 invita\i: jurnali]tii Cornel Nistorescu ]i Cristian Tudor Popescu
Durata: 53'
Sursa:TV Amerom (emisiunea „Starea de veghe“)
Talk show
2 invita\i: jurnalistul Stelian T`nase ]i profesorul Mihai Zamfir
Durata: 50“
Sursa: TVR2 (emisiunea „Serata muzical`”)
Data: 11 octombrie 1996
CORV 22 – D.pub.1
Monolog public (conferin\`)
Vorbitor: profesorul Eugen Co]eriu
Durata: 90'
Locul: Universitatea Bucure]ti
Data: noiembrie 1996
CORV 23 – D.pub.1
Monolog public (conferin\`)
Vorbitor: profesorul Eugen Co]eriu
Durata: 90'
Locul: Institutul de Fonetic` ]i Dialectologie „Al. Rosetti“
(Bucure]ti)
Data: noiembrie 1996
276
Talk show
Moderator: Octavian Andronic
2 invita\i: jurnalistul Cristian Tudor Popescu ]i politologul Silviu
Brucan
Durata: 33'
Sursa: Antena 1 (emisiunea electoral` „Turneul candida\ilor“)
Data: 1 noiembrie 1996
Talk show
2 invita\i: profesorul ]i criticul Mircea Zaciu ]i editorul Georgeta
Dimisianu
Durata: 55'
Talk show
6 invita\i : redactori ai cotidianului „Adev`rul“: Dumitru Tinu,
Cristian Tudor Popescu, Bogdan Chireac, Lelia Munteanu,
Adrian Ursu, Corina Dr`gotescu
Durata: 50'

Talk show
7 invita\i: redactori ai ziarului „Evenimentul zilei“: Ion Cristoiu,
Gheorghe Voicu, Mihai Curea, S. Ionescu, Dan Andronic , R.
Tudor, S. Tapai
Durata: 104'
277
Talk show
Invitat: poetul Mircea Dinescu
Durata: 88'
Talk show
Invitat: scriitorul Horia Roman Patapievici
Durata: 90'
Data: 1 februarie 1997
CORV 31 – D.fam.3
Participan\i:
mama lui VJ
fiul lui CJ
Durata: 90'
Locul: acas` la CJ (Bucure]ti)
Talk show
Moderator: profesorul ]i criticul literar Nicolae Manolescu
2 invita\i: scriitorii Horia Roman Patapievici ]i Vlad Zografi
278
Durata: 58'
Sursa: PRO TV (emisiunea „Meseria mea e cultura“)
Data: 27 mai 1997
Talk show
Invitat: actorul Ion Caramitru (ministrul Culturii)
Durata: 90'

Talk show
Moderator: Marius Tuc`
2 invita\i: Victor Ciorbea (primul ministru) ]i jurnalistul Emil
Hurezeanu
Durata:140'
Sursa: Antena 1 (emisiunea „Milionarii de la miezul nop\ii“)
Data: 8 decembrie 1997
Talk show
2 invita\i: jurnali]tii Cristian Tudor Popescu ]i Ion Cristoiu
Durata: 38'
Sursa: Antena 1 (emisiunea „Milionarii de la miezul nop\ii“)
Data: 10 decembrie 1997
Participan\i:
CJ: sex feminin, n`scut` [n 1909 la Bistri\a, facultatea de litere
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (jud.Olt), facultatea
de litere
279
Durata: 90’
Talk show
Moderator: Iolanda St`niloiu
3 invita\i: Dumitru Tinu, Cristian Tudor Popescu (jurnali]ti) ]i
poeta Ana Blandiana
Durata: 90'
Sursa: Pro Tv (emisiunea „{nt@lnire cu presa“)
CORV 39– T.tv.pub.2

a) CORV 39 A
Talk show
Moderator: Cornel Todea
Invitat: filozoful Henri Wald
Durata: 12'
Sursa: Tele 7 abc (emisiunea „As show“)
Data: 3 iulie 1998
b) CORV 39 B
Talk show
Moderator: Eugenia Vod`
Invitat`: actri\a Irina Petrescu
Durata 30'
Sursa: TVR2 (emisiunea „Planeta Cinema“)
Talk show
Durata: 53'
Sursa: Antena 1 (emisiunea „Marius Tuc` show“)
280
Talk show
Moderator: Cornel Todea
Invitat: profesorul Nicolae Balot`
Durata: 33'
Sursa: Tele 7 abc (emisiunea „As show“)
Data: septembrie 1998
Talk show
Moderator: Vartan Arachelian
Invitat: Marie-Rose Mociorni\`
Durata: 42'
Sursa: TVR 2 (emisiunea „{n fa\a dumneavoastr`“)
Talk show
Moderator: Cristina |opescu
3 invita\i: Cristian Tudor Popescu, Dumitru Tinu (jurnali]ti) ]i
filozoful Andrei Ple]u (ministru de externe)
Durata: 75'
Sursa: Pro Tv (emisiunea „Int@lnire cu presa“)
Data: 15 octombrie 1998:
CORV 44 - T.tv.pub.
a) - T.tv.pub.4
Talk show
Moderator: Cristina |opescu
3 invita\i: Cristian Tudor Popescu ]i Dumitru Tinu (jurnali]ti) ]i
Decebal Traian Reme] (ministru de finan\e)
Durata: 44'
Sursa: Pro TV (emisiunea „{nt@lnire cu presa“)
b) - T.tv.pub.3
281
Talk show
2 invitate: jurnalistele Alina Mungiu ]i Anca Toader
Durata: 26'
Sursa: Antena 1(emisiunea „Marius Tuc` show“)
CORV 45 – D.pub.1
Monolog public: evoc`ri ]i comunic`ri ]tiin\ifice [n cadrul
„Simpozionului dedicat vie\ii ]i activit`\ii profesorului Victor
Jinga“
Durata: 90'
Locul: Academia de }tiin\e Economice din Bucure]ti
CORV 46 – D.fam.3
Participan\i:
mama lui VJ
fiul lui CJ
Durata: 90'
Data: 17 ianuarie 1999
CORV 47/48 (prima [nregistrare cu Euroscart din Arhiva CORV)

