VA LEK'fINENU

DIN MEMORIILE MELE

I

'o PAGlNĂ DE ISTORIĂ MODERNĂ)

ALEGE"REA

DKllRONAREA ŞI ÎNMORMÎNTARE A
LUI

CUZA-VODA

1859, 1866, 1873

BUCURESCI

rrpOI�mAFL\ M OD E R N Ă GR. LUIS, STRADA ACADEMIEI No. H

1898

www.dacoromanica.ro
1. G. VALENT1NENU

www.dacoromanica.ro
 Dedicata

74/10. / ge;i/ociati

www.dacoromanica.ro
 P R 1-4] F TA
1859-1864
Sunt cincI anT, inia1 zis °data,
AT rabdare, o poete ;
Pe clácas, vol face Tiber,
Daczi timpul va permite,
San ca tronnl i ca tare
Falnic trt vol ingropa
D. B.

In, interesul terei si al istoriei, am hotarit a da

la lumina', aceasta carte relativei la alegerea, detro-
narea gi inmormintarea lui Cuza-Vodei.
Brain dator a face aceasta, cu atit mai mult cu
cit viata mea intreag4 este legatei, si ca ceteitean, si
ca publicist, de toate evenimentele politice ce eatS
desfasurat in tera noastra de la 1854 incoace,
care ait adus in capul terei pe acest mare Domni-
tor-martir') si apoi pe M. S. Carol de Hohentzolern.
_

1) ,57 aci nu este vorba gi nu ne plangent de reutatea oamenilon

V de ingratitudinea partidelor, ci de perderectonui mare interes nos-
tional: cad, davit résturnatorii ar fi avut Inca piiná reibdare, Cuza
ar fl abdicat in favoarea Domnului strain, ilk Roindnia nu ar fi
perdut duoei mari ocasiuni de care ar fi putut beneficia : ReAbOul dintre
Francia §i Austria, V resbelul dintre Prusia qi Austria ; .preattin am
,

mai perdut i o °Rd ocasiune mare la 1854, care ne ar fi redat 13,1-

:.arabia intreaga daca tri nTeieam , qi noi, cel putin vre-o clece mil' de
solday in Crimea, precuin a facut sora noastrei Italia, sai Piemontul
cxre a rcitqa ai asigura unitatea, qi libertatea provinciiior subjugate.

www.dacoromanica.ro
 8

Cetitorii nostrii vor vedea, vor judeca ci vor

aprecia Gummi i lucrwile petrecute in scurta, dar
rodnica domnie nationald a acestui mare fiu al tad
care, ca colonel, a sciut a prefera esiliul in Rusia, de
cit a da regimentul seit Rvilor ce ne luasera tera
zalog ; care a sciut a nesocoti tron ci coroana ceind
era vorba de patrie ci viitorul ei, care a incoronat
0, a ilustrat domnia sa cu actele cele mai marete
§i salvatoare.
Fie dar ca patriotismul ciabnecjaIiunea lui Cuza-
Vodei sa serve de esemplu tuturor domnilor ci
steipinitorilor de popoare, ci sci-i feted a prefera
gloria eternei a imortalitatii, in local gloriei efemere
a puterii.
I. G. V.

www.dacoromanica.ro
 ALEGEREA COLONELELEI ALEXANDRE IOAN CUZA
DE DOMN AL MOLDO-ROMANIEI

iNimeni din contimporani nostri nu ail uitat en-

lusiasmul frenetic ce a domnit in popor la audul
proclamarii alesului Mol dovel,de Domn al Romanilor.
Prin aceasta, principiul unirii ambelor principate
inteun singur stat, sub denumirea de Romania, a
lost realisat.
Camera, in majoritate, era a boerilor conservatori
earl await candidatul lor. TOrimul era pre..:atit lien-
tm alegerea printului George Bibeseu detronat de
revolutiunea de la 1848, ea domn al Munteniei.
Puternici dile!, safi cirmuitorii terei, II si preparasera
banehet la gradina lm IOn Otetelesaim de la
nil
Magurele. Candidatul sta aseuns i aseepta eu 0
nerabdare frenetiea, dam DU fara friea, proclamarea
lui de Domn al terei romanesti.
Partidul liberal, la rindul sea, nu lucra mai putin
pentru a paralisa a etiunea conservatorilor reactio-
nan, .5i a pregati tOrimul pentru proclamarea ale-
sului Moldovei, de Domn al ambelor principate.

www.dacoromanica.ro
 IQ

In *mil alegerei de la 24 Ianuarie 1859 se

formasera done tabere liberale in popor, conipuse
din unionistt hotariti a-*1 sacrifica chiar viata pentru
a face sa triumfe, cu or ce pret, principiut unirii ;
una ocupa Campul Libertatii de la Filaret. sub co-
manda decedatului men amic Nicolae Orasanu, ear a
doua, dealul si curtea mitropoliei, in giurul camerel
legiuitOre, sub comanda mea.
Partizani liii Bibeseu Voda complotan la intunerec
ei nici ca eutezafl sa se arate Ia lumina, cad ar fi
fost p6te sfisiatr de popor.
Hotarirea ce se luase de comitetul liberal unionist
era ca, indata ce conservatori san albii din camera
ar persista in alegerea liii Bibescu-Voda, poporul
din dealul si enrtea mitropoliei, unit en poporul de
la Filaret, se navaleasca in camera si sa 0 sileasca
a proclatna de ales, pe alesul camerei Moldovei.
Seinnalul era doue batiste : una alba i alta ro0e.
pe care le avea deputatul Ion C. Bratianu. Batista
rosie era semnalul navalirii poporulu1 in camera,
ear cea alba : pacea i unirea, adeca: proelamarea
lui Alecsandru IOn Cuza, de Down al Moldovel
terei romanesti.
Cand se Veda din curtea mitropoliel. la ferestrele
camerei, I tIfiind batista alba in manele lui IOn Bra-
tianu, un strigat frenetic de bucurie resuna din tOte
pepturile poporului de afara :
Trdiascd unirea ! Traiasca Cuza-Voda alesul Mol-
dove! si at Munteniei ! Traiasca Romania una si
nedespartita.
Acest strigat strebatu ea fulgerul in oras si elec-
triza t6ta capitaIa.
www.dacoromanica.ro
 11

Tot Bucurestial era in piriore de la Filaret si

Dealul Mitropoliel pana lu Baneasa , miscat de-
aceasta veste salvatoare, i strigind din rarunchii
inineI :

Traiasca Unirea ! Traiasca Cuza-Voda! Traiasca

Hoi si Albi! Traiasca poponil si boerii !

A reasta veste comunicandu-se prin telegraf ale

su mr Moldovet, acesta forma indata 0 oeotenenta
domneasca si dete o proclamatiune eatre popor prin
rare esprima recanostinta sa si anunta venirea iine-
diata la Bueuresti. Bucuria era la culme. Tot! isi
detera 'Mina si se sarutara ra piste frati. Nu mai
eran resimtiminte, nu mai er;Iii partide. Boeri se
sarutan en poporul, poporul ea fostil set opresori.
Larrami de bucurie esian din ()chit tnturor ; alb! si
rosit, boeri Si popor.
Iii arest moment solemnel disparuse or re nra si
cleosebiri de (lase. Nimeni »u mat vedea inaintea
orhilor de eit : unirea tclrilor si ferieirea patria
Dupa alegerea la! Alexandra Um Cum, de Domn
al Moldovel, D. M. Cogalniceana a tinut la last ur-
itifti memorabil discurs care este o rapo-cl'opera
de simtimint politic si patriotic :
ria Ta !
Dupa 0 Rita einci-zed si patru de ani de umilire
si clegradare nationala, Moldova a intrat in vechiul
sen drept consfintit prin eapitulatinnile sale, dreptul
de a'si alege pe capul sen, pe Domnul.
Prin inaltarea Ta pe &omit lui Stefan eel Mare, s'a
reinnaltat insust natdonalitatea romana. Alegendu-te
de rapiil sen, neamal nostra a voit sa indeplineasca
0 verhe datorie eatre fanj1ui Ta, a voit sa respla-
www.dacoromanica.ro
 Is

teasca siingele stramosilor Tet, varsat pentru liber-

table publice.
Alegendu-te pe Tine Domn in Tara noastra, noi
am voit sa aratam mmd, ce,a cc toata firea doreste :
la leg`i nowi, oameia nuoi.
0 Doamne ! mare si frumoasa 'tt este misiunea !
Constantin din 19 August lie insemneaza o epoca 'Jona
si bine meritata. Esti chemat sa o descbizi. FA ca
legea sa inlocuiasca arbitrariul. Fa ca legea sa fie
tare, ear 'in, M. Ta, ca Doinn, tit bun si bland, fit
bun mai ales pentru aceia pentru care mai top
Domnii trecup afl fost nepasatori sail rel.
Nu uita ca, dam 50 de deputati Ic au ales Domn,
insa ai sa domnesti peste done milioane de ()amen"
Fa day ea Domnia Ta sa tie cu totul de pace si
de dreptate ; impaca patimile, urele dintre 1101, i
reintrodu in mijlocul nostru stramoseasca fratie.
Fit simplu, M. Ta, fii bun, fit Domn cetatean :
urechea Ta sa fie pururea deschisa la adever, si
inchisa la minciuna si lingusire.
Porti un frumos i scump nume, numele lin Ale-
xandru cel Bun. Sa traesti dar multi si fericiti ani!
Ca si dinsul, fa'o. Doamne ! ca prin dreptatea Eu-
ropei, prin desvollarea 4istitutiuni1or noastre prin
simtimintele Tale patriotice, st mai putem ajunge
la acele timpuri glorioase ale natiunei noastre, cand
Alexandru cel bun dicea ambasadorifor imparatului
din Bisantin ea, Romania nu are alt ocrotitor cle
.cat pe Duntneclea qi sabia sa.
Sa traesti Maria Ta!»
M. Cogäifficeanu

www.dacoromanica.ro
 13

Ah ! de ce n'am murit in acel moment de entu-

siasm national !...
Comitetul unionist se instaI in palat asceptand
cu frenesie sosirea prea iubitului ales al terilor surori.
Cuza care nu iubia. estremele, tindea, de la in-
eeputul domniel sale, la un partit al seri proprin,
la o camarilei. A lost insa nelericit in alegerea
oamenilor, eliminand de lingo dinsul pe cei mai
marcanti barbati politiei cari dedesera probe inde-
lungate de patriotism adeverat si de abnegatiune
sincera. Daca, de esemplu, ar fi lost pe langa dinsul,
ca consilier intim, un Ion Bratianu, sati Golescu,
Cuza nu ar Ii lost detronat. Dar cn earacterul sea
cinic i schnnbator, cu tot patriotismul i calitatile
sale civice, nu putea sä o duck departe si sa dom-
neasca mult -Limp, mai ales in lupta eu doua particle
estreme, vechi si puternice.
Cea ce i s'a intimplat in 1866 trebuia sa i se
intimple eurind sati mai tirzin, daca nu abdica in
thvorea unui domn strein. Este el insast causa pro-
priei sale caderi.
La 1864, sub ministeriul tut Mihail.Cogalniceanu,
A. 16n Cuza proclama actele marete ale iinproprie-
tariril teranilor Si secularisarea monastirilor inchi-
nate calugarilor greci, sail locurilor sante. Aceste
doue acte mart si salvatoare atata si mai mult ura
si gelosia partidelor estreme care si disputan pu-
terea in tara, si aspiran, fie-care la un guvernamont
proprin si esclusiv.
Aceste partide, *tate de setea puterii si de in-
triEdle din alara, lacura sa se formeze coalitiunea
inonstmwasei in contra Domnitorului roman, coin-

www.dacoromanica.ro
 14!

plotând si pregatind pe tie-care li, detronarea

Cuza, care nu tinea la Dom»ie si era gata a cecia
tronul until' Domnitor strein, lam camp liber con-
spiratiuniT, neere(lind at poporul s:d iubita ha a rmatä
ar fi capabila de a conspira si a dori detronarea lut.
Partidele setoase de putere isi urnlau calea lor
de lupta pentru putere, una contra altia, si ambele
contra alesultn: tore!, contra Domnitoruhn.
clicean : De ce sa nu tim nol si sa
Liberalit 1:31
fie conservatorif 9 Conservatorii de asemenea isi
(ficean : De ce s nu tim noi si sa tie liberalii ? Jos
dar liberalii ! Sus nol- !
Ambele particle istorice, roqi qi albi, eraii dar ne-
multumite si hranian ura lor i (lorinta (Ie resbu-
pare contra Domnului si alesului poporulul ; si ele,
coalizate, in cele din urma, strigau :
Jos Cuza ! Sus no! !
Cuza care ura si pe unit si pe altil, pe conservator!
ea si pe hberali. si care era mai mull nationalist
decit politic socialist, cauta a's! gasi un punct de
reazem intre nationalisti ; facu apel si chema la putere
oamen1 din popor, ea Cogalniceanu, Bolintineanu,
Alexandri, Malinescu, Papin Ilarianu, Orbescu si a...,
caci Constantin Negri ') marele nationalist si cel mai
neinteresat dintre toti patrioti liberal!, care sacri-
1) Ceva caracteristic care denota omul :
La 1868, eram la tirgu Ocnei cand locuitora orasului rugara pe
Constantin Negri pe care '1 considerati ca pe un parinte, ca sa'l aleaga
primar al oratmlui. C. Negri refusa recomandend pe un teran, de
primar al orasulul, ear el, ca sa placä orasenilor, primi ca sa fie
ajutorul primarului.
pis i Meat.
Inteo qi, pe la 6 ore dimineata, iiitlIniiU pe Constantin Negri, pe
stradele oratulut.

www.dacoromanica.ro
 15

ficase chiar tronul pe altarul unirii si al patriei, sta

isolat. desgustat de ambittunile, gelosiile i sfisierile
partidelor, si de apucaturile despotice si autori-
tare ale lui Cuza Voda, de a voi sa guverneze cu
un ministerin de camarila si personal, ne-mai tinind
nici in cont de particle si de barbati ce le compunean.
Aceasta tactica politica. a alesului de a 5 si 24
Ianuarie inasprise si maT mult partidele i factiunile
politice incit se injgheba si se cimenta si mai mult
acea coalitiune monstruoasd, sub numele de Fe-
bruaristi ; ea se intinse i coprinse mai toate ramu-
rile statului, lucrand mai ales in armata.
Cuza care IT Meuse o popularitate mare prin adele
marete de la 1864, 2 Main, i prin scrisorile celebre
catre Want, catre visirul si patriarhul ecumenic de la
Constantinopole, nu se temea de nimic si de nimeni ;
cad nu putea crede nici odata, precum nu credea
nimeni, ca. armata terel, ea iubitii i credinciosii sei
ofiteri vor fi vreodata in contra lui. Ast-fel, el eli-
mina de linga dinsul chiar pe intimul sea consilier,
Mihail Cogalniceanu, marele sen ministru de la 1864.
La 1865, August 3, coalitiunea de resturnare
profita de lipsa Domnului din tara pentru ;111 cerca
norocul, i provoca revolta din piata Sf. Anton fa-
cond pe general Florescu sa pue i se, dea CU tu-
nurile in piata unde cazura o multime de victime.
.Acest act vandalic si imprudent compromise cu

Esti asa de matinal, Domnule Negri, si unde ye duceti asa de

dimineatti?
Apoiu, mia dat primartd o porundi, si me duc indeplinese,
Eald eine era C. Negri, ajutorul de primar al mini teran.

www.dacoromanica.ro
 16

desavirsire guvernul lui Cuza Voda si incuragia maT

mult partidul coalitiunii de resturnare.
Eu care fusesem initiat de comitetul subversiv
secret, si nu voiam resturnarea, ci indreptarea
Domnului pe calea cea buna, nu credeam nici-odata
ca conspiratorii vor reusi a'l detrona ; caci 'an
diceam: Cine va putea resturna pe Cuza-Voda ?
Poporul e cu Cuza. Armata e cu Cuza.
Marturisesc franc si In sinceritate Ca nu sciam
ca, anti-Cuzistii, prM marele conspirator al lor, C.
A. Roseti care era sutletul coalitiunii de resturnare,
isbutisera sa atraga In coalitiune pe unii din ofiteri
cari fusesera cei mai devotati si credinciosi lui
Cuza-Voda. Aceasta m'a facut de nu am (Tenuntat
Domnitorului Cuza la care aveam intraue libera in
or ce timp, complotul i pericolul eminent de care
era amenintat in fie-care di. Cad: daca i asi fi spus
en care aveam intrarea libera la palat si eram in
intimitatea si bunele gratii ale vechiului men ca-
marad de esilii in Rusia colonel Cuza, el m'ar fi
crezut poate si ar fi luat masuri de aparare.1)
Nu am denuntat complotul pentru ea luasem an-
gajamentul de onoare catre marele conspirator si
organisator al coalitiunei de resturnare, C. A. Roseti,
de a pastra secretul ce-mi incredintase pe parola de,
onoare, si 1IU aprobam resturnarea, ci indreptarea
Domnului.
ram tinut de cuvint avind si convingerea intima
ca nu vor reusi Ca sal rOstoarne.2)
I) D. Joan Nieuleseu, telegrafist pe atimei la palat, poate miirturisi
intimitatea men en fostul Domnitor.
2) Cram intr'o di la D. C. A. Roseti nude me duce= mai in tuate

www.dacoromanica.ro
 17

S'an gasit alti liberal! ea N. Oraseanu, M. Mar-

gbiloman, hist prefect de Politie al luI Cuza Voda,
si a.... car! I aft spus ca se conspira in contra-i §i
ea va fi resturnat ; dar Cuz cinic si nepasator cum
era, care nu tinea la Donmie si era gata sa o
eedeze unui Domn strein, nu i a credut, i ast-fel
conspiratorii aft putut sa-1 surprinza In noaptea de
I 1 Februare 1866, in palat, alaturi cu Dulcinea sa,
prineipesa Obrenovici, i sa '1 siliasca sa abdice in-
data facendu-1 sa creaza ca poporul cere si voesce de-
tronarea 14 de si poporul habar nu avea de una
ea aceasta. Poporul dormia linistit in noaptea ne-
fasta a rOsturnariI, pentru a se destepta a doua ji
sub domnia resturnatorilor februaristi.
En care cunosceam patriotismu ]. abnegatinnea
i
lui Cuza-Voda inca din limpid esiliulul nostru In
Rusia, nu am putut crede nici-odata ea Cuza va fi
r6sturnat de o mana de conspirator!, si mai ales
de niste ofiteri pe car! Cuza ii umplusese de atitea
favor! si bine-faceri.
Nimeni nu a uitat, si istoria contimporana va in-
registra negresit in analele sale, escursiunile secrete
ce le facea Cuza prin Bucovina si Transilvania, ur-
cand se presinta decedatul i mull regretatul patriot C. Can-
tacuzino Ritoveanu on on sac On de galbeni, si trindindu-1 pe masa
II Vise :
,(11,1e Costache !
Eatit toata averea mea, pe care ti o incredintez tie ca sa fad tot
ce soli si sa scapi tam. Sä aibi insii grijii de copii niei
C. A. Roseti miscat si uitnit de atita patriotism. ii Vise :
«Me, esti nebun ? Oar daca nu vom reusi. me Costache ?),
--Ce o vrea Dumnedea.... respunse patriotul Cantacuzino Rifoveanu.
j ü mi am fault datoria aducand tributul mea patriei.
Am esit on lacrimile in ochi de la aceasta scena, de la aces t mare
act de patriotism si abnegatiune, lasindu-I pe amindoi singuri
2
www.dacoromanica.ro
 is

marind realisarea idealului set de imitate nationala.

Nu voit nita nici-odata entusiasmul frenetic cu
care 'mi povestean reposatii i iIutrii patrioti, Ge-
orge Hurmuzache din Cernauti, G. Barit din Sibia
si Iacob Muresanu din Brasov visitele deghizate
prin Bucovina si Transilvania ale marelui si nmlt
regretatului Domn roman Alecsandru Cuza-tioda,
spuindu-mi si aratindu-mi chiar localurile ce le vi-
sitase fara scirea stapanitorilor locali.
Si ca sa dat Inca un esemplu de marele set
caracter nationalist si de patriotismul set neinteresat,
voit nara urmatoarea anecdota pe care mi-a comu-
nicat'o, cu lacrimi in oeli, virtuosul i mult regre-
tatul met amie, Constantin Ciocirlan, gazda ilustrului
prisonier donmese, din strada Coltii, unde locuia ;
eata ce mai spunea fevruaristul resturnator, Con-
stantin Ciocarlan :
«Dupa ridicarea din palat, Cuza era prisonierul
met, adeca pus sub paza i garantia mea. Nu am
vedut in viata mea un patriotism mai infocat i o
abnegatiune mai nobila ea la acest mare dar neno-
rocit Domnitor.
«Consulul Frances Tyllos, in mare tinuta, se anunta
esprimindu-si dorinta de a vedea pe Domnitorul de-
tronat i prisonier al met. Ed care aveam autori-
sarea Locotenentei domnesti de a -lasa sa fie visitat
de consul cari ar dori sal vada, i am p ermis nu-
maide citintrevederea, anuntand pe Domnitor ca.
D. Consul al Franeiei voesce sa-1 vada.»
Se intre, respunse detronatul Domnitor eu un aer
de nepasare ; dar era mai bine sa me lase in pace.
« Sint autorisat, Maria Ta, dise consulul Tyllos
cu 1111 aer oficial, ea sa ye transmit vide regrete
www.dacoromanica.ro
 19

ale auguslului me Suveran, imparatul Napoleon al

IH-lea, de cele cc s'an intimplat, i dorinta Ma-
estatei Sale de a ti restabilit imediat pe tronul ce
ati ocupat. Am ordinul de a pune la dispositiunea
Mariei Voastre toate mijloacele neeesare restbiliriT
pe tronul roman.
Domnule Consul al FraneieN dise prineipele
Cuza multumesc Maestatii Sale imperiale de inalla Sa
buna-vointa, precum si Dumitale in particular, de
vele ce-mi comunicati. Regret ins6 foarte mult ct
nu pot priimi restabilirea pe tronul de la care am
abdicat formal si fara regret. Eti sint om din popor,
Domnule Consul. Poporul m'a ales Down, poporul
m 'a detronat. Prin urmare, tot ce a fault poporul.
bine a facut».
La acest respuns scurt i categoric, Consulul
Fr anciei remase 'dont i se retrase salutand eu
respect si admiratiune pe marele Domnitor pentru
marinimia si abnegatiunea sa patriotica. .

«Ea nu-mi putuiti stapani lacrimile i eiiti afara

miscat pina in adincul sulletului de atita abnega-
tiune si iubire de tara».
Nu self' pentru ce guvernantii nostril nu au publicat
inca corespondenta lui Cuza-Voda si 1111 s'a depus Inca
acea corespondenta in arbivele statului, in interesul
tarei si al istoriei, Ca sa se vada inca o data eine a fost
si cum a luvrat acest mare Domoitor pc care tera
l'a perdut. Credem insa ca marele orn de stat, D.
Sturdza nu va intarzia a o face.
Eata ce spune eruditul nostru publicist, istoric si
filolog; D. T. L. Alaiorescu, fost rector al universitatii,
intr'un volum precedat de o precuvintare en privire

www.dacoromanica.ro
 20

la situatia politica a Romania intitulata : De la 11

Februare 1866 pin la Martie 1871 :
an 1870, fostul domnitor Cuza este ales deputat Ue
Mehedinti, inse refusa. mandatul.
Cu cit-va timp inainte, ducele de Gramont, nenoro-
caul ministru frances de la 1870 care a declarat res-
boin Prusiei, pe atunel insë ambasador la Viena,
provoaca o intalnire cu principele Cuza in Capita la
Austriei uncle se Oa, i cauta sa-1 sondeze asupra unei
reinstalari pe tronul Romania
Din notele luate de Balligot de Bayn, secretarul lur
Cuza, sub dietatul acestuia. Scena se petrece la Doe-
bling, lutiga Viena :
Gvamont. Resbelul II vom avea cu Prusia. El este
inevitabil. Momentul este poate mai apropiat decii
credem. Va fi nevoe ea st avem un pune, dc
reazem In Orient. Avem deja unul In Ungaria
care vede cu ochi rei ineuragiarile date de guvernut
Roman Transilvanenilor, i cite-va cuvinte impra-
dente ale printului Carol pentru unirea tuturor Ro-
manilor sub seeptrul sea. Sintem seitui de principele
carol, foarte seitui.»
Cuza. Dar in fine, care este scopul D-v. ? Avett
un proect, hotarit ? Vreti sa provocati o schimbare ?
Gramont. Nu ar fi gren una ea aceasta.
Cuza Or ce s'ar intimpla, nu voin consin4i nici
.

odata ea sa mai intru in Romania printeo intervenire

str ind.,
Sublim Patriotism ! Nobila abnegatiune care pro-
beaza ea Cuza tinea mai mult la téra decit la tron,
mai mult la patrie, decit la domnie.
Onoare dar i glorie eterna marelui Domnitor !
www.dacoromanica.ro
 PROCLAMATIA

PRINCIPATELE UNITE IRMA SI YALAIIIA

NO! ALECSANDRU ION I-It
Cu mila luf Dumnezeii i Vointa nationald Domnui MokloveT.

La. toll de Nei, i viitorl sanatate.

Vointa iiatiei, prin legiuitul ei organ : adunarea elec-

tiva, Ne a ales Domn al Moldova Suindu-ne pe tron cu
numele de Alecsandru IOn ma, cea intiiü datorie a
Noastra este de a Ne adresa dare Vol, iubitilor com-
patriot!, de a ye dont pace si fericire, si de a ve spune
care sint cugetarile i in tirile noastre.
Inainte de a ne sui pe tronul la care Ne ai chemat
increderea Natiel, Noi, in fata Adunaril, am facut ur-
matorul giuramint :
«Giur In numele Prea Santei Treing si in fata Tael
mele ca volfl pazi cu santenie drepturile i interesele
Patriel, ca voin fi credincios constitutia in textul si in
spiritul el, ca, in toata Domnia Mea. vain priveghea la
respectarea legilor pentru toti si in toate, uitand tota

www.dacoromanica.ro
 90

prigonirea i toata ura, it:Wind de 0 potriva pre cei ce

&an iubit si pre cei ce in'aq urit, neavind inaintea
ochilor decit binele si fericirea natio: romane. Asa
Dumneden si coin: atriotii mei sa-ml fie intrut ajutor.
Acest giuramint arata linia de purtare ce avern a
pazi in Domnia Noastra. Guvernamintul Nostru va C,
in toata puterea cuvintulul, guvernitmintul precum '1
vrea, precum Ii statorniceste conventia incheiata, in
7/19 August 1858, intre Malta Poarta otomana si pu-
terile garante drepturilor patriei noastre. Vom Ii
Domn constitittional.
Vom respecta toate drepturile Adunaril elective ; si
toate sthruintele noastre vor avea de tel desvoltarea
nuoilor instituth ce ne all recutioscut Europa, si ado-
vOrata si temeinica punere in lucrare a retormelor ce-
rute de citata conventie.
Indata dupa alegerea fratelm nostril Doninul din
centrale d:n
Talallia Vom pasi la inflintarea Co 11S
Fowl* menita de a restringe legaturile (Entre duoa
rainuri ale acelias math-. Cu concursul acestei comisit
si al adunarii elective, guvernetnintul nostru se va
grabi de a face legaturile organice cerute de paragraful
16 din conventia si car1 slut menite de a introduce
in societatea noastra marele principii ale statelor
moderne.
Pentru Ca aceste marl' reforme sa aiba drept resul tat
fericirea obsteasea. Noi sfatunn i indemnam pe top
compatriotii nostri de or ce stare si positie, ea sa
uite desbinarile si urele trecute. Numai pacea dintre
noi, num I iubirea intre fii aceleiag fër gi natir,
numal o deplina armonie intre toate clasele societatei,
intrunind asa toate puterile, poate sa ne intareasca, si
www.dacoromanica.ro
 23

asa si guvern'emintul si poporul, mana in mOna., sa

ridicam patria din caderea in care ail adus-o nenoro-
citele intamplari ale trecutului.
Misia noastra de si frumoasa, este mare i foarte
grea. Noi nu o vom putea implini daea nu vom avea
imbratisarea sincera si sprijinul puternic al compa-
triotilor nostri. Toate dilele Noastre vor fi intrebuin-
tate in chip de a le merita si dobindi. Noi facem un
apel la patriotismul, rivna si activitatea fimetionarilor
public! cari sint legiuitele organe ale guvernemintului
in relatiile sale eu particulari. Legile cazusera in pa.-
rasire, i cu dinsele, toata puterea ocirmuirei. Legile
trebue sa-si redobindeasca toita autoritatea. Puterea
esecutiva, avind a fi in viitor organul legalitatii celei
mai stricte, trebue dar ea sa fie tare si respeetata de
toti, Trebue ea in vitor fie-care cetatean, fará osebire,
sa fie aparat in onorul, in viata si in averea sa. Aceste
marl bunuri slut incredintate ocrotirii autoritatilor
publice.
Precum dar vom avea de bucurie a cauta i resplati
toate meritele, tot devotamentul, tot serviciuI onorabil
al functionarilor marl si midi, pre atit guvernemintul
Nostru este nestramutat hotarit de a pedepsi fara cru-
tare si cu toga asprimea legilor, tot abusul i toata
calearea de leg!.
Tuturor compatriotilor Nostri le trimitem domneasca
kgfrateasca Noastra urare, si Dumnedeit sa binecu-
vinteze principatele unite.
Pentru inaltimea Sa
Ict, 5 Ianuarie 1859. Ministrul Secretar de stat
V. ALEXANDRI

www.dacoromanica.ro
 ALECSANDRU ION I. CUZA
Alexandru Cuza s'a nascut in Galati la anul 1820 ;
el descinde dinteo familie veche moldoveneasca, si
stramosul seri murise taiat de Turd pentru senti-
mentele lui nationale. Sub domni fanarioti, aceasta
familie, ea multe altele, find prigonita de streini, per-
duse din splendoarea sa si se coborise in rindul boe-
rilor de a duoa clasa. Muma sa era din Constantino-
pole, din familia genovesa Cozadini. La etatea de 14
ani, el fa trimis de parinti la Paris spre a-si complecta
studiile. Dupa 5 ani se reintoarse in Moldova, se inrola
in oscire si inainta papa la gradul de Colonel. La 1856
in numit prefect la Galati uncle iI avea casa parin-
teasca. La 1858 fu ales deputat la camera din partea
acelei urbe, si curind dupa acea, numit ministru de
resbel in cabinetul Caimacamului Panu. In 1859, la-
nuarie 5 fu ales Domn al Moldova Pupa cate-va
zile urma a se face alegerea de Domn in Va labia.
D. C. Negri si altii, plecand pentru Constantinopole,

www.dacoromanica.ro
 26

ea deputati din partea noului Domn al Moldovei,,

avura misia de a trece prin Bucuresti si a sonda
ideea daca nu era putinta de a veni ht unirea te-
rilor surori, cel putin prin alegerea Domini lin Mot-
dovei, si la tronul terei romanesti. Aceasta idee gasi
aderenti in partidul liberal, care, sacrificand pe can-
didatii shi : Alexandra Ghica Voda si Nicolae Golesen,
alesera la 24 tanuarie 1859, pe Alexandra Ion Lin
Cuza. La 1861 ce opera. unitatea acestor doua prin-
ciliate sub numele de : incipatele Diou4rene, astadi
Romania. In 1864, Main 2, tam, dupa exemplul
protectorului sen Napoleon al 3-lea, o lovitura de
stat, inscena sufragiul universal al carui resultat fu
682,621 voturi da i 307 voturi ba. In Lima vi-
sita pe Sultanul la Constandiuopole uncle fu primit
en multa distinctiune. Stabilitate nu Wu st cA;Aige
in guvernarea statului seri ; din (wisp sfasierei par-
tidelor, el schimba necontenit pe ministrii. pawl cand
in Februarie 1866, (n noaptea de 11 ale acestei
luni, o scurta revolutiune in garda palatului insce-
nata de cei ce conspiran in contra-i, avu de resultat
abthearea la tron a principelui Alexandra Ion I-in.
Silit a 'si parasi tam, merse mai intain la Viena.
apoi la Florenta, si numai in urma, la Heidelberg.
avea copil la studiii.
uncle 'si
Sub Domnia luT Cuza, consciinta nationala a Ro-
manilor se desteptase ea in timpul celor mai marl
Donmi Romani. Numele lui devenise popular si la
Romanii de peste Carpati si de peste Dunare. Ideea
Romanismulni luase un sbor nepomenit. Streinii
chiar si inamicii numelui de Roman respectara pe
Domnitorul in care se intrupase ideea Romanismului.
www.dacoromanica.ro
 27

