Sfioase-s bolţile spre sară, şi mai sfioasă-i iasomia:

Pe faţa ei neprihănită se-ngână-n veci melancolia

Seninului de zare stânsă, şi-n trandafiri cu foi de ceară

Trăiesc mâhnirile şi plânge norocul zilelor de vară.

“sfioase” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “bolţile” (feminin, plural,
nominativ), gradul de comparaţie pozitiv, funcţia sintactică de nume predicativ;

“bolţile” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul nominativ, articulat cu
articolul hotărât “-le”, funcţia sintactică de subiect;

“(spre) sară – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de
prepoziţia „spre”, nearticulat, funcţia sintactică de complement circumstanţial de timp;

„mai sfioasă” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “iasomia” (feminin,
singular, nominativ), gradul de comparaţie comparativ de superioritate, funcţia sintactică de nume
predicativ;

„iasomia” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu
articolul hotărât “-a”, funcţia sintactică de subiect;

„(pe) faţa” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de
prepoziţia „pe”, articulat cu articolul hotărât „pe”, funcţia sintactică de complement circumstanţial de
loc;

„neprihănită” – adjectiv propriu-zis, variabil cu 4 forme, se acordă cu substantivul “faţa” (feminin,

singular, acuzativ), gradul de comparaţie pozitiv, funcţia sintactică de atribut adjectival;

„melancolia” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul nominativ, articulat
cu articolul hotărât “-a”, funcţia sintactică de subiect;

„seninului” – substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul genitiv, articulat cu
articolul hotărât „-lui”, funcţia sintactică de atribut substantival genitival;

„(de) zare” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de
prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

„stânsă” – adjectiv provenit din participiu, se acordă cu substantivul “zare” (feminin, singular,
acuzativ), gradul de comparaţie pozitiv, funcţia sintactică de atribut adjectival;

„(în) trandafiri – substantiv comun, simplu, genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ, precedat
de prepoziţia „în”, nearticulat, funcţia sintactică de complement circumstanţial de loc;

„(cu) foi” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul acuzativ, precedat de
prepoziţia „cu”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

„(de) ceară” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de
prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional;

„mâhnirile” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul nominativ, articulat cu
articolul hotărât “-le”, funcţia sintactică de subiect;

„norocul” – substantiv comun, simplu, genul neutru, numărul singular, cazul nominativ, articulat cu
articolul hotărât “-l”, funcţia sintactică de subiect;
„zilelor” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul plural, cazul genitiv, articulat cu articolul
hotărât „-lor”, funcţia sintactică de atribut substantival genitival;

„(de) vară” – substantiv comun, simplu, genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ, precedat de
prepoziţia „de”, nearticulat, funcţia sintactică de atribut substantival prepoziţional.

Basmul este o specie literară epică, de mare întindere, în care personaje reprezentând binele şi răul se
înfruntă, totul terminându-se cu triumful binelui. Lumea basmului, populată cu personaje tipice
(împăraţi, feţi-frumoşi, zmei) stă sub semnul supranaturalului. Basmul are formule specifice, de
început, de mijloc şi de final.

Fragmentul citat aparţine unui basm, pentru că are câteva din trăsăturile acestuia.

În primul rând avem de-a face cu un text epic. Are acţiune, are personaje, are narator. În ceea ce
priveşte acţiunea, dintre momentele subiectului sunt prezente doar expoziţiunea şi intriga şi o parte
din desfăşurarea acţiunii. La curtea unui împărat creşte un pom atât de înalt, încât nu i se vede vârful.
Aceasta este expoziţiunea. Intriga constă în faptul că o fiinţă misterioasă, neştiută, fură în fiecare an
roadele pomului. Desfăşurarea acţiunii nu este decât începută în acest fragment. Împăratul dă de
veste că cine va aduce fructele din înaltul copacului va primi de soţie pe una din fiicele sale. Se
înfăţişează mulţi temerari: boieri, feciori de împăraţi, feţi-frumoşi. Niciunul nu reuşeşte să urce în pom.
Apare un flăcău hotărât care declară că el va reuşi ceea ce alţii nu putuseră. Împăratul îl ameninţă cu
tăierea capului în caz de nereuşită, dar omul nu renunţă. El pune pe un meşter faur să-i facă o
„căţărătoare de fier”. Urcă apoi trei zile şi trei nopţi până ajunge la o scorbură în scoarţa copacului.
Intră şi ajunge într-o colibă unde se afla o bătrână. Personajele sunt împăratul, flăcăul, pe nume
Danciu, şi bătrâna. Naratorul povesteşte întâmplările la persoana a III-a.

În al doilea rând, fragmentul aparţine unui basm, deoarece lumea înfăţişată are caracteristici
supranaturale. Astfel, avem un copac atât de înalt, încât vârful i se pierde în cer. Avem o întâmplare
ciudată, cu o fiinţă misterioasă care fură roadele copacului. Este prezentă cifra magică „trei”: Danciu
cere răgaz de gândire trei zile, apoi urcă trei zile şi trei nopţi. Personajele care populează această lume
sunt şi ele specifice basmului: împăraţi, feţi-frumoşi, fiinţe misterioase.

Un al treilea element caracteristic basmului este formula iniţială: A fost odată…, care plasează
acţiunea într-un timp nedeterminat, fabulos.

În concluzie, caracterul epic, universul supranatural şi formula iniţială sunt elemente care indică faptul
că fragmentul aparţine unui basm.

1. Fruct, aratos.

2. -

3. Nestrabatute - derivare cu prefix negativ ne; cataratoare - derivare cu sufix pentru denumirea
instrumentului.

Intrebare:

Când venea acasă noaptea, ușa era încuiată.

Ce fel de subordonata este?

Raspuns: circumstantiala de timp