a) – T.tv.pub.1
CORV 47 A (0-026):
Scurt` predic` a patriarhului Teoctist
Durata: 1'18"
Sursa: Pro TV
282
b) – T.tv.pub.1
CORV 47 + CORV 48
Discursuri parlamentare
Moderator: Petre Roman.
Durata discursurilor este monitorizat` [n func\ie de ponderea
grupurilor parlamentare pe care le reprezint` oratorii, care au vorbit
[n urm`toarea ordine: Victor Babiuc, Valeriu Stoica, Ion liescu,
Corneliu Turianu, Marko Bela, Valeriu Tab`r`, Corneliu
VadimTudor, Varujan Vosganian, Adrian N`stase, Vasile Lupu,
Petre Roman, Gheorghy Frunda, Marian Enache, George Pruteanu,
Ulm Spineanu, Sergiu Cunescu, Traian B`sescu, Emil Popescu,
Radu Berceanu
Durata: 176'
Sursa: ProTV (transmiterea [n direct a }edin\ei
Parlamentului)
}tiri
Vorbitor: crainica Andrea Esca
Durata: 20'
Sursa: Pro Tv
CORV 50 - T.tv.pub.2
Talk show
Moderator: Lucian M@ndru\`
Invitat: politologul Silviu Brucan
Durata: 45'
Sursa: ProTV (emisiunea „Profe\ii despre trecut“)
Talk show
Moderatori: jurnali]tii Cristian Tudor Popescu ]i Dumitru Tinu
283
Invitat: Ovidiu Grecea (]eful Corpului de control al primului
ministru)
Durata: 90'
Sursa: Pro Tv (emisiunea „{nt@lnire cu presa“)
Data: 8 aprilie 1999
Talk show
2 invita\i: jurnalistul Cristian Tudor Popescu ]i filozoful Gabriel
Liiceanu
Durata: 72'
Sursa: Antena 1(emisiunea „Marius Tuc` show“)
Data: 20 aprilie 1999
CORV 53 – T.tv.pub.1,2
Transmisiune direct` a vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la
Bucure]ti (discursuri, scurte interviuri, relat`ri)
Durata: 75'
Sursa: Pro TV
Data: 7 mai 1999
CORV 54 – T.rad.pub
Autorul [nregistr`rilor: Aurelian L`z`roiu
a) T.rad.pub.2
Convorbiri telefonice cu ascult`torii
- invitat`: Cleopatra Melidoneanu (c@ntarea\`)
Data: 12 mai 1999
- invitat`: Anca |urca]iu (c@nt`rea\`)
Data: 19 mai 1999
b) T.rad.pub.3
Talk show
Moderator: Nicoleta Dragomir
Invita\i: Norica Nicolai ]i un deputat PNL
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Vorbe pe
[n\elesul tuturor“)
Data:12 mai 1999
284
Interviu radiofonic
Moderator:
Invitat: Ambasadorul Macedoniei la Bucure]ti
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Sfertul academic“)
Data: 13 mai 1999
Talk show
Moderator: }tefan Naciu
5 invita\i: Ion Ra\iu, Cristian Dumitrescu, Viorel Hrebenciuc,
Valeriu Tab`r`, Gheorghe Anghelescu (oameni politici)
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Ora fierbinte“)
Data: 15 mai 1999
Conversa\ie „liber`“ ([n studioul de radio)
Sursa: Radio Antena Bucure]tilor (emisiunea „Singuri acas`“)
Data: 21 mai 1999
Autorul [nregistr`rii: Victor Jinga
Dialog privat: evocarea profesorului Nicolae Simionescu,
creatorul Institutului de Biologie ]i Patologie Celular` din
Bucure]ti (IBPC)
Participan\i:
GP: sex masculin, n`scut [n 1955 la Bucure]ti, facultatea de
biochimie
Durata: 88'
Locul: IBPC
Data: 28 mai 1999
CORV 59 - T.tel.2
Autorul [nregistr`rilor: Lauren\ia Dasc`lu Jinga
Dialoguri telefonice [n familie

a) - T.tel.fam.2
285
AM ]i MM din Canada sun` acas` la LDJ ]i VJ, unde se
s`rb`tore]te ziua de na]tere a lui CJ; au loc dou` dialoguri
succesive:
I - AM cu CJ
II - MM cu CJ
Participan\i:
CJ: sex feminin, n`scut` [n 16 octombrie 1909 la Bistri\a,
facultatea de litere; mama lui VJ
AM: sex masculin, n`scut [n 1936 la Bra]ov, facultatea de chimie;
ginerele lui CJ (rezident [n Toronto)
MM: sex feminin, n`scut` [n 1940 la Cluj, facultatea de litere;
fiica lui CJ; (rezident` [n Toronto)
Durata: 5'
Locul: Bucure]ti, acas` la VJ ]i LDJ (unde se afl` [n vizit` CJ)
b) - T.tel.fam.2
VJ o sun` pe mama sa, CJ
Participan\i:
mama lui VJ
fiul lui CJ
Durata : 3'10''
Locul : Bucure]ti, acas` la VJ
Dialoguri telefonice private