El dezrobi popord rural de elaca ; el dete e-

galitatea de drepturi ; el starui a se face unirea te-
rilor ; el decisa secularisarea monaFtirilor, Oise in-
chinate, ceruta in toy timpii ea si in 1848. Pe
consulii puterilor streine, Cuza-Voda stiu a 1 tine
in frau. Cutezarea lor patentala pana la imperti-
nenta, intrigile, cabalele si toata influenta lor,
Cuza le-a sfarainat. Sub Domnia lu, Romania
s'a bucurat de prerogativele until stat suveran. In
istoria natiunei romane, numele lui Alexardru _roan
Cuza va ocupa una din paginete cele mai fru-
moase, si se va eita alaturi cm al Domnilor mari cari
aft ilustrat tara si Domnia Romana.
Cuza a fost un Domn inane. Meritele lui pentru
patrie i Romanism, II asigura gloria si nemurirea.

www.dacoromanica.ro
 MARELE ACT
Al votulul univeral din 1:-;64, Maiil 2

Dioa plebiscitului poporului Roman s'a inceput

in capitala cu bubuitul tunurilor. Frutnoasa primiire
a unei dile in care un popor intreg intra in viata
politica si voeste sa se afirme si sa anunte lumii
intregi ca acum este yitl si voeste sri. traiasca.
Cine tine minte diva da 21 Ianuarie in Bucuresti
si a vedut si pc cea de 2 Main, sm a dis negresit
24 Ianuarie a lost o cli de aspiratiuni ale po-
pgrulta, ear 2 Maili a lost o cli de asignrare.
Poporul Bucurestilor de hi 21 Ianuarie, era omul
cerand, omul mergand la judecafa : iar poporul Be-
eurestiului de la 2 Main, era omuf piiiiinind, omul
en sentinta in sin. Fisonomia poporului Bucurestiu-
lui din 2 Main, nu se aseamana cu lid una din fi-
sionomiile sale in alie zile; ea exprimei increderea
qi dorinfa
De la palat pana la mitropolie, un popor in sat.-
batoare, intesat pe marginile drumurilor, prin usile
si ferestrele pravaliilor, pe ferestrele fie-carin etagin
si pe strasine, infatisa un aspect imposant. Toate

www.dacoromanica.ro
 30

pieicele erau pine de popor, si dealul mitropoliei se-

mana ea un munte alcatuit de oameni.
Acelasi aspect in tOta tara, in toate orasele i satele.
Aceasi espresiune in femei si barbati, in copii
batrini. Parea ca die uni altora : o sà avem o
patrie. i eel de al duoilea ; o sa lasam o patrie.
De la palat i papa la catedrala se desfasuraci doua
trimbe de soldati, mandri de sarbatoarea ce eran
chemati a inaugura, Pe la 10 si iumatate ore, un
detasement de gendarmi, prefectul capitalei, coman-
damentele militare ale capitalei, i apoi un pluton
de lancieri, descepta, cu treacatul lor maret lumea
asteptand, iar Domnul Romdnilor, calare si vesel
trecea la catedrala. Dupa Maria Sa, la o distanta
mica., tot statul sat' major splendid si entusiast, si
apoi trei plutoane de lancieri. La catedrala, M. Sa
a fost priimit de P. S. Mitropolitul, in capul cleru-
lui. S'a cantat un tedeum si s'a citit o rugaciune.
Peste o ora, in aceeasi rindueala, Suveranul se in-
toarce la palat acoperit de urarele poporului si de
buchetele damelor. Urarile se prelungian pe amin-
doua partile stradelor intr'o singura voce care pa-
rea imnul inaltat la creator din inima natiunii. Ca-
lul donmitorului calca pe buchetele aruncate de la
toate ferestrele i toate etagele ; si dintre cele ce
cadeau pe cal, Domnitorul, cu afabilitatea Sa re(!n-
noscuta, le arunca cu maim Sa pe la ferestrele a-
coperite de dame. Ca sa 'si faca cine-va o idee de
intesarea lumil pe ambele laturi ale stradelor, de a
pavagia papa la strasine, s 's,1 inchipuiasca un
teatru plin, de la parter pana la galerii, i va avea
o idee justa de aspectul stradelor de la palat si

www.dacoromanica.ro
 31

pana la mitropolie. Prinjoate pietele si pe la toate

biserieile sunau fanfarele si resunau clopotele.
Peste o jumatate ora salve de tunuri anuntati
plecarea plebiscitulul de la mitropolie, i sunetul
elopotelor amestecat en fanfarele musieelor era ceva
dumnecleesc care anunta trecerea incarndrei voin-
Jel poporului. ;ase carete domnesti de gala : In cea
dintai P. S. Sa Mitropolitul Romaniel en primul
presedinte al inaltel mill de casatie, si in cele-l'alte,
membri Inaltel comisiuni ad hog, aduceaa pe o pe-
rind mare de catifea rosie, mandatul cel mare de
plenipotentei pe care natiunea II trimesese alesulul el.
NoI 1111 am avea sa dicem alt-ceva oamenilor de
la 1848, coalisati cu reactionarii eel clasicl, de cat
numal acoste cuvinte, dupa ce ei ati aprobat in
urma si s'an incbinat vointei poporulul.
In timpi reglementarl ai boerilor, asemenea so-
lemnitati, inteun asemenea triumf, pe o asemenea
perina de catifea rosie. in locul plebiscituhd popo-
rului roman, se aducea Domnului, firmanele; salt se
aduceati cheile cetatil, pdinea i sarea inaintea in-
vasiunilor rusesti, turcesli san austriace, tot de ea-
tre mitropolitul tarei in capul boerilor.
Peste un cuart de ora, Domnul, precedat I ur-
mat de statul sOu major, traversand sala tronulul,
unde se allan corpurile statulin in mare tinuta de
gala, asezate in ordine de care maestrul ceremo-
nialului curtil, s'a asezat pe tronul sti. Mitropoli-
tul inainta spre tron si presenta M. Sale plebiseitul,
pronuntand aceste cuvinte :
Maria Ta !
Depunem In mainele In. Tale actul solemn, ple-

www.dacoromanica.ro
 32

biscitul de la 2 Main prin care poporul roman, as-

cultand vocea M. Tale care il cheama la egalitate
si libertate, a sanctionat inca odata maretul Sett
tapt din 5 si 211 Ianuarie 1859.
Maria T.
Sperantele acestin popor se concentra in M.
Voastra ;* cad istoria lui II spune, ea precum din
principii seT, uni ran hberat e sclavagin, altii i-an
dat gloria militara, tot ast-fel si M. Ta vet con-
duce pe calea dreptatil, la egalitate, libertate i glo-
rie nationala.
Sa traiti M Voastra !
Sa traiasca Romania!
M. Sa primi plebiscitul i rOspunse :
Prea sfinte parinte si Domnilor!
LEM este flee -gren a ascunde emotiunea ce sim-
tesc priimind din mainele D-v. rostirea voinfl na-
Aceasta manifestare atat de invederata, a-
tat de mare a Romaniel, pentru persoana mea si
pentru marele fapte ce avem a saversi, En o pri-
mese cu bucurie i cu o legitima mandrie.
Trebue insa sa va marturisesc, Domnilor : En nici
ca me indoiam de resultatul votulul natiunei.
Facand un apel catre natiune. punand tara in
positie de a se rosti Ea insasi, Ea eram incredin-
tat ca tara se va uni cu cugetarile mele, Ea eram
deplin incredintat ca bunul sea sin* ca inteligen-
tele sett patriotism se vor grabi a osandi patimile
nesocotite care de sease ani impedica desvoltarea
fericirei publice. Astadt tara a vorbit, si Europa in-
treaga, aplauda, cum aplaud i En, deplina i mi-
nunata online cu care uu stat de cind milioane lo-
cuitori a indeplinit 1111 act atat de solemnel.
www.dacoromanica.ro
 33

Priimesc puterile extra-ordinare ce Romania mi-le

acorda prin manele Domnielor Voastre. Eft voift sci a
me arata demn de aceasta incredere, tacand intrebu-
intare de aceste puteri numai pentru a organisa, inteun
chip solid, constitutiunea noastra politick, si apoi, im-
partindu-le cu ambele adunari prevectute de stat
care, in adever, vor fi representatiunea nationala a
terei.
Votul ce D-v. presintati, nu este numa.i legitimatiu-
nea actului de la 2 Main. El este tot de odata i res-
platirea necontenitelor mele staruinte pentru binele
public si pentru einanciparea clacasilor lmpi1ai. Acest
act este in ochi mei cea ma puternica incuragiare ce-
'mi da tera pentru Ca, dupe expresiunea D-v. si dupe
dorinta mea, se conduca Romania pe calea dreptatii,
hl egalitate, libertate i gloria nationala.
Daca, en atatea greutati ce am intampinat in trecut,
daca. CU toate impediearile ce, cu scop vederat s'aa
facut pana aeum guvernului men, eft am putut realisa
ceva folositor, ee nu VOM putea noi dobindi cind Dom-
nul si marele puteri ate statului vor fi strins uniti
printr*o legatura puternica i leala P-
Aceasta este speranta mea, prea sante parinte §i
domnilor ! Aceasta speranta se va implini, nu me in-
doesc, en ajutorul provedintei si CU impreuna lucrare
a tuturor barbatilor de bine.
EU me reazarn pe buna-vointa a augustei c.urtl suze-
vane si a inaltelor puteri garante pentru a indeplini
masurele mantuitoare ce natiunea intreaga a sancti-
onat. Ele pururea ne-an dovedit toga ingrijirea lor,
or de cate oil Romania 'si-a exprimat dorintele i tre-
buintele sale.
Si asla-data simpaticul lor concurs flU ne va lipsi.
www.dacoromanica.ro 3
 34

Dupe ce inaltele puteri aU garantat prin tractate

solemnele existenta noastra po itica, ele, cu aceeasi
buna-vointa vor recunoasce institutiunile ce Alesul
terei si vointa natiunii le-an judecat ca neaparate
peLlru fericirea din intru a Romaniei.
Sa uram dar. cu toate sperantele noastre, aceasta
cli bine-cuvintata care ne deschide Un nott viitor si
care asociaza, inteun chip atat de fericit, cu numele
Doamnei, iubitei mele sotii, una din datele cele mai
insemnate ale istoriei noastre.
Sid trdidsca Rondnia !
Un eleetrism pare cIt pleca din inima Domnitorului
in toate inimile celor presenti, i avem martori pe toti
aceia pe carei-am vedut noi plangand. Fisionomia cea
aprinsa pina acum a alesului Romanilor devenia palida
si se idealisa en divinitatea.
Domnilor ! .rosti Inca Domnitorul. Acum sIt lasam
discursurile scrise si oficiale, i sa ye vorbesc curat
roman esce :
Sà trdiasca Rontânia !
§i, ridicand plebiscitul in sus, adaose en o voce sigura
sti patrun d et o a r e :
«Cat pentru mine, jur ca ast-fel cum an perit prede-
cesorii mei aparand drepturile Crei, voi peri i en: nu
voi peri insa pana nu voi sfirsi toate cite cuprinde
acest plebiscit.»
Acestea le-a rostit Domnul tend intand eticbeta. in
transportul sen. si vorhind ca in sinul fainiliel
Entusiasmul nu a putut produce de cit 0 singura
voce in sala palatuhil :
Sd treie,sti !
Spue altii cele ce s'an mai spus atunci, cacti cel-ce
scrie aceste rind uri, n' a mai putut ved ea nici audi nimie.
www.dacoromanica.ro
 35

Peste 0 Ora Domnitorul sta in balcon privind la defi-

larea ostirei de toata arma av(-\nd in cap pe generali ei.
Tinuta trupelor a fost admirabila. i can chiar parean
aIti do Ceea-Qe eran la alte parade .
Toata dioa s'a petrecut In felicitari, si chiar cerul
parea ca respecta aceasta mareata sOrbatoare natio-
ala ; nici.vint, Manor n'an turburat dioa, nici noaptea
dilei de 2 Main. Scara, in gradina Cismegin st la palat
an fost sort' electrici In loud soarelui ce apusese. 0
iluminatiune splendida cum arare-ori s'a vedut in Bu-
curesti. Banchete populare, lautari si musici militare
aduna lumea pe stradele cele mail, pe pietele publice,
in jurul palatului. in jurul ministerelor i umplea
hnensa gradina a Cismegiului luminata ca dioa si intr'
tin mod feeric de artificii si foe bengal, ca si lacul ei.
Meritul acestei frumoase serate revine in mare parte
ostenelelor si talentului Domnului major Donici care
a facut in seara aceea, din aceasta gradina si din piata
ministeriului cultelor, al justitiei si al curtii de casatie
iniaginea unei adeverate serate din carnavalul de Ve-
netia, pe cand Venetia era in toata splendoarea ei.
Cuvintele de : Vox popoli, vox dei, se vedeari pe mai
multe transparente simbolice d'asupra imprimeriei dia-
rului B uciumul representand provinciele Daciei si
formand tin triunghin inconjurat d'o ghirlanda de ste-
jari in care se citea votul urmator asedat in mod antic
roman :
Celai ce-a fcicut unirea.
Cella ce-a Inca averea romanet din mcinele sire-
inilor.
COW, ce-a improprietttrit pe eleica0.
Cella ce-ct clteinat pe toti RoIncinii la drepturile
eivile si politice.
www.dacoromanica.ro
 36

Celui ce-a dat instructiunea gratuitä qi obligator le

pentru ambele sexe.
Celui ce-a omorit moartea.
Cella ce-a armat téra.
Apeirátorului Romeinismului
Protectorului nationaliteitilor.
Peirintelui patriei.
Domnitorului Romelnilor Alexandra Ion I Caw.
Recunorintei eternei.
Teatrul a fost plin de lame aleasa, si toaletele firesti
si elegante ale damelor, luau vedul celor ce ar fi voit sa
le distinga. Domnitorul a aparut in loja sa pe la VE
ore in costurnul lui Mihai Bravul. Ca prin instinct,
toata lumea a fost in picioare, j un ura frenetic si
prelungit semana ca ese dintr'o singura voce de-sten-
tor. Domnitorul respunse la aceasta manifestare spon-
tanee i puternica sculandu-se cu surisul si afabilitatea
ce'l caracterisa.
Un imn se inalta In fata bustului parintelui patriei
prin 60 de voci de copii. Imnul se sfirsi printr'un ura
rasunator cu care se uni tot parterul, toate lojele si ga-
leriile. Domnitorul a salutat gratios i s'a retras.
Ast-fel s'a sfirsit memorabila qi a primului plebiscit
roman din 21 Main.

www.dacoromanica.ro
 A- C ric
Dc constatarea voturilor date de poporul rmtn asupra
plebiseitului propus la 2 Maiii 18(34
Noi subscrisii :
Nifon, mitropolit al Ungro-Vlabiel.
Vasile Sturza, primul-presedinte al Curtii de casatie.
Alexandru Catargiu, presedinte de sectiune la
Curtea de casatie.
_Than Emanoil Florescu, general si capul intiiului
comandament militar.
Constantin Apostolescu, presedintele Curtii de apel
civile, sec. I-in din Bucuresti.
Dimitrie Melegh ie, presedintele Curtii de apel civile
din Iasi.
Eliodor Lapati, presedintele Curtii de apel din
Craiova
Constantin Bosianu, decanul facultatii de drept
din Bucuresti.
Mihail Idierul, presedintele municipalitAtii din Iasi.
loan Solomon , presedintele municipalitatii din
Craiova.
Nicolae Hagi-Nicola, presedintele municipalitatii
din Galati.
George Alecsiu, presedintele municipalitatii din
Ploesti :
Carl, prin decretul M. Sale Alexandru loan I-id,
www.dacoromanica.ro
 38

Domini]. RomanieT, en No. 365 din 14/26 Main 1864,

suntem mimiti ialt& comisiune, pentru a cereeta
votul dat de poporul roman asupra plebiseitului ce i
s'a propus de M. Sa prin proclamatiunea de la 2/,4
Main, ne-am adunat in santa mitropolie, in dilele de
18 19 si 20 Matti si am cercetat registrele originale
adeverite si de tribunalele fie-carui Wet, in care
aU sub-seris eetateni de ori-ce treapta, eoprindend
clerul i armata din toate satele i orasele terei intregi,
si din numerul total de (754,148) sapte stile einei-zeei
si patru de mil', una sutit patru-zeci si opt al celor eu
drept de a vota, dupe aretarea adininistratiunilor, ai
dovedit ca (082,621), sase-sute opt-zeci si done de mii,
sase sute done-zeci si unul de eetateni afl priimit ple-
biscitul propus de Domuitor, dicend Da, si numal
(1307). una mie trei sute sapte au votat inpotriva
qicand Nu.
Acestea am gasit, si le marturisim inaintea ()Minn
eara, spre deplina ion intarire noi am subseris toti en
propria noastra mana actul de fata In done exemplare,
din care mud Ii vom supune 1W. Sale Donmitoruhn. iar
cel-alt Ii vom inainta d-lui presedinte al consilinbn
de ministri pentru a fi asedat in arhiva statului.
Ineheeat la Bucuresti, in santa Mitropolie, Joi la
21/2 ITlizanii anul mantuirel, una mie opt sute sai-deei si
patru.
Urmeaza semnaturele presedintelui i membrilor
Mattel comisiuni.
Secretarul, I. C. retrcscu.

Dupe proclamarea mareluli act, ministrul instrue-

tiunii D. Dim. Bolintineanu 'mi-a adus in persoana
urmatorul ordin olograf en No. 13904 prin care sunt
www.dacoromanica.ro
 39

numit membru de clasa I-in al co misiunii documenlale

pentru regularea averilor monastiresti :
IUNISTERUL CULTELOR SI INSTRUGTJUNIT PUBLICE
Biuroul No. 13904

Donmule !
Pentru regularea documentelor monastirilor sem-
larisate, intoemindu-se o comisiune ad-hoe, sub-sem-
natul are onoare a Ye comunica, Domnule, c v'am
numit Membru de clasa I-ist la numita comisiune cu
salariul de lei 1200 pe luna, i cu incepere de la 1-ia
Maia corent.
Sunteti dar invitat ea indatil dupe priimirea acestia,
sà intrati in indeplinirea atributiunilor functiunei ee
vi s'a incredintat, urmand eu zel si activitate toate
latoriHe ce ye impune aceasta functiune, spre a da
resultatele dorite si a ajunge la scopul ce 'si-a propus
guvernul cu instituirea acestei comisiuni.
Cu aceasta ocasiune, va mai comunic, Domnule, ca
documentele ce special vi se incredinteaza a regula,
sunt mai cu seamti cele relative la partea istoricti, in
care lucrare yeti fi secondati de un numer de secretari
ce saU reinfiintat la acele monastiri si care s'an atasat
provisorin la aceasta. comisiune.
Primiti. Domnule, incredintarea deosebitei mete
considerata.
Ministru, D. Bolintineanu
Domoului I. G. Volentineanu, Director-proprietar al ziarttlici Rerorma.

www.dacoromanica.ro
 PROCLAMATIA LUI YOBA-CUZA CATRE SATEM

Satenilor
Indelungata voastra asteptare, marea fagaduinta
data voue de inaltele puteri ale Europei prin art. 441
al conventiunii, interesul patriei, asigurarea proprie-
tatil fonciare si dorinta mea cea mai vie s'aii indpiirat.
(Claca (boereasca) este desfiintata pentru de-a pu-
rururea, si de asta-zi voi sunteti proprietari liberi pe
locurile supuse stapinirei voastre, in intinderea hota-
rita prin legile in fiinta.
<31ergeti dar, mai 'nainte de toate la poalele alta-
rului, i en genuchi plecati, multumiti a tot-puternicu-
lui Dumnedeti, pentru e prin ajutorul sea, in sfirsit
am ajuns a vedea aceasta ji frumoasa pentru voi,
scumpa inimeT mele, si mare pentru viitorul Romania
dDe asta-zi oi sunteti stapini pe bratele voastre ;
voi aveti o particica de pamint, proprietate si mosie a
voastra ; de asta-di voi aveti o patrie de iubit si de
aparat.
«..5i acum, dupe ce cu bratul celui de sus, am putut
savirs o asemenea mare fapta, me intore catre voi spre
a ye da un sfat de Domn si de parinte, spre a ve arata
calea pe care trebue sa o urmati, de voiti s ajungeti
la adeverata imbunatatire a soartei voastre si a copi-
ilor vosti.

www.dacoromanica.ro
 41

«Claca si toate cele-l'alte legaturi silite intre voi si

intre stapinii vostri de mosii sunt desfiintate prin
plata unel drepte despagubiri.
<J)e acum inainte voi nu vett mai fi cu dinsii in alte
legaturi de cat acelea c9 vor isvori din interesul pi
buna priimire a unora i a altora.
«Aceste legaturi insa vor fi pururea neaparate pen-
tru anThele parti. Facet! dar ca ele sa fie intemeiate pe
iubire si incredere. Multi, si foarte multi din proprie-
tari aU dorit imbunatatirea soartei voastre. Multi din
ei du lucrat cu toata inima ca sa ajungeti la aceasta
frumoasa di pe care voi asta-zi o serbati. Parin ii
vostrii i voi ati vedut de la multi stapini de mosii a-
utor la nevoile si trebuintele voastre. Hitati dar dilele
grele prin care ati trecut. Gitati toata ura i toata
vrajba. Fii surd! la glasul acelora cari v'ar intarita in
contra stapinilor de mosii, si in legaturele de buna-voe
ce veti mai avea de aci incolo cu proprietarii, se nu
vedeti in ei de cat pe vechii vostrii sprijinitori, si pe
viitorii vostrii amid si buni vecini. Ati nu sunteti toti
fli aT aceleiasi teri ? Au painintul Romaniei nu este
muma care ve hranesce pe tot! ?
«Stapini liberi pe bratele i pe ogoarele voastre. nu
uitati mai 'nainte de toate ca sunteti plugari, ca sunteti
muncitori de pamint. Nu parasiti aceasta frumoasa
meserie care face bogatia terei, i dovediti ca si in
Romania, ca pretutindeni, munca libera produce indoit
de cat munca silita. Departe de a ve da trindaviei,
sporip inca barnicia voastra; i ogoarele voastre indoit
sa fie mai bine lucrate ; cad de acum aceste ogoare
sunt averea voastra i Mosia copiilor vostri.
«Ingrijiti-ve asemenea de vetrele satelor voastre,
care de asta-zi devin comune, neatirnate si locasuri
www.dacoromanica.ro
 42

statornice ale voastre, din care nimeni nu ye mai poate

isgoni. Siliti-ve dar a le imbunatati si a le infrumuseta ;
faceti-ve case bune si indestulatoare, inconjurati-le eu
gradini i cu porni roditori. Inzestrati-ve satele en ase-
zaminte folositoare voue si urmasilor vostri. Stator-
niciti, mai ales voi, pretutindeni, scoale uncle copiii
vostri sa dobindeasca cunos intele trebuitoare, pentru
a fi buni plugari si buni cetateni. Actul din 2 Main v'a
dat la toti drepturi ; invetati dar pe copHi vostrii a le
pretui si a le bine intrebuinta.
c5i mai presus de toate fiti si in viitor, ceea-ce ati
fost si pana acum, si chiar Iii timpurile *cele mai rele:
fiti banbati de pace si de buna rindueala. Aveti lucre-
dere in Domnul vostnn care ve doresce tot binele.
Dati, ca si pana acum pilda supunenii catre legile tend
voastre, la a canon facere aveti si voi de acum a lua
parte, si in toata intamplarea, tubiti Romania care de
asta-zi este dreapta pentru toti ifi set.
Si acum, iubitilor mei sateni, bucurati-ye si pasiti
la munca de buna-yoe, care inalta Si imbogatesce, si
Dumnedeul parintilor nostni sa bine-cuyinteze seminta
ce yeti arunca pe cea dintiin brazda libera a ogoarelor
o a str e .
Alexandra Ion
Sub-scinnatii: CoglIniceanu. N. Cretzulescu. N. Inlänescu. General a Manu
.Vo. 101.5 din 14 Anynst 1804, Bucnre*li.

