FONDURI EUROPENE

PENTRU AGRICULTURA
ŞI PESCUIT
- culegere de date -
 CUPRINS

LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR……………………………………………..............3

INTRODUCERE………………………………………………..….……………...............................7
PNDR - Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013....................................................9

FEADR
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală..............................................................................15
CADRUL LEGAL
Legislaţie europeană ……………………………………………...............................................21
Legislaţie naţională…………………………………..................………………………………22
Legislaţie specifică investiţiilor în industria agro-alimentară......................................................24
Legislaţie privind cadrul financiar general pentru gestionarea asistenţei comunitare
nerambursabile alocate României…………...............................……………………………….…...24
Legislaţie privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare…………….......................
…………...............................................................................25
CALENDARUL DEPUNERILOR DE PROIECTE SI ALOCARILE INDICATIVE PENTRU
ANUL 2011........................................................................................................................................26
MASURA 112 - Instalarea tinerilor fermieri…………………………………...…………..….27
MASURA 125 - Îmbunătăţirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii si silviculturii........................................……………………….…………….............….61
MASURA 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă............................................65
MASURA 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători................................................................76
MASURA 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole...........................................................80
Politica agricola comuna....................................................................................................................85
DATE DE CONTACT A.P.I.A.………………………………………………………………......88

POLITICA COMUNÃ DE PESCUIT............…………...................................................…113

FEAP
FEAP - Fondul European Pentru Pescuit.........................................................................................114
230,7 mil. PNSP - Planul Naţional Strategic pentru Pescuit 2007-2013..........................................................116
€ POP - Programul Operational Pentru Pescuit 2007-2013.............................................................119
Alocari si fonduri disponibile 2011......................................................................................132
Centre regionale AM-POP...................................................................................................133

FONDURILE EUROPENE 2014-2020………………………………………………………….134

DICŢIONARUL FONDURILOR EUROPENE………………………….........………………….136
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………….........….....151
ANEXA............................................................................................................................................152

2
 LISTA ACRONIMELOR ŞI ABREVIERILOR

AA - Autoritate de Audit
ACIS - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale
ADR - Agenţia de Dezvoltare Regională
AF - Asociaţie Familială
AM - Autoritatea de Management
AMIGO - Ancheta asupra Forţei de Muncă în Gospodării
ANCA - Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă
ANCFS - Autoritatea Naţională pentru Coordonarea Fondurilor Structurale
ANCPI - Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară
ANIF - Administraţia Naţională pentru Îmbunătăţiri Funciare
ANPA - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură
ANZM - Agenţia Naţională a Zonei Montane
APDRP - Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
APIA - Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură
ARIS - Agenţia Română pentru Investiţii Străine
ARS - Autoritatea Română pentru Silvicultură
ASA - Ancheta Structurală în Agricultură
ASAS - Academia de Stiinţe Agricole şi Silvice
ASN - Anuarul Statistic Naţional

BDCE - Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei

BEI - Banca Europeană de Investiţii
BERD - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BIM - Biroul Internaţional al Muncii
BIRD - Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare
BM - Banca Mondială
BSS - Structuri de sprijinire a afacerilor

C&D - Cercetare & Dezvoltare

CDI - Cercetare, Dezvoltare, Inovare
CDR - Consiliul de Dezvoltare Regională
CE - Comisia Europeană
CE - Comunitatea Europeană
CEE - Comunitatea Economică Europeană
CEFIDEC - Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi
CES - Coeziune Economică şi Socială
CLC - Corine Land Cover
CMEF - Cadrul Comun de Monitorizare şi Evaluare
CNC - Comitet Naţional de Coordonare
CNDR - Consiliul Naţional pentru Dezvoltare Regională
CRESC - Comitete Regionale de Evaluare Strategică şi Corelare
CRPDRP - Centrul Regional de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

DADR - Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală

DCA - Directiva Cadru pentru Apă
DGDFCP - Direcţia Generală Dezvoltare Forestieră şi Consolidarea Proprietăţii
DGDR - Direcţia Generală Dezvoltare Rurală

3
DRU - Dezvoltarea Resurselor Umane

EAC - Europa şi Asia Centrală

EDIS - Sistemul Extins de Descentralizare şi Implementare
EUR - Euro

FC - Fond de Coeziune
FEADR - Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEDR - Fondul European pentru Dezvoltare Regională
FEGA - Fondul European de Garantare Agricolă
FEP - Fondul European de Pescuit
FIDA - Fondul Internaţional de Dezvoltare Agricolă
FRDMR - Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană şi Rurală
FS - Fonduri Structurale
FSE - Fondul European Social

GAEC - Bune Condiţii Agricole şi de Mediu

GAL - Grup de Acţiune Locală
GES - Gaze cu Efect de Seră
GIL - Grupuri de Iniţiativă Locală
GL - Grup Local

HACCP - Analiza Pericolelor şi punctelor Critice de Control

HNV - Valoare Naturală Ridicată

IACS - Sistem Integrat de Administrare si Control

IAR - Indicele de atractivitate regional
ICAS - Institutul de Cercetări Agricole şi Silvice
ICDA - Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Economie Agrară
ICPA - Institutul de Cercetare pentru Pedologie şi Agrochimie
IMM - Întreprinderi Mici şi Mijlocii
INCDT - Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Turism
INS - Institutul Naţional pentru Statistică
IPSTA - Indicatorul privind Păsările Specifice Terenurilor Agricole
ISD - Investiţii Străine Directe
ISO - Organizaţia Internaţională pentru Standardizare
ISPA - Instrumentul Structural de Preaderare
ITRSV - Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare

JAP - Joint Assessment Paper

LDSC - Linii Directoare Strategice Comune

LFA - Zone defavorizate

MAB - Omul şi biosfera

MADR - Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
MAE - Ministerul Afacerilor Externe
MAFA - Acord Multianual de Finanţare
MAI - Ministerul Administraţiei şi Internelor
MAN - Ministerul Apărării Naţionale
MARR - Reconstrucţia Regiunilor Miniere Afectate
MCI - Memorandum Comun de Includere

4
MCPN - Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional
MCSI - Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale
MDRT - Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
MECMA - Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri
MedCTS - Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
MFP- Ministerul Finanţelor Publice
MJ - Ministerul Justiţiei
MMFPS - Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
MMP - Ministerul Mediului şi Pădurilor
MS - Ministerul Sănătăţii
MTI - Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

NGO - Organizaţii Non-guvernamentale

NSM - Noi State Membre
NUTS - Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale

OECD - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică

OI - Organism Intermediar
OJPDRP - Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit
ONG - Organizaţie non-guvernamentală
ONRC - Oficiul Naţional al Registrului Comerţului
ONU - Organizaţia Naţiunilor Unite
OPCP - Oficiul de Plăţi şi Contractare PHARE
OS - Obiective Strategice
OSC - Obiective Strategice Comune

PAC - Politica Agricolă Comună

PCP - Politica Comună pentru Pescuit
PDNC - Plăţi Directe Naţionale Compensatorii
PDR - Planul de Dezvoltare Regională
PERE - Planul European de Redresare Economică
PFA - Persoană Fizică Autorizată
PIB - Produsul Intern Brut România
PNAA - Programul Naţional pentru Adoptarea Acquis-ului
PND - Planul Naţional de Dezvoltare
PNDR - Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală
PNR - Programul Naţional de Reforme
PNS - Plan Naţional Strategic
PNSP - Planul Naţional Strategic pentru Pescuit
PNUD - Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
PO - Program Operaţional
POP - Program Operaţional pentru Pescuit
POR - Programul Operaţional Regional
POS - Programul Operaţional Sectorial
POSDRU - Program Operaţional Sectorial de Dezvoltare Resurse Umane
PPS - Puncte Procentuale Standard
PUG - Planul de Urbanism General
PUZ - Planul de Urbanism Zonal
RGA - Recensământul General Agricol
RNAPR - Reţeaua Naţională a Ariilor Protejate din România
RNDR - Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală
RNP - Regia Naţională a Pădurilor

5
 SAC - Arii Speciale de Conservare
SAPARD - Programul Special de Aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
SAPS - Schema de Plăţi pentru Suprafeţe Individuale
SAU - Suprafaţa Agricolă Utilizată
SCF - Sistem de Certificare Forestieră
SCI - Situri de Importanţă Comunitară
SEA - Evaluarea Strategică de Mediu
SG - Scheme de Grant
SIIR - Sistemul Informaţional Integrat Regional
SMR - Cerinţe de management obligatorii
SOR - Societatea Ornitologică Română
SPA - Arii de Protecţie Specială Avifaunistică
SPCDR - Sistemul de Procesare a Cererilor de Dezvoltare Rurală
SSPA - Sistemul SAPARD de Procesare a Aplicaţiilor
SWOT - Strenghts (puncte tari), Weaknesses (puncte slabe), Opportunities (oportunităţi) şi
Threats (ameninţări).

TAIEX - Unitatea de Asistenţă Tehnică pentru Schimb de Informaţii

TEP - Tone Echivalent Petrol
TIC - Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii

UAM - Unitate Anuală de Muncă

UAT - Unități Administrativ Teritoriale
UDE - Unități de Dimensiune Economică
UE - Uniunea Europeană
UE-15 - 15 state membre ale UE anterior aderării din 1995
UE-25 - 25 state membre ale UE după aderarea din 2004
UE-27 - 27 state membre ale UE după aderarea din 2007
UM - Unități Muncă
UNESCO - Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Stiinţă şi Cultură
USAID - Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională
USAMV - Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară
USDAFAS - Departamentul Statelor Unite pentru Agricultură – Serviciul Străin pentru
Agricultură
USR - Unitate de Sprijin a Reţelei

VAB - Valoarea Adăugată Brută

ZEE - Zona Economică Exclusivă

6
 INTRODUCERE

Politica agricolã a Uniunii Europene dateazã din 1957, când semnatarii Tratatului de la
Roma au definit obiectivele generale ale politicii agricole comune, având proaspete în minte
lipsurile de hranã de dupã rãzboi. Principalele mecanisme ale Politicii Agricole Comune (PAC) au
fost adoptate de cãtre cele şase membre fondatoare ale Comunitãţii Economice Europene în anul
1962.

Politica Agricolã Comunã a fost dezvoltatã cu scopul de a oferi Europei siguranţã în privinţa
stocurilor alimentare. Principiile fundamentale ale Politicii Agricole Comune au rãmas neschimbate
de-a lungul deceniilor : garantarea preţurilor pentru produsele agricole, uneori situate chiar deasupra
nivelului preţului mondial şi ajutoare financiare bazate pe cantitatea produsã, acordând o importanţã
minorã excesului de producţie.

Politica Agricolã Comunã a fost cea mai bine integratã dintre toate politicile Uniunii
Europene. In anii 1970, aproape 70% din bugetul Uniunii a mers în sectorul agricol. Dupã o serie de
reforme, cheltuielile în domeniul agriculturii au scãzut la 35% pentru perioada 2007-2013. În cadrul
aceleaşi perioade, mai multe fonduri (9.7%) au fost alocate pentru dezvoltarea ruralã şi extinderea
responsabilitãţilor Uniunii Europene.

Prima etapã de reformã a Politicii Agricole Comune a determinat reducerea supra-

producţiei, scãderea munţilor de unt şi golirea lacurilor de lapte. Cu toate acestea, pânã în 2002, o
varietate de factori a determinat o revizuire majorã a politicii agricole, între care diversele crize
alimentare, extinderea spre est a Uniunii Europene, obiecţiile formulate de cãtre Organizaţia
Mondialã a Comerţului în privinţa Politicii Agricole Comune şi strategia de dezvoltare durabilã
definitã la summit-ul de la Gothenburg. În 2003, Franz Fischler, comisar pentru agriculturã, pescuit
şi dezvoltare ruralã a prezentat un pachet de reformã a Politicii Agricole Comune despre care a
menţionat cã aduce cele mai profunde modificãri ale politicii din întreaga sa istorie. Principalele
sale propuneri includeau urmãtoarele:
 decuplarea ajutoarelor financiare de producţie
 standarde ridicate în privinţa protecţiei mediului, a siguranţei alimentare şi a bunãstãrii
animalelor ca cerinţã de bazã pentru primirea ajutoarelor financiare
 mai mulţi bani alocaţi dezvoltãrii rurale spre deosebire de finanţãrile directe
 reducerea preţurilor intervenţioniste în mai multe sectoare
Dupã dezbateri tensionate, miniştrii de agriculturã au cãzut de acord asupra reformelor
Politicii Agricole Comune. Cu toate acestea, deşi legãtura dintre ajutoarele financiare oferite
fermierilor şi cantitatea de producţie nu a fost eliminatã total, precum era prevãzut iniţial, o
schimbare majorã a avut totuşi loc, o parte semnificativã din veniturile fermierilor rezultând acum
din ajutorul direct acordat în funcţie de mãrimea fermei deţinute şi nu din cantitatea produsã.

Reformele Politicii Agricole Comune pregãtite de cãtre Uniunea Europeanã în contextul

negocierilor internaţionale privind liberalizarea comerţului, prin care Uniunea Europeanã se oferã sã
elimine ajutoarele pentru export pânã în 2013, au fost suspendate datoritã eşecului rundei de
negocieri în 2006. Indiferent care ar fi rezultatul acestor negocieri, Uniunea Europeanã rãmâne
primul importator mondial de produse alimentare, marea majoritate provenind din ţãrile aflate în
curs de dezvoltare.

Un numãr de sectoare sensibile au fost lãsate în afara reformei Politicii Agricole Comune
din 2003, incluzând aici sectorul de zahãr, vin, banane şi alte fructe, precum şi cel de legume. De

7
atunci însã o reformã majorã a sectorului de zahãr a fost acceptatã în 2005. În 2006 şi la începutul
lui 2007 Comisia a propus reformarea sectorului de vinuri, banane, fructe şi legume.

Liderii Uniunii au decis sã efectueze o analizã a Politicii Agricole Comune în 2008. Anul
2009 va fi marcat de o revizuire generalã a bugetului Uniunii, foarte probabil ca aceasta sã aibã
implicaţii pentru viitorul Politicii Agricole Comune dupã 2013.

Măsurile de politică agricolă comună sunt finanţate din bugetul Uniunii Europene, prin
intermediul Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA), care reprezintă cea mai mare
componentă a bugetului comunitar.

Pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC), finantat prin Fondul European de Garantare
Agricola (FEGA), constituie baza platilor directe si a masurilor de piata. El este complementar
Pilonului II al PAC, finantat prin FEADR, care se adreseaza in egala masura atat dezvoltarii rurale
cat si imbunatatirii mediului. Actiunile implementate prin cei doi piloni ai PAC sunt strans legate si
se completeaza reciproc.
Statele membre distribuie banii diferiţilor beneficiari prin intermediul agenţiilor plătitoare.
În România, agenţia plătitoare este Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), care
administrează inclusiv plăţile care se fac în cadrul comerţului extern de produse agro-alimentare, în
conformitate cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene.
Principiile de funcţionare ale mecanismelor comerciale aplicate în cadrul Uniunii Europene
pentru diferitele pieţe agricole sunt disponibile pe pagina de internet www.apia.org.ro.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de

finanţare creat de Uniunea Europeană pentru a sprijini ţările membre în implementarea Politicii
Agricole Comune. Nu doar România va beneficia de acest Fond ci şi alte state membre.

România beneficiază în perioada 2007-2013 de fonduri pentru dezvoltare rurală şi pentru

sectorul pescăresc, complementare cu Fondurile Structurale şi de Coeziune.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European pentru
Pescuit (FEP) sunt instrumente financiare destinate dezvoltării socio-economice a zonelor rurale şi
sunt gestionate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin:
- Autoritatea de Management pentru PNDR;
- Agenţia Naţionala pentru Pescuit şi Acvacultură;
- Agenţia de Plaţi pentru Dezvoltare Rurala şi Pescuit.

Domeniile finanţate prin PNDR sunt:

- modernizarea exploataţiilor agricole;
- creşterea valorii economice a pădurilor;
- creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi silvice;
- îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de agricultură şi de silvicultură;
- activităţile non-agricole în mediul rural;
- crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor cu scopul de a promova spiritul întreprinzator;
- încurajarea activităţilor turistice;
- serviciile de bază pentru economia şi populaţia rurală.

Cine poate obţine finanţare din PNDR:

- persoane fizice autorizate;
- asociaţii familiale;
- asociaţii cu statut juridic, grupuri de producători şi cooperative;
- microîntreprinderile şi IMM-urile.

8
 Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013
(versiunea consolidată iunie 2010 - rezumat)

Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) este documentul-cheie in baza caruia
pot fi accesate fondurile europene nerambursabile pentru agricultura destinate Romaniei, puse la
dispozitie prin intermediul Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), si care
respecta liniile directoare strategice de dezvoltare rurala ale Uniunii Europene.
Programul este unic si acoperă întregul teritoriu al României care este clasificat ca Obiectiv
de “Convergență”.

Obiectivele programului national de dezvoltare rurala – PNDR

► Obiective generale
Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier, îmbunătăţirea mediului şi a
spaţiului rural, îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale, diversificarea economiei rurale,
demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală.

► Obiective specifice
1. Sprijinirea fermierilor şi a persoanelor care îşi desfăşoară activitatea în sectoarele
agroalimentar şi forestier pentru îmbunătăţirea capitalului uman prin sprijinirea în vederea adaptării
la noul context;
2. Încurajarea fermelor de semi-subzistenţă să pătrundă pe piaţă;
3. Modernizarea exploataţiilor agricole;
4. Creşterea adaptării fermelor din punct de vedere economic şi de mediu;
5. Sprijinirea industriei agroalimentare;
6. Îmbunătăţirea modului de gospodărire a pădurilor şi dezvoltarea produselor silvice;
7. Utilizarea continuă în zona montană defavorizată a terenurilor agricole, menţinându-se
astfel viabilitatea spaţiului rural şi, de asemenea, susţinându-se activităţile agricole durabile;
8. Utilizarea continuă în zonele defavorizate – altele decât zona montană, a terenurilor
agricole, menţinându-se viabilitatea spaţiului rural şi susţinându-se activităţile agricole durabile;
9. Sprijinirea fermierilor prin compensarea dezavantajelor specifice rezultate din
implementarea reţelei Natura 2000, pe baza obligaţiilor ce revin din directivele privind protecţia
păsărilor şi conservarea habitatelor naturale şi a speciilor sălbatice.

Alocarea financiara a Uniunii Europene din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare
Rurala (FEADR), acordata Romaniei prin Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale
(MAPDR), pentru implementarea Programului National de Dezvoltare Rurala (PNDR), in perioada
2007-2013, este de 8.022,50 mil. euro. La aceasta, se adauga contributia nationala, de la bugetul de
stat, in valoare de 1.948,29 mil. euro.
Sprijinul financiar al activităţilor Reţelei Rurale Naţionale în perioada 2007-2013 trebuie să
fie conform Articolului 66 al Regulamentului Consiliului (CE) Nr. 1698 / 2005, asigurat din
resursele asistenţei tehnice a Programului de Dezvoltare Rurală 2007-2013.
Bugetul Reţelei Nationale pentru Dezvoltare Rurală va reprezenta aproximativ 2% din
bugetul de asistenţă tehnică.

9
 Alocarea financiară

Contributia
Fonduri europene nationala
pentru dezvoltare
1.948,29
ruralã
mld. €
8.022,5 mld. €

9.970,79
mld. €

Transfer plăţi directe

20%

Dezvoltare
ruralã
7,5 mld. €

Axa I Axa III

3,25 mld. € Axa II 2,12 mld. €
1,8 mld. €

Axa LEADER
180,5 mil. €

Primele masuri, accesibile si aplicabile, pentru agricultura romaneasca au avut in vedere

continuarea masurilor din cadrul Programului SAPARD.

10
 De asemenea, prin Planul European de Redresare Economică (PERE) au fost alocate fonduri
suplimentare pentru noile provocări. Dintre acestea, România a optat pentru susţinerea priorităţilor
privind schimbările climatice, energia regenerabilă, managementul resurselor de apă,
biodiversitatea, restructurarea sectorului lactate si infrastructura de internet în bandă largă. Prin
PERE a fost alocată României suma de 101,694 milioane euro, pentru anii 2009 și 2010. Astfel,
ponderea estimată în total alocare FEADR si PERE, pentru axele ce vizează noile provocări, este:
44,24% - Axa 1, 25,57% - Axa 2 si 27,58% - Axa 3.

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007-2013

Axa I
- creşterea competitivităţii produselor agricole şi silvice-

Nr.
crt. BENEFICIARI TIPUL AJUTORULUI FONDURI PUBLICE
NERAMBURSABILE
1 Fermieri , producãtori agricoli Investiţii pentru Max. 65%
modernizarea
exploatatiilor agricole
Investiţii pentru înfiinţarea
2 Microînteprinderi din sectorul şi modernizarea unitãţilor Max. 50%
silvic de procesare a produselor
Microînteprinderi, IMM din agricole şi silvice
sectorul agricol
Ferme de semi-subzistenţã Sprijin pentru fermele de 1500 Euro/an/fermã
3 semi-subzistenţã
Producãtori agricoli, asociaţii ale Investiţii pentru
4 cestora, modernizarea infrastructurii Max. 100 %
Consilii locale agricole şi silvice
Deţinãtori de pãduri şi asociati
ale acestora
Grupuri de producãtori Sprijin pentru înfiinţarea
5 grupurilor de producãtori 100%
Fermieri, producãtori agricoli, Instruirea şi pregãtirea
6 deţinãtori de pãduri, muncitori profesională a 100%
agricoli, angajaţi din industria producãtorilor agricoli şi
alimentarã, prelucrare a lemnului silvici

7 Persoane sub 40 de ani care deţin Sprijin pentru instalarea 100%

pregãtire profesionalã tinerilor fermieri
în mediul rural
8 Proprietari de exploataţii Sprijin pentru pensionarea 100%
agricole, muncitori agricoli anticipatã
9 Fermieri, producãtori agricoli, Servicii de consiliere 100%
deţinãtori de pãduri şi asociaţii agricolã şi silvicã maxim 1500Euro/an/fermã
ale acestora
10 Deţinãtori de pãduri, asociaţii ale Investiţii pentru creşterea Max. 60%
acestora eficienţei
economice a pãdurilor

Axa II

11
 - gospodărirea terenurilor agricole şi forestiere -
Nr. FONDURI
crt. BENEFICIARI TIPUL AJUTORULUI PUBLICE
NERAMBURSABILE
1 Utilizatori de terenuri Sprijin pe suprafaţã pentru zonele 100%
agricole defavorizate natural (zona
montanã)
2 Utilizatori de terenuri Sprijin pe suprafaţã pentru
agricole agromediu 100%
(pajişti, agriculturã ecologicã)
3 Deţinãtori de terenuri Sprijin pentru prima împãdurire
agricole a terenului agricol 80%
şi asociaţii ale acestora
4 Deţinãtori de terenuri Sprijin pentru prima împãdurire
neagricole a terenului neagricol 70%
şi asociaţii ale acestora

Axa III
- îmbunãtãţirea calităţii vieţii în mediul rural -
Nr. FONDURI
crt. BENEFICIARI TIPUL AJUTORULUI PUBLICE
NERAMBURSABILE
1 Membrii gospodãriilor Investiţii pentru dezvoltarea 50%
agricole de activitãti non-agricole
2 Micro-înteprinderi Investiţii pentru înfiinţarea şi Max. 65%
dezvoltarea de microintreprinderi
3 Fermieri, Investiţii pentru dezvoltarea Max. 65%
agenţi economici turismului rural
4 Consilii locale Investiţii pentru renovarea satelor 100 %
Organizaţii publice şi Sprijin pentru organizarea şi
5 private dezvoltarea parteneriatelor 100%
public-private - LEADER

Axa LEADER
- parteneriate public-private organizate în Grupuri de Acţiune Localã (G.A.L.) -
Nr. FONDURI
crt. BENEFICIARI TIPUL AJUTORULUI PUBLICE
NERAMBURSABILE
1 G. A. L. Cheltuieli de funcţionare Max. 100%
ale G.A.L.
Comunitãţi locale, Sprijin pentru implementarea
2 structuri publice şi proiectelor incluse în strategiile Max. 80%
private de dezvoltare localã

Programul National de Dezvoltare Rurală 2007-2013 – versiunea a VII-a, Iulie 2011:

12
 Propunerile de modificare ale Programului National de Dezvoltare Rurala vizeaza
modificarea criteriului de selectie 1 al componentei a1- Irigatii si alte lucrari de Imbunatatiri
funciare din cadrul Masurii 125 "Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si
adaptarea agriculturii si silviculturii", prin extinderea aplicabilitatii acestuia la OUAI/ FOUAI
pentru care alimentarea cu apa se face direct de la sursa sau in sistem gravitational.
Astfel, criteriul de selectie va fi reformulat dupa cum urmeaza:
► Proiecte de irigatii:
• la care infrastructura primara de irigatii a fost deja modernizata sau la care sistemul de
irigatii din aval a fost modernizat, inclusiv acele proiecte pentru care alimentarea cu apa a punctelor
de livrare a OUAI si FOUAI se face direct de la sursa sau in sistem gravitational;
• la care infrastructura primara de irigatii are un proiect de modernizare sau la care sistemul de
irigatii din aval are un proiect de modernizare.
► Realocarea in cadrul Axei LEADER a unei sume de 5.222.211 Euro, de la Masura
431.1 la Masurile 41 si 421.
Pentru simplificarea accesarii fondurilor de catre Grupurile de Actiune Locala(GAL) a fost
modificat fluxul procedural aferent Masurilor 41 si 431.2, in sensul depuneii rapoartelor de
activitate si a dosarelor de plata la Oficiile Judetene de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
(OJPDRP) si nu la Centrele Regionale de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (CRPDRP).
► Acordarea unui avans pentru costurile de functionare a Grupurilor de Actiune Locala
(GAL), dobandirea de competente si animarea teritoriului.
Modificarea consta in includerea in cadrul fisei tehnice a sub-masurii 431.2 - "Functionarea
Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea teritoriului" a posibilitatii ca
Grupurile Locale sa poata primi un avans de maxim 20% din totalul costurilor aferente functionari,
animarii teritoriului si dobandirii de competente.
In acest sens, va fi introdusa sectiunea: "Plati in avans pentru functionarea GAL, dobandirea
de competente si animarea teritoriului”
Grupurile de actiune Locala pot solicita Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si
Pescuit plata unui avans. Valoarea acestui avans nu trebuie sa depaseasca 20% din ajutorul public
legat de costurile mentionate la art. 63 (c) al Regulamentului (CE) nr. 1698/2005, iar plata acestuia
este conditionata de constituirea unei garantii bancare sau a unei garantii echivalente care
corespunde procentului de 110% din valoarea avansului. Garantia se elibereaza cel tarziu la data
finalizarii implementarii strategiei de dezvoltare locala."
Conform regulamentelor europene, Romania poate aplica versiunea consolidata a PNDR de
la data transmiterii oficiale a acesteia serviciilor Comisiei Europene, sub rezerva aprobarii
ulterioare, de catre Comisia Europeana, a modificarilor propuse.
Aceste modificari se aplica incepand cu sesiunile deschise dupa luna mai a anului 2011.

Pentru România, sistemul instituţional de administrare, control si implementare a PNDR

este alcătuit din:

AUTORITATEA DE MANAGEMENT
Este reprezentată de Ministerul Agriculturii si Dezvoltării Rurale - Direcţia Generală
Dezvoltare Rurală - are în responsabilitate funcţia de implementare si managementul Programului
(DGDR-AM PNDR).
Adresa: Bucuresti, B-dul Carol I, nr. 24, sector 3, codul postal 020921, oficiul postal 37
Tel: 0213 07 23 00
E-mail: feadrmadr.ro
Web: www.maap.ro

AGENȚIA DE PLĂȚI ACREDITATĂ

13
 Este reprezentată de Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit - are în
responsabilitate funcţia de plată (APDRP);
Adresa: Sediul Central - Bucuresti
Str. Stirbei Voda, nr. 43, sector 1, Bucuresti
Tel: 0214 - 02.27.79
Email: promovare@apdrp.ro
Web: www.apdrp.ro

ORGANISMUL DE CERTIFICARE
Este reprezentat de Autoritatea de Audit constituită pe lângă Curtea de Conturi a României –
are în responsabilitate certificarea veridicităţii, integralităţii si acurateţei conturilor Agenţiilor de
Plăți acreditate.

Având în vedere că la nivelul României funcţionează două agenţii de plăţi pentru derularea
fondurilor comunitare, respectiv:
I. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală si Pescuit pentru FEADR si FEP
II. Agenția de Plăți si Intervenție pentru Agricultură pentru FEGA,
a fost constituit ORGANISMUL DE COORDONARE în vederea acționării ca unic interlocutor al
celor două agenții cu Comisia Europeană.

Acreditarea agențiilor de plăți si a organismului de coordonare revine în responsabilitatea

AUTORITĂȚII COMPETENTE, constituită în cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării
Rurale.

14
 FEADR
FONDUL EUROPEAN AGRICOL PENTRU DEZVOLTARE RURALA

Feadr finanţează investiţii pentru creşterea competitivităţii în agricultură şi silvicultură,

protecţia mediului, ameliorarea calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice în spaţiul
rural.
Suma totală alocată României prin FEADR este de 8,022 miliarde Euro.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală contribuie la realizarea obiectivelor
Politicii Agricole Comune a UE prin implementarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală,
acesta fiind elaborat la nivel naţional.

REGULAMENTUL CONSILIULUI NR. 1698/2005 PRIVIND SPRIJINUL PENTRU

DEZVOLTARE RURALA PRIN FEADR - extras din versiunea revizuită octombrie 2006
ABORDARE STRATEGICA PENTRU DEZVOLTAREA RURALA
Articolul 15- Programe de dezvoltare rurala
(1) FEADR intervine în statele membre prin intermediul unor programe de dezvoltare
rurala. Aceste programe pun în aplicare o strategie de dezvoltare rurala prin intermediul unei serii
de masuri grupate în conformitate cu axele definite la titlul IV. Aceasta strategie se realizeaza
facând apel la FEADR.
Fiecare program de dezvoltare rurala acopera o perioada cuprinsa între 1 ianuarie 2007 si 31
decembrie 2013.
(2) Statul membru poate prezenta fie un program unic care sa acopere întregul sau teritoriu,
fie o serie de programe regionale.
(3) Statele membre care au optat pentru programe regionale pot sa prezinte, de asemenea,
spre aprobare, un cadru national care sa contina elementele comune ale programelor în cauza.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) este un instrument de

finantare creat de Uniunea Europeana pentru a sprijini tarile membre in implementarea Politicii
Agricole Comune.
FEADR se va baza pe principiul cofinantarii proiectelor de investitii private.
Fondurile europene vor putea fi accesate in baza a doua documente-cheie:
» Programul National de Dezvoltare Rurala 2007-2013
» Planul National Strategic pentru Dezvoltare Rurala.
Prioritatile programului, concretizate in 4 domenii (axe) sunt:
 Axa I "Cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic"- 45% din totalul
fondurilor UE, reprezentand suma de 3.246.064.583 euro;
 Axa II "Imbunatatirea mediului si a zonelor rurale" 25% din fondurile UE, in suma
de 1.805.375.185 euro;
 Axa III "Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale" – 30%
din fondurile europene, totalizand suma de 2.046.598.320 euro;
 Axa IV "LEADER" va primi 2,5% din sumele alocate celorlalte domenii, adica
123.462.653 euro.

Fondurile nerambursabile europene vor fi acordate pentru urmatoarele tipuri de investitii

private:
 Modernizarea exploatatiilor agricole (Axa I);
 Cresterea valorii economice a padurilor (Axa I);
 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si silvice (Axa I);

15
  Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si
silviculturii (Axa I);
 Diversificarea activitatilor nonagricole (Axa III);
 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea microintreprinderilor cu scopul de a promova spiritul
intreprinzator (Axa III);
 incurajarea activitatilor turistice (Axa III);
 Servicii de baza pentru economia si populatia rurala (Axa III).

Fondurile de 7,5 miliarde de Euro acordate prin feadr reprezinta o adevarata oportunitate
pentru finantarea spatiului rural din Romania. Prin feadr se acorda finantare 50-70% din valoare
eligibila a proiectului.
Exista o serie de conditii pe care proiectele trebuie sa le indeplineasca pentru a beneficia de
fondurile nerambursabile acordate prin FEADR. Prin intermediul Politicii Agricole Comune,
Uniunea Europeana a stabilit anumite masuri ce tin de dezvoltarea rurala si pe care si tara noastra
trebuie sa le respecte.
Cele doua politici europene legate de finantarea politicii agricole comune stabilite prin
Reglementarea Consiliului Europei nr. 1290/2005 sunt FEGA (Fondul European de Garantare
Agricola) ce privesc finantarea masurilor de marketing si FEADR (Fondul European pentru
Agricultura si Dezvoltare Rurala) ce privesc finantarea programelor de dezvoltare rurala.
Cele patru directii de finantare prin FEADR, stabilite prin Planul National Strategic 2007-2013
sunt:

► AXA 1
Urmareste cresterea competitivitatii sectorului agricol si silvic prin restructurarea si
dezvoltarea productiei agricole si silvice, dar si a industriilor prelucratoare aferente. Toate acestea
vor tine cont de imbunatatirea competentelor profesionale, de un management durabil si de
respectarea exigentelor de mediu. Se vor acorda fonduri nerambursabile pentru:
 Formarea profesionala si actiuni de informare - Masura 111
 Utilizarea serviciilor de consiliere agricola de catre producatorii agricoli si proprietarii de
padure - Masura 114
 Modernizarea exploatatiilor agricole - Masura 121
 Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere - Masura 123
 Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii si
silviculturii - Masura 125
 Sprijinirea infiintarii grupurilor de producatori - Masura 142

► AXA 2
Măsurile din cadrul Axei II vizează menţinerea si îmbunătăţirea calităţii mediului rural din
spaţiul rural prin promovarea unui management durabil atât al suprafeţelor agricole cât si al celor
forestiere.
 2.1. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor agricole
 2.1.1. Sprijin pentru Zona Montana Defavorizata
 2.1.2. Sprijin pentru zone defavorizate – altele decat zona montana
 2.1.4. Plati de Agro-mediu
 2.2. Masuri privind utilizarea durabila a terenurilor forestiere
 2.2.1. Prima impadurire a terenurilor agricole

► AXA 3
Calitatea vietii in zonele rurale si diversificarea economiei rurale, va acorda o importanta
marita multifunctionalitatii economice a zonelor rurale, dar si conservarea si punerea in valoare a
patrimoniului cultural si arhitectural prin:
 Diversificarea catre activitatile non-agricole - Masura 311

16
  Sprijin pentru micro-intreprinderi - Masura 312
 Incurajarea activitatilor turistice - Masura 313
 Renovarea si dezvoltarea satelor - Masura 322

► AXA LEADER
 4.1. Implementarea strategiilor de dezvoltare locala
 4.1.1. Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier
 4.1.2. Imbunatatirea mediului si spatiului rural
 4.1.3. Calitatea vietii si diversificarea economiei rurale
 4.2.1. Implementarea proiectelor de cooperare
 4.3.1 Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea
teritoriului
 4.3.1.1 Constructie parteneriate public-private
 4.3.1.2 Functionarea Grupului de Actiune Locala, dobandirea de competente si animarea
teritoriului

Astfel, prin FEADR, pot fi efectuate urmatoarele tipuri de cheltuieli pentru:

 Construirea, modernizarea si extinderea cladirilor si a constructiilor conexe unitatii de
productie. Pentru modernizare, daca investitia are in vedere extinderea cladirilor existente si/sau
construirea unor anexe noi, acestea trebuie sa fie justificate si sa serveasca modernizarii propriu-
zise.
 Achizitionarea de utilaje si echipamente noi, inclusiv IT, software, hardware.
 Cheltuieli reprezentand plata arhitectilor, inginerilor si consultantilor, a studiilor de
fezabilitate, achizitionarea de patente si licente in procentele prevazute in fisele tehnice ale
masurilor. Cheltuielile pentru intocmirea documentatiei necesare proiectului sunt singurele care pot
fi efectuate inainte de semnarea contractului de finantare cu APDRP.
 Achizitionarea de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificarii lor in
studiul de fezabilitate/memoriu justificativ/plan de afaceri, cu o capacitate de transport bine
fundamentata. Accentuam importanta pe care trebuie sa o acordati acestui tip de cheltuiala. Mijlocul
de transport trebuie sa deserveasca activitatea, iar achizitionarea acestuia in scopul amintit trebuie
sa fie bine documentat in anexele cererii de finantare. Acest activ nu va deservi personalul sau
proprietarul investitiei in interes personal.
 Unelte si instrumente specifice, inclusiv acelea pentru protectia impotriva incendiilor si cele
pentru protectia muncii.
 Achizitionarea de teren, la nivelul a maxim 10% din valoarea totala a proiectului, numai in
cazul stramutarii exploatatiei pentru a respecta standardele de mediu.

Nu se acorda fonduri din FEADR pentru:

► Cumpararea, inchirierea sau luarea in leasing a cladirilor;
► Impozite, taxe vamale, taxe de import , alte venituri de la bugetul de stat.
► Costuri operationale, inclusiv costuri de intretinere si chirie.
► Comisioane bancare, costurile garantiilor, cheltuieli juridice si alte cheltuieli similare.
► Orice alte cheltuieli stipulate in fisele tehnice ale masurilor ca fiind neeligibile.

Pentru a putea beneficia de fondurile nerambursabile prin FEADR in vederea finantarii

propriei afaceri trebuie sa va incadrati intr-o categorie de beneficiar eligibil sau, dupa caz, sa
deveniti unul eligibil.

Beneficiarii eligibili pentru proiectele de investitii se vor incadra, in general, in una din
urmatoarele categorii:
a. Persoana Fizica Autorizata/Asociatie Familiala (PFA/AF)

17
 Este cea mai simpla forma de beneficiar eligibil, in linii mari acest statut obtinandu-se prin
autorizare la primaria locala.
AVANTAJE: procedura simpla, contabilitate simplificata, impozitare mica.
DEZAVANTAJE: nu se pot face angajari/pot lucra doar membrii asociatiei familiale,
persoana trebuie sa aiba studii in domeniul in care se face autorizarea activitatii, limitarea
eventualelor extinderi, etc.

b. Asociatii in domeniu cu statut juridic, Grupuri de producatori si Cooperative

Este forma cea mai agreata de catre mecanismele comunitare, deoarece sprijinul financiar
nerambursabil se adreseaza direct mai multor persoane, iar investitia va avea un impact mult mai
mare.
AVANTAJE: investitii cu acoperire mare, intarirea comunitatii, posibilitatea accesarii si altor
subventii pentru dezvoltarea asocierii si gruparii fermierilor, impartirea riscului.
DEZAVANTAJE: procedura de infiintare mai complexa.

c. Microintreprinderi si intreprinderi mici si mijlocii

Clasificarea in acesta categorie se face potrivit OG nr. 27/2006, pentru modificarea si
completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si
mijlocii:
- microintreprinderile: pana la 9 angajati si mai putin de 2 milioane de euro cifra de afaceri;
- intreprinderi mici: intre 10 si 49 de salariati si mai putin de 10 milioane de euro cifra de
afaceri;
- intreprinderi mijlocii: intre 50 si 249 de angajati si mai putin de 50 de milioane de euro
cifra de afaceri;
IMM-urile si microintreprinderile pot fi Societate cu Raspundere Limitata (SRL), Societate
in Nume Colectiv (SNC), Societate pe Actiuni (SA), s.a, conform legislatiei comerciale nationale.
Chiar inainte sa demarati alcatuirea documentatiei de finantare rezolvati si clarificati statutul juridic
si situatia financiara a entitatii comerciale pe care o aveti. Acest lucru va va scuti de surprize si de
eventuala respingere a cererii de finantare.

Atentie!
In situatia in care nu sunteti o persoana juridica nou infiintata, iar statutul juridic va
incadreaza in una din categoriile pentru care sunt prevazute raportari financiare (PFA, SRL, SNC,
SA etc.), pe langa certificatul de inmatriculare, proiectul va fi insotit de urmatoarele documente:
- Ultimul bilant precedent anului depunerii proiectului, insotit de contul de profit si pierdere
care trebuie sa reflecte ca rezultatul net este pozitiv, avizate de administratia financiara.
sau
- Declaratie pe proprie raspundere a solicitantului ca nu a desfasurat nici o activitate
anterioara depunerii proiectului, inregistrata la Administratia Financiara, pentru situatia in care
solicitantul s-a constituit ca persoana juridica anterior depunerii proiectului si nu a avut activitate,
de la infiintare si pana la data depunerii proiectului.
Dintre documentele obligatorii mai fac parte:
- Certificate care sa ateste lipsa datoriilor fiscale si sociale si Cazierul fiscal eliberat de
Directia Generala a Finantelor Publice, eliberat in conformitate cu legislatia nationala in vigoare
- Declaratie pe proprie raspundere, prin care solicitantul confirma daca are sau nu obligatii
catre banci sau alte institutii financiare, iar in cazul existentei unor astfel de obligatii va atasa:
- Graficul de rambursare a datoriilor
- Documentul emis de societatea creditoare pentru certificarea respectarii graficului de
rambursare
- Graficul de reesalonare a datoriilor catre bugetul consolidat (daca este cazul).
- Cetatenii straini pot accesa o finantare nerambursabila, conform legislatiei in vigoare

18
 Ca in orice relatie contractuala, fiecare parte are drepturi si obligatii. Conform contractului
de finantare, beneficiarii de fonduri europene trebuie sa respecte o serie de conditii:
 Pe toata durata contractului toate criteriile de eligibilitate si selectie asumate in cererea de
finantare vor trebui respectate. Beneficiarul nu are voie sa modifice proiectul pe o perioada de cinci
ani de la ultima plata de monitorizare a investitiei toate criteriile care au dus la acceptarea
proiectului raman obligatorii.
 Orice prejudiciu adus unui tert este in intregime in responsabilitatea beneficiarului, APDRP
fiind degrevata de aceasta in cazul in care culpa este a beneficiarului.
 Ca beneficiar veti face totul pentru a evita conflictul de interese si veti informa imediat
APDRP despre orice situatie care da nastere sau este posibil sa dea nastere unui astfel de conflict.
 In cazul in care se vor incalca de catre beneficiar clauzele contractului de finantare, APDRP
il poate rezilia. in acest caz, beneficiarul nu este scutit de plata integrala a sumelor primite ca
finantare nerambursabila pana la data rezilierii. In acest caz, Agentia va aplica beneficiarului
dobanzi si penalitati in procentul stabilit conform dispozitiilor legale in vigoare.

Trebuie sa fiti foarte atenti la continutul Contractului de Finantare si a anexelor sale,

pentru a evita oprirea finantarii si, mai grav, returnarea sumelor deja virate de catre Agentie.
Atentie! Pentru evitarea situatiilor conflictuale, Beneficiarul se va asigura ca interesele
proiectului primeaza tuturor celorlalte interese.
Exemple de situatii de conflict de interese:
 furnizorii de bunuri, lucrari sau servicii in cadrul proiectelor au actionari comuni cu cei ai
societatii comerciale beneficiare;
 persoane fizice care au legaturi de rudenie cu actionarii sau administratorii societatii
comerciale beneficiare si care sunt angajate ca prestatori de servicii in cadrul proiectului (ex.
consultanta si proiectare, dirigentie de santier, verificare tehnica de proiect, asistenta
tehnica);
 functionari publici, angajati in administratiile centrale sau locale, angajati ca prestatori de
servicii in cadrul proiectului (ex. consultanta si proiectare, dirigentie de santier, verificare
tehnica de proiect, asistenta tehnica).