a) - T.tel.priv.2
LDJ sun` la gazda (AM) unde au tras la Bucure]ti profesorul SS ]
i so\ia sa, veni\i [n vizit` (din strìn`tate)
Durata: 1' 30''
Locul : Bucure]ti, acas` la LDJ
b) - T.tel.priv.2
LDJ sun` la MM s`-i relateze convorbirea anterioar` cu SS.
Participan\i:
MM: sex feminin, n`scut` [n 1948 la Sibiu, facultatea de litere
RM: sex masculin, n`scut [n 1949, la Sibiu, facultatea de
informatic`
SM: sex feminin, n`scut` [n1978 la Bucure]ti, student` la medicin`
286
litere
Durata: 1' 45''
Locul: Bucure]ti, acas` la LDJ
c) - T.tel.priv.2
VJ sun` acas` la p`rintele G.
Participan\i:
VJ: sex masculin, n`scut [n 1936 la Cluj; facultatea de medicin`
G: sex masculin, preot
F: sex masculin, fiul subiectului G.
Durata: 3' 30''
Locul: Bucure]ti, acas` la VJ
Participan\i:
litere
DD: sex feminin, n`scut` [n 1942 la Arad, facultatea de litere;
rezident` la Düsseldorf (Germania) din 1982
Durata: 90'
Locul: acas` la VJ ]i LDJ (Bucure]ti)
CORV 61 – D.pub.16
Conversa\ie public` ( seminar universitar )
Participan\i:
MV: sex feminin, n`scut` [n 1936, facultatea de litere
LDJ: sex feminin, n`scut` [n 1944 la Frunzaru (Olt),facultatea de
litere
Studen\i din anul I al Facult`\ii de Litere a Universit`\ii din Ploie]ti
Durata: 80'
Locul: Universitatea „Petrol ]i Gaze“ din Ploie]ti
Data: 23 mai 2000
287
CORV 62 – D.fam.4
Participan\i:
MM: sex feminin, n`scut` [n 16 mai 1940 la Cluj, facultatea de
litere, rezident` [n Toronto (Canada) ]i venit` [n vizit` [n
Rom@nia; fiica lui CJ, sora lui VJ
mama lui MM ]i VJ
fiul lui CJ
Locul [nregistr`rii: acas` la CJ (Bucure]ti)
Talk show
Moderator: Adrian Ursu
Durata: 55'
Sursa: TVR 2 (emisiunea „Ora adev`rului“)
CORV 64/65 – D.pub.1

Monolog public: Evoc`ri ]i comunic`ri ]tiin\ifice [n cadrul
manifest`rilor organizate cu prilejul anivers`rii a 100 de ani de la
na]terea profesorului Victor Jinga
Durata: 114'
Locul: „Sala de Cetire“ a bisericii din Satulung, ora]ul S`cele
(jud.Bra]ov)
Data: 28 iulie 2001
288
Talk show
Moderator: Eugen Ovidiu Chirovici
Durata: 64'
Sursa: TVR 1(emisiunea „Ce-i de f`cut?“)
Data: 6 august 2001
CORV 67 – T.rad.pub.
a) T.rad.pub.2
Interviu radiofonic
Moderator: Mircea Ruc`reanu
Invitat: filozoful Andrei Ple]u
Sursa: Radio Rom@nia Actualit`\i (emisiunea „Sfertul academic“)
b)T.rad.pub.1
}tiri
c)T.rad.pub.1
}tiri
BIBLIOGRAFIE
Albrecht, J., J. Lüdtke,H. Thun (eds.). (1988). Energeia und Ergon.