www.dacoromanica.ro
 Scrisoarea M. Sale Domnitorului Alexandru loan
l-ia catre Sofronie, patriarhul Constantinopolei in
eausa independentei bisericei romane :
Prea Sante Parinte !
Ca un fin smerit al santei biserici ortodoxe, am
priimit cu cea Mai adinca pieLate, parinteasca prea fe-
ricirit Voastre epistola ; nu pot insa ascunde, ca va-
tamatoarea purtare ce a timit ale! arltimandritul Cle-
(thine, insarcinat de a 'mi-o wince, lila patrinis de cea
mai vie mahnire. Cuviosia sa a parasit. toate datoriile
sale, si in toe de a indeplini entre mine misiunea sa
conciliatrice, nu s'a sfiiit a face acte imprudente, a fre-
cuenta oameni desordine!, a patrona jftnle lor, ast-fel
ca, insuisndu-si prin aceasta un rol ne'nvoit de legi.
guvernul meti a fost constrans a intrebuinta. durere---
o rigoare neusitata in contra trimisului prea fericirii
vonstre.
Totusf, am cetit scrisoarea prea fericiri! Voastre en
ochii ininteT, i inebinand cugetarile mole cele mai
aseunse mintuitorului nostru, care este inceputul sl
capul mantuitor al bisericei, m'am intrebat daca in
adever o natiune este condamnabila flind-ca a voit sUt
intareasca pe pamintul eT, fundamentele pe care sunt
asezate stralucirea eterna si gloria neinvinsa a biseri-
www.dacoromanica.ro
 41

ei ortodoxe ; m'am intrebat daca, in adever, legile

de organisare si de disciplina, acum consfintite de o
ten. intreaga,de cler i popor, daca acele legi prin
care se stabilesce o mai folositoare ordine materiala
in biserica ortodoxa romana sunt inteatat departate
de spiritul santelor canoane si de usul secular pazit
in terile ortodoxe, In cat an putut merita din partea
cetui mai venerat si onorat dintre pastori crestinatatii,
o manifestare atat de insemnatoare care capul imeT
natiuni care, in cursul timpilor, de-a pururea a arOtat
o nemarginita ingrijire i o credincionsa iubire pentru
biserica sa.
Apoi, in sinceritatea inimei mele nu pot de-o-cam-
data a nu marturisi prea fericireT voastre, ca misiunea
ce et! incredintat arbimandritului Cleobule, ca rostirea
actelor ce le-an adus, sunt fara exempla in analele tcrei
si fara precedente in traditiunile bisericei in dependen te
a Da ci
0 asemenea cruda ispita nu putém astepta sa ne
loveasca cbiar din acea parte care, in dilele ei de asu-
prire si de necazuri, a priimit de la noi, din timpi
vechi, si priimesce chiar asta-zi, cu minei lcrrgà atitea
si atitea marl dovezi de iubire si de generositate,
precum n'a primit din nici 0 parte a lumit crestine.
Ca crestin aT fi dorit a putea ascunde sub umilinta
ce se cuvine unui supus tin al bisericei, dureroasa sur-
prindere ce 'tnT-a causat initiativa luata de prea feri-
circa voastra, intr'o asa grava pornire In contra terel
mele, insa ca Domn, purtand sarcina trecutului si a
viitorului natiunii romane, nu pot tacea, ci sunt dator
a apara, in cOntra veri-caril incercari, antica autoce-
falie a bisericel Daca.
Vela intreprinde dar, prea sante parinte, a proba
www.dacoromanica.ro
 45

prea fericiril Voastre, ctr dreptul bisericei uniVersale,,

cu sante canoane in mana, cu dreptul, cu usul, cu da-
tine consacrate de secoll, ale bisericei Daciei, drept,
us si datine recunoscute de toata biserica, i anume
de biserica Constantinopolei, ea Romanii, in afacerile-
lor bisericesti, si asta-data ea tot-d'a-una, s'an tinut
in iugradirile spiritulul credintel lor, in marginile
prescriptiunilor canonice si in limitele legaturelor si
drepturilor ce a avut si are statul in fata bisericei sale
nationale, in ver-ce timp si in ver-ce parte a lundi or-
todoxe. Nici sa ye miratl, prea fericirea voastr3, ve-
Tend un fin smerit al bisericel discutand, de si mirean,
despre Cele biselicesti. Auguste le exemple ale lauda-
tilor imparati al Constantinopolei me autorisa a face,
si poate noi Romani]: din Dacia Traiana, avem oare-
care drepturi de a fi ascultati, pentru ea, crestini din
primii secoli a! crestinatatil, succesiv am suferit toate
invasiunile barbarilor, fara ea ele sa ne fi putut cotropi;
si asa, am conservat CU 0 justa mindrie nationala,
limba, legile i traditiunile nobililor nostri suitori, si
cu ele, institutiunile si datinele primitive ale bisericei
care s'an pastrat la no! intr'o puritate mai neatinsa
de cat in multe ale part!.
Asa s'a mentinut intre Romani acea veche si lila-
data datina a bisericel primitive ea e de dorit era sa
se fi pastrat pretutindenT, c1 clerul si poporul impre-
Una constitue biserica lui Crist.
Datinele acelea primitive toemai, i acele instituti-
MIT ne-an poyatuit a sci ca o alba biserica, oil-Care an
fi, nu poate avea dreptul de a se amesteca in trebile
de admMistratiune si disciplina interioara ale unel alte
biserici independinte si autocefale. Departe de mine
gindul de a voi sa contest ca primele averi in biserica
www.dacoromanica.ro
 4,6
_

se datoresc celui mai vecbiti dintre pastorii credint,ei

ortodoxe. Drepturile sale sunt consacrate atat prin
édictele imperatorilor, cat si prin canoanele santilor
parinti. Prin urmare, dandu-i primele onoruri, ii da-
torlin o pioasa veneratiune. Asemenea recunoascem
ea legatura si unitatea canonica i dogmatica a bise-
ricei celei mari a rasaritului se sustine, si trebue a se
sustine, prin consultatiuni, invetaturi si intelegeri im-
prumutatc i fratesti intre diferitele biserici indipen-
dinte din care se compune biserica cea mare a lui
Crist. Legaturele acestea intre sfintul scaun patriarbal
al Constantinopolei i biserica independinte a Duciei
le-am priimit si le vom primi in tot-d'a-una. Urmand
acestui simtiment de profund respect pentru prea fe-
ricirea voastra, si de acea sincera fraternitate pentru
biserica de Constantinopole, am priimit, prea sante
parinte, scrisoarea voastra ; insa alaturea ei, avisul
sinodului din Constantinopole, ca vatamator dreptu-
rilor antice ale bisericei independinte a Daciei, nu-1
pot priimi, si, ca Domn crestin al României, Ii resping,
in numele clerului si al poporului, si'l voi combate cu
armele cele tari si neinvMse ale legilor si ale canoa-
nelor.
Primul punct care a atras atentiunea prea fericirii
voastre, este declaratiun'ea inscrisa in capul legii
noastre organice care institue o autoritate sinodala
centrala pentru afacerile religiunil ortodoxe in Roma-
nia si care (lice, la primul ci articol ca, biserica
"ortodoxa romând este si rämdne indipendinte de
oyi-ce autoritate bisericeasca straind, intru tot ce
priveste organisayea si, disciplina. Articolul II a-
daogd cd : unitatea bisericei ort. romane este re
presentatà prin sinodul general i art. III complec-
www.dacoromanica.ro
 17

teaza gandul legiuitorului rostindu-se precum ur-

meaza : Unitatea dogmaticci a scintei religiuni or-
todoxe române cu biserica mare a reiseiritului o
mentine sinodul general al bisericei romdne prin
consultatiuni cu biserica ecumenicei din Gonstan-
tinopole.
Eata ad literam dispositiunile legil promulgata
la 3 (45) Decembre 1864 :
Prea fericirea voastra gasiti declaratianile acestea
plausibile, eel putin in litera, daca nu de tot canonice,
sprijinindu-ve, prea sante parinte. intru acesta pe mai
mulle canOne, si a nume : pe al 2-lea canon din al
2-lea Sinod, al 17 si 18 canon din al 4-lea Sinod,
al 16-lea canon din al 8-lea Sinod, al 7-lea canon
din 1 iul Sinod apostol,c, al 9-lea canon din al 4-lea
Sinod, al 36-lea canon din al 6-lea_Sinod, ai 7-lea canon
din 1-iul Sinod apostolic, al 9-lea canon din al 4-lea
sinod i comentari lor, care toate acestea, dupe opi-
, niunea prea fericirii voastre atesta legaturele de indi-
pendenta a bisericei romane, de biserica Constantino-
polui. Am cetit aceste canoane. Am consultat pedali-
onul si eruditi lui comentatori, precum Valsaniou. si.
or-care este deferenta mea pentru luminele scaunului
ecumenic, trebue sa declar, cu tot respectul, prea fe-
ricirei vOstre, ca. te-stul canOnelor mini pare ca afirma
mai mult de cat combate, indipendenta nOstra eclesi-
astica. Nu voin intra dar in discutiunea precitatelor
canOne. 'coin ma cestiunea la originu ei, aa cum a
pus'o legea in fata en obiectiunile prea fericirii vOstre,
si voesc a demonstra ca biserica oriodoxa romana
este, in adever, indipendinte de or ce alta biserica
streina, in tot ce privesce organisarea i disciplina,
ca indipendenta proclamata in primul articol al lege!
www.dacoromanica.ro
 IS

nOstre nu este o inovatiune frivola, ci exista ab antico,

ea biserica roman, saa a Dacia n'a fost nici-odata
in cursul secolilor, supusa bicericei constantinopoli-
tane, si ca, in fine, acesta indipendinta nu e condam-
nata de lid unul din canOnele santei nOstre bisericI.
Eata cestiunile ce voesc a resolva : Primul artieol
al legii, pe care '1 eitaiti nu inovéza nimic ci constata
numai i atirma un lueru alit de vechifi pre cat este
de vechia pOte crestinismul Romanilor, adeca ca bi-
serica nOStra, daca in tot-de-auna a fost indipendinte
de or-ce alta biseriea streina, i anume de cea din Con-
stantinopole. In fapt, ac.ésta situatiune se esplica, in
parte, prin istorie, adeca prin seria evenimentelor po-
litice, care ail rupt Dacia de imperiul bisantin. Eata
in drit, ca este instituita inteun mod necontestabile
prin rostirea canonului 31r al santilor ,rapostoli, care
dice : Episcopil fle-cdrui neam se cuvine a cunOsce
pe cel dintalA dintre dnü, si al socoti pe. el ca
de cap.
Iata originea canonica a indipendentei bisericelor
rasaritene : fie-care independinte, fie-care egala, tie-
care surora.
Cel de al 34-lea canon al santiloi: apostoli este, ea
sa die asa, piatra unghiulara a edificiului unic i mul-
tiplu, al bisericelor ortodoxe. Si, in virtutea acestui
sant canon, Romano-Bulgari eel vechi intemeiasera
in secoli trecutt patriarhia de Tirnova, indipendinte
de 2ceea de Constantinopole, pentru ea sa nu le inai
vie din Roma. Nona episcopi earl nu cunos(:eaft limba
Unmet' ce avean sa pastoyeasca. In virtutea acestui
canon apostolic, =vele duce Vasile HI, pe la 1447, nu
mai priimi mitropolitt in Moseva trimisi de patriarbul
din Constantinopole, si facend din capitala sa mitro-
www.dacoromanica.ro
 49

polia bisericei rusesti, numi el singur mitropolit. In

virtutea acestul canon, la anul 1589, Teodor Ivano-
vici, asemenea duce de Moscva ridica mitropolia capi-
tate! sale in semn patriarhal. Tot in virtutea acestui
canon, Petru eel mare, la 1721, inlocui patriarhatul
printr'un sinod, sub propriul sett primal, si in fine, tot
In virtutea acestui canon, mai de curend, Greei urrnara
exemplul dat de Rusia. Cu un cuvint, nu se poate con-
testa ca este in caracterul bisericei rasaritene, ca fie-
care neam sa-si alba capul sCü bisericese indipendinte
de capi biserices4 ai altor neamuri, intru toate ale o-
cirmuirii, organisarii i discipline! bisericesti.
Ast-fel i biserica din Dacia a remas indipendinte
de ver-ce alta biserica straina. Me refer la edictele
imperatului Justinian care a regulat intr'un mod asa
de desevirsit, organisarea politica, civila si religioasa
a imperiului bisantin.
Sa eitim Novela 131 care delimita juridictiunea ar-
hiepiscopului din Justinianea prima, adica a patriarhu-
lui Constantinopola nteinsa se dice curat ea episcopi
Daciel mediterane, ai Daciel Ripense, aT Tribalului, aT
Dardaniei, aI IV oesiei superioare si ai Panoniei sunt
sub juridictiunea arhiepiscopului din Justinianea
prima. Lipsa Daciel Traiane sail Trans-alpine, astra-zi
Romania, nu ne arata ea oare indestul, ea chiar din
acea epoch, aceasta provincie remasese indipendinte ?
Dacia Traiana saQ Transalpina, in adever, nu avea
alte kgaturl cu Justinianea prima de cat legatura dog-
matica, precum dovedesce un mare numer de docu-
mente, i anume : o scrisoare a patriarhului din Ohrida
in anul 1456 adresata lui Stefan cel mare, Domnul
Moldovel.
Insa, afara de aceste atestäri date prin canoane,
www.dacoromanica.ro
 50

prin istorie si prin Novele, indipendinta bisericei noas-

tre mai are Inca i alte temeiuri, si anume :
1) Actul sinodului din Constantinopole care s'a ce-
lebrat pe timpul imperatului Paleologu, marturisit si
in cartea sinodului Moldovel din 1 Ianuarie 1752 in
care, dupe promisiunea ee fiul acelui imperat dedese,
in treeerea sa prin 'Moldova, Domnultn Alexandra eel
Bun, se reeunoscu si se intari i cu hrisoave impara-
testi indipendinta mitropolitului. Moldova
2) Istoria Mohlovel, scrisa de printul Dinfitre Can-
temir care a domnit la anul 1711 in Moldova atesta
ca mitropoliti Moldovei, de-a pururea ai avut o deo-
sebita onoare la biserica Rasaritului, i dam nu aveati
numele de patriarhi, totusi nu ereaa supusi nimenui.
3) Monocanonul lui Aristin, tradus si tiparit la Tir-
goviste in anul 1652 din ordinal printului Mato' Basa-
rab a constituit regula pentru biserica romfina, §i
deelara ea mitropoliti tailor romilne nu depind, nici
de patriarhul Ghridei, nici de patriarhia Constantino-
pole!.
4) Firmanul imparatese al M. Sale Sultanul Abdul
Hamid de la ineheerea lune! Djemadziel-Ul-Akhier din
anul egirei 1200 1783 prin care se respinse cererea
patriarhului de Constantinopole de a orindui mitro-
politi in Moldova. Prea fericirea voastra nu puteti a
nu cunoasee, ea in timpurile cele mai nefaste ale isto-
del noastre, cand Moldova si Valabia eran ocirmuite
de principi trimisi din Constantinopole, totusi acel
firrnan imparatesc a reeunoseut cu solemnitate si a
confirmat indipendenta bisericei noastre de catre patri-
arhia din Constantinopole.
5) Regulamentele organiee ale ambelor prineipate
aU intarit stravechiul us al terei noastre de a se alege
www.dacoromanica.ro
 51

mitropolip si episcopi de catre adunarile extra-ordi-

Dare compuse din inaltul cler si notahili terei ; si in fine,
6) Faptele istorice in care cel urmator ar 11 singur
de ajuns spre a constata legitimitatea drepturilor hise-
ricei ortodoxe romane ; si despre aceasta, a nn mai
lasa nici o indoeala ; iata faptul :
La finele seeolului al XVH-lea hiserica ortodoxa din
Transilvania fu asuprita, si iero-monahul Atanase, ales
mitropolit, nu putu prihni clironomia episcopala: Veni
dar in Valallia unde'l atrasese presenta unuia din cel
mai mari dignitari ai bisericei ecumenice, a P. fericirei
sale Dorotein, patriarbul din Erusalim. Recurgend dar
la sfaturile parintesci ale P. F. Sale, patriarhul sfatui
pe Atanase a se supune esarcului Ungro-Vlahio adica
mitropolitului din Bucuresti. Facu Inca mai mult patri-
arhul Erusalimului : scrise o epistola sfatuitoare lul
Atanasie, epistola care a fost pastrata i prin care '1
povqueste ea, in toate eazurile de indoeala, de greu-
tat!, mitropolitul din Transilvania, sa se adreseze tot-
d'a-una la exarcul ocirmuirii care este mitropolitul de
13ucuresti, si ca numai in acele casuri pe care nu le-ar
fi putut resolva mitropolitul de Bucuresti in impreuna
statuire en episcopi seT, numai atund trebuia sa se
adreseze la Constantinopole, si in spri;inul acestei ie-
rarhice orirulueli care determina asa limpede 0 simpla
precadere de onoare spirituala datorita patriarhului
de Constantin opole. venerabilul Doroteiti al Erusali-
mului noel prescriptinnile canoanelor 9 si 17 ale
sinoduldi de chalchedonia. Atanase, supuindu-se sia-
tuirilor patriarhului, tu hirotonisit la Bucuresti mitro-
polit de Transilvania la 22 lanuarie 1698 prin Teodosie
mitropolitul Ungro-Vlahiei pe care'l recunoscu, in
marturiea sa arbipastoreasca, de stapin al set), laga-
www.dacoromanica.ro
 52

duind a urma invetaturei esarcuhil sat si a pazi ne-

schimbate, In toata eparhia sa, cate tocmele ar avea
scaunul Ungro-Vtahief. Aceste acte sunt consemnate
la fila 19 din condica veehe a hirotonielor din mitro-
polia de Bucuresti ; se mai poate vedea inea in istoria
bisericeasca a lui Lesviodaes, precum si in istoria bi-
sericesea a prea eruditului i prea venerabilului mitro-
polit, asta-zi pastorind In Transilvania.
In rata unor dovedi asa de puterniee, in rata dara
a canonului 34 apostolic, in fata istoriei, in rata legi-
lor imparatesci bisericesti, in rata unui stravechin us
din vechiul comprobat prin aetele sinodulul din Con-
stantinopole, prin monocanonul, prin finnane impara-
testl, prin vechea i noua constitutiune a terei, intre-
bam, cum s'a putut pretinde, ca biserica romana este
o biserica provinciala si dependinte de carmuirea
santului scaun ecumenic ?
Putut-ail, dupe toate acestea, biserica Constantino-
politana a esercita o suprematie de rapt asupra nue!
biserici ocirmuita in Valahia, de un esarc, si in Mol-
dova de tin mitropolit cu totul neatirnat? Cum si eand ?
Patriarhi trimis-an vre-odata Romanilor mitropoliti si
esiscopi ? Dataii vre-odata leg): si regulamente hiseri-
cesti ? Confirmat-ati oare-cand cele de noi facute ?
Nici-odata ; si nimeni nu poate sci actiunea prea feri-
ciIilor ecumenicl; in ast-fel de materie, s'ati
marginit la o benedictiune spirituala ce an cerut in
tot-d'a-una alesi nostri episcopi, benedictiune ce o
solicitan eu asentimentul sefului statulul, in confor-
mitate cu prescriptiunile canonice, ca un sem de o
adinca deferenta pentru patriarhul Constantinopolel,.
al caruia sant scaun, In ochil mmii crestine, infati-
seaza unitatea bisericei ortodoxe rasaritene. De 0.
www.dacoromanica.ro
 53

sunt animat de cel mai profund respect pentru si.

scaun ecumenic totusi, sunt silit a conchide, sante pa-
rinte, ea indipendenta bisericei ortodoxé romane nu
poate fi supusa la nici o indoeala, si ca autocefalia ei
nu se poate concilia cu dreptul de suprematie si de
ingerinta ce acum le revendicati prea fericirea vOstra.
Art. 2 al legii sinodale priveste institutiunea unui
sinod general pentru Romania. Prea fericirea voastra
sunteti de parere ca canDanele bisericei ar condamna
admisiunea mirenilor intr'un sinod;'convocarea sino-
dului prin seful statulul si participarea ministrului
de culte la lucrarile sinodului.
In cea ce priveste admisiunea mirenilor in sinoade,
asi avea poate a'ini face o mustrare insa nu e acea
ce 'ml faceti prea fericirea voastra, caci, suindu-me
pana la institutiunile primitive ale bisericel, si consul-
°Land traditiunile credintel ortodoxe in Romania, si
povatuindu-me de istoria nOstra, sunt silit a recunOste
ca, in sinodul general, am reservat elementului laic
un loc destul de larg.
Santul Ciprian, se stie ca nirnica placea a face
fara a consulta poporul. Asemenea si la noi a fost da-
tina bisericei noastre romane din timpil imemorabill
ca., la consultarea despre trebile bisericesti sa ia parte
toti crestinii, nu numai clerici ; pentru ca pe toti inte-
reseaza ale bisericei. In sprijinul acestei zicerI, gasesc
In analele noastre tin exemplu care, cu deosebire, va
interesa pe prea fericirea voastra, pentru ca trateaza
despre unul din cel mai ilustri predecesori al prea
fericirei voastre pe santul scaun ecumenic.
5. Nifon patriarhul gonit din scaunul Constantino-
pole!, fu chemat de Domnul Radu Voda in tara roma-
neasca pentru ca '1 poftia tara. S. Nifon veni si gasi
www.dacoromanica.ro
 51

biserica rasvaitith, si sfatui sa se adune un sinocL Atunei

Domnul cheama pe tog egumenii de la toate monas-
tirile qi tot clerul bisericei si jam sobor mare dim-
preund cu Domnul 0 cu top boeii, cu preofi, cu
mire)* i indatei slobozi, isvoare de inveiteittwa lim-
pede i curatä. Eata cum intelege sf. Nifon canoanele
In privirea sinodului.
Bine-voind, prea fericirea voastra a arunca o ochire
asupra institutiehilor eclisiastice in yigoare la yeeinil
nostri, Romani ortodocsi ea si poi, din imperiul Aus-
tria vey yedea si ye yeti conyinge, ca sinodul bise-
ricel mitropolitane din Transilyania se compune din
24 membri cleric]: si de 20 laid ; ear sinodul patriarhal
de Carlovilz, se compune din 25 membri clerici, 25
laid eivili si 25 membri militari. Au nu dovedesc
aceste esemple, pana la evidenta, ea atat aci cat si
dincolo de carpati, semintia romana, de i supusa in-
riurirel infiuentelor politice foarte deosebite. totusi a
remas credincioasa spiritului neatins al institutiunilor
primitive ale biserica
Pentru aceasta, In acord cu toata tara, cler Si popor,
am voit ea elementul laic sa fie representat in sinodul
general al bisericei ortodoese romane, in conformitate
cu institutiunile primitive ale bisericei, eu datinile an-
tice ale taro', eu mai multe dintre canoanele bisericesti,
precum i cu unele din legile imparatesti pe care voiu
avea ocasiune a le cita maT jos,
Prea fericirea voastra refusa printului Domnitor al
Romaniei dreptul de a conyoca sinoadele. Acest drept
insa, in biserica resaritului, este iutemeat pe un us :
consacrat de secoli si afirmat de istorie. Imperatorii
bisantini convocan sinoadele. Asa, la inceputul seco-
www.dacoromanica.ro
 55

lului al IV, imparatul Constantin a convocat sinodul

din Nicea la care a si asistat.
In acelasi secol, sinodul Antiohiei s'a intrunit, In
urma ordinului imperatorului Constantei. In secolul
al VI-lea, imperatorul Justinian decide, prin Novela 37
ca trebue a se tine sinoade, si rostesce ceea-ce trebue
sa se faca in sinul acestor mari adunari bisericesti. El
ameninta de admonitiuni severe pe episcopi earl n'ar
voi a se supune acestei, legi, si merge asa de departe
ca edicteaza supliciul cel de pe urma contra magistra-
tilor si functionarilor publici can' n'ar sili, prin putere,
pe episcopi, a se supune ordinelor imparatesli. Ase-
menea Novela a 6 constata, intr'un mod absolut,
dreptul ce are seful statului de a face reglemente ecle-
siastice. si in istoria noastra avem exemple. Asa, in
anul 1642, Domnul Moldovei, Ion Vasile Voda, in inte-
legere CU Varlaam mitropolitul Suceavel, de atund
convoaca in capitala sa JaT, tin sinod local, care fu
presedut, dupe poftirea ce facut Domnitorul, de
patriarhul Partenie din Constantinopole, sinod care
a dat ocasiune eruditului roman Petru Movila, mitro-
polit i arhiepiscop al Chioviei, a face o profesiune de
credinta bisericel ortodoxe, cu drept cuvint renumAa.
Prea fericirea voastra cred ca va recunoasce ca,
usand de Un drept de care an usat i predecesori met,
n'am mers asa departe, precum a mers imperatorul
Justinian.
Participarea ministrului de mile la discutiunile sino-
dului, avênd numai un drept consultativ, prea ferici-
circa voastra asemenea o condamnati.
0 interventiune, asa restrinsa a statului in afacerile
sinodului, n'are nimic de contrariO exemplelor ce ne-
aft dat alte biserici ortodoxe.
www.dacoromanica.ro
 5G

Asa, constitutiunea sinodului si aceea a Greciei nu

daft oare guvernului mult maT multe drepturi de cat
legea sinodala romana ?
La Petersburg, membri sinodului sunt alesi i numitl
de catre guvern, ear la Atena, episcopi sunt asemenea
chemati a face parte din Sinod prin deerete regale,
dupe rind si dupe ordinea vechimeI ; cand la noi, mi-
tropolitii si toti episcopii, precum si alti barbati, ocu-
pand positiuni inalte in cler, sunt membrii de drit aT
sinodului, cu toate acestea, skioadele din Sant-Peter-
sburg si din Atena sunt recunoscute de patriarhul
Constantinopola Cum dar, aceea ce e bun si canonic
in Rusia i in Grecia, ar fi rat si anti-canonic, in Ro-
mania ? Cum ? Imperatul Justinian si tarul Petru cel
mare, ati putut, proprio-motu edita legi eclesiastice
care an priimit asentimentul bisericel, cand prea feri-
cirea voastra, la noi, declarati anti-canonice legi earl
sunt strict conforme cu spiritul institutiunilor primi-
tive ale biserieei si ale canoanelor, mal virtos confor-
me, pentru ea ele atl fost consimtite de cicrul si popo-
rul roman, pentru ca sunt votate de ambele adunari
nationale, adunarl in cari sunt representate toate cla-
sele societatii, si in care elerul intra, sail de drit precum
la Senat presedut chiar de prea santitul mitropolit
primat al bisericei ortodoxe romane, sati prin alegere,
precum la adunarea electiva.
Cred, prea Ante parinte ca am respuns la toate o-
biectiunile prea fericirei Voastre, relative la legea ee.
institue sinodul general al bisericet ortodocse romane.
Cu acelas respect voiti respunde la ideile prea feri-
eirei Voastre si la observatiunile ce faceti legei care a
conferat sefului statului dritul de a numi mitropoliti si
episcopl.

www.dacoromanica.ro
 57

Prea fericirea Voastra combateti aceasta lege in

intregul ei, atat articolul care atribue Domnitorului
nominatiunea mitropolitilor si episcopilor, cat si acest
alt articol care supine arbierei, tribunalelor edesias-
tice numai pentru delictele eclesiastice, si inaltel durti
de justitie si de easatie, pentru ori ce alte deficte.Prea
fericirea Voastra sustineti ca, dupa canoane, episcopii
nu pot fi alesi de cat de catre episcopi si nu pot fi ju-
decay de cat de episcopi, fie si pentru delicte civile.
Prea fericirea Voastra mergeti mai departe i volt! a
intinde aceasta doctrina asupra intregului cler. Ase-
menea doctrine, prea sante parinte, n'att fost nici-odala
admise, i nici pot fi vre-odata primite in biserica Da-
de!, pentru ea sunt incompatibile eu institutiunile pri-
mitive ale bisericei crestine, cu spiritul bine inteles al
canoanelor, precum i eu legile i datinele törei si ale
bisericel noastre nationale.
In cea ce priveste electiunea episcopilor, biserica
Daciei a admis in tot-de-auna primul canon apostolic,
nu isolat, ci legat in litera ea cele-l-alte canoane. Asa
din timpurile cele maI antice, episcopii se alegean la
noi din soborul intrunit, adeca de tot demi si popo-
rul. Ma! pe urma, prin divanul velitilor boeri din care
clerul facea parte. Aceste adunari se intruniati sub
presedinta Domnitoruluf care investia pe arhierel
alesi, dandu-le earja In mana. Intr'o epocq ma! apro-
piata de noi, strevechiul acest us fu Inca odata con-
servat prin reglementele organice care ail pastrat acest
drept de electiune, obscescilor adunari extra-ordinare
compuse din episcopi si din notabiti si presedute de
mitropoliti. Daca asemenea mod de electiune ar fi fost
anti-canonic, daca toate alegerile unui asa numer de
mitropoliti si de episcopf care an ocirmuit biserica
www.dacoromanica.ro
 58

noastra in cursul seeelilor ar fi fost ilegale Si demne

de condamnat, aü prea fericiti patriarhi din Constan-
tinopole nu ne-ar fi adresat el, eu frateasea afectiune,
luarea aminte asupra unor asemenea incalcarl ? N'act
facut-o aceasta, i prea fericirea voastra voiti a vedea
In acele acte o violatiune fiagranta a canoanelOr ? 'MI
place mat bine a erede cl ilastri predeeesori at prea
fericiril voastre de la sine an recunosent ca modul
usitat in biserica Daciel a lost mai' apropiat
adeveratuluI sens al legilor si al invetaturei data noua
din timpurile cele mai antice prin skitele noastre tra-
ditiuni bisericesti.
Sa deschidem acum istoria i canoanele biserieei.
Vedem chiar de la inceputul cristianismulul, ca. no-
minatiunea episcopilor se lacea prin corffarsul episco-
pilor vecini, prin clerul i poporul vaduvitei bisericl.
Faptele apostoli!or, scrisorile santului Cyprian i legile
Imparatesei nu ne latsa Mei o indoeala despre aceasta;
ele vestesc explicat ca patriarhii si episeopil se alegén
de catre cler si de catre cetatenl notabili. Pe de alta
parte. Novela 123 a luf Justinian dice : Ordonam ca
acolo uncle trebue a se numi un episcop, sei se aclune
clerul i notabili oravtlui. Imperatul Justinian de-
termina in aceasta a se alege tot in modul pâna chiar
calitateasi etatea viitorilor episcopI. Opt-spre-dece ani
in urma, la 565, Novela 137 rememoreaza sistemul ale-
gerilor i ordona din noCI ca celesiasticil si notabilil
urbei sti se convoace in tot-d'a-una cand se va procede
la alegerea until episcop. Ast-fel ne povatuesce istoria,
ear canoanele ne Vorbese tot in aeest sens, precum se
poate vedea din al 6-lea canon al sinodului din Sar-
dica, din comentariile celui de al 3-lea canon din al

www.dacoromanica.ro
 59

7-lea sinod si din al 61-lea canon apostolic coprins in

Pedalion.
Mai tarcliti, in adever prin alte canoane, masele fura
iara escluse din alegerile episcopal!' ; aceasta se facu
din causa turburarilor ce se nasceati in multimea ale-
gatoare, rea care usor se indrepta in mai multe biserici
ale rasaritului in o regulare mai inteleapta a sistemu-
lui electoral bisericesc. Acest mod de electiune fu in-
stituit si la noi i se confirma mat tarditi prin regula-
mentele organice al Moldovei (art. 411) si al Valahiel
(art. 359 ; pe cand aiurea, in contra canoanelor primi-
tive, episcopii isi pastrara dreptul esclusiv de electiune.
In Constantinopole, din secolul VU incoace, impera-
torii, din propria lor initiativa, tras-ra la sine dreptul
de a numi patriarhi. In 'Austria, de la 1786, imperatul
Josef II, in calitatea sa de duce de Bucovina, téra ro-
maneasca i ortodoxa ca si a noastra, indeplini pe
cale administrativa, cele de lipsa pentru intregirea
vaduvitului scaun arhieresc din Cernauti; tot in acest
mod ail procedat i succesori acestui suveran pana in
dilele cele dupe urma.
Aceste precedente, prea sante parinte, nu o es c a
N;

le invoca in sprijinul legit ce am promulgat la 11/23

Main trecut, ci pretind cà am pastrat neatins anticul
us al alegerilor populare iii puterea lui primitiva si
religioasa ; pretind ca drepturile ce conferit téra,
departe de a darima aceste traditiuni respectahile, mai
cu searna infatiseaza o expresiune numerica a unei
fericite si intime legaturi intre institutiunile seculare
ale bisericei, i intre institutiuuile politice ale evului
nostru. Sunt, prea sante parinte, in viata natiunilor
dile critice i exceptionale care determina pe cetateni
unel tell a incredinta, cu spontaneitate, sefului statului
www.dacoromanica.ro
 GO

drepturile ce sunt ale fie-caruia. Din acei moment,

Domnitorul, onorat de un mandat asa de mare, nu mai
lucreaza in numele sett propria, ci in numele tutmor.
Ast-fel este sensul yotului dat de adunarea electiva
§i aprobat de Senat sub presidentia P. S. S. Mitropoli-
tului primat al bisericei ortodoxe rumane. i tocmai in
puterea acestui yot, emanat de la representanti clerului
si ai tuturor claselor societatli, alesul natiunii, mindru,
cu drept cuyint, de noua proba de incredere cel-an
dat Romani, a putut procede la numirea episcopilor,
pentru scaunele yacante.
Nu simt nici o greutate, prea sante parinte, a declara
prea fericirii Yoastre ca am priimit, numai ca o escep-
tiune la repula statornicita in trecut, aceasta noua in-
datorire ce 'Mt-a impus téra. Totusi, prea fericirea
yoastra mm va lipsi a recunoasce ca am usat cu cea
mai mare reserva de drepturile ce mi s'ati transmis.
Arhierei pe care 'i-am inaltat la scaimele episcopale
Yacante aQ fost si alesi dupe glasuirea canoanelor, din
barbatii dorintelor comlow, distinsi prin pietatea,
experienta i luminele lor ; din barbati pe carT Tnsusi
santul scaun ecumenic, mai 'nainte de mine, ia gasit
yrednici de a fi episcopi i earl, de ani indelungati,
pastoriaa turmele hine-cuvintatoare, administrand, in
calitate de yicari, diocesele romane vacante.
A trebuit insa sa adaog, prea sante parinte, ca con-
sacrarea episcopilor numiti de mine s'a sOvirsit de pe
toate formulele si de pe ritualul canonicese al santei
noastre biserici? Nu trebue citusi de putin a se induoi
prea fericirea yoastra, ca inaltul cler al Romaniei este
prea adiinc patruns de sentimentul datoriilor sale,
spre a se putea vre-o-data departa de la prescriptiunile
santilor parinti si biserica
www.dacoromanica.ro
 61