Prin FEADR, pot fi efectuate următoarele tipuri de cheltuieli pentru:

1. Construirea, modernizarea şi extinderea clădirilor şi a construcţiilor conexe unităţii de
producţie.
Pentru modernizare, dacă investiţia are în vedere extinderea clădirilor existente şi/sau
construirea unor anexe noi, acestea trebuie să fie justificate şi să servească modernizării propriu-
zise.
2. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente noi, inclusiv IT, software, hardware.
3. Cheltuieli reprezentând plata arhitecţilor, inginerilor şi consultanţilor, a studiilor de
fezabilitate, achiziţionarea de patente şi licenţe în procentele prevăzute în fişele tehnice ale
măsurilor. Cheltuielile pentru întocmirea documentaţiei necesare proiectului sunt singurele care pot
fi efectuate înainte de semnarea contractului de finanţare cu APDRP.
4. Achiziţionarea de mijloace de transport noi, specializate, ca rezultat al identificării lor
în studiul de fezabilitate/memoriu justificativ/plan de afaceri, cu o capacitate de transport bine
fundamentată.
Accentuăm importanţa pe care trebuie să o acordaţi acestui tip de cheltuială.
Mijlocul de transport trebuie să deservească activitatea, iar achiziţionarea acestuia în scopul
amintit trebuie să fie bine documentat în anexele cererii de finanţare. Acest activ nu va deservi
personalul sau proprietarul investiţiei în interes personal.
5. Unelte şi instrumente specifice, inclusiv acelea pentru protecţia împotriva incendiilor şi
cele pentru protecţia muncii.
6. Achiziţionarea de teren, la nivelul a maxim 10% din valoarea totală a proiectului,
numai în cazul strămutării exploataţiei pentru a respecta standardele de mediu.

19
 Cheltuieli pentru care NU se acordă fonduri din FEADR:
1. Cumpărarea, închirierea sau luarea în leasing a clădirilor;
2. Impozite, taxe vamale, taxe de import , alte venituri de la bugetul de stat.
3. Costuri operaţionale, inclusiv costuri de întreţinere şi chirie.
4. Comisioane bancare, costurile garanţiilor, cheltuieli juridice şi alte cheltuieli similare.
5. Orice alte cheltuieli stipulate în fişele tehnice ale măsurilor ca fiind neeligibile.

Sfaturi utile pentru obtinerea unui grant

 Gasiti programul de finantare potrivit nevoii organizatiei / companiei in care activati.
 Stabiliti managerul de proiect: o persoana care sa aiba in responsabilitate realizarea
proiectului de finantare si un grup de colaboratori (daca este cazul).
 Porniti de la o idee de activitate identificata in prealabil ca fiind necesara pentru
dumneavoastra (achizitia unui echipament mai performant, dezvoltarea unor activitati existente,
initierea de noi activitati etc.) si care poate fi adaptata pentru cerintele specifice ale finantatorului, in
loc de a imagina o activitate pornind de la cerintele ghidului de finantare.
 Acumulati din timp toate informatiile semnificative care pot argumenta avantajele
proiectului realizat de dumneavoastra.
 Luati in calcul orice detaliu inscris in ghidul solicitantului, deoarece puteti astfel pierde
din punctaj sau chiar puteti fi clasificat neeligibil din cauza unei erori (spre exemplu, formularul se
completeaza cu mare atentie, urmand toate instructiunile date de finantator pentru a nu completa
gresit).
 IMPORTANT! Fiecare program de finantare este gestionat de o autoritate care pune la
dispozitia aplicantilor consilieri si astfel puteti lua legatura cu acestia pentru clarificari, sugestii. Va
vor creste sansele de a intelege ce doreste finantatorul si de a obtine un punctaj cat mai mare.

20
 CADRUL LEGAL

LEGISLAŢIE EUROPEANĂ

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 1250 din 30 noiembrie 2009 de modificare a

Regulamentului (CE) nr. 73/2009 de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct
pentru agricultori în cadrul PAC.

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 1217 din 30 noiembrie 2009 de crearea unei reţele de
colectare de date contabile agricole privind veniturile şi activitatea economică a exploataţiilor
agricole în CE.

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 1200 din 30 noiembrie 2009 de punere în aplicare a
Regulamentului nr. 1166/2008 al PE şi al Consiliului referitor la anchetele privind structura
exploataţiilor agricole şi anchetele privind metodele de producţie agricolă.

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 479 din 28 aprilie 2008 privind organizarea comună a
pieţei vitivinicole.

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 1182 din 26 septembrie 2007 privind stabilirea unor
norme specifice cu privire la sectorul fructelor şi legumelor.

» Regulamentul Comsiei Europene nr. 1974 din 15 decembrie 2006 privind normele de
aplicare a Regulamentului ( CE) nr. 1698 / 2005 al Consiliului pentru sprijinul de dezvoltare rurală
acordat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală ( FEADR).

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 1975 din 7 decembrie 2006 privind normele de
aplicare a Regulamentului ( CE) nr. 1698 / 2005 al Consiliului pentru punerea în aplicare a
procedurilor de control şi a eco-condiţionalităţii.

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 885 din 21 iunie 2006 privind acreditarea agenţiilor de
plăţi.

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 883 din 21 iunie 2006 privind ţinerea evidenţei
conturilor de către agenţiile de plăţi, declaraţiile de venituri şi cheltuieli şi condiţiile de rambursare
a cheltuielilor din FEGA şi FEADR.

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 1290 din 21 iunie 2005 privind finanţarea politicii
agricole comune.

» Regulamentul Comisiei Europene nr. 1698 din 20 septembrie 2005 privind sprijinul acordat
prin FEADR.

21
 LEGISLAŢIE NAŢIONALĂ

» Ordinul nr. 1051 din 3 martie 2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
eliberarea certificatelor de clasificare, a licenţelor şi brevetelor de turism.

» Ordinul nr. 28 din 31 ianuarie 2011 - Regulament de organizare şi funcţionare al Comitetului

de Selecţie şi al Comisiei de Contestaţii pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Naţional
de Dezvoltare Rurală 2007-2013 ( PNDR).

» Ordinul nr. 147 din 16.02.2010 privind aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în
România.

» OUG nr. 79 din 24.06.2009 privind măsurile pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate
PNDR pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural.

» OUG nr. 74 din 17.06.2009 privind gestionarea fondurilor comunitare.

» OUG nr. 19 din 07 03.2009 privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare la
achiziţiile publice.

» Ordinul MADR nr 567 din 02.11.2008 pentru aprobarea Schemei de ajutor de minimis
"Sprijinirea activităţilor economice în vederea diversificării economiei rurale şi a creşterii calităţii
vieţii în spaţiul rural".

» OUG 44 din 16.05.2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele

fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale.

» OUG 636 din 12.05.2008 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea
structurilor de primire turistice.

» HG nr. 224/5.03.2008 privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor

cofinanţate din FEADR prin PNDR 2007 – 2013.

» HG nr. 28 din 9.01.2008 privind aprobarea conţinutului cadru al documentaţiei tehnico-

economice aferente investiţiilor publice.

» Programul de Dezvoltare a Sistemului de Control Managerial în cadrul APDRP - Decizia

APDRP nr. 469/04.12.2007.

22
 » Ordinul MADR nr. 700 din 22.08.2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a OG nr. 31 din 01.08.2007.

» OG nr. 31 din 01.08.2007 privind reglementarea unor măsuri financiare pentru stimularea
gradului de absorbţie a fondurilor alocat prin Programul SAPARD.

» Ordinul MADR 355 din 10.05.2007 privind zonele montane defavorizate.

» Norme metodologice din 22.11.2006 de aplicare a OUG nr. 59 din 6.09.2006.

» OUG nr. 59 din 06.09.2006 privind asigurarea de la bugetul de stat a cofinanţării publice
nerambursabile pentru proiectele din cadrul Programului SAPARD.

» HG nr. 925 din 19.07.2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare
la atribuirea contractelor de achiziţie publică din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006
privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi
a contractelor de concesiune de servicii.

» HG nr. 759 din 14.06.2006 privind aprobarea fişelor tehnice ale măsurilor din PNADR
finanţat din fonduri SAPARD.

» OUG nr. 34 din 19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a

contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii.

» Legea nr. 85 din 05.04.2006 privind procedura insolvenţei.

» Legea nr. 338 din 29 noiembrie 2005 pentru aprobarea OG nr. 37/2005 privind
recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole
şi silvice.

» OUG nr. 37 din 14 iulie 2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi

organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice.

» Legea nr. 1 din 21.02.2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei.

» Legea nr. 566 din 09.12.2004 a cooperaţiei agricole.

» Legea nr. 346 din 14.07.2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici
şi mijlocii.

» Legea nr. 200 din 25.05.2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale
pentru profesiile reglementate din România.

» HG nr. 1059 din 25.10.2001 privind numirea persoanelor pentru controlul financiar
preventiv propriu.

23
 » Legea nr. 317 din 18.06.2001 privind ratificarea Acordului Anual de Finantare.

» Legea nr. 316 din 18.06.2001 privind ratificare Acordului Multianual de Finantare pentru
Programul SAPARD.

» OG nr. 26 din 30.01.2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii.

» Legea nr. 215 din 23.04.2001 privind administratia publică locală.

» OUG nr. 32 din 16.06.1997 privind societatile comerciale.

» Legea 31 din 16.11.1990 (REPUBLICATA) privind societăţile comerciale

LEGISLATIE SPECIFICA INVESTITIILOR IN INDUSTRIA AGRO-

ALIMENTARA

» HG nr. 46 din 17 ianuarie 1991 privind infiintarea de societati comerciale pe actiuni prin
reorganizarea intreprinderilor pentru legume si fructe.

» HG nr. 784 din 10 septembrie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
etichetarea produselor alimentare.

» HG nr. 833 din 19 noiembrie 1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr.
84/1998 privind marcile si indicatiile geografice.

» HG nr. 984 din 25 august 2005 privind contravenţiile la normele sanitar - veterinare şi
pentru siguranţa alimentelor.

» HG nr. 1022 din 10 septembrie 2002 privind serviciile şi produsele care pot pune în pericol
viaţa, sănătatea, securitatea muncii şi protecţia mediului.

» Legea nr. 15 din 7 august 1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii
autonome si societati comerciale.

LEGISLAŢIE PRIVIND CADRUL FINANCIAR GENERAL PENTRU

GESTIONAREA ASISTENŢEI COMUNITARE NERAMBURSABILE ALOCATE
ROMÂNIEI

24
 » O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a Instrumentelor Structurale şi utilizarea
acestora pentru Obiectivul Convergenţă.

» Ordinul nr. 2548/25 august 2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a
instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru Obiectivul Convergenţă.

» Ordinul MFP nr. 469/10.03.2009 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice

de aplicare a prevederilor Ordonantei Guvernului nr. 29/2007 (abrogat).

» Ordin nr. 3154/2008 al ministrului economiei şi finanţelor pentru modificarea şi completarea

Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 29/2007 privind
modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul
de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea
instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea nr. 249/2007, aprobate prin Ordinul ministrului economiei şi
finanţelor nr. 911/2007 (abrogat).

» O.G. nr. 19 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2007 privind
modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul
de stat (abrogat).

» Legea nr. 249 din 12/07/2007 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2007 privind
modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul
de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea
instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă (abrogat).

» Ordin MEF nr. 911 din 10/08/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 29/2007 privind modul de alocare a instrumentelor
structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional
de dezvoltare, în bugetul instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea
acestora pentru obiectivul convergenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.
249/2007 (abrogat).

LEGISLAŢIE PRIVIND CONTROLUL ŞI RECUPERAREA FONDURILOR

COMUNITARE

» O.G. nr. 79 din 28/08/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi
a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător.

» Legea nr. 529 din 11/12/2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind
controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente
utilizate necorespunzător.

» O.G. nr. 94 din 26/08/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.

25
 » O.G. nr. 53 din 25/08/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul
bugetar şi al contabilităţii publice.

» O.G. nr. 12 din 31/01/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.
79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de
cofinanţare aferente utilizate necorespunzător.

» Legea nr. 205 din 02/07/2007 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2007 pentru
modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea
fondurilor comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător.

» H.G. nr. 1510 din 18/12/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor comunitare, precum
şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător.

» H.G. nr. 2396 din 21/12/2004 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor
comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.510/2003.
» H.G. nr. 1358 din 27/09/2006 pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de
aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 79/2003 privind controlul şi recuperarea fondurilor
comunitare, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente utilizate necorespunzător, aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.510/2003.

Calendarul depunerilor de proiecte

si alocarile indicative pentru anul 2011
Alocare euro
Axa Măsura Perioada
2011
111
Formare profesionala, informare si Nu a fost lansata -
difuzare de cunostinte
112
1-30 noiembrie 50.000.000
Instalarea tinerilor fermieri
122
Imbunatatirea valorii economice a Nu a fost lansata -
padurii
125 componenta c*
Imbunatatirea si dezvoltarea 1 sept.-
I 62.500.000
infrastructurii legate de dezvoltarea si 31 oct.
adaptarea agriculturii si silviculturii
141 Amânată pentru
Sprijinirea fermelor agricole de semi- începutul anului 105.000.000
subzistenta 2012
142 Depunere continua, 138.855.905
Infiintarea grupurilor de producatori pana la epuizarea

26
 bugetului
143
Furnizarea de servicii de consiliere si Nu a fost lansata -
consultanta pentru agricultori
211
Sprijin pentru zona montana Nu a fost lansata -
defavorizata
212
Sprijin pentru zone defavorizate, Nu a fost lansata -
II altele decat zona montana
214
Nu a fost lansata -
Plati de agro-mediu
221
2-30
Prima impadurire a terenurilor 50.000.000
decembrie
agricole
313
III Amânată 85.000.000
Incurajarea activitatilor turistice
421**
Implementarea proiectelor de Nu a fost lansata -
cooperare
431-2***
LEADER Functionarea Grupurilor de Actiune
Nu a fost lansata -
Locala, dobandirea de competente si
animarea teritoriului
* Pentru primării, cu un procent de finantare de 100% – valoarea maxima a proiectului este de
1.500.000 euro pentru proiecte care deservesc intreaga comunitate.
** Masura 421, prin intermediul careia, se implementeaza strategiile de dezvoltare locala de catre
GAL, in teritoriile selectate, ofera posibilitatea atingerii obiectivelor axelor 1, 2 si 3 din FEADR, in
concordanta cu strategia elaborata la nivel local, ce se va materializa prin proiecte realizate individual sau
prin cooperare cu alte GAL-uri/parteneriate.
*** Sub-masura 431.2 ofera sprijin Grupurilor de Actiune Locala pentru: cheltuieli de functionare,
animare si dobandirea de competente.

MASURA 112 - Instalarea tinerilor fermieri

Masura 112 are ca obiective generale:

- imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii
tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele pentru
protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de munca;
- imbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin reinnoirea generatiei sefilor
acestora, fara cresterea populatiei active ocupate in agricultura.

Obiectivele specifice al masurii se refera la cresterea veniturilor exploatatiilor conduse de

tinerii fermieri.

Obiectivele operationale se refera la cresterea numarului de tineri agricultori care incep

pentru prima oara o activitate agricola ca sefi de exploatatii si incurajarea tinerilor fermieri de a
realiza investitii.
Sprijinul acordat in cadrul masurii are ca scop dezvoltarea exploatatiilor agricole, care
produc in principal produse agricole vegetale si animale (materie prima) pentru consum uman si
hrana animalelor.

27
 Domeniul de actiune
Sprijinul acordat în cadrul măsurii, are ca scop:
a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole;
b) Îmbunătăţirea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;
c) Adaptarea producţiei la cerinţele pieţei;
d) Respectarea normelor comunitare, în special, cerinţele de eco-condiţionalitate, de
protecţie a muncii, protecţia mediului si sanitar-veterinare.
Prevederile acestei măsuri se aplică la nivelul întregului teritoriu al României.

Solicitanti eligibili
Sprijinul financiar prevăzut pentru această măsură, se acordă fermierilor si care îndeplinesc
la momentul solicitării sprijinului următoarele condiţii:
a) Au vârsta sub 40 de ani si se instalează pentru prima dată în exploataţiile agricole, ca si
conducători (sefi) ai exploataţiei;
b) Deţin sau se angajează să dobândească19 competenţe si calificări profesionale în raport
cu activitatea pe care urmează să o desfăsoare.
c) Prezintă un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activităţilor agricole din cadrul
exploataţiei,
d) Sunt membri ai familiei de fermier, care au lucrat mai mult de 50% din timpul lor de
lucru în cadrul fermei (nu neapărat în ferma familiei de fermier) cu cel puţin 12 luni înaintea
instalării sale pe cont propriu.

Nivelul minim de calificare solicitat este:

- absolvent de liceu sau de scoală profesională/scoală de arte si meserii în domeniul agricol,
veterinar si economic cu profil agricol;
- absolvent de liceu care prezintă un certificat de calificare sau un certificat de absolvire a
unui curs de formare de minim 150 de ore în domeniul agricol.

O exploataţie agricolă nu poate primi sprijin prin această măsură decât o singură dată.
Nu se acordă sprijin prin această măsură, persoanelor care nu au acte de proprietate sau
contracte de arendă/concesionare încheiate în nume propriu, cu excepţia soţului sau soţiei. În acest
ultim caz, un singur membru al familiei poate primi sprijin, chiar dacă ambii soţi îndeplinesc
condiţiile prevăzute în măsură.

Activitati eligibile
Planul de afaceri trebuie sa includa detalii privind investitiile care se realizeaza demonstrand
ca cel putin 30% sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformitatii cu standardele
comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei, astfel:
- construirea si / sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la
nivel de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului;
- achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini,
utilaje,instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate;
- achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie;
- plantarea si replantarea plantelor perene;
- achizitionarea de teren pentru activitati agricole.

Rezumatul cerinţelor Planului de afaceri

Pentru acordarea sprijinului prin această măsură Planul de afaceri trebuie să cuprindă:
• O scurtă descriere a situaţiei curente;
• Obiectivele restructurării;

28
 • Detalierea investiţiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, parte
desenată, dovada că a făcut demersurile pentru a obţine toate avizele si autorizaţiile, în conformitate
cu legislaţia în vigoare;
• Schimbările de management solicitate;
• Pregătirea profesională solicitată;
• Tipul si cantitatea produselor obţinute în timpul si după restructurare, inclusiv
oportunităţile de piaţă;
• Demonstrarea viitoarei viabilităţi economice: costuri, venituri si cheltuieli realizate;
• Elemente referitoare la mediu;
• Evaluarea principalelor riscuri;
• Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape.

Planul de afaceri trebuie să includă detalii privind investiţiile care se realizează demonstrând
că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii cu standardele
comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploataţiei, astfel:
- construirea si/sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de
fermă, incluzându-le si pe cele pentru protecţia mediului;
- achiziţionarea sau achiziţionarea în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini,
utilaje, instalaţii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate;
- achiziţionarea de animale si după caz a cotei de producţie;
- plantarea si replantarea plantelor perene;
- achiziţionarea de teren pentru activităţi agricole.

Planul de afaceri trebuie să includă toate detaliile privind investiţiile care se realizează atât
din sprijinul acordat prin măsură cât si/sau prin accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor
agricole”. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinită prin măsura 143 „Furnizarea de
servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori” si constituie document justificativ pentru
accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

Conditii de finantare
Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri este de 10.000 Euro pentru o exploatatie
agricola cu dimensiunea minima de 6 UDE1, iar peste aceasta dimensiune, sprijinul pentru instalare
poate creste cu 2.000 Euro/1UDE, dar nu va putea depasi 25.000 Euro / exploatatie.

Coeficientii de calcul UDE si tipologia agricola le regasiti in anexa la sfarsirul acestei carti.

Sprijinul de instalare va fi acordat in doua transe de plata:

- prima transa se va acorda la data aprobarii de catre APDRP a solicitarii pentru acordarea
sprijinului si este de 60% din valoarea sprijinului pentru instalare;
- a doua transa, de 40% din valoare a sprijinului pentru instalare se va acorda la indeplinirea
actiunilor prevazute in Planul de afaceri, obligatoriu conformitatea cu standardele comunitare.
Verificarea conditiilor pentru acordarea celei de a doua transe nu va depasi 36 luni de la data
aprobarii de catre APDRP a deciziei pentru acordarea sprijinului. Pana la cea de-a doua transa de
1
Se foloseşte adesea noţiunea de UDE (unitatea de dimensiune economică) în contextul ob ținerii de fonduri europene.
Conform informațiilor oferite de Agen ția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (APDRP), UDE exprimă
dimensiunea economică a unei ferme și se calculează pe baza unui coeficient european, care se înmulțește cu suprafața
cultivată sau cu numărul de animale (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unită ți de dimensiune
economică este de 1.200 de euro.

29
plata beneficiarii trebuie sa realizeze toate investitiile pentru modernizarea si dezvoltarea
exploatatiei, propuse in Planul de afaceri.

Recuperarea primei transe nu va fi solicitată în cazul în care tânărul fermier nu îndeplineste

la data verificării, conformitatea cu acţiunile prevăzute în Planul de afaceri, din cauza unei situaţii
de forţă majoră, iar a doua transă nu va mai fi plătită.
Tinerii fermieri trebuie să restituie întreaga sumă primită dacă îsi încetează activitatea
agricolă mai devreme de trei ani de la data depunerii solicitării de plată pentru cea de a doua transă.

Finanţare
Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013:
Cost total: 337.221.484 Euro
Cheltuială publică: 337.221.484 Euro

Pentru instalarea tinerilor fermieri sunt disponibile fonduri nerambursabile pe care le puteţi
accesa până în 2013.
Fondurile nerambursabile se pot epuiza înainte de 2013, având în vedere că există un interes
foarte mare pentru acest tip de investiţii.
Aşa că, nu aşteptaţi până în ultimul moment!

Atenţie!
Cererea de Finanţare trebuie deschisă cu Adobe Acrobat Reader versiunea 9.3.0.
În cazul în care aveţi o altă versiune de Adobe Acrobat Reader, vă sfătuim ca înainte de
instalarea versiunii 9.3.0 de pe pagina oficială de internet a APDRP (www.apdrp.ro) să dezinstalaţi
mai întâi versiunea dumneavoastră şi după aceea să instalaţi versiunea disponibila pe site. Pentru a
vizualiza versiunea dumneavoastra de Adobe Acrobat Reader, accesati meniul Help -> About Adobe
Reader.

Modificări recente : - VARIANTA FINALĂ a Ghidului Solicitantului si Cererea de

Finanţare pentru Măsura 112, Versiunea 5.0, iulie 2011 le puteti descarca de la: www.apdrp.ro.

30
 ELABORAT DE:
……............................................... MODEL PLAN DE AFACERI
Regim juridic............................... (Model - cadru pentru instalarea tinerilor fermieri)
Date de identificare.....................
(nume, prenume, semnături,
ştampilă)
Data intocmirii:..........

A2.
I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT
 Denumirea/Numele solicitantului
 Date de identificare ale acestuia
 Obiectul de activitate*
(Se va menţiona obiectul de activitate efectiv: cultura vegetală, creşterea animalelor, etc)
*în situaţia când solicitantul este deja autorizat, se va completa obiectul de activitate conform Cod CAEN
 Forma juridică a solicitantului
 Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare)
II. DESCRIEREA SITUAŢIEI CURENTE
 Istoricul activităţii (Se prezintă pe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului)
 Bazele de producţie ale solicitantului
Terenuri agricole (ha) în anul 0
Nr Localitate/ Suprafaţa agricolă totală Din care:
Crt. Judeţ
în folosinţă proprietate Arabil Păşuni Fâneţe Pomi Vii Alte
(arendă/concesiune) categorii
1.
2.
.....
TOTAL
Animale, păsări şi familii de albine în anul 0
2
Secţiunea A a Planului de afaceri, se va completa de către solicitant pentru obţinerea sprijinului în cadrul Măsurii 112, în situaţia în care solicitantul
nu prevede obţinerea de sprijin nerambursabil prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”
31
Nr Localitate/ Nr. animale deţinute Păsări Familii de
Crt Judeţ Nr. albine
Alte Nr.
Cabaline Bovine Ovine Caprine Porcine specii
1.
2.
.....
TOTAL

Dotările fermei (se vor menţiona cele mai importante clădiri, maşini şi utilaje agricole) în anul 0
Nr Detaliere Suprafaţa Capacitate
Crt Număr (mp)

I. Clădiri pentru producţia vegetală

1. Magazie cereale
2. Remiză utilaje
.....
Total
II. Clădiri pentru producţia zootehnică
1. Grajduri
2. Saivane
3. Padocuri
.....
Total
III. Alte clădiri (cu excepţia celor de locuit)
1. Pensiune agroturistică
.....
Total
IV. Maşini şi utilaje agricole
1. Tractoare
2. Combine
3. Semănătoare
....
32
 Total

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURĂRII ŞI DETALIEREA INVESTIŢIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

La acest capitol se vor prezenta, pe scurt, acţiuni legate de efectuarea unor activităţi agricole. Se va face descrierea măsurilor ce se vor lua pentru
creşterea veniturilor exploataţiei, prin restructurare şi modernizare, faţă de situaţia prezentată la momentul instalării în anul 0. Planul de afaceri trebuie
sa includă detalii privind investiţiile care se realizează demonstrând că cel puţin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformităţii
cu standardele comunitare, modernizarea şi dezvoltarea exploataţiei, astfel:
i. achiziţionarea de teren pentru desfăşurarea activităţilor agricole;
ii. construirea şi/ sau modernizarea clădirilor utilizate pentru producţia agricolă la nivel de exploataţie, incluzându-le şi pe cele pentru protecţia
mediului;
iii. achiziţionarea, inclusiv în leasing de tractoare noi, combine de recoltat, maşini, utilaje, instalaţii, echipamente şi accesorii, echipamente şi
software specializate;
iv. achiziţionarea de animale şi după caz, a cotei de producţie;
v. plantarea şi replantarea plantelor perene.

După caz, Planul de afaceri trebuie să prevadă investiţii pentru respectarea standardelor comunitare în vigoare, astfel încât la expirarea perioadei de
graţie de 36 de luni de la data instalării, exploataţia să îndeplinească aceste standarde.

Detalierea investiţiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, părţi desenate, anexate.

Obiectul investiţiei Suprafaţa/Număr/Capacitate Valoare Date tehnice

(lei) (după caz)
Teren
Plantaţii
Animale
……
…….
Total x x

IV. SCHIMBĂRI DE MANAGEMENT ŞI PREGĂTIRE PROFESIONALĂ SOLICITATĂ

33
Se va face o caracterizare de ansamblu privind schimbările vizate ale managementului exploataţiei. Se prezintă relevanţa, dacă activitatea exploataţiei
impune şi forţă de muncă atrasă, după caz. Fermierii care beneficiază de sprijinul acordat prin această măsură, în primii trei ani de la acordarea
sprijinului sunt obligaţi să urmeze un curs de pregătire profesională finanţat prin Măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de
cunoştinţe”. (Se vor indica tipurile de cursuri pe care trebuie să le urmeze solicitantul, privind: diversificarea activităţilor în exploataţiile agricole,
îmbunătăţirea calităţii producţiei, igiena şi siguranţa alimentelor, crearea de condiţii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor,
siguranţa muncii, folosirea fertilizanţilor şi amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele Uniunii Europene, aplicarea cunoştinţelor
privind protecţia mediului, managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere, introducerea de noi tehnologii informaţionale, inovaţii,
gestionariea durabilă a resurselor naturale etc. în funcţie de specificul exploataţiei deţinute).

V. TIPUL ŞI CANTITATEA PRODUSELOR OBŢINUTE ÎN TIMPUL ŞI DUPĂ RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITĂŢILE

DE PIAŢĂ

Pentru a pune în evidenţă tipul şi cantitatea produselor obţinute în cadrul exploataţiei agricole, se pot folosi tabelele următoare cu prezentarea pieţei de
desfacere:

1. Pentru exploataţiile agricole vegetale

 Planul de cultură inclusiv pentru suprafeţe cultivate cu furaje
Denumir
e An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
cultură
Suprafaţă Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi
* e ă e ă e ă e ă e ă e
(ha) (tone)** (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone)

Grâu
….
….
TOTAL

34
* În funcţie de sesiunea de depunere anul 0 reprezintă anul anterior şi respectiv anul curent în care se depune proiectul. În anul 0 vor fi prezentate
suprafeţele cultivate, urmând ca în perioada anilor 1-5 să fie prezentate suprafeţele de cultură previzionate.
**Se va menţiona producţia totală obţinută pentru fiecare cultură.

2. Pentru exploataţiile zootehnice şi mixte:

 Planul de producţie al fermei zootehnice

Nr. SPECIFICARE An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
crt Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod. Cap Prod.
1 Bovine total, din care:
juninci
vaci de lapte
tineret bovin
2 Porcine
3 Ovine şi caprine
4 Păsări
5 Alte specii

VI. CALCULUL UNITĂŢII DE DIMENSIUNE ECONOMICĂ (UDE)

Unitatea de dimensiune Unitatea de dimensiune

Activitate economică a fermei în anul 0 economică a fermei în anul
ţintă

TOTAL

 Unitatea de Dimensiune Economică (UDE) reprezintă unitatea prin care se exprimă dimensiunea economică a unei exploataţii agricole
determinată pe baza marjei brute standard a exploataţiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei unităţi de dimensiune economică
este de 1.200 Euro.

35
  Se va calcula totalul UDE din producţia vegetală şi/sau zootehnică pentru anul 0 şi respectiv pentru anul ţintă, conform secţiunii specifice din
Cererea de finanţare „Stabilirea dimensiunii economice a fermei”.
 Dimensiune Economică a exploataţiei în anul ţintă trebuie să fie de peste 10 UDE şi mai mare cu 4 UDE faţă de anul 0.

Pornind de la calcularea dimensiunii economice a exploatatiilor agricole se calculeaza valoarea sprijinului in lei.
Total UDE : N (N reprezinta numarul de UDE,fara zecimale, fara rotunjire)

6 UDE 10.000Euro

N-6 ( N – 6 ) X 2.000Euro

TOTAL V = 10.000 + ( N-6 ) X 2000Euro

Daca: V >25.000Euro -valoarea sprijinun este maxim 25.000.Euro

V<=25.000Euro -valoarea sprijin este V(valoarea calculata).

V = ....................
Toate costurile vor fi exprimate în lei.
1 Euro = ………..lei

36
Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborării planului de afaceri publicat pe pagina web a
Băncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html.

VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU

Descrierea modului prin care investiţia respectă condiţiile de mediu sau prin care activitatea descrisă aduce îmbunătăţirea acestor condiţii.

VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Se va face o scurtă prezentare evidenţiindu-se principalele riscuri care se pot ivi, cauzele şi efectele acestora asupra producţiei totale obţinute.

IX.GRAFICUL DE TIMP PENTRU RESTRUCTURARE, INCLUSIV OBIECTIVE ŞI ETAPE

Obiectivul Perioada propusa Observaţii

X. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE

Indicatori An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Venituri
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL VENITURI
Cheltuieli
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL CHELTUIELI
REZULTAT BRUT

37
B3

XI. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTIŢII

1. Denumirea investiţiei, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităţii şi oportunităţii acesteia.

Se va descrie conformitatea obiectivelor investiţiei urmărite prin proiect cu obiectivele Măsurii 121 şi se va preciza capacitatea propusă a se
realiza la finalizarea investiţiei. Se va descrie modul în care investiţiile propuse prin proiect sunt în acord cu potenţialul agricol al zonei. După
caz, se va menţiona locurile de muncă nou create.

2. Descrierea investiţiilor ce urmează a fi executate în vederea adaptării unităţii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare,
fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adaptează (pentru proiectele care vizează adaptarea
unităţii la standardele specifice).

3. Piata de aprovizionare/desfacere, concurenţa şi strategia de piaţă ce va fi aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obţinute
prin implementarea proiectului.

POTENŢIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Adresa Produs Valoare % din total
materii prime/materiale furnizat şi aproximativă achiziţii
auxiliare/produse/servicii cantitate (Lei)
aproximativă

POTENŢIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire şi Valoare % din vânzări
adresa) (Lei)
1
2
3

3
Secţiunea B a Planului de afaceri împreună cu secţiunea A, se completează de către solicitant pentru proiectul de investiţii care nu prevede lucrări
de construcţii montaj realizate prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”
38
 4. Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi experienţă profesională), relevante pentru proiect

5. Descrierea achiziţiilor propuse a se realiza prin proiect, repectiv denumirea, numărul, valoarea şi caracteristicile tehnice şi funcţionale
ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotărilor ce urmează a fi achiziţionate prin Măsura 121
(achiziţiile trebuie să fie fundamentate în funcţie de capacitatea de producţie existentă şi/sau prognozată).

Nr. Denumire/Tip Număr Valoare fără TVA Total cu TVA

crt. utilaj/echipament bucăţi TVA (Lei) (Lei)
(Lei)
1
2
3 TOTAL

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea şi tehnologia aplicată în cadrul proiectului (plan de cultură pe perioada de cinci ani, plan de producţie pe
perioada de cinci ani pentru ferma zootehnică şi altele).

6. Durata de realizare (luni) şi etape principale

Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi. Se vor evideţia investiţiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care
trebuie să se încadreze în perioada de graţie.

7. Devizele investiţiei, cu detalierea pe structura devizului general, însoţit de devizele pe obiecte, conform legislaţiei în vigoare (HG
nr.28/09.01.2008). (Detaliaţi cheltuielile eligibile şi neeligibile pe elemente).

În estimarea costurilor invesţiei prin întocmirea bugetului estimativ se va verifica în Baza de date de preţuri pe de site-ul APDRP şi se vor printa şi
ataşa la cererea de finanţare paginile referitoare la bunurile şi serviciile incluse în proiect, identificate în bază.

În situaţia în care valorile bunurilor/servciilor nu se încadrează în limitele din Baza de date de preţuri, se vor atasa trei oferte pentru categoriile de
bunuri/servicii care depăşesc valoarea de 50.000 EUR şi o ofertă pentru categoriile de bunuri/servicii care se încadrează între 10.000 EUR şi 50.000
EUR. La ofertele de servicii, se vor menţiona şi tarifele corespunzătoare. Atenţie: la dosarul cererii de finanţare vor fi ataşate numai paginile
relevante din ofertele respective, cuprinzînd preţul, furnizorul şi caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 5 de mai sus (maxim 2
pagini/ofertă).

ATENŢIE! Invesţiile de înlocuire nu sunt eligibile. Investiţiile de înlocuire sunt definite după cum urmează:

39
“Investiţie de înlocuire” înseamnă o investiţie care înlocuieşte pur şi simplu o clădire sau o maşină existentă, sau părţi din aceasta, cu o nouă clădire
sau maşină modernă, fără a creşte capacitatea de producţie cu cel puţin 25% sau fără a modifica în mod fundamental natura producţiei sau
tehnologia utilizată. Demolarea completă a unei clădiri agricole vechi de cel puţin treizeci de ani şi înlocuirea cu o clădire modernă sau renovarea
substanţială a unei clădiri agricole nu sunt considerate investiţii de înlocuire. Renovarea este considerată substanţială atunci când costurile sale
reprezintă cel puţin 50% din valoarea noii clădiri.

Trebuie avute în vedere următoarele:

Cheltuielile aferente înlocuirii unei/unui maşini/utilaj/echipament sunt eligibile NUMAI când prin investiţie se realizează cel puţin:
 Creşte capacitatea de producţie cu cel puţin 25% faţă de cea iniţială (fără proiect);
SAU
 Se modifică tehnologia aplicată iniţial;
SAU
 Se modifică natura producţiei.

8. Finanţarea investiţiei

Din valoarea totală a investiţiei de ……………..…..LEI ajutorul public nerambursabil este de …………………………… LEI:

Curs Euro / leu …………..din data de………...….

 Procent finanţare publică = ………….%
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
(Lei) Euro (Lei) Euro (Lei) Euro
Ajutor public nerambursabil
Sursele de finanţare pentru
completarea necesarului de finanţare
din care:
- autofinanţare
- împrumuturi
TOTAL PROIECT

40
Pentru încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele prevăzute în fişa tehnică a Măsurii 121 se va utiliza cursul de schimb Euro/Lei publicat
pe pagina web a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii memoriului justificativ.

 Procentul de finanţare publică se va stabili în funcţie de condiţiile impuse de fişa tehnică a măsurii aferente proiectului întocmit de solicitant;
 Pentru proiectele cu finanţare publică mai mare de 50% din valoarea eligibilă, se va motiva solicitarea procentului.

9. Principalii indicatori tehnico-economici ai investiţiei

 Valoarea totală (LEI), Valoare eligibilă (LEI);

 Durata de realizare (luni) însotită de graficul de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi;
 Capacităţi de producţie rezultate ca urmare a investiţiei (în unităţi fizice).

ATENŢIE! Dacă solicitantul îşi propune prin realizarea investiţiei creşterea viabiliăţii economice ca obiectiv pentru îmbunătăţirea perfomanţei
generale a exploataţiei agricole, va completa Anexele B (pentru SRL ) sau Anexele C pentru (PFA).

10. Proiecţii financiare şi indicatori financiari pentru îndeplinirea obiectivului de creştere a viabilităţii economice.

10.1 Proiecţii financiare pentru SRL (Anexe B)

 Prognoza veniturilor ;
 Prognoza cheltuielilor;
 Proiecţia Contului de profit şi pierdere;
 Bilanţ sintetic previzionat ;
 Flux de numerar ;
 Indicatori financiari.

ATENŢIE: Sheeturile „Prognoza veniturilor”- Anexa B1, „Prognoza cheltuielilor” - Anexa B2, „CPP”- Anexa B3 , „Bilanţ” - Anexa B4, „FN An 1-5”
- Anexa B8, „Indicatori”- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioadă de cinci ani de la darea în exploatare a investiţiei din proiect, respectiv de la
finalizarea investiţiei . Sheeturile „FN An 1I”- Anexa B5, „FN An 2I” - Anexa B6, „FN An 3I” - Anexa B7 se refera la perioada de implementare a
proiectului (de maxim trei ani).

41
10.2 Proiecţii financiare pentru PFA (Anexe C)

 Prognoza încasărilor şi plăţilor pentru anii 1, 2 şi 3 de implementare;

 Prognoza încasărilor şi plăţilor anii 1-5 de previziune;
 Indicatori financiari.

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA ÎNTOCMIRII PROIECŢIILOR FINANCIARE

10.1 Proiecţii financiare pentru SRL (Anexe B)

Atenţie: Prognozele vor fi întocmite pornind de la situaţiile financiare din anul anterior depunerii proiectului!

 Prognoza veniturilor
Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor şi evoluţia capacităţii de producţie » cu vânzările cantitative şi valorice previzionate trimestrial
în primii doi ani de activitate după care anual.
În cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai bună înţelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza
realizării previzionării :
- gradul de utilizare a capacităţii de producţie şi modul cum evoluează acesta în timp; se va preciza producţia fizică existenta şi producţia
fizică estimată în urma realizării investiţiei
- corelarea dintre vânzările previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de producţie şi precontracte/contracte de vânzare încheiate/în curs
de a fi încheiate;
- modul în care au fost previzionate celelalte venituri prognozate.
Se vor detalia veniturile obţinute din alte tipuri de activităţi decât cea la care se refera proiectul (în cazul în care solicitantul obţine venituri şi
din alte activităţi decât cea descrisă prin proiect)

 Prognoza cheltuielilor
Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor şi evoluţia capacităţii de producţie » cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli
trimestrial în primii doi ani de activitate după care anual.
În cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai bună înţelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza
realizării previzionării :
- urmăriţi corelarea informaţiilor furnizate aici cu cele menţionate în celelalte secţiuni ale studiului ;

42
 - corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de producţie şi precontracte/contracte de cumpărare încheiate/în
curs de a fi încheiate ;
- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;
- orice alte informaţii care au stat la baza previzionării sau influenţează previzionarea cheltuielilor şi au influenţă relevanta.
Se vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activităţi decât cea la care se refera proiectul. În cazul în care solicitantul obţine venituri şi
suportă cheltuieli din alte activităţi decât cea descrisa prin proiect)

 Proiecţia Contului de profit şi pierdere

În coloana An 0 se vor completa cu valorile existente în ultimul Cont de profit şi pierdere încheiat de societate, anexat la Cererea de finanţare (în
cazul în care solicitantul este înfiinţat în anul în curs, această coloană nu se completează).

Se va completa anexa B3 rândurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli privind dobânzile »(atât pentru creditul ce urmează a fi
contractat pentru co-finanţarea investiţiei din proiect (dacă este cazul), cât şi pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare
angajate)», 14 « Alte cheltuieli financiare », 18 « Impozit pe profit/cifra de afaceri », restul rândurilor fiind preluate automat din anexele B1 si
B2. Se vor face menţiuni privind valorile previzionate şi se vor corela cu alte informaţii (exemplu : cheltuielile privind dobânzile).

 Bilanţ sintetic previzionat

Se vor face precizări privind ipotezele luate în considerare în procesul de previzionare a posturilor din bilanţ.
Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilanţ având în vedere următoarele:
- în coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilanţ încheiat de societate anexat la Cererea de finanţare (în cazul în
care solicitantul este înfiinţat în anul în curs această coloană nu se completează);
- valorile activelor imobilizate noi achiziţionate se vor adăuga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor
imobilizate vândute în perioada respectivă;
- valoarea amortizării cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adaugă amortizarea calculată pentru activele
imobilizate noi achiziţionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizările prevăzute în Contul de profit şi pierdere);
- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelată cu specificul activităţii desfăşurate (durata procesului
de fabricaţie, etc.) şi alte elemente considerate relevante.
- casa şi conturi la bănci se preia valoarea rezultată în Fluxul de numerar aferent aceleiaşi perioade din linia S;
- datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an – se previzionează în funcţie de termenele de plată ale furnizorilor, de
creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale şi la asigurările sociale aferente activităţii.
- datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an – se previzionează în funcţie de soldul şi graficul de rambursare a
creditelor pe termen mediu şi lung primite (dacă este cazul), de soldul şi graficul de plată a datoriilor reeşalonate (dacă este cazul); se
vor evidenţia de asemenea datoriile către acţionari/asociaţi, leasingurile, datoriile către alte instiţuţii financiare.
- subvenţii pentru investiţii - se înscriu soldul existent/previzionat (daca este cazul) şi încasările primite prin programul FEADR;

43
 - capitalurile proprii – se înscriu sumele rezultate ca urmare a majorărilor de capital social prevăzute, rezultatul exerciţiului (acesta se
repartizează ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmând să facă parte din rezerve în anul următor), rezervele
deja constituite şi alocările suplimentare din rezultatul exerciţiului financiar precedent;
- se va urmări corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar.

 Flux de numerar
Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementării (anexele B5, B6 si B7(vezi
atenţionarea de mai jos) desfăşurate lunar) şi pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) după implementarea proiectului.
În cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai bună înţelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza
realizării previzionării :
- se va urmări corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrări şi ieşiri cu celelalte secţiuni;
- atenţie la rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei» acesta nu poate fi negativ !
- orice alte informaţii care au stat la baza previzionării sau influenţează previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta.

Atenţie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii Contractului de finanţare şi prin excepţie,
pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport specializate,
precum şi a altor mijloace de transport stabilite prin fişa măsurii durata maximă de execuţie este de 2 ani.