Sprachliche Variation, Sprachgeschichte, Sprachtypologie. Studia in
honorem E. Coseriu, vol. I-III, Tübingen (TBL, 300).
Astésano,Corine, Roxane Bertrand, M. Brousseau, M. Chafcouloff, A.
Di Cristo, A.Ghio, D. Hirst, Sophie Lapierre, Pascale Nicolas, P.
Romeas, Fr. Sabio, M. Vincent. (1995). Le projet PACOMUST, un
corpus de parole continue multistyle: objectifs et choix
289
methodologiques, [n „Travaux de l'Institute de Phonétique d'Aix“ 16, p.
938.
Aston,G. (ed.). (1988). Negotiating Service. Studies in the Discourse of
Bookshop Encouters, Bologna.
Atkinson, J.M., J. Heritage (eds.). (1984). Structures of Social Action:
Studies in Conversation Analysis, Cambridge.
Avram, A. (1970). Vocalele neutre ca marc` a ezit`rii, [n I.Coteanu ]i
Lucia Wald (eds.), Sistemele limbii, Bucure]ti, p. 271274.
Avram, Mioara. (1980). Punctua\ia ]i implica\iile ei [n limb` ]i [n
comunicare, [n „Limb` ]i Literatur`“ 1, p. 11 26.
Avram, Mioara. (1997 ). Gramatica pentru to\i, Edi\ia a II-a rev`zut` ]i
adùgit`, Bucure]ti.
Bazzanella, Carla. (1986). I connettivi di correzione nel parlato: usi
metatestuali e fatici, [n Lichem / Mara / Knaller (eds.), p. 3545.
Bazzanella, Carla. (1994). Le facce del parlare. Un approccio pragmatico
dell'italiano parlato, Firenze.
Bazzanella Carla. (1995). I segnali discorsivi, [n L. Renzi, G. Salvi, Anna
Cardinaletti (eds.), Grande Grammatica Italiana di consultazione,
Bologna,Vol. III, p. 225257.
Berruto,G.(1985). Per una caratterizzazione del parlato: l'italiano parlato
ha un'altra grammatica?, [n Holtus / Radtke (eds.), p.120 153.
Berruto,G. (1995). Fondamenti di sociolinguistica, Bari.
Biber, D. (1986). Spoken and written textual dimensions in English:
resolving the contradictory findings, [n „Language“ LXII, 2,
p. 384414.
Blanche-Benveniste, Claire. (1990). Le français parlé.Etudes
grammaticales, Paris.
Blanche-Benveniste, Claire et C. Jeanjean. (1986). Le français parlé.
Edition et transcription, Paris.
Bortolini, Umberta, Elena Pizzuto. (1997). Il Progetto Childes  Italia.
Contributi di ricerca sulla lingua italiana, Pisa.
Button, G. and J.R. Lee (eds.). (1987). Talk and Social Organization,
Clevedon, Philadelphia.
Calot`, I. ]i D. Iv`nu]. (1969). Cercet`ri statistice privind fizionomia fonetic`
a limbii rom@ne vorbite (considera\ii pe baza fenomenelor de Sandhi),
Centrul de istorie, filologie ]i etnografie. Craiova. Comunic`ri. Seria
Lingvistic` VII.
290
Chafe,W. (1982). Integration and involvement in speaking, writing, and
oral literature, [n Deborah Tannen (ed.), Spoken and Written Language:
Exploring Orality and Literacy, Norwood, N.J., p. 3554.
Ciolac, Marina. (1997). Sociolingvistic` ]colar`, Bucure]ti.
Ciolac, Marina. (1999). Sociolingvistic` rom@neasc`, Bucure]ti.
Coseriu, E. (1980). „Historische Sprache“ und „Dialekt“, [n J. Göschel, P.
Ivic, K. Kehr (eds.), Dialekt und Dialektologie, Wiesbaden,
p. 106122.
Cosnier, J., Catherine Kerbrat-Orecchioni (eds.). (1987). Décrire la
conversation, Lyon.
Cresti, Emanuela.(1977).Frase e intonazione, [n „Studi di Grammatica
Italiana“ 6, Firenze, p. 4567.
Cresti, Emanuela. (2000). Corpus di italiano parlato. Vol.I,II., Firenze.
Dasc`lu (-Jinga), Lauren\ia. (1982 a). Despre raportul dintre intona\ie ]i
unele semne de punctua\ie, [n „Studii ]i Cercet`ri Lingvistice“ XXXIII,
4, p. 322333.
Dasc`lu (-Jinga), Lauren\ia. (1982 b ). Despre unele valori stilistice ]i
intona\ia corespunz`toare parantezei, liniei de pauz` ]i punctelor de
suspensie, [n „Studii ]i Cercet`ri Lingvistice“ XXXIII, 5, p. 387394.
Dasc`lu Jinga Lauren\ia. (1990). C@teva cazuri de rezolvare a
ambiguit`\ii sintactice cu ajutorul elementelor prozodice, [n „Studii ]i
Cercet`ri Lingvistice“ XLI, 1, p. 2534.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1991a). Despre intona\ia unor exclamative
eliptice, [n „Studii ]i Cercet`ri Lingvistice“ XLII, 12, p. 1931.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1991 b). Romanian rejective intonations,
[n Stati / Weignd / Hundsnurscher (eds.), Teil 2, p.287293.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1993 a). Prosodic means of dialogue strategies,
[n H. Löffler (ed.), Dialoganalyse IV. Referate der 4 Arbeitstagung,
Basel 1992, Tübingen,Teil 1, p. 295  300.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1993 b). Segnali intonazionali non-lessicali, [n
„Quaderni del Centro di Studio per le Ricerche di Fonetica“ (Padova)
XII, p. 275292.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1994). Su alcuni valori della prosodia nel
rumeno parlato, [n „Studi Italiani di Linguistica Teorica e Applicata“
XXIII, 1, p. 111126.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1996 a). Prosodic features of some non-
lexical signals in Romanian, [n „Revue Roumaine de Linguistique“