Prea fericirea voastra, tot asemenea a combatut si'

dispositiunile legii ce supune pe episcopi pentru delicte
civile, inaltel curti de justitie a Wei.
Si in aceasta privire, prea sante parinte, legea ro--
mana este absolut conforma prescriptiunilor canonice.
Santii parinti earl aU provocat al 71 canon apostolic,
ce trateaza despre delictele comise de catre episcopi,
n'ag lipsit ea legislatiunea in vigoare la acea epoca, in
intregimea el, nu confera Did un privilegift inaintea
legil cetateanulul investit de caracterul preotesc. Intr'
un cuvint, episcopi nu incetati a fi cetateni, si sub acest
Mtn, cu tot caracterul lor episcopal, erag supusi, pen-
tru delictele civile, legilor civill Novela 83 a impera-
tului Justinian nu lasa cea mai mica indoeala despre
aceasta. Legislatorul, cand este vorba de delicte ecle-
siastice, a pastrat autoritatil ectesiastice, dreptul de a
le judeca ; iar pentru delictele criminate, sag si numai
civile, legislatorul a ordonat ca ele sa fie deferite jude-
catorului competinte, adica autoritatii civil e. Novela
121- Inca confirma prescriptiunileacestea cand impera-
tul isi reserva dreptul de a trimite, prin decret, inain-
tea magistratului civilsag militar, or-ce actiune civila
sag criminala pornita in contra unui episcop. Autorita-
tea civila se arata mai mult Inca in toata puterea ci
cand, prin aceeasi novela, imperatul ordona ca or-ce e-
piscop, care ar asista la jocuri sail la ver-ce alte spec-
tacble va fi desbracat de darul preotesc i va fi inchis
pentru trel ani intr'o monastire.
Oare, in fine, mai am trebuinta a aminti prea feri-
ciril voastre ordinele ce dete Justinian in novela 137
guvernatorilor de provincie in privinta episcopilor earl
refusail a se supune edictelor imperatesti ? Trecand
de la aceasta epoca, indestul departata de noi la tim--
www.dacoromanica.ro
 62

kurile cele maI apropiate, gasim ca aceasti raditiune

a autoritatii civile, in materie diseiplinara, s'a menti-
nut intacta de reglementele organice ale Moldova
(art. 413, si ale Valahiei) art. 364. Prea fericirea
voastra, de sigur, cunoasceti ce mare parte a lug la
aceste de pe urma acte cel mai puternic din toate gu-
vernele ortodoxe.
In vederea dispositiunilor legislative, emanate de la
un cap de stat asa eminent, precum era imperatul
Justinian, si care cunoscea asa de bine datoriile sale
catre santa noastra biserica ; in fata prescriptiunilor
formate ale reglementelor organice, cum s'ar puiea
sustine, cu tot respectul fac aceasta intrehare prea
fericirei voastre, - - ea aT fi violat legile eclesiastice
supunend pe episcopi, pentru delicte criminale i eivile,
nu jurithctiunii ordinare, precum o faeuse Justinian,
ci juridictiunii exceptionale a celei fiaT inalte curti de
justitie a Romaniei, compusa de magistrati inamovi-
bill ? Cine ar cuteza a clice, ca acest tribunal suprem
ast-fel constituit, nu represinta o autoritate asa de
respectabila precum afl fost presidiile provinciali ale
imperatorilor de Bizantiti, sail comisiunile reglemen-
tare din 'naintea conventiunii ?
Legea care am promulgat la 30 Nombre 1864,
pentru a regula starea monahilor si a monahelor, nici
acea lege n'a putut castiga bine-euvintarea prea feri-
cirii voastre. Dar made s'ar fi putut gasi o organisati-
une mai conforma cu spiritul canoanelor si al invete-
mintelor hisericei primitive? Ce voesce asta lege ? Ea
tintesce, mai cu seama, la desradacinarea iniorantei,
imoralitatel si nenumeratelor abusuri care s'an incui-
bat in monastiri, spre scandalul bisericei. Silit, am
trebuit a 'mi aduce aminte, ca din sinul clerului mo-
www.dacoromanica.ro
 63

nah al se aleg episcopi, acei oameni carT trebue sa

straluce prin pietate si prin sciinta, earl sa eclereze
pe concetatenii lor, nu numai prin luminele lor, dar
Inca prin exemplul unei viete fara prihana i placuta
hit Dumnedeft. Iata de ce am voit, pentru binele bise-
rico, sa marginesc numerul si sa fixez virsta caluga-
rilor si a maicelor, pretindend de la dinsii probe de o
serioasa vocatiune, impuindu-le munci folositoare in-
structiunii safl serviciului spitalelor, si oprind a intra
in santele noastre locasuri pe aceia, san pe aeelea care
nu ar voi a se supune unei viete de sacrificin. Impe-
ratorii bisantini, Justinian si Leon, mai 'nainte de mine
edictasera masuri de o asemenea natura ; prin Novela
a 3-a Justinian reduce numerul calugarilor din Con-
stantinopole, dicend ca : tot aceea ce trece masura
nu este lucru bun ; ca prin urmare, nu trebue creaci
atá clerici,calugari i maice, u catbiserica sa flu
cad cu 'intretine. Daca prea fericirea voastra ar
bine voi sa mai consulte novela 5-a si 133-lea si al-
tele, ati vedea ea imparatul legislator DU se .uneste in
toate cu prea fericirea voastra asupra virstei i ordi-
natiunii calugarilor si maicelor. In privinta acestui
punct, Justinian apipae niste detalii pe earl me sfiesc
a le atinge. Am voit, din contra sa me tin cat se poate
mai strict in cercul prescriptiunilor si al formelor ea-
nonice. M'am multumit dar a statornici regule lasand
sinodului dreptul de a se pronuncia in toata suvera-
nitatea asupra vocatiunii candidatilor i asupra cali-
tatilor cerute spre a se putea cine-va calugari. Nam
nici o indoiala, prea sante parinte, ca legea din 30 No-
embre 1861, va fi o adeverata bine-facere pentru der
si pentru santa noastra biserica.
Am indeplinit, prea sante parinte, datoria ce nil am
www.dacoromanica.ro
 64

impus. Cred ca am respuns la toate obiectiunile pa-

rinte.5ti ale prea fericirel voastre.
Prin acesta n'am avut insa intentiunea a formula
o justifieatiune pentru aetele ce s'ati indeplinit in Ro-
mania, prin vointa mea, prin initiativa mea i prin li-
bera consimpre a clerului si a poporului roman. Am
voit ca un fin smerit al bisericei a 11ma traditiu-
nilor bisericesti, informand pe eel mai batran si mai
onorat arhiepiseop al bisericilor resaritului, ce spirit
a predominat la intocmirea i promulgarea actelor
care, in special, privese oranduelile t isericesti. N'asi
fi putut da prea ferieirel voastre o mai pipaita dovada
de respectul ce pastrez pen tru santul scaun ecumenic.
Dorinta cea mare atat a mea, cat si a poporului ce pro-
vid enta '1-a pus sub umbrirea inea este, si nu ye indoiti
Diel de eum despre aeeasta, prea sante parinte, i va
fi in tot-d'auna tintita, a mentine biserica orthodoxa
romana neclintita in legaturile adeverat canonice cu
cele-l-alte biserici call, ea si poi, prefera credinta or-
thodoxa, si daea, pe de o parte sunt hotarat a respinge
on ce ingerinta anti-canonica a ver carui sinod strein,
a ver carel biseriel streine, s'an a ver .carui cap de bi-
serica streina in afacerile de administratie i disciplina
a bisericei autocefale romane, pe de alta parte voiti
fi tot-d'auna gata a primi cea ce Domnitorif Romani,
orthodoxi ea si mine an primit in tot-d'a-una, aceea ee
primesc si tot,1 eel-I-alp suverani ortodoxl, adica Ale a
vedea in prea fericirea voastra personificatiunea vie
a acelei unitati a bisericel care face gloria si taria or-
thodoxiel.
Sf6rsind, prea sante parinte, sunt dator a exprima
prea fericirel voastre adanca mea parere de reti, Ca
n'am putut executa pregetul ce-mi inspirase pioasa
www.dacoromanica.ro
 65

afectiune i deferinta ce datorese parintelui men sufle-

tese ; eaci, in momentul in care me dispusesem a des-
chide calea spre a vent la acele intelegeri fratesci si
imprumutate care ne sunt recomandate de dogmele
santei biserici, misiunea arhimandritulul Cleobule a
venit a paralisa intentiunile mele. Nemarginita a fost
durerea mea, si cred ca, si prea fericirea voastra ati
impartasit-o. Sunt sigur ca ati reprobat o purtare asa
de contrarie eugetarilor i institutiunilor parintesci ale
santului scaun ecumenic. Cred dar, si sper, ca prea
fericirea voastra va gasi, in inalta sa intelepciune,
mijlocul cel mai nemerit spre a pregati aceasta inte-
legere, care doresc, cu toata sinceritatea a o stabili
conform cu prescriptiunile canonice, si nu me indoesc
ca prea fericirea voastra 'ml yeti da ocasiune de a
mmfifesta cu solemnitate senthnentele de veneratiune
si deferinta datorite de un fia respectuos mamel nOstre
biserici din Constantinopole.
Eata, prea ferieite parinte Ca 'mi-am deschis inima
destainuind eugetarile mele, si ye declar Inca odata,
prea sante parinte ca voi fi credincios anticelor lega-
turi spirituale ale bisericei, exemplelor de veneratiune
si de deferinta catre santul scaun ecumenic, ce 'mt-art
dat predecesorii mei si 'mi daft' inca asta-di suveranil
ce ocirmuesc popoarele supuse legil ortodoxe.
Insa voese ea biserica ortodoxa romana sa aiba o
expresiune legala in stat si in biserica resariteana,
rangul si acea indipendinta de care, in tot-d'a-una s'a
bucurat fata cu cele-l-alte biserici ortodoxe.
Numai asa, i pun aceasta stransa legatura a bise-
rice cu statul, vol putea, en ajutorul lui Dumneden,
conduce spre un bun sfarsit organisatiunea politica ce
am intreprins.
www.dacoromanica.ro 5
 66

Trecutul me invata ca antica credinta a noastrA

stramoseasca, precum i independenta bisericei nóstre,
In or-ce epocd., a fost paladium cel mai puternie al
nationalitatii romane.
Rog dar umilit pe prea fericirea voastra, sd bine-
volt): a acorda benedictiunea voastra paterna santei
noastre biserici ortodoxe romane, natiunil romane,
si acelui ce se numesce si este, prea sante parinte, al
prea fericirb vOstre smerit flu sulletesc,
Alexandru loan

www.dacoromanica.ro
 ACTE MEMORABILE
Scrisoarea marelui Visir al Inaltei Porti adresata
principelui Domnitor cu data de 2 Septembre o.
1480 7/6 1865.
Priutul meg !
Am avut onoare, prin telegraf a face cunoscut Altetei
Voastre cu cata parere de ren am aflat evenimentele
din Bucuresti.
Stirile mai amanunte ce ne-ati sosit mai in urma,
n'ati lost din nenorocire de natura a impiTtstia ingri-
jirea noastra. Dupe acele stiri, miscarea populara care
a desolat capitala principatelor n'ar fi de cat espresia
brutala a unel iemuUumirI generale ale carei adeverate
cause, nu le slim. Daca aceste informatii sunt cat de
putin temeinice, daca exista, in adever cause de legi-
time plingeri, alteta Voastra ar trebui sa se grabeasca
a lua masurile trebuitoare pentru a satisface, in mar-
ginea IegaiitaiT si a drephitii, pasurile natiunii Moldo-
romane in ceea-ce ele pot avea de rational i drept.
Alteta Voastra este prea luminata ca sa mai am
nevoe a'i arata ca lumea c;vilisata are ocidi tintiti a-
supra actelor Sale. 'Niel M. Sa Imperiala Sultana], Hid.
Augt0ii seT Aliati nu pot sa priveasca cu indiferenta
www.dacoromanica.ro
 68

ca puterea materiala sa devie singurul mijloc de

potolire.
Suntem incredintati, Principe, ca la intoarcerea Sa
In Bucuresti, Alteta Sa va fi conlucrat in acest ordin
de idel, si dl supuind pe turburatorii liii ci publice,
la pedeapsa ce ati meritat, ea nu va fi lipsit a zadarnici
incercarile seditioase a acestor turburatori, prin imisuri
cuvenite pentru a desradacina toata seminta de defec-
tiune publica.
Aceste aprecieri leale si cu francheta le supun apre-
cierii Altetei Voastre. EU sunt convins mai: din 'nainte,
principe, ca le vey lua.ca venind din partea unui guvern
al earuia cel mai. mare interes este de a vedea domnind
in Principatele-Unite o adinca liniste, si de a putea
constata propasirea inflorirei lor morale si materiale,
sub inteleapta earmuire a Altetef Voastre.
Bine-voesce, principe, a priimi incredintarea inallel
mele consideratii.
Isc Tht, "'mad.

www.dacoromanica.ro
 RASPUNSUL PRINCIPELUI DOMNITOR
Cil,tre Mare le Visir al Illaltei PortI

22 / Octombre I Q P!'
/ 3 Noembre

Altetä !
Nu ve pot ascunde mirarea cu care am priimit seri-
soarea ce adresat, atingetoare de evenimentele
de la 3/15 August trecut.
Alteta Voastra credut sa'ml amintiti, inainte de
toate trimiterea unel telegrame la Ems, pe care am
priimit-o la Viena, adica atunci dtud me si intorceam
in Principatele-Unite.
Ori-care ar fi fost telul Altetei Voastre pomenindu-
'mi de area depesa, en asi fi socotit sft gasese Iii seri-
soare o comunicatie intima, o preschimbare de idei ce
pot priimi ca trebuitoare hunelor Noastre raporturi si
care trebue sa fie pururea inspirate de sentimente de
francheta si lealitate ce A. Voastra invocatl in aceasta
eireonstaqa. InsA, Alteta, nu e asa; caracterul comuni-
catfilor Voastre a fost compromis prin publicitatea
data scrisoarei Voastre, Inca pana a nu ajunge in mfi-
nele mele ; si acest fapt nu so poate atribui vre-unei
indiscretii, de oare-ce acest document nu de mult s'a
reprodus de e.1 urnal de Constantinopol, organ oficial
www.dacoromanica.ro
 70

al Ina lief Port,i. Nu pot de cat a deplinge aceasta publi-

citate, cel putin inoportuna.
ROspund insa A. Voastra ; i intarzierea rOspunsului
men este causa boatel de care am suferit.
Sa examinam, Alteta, impreuna nevoea scrisoarei
ce 'mi-ati adresat i daca prin aceasta urmare s'aft
ajuns la telul ce Ina lta Poarta a putut sa si propuna,
adica : a sustine actul unui guvern regulat si a men-
tine neatinse acele principii de autoritate al caror
respect intereseaza de o potriva securitatea imperiului
otoman i linistea Romania
Altetla Voastra atl fost unul din sub-semnatorii ac-
tului international de la 18 August I 858. Ati avut un
rol considerabil si foarte activ in conferinta de la Paris
si ati vegheat tot-d'a-tma cu stricteta la respectul unei
opere care, in mare parte este a sa, si ale carei StiJ)U-
latil suet, fara indoeala, pururea presente mernoriei
sale. Me ved silit a aduce aminte aiel, ca principatele-
Unite, in terrneni formali ai conventiei, se adminis-
treaza liber si afara de tot amestecul In. Porti, si daca
augusta curte suzerana are dreptul de a provoca me-
surf de ordine publica in Romania, este atunci numai
cind, intiin, ordinea ar fi fost compromisa, si al duoilea
cind ar fi urmat inteIegere intre In. Poarta cu Curti le ga-
rante. Asa dar, pe de o parte, privind lucrurile precum
ele ati urmat in adever, si examinand cu un ochin serios
§i nepartinitor miscarea neinsemnata care a avut de,
preteest niste masuri de igiena, in analogie cu acelea
care an fost luate si la Constantinopole, la ivirea hole-
rei, sa ne intrebam : fost-a oare ordinea publica coin-
promisa printr'o asa incercare ? En, pe de alta parte
nu-'ini este incunostiinl,at sa fi urmat vre-o intelegere
internationalii In aceasta cesliune.
www.dacoromanica.ro
 71

Deci, ntl pot pricepe care sd fie causa si telul seri-

soarei Altetel Voastre.
De si me mir ca evenimentele din 7,5 August aü
putut inspira vii Ingrijiri guvernului imperial, tot asI
putea-o imelege dacd depesa care a facut cunoseute la
Constantinopole actele a cator-va seditiosi, nu ar fi a-
nuntat tot in acelasl timp i represiunea desevirsita a
acelei incercari de desordine. Insa, ce nu'inl pot explica
este, ca ingrijirile A. Voastre nu aft inspirat de cat un
blam guvernului men, precum i mesurelor cu care
s'ait garantat linistea publica.
Fara indoeald, Alteth, patrunderea Voastra atat de
dovedita, a lost de astd-data, inselata. Fara deplind
cunoscinta a laptelor, lipsit de informatiunl directe,
Vol v'atl rostit, nu me indoesc, in buna-credintd, intr'un
fel care ar aduce, de nu as,3i avea cuvenita priveghere,
greutati pe care nu le-ati presupus ; Si scrisoarea
Voastra ar putea, lard nici o indoiald, sa fie restdlma-
cita de cdtre cel interesati, ea o adeverata incuragiare.
In adever, s'ar putea crede, de pe clisele A. Voastre
ca evenimentele din 3/,5 August, aft avut o netagaduita
importanta politica ; ele nu mai' stint in ochil sei o ne-
insemnata miscare, ci o revoFutiune, si toata Romania
sculata in contra gnvernului men : o expresie brutalà
a unei nemultuntiri, generale.
Nu se pot admite asemenea consceinti grave dintr'un
incident local ce se produce pretatindeni, ce s'a pro-
dus, nu de mult, tot pentru asemenea neinsemnatoare
cause, la Munih, la Barcelona, ceea-ce flu dovedesce
nimiea in contra guvernelor de Bavaria si Spania.
Deci, contest caracterul general ce A. Voastra atri-
bue evenimentului din 3/,5 August. Atitudinea locuito-
rilor Capita lel in cliva aceea, marturisirile culese din
www.dacoromanica.ro
 72

toate puncturile teritoriului, dovedesc, din contra ca

poporul roman respinge eu indignare si energie or-ce
incercare in contra institutiunilor tact Aceste mani-
festari asa de invederate vor fi priimite, nu me indoesc
eu placere de A. Voastra, caci ele vor linisti ingrijirile
sale si'i vor indeplini dorintele, aducendu-i incredin-
tarea, ca nici o seWinta de desafeetiune publica, nu
exista in spiritul inteligentelor noastre populatiuni.
Cu parere de ren dar, me ved silit a arata A. Sale
ca a fost inselata asupra caracterului i gravitatii eve-
nimentelor din 3/i5 August, si ca. Ea a priimit, eu o prea
multa incredere niste amagiri de care s'ar fi putut feri.
La ce isvor A. Voastra s'a inspirat ? Nu tiü ; insa
este sigur ea nu ay cerut niei o informatiune guver-
rmlui men, ei ati fost reit instiintat asupra principiului
seditiunii, §i ca nu ati stint nici cum ca acest incident
putea fi exploatat, daca autoritatea s'ar fi aratat slaba
de tot ce este ostil ordinului tIe lueruri instituite de
conventiune.
Nu-nii pot talmaci alt-fel grabirea ce A. Voastra ati
pus cand ati judecat niste evenimente pe care nu puteti
aprecia, si ati aruncat, fara o mai intinsa cercetare,
desaprobare asupra unui guvern pe care In. Poarta
adese-on 'I-a laudat pentru silintele, tendintele si pro-
gresele sale ; Cad, dupe cum iusuI zieeti : nu cunoaq-
teti eausele.
Nu sunt dar in drept a me mira ca A. Voastra nu
ati gasit de cat a vO, tingui de autoritatile care an stint
a mentine ordinea publica ?
AsI fi inteles mult mai usor ea A. Voastra sa se fl
felicitat de un act de vigoare a caruia, puterile, si mai
virtos, In. Poarta pot aprecia bunele consecinte in pri-
virea mentinerii linistei generale, in Orient. A. VOstra
www.dacoromanica.ro
 73

nu ati uitat, fara indoeala, ca in anii din urma, solicitu-

dinea guyernului imperial s'a exercitat pururea inteun
fel cu totul opus la acele ce s'ar presupune ea voiti a
unna asta-zi.
De cate-ori In. Poarta, pe temeri fara insemnatate,
pentru un discurs imprudent. al unora din deputatii
fostelor camere, spre pilda, flu s'a plarts ca guyernul
inert. tolera sgomotoase agitatil in fostele camere si
intrigile unor oamelli sub rele influente ! i atunci cand,
idei de neorindueala erati pe fata propoyeduite ea un
indemn la desordinea ce isbucnea a doua di, ye mirati
ca guvernul men a reprimat prin putere asa pericu-
loase incercari ! !

Trebuit-a ea in diva aceea sa se lase turburatorilor

o libera actinne ? i presupuind ea guyernul men' nu
'si-a facut datoria sa, eine 'v-ar fi facut datoria, eine
s'ar fi insarcinat de a restabili ordinea, In adever atunci
compromisa?
Ina lta Poarta, fara indoeala, impreuna cu puterile
garante.
Dumneden sa fereasca, Alteta, ea In. Poarta sa fie
constrinsa Ia aceasta necesitate, eaci atunci ar fi atrasa
in niste complicatii a caror consecinte sunt afara de
or-ee preyedere omeneasca.
Aid socot de neyoe a aminti Altetei Voastre ceea-
ce am avut placere a dice la toti inaltii functionari
otomani In Constantinopole asupra neeesitatii unel
stranse si sincere intelegeri intre In. Poarta si Prin-
cipatel e-Unite.
Vedeti tot-d'a-una cu Un ochiU multumit, dicem, e-
yenimentele si adele ce pot milli prosperitatea Pto-
maniei. A ridica pe RomanT, a consolida institutiile
lor, a incurajea desvelirea puteril lor, a dirige aspira-
www.dacoromanica.ro
 74

tiile lor, a mentine privilegiile lor, imunitatile lor, a

face sa se respecte drepturile lor, pentru ea si el sa
scie mai bine a respecta pe ale altora, este a lucra tot
atat de bine In interesul imperiului otoman pe cat in
acela al Romaniei insasi, este a da tot-de-odata Roma.-
niel inchezasluiri nu mai putin serioase pentru securi-
tatea i puterea sa.
Cu domni carora In. Poarta nu scia tot-d'a-una a
menajea drepturile si dignitatea, Bucuresti si Iasi erati
nevoiy a cauta reazemul lor in influente exterio3re ;
nu este trebuinta a aduce aminte care ati,fost resulta-
tele acestei politice. Dar etr, un domn care intelege ca
Romania sa se bucure deplirt de drepturile de autono-
nomie si de indipendinta interioara, dobindite terel
din vechime, (ab antiquo), drepturi recunoscute si
consfintite prin tractatul de Paris si prin conventie, si
care vrea s'a respecteze, cum a proclamat i dovedit
in toate eirconstantele, ni.ste legaturi de-o potriva fo-
lositoare imperiuIii otoman si Prin nite ; cu
un Domn care va fi sigur de a gasi la Constantinopole
considerarea cuvenita terei ce el represinta, precum si
aceea a positiunii sale personale, In alta Poarta va putea
tot-d'a-una conta pe Romania, si nicl odata primejdia
nu 1-ar veni din partea Romani bor.
Asa a fost odinioara, diceam Inca, politica traditi-
onala a Divanului. Sa-si arunce ochil guvernul impe-
rjal in trecut, i sa'si aduca aminte care ail fost rela-
tiile In. Porti cu primi Domni Romani, earl' ai cautat
garantia lor in suzeranitate, va eulege marl invetamin-
te din inteleapta i patrundetoarea politica a gloriosilor
Sultani din veacurile al XV si al XVI ; va intelege a-
tuncl existenta Moldovel si a Valahiei, ea state, cat era
socotita de pretioasa pentru imperiul otoman, i pen-
www.dacoromanica.ro
 75

tru ce sultanil Baiazet Mohamet II-lea, Selim I-in

si Soliman II-lea, departe de a ahilura principatele cu
alte posesii ale lor, departe de a inabusi o nationalitate
care ar fi putut fi la discretia puternicilor lor arme, att
vrut din potriva sa.'s1 theft din ele un did de aparare,
sa respecte a lor indipendinta interioara si sa inta-
reasca autonomia si privilegiile poporului roman.
Si asta-di voin tine tot acelast limbagin Altetel voa-
stre. Situatia reciproca a imperiulul otoman si a Prin-
cipatelor-Unite nu s'a schimbat ; situatia lor comuna
exterioara este tot aceeasi ; interesele lor sunt tot asa
de strins legate ea si in trecut. Dupe socotinta mea,
or-ce desordine care ameninta linistea publica in Ro-
mania, or-ce primejdie care ar aineninta pamintul sati
autonomia noastra, sunt asemenea amen intari pentru
imperiul otoman.
Pentru aceasta dar, nu voin avea nicb odata neertata
slabieiune a lasa Inaltel Porti grija de a lua in aseme-
nea caz, masurile concentrate ce conventiunea IT im-
pune. Ea inteleg mai inalt, si mai en demnitate dato-
riile mele.
pentru a vorbi o de pe urma data de trista di de
3/ August, sa ne felicitam impreuna ca desordinea a
lost asa de grabnic oprita.
Si mie 'mi-a parut tot asa de reit cat si or-caruia de
aspritnele ce an trebuit a se desvali, in cat ridicandu-
me eu Alteta voastra in sferele filosofief, dorese si ett
ea puterea sa nu devie singurul mijloc de potolire In
lumea aceasta ; i cu toate acestea, nu me sfiesc a ve
declara ea de cate on un fact se va infatisa inaintea
mea ca evenimentul de la 3/i5 August, adica, ca de cate-
ori uneltiri primejdioase vor pune in pericol institutiile
terei, voin sci a respunde la increderea poporului ro-
www.dacoromanica.ro
 76

man si la dorintele mete, mentinend cu energie ordinea

publica ; ca de cate oil lithstea Romaniei va fi corn-
promisa, or de unde ar veni primejdia, Efi nu voin
consulta de cat datoria mea, drepturile mele si into-
resole noastre comune.
'Mi iubese prea mult téra, inteleg prea mult valoarea
legaturilor noastre cu In. Poarta si a sale legitime
preocupatium, pentru de a le sacrifica vre-o data unei
ingrijiri de o responsabilitate pe care voin sci pururea
a o priimi, ori-cat ar putea fi ea de grea. Al. voastra
insusi a putut mai de multe ori sa se convinga in lunga
sa cariera, ca ratiunea politica are marl i grele nevoi,
Si ca sunt momente unde datoria se impune cu stras-
nicia spiritelor celor mai induplecate la blandete.
Sfirsind, Alteta, ye arat adinca mea parere de reit
pentru un incident care, sper ca nu va altera niste
raporturi personale ce am dorit tot-d'a-una a mentine.
A. voastra va reveni In eurând, Ea nu me indoesc, la
niste aprecieri mai potrivite asupra situatiei Princi-
patelor-Unite. Am (kept dovada Malta sa inteligenta
si solicitudinea de care tot lealut executor al vointe-
lor Maestatii Sale imperiale, trebue a fi insuflat pentru
Romani.
Cat pentru mine, Alteta, pururea m'am povatuit. si
pururea me voiii poyatui, in actele mete, numai de in-
teresele prei, mele, i aceste interese sunt, In ochil
met, nedespartite de acelea ale imperiului otoman.
Vreafi a ve dice ca, patruns de indatoririle mole, si ea
principe si ea Roman, voiti pune toate silintele pentru
a intretine cu In. Poarta acele relatiuni intime a
carora foloase reciproce erati asa de Yin dovedite, in
arml trecut, prin sphitul atat de luminat al A. voastre.
Revie acele ore de incredere. Guvernul In. Porti
www.dacoromanica.ro
 77

me va gasi tot-d'a-una inspirat de aceleasT sentimente

earl 'mi-an atras ineredintari asa de straltutite a hunei-
vointe personale a M. Sale imperiale Sultanul, augus-
tul nostru suzeran, si a viet sale solieitudine pentru
Romania.
Priimi LT, AltetA, incredintarea mnaltei rnele consi-
deratiuni.
Alexandra Joan
Dup dijru Reforma.