 Indicatori financiari
Pe baza datelor obţinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea şi viabilitatea investiţiei ce urmează a
fi promovată. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, după finalizarea investiţiei, în preţuri constante.

Încadrarea anumitor indicatori în limitele stabilite de APDRP (menţionate atât în această secţiune a Memoriului justificativ, cât şi în Anexa B9
din Cererea de finanţare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 şi 5 de la data finalizării investiţiei şi respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente
Măsurii 121 (în cazul investiţiilor privind înfiinţarea de plantaţii, proiecţiile se vor face din anul în care se obţine producţie/venituri conform
tehnologiilor de producţie şi a specificului proiectului).

Modul de calcul şi baremurile limita care trebuie respectate sunt următoarele:

1. Valoarea investiţiei (VI) = valoarea totala a proiectului fără TVA, se preia din bugetul proiectului.
2. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curentă, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculează
pornind de la fizic (cantităţi de produse, volumul producţiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru

44
 fiecare obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor » rândul « Total venituri din exploatare » aferente
perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

3. Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activităţii curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în funcţie de domeniul de activitate şi de consumurile specifice. Se preiau
valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor» rândul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total An1,… ,
Total An 5).
4. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.
Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie
minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluaţi
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculează după formula:
Re
rRe   100
Ve

5. Durata de recuperare a investiţiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investiţiei (exprimat în ani).
Se calculează astfel :
VI
Dr  1 6
.
( Flux _ net _ actualizat   Flux _ exp loatare _ actualizat) / 12
5 12

Unde :Se consideră ca în anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.

6. Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluaţi
Se calculează astfel :
Flux _ exp loatare
rRc   100
VI

45
7. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluaţi;
RAFN Flux de numerar din exploatare/ (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea datoriilor);
Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 rândul P « Flux de numerar din activitatea de
exploatare» care se împarte la rândul C « Total ieşiri de lichidităţi prin finanţare ».

8. Rata îndatorării pe termen mediu şi lung (rI) - trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluaţi;
Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.
TDi
rI   100
TA i
unde :
TDi= total datorii pe termen mediu şi lung in anul i ;
TAi= total active în anul i ;

9. Rata de actualizare – este de 8%, folosită pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de risc pe ţară (4%) evaluată de către Agenţie ca
valoare medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări
unitare)

10. Valoarea actualizata neta (VAN) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:
5
FN i 12
FN i exp lt
VAN     VI
i 1 1  r  i
i 6 (1  r ) i
FNi = flux de lichidităţi net din anul i;
FNi explt = flux de lichidităţi din exploatare din anul i
VI = valoarea investiţiei ;

11. Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei (rândul S , din anexa , B8 « Flux de numerar » trebuie sa fie pozitiv în anii de previzionare
evaluaţi Se preiau valorile din rândul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,… , Total An 5).

46
În această parte a Memoriului justificativ se vor ataşa sheet-urile din secţiunea economică a Cererii de finanţare - Anexa B1 la Anexa B9 -
întocmite pentru întreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

10.2 Proiecţii financiare pentru PFA (Anexe C)

 Prognoza încasărilor şi plăţilor pentru anii 1, 2 şi 3 de implementare

Se vor completa anexele C1, C2 şi C3 (vezi atenţionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (încasări/plăţi) aferente activităţii
agricole/ productive /prestări servicii, precum şi cu cele aferente activităţii de investiţii şi finanţare. Detalierea se face pe luni de implementare.

Atenţie la rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei » acesta nu poate fi negativ în nici una din lunile de implementare!

ATENŢIE! Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 2 ani de la data încheierii contractului de finanţare pentru
investiţiile în achiziţiile simple de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport specializate, precum şi a altor mijloace
de transport stabilite prin fişa măsurii.

 Prognoza încasărilor şi plăţilor anii 1- 5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (încasări/plăţi) aferente activităţii agricole/ productive /prestări servicii, precum şi
cu cele aferente activităţii de investiţii şi finanţare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune.

Atenţie la rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei » acesta nu poate fi negativ în nici unul din anii de previziune!

 Indicatori financiari

ATENŢIE! În această secţiune a Planului de afaceri, se vor prelua indicatorii, în limitele stabilite de APDRP în cadrul Memoriului justificativ pentru
accesarea Măsurii 121. Se va evalua pentru anii 2, 3, 4 şi 5 de la data finalizării investiţiei şi respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente
Măsurii 121. În cazul investiţiilor privind înfiinţarea de plantaţii, proiecţiile se vor efectua din anul în care se obţine producţie/venituri conform
tehnologiilor de producţie şi a specificului proiectului).

47
Indicatorii se calculează în mod automat, cu exceţtia Valorii investiţiei care se preia din Bugetul Indicativ.

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt următoarele:

1. Valoarea investiţiei (VI) = valoarea totală a proiectului fără TVA, se preia din bugetul proiectului;
2. Durata de recuperare a investiţiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani. Este un indicator ce exprimă durata de recuperare a investiţiei (exprimat
în ani);
3. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie să fie ≥1,2, pentru anii evaluaţi;
4. Valoarea actualizată netă (VAN) – trebuie sa fie pozitivă. Disponibilul de numerar la sfârşitul perioadei (rândul 60 din anexa C4 « Flux de
numerar » trebuie să fie pozitiv în anii de previzionare evaluaţi.

ATENŢIE! La Planul de afaceri se vor ataşa tabelele din secţiunea economică a cererii de finanţare pentru Măsura 121 - Anexa C1 la Anexa C5 -
întocmite pentru întreaga activitate a solicitantului (activitatea curentă şi activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

48
 C4
XI. DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTIŢII

1. Denumirea investiţiei, cu descrierea obiectivelor propuse, fundamentarea necesităţii şi oportunităţii acesteia.

Se va descrie conformitatea obiectivelor investiţiei urmărite prin proiect cu obiectivele Măsurii 121 şi se va preciza capacitatea propusă a se
realiza la finalizarea investiţiei. Se va descrie modul în care investiţiile propuse prin proiect sunt în acord cu potenţialul agricol al zonei.

2. Descrierea investiţiilor ce urmează a fi executate în vederea adaptării unităţii la standardele de mediu, sanitar-veterinare, sanitare,
fitosanitare ale Uniunii Europene, cu precizarea standardului/standardelor la care se adaptează (pentru proiectele care vizează adaptarea
unităţii la standardele specifice).

3. Piaţa de aprovizionare/desfacere, concurenţa şi strategia de piaţă ce va fi aplicată pentru valorificarea produselor/serviciilor obţinute
prin implementarea proiectului.

POTENŢIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de materii Adresa Produs Valoare % din
prime/materiale furnizat şi aproximativă total
auxiliare/produse/servicii cantitate (Lei) achiziţii
aproximativă

POTENŢIALII CLIENŢI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire şi adresa) Valoare % din vânzări
(Lei)
1
2
3

4
Secţiunea C a Planului de afaceri împreună cu secţiunea A, se va completa de către solicitant pentru proiectul de investiţii care prevede lucrări de
construcţii montaj realizate prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”

49
 4. Date tehnice ale investiţiei

4.1. Date generale

 Zona şi amplasamentul (regiunea, judeţul, localitatea) investiţiei, suprafaţa şi situaţia juridică ale terenului care urmează să fie ocupat
(definitive şi/sau temporar) de lucrare;
 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice, nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) –
dacă investiţia o impune.

4.2. Caracteristicile principale ale construcţiilor

 Pentru clădiri: deschideri, travei, aria construită, aria desfăşurată, numărul de niveluri şi înălţimea acestora, volumul construit;
 Pentru reţele: lungimi, lăţimi, diametre, materiale, condiţii de pozare etc.

4.3. Structura constructivă

Pentru clădiri şi reţele se va face o descriere a soluţiilor tehnice avute în vedere, cu recomandări privind tehnologia de realizare şi condiţiile de
exploatare ale fiecărui obiect.

4.4. Principalele utilaje de dotare ale construcţiilor (centrale termice, hidrofoare, ascensoare etc.)

 Situaţia existentă a utilităţilor şi analiza acestora

Se vor descrie modul de asigurare a acestora şi soluţiile tehnice adoptate.

 Instalaţii aferente construcţiilor

Se vor descrie soluţiile adoptate pentru instalaţiile de iluminat, forţa, curenţi slabi, apă, canalizare etc.

5. Avize şi acorduri
Avizele şi acordurile emise de organele în drept, potrivit legislaţiei în vigoare, privind:

 certificatul de urbanism, cu încadrarea amplasamentului în planul urbanistic, avizat şi aprobat potrivit legii;
 alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziţiilor legale.

6. Caracteristici tehnice şi funcţionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor ce urmează a fi

achiziţionate prin proiect şi prezentarea tehnică a construcţiilor în care urmează a fi amplasate utilajele/dotările (inclusiv utilităţi). Se vor
preciza de asemenea denumirea, numărul şi valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/ dotărilor care vor fi
achiziţionate, cu fundamentarea necesităţii acestora (utilizaţi formatul tabelar prezentat mai jos).

50
 Nr Denumire/Tip Număr bucăţi Valoare fără TVA Total cu TVA
crt utilaj/echipament TVA (Lei) (Lei)
(Lei)
1
2
3

Se va descrie fluxul tehnologic, activitatea şi tehnologia aplicată în cadrul proiectului (plan de cultură pe o perioadă de cinci ani, plan de producţie pe o
perioadă de cinci ani pentru ferma zootehnică şi altele).

7. Durata de realizare (luni) şi etape principale

Grafic de eşalonare a investiţiei exprimat valoric pe luni şi activităţi.

În procesul de estimare a duratei de execuţie a obiectivelor de construcţii şi a planificării activităţilor, începând cu data semnării contractului de
finanţare cu Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, proiectantul va lua în calcul şi perioadele de timp nefavorabil realizării investiţiilor.

Se vor evidenţia investiţiile referitoare la adaptarea la standardele comunitare care trebuie să se încadreze în perioada de graţie.

8. Devizele investiţiei, cu detalierea pe structura devizului general, însoţit de devizele pe obiecte, conform legislaţiei în vigoare (HG nr.
28/09.01.2008).

Valoarea totală a investiţiei cu detalierea pe structura devizului general, însoţit de devizele pe obiecte, conform legislaţiei în vigoare (HG
28/09.01.2008). În cazul în care apar cheltuieli eligibile şi neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate, (pe categorii de cheltuieli, eligibile si
neeligibile).

Nu sunt permise atât cheltuieli eligibile cât şi neeligibile în cadrul cap. 4.1. – Construcţii şi instalaţii fără a se detalia pe devize pe obiect lucrările
corespunzătoare spaţiilor/instalaţiilor ce se vor executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza care sunt echipamentele,
utilajele/montajul care sunt neeligibile.

În estimarea costurilor invesţiei prin întocmirea bugetului estimativ se va verifica în Baza de date de preţuri pe de site-ul APDRP şi se vor printa şi
ataşa la cererea de finanţare paginile referitoare la bunurile şi serviciile incluse în proiect, identificate în bază.

51
În situaţia în care valorile bunurilor/servciilor nu se încadrează în limitele din Baza de date de preţuri, se vor ataşa trei oferte pentru categoriile de
bunuri/servicii care depăşesc valoarea de 50.000 EUR şi o ofertă pentru categoriile de bunuri/servicii care se încadrează între 10.000 EUR şi 50.000
EUR. La ofertele de servicii, se vor menţiona şi tarifele corespunzătoare.

ATENŢIE! La dosarul cererii de finanţare vor fi ataşate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzând preţul, furnizorul şi
caracteristicile tehnice ale bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim 2-3 pagini/ofertă).

Pentru lucrări, proiectantul va declara sursa de preţuri folosită.

ATENŢIE! Invesţiile de înlocuire nu sunt eligibile. Investiţiile de înlocuire sunt definite dupa cum urmează:
“Investiţie de înlocuire” înseamnă o investiţie care înlocuieşte pur şi simplu o clădire sau o maşină existentă, sau părţi din aceasta, cu o nouă clădire
sau maşină modernă, fără a creşte capacitatea de producţie cu cel puţin 25% sau fără a modifica în mod fundamental natura producţiei sau
tehnologia utilizată. Demolarea completă a unei clădiri agricole vechi de cel puţin treizeci de ani şi înlocuirea cu o clădire modernă sau renovarea
substanţială a unei clădiri agricole nu sunt considerate investiţii de înlocuire. Renovarea este considerată substanţială atunci când costurile sale
reprezintă cel puţin 50% din valoarea noii clădiri.

Trebuie avute în vedere următoarele menţiuni:

 Cheltuielile aferente construirii unei clădiri noi, care înlocuieşte una existentă având o vechime mai mare de 30 (treizeci de ani) SUNT eligibile;
Daca clădirea existentă propusă pentru înlocuire are o vechime mai mică de 30 ani, cheltuielile NU sunt eligibile. În acest caz, se va depune
documentul care să certifice vechimea clădirii;
 Cheltuielile aferente înlocuirii unei/unui maşini/utilaj/echipament sunt eligibile NUMAI când prin investiţie se realizează cel puţin:
- Creşte capacitatea de producţie cu cel puţin 25% faţă de cea iniţială (fără proiect);
SAU
- Se modifică tehnologia aplicată iniţial;
SAU
- Se modifică natura producţiei.
 Cheltuielile aferente renovării unei clădiri sunt eligibile NUMAI dacă acestea reprezintă cel puţin 50% din valoarea noii clădiri.

9. Finanţarea investiţiei

Din valoarea totală a investiţiei de ……………..…..LEI, ajutorul public nerambursabil este de ………………….. LEI.

52
 Curs Euro / leu …………..din data de………...….
Procent finanţare publică = ………….%
Cheltuieli
Cheltuieli eligibile Total
neeligibile
(Lei) Euro (Lei) Euro (Lei) Euro
Ajutor public nerambursabil
Sursele de finanţare pentru completarea necesarului de finanţare din care:
- autofinanţare
- împrumuturi
TOTAL PROIECT
Pentru încadrarea cheltuielilor eligibile din buget în limitele prevăzute în fişa tehnică a măsurii 121 se va utiliza cursul de schimb Euro/Lei publicat
pe pagina web a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la data întocmirii memoriului justificativ.

 Procentul de finanţare publică se va stabili în funcţie de condiţiile impuse de fişa tehnică a măsurii aferente proiectului întocmit de solicitant;
 Pentru proiectele cu finanţare publică mai mare de 50% din valoarea eligibilă, se va motiva solicitarea procentului.

10. Date privind forţa de muncă şi managementul proiectului (se vor prezenta elemente în plus faţă de cele prezentate în cadrul secţiunii A a
planului de afaceri), referitoare la:

a. Forţa de muncă
 Total personal existent ………………………..
din care personal de execuţie ………………………..
 Estimări privind forţa de muncă ocupată prin realizarea investiţiei…………………
 Locuri de muncă nou-create……………. ………………………..

b. Management
Responsabil legal (nume, prenume, funcţie în cadrul organizaţiei, studii şi experienţa profesională), relevante pentru proiect.

Părţile desenate

 Plan de amplasare în zonă (1:25.000-1:5.000);

 Plan general (1:5.000-1:500);
 Plan de situaţie cu amplasarea reţelelor de utilităţi, surse de apă şi receptori ape uzate (1:1.000-1:500);

53
 Planuri de arhitectură - planurile nivelurilor, secţiuni pentru principalele obiecte de construcţii;
 Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic.

11. Proiecţii financiare şi indicatori financiari pentru îndeplinirea obiectivului de creştere a viabilităţii economice.

Dacă solicitantul îşi propune prin realizarea investiţiei creşterea viabilităţii economice ca obiectiv pentru îmbunătăţirea perfomanţei generale a
exploataţiilor agricole, va completa Anexele B pentru SRL sau Anexele C pentru PFA.

11.1 Proiecţii financiare pentru SRL (Anexe B)

 Prognoza veniturilor;
 Prognoza cheltuielilor;
 Proiecţia Contului de profit şi pierdere;
 Bilanţ sintetic previzionat;
 Flux de numerar;
 Indicatori financiari.

ATENŢIE: Sheeturile „Prognoza veniturilor”- Anexa B1, „Prognoza cheltuielilor” - Anexa B2, „CPP”- Anexa B3 , „Bilanţ” - Anexa B4, „FN An 1-5”
- Anexa B8, „Indicatori”- Anexa B9, cuprind prognoze pe o perioadă de cinci ani de la darea în exploatare a investiţiei din proiect, respectiv de la
finalizarea investiţiei . Sheeturile „FN An 1I”- Anexa B5, „FN An 2I” - Anexa B6, „FN An 3I” - Anexa B7 se refera la perioada de implementare a
proiectului (de maxim trei ani).

11.2 Proiecţii financiare pentru PFA (Anexe C)

 Prognoza încasărilor şi plăţilor pentru anii 1, 2 şi 3 de implementare;

 Prognoza încasărilor şi plăţilor anii 1-5 de previziune;
 Indicatori financiari.

PRECIZAREA IPOTEZELOR CARE AU STAT LA BAZA ÎNTOCMIRII PROIECŢIILOR FINANCIARE

54
11.1 Proiecţii financiare pentru SRL (Anexe B)

Atenţie: Prognozele vor fi întocmite pornind de la situaţiile financiare din anul anterior depunerii proiectului!

 Prognoza veniturilor
Se va completa Anexa B1 «Prognoza veniturilor şi evoluţia capacităţii de producţie » cu vânzările cantitative şi valorice previzionate trimestrial
în primii doi ani de activitate după care anual.
În cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai bună înţelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza
realizării previzionării :
- gradul de utilizare a capacităţii de producţie şi modul cum evoluează acesta în timp; se va preciza producţia fizică existenta şi producţia
fizică estimată în urma realizării investiţiei
- corelarea dintre vânzările previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de producţie şi precontracte/contracte de vânzare încheiate/în curs
de a fi încheiate;
- modul în care au fost previzionate celelalte venituri prognozate.
Se vor detalia veniturile obţinute din alte tipuri de activităţi decât cea la care se refera proiectul (în cazul în care solicitantul obţine venituri şi
din alte activităţi decât cea descrisă prin proiect)

 Prognoza cheltuielilor
Se va completa Anexa B2 «Prognoza cheltuielilor şi evoluţia capacităţii de producţie » cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli
trimestrial în primii doi ani de activitate după care anual.
În cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai bună înţelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza
realizării previzionării :
- urmăriţi corelarea informaţiilor furnizate aici cu cele menţionate în celelalte secţiuni ale studiului ;
- corelarea dintre cheltuielile previzionate, gradul de utilizarea a capacităţii de producţie şi precontracte/contracte de cumpărare încheiate/în
curs de a fi încheiate ;
- modul in care au fost previzionate fiecare categorie de cheltuiala ;
- orice alte informaţii care au stat la baza previzionării sau influenţează previzionarea cheltuielilor şi au influenţă relevanta.
Se vor detalia cheltuielile aferente altor tipuri de activităţi decât cea la care se refera proiectul. În cazul în care solicitantul obţine venituri şi
suportă cheltuieli din alte activităţi decât cea descrisa prin proiect)

 Proiecţia Contului de profit şi pierdere

În coloana An 0 se vor completa cu valorile existente în ultimul Cont de profit şi pierdere încheiat de societate, anexat la Cererea de finanţare (în
cazul în care solicitantul este înfiinţat în anul în curs, această coloană nu se completează).

55
 Se va completa anexa B3 rândurile aferente : 12 «Venituri Financiare », 13 « Cheltuieli privind dobânzile »(atât pentru creditul ce urmează a fi
contractat pentru co-finanţarea investiţiei din proiect (dacă este cazul), cât şi pentru soldul creditelor/leasingurilor/altor datorii financiare
angajate)», 14 « Alte cheltuieli financiare », 18 « Impozit pe profit/cifra de afaceri », restul rândurilor fiind preluate automat din anexele B1 si
B2. Se vor face menţiuni privind valorile previzionate şi se vor corela cu alte informaţii (exemplu : cheltuielile privind dobânzile).

 Bilanţ sintetic previzionat

Se vor face precizări privind ipotezele luate în considerare în procesul de previzionare a posturilor din bilanţ.
Se va completa Anexa B4 cu valorile prognozate ale posturilor din bilanţ având în vedere următoarele:
- în coloana An 0 se vor completa cu valorile existente in ultimul bilanţ încheiat de societate anexat la Cererea de finanţare (în cazul în
care solicitantul este înfiinţat în anul în curs această coloană nu se completează);
- valorile activelor imobilizate noi achiziţionate se vor adăuga la cele existente (daca este cazul), din acestea se scad valorile activelor
imobilizate vândute în perioada respectivă;
- valoarea amortizării cumulate aferenta activelor imobilizate existente, la care se adaugă amortizarea calculată pentru activele
imobilizate noi achiziţionate (se va corela cu valoarea cheltuielilor cu amortizările prevăzute în Contul de profit şi pierdere);
- valoarea stocurilor (materii prime, materiale, produse finite,etc.) va fi corelată cu specificul activităţii desfăşurate (durata procesului
de fabricaţie, etc.) şi alte elemente considerate relevante.
- casa şi conturi la bănci se preia valoarea rezultată în Fluxul de numerar aferent aceleiaşi perioade din linia S;
- datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an – se previzionează în funcţie de termenele de plată ale furnizorilor, de
creditele pe termen scurt previzionate prin fluxul de numerar, valoarea datoriilor fiscale şi la asigurările sociale aferente activităţii.
- datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an – se previzionează în funcţie de soldul şi graficul de rambursare a
creditelor pe termen mediu şi lung primite (dacă este cazul), de soldul şi graficul de plată a datoriilor reeşalonate (dacă este cazul); se
vor evidenţia de asemenea datoriile către acţionari/asociaţi, leasingurile, datoriile către alte instiţuţii financiare.
- subvenţii pentru investiţii - se înscriu soldul existent/previzionat (daca este cazul) şi încasările primite prin programul FEADR;
- capitalurile proprii – se înscriu sumele rezultate ca urmare a majorărilor de capital social prevăzute, rezultatul exerciţiului (acesta se
repartizează ca dividende si rezerve la alegere, cota repartizata la rezerve urmând să facă parte din rezerve în anul următor), rezervele
deja constituite şi alocările suplimentare din rezultatul exerciţiului financiar precedent;
- se va urmări corelarea datelor introduse cu cele existente in contul de profit si pierdere si fluxul de numerar.

 Flux de numerar
Se vor completa anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementării (anexele B5, B6 si B7(vezi
atenţionarea de mai jos) desfăşurate lunar) şi pentru o perioada de 5 ani (anexa B8) după implementarea proiectului.
În cadrul acestei secţiuni se detaliază prezumţiile (pentru o mai bună înţelegere de către persoanele care citesc studiul) care au stat la baza
realizării previzionării :

56
 - se va urmări corelarea dintre fluxurile previzionate ca intrări şi ieşiri cu celelalte secţiuni;
- atenţie la rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei» acesta nu poate fi negativ !
- orice alte informaţii care au stat la baza previzionării sau influenţează previzionarea elementelor fluxului de numerar si au influenta relevanta.

Atenţie: Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii Contractului de finanţare şi prin excepţie,
pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport specializate,
precum şi a altor mijloace de transport stabilite prin fişa măsurii durata maximă de execuţie este de 2 ani.

 Indicatori financiari
Pe baza datelor obţinute din prognozele efectuate se vor calcula indicatorii care vor releva sustenabilitatea şi viabilitatea investiţiei ce urmează a
fi promovată. Toate prognozele vor fi calculate pentru o perioada de 5 ani, după finalizarea investiţiei, în preţuri constante.

Încadrarea anumitor indicatori în limitele stabilite de APDRP (menţionate atât în această secţiune a Memoriului justificativ, cât şi în Anexa B9
din Cererea de finanţare) se va evalua pentru anii 2, 3, 4 şi 5 de la data finalizării investiţiei şi respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele aferente
Măsurii 121 (în cazul investiţiilor privind înfiinţarea de plantaţii, proiecţiile se vor face din anul în care se obţine producţie/venituri conform
tehnologiilor de producţie şi a specificului proiectului).

Modul de calcul şi baremurile limita care trebuie respectate sunt următoarele:

a. Valoarea investiţiei (VI) = valoarea totala a proiectului fără TVA, se preia din bugetul proiectului.

b. Veniturile din exploatare (Ve) = veniturile realizate din activitatea curentă, conform obiectului de activitate al solicitantului. Se calculează
pornind de la fizic (cantităţi de produse, volumul producţiei, servicii) ţinând cont de preţuri/tarife pe unitatea de măsură diferenţiat pentru fiecare
obiect de activitate. Se preiau valorile din Anexa B1 « Prognoza Veniturilor » rândul « Total venituri din exploatare » aferente perioadelor
respective (Total An1,… , Total An 5).

c. Cheltuieli de exploatare (Ce) = cheltuielile generate de derularea activităţii curente.

Sunt cheltuielile aferente veniturilor din exploatare şi se calculează în funcţie de domeniul de activitate şi de consumurile specifice. Se preiau
valorile din Anexa B2 « Prognoza Cheltuielilor» rândul « Cheltuieli pentru exploatare - total» aferente perioadelor respective (Total An1,… ,
Total An 5).
d. Rata rezultatului din exploatare (rRe) - trebuie să fie minim 10% din Ve.

57
 Rezultatul din activitatea curentă (Re) se calculează: Re = Ve – Ce – trebuie să fie pozitiv, iar rata rezultatului din exploatare trebuie sa fie
minim 10% din veniturile din exploatare pentru anii evaluaţi
Rata rezultatului din exploatare (rRe) se calculează după formula:
Re
rRe   100
Ve

e. Durata de recuperare a investiţiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani ;

Este un indicator ce exprima durata de recuperare a investiţiei (exprimat în ani).
Se calculează astfel :
VI
Dr  1 6
.
( Flux _ net _ actualizat   Flux _ exp loatare _ actualizat) / 12
5 12

Unde :
Se consideră ca în anii 6-12 cash-flow-urile din exploatare sunt egale cu cash-flow-ul din exploatare din anul 5.
f. Rata rentabilităţii capitalului investit (rRc) - trebuie să fie minim 5% pentru anii evaluaţi

Se calculează astfel :
Flux _ exp loatare
rRc   100
VI

g. Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie sa fie ≥1,2, pentru anii evaluaţi;
RAFN Flux de numerar din exploatare/ (dobânzi + plăţi leasing + rambursarea datoriilor);
Se preiau din tabelul fluxurilor de numerar pentru perioada de prognoza Anexa B8 rândul P « Flux de numerar din activitatea de
exploatare» care se împarte la rândul C « Total ieşiri de lichidităţi prin finanţare ».

h. Rata îndatorării pe termen mediu şi lung (rI) - trebuie să fie maximum 60% pentru anii evaluaţi;
Este calculata ca raport intre total datorii pe termen mediu si lung si total active.

58
 TDi
rI   100
TA i
unde :
TDi= total datorii pe termen mediu şi lung in anul i ;
TAi= total active în anul i ;

i. Rata de actualizare – este de 8%, folosită pentru actualizarea fluxurilor de numerar viitoare.

unde:
r este rata de actualizare egala cu 8% (r=rata dobânzii de refinanţare BCE (4%) + marja de risc pe ţară (4%) evaluată de către Agenţie ca
valoare medie şi care va fi reevaluată pe măsură ce condiiile pietei monetare europene se schimbă, se impune introducerea unei aproximări
unitare)

j. Valoarea actualizata neta (VAN) – trebuie sa fie pozitiva;

Este calculata astfel:
5
FN i 12
FN i exp lt
VAN     VI
i 1 1  r  i
i 6 (1  r ) i
FNi = flux de lichidităţi net din anul i;
FNi explt = flux de lichidităţi din exploatare din anul i
VI = valoarea investiţiei ;

k. Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei (rândul S , din anexa, B8 « Flux de numerar » trebuie să fie pozitiv în anii de previzionare
evaluaţi. Se preiau valorile din rândul S din Anexa B8 aferente perioadelor respective (Total An1,…, Total An 5).

În această parte a Memoriului justificativ se vor ataşa sheet-urile din secţiunea economică a Cererii de finanţare - Anexa B1 la Anexa B9 -
întocmite pentru întreaga activitate a solicitantului (activitatea curenta si activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

11.2 Proiecţii financiare pentru PFA (Anexe C)

59
 Prognoza încasărilor şi plăţilor pentru anii 1, 2 şi 3 de implementare;
 Prognoza încasărilor şi plăţilor anii 1-5 de previziune;
 Indicatori financiari.

 Prognoza încasărilor şi plăţilor pentru anii 1, 2 şi 3 de implementare

Se vor completa anexele C1, C2 si C3 (vezi atenţionarea de mai jos) cu datele privind fluxurile de numerar (încasări/plăţii) aferente activităţii
agricole/ productive /prestări servicii, precum şi cu cele aferente activităţii de investiţii şi finanţare. Detalierea se face pe luni de implementare.
ATENŢIE! La rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei » acesta nu poate fi negativ în nici una din lunile de implementare!

ATENŢIE! Durata maximă de execuţie a investiţiei cofinanţată din FEADR este de 3 ani de la data încheierii contractului de finanţare si prin
excepţie, pentru investiţiile în achiziţiile simple fără leasing financiar de utilaje, instalaţii, echipamente şi dotări noi, de mijloace de transport
specializate, precum şi a altor mijloace de transport stabilite prin fişa măsurii durata maximă de execuţie este de 2 ani.

 Prognoza încasărilor şi plăţilor anii 1-5 de previziune

Se va completa anexa C4 cu datele privind fluxurile de numerar (încasări/plăţi) aferente activităţii agricole/ productive /prestări servicii, precum şi
cu cele aferente activităţii de investiţii şi finanţare. Detalierea se face pe fiecare an de previziune.

ATENŢIE! La rândul « Disponibil de numerar la sfârşitul perioadei » acesta nu poate fi negativ în nici unul din anii de previziune!

 Indicatori financiari

ATENŢIE! În această secţiune a Planului de afaceri, se vor prelua indicatorii, în limitele stabilite de APDRP în cadrul Studiului de Fezabilitate
pentru accesarea Măsurii 121. Se va evalua pentru anii 2, 3, 4 si 5 de la data finalizării investiţiei şi respectiv pentru anii 1-5 pentru proiectele
aferente măsurii 121. (în cazul investiţiilor privind înfiinţarea de plantaţii, proiecţiile se vor face din anul în care se obţine producţie/venituri conform
tehnologiilor de producţie şi a specificului proiectului).

60
Indicatorii se calculează în mod automat, cu excepţia Valorii investiţiei care se preia din Bugetul Indicativ.

Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt următoarele:

 Valoarea investiţiei (VI) = valoarea totală a proiectului fără TVA, se preia din bugetul proiectului;
 Durata de recuperare a investiţiei (Dr) – trebuie să fie maxim 12 ani. Este un indicator ce exprimă durata de recuperare a investiţiei
(exprimat în ani);
 Rata acoperirii prin fluxul de numerar (RAFN) – trebuie să fie ≥1, 2, pentru anii evaluaţi;
 Valoarea actualizată netă (VAN) – trebuie să fie pozitivă. Disponibilul de numerar la sfârşitul perioadei (rândul 60 din anexa C4 « Flux de
numerar » trebuie să fie pozitiv în anii de previzionare evaluaţi.

ATENŢIE! La Planul de afaceri se vor ataşa tabelele din secţiunea economică a Cererii de finanţare pentru Măsura 121 - Anexa C1 la Anexa C5 -
întocmite pentru întreaga activitate a solicitantului (activitatea curentă şi activitatea viitoare, inclusiv proiectul).

61
 MASURA 125 - Îmbunătăţirea si dezvoltarea infrastructurii legate de
dezvoltarea si adaptarea agriculturii si silviculturii

Masura 125 are ca obiectiv general adaptarea infrastructurii agricole si forestiere la noile
structuri de proprietate aparute ca urmare a procesului de restituire a proprietatilor in vederea
cresterii competitivitatii sectorului agricol si forestier.

Submasura 125 c Lucrări de construcţii, refacere si modernizare a infrastructurii de

prevenire si de protecţie împotriva inundaţiilor

Obiective specifice
- Diminuarea riscului si incertitudinii în agricultură prin reducerea incidenţei fenomenelor
naturale (inundaţii, eroziunea solului etc.);
- Prevenirea sau minimizarea pierderilor economice prin reducerea riscului la inundaţii a
zonelor rurale si a terenurilor agricole si silvice.
- Diminuarea riscului incidenţei fenomenelor naturale periculoase asupra pădurii.

Obiective operaţionale
- Construirea, refacerea si modernizarea infrastructurii de prevenirea si protecţia împotriva
inundaţiilor, în principal pentru protecţia suprafeţelor de teren agricol si silvic.

Domeniul de actiune
În cadrul acestei sub- măsuri sprijinul va fi acordat pentru:
a. construirea, extinderea infrastructurii pentru prevenirea si protecţia împotriva inundaţiilor;
b. refacerea si/sau modernizarea infrastructurii pentru prevenirea si protecţia împotriva
inundaţiilor;
c. lucrări de corectare a torenţilor, situate în fondul funciar agricol si/sau în fondul forestier;

Solicitanti eligibili
a) Comune;
b) Administratorul fondului forestier de stat - Regia Naţională a Pădurilor Romsilva,
persoană juridică care administrează fondul forestier proprietate publică a statului, ce funcŃionează
pe bază de gestiune economică si autonomie financiară.

Tipuri de investiţii eligibile

Sprijinul prevăzut în cadrul acestei sub- măsuri va fi acordat pentru:
- investiţii în construcţii pentru refacerea sistemului de diguri si regularizări, corecţie si
amenajare a albiilor pâraielor;
- construirea si refacerea bazinelor de acumulare, a structurilor de oprire a scurgerilor de
apă;
- investiţii în reţeaua de canale pentru menţinerea capacităţii de evacuare a apelor în exces
din incintele îndiguite;
- reabilitarea prin investiţii a unor stăvilare cu rol de atenuare a viiturilor si de protecţie a
terenurilor agricole din zona respectivă si de protecţie a zonelor rurale;
- investiţii pentru consolidarea terenurilor cu risc de alunecări de teren, de ex: ziduri de
sprijin, consolidări etc. ;
- investiţii în lucrări de desecare pentru eliminarea excesului de apă survenit în urma
inundaţiilor si de conducere a apei în emisari naturali, de ex: canale de evacuare, staţii de pompare
etc.

62
 - investiţii în lucrări de corectare a torenţilor, situate în fond funciar agricol si/sau în fondul
forestier - constând în construirea si/sau modernizarea barajelor, digurilor, canalelor sau alte
asemenea lucrări.

Durata de realizare a unui proiect nu poate depăsi trei ani.

Proiectul trebuie să se încadreze în priorităţile propuse prin PUG - Planul de Urbanism
General si Planurile de Amenajare a Teritoriului.
Cheltuielile pentru proiectare realizate înainte de aprobarea proiectului, incluzând studiu de
fezabilitate, memoriu justificativ, studii hidrologice si/sau hidro-geologice, proiectele tehnice se
suportă din sprijinul acordat prin măsură si nu pot depăsi 10% din valoarea eligibilă a proiectului.

Investiţii neeligibile:
» Investiţiile de infrastructură de prevenire si protectie împotriva inundaţiilor care primesc
finanţări din alte fonduri naţionale si/sau externe29.
» Investiţiile pentru infrastructură de prevenire si protectie împotriva inundaţiilor sprijinite
prin măsura 125 „Îmbunătăţirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea
agriculturii si silviculturii” submăsurile a) si b)
» Investiţiile pentru refacerea infrastructurii sprijinite prin măsura 322 „Renovarea,
dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia si populaţia rurală si punerea
în valoare a mostenirii rurale” submăsura d).
» Proiectele de infrastructură de prevenire si protectie împotriva inundaţiilor care nu prezintă
caracteristicile de calitate si care nu sunt în conformitate cu Normativele de proiectare;

Costuri neeligibile (lista indicativă):

» Costurile cu întreţinerea, reparaţiile si exploatarea;
» TVA-ul, cu excepţia TVA-ului nerecuperabil, în cazul în care este în mod real si definitiv
suportat de către beneficiari, alţii decât persoanele neimpozabile, conform art. 71 (3) lit. a) din
Regulamentul Consiliului nr. 1698/2005;
» Comisioane bancare, costurile garanţiilor si cheltuieli similare;
» Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare asociate
contului Euro APDRP.

Condiţiile minime pentru acordarea sprijinului:

Condiţii generale
 Proiectul se încadrează în priorităţile propuse prin Planul de Urbanism General (PUG),
întocmit în conformitate cu Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen
mediu si lung;
 Beneficiarii vor prezenta studiul de fezabilitate care va cuprinde si elemente de calcul ale
eficienţei economice si impactul de mediu;
 Beneficiarii vor face dovada că au iniţiat procedurile pentru obţinerea avizelor si acordurilor
conform legislaţiei în vigoare, necesare realizării investiţiei în cadrul proiectului. Pentru toate
tipurile de investiţii, potenţialii beneficiari trebuie să obţină acordul de mediu în conformitate cu
legislaţia naţională. În anumite situaţii menţionate în legislaţie, acordul de mediu este însoţit
obligatoriu de studiul de impact de mediu.
 Beneficiarii trebuie să prezinte angajamentul că vor întreţine si/sau repara infrastructura care
beneficiază de sprijin.

63
 Condiţii specifice:
Pentru refacerea infrastructurii
 Investiţiile vor fi realizate în vederea reconstruirii infrastructurii afectate de inundaŃiile din
anul 2010, pe teritoriul administrativ al localităţilor rurale care au fost afectate de inundaţiile din
anul 2010.
Pentru prevenire si protecţie
 Investiţiile vor fi realizate pe teritoriul administrativ al localităţilor rurale din zonele cu risc
la inundaţii.

Criterii de selecţie
Criteriile de selecţie a proiectelor pentru refacerea infrastructurii de protecţie împotriva
inundaţiilor sunt următoarele:
 Gradul de afectare, calculat ca pondere a suprafeţelor agricole si/sau silvice afectate de
inundaţiile din anul 2010 din suprafaţă totală agricolă si/sau silvică a comunei;
 Proiecte care apără suprafeţele agricole si/sau silvice din cel puţin două localităţi rurale.

Criteriile de selecţie a proiectelor pentru prevenirea împotriva inundaţiilor sunt următoarele:

 Clase de vulnerabilitate la inundaţii stabilite la nivel de UAT;
 Proiecte care apără suprafeţele agricole si/sau silvice din cel puţin două localităţi rurale.

Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate.

Tipul de sprijin
Sprijin public nerambursabil.
Beneficiarii acestei măsuri pot solicita Agenţiei de plăţi plata unui avans în cuantum de până
la 50% din ajutorul public pentru investiţii, conform articolului 56 din Regulamentul (CE) nr.
1974/2006 privind regulile de aplicare ale Regulamentului Consiliului (CE) nr. 1698/2005 privind
acordarea sprijinului pentru dezvoltare rurală din FEADR, iar plata este condiţionată de constituirea
unei garanţii bancare sau a unei garanţii echivalente, corespunzătoare unui procent de 110% din
valoarea avansului.
În cazul beneficiarilor publici, Agenţia de plăţi poate accepta beneficiarului drept garanţie
un angajament scris, emis de către autoritatea ierarhic superioară, prin care aceasta se angajează la
plata sumei de garantare în cazul în care nu se îndeplinesc condiţiile în care a fost acordat avansul.
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri pentru operaţiunile prevăzute la art. 36 din Tratatul
de Instituire a Comunităţii Europene nu poate fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat în înţelesul
art.87 (1) din Tratat, sau cu altă contribuţie a statului membru, dacă o astfel de cumulare ar conduce
la depăsirea intensităţii maxime a sprijinului stipulată de Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.
Verificarea respectării intensităţii maxime a ajutorului se va face înaintea semnării
contractului de finanţare.
În vederea evitării dublei finanţări, Agenţia de plăţi va verifica înaintea semnării contractului
de finanţare toate proiectele de investiţii realizate în cadrul acestei măsuri si care ar putea beneficia
de acelasi tip de sprijin în cadrul altor măsuri din PNDR.

Finanţare
Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013 este de :
Cost total: 666.558.520 Euro
Cost public: 545.746.816 Euro din care:
- 7.169.427 Euro cheltuială publică (5.735.542 Euro FEADR) reprezintă alocarea finaciară
din PERE pentru proiecte ce vizează noile provocări.
- 62.500.000 Euro cheltuială publică (50.000.000 Euro FEADR) reprezintă alocarea
finaciară transferată din cadrul măsurii 122 „Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii” pentru

64
finanţarea proiectelor submăsurii 125 c) Lucrări de construcţii, refacere si modernizare a
infrastructurii de prevenire si de protecţie împotriva inundaţiilor.
În fiecare sesiune de depunere a proiectelor, alocarea financiară se acordă distinct pentru
cele trei submăsuri.
Sprijinul public (comunitar si naţional) acordat în cadrul acestei măsuri este de:
• 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică care deservesc
întreaga comunitate.
Ajutorul public acordat pentru un proiect de investiţie nu va putea depăsi 1.000.000
Euro/proiect privind irigaţiile si drumurile de exploataţie în fond agricol, iar pentru drumurile
forestiere si lucrările de corectare a torenţilor, situate în fondul agricol si forestier, nu va putea
depăsi 1.500.000 Euro/proiect.
• 75% din totalul cheltuielilor eligibile pentru investiţiile de utilitate publică, care deservesc
o parte din comunitate. În acest caz, ajutorul public acordat nu va putea depăsi 750.000
Euro/proiect.

IMPORTANT:
Toate documentele care va sunt necesare (Ghidului Solicitantului pentru Măsura 125,
precum şi Anexele aferente acestui Ghid) le puteti descarca de pe pagina oficială de internet a
APDRP (www.apdrp.ro)

65
 MASURA 141 - Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă5

Masura 141 are ca obiectiv general cresterea competitivitatii exploatatiilor agricole in curs
de restructurare pentru facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie, avand in vedere faptul
ca sectorul agricol si economia rurala sunt expuse presiunii concurentiale a pietei unice.

Obiectivele specifice ale masurii se refera la:

- Cresterea volumului productiei destinate comercializarii pentru ca fermele de semi-
subzistenta sa devina viabile economic;
- Diversificarea productiei in functie de cerintele pietei si introducerea de noi produse.

Obiectivele operationale se refera la asigurarea sprijinirii veniturilor necesare in perioada

de restructurare a fermelor de semi - subzistenta pentru o mai buna utilizare a resurselor umane si a
factorilor de productie, prin:
- stimularea spiritului antreprenorial;
- diversificarea activitatilor si veniturilor.

Domeniul de actiune
Sprijinul acordat prin această măsură are scopul de a asigura veniturile necesare în perioada
de restructurare si transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii orientate către piaţă,
prin utilizarea durabilă a factorilor de producţie, îmbunătăţirea managementului prin diversificarea
producţiei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante adaptate condiţiilor locale.
Ca urmare, implementarea măsurii va conduce la cresterea veniturilor acestor ferme
concomitent cu scăderea costurilor de producţie.