XLI,12, p. 1131.
291
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1996 b). Some Romanian non-lexical back
channel signals, [n „Revue Roumaine de Linguistique“ XLI, 34, p.
127144.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1997 a). Rejective repetitions, [n „Revue
Roumaine de Linguistique“ XLII,1  2, p. 47  59.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1997 b ). Some notes on back channel signals,
[n „Revue Roumaine de Linguistique“XLII,56, p. 365377.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1998 a). Repeti\ia ca mijloc de acceptare
a sugestiei interlocutorului, [n „Studii ]i Cercet`ri Lingvistice“ XLIX,
12, p. 93105.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1998 b). Self-repetition as a cohesive means in
conversation, [n „Revue Roumaine de Linguistique“ XLIII, 34, p.
96111.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (1998 c). Some notes on appropriateness repair
in spontaneous speech, [n „Revue Roumaine de Linguistique“ XLIII,
56, p. 343350.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (2000). Corpus de limb` rom@n` vorbit` (CORV).
Conven\ii de transcriere, [n „Fonetic` ]i Dialectologie“ XIX, p. 79-90.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (2001). Melodia vorbirii [n limba rom@n`.
Bucure]ti.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (sub tipar a). Metadiscursive triads, (Dialogue
Analysis 2000  Bologna).
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (sub tipar b). Repetition as a cohesive means at
the dialogic level, [n „Studii ]i Cercet`ri Lingvistice“ L, 2.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia. (sub tipar c). Corectare ]i autocorectare [n
conversa\ia spontan`. Bucure]ti.
Dasc`lu Jinga, Lauren\ia e Laura Vanelli. (1996). Mi raccomando eh! A
pragmatic and phonetic analysis of the Italian interjection eh, [n
„Lingua e Stile“ XXXI, 3, p. 393431.
De Mauro, T.(1993 ). Le scelte per la costituzione del corpus, [n De
Mauro et alii, p. 28 -32.
De Mauro,T., F. Mancini , M. Vedovelli., Miriam Voghera. (1993).
Lessico di frequenza dell'italiano parlato, Roma.
Di Salvo, M. (1977). Gli studi sul parlato nei paesi slavi, [n „Studi di
Grammatica Italiana“ 6, p. 97 107.
Du Bois, J.W., S.Cumming, S.Schuetze-Coburn. (1988). Discourse
transcription, [n S.A. Thompson (ed.), Discourse and Gammar („Santa
Barbara Papers in Linguistics“, 2), p. 171.
292
Flydal, L. (1951). Remarques sur certains rapports entre le style e l'état de
langue, [n „Norsk Tidsskrift for Sprogvidenskap“, XI, p.240257.
François-Geiger, Denise. (1991). Partition orchestration dialogique, [n Stati
/ Weigand / Hundsnurscher (eds.), Teil 1, p. 117 122.
Ghiga, Georgeta. (1999). Elemente fatice ale comunic`rii [n rom@na
vorbit`, Bucure]ti.
Golopen\ia Eretescu, Sanda. (1978). Morfologia conversa\iei, [n „Studii ]i
Cercet`ri Lingvistice“ XXIX, 5, p. 547552.
Gramatica limbii rom@ne, Edi\ia a II-a rev`zut` ]i adùgit`. Vol. I,
II.Bucure]ti: Editura Academiei 1963 (tiraj nou:1966)
Graur, Al. (1974 ). Mic tratat de ortografie, Bucure]ti.
Gu\u Romalo, Valeria. (2000). Corectitudine ]i gre]eal`. Limba rom@n` de
azi, Versiune nou`, Bucure]ti.
Gülich,Elisabeth.(1986). L'organisation conversationnelle des énoncés
inachevés et leur achevement interactif en „situation de contact“, [n
„DRLAV“ 3435, p.161182.
Holtus, G.(1984). Codice parlato e codice scritto, [n Dialetto dall'oralità
alla scrittura. Atti del XVII-o convegno per gli studi dialettali italiani
(Catania / Nicosia, 28 sett. 1981), vol. I, Pisa, p. 112.
Holtus,G., E. Radtke (eds.). (1985). Gesprochenes Italienisch in Geschichte
und Gegenwart, Tübingen.
Iakubinskij, L. (1923). O dialogiceskoj reci, Petrograd.
Ionescu-Rux`ndoiu, Liliana. (1999). Conversa\ia: structuri ]i strategii.
Sugestii pentru o pragmatic` a rom@nei vorbite, edi\ia a II-a, Bucure]ti.
{ndreptarul ortografic, ortoepic ]i de punctua\ie. (1995). ed. a V-a
Bucure]ti.
Jefferson, Gail. (1978). Explanation of transcript notation, [n J.Schenkein
(ed.),Studies in the Organization of Conversational Interaction,
New York / San Francisco / London, p. XIXVI.
Koch, P., W. Oesterreicher. (1990 ). Gesprochene Sprache in der
Romania: Französisch, Italienisch, Spanisch, Tübingen.
Labov,W. (1972). Sociolinguistic Patterns. Philadelphia.
Levinson, St. C. (1983). Pragmatics. Cambridge.
Lichem,K., Edith Mara and Susanne Knaller (eds.). (1986). PARALLELA 2.
Aspetti della sintassi dell'italiano contemporaneo. Atti del 3-o
incontro italo-austriaco di linguisti a Graz, 2831 maggio 1984,
Tübingen.
Lope Blanch, J.M.(1986). El estudio del español hablado culto. Historia de
un proyecto, México (Publicaciones del Centro de Lingüística
Hispánica, 22).
293
Ludwig, R. (1988). Korpus: Texte der gesprochenen Französisch,