www.dacoromanica.ro
 CUZA.."I C.A.VATTI,
Mare le ministru unionist al Ita liei, contele Cavur,
sustinut de regele Galántomo, Victor Emanuel, si
secondat de bratul viguros al lui Garibaldi, a putut
realisa idealul sëfl, facend din mieul Piemont. o Italia.
mare, si desrobind 14 milioane de Italieni din Neapole,
Sicilia, Toscana, Parma, Modena s. c. 1. pe care le-a
incorporat en Piemontul constituind ast-fel un stat
mare si puternic in care mai -larchti trebuia sa intre si
Lombardo-Venetia, si Roma, precum nu va trece mult
timp si vor intra si Istria, Tiro lul, Triestul, Fiume s. c. I.
Ilustrul patriot si mare om de stat, Cavur a purtat
eu denmitate si vigoare drapelul unionist al :Ratio',
precum se poate vedea din disculiunile san cuvinta-
rile sale parlamentare.
De aceea, Italia, adane recunoscatoare marehri.' pa-
triot, 1-a ridicat statue si monumente mai in toate
orasele i oraseiele ltaliei, precum i lui Garibaldi.
A. Cuza, adapat de ideiPe lui Cavur, visa si el la
unirea neamului romanescprin desrobirea provinciilor
subjugate. Daca nu a putut realisa idealul sëfl, causa
a fost imprejurarile i detronarea sa inainte de timp.
Putin daca ar maT fi intardiaL detronarea, asta-di am fi
avut fericirea de a vedea desrobirea, eel putin a Buco-
vinei daca nu si a Transilvaniei si BasL rabiel.
Ocasiuni an lost mai nmlte, dar lipsia omul. Credem
www.dacoromanica.ro
 79

ca un viitor apropiat va aduce onzul i ocasiunea

penttu realisarea acestuf mare principin de drept al
gintelor, pe or-ce cale, fie prin diplomatie, fie prin arme.
In numele dreptatb i nationalitatii cer dar ea sa se
ridice MI monument marelui Domnitor si reformator
al tore): A. I. Cum, precum si bunei sale sota, mult
virtuOsa si meritoasa Doamna Elena Guza, coroana
sexulul, model de caritate si de abnegatiune, care
consacrat toata averea si viata, operei de caritate,
rannind simpla administratoare a crucel rosif.

www.dacoromanica.ro
INAUGURAREA. UNIVERSITATII DIN IINV
Acum 37 de ani, hi 26 Oct. 1860 Domnitorul A. I.
Cuza a deschis portile palatului universitatii cu un
ceremonial ne mai vedut Inca in Moldova.
Pe atunci palatul universitar a fost o podoaba a terei
si cel mai imposant edificitt.
Duoi anT aproape dupe memorabilul act al indoitei
alegeri din 5 si 24 Ianuarie 1859 a lui Alexandru Ion
de Domn al principatelor unite Moldova si téra roma-
neasca. invetamentul superior din Moldova, isi dobindi
in 26 Dee. 1860 constituirea sa sub o forma definitiva,
prin fondatiunea universitatii din Iasi care se instahi
In vechiul pahit al Domnilor Moruzi.
Iata telegram ce am priimit din Iasi de la minis-
trul instructiunii de acolo, Mihail Cogalniceanu :
Ia:g 1860 Oct. 15. No. 13155
Domnule Director al «Reformei» !
La 26 Oct. se serbeaza inaugurarea universitatii de
IaL Aceasta find o serbare de care toata natiunea are
dreptul a se interesa, sub-scrisul maga pe D-voastra
sa o (moray cu presenta voastra. Prefectul de Focsani
(Putna) are ordin a pune la dispozitia D-voastra cail
de posta pin la Iasi.
Ministru instructiunii publice, M. COGALNICEANli
Conform en originalul

www.dacoromanica.ro
 81

Dupe catT-va ani, acest edificin a devenit cu desd-

virsire improprin, nesatisfacend cerintele moderne, si
prea mie pentru a addposti populatiunea universitara
care a crescut in 37 de anT, precum nimenT n'a preyedut.
Monitorul Oficial al Moldovei din I Noembre 1860
coprinde o descriptiune foarte interesanta i instruc-
tiva asupra universitatil.
Vodd-Cuza declarand atuncl deschise portile univer-
sThatii, incredinta. profesorilor Sucin, Strat i Teodori,
tot! mort1 asta-di, sceptrele, sigiliul, documentul si
bandiera universitatil, dicendu-le : «Sa ye fie aces-
tea semnele patriotismului, ale progresulul. si ale pru-
dentel>,.
Discursul 'inaugural '1-a tinut D. G. Mirzescu. Pre-
dicerile de atund aid fost fericite.
De la 1860 si On la 1895 facultatea de drept ue-a
clat 203 licenttay, facultatea de litere 82, de sciinte
40, facultatea de medicina ne-a dat de la 1886 si pand
la 1895, 54 de doctor! in medicinal.
haft reetoril earl s'an succedat de la fondarea uni-
yersitatiI iNesane.
Ion Strat 1860-61. Arhiereul Filaret Scriban pro-
rector 61-62. Nicolae Ionescu 62-63. Thu L. Maio-
rescn 63-67. Stefan Miele 67-75. Petre Suciu 75
80. Nicolae Culianu ales la 1886 si actualmente Inca
rector.
Dintre acest1 fost1 rector! sunt in yiata numai DD.
N. Ionescu, N aiorescu i Culianu.

6
www.dacoromanica.ro
 3-3)01114 INTUTA CColia,(3)_A1Ttir1f1
Téra recunoscatoare a daruit domeniului coroanef
12 mosii, proprietati ale statului.
Cu toata buna ingrijire a locuitorilor rural! de pe
aceste mOi1, cu toata exploatarea sistematica a pa-
manturilor i padurilor secular! de pe aceste proprie-
tati, credem ca corOna i tera ar fi castigat mai mult,
s'ar fi intarit mal mult, daca aceste paminturi ar fi de-
venit proprietatea teranilor, creandu-se Inca clite-va
mil de proprietari terani.
Dar credem i speram ca insusi coroana, intelegend
mai bine interesul el si al terei va decreta improprie-
tarirea teranilor de pe dorneniile sale, multumindu-se
cu veniturile produse de pamintul i pa.durile lor.
Si atunci, coroana va face un mare act de dreptate
si de patriotism, ear tera intreaga si mil de familil te-
ranesti o vor bine-cuvinta in eternitate..

www.dacoromanica.ro
 CUZA-VODA *1[ CALUGARII STREINi
Viata lui Cuza-Voda a fost un sir nemarginit de
fapte cavaleresel, de descoperiri ingenioase ce faeea
in timpul escursiunelor nopturne, eand pleca din palat
incognito, si de acte pline de justitie al caror exemplu
va remane nesters in memoria Romaniior earl le-an
vedut si le vor conserva pentru eternitate, povestin-
du-le din tata in flU, ea nisce legende frumoase care
fac multa onoare neamuluT Romanesc.
Se scie cum se administraU monastirile In Romania,
maT inainte de venirea Printulul Cuza la tronul acestel
tar!, care din thnpul Fanariotilor ajunsese ca o mosie
de exploatat pentru streini venetici.
Se scie ca totI Egumenil find d?anarioti} tramisl
aici de hi Patriarhia, ea si Domni de la Stambul, el
n'aveaft alt seop, alta dorinta, de cat a trai in resfa-
tare, eu averea mosiilor monastirescl, a cheltui in pe-
treceri de tot felul, aruncand banl cu ochi inchisl spre
a'si satisface placerile dobitocesci ; iar remasita, saft
prisosul, tramitendu-1 Superiorului care 1 colacise aei,
ca un prisos nemuncit pe care il trAgeatt din sudoarea
bietuluf Wan (clacasiii).
Monastirea X, ast-fel administrata de Egumenil Fa-
narioti, ca mai tOte, pena In timpul Jul Cuza-Voda, n'a-
vusese parte de nici o imbunatatire, de nici o repara-
tiune interna safl externa, cad nimeni nu se intere-
www.dacoromanica.ro
 81

sase de starea ei materiala, si ast-fel, din maretele

edificii ce o compuneaa, din frumoasele chill ce o in-
conjuraa, spiritul reit al Calugarilor facuse a nu remane
de cat niste zidurl inegrite de timp, niste acoperisuri
putrede aprOpe distruse de elemente i invelite cu
muschl, caci veniturile mosiilor el le consumaa la os-
petele Egumenulul si indestularea lacomiei Superio-
rehn de la Patriarhie.
Pe la anal 1861, Monastirea X remanand vacanta
de Egumen, se intampla ceva ne mai pomenit pima
a ci in analele Monastiresci: se investi cu demnitatea
de egumen, (pOte din gresala Patriarchiel), un Roman,
ale carul merite se vede ca nu eraa cunoscute Superi-
orului, cacl dansul, departe d'a insusi lacomia prede-
cesorilor sel, departe de a eugeta la petreceri, saa la
indatoriri latarnice catre superiorul ce'l tramisese aci,
era em drept, smerit, cu tendinte nobile pentru misi-
unea sa de egumen, ne avftd alt cuget de cat infru-
musetarea Santului locasia i punerea in executare a
cbrisevelor iasate de fericiti donatorl.
Prin urmare, el indata ce intra in Administrare, §i
vedu mizeria.complecta in care ajunsese tot edificiul
Monastirei, cauta sa se incredinteze prin sine insusi
despre starea lucrurilor, i despre ceea-ce ar fi putut
sa faca pentru indreptarea ruluT, cad suiletul sea
nohil tresarea cu durere in tot mamentul, la vederea
ruinelor neglijeate de atata timp.
Cerule!... esclama venerabilul Egumen, cand
facu primul pas in interiorul Monastirel, fost-a cu pu-
tinta o profanare ea aceasta ? Gasitus'aa in lume
suflete atat de perverse, in cat sa nesocoteasca si sa
desbrace casa lul D-dea de tot avutul ci, lasand-o a
cadea in mina ?
www.dacoromanica.ro
 85

Spunetimi, ye rog, prea chviosi parinti si frati, dise

el catre Omeni Monastirel care '1 inconjurati, din ce
vreme nu s'a mai reparat Monastirea acésta ?
Nu stim nicI noi, raspunde un batran; dar tot ce
sal cu siguranta este ea sfanta Monastire ar putea sa
se zideasca numai de aur si de argint, en veniturile
mosiilor eT pe cati-va anT.
Si ce a fost pricina de s'a lasat in parasire cum
se gaseste ? N'an ingrijit nimeni sa se adune ve-
niturile ?
Ba veniturile adunat cu mare ingrijire, dar...
Dar ce ? te rog urméza, cad voesc a sci totul,
voesc a cunOsce de aprOpe imprejurarile ce an facut
de a remane atata timp nereparata sfanta Monastire,
cand ea dispune de niste averT asa de marl.
Batranul sta Inca pe gandurl, nestiind daca trebue
a vorbi mai mult, saU maT bine sa pastreze tacerea ;
cad: se temea de a nu avea in fata. I un Staret ca
eeT din trecut.
Sa vedem, adaoga egumenul, sa observam docu-
mentele Monastirel, sa aflani vointa donatorilor, §i
atund vom sti ce este de facut.
Cu aceste cuvinte el porni in revisuirea Monastirei,
deschidend tOte beciurile, tOte magaziile, biblioteca :si
lada de fer unde se pastraft chrisOvele, pe care, gasin-
du-le, le citi cu mare atentiune, si se convinse din
coprinderea lor, ea fostil egumeni abusasera in modul
eel mai neomenos, neeonformandu-se vointel donato-
rilor, cari lasasera cu limba de mode i eu blestem :
ea din veniturile mosiilor sa se infrumuseteze i Intre-
tie monastirea, sa se cladésca localuri de scOle, sa se
indestrede fete, sa se miluiasca saraci, sa se gasduiasca

www.dacoromanica.ro
 86

calatori, sa se faca i alte hnbunatatiri dictate de

Evangelie.
Condus dar de spiritul ChrisOvelor, bunul egumen
se ocupa un an intreg cu repararea si infrumusetarea
Monastirei al carei aspect se schimba cu totul, trans-
forinandu-se chiar micile chilii in adeverate camere
de locuit unde ealatori gasean o priimire, o masa si
uu culcusiti cu mult mai bune si mai multumitOre de
cat in trecut.
Aceste cheltuelf, si ridicarea cator-va localuri de
scOle, precum si inzestrarea fetelor serace, consumara
veniturile monastirei, ast-fel in cat, la finele anului nu
se putu trimite Patriarchiei nici un ban.
Exemplul acesta urtna si in anti! 1863, cand mai
multe scOle se ridicara, mai multe fete se maritara,
mai muly seraci se ajutara. De asta data Patriarhia
Khali o suma Ore-care de bani din fondurile monas-
tire! ; insa prea mica in comparatie en ceia-ce i se tri-
metea de egumanii fanarioti, si din aedsta causa, su-
periorul, indignat asupra Egumenului nostru, decreta
inloeuirea sa printeun fanariot, pe care, fara intardiere
'1 trimise in Romania.
0 seena frumOsa presenta sosirea noulin Staret la
Monastirea X, si modul sea de a se afirma in fata Egu-
menului roman, pe care venea sT '1 inloeuiasca. :
Era timpul rugaciunel de dimineta, cand toca, si
clopotul chema pe ealugari si fray a se aduna in sfan-
tul 1ocasiti. Tocmai in acest thnp clopotul de la pOrta
anunta sosirea until calator, si portarul nu interdie d'a
descliide.
Cine sunteti ? intreba el pe noul venit al cam!
port indica pe calugarul grec.
Unu aghios Honahos de la Patriarkie, respunse
www.dacoromanica.ro
 87

cu aroganta, eel intrebat, pasind pragul portP.

Poftiti in biserica cinstite parinte, cad este toe-
mai thnpul rugaclunei ; dise portarul.
Efharisto !... me duco la Egumeno, disc grecul
iutindu'si pasul catre scara ce ducea in sala de mancare.
Poftiti in biserica, repeta portarul ; parintele
Egumen ii face rugaciunea, nu este in sala de mancare.
Te muncare adelfe ? Ego trebue se vorbesco la
Egumeno ; bombani fanariotul, oprindu-se in loc su-
parat.
Puteti vorbi oni-cat dupe rugaciune ; aeurn poftiti
in biserica ; sfarsi portarul care intrase in biserica.
Putin dupe acésta veni in biserica si Staretul, insotit
de cei ma! in vi;rsta dintre parinti, si se incepu ruga-
ciunea obieinuita.
Grecul setos de Egumenie, n'avu rabdare sa astepte
sfarsitul santului servicin, ci pasi cu o repeziciune e-
saltata la locul unde era staretul, si fara alta ceremo-
nie, Ii spuse ea este : Un aghios monahos de la
muntele Athos.
Staretul, printr'o reverenta muta, exprimata numai
cu capul, i printr'un seam ce facu din mana, 'I dete
sa intelega ea e incantat de visita sa, si ca '1 róga sa
remana aci pana dupe terminarea rugaciunei, ea sa
pOta vorbi mai pe larg ; fiind-ca placea mult sa afle
cate-ceva despre loeurile sfinte din Muntele Athos.
Terminandu-se rugaciunea, Grecul fu salutat din
non de catre tot! eel' din Monastire, ear! se intorceaii
al face multhne de indatorirf, conducendu-1 prin gra-
dinile Monastirei de saduri, de plantatiuni si de legumi,
aratandu4 tot ce putea fi vrednic de vequt, si mai pe
urma, poftindu'l la o masa splendida ce era destinata
a stilmpara fOmea turbata a lighiOnei lihnite din Fanar.
www.dacoromanica.ro
 88

Nu terminase inca masa, cand grecoteiul scóse din

sin pitacul PatriarhieT pentru inlocuirea Staretuim
Roman, i ceru sa i.se predea Monastirea cu tOte aye-
rile si documentele el.
Indignat de acesta procedare neomenOsa din partea
Patriarhiei, bunul Staret r'espunse in termeni fOrte
modesti, ca nu se pOte crede destituit, pe cata vreme
n'a facut nici o gresela spre a putea trage asupra-si
disgratia marelui Superior ce '1 trimisese aci ca ego-
men, si prin urmare nu se pOte supune ordinului de a
preda Monastirea.
Ma ego este venito cu asta hartia de la Alegas
aghios Patriarhis, Oise veneticul rinjind batjocoritor,
the nu prifepo chind spune la voi nu cunOste ! Ego
fate cunoscuto che sinto Egumeno la asta monastiri,
se me dato la Me namestis che se me recunOsti de
stapuno ; chind nu vrea asta, ego fac la voi pentru
ami cunOste.
Tonul amenintator cu care fusera rostite aceste
vorbe nesarate, facura pe Staret sa perda calmul ce
pastrase pana aci, si ridicandu-se in piciore, se adresa
calugarilor i fratilor ce eran la masa :
Dati afara pe acest nemernic strein, care vine sa
ne ameninte in locasul lui Dianneclea.
Ordinul acesta se executa indata, i calugarul Grec
esi pe pOrta MonastireT, injurand pe cei call '1 alungao.
Galben i tremurand de suparare, mal fieros de cat
tigrul pustiei, grecoteiul, gonit din Monastire, apuca
drumul spre Bucuresci i merse d'a dreptul la Cuza-
Voda. Ajuns ad i primit in audienta, el ceru dreptate
si facu spume la gura insirand o mie de acusatiuni la
adresa bunului egumen, dupa ce aratase pitacul Patri-
archiei, prin care'l destituia, gil inlocuia cu dOnsul.
www.dacoromanica.ro
 89

In nemarginita sa dorinta de a cunOste totul si de

a face dreptate, Citza-Vodd ordona indat4 sa i se in-
fatisede Egumenul WA, i cand '1 avea inainte-i, II
intreba aratandu4 pitacul de destituire :
De ee parinte nu te supul ordinulul maY marilor
Sfintiel-tale, si cum al indrasnit sa daT afara din Mo-
nastire pe acest cuvios, care venea sa te inlocuiasca?
Maria Ta, respunse bunul Egumen, am avut tot
d'a-una respectul cel mal nemarginit catre semeni
mei. M'am supus orbesce la tot ce mi s'a ordonat, cand
a fost vorba de a face sacrificil pentru salvarea cul-va
din nenorocirile ce Tar fi amenintat, si n'arn tinut so-
cotéla de linistea san viata mea, cand mi s'a parut ca,
perdendu-le pe ele, fi putut contribui la binele
obstesc, dar ceea-ce se presMta asta-di inaintea Mariel
VOstre, ceea-ce s'a facut cu mine prin acest ordin Pa-
triarhal, este un act de nedreptate la care nu me as-
teptam nicl o data, pe cat timp scifi ca orl-ce om se
pedepsesce sail se lauda dupe faptele lul.
Eu m'am purtat ast-fel ca sa pot merita, daca nu
lauda, eel putin o mica raza de consideratiune din
partea Superiorulul meU, i e bine inteles ca daca m'am
pUrtat aspru cu parintele care m'aduce asta-di inaintea
Mariel VOstre, causa este pe o parte mesura nedrepta
de destituire fara motiv, ce Santul Patriarh a pronun-
tat contra mea ; iar pe de alta, necuviinciOsa purtare
a acestul parinte vis-a-vis de mine si de intregul per-
sonal al Monastirel, cand ne-a aratat ordinul.
Si ce fel de purtare a avut parintele la Monas-
tire ? mal intreba Voda.
Cea mal condamnabila purtare Maria Ta : Venit
acolo sub forma unui pelegrin, 'I-am gasduit omenesee

www.dacoromanica.ro
 90

si 1-:an chemat la masa, spre a se ospata inconjuran-

du'l cu cele mai caldurOse ingrijiri...
Asta trebuia st o facey, precum o faceti cu toy
calatorii, Ii intrerupse Voda.
Am facut'o Maria Ta, si me shnteam prea fericit
de a o face ; insa la masa, ne-a presentat ordinul a-
cesta de destituire ; fara eel mai mic comentaria, ce-
rendu-mi a'i preda Monastirea cu tOte averile el, si
pentru ca vedea indointa mea de a me supune mo-
mentan, s'a suparat amarnic, m'a insultat pe mine si
pe toy cay se altar' de fata, amenintandu-ne ea ne va
faca cunOseem de stapan al nostru. Atunci...
Inteleg, clise Cum, atunci Pal gonit din Monastire.
Oni care altul in locul mea, nu putea face alt-fel,
Maria Ta.
Migunile, Maria Ta, mintunile, striga fanario-
tul strambanduse ca tOte pociturile.
Voda II incrunta sprincena la auqul vorbelor necio-
plite ale Fanariotului venetic, si printr'o ochire impu-
natOre, facu sall inghete vorba pe buze ; apoi intreba
din loft pe eel inculpat : Te auçiii ca prin puntanea Sfin-
tiei Tale al fi meritat lauda i stima ; sa vedem cum
te-ai purtat ea sa meriy ceea ce
Maria Ta, urma a respunde bunul Egumen ; trebue
sa sciti maT intal de tOte, ca toy egumenii ce afl fost
pana la venirea mea in Monastire, n'aa voit a se inte-
resa catusi de putin de sOrta acestui sfint locasia ; ei
traiafi in cel mai mare lucs si in placer! lumesci de
tot felul, aruncand bani Monastirel fara reserva, si tra-
mitend
. sume considerabile Patriarchiel ; iar localul Mo-
nastirei cadea In ruina, cad nimeni nu se interesa de
densa.
Venind ea ca Egumen, si veclend miseria compEecta
www.dacoromanica.ro
 91

ce domnia aci, am luat hrisOvele in inn i m'am con-

vins ea ele fusesera calcate in tOta litera lor de catre
predecesori mei.
Datoria mea cea mai de capetenie, fiind ea sa traese
in smerenie, cum trebue sa traiasca un adeverat calu-
gar ; am dus viata cea mai modesta, adunand venitu-
rile si intrebuintandu-le dupa cum canta hrisOvele : in
reparatii i imbunathtiri de tot felul la localul si chi-
liile Monastiref, in afaceri de scOle, in ajutarea mariti-
sului fetelor sermane si in alte diferite fapte bune ; iar
Superiorului '1 am tramis o prea mica remasita ce pri-
soseajoemai la al doile a an dupa venirea mea ea egu-
men, fiind-ca hris6vele asa dietéza, s'apoi nici nu me
puteam gandi sa fac iconomil din acele imbunata.tiri,
atat de necesare, ca sa tramit mai mult superiorului,
cand sciam ea dansul, ea si egumenii Mean, aduna
acele sume tot pentru gusturi lumesd, ea sa banche-
teze si sa petréca cu ai sel in desfatari.
Arum dar puteti intelege, Maria VOstra, pentru ce
superiorul s'a grabit a me destitui pe mine si a trimite
in locu-mi pe acest monah pretentios.
Pot! sa-mi arati i mie hrisOvele Monastirei, in-
treba Donmul.
Le am cu mine, respunse Egumenul, si in acelasi
moment, le presenhl.
Cuza-Voda observa cu de-amaruntul hrisOvele, ci
se convinse ea este asa cum sustinuse egutnenul ; apoi
(land o aruncatura de ochl si asupra actelor justifica-
tive de ceea-ce cheltuise in bine-faceri, se intOrse care
dansul, si luandul de amandoue manile, II felicita CU
aceste euvinte :
Parinte respectabil !... IntOrcete la slujba Sfintiei
Tale cu bine, de acum ye! administra in pace Monas--
www.dacoromanica.ro
 02

tirea ce ti s'a incredintat, caei nu va mai putea nimeni

sa te supere. Apoi se adresa grecului :
Dute, ii Oise, si spune superiorului D-tale Ca egu-
menul Monastirei X bine s'a purtat, si toti egumeni ar
trebui sa se pOrte ca ansul ; spune Superiorului ea, en
am numit pe acest egumen pe tOta viata sa. Spunel a-
semenea din partea mea, ca de adi inainte, calugarii
D-v. nu mai aildrept a numi si destitui pe niment in
16ra nOstra, dupe placul lor.
Calugarul pleca rusinat de unde venise ; ear egume-
mil se intOrse cu cinste la postul sea, investit din non,
pe vi6ta, de catre Domnul terei.
Asa resplatia Cuza-Vodà pe oamenil cinstiti §i
patrioti.
*
* *
Multe casuri de acestea s'an intamplat pe la monas-
tin in timpul Domniel lui Cuza-Voda, si se (Yee ea, din
asa imprejurarI, ar fi nascut secularisarea averilor
Monastiresci.

www.dacoromanica.ro
 ANEXE
24 IA_ NIT_L-N__RJ
La 5 Ianuarie 1859, adunarea deputatilor din Mol-
dova, alese in unanimitate de domn, pe colonelul A-
lexandra Ion Cum.
La 2.1_, Ianuarie, acelas an, deputatii din Muntenia,
intrunindu-se, aft ales si ei la 7 ore sera de domn al
lor pe Alexandru Ion Cuza.
Urele, pasiunile, rival Raffle, ambitiunile, aft disparut
ea prin fermec Iii fata iniereselor natiunei, si in una-
nhnitate, alegend aceasi persOna, aft reaisat dorinta
tuturor Romanilor, exprimata in divanul Ad-hoc, uni-
rea celor done prineipate romane.
Dina de 24 Ianuarie, este pentni noi cea mai tru-
mesa pagina in istoria natiunel nOstre, si de aceea o
privim ea o adeverata serbare nationala.
Imediat dupe proclamarea Domnului, adunarea a
ales o delegatie, compusa din d-nii Scarlat Kretuleseu,
Episcopul de Arges, N Opranu, C. A. Rosetti, A. Flo-
reseu si B. Slatineanu, cari. sa merga la Iasi sa comu-
nice noului Domnitor alegerea sa.
in diva de 24 Ianuarie delegatiunea s'a pr-sintat
Domnitorului, si dupe o cuvintare a episcopului de
Arges, s'a eitit actul de alegere, al carui c3prins :

www.dacoromanica.ro
 94

LA_ C 91.1
Prin care s'a notificat Jul Alexandru Ion I alegerea sa.
Prea inaqate DOmne !
Adunarea electiva a principatelor tare! romanesci, des-
cbidendu-se la 22 ale curentei luni, si dupe verilicarea
mandatelor deputatilor, constituindu-se eni, 21 ale acestei
Inn!, in deplina legalitate, 'sf-a fault datoria a incepe lucra-
rile sale de alegere a DonmulnI, care este intaia operatie
ce se prescrie de conventie.
Afiandu-se dan eri, in nume'r de 64 deputati din sOpte-
deci i septe, adica peste trel part! cerut de lege, a pro-
cedat la alegere, si numele Inaltimei VOstre a esit din urna
cu umanitatea tuturor voturilor, in a clamatiile intusiaste
ale Camerei, a numerosuluI auditor ce asista In tribuna
ce i se hotarise, si a poporului care coprinsese dealul si
curtea mitropolia
Acest vot, prea inaltate DOmne, pnin care tot! deputatif
all sacrificat pe altarul patriel or-ce consideratie de par-
tida, a reprodus acele frumOse suvenini ale strarnosilor
nostri, car!, cu tote desbinarile lor, sciaa insa sa-si dea
maim cu inimä curata in timpil critic!, Si sa flied, de si
putini la numOr, dar unit!, acele isbanzi eroice ce ail sus-
tinut existenta Romanief.
Adunarea, avCnd deplina convingere cã vet! face fericirea
patriel, se socotesce norocita. a aduce la cunoscinta Inal-
time! VOstre, resultatul votareI sale si a ye ruga, cu res-
pect sa bine-voitT, pana la indeplinirea tuturor formelor, a
lua dispozitiuni pentru carmuirea trebilor Principatului.

CITITANTAREA LUI C. A. ROSETTI

Maria ta !
Suntem .rnandri Si fericiti, ca. Adunarea electiva din Bu-
curescl, ne-a onorat cu marea Si frumOsa rnisie de a de-
pune corOna lui MihaiU, in rnainile maniel l'Ole, earuia fra-
tii liotri de aci alt incredintat corOna lul *tefan. Ceea-ce
insa reinalta misia nOstra si face sa trasalte de fericire ini-
www.dacoromanica.ro
 95

ma MarieI Tele este ea Romanii munteni aü coronat in Maria.