Solicitanti eligibili
Sprijinul se acordă fermierilor persoane fizice si persoane fizice autorizate în vârstă de până
la 62 de ani (neimpliniti la data depunerii Cererii de finantare), care prezintă un Plan de afaceri
pentru restructurarea exploataţiei agricole, care desfasoara activitati economice, in principal
activitati agricole si a caror exploatatie agricola:
- are o dimensiune economica cuprinsa intre 2 si 8 UDE;
- este situata pe teritoriul tarii;
- este inregistrata in Registrul unic de identificare /Registrul agricol;
- comercializeaza o parte din productia agricola obtinuta.
Persoanele fizice pot desfasura activitati economice si se pot inregistra si autoriza in
conformitate cu prevederile Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 44/2008, cu modificarile si
completarile ulterioare:
- individual si independent, ca persoane fizice autorizate;
- ca intreprinzatori titulari ai unei intreprinderi individuale;
- ca membri ai unei intreprinderi familiale.
Persoanele fizice neautorizate încă vor fi acceptate ca beneficiari potenţiali dacă se
angajează să se autorizeze până la data încheierii contractului de finanaţare.

Tipul sprijinului
Sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe anuale.
5
Ferma de semi-subzistenţă este ferma care produce, în principal, pentru consumul propriu, dar care comercializează
si o parte din producţia realizată. Dimensiunea economică a fermelor de semi-subzistenţă poate varia între 2-8 UDE.
Pentru a deveni viabilă, ferma de semi-subzistenţă poate desfăsura si activităţi non-agricole generatoare de venituri.

66
 Definirea viitoarei viabilităţi economice
După o perioadă de trei ani de la acordarea sprijinului, viabilitatea economică a fermei de
semisubzistenţă va fi demonstrată prin cresterea cu 20% a producţiei destinate comercializării si
prin cresterea cu minim 3 UDE a dimensiunii exploataţiei, comparativ cu situaţia iniţială menţionată
în planul de afaceri.

Sumarul cerinţelor planului de afaceri

Planul de afaceri întocmit pentru obţinerea sprijinului în cadrul acestei măsuri trebuie să
cuprindă următoarele cerinţe:
• O scurtă descriere a situaţiei curente;
• Obiectivele restructurării;
• După caz, investiţiile necesare pentru atingerea obiectivelor;
• Schimbările de management vizate;
• Pregătirea profesională vizată;
• Tipul si cantitatea produselor obţinute în timpul si după restructurare, inclusiv
oportunităţile de piaţă;
Demonstrarea viitoarei viabilităţi economice: costuri, venituri si cheltuieli realizate,
modalitatea de asigurare a consumului propriu si cresterea cantităţii producţiei destinată
comercializării;
• Evaluarea principalelor riscuri;
• Elemente referitoare la îndeplinirea cerinţelor de mediu, în special când exploataţia se află
într-o zonă cu importanţă pentru mediu (HNV, Natura 2000);
• Graficul de timp pentru restructurare, inclusiv obiective si etape.
Beneficiarul poate prezenta în planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreste să-l
obţină si prin accesarea altor măsuri din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.
În Planul de afaceri prezentat, beneficiarul poate include venituri generate de activitatea
agricolă desfăsurată pe terenuri luate în arendă pe o perioadă de timp corespunzătoare cel puţin
perioadei acoperite de planul de afaceri.
Planul de afaceri trebuie să includă toate detaliile privind investiţiile care se realizează atât
din sprijinul acordat prin măsură cât si/sau prin accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor
agricole”. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinită prin măsura 143 „Furnizarea de
servicii de consiliere si consultanţă pentru agricultori” si constituie document justificativ pentru
accesarea măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.
Verificarea conformităţii cu planul de afaceri se va realiza după o perioadă de 3 ani de la
acordarea sprijinului. Dacă la verificare ferma de semi-subzistenţă nu îndeplineste conformitatea cu
planul de afaceri, aceasta nu va mai beneficia de sprijin în următorii 2 ani, cu excepţia situaţiei când
neconformitatea acestuia a fost determinată de cauze independente de voinţa beneficiarului, definite
ca fiind cauze de forţă majoră: inundaţii, secetă prelungită, furtuni etc., pentru care se întocmesc
dosare de către comisiile locale de specialitate, constituite în acest scop.
Fermierii care beneficiază de sprijin prin această măsură sunt obligaţi să urmeze, în primii
trei ani de la primirea sprijinului, un curs de formare profesională prin măsura 111 „Formare
profesională, informare si difuzare de cunostinţe” în cel puţin unul din domeniile: managementul
exploataţiei agricole, contabilitatea fermei, protecţia mediului, agricultură ecologică etc.
Ca urmare, potenţialii beneficiari, în special cei din zonele cu importanţă pentru mediu vor
putea să îsi dezvolte acele mijloace si practici agricole care să conducă la conservarea biodiversităţii
si protejarea ecosistemelor naturale (ex. pajisti, păsuni, fâneţe). De asemenea, fermele de
semisubzistenţă care accesează măsura de agro-mediu vor fi prioritare, acestea având ca scop nu
numai raţiuni economice, dar si de mediu.

67
 Criteriile de selecţie pentru fermele de semi-subzistenţă:
– să facă parte cu minim 6 luni înainte de lansarea sesiunii pentru care aplică, dintr-o formă
asociativă recunoscută conform legislaţiei naţionale în vigoare (de exemplu: grup de producători,
cooperativă etc.);
– să acceseze măsura de agromediu;
– să fie în zonă defavorizată;
– să aparţină tinerilor fermieri;
– să realizeze o investiţie, în special o investiţie pentru îndeplinirea conformităţii cu
standardele comunitare.
Toate proiectele eligibile vor fi punctate în acord cu criteriile de selecţie mai sus menţionate.

Conditii de finantare
Prin Masura 141 se acorda sprijin public nerambursabil de 1.500 de Euro/an/ferma de semi-
subzistenta. Sprijinul se acorda pentru o perioada de cinci ani, unui singur membru al familiei,
pentru aceeasi exploatatie agricola.
Valoarea maxima eligibila a unui proiect va fi de 50.000 EURO din care:
- 40% - sprijin nerambursabil (sprijinul maxim nerambursabil va fi de 20.000 Euro);
- 60% - contributie privata.
Procentul sprijinului nerambursabil de 40% se va putea majora cu:
- 10% - pentru investitiile realizate de tinerii agricultori cu varsta sub 40 ani, la data
depunerii cererii de finantare;
- 10% - pentru investitiile realizate de agricultorii din zonele montane cu handicap natural,
in zone cu handicap natural si in arii naturale protejate incadrate in reteaua Natura 2000;
- 10% - pentru investitiile avand drept scop implementarea noilor provocari prin urmatoarele
tipuri de operatiuni: "imbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ingrasamintelor cu azotat",
"instalatii pentru tratamentul apelor reziduale in exploatatii agricole si in cadrul proceselor de
prelucrare si comercializare". Aceasta majorare se aplica exclusiv la partea din proiect destinata
investitilor in aceste doua tipuri de operatiuni;
- 25% - pentru investitiile noi avand drept scop protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati
proveniti din surse agricole.

Volumul sprijinului
Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri este de 1.500 de Euro/an/fermă de semi-
subzistenţă.

Durata sprijinului
Sprijinul se acordă pentru o perioadă de maxim 5 ani pentru cererile aprobate înainte de 31
decembrie 2013.

Finanţare
Alocarea financiară a măsurii pentru perioada 2007-2013:
Cost total: 476.077.390 Euro
Cheltuială publică: 476.077.390 Euro

IMPORTANT:
Toate documentele care va sunt necesare (Ghidului Solicitantului pentru Măsura 141,
precum şi Anexele aferente acestui Ghid) le puteti descarca de pe pagina oficială de internet a
APDRP (www.apdrp.ro)

68
 ELABORAT DE:
……...............................................
Regim juridic...............................
Date de identificare..................... MODEL PLAN DE AFACERI
(nume, prenume, semnături, (Model - cadru pentru fermele de semi-subzistenţă)
ştampilă)
Data întocmirii……..

TITLUL PROIECTULUI………………………………………………………………………………………………………………………

ATENŢIE!
La redactarea Planului de afaceri, vor fi eliminate toate explicaţiile privind modul de elaborare a acestuia.
Anexa B se va completa şi ataşa numai dacă se depune proiect şi în cadrul Măsurii 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”.

A6.

I. DATE GENERALE PRIVITOARE LA SOLICITANT

 Denumirea/Numele solicitantului/ Date de identificare ale acestuia

 Obiectul de activitate*
(Informaţii referitoare la locul desfăşurării activităţii solicitantului. Se va menţiona obiectul de activitate efectiv: cultura vegetală, creşterea
animalelor, etc)
*în situaţia când solicitantul este deja autorizat, se va completa obiectul de activitate conform Cod CAEN
 Forma juridică a solicitantului (persoană fizică/persoană fizică autorizată/întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale/membru al
unei întreprinderi familiale).
 Elaborator Plan de Afaceri (coordonate de identificare; prezentate pe scurt)

6
Secţiunea A a Planului de afaceri, se va completa de către toţi solicitanţii pentru obţinerea sprijinului în cadrul Măsurii 141, indiferent dacă prevăd
sau nu prevăd şi obţinerea de sprijin nerambursabil prin Măsura 121 „Modernizarea exploataţiilor agricole”

69
II. DESCRIEREA ACTIVITĂŢII CURENTE

 Istoricul activităţii (Se prezintă pe scurt principalele elemente din activitatea solicitantului)

 Bazele de producţie ale solicitantului

Terenuri agricole (ha) în anul 0
Nr Localitate/ Suprafaţa agricolă totală Din care:
Crt. Judeţ
în folosinţă proprietate Arabil Păşuni Fâneţe Pomi Vii Alte
categorii
1.
2.
.....
TOTAL

Animale, păsări şi familii de albine în anul 0

Nr Localitate/ Nr. animale deţinute Păsări Familii de
Crt. Judeţ Nr. albine
Bovine Porcine Caprine Cabaline Ovine Alte Nr.
specii
1.
2.
.....
TOTAL

Dotările fermei (se vor menţiona cele mai importante clădiri, maşini şi utilaje agricole) în anul 0
Nr Detaliere Valoare
Crt (denumire, caracteristici tehnice, nr.) lei
I. Clădiri pentru producţia vegetală
1. Magazie cereale
2. Remiză utilaje
.....
Total

70
 II. Clădiri pentru producţia zootehnică
1. Grajduri
2. Saivane
3. Padocuri
.....
Total
III. Alte clădiri (cu excepţia celor de locuit)
1. Pensiune agroturistică
.....
Total
IV. Maşini şi utilaje agricole
1. Tractoare
2. Combine
3. Semănătoare
....

Total

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURĂRII PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA

La acest capitol se vor prezenta, pe scurt, acţiuni legate de efectuarea unor activităţi agricole. Efectuarea unei activităţi comerciale agricole care să aibă
ca finalitate cel puţin creşterea cu minim 3 UDE a dimensiunii exploataţiei agricole faţă de situaţia prezentată în anul 0 şi creşterea cu 20% a producţiei
agricole comercializate.

Beneficiarii din zonele cu importanţă pentru mediu vor putea să-şi dezvolte acele mijloace şi practici agricole care să conducă la conservarea
biodiversităţii şi protejarea ecosistemelor naturale (pajişti, păşuni, etc) accesând în acest sens şi măsura 214 „Plăţi de Agro-mediu”.

Se vor prezenta după caz principalii furnizori de materii prime cu descrierea reţelei de aprovizionare precum şi piaţa de desfacere pentru
produsele comercializate şi preţurile practicate.

Pentru demonstrarea atingerii obiectivelor restructurării exploataţiei se vor completa tabelele de mai jos:

71
 1. Pentru fermele de semi-subzistenţă agricole vegetale

 Planul de cultură

Denumi
re An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
cultură
Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi
ă* e ă e ă e ă e ă e ă e
(ha) (tone)** (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone)

*** Comercializată
** Comercializată

Comercializată

Comercializată

Comercializată

Comercializată
Realizată

Realizată

Realizată

Realizata

Realizată

Realizată
Grâu

….
….

TOTAL

*Pentru sesiunile de depunere din anul 2011, anul 0 este anul curent. În anul 0 vor fi prezentate suprafeţele cultivate, urmând ca în perioada anilor 1-
5 să fie prezentate suprafeţele de cultură previzionate. În cadrul Planului de afaceri se vor trece numai culturile care se regăsesc în tabelul calculului
UDE, ex. legumele nu se vor detalia pe specii cum ar fi ardei, tomate, etc.

72
**Se va menţiona producţia totală obţinută pentru fiecare cultură, precum şi producţia comercializată din declaraţia pe propria răspundere/factura
fiscală/chitanţe/borderou de achiziţii sau din adeverinţă eliberată de grupul de producători din care rezultă cantitatea comercializată.
***Se va demonstra creşterea producţiei comercializate cu 20% în anul 3 faţă de anul 0.

2. Pentru fermele de semi-subzistenţă zootehnice şi mixte:

 Planul de producţie al fermei zootehnice
Specii An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5
Cap.* Producţie** Cap. Producţie Cap. Producţie Cap. Producţie Cap. Producţie Cap. Producţie
(hl/tone/buc) (hl/tone/buc) (hl/tone/buc) (hl/tone/buc) (hl/tone/buc) (hl/tone/buc)

*** Comercializată
** Comercializată

Comercializată

Comercializată

Comercializată

Comercializată
Realizată

Realizată

Realizată

Realizată

Realizată

Realizată
Bovine
….
….
TOTAL

* Pentru sesiunile de depunere din anul 2011, anul 0 este anul curent. În anul 0 vor fi prezentate efectivele de animale, pe specii, urmând ca în
perioada anilor 1-5 să fie prezentate efectivele de animale previzionate pentru exploatare.
**Se va menţiona producţia totală obţinută pentru fiecare specie precum şi producţia comercializată din declaraţia pe propria răspundere/factura
fiscală/chitanţe/borderou de achiziţii sau din adeverinţă eliberată de grupul de producători din care rezultă cantitatea comercializată.
***Se va demonstra creşterea producţiei comercializate cu 20% în anul 3 faţă de anul 0.

 Planul de cultură pentru suprafeţe cultivate cu furaje

Denumir An 0 An 1 An 2 An 3 An 4 An 5

73
 e
cultură
Suprafaţă Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi Suprafaţ Producţi
* e ă e ă e ă e ă e ă e
(ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone) (ha) (tone)
Lucernă
….
….
….
….
….
TOTAL
Pentru sesiunile de depunere din anul 2011, anul 0 este anul curent.
În anul 0 vor fi prezentate suprafeţele cultivate, urmând ca în perioada anilor 1-5 să fie prezentate suprafeţele de cultură previzionate.

IV. MANAGEMENT ŞI PREGĂTIREA PROFESIONALĂ VIZATĂ. Se va face o caracterizare de ansamblu privind schimbările vizate ale
managementului exploataţiei. Se prezintă relevanţa dacă, activitatea exploataţiei impune şi forţă de muncă atrasă, după caz. Fermierii care beneficiază
de sprijinul acordat prin această măsură, în primii trei ani de la acordarea sprijinului sunt obligaţi să urmeze un curs de pregătire profesională finanţat
prin Măsura 111 „Formare profesională, informare şi difuzare de cunoştinţe”. (Se vor indica tipurile de cursuri pe care trebuie să le urmeze
solicitantul, funcţie de specificul exploataţiei deţinute).

V. DEMONSTRAREA VIITOAREI VIABILITĂŢI ECONOMICE. Se vor menţiona veniturile şi cheltuielile realizate, modalitatea de asigurare a
consumului propriu şi creşterea cantităţii producţiei destinate comercializării cu min 20%.

Faţă de numărul total de UDE stabilit în anul 0 (situaţia iniţială la momentul depunerii Cererii de finanţare), se previzionează o creştere cu cel puţin 3
UDE a dimensiunii exploataţiei agricole şi se va demonstra creşterea cu cel puţin 20% a producţiei destinate comercializării.

 Calculul Unităţii de Dimensiune Economică (UDE)

74
 Unitatea de dimensiune Unitatea de dimensiune
Activitate economică a fermei în anul economică a fermei în
0 anul 3

TOTAL
Se va calcula totalul UDE din producţia vegetală şi/sau zootehnică pentru anul 0 şi respectiv pentru anul 3, conform secţiunii specifice din Cererea de
finanţare „Stabilirea dimensiunii economice a fermei”.

VI. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI

Se va face o scurtă prezentare evidenţiindu-se principalele riscuri care se pot ivi în procesul de aprovizionare, de desfacere şi în calitatea echipei
manageriale.

VII. BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI (se completează numai de solicitanţii autorizaţi )

INDICATORI AN 0* AN 3**

Venituri
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL VENITURI
Cheltuieli
Sectorul vegetal
Sectorul zootehnic
TOTAL CHELTUIELI
REZULTAT BRUT

* Pentru anul 0 datele se preiau din Registrul de venituri şi cheltuieli sau din declaraţia de impunere, existent la solicitantul autorizat.
** Pentru anul 3, indicatorii se vor estima.

75
Secţiunea B - a planului de afaceri împreună cu secţiunea A, se va completa de către solicitanţii care depun proiect şi în cadrul Măsurii 121
„Modernizarea exploataţiilor agricole”.

DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTIŢII

1. Denumirea investiţiei, cu descrierea obiectivelor propuse.

Se vor descrie obiectivele investiţiei propuse prin proiect care vor fi în conformitatea obiectivele Măsurii 121.

2. Descrierea generală a investiţiilor ce urmează a fi realizate prin măsura 121.

Descrierea generală a investiţiilor propuse a se realiza prin proiect, zona şi amplasamentul (regiunea, judeţul, localitatea) investiţiei, suprafaţa şi
situaţia juridică a terenurilor pe care urmează a se realiza investiţia (după caz), capacitatea, nr. de utilaje (după caz) etc., precum şi un buget estimativ al
investiţiei.

Proiectele care îşi prevăd investiţii pentru îndeplinirea conformităţii standardelor comunitare minime pentru protecţia găinilor ouătoare –
sistem de cuşti îmbunătăţite, se va realiza conform Directivei Consiliului nr. 1999/74/CE transpusă prin Ordinul nr. 136/2006, şi se va specifica
perioada de finalizare a investiţiei.

76
 MASURA 142 - Înfiinţarea grupurilor de producători

Obiectiv general cresterea competitivitatii sectoarelor primare agricol si silvic, prin

dezvoltarea echilibrata a relatiilor dintre producatori si sectoarele de procesare si comercializare,
precum si adaptarea productiei din punct de vedere calitativ si cantitativ la cerintele consumatorilor.

Obiectivul specific al masurii este incurajarea infiintarii grupurilor de producatori din

sectorul agricol si silvic in vederea obtinerii de produse de calitate care indeplinesc standardele
comunitare, prin aplicarea unor tehnologii de productie unitare si sprijinirea accesului la piata a
propriilor membri.

Obiective operaţionale
Cresterea numărului de grupuri de producători sprijinite pentru înfiinţare si funcţionare
administrativă si cresterea veniturilor prin îmbunătăţirea capacităţii tehnice si de management a
membrilor acestora.

Domeniul de acţiune al măsurii îl constituie încurajarea înfiinţării si funcţionarii

administrative a grupurilor de producători, recunoscute în conformitate cu prevederile legislaţiei
naţionale în vigoare, ceea ce va conduce la:
a) Adaptarea producţiei la cerinţele si exigenţele pieţei;
b) Asigurarea comercializării în comun a produselor, inclusiv pregătirea pentru vânzare,
centralizarea vânzărilor si distribuţia produselor cu ridicata;
c) Cresterea valorii adăugate a producţiei obţinute în comun si o mai bună gestionare
economică a resurselor si rezultatelor obţinute;
d) Stabilirea unor reguli comune în ceea ce priveste informaţiile asupra producţiei, în special
cu privire la cantitate, calitate si tipul ofertei, acordându-se o atenţie deosebită produselor obţinute
în cantităţi corespunzătoare pentru industria prelucrătoare si pentru reţeaua de comercializare.
Prevederile acestei măsuri se aplică la nivelul întregului teritoriu al României.

Tipul sprijinului
În cadrul acestei măsuri se acordă sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei
Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.
Suma acordată prin această măsură se calculează anual în funcţie de valoarea producţiei
anuale comercializate de către grupul de producători recunoscut.

Schema de sprijin pentru grupurile de producători este următoarea:

• Rate anuale acordate în primii 5 ani de la data recunoasterii grupului de producători;
• Sprijinul va fi calculat pe baza producţiei comercializate anual de către grupul de
producători, astfel:
a) 5%, 5%, 4%, 3% si 2% din valoarea producţiei comercializate de până la 1.000.000 Euro
pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an;
b) 2,5%, 2,5%, 2,0%, 1,5% si 1,5% pentru valoarea producţiei comercializate care depăseste
1.000.000 Euro pentru primul, al doilea, al treilea, al patrulea si respectiv al cincilea an.
• Sprijinul nu va putea depăsi următoarele plafoane:
100.000 Euro - Anul I
100.000 Euro - Anul II
80.000 Euro - Anul III
60.000 Euro - Anul IV
50.000 Euro - Anul V

77
 Plata primei rate va fi făcută la un an, după data la care grupul de producători este
recunoscut. Plata se va face în urma verificării respectării condiţiilor iniţiale de recunoastere a
grupului de producători, pe baza facturilor pentru producţia vândută înregistrată si calculată după un
an de la recunoasterea grupului.

Solicitanti eligibili
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin Masura 142 sunt grupurile de producatori
recunoscute oficial incepand cu data de 1 ianuarie 2007 pana la 31 decembrie 2013, conform
prevederilor legislatiei in vigoare.
Categoriile de solicitanti care pot primi finantare nerambursabila, recunoscuti ca si grup de
producatori conform legislatiei nationale in vigoare, sunt:
- Societati comerciale, conform Legii nr. 31/1990 republicata, cu modificarile si
completarile ulterioare;
- Societati agricole si alte forme de asociere in agricultura, conform Legii nr. 36/1991 cu
modificarile si completarile ulterioare;
- Asociatii conform Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii,
aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005;
- Cooperative agricole, conform Legii cooperatiei agricole nr. 566/2004;
- Orice alta forma juridica de asociere, conform legislatiei in vigoare.

Definirea beneficiarilor
Grupuri de producători recunoscute oficial începând cu 1 ianuarie 2007 până la 31
decembrie 2013, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.
Se exclud de la finanţare grupurile de producători, recunoscute preliminar, cele care au
primit sprijin prin Programul SAPARD sau de la bugetul naţional, precum si organizaţiile de
producători din sectorul legume-fructe care beneficiază de sprijin prin Regulamentul CE 2200/1996,
precum si organizaţiile de producători de hamei.

Descrierea procedurii oficiale pentru recunoasterea grupurilor inclusiv criteriile de

recunoastere
Conform legislaţiei în vigoare, grupurile de producători sunt recunoscute de către Ministerul
Agriculturii si Dezvoltării Rurale, responsabil pentru:
a) analiza si decizia privind recunoasterea grupului de producători;
b) verificarea periodică a condiţiilor de recunoastere;
c) emiterea si înregistrarea avizului de recunoastere al grupului de producători într-un
registru special, deschis în acest scop;
d) retragerea Avizului de recunoastere acordat grupului de producători, în situaţia în care
acesta a fost obţinut prin prezentarea de date neconforme realităţii, precum si atunci când obligaţiile
faţă de membrii grupurilor de producători, cuprinse în actul constitutiv, nu mai sunt respectate.

Legislaţia în vigoare (Ordonanţa nr. 37 din 14 iulie 2005 aprobată cu modificări si

completări prin Legea nr. 338/2005) prevede în principal, următoarele criterii de recunoastere
ale grupului de producători:
1. să fie persoană juridică înfiinţată la iniţiativa producătorilor agricoli si forestieri, cu
scopul de a comercializa în comun produsele agricole si silvice ale membrilor, urmărind realizarea
următoarelor obiective:
a. planificarea si modificarea producţiei conform cererii pieţei, în special conform
condiţiilor de calitate si cantitate;
b. promovarea concentrării ofertei si plasarea pe piaţă a produselor obţinute de membrii săi;
c. reducerea costurilor de producţie si stabilirea preţurilor la producător;
d. promovarea utilizării practicilor de cultivare, a tehnicilor de producţie si gestiune a
deseurilor care să nu dăuneze mediului înconjurător, în special pentru protecţia calitaţii apelor,

78
 a solului si a peisajului natural, precum si menţienerea si/sau promovarea biodiversitaţii.

2. alte condiţii de recunoastere se referă la:

• grupul de producători este format din cel puţin 5 membri;
• să comercializeze cel puţin 75% din producţia proprie prin intermediul grupului de
producători;
• dovedeste prin evidenţa contabilă o valoare minimă a producţiei comercializate, pentru
grupa de produs pentru care solictă recunoasterea, de cel puţin 10.000 Euro, echivalent în lei;
• deţine un sistem centralizat de contabilitate, facturare, înregistrare si urmărire cantitativă,
calitativă si valorică a producţiei membrilor;
• membrii grupului de producători au obligaţia de a plăti contribuţiile financiare prevăzute în
actul constitutiv pentru înfiinţarea si funcţionarea grupului de producători.

3. să aibă prevăzute în actul constitutiv sau în statut obligaţiile membrilor si ale grupului de
producători;

4. să dispună de organe de conducere si mijloace tehnice care să-i permită să asigure

managementul comercial si financiar pentru funcţionarea grupului de producători.

Sectoare vizate
Sprijinul se acordă pentru grupurile de producători recunoscute conform legislaţiei naţionale
în vigoare, pentru următoarelor categorii:
1.Sectorul agricol:
• culturi de câmp (cereale, oleaginoase, culturi proteice, tehnice, culturi rădăcinoase
câmp);
• horticultură ( flori, plante ornamentale);
• viticultură (viţă de vie pentru vin );
• cresterea animalelor pentru lapte;
• cresterea animalelor (excluzând laptele);
• granivore (porci si păsări);
• mixt (cresterea animalelor pentru lapte si carne/culturi vegetale si cresterea
animalelor).
2.Sectorul forestier:
• produse lemnoase;
• produse nelemnoase*.

Condiţiile de selecţie a grupurilor de producători vor putea fi revizuite într-o perioadă de 2

ani de la lansarea programului.

Conditii de finantare
Contributia publica aferenta Masurii 142, este de 138.855.905 Euro din care:
- 20%, contributia Guvernului Romaniei;
- 80%, contributia Uniunii Europene.
Prin Masura 142 se acorda sprijin public nerambursabil de 100%, conform anexei
Regulamentului (CE) nr. 1698/2005. Suma acordata prin aceasta masura se calculeaza anual in
functie de valoarea productiei anuale comercializate de catre grupul de producatori recunoscut.

IMPORTANT:
Toate documentele care va sunt necesare (Ghidului Solicitantului pentru Măsura 142,
precum şi Anexele aferente acestui Ghid) le puteti descarca de pe pagina oficială de internet a
APDRP (www.apdrp.ro)

79
 Documentele obligatorii care trebuie ataşate Cererii de finanţare pentru întocmirea
proiectului sunt:

1. Aviz de recunoaştere emis de instituţiile abilitate, în conformitate cu prevederile

legislaţiei naţionale în vigoare, începand cu data de 01 ianuarie 2007 până la 31 decembrie 2013,
însoţit de procesul verbal de constatare.
2. Certificatul de înregistrare (inclusiv anexele) eliberat de Oficiul Registrului Comerţului
conform Legii nr. 359/2004, cu modificările şi completările ulterioare;

Sau

Certificat de înscriere în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor.

3. Copia actului de identitate pentru reprezentantul legal.

4. Dovada studiilor efectuate de către reprezentantul legal.

4.1 Copie după diploma de studii/certificatul de formare a reprezentantului legal al

grupului de producători, care să dovedească pregătirea profesională în domeniul pentru care se
solicită finanţarea;
Sau
4.2 Declaraţie pe propria răspundere în care să se menţioneze că reprezentantul legal al
grupului de producători va urma şi va absolvi un stagiu de pregătire, atestat oficial, conform
legislaţiei naţionale în vigoare, în maxim un an de la semnarea Contractului de finanţare.
5. Lista membrilor grupului de producători, actualizată la data depunerii Cererii de
finanţare.
6. Actul constitutiv al grupului de producători.
7. Statutul grupului de producători.
8. Document de la bancă cu datele de identificare ale băncii şi ale contului în care se vor
derula operaţiunile cu APDRP pentru proiectul finanţat prin FEADR (denumirea, adresa bancii,
codul IBAN).

IMPORTANT ! Programul de comercializare este inclus în Cererea de finanţare.

Programul de comercializare trebuie să demonstreze comercializarea a cel puţin 75% din
producţia agricolă şi silvică a membrilor prin intermediul grupului de producători pentru o perioadă
de 5 ani, fundamentat pe un plan de producţie al membrilor grupurilor de producători, conform
cerinţelor cantitative şi calitative ale pieţii, care conferă siguranţa realizării unei valori minime a
producţiei comercializate, pentru produsul sau grupa de produse pentru care a solicitat aviz de
recunoaştere, de cel puţin 10.000 EURO, echivalent în lei.

IMPORTANT ! Documentele justificative anexate Cererii de finanţare trebuie să fie

valabile la data depunerii acestora la DADR judeţene, în conformitate cu legislaţia naţională
în vigoare.

80
 MASURA 221 - Prima împădurire a terenurilor agricole

Măsura 221 se încadrează în Axa II – „Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural” şi are ca

obiectiv general îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi gospodărirea
durabilă a terenurilor agricole prin împădurire.
Obiectiv general
Această măsura vizează îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în spaţiul rural prin folosirea şi
gospodărirea durabilă a terenului prin împădurire. Măsura este destinată prevenirii pagubelor
produse de factorii naturali dăunători, reducerii eroziunii solurilor, îmbunătăţirii capacităţii de
retenţie a apei, creşterii calităţii aerului, producerii de biomasă, inclusiv masă lemnoasă de calitate,
prin menţinerea, sau, după caz, creşterea biodiversităţii.

Obiectivul specific
Creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, a pădurilor cu rol de
protecţie împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a funcţiilor
recreative, pe baza rolului multifuncţional al acesteia.

Obiectivul operaţional
Extinderea suprafeţei ocupate de păduri prin sprijinirea lucrărilor de împădurire şi întreţinere
a plantaţiilor. Pădurile înfiinţate prin această măsură sunt menite să protejeze componentele de
mediu pe baza rolului multifuncţional pe care îl au.

Scopul si acţiunile prevăzute

Scopul acestei măsuri este de a creste suprafaţa pădurilor la nivel naţional prin împădurirea
de terenuri agricole. Această măsură are un caracter compensatoriu.
Sprijinul prin această măsură se referă la:
• Primă de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (costuri standard), conform proiectului tehnic;
• O primă anuală pentru lucrările de completări si întreţinere a plantaţiei pe o perioadă de 5 ani;
• O primă anuală fixă (standard) ca si primă pentru pierderea de venit ca urmare a împăduririi,
pe an si pe ha, pentru o perioadă de 15 ani.
Criterii de eligibilitate
• Detinatorii privati de teren agricol, pentru înfiintarea plantatiei forestiere si executarea
lucrarilor de întretinere pe o perioada de 5 ani, precum si o prima compensatorie pentru pierderea de
venit prin împadurire, stabilita pe an si pe ha, pentru perioada de 15 ani;
• Autoritati publice locale detinatoare de teren agricol, numai pentru înfiintarea plantatiei. Daca
terenul agricol destinat împaduririi este concesionat de o persoana fizica sau juridica, primele pentru
întretinerea plantatiei si cele compensatorii, prevazute la alineatul precedent, pot fi de asemenea
acordate.
Exemple de de solicitanti eligibili care primesc sprijin prin aceasta masura:
1. Dupa statutul juridic:
• Persoanele fizice (inclusiv persoane fizice autorizate);
• Persoanele juridice;
• Grupurile sau asociatiile de persoane fizice sau juridice;
Autoritatile publice locale detinatoare de teren agricol, numai pentru compensarea costurilor
legate de înfiintarea plantatiilor forestiere si pentru cheltuielile aferente întocmirii proiectului de
împadurire.
2. Dupa activitatea desfasurata:
• Fermieri; • Alti detinatori de teren agricol
Alocarea financiară Contributia publica (comunitara si nationala) aferenta Masurii 221 este
de 229.341.338 euro.

81
 MODEL

MĂSURA 221
CUPRINS PROIECT DE IMPADURIRE

Volumul I – Memoriu tehnic

I. DATE GENERALE
1.1. Denumirea obiectivului de investiţii
1.2. Amplasamentul obiectivului de investiţii (judeţul, localitatea, adresa poştală şi/sau alte
date de identificare)
1.3. Beneficiarul
1.4. Elaboratorul proiectului (se va preciza numărul şi data atestatului obţinut de la
autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură)
1.5 Perioada de execuţie a lucrărilor

II. DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

2.1. Situaţia actuală
2.1.1. Suprafaţa, amplasamentul (parcelă, bloc fizic etc.) şi accesul la obiectiv (drumuri,
căi ferate)
2.1.2. Vecinătăţi. Distanţa până la pădurile existente. Raportul dintre distanţa cea mai
mare şi cea mai mică a extremelor perimetrului
2.1.3. Descrierea situaţiei actuale a terenului. Gradul de degradare a terenului
2.1.4. Finalitatea socială a proiectului
2.2. Date tehnice ale investiţiei
2.2.1. Statutul juridic al terenului ce urmează a fi ocupat de lucrările propuse
2.2.2. Repartizarea terenurilor pe categorii de folosinţă agricolă
2.2.3. Caracterizarea cadrului natural
2.2.3.1. Geomorfologia. Zona geografică (câmpie, deal, munte – în conformitate
cu încadrarea din Anexa 9 la Ghidul solicitantului pentru măsura 221)
2.2.3.2. Geologia
2.2.3.3. Hidrologia
2.2.3.4. Clima şi fenomenele naturale specifice zonei
2.2.3.5. Raionarea climatică
2.2.3.6. Regimul termic
2.2.3.7. Precipitaţiile atmosferice
2.2.3.8. Regimul eolian
2.2.3.9. Concluzii privind condiţiile climatice
2.2.3.10. Condiţii pedologice (descrierea solurilor cu precizarea nivelului de
degradare al solului, rezultatele analizelor de sol şi precizarea gradului de
degradare conform Anexei 11 la Ghidul solicitantului pentru măsura 221)
2.2.3.11. Tipurile de staţiuni
2.2.3.12. Consideratii cu privire la impactului plantaţiei asupra mediului (daca
impadurirea contribuie la prevenirea eroziunii sau a desertificarii, promovarea
biodiversitatii, prevenirea inundatiilor, combaterea schimbarilor climatic etc).
2.2.4. Soluţia tehnică
2.2.4.1. Grupa ecologica sau grupa stationala, compozitia de impadurire, schema
de plantare si desimea puietilor.
2.2.4.2. Tehnologia de lucru
2.2.4.2.1 Centralizatorul lucrărilor de pregătire a terenului şi a solului pe unităţi
amenajistice şi pe formule de împădurire
2.2.4.2.2. Centralizatorul lucrărilor de înfiinţare a plantatiei

82
 2.2.4.2.3 Centralizatorul lucrărilor de întreţinere a plantaţiei pe ani
2.2.4.3 Necesarul de puieţi pe specii
2.2.4.4 Controlul anual al regenarilor (forma, suprafata si numarul de suprafete de
control pentru fiecare unitate amenajistica).
2.3. Vârsta de exploatare a pădurii nou create

III. CAIETUL DE SARCINI

3.1. Pentru înfiinţarea plantaţiei
3.2. Pentru întreţinerea plantaţiei

IV. ANTEMĂSURĂTORI
4.1 Pentru înfiinţarea plantaţiei
4.2. Pentru întreţinerea plantaţiei

V. INVESTIŢIILE SPECIFICE
5.1. Pentru înfiinţarea plantaţiei
5.2. Pentru întreţinerea plantaţiei

VI. COSTURILE INVESTIŢIEI

6.1. Centralizatorul costurilor estimate pentru infiinţarea plantaţiei (Deviz obiect nr. 1)
6.2. Centralizatorul costurilor estimate pentru intreţinerea plantaţiei, pentru cei 5 ani,
defalcat (Deviz obiect nr. 2)
6.3. Centralizatorul costurilor totale pentru întreaga plantaţie (Devizul general)
6.4. Listele cu cantităţi de lucrări

VII. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A PLANTAŢIEI

ANEXE
1.Copia titlului de proprietate sau a documentelor care atesta proprietatea
2. Fişa perimetrului de ameliorare însoţită de schiţa perimetrului şi acordul proprietarilor,
pentru situatia în care proiectul de împadurire vizează terenuri aparţinând categoriei pajişti
permanente sau pentru terenuri afectate de fenomene de degradare.
3. Copia atestatului persoanei juridice care a elaborat proiectul de impadurire.

Volumul II – Piese desenate

1. Plan de amplasare în zonă (1:25000 – 1:5000)

2. Planşa unităţilor staţionale (1:5000 – 1:2000)
3. Planşa formulelor de împădurire (1:5000 – 1:2000)
4. Schemele de plantare

83
 MODEL

PROIECT DE IMPADURIRE
FISA REZUMATIVA A PROIECTULUI

DATE REFERITOARE LA PROIECTANT

Denumirea/Numele si prenumele proiectantului:_________________________________
CUI/CNP:_______________________________________
Nr. înregistrare la Registrul Comerţului
Sediul/Adresa de domiciliu:
Str. Nr. Bloc Scara
Localitate Judet Cod postal
Nr. tel fix: nr. tel mobil Nr. Fax
Numarul si data documentului de atestare (autorizare) a proiectantului de către autoritatea
naţională în domeniul silviculturii:____________________

DATE REFERITOARE LA BENEFICIAR

Denumirea/Numele si prenumele proiectantului:_________________________________
CUI/CNP:_______________________________________
Nr. înregistrare la Registrul Comerţului
Sediul/Adresa de domiciliu:
Str. Nr. Bloc Scara
Localitate Judet Cod postal
Nr. tel fix: nr. tel mobil Nr. Fax

DATE REFERITOARE LA PROIECT

Localizarea suprafeţelor propuse pentru împădurire:_______________________

Proiectul de impadurire prevede

a) suprafata propusa spre impadurire si calculul raportului dintre distanta cea mai mare
si cea mai mica a extremelor perimetrului
1.suprafata: _____________________
2.raportul distanta cea mai mare si cea mai mica a extremelor perimetrului
_______________
b) pozitia geografica a terenului
1. incadrarea suprafetei intr-una din urm[toarele zone:
campie, deal munte,
2. descrierea vecinatatilor terenului propus spre impadurire
______________________________________________
c) tipul impaduririi:
padure perdea forestiera*
* latimea perdelei forestiere_______________
d) proportia si numarul speciilor propuse pentru formula de impadurire
Număr specii propuse pentru împădurire:____________________________
Specii propuse pentru formula de împădurire:________________________
Proporţia speciilor:_______________________
e) varsta exploatabilitatii arboretului propus pentru plantare:__________________
f) descrierea specifica a solurilor cu precizarea nivelului de degradare al solului:

84
 __________________________________________________________________________
__________-
__________________________________________________________________________
__________
Obiectivul legat de protectia mediului
Prevenirea eroziunii sau a desertificarii
Promovarea biodiversitatii
Protejarea resurselor de apa
Prevenirea inundatiilor
Combaterea schimbarilor climatic
Altele

Subsemnatul ______________________________ (denumire proiectant) ]n calitate de

proiectant al Proiectului _________________________________ elaborat în vederea solicitării de
sprijin financiar nerambursabil prin PNDR 2007-2010, Măsura 221 „Prima împădurire a terenurilor
agricole”, declar că datele prezentate în proiect sunt corecte şi reale.

De asemenea, declar că soluţia propusă prin proiect este în concordanţă cu prevederile fişei
tehnice a măsurii 221-„Prima împădurire a terenurilor agricole” şi cu legislaţia naţională aplicabilă
în domeniul silviculturii, protecţiei mediului, amenajării teritoriului, ca şi cu Strategia Naţională de
dezvoltare Durabilă a României, aprobată în şedinţa de Guvern din data 12 noiembrie 2008.

De asemenea declar că soluţia propusă în proiect este în acord cu Obiectivele generale şi

specifice prevăzute în fişa tehnică a măsurii 221.

Data Semnătura

85
 POLITICA AGRICOLA COMUNA
(PAC)

Politica agricolã a Uniunii Europene dateazã din 1957, când semnatarii Tratatului de la
Roma au definit obiectivele generale ale politicii agricole comune, având proaspete în minte
lipsurile de hranã de dupã rãzboi. Principalele mecanisme ale Politicii Agricole Comune (PAC) au
fost adoptate de cãtre cele şase membre fondatoare ale Comunitãţii Economice Europene în anul
1962.
Politica Agricolã Comunã a fost dezvoltatã cu scopul de a oferi Europei siguranţã în privinţa
stocurilor alimentare. Principiile fundamentale ale Politicii Agricole Comune au rãmas neschimbate
de-a lungul deceniilor : garantarea preţurilor pentru produsele agricole, uneori situate chiar deasupra
nivelului preţului mondial şi ajutoare financiare bazate pe cantitatea produsã, acordând o importanţã
minorã excesului de producţie.
Politica Agricolã Comunã a fost cea mai bine integratã dintre toate politicile Uniunii
Europene. In anii 1970, aproape 70% din bugetul Uniunii a mers în sectorul agricol. Dupã o serie de
reforme, cheltuielile în domeniul agriculturii au scãzut la 35% pentru perioada 2007-2013. În cadrul
aceleaşi perioade, mai multe fonduri (9.7%) au fost alocate pentru dezvoltarea ruralã şi extinderea
responsabilitãţilor Uniunii Europene.
Prima etapã de reformã a Politicii Agricole Comune a determinat reducerea supra-
producţiei, scãderea munţilor de unt şi golirea lacurilor de lapte. Cu toate acestea, pânã în 2002, o
varietate de factori a determinat o revizuire majorã a politicii agricole, între care diversele crize
alimentare, extinderea spre est a Uniunii Europene, obiecţiile formulate de cãtre Organizaţia
Mondialã a Comerţului în privinţa Politicii Agricole Comune şi strategia de dezvoltare durabilã
definitã la summit-ul de la Gothenburg. În 2003, Franz Fischler, comisar pentru agriculturã, pescuit
şi dezvoltare ruralã a prezentat un pachet de reformã a Politicii Agricole Comune despre care a
menţionat cã aduce cele mai profunde modificãri ale politicii din întreaga sa istorie. Principalele
sale propuneri includeau urmãtoarele:
 decuplarea ajutoarelor financiare de producţie
 standarde ridicate în privinţa protecţiei mediului, a siguranţei alimentare şi a bunãstãrii
animalelor ca cerinţã de bazã pentru primirea ajutoarelor financiare
 mai mulţi bani alocaţi dezvoltãrii rurale spre deosebire de finanţãrile directe
 reducerea preţurilor intervenţioniste în mai multe sectoare
Dupã dezbateri tensionate, miniştrii de agriculturã au cãzut de acord asupra reformelor
Politicii Agricole Comune. Cu toate acestea, deşi legãtura dintre ajutoarele financiare oferite
fermierilor şi cantitatea de producţie nu a fost eliminatã total, precum era prevãzut iniţial, o
schimbare majorã a avut totuşi loc, o parte semnificativã din veniturile fermierilor rezultând acum
din ajutorul direct acordat în funcţie de mãrimea fermei deţinute şi nu din cantitatea produsã.
Reformele Politicii Agricole Comune pregãtite de cãtre Uniunea Europeanã în contextul
negocierilor internaţionale privind liberalizarea comerţului, prin care Uniunea Europeanã se oferã sã
elimine ajutoarele pentru export pânã în 2013, au fost suspendate datoritã eşecului rundei de
negocieri în 2006. Indiferent care ar fi rezultatul acestor negocieri, Uniunea Europeanã rãmâne
primul importator mondial de produse alimentare, marea majoritate provenind din ţãrile aflate în
curs de dezvoltare.
Un numãr de sectoare sensibile au fost lãsate în afara reformei Politicii Agricole Comune
din 2003, incluzând aici sectorul de zahãr, vin, banane şi alte fructe, precum şi cel de legume. De
atunci însã o reformã majorã a sectorului de zahãr a fost acceptatã în 2005. În 2006 şi la începutul
lui 2007 Comisia a propus reformarea sectorului de vinuri, banane, fructe şi legume.
În cadrul Comisiei Barroso, Mariann Fischer Boel a preluat conducerea redenumitului
Directorat General pentru agriculturã şi dezvoltare ruralã. Ea continuã munca predecesorului ei de
îmbunãtãţire a standardelor calitãţii şi siguranţei alimentare, de aplicare eficientã a politicii de

86
dezvoltare ruralã, de captare a energiei bio şi simplificare a Politicii Agricole Comune, precum şi de
reducerea birocraţiei în acest domeniu.
Extinderea Uniunii de la 15 la 27 de State Membre a determinat o sporire a provocãrilor în
domeniul Politicii Agricole Comune, numãrul fermierilor crescând la peste 70%.
Organizaţiile reprezentând fermierii au fost mulţumite cu stabilirea unui obiectiv de minim
10% pentru utilizarea produselor bio pentru transport pânã în 2020. Uniunea Europeanã a creat
astfel posibilitatea pentru sectorul agricol de a juca un rol major în lupta împotriva schimbãrii
climei, estimeazã organizaţia COPA.