Tübingen (ScriptOralia, 8).
Lyons, J. (1977). Semantics, I-II, Cambridge.
MacWhinney, B. (1991). The CHILDES Project.Tools for Analyzing Talk,
New Jersey.
Magno Caldognetto, Emanuela e Isabella Poggi. (1994). Il sistema
prosodico intonativo e l'analisi multimodale del parlato, [n P.L.Salza
(ed.), Atti delle 3-e giornate di studio del gruppo di fonetica
sperimentale (A.I.A.), Roma, p. 143-154.
Malinowski, B. (1975). The problem of meaning in primitive language, [n
Ch.G. Ogden and I.A. Richards (eds.), The Meaning of Meaning. A
Study of the Influence of Language upon Thought and the
Science of Symbolism, London, p. 296  336. (prima apari\ie [n
1923).
Mara, Edith. (1986). Per un'analisi dei segnali discorsivi nell'italiano
parlato, [n Lichem / Mara / Knaller (eds.), p. 177189.
Mioni,A.M. (1983). Italiano tendenziale: osservazioni su alcuni aspetti
della standardizzazione, [n Scritti linguistici in onore di Giovan
Battista Pellegrini, Pisa, pp. 495517.
Moneglia, M. (1998). Le corpus „Lablita““(preprint), Laboratorio
Linguistico del Dipartimento di Italianistica,Università di Firenze.
Nencioni, G. (1976). Parlato-parlato, parlato-scritto, parlato-recitato, [n
„Strumenti Critici“ 29, p. 1  56.
Orletti, Franca e R. Testa. (1991). La trascrizione di un corpus di
interlingua: aspetti teorici e metodologici, [n „Studi Italiani di
Linguistica Teorica e Applicata“ XX, 2, p. 243 283.
Psathas,G. and T. Anderson. (1990). The „practices“ of transcription in
conversation analysis, [n „Semiotica“ 78, 1 / 2, p.75.
Pu]cariu, S. (1978). Memorii, Bucure]ti.
Sabatini, F. (1982). La comunicazione orale, scritta e trasmessa: la
diversità del mezzo, della lingua e delle funzioni, [n Educazione
linguistica nella scuola superiore, Roma, p. 105127.
Sabatini, F. (1985). L' „italiano dell'uso medio“: una realtà tra le varietà
linguistiche italiane, [n Holtus / Radtke, (eds.), p. 154184.
Sacks, H., E. Schegloff and Gail Jefferson. (1974). A simplest systematics
for the organization of turn-taking for conversation, [n „Language“ L,
4, p. 696735.
294
Schegloff,E.A.(1979).The relevance of repair to syntax-for-conversation, [n
T. Givon (ed.), Syntax and Semantics. vol. XII: Discourse and Syntax,
New York, p. 261286.
Schegloff, E.A., Gail Jefferson and H. Sacks. (1977). The preference for
self-correction in the organization of repair in conversation, [n
„Language“ LIII, 2, p. 361382.
Scherer, K. and P. Ekman (eds.) (1982). Handbook of Methods in
Nonverbal Behavior Research, Cambridge.
Scherer,K. and P. Ekman. (1982). Methodological issues in studying
nonverbal behavior, [n Scherer / Ekman (eds.), p. 144.
Sf@rlea, Lidia. (1967). Observa\ii cu privire la raportul dintre punctua\ie ]
i prozodie [n limba rom@n`, [n „Limba Rom@n`“ XVI,1,p. 5564.
Sinclair, J.M. (1991). Corpus, Concordance and Collocation, Oxford.
Slama-Cazacu, Tatiana. (1959). Limbaj ]i context, Bucure]ti.
Slama-Cazacu, Tatiana. (1968). Introducere [n psiholingvistic`,
Bucure]ti.
Slama-Cazacu,Tatiana. (1970 a). La méthodologie de la psycholinguistique
et l'étude de la parole, [n Actes du X-e Congrès International des
Linguistes, Bucarest, 28 Août2 Septembre 1967, Bucarest, vol. III, p.
217222.
Slama-Cazacu, Tatiana. (1970b). L'étude du roumain parlé: un aspect
négligé  l'„indicatio ad oculos“, [n Actele celui de al XII-lea Congres
Interna\ional de Lingvistic` ]i Filologie Romanic`, Bucure]ti, vol. I,
p. 591599.
Slama-Cazacu,Tatiana.(1971). Problemede metod` [n sociolingvistic`, [n
„Fonetic` ]i Dialectologie“ 7, p. 233244.
Sornicola, Rosanna (1981). Sul parlato, Bologna.
Stati, S. (1982). Il dialogo. Considerazioni di linguistica pragmatica,
Napoli.
Stati, S., Edda Weigand, F. Hundsnurscher (eds.). (1991). Dialoganalyse II.
Referate der 3 Arbeitstagung, Bologna 1990, Tübingen.
Svartvik, J. and R. Quirk. (1980). A Corpus of English Conversation,
Lund.
Voghera, Miriam. (1992 ). Sintassi e intonazione nell'italiano parlato,
Bologna.
Voghera, Miriam. (1993). Le variabili testuali e pragmatiche, [n De
Mauro / Mancini / Vedovelli / Voghera, p. 3238.
Vulpe, Magdalena. (1967). Fapt dialectal ]i fapt popular, [n „Studii ]i
Cercet`ri Lingvistice“ XVIII, 4, p. 369 377.
295
Vulpe, Magdalena. (1980). Subordonarea [n fraz` [n dacorom@na vorbit`,
Bucure]ti.
Vulpe, Magdalena. (1989). Rumänisch: Geschprochene und
geschriebene Sprache/Langue parlée et langue écrite, [n Lexikon der
Romanistischen Linguistik (LRL), vol.III. Tübingen, p. 165175.
West, Candace and D. H. Zimmerman. ( 1982). Conversation analysis,
[n Scherer / Ekman (eds.), p. 506 541.
TABLA DE MATERII
Prefa\`......................................................................................................... 5
1.COMUNICAREA ORAL~ }I CELELALTE TIPURI DE