Ta, nu un individ, ci marele principin de viata al nationa-
litatei nOstre.
Romani): din Moldova avurA fericirea de a proclama, eel
krintai unirea acestor cloud trunehiuri ale aceluiasl trup. A-
clamath apol in unanimitate de dna miliOne de romAni
si de amAndouA Adunarile ad hoc, s'an mai gAsit OMeni
earl an mai dis, chiar in conferintele din urmil, ea acele
AdunAri n'an fost exprimat adevArata dorintA a natiei, si
cererea nOstrA cea mai esentiala, MrA implinirea cAreia ne
este prin neputintA a trAi, fu din nal aminatii.
Cu inimele sdrobite cie durere ne supuseram, cu tote a-
cestea vointer minoritatei puterilor chezase, si procedarAm
la alegerea Domnulin.
In momentul insA in care Adunarea electivd din Bueu-
resci, voi sa incépa a proceda la alegerea Domnului se'n,
fatala prApastie in care ne arunca despartirea puterilor ad-
ministrative s'arAtA inainte-ne in tótA adincirnea el, si in
acel moment mandataril natiei, stingind cu lacrAmile lor
focul de urn. si de diviziune ce nenorocirile trecute aprin-
sese intre clase si partide, se luarA unii pe altil in brate si
sarirA eu totif fatala prapastie, strigind : sa trAiasch Alexan-
dru Thn I.
Tot! eel earl, streini san Romini, an fost fata in acel mo-
ment solemn si uMc pOte, in analele istoriei omenirel, aü
(Jig cd secolil de durere si umilintA ce aü tescuit natia Ro-
mAnd, in loc de a o ucide, n'a fAcut de cat a comprima a
el putere, spre a o face asta-cli, printeo singurA sAltare, a
s'arata d'o data inaintea Europe!, tot acea natie jund si
put ernicA, pe care ea a fost eunoscut-o, cand era bulevar-
dul de apArare al civilisAr. I contra barbarismulul.
Maria Ta ! In acest minut, cand putem, in sfirsit si noi
a ne ridica fruntile frirA rusine, si a ne uita cu recunos-
eintA, day fard umilire, in fata Europe! ; in acel minut eind,
stand pe tArimul Moldovei, simtim tot! cA stArn la sanul
aceleasi mume, fie-ne iertat a atrage privirea MAriei Tele
si a Europe! intregi, asupra unor fapte din cele mai mart.
Numele Domnului ales de Moldova, in minutul ce fu
proclamat in mijlocul Adundrel elective din Bucuresci, avu,
www.dacoromanica.ro
 9G

cum diseram, magicul efect a infrati si a intruni ttite acele

clase a caror desbinare si tie ce sa n'o qicema carora
urd si combatere aU fost condus de mai multe ori natia
Romand la peire.
Acest singur fapt mai mare chiar de cat acela din memora-
bila di de 4 August din analele istoriei Franciei, acesta.
minune ce nici o putere omenéscil n'ar fi putuVo indeplini,
este de ajuns spre a arata pipait, ea eel cari vor mai in-
drasni a refuza unirea Principatelor, voesc a le sterge indatã
din sanul natiilor color vii. Tot d'o data, acesta alegere
este consfintirea unuia din cele mai mari principil ale se-
colului nostril. Ceea-ce sabia celor mai viteji eroi, *tefan
si Mihain n'a putut face, unirea tronului Principatelor,
numele Maril Tale, ca represintant al acestei idei vitale, a
faeuro intr'o domnie de 19 dile.
Vacla acum eel cari cred ca natiile se castiga prin sabie
ca adevaratele conchiste nu se mai fac de eat printeo idee
mare si adevarata, si inteléga, in sfarsit ncamicii nostri,
cd pe eel cari Dunmeden i-a intrunit, nici o mand omené-
sea nu-T va mai putea desparti.
Primesce decT ales al Romaniei, pe langa corOna principa-
tulin de peste Mitcov, ce suntem IrimiI atl aduce, si ini-
mile a doud mitiOne si junidtate de Românl, earl' ne-an in-
sarcinat a'ti le inchina en amor si respect, si a te asigura
ea pe cat vel tine cu tarie stindardut Unirei, al nationali-
tatel, al dreptatei si al libertiitei, Romanil de peste Milcov,
ea si eel' de aci, Le vor urma cn un singur om, si strigend
cu Ufl singur viers :
Traiased Romania !
Traiased Domnul Alexandru Ion I !

CUITANTAREA LUI ALEXANDRU ION I

In numele actului national si maret prin care Adunarea
electiva din Bueuresei, a Intrunit corOnele terei Rothanesci
si a Moldovei, deelar ea, pe cat sunt mandru de-a me gasi
inaltat pe tronul Moldovei, pe atat sunt asemenea mandru
de-a vedea numele men Inserts in randul Domnilor Terei
Romanesci.
www.dacoromanica.ro
 W7

In ochii me! actul ce l'ati desëvarsit, domnilor Deputat!

de .peste Milcov, este triumful until principin mantuitor ce
viazä cu tdrie in inimele Romanilor, principiul frätiei
romanescl !
El ne-a scApat de perdere in trecut, el ne reinvie in timpul
de fatd, el ne va duce la bine si la viitor. SA trAiaseä dar
fratia romanéscA ! SA traiascli Principatele Unite !

DIN VIA.TA LTJI CUZA

Printul Alexandru Cuza a fost unul dintre cel car! la 1848
a ridicat stindardul-autonomiei si al libertatei Principate-
lor, i unul dintre cel carl a suferit de arbitrariul guver-
nului d'atunci.
Sub guvernul lui Vogoride, administrator fiind la Galati,
a fost unul dintre cei cart a sustinut cu tArie drepturile
natiunii.
In urma evenimentelor de la 29 Marte 1848, Alexandru
Cuza, impreund cu alti 12 Mold oven'', fu destinat a fi exi-
lat din téra i dat pe mána Turcilor.
Barca ce trebuia sà I transporte de la Galati la Macin
fu isbitá de furtund pe malurile Bräilei. Atunci, dintre ba-
ionete, sépte dintre tinerii patriot!, printre car! A. Cuza, sea-
para. sub protectiunea agentului englez, carele apoi le in-
lesni mijIkele de a emigra in libertate.
Alecu Cuza, a fost presedinte al tribunalului din Galati,
directorul departamentului din nauntru, parcalab la Galati
si in timpul CaimAcamiei, locotenent de cap al ostirei.

TE LEG-RAMA LUI ROSETTI

Unul din mebril delegatiunei Camerei din Bucuresci, insdr-
cinati sã presinte lui Cuza actul alegerei séle, a fost si C.
A. Rosetti.
El, imediat ce a avut o intrevedere cu noul Domnitor,
a telegrafiat impresia sa lin Ion Bratianu, exprimand entu-
siasmul sea.
Acea telegrama. a fost mull timp explótata de opositie
din causa expresiei : Doinnul este sublint. 0 reproducem
www.dacoromanica.ro 7
 98

a11 cad contine un fapt ce este in onórea lui Cuza, care

a notifi cat puterilor c'd se retrage dac'd se da.' un Domn strein.
Eatä telegrama :
Iasi 29 lanuarie, 1859 2 ore p. m.
D-lui lon Bratiami.
Primire splendida ; esind de la Domn introducere in Adu-
nare en cea mai rorniinésea majestate ; cuvinte din ambe
part! la tribnna. Eri, Adunarea a votat in unanimitate adre-
sa i deputatie cdtre Adunarea Munteanä. Domnul, notifi-
cand puterilor alegerea, a cps, cä numirea sa este realisa-
rea ideei mArete de unire, Si ca este gala a depune coró-
nele de vor voi sei dea Prinpul strein.
Domnul este irtru tOte sublim.
El plécA Luni. Pregatiti primirea.
C. A. R osetti.

0 POESIE DIN 1859

Publidith urmiitUrea poesie, Licutd dupd alegerea lui Cuza,
de IIWinterhalder, i publicatt, sub pseudonimul Iernescu
Doug ramuri pe lot arbor,
P'o tulpinei dou'e /MK,
Aft o viafei d'o potrivei,
Unei niume sunt surori ;
Grea le par o desOrpire,
Si doresc a lor unire.
Moldovenii i Muntenii
In nimic se osebesc;
Aft o patrie comund
Si Romani toll se numesc,
Simt ea, nu e fericire,
De cat numai in unire.
Ce sei face 'n Adunare,
Spune, frate deputat !
Poporul in curte afarei
pile tref a Meptat.
www.dacoromanica.ro
 99

Vrem a prei mantuire

Si lueram pentru unire.
Ge strigari de bueurie !
Frafilor am isbutit ;
Sa ire-Liana Romania !
Sórta el s'a implinit.
Nu mai este despartire,
Dumnecleii ne a dat unire.
lernescu.

PROCLAMATIA LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Catre tot poporul Roman din Bucuresti si din t6te
cele-l'alte orase si sate ale terei romanesti. Dragoste
fratesca si sanatate.
Fratilor lo'cuitori a acestei feirE !
Nici o pravila nu se impotrivesce de a liu sdrobi
chie-va rent : cand un sarpe ese inaintea vOstra, trebue
se navaliti eu parul ea sa '1 omoriti, eu cat mai virtos
cand shntim ranele i ruperile din trupurile nOstre prin
earl balaori neincetat, dioa si nOptea, sug tot sangele
din noi Inca de vii, precum de fata vedeti. Acestia sunt,
precum ii eunoseep prea bine, Grecii si boerii nostri,
atat partea bisericesca cit i politicesca.
Pina cand dar vom suferi ea piste dobitke, eand re-
ul im este prima niei de Dumneden ? Perderea reului
inaintea lui D deft este lucrul eel mai bun, tiind-ca este
DumnedeO ; ca sa ne asemanam si noi ea dinsul trebue
sa savirsim binele care nu se pate svirsi daca mai
intain nu vom goni reul, de pe cuii, pina nu urmeza
iarna, niei primavara nu se face.
A dis D-zeti se, se faca lumina, i s'a facut ; dar maI
'MUM a lipsit intunerieul. Asemenea si loctiitorul itil
D-zett, prea puternicul nostru imparat doresee ca sa
www.dacoromanica.ro
 100

traim bine ca niste credinciosl al lui supusl, si nu iar-

ta relele, prazile i desmostenirile ce le adue peste ca-
petele nOstre tirani si lipitorile aeestea mirsave de
Greci din preuna cu boerit nostri. Navaliti, fratilor ca
cu reul sa omorim rent, i sa iasa din noi binele, si a-
legand pe eel bunt boeri a! nostri din eel ref, pe aceia
sa 'I si cunOscem ea al nostri, cum si lucratori binelul,
ca sa iasa de la nol binele, dupa cum fagaduim. Pen-
tru care dar, grabiti-ve sa ye ridicati toy cit mai Ingra-
m ; cei ce Yeti avea arme, cu arme ; iar cei ce nu Yeti
avea, cu sulitl, cu topOre, cu furci, cu par!, i cu ce Yeti
gasi. i fara cea mai mica zabava, alergati unde veti a-
ucli ea se fac adunari pentru binele obstei si pentru folo-
sul terel ; i dupa cum ye vor povetui capeteniile ce vi
se pun, asa sa urmati ; si or unde ye vor trimite aceia,
acolo sa ye duceti ; pentru ca ajunge, fratilor de cand
lacramile de pe fetele nOstre nu se mai usuca. Ire incre-
dintez catre acésta, ea nimeni din vol nu va avea slo-
bozenia, fara de porunca, in tOta vremea , pe cat se
vor face aceste adunari ale terei, a se intinde macar
pana la um bob si a-I lua din casa until negutator, vre-
unui locuitor, sat) vre-unul hoer macar, or cat de reit
vor fi adunate starile ecestora ; ci numai ale acelora ce
nu se vor ridica din preuna eu noi, se vor lua in obsté-
sca folosinta.
Is:alit, Tudor Vladiruirescu

C_A_N'T]EC ][), LA_ 1,-44&i4

Aideti frati intr'o unire
Tara nóstra e 'n peire
Aste zidur i palate
Aideff a le ddrima.
www.dacoromanica.ro
 101

N'auclifl in piala, alarma

Dail naval& in man/ cu armet
Ve(ll soldatul ne ajunge
Baioneta ne intpunge,
Day, de-or vrea i el et dea
Destul fiarele ne siringe
si robia in vatra plange.
Inima ni se impetresce,
Firm ni se anteiresce
De cat viatei indelungatet
Si robie riminatei
Cu arma in manti s perim.
Frafilor sà n'aveft mita,
Dail in eel ce ye fac siM
Ve' kat bol din batciturci
Plugu chiar din areiturei
Pare c'ar fi un drept al lor.
Dreptul lor e 0 al nostru
Campul lor e 0 al nostru
aj adunarea cea obeéscci,
Fie-ln casa fareinéscci
Este casa tutulor.
Meryl romane i vorbesce
Singur legi fie 'if croeqte
Vol ciocol et star afard,
Si In grec sã e0 din lard ;
Ceici poporul aqa vrea.
Toba 'n piald sa re'sune
Tot Romanul sà se-adune,
On pe vialà on pe marte
Duke '0 pentrulibertate
Un mormant a ca0iya.

www.dacoromanica.ro
 102

Organisarea i denuinirile sub Regulamentul Organic

Rangurile si privilegiele
Contepist,
Pitar,
Sardar
Paharnic,
Sluger,
Medelnicer,
Clucer,
Agd,
Postelnic,
Logofat al credinfei,
Ban,
Baq-boer,
Vistier, mare vistiernic,
Boer de nem,
Mare Vornic,
Hat-man.
La toti se qicea : arhon, .satt cocon, boer, etc. De la
singer in sus, boerif primeafi eke 40 putinele de sare
alba de la ocne.
Ministril se numiati :
Postelnic, ministru din gam.
Vornic, ministru de interne saa din-intru.
Vistier, ministru de finante.
Ministrul de control, curtea de compturi.
Mare logordt al dreptaitii, ministru justitief.
Logofat bisericesc, ministru cultelor.
Speitar, ministru de resbel.
Vornicul temnitelor, director al penitenciarelor.
www.dacoromanica.ro
 103

Cfrirmuitor, Ispravnic, prefect.

Zapciti, sub-ocirmuitor, sub-prefect.
Vamm easier.
Pomojnic, ajutor.
Judectitoriile, asta-41 tribunalele.
Divanul civil, cult& de apel
Divanul criminul, t
Tribunalul politienesc, asta-qi judecatoriile de ocol
sail de pace.
_Manta Divan, curtea de casatie.
Magistrat, primar fan léfa.
In sate : Alesii satului san deputatii satului, fara
léfa. Ei depunell juramint.
Epitropi, cutieri satului.
Peire4lab, perceptor.
Vtitàssel, agentul sanitar.
Sub-prefecti se alegén cu majoritate pe plasi saü
ocUle din patru candidati, dupe recomandatia carmui-
torilor catre vornic, ear vornicul, catre Domn.
Functiile militare saü gradele
Juncar, praporcic, parueic, capitan, major, pol-
covnic, spatar.
ROW compania. Pole, regiment.
Gradele soldatilor : Efreiter, caporal. Caprar, ser-
gent sail unter-ofiter.
Nici o sentinta nu se esecuta fara intarirea Dom-
nesca care se comunica Domuului de logofatul drep-
tatii-, safl ministru justitiel. Audientele sari jelbile la
Domn erg]. de 2 on l. pe septamina.
Statul-Major se numia Stab, ear garda pietel Obahtd.
De la sluger In sus priimian o indemnisare de 150 lei
anual, si avéti scutelnici i post-slujinci.
www.dacoromanica.ro
 DETRONAREA
Cu cat popularitatea lui Cuza-Voda se marea, mai
ales in urma maretelor acte sevirsite ea Domn al Ro-
manilor, CU atilt conspiratiunea ocultä lucra din res-
puteri pentru ajungerea scopului el de resturnare.
Daca coalitiunea nu ar fi castigat o parte din ofiteri
superiori earl' faca parte din garnisona palatului, de
sigur ea manoperile si mijlOcele ei de resturnare nu ar
fi reusit, de cat numai printeo abdicare voluntara a
Domnului, cad intrega armata, ca i poporul, nici nu
visati la revolutiune. Ear Cuza, indoent si incredetor
in armatá i popor, dormia somnul uitarii, basat pe
consilierii ce'sI alesese, i pe cati-va amid intimi si
indipendenti cari '1 inconjuraii.
Conjuratiunea compusa din barbati politici de am-
bele particle istorice i earl jurasera resturnarea lui
Cuza, mai ales in fata hotaririi ce el luase de a nu voi
sa tie cont de partidele politice, convinsa ct nu va
reusi fara concursul garnisOnei palatului datOre al
apara contra resvraditorilor, chiar cu pretul vietei ei
propaga ideea falsa ca poporul voesce detronarea, reu-
sind ast-fel sa atraga cati-va militari superiori, sinceri,
in partida ei, de a lua parte la acest act asa de nepo-
pular si condamnabil. Ofiteri conjurati earl faceti parte
din coalitiune, calcara palatul in nOptea fatalä de 11
Februarie 1866, si prin amenintari, Mcura pe Cuza-
www.dacoromanica.ro
 106

si sub-scrie abdicarea, spuindu-i ea popórul s'a re's-

culat, ea poporul o voesce, pe cand poporul, precum
am zis, dormea linistit fara sa scie ce se peftece la
palat, i ast-fel, Ii luara din palat arestandu-1 in casele
mI Costache Ciocirlan din strada Co ltel, vis-a-vis de
creditul Foneiar, si de acolo ii dusera la palatul de la
Cotroceni de Linde, a doua-di Ii trecura granita pe la
Predél, insotit de colonelul Costescu, capitan Mali-
nescu, Stan Popeseu, s. a.
Daca dar nu ar fi fost acei eati-va militari superiori
cari V-ati calcat juramintul, i al caror nume ii dam
mai la vale, Cuza ar fi putut ea sa domniasca pOte si
pâna asta-di, daca el nu ar fi abdicat in favOrea mini
Domn strein, presum era hotarit i gata sã o faca in
interesul terel. *)
Dupa detronarea sa, s'a ales principele de Flandra
al Belgiei, care refusa tronul roman, si apoi se ale-
se printr'un mare plebiscit, principele Carol de Ho-
hentzolern, actualul rege al Romaniei, care poseda in-
trim mod superior, intelept, i ingenios arta saU sei-
inta de a guverna, atasindusi mai tardiu la corOna Ro-
maniei o nepretuita comóra, pe principesa Elisabeta
de Vid, actuala regina a Romaniei, protectOrea si
mama iubita a orfanilor i soldatilor ranitt, in fine
poeta i artista regina Carmen Silva cantata de poeti
*) Pub lica-se corespondenta pe care si asta-cli o detine d. prim-
ministru D. Sturza, si se va vedea ca Cuza era in ajunui de a parasi
tronul in favórea Domnului strein care pana atunci nu fusese inca
desemnat de tera si de puteri. Credem dar ea in interesul dreptatii
si adeve.rulul, in interesul Orel si al istoriei nOstre nationale, actu-
alul presedinte al consiliului si cap al partidului national-liberal, D.
D. Sturza, in patriotisnml si lealitatea sa, nu va intirzia a publica
acea sublima si patriotica corespondenta care face onore detronatului
Domnitor, Si ast-fel téra va vedea i va judeca pe fie-care de pe
faptale sale.

www.dacoromanica.ro
 107

si Ithiiciti, pentru ea este Ea insusi poeta si publicis-

tt adnrata de popor si de streini, in fine, alesa
aleselor intre regine.
Tot rOul dar aste spre bine, dice un vechiU proverb.
}Baca detronarea lui Cuza-Voda a fost un MI, el a
produs un mare bine :
A adus : stabilitatea tronului facend dintr'o tera sla-
ba i smerita o Romanie tare si respeetata in afara,
inrudind'o en statele cele maT marl si mai puternice
ale Europei.
A adus regatul si independenta Romaniei asiguran-
dul un viitor de marire i prosperitate, i clasand'o
intre statele de sine stalatOre, putandu-se numi, cu
dredpt euvint : Bulevardul Orientului i avangarda
Oecidentului.
Dar ea sa revenim la detronarea lui Cuza-Voda de
la care am &vial., iata ce publica o persOna din cele
mai eompelinte si maT apropiata de palatul liii Cuza-
Voda, D. Alexandru Beldiman care, ea prefect de po-
litie si inalt functionar sub Voda Cuza, era in raporturi
directe si intime cu dinsul. Eata peripetiile ce acest
prefect consciintios arata ca s'ati petrecut In nOptea
nefasta de 11 Februarie 1866, precum §i autori ee afl
participat la desfasurarea i solutiunea acestei drame
politice :
t Sint deja 32 de ani de cand Alexandru Ion uza,
Marele Domn roman, a fost resturnat printeun corn-
plot nocturn.
Adeverul in privinta acestui rapt nu'l ennosc multi
din tre noi.
32 de ani ne despart de acest trist eveniment. Un
numOr atilt de mare de ani exclude o i-ce pasiune. Sco-
pul acestor rinduri este dar numai de a nimici cleveti-
www.dacoromanica.ro
 108

rile respandite en rea credinta, si de a restabili adeve-

rul in tOta goliciunea mut
Mu lie scopuri antipatriotice s'ati atribuit de eleven-
tori lui Cuza-Voda, atilt in politica sa interna cat si in
cea externa.
InimiciT sel 11 acuzan, mai ales ca tindea la cezarism,
si, la urma, eT respandisera colonmia odioasa, ca voia
sa aduca pe Tronul Tarel pe un membru al familiel im-
periae ruse.
Lovitnra de stat de la 2 Maitl 1864, fara de care nu
ar fi putut deschide calea cea mare a reformelor soci-
ale-democratice, a fost punctul de plecare al acestor
insinuatiunl reti-voitOre.
Compunerea ultimulul minister, in capul caruia era
sa fie Alex. Const. Moruzi (Zvoristeanu), cunoseut pen-
tru sentimentele sale rusofile, a fost suficient neimpa-
catilor dusmani ai unei Domnil democratice, pentru ca
el sa strige : Cuza vinde tara Ricsiei.
La umbra acestel calomnil s'a format conspiratiun ea
care avea de scop resturnarea primuluf Domn roman-
democrat.
Toata lumea cunostea pe sefil conspiratiuneL Nu
,era nevoe de a fi prefect de politic pentru a sti ca Las-
car Catargi i Ion Bratianu, Beyzadea Dimitrie Ghika
si C. A. Roseti, Printul Ion Ghika i Petre Mavrogheni,
Nicolae Golescu i Dimitrie A. Sturza hotarasera de-
tronarea lui Cuza-voda prin on ce mijloc.
Ce cale voia st apuce aceasta conspiratiune in ca-
pul careia se Oa-CI barbatl ea C. A. Roseti si ea Ion
Ghika ?
Iata intrebarea ce ml-am pus de multe ori, i pe care
am pus-o Chiar si in desele convorbiri ce aveam cu
Domnitorul.
www.dacoromanica.ro
 109

Revolutianea ? Incercarea de la 3 August 1865,

zi in care sangele a curs pe stradele Bucureseilor, do-
vedise cu prisosinta conspiratorilor cá armata era de-
votata Sefului sal suprem i ea Domnitorul, cu tOte
ca era absent din tarn, putea conta pe ea.
Asasinatul ? Iata ideea la care me opream si care-
kicea pe Cuza-Voda sa suriza. El bin respundea : Rb-
mânul nu e asasin. Intr'o zi, ostenit d'aceasta nepa-
sare, 1-am respuns : Maria Ta ! Nu uita pe Barbu
catargiu! Romanul care l'a ucis nu era un asasin, ci
un fanatic. Fanatici sunt la tote popórele, dise Cuza_
Iata cum stateati lucrurile in toamna anului 1865,
inaintea deschiderei Corpurilor Legicitoare, in fata ca-
rora Marele Domn democrat a declarat inca o data. ea
El nu se cons idera de cat ca un depositar al Coroa-
nei, Románie ci cci este gata a o remite unui Print
strein ales de natiune, conform dorintei exprimate
de Divanurile ad-hoc.
Ciite-va septamilni inaintea covocarei Corpurilor Le-
giuitoare, Cuza-Voda adresase ImperatuluT Napoleon
III o scisoare in care II ruga sa desemneze un print
strein carui sa incredintede Tronul Romania Printul
Alex. Cantacuzino (consilier la Curtea de casatie si
amic intim al Domnitorului) a lost insarcinat sa remita
acea scrisoare Imperatului Franciel.
Napoleon III a respuns, dar acest respuns, dovada
cea mai stralucita a patriotismulin Int Cuza Voda, in
loc de figura in arbivele Statultn, se gaseste si asta-zi
in biuroul unuia din conspiratort
In acel respuns, Suveranul Franciei ruga pe Cuza-
Voda sa stea la postul de onoare ce poporul roman
'i-a incredintat. El zicea Ca momentul nu era opor
tun pentru realizarea dorintei exprimate in scrisó--
www.dacoromanica.ro
 10

rea Domitorului. Evenimente grave se pregeitea a in

centrul Europei. Cuza Vocla trebuia sei dea Romani-
bor exempla rethdarei.
Daea continutul respunsului Imperatului Napoleon
RI nu este intocmai dupa cum il desalt], acela care il
detine nu are de eat sa-1 publice spre a me desminti.
.In fata evenimentelor grave ce se pregatean in Eu-
ropa, Suveranul Franciei lasa viitorul Romaniei in voia
intimplarei ; ma! mull inca, el pretindea ea Cuza-Voda
sa urmeze sfaturile ce le va primi la 1111 moment dat
din Paris.
Cuza-Voda stia ea o eiocnire grozava intre Prusia
si Austria era iminenta. El voia cu ori-ce pret ea Ro-
mania sa profite din acest rezbel, dar cabinetul din
Paris era contra acestor aspiratium cueeritOre Atunci
Domnitorul cauta a se apropia de Rusia pentru a obtine
eel putin incurajAri din partea Tarului. Prezenta lul
Alex. Const. Moruzi in capul ministerului trebuia sa
fie o garantie data Rusiei ea vom urma sfaturile sale.
In acest rezbel din 1866, Italia, invinsa, a castigat
Venetia. Cine stie daca, fara 11 Februarie nu am ti
asta-di unit! eu Banatul si cu Transilvania, daca asta-
cll ar mai fi Carpatii pentru nenml romanesc ?
In asemenea imprejurari s'a pregatit resturuarea
seversita in nOptea de 10 spre 11 Februarie.
Conspiratorii, vedend ca pe calea revolutiunei nu
vor putea izbuti, hotarasera de a intrebuinta alte
mijloace
In luna lui Decembrie 1865 corumperea unor ofiter1
superior! era hotarata.
En, preocupat find eu temerea unui asasinat, con-
juram in zadar pe Cuza-Voda a nu esi seara pe jos
din palat.
www.dacoromanica.ro
 111

Scrisori anonime, avertismente verbale curgean

droae, atat la palatul domnese cat si la prefectura
politiei.
In ziva de 10 Februarie, pe la 7 ore sera, un individ
s'a presentat la palat, eerend a vorbi eu Voda, care
tocmai in acel moment se cobora la masa. Domnitorul
Ii intreba ce are a'i spune ? Maria Ta ! respunse el,
o revolutie e gata a izbucni la nOpte... Si fara a'l lasa
sa termine, Cuza Voda, deprins eu asemenea denun-
tart, puse 'Dana in buzunar si scoteod o lira, o oferi
baiatului multumindu-i. Lira fu refuzata, i denunta-.
torul adaoga : Nu am venit sa cer pomana. Voesc
ati spune ca la miezul noptei patru mid de órneni
sunt gata a suna clopotele de la tOte bisericile, a se
arunca asupra cazarmei,. Malmaison, a lua puee,
0, a yeni la Palat pentru a sili pe Maria Ta sa abdia.
Domnitorul impresionat, nu atat de denuntare, eat
de refuzul baiatulut de a primi WM, ii invita a sta in
odaia aghiotantului.si dete ordin ea sa cheme pe pre-
fectul politiel st pe comandantul garnizOnet
La opt ore, colonelul Alex. Zefkari, comandant al
garnizOnei, i ett, eram introdusi in cabinetul luT Voda.
En vorbisem eu baiatul denuntator care Irni repetase
ceea-ce spusese en tin cés inainte.
Cum se mioa n Bucureei, me intreba Domnito-
rul, patru mii de órneni, guta a se intruni la nópte
pentru a se arunca asupra casarmei Malmaison,
fara capoliia sa simta ceva P Si intorcendu-se catre
colonelul Zefkari, adaoga : Cum e pazita casarma
din care este a se lua art upr puste.?
En marturisii lui Voda-Cuza ca nu still nimic, dar
ea acest inceput de revolutiune mi se parea stranin.
www.dacoromanica.ro
 112