PILONII POLITICII AGRICOLE COMUNE

I. Pilonul I - organizații comune de piață - vizeaza platile directe, mecanismele de piata,
masurile de interventie.
Pilonul I al Politicii Agricole Comune (PAC), finantat prin Fondul European de Garantare
Agricola (FEGA), constituie baza platilor directe si a masurilor de piata. El este complementar
Pilonului II al PAC, finantat prin FEADR, care se adreseaza in egala masura atat dezvoltarii rurale
cat si imbunatatirii mediului. Actiunile implementate prin cei doi piloni ai PAC sunt strans legate si
se completeaza reciproc.

II. Pilonul II - dezvoltarea rurala

La baza acesteia din urma se afla mai multe principii, respectiv cel al multifunctionalitatii
agriculturii, cel al abordarii multisectoriale şi integrate a economiei rurale, principiul flexibilitatii
financiare in sprijinirea dezvoltarii rurale, principiul transparentei in elaborarea programelor de
dezvoltare rurala, bazat pe simplificarea legislatiei.

Incepand cu 1 ianuarie 2007, FEGA si FEADR inlocuiesc Fondul European pentru

Orientare si Garantare Agricola (FEOGA), sectiunea Garantare si respectiv Orientare.
FEGA si FEADR constituie impreuna instrumentul financiar unic al politicii agricole
comune (PAC).
 FEGA intervine pentru sustinerea pietelor agricole
 FEADR finanteaza programele de dezvoltare rurala.

Tipurile de actiuni finantate de FEGA

FEGA finanteaza, in co-gestiune state membre si Comunitate, urmatoarele cheltuieli:
1. refinantarea exporturilor produselor agricole catre tarile terte
2. masuri de interventie pentru reglarea pietelor agricole
3. plati directe catre fermieri in cadrul politicii agricole comune
4. contributia financiara a Comunitatii la masurile de informare si promovare a produselor
agricole pe piata interna a Comunitatii si in tarile terte.
FEGA finanteaza, in mod centralizat si in conformitate cu legislatia europeana:
1. contributia financiara a Comunitatii la masuri veterinare specifice, masuri de inspectie a
produselor alimentare si hranei animale, eradicarea bolilor animalelor si controlul programelor
(masuri veterinare) si a masurilor privind sanatatea plantelor
2. promovarea produselor agricole, fie direct de catre Comisie sau prin organizatii
internationale
3. masuri, in conformitate cu legislatia comunitara, de asigurare a conservarii, colectarii si
utilizarii resurselor genetice in agricultura
4. crearea si mentinerea sistemelor informatice de contabilitate agricola
5. sisteme de supraveghere agricola
6. cheltuieli privind pietele de peste.
Incepand cu 1 ianuarie 2007, APIA deruleaza fondurile europene pentru implementarea
masurilor de sprijin finantate din Fondul European pentru Garantare in Agricultura
(FEGA).

87
 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) functioneaza in subordinea
Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale in baza Legii 1/2004 cu modificarile si completarile
ulterioare.
Institutia are in organizare: un aparat central, 42 de centre judetene si 210 centre locale.
Subventiile se acorda sub forma de
o plati directe la hectar gestionate de Sistemul Integrat de Administrare si Control
(IACS)
o in cadrul masurilor de piata pentru implementarea mecanismelor comerciale
conform Politicii Agricole Comune (PAC). APIA administreaza sistemul de
certificate de export-import si garantii pentru importul si exportul produselor
agricole, elaboreaza si implementeaza procedurile privind aplicarea sistemului de
interventie pentru produsele agricole.

88
 DATE DE CONTACT A.P.I.A.

REGIUNEA NORD-EST
» Bacau
» Botosani
» Iasi
» Neamt
» Suceava
» Vaslui

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BACAU

Adresa: BACAU Str. George Bacovia nr. 20, cod 600237

Telefon / Fax: 0234/512.971
E-mail: apia.bacau@apia.org.ro

Director Executiv: MELINTE ION

Director Executiv Adjunct: HUIBAN NICOLAE
Şef Serviciu Ajutoare de Stat, Măsuri de Piaţă: TROFIN ION

Centre locale BACAU

1 Bacau 1 Str. Soimului, nr. 5 0234/510.216
bacau1.bacau@apia.org.ro BAICOIANU CRINA
2 Bacau 2 Str. Bucovinei, nr. 21 0234/510.216 BAICOIANU CRINA
3 Onesti Str. Buciumului, nr. 3 0234/310.808
onesti.bacau@apia.org.ro MUNTEANU ANISOARA
4 Moinesti Str. Obor, nr. 18 0234/361.126
moinesti.bacau@apia.org.ro ARDELEANU VIORICA
5 Podu turcului Com. Podu Turcului 0234/289.011
poduturcului.bacau@apia.org.ro ENACHI VASILE
6 Vultureni Com. Vultureni 0234/289.011 ENACHI VASILE
7 Sascut Com. Sascut 0234/280.044
sascut.bacau@apia.org.ro IROFTE ILIANA
8 Racaciuni Com. Racaciuni 0234/251.067
racaciuni.bacau@apia.org.ro IROFTE ILIANA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BOTOSANI

Adresa: BOTOSANI Str. Calea Naţionala nr. 81, cod 710038

Telefon / Fax: 0231/511.040 0231/511.039 0372/783.160 0372/730.847
E-mail: apia.botosani@apia.org.ro

Director Executiv: ION CONSTANTIN

Director Executiv Adjunct: GICA HUTANU
89
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi Ajutoare Specifice Comunitare, Masuri de Piata:
SVETLANA ELENA DURNEA

Centre locale BOTOSANI

1 Botosani Calea Nationala, nr. 79, cod 710038 0231/515.373
botosani.botosani@apia.org.ro NITA MARCEL
2 Saveni Str. A.I. Cuza, nr. 63, cod 715300 0231/541.340
saveni.botosani@apia.org.ro STRATILA IOAN
3 Dorohoi Str. A.I. Cuza, nr. 2, cod 715200 0231/615.053
dorohoi.botosani@apia.org.ro COSMAN CONSTANTIN
4 Darabani Str. 1 Decembrie, nr. 104, cod 715100 0231/631.353
darabani.botosani@apia.org.ro IACOB CONSTANTIN
5 Trusesti Com. Trusesti, cod 717400 0231/570.280
trusesti.botosani@apia.org.ro ARVINTE NICULAE
6 Flamanzi Str. Principala, nr. 1, cod 717155 0231/552.447
flamanzi.botosani@apia.org.ro FRATILA GABRIEL
7 Sulita Com. Sulita, cod 717370 0231/573.300
sulita.botosani@apia.org.ro GROZA ELENA GEANINA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură IASI

Adresa: IASI Str. Dumbrava Roşie, nr. 3-5

Telefon: 0232/214.210 0372/798.240 0372/798.241
Fax: 0232/250.592 0232/250.590
E-mail: apia.iasi@apia.org.ro

Director Executiv: KMEN PAUL EDUARD

Director Executiv Adjunct: JITAREANU SERGIU IULIAN
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de piaţă:
UNGUREANU LUCIAN

Centre locale IASI

1 Iasi B-dul Ştefan cel Mare si Sfânt, nr. 47-49, cod 700064 0232/215.222
0372/798.245 iasi.iasi@apia.org.ro BALASESCU MARIUS
2 Grajduri Comuna Grajduri, cod 707215 0232/215.222 0372/798.245
grajduri.iasi@apia.org.ro NASTASA GHEORGHE
3 Harlau Str. N. Iorga, nr. 76, cod 705100 0232/720.040 0372/798.246
harlau.iasi@apia.org.ro SAVA AURICA GABRIELA
4 Pascani Str. Izvoarelor, Bl. H11, cod 705200 0232/767.010 0372/798.249
pascani.iasi@apia.org.ro DRENTA MARIA
5 Tibanesti Com. Tibanesti, cod 707545 0232/326.199 0372/798.247
tibanesti.iasi@apia.org.ro JESCU DANIEL
6 Targu frumos Str. Cuza Vodă, nr. 70, cod 705300 0232/711.999 0372/798.248
targufrumos.iasi@apia.org.ro BARSAN LIVIU
7 Vladeni Com. Vladeni, cod 707590 0232/299.500 0372/798.250
vladeni.iasi@apia.org.ro ORHIAN CRISTIAN
8 Raducaneni Com. Răducăneni, casa nr. 1616 A, cod 707400 0232/292.060
0372/798.251 raducaneni.iasi@apia.org.ro SALDA MIHAELA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură NEAMT

90
Adresa: PIATRA NEAMT Str. Mihai Viteazu, nr. 32, cod 610262
Telefon: 0233/233.123 0233/233.126
Fax: 0233/233.122
E-mail: apia.neamt@apia.org.ro

Director Executiv: PARLEA PETRU

Director Executiv Adjunct: AMBROSA FANICA
Şef Serviciu Măsuri de piaţă: IORDACHE CLAUDIA

Centre locale NEAMT

1 Piatra Neamt Str. Mihai Viteazu, nr. 32, cod 610262 0233/233.113
0233/233.126 0233/233.122 - Fax
piatraneamt.neamt@apia.org.ro HARTAN ANICA
2 Roznov Str. N. Roznovanu, nr. 261, cod 617390 0233/667.272
roznov.neamt@apia.org.ro COSOSCHI DIANA
3 Roman B-dul Republicii, nr. 34, cod 611010 0233/740.757
roman.neamt@apia.org.ro IORDACHESCU NENITA
4 Ion Creanga Str. I.C.Bratianu, nr. 105, cod 617260 0233/780.455
ioncreanga.neamt@apia.org.ro LEBADA LORETA
5 Targu Neamt Str. Eternităţii, nr. 1 bis, cod 615200 0233/790.003
targuneamt.neamt@apia.org.ro CUCOS CONSTANTIN
6 Bicaz Str. Barajului, nr. 4, cod 615100 0233/254.010
bicaz.neamt@apia.org.ro DORNEANU MIHAI
7 Poiana Teiului Com. Poiana Teiului, sat Poiana Largului, nr. 1, cod 617340
0233/266.044
poianateiului.neamt@apia.org.ro BIIA GABRIELA
8 Moldoveni Com. Moldoveni, sediul Primariei, cod 617275 0233/745.977
moldoveni.neamt@apia.org.ro BOERU CONSTANTIN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură SUCEAVA

Adresa: SUCEAVA B-dul 1 Decembrie 1918, nr. 3, cod 720262

Telefon: 0230/511.047 0230/511.048
Fax: 0230/511.048
E-mail: apia.suceava@apia.org.ro

Director Executiv: COROLEUCA ANGELA

Director Executiv Adjunct: MOLDOVEANU DELIA
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de piaţă:
CHIRIAC LYA

Centre locale SUCEAVA

1 Suceava Str. Slatioarei, nr. 31, cod 720262 0230/510.052
clsuceava.suceava@apia.org.ro MURARIU IONEL
2 Falticeni Str. Armatei, nr. 20 0230/540.276
falticeni.suceava@apia.org.ro IORDACHESCU EUGEN
3 Gura Humorului Str. Manastirea Humorului, nr. 5 bis 0230/230.051
humor.suceava@apia.org.ro BELECA CRISTINA
4 Campulung Moldovenesc Str. Eudoxiu Hurmuzache, nr. 4A 0230/310.251

91
 campulung.suceava@apia.org.ro GRIGORE LAURENTIU
5 Vatra Dornei Str. Runc, nr. 1A 0230/370.023
dorna.suceava@apia.org.ro PARDAU GEORGETA
6 Radauti Str. Putnei, nr. 178 0230/560.205
radauti.suceava@apia.org.ro FRUNZA MIHAI
7 Siret Str. Eroilor, nr. 1A 0230/280.062
siret.suceava@apia.org.ro SMOLEAC CORNEL
8 Botosana Botoşana, jud. Suceava 0230/539.299
botosana.suceava@apia.org.ro BOCA IOAN
9 Vicovu de sus Vicovu de Sus , jud. Suceava 0230/411.330
vicovudesus.suceava@apia.org.ro POPESCU MARILENA SIMONA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură VASLUI

Adresa: VASLUI Str. Cuza Voda, nr. 41, cod 730068

Telefon: 0235/318.502 0372/770.612 0372/750.331
Fax: 0235/318.503
E-mail: apia.vaslui@apia.org.ro

Director Executiv: BOTEZ PETRU

Director Executiv Adjunct: DELIU CORNELIU
Şef Serviciu Autorizare CNDP, Ajutoare specifice comunitare, Măsuri de piaţă:
PANTIRU GEORGIANA

Centre locale VASLUI

1 Vaslui Str. Cuza Voda, nr. 41, cod 730068 0235/318.306
vaslui.vaslui@apia.org.ro COATU LAURENTIU
2 Barlad Str. Republicii, nr. 320, cod 731130 0235/418.306
barlad.vaslui@apia.org.ro GINGHINA SERGIU
3 Tutova Bârlad, str. Republicii, nr. 320, cod 731130 0235/418.306
tutova.vaslui@apia.org.ro BADICEANU LUCICA
4 Husi Sos. Husi - Dranceni, nr. 110, cod 735100 0235/472.306
husi.vaslui@apia.org.ro MARIAN MARILENA LAURA
5 Negresti Str. M. Sadoveanu, nr. 4, cod 735200 0235/457.306
negresti.vaslui@apia.org.ro ASAFTEI CARMEN MARIA
6 Murgeni Str. Dr. Emil Juvara, nr. 26, cod 737370 0235/426.306
murgeni.vaslui@apia.org.ro CIUBOTARU TATIANA
7 Solesti Soleşti, Vaslui - Moara Grecilor, Şos. Naţională, nr. 96, cod 730003
0235/318.504
apia.solesti@apia.org.ro IVANOV ESTERA

92
REGIUNEA SUD-EST
» Braila
» Buzau
» Calarasi
» Constanta
» Galati
» Ialomita
» Tulcea
» Vrancea

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BRAILA

Adresa: BRAILA Calea Calarasi nr. 58, cod 810212

Telefon / Fax: 0239/625.125 0371/313.606
E-mail: apia.braila@apia.org.ro

Director Executiv: MILITARU DANIELA MIHAELA

Director Executiv Adjunct: JURUBITA MARIA DOINA
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi Ajutoare Specifice Comunitare, Măsuri de Piaţă:
SOFRONE ANNMARI DANA

Centre locale BRAILA

1 BRAILA Calea Calarasilor, nr. 58, cod 810212 0239/629.541
braila.braila@apia.org.ro CHIRU DUMITRA
2 FAUREI Str. Mecanizatorilor, nr. 47, cod 815100 0239/661.170
faurei.braila@apia.org.ro MANZALA ION
3 CIRESU Ciresu, sistem SNIF Dudesti, cod 817035 0239/638.506
ciresu.braila@apia.org.ro ALEXANDRU CONSTANTA
4 VIZIRU Viziru, sectia SNIF, cod 817215 0239/666.063
viziru.braila@apia.org.ro CONSTANTIN CONSTANTA
5 MOVILA MIRESII Movila Miresii, sediu sistem SNIF, cod 817100
0239/697.788 movila.braila@apia.org.ro FILIP DAN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BUZAU

Adresa: BUZAU Şos. Spătarului, nr. 7, cod 120226

Telefon: 0238/716.153 0238/716.150 Fax: 0238/716.153
E-mail: apia.buzau@apia.org.ro

Director Executiv: CLAUDIA STELEA

Director Executiv Adjunct: CAMELIA RALUCA AVRAMESCU
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi Aj. Specifice Comunitare şi MP: EMILIA PREDA

Centre locale BUZAU

1 BUZAU Sos. Spatarului, nr. 7, cod 120226 0238/716.153
buzau.buzau@apia.org.ro ALBULESCU MARIAN ADRIAN
2 RAMNICU SARAT Str. Balta Alba Nr. 61, cod 125300 0238/560.727
rmsarat.buzau@apia.org.ro MARIN LILIANA
3 POGOANELE Str. Unirii Nr. 27, Ap. 2, cod 125200 0238/552.151

93
 pogoanele.buzau@apia.org.ro HORNET MIHAIL
4 PATARLAGELE Pătârlagele, Str. Păcii, nr 5, cod 127430 0238/550.295
patarlagele.buzau@apia.org.ro CATARGIU MARIUS VALERIU
5 BECENI Sat Gura Dimienii, cod 127025 0238/528.868
beceni.buzau@apia.org.ro BLIDARU GEORGE
6 MIHAILESTI Mihăileşti, Soc. Agr. Albina, cod 127375 0238/584.083
mihailesti.buzau@apia.org.ro BADOIU LIDIA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură CALARASI

Adresa: CALARASI Prelungirea Bucuresti nr. 26, bl. D3, et. 3, cod 910125
Telefon / Fax: 0242/334.070 0242/334.072 0371/313.901
E-mail: apia.calarasi@apia.org.ro

Director Executiv: MUNTEANU ILIE

Director Executiv Adjunct: DUMITRAŞCU BOGDAN DUMITRU
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de piaţă: ION
TUDOR

Centre locale CALARASI

1 CALARASI Str. Prelungirea Dobrogei, nr. 4, cod 910021 0242/331.469
calarasi.calarasi@apia.org.ro VOICU FLORIN
2 CIOCANESTI Com. Ciocanesti, cod 917035 0242/531.180
ciocanesti.calarasi@apia.org.ro DRAGAN IONEL
3 BUDESTI MITRENI Budeşti, Str. Gării nr. 7, cod 915100 0242/528.852
budesti.calarasi@apia.org.ro INGEAUA GHEORGHE EUGEN
4 LEHLIU GARA Str. Valea Argovei, cod 915300 0242/640.200
lehliu.calarasi@apia.org.ro DUMITRU DAN CRISTIAN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură CONSTANTA

Adresa: CONSTANTA B-dul Tomis, nr. 51, cod 900725

Telefon / Fax: 0241/488.900
E-mail: apia.constanta@apia.org.ro

Director Executiv: STERE PUFLENI

Director Executiv Adjunct: MERGEANI DUMITRU
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare Specifice Comunitare, Măsuri de Piaţă:
STOICA ALEXANDRU

Centre locale CONSTANTA

1 BANEASA Str. Trandafirilor, nr. 101, cod 907035 0241/851.054
baneasa.constanta@apia.org.ro CONSTANTIN NICULAIE
2 COGEALAC Str. Garii, com. Cogealac, cod 907070 0241/769.779
cogealac.constanta@apia.org.ro GUGEAMAN DUMITRU
3 CONSTANTA B-dul Tomis nr. 51, cod 900725 0241/690.072
0241/488.912
constanta.constanta@apia.org.ro BEICA MARIA

94
4 HARSOVA Sos. Constantei, nr. 17, cod 905400 0241/870.150
apia.harsova@apia.org.ro TANASE AURELIA
5 MANGALIA Str. Delfinilor, nr. 1, cod 905500 0241/740.094
mangalia.constanta@apia.org.ro BARBURA DOINA
6 MEDGIDIA Str. Independentei, nr. 71, cod 905600 0241/822.155
apia.medgidia@apia.org.ro SASU MARIA
7 NEGRU VODA Sos. Constantei, nr. 30, cod 905800 0241/780.121
apia.negru-voda@apia.org.ro IENASCU MARIANA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură GALATI

Adresa: GALATI Str. Mihai Bravu, nr. 30, cod 800208

Telefon / Fax: 0236/462.026 0236/462.025
E-mail: apia.galati@apia.org.ro

Director Executiv: BUTURCA DUMITRU

Şef Serviciu ACNDPASC-MP: NICOLAU CAMELIA

Centre locale GALATI

1 TECUCI Str. Ghe. Petrascu, nr. 64-66, cod 805300 0236/810.707
tecuci.galati@apia.org.ro CANDREA CIPRIAN
2 CUDALBI Str. Principala, cod 807105 0236/834.777
cudalbi.galati@apia.org.ro HUSTIU IONICA
3 BERESTI Str. Trandafirilor, nr. 28, cod 805100 0236/342.410
beresti.galati@apia.org.ro LUNGU JENEL
4 TARGU BUJOR Str. Viilor, nr. 3, cod 805200 0236/340.017
tgbujor.galati@apia.org.ro BALABAN MARIANA
5 GALATI-SENDRENI Str. Domneasca, nr. 56, bl. Cristal, sc.II, et.I
0236/462.029
galati.galati@apia.org.ro IUROAEA GHEORGHE
6 TECUCI SAT NOU Str. Ghe. Petrascu, nr. 64-66, cod 805300 0236/810.288
tecucisatnou.galati@apia.org.ro RANDUNICA ANA IULIA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură IALOMITA

Adresa: SLOBOZIA Str. Chimiei nr. 19, cod 920063

Telefon: 0243/230.891 0243/230.897 Fax: 0243/234.444
E-mail: apia.ialomita@apia.org.ro

Director Executiv: DRAGOMIR PETRA

Director Executiv Adjunct: DOROBANŢU VALENTIN
Şef Serviciu Ajutoare de Stat, Măsuri de Piaţă: CATAREA VALENTIN

Centre locale IALOMITA

1 SLOBOZIA Str. Lacului, nr. 20, cod 920012 0243/233.450
slobozia.ialomita@apia.org.ro MIHAI VALENTIN
2 URZICENI Str. 1918, nr. 62, cod 925300 0243/250.550
urziceni.ialomita@apia.org.ro MOISE MARIANA

95
3 FETEŞTI Str. Siretului, nr. 3, cod 925150 0243/361.388
fetesti.ialomita@apia.org.ro GOGU IULICA
4 ŢĂNDĂREI Şos. Bucureşti, nr. 177, cod 925200 0243/273.221
tandarei.ialomita@apia.org.ro POPA CRISTIAN
5 CĂZĂNEŞTI Şos. Bucureşti - Constanţa, nr. 74, cod 927065 0243/264.050
cazanesti.ialomita@apia.org.ro MATEI MURA
6 FIERBINŢI TÂRG Calea Bucureşti, nr. 162, cod 927115 0243/280.538
fierbinti.ialomita@apia.org.ro PARVU DOBRE

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură TULCEA

Adresa: TULCEA str. Zimbrului, nr. 24, cod 820049

Telefon: 0240/513.430 0240/517.037 0372/730.290 Fax: 0240/517.019
E-mail: apia.tulcea@apia.org.ro

Director Executiv: GOSAV IOAN

Director Executiv Adjunct: GHERGHISAN CRISTINA
Şef Serviciu Autorizare CNDP, Ajutoare specifice comunitare, Măsuri de piaţă:
BAZBANELA COSTEL

Centre locale TULCEA

1 BAIA Str. Republicii nr.5, loc. Baia, jud. Tulcea, cod 827005 0240/564.113
baia.tulcea@apia.org.ro ANAGNOSTE IANCU
2 HORIA Com. Horia, cod 827095 0240/576.010
horia.tulcea@apia.org.ro CRIVAT GHEORGHE
3 MACIN Str. Victoriei nr. 12, loc. Macin, jud. Tulcea, cod 825300
0240/571.144
macin.tulcea@apia.org.ro MALENDA FLORICA
4 TULCEA Str. Mahmudiei, nr. 8, cod 820057 0240/517.015
tulcea.tulcea@apia.org.ro VISTERNEANU GAVRILA
5 TOPOLOG Com. Topolog 0240/568.028
topolog.tulcea@apia.org.ro SAMATA MIHAI

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură VRANCEA

Adresa: FOCSANI B-dul Brăilei, nr. 121, cod 620122

Telefon: 0237/212.401 Fax: 0237/220.040
E-mail: apia.vrancea@apia.org.ro

Director Executiv: VIERU OCTAVIAN

Director Executiv Adjunct: CHIRILA VASILE
Şef Serviciu Autorizare CNDP, ajutoare specifice comunitare şi Măsuri de piaţă: RICIU
PETRACHE

Centre locale VRANCEA

1 FOCSANI Str. Brailei, nr. 121, cod 620122 0237/223.077 0372/748.599
clfoscani@apia.org.ro DRAMBA MIHAITA

96
2 PANCIU Str. Nicolae Titulescu, nr. 25, cod 625400 0237/275.171
0372/748.604
clpanciu@apia.org.ro WATKINS LUMINITA
3 ADJUD Str. Al. I. Cuza, nr. 338, cod 625100 0237/640.352 0372/748.603
cladjud@apia.org.ro PACURARU VALENTINA
4 DUMBRAVENI Şos. E85, km 22, cod 627105 0237/254.802
0372/748.602
cldumbraveni@apia.org.ro BASARAM SANDEL
5 VIDRA Vidra, Str. Principală, cod 627415 0237/673.396 0372/748.605
clvidra@apia.org.ro GHEORGHE IOAN
6 VULTURU Vulturu, Str. Principală, cod 627455 0237/240.900 0372/748.601
clvulturu@apia.org.ro ATANASIU PETREA

REGIUNEA SUD
» Arges
» Bucuresti
» Dambovita
» Giurgiu
» ILFOV
» Prahova

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură ARGES

Adresa: PITESTI Str. Armand Călinescu nr. 44, cod 110017

Telefon: 0248/210.536 Fax: 0248/210.539
E-mail: apia.arges@apia.org.ro

Director Executiv: STROESCU NICOLAE MARIUS

Director Executiv Adjunct: CIUCA GEORGINA SILVIA
Şef Serviciu Autorizare CNDP Ajutoare Specifice Comunitare, Măsuri Piaţă-Cotă Lapte:
IFTODI ENI

Centre locale ARGES

1 CAMPULUNG Sos. Naţională, nr.101, Câmpulung, Jud. Argeş
0248/510.168
campulung.arges@apia.org.ro RADULESCU VALERIU
2 COSTESTI Str. Victoriei, bl. D7 parter 0248/672.070
costesti.arges@apia.org.ro DUMITRESCU SILVIU CRISTIAN
3 CURTEA DE ARGES Str. Valea Danului, nr. 2 0248/723.050
curteadearges.arges@apia.org.ro TOMESCU NICOLAE
4 DOMNESTI Str. Vlaicu Voda, nr .9, com. Domnesti 0248/269.200
domnesti.arges@apia.org.ro PAVLOVICI LAURIAN
5 MIOVENI Casa de cultura Mioveni, Str. Radu cel Frumos, nr. 1
0248/260.306
mioveni.arges@apia.org.ro VUTAN CONSTANTIN
6 PITESTI Calea Campulung, nr. 8 A 0248/224.339

97
 pitesti.arges@apia.org.ro SMARANDA MIHAELA
7 SLOBOZIA Str. Brâncoveanu nr.11, bl.1, sc.A, ap.2, com. Slobozia
0248/698.140
slobozia.arges@apia.org.ro PETRESCU GABRIEL
8 TOPOLOVENI Calea Bucuresti, nr. 107 0248/666.052
topoloveni.arges@apia.org.ro CATRINU MIRCEA
9 VEDEA Loc. Vedea, Primaria comunei Vedea 0248/248.005
vedea.arges@apia.org.ro MIHAI MARIN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Centrul APIA al Municipiului

BUCURESTI

Adresa: BUCURESTI Piaţa Rosetti nr. 4, etaj 1, cam 103-112, sector 2, cod 021051
Telefon: 021/310.02.52 Fax: 021/313.10.46
E-mail: apia.bucuresti@apia.org.ro

Director Executiv: AGLAIA ANGELICA COVRIG

Coordonator Compartiment Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de
piaţă: LAURA RADUCU

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură DAMBOVITA

Adresa: TARGOVISTE Str. I. C. Bratianu, nr. 36, cod 130153

Telefon: 0245/216.482 Fax: 0245/216.481
E-mail: apia.dambovita@apia.org.ro

Director Executiv: GARLEANU CORINA ALEXANDRINA

Director Executiv Adjunct: CONSTANTIN TOADER
Şef Serviciu Autorizare CNDP, Aj. Specifice Comunitare şi MP: NICULESCU MARIA

Centre locale DAMBOVITA

1 TARGOVISTE Str. I.C.Brătianu, nr. 36, cod 130153 0245/218.262
targoviste.dambovita@apia.org.ro MATEI CONSTANTIN
2 MORENI Str. 22 Decembrie 1989, nr. 10, cod 135300 0245/664.364
moreni.dambovita@apia.org.ro DINESCU VALENTIN
3 PUCIOASA Str. Republicii, nr. 181, cod 135400 0245/761.077
pucioasa.dambovita@apia.org.ro PATRAULEA RADU
4 TITU Str. Garii, nr. 21, cod 135500 0245/651.201
titu.dambovita@apia.org.ro PRISECARU NICOLAE IOAN
5 GAESTI Str. Vladimir Streinu, nr. 44, cod 135200 0245/710.301
gaesti.dambovita@apia.org.ro DUMITRESCU CORNELIA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură GIURGIU

Adresa: GIURGIU B-dul Independenţei, bl. 107, Sc. A, cod 080115

Telefon / Fax: 0246/216.055

98
E-mail: apia.giurgiu@apia.org.ro

Director Executiv: MIRON URITU MARIANA CARMEN

Şef Serviciu autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de piaţă:
FARCAS GHERGHINA

Centre locale GIURGIU

1 GIURGIU Bd. Independenţei, nr. 19, cod 080115 0246/216.075
giurgiu.giurgiu@apia.org.ro TEODORESCU CRISTINA
2 COMANA Comana, Str. Cumani, nr. 464, cod 087055 0246/283.014
comana.giurgiu@apia.org.ro ABABEI ELENA
3 VALEA PLOPILOR Com. Ghimpati, sat Valea Plopilor, cod 087098
0246/276.154
valeaplopilor.giurgiu@apia.org.ro ROTARU GEORGE
4 HOTARELE Com. Hotarele, cod 087125 0246/247.060
hotarele.giurgiu@apia.org.ro RADU VALENTINA
5 BOLINTIN VALE Str. Republicii, nr. 2, cod 085100 0246/270.280
bolintin.giurgiu@apia.org.ro DUMITRASCU VIOLETA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură ILFOV

Adresa: BUCURESTI Str. Cernişoara, nr. 92A, sect. 6, cod 061021

Telefon: 021/434.01.29 021/434.01.31 0371/307.800 Fax: 021/434.00.31
E-mail: apia.ilfov@apia.org.ro

Director Executiv: NICUT ION

Director Executiv Adjunct: RADU MARIUS MIHAITA
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, Măsuri de piaţă: DINEA
RALUCA NICOLETA

Centre locale ILFOV

Serviciul Regional Administrare şi Control Cota de Lapte Baloteşti, Calea Bucureşti-
Ploieşti, nr. 1, km 18.2, cod 075100, jud. Ilfov 021/316.07.73 021/316.07.72
dacl.regiunea.bucuresti@gmail.com BADEA CATALIN
1 SNAGOV Str. Snagov-Ghermanesti, nr.49, sat Ghermanesti, cod 077170
021/352.31.07 0371/307.801 0378/102.004 - fax
snagov.ilfov@apia.org.ro ANGHEL MARIAN
2 DASCALU Str. Mures, nr. 12, cod 077075 021/267.30.07 0371/307.802
dascalu.ilfov@apia.org.ro TUDORACHE PETRE
3 BRANESTI Str. Nicolae Balcescu, nr.31, cod 077030 021/352.30.91
0371/307.803
branesti.ilfov@apia.org.ro GATA GHEORGHE
4 MAGURELE Str. Calugareni, nr. 6, cod 077125 021/457.56.89 0371/307.804
magurele.ilfov@apia.org.ro STANCU LACRAMIOARA ELENA
5 BUFTEA Str. Mihai Eminescu, nr. 3-5, cod 070000 021/311.00.07
0371/307.805 buftea.ilfov@apia.org.ro NICHITA GHEORGHE

99
 ► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură PRAHOVA
Adresa: PLOIESTI Str. Anton Pann, nr. 7, cod 100023
Telefon: 0244/514.518 0244/514.760 Fax: 0244/514.760
E-mail: apia.prahova@apia.org.ro

Director Executiv: CHIVU GHEORGHE

Director Executiv Adjunct: BULIGESCU GABRIELA

Centre locale PRAHOVA

1 PLOIESTI Str. Anton Pann, nr. 7, cod 100023 0244/510.111
ploiesti.prahova@apia.org.ro VISINESCU ELENA
2 CAMPINA B-dul Carol I, nr. 40-42, cod 105600 0244/372.354
campina.prahova@apia.org.ro DUMITRESCU MARIUS
3 MIZIL Str. Mihai Bravu, nr. 85, cod 105800 0244/250.202
colceag.prahova@apia.org.ro BISNEL ALEXANDRU
4 URLATI Str. 1 Mai, nr. 145, cod 106300 0244/271.602
urlati.prahova@apia.org.ro MARIN OTILIA
5 VALENII DE MUNTE Str. Nicolae Iorga, nr. 158-160, cod 106400
0244/282.427
valeni.prahova@apia.org.ro BUZILA GHEORGHE

REGIUNEA CENTRU
» Alba
» Brasov
» Covasna
» Harghita
» Sibiu

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură ALBA

Adresa: ALBA IULIA Str. Moţilor nr. 112, cod 510065

Telefon / Fax: 0258/830.650 0258/830.651 0258/832.206
E-mail: apia.alba@apia.org.ro

Director Executiv: FELICIA HONDOLA

Director Executiv Adjunct: MIHAIL SZILAGYI
Şef Serviciu autorizare CNDP, ajutoare specifice
comunitare şi de piaţă: GABRIELA ALBU

Centre locale ALBA

1 ALBA IULIA Str. Traian, nr. 15 B, cod 510109. 0258/830.151
alba.alba@apia.org.ro MILACIU AUGUSTIN
2 AIUD Str. Iuliu Maniu, nr. 34 A, cod 515200. 0258/861.377
aiud.alba@apia.org.ro BUCUR VIORICA EMILIA

100
3 BLAJ Str. Gării, bl. 4, parter. 0258/711.700
blaj.alba@apia.org.ro LUNCEAN HOREA ROMULUS
4 CAMPENI Str. Horea, nr. 8, cod 515500. 0258/771.400
campeni.alba@apia.org.ro CIOATA GHEORGHE
5 SEBES Str. Vanator, nr. 2. cod 515800. 0258/731.262
sebes.alba@apia.org.ro LUDOSAN LIVIU POMPILIU

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BRASOV

Adresa: BRASOV Str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 38, cod 500450

Telefon / Fax: 0268/474.600 0372/796.842 0372/796.843
E-mail: apia.brasov@apia.org.ro

Director Executiv: ION CIOCAN

Centre locale BRASOV

1 BRASOV Calea Feldioarei, nr. 20 B, cod 500483 0268/478.774
0372/796.874
brasov.brasov@apia.org.ro BARBU NICOLAE
2 POIANA MARULUI Str. Laterală nr. 224, cod 507160 0268/228.181
0372/796.847
poianam.brasov@apia.org.ro USCOIU DORIN
3 TARLUNGENI Str. Zizinului nr. 2, cod 507220 0268/365.833
0372/796.865
tarlungeni.brasov@apia.org.ro LUPU VIORICA
4 RUPEA Str. Republicii nr. 166, cod 505500 0268/260.883 0372/796.874
rupea.brasov@apia.org.ro LIDICHIU MARIA
5 VOILA Str. Principala nr. 124, cod 507260 0268/517.668 0372/796.875
voila.brasov@apia.org.ro ROGOZ MIHAI
6 SERCAIA Str. Principala nr. 82, cod 507195 0268/245.888 0372/796.864
sercaia.brasov@apia.org.ro MACOS VICTOR
7 RASNOV Piata Unirii, nr.20 0268/231.231 0372/796.845
rasnov.brasov@apia.org.ro PANGA GHEORGHE
8 D.A.C.L. CODLEA Str. Muntisor, nr. 1, cod 505100 0268/252.590
0268/254.111
dacl.regiunea.brasov@gmail.com ELISEI LUCIAN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură COVASNA

Adresa: SFANTU GHEORGHE Str. Lunca Oltului, nr. 13, cod 520036
Telefon / Fax: 0267/311.075 0267/311.148 0372/730.215
E-mail: apia.covasna@apia.org.ro

Director Executiv: NEGOIŢĂ ANGELA

Director Executiv Adjunct: POPICĂ MARIUS
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi Ajutoare Specifice Comunitare, Măsuri de Piaţă:
OROSZ EMMA

101
Centre locale COVASNA
1 SFANTU GHEORGHE Str. Lunca Oltului, nr. 13, cod 520036
0267/310.423
sfantugheorghe.covasna@apia.org.ro STOICA ADRIAN
2 CHICHIS Str. Mare, nr. 57 A 0267/347.048
chichis.covasna@apia.org.ro LASZIO MARGARETA
3 TARGU SECUIESC Str. Gabor Aron, nr. 24 0267/360.209
targusecuiesc.covasna@apia.org.ro ENYEDI MARTIN
4 COVASNA Str. Elisabeta, nr. 24 0267/340.178
covasna.covasna@apia.org.ro ZARNESCU GHEORGHE
5 BARAOLT P-ta Libertatii, nr. 7 0267/377.023
baraolt.covasna@apia.org.ro FEHER MARIA MAGDOLNA
6 INTORSURA BUZAULUI Str. Randunelelor, nr. 2 0267/370.068
intorsurabuzaului.covasna@apia.org.ro STROIE NASTASIA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură HARGHITA

Adresa: MIERCUREA CIUC, Str. Progresului, nr. 16, et. 1, cod 530240
Telefon: 0266/310.148 0266/310.158 Fax: 0266/311.147
E-mail: apia.harghita@apia.org.ro

Director Executiv: VITOS ZSUZSANNA

Director Executiv Adjunct: HASCHI ANDREI PETER
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de piaţă: PAPP
ANNA

Centre locale HARGHITA

1 MIERCUREA CIUC Str. Progresului, nr. 16, cod 530240 0266/314.026
miercureaciuc.harghita@apia.org.ro SZOCS IOSIF
2 GHEORGHENI Str. Stadionului, nr. 3, cod 535500 0266/361.211
0266/361.222
gheorgheni.harghita@apia.org.ro SZOLLOSSI ZITTA
3 ODORHEIU SECUIESC Str. Rákóczi F. nr. 84, cod 535600 0266/213.040
0266/213.023
odorhei.harghita@apia.org.ro NEMET DEAK ENDRE
4 CRISTURU SECUIESC Str. Budai Nagy Antal, nr. 1, cod 535400
0266/242.860 0266/242.870
cristur.harghita@apia.org.ro GAGYI DORINA
5 TOPLITA Str. Borsecului, nr. 3, cod 535700 0266/341.177 0266/341.038
toplita.harghita@apia.org.ro STOICA DOINIŢA
6 SANMARTIN Str. Principală, nr. 50, cod 537280 0266/332.013
sanmartin.harghita@apia.org.ro KERESZTES MARIANA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură SIBIU

Adresa: SIBIU Str. Somesului nr. 49, cod 550003

Telefon / Fax: 0269/212.951
E-mail: apia.sibiu@apia.org.ro

102
Director Executiv: HATEGAN TEODOR
Director Executiv Adjunct: SEUCHEA IOAN-RARES
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de piaţă:
DORDEA CARMEN

Centre locale SIBIU

1 AGNITA Str. Izvorului, nr. 13, cod 555100 0269/510766
agnita.sibiu@apia.org.ro GIUPANA ILIE
2 MEDIAS Str. Ion Neculce, nr. 2, cod 551021 0269/841113
medias.sibiu@apia.org.ro HURUBEAN MARIA
3 MIERCUREA SIBIULUI Str. Ilie Macelar, nr. 210, cod 557150
0269/533134
miercurea.sibiu@apia.org.ro MOGA MARCEL
4 PORUMBACU Str. Principală, nr. 314C, cod 557190 0269/522.003
porumbacu.sibiu@apia.org.ro TATU NICOLAE
5 SIBIU Str. A.E.Biltz, nr. 53-55, cod 550031 0269/228.055
sibiu.sibiu@apia.org.ro DORCA NICOLAE

REGIUNEA NORD-VEST
» Cluj
» Bistrita-Nasaud
» Maramures
» Mures
» Satu-Mare
» Salaj

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură CLUJ

Adresa: CLUJ - NAPOCA B-dul Muncii, nr. 18, Pavilion Administrativ, etaj 1, cod
400641
Telefon / Fax: 0264/599.972 0264/599.993
E-mail: apia.cluj@apia.org.ro

Director Executiv: GHEORGHE ŞERBAN

Director Executiv Adjunct: CIUCA MARIA
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi Ajutoare specifice Comunitare, Măsuri de Piaţă:
MARICA VALER

Centre locale CLUJ

1 CLUJ-NAPOCA B-dul Muncii, nr. 18, Pavilion Administrativ, parter, cod
400641 0264/415.248
centrulocal.cluj@apia.org.ro UNGUR GHEORGHE HORIA
2 APAHIDA Str. M. Eminescu, nr. 2, cod 407035 0264/231.124
apahida.cluj@apia.org.ro HIRBEA IOAN
3 DEJ Str. Corneliu Coposu, nr. 13, cod 405200 0264/212.100

103
 dej.cluj@apia.org.ro CAMPAN DORINA
4 GHERLA Str. Armenească, nr. 52, cod 405300 0264/244.700
gherla.cluj@apia.org.ro TECAR EUGEN
5 HUEDIN Str. Horia, nr. 101, cod 405400 0264/352.240
huedin.cluj@apia.org.ro CORDA TITI IULIU
6 TURDA Loc. Mihai Viteazu, Str. Principală, nr. 9, cod 407405
0264/316.090
turda.cluj@apia.org.ro CHIS IOAN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BISTRITA-NASAUD

Adresa: BISTRITA, Str. Drumul Tarpiului, nr. 21 A, cod 420062

Telefon / Fax: 0263/218.033 0263/341.603 0263/234.285
Telefon: 0263/218.032 0263/238.072
E-mail: apia.bistrita@apia.org.ro

Director Executiv: SCURTU EMIL

Director Executiv Adjunct: CUCEA SABIN
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi Ajutoare specifice comunitare, Măsuri de Piaţă:
GANCEAN CATALINA