COMUNICARE INTERUMAN~...............................................................7
1.1.Limba vorbit`.............................................................................................7
1.2.Limba scris`................................................................................................9
1.3.Limba „transmis`“...................................................................................10
2. CORPUSUL DE LIMB~ ROM^N~ VORBIT~ (=CORV).................14

2.1. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` „direct`“.....................................17
2.2. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` transmis` ....................................18
2.3.Aspecte de variabilitate...........................................................................20
2.4.Rom@na „de uz mediu“..........................................................................21
2.5.Culegerea corpusului de limb` vorbit` - o „misiune permanent`“...............24
3.CONVERSA|IA CA FORM~ DE BAZ~ A COMUNIC~RII...............27

3.1.Tr`s`turile conversa\iei spontane............................................................27
3.2.Conven\ii de transcriere a conversa\iei ..................................................30
296
4.E}ANTIOANE...........................................................................................44
4.1.LIMBA ROM^N~ VORBIT~ „DIRECT~“...........................................45

Vinerea neagr` ..............................................................................................45
Atunci am f`cut eu cuno]tin\` cu B`r`ganul .............................................. 54
Dantele de Bruges....................................................................................... 68
Apelul de la Heidelberg................................................................................ 74
La c`minul I.O.V..........................................................................................84
4.1.6. Monolog [n familie
Suntem insula din r`s`ritul cel mai [ndep`rtat al latinit`\ii ......................... 88

La Obor era t@rg de oale.......................................................................... 98

E un cartier cu ]coli foarte bune.............................................................108
Atuncea lumea cump`ra de la Viena ..........................................................115
Nu m-am civilizat [n Germania, am venit civilizat`
]i-a]a am r`mas.....................................................................127
Eram vr@nd nevr@nd cu con]tiin\a treaz`................................................135
Cartea de bridge pe care-a scris-o tata f`r` s` ]tie bridge..........................146
Biblioteca a fost primul meu prieten.........................................................151
Nu s@ntem nebuni da' ne place ceea ce facem .........................................155
4.1.15. Conversa\ie public` (cu mai mul\i participan\i)

Venim s` v`-ntreb`m dac-avem nel`muriri................................................163
Comunitatea s`celean` s-a concentrat [n jurul bisericii
297
]i-n jurul ]colii ............................................................................................170
4.1.17.Monolog public
Cu-ng`duin\a dumneavoastr` declar deschis acest simpozion ...................174
Ca muncitori manuali [n [nchisorile comuniste..........................................177
O carte de ]tiin\` scris` cu abilitatea unui mare romancier.......................183
Tat`l meu nu ]tia s` nu spun` adev`rul........................................................188
Era acuzat de antirom@nism....................................................................191
4.2.LIMBA ROM^N~ VORBIT~ "TRANSMIS~"....................................194
4.2.1.Canalul: telefon ..................................................................................194

Am bùt ]ampanie, am f`cut fotografii ]i-acuma
[ncepem osp`\ul ...........................................................................................194
Nu veni, drag`, c` eu sunt bine.....................................................................202
Col\ei, dou`zeci ]i trei ........................................................................210
Ne vedem la cinci jumate .............................................................213
Cele dup` r@nduial`....................................................................................217
4.2.2.Canalul: radio .....................................................................................221

Se poate vorbi despre un mesaj politic al vizitei papale
[n Rom@nia?.....................................................................................221
Un minut de adev`r....................................................................................229
Eu cred c` ]i Europa veche e foarte simpatic`............................................234
4.2.2.4.Monolog public
}tiri ...............................................................................................................246
4.2.3.Canalul: televiziune............................................................................251
298
Ce-a\i vrea s` v-aduc` Mo]Cr`ciun, domnule prim ministru?................251
Cum func\ioneaz` societatea „c`pu]`“ de pe l@ng` porcii
de la Comtim?..............................................................................................259
De tot ce [n\eleg s@nt vinovat` ..................................................................268
4.2.3.4.Monolog public
Face\i ce v` st` [n putin\` ca s` nu curg` s@nge.........................................273
{mpreun` s` salv`m \ara, s` nu ajungem stat mineresc...............................275
Transmisiune [n direct a vizitei Papei Ioan Paul al II-lea .....................281
}tiri ...........................................................................................................284
ANEX~:Componen\a actual` a ARHIVEI CORV......................................291
BIBLIOGRAFIE 311
Cartea se adreseaz` tuturor celor interesa\i [n cunoa]terea

„oralit`\ii rom@ne]ti“ actuale: speciali]ti [n lingvistic` ]i [n ]tiin\ele
comunic`rii, psiholingvi]ti, sociolingvi]ti, cercet`tori ai domeniului mass-
media, vorbitori profesioni]ti (actori, crainici, oratori), studen\i care se
preg`tesc pentru aceste meserii.
Circa 65 de ore, din cele peste 180 [nregistrate de autoare [n
perioada 1993-2001, constituie corpusul de rom@n` vorbit` (=CORV), care
a devenit o parte component` a Arhivei Fonogramice a Limbii Rom@ne
(aflat` la Institutul de Lingvistic` din Bucure]ti), adùg@nd astfel un
material de limb` vorbit` nedialectal` numeroaselor [nregistr`ri de texte
dialectale deja existente [n aceast` arhiv`.
Cititorii vor g`si [n volumul de fa\` informa\ii despre

metodologia culegerii corpusului de limb` vorbit`, un sistem de simboluri ]i
conven\ii adecvate pentru transcrierea conversa\iei spontane, o antologie
de texte de rom@n` vorbit` transcrise cu ajutorul acestui sistem, o anex`
care cuprinde componen\a actual` a Arhivei CORV ]i o bogat`
bibliografie.
299
De aceea]i autoare:
Antologie fonetic` a limbii rom@ne, [n colaborare (1988)
La lingua rumena. Morfologia ed esercizi, [n colaborare (1996)
Melodia vorbirii [n limba rom@n` (2001)
Corectare ]i autocorectare [n conversa\ia spontan` (sub tipar)
300