Aveam pozitive informatiuni ea conspiratoril para-

sisera cu tonul planul unei revolutiuni.
Plecai cu comandantul garnizoanei vestind pe Dom-
nitor ca voal veni inainte de miezul noptei sa'i rap ortez.
Colonelul Zefkari, sa spue, ce a facut in acea ne-
fasta noapte, i daca a inspectat toate cazarmile din
Capitala ? D-sa avea politia garnizoanei, eci aveam pe
aceea a ulitel. Me volt' margini dar a povesti lectorilor
mei ce am facut efl pana in momentul arestarei mele.
Dupa esirea mea din Palat m'am dus drept la pre-
fectura unde am dat ordin ca la zece ore tot persona-
lul superior pus sub ordinele mele sa se afle la politie.
Rana atunci am colindat mahalale cele mai populate,
unde ani gasit linistea cea mai mare.
La zece ore in'ain tutors la politie, unde me asteptaa
toti comisarii si sefli de sergenti. Le-am comunicat tot
ce aflasem de la tinerul denuntator, si le-am recoman-
dat a se mai intalni cu mine in acea noapte pe la orele
11, cad aveam a vedea pe Voda inainte de a me in-
toarce acasa. Jntalnirile emu' hotarate la Hugues, pe
piata Teatrului, pe piata Palatului saa pe piata E-
piscopiei.
Toate raporturile ce'mi sosiaft me asiguraa ca Ca-
pitala era linistita. A doua cli am aflat ca in cazarme
nu domnia acea liniste.
La 11 si Vi am avut ultima intrevedere cu mult re-
ctretatul mar Suveran. In acea convorbire i-am reinoit
vecinica mea frica de asasinat, asigurandu'l ca o revo-
lutiune in Bucuresci saa in tara este imposibila. Pare
ca II aud zicandu'mi : Nenorocita zi pentru revolutio-
narT, daca vor ataca Palatul in aceasta nOpte. ET nu
still, se vede, ca sunt asta-zi pazit de dragii mei villa-

www.dacoromanica.ro
 113

tori. Batalionul de vanatori era una din creatiunile lui

Voda-Cuza In armata.
Capitanul Malinescu m'a veclut suind scarile Pala-
tului i m'a insotit pena la trasura cand am plecat pen-
tru a reintra acasa.
A doua zi am aflat motivul acestui act de politeta
exagerata din partea capitanului Malinescu.
Veclendu-ma intrand la ora 11 si 75, noaptea la Ma-
nia Sa, conspiratorii se ingrozira, creclend ca am venit
sa scot pe Voda din Pa lat.
Cand am esit, iini ridicasem gulerul mantalei, find-
ca ploa si era frig, si capitanul Malinescu venise sa se
incredinteze daca nu cum-va Domnit oral imbracase
mantaua si sépca mea cea alba.
Pe drum me intalnii cu unul din sefii de sergeny care
imi raporta ca linistea domneste pretutindeni, dar ea,
spre mai buna precatiune, a taait toate funiile atarnate
la clopotele bisericilor. In adevar, a doua zi lid lii o
biserica nu s'a putut trage clopotele pentru chemarea
crestinilor la leturghie.
.Ajuns acasa, la miezul noptei, dadui ordin bidarului
men sa se afle la mine, la sase ore dimineata ; statui
mai bine de un teas pe ganduri si, imbracat, me a-
runcai pe pat pentru a fi gata la ori-ce intamplare.
La doua dupa miezul noptei, me pomenii cu capita-
nul Ipatescu, din regimentul al 7-lea de linie, coman-
dat de Colonelul Dimitrie Cretulescu, ca intra in odaia
mea cu 20 de solday El me destepta si 'mi zise : D-le
Prefect ! Din ordinul Domnitorului sunteti arestat.
Na m'am putut opri de a'l intreba : Ce vorbesti ?
D-le capitan ! Eti am yeclut pe Domnitor acum tate-
va ore.
www.dacoromanica.ro
 114

VC repet : din ordinul lui Cuza-Voda, linT res-

punse capitanul.
Me sculal indata pentru a'l urma.
Am fost dus la corpul de garda de la Palat si pus
sub paza unei santinele.
Trecend sub escorta pe piata Teatrului, am vezut
pe coloneiul Nicolae Haralambie strigand, dar in mi,j-
locul zgomotului nu am putut audi cuvintele rostite
de el.
A doua zi am aflat ct intreba pe C. A Rositi: Uncle
e poporul care promisesesi ca va veni sa ia parte la
resturnarea lui Cuza Voila ?»

www.dacoromanica.ro
 CONSPIRATORII MILITARi
Colonel HaralanThie, asta-di general pensionar ; co-
lonelul Dimitrie Crezzulescu, mort general ; colonel
T. Calinescu, general in retragere ; maiorul D. Leca,
moil general : capitan Lipoenu, ast-di colonel in re-
tragere ; capitanul Malinescu, mort prin sinucide-
re; capitan P;lat, asta-di general-comandant ; capitan
Handoca, asta-di major in retragere ; colonel Beren-
dein, asta-di general ministru de resbel ; colonel Geor-
giu ; capitan Costescu, mart colonel si capitan Can-
diano Popescu, general aghiotant al regelui Carol.
Eata si protestul ofiterilor cari nu aq luat parte la
resturnare si care a fost presentat de catre doi ofitem
in numele ofitea or garnisOnei Bucuresti, Donmitorului
Carol, cate-va dile dupe urcarea pe tron a M. Sale :
Mar ia Ta,
OM cat de durerOsh ar fi datoria pe care, subsemnatil ofiteri,
indrasnese a o indeplini fata de Alteta. Voastra, Oil rata
temere ar putea sa siaita ea fac aceasta pornire hazarda-
ta, cu tOte acestea, el ezita un singur minut a indeplini cesta
misiune, caci oneirea militara a vorbit, i ori-ee alth con-
sideratiune trebue sã dispara in fata acestel legi supreme.
Cn prilejuI evenimentelor ee s'an produs la. noi la 11 Fe-
bruarie, mai multl ofiteri at nesocotit onOrea militara si
datoriile lor cole mai sfinte.
Sub-senmatil, atat iii numele lor propriti, cat si in al ace-
tor cari lipsesc din Bueure0,i, rógrt cu starninta si respecluns
www.dacoromanica.ro
 116

pe A. V. de a bine voi s examineze prin Ea insd-Si aceastit

grava chestiune care coprinde in ea tot viitorul armatel
noastre, si de-a nu tolera ca miselia cator-va sd planeze
ca o pata nestearsd pe intreaga nóstrd armath, care res-
pinge o asemenea solidaritate, 5i protesta de nevillovatia el.
In acea zi solemnd, cand A. V., pentru fericirea threI nós-
tre, a primA corOna Romania si cand Ea a adus in mij-
locul nostru o inimd curatd si un sentiment adanc al onó-
rei militare, pe care Ea le-a mostenit de la ilustrit S61" strã-
mosi, ofiteri subsemnati, si cu ci armata intreaga, fericiti
si mandri de Augustul lor sef, pe care il vor avea de acum
inainte in fruntea lor, nu vor putea dovedi mai bine A. V.
tot devotamentul cu care sunt gata a sustine tronul si per-
soana Printulul lor Carol I-in, de cat conjurandu'L de-a
inaugura Domnia Sa printr'un act de dreptate strdlucitoare,
care singurd va putea reabilita armata, ridicand'o in ochil
compatriotilor sei si al streinitor
Binevoiti, Maria Ta, a primi asigurdrlie credintel si pro-
fundulul respect cu care avem onoare de a fi aT Altetei Voas-
tre, prea supusi, prea credinciosi si prea devotati servitori :
Generali : Florescu S. Mann.
Semnati :
Cotopeli : Solomon-Bo teanu-Ranet-Petrescu -Paucescu -Rozno-
va Vispescu.
- Brilescu-Racovitzil - Coresi - Herkt -
Lt.-Colonel! : G. Catargin
Iior : Ciudin- Arlon - Ciupagea-Algiu - G. Scheleti - Paianu-
Donici - Uolban
Slaniceanu Dimitrescr-Munteanu -Cos tescu - Galitzi
(Aipitani : Genovic1-Popovici --Luchian-Gurita-Cuciuk-Polizu-
Armasescn Agaricl Craesca Po enaru Seheletti - \Tar-
naNT Teleman (cavalerie) Baldovici Teleman (infanterie) -Singurof
- Cocitupescu Gr Ioan Dumitrescu-Burilenu-Paspale Roteseu
-
Cojocareanu Vasilescn Bniceanu Pruneu Holban Silion-Dra-
-
gulinescu Bnrsescu -BAneseu -Popescu Perieteanu - Hinku- Ghi-
dionescu-Scheletli-Nicolan G. Popescu.
lescu Nieolaidi Lipan Macri
-
Locotene»ti : Al. Catargiu -Angelescu-Derivilin Baldovici Ber-
Druganescu - Georgescu Valter -
Chiritescu G. G. Lipan - Ionescu Sobieski -Catakatz- Nutescu-
Munteanu Oritseanu Homoricecuu frimia Ghika -Plesoianu Lu-
-
pu Teodoru Orezeanu- Petrescu -Algiu-Bosie -Lecca -Pap op olu
-
Gheorgbiu-Veropolu-Petrov-Tereuzescu Ivan Herescu Tudo-
rin Astrovanu.
Sub-locateneuti : Chirculescu-Caracostea-Veltz Nestor - Econo-
mu - Guguleseu - Alexandrescu
cu
-- Popdan
- www.dacoromanica.ro
Dimitrescu Gamba - Violin
- Al. Norm - Costes-
Paulescu - Sebastian - Chin-
 117

leseu- Trestian----Dunea- Arilpeseu Carapaneea - Lazilreseu- Bohu-

-
leseu Mayrodin - Mtadineseu -
Te len-Ian (Linder) Niculeseu-
Plesnilä -Popesu Crineeanu-St. Holea-Gunti-Dtunitresell---Notara
-Neuman-Vergbi--Bela -Maearoviei-Vasileseu.
A doua zi intregul corp ofiteresc din Capita hi a fost
primit de Carol I care a rostit, in hmba franceza, ur-
matorul discurs :
Camaraz1,
Desi petitiunea ce Mi s'a dat de catre corpul ofiterese
al garnizonef din Bucuresti, constitue o infractiune la legea
milliard, n'am Ezitat nil singur minut a o primi, cud Ea
inteleg destul de bine sentimentele de onoare care aa
dictaro. Datoria soldatilor este de a sustine Tronul si per-
soana Printului lor si de a nu se ocupa de politica.
In ceea-ce priveste nedreptatile de care ye plfwgetj cu
prilejul celor din urmd avansari, linT iati angajamentul Ca
nu se vor mat faptui in viitor, si ci nu voia mai acorda
grade dc cat meritului si vechimei. Pentru aceasla voia
tinde a cunoaste si 'studia pe fie-care ()Titer in parte, ca
sa fiü convins prin 1ine Insu-mi despre meritele fie.caruia.
Cea din urma frasiti a petitiuneT este expresianea sincera
a sentimentelor ce le nutresc pentru vol si in mijlocut
ktarora am fost crescut.

www.dacoromanica.ro
 0 scrisdre a NY Cuza-irodä dtre Donmitorul Carol I-hi

Dam publicitatei urmatoarea scrisoare ce Cuza-

Voda a adresat din Paris lui Carol 1, la Aprilie 1867,
adeca un an dupa suirea sa pe Tronul Romaniei.
Paris, 28 Aprilie, 1867.

Maria Ta,
PA rasind in pripa Principatele, nu'mf-am putut iii1a mai.
muite afaceri a caror deslegare interesti starea mea privata.
De alta parte, sunt citat intr'un proces in care pasiunile po-
litice an amestecat numele meti, si care face neaperatã pre-
zenta mea in tara. Pentru aceste doue cuvinte, am de gand
sa m duc peste cat va timp in Moldova, la mosia mea Ru-
c,inoasa.
Romania a vezut implinindu-se dorintele sale cele mai
scumpe, stabilirea unel dinastil care il va asigura viitorul
dandul stabilitatea ce lipsea institutiunilor sale. Intiltimea
Voastra Serenishna, aelamata de natiune, recunoscuta de
Sublima Poarta si de puterile garante, este temeinie sta-
bilita pe tron. De aci inainte, Maria Ta ! Românii nu cata
sa alba alta cugetare de cat de a consolida Dinastia Voastra,
alta tinta de cat de a ye ajuta din toate puterile lor in marea
sarcina ce ati luat asupra-Ve cu atat curagin Convins ca
ideile mete sunt ideile compatriotitor mei, ilia place a cre-
de ca. inaltimea Voastra va aprecia eh reintrarea mea in
Principate nu poate avea nicl un inconvenient.
Intr'aceasta privintä, pernnteti'mi, Maria Ta! a ve spune
toata gandirea mea si a pune ast-fel o stavild interpretati-
unilor cc s'ar putea da reinturnaril mete in Moldova. Iint

www.dacoromanica.ro
 119

voiti implini ast-fel o datorie ce-mi impune atat caracterul

men cat si trecutul men, fie ca cetatean, fie ca Domnitor.
In 1857, la Diyanul ad-hoc al Moldovei am fost unut din
cei d'intiin deputati cari aü exprimat si sub-semnat dorin-
tele Terei pentru unirea cu Valachia si pentru un Principe
strem. Sperantele noastre nu se putura implini atunci. Mal
tarzin, in 1859, voturile unanime ale ambelor Adundri hut
detera indoita Corona a Romaniei. Inaltat pe acest Tron, ce
nu ambitionasem, declarain, indata si solemn, ca void pu-
ne onoarea mea i gloria mea in indeplinirea dorintelor Po-
porului Roman. Fie-care stie in Romania ca. n'am intarziat
nici cum a formula aceasta indatorie ce luam intr'o scisOrea
adresata a doua zi chiar dupa alegerea mea, catre Sublima
Poarta i puterile garantate. Incercarile mele nu isbutira
atunci, si a trebuit sa astept Un timp Mai favorabil. Cel pu-
tin am avut multumirea de a realiza unirea Principatelor,
a face din trei milioane de clacasi, trei milioane de propri-
etari, a inapoia T6rei a cincea parte din pamantut sCti u-
zurpat de clerul grec locurilor sfinte, a da tutulor Romani-
lor fara o exceptiune drepturile electorate de care era lip-
sita pe nedrept marea maioritate a natiunii, a constitui pu-
ternic egalitatea civila si politica i, in fine, a traduce in
fapte mai toate dorintele Divanurilor ad-hoc din 1857.
Cu toate acestea, sarcina mea nu avea sa fie indeplinita
in ochii mei de cat in ziva cand asi fi putut ceda Tronul
unui Principe esit dinteo fannlie domnitoare in Europa.
Inaltimea Voastra a putut urmari in hirtiile mete sirul acestei
constante preocupari. Turburarile din 3 (15) August 1865
veni a proba ca pretendentii indigeni nu abdicascra Inca ;
crezui atunci sosit momentul de a lucra i, dupe sapte ani,
de a satisface dorintele poporului roman contra acestor in-
cercari antinationale. Aveti in mana, Maria Ta, scrisoarf a
ce adresam, la 1 Octombrie acelas an, Imperatului Napo-
leon, ca Suveranului care, in toate imprejurarile aratase cele
mai calduroase si mai folositoare simpatii, atat Principelui
Romanilor cat si Romaniei. Maria Ta, cunoasteti (taxa foarte
bine ca impartasam Majestatii Sale Imperiale intentiunea
mea nestramutata de a abdica si a ceda Tronul unui Prin-
cipe care 'mi-ar fi dat garantii serioase pentru viitorul
www.dacoromanica.ro
 120

Terei mele. Aveam onoarea totdeodata de a solicita bine-

voitoarele consilii ale ImpAratului pentru alegerea acestui
Principe. Done Win maT tardin, la deschiderea sesiunii
Corpurilor Legiuitoare, mesagiul meti reamintia RomAnilor
MgAduintele mele din 1859.
«Fie in capul terei; fie alaturea cu voi, ziceam repre-
zentantitor natiunel : Ea voia fi tot-d'auna cu tam, pentru
Ora, furl altA tintA de cat vointa nationald si marile in-
terese ale RomAniel. Eu voesc sA fie bine stiut ca nici o
data persoana mea nu va fi o impedicare la ori-ce eve-
niment care ar permite de a consolida edificiul politic la
a cdrui asedare am fost fericit a contribui.
«In Alexandru Joan I, Domn al Romanilor, RomAnii vor
gAsi tot-d'a-una pe Colonelul Cuza, pe acel Colonel Cuza
care a proclamat in Adunarea ad-hoc i in Camera elec-
tivA din Moldova marile principil ale regeneratiunei Ro-
maniei, si care, find Domn al Moldovei, declara oficial-
mente Inaltelor Puteri garantii, cand priimea si Coroana
Valachiei, cA el primeste aceastA indoita alegere ca expre-
siunea neindoelnicd Si statornicA a vointel nationale pentru
unire, insA numai ea un deposit sacru.»
AstAzi, Maria Ta ! toate dorintele mele s'au imfdinit !
Acest deposit sacru a fost pus in mainele Voastre de Ro-
mani si singura mea parere de run este eA n'arn avut
timp sa vi'l ofer en insu-mi si in numele lor. Aceasta ar
fi fost pentru mine cea mai frumoasd resplata i adeverata
incoronare a Domniel mele.
Am crezut de datoria mea sri daft aceste explicatiuni
InAltimei Voastre. Nu me indoesc ca Maria Ta le va primi
cu aceeasi bunA-credinta care mi le-a dictat.
Revenind simplu cetatean in tam Inca, aspir numai la
fericirea de a gasi in ea, cu familia men, existenta paci-
nica i reservatA care convine deprinderilor si positiunei
mele. M'asi crede ferice mai cu seama, Maria Ta ! de asi
avea o data ocaziune a Ve repeta, in persoana asigurarea
sentimentelor mele si de a ye exprima dorinta mea pentru
fericirea si durata Domniei si Dinastiel InAltimel Voastre
Serenisime.
(Semnat) Principe A I. Cuza.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 DOLIUL TERM
INMORMINTAREA LW' ALEXANDRU 10AN CUZA

Maret a fost spectacolul pe care 1-a representat Ro-

mania in dioa de 29 Maio, anul 1873, la Ruginoasa.
Un domn detronat i exilat departe de tera lui, mu-
rise in dioa de 2 Main pe pamint strein, si in jurul
ramasitelor sale mortale se adunase tot ce Romania
are mai nobil i mai generos intre fit sel, pentru ca
sa-1 faca ultimele onori. Poporul de la téra, inteligenta,
burghesia, meseriasi, scoalele, clerul, oameni politici,
orasele i satele representate prin delegatiuni
imposante, lumea oficiala i oficiOsa, in fine, dechni de
mii de Omeni de tOte treptele, pentru care abia erao.
suficiente cele 13 trenuri extra-ordinare ce s'aft pus
in circulatie in dioa aceea, pentru RuginOsa.
tad lumea acesta era imbracata in ("Oat, i top'
avéti lacramile in ochi, si durerea in suflet...
Cum ! un clomp, un cap incoronat a murit, si tot
poporul unei teri ii jelesce, 9i lumea merge la inmor-
mintarea lui, ca la un pelerinagia ? !...
In adever, istoria moderna nu a inregistrat pana
acum un fapt ea acesta ; pentru ca, obicinuit moartea
principilor destepta mat mult sentimente de bucurie,
de cat de mahnire in popor.
Principele Cuza insa a fost un domn exceptional §i
www.dacoromanica.ro
 12.4,

iubit de popor. Faptele luT sunt martore in ochii isto-

si posteritatii, si vor atesta generatiunilor viitOre,
cata dreptate am avut ca s. plangem mOrtea aceluia
care a lost un adeverat parinte pentru tera lui.
Pentru poporul de la tern pentru care toti Domni
si tOte guvernele ai fost rele i nedrepte, asupritUre si
crude, el a avut durerea until parinte pentru fliT lui :
l'a email cipat de sub bicia sirobia boerescului, dindu'I
libertate si pamant, i ocrotindu'l contra lacomiei ve-
chilor si stapani.
Pentru burgesie, a creat legi nuoi egalitare si demo-
cratice subt umbra earora traesce si asta-zi. A infiintat
licee Si universitati, seOle militare, rurale si de meserii
pentru luminarea si cultivarea poporului.
A desrobit pamantul monastirese si al statului de
sub usurparea calugarilor favarioy. A infrinat inge-
rinta si juridictiunea consolilor streini in afacerile nOs-
tre inferiOre. A creat o armata care impune respect Ma-
micilor din afara. A nivelat clasele sociale dand egali-
latea de drepturi.
Si ea incoronare e atitor fapte marl i patriotice,
a realisat unirea terilor surori, creand din done' pro-
vincii slabe si apasate de consuli streini, i umilite de
pasi turcesti, Un singur stat, organisat in intru si res-
pectat in afara.
Pe scurt, acestea sunt actele mari svirsite de Voda
Cuza, si aci resida causele adineei noastre dureri pen-
tru perderea ireparabila ce am avut in persona juL
In fata Wei in dolin pelerini de la RuginOsa, privind
figura maestOsa a acestui Mare Roman care sta ingbe-
tat in sierinl sëU, eraii miscay de o durere profunda
pentru un trecut atit de seurt, dar atit de spornic pen-
tru tera, care s'a dus fara a se mai intOree
www.dacoromanica.ro
 125

Poporul plangea amintindu-si de visurile sale de la

1859, de sperantele si revendicarile sale nationale
pentru viitorul patriel.
De done sute de ani, Romanil perdusera speranta in
destinele bor. Voda-Cuza le dedese la totl dreptut de
a spera in viitorul Romania De sute de anl perdusem
drepturile i autonomia nOstra interna. Voda Cuza a
regasit vechea energie Romanesca pentru a intari §i
intemeia drepturile i autonomia Romaniei. El facuse
din tera lui bogata i ospitaliera, un stat puternic in
jurul caruia se grupan popOrele asuprite din Orient si
in care isl pusesera speranta si credinta lor de eman-
cipare.
Cef-ce s'act dus la RuginOsa, in diva inmormintaril
marelul Domnitor al Wei, aft mers ea sa implore ma-
rele sutlet al ultitnulul Domn Roman, ea de acolo de
sus unde s'a urcat, sa ne insufletesca si sa ne inharba-
teze cu profundul sett amor de patrie pentru inaltarea
terei Si biruinta inamicilor el.
Ilustrul repausat a caruia actiune nationala se simtia
din Carpati papa la Find, din Tisa pana la mare, omul
Ace la '§i-a dat sutlarea in chinurile liii Prometeti pentru
pacatele Lul, trimitendu-ne inima Lul ea sa ne insu-
fletesea si sa conduca pe toy Romanil pe cane marl
ale prosperittil si ale viitorului.

www.dacoromanica.ro
 11,13 Gr I INT tO A S
Gate suveniri duiOse sunt legate de numele tett!
Feriee insa de tine, cad tie ti s'a dat ghria de a co-
prinde in inima ta, de a legana pe bratele tale osa-
mintele celui mai mare Donm al Romanilor ! Fie ma-
nOse tarinele tale, cad multe suut bine-euvintarile
rostite asupra lor, i multe lacram! s'au strecurat
intr'insele din ocbil natiunii romane.
Dou-dec i voue' Maiu ! di de doliti national si de
glorie... en sin-0e Romanilor... dar numal pentru ea el
sa reinvie cu mai inulta splendOre i marire... 0, nu !
precum sOrele ten n'a putut sa apuna, pre cat timp a
remas un cer seMn d'asupra ta, asa nid sOreh Roma-
nilor n'a putut sa apua, pre cat timp 'I-a remas acel
saeru patrimoniu care se numesee : memoria lui
Cuza-Voda...
li)itia de 29 Main va remane o data din cele mai
memorabile, o data fara de care nit! un istorie nu va
putea seri istoria poporulin roman. In acésta cli s'a
glorificat i sfintit numele i osemintele eelui din
urma si eel mai mare Domn Roman, al Romaniei libe-
rale. i in acésta c1j poporul roman a indeplinit pentru
intaia Ora un act de consciinta nationala. Up plebiscit
a fost acesta, Un plebiscit ea acesta mat maret, mai
impunetor si mai grandios nu se gascsce pe nit! o

www.dacoromanica.ro
 127

pagina a istoriel universale. Umiliti-ve dar, voi toti a-

(teia ce n'atl avut credinta in vitalitatea natiunii romine;
umiliti-ve dar vol toy aceia ce all nesocotit vointa po-
porului i ati negat existenta opiniunil publice. Umi-
iiti-v i venitl de ingenucluatl pe mormintul de la
Ruginoasa, si sarutay acele sfiinte mOsce, prin care
s'a afirmat o credinta i o vointa de fer, credinta si
vointa unul popor intreg, credinta i vointa poporului
roman din tete partite Linde el existh...
t Asa de mare a fost Voda Cuza in cat a trebuit sa
treaca sapte an! pentru ca Romanii sa cunOsca faptele
sale in tOta marimea lor.
Ast-fel a dis elocuentul patriot N. Ionescu in discur-
sul seft funebru pronuntat asupra ilustrului mort de la
RuginOsa, si D. Ionescu a avut mare dreptate. Roma-
ni! aft recunoscut pe deplin marimea faptelor lul Cuza
Voda si aft sciut sa 'si manifeste recunostinta lor en o
demnitate care ar face onOre or carei natiuM culte.
Manifestul de la Ruginesa a fost la inaltimea grandetel
lul Voda Cuza.
Scopul ce ne propunem este de a consacra acestui
manifest partea nOstra cea mai insemnata.
Ne propunem acest scop, de si suntem siguri ca nu
vom putea produce de cat un palid tabloft de cele ee
s'an facut i s'an vorbit la RuginOsa. Dar sub impresi-
unea Inca vie a ma'retei celebrari funeste nationale, pu-
tem Ore face mai mult de cat sa simtim i sLl plangem ?
Abia anuntase firul electric celor doue capitale ale
Romaniei durerOsa scire despre mOrtea marelui D om-
nitor, i deja tOte unghiurile terei detera un tipet de
durere pentru marea perdere ce a incercat tera.
Comitete peste comitete se formara pretutindeni, in
tete districtele, in tete orasele tem!, pentru ea, pe de o
www.dacoromanica.ro
 128

parte sa exprime DOnmei Elena Cuza condoleanta na-

tiunel, pe de alta parte sa prepare o marita priimire
pentru aducerea in tera a nepretuitelor remasite pa-
mantesti ale ilustrului defunct.
NumerOse depesi anuntafi cetatenilor, patrunsl de
cea mai adanca durere, sosirea acelor ramasite. Inde-
plinirea a mal multor formalitati i bOla printului ere-
ditar Cuza a produs o intircliere de vr'o trel saptamini.
Aceste imprejurari ati avut insa o parte buna, si acea
era ca comitetele s'an putut prepara in deajuns la sco-
pul pentru care se instituisera. Ear cetatenii aU avut
timp destul pentu a'si calma spiritele atat de agitate
§ia'sl indeplini ast-fel ultima datorie catre augustul
defunct, cu destula liniste, ordine i demnitate, lucru
despre care multi se indoian mai 'nainte, i despre
care se putea indoi, cu drept cuvint daca nu era la
mijloc acel interval de asceptare.
In fine, cliva de 25 Main ne readuse in téra, DU inca
pe ilustrul repausat, nu Inca pe parintele terei, dar pe
augusta Sa sotie, pe mama patriel, pe sfinta natiund,
de pe cum Mae just a numit'o genialul Cogalnicenu
in discursul sea de la RuginOsa, ne a readus pe DOm-
na Elena, maestOsa dar trista, jalnica, plingatOre, sdro-
hita de dolin si de durere. 0 deputatiune compusa din
eel mai buni patrioti, din cei mai distinsi cetateni al
Botosanilor i Dorohoiului s'a grabit a intimpina pe
augusta vaduva la granita terei Suceva-Itcani es-
primandu-1 sentimentele de condoleanta i mangaere
eel pastreza natiunea intrega, i insotind'o pina la
Pascani.
De aci deputatiunea s'a reintors inapoi la granita
pentru a intimpina osemintele asceptate de tera cu
atita dolin si veneratiune.
www.dacoromanica.ro
 129

Tot acolo maT sosira a doua-zi si representati comi-

tetultri national din Iasi, deputatiunile din Falticeni Ba-
eau si Roman ; acesti din urma ducOnd en sine si mu-
sica urbei lor.
Cu tóta intinderea liniei de la Heidelberg incOce, Glo-
riosul corp a fost intimpinat en veneratinne de care
streini, spre onOrea lor, mai ales la Lemberg si Craco-
via : s'ati faeut marl ovatiuni de catre polonesi. La
Cernauti a esit la gara chiar armata austriaca presen-
tand amide la sosirea corpului i impodobind sicriul
en o frumOsa ghirlanda de WO.
Ast-fel, in fiine corpul ajunse la Itcani in Eioa de 27
Main diminéta. Aid priimirea fu grandiOsa. Peste o
suta de delegati Romani i o multime de cetateni din
Suceva aft priimit pretiOsele osominte in sunetele
musicei urbei Roman. D. D. Gusti a rostit Un cuvint
scurt, dar fOrte bine simtit din care remarcam urma-
torn! pasagia
«Reintra pe pamintul ten, corp glorios al until suflet
mare S31 nail !.. Ferice de tine, cad ai stint sa asimilezi
tronul cu mormintul !,
Emotiunea iuturor era asa de mare in cat niei o
fata nu era lipsibi de lacrami. DupLl santirea savirsita
de arhiereul Suhupan, delegatiunile isi depusera cunu-
nile lor pe sicrift, intre care insemnam cu deosebire o
cununa care purta urmatOrea inscriptiune :
«Plangeti, Romani, cad Domnitorul vostru a murit!»
Studentii Romani de lct liceul din Suceva. In fine, o
trupa de gray eieri dete trei salve si conductul intra
pe pamintul Romania
La gara Veresti conductul fu intimpinat de o multime
de Botoseneni cu musica acelei urbe ; apoin de o de-
putatiune de sateni in frunte en bravul teran Simion
9
www.dacoromanica.ro
 130