Centre locale BISTRITA NASAUD

1 BISTRITA Str. Tarpiului, nr. 21 A, cod 420062 0263/218.033 BUTA
FLOAREA
2 COLDAU-BECLEAN PE SOMES Str. Codrului, nr. 30, Beclean, cod 425100
0263/340.405 SIGARTAU SIMION
3 TEACA Str. 23 August, nr. 653, cod 427345 0263/276.252 BRATFALEAN
OVIDIU
4 LECHINTA Str. Independentei, nr. 387, cod 427105 0263/274.465 BALAN
IOAN
5 NASAUD Str. Grivitei, nr. 2, cod 425200 0263/361.340 CARCU
STEFAN
6 RODNA Str. Principala, nr. 756, cod 427245 0263/377.537
rodna.bistrita@apia.org.ro BODRIHEIC IONEL

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură MARAMURES

Adresa: BAIA MARE Str. Victoriei, nr. 149, cod 430061

Telefon: 0262/349.286 Fax: 0262/349.287
E-mail: apia.maramures@apia.org.ro

Director Executiv: URS IOAN FLORIN

Director Executiv Adjunct: BRANZEI IOAN
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi Ajutoare specifice comunitare, Măsuri de Piaţă:
MATYAS MIHAI

Centre locale MARAMURES

104
1 BAIA MARE Str. Victoriei, nr. 149, cod 430061 0262/349.286 0262/349.287 -
Fax
baiamare.maramures@apia.org.ro BOTIS RADU IOAN
2 OCNA SUGATAG Str. Primaverii, nr. 29, cod 437205 0262/374.054
ocnasugatag.maramures@apia.org.ro PETROVAN ANTON
3 SIGHETU MARMATIEI Str. 22 Decembrie, nr. 4, cod 435500
0262/310.068
sighet.maramures@apia.org.ro TIPLE LILIANA
4 SOMCUTA MARE Str. Republicii, nr. 18E, cod 437335 0262/280.100
somcuta.maramures@apia.org.ro MOGOS IOAN
5 TARGU LAPUS Str. Liviu Rebreanu, nr. 79, cod 435600 0262/384.100
targulapus.maramures@apia.org.ro CRISTUREAN GAVRILA
6 ULMENI Str. Petre Dulfu, nr.78/A, cod 437355 0262/264.477
ulmeni.maramures@apia.org.ro PALI MARIA
7 VISEU DE SUS Str. Bogdan Voda, nr. 81, cod 435700 0262/352.000
viseu.maramures@apia.org.ro MAN IOAN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură MURES

Adresa: TARGU MURES Str. Insulei, nr. 2, cod 540337

Telefon: 0265/264.195
Fax: 0265/262.232
E-mail: apia.mures@apia.org.ro

Director Executiv: TET IOAN

Director Executiv Adjunct: BORDI KACSO ZSOLT ATTILA
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi Ajutoare specifice comunitare, Măsuri de piaţă: ŢIŢIU
ADINA MIRELA

Centre locale MURES

1 TARGU MURES Str. Insulei, nr. 2, cod 540337 0265/263.244
0265/262.232 - Fax
apia.targu-mures@apia.org.ro MORENT TIBERIU
2 TARNAVENI Str. Republicii, nr. 30, cod 545600 0265/446.752
apia.tarnaveni@apia.org.ro PORIME GHEORGHE CALIN
3 LUDUS B-dul 1 Mai, nr. 34, cod 545200 0265/411.074
apia.ludus@apia.org.ro MIRON GIANINA CRISTINA
4 REGHIN Str. Gării, nr. 117, cod 545300 0265/511.928
apia.reghin@apia.org.ro MAN GABRIELA
5 SIGHISOARA Str. Libertatii, nr. 9, cod 545400 0265/778.681
apia.sighisoara@apia.org.ro IGNA LIDIA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură SATU-MARE

Adresa: SATU MARE Str.Botizului, nr. 49, cod 440101

Telefon: 0261.768.968 Fax: 0261.768.340
E-mail: apia.sm@apia.org.ro
Director Executiv: PINTEA VIOREL

105
Şef Serviciu Ajutoare comunitare, măsuri de piaţă: BENTE VIOREL

Centre locale SATU MARE

1 SATU MARE Str. Botizului, nr. 49, cod 440101 0261/768.340
satumare.sm@apia.org.ro BANCOS MARIA
2 ARDUD Str. Cetăţii, cod 551021 0261/768.340
ardud.sm@apia.org.ro LUPU IOAN
3 TASNAD Str. Pompierilor, nr. 1, cod 445300 0261/825.090
tasnad.sm@apia.org.ro TATAR GICA
4 CAREI Calea Armatei Romane, nr. 79, cod 445100 0261/865.800
carei.sm@apia.org.ro SZABO KATALIN
5 TURT Piata Eroilor, nr. 18, cod 447330 0261/835.200
turt.sm@apia.org.ro DIUDE MARIA
6 LIVADA Str. Satu Mare, nr. 18, cod 447180 0261/840.200
livada.sm@apia.org.ro FEZER IOSIF

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură SALAJ

Adresa: ZALAU Str. Corneliu Caposu, nr. 79A, cod 450141

Telefon: 0260/661.722 0260/661.723 Fax: 0260/661.722
E-mail: apia.salaj@apia.org.ro

Director Executiv: TURCAS MARCEL VIRGIL

Director Executiv Adjunct: VAIDA BELA
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de piaţă:
TARAU IOAN

Centre locale SALAJ

1 CEHU SILVANIEI Str. Gh. Doja, nr. 101, cod 455100 0260/650.611
cehu.salaj@apia.org.ro TAMASAN TRAIAN
2 CRASNA Str. Simleului, nr. 1602, cod 457085 0260/637.043 0260/637.044
crasna.salaj@apia.org.ro POP MARIUS
3 ILEANDA Str. Unirii, nr. 1, cod 457190 0260/648.601
ileanda.salaj@apia.org.ro ANDREICUT LEONTIN MARCEL
4 JIBOU Str. Morii, nr. 13, cod 455200 0260/642.265
jibou.salaj@apia.org.ro MURESAN AUGUSTIN DAN
5 SIMLEU SILVANIEI Str. Nicolae Balcescu, nr. 13, cod 455300
0260/677.030
simleu.salaj@apia.org.ro ANTON MARIA DOINA
6 ZALAU Str. Corneliu Coposu, nr. 79A, cod 450141 0260/661.722
0260/661.723 0260/661.773
zalau.salaj@apia.org.ro SABOU DUMITRU
7 ZIMBOR Str. Principală, nr. 116, cod 457370 0260/627.722
zimbor.salaj@apia.org.ro NEAG SIMONA

106
REGIUNEA SUD-VEST
» Dolj
» Gorj
» Mehedinti
» Olt
» Teleorman
» Valcea

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură DOLJ

Adresa: CRAIOVA Str. Nicolae Titulescu, nr. 22, cod 200134

Telefon / Fax: 0251/595.395
E-mail: apia.dolj@apia.org.ro

Director Executiv: DRAGANCEA RADUCU SERGIU GELU

Director Executiv Adjunct: CALUGARU EMIL CRISTIAN
Şef Serviciu Autorizare CNDP Ajutoare Specifice Comunitare, Măsuri de Piaţă:
COCOSILA VERONICA LILIANA

Centre locale DOLJ

1 BAILESTI Str. Gabroveni, nr. 3, cod 205100 0251/311.010
bailesti.dolj@apia.org.ro BARBU ILIE - exercita temporar
2 BECHET Str. Alexandru Ioan Cuza, nr. 100 bis, cod 207060 0251/336.700
bechet.dolj@apia.org.ro CIOBOATA GHEORGHE
3 CALAFAT Str. Traian, nr. 49, cod 205200 0251/232.440
calafat.dolj@apia.org.ro CARSTEA TRAIAN
4 CRAIOVA Str. Nicolae Romanescu, nr. 39, cod 200738, 0251/427.711
craiova.dolj@apia.org.ro MOREANU CASTELIA
5 FILIASI Str. Stadionului, nr. 2, cod 205300 0251/441.011
filiasi.dolj@apia.org.ro TURLACU ION
6 MELINESTI Str. Principala, nr. 199 bis, cod 207385 0251/440.041
melinesti.dolj@apia.org.ro CALAFETEANU MIRCEA
7 ORODEL Orodel, cod 207435 0251/367.507
orodel.dolj@apia.org.ro FUIOR BOGDAN PETRISOR
8 SEGARCEA Str. Unirii, nr. 56, cod 205400 0251/210.201
segarcea.dolj@apia.org.ro GRADINARU SAVEL

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură GORJ

Adresa: TARGU JIU Str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 92, cod 210113
Telefon / Fax: 0253/213.035
E-mail: apia.gorj@apia.org.ro Web: www.apiagorj.ro

Director Executiv Adjunct: VERSIN MIHAI

107
Şef Serviciu Autorizare CNDP, Ajutoare Specifice Comunitare şi Măsuri de Piaţă:
UNGUREANU VIRGIL
Centre locale GORJ
1 TARGU JIU Componenta 2 Barsesti, cod 210001 0253/212.311
targujiu.gorj@apia.org.ro PIRICI ZAMFIR
2 TARGU CARBUNESTI Str. Pieţii, nr. 7 B, cod 215500 0253/379.116
tgcarbunesti.gorj@apia.org.ro JIANU CRAINIC CIPRIAN
3 NOVACI Str. Eroilor, nr. 3, cod 215300 0253/466.531
novaci.gorj@apia.org.ro CHIRIAC LAVINIA
4 TURCENI Str. Muncii, nr. 3, cod 217520 0253/335.112
turceni.gorj@apia.org.ro TURLACU MARIA
5 MOTRU Str. Tismanei, nr. 31, cod 215200 0253/410.118
motru.gorj@apia.org.ro TAPIRDEA FLORENTINA
6 HUREZANI Primaria Hurezani, cod 217260 0253/231.086
hurezani.gorj@apia.org.ro IVAN IOANA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură MEHEDINTI

Adresa: DROBETA TURNU SEVERIN Str. Crisan, nr. 87, cod 220087
Telefon: 0252/330.056
Fax: 0252/330.237
E-mail: apia.mehedinti@apia.org.ro

Director Executiv: SIRBU FLORIAN

Director Executiv Adjunct: DOCEA ANGHEL
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, Măsuri de piaţă:
OSICEANU NELU

Centre locale MEHEDINTI

1 DROBETA TURNU-SEVERIN Str. Crisan, nr. 87, cod 220087
0252/331.111
drobeta.mehedinti@apia.org.ro GIURESCU LIVIU MIHAI
2 CUJMIR Cujmir, Str. Principală, nr. 27, cod 227150 0252/390.311
cujmir.mehedinti@apia.org.ro RUS IOAN
3 VANJU MARE Calea Severinului, nr. 3, cod 225400 0252/350.400
vinjumare.mehedinti@apia.org.ro UNGUREANU RADU DANIEL
4 ORSOVA Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 11A, cod 225200 0252/360.336
orsova.mehedinti@apia.org.ro MARISESCU AURORA
5 STREHAIA Str. Matei Basarab, nr. 22, cod 225300 0252/370.211
strehaia.mehedinti@apia.org.ro CUCU CONSTANTIN
6 BAIA DE ARAMA Str. Republicii, nr. 27, cod 225100 0252/381.119
baiadearama.mehedinti@apia.org.ro PLOSCARU ILIE

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură OLT

Adresa: SLATINA Str. Arcului, nr. 20, cod 230110

Telefon: 0249/411.244 0249/412.242
Fax: 0249/411.244

108
E-mail: apia.olt@apia.org.ro

Director Executiv: OASA MARINEL

Director Executiv Adjunct: NEACSU DORU DANIEL
Şef Serviciu Ajutoare de stat, Măsuri de piaţă: GUNARU NUTA

Centre locale OLT

1 SLATINA Str. Tudor Vladimirescu, nr. 163 0249/421.060
slatina.olt@apia.org.ro ANDREI ELENA
2 CARACAL Str. Iancu Jianu, Nr. 23 0249/518.554
caracal.olt@apia.org.ro BRANIŞTE TRAIAN
3 BALS Str. Nicolae Balcescu, Nr. 188 0249/454.100
bals.olt@apia.org.ro DRĂGAN EMIL
4 CORABIA Str. Grivita Rosie, Nr. 9 0249/560.990
corabia.olt@apia.org.ro VELICA ELENA
5 SCORNICESTI Str. Pompierilor, Nr. 10, SEDIUL O.S.P.A. 0249/460.244
scorniceati.olt@apia.org.ro PREDA DRAGOŞ
6 DRAGANESTI OLT Str. Nicolae Titulescu, nr. 58 A 0249/465.007
draganesti.olt@apia.org.ro NICOLESCU MARIAN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură TELEORMAN

Adresa: ALEXANDRIA Şos. Turnu Măgurele, nr. 1, cod 140003

Telefon: 0247/310.281 0247/310.015 0247/310.284 0247/310.282 0247/316.401
Fax: 0247/310.281 0247/310.015
E-mail: apia.teleorman@apia.org.ro

Director Executiv: PENA EMANOILA

Director Executiv Adjunct: HORUMBA NICOLAE

Centre locale TELEORMAN

1 ALEXANDRIA Şos. Turnu Măgurele, nr. 1, cod 140003 0247/310.196
alexandria.teleorman@apia.org.ro TUCMA ION
2 ROSIORII DE VEDE Str. Oltului, nr. 2, et. 1, cod 145100 0247/460.193
rosioriidevede.teleorman@apia.org.ro SOARE ANGELICA
3 VIDELE Str. Florilor, nr. 34, cod 145300 0247/453.210
videle.teleorman@apia.org.ro OLTEANU STELICA
4 TURNU MAGURELE Str.Chimiei, Bl G9, parter, cod 145200
0247/411.194
turnumagurele.teleorman@apia.org.ro MITRANA VICTORIA
5 ZIMNICEA Str. Primăverii, nr. 2, et. 1, cod 145400 0247/366.033
zimnicea.teleorman@apia.org.ro BAZAVAN MARIN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură VALCEA

Adresa: RAMNICU VALCEA Str. Oituz, nr. 7, cod 240402

Telefon: 0250/744.489 Fax: 0250/744.498
E-mail: apia.valcea@apia.org.ro

109
Director Executiv: PINTEA ADRIAN
Director Executiv Adjunct: TURCESCU CONSTANTIN
Şef Serviciu Autorizare CNDP, Ajutoare specifice comunitare, Măsuri de piaţă:
OLARU VALERIU

Centre locale VALCEA

1 RAMNICU VALCEA Str. Oituz, nr. 7, cod 240402 0250/745.550
rmvalcea.valcea@apia.org.ro MISTREANU STELIANA
2 BREZOI Str. Lotrului, nr. 42, cod 245500 0250/778.128
brezoi.valcea@apia.org.ro DEACONU CATALIN
3 DRAGASANI Piaţa Pandurilor, nr. 1, cod 245700 0250/810.026
dragasani.valcea@apia.org.ro GHERGHINESCU CRISTIAN
4 BALCESTI Str. Petrache Poenaru, cod 245400 0250/840.044
balcesti.valcea@apia.org.ro CONSTANTINESCU ELENA
5 HOREZU Str. T. Vladimirescu, bl. R2, et. 1, cod 245800 0250/861.445
horezu.valcea@apia.org.ro DAVID DOREL
6 BABENI Str. Dragos Vranceanu, nr. 192, cod 245100 0250/765.715
babeni.valcea@apia.org.ro POPESCU VALENTIN

REGIUNEA VEST
» Arad
» Bihor
» Caras-Severin
» Hunedoara
» Timis

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură ARAD

Adresa: ARAD Str. Fraţii Neumann, nr. 10, jud. Arad, cod: 31039
Telefon / Fax: 0257/250.540 0257/240.112 0257/240.119
0257/240.115 0257/250.340
E-mail: apia.arad@apia.org.ro

Director Executiv: ALDA GHEORGHE

Director Executiv Adjunct: OPRISA DORIN COSTICA
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, Măsuri de Piaţă: BUTA
POPA LIVIU

Centre locale ARAD

1 ARAD Str. Fraţii Neumann, nr. 10, Arad, cod 310399 0257/212.242
clarad.arad@apia.org.ro RUSU EMIL
2 INEU Calea Traian, nr. 27, jud. Arad, cod 315300 0257/511.321

110
 ineu.arad@apia.org.ro HONDEA MARIA

3 CHISINEU CRIS Str. Gării, nr. 39, jud. Arad, cod 315100 0257/351.111
chisineucris.arad@apia.org.ro CABULEA VASILE
4 LIPOVA Calea Ardealului, nr. 446, jud. Arad, cod 315400 0257/563.163
lipova.arad@apia.org.ro CURUTIU FLORICA
5 GURAHONT Str. Avram Iancu, nr. 33, jud. Arad, cod 317145 0257/316.360
gurahont.arad@apia.org.ro SABAU VIORICA
6 SANTANA Str. Căprioarei, nr. 130, jud. Arad, cod 317280 0257/374.200
santana.arad@apia.org.ro MURESAN LUCIA
7 PECICA Str. 2, nr. 150, jud. Arad, cod 317235 0257/469.900
pecica.arad@apia.org.ro POP IOAN
8 SĂVÂRŞIN Str. Alba Iulia, nr. 37, jud. Arad, cod 317270
savirsin.arad@apia.org.ro CIBERAR MARIANA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură BIHOR

Adresa: ORADEA Str. Matei Corvin nr.1, et.1, jud. Bihor, cod 410140
Telefon: 0259/477.037 0371/318.220 Fax: 0259/477.037
E-mail: apia.bihor@apia.org.ro

Director Executiv: TRAIAN ABRUDAN

Director Executiv Adjunct: GHEORGHE ARDELEAN
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, Măsuri de Piaţă:
CONSTANTIN TAICHIŞ

Centre locale BIHOR

1 ALESD Str. Târgului, nr. 1, cod 415100 0259/342.092
alesd.bihor@apia.org.ro DUMITRU GHEORGHE
2 BEIUS Str. Garofiţei, nr. 22, cod 415200 0259/320.703
beius.bihor@apia.org.ro BOCSE MARIANA DORINA
3 MARGHITA Str. Arany Janos, nr. 101, cod 415300 0259/362.433
marghita.bihor@apia.org.ro VASADI IOAN FLORIAN
4 ORADEA Str. Matei Corvin, nr. 1, parter, cod 410140 0259/415.452
oradea.bihor@apia.org.ro IOAN MERCE
5 SACUIENI Str. Irinyi janos, nr. 14, cod 417435 0259/352.227
sacueni.bihor@apia.org.ro CRISTEA DAN
6 SALONTA Str. Republicii, nr. 1, cod 415500 0259/373.134
salonta.bihor@apia.org.ro KARDA IRINA
7 TINCA Str. Mureşului, nr. 89, cod 417595 0259/310.127
tinca.bihor@apia.org.ro SERBAN SORIN
8 STEI Str. Andrei Mureşanu, nr. 38, cod 415600 0259/332.573
stei.bihor@apia.org.ro RUSAN MIHAELA

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură CARAS-SEVERIN

Adresa: RESITA Piata Republicii nr. 28, cod 320026

Telefon: 0255/219.002 0255/219.003 Fax: 0255/219.002 0255/219.003

111
E-mail: apia.caras@apia.org.ro

Director Executiv: ANCULIA ROMICĂ PAVEL

Director Executiv Adjunct: COLTAN CRISAN LUCIAN
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de piaţă:
MIHĂILESCU RĂZVAN PETRU

Centre locale CARAS - SEVERIN

1 RESITA Str. Gradistei, nr. 69, cod 320001 0255/220.033
apia.resita@apia.org.ro JURA FLORIN IOAN
2 CARANSEBES Str. Sub Deal, nr. 4, cod 325400 0255/512.033
apia.caransebes@apia.org.ro VELA IOAN
3 DOMASNEA Str. Principala nr. 199, cod 327185 0255/263.262
domasnea.caras@apia.org.ro RÂTA LIVIU
4 BOZOVICI Str. M. Eminescu nr. 251B, cod 327040 0255/242.533
apia.bozovici@apia.org.ro BULACU ANA LUMINIŢA
5 ORAVITA Str. Eftimie Murgu, nr. 31, cod 325600 0255/572.333
apia.oravita@apia.org.ro IONESCU EDUARD SEBASTIAN
6 MOLDOVA NOUA Str. Mihai Viteazu, nr. 36A, cod 325550 0255/540.233
apia.moldovanoua@apia.org.ro CARACOANCEA IOAN

► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură HUNEDOARA

Adresa: DEVA Str. 22 Decembrie, nr. 222, cod 330162

Telefon: 0254/221.000 0254/224.233 0254/223.117 0254/223.118
Fax: 0254/221.050
E-mail: apia.hunedoara@apia.org.ro

Director Executiv: BORUNGEL VERONICA

Director Executiv Adjunct: SZABO MARIUS
Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, Măsuri de Piaţă:
PARASCHIV MIRELA

Centre locale HUNEDOARA

1 BRAD Str. Horea, nr. 6 0254/613.222
brad.hunedoara@apia.org.ro CEAN MATEI
2 DEVA Str. 22 Decembrie, nr. 222, cod 330162 0254/236.744
deva.hunedoara@apia.org.ro MANGUTIU IOAN
3 HUNEDOARA Str. 9 Mai, nr. 9 0254/713.250
hunedoara.hunedoara@apia.org.ro OPRIS FLORIN
4 ILIA Str. Libertatii, nr. 56 0254/282.344
ilia.hunedoara@apia.org.ro MOLDOVAN CAMELIA
5 ORASTIE Str. Plantelor, nr. 2b 0254/245.011
orastie.hunedoara@apia.org.ro CALMUTCHI IOAN MARCEL
6 SANTAMARIE ORLEA Str. Morii, nr. 167 0254/772.057
orlea.hunedoara@apia.org.ro DRAGOS ANGELICA
7 PETROSANI Str. Constructorul, nr. 14 0254/540.470
petrosani.hunedoara@apia.org.ro ABRAHAM OVIDIU

112
 ► Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură TIMIS

Adresa: TIMISOARA Str. Pop de Basesti nr. 2

Telefon: 0256/494.955 0256/494.995
Fax: 0256/494.955 0256/494.995
E-mail: apia.timis@apia.org.ro

Director Executiv: MICLUTA NICOLAE DAN

Şef Serviciu Autorizare CNDP şi ajutoare specifice comunitare, măsuri de piaţă:
MOLDOVAN MIHAELA ANCA

Centre locale TIMIS

Birou Administrare şi Control Cota de Lapte Str. Grigore Alexandrescu, nr. 28,
cod 300409 0256/473.143
Dacl.regiunea.timisoara@apia.org.ro NICOARA ALIN FLAVIUS
1 FAGET Str. Avram Iancu, nr. 17, cod 305500 0256/320.321
faget.timis@apia.org.ro COSTA ADRIANA
2 LUGOJ Str. Timisorii, nr. 27-33, cod 305500 0256/350.087
lugoj.timis@apia.org.ro POPA CORNELIA
3 RECAS Str. Timisorii, nr. 977 Caminul Cultural 0256/330.055
recas.timis@apia.org.ro DANCAU AUREL
4 PECIU NOU Str. Principala, nr. 189, cod 307310 0256/414.830
peciu.timis@apia.org.ro TODORESCU AUREL
5 SANNICOLAU MARE Str. Miron Costin, nr. 7, cod 305600 0256/372.141
sannicolau.timis@apia.org.ro ILIES DORIN
6 JIMBOLIA Str. Lorena, nr. 33, cod 305400 0256/360.755
jimbolia.timis@apia.org.ro ZAIT DORU
7 DETA Str. Mihai Viteazul, nr. 43, cod 305200 0256/390.249
deta.timis@apia.org.ro CIOBANU-MATEI SUZANA
8 TIMISOARA Str. Grigore Alexandrescu, nr. 28, cod 300409 0256/473.118
timisoara.timis@apia.org.ro NEDELCU CRISTINA

113
 Politica Comunã de Pescuit
(PCP)

Uniunea Europeanã este a doua putere mondialã în putere de pescuit dupã China!
Cu o flotã de peste 91.000 de vase comercialee, Uniunea Europeanã obţine anual 7.5
milioane de tone de peşte din pescãrii şi acvaculturã. Conform Comisiei Europene, pescuitul şi
acvacultura creazã locurile de muncã necesare în regiunile de coastã şi promoveazã bunãstarea
regiunilor de pescuit din Europa. În acest context, presiunile socio-economice asupra industriei sunt
deosebit de mari, determinând Statele Membre sã intre deseori în conflict în legãturã cu drepturile
de pescuit şi apele teritoriale aferente. Întrucât stocurile de peşte a multor specii ating nivele
îngrijorãtor de joase, problema dezvoltãrii unui pescuit durabil rãmâne o prioritate de bazã.
Ca parte a angajamentelor de a asigura o politicã responsabilã a pescuitului şi a acvaculturii,
Politica Comunã de Pescuit a Uniunii Europene, reformatã în 2002, este dezvoltatã pentru a asigura
viitorul industriei de pescuit. Politica Comunã de Pescuit încorporeazã obiectivul de lungã duratã de
a menţine stabil nivelul de peşte adult din apele Uniunii Europene, menţinând paritatea între
capacitatea flotei de pescuit, populaţia piscicolã şi aplicarea strictã a regulilor de pescuit în aşa fel
încât sã existe echitate în întreaga Uniune.
În perioada 2007-2013, Fondul European de Pescuit, cu un buget de 3.8 miliarde euro,
trebuie sã ofere ajutoare pentru dezvoltarea durabilã a sectorului de pescuit. Statele Membre vor
decide care este cea mai optima metodã de alocare a fondurilor, ţinând cont de prioritãţile existente,
însã acordând o importanţã deosebitã finanţãrii planurilor de refacere a florei piscicole, a pescuitului
intern şi a unei acvaculturi nedãunãtoare mediului înconjurãtor.
În ultimii ani, regulile comune au fost aplicate în mod uniform datoritã competiţiei
crescânde dintre autoritãţi.
Noua agenţie de control a pescuitului comunitar Community Fisheries Control Agency va
pregãti inspectori şi va coordona cooperarea crescândã dintre Statele Membre. Agenţia, care în
prezent este localizatã în Bruxelles, se va muta din 2008 în cel mai mare port de pescuit din Europa
şi anume Vigo, în Spania.
Comisia Europeanã precizeazã: „Flora maritimã este o resursã naturalã, regeneratoare,
precum şi o importantã componentã a moştenirii noastre comune. Stocurile sãnãtoase de peşte pot
susţine o ratã moderatã a pescuitului, însã pentru asta este nevoie de o politicã marinã sãnãtoasã.
Activitãţile de pescuit, precum şi cele de acvaculturã trebuie sã fie coordonate prin intermediul
cooperãrii internaţionale pentru a permite regenerarea continuã a stocurilor de peşte şi protejarea
eco-sistemului marin”.

În timp ce pescuitul şi protecţia mediului sunt într-o anumitã mãsurã integrate, integrarea
politicilor privind mediul maritim continuã sã rãmânã o prioritate de bazã. O politicã integratã ar
îmbunãtãţi coordonarea dezvoltãrii multiple a expansiunii porturilor, a exploatãrilor maritime şi a
construcţiei surselor de energie eolianã. O politicã maritimã europeanã este în prezent în discuţie în
cadrul Uniunii Europene.

114
 FEAP FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT
230,7 mil. (FEAP)
€

Fondul European pentru Pescuit (FEP) ajută la realizarea durabilităţii economice, sociale
şi de mediu prin reducerea efortului de pescuit şi protejarea mediului marin.
Fondul European pentru Pescuit, Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit i-a
fost atribuita functia de plata si, în conditiile delegarii în baza unui acord interinstitutional, si functia
de implementare aferenta acestui fond.
Fondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comuna de Pescuit care se refera la
asigurarea pe termen lung a activitatilor de pescuit printr-o exploatare eficienta a resurselor
acvatice, la dimensionarea flotelor de pescuit, precum si dezvoltarea si îmbunatatirea vietii marine,
a lacurilor si zonelor de coasta afectate de activitatile intensive de pescuit si acvacultura.
Fondul European pentru Piscicultura, poate sprijini investitiile in acvacultura cuprinse in
obiectivele specifice pentru a fi incluse in planurile strategice nationale.
Astfel de investitii pot acoperi constructii, extinderi, echipament si modernizari de instalatii
de productie, in special in scopul imbunatatirii conditiilor legate de igiena, sanatatea umana sau
animala si calitatea produselor sau reducerea impactului negativ asupra mediului. Transferul
proprietatii unei afaceri nu este eligibil pentru un ajutor comunitar.
In cazul investitiilor ce sunt realizate in scopul garantarii conformitatii cu standardele
comunitare recent introduse pentru mediu, sanatatea umana sau animala, igiena sau bunastarea
animala, ajutorul poate fi acordat in scopul garantarii conformitatii cu acele noi standarde doar in
cadrul unor limite temporale stabilite prin legislatia comunitara.
Fondul nu poate sa ajute investitiile menite sa creasca productia acelor produse care nu au o
piata normala de desfacere sau care au efecte adverse asupra politicii pentru conservarea resurselor
piscicole.
In vederea accesarii FEP, in Romania s-a constituit Agentia Nationala pentru Pescuit si
Acvacultura (ANPA), desemnata ca Autoritate de management pentru Programul Operational de
Pescuit (POP).
Obiectivele care trebuie atinse prin derularea acestor fonduri în România sunt facilitarea
implementării Politicii Comune de Pescuit, diversificarea activităţilor în comunităţile pescăreşti.
Gradul de susţinere financiară prin FEP este de maxim 40% din valoarea proiectului pentru
creşterea capacităţilor sau înfiinţarea unităţilor de producţie.
Pentru acele proiecte care vizează investiţii pentru interes colectiv, instruiri, acţiuni de
promovare dar şi pentru proiecte pilot, gradul de susţinere este între 80 – 100%.

Fondul European pentru Pescuit este structurat pe cinci axe prioritare:

I. Adaptarea flotei de pescuit a Comunităţii
II. Acvacultura, pescuitul intern, procesare şi marketing
III. Măsuri de interes comun
IV. Dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit
V. Asistenţă etnică
Fondul European pentru Pescuit este reglementat de Regulamentul Consiliului (CE)
nr.1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit. In Romania, interventiile
aferente Fondului European pentru Pescuit sunt reglementate prin intermediul Planului National
Strategic pentru Pescuit si detaliate prin Planul Operational pentru Pescuit.
Masurile de sanatate publica si animala
Fondul poate ajuta :

115
 · in acordarea de compensatii pentru fermierii ce produc crustacee pentru suspendarea
temporara a recoltei de moluste. Durata maxima pentru aceste compensari poate fi de 6 luni,
perioada cuprinsa in intervalul anilor 2007-2013.
Compensatiile pot fi acordate acolo unde contaminarea molustelor ce au ca proliferare
producerea de toxine plancton sau prezenta planctonului, ce contine biotoxine pentru scopuri de
protectie a sanatatii publice, suspensia recoltei:
· mai mult de patru luni consecutiv sau;
· unde pierderea suferita ca rezultat al suspendarii sumelor obtinute din recolta la mai mult
de 35% din cifra de afaceri anuala a afacerii respective, calculata pe baza cifrei de afaceri medii a
afacerii peste precedentii trei ani.
· finantare pentru eradicarea riscurilor patologice in acvacultura unde un plan de abatorizare
este aprobat de Comisie in termini legali prin decizia 90/424.
Investitii in procesare si marketing
Fondul poate sprijini in cadrul unor strategii specifice, sa fie incluse in planurile de strategie
nationala, investitiile in procesare pentru consumul uman direct si in marketingul produselor
piscicole si a produselor de acvacultura. Acest ajutor este restrictionat la intreprinderile mici si
micro.
Astfel de investitii pot acoperii constructia, extinderea, echiparea si modernizarea afacerii, in
special cele care au in vedere imbunatatirea conditiilor de igiena, de sanatate umana si animala si
calitatea produselor sau reducerea impactului negativ asupra mediului. Transferul proprietatii
afacerii nu este eligibil ca un ajutor comunitar.
In cazul investitiilor realizate in scopul garantarii conformitatii cu recentele standarde ale
comunitatii ce fac referire la mediu, sanatatea umana si animala, igiena si bunastarea animala,
ajutorul poate fi acordat pentru garantarea conformitatii pentru noile standarde doar in cadrul unui
interval temporal limita stabilita de legislatia comunitara.
Masuri eligibile in procesare si marketing
Fondul trebuie sa sprijine investitiile in domeniul procesarii si marketingul pentru
constructii, extensii si modernizarea firmelor.
Investitii prevazute in paragraful1 pot contribui la prezervarea sau cresterea fortei de munca
angajate in sectorul piscicol cat si achizitionarea unuia sau mai multora din urmatoarele obiective:
· imbunatatirea conditiilor de lucru si training vocational
· imbunatatirea si modernizarea sanatatii publice si conditiilor de igiena sau calitatea
produselor;
· reducerea impactelor negative asupra mediului;
· ajutorul pentru imbunatatirea utilizarii speciilor putin folosite prin produse si deseuri;
· aplicarea noilor tehnologii sau dezvoltarea comertului;
marketingul produselor principale provenite din debarcarea flotei locale;
Ajutorul comunitatii nu poate fi alocat pentru acele investitii care vizeaza comertul cu
amanuntul.

116
 Planul Naţional Strategic pentru Pescuit 2007-2013
(rezumat)

Planul Naţional Strategic (PNS) pentru Pescuit şi Acvacultură din România a fost elaborat
conform prevederilor art. 15 din Regulamentul Consiliului (CE) nr.1198/2006 din 27 iulie 2006
privind Fondul European pentru Pescuit şi Legii nr. 192/ 2001 privind resursele acvatice vii,
pescuitul şi acvacultura.
Elaborarea strategiei de dezvoltare a sectorului pescăresc s-a realizat printr-un proces larg de
consultare a partenerilor reprezentativi din cadrul sectorului, a ONG-urilor, a organizaţiilor
profesionale şi a reprezentanţilor altor autorităţi publice centrale şi locale. Planul Naţional Strategic,
pentru perioada 2007-2013, este în conformitate cu Politica Comună de Pescuit şi politica de
guvernare a României pentru dezvoltarea acesteia şi prezintă priorităţile,obiectivele şi resursele
financiare publice necesare implementării Politicii Comune de Pescuit în România.
Planul Naţional Strategic reprezintă strategia de dezvoltare a sectorului ale cărei obiective
vor fi atinse prin implementarea Programului Operaţional pentru Pescuit. Fondul European pentru
Pescuit sprijină implementarea Politicii Comune de Pescuit. Planul Naţional Strategic cuprinde
indicatorii de bază şi opţionali, propuşi de Comisie, pentru monitorizarea implementării
Programului Operaţional pentru Pescuit.
Viziunea strategica - un sector piscicol competitiv, modern, dinamic şi care să asigure un
pescuit durabil.
Obiectivul general al strategiei pentru pescuit şi acvacultură este promovarea unui sector
piscicol competitiv, dinamic, modern şi asigurarea unui pescuit durabil, ţinand seama în mod
echilibrat de aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică.

În acest context, priorităţile strategiei trebuie stabilite ţinând seama de trei piloni de
dezvoltare:
1. Asigurarea unei dezvoltări durabile a sectorului pescăresc în România;
2. Dezvoltarea pieţei produselor pescăreşti;
3. Întărirea capacităţii administraţiei sectorului pescăresc în România.

Planul Naţional Strategic se va baza pe următoarele principii:

- gestionarea politicii comune de pescuit în România va fi condusă de principiul bunei
guvernanţe;
- măsurile ce vor fi implementate trebuie să fie compatibile cu alte politici comunitare;
- încurajarea constituirii parteneriatelor care să reunească cei mai importanţi reprezentanţi ai
sectorului;
- creşterea consumului de peşte va contribui la siguranţa şi securitatea hranei populaţiei;
- dezvoltarea durabilă a sectorului pescăresc luând în considerare politica comună de mediu;
- imbunătăţirea standardului de viaţă pentru muncitorii din sector.

Priorităţi cheie ale PNS 2007 - 2013:

I. Exploatarea durabilă a potenţialului resurselor piscicole

Acţiunile care vor fi promovate pentru modernizarea şi menţinerea unui nivel minim al
flotei de pescuit sunt:
- modernizarea navelor şi ambarcaţiunilor de pescuit;
- ajustarea efortului de pescuit;
- dezvoltarea pescuitului în apele interioare;
- instituirea măsurilor de protecţie a speciilor aflate în pericol (sturionii, lostriţa).

117
II. Creşterea competitivităţii sectorului prin:
- modernizarea unităţilor de acvacultură;
- modernizarea şi extinderea unităţilor de procesare;
- înfiinţarea de unităţi de acvacultură intensivă şi super-intensivă;
- întărirea acvaculturii tradiţionale, diversificarea produselor din acvacultură;
- dezvoltarea acvaculturii marine;
- creşterea competitivităţii pescuitului de captură;
- realizarea proiectelor pilot pentru testarea de tehnologii noi şi transferul de know-how;
- Pentru stabilizarea pieţei se va acorda importanţă susţinerii microintreprinderilor şi a
întreprinderilor mici;
- Sprijinirea acţiunilor de promovare a imaginii sectorului pescăresc.

III. Structura sectorului şi mediul economic

Elementele cheie ale acestui domeniu de intervenţie sunt:
- amenajarea de porturi pescăreşti;
- amenajarea de centre de primă-vânzare;
- întărirea organizării pieţei;
- realizarea de studii de marketing şi participarea la târguri şi expoziţii;
- protejarea zonelor de reproducere naturală şi hrănire a puietului;
- perfecţionarea sistemului de comercializare;
- monitorizarea pieţei prin înfiinţarea unui “Observator al pieţei” în vederea prevenirii
dezechilibrelor balanţei de aprovizionare şi stabilizării preţurilor.

IV. Dezvoltarea zonelor pescăreşti

Exploatarea durabilă a resurselor acvatice vii prin practicarea pescuitului raţional reprezintă
o necesitate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii în comunităţile de pescari, conservarea şi refacerea
stocurilor de peşte marin şi de apă dulce, perfecţionarea şi profesionalizarea forţei de muncă şi
crearea unor oportunităţi ocupaţionale alternative. Trebuie menţionat faptul că, în Rezervaţia
Biosferei “Delta Dunării”, populaţia (57.000 locuitori) este organizată în jurul acestei activităţi
(1.200 pescari), iar în lungul litoralului Mării Negre pescuitul este singura sursă de venit pe tot
timpul anului pentru comunităţile de pescari. Pescuitul reprezintă în numeroase regiuni un element
economic, social şi cultural fundamental.
Aspectele prezentate conduc la necesitatea instituirii unui program de management integrat
şi durabil al zonelor pescăreşti, crearea oportunităţilor pentru realizarea veniturilor alternative ale
locuitorilor din zonele pescăreşti, crearea infrastructurii specifice, pregătirea personalului calificat,
asigurarea dotării cu echipamente de exploatare şi prelucrare specifice, precum şi încurajarea
constituirii parteneriatelor.
Pentru dezvoltarea durabilă a zonelor de pescuit, resursele financiare alocate prin POP vor fi
folosite în scopul diversificării activităţilor şi a promovării parteneriatelor public-privat la nivelul
comunităţilor locale.
Acestea vor conduce la creşterea nivelului de trai şi a atractivităţii zonelor pescăreşti prin
sprijinirea autorităţilor locale, agenţilor economici şi ONG-urilor care vor implementa strategiile
de dezvoltare locală, în scopul menţinerii şi dezvoltării locurilor de muncă şi promovarea
diversificării economice şi sociale în zonele care depind de pescuit.
Grupurile selectate vor fi responsabile de gestionarea ajutorului public, de selectarea
proiectelor şi de efectuarea plăţilor către beneficiari. Mai mult, grupurile pescăreşti vor folosi, pe
cât posibil, aceleaşi structuri administrative şi organism de plată cu Grupurile de Acţiune Locală
(GAL) pentru Axa LEADER din FEADER.
În majoritatea zonelor pescăreşti FEP- ul va fi principalul instrument de sprijin financiar,
celelalte instrumente comunitare fiind complementare acestuia.

V. Capitalul uman şi dimensiunea teritorială a Politicii Comune de Pescuit

118
 Acţiunile care vor fi promovate în acest domeniu sunt :
- Sprijinirea persoanelor implicate în activităţi specifice sectorului;
- Creşterea nivelului de pregătire profesională;
- Facilitarea creării de locuri de muncă;
- Stabilizarea populaţiei prin diversificarea activităţilor;
- Dezvoltarea capacităţii instituţionale şi a parteneriatelor la nivel local în vederea stabilirii
unei bune guvernanţe.
Guvernul român intenţionează să acorde o atenţie specială Deltei Dunării, zonă umedă unică
în Europa, unde unele specii de floră şi faună sunt pe cale de dispariţie. În consecinţă, Planul
Naţional Strategic, cu suportul financiar acordat prin Fondul European pentru Pescuit, va contribui
la conservarea acestui patrimoniu prin luarea măsurilor necesare de protecţie şi mobilizarea
producătorilor şi cercetătorilor pentru atingerea obiectivelor Convenţiei de la Göteborg.

VI. Îmbunătăţirea gestionării sectorului de pescuit şi acvacultură

Acţiunile de viitor ale Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură vor fi:
- implementarea unui sistem naţional de colectare;
- întărirea controlului la pescuit;
- stabilirea acordurilor bilaterale cu institutele de cercetare aplicativă;
- intensificarea participării la activităţile organismelor internaţionale la care România este
parte.
În completarea acestor măsuri consacrate îmbunătăţirii managementului în sine, Agenţia
Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură va simplifica legăturile cu producătorii prin reducerea
numărului de proceduri administrative cu care se confruntă aceştia.
În acord cu celelalte administraţii interesate (mediu, sănătate, managementul apei, etc.),
Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură va gestiona sistemul de autorizaţii şi licenţe.
Creşterea permanentă a aptitudinilor profesionale a personalului din administraţia sectorului
piscicol va fi obiectivul cheie al ANPA.

VII. Contribuţia FEP la dezvoltarea politicii naţionale pentru pescuit

FEP este instrumentul care va ajuta la realizarea celor mai importante priorităţi ale PNS-
ului. Acestea se vor regăsi în POP, România intenţionând să implementeze toate cele cinci axe
prioritare ale FEP-ului. Priorităţile PNS al sectorului pescăresc din România sunt în conformitate cu
priorităţile FEP. În acord cu aceasta, obiectivele prioritare ale PNS trebuie să urmărească :
- Creşterea siguranţei produselor piscicole şi a sănătăţii alimentare axa 1, axa 2, axa 3.
- Îmbunătăţirea nivelului de trai al personalului implicat în sectorul pescăresc poate fi
asigurat prin axa 2 (creşterea numărului de ferme de peşte şi unităţi de procesare), axa 4
(diversificarea activităţilor economice ale pescarilor) şi de catre axa 3 (perfecţionarea profesională a
pescarilor).
- Protecţia mediului se va realiza în special prin axa 3 (protecţia florei şi faunei, reabilitarea
apelor interioare şi implementarea reţelei NATURA 2000), de către axa 2 (prin îmbunătăţirea
facilităţilor din acvacultură compatibile cu reglementările NATURA 2000) şi axa 4 (pentru
susţinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescăreşti).
- Buna guvernanţă se va realiza prin axa 3, 4 şi 5, prin consolidarea structurilor
instituţionale, îmbunătăţitea sistemului de colectarea a datelor, întărirea controlului, îmbunătăţirea
cadrului legislativ, organizarea mai bună a producătorilor, formarea specialiştilor şi crearea de
parteneriate public-private.

119
 PROGRAMUL OPERATIONAL PENTRU PESCUIT
2007-2013

Programul Operational pentru Pescuit al României a fost elaborat de catre Agentia Nationala
pentru Pescuit si Acvacultura, în conformitate cu articolul 17(3) din Regulamentul Consiliului (CE)
nr. 1198/2006 din 27 iulie 2006 privind Fondul European pentru Pescuit, în urma unui proces de
consultare a agentilor socio-economici, autoritatilor publice centrale si locale, sindicatelor, ONG-
urilor si organizatiilor profesionale.
În continuarea procesului început cu elaborarea Planului National Strategic (PNS), au avut
loc alte câteva întâlniri cu factorii interesati, Comisia Europeana si alti parteneri în vederea
realizarii Programului Operational, cu contributia grupurilor tematice de lucru înfiintate în acest
scop.
Planul National Strategic, pentru perioada 2007-2013, este în conformitate cu Politica
Comuna de Pescuit si politica de guvernare a României pentru dezvoltarea sectorului.
Fondul European pentru Pescuit contribuie sub mai multe aspecte la implementarea Politicii
Comune de Pescuit în România si a unei strategii specifice care a fost dezvoltata având ca punct de
plecare strategia propusa de Planul National Strategic.
Conform Regulamentului, acest Program Operational a fost elaborat în asa fel încât
contributia financiara alocata prin Fondul European pentru Pescuit va completa sprijinul financiar
acordat la nivel national, regional si local, integrându-se în prioritatile Comunitatii.
Consistenta asistentei provenite din Fondul European pentru Pescuit cu politicile, prioritatile
si activitatile Comunitatii a fost verificata si asigurata prin utilizarea criteriilor de selectie pentru
actiunile ce vor fi finantate. Complementaritatea Fondului European pentru Pescuit cu celelalte
instrumente financiare comunitare a fost verificata sistematic: liniile de demarcare între
instrumentele financiare sunt prezentate la nivelul fiecarei axe prioritare.

Având în vedere situatia actuala a sectorului piscicol, se impune modernizarea si sustinerea

financiara a restructurarii, în vederea asigurarii unei politici pescaresti durabile în România. Aceasta
restructurare necesita implementarea unui numar de actiuni ce au ca scop mentinerea pescuitului
durabil si cresterea competitivitatii sectorului.

Pescuitul marin
România trebuie sa-si adapteze flota de pescuit în asa fel încât sa existe un echilibru durabil
între capacitatea de pescuit si resursa accesibila si disponibila, în concordanta cu Politica Comuna
de Pescuit. Cererea de pe piata trebuie luata mai bine în considerare .

Pescuitul în apele interioare

Este necesara modernizarea barcilor si infrastructurii în vederea cresterii sigurantei
navigatiei si îmbunatatirii conditiilor de conservare a produselor pescaresti la bordul navei.
Sunt necesare facilitati pentru cresterea calitatii produselor înainte de vânzarea acestora dar
si canale de distributie mai bune, cât si promovarea produselor provenite din pescuitul în apele
interioare.

Acvacultura
Productia de peste cu valoare si calitate ridicate, asa cum sunt sturionii, are oportunitati bune
de dezvoltare si trebuie urmarita în locul unei simple cresteri a productiei de specii traditionale. O
crestere a valorii adaugate prin procesare si comercializare apare ca o oportunitate, la fel ca si
diversificarea catre noi specii (sturioni, calcan, moluste,…), dar si catre turism si activitati corelate,
cum ar fi amenajarea bazinelor piscicole pentru pescuitul sportiv.
Procesarea

120
 Principala oportunitate de dezvoltare este realizarea unor produse din peste cu o calitate
ridicata si cu o cerere mare pe piata. În particular, pescuitul costier la scara mica, pescuitul în apele
interioare si acvacultura, cresterea valorii adaugate prin procesare, comercializare directa si unele
activitati de aprovizionare, reprezinta o oportunitate pentru producatorii primari. O provocare
pentru sector este reprezentata de continuarea procesului de adaptare a sectorului românesc de
procesare si comercializare a pestelui la standardele UE.

Comercializarea
Cresterea consumului la produsele din peste reprezinta o necesitate. Aceasta trebuie realizata
prin reducerea dependentei de importuri si cresterea ponderii productiei piscicole locale pe piata
interna. Este de asemenea nevoie de o monitorizare mai buna a pietei, în scopul anticiparii evolutiei
acesteia si adaptarii în consecinta a capacitatii de productie.

Zone pescaresti
În România exista mai multe zone unde comunitati locale importante depind de pescuit.
Potentialul de dezvoltare al acestor zone se bazeaza pe implementarea unei strategii locale
de dezvoltare integrata, de catre un parteneriat local public-privat.

Pentru a contribui la îndeplinirea viziunii strategice, Programul operational a stabilit patru

obiective generale:
I. Dezvoltarea competitivitatii si durabilitatii sectorului piscicol primar
II. Dezvoltarea pietei pentru produsele sectorului piscicol
III. Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si îmbunatatirea calitatii vietii în
aceste zone
IV. Sustinerea unei implementari adecvate a PO în cadrul PCP.

Obiective specifice

I. Dezvoltarea competitivitatii si durabilitatii sectorului piscicol primar

1.1. Modernizarea flotei de pescuit de la Marea Neagra (nave si ambarcatiuni) si ajustarea
acesteia la un nivel de durabilitate
1.2. Promovarea unui sector de acvacultura durabil
1.3. Mentinerea nivelului durabil al activitatii de pescuit în apele interioare

II. Dezvoltarea pietei pentru produsele sectorului piscicol

2.1. Sprijinirea structurarii industriei de procesare
2.2. Sustinerea distributiei si comercializarii produselor din sectorul pescaresc
2.3.Sustinerea dezvoltarii pietei interne pentru peste si produse piscicole

III. Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si îmbunatatirea calitatii vietii în

aceste zone
3.1.Sprijinirea înfiintarii de grupuri locale si asigurarea capacitatii necesare pentru realizarea
si implementarea strategiilor de dezvoltare locala
3.2.Implementarea strategiilor de dezvoltare locala
3.3. Realizarea proiectelor de cooperare
3.4.Facilitarea comunicarii în retea a grupurilor locale

IV. Sustinerea unei implementari adecvate a PO în cadrul PCP

Asistenta tehnica

I. Dezvoltarea competitivitatii si durabilitatii sectorului piscicol primar

121
 Sectorul piscicol este prezentat în acest context ca productie primara de peste, incluzând în
unele cazuri o prelucrare primara dupa capturarea pestilor. Procesarea ulterioara este inclusa în
cadrul sprijinului pentru comercializare în urmatorul capitol deoarece urmareste îmbunatatirea
produselor pentru a raspunde asteptarilor pietei.

Trei obiective specifice sunt incluse pentru acest prim obiectiv.

1.1. Modernizarea flotei de pescuit de la Marea Neagra (nave si ambarcatiuni) si ajustarea
acesteia la un nivel de durabilitate. Rezultatele preconizate sunt urmatoarele:
► Reglarea dimensiunii si modernizarea flotei de pescuit
► Modernizarea flotei de pescuit la scara mica
► Îmbunatatirea igienei, sigurantei si conditiilor de lucru
► Îmbunatatirea abilitatilor pescarilor

Urmatoarele masuri ale FEP vor contribui la atingerea acestui obiectiv specific:
Masura 1.1.: Ajutor public pentru încetarea permanenta a activitatilor de pescuit
Beneficiarii acestei masuri sunt proprietarii de nave de pescuit comercial, înregistrate în
Fisierul Comunitar al navelor de pescuit.

Alocarea financiara
Sprijinul financiar public este 100% din care 75% FEP si 25% buget national.
Prioritate va avea planul de refacere, care va avea alocat 30% din bugetul total al acestei
masuri. Dupa 2012, suma necheltuita rezervata pentru planul de ajustare a efortului de pescuit va fi
realocata altor masuri.

Masura 1.2.: Ajutor public pentru oprirea temporara a activitatilor de pescuit

Beneficiarii acestei masuri sunt proprietarii navelor de pescuit comercial si pescarii.

Alocarea financiara
Sprijinul financiar public este 100%, din care 75% FEP si 25% buget national.

Masura 1.3.: Investitii la bordul navelor si selectivitate

Beneficiarii acestei masuri sunt proprietarii navelor de pescuit comercial.

Alocarea financiara
Marimea sprijinuluilui financiar poate varia între 20% pâna la 60%.

Masura 1.4.: Micul pescuit costier

Beneficiarii vor fi pescarii si familiile acestora implicate în viata economica a sectorului
pescaresc.

Alocarea financiara
Prima pentru achizitionarea navelor de pescuit va fi limitata la 15% din costul de achizitie si
nu va depasi 50.000 euro.

Masura 1.5.: Compensatii socio-economice pentru managementul flotei comunitare

Beneficiarii acestei masuri sunt muncitorii din sectorul pescaresc care au lucrat la bordul
unei nave de pescuit sau ambarcatiuni de pescuit costier cel putin 12 luni în calitate de pescar cu
conditia ca nava de pescuit sa fi facut obiectul unei opriri definitive din activitatea de pescuit sau
schimbarea destinatiei. Pescarii care mai au 10 ani sau mai putin de 10 ani pâna la data pensionarii
oficiale, se pot pensiona anticipat.

122
 Alocarea financiara
Pentru plata indemnizatiilor financiare nerambursabile ajutorul financiar public este de
100% din care 75% FEP si 25% buget national si 15% din costul achizitiei unei nave pentru prima
data dar nu mai mult de 50,000 Euro.

Masura 3.1.: Actiuni colective

Beneficiarii vor fi :
• structuri recunoscute de catre ANPA ca reprezentanti ai producatorilor (cum ar fi
organizatii, grupuri sau asociatii)
• organisme publice sau semi-publice

Alocarea financiara
Contributia publica va fi de 100% din totalul investitiei din care 75% cofinantare de la FEP
iar 25% de la guvernul României.

Masura 3.3.: Porturi de pescuit, puncte de debarcare si adaposturi

Beneficiarii vor fi :
• structuri recunoscute de catre ANPA ca reprezentanti ai producatorilor (cum ar fi
organizatii, grupuri sau asociatii)
• Companii private
• organisme publice sau semi-publice.

Alocarea financiara
Contributia publica va fi de 100% din totalul investitiei din care 75% finantare FEP iar 25%
contributie nationala.

1.2. Promovarea unui sector de acvacultura durabil

Sectorul de acvacultura va fi sustinut pentru a-si moderniza activitatile si pentru a-si adapta
produsele conform cererilor pietei. Rezultatele scontate sunt urmatoarele:
► Reabilitarea bazinelor de pescuit unde este cazul
► Dezvoltarea de noi activitati (acvacultura organica, noi specii)
► Dezvoltarea procesarii la scara mica, în cadrul unitatilor de acvacultura
Urmatoarele masuri ale FEP vor fi folosite pentru a contribui la acest obiect specific:
Masura 2.1.: Investitii productive în acvacultura
Beneficiarii acestei masuri pot fi:
• Companii private
• Grupuri de întreprinderi, asociatii sau organizatii de producatori
• Organisme publice sau semi-publice

Alocarea financiara
Contributia publica va fi limitata la 60% din investitia totala.

Masura 2.2.: Masuri de acva-mediu

Beneficiarii acestei masuri pot fi companii private si publice care opereaza în sectorul de
acvacultura.

Alocarea financiara
Primele vor fi platite 100% din contributia publica.

Masura 2.3.: Masuri de sanatate publica

Masura 2.4.: Masuri de sanatate a animalelor
Masura 2.6.: Investitii în procesare si marketing

123
 Beneficiarii acestei masuri vor fi companii private si organizatii publice.

Alocarea financiara
Contributia publica va fi limitata la 60% din investitia totala Prioritate se va acorda
întreprinderilor micro si mici în procesul de selectie. 50% din fonduri vor fi rezervate pentru ele la
fiecare anunt pentru depunerea proiectelor pentru proiectele eligibile din aceasta categorie de
întreprinderi. Acest procentaj poate fi modificat de Comitetul de monitorizare în functie de cererile
actuale.

1.3. Mentinerea nivelului durabil al activitatii de pescuit în apele interioare

Pescuitul în apele interioare va fi modernizat si implementarea lui confera siguranta
pescarilor. Rezultatele scontate sunt urmatoarele:
► Îmbunatatirea sigurantei si a conditiilor de lucru pentru pescarii din apele interioare,
► Modernizarea ambarcatiunilor si a uneltelor de pescuit

Urmatoarele masuri din FEP vor fi utilizate pentru a promova acest obiectiv:
Masura 2.5.: Pescuitul în apele interioare
Beneficiarii vor fi:
• Muncitorii activi în pescuitul din apele interioare ca indivizi
• Asociatii ale acestor muncitori

Alocarea financiara
Contributia publica va fi limitata la 60% din valoarea totala de investitie.

Masura 3.3.: Porturi de pescuit, puncte de debarcare si adaposturi

Beneficiarii vor fi :
• structuri recunoscute de catre ANPA ca reprezentanti ai producatorilor (cum ar fi
organizatii, grupuri sau asociatii)
• Companii private
• organisme publice sau semi-publice.

Alocarea financiara
Contributia publica va fi de 100% din totalul investitiei din care 75% finantare FEP iar 25%
contributie nationala.

II. Dezvoltarea pietii pentru produse din sectorul piscicol

Dezvoltarea pietei pentru produsele pescaresti necesita interventii bazate pe procesarea
produselor si pe comercializarea acestora. Pentru a recapata o cota de piata buna pentru produsele
din sectorul piscicol din România, trebuie îmbunatatita calitatea produselor (distributia de produse
primare, procesare), si trebuie asumat efortul de promovare.

Trei obiective specifice sunt prevazute pentru acest al doilea obiectiv.

2.1. Sprijinirea modernizarii si structurarea industriei de procesare
Modernizarea industriei de procesare va fi continuata si se va acorda ajutor pentru o
organizare mai eficienta a acestui sector. Rezultatele preconizate sunt urmatoarele:
► Modernizarea si adaptarea facilitatilor de procesare
► Crearea de organizatii reprezentative de producatori prin restructurarea sau fuziunea
organizatiilor existente
Urmatoarele masuri din FEP vor fi folosite pentru promovarea acestui obiectiv:
Masura 2.6.: Investitii în procesare si marketing

124
 Masura 3.1.: Actiuni colective
Beneficiarii vor fi :
• structuri recunoscute de catre ANPA ca reprezentanti ai producatorilor (cum ar fi
organizatii, grupuri sau asociatii)
• organisme publice sau semi-publice

Alocarea financiara
Contributia publica va fi de 100% din totalul investitiei din care 75% cofinantare de la FEP
iar 25% de la guvernul României.

2.2. Sustinerea distributiei si comercializarii produselor din sectorul pescaresc

Se impune stabilirea unei mai bune legaturi între produsele piscicole din România si cererea
de pe piata. Pentru aceasta trebuie sa întelegem mai bine evolutiile pietei si adaptarea produselor în
mod corespunzator. Rezultatele preconizate sunt urmatoarele:
► Crearea unei piete en-gros si/sau o bursa de peste
► Calitatea sporita si trasabilitatea produselor
► Crearea unui observator al pietei românesti de produse pescaresti
Urmatoarele masuri din FEP vor fi folosite pentru promovarea acestui obiectiv:
Masura 2.6.: Investitii în procesare si marketing
Masura 3.4.: Dezvoltarea de noi piete si campanii de promovare
Beneficiarii vor fi :
• structuri recunoscute de catre ANPA ca reprezentanti ai producatorilor (cum ar fi
organizatii, grupuri sau asociatii)
• Companii private
• organisme publice sau semi-publice.

Alocarea financiara
Contributia publica va fi de 100% din totalul investitiei din care 75% contributie FEP iar
25% contributie nationala.

2.3. Sustinerea dezvoltarii pietei interne pentru peste si produse piscicole

Studiul a aratat ca exista un consum mediu de produse pescaresti extrem de scazut în
România. Exista nevoia de a realiza campanii de promovare pentru a stimula dezvoltarea pietei.
Rezultatele preconizate sunt urmatoarele:
► Cresterea consumului de produse pescaresti
► Orientarea consumatorilor spre produse ecologice si/sau spre noi specii
Urmatoarele masuri din FEP vor fi folosite pentru promovarea acestui obiectiv:
Masura 3.4.: Dezvoltarea de noi piete si campanii de promovare
Beneficiarii vor fi :
• structuri recunoscute de catre ANPA ca reprezentanti ai producatorilor (cum ar fi
organizatii, grupuri sau asociatii)
• Companii private
• organisme publice sau semi-publice.

Alocarea financiara
Contributia publica va fi de 100% din totalul investitiei din care 75% contributie FEP iar
25% contributie nationala.

125
 III. Sustinerea dezvoltarii durabile a zonelor pescaresti si îmbunatatirea calitatii vietii în
aceste zone
Pescuitul a cunoscut un declin în România în ultimii 15 ani, si comunitatile locale din zonele
traditionale de pescuit au nevoie de ajutor pentru a moderniza infrastructura pescareasca locala,
pentru a realiza diversificarea activitatilor economice si pentru îmbunatatirea calitatii vietii în aceste
zone.

Patru obiective specifice sunt exprimate pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

3.1. Sprijinirea înfiintarii Grupurilor Locale
Dezvoltarea locala este un nou mod de abordare în România, iar actorii locali dispusi sa se
angajeze în acest tip de proiecte vor avea nevoie de sustinere înainte de a le implementa.
Rezultatele preconizate sunt urmatoarele:
► Actorii locali dobândesc abilitatile necesare pentru a înfiinta si a conduce Grupurile
Locale
► Parteneriatele public-privat sunt înfiintate pentru elaborarea si implementarea
strategilor locale
► Strategii locale integrate de dezvoltare sunt elaborate în zonele pescaresti.
Urmatoarea masura din FEP va fi folosita pentru promovarea acestui obiectiv:
Masura 4.1.: Selectarea Grupurilor Locale,
respectiv sub-masura 4.1.a.: Sprijin pentru înfiintarea parteneriatelor public-privat si
elaborarea strategiei locale integrate de dezvoltare
Beneficiarii sub - masurii
Potentiale Grupuri Locale (parteneri locali interesati, parteneriate cu sau fara statut juridic)
constituite din autoritati locale si/ori ONG-uri sau asociatii înteresate în a se constitui în Grupuri
Locale si sa elaboreze strategiile de dezvoltare locala în acea zona.

Alocarea financiara
Contributia publica va fi de 100% din totalul cheltuielilor proiectului, din care 75 % din
totalul costului eligibil provin din FEP, iar 25 % din bugetul national.

3.2. Implementarea de strategii de dezvoltare locala integrate în zonele pescaresti Odata

create, Grupurile Locale vor avea posibilitatea de a aloca fonduri pentru implementarea strategiilor
lor de dezvoltare locale. Rezultatele preconizate sunt urmatoarele:
► Îmbunatatirea calitatii vietii în micile comunitati pescaresti
► Economia locala este mai diversificata si genereaza o mai mare valoare adaugata la
nivel local
► Resursele locale sunt mai bine folosite si protejate
► O noua forma de administrare se va aplica pentru dezvoltarea durabila a economiei
locale
Urmatoarele masuri din FEP vor fi folosite pentru promovarea acestui obiectiv:
Masura 4.1.: Selectarea Grupurlor Locale,
respectiv sub-masura 4.1.b.: Sprijin pentru implementarea strategiilor locale integrate.
Beneficiarii sub-masurii
Grupurile Locale selectate în concordanta cu procedurile de selectie prezentate.

Alocare financiara
Costurile de functionare ale GL sunt finantate 100 % contributie publica, dar pâna la 10 %
din totalul bugetului alocat zonei pescaresti.
În conformitate cu art. 45 din FEP, majoritatea operatiunilor trebuie promovate de catre
sectorul privat.

126
 3.3. Realizarea proiectelor de cooperare
Anumite Grupuri Locale pot necesita unirea fortelor cu alte grupuri pentru a realiza proiecte
de cooperare. Rezultatul preconizat este urmatorul:
► Proiectele de cooperare nationale sau transnationale se realizeaza atunci
când este creata o masa critica mai mare
Urmatoarea masura din FEP va fi folosita pentru promovarea acestui obiectiv:
Masura 4.2.: Sprijin pentru actiunile de cooperare între Grupurile Locale
Beneficiarii masurii
Aceasta masura este accesibila doar Grupurilor Locale selectate prin Masura 4.2.

Alocarea financiara
Acest tip de proiect va primi finantare suplimentara urmând o procedura simpla de selectie.
Numai cheltuielile pentru actiuni comune, pentru functionarea structurilor comune si pentru
spjin tehnic sunt eligibile sub aceasta masura.

3.4. Facilitarea comunicarii în retea a Grupurilor Locale

Crearea retelei este o componenta importanta a dezvoltarii locale ce va fi furnizata ca un
serviciu grupurilor locale. Rezultatele preconizate sunt urmatoarele:
► Comunicarea în retea stimuleaza schimbul de idei
► Actiunile inovatoare sunt identificate, valorificate si promovate
Va fi creata reteaua pentru sectorul piscicol din România, care va face parte din reteaua
europeana.
Urmatoarea masura din FEP va fi folosita pentru promovarea acestui obiectiv:
Masura 5.1.: Asistenta tehnica

IV. Sustinerea unei implementari adecvate a PO în cadrul PCP

Implementarea Programului operational va solicita dezvoltarea capacitatii administrative a
autoritatilor publice implicate în realizarea programului. Asistenta tehnica va fi disponibila pentru a
sustine acest proces.

Rezultatele preconizate la acest nivel sunt urmatoarele:

► documentatie completa cu privire la procedurile tuturor structurilor implicate în
implementarea programului, este disponibila
► Capacitatea de administrare a fost sporita mai ales în ceea ce priveste aspectele
legate de PCP / implementarea FEP.
Urmatoarele masuri din FEP vor fi folosite pentru promovarea acestui obiectiv:
Masura 5.1.: Asistenta tehnica

Axa 1 primeste 4,33% din totalul sprijinului acordat de Fondului European pentru Pescuit
pentru adaptarea flotei de pescuit Comunitare. Aceasta este justificata de necesitatea modernizarii
navelor si în special a ambarcatiunilor care practica micul pescuit costier. Axa 1 include masuri cu
obiective specifice pentru pescarii afectati de evolutia activitatilor de pescuit ca urmare a încetarii
permanente a activitatii de pescuit a navelor prin casare sau prin schimbarea activitatii, sustinere
pentru tinerii muncitori din sectorul de pescuit pentru achizitionarea pentru prima data a unei nave,
pensionare timpurie si activitati de instruire.

Axa 2 primeste un buget de 45,51% din totalul ajutorului alocat prin FEP si include masuri
de sustinere pentru: dezvoltarea de ferme mici si micro de acvacultura, dezvoltarea de unitati de

127
procesare, modernizarea pescuitului în apele interioare prin construirea sau modernizarea de
adaposturi si ambarcatiuni, îmbunatatirea calitatii produselor din pescuitul în apele interioare prin
echiparea ambarcatiunilor cu masini de gheata, crearea conditiilor specifice pentru prima vânzare si
dezvoltarea altor facilitati specifice ce nu exista sau nu corespund cu standardele UE.

Axa 3 reprezinta 13% din totalul ajutorului alocat prin FEP. Masurile din aceasta axa vor
ajuta la îndeplinirea obiectivelor politicii comune de pescuit în sectorul pescaresc. Aceasta axa
include masuri de sustinere pentru modernizarea porturilor pescaresti si a locurilor de debarcare.

Axa 4 primeste 32,51% este alocat acestei axe, întrucât România doreste sa ofere o mare
importanta strategiilor locale integrate de dezvoltare ce par a fi extrem de adaptate nevoilor din
zonele pescaresti.

Axa 5: 4,65% va fi necesar pentru atingerea obiectivelor de crestere a capacitatii

administrative inclusiv aspectele PCP legate de implementarea FEP.

Alocarea financiara pe axele prioritare pentru Programul Operational

Contributia
Contributie FEP Contributie Rata de
Prioritate publica totala
(euro) nationala (euro) cofinantare FEP
(euro)
(%)
Axa I 13.300.000 9.975.000 3.325.000 75%
Axa II 140.000.000 105.000.000 35.000.000 75%
Axa III 40.000.000 30.000.000 10.000.000 75%
Axa IV 100.000.000 75.000.000 25.000.000 75%
Axa V 14.318.942,7 10.739.207 3.579.735,7 75%
TOTAL 307.618.942,7 230.714.207 76.904.735,7 -

Autoritatea de Management pentru Programul Operational pentru Pescuit

Autoritatea de Management este Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura (ANPA)
care raspunde de eficienta si corectitudinea managementului si implementarii Programului
Operational pentru Pescuit, în conformitate cu reglementarile UE si sistemele institutionale,
financiare si legale în vigoare în România.
Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura este în subordinea Ministerului Agriculturii
si Dezvoltarii Rurale.
În conformitate cu art. 59 din Regulamentul Consiliului nr.1198/2006 Autoritatea de
Management a unui Program Operational va fi responsabila pentru conducerea si implementarea
Programului Operational în conformitate cu principiul de management financiar.

Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

Adresa: Sos. Oltenitei nr. 35-37, bloc turn, et. 5, sector 4, Bucuresti
Tel: 021 - 634.44.29
Fax: 021 - 3326132
E-mail: anpa@anpa.ro, inspectie@anpa.ro
Web: www.anpa.ro

Autoritate de Certificare
Agentia de Plati pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit (APDRP), prin Directia pentru
coordonarea agentiilor de plati instituita de Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 13/2006 si în
baza structurii Agentiei SAPARD are rolul de Autoritate de Certificare.

128
 Agentia de Plati pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit
Adresa: Str. Stirbei Voda, nr. 43, sector 1, Bucuresti
Tel: 021 - 402.27.79
E-mail: cabinet@apdrp.ro
Web: www.apdrp.ro

Autoritatea competenta pentru a primi platile de la Comisia Europeana cu privire la

EFF OP este Agentia de Plata pentru Dezvoltarea Rurala si Pescuit (APDRP).
Autoritatea responsabila pentru realizarea platilor catre beneficiari este Agentia de Plati
pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit (APDRP).
Organismul responsabil cu efectuarea platilor catre beneficiari pentru POP îl constituie
Autoritatea de Plata .

Autoritatea de Audit
Autoritatea de Audit instituita în cadrul Curtii Române de Conturi, reprezinta Autoritatea de
Audit pentru fondurile ce vor fi folosite în cadrul programului Operational de Pescuit în
conformitate cu art. 58 din regulamentul (CE) nr.1198/2006.

Curtea de Conturi
Adresa: Str. Lev Tolstoi nr. 22-24, cod 011948, sector 1, Bucuresti
Tel : 021 - 307 87 20
Fax : 021 - 307 88 25
E-mail: info@rcc.ro
Web: www.rcc.ro

Programul Operational Pescuit - rezumat

Finanteaza:
- promovarea tehnologiilor si echipamentelor pentru comercializarea produselor din peste
prin imbunatatirea calitatii, sigurantei si trasabilitatii;
- campanii de promovare (campanii de publicitate pentru incurajarea consumului de peste si
a produselor din peste, carti de bucate cu produse din peste, etc);
- organizarea si participarea la expozitii de produse marine si din peste;
- construirea sau instalarea facilitatilor statice sau mobile destinate protectiei si dezvoltarii
faunei si florei acvatice;
- reabilitarea apelor interioare, inclusiv a zonelor de reproducere si a rutelor de migratie
pentru speciile migratoare.

Beneficiari eligibili:
- proprietarii de nave de pescuit comercial inregistrate in Fisierul comunitar al navelor de
pescuit;
- organizatii de pescari;
- persoane fizice;
- agenti economici;
- autoritatile publice locale;
- organizatiile neguvernamentale, asociatiile;
- comunitatea locala.

Bugetul total
2011 - 39.257.052 Euro
2012 - 42.262.575 Euro Total 193.429.630 Euro
2013 - 45.362.301 Euro

129
 Axe prioritare

Axa prioritara 1: Masuri de adaptare a flotei de pescuit Comunitare

Masura 1.1 - Incetarea permanenta a activitatilor de pescuit

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.
Masura 1.2 - Incetarea temporara a activitatilor de pescuit
Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.
Masura 1.3 - Investitii la bordul navelor si selectivitate
Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.
Masura 1.4 - Pescuitul de coasta la scara redusa
Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

Actiunea 1: Proiecte colective

Actiunea 2: Sprijin pentru pensionarea anticipata
Actiunea 3: Investitii la bordul navelor de pescuit

Masura 1.5 - Compensatii socio-economice pentru managementul flotei comunitare

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

Actiunea 1.5.a: Indemnizatii ne-reinnoibile pentru pescarii care au lucrat la bordul

unei nave pe o perioada de cel putin 12 luni ca pescari
Actiunea 1.5.b: Plecarea timpurie din sectorul pescuitului, inclusiv pensionarea
anticipata
Actiunea 1.5 c: Prime individuale acordate pescarilor cu varsta sub 40 de ani

Axa prioritara 2: Acvacultura, pescuitul in apele interioare, procesarea si marketingul

produselor obtinute din pescuit si acvacultura

Masura 2.1 - Acvacultura

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

Actiunea 1: Cresterea capacitatii de productie datorita construirii de noi exploatatii

piscicole
Actiunea 2: Variatiile productiei datorita extinderii sau modernizarii exploatatiilor
piscicole existente
Actiunea 3: Cresterea cantitatii de alevini proveniti din crescatorii
Actiunea 4: Masuri pentru mediul acvatic
Actiunea 5: Masuri de sanatate publica
Actiunea 6: Masuri de sanatate a animalelor

Masura 2.2 - Pescuit in apele interioare

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

Actiunea 1: Nave de pescuit in apele interioare

Actiunea 2: Investitii pentru construirea de instalatii de pescuit in apele interioare
Actiunea 3: Investitii pentru extinderea, echiparea si modernizarea instalatiilor de
pescuit in apele interioare

Masura 2.3 - Prelucrarea si comercializarea pestelui

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

130
 Actiunea 1: Cresterea capacitatii de prelucrare (construirea de noi unitati si/sau
extinderea unitatilor existente)
Actiunea 2: Construirea, extinderea, echiparea si modernizarea unitatilor de
prelucrare
Actiunea 3: Construirea unui nou punct de comercializare
Actiunea 4: Modernizarea punctelor de comercializare existente

Masura 2.4 - Inginerie financiara

Axa prioritara 3: Masuri de interes comun

Masura 3.1 - Actiuni colective

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

Masura 3.2 - Protectia si dezvoltarea faunei si florei acvatice

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

Masura 3.3 - Porturi de pescuit, puncte de debarcare si adaposturi

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

Actiunea 1: Investitii in porturi de pescuit existente

Actiunea 2: Investitii in restructurarea si ameliorarea locurilor de debarcare
Actiunea 3: Investitii legate de securitatea pentru constructii sau modernizarea unor
mici adaposturi de pescuit

Masura 3.4 - Dezvoltarea de noi piete si campanii de promovare

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

Masura 3.5 - Actiuni pilot

Proiectele se depun pana la 30 noiembrie 2011.

Axa prioritara 4: Dezvoltarea durabila a zonelor pescaresti

Masura 4.1 - Dezvoltarea zonelor pescaresti

Actiunea 1: Selectia Grupurilor Locale si implementarea strategiilor integrate

Proiectele se depun in perioada 1-29 iulie 2011.
Actiunea 2: Sprijin pentru actiuni de cooperare intre Grupurile Locale

Axa prioritara 5: Asistenta Tehnica

Masura 5.1 - Sprijin pentru infiintarea parteneriatelor public-private si elaborarea

strategiilor de dezvoltare locala integrate a zonelor pescaresti
Termenul de depunere a cererilor de finantare a expirat.

Actiunea 1: Gestionarea si punerea in aplicare a programelor

Operatiuni de asistenta tehnica pentru punerea in aplicare a

programului operational

131
 - Operatiuni de imbunatatire a capacitatii administrative
- Operatiuni privind comunicarea
- Operatiuni de facilitare a colaborarii
- Operatiuni de evaluare
Actiunea 2: Studii
Actiunea 3: Publicitate si informare

IMPORTANT
Ghidurile solicitantului si formularele necesare le puteti descarca de la urmatoarea adresa:
www.ampeste.ro.

132
Sursa datelor: Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura

133
 Centre regionale AM-POP

Sursa datelor: Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale

134
 FONDURILE EUROPENE 2014-2020
Politica de coeziune a UE 2014-2020

Politica de coeziune (sau politica regională) a Uniunii Europene oferă un cadru pentru
finanţarea unei game largi de proiecte şi investiţii, cu scopul de a încuraja creşterea economică în
statele membre ale UE şi in regiunile lor. Politica este revizuita de către instituţiile UE, o dată la
şapte ani. Următoarea rundă de programe este de a fi lansată în 2014.

În noiembrie 2010, Comisia Europeană a publicat primele sale idei privind viitorul politicii
de coeziune a UE, după perioada actuală de programare care se încheie în 2013.

Cele mai importante idei prezentate de către Comisie:

► Corelarea alocarii de fonduri cu obiectivele strategiei "Europa 2020". Aceste obiective
includ creşterea ratei ocupării forţei de muncă, combaterea sărăciei, îmbunătăţirea accesului la
educaţie, investii mai mari în cercetare şi tehnologie, folosirea mai eficientă a energiei şi
promovarea unor tehnologii curate pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon.

► Invitarea statelor membre să semneze contracte de parteneriat. Aceste contracte ar

corespunde îndeaproape cu programele naţionale de reformă pe care statele membre trebuie să le
elaboreze şi să le implementeze în cadrul Strategiei Europa 2020. Ele ar stabili priorităţile de
investiţii, alocarea de resurse şi obiective care trebuie atinse.

► Concentrarea resurselor pe un număr mic de priorităţi. Comisia propune ca statele membre

şi regiunile ar trebui să concentreze resursele din fondurile structurale şi bugetele naţionale, pe un
număr mic de priorităţile tematice, legate de obiectivele Europa 2020. Acele ţări care primesc o
felie relativ mica din fondurile structurale trebuie să se concentreze asupra 2 sau 3 prioritati.

► Efectuarea de plăţi depinzand de anumite condiţii. Comisia propune stabilirea unor condiţii
specifice pentru fiecare stat membru. Acestea s-ar putea referii la punerea în aplicare a
îmbunătăţirilor în administraţia publică sau la reforme in legislaţia naţionala - de exemplu, reguli în
ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă sau standardele de mediu. Plăţile finale nu se vor face
până la îndeplinirea condiţiilor de pre-acord.

► Crearea "rezervei de performanţă", pentru a recompensa cele mai bune performanţe. O parte
relativ mică din bugetul pentru politica de coeziune (probabil 3% din total) ar putea fi ţinute în
rezervă şi folosite pentru efectuarea de plăţi bonus catre statele membre şi regiunile care au avut cel
mai mare succes în atingerea şi depăşirea obiectivelor convenite.

► O monitorizare si evaluare mai severa. Comisia consideră că îmbunătăţirea monitorizării şi a

sistemelor de evaluare sunt necesare pentru a susţine trecerea la o abordare mai orientată spre
rezultate. Comisia doreste obiective clare şi măsurabile şi indicatorii care urmează să fie conveniti
în prealabil, care pot fi utilizati pentru a evalua rezultatele programelor în diferite state membre.

► Combinarea de subvenţii şi împrumuturi. Utilizarea banilor UE pentru a oferi împrumuturi

este văzută ca o modalitate de a maximiza impactul banilor publici şi să încurajeze mai mult
financiar investiţiilor durabile. Comisia are deja o experienţă de utilizare a aşa-numitele
"instrumente de inginerie financiară", în perioada actuală de programare (2007-2013).

135
 ► Consolidarea dimensiunii teritoriale. Tratatul de la Lisabona prevede faptul că Uniunea
Europeană ar trebui să promoveze nu numai coeziunea economică şi socială, ci şi coeziunea
teritorială. Acest lucru implică faptul că UE ar trebui să vizeze o dezvoltare mai echilibrată a
activităţii economice în toate regiunile sale, inclusiv in zonele urbane şi rurale, insulele şi regiunile
periferice. În special, Comisia intenţionează să acorde mai multă atenţie zonelor urbane, pentru a
creşte implicarea autorităţilor locale şi regionale în cadrul programelor operaţionale.

► Consolidarea parteneriatelor. Comisia doreşte să extindă implicarea părţilor interesate locale

şi regionale, partenerii sociali şi organizaţiile societăţii civile în punerea în aplicare a programelor
operaţionale. De asemenea, doreşte să încurajeze răspândirea de dezvoltare locală abordări bazate
pe parteneriate între diferiţii actori relevanţi.
Ideile prezentate de Comisie oferă baza pentru o consultare publică (deschisă până la 31
ianuarie 2011) şi un dialog permanent cu guvernele naţionale, regionale şi locale, Parlamentul
European, Comitetul Regiunilor, şi alte părţi interesate.

Ajutorul acordat de Uniunea Europeană agricultorilor autohtoni ar putea creşte în exerciţiul

bugetar 2014-2020, mai ales dacă vor pune accent pe promovarea unor politici de protejare a
mediului.
România ar putea fi unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene pentru perioada
2014-2020, în condiţiile în care Comisia Europeană a stabilit că fondurile pentru agricultură nu vor
fi diminuate drastic, fiind plafonate la nivelul lui 2013, iar cele pentru regiunile sărace vor creşte
substanţial.
Comisia a făcut cunoscute propriile-i propuneri de buget pentru exerciţiul financiar viitor,
marcând astfel debutul confruntărilor deschise şi probabil foarte violente pentru alocările financiare
dintre 2014-2020. Asta în condiţiile în care o serie de ţări europene doresc, pe fondul crizei,
diminuarea drastică a contribuţiilor naţionale la bugetul UE, acum aflate la un nivel de 1% din PNB.
Slaba absorbţie a fondurilor UE de către România a potenţat temerea că sumele îi vor fi
reduse în exerciţiul financiar viitor faţă de perioada 2007-2013 (19,6 mld. euro fonduri structurale şi
peste 10 mld. euro pentru plăţi directe către fermieri şi dezvoltare rurală).
Aşa cum arată propunerile Comisiei, România ar putea fi însă unul dintre beneficiarii neţi, în
condiţiile în care politica de coeziune care se adresează zonelor aflate sub media UE ca nivel de
prosperitate va fi modificată şi se va concentra pe regiunile cele mai sărace - cazul României.
România ar putea astfel să primească cu 50% mai multe fonduri europene decât în perioada
2007-2013.
Sumele destinate finanţării agriculturii europene vor fi îngheţate la nivelul anului 2013,
(lucru ce face din România un câştigător, cel puţin în această variantă propusă de Comisie). Acest
lucru înseamnă o alocare pentru agricultura UE, pe întreg exerciţiul financiar, de aproape 400 mld.
euro la un buget total al Uniunii de aproximativ 1.000 mld. euro în perioada 2014-2020.
Politica agricolă comună rămâne în continuare cea mai importantă în bugetul UE, cu o
alocaţie de 371,7 miliarde de euro, la care se adaugă o marjă de manevră suplimentară de 15,2
miliarde de euro. În total, 386,9 miliarde de euro în perioada 2014-2020 pentru agricultura
europeană.
Plăţile directe vor rămâne instrumentul esenţial de susţinere a veniturilor agricultorilor.

136
 DICŢIONARUL FONDURILOR EUROPENE

Acquis comunitar:
Întreaga legislaţie primară şi derivată, precum şi ansamblul politicilor şi instituţiilor create
pentru a asigura aplicarea, respectarea şi dezvoltarea corespunzătoare şi continuă a acestei legislaţii.

Administrator sau Custode:

Persoană fizică sau juridică care are calificarea, instruirea şi mijloacele necesare pentru a
aplica măsurile de ocrotire şi conservare a bunurilor încredinţate, atestate de către autoritatea
publică centrală pentru protecţia mediului.

Agenția pentru Dezvoltare Regională:

Organism neguvernamental, nonprofit, de utilitate publică, cu personalitate juridică, care
funcţionează în domeniul dezvoltării regionale şi care se organizează şi funcţionează în condiţiile
Legii nr. 315 din 2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările
ulterioare

Ajutor de stat:
Orice măsură de sprijin acordată de către stat sau de către unităţile administrative-teritoriale,
din resursele de stat sau resurse ale unităţilor administrative-teritoriale ori de alte organisme care
administrează surse ale statului sau ale colectivităţilor locale, indiferent de formă, care
distorsionează sau ameninţă să distorsioneze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi, a
producţiei anumitor bunuri, a prestării anumitor servicii sau care afectează comerţul dintre România
şi statele membre ale Uniunii Europene, fiind considerată incompatibilă cu un mediu concurenţial
normal. L 143/1999 republicata în MO nr.744/2005

Apel de proiecte cu depunere continuă:

Apel de proiecte pentru care depunerea cererilor de finantare se face pâna la termenul limita
anuntat. Dupa închiderea termenului limita de depunere a cerererilor de finantare, nu mai pot fi
depuse cereri de finantare/proiecte decât dupa formularea unui nou apel de proiecte de catre
Organismul Intermediar. Evaluarea si selectia proiectelor se face într - o singura sesiune, prin
punctare în sistem „grila de evaluare”, cu ordonare în functie de punctajul obtinut. Sunt finantate
proiectele care depasesc pragul minim de calitate, în ordinea punctajului, pâna la concurenta sumei
alocate pentru apelul de proiecte.

Arie de protecţie specială avifaunistică:

Sit protejat pentru conservarea speciilor de păsări sălbatice, în conformitate cu
reglementările comunitare.

Arie naturală protejată:

Zonă terestră, acvatică şi/sau subterană în care există specii de plante şi animale sălbatice,
elemente şi formaţiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de altă
natură, cu valoare ecologică, ştiinţifică sau culturală deosebită, care are un regim special de
protecţie şi conservare, stabilit conform prevederilor legale.

Arie specială de conservare:

Situl de importanţă comunitară desemnat printr-un act statuar, administrativ şi/sau
contractual în scopul aplicării măsurilor de conservare necesare pentru menţinerea sau restaurarea la

137
o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale şi/sau a populaţiilor speciilor pentru care situl
este desemnat.

Arie/sit:
Zonă definită geografic exact delimitată.

Asistenţă publică integrată de urgenţă:

Asistenţa asigurată de instituţiile publice de stat aflate în structurile Ministerului Sănătăţii
Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau în structura autorităţilor publice locale,
precum şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale prin Direcţia pentru apel unic de urgenţă 1-1-2.
Ea include ansamblul de măsuri şi activităţi cu caracter logistic, tehnic şi medical, destinate în
principal salvării şi păstrării vieţii.

Asociaţii de dezvoltare intercomunitară:

Structurile de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat, înfiinţate, în condiţiile
legii, de unităţile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare
de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice.

Audit public intern:

Activitatea funcţional independentă şi obiectivă, care dă asigurări şi consiliere conducerii
pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfecţionând activităţile entităţii
publice; ajută entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematică şi
metodică, care evaluează şi îmbunătăţeşte eficienţa şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe
gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare. L 672/2002

Autoritate de certificare şi plată:

Structura organizatorică din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, responsabilă de
certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană, primirea
de la Comisia Europeană a OUG nr. 64/2009 fondurilor transferate României din instrumente
structurale şi transferul către beneficiari/unităţi de plată de pe lângă autorităţile de management a
fondurilor primite din instrumente structurale, precum şi a celor alocate de la bugetul de stat, în
cazul programelor operaţionale care utilizează mecanismul plăţii directe;

Autoritatea de Audit:
Organism independent pe lânga Curtea de Conturi. înfiinţat prin Legea nr. 200/2005 privind
aprobarea OUG nr. 22/2005 pentru completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi
funcţionarea Curţii de Conturi, care realizeză auditul de sistem, verificări pe bază de eşantion pentru
FC, FEDR şi FSE şi declaraţii la finalizarea proiectelor.

Autoritatea de Certificare şi Plată:

Structură organizatorică în cadrul Ministerului Economiei şi Finanţelor, responsabilă de
certificarea sumelor cuprinse în declaraţiile de cheltuieli transmise la Comisia Europeană şi pentru
primirea fondurilor transferate României din Fondul european de dezvoltare regională, Fondul
social european şi Fondul de coeziune şi asigurarea transferului acestora către beneficiari, precum şi
a sumelor de prefinanţare şi cofinanţare aferente acestora din fonduri alocate de la bugetul de stat
(v. Ordonanţa nr. 29 din 2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării
şi a cofinanţării alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul
instituţiilor implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru
obiectivul convergenţă, art. 1 alin. (2) lit. C).

138
 Autoritate de Management:
O autoritate publică sau un organism public sau privat national, regional sau local, desemnat
de Statul Membru pentru managementul programului operational;
Reg.(CE) Consiliului nr.1083/2006.

Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale:

Este instituţia căreia îi este încredinţată coordonarea managementului si implementării
Instrumentelor Structurale în România, asumându-si responsabilităţile atribuite „Autorităţii de
Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar ” conformHotărârii de Guvern HG 128/2006, de
modificare a HG 497/2004. ACIS este o instituţie în cadrul Ministerului Finanţelor Publice.
Sarcinile sale sunt de a sprijini programarea, dezvoltarea si implementarea Programelor
Operaţionale din cadrul CSNR pentru a asigura coordonarea si coerenţa în cadrul programelor si în
legătură cu Programul de Dezvoltare Rurală si cu Programul Operaţional pentru Piscicultură.

Avans:
Sume transferate de către Beneficiar unui contractor, în baza documentelor justificative,
conform legii, în cadrul unui proiect finanţat din instrumente structurale (Ordonanţa nr. 29 din 31
ianuarie 2007 privind modul de alocare a instrumentelor structurale, a prefinanţării şi a cofinanţării
alocate de la bugetul de stat, inclusiv din Fondul naţional de dezvoltare, în bugetul instituţiilor
implicate în gestionarea instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul
convergenţă, cu modificările şi completările ulterioare.

Aviz Natura 2000:

Act tehnico-juridic emis de autoritatea competentă pentru protecţia mediului, care confirmă
integrarea aspectelor privind protecţia habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică în
planul sau programul supus adoptării.

Axă prioritară:
Una dintre priorităţile strategice dintr-un program operaţional; cuprinde un grup de
operaţiuni legate între ele şi având obiective specifice măsurabile. (Regulamentul Consiliului nr.
1083 din 2006)

B
Bazin hidrografic:
Suprafaţă totală de teren de pe care îşi colectează apele (se drenează) un curs deapă şi
afluenţii săi.

Beneficiar:
Organismul, autoritatea, instituţia sau societatea comercială din sectorul public ori privat,
unitatea administrativ-teritorială, organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică
de interes local sau judeţean, responsabile pentru iniţierea ori iniţierea şi implementarea proiectelor
aprobate spre finanţare în cadrul unui program operaţional.

Biodiversitate:
Variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre, marine, acvatice continentale şi
complexelor ecologice; aceasta include diversitatea intraspecifică, interspecifică şi diversitatea
ecosistemelor.

139
 C
Cadrul Naţional Strategic de Referinţă:
Documentul aprobat de Comisia Europeană, negociat în prealabil cu România, ca stat
membru, în urma evaluării Planului naţional de dezvoltare. CNSR conţine contribuţia din
instrumentele structurale şi celelalte resurse financiare pentru realizarea priorităţilor si măsurilor
conţinute în Planul Naţional de Dezvoltare. Prevederile acestui document se implementează prin
intermediul programelor operaţionale.

Cerere de finanţare:
Document prin care este solicitat sprijinul unui finantator pentru acoperirea costurilor de
functionare ale unui proiect; in acest scop, in cadrul cererii este prezentat detaliat proiectul, este
argumentata necesitatea lui si sunt prezentate avantajele sale.

Cerere de rambursare:
Cerere adresată instituţiei finanţatoare, de către o persoană fizică sau juridică, prin care
aceasta din urmă solicită decontarea unor cheltuieli deja efectuate.

Cheltuială publică:
Orice participare publică la finanţarea unor operaţiuni, provenită din bugetul
statului, al autorităţilor regionale sau locale, din bugetul general al Comunităţii Europene privind
Fondurile Structurale, Fondul de Coeziune, sau orice altă cheltuială similară. Orice participare la
finanţarea unor operaţiuni, provenind din bugetul organismelor de drept public sau al asociaţiilor
formate din una sau mai multe autorităţi regionale, locale sau din organisme de drept public, care
acţionează în conformitate cu Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din
31 martie 2004, privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice de
lucrări, bunuri şi servicii este considerată cheltuială similară. Reg.Consiliului (CE) nr. 1083/2006

Cheltuieli eligibile:
Cheltuieli realizate de către un Beneficiar, aferente proiectelor finanţate în cadrul
programelor operaţionale, care pot fi finanţate atât din instrumente structurale, cât şi din bugetul de
stat şi/sau contribuţia proprie a Beneficiarului.

Cheltuieli generale de administraţie:

Reprezintă cheltuielile efectuate pentru funcţionarea de ansamblu a beneficiarului şi care nu
pot fi atribuite direct unei anumite activităţi din cadrul operaţiunii. Lista tipurilor de cheltuieli
cuprinse în această categorie se elaborează de fiecare autoritate de management şi se aprobă prin
ordin comun al ministrului coordonator al autorităţii de management şi al HG nr.759/2007
ministrului economiei şi finanţelor.

Cheltuieli neeligibile:
Cheltuielile neeligibile în cadrul proiectului sunt cheltuielile care NU sunt incluse în lista
cheltuielilor eligibile prevăzută în Conditiile Specifice corespunzătoare fiecărei cereri de propuneri
de proiecte, dar sunt necesare proiectului, care vor fi suportate de dumneavoastră în calitate de
beneficiar si nu vor fi luate în considerare la calcularea valorii contributiei dumneavoastră pentru
proiect. Ghid solicitant 2009 – conditii generale (aprobat prin ordin al ministrului muncii, familiei si
protectiei sociale)

Circuitul auditului:
Stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiile şi responsabilităţile referitoare la acestea,
precum şi arhivarea documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei

140
acţiuni, care să permită totodată reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii
individuale şi invers L 672/2002

Cofinanţare:
Finanţarea unui program, proiect, subproiect, obiectiv şi altele asemenea, parţial prin credite
bugetare, parţial prin finanţarea provenită din surse externe. L 500/2002

Cofinanţare privată:
Orice contribuţie la finanţarea cheltuielilor eligibile, alta decât cea prevăzută
la lit. k), aferentă proiectelor finanţate în cadrul programelor operaţionale.
OUG nr. 64/2009

Cofinanţare publică:
Orice contribuţie pentru finanţarea cheltuielilor eligibile din sumele aprobate în bugetele
prevăzute la art. 1 alin. (2) lit. a)-g) din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu
modificările ulterioare, la art. 1 alin. (2) lit. a)-d) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice
locale, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv cofinanţarea acordată de la bugetul de stat
pentru alţi beneficiari decât cei prevăzuţi la art. 5 alin. (1)-(3), precum şi alte cheltuieli similare, în
sensul art. 2 alin. 5 din Regulamentul (CE) nr. 1.083/2006; OUG nr. 64/2009

Comitet de evaluare:
Organism, fara personalitate juridica, creat la nivelul Autoritatii de
Management/Organismului Intermediar care are ca scop evaluarea proiectelor depuse de solicitanti
în scopul finantarii prin Programul Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice
2007-2013.

Conflict de interese:
Conform Ghidului Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD),
conflictul de interese implică un conflict între datoria faţă de organizaţia în care îşi desfăşoară
activitatea şi interesele personale ale unui angajat, în care angajatul are interese în calitatea sa de
persoană privată, care ar putea influenţa în mod necorespunzător îndeplinirea obligaţiilor şi
responsabilităţilor de serviciu (Ghidul OECD pentru rezolvarea conflictului de interese în
administraţia publică, iunie 2003 ).

Contract:
Actul juridic cu titlu oneros, încheiat între beneficiar si contractor, în vederea execuţiei unei
lucrări, furnizării unor produse sau prestării unor servicii.

Contract de delegare de gestiune a unui serviciu:

Contract prin care o unitate administrativ-teritorială sau o asociaţie de dezvoltare comunitară
atribuie ori încredinţează unuia sau mai multor operatori titulari de licenţă gestiunea unui serviciu
de utilităţi publice sau activităţi din sfera serviciilor de utilităţi publice a cărui răspundere o are,
precum şi exploatarea sistemului de utilităţi publice aferent. Delegarea gestiunii poate fi efectuată şi
de asociaţia de dezvoltare intercomunitară, pe seama şi în numele unităţilor administrativ-teritoriale
membre, în baza unui mandat imperativ acordat de acestea.

Contract de finanţare:
Actul juridic cu titlu oneros, încheiat între Organismul Intermediar şi Beneficiar, prin care se
aprobă spre finanţare un proiect, în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013.

Contractor:

141
 Persoana fizică sau juridică, de drept public sau privat, cu care beneficiarul de finanţare în
cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013 a încheiat contractul de execuţie a unei lucrări,
de furnizare a unor produse sau de prestare a unor servicii.
Conservare:
Ansamblu de măsuri care se pun în aplicare pentru menţinerea sau refacerea habitatelor
naturale şi a populaţiilor de specii de faună şi floră sălbatice, într-o stare favorabilă.

Conservare în situ:
Protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în mediul lor natural de geneză,
existenţă şi evoluţie.

Conservare ex situ:
Protecţia şi conservarea bunurilor patrimoniului natural în afara mediului lor natural de
geneză, existenţă şi evoluţie.

Constatarea existenţei creanţelor bugetare rezultate din nereguli:

Activitatea prin care se verifică, se stabileşte şi se individualizează obligaţia de plată sub
forma unui titlu de creanţă. OG nr. 79/2003

Contract de achiziţie publică:

Contractul care include şi categoria contractului sectorial, astfel cum este definit la art. 229
alin. (2), cu titlu oneros, încheiat în scris între una sau mai multe autorităţi contractante, pe de o
parte, şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuţia de
lucrări, furnizarea de produse sau prestarea de servicii, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă.
OUG nr.34/2006 (actualizată)

Contract de concesiune de lucrări publice:

Contractul care are aceleaşi caracteristici caşsi contractul de lucrări, cu deosebirea că în
contrapartida lucrărilor executate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea
autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o
perioadă determinată sau acest drept însotit de plata unei sume de bani prestabilite. OUG nr.34/2006
(actualizată)

Contract de concesiune de servicii:

Contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu deosebirea că în
contrapartida serviciilor prestate contractantul, în calitate de concesionar, primeşte din partea
autorităţii contractante, în calitate de concedent, dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă
determinată sau acest drept însotit de plata unei sume de bani prestabilite.
OUG nr.34/2006 (actualizată)

Contract de finantare:
Reprezintă documentul juridic prin care se acordă asistenţa financiară nerambursabilă
aferentă unei operaţiuni în scopul atingerii obiectivelor axei prioritare dintr-un program operaţional
şi care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor. HG nr.759/2007

Contractant:
Ofertantul care a devenit, în condiţiile legii, parte într-un contract de achiziţie publică. OUG
nr. 34/2006 (actualizată)

Contribuţia publică naţională totală:

142
 Totalul fondurilor publice necesare implementării programelor operaţionale, format din
cofinanţarea publică şi fondurile aferente cheltuielilor publice, altele decât cele eligibile;
OUG nr. 64/2009

Control financiar preventive:

Activitatea prin care se verifică legalitatea şi regularitatea operaţiunilor efectuate pe seama
fondurilor publice sau a patrimoniului public, înainte de aprobarea acestora.
L nr. 84/2003

Control financiar public intern:

Întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale
entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi dintr-o unitate centrală care este
responsabilă de armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi audit.
L nr. 672/2002

Control intern:
Ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern,
stabilite de conducere în concordanţă cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea
asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; acesta include, de asemenea,
structurile organizatorice, metodele şi procedurile.
L nr. 84/2003

Corecţie financiară:
Măsură cu caracter financiar, dispusă de către organele de control ale Organismului
Intermediar, precum şi ale oricăror alte instituţii abilitate sa efectueze controlul asupra utilizarii
finantarilor obtinute din fonduri structurale, ce constă în obligarea beneficiarului de a restitui un
procent din finantarea primita, ca urmare a nerespectarii prevederilor contractului de finantare si ale
legislatiei aplicabile”.

Coridor ecologic:
Zonă naturală sau amenajată care asigură cerinţele de deplasare, reproducere şi refugiu
pentru speciile sălbatice terestre şi acvatice.

Creanţele bugetare rezultate din nereguli:

Sume de recuperat la bugetul general al Comunităţii Europene şi/sau la bugetele
administrate de aceasta ori în numele ei, precum şi/sau la bugetele de cofinanţare aferente, ca
urmare a utilizării necorespunzătoare a fondurilor comunitare şi a sumelor de cofinanţare aferente
şi/sau ca urmare a obţinerii necuvenite de sume în cadrul măsurilor care fac parte din sistemul de
finanţare integrală ori parţială a acestor fonduri; OG nr. 79/2003

Credit bugetar:
Suma aprobată prin buget, reprezentând limita maximă până la care se pot ordonanţa şi
efectua plăţi în cursul anului bugetar pentru angajamentele contractate în cursul exerciţiului bugetar
şi/sau din exerciţii anterioare pentru acţiuni multianuale, respectiv se pot angaja, ordonanţa şi
efectua plăţi din buget pentru celelalte acţiuni.
L nr. 84/2003

Credit de angajament:
Limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate în timpul exerciţiului bugetar, în limitele
aprobate. L nr. 84/2003

143
 Criterii de eligibilitate:
Conditiile pe care trebuie sa le îndeplineasca solicitantul pentru a fi admis în cadrul schemei
de finantare.

Criterii de selectie si evaluare:

Conditiile în baza carora se acorda un anumit punctaj pentru proiectele si evaluare depuse.

D
De minimis:
Acesta este pragul sub care cerinţele Regulilor pentru ajutorul de stat nu se aplică.
Solicitantul nu a beneficiat în ultimii doi ani fiscali şi în anul fiscal în curs (fie din surse ale statului
sau ale autorităţilor locale, fie din surse comunitare) de ajutor care, cumulat, să depăşească
echivalentul în lei a 200.000 de euro. În cazul operatorilor economici din domeniul transportului
rutier limita se coboară la echivalentul în lei a 100 000 euro pe o perioadă de trei ani fiscali.

DLAF - Departamentul pentru Lupta Antifraudă:

Departamentul este instituţia de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă – OLAF
din cadrul Comisiei Europene, având calitatea de Serviciu de coordonare antifraudă în România
(conform Deciziei Primului Ministru 205/2007)

Documentaţie de atribuire
Documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de achiziţie
publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de sarcini sau, după caz,
documentaţia descriptivă. OUG nr. 34/2006 (actualizată)

Domeniu Major de Intervenţie:

Una dintre acţiunile strategice prevăzute în cadrul unei axe prioritare care cuprinde un grup
de operaţiuni asemănătoare.

Durata de implementare a proiectului:

Perioada cuprinsă între data semnării contractului de finanţare şi data transmiterii de către
beneficiar a ultimei cereri de rambursare către Organismul Intermediar.

E
Eficacitate:
Gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul
dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective.
L 84/2003

Eficienţă:
Maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate. L 84/2003

ERP – Enterprise resource planning:

Sistem informatic integrat care asigură inter-operabilitatea tuturor departamentelor din
cadrul unei companii, din punct de vedere al proceselor derulate. Un sistem ERP include module de
software pentru producţie, comenzi, contabilitate , furnizori, depozite, transport, resurse umane, etc.

144
 Evacuarea:
Măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori producerii unei
situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau potenţial a fi afectate, în mod
organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii sau grupuri de populaţie ori bunuri şi
dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi
valorilor, de funcţionare a instituţiilor publice şi agenţilor economici.

Evaluarea Impactului asupra Mediului:

Este o procedură prin care se evaluează potenţialele efecte negative pe care un proiect,
public sau privat, un plan sau program le poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau
localizarea lui.

F
Factor de risc:
Fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi spaţiu, care pot
determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc.

Faliment:
Demersurile de nesolvabilitate în accepţiunea Articolului 2(a) din Regulamentul Consiliului
(CE) nr. 1346/2000. Reg. Comisiei (CE) nr. 1828/2006

Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR):

Fondul Structural care sprijină regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în
sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi
mijlocii. Regulamentului nr.1080/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului asupra Fondului
European de Dezvoltare

Fondul Social European (FSE):

Fondul Structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care sprijină măsuri de
ocupare a forţei de muncă şi de dezvoltare a resurselor umane. Regulamentul (CE) nr.1081/2006 al
Parlamentului European şi al Consiliului din 5 iulie 2006 privind Fondul Social European

Fondurile comunitare:
Sume provenite din asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea.
Europeană OG nr. 79/2003

Fonduri publice:
Conform Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările si completările
ulterioare, fondurile publice reprezintă sumele alocate de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice
autonome, bugetele instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din bugetul de stat, bugetul
asigurărilor sociale de stat şi bugetele fondurilor speciale, după caz, bugetele instituţiilor publice
finanţate integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate
sau garantate de stat şi ale căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din fonduri publice;
bugetul fondurilor externe nerambursabile. Conform Legii 273/2006 privind finanţele publice
locale, fonduri publice locale reprezintă sumele prevăzute la art. 1 alin (2) din lege, precum si cele
gestionate in afara bugetului local.

145
 Fraudă:
Orice actiune sau omisiune intentionată în legatură cu obţinerea, utilizarea sau gestionarea
fondurilor comunitare provenind din bugetul general al Comunitatilor Europene sau din bugetele
administrate de acestea ori in numele lor, precum şi/sau din bugetele de cofinanţare aferente,
incriminată prin Codul penal, Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea
faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, sau prin alte legi speciale. OG nr.
79/2003

I
IMM - Întreprinderile mici şi mijlocii:
Întreprinderile mici şi mijlocii se clasifică, în funcţie de numărul mediu anual de salariaţi şi
de cifra de afaceri anuală netă sau de activele totale pe care le deţin, în următoarele categorii:
a) microîntreprinderi - au până la 9 salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă sau
deţin active totale de până la 2 milioane euro, echivalent în lei;
b) întreprinderi mici - au între 10 şi 49 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală netă
sau deţin active totale de până la 10 milioane euro, echivalent în lei;
c) întreprinderi mijlocii - au între 50 şi 249 de salariaţi şi realizează o cifră de afaceri anuală
netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc
echivalentul în lei a 43 milioane euro.

Insolvenţă:
1 ► Incapacitatea unei unităţi administrativ-teritoriale de a-şi achita obligaţiile de plată
lichide şi exigibile, cu excepţia celor care se află în litigiu contractual – art. 2, alin. 38 din Lg.
273/2006 a finanţelor publice locale, publicată în M.Of. nr. 618 din 18 iulie 2006, cu modificările şi
completările ulterioare.
2 ► Acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa
fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolvenţa este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadenţă, nu
a plătit datoria sa faţă de unul sau mai mulţi creditori;
b) insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă
datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

Intervenţia operativă:
Acţiunile desfăşurate, în timp oportun, de către structurile specializate în scopul prevenirii
agravării situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după caz, a consecinţelor acesteia.

L
Lichidarea cheltuielilor:
Fază în procesul execuţiei bugetare în care se verifică existenţa angajamentelor, se
determină sau se verifică realitatea sumei datorate, se verifică condiţiile de exigibilitate ale
angajamentului, pe baza documentelor justificative care să ateste operaţiunile respective. L nr.
500/2002

Licitaţie electronică:
Procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care ofertanţii au
posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce preţurile prezentate
şi/sau de a imbunătăţi alte elemente ale ofertei; evaluarea finală trebuie să se realizeze în mod
automat prin mijloacele electronice utilizate. OUG nr.34/2006 (actualizată)

146
 M
Managementul situaţiei de urgenţă:
Ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor utilizate de factorii de decizie, instituţiile
şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi monitorizarea surselor de risc, evaluarea
informaţiilor şi analiza situaţiei, elaborarea de prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi
implementarea acestora în scopul restabilirii situaţiei de normalitate.

Monitorizarea situaţiei de urgenţă:

Proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a dinamicii parametrilor situaţiei
create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale
acestuia, precum şi a modului de îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de
urgenţă.

N
Neregulă:
Orice abatere de la legalitate, regularitate şi conformitate, precum şi orice nerespectare a
prevederilor memorandumurilor de finanţare, memorandumurilor de înţelegere, acordurilor de
finanţare privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată României de Comunitatea Europeană,
precum şi a prevederilor contractelor încheiate în baza acestor memorandumuri/acorduri, rezultând
dintr-o acţiune sau omisiune a operatorului economic, care, printr-o cheltuială neeligibilă, are ca
efect prejudicierea bugetului general al Comunităţii Europene şi/sau a bugetelor prevăzute la art.1
alin (2) lit. a) – f) şi i) din Legea nr. 500 din 2002 privind finanţele publice, cu modificările şi
completările ulterioare, şi la art. 1 alin (2) lit. a) – d) din Legea 273 din 2006 privind finanţele
publice locale cu modificările şi completările ulterioare.

Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale:

Clasează regiunile statelor membre în funcţie de o serie devariabile socio-economice.

OLAF - Oficiului European de Lupta Antifrauda:

Misiunea acestuia este aceea de a proteja interesele financiare ale Uniunii Europene, de a
lupta impotriva fraudei, corupţiei şi a altor activităţi ilegale, precum şi de a combate conduita
necorespunzătoare a funcţionarilor din cadrul Instituţiilor Europene
(http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_en.html)

Operator economic:
Orice personă fizică sau juridică sau orice altă entitate ce participă la implementarea
asistenţei din partea Fondurilor, cu excepţia situaţiei în care un Stat Membru îşi exercită
prerogativele ca autoritate publică; oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de
lucrări -persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de persoane cu
activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse, servicii şi/sau execuţie de lucrări.
Reg. Comisiei (CE) nr. 1828/2006 OUG nr. 34/2006 (actualizată)

147
 Operator Regional:
Societate comercială pe acţiuni cu capital integral al unităţilor administrativ teritoriale
membre ale unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară care asigură implementareaproiectelor de
investiţii de interes regional specifice infrastructurii tehnico-edilitare aferente serviciilor de utilităţi
publice, promovate de unităţile administrativ-teritoriale asociate; operatorul regional se înfiinţează
în baza hotărârilor adoptate de autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale
membre ale asociaţiei de dezvoltare intecomunitare, în conformitate cu prevederile Legii
societăţilor comerciale nr. 31/1990, republicată.

Operatorul sistemului electronic de achiziţii publice:

Persoana juridică de drept public care asigură autorităţilor contractante suportul tehnic
destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire.
OUG nr.34/2006 (actualizată)

Operaţiune:
Un proiect sau un grup de proiecte selecţionat de către autoritatea de gestionare a
programului operaţional în cauză sau sub responsabilitatea acesteia din urmă în conformitate cu
criteriile stabilite de comitetul de monitorizare şi aplicată de unul sau mai mulţi beneficiari în
vederea realizării obiectivelor axei prioritare de care aparţine. Reg.Consiliului (CE) nr.1083/2006

Ordonanţarea cheltuielilor:
Fază în procesul execuţiei bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri şi de servicii au
fost efectuate sau alte creanţe au fost verificate şi că plata poate fi realizată.
L 500/2002

Organism Intermediar:
Orice organism sau serviciu public sau privat care acţionează sub supravegherea unei
autorităţi de gestionare sau de certificare şi care îndeplineşte atribuţii pentru acestea faţă de
beneficiarii care aplică operaţiunile; Reg.Consiliului (CE) nr.1083/2006

P
Planul Naţional de Dezvoltare:
Document de planificare strategică şi programare financiară, care are ca scop să orienteze şi
să stimuleze dezvoltarea economică şi financiară a României pentru atingerea obiectivului UE,
respectiv realizarea coeziunii economice şi sociale (Hotărârea de Guvern nr. 497 din 2004 cu
modificările şi completările ulterioare)

Plata cheltuielilor:
Fază în procesul execuţiei bugetare reprezentând actul final prin care instituţia publică achită
obligaţiile sale faţă de terţi. L nr. 500/2002

Plată directă:
Transferul direct din contul Autorităţii de certificare şi plată în contul beneficiarului al
sumelor reprezentând prefinanţare şi/sau rambursarea cheltuielilor eligibile, precum şi restituirea de
la bugetul de stat a sumelor pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite,
aferentă cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale;
OUG nr. 64/2009

148
 Plată indirectă:
Transferul, prin intermediul Unităţii de plată, în contul beneficiarului, al sumelor
reprezentând prefinanţarea şi/sau rambursarea cheltuielilor eligibile, precum şi restituirea de la
bugetul de stat a sumelor pentru finanţarea contravalorii taxei pe valoarea adăugată plătite, aferentă
cheltuielilor eligibile efectuate în cadrul proiectelor finanţate din instrumente structurale; OUG nr.
64/2009

Prefinanţare:
Sume transferate din bugetul de stat sau din instrumente structurale către un Beneficiar din
sectorul public sau unei organizaţii non-guvernamentale – prin transfer direct sau prin intermediul
unei unităţi de plată - pentru lichidarea angajamentelor iniţiale de plată faţă de un contractor, în
cadrul unui proiect co-finanţat din instrumente structurale, în baza unui contract de finanţare
încheiat între Beneficiar şi Autoritatea de Management/Organismul intermediar responsabil(ă), în
vederea asigurării derulării corespunzătoare a proiectelor (Ordonanţa nr. 29 din 2007, art.1 alin (2)
lit. i, Publicată în Monitorul Oficial Nr. 86 din 2 februarie 2007).

Primul ajutor de bază:

Efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau
îmbolnăvire acută, de către persoane fără pregătire medicală, fără utilizarea unor echipamente
specifice acestui scop. Primul ajutor de bază se acordă de orice persoană instruită în acest sens sau
de persoane fără instruire, la indicaţiile personalului din dispeceratele de urgenţă.

Procedura de atribuire:
Etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către candidaţi/ofertanţi pentru
ca acordul părtilor privind angajarea în contractul de achiziţie publică să fie considerat valabil;
procedurile de atribuire sunt: licitaţia deschisă, licitaţia restransă, dialogul competitiv, negocierea,
cererea de oferte, concursul de soluţii. OUG nr. 34/2006 (actualizată)

Profitul din Exploatare:

Reprezintă venitul din activitatea de baza a societatii, determinat ca diferenta intre incasarile
din productia vanduta si cheltuielile aferente activitatii de baza, calculat conform contului de profit
şi pierdere în formatul standard conform Ordinului MFP 1752 / 2005

Proiect:
O serie de activităţi economice indivizibile cu obiective stabilite, conceputepentru a produce
un rezultat specific într-o perioadă de timp dată.

Propunere financiară:
Parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte condiţii financiare şi
comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin documentaţia de atribuire.
OUG nr. 34/2006 (actualizată)

Propunere tehnică:
Parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau, după caz, din
documentaţia descriptivă. OUG nr.34/2006 (actualizată)

R
Raportul privind durabilitatea investiţiei:

149
 Documentul standard pentru operaţiuni de infrastructură care atestă faptul că investiţia
făcută prin proiect nu a suferit modificări substanţiale în perioada ultimilor 3 ani de la finalizare, în
conformitate cu Art. 57 alin.(1) din Regulamentul Comisiei Europene (EC) Nr. 1083/2006).

Raportul de progres:
Documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al proiectului.

Regiuni de dezvoltare:
Unităţi teritorial - statistice, alcătuite din 4-7 judeţe prin asocierea liberă a Consiliilor
Judeţene. Ele corespund nivelului NUTS II în Nomenclatorul Unităţilor Statistice Teritoriale
(NUTS) ale EUROSTAT, pentru care se colectează date statistice specifice, în conformitate cu
reglementările EUROSTAT pentru teritoriile de nivel NUTS II.

Regiuni eligibile pentru ajutoarele de stat regionale:

- regiunile în care PIB/locuitor este mai mic de 75% din media Uniunii Europene [art. 87
alin. (3) lit. a) din Tratat].
- regiunile în care sunt identificate probleme socio-economice în baza indicatorilor naţionali,
propuse de Statele Membre [art. 87 alin. (3) lit. c)].
- regiuni de tipul NUTS-II*3), cu o densitate a populaţiei situată sub 8 locuitori/km^2 sau
regiunile geografice de tipul NUTS-III, cu o densitate a populaţiei situată sub 12,5 locuitori/km^2.
*3) NUTS reprezintă un sistem de clasificare teritorială, instituit prin Regulamentul nr.
1059/2003, folosit de EUROSTAT pentru culegerea datelor statistice. La nivelul 2 (NUTS II) se
regăsesc şi cele 8 regiuni de dezvoltare ale României. HG nr.651/2006

Reprezentant legal al solicitantului:

Persoana care are dreptul conform actelor de constituire să reprezinte organizaţia şi să
semneze în numele acesteia.

Regulament de Implementare:
Regulamentul Comisiei nr. 1828/2006, care stabileşte regulipentru implementarea
Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006 şi a Regulamentului 1080/2006 privind Fondul European
pentru Dezvoltare Regională.

S
Schemă de ajutor de stat:
Orice act în baza căruia, în condiţiile îndeplinirii anumitor criterii, pot fi acordate ajutoare
individuale unor întreprinderi definite în cadrul actului, în mod general şi abstract şi, orice act în
baza căruia un ajutor care nu este legat de un proiect specific poate fi acordat uneia sau mai multor
întreprinderi pentru o perioadă nedefinită şi/ sau într-o valoare nedefinită.

Sistemul Unic de Management al Informaţiei - SMIS (Single Management Information

Sistem):
Este un sistem informatic la scară naţională, carefurnizează informaţii cu privire la progresul
implementării, atât la nivel de proiect cât şi la nivel de program, pentru toate programele
operaţionale.

Strategia Naţională de Dezvoltare Regională din PND:

Cuprinde priorităţile de dezvoltare ale României la nivel naţional, regional şi local şi
propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate, alocate pe bază de programe şi
proiecte. Strategia reflectă politica României de dezvoltare regională, conform Legii dezvoltării
regionale (Legea nr. 315 din 2004) şi procesul de descentralizare aşa cum este detaliat în Legea

150
Cadru privind Descentralizarea nr. 195 din 2006 precum şi alte legi relevante. De asemenea,
Strategia ia în considerare Orientările Strategice de Coeziune ale UE pentru perioada 2007–2013 şi
Agenda Lisabona.

Strategie de Dezvoltare Regională 2007-2013:

Document elaborat pentru fiecare regiune de dezvoltare, conţine priorităţi şi măsuri ce vor
putea fi finanţate din instrumente structurale prin Programul Operaţional Regional, Programe
Operaţionale Sectoriale, Planul Naţional Strategic pentru Dezvoltare Rurală, precum şi din alte
surse de finanţare.

Subcontractare:
Orice acord scris prin care contractorul, incredinteaza executia unei parti din contractul de
achizitie publica unei terte parti. In cazul finantarilor nerambursabile acordate in baza unui contract
de finantare, subcontractul reprezinta acel acord scris prin care beneficiarul incredinteaza o parte
limitata a actiunii unei terte persoane, alta decat entitatile partenere. (VR) Ordinul 3/185/2008

Suspiciune de fraudă:
Se referă la o neregulă ce duce la iniţierea de demersuri administrative sau juridice la nivel
naţional, pentru a stabili caracterul intenţionat al comportamentului, în special existenţa fraudei, aşa
cum se menţionează la punctual a) al Articolului 1(1) din Convenţia redactată pe baza Articolului
K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, asupra intereselor financiare ale Comunităţii
Europene. Reg. (CE) nr.1828/2006

U
Unitate de plată:
Structura din cadrul unei autorităţi publice centrale cu rol de Autoritate de management
pentru un program operaţional, având responsabilitatea transferării sumelor de prefinanţare,
cofinanţare alocate de la bugetul de stat, precum şi a sumelor din asistenţa financiară
nerambursabilă către beneficiari.

V
Vocabularul comun al achiziţiilor publice – CVP:
Desemnează nomenclatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie publică, adoptat
prin Regulamentul nr. 2.195/2002/CE al Parlamentului European şi al Consiliului privind
vocabularul comun al achiziţiilor publice, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 340
din 16 decembrie 2002, asigurând corespondenţa cu alte nomenclatoare existente. OUG nr. 34/2006
(actualizată)

151
 BIBLIOGRAFIE
1. Booker Christopher, North Richard, Uniunea Europeana sau marea amagire. Istoria secreta a
constructiei europene, Editura Antet, Filipestii de Targ, Prahova, 2004
2. Diaconu Nicoleta , Sistemul institutional al Uniunii Europene, Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 2001
3. Leicu Corina, Leicu Ioan , Institutiile comunitare, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1996
4. Ministerul Finantelor
5. Moroianu Zlatescu Irina , Demetrescu Radu C. , Drept institutional european, Editura
Olimp, Bucuresti, 1999
6. Paun Nicolae , Institutiile Uniuni Europene, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-
Napoca, 2004
7. Zorgbibe Charles , Constructia europeana. Trecut, prezent, viitor, Editura TREI, Bucuresti

Site-uri care contin informatii despre Fonduri Europene si despre posibilitatea accesarii
acestora in Romania :
• www.ampeste.ro
• www.apdrp.ro
• www.consultanta-proiecte.eu
• www.ec.europa.eu
• www.europroiect.eu
• www.euro-proiect.eu
• www.euro-proiecte.eu
• www.feadr.eu
• www.finantare-proiecte.eu
• www.fonduri-ue.eu
• www.madr.ro
• www.proiecte-europene.eu

152
 ANEXA
Coeficienti de calcul UDE si tipologie agricola

COEFICIENŢI STANDARD OUTPUT - SO 2007

Coeficientii au fost calculati ca medie a anilor 2005-2006-2007-2008-2009 si transmisi la
Eurostat in anul 2010 Regulamentul CE 1242/2008
Coduri Denumire SO EURO UDE/ha
B_1_1_1 Grâu comun 371 0,309
B_1_1_2 Grâu dur 372 0,310
B_1_1_3 Secară 246 0,205
B_1_1_4 Orz 315 0,263
B_1_1_5 Ovăz 214 0,178
B_1_1_6 Porumb boabe 422 0,352
B_1_1_7 Orez 144 0,120
B_1_1_99 Alte cereale 309 0,258
B_1_2_1 Mazăre boabe, fasole boabe, lupin dulce 380 0,317
B_1_2_2 Linte, bob, măzăriche 588 0,490
B_1_3 Cartofi 2557 2,131
B_1_4 Sfeclă de zahăr 1193 0,994
B_1_5 Plante radacinoase pentru nutret 658 0,548
B_1_6_1 Tutun 312 0,260
B_1_6_2 Hamei 384 0,320
B_1_6_4 Rapita 397 0,331
B_1_6_5 Floarea soarelui 312 0,260
B_1_6_6 Soia 401 0,334
B_1_6_7 In pentru ulei 712 0,593
B_1_6_8 Alte plante pentru ulei 177 0,148
B_1_6_9 In pentru fibra 179 0,149
B_1_6_10 Canepa 228 0,190
B_1_6_11 Alte plante textile 624 0,520
B_1_6_12 Plante medicinale si aromatice. 1007 0,839
B_1_6_99 Alte plante industriale 624 0,520
B_1_7_1_1 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în câmp - 3536 2,947
B_1_7_1_2 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în grădini pt. comercializare 4773 3,978
B_1_7_2 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în sere şi solarii 43417 36,181
B_1_8_1 Flori - în câmp 20426 17,022
B_1_8_2 Flori - în sere şi solarii 118266 98,555
B_1_9_1 Plante de nutreţ - iarba temporara 191 0,159
B_1_9_2_1 Plante de nutreţ - alte furaje verzi – porumb siloz 619 0,516
B_1_9_2_2 Plante de nutret – alte furaje verzi - total 220 0,183
B_1_9_2_99 Alte plante de nutret 327 0,273
B_1_10 Seminţe şi semininceri 4343 3,619
B_11 Alte plante 256 0,213
B_2 Gradini familiale 3002 2,502
B_3_1 Păşuni şi fâneţe permanente - păşuni şi fâneţe 161 0,134
B_3_2 Păşuni şi fâneţe permanente - pe terenuri accidentate 71 0,059

153
B_4_1_1_1 Fructe, pomi şi arbuşti - climă temperată 2114 1,762
B_4_1_3 Fructe, pomi şi arbuşti - nuci 1482 1,235
B_4_4_1 Vii - vin nobil 1520 1,267
B_4_4_2 Vii - alte vinuri 1401 1,168
B_4_4_3 Vii – struguri de masa 2015 1,679
B_4_5 Pepiniere 6801 5,668
B_4_6 Alte plante permanente 9594 7,995
B_6_1 Ciupercarii * 238045 198,371

Coduri Denumire SO EURO UDE/cap

C_1 Ecvide 1199 0,999
C_2_1 Bovine sub 1 an - total 240 0,200
C_2_2 Bovine sub 2 ani - masculi 563 0,469
C_2_3 Bovine sub 2 ani - femele 316 0,263
C_2_4 Bovine de 2 ani şi peste - masculi 507 0,423
C_2_5 Bovine de 2 ani si peste - femele 580 0,483
C_2_6 Vaci pentru lapte 1110 0,925
C_2_99 Bovine de 2 ani şi peste - alte vaci 670 0,558
C_3_1_1 Oi - mioare montate 37 0,031
C_3_1_99 Oi - alte oi 26 0,022
C_3_2_1 Capre - capre montate 74 0,062
C_3_2_99 Capre - alte capre 23 0,019
C_4_1_1 Porcine - tineret porcin sub 20 kg 30 0,025
C_4_1_2 Porcine - scroafe pentru reproducţie peste 50 kg 203 0,169
C_4_1_99 Porcine - alte porcine 396 0,330
C_5_1 Pui pentru carne ** 339 0,283
C_5_2 Găini ouătoare ** 2370 1,975
C_5_3 Alte pasari ** 1936 1,613
C_6 Iepuri(femele iepuri) 4 0,003
C_7 Familii de albine 54 0,045
* Valoarea SO se refera la 100 m²
** Valoarea SO se referă la 100 capete

COEFICIENTII MARJA BRUTA STANDARD -MBS 2004

Coeficientii au fost calculati ca medie a anilor 2003-2004-2005 si transmisi la Eurostat in
anul 2008
MBS
Coduri Denumire UDE/ha
(EURO)
D01 Grâu comun 170 0,142
D02 Grâu dur 74 0,062
D03 Secară 75 0,063
D04 Orz 112 0,093
D05 Ovăz 90 0,075
D06 Porumb boabe 237 0,198
D07 Orez 52 0,043
D08 Alte cereale 198 0,165
D09e1 Mazăre boabe, fasole boabe, lupin dulce 254 0,212
D09f Linte, bob, măzăriche 183 0,153
Do9 g Alte plante leguminoase uscate 235 0,196

154
D10 Cartofi 1051 0,876
D11 Sfeclă de zahăr 720 0,600
D12 Plante radacinoase pentru nutret 332 0,277
D14a Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în câmp deschis 1690 1,408
Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în câmp - în grădini pt.
D14b 1353 1,128
comercializare
D15 Legume proaspete, pepeni şi căpşuni - în sere şi solarii 25113 20,928
D16 Flori - în câmp 5298 4,415
D17 Flori - în sere şi solarii 16900 14,083
D18a Plante de nutreţ - păşuni 305 0,254
D18b1 Plante de nutreţ - alte furaje verzi – porumb siloz 189 0,158
D18b Plante de nutret – alte furaje verzi - total 149 0,124
D18b2_3 Alte plante de nutret 189 0,158
D19 Seminţe şi semininceri 288 0,240
D20 Alte plante 149 0,124
D23 Tutun 485 0,404
D24 Hamei 1379 1,149
D26 Rapiţă 195 0,163
D27 Floarea soarelui 173 0,144
D28 Soia 244 0,203
D29 In pentru ulei 428 0,357
D 30 Alte plante oleaginoase 64 0,053
D31 In pentru fibră 125 0,104
D32 Cânepă pentru fibră 187 0,156
D33 Alte plante textile 234 0,195
D34 Plante medicinale şi aromatice 64 0,053
D35 Alte plante industriale 301 0,251
E Gradini familiale 1354 1,128
F01 Păşuni şi fâneţe permanente - păşuni şi fâneţe 80 0,067
F02 Păşuni şi fâneţe permanente - pe terenuri accidentate 14 0,012
G01a Fructe, pomi şi arbuşti - climă temperată 836 0,697
G01c Fructe, pomi şi arbuşti - nuci 269 0,224
G04a Vii - vin nobil 672 0,560
G04b Vii - alte vinuri 604 0,503
G04c Vii - struguri pentru consum 927 0,773
G05 Pepiniere fara silvicultura 1657 1,381
G06 Alte culturi permanente 965 0,804
I02 Ciupercarii * 11384 9,487

MBS
Coduri Denumire UDE/cap
(EURO)
J01 Echide 57 0,048
J02 Bovine sub 1 an - total 138 0,115
J03 Bovine sub 2 ani - masculi 72 0,060
J04 Bovine sub 2 ani - femele 59 0,049
J05 Bovine de 2 ani şi peste - masculi 194 0,162
J06 Juninci, 2 ani şi peste 87 0,073
J07 Vaci pentru lapte 391 0,326

155
J08 Bovine de 2 ani şi peste - alte vaci 98 0,082
J09a Oi - mioare montate 17 0,014
J09b Oi - alte oi 6 0,005
J10a Capre - capre montate 57 0,048
J10b Capre - alte capre 3 0,003
J11 Porcine - tineret porcin sub 20 kg 24 0,020
J12 Porcine - scroafe pentru reproducţie peste 50 kg 17 0,014
J13 Porcine - alte porcine 115 0,096
J14 Pui pentru carne ** 953 0,794
J15 Găini ouătoare ** 423 0,353
J16a Curcani ** 1188 0,990
J16b Raţe ** 1189 0,991
J16c Gâşte ** 1161 0,968
J16d Alti pui** 960 0,800
Iepuri(femele
J17 25 0,021
iepuri)
J18 Familii de albine 28 0,023
* Valoarea MBS se refera la 100 m²
** Valoarea MBS se referă la 100 capete
------------------------
Vechea tipologie - Decizia CE 85/377/EEC
Coeficientii calculati ca medie a
Anul aplicarii
MBS SO anilor contabili
2004 MBS 2000 1999-2000-2001
2005 MBS 2000 1999-2000-2001
2006 MBS 2002 2001-2002-2003
2007 MBS 2002 2001-2002-2003
2008 MBS 2004 SO 2004 2003-2004-2005
2009 MBS 2004 SO 2004 2003-2004-2005

Noua tipologie - Regulamentul CE 1242/2008

Coeficientii calculati ca medie a
Anul aplicarii SO
anilor contabili
2010 SO 2007 2005-2006-2007-2008-2009
2011 SO 2007 2005-2006-2007-2008-2009

156