Oscarlarg9 Aparuta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Oscarlarg9 Aparuta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ACADEMIA ROMAN~

INSTITUTUL DE LINGVISTIC~ “I. IORDAN – AL. ROSETTI”

LAUREN|IA DASC~LU JINGA

CORPUS DE ROM^N~ VORBIT~ (CORV). E}ANTIOANE

Un cercet`tor al intona\iei nu poate s` nu ajung`, mai

{ncep@nd cu anul 1998, culegerea unui corpus de rom@n`

{n volumul de fa\` cititorii vor g`si o antologie de texte de

La apari\ia acestei c`r\i, gratitudinea mea se [ndreapt`

Formele fundamentale de comunicare practicate [n zilele

Mijloacele tehnice moderne care permit [nregistrarea

S-a scris mult despre deosebirile dintre aspectul scris ]i cel

Deosebirile dintre limba t r a n s m i s `, pe de o parte, ]i

Cu toate c` secole de-a r@ndul a fost studiat aproape exclusiv

Fa\` de situa\ia interna\ional`, lingvistica rom@neasc` a

{n dorin\a de a ini\ia ]i la noi crearea unui corpus de limb`

2.1. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` „direct`“

Prelu@nd de la Sabatini (1982) opozi\ia „limb` vorbit`

(c) limitarea efectelor produse de a]a-numitul „paradox al

2.2. Corpusul de limb` rom@n` vorbit` transmis`

Corpusul de limb` rom@n` transmis` provine [n cea mai

Trebuie s` admitem c` un corpus ideal al limbii vorbite ar

{n general, cercet`torii urm`resc c@teva dimensiuni

Desigur c` cele patru dimensiuni interac\ioneaz`

Variet`\ii „de limb`“ trebuie s` i se adauge considerarea

2.4. Rom@na „de uz mediu“

Limba vorbit` pe care ne-am propus s` o [nregistr`m [n scopul

Importan\a stabilirii acestor distinc\ii este evident` dac` ne

{n urma op\iunii noastre de a crea un corpus vorbit al

2.5. Culegerea corpusului de limb` vorbit`  o „misiune

Consider`m c` activitatea de culegere a corpusului de limb`

Demersul culegerii unui corpus de limb` vorbit` nondialectal`

Cu prilejul unei vizite de documentare pe care am

Cercet`rile [ntreprinse mai cu seam` [n ultimele dou` decenii

3.1. Tr`s`turile conversa\iei spontane

Stati (1982, 13-14) consider` c` termenul conversa\ie poate fi

3.2. Conven\ii de transcriere a conversa\iei

{ntruc@t ne-am propus s` p`str`m [ntr-o m`sur` c@t mai

Sistemul Jefferson nu []i propune s` noteze sistematic

text text elemente repetate

Dup` prezentarea acestei liste succinte, se impun c@teva

 Am decis s` p`str`m folosirea m a j u s c u l e l o r (chiar cu

 Referitor la valoarea g h i l i m e l e l o r [n cadrul

 {n [ncercarea de a reda tr`s`turile conversa\ionale, ne

Pentru a propune un sistem de conven\ii util ]i utilizabil, care

<{ text {> „[nalt“: [n`l\ime ridicat` a vocii

Simbolurile cuprinse [n grupul destinat marc`rii „calit`\ii

Revenind la problema [nc`rc`rii textului transcris, subliniem

4.1.1. Conversa\ie [n familie (cu 3 participan\i)

CJ : Eu n-am (AK) noi cu Luci am vorbit c` NU plec`m. . . . Ne-

CJ: <P Da’ eu  . . Mie NU-MI place s` vorbesc despre asta

CJ: Noi eram at@t de de de . . . de de strivi\i de toate astea c`

Atunci am f`cut eu cuno]tin\` cu B`r`ganul

4.1.3. Conversa\ie [n familie (cu 4 participan\i)

MM: Da’ Chirnoag` `sta Marcel Chirnoag` eu nu ]tiu voi

VJ: unde s` fie ]i expus`.

VJ: <L Oamenii care studiaz` biologia ]i ce- (AK) fac

VJ: }i asta a ap`rut din o mie nou` sute obzeci ]i patru

4.1.5. Dialog [n familie

GD: Nu s` poate s` zici c` nu am vreme. Nu <{ <F eXISt` F> {>

Suntem insula din r`s`ritul cel mai [ndep`rtat al latinit`\ii

Obs.: De remarcat elementele care tr`deaz` prozodia de profesor ]i orator

J: A vorbi despre un p`m@nt ]i un popor NU este

Oprirea vorbitorului ]i [ntreruperea [nregistr`rii, pentru c` sun` telefonul [n