Stanciu, fost deputat la divanul ad-hoc care a insotit

sicriul, ca garda de onOre, pand la RuginOsa. Aseme-
nea ovatiune s'a facut la Dolhasca, Liteni si Pascani.
Cand telegraful anunta plecarea corpului de la Pas-
can)", multimea adimata la RuginOsa in numer de
cate-va mir persOne, a esit inaintea garei impreuna cu
M. Sa DOnma Elena Cuza, care in tot timpul ceremo-
niei a fost inconjurata de cei mai ilustri duoi Romani :
Alexandri si Negri, precum si de 1111 numer de dame
imbracate in dolin. Aid se asedara in buna ordine de-
1egatiuni1e remase la RuginOsa, spre intimpinare, intre
cari era si delegatiunea studentilor universitari. de
Iai cu cele patru stéguri ale facultatilor. Toti delegati
purtaii dolifl i rate o cocarda din care multe aye') in
centru portretul lui Cuza. In apropierea garei, pe o
culme era asedata armata care s'a coborit in corpore
cu muzica regimentului 5 de infanterie spre intimpi-
narea cortegiului. In fruntea armatei era insusi minis-
hut general Florescu, general Cernat si mai multi
coloneli. Aranjamentul conductului era organisat de
DD. coloneli Gadela si Leon Negruzzi cari, papa dupe
inmormintare, aii desvoltat o neobosita activitate
pentru pazirea bunelor reguli.
Era aprOpe 2 ore dupe amézi cand lin Suer de tren
anunta multimeI de la RuginOsa apropierea corpulul.
Abia se zaria Inca trenul, si de odata audul nostru fu
stins de sunetele duiOse ale unui mars funebru... erati
sunetele musicei ce insotia corpul. Singure aceste
melancolice sunete craft suficiente pentru ca inimile
nOstre sa incepa a se stringe de durere, si lacrimile sa
gasescca un isvor bogat i ferbinte in ochii nostri.
Dar trenul se apropie din ce in ce mai mult, cu o li-
niste impunatore i o maestate adev6rat princiara. Si
www.dacoromanica.ro
 131

eata ca de o data se ivi inaintea nOstra un tren invelit

in dal) pe care filfiia o flamura nationath, flamura co-
mitetulul national ce purta inscriptiunea faptelor marl
ale marelui defunct. Inca nu se oprise bine trenul, incA.
nu incetase sunetul funebru ce insotia-conductul, cind
musica militara de odata facu sa rasune un mars de
glorie, eelebrul mars de triumf al lul Voda Cuza.
Dar eata trenul ca se opresce; numerOse delegatiuni
ce insotise corpul desertara vagOnele si marira mul-
timea. Dintre done perdele negre, ea durerea, apare un
sicrin de metal, designat princiar impodobit eu ghir-
lande Si luminari aprinse Multimea in aceste momente
scOse un urias suspin, un imposant torent de lacrami.
Sase sateni si sase proprietarl coborira sicriul din vagon
'1 asezara pe o nasenlie negra i '1 ridicara pe umeri.
Atunci delegatiunile pornira inainte ; dupa ele o grupa
de preoti imbracati in falOne ; apoin urma sicriul si M.
Sa Minna ineonjurata de familie. Ast-fel se porni con-
dudul trecend pe o alee de arbori impodobita cu sute
de flamuri negre si cMci porti de triumf. In drepta
in stinga abeei era insirath armata pina la pOrta bise-
rice!, presentand armele. Adaogam aci Ca pe tóta hula
de la Paseani pina la RuginOsa, cantOnele avén flamure
negre, ear gara loeala era imbracata tóta in dolia.
Tot asa era si palatul de la Ruginosa, ast-fel Ca or in-
cotro tintiai privirea, nu vedéi de efiL doliü, un doliti
general imposant. La sosirea trenurilor, tunurile ar-
matei detera o salva care se repeta de 21 de ori pina
la in trarea corpuluI in biserica.
Aei, corpul in asezat pe un catafale pompos ridicat in
mijloeul bisericei. Pea drépta i dea stinga se asedara
2 sentinele de terani si done, sentinele militare. Dupa
savirsirea eeremonialului religios, lumea desérta bise-
www.dacoromanica.ro
 132

rica, facend loc lucrarilor necesare pentru deschiderea

sieriului i espunerea corpului. Pe la 5 ore, in fine, lu-
crarile erati terminate, si lumea pavan in hiserica pen-
tru a revedea pe Ace la care sapte ani a facut fala si
gloria de fapte mar*, a indurat sapte ani de esil !...
Impresia vederii corpului a fost cea mai vie, cea mai
miscatOre din t6te impresiunile succedate in inima
nOstra. NicT odata nu vom ulta acest moment, nici o-
data nu vom perde eu desevirsire acesta profunda
hnpresiune...
Ast-fel a stat espus gloriosul corp, santele oseminte
pana a treia di, 29 Main pe cand era fixata dioa Tumor-
mintarii. In aceste done dile trenurile din t6te direci-
unile terei nu incetan a transporta lumea la RuginOsa.
In tine sosi si dioa de 29 Main. Trenurile care, in
aeea cli pana la amezi facura patru eursuri, ant din
jos cat si din sus, papa la RuginOsa, art adus un public
ales si inteligent care peste tot se pOte urea ea sign-
ranta pana la 5 mif persOne de ambele sexe.
De Inuit timp, pOte nici-odata pana acum n'a vedut
Romania atata public inteligent adunat la o serbare-
funebra ; dovada, cat de mutt Romani regreta nOptea
de 11 Februarie.
Erati 2 ore dupe amezi cand se porni cortegiul de
la biserica spre palat. Aid sicriul fu urmat nemij-
locit de catre M. Sa DOmna Elena care astepta code-
giut pe treptele palattilua, trista, palida ea o martira,
santa ea un sacrifiein, admirata cu pietate, i adorata
in cuget de multimea ce inunda peste tot spatioasa
curte si gradina a palatului. De aid, eortegiul, esind
pe pOrta, a apucat spre aleea ce duce la biserica. In
tot timpul acestui funebru conduct, ordinea era de o
rara si exemplara tinuta. Cavaleria i trupa Rosiorilor
www.dacoromanica.ro
 133

mergea inainte ocupand loc In ograda bisericet Apol

u rniati colivele, cu doue rinduri lungi de prapore si
preott Dupe acestea, urma corporatiunea delegatilor
din tOta. tara ; apoi o grupa. de ()liter! cu gradurl inalte,
colonel!, major! si capitani carl ducéfl insignite princi-
are. In urma acestora venia siriul purtat pe umeri
sub o patasca negrd de catre terani si proprietart Dupe
sicria urma DOnina Elena cu ilusta-T familie si alte
persOne notabile ; apoiti venia publicul eel mare, si in
u rma infanteria. Inaintea cortegiulul canta corul Mitro
polie! de last si in urma musica infanteriet Precutn la
sosirea corpului, asa si asta-data s'att dat 21 salve de
tunuri pind (-and cortegiul ajunse in ograda bisericei.
Aid corpul fu asezat intr'un cort spatios, decorat peste
tot cu negru, pe o estrada asemenea ndgra, ridicata a
nume pentru acest scop. in capul defunctului ati luat
loc DOmna Elena, cu nobila sa famine, D. D. general
Florescu, Bigot, I. Negruzz, i alIi notabili. De jur
imprejur erati ofiteri de gradele inalte i alte notabi]i-
tLlLi ca Negri, V. alexandri, C. Casimir, Marghiloman,
colonel! Pisoschi, Gadela etc, apoiti tot publicul. La pi-
ciOrele ilustrulul defunct se ridica o tribuna invelita
tot in negru pentru orator!. Pentru a nu uita, sa in-
semnam tot-odata, ca cu acesta ocasiime pepturile ma!
multora se vedean decorate en medalil comemorative
ce purtan inscriptiunea : Cuza Voda, §i tot pentru a
nu scapa !Milk din vedere, sa remarcam ea diaristica
streina avea einei representanti la acest a. ocasiune
trei diarist! Francezi i do! german! din Viena. Diaris-
tica romana era representata prin InsuT ma! tot! re-
dactori diarelor de dincOce si de dincolo de Milcov.
Serviciul religios savirsit de S. Sa Mitropolitul Mol-
dovei i Suc6vei a inceput dupa 2 ore si a durat pilla
www.dacoromanica.ro
 134,

dupa 4 cand, mai 'nainte de vecinica pomenire, att in-

ceput discursurile funebre ale oratorilor :
Archiereul Suhopan, C. Boliac, A. Visanti, P. Gra-
distenu, D. Gush, B. Latescu ; precum i atleti tribu-
nei romane N. lonescu si M. Cogalnicenn.
A luat parte la dolia diarele Trompeta, Reforrna,
Poporul, Curierul Balasan, Noul curter roman, Ar-
monia, Observatorul, Semnatorui, §. c. 1.
Poesii funebre aft fost recitate de Dim. Cush, Scipi-
one Badescu, N. Basarabescu, s. a.

TESTAMENTUL LUI CUZA-VODA

In privinta totalei mole averi miscatOre i nemisca-
Uwe ce voiti kisa la incetarea mea din viata, statorni-
ca mea vointa este de a se regula si a se urina pre-
cum arat aid :
Prea iubiti mei fii Alexandru i Dumitru, adoptati de
mine si de prea iubita mea sotie Elena DOmna, tara pa-
rinti cunoscuti, conform legilor In vigOre, ca singuri
mei mostenitotori, vor imparti de o potriva intre din-
sh' tOta averea mea miscatOre si nemiscatoare, asa
precum se va atla la deschiderea moscenirei.
Din acdsta avere las prea iubitei mole sotii Elena
DOmna usufructul unei a treea parti spre a se bucura
de dinsul tOta viata sa dupa incetarea usufructului
ce va avea ca mama, asupra intregei mosceniri, pur-
tand in acesta calitate i sarcina de firesca si legala
epitrOpa cu consiliul Donmielor lor P. S. archiereul
Calinic Miclescu mitropolitul Moldovei si Sucevei §i
capitanul Efrem German.
Daca prea iubita mea sotie va inceta din viata ina-
www.dacoromanica.ro
 135

inte de a ajunge fiii mei la majoritate, atunci epitrop

va fi P. S. Sa arhiepiscopul Calinic Miclescu, mitropoli-
tul Moldovei si Sucevei care, prin intelegere cu consi-
lierul capitan Efrem German, vor numi un consilier,
ea asa tutela sa fie pururea de treC
Daca va inceta din viatil P. S. Sa arhiereul Calinic
Miclescu mitropolit al Moldovei si Sucevel, inainte de
a ajunge fii mei la majorat, atunci epitrop va fi capita-
nul Efrem Gherman care, prin intëlegere cu consilierul,
vor numi Lin consilier.
Daea va inceta din viata capitanul Efrem Cherman
inainte de a ajunge Ili mei la majorat, atunci va fi epi-
trop consilierul care se Oa mai vechig in tutela, si el,
in intelegere eu colegul sëfl, vor numi pe al treilea, si
asa se va forma tutela pina la mojoritatea fiilor mei in-
bit)", firl sa peta vre 0 data, sub nici un pretest, vre
una din rudele mele, sati ale sotiei mele, a avea vre
un amestec, sag ingerinta, tie spre a reclama vre un
drept In numele sea, fie spre a interveni in interesul
mostenitorilor mei.
Iii cas de a ineeta din viata vre unul din fli mei iubiti
inainte de a avea virsta legala spre a putea testa, (W-
O acésta virsta, fara insa a fi testat, sag pentru or ce
avere va rOnillnea afara din testament, mostenitor va
fi fratele sea supra-vietuitor.
In cas de a inceta din viata si cel'alt fia al meg Mhit
inainte de virsta legala, spre a putea testa, sag fara sa
fi facut testamentul, sag av'end facut testament pentru
averea ce va remane Aim din testament ; de va trai
Inca iubita mea sotie, se va bucura de tot usufractul, ear
dupa melte, tóta acesta avere de care nu vor fi dis fii
si mostenitOri, va servi pentru creatiunea i intretine-
rea unui asil de copiiorfani i gasiLi in orasul 'Iasi care
www.dacoromanica.ro
 136

va purta numele de Asilul Cuza §i se va admMistra

de tutela horarata pcntru Ili mei in minoritate, Ora sa
póta vre o data, nici statd, nici rudele mete sail ale
sotiei mele avea vre Un amestec sati ingerinta.
Dupa incetarea mea din viata, epitropul, prin sciinta
consilierului, va plati 7000 napoleoni de aur, persOnei
ce va infatis,a obligatia mea olografa, scrisa in intregul
son de mine, in limba francesa, datata 8 in luna lanu-
are 1873, calendarul non, sati 27 Decembre, anul 1872
calendarul vechin i sub-scrisa de mine, eliberata in
Florenta (Italia) si facuta in aceiasi di cand am tacut
acest_testament.
Or ce dispositie si testament anterior acestuia sint
rOmin desaintate.
Acest testament olograf scris in intregul sëUi, datat
§i sub-scris de mine, s'au facut asta-zi in Florenta la
8 in luna Ianure 1873, calendar noti, sati 27 Decembre
1872 calendar vechiti in 4 exemplare asemenea, din
care unul l'am ineredintat prea iubitei mete sotil Ele-
na DOmna, unul P. S. Sale arhi-episcopul Calinic Mi-
clescu mitropolit al Moldovei i Sucdvei, unul capita-
nultfl, Efrem Gherman, i unul Sc va gasi in portofoliul
rosu, care se deschide cu numerile 5 5 5 5.
A. L Cuza.

ILT z A. -v- r)
Vedutu-te-am in pace suind scara mthirei
*i 'n pace luand enica augnstli-a nemurirel,
0 ! scump amic, Domn mare, o I nume cu splendOre
SAdit pe miriade de ;There oaOre !
0 clip apàruLa in plaiul vecIniciel
Si vecInice marl fapte lasat-aI Romaniei,
www.dacoromanica.ro
 137

'NAltând din pAräsire antica-i demnitate

Prin magica Unire si sacra Libertate.
Ca norul plin de mani1 ce trece si revarsä
0 ph5e roditóre pe brazda care 'I arsä,
Si stand apoI de-oparte, In urma liii priveste
Cum brazda se deschide Si campul infloreste,
Asa si tu din cerurT al dulcea mingdere
Sà vecII a teriI tale fruniósri re'nviere,
Tu ce-aI sterpit cu sceptrul, uneaIt de rodire,
Din suflete i campurl seminta de ;erbire.
Acum te odihneste gusland eterna pace
In taina maiestOsii a mortif care tace,
Lasand o lume 'utrégl la Tine si-t Ondéscrt
S'a ta legenda, Cuza ! cu fahl s'o rostescA....
Sunt nume destinate, ca numele tOil mare,
Sá stea neclintite pe-a timpului hotare
Si vecinic sA respandd o falnicrt lumina
Pe seculii ce'n umbra, trecend, li se inchina
115 Main 1873. V. Mexandri.

LA MOARTEA LUi ALEXANDRU I. CUZA

MurisT!... fost Domn al terei
De derisa exilatc,
In bratele-agoniei,
Mahnit, de tot): Idtat,
Pe cand acel cart'
Atilt te lingusOn,
Atunel cam]. cu 'njosire,
La curte-ti se tiraii,
Adi vesell osp6teza
La alt sUipin, lacheT
'Tot miseri, 141, fittarniel
Si pururea mief.
A ta fu sOrta trista,
Dar purii prin "sdrobire,
A lor este hifamd,
www.dacoromanica.ro
Si de compAtimlre ;
Cad tu le ded61 pane,
Si aur, si onor,
Ear el 'tI-aft dat urgia
Intregultd popor.
In dilele-ti ferice,
Cand mintea-ti, cu vigore,
Doria al tereT bine
Putere si spiendOre,
Cu soptele lor false,
Audu-t): astupan,
Si Kin vOrsdri de singe
Caderea 'tt grabiaa,
Hotia, nedrepiatea,
Perversa degradare
 138

Erau al lor sistem ; AceI ce te lasard,

Si 'nerederea ta mare
Luandu-le drept gloriL
Cum el' le poreelean,
Aduse catastrofa.
Spre care te 'mplg611.
Adi, 6154 veself, mandri,
Puind aceleasi curse,
La aitia. Cad s'acurna,
In térd siinge curse
Si plumbul. baioneta,
In came s'a 'mplantat,
Ca seam cit eI naravul
De MO' nu 'V-ad schimbat.
Ca semn ca vor sit sape
Si pe-acela care
Le da eu abondenta
A41 bere si mincare.
Ca semn al lingusirel
Prin care compromit,
Pe or-eine odata,
A fost stimat iubit
Murisi !... insa pacatul,
"pi.1 perta eurti,anif,
Fara nici o mustrare,
Sarac d'a kdrei mild,
De dorul el sacrat,
La care aveaf drepturi,
Cand nu te-ar fi inselat.
S'acum, eand el la Curie
Pe alki imbunéza,
Si pe mormintu-ti chefuri,
Serbari organiséza.
Primesce aste versuri,
Ca day nemaculat,
De la ceia can
De dinsi te-ati seapat.
Pe el ii earla ! cerul,
In marea lui dreptate
Va sei sa-T rasplatesca,
De multele pacate
Ce aC comis en tine,
Ca c'un nevinovaL..
Stal sus, o Gaza! cad ei sint
[aid
Tot jos cum '1-al lasat.

Intrarea triiinfala a Id. S. Boillnitoralui Carol I in .13 oinhia

Marti 10 Maid, Indltimea sa principele Carol I., Dornni-

torul Ronniniei, a fdcut intrarea solemnd in capitala Bucu-
resci. Pe la 2 ore (WO arniadf salve de artilerie ammta-
rd sosirea Mdrirei Sele la rondul de la sosea, unde, In su-
netul musicelor si al celor mai intusiaste strigdri de ura, fu
prima de inalta Locotenentd Domnesca, de DD. Ministrii si
de d. Primar al capitate!, care infatisd Domnitorului pdinea
Si sarea, symbol al ospitalitdtel si al abondentei. Dupd Un
mic discurs tinut de d. Primar, Indltimea sa, in trdsurd des-
chistd, precedat de d-thi ministri in trdsuri, de d. prefect al
capitalel, de d. prefect al districtului Ilfov cu un regiment
de dorobanti, de done' batalióne de graniceri si de regimen-
tul I de lancer!, a intrat prin bariera MogosUea, in sunetul
clopotelor de la tOte bisericele, si in entusiaste strigdri de
ura din partea multimei nenumerate de cethteni care se in-
www.dacoromanica.ro
 139

desan pe amandouè laturile stradelor. La tot pasul, Inil-

timea sa primia multime de ghirlante de fiorI ce '1 se arun.
can in trasura din balcOnele Si ferestrele bogat tapisate ale
caselor din tot lungul drumulul pina la Mitropolie.
Ajung6nd aci, domnitorul fu primit de Eminenta Sa pd-
rintele mitropolit primat, insotit de un numeros cler cii
crucea i evangelia, i fu eondus in biserica.
Dupd terminarea Te-deumulul, la care an asistat mem-
brii CurtA de Casatjune, ai Consiliului de Stat, al Curtei de
Compturi, Curti le si Tribunate le, Maria sa a intrat in ca-
mera deputatilor, la usea earia a fost primit de intregul
}Aron al adunarel.
Despre solemnitatea urmata in sala sedintelor Camera pu-
blicam urmetórea dare de semd ce ne tramite onorabilul
biron al adunarei.
«AstadI, Marti 10 Main, la 2 si jumatate ore dupd
M. Sa CAROL I, intimpinat de membrii biroului, face in-
trarea sa in sala sedintelor Adundrel, in mijlocul aclama-
tiunilor caldurOse ale domnilor deputati, ale inaltelor cor-
purl ale Statulul, si ale numerosului public ce umplea tri-
hunele.
M. sa se urea pe estrada Tronului intovar4it de Em. sa
Mitropolitul primal al Romdnier, de domnii mernbri ai Inal-
ter Locotenente Domnesci, de domni Ministri si Domnii mem-
brii a consiliulul de Stat.
D. colonel N. Haralambie, membru al Inaltel Locotenente
Domnesei cilesee urmatorul jurdmint :
aur de a fi eredincios legion tOrei, de a pacji religiuuea
Romfiniei precum si integritatea teritoriului el, si de a
domni ea Domn constitutional.)
Maria Sa domnul, cu intina pe sf. Evanghelie si sf. Cruce,
rostesce cu gins mare: jur ! Dupd acésta, Maria sa subserise
actul jurdmantului, care se adevereste de Em. sa Mitropo-
litul primat, si se contrasemnkta de intregul minister. Acest
act se depune de catre domnul prim ministru in mainele
d-lui M. Costache, presedinte al adundrei, care anuntd ca-
morel acesta depunere.
D. M. Costache, presedintele adunarel, adresep apol mk
riot séle urmatórele cavinte :
www.dacoromanica.ro
 110

«Maria Ta! in numele adunaret al cdreia sun). organ, Vitt

a ye presenta multumirile el entusiaste si urarile ce face
pentru fericirea domniei mariel tale. Natiunea, at caret re.
presentantt ye IncunjOra aci, jura de a nu cruta nici silinte,
nici sacrificii pentru a consolida tronul si dinastia M. Tale,
si a lucra impreuna cu Maria Ta la nobila misiune ce VC
este data de a stabili pentru veciMcie marirea si prospe-
ritatea Romaniei.
cTraiasca M. S. Carol l.
Adunarea intrégd repetA In mai multe rinduri : Tretiassa
M. Sa Carol 1.
M. Sa Domnul rCspunde :
.T Ales de care natitme, cu spontaneitate, domn al Ro-
manilor, 'ml-am parasit, fara a sta la indoela, si téra si
familia, spre a respunde la chemarea acestul popor care
'mf-a incredintat destinatele sale. (aclamatiuni entusiasle.)
Puind piciorul pe acest pament sacru. am si devenit
Roman. Primirea plebiscitulut. imi impune, o scin, mart
datoril ; sper ca 'ml ya fi dat a le indeplini. Eft ye aduc
o inima leahl, cugeläri drepte. o yointa tare de a face
binele, un devotament fara margini care noua mea patrie,
si acel neinyins respect catre lege, pe care '1-am cules in
esemplul alor mei. (Ura ! prelungite).
«Cetaten asta4,11, maine, de va Ii Devoe, soldat, eü voila
imparlasi cu d-yetstra sOria cea Mina ca i pe acea rea.
(aclamatiunl repetite). Din acest moment, totul este comun
intre not ; credeti in mine, precum cred eft In d-vOsira !
«Singur numai Dumneqen pOte sci ceea-ce yiitorul pas-
treza. patriei nOstre ! Din parte-ne, si ne multumim intra
a ne face datoria. Sa ne intarim prin concordie ! sLi unim
puterile nOstre spre a fi la inaitimea eyenimentelor !
Provedinta care a condus pe alesul d-v. liana aci, si
care a iniaturat -Lae pedicile din calea mea, nu va ldsa
neindeplinita opera sa.
(Traesea RomMila !>
(Strigari prelungite si repetile : traésea CAROL I !)
Inaltimea sa, condus de membrii biuroului adunarel, si
de dd. Miiiish i, parasesce sala in mij Inuit entusiasmului
general si a strigatelor prelungite, Traesca Carol I ! Tra-
www.dacoromanica.ro
 141

esca Domnul Romanilor ! Traesca Romania una si ne-

despartita ! »
Dupe terminarea acestei solemnitati, Inaltimea sa s'a
intors la palat, unde, esind in balcon, &AA ostirea de gar-
nisOnd a defilat pe din 'naintea Mariei Sale.
(Reforma)

Proolamatia Altetif Sale Serenisime dare poporul roman

RomdnI,
in destinurile omenenscI MI este o datorie mai nobild de
cat acea, do ail chemat a mentine drepturile unei natiuni.
si a consolida libertatile ei.
0 misiune asa de insemnata M'a decis sa parasesc farä
preget o positiune independenta, familia si tara de care am
fost legat prin legamintele i suvenirile cele mai sacre,
pentru a urma apelului vostru.
Primirea plebicistului, care a pus pe capul Mea corOna
lui Stefan cel Mare si a lui Mibai Vitézul, imi impune .o
mare respundere. Sper insa, dem! va Ii dat, cu ajutorut lui
Dumnedeft, si cu un intreg devotament de a asigura none!'
mete patril, o esistenta .fericita i demna de trecutul el.
Romani ! Stint al vostru din teat inima si din tot sidle-
tul. Puteti sa ye intemeiati pe mine in ori ce timp, precum
Ed me inlemeiez pe vol.
Data in capitala n6stra Bucuresci, in 11 Main 186G.
CAROL
Ministri : Lascar Catargin, Ion Bratiauu. Pare Mavro-
gheni IOn Cantaemin, Constantin A. Resell, Ceneral
Ghica, Dimitrie Sturza.

www.dacoromanica.ro
 142

TDDRA 110-1 CITZA-VODA

Trageti hora mare, mare,
Cuza sfarama hotare I
Tragetl horn mare, mare,
Din CarpatI si pan'la mare
Uncle Cuza se iveste
Tara nesträ creste, ereste,
Poporul se Imulteste
Inima intinereste.
Cat om fi totl in unire
Nu ne frica de peire
NIA de ura ce desbina.
Niel de sabia streina
Niel d'amard asuprire,
Niel de lanturl i hrapire
Tragetf horn mare, mare,
De la munte pan'la mare.
Locul terel, o dreptate
Simte pasii eei de frate
Si trasare'n bueurie
Ca In timp de vitejie
Calul sutili, saltä, bate :
Focul peptul lul stràbate
Tragetl hora mare, mare,
Din Carpatf si pan'la mare
Fala ese din morminte
Si ne aduee nouë-aminte
Lupte marI stralueitOre
Nume plino de onOre,
Fala veehe si blItrana
Trece fn inima romanN. .
Trageti. hora mare, mare,
De la nitrite panla mare.
Tragetf hora lata, Mtit
CII mi e inima 'neeata
Si la glasul de unire
Curge plans de ferieire
Maine spada Romanésea
Póte incII sa lovésed
Tragetl bora mare, mare,
Cuza calea pe hotare.
TragetT hora, yenta! bate
*i in termurI departate
Duce veste de unire,
Duce veste de marire ;
Cad a terilor Unire
Ne va duce la marire
Tragetl hora mare, mare,
De la munte panla mare.
Tragetl hora i maI mare
Cuza sfarama hotare !
Bolintineanu.

Statistica Basarabici in 1873. Dupe acèsth statis-

Hat, provincia Basarabia se imparte administrativ in 7
judete Otesdi) din call judetul Kisinen are locuitori 408,581 ;
judetul Akermam 266.268 ; judetul Bender 230,000 ; judetul
Orhein 248,027 ; judetul Soroca 248.904 ; judetul Hotin
220,072 si judetul Iasi 200,343.
At:6sta este populiiliunea pe judete.
Evident insä cã ea nu ne dä absolut Mei o idee despre
lisionomia etnograficii a populatiunel. Dar iata si tabela
privitóre la acéstä cestiune :
Rusl . 221,301 OvreI 189,590
t 'ulgari 40 644 Tigani . . . 32,953
Germani
Moldoveni ...... 69.501
1,200,366
Greel
Armen)."
Total .
5,700
2,583
1,756,611

www.dacoromanica.ro I
 HORA DE LA PLEVNA
Colo 'n Plevna si 'n redute
Start paganii mil si sute,
Stan la panda pitulati
Ca zilvozil cel turbati.
Las'sa s6z5. marl si mid..
Trageti bora mai voinid !
Sus, in tabara turcesca
Dat-ati tusea magarésea
Rapcigosii crunt tusesc. 1
Cu gbiulele 'n not stropesc,
Las'sã crape mid si marl
Tragety bora mai tunari !
Jos in vale pe campie
Bas-Buzuci (be casapie
i Cerchezi mereii cumpliti
Rup cu dintii din raniti
Las'sa rupa. rupe-i-asi !
Trageti bora. CalarasT !
Dina iMptea glönte plena
Tot pilmi,mtu-I ud de villa.
Nu e roua de senin
Ci e sfmge de crestin.
Las'sa plou l. ca. din noel
*) Rtpcigosil crunt tusesc. 0A0,5it. 110grii. clak pdrecla de rapcigoT tunurilor
turcesti.
**) Vine-o screfa ca 9;1. fete, adica 0 bombit norecla data de osta:iii nottril.
www.dacoromanica.ro
Tragett bora Rosiort !
Iaca m !.. din parapete
Vineo scrófa ca sa fete, **)
Opt godaci s'un godacel,
Toti cu ritul de otel.
Las'sa fete mit de mit..
Trageti bora. mat copit !
Ne-o veni i nouil-odata,
Pi de plata i resplata,
E;a1aducem la arnan
Pe gaziul de Osman.
Vie L.. lira la Balcani !
Tragati bora mai Curcani !
Cat e negru, cat e sore
Moartea sede panditOre
Si prin santuri si prin ript.
$i tot bate din aripi,
Las'sa bald pima mani...
Trageti hora mat ROITICILII
V. Mexandri.
 TABLA MATERIEt
Pag.
Prefata 7
Alegerea colon. A. Cuza, de Domn al Moldo-Rornaniet 9
Discursul lui M. Cogalniceauu 11

Biografia tut A. Inn Cuza ...... .

Proclamatia Donmulut Moldovel A. Cuza
. .

Marele act al votulut universal de la 2 Main 1864

19
25
25
Plebiscitul 37
Decretul minitrului Bolintineanu 39
Proclamatia catre satent 40
Scrisoarea dare patriarchul Constantinopolei . 43
Acte memorabile : Scrisoarea visirului 67

Cuza si Cavur . . . . . .........

Respunsul Domnitorulni catre visir
Inaugurarea universitatit de la Iasi
. .
69
77
80
Domeniul Coroanel . 82
Cuza Yoda si Calugarif strèini 83
Anexe : 24 lanuarie 93
Act prin care se notifica alegerea luf Cuza de Domn 91
Cuvintarea Int C. A. Rosetti 94
Cuvintarea lui. Al. Ion Cum 96
Din viata Int Cuza-Voda 96
Telegrama lui Rosati catre I. BrAtianu 97
0 poesie din 1859. 97
Proclamatia Int Tudor Vladimirescu 99
Cantec de la 1848 100
Organisarea si denumirile sub Regulamentul Organic 102
Detronarea 105
Conspiratori militari, si protestul militarilor . . . . 115
Scrisoarea InT Voda-Cuza catre Domnitorul Carol . . 118
Portretul . 121
Doliul terelInmormantarea 123
Ruo-inoasa , . 126
Telmentul 134

... ..
J
Poesia Cuza-Voda, de Alexandri . . . 136
La moartea lui A. Cuza . .. .. . . 137
Intrarea triumfala a Domnitorulut Carol in Romania 138
Proclamatia M. S2le Carol I catre poporul roman . 141
Hura hn Cuu-Tqa de _Q al witimirin 142
Statistica Birsarabier. .
Hora de la Plevna
.. , . .. 142 .
: . r. 143
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro