Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială

Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

Elemente generale privind

managementul securităţii
aeroportuare

Titular curs: Conf.Dr.Ing. N.S.Tomescu

Student: Rînceanu Andreea-Teodora
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

Cuprins:

I. Legislația internațională privind securitatea aeronautică;

II. Legislația internă privind securitatea aeronautică;
III. Elemente de bază privind securitatea aeroportuară;

2
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

I. Legislația internațională privind securitatea aeronautică;

Securitatea aeronautică ( a nu se confunda cu siguranța aviației 1) există pentru

prevenirea actelor răuvoitoare îndreptate împotriva aeronavelor și a pasagerilor și
echipajul acestora. În urma atacurilor teribile din 2001, UE a adoptat un ansamblu de
norme de securitate pentru protecția aviației civile. Aceste norme sunt actualizate
periodic pentru a aborda riscurile în continuă schimbare. Statele membre își mențin
dreptul de a aplica măsuri mai stricte.

Directiva (UE) 2016/1148 a Parlamentului European și Consiliului din 6 iunie

2016 privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a
sistemelor informatice în Uniune
Prezenta directivă stabilește măsuri în vederea obținerii unui nivel comun ridicat
de securitate a rețelelor și a sistemelor în cadrul Uniunii, astfel încât să se
îmbunătățească funcționarea pieței interne. În acest scop, prezenta directivă:
 Stabilește pentru toate statele membre obligația de a adopta o strategie privind
securitatea rețelelor și a sistemelor informatice.
 Creează o rețea a echipelor de intervenție în caz de incidente de securitate
informatică (,,rețeaua CSIRT,,) pentru a contribui la dezvoltarea încrederii între
statele membre și pentru a promova cooperarea operațională rapidă și eficace.
Regulamentul (UE) 1254/2009 al Comisiei din 18 decembrie 2009 de stabilire a
criteriilor care să permită statelor membre să deroge de la standardele de bază
comune, privind securitatea aviației civile și să adopte măsuri de securitate
alternative.

1
Siguranța aviației este legată de proiectarea, fabricarea,întreținerea și exploatarea unei aeronave.

3
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

Comisia Europeană având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul

privind funcționarea Uniunii Europene, având în vedere Regulamentul (CE) nr. 300/2008
al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în
domeniul securității aviației civile și de abrogare a Regulamentului (CE) nr.2320/2002
 Este necesar să se stabilească criterii pentru a permite statelor membre să deroge
de la standardele de bază comune privind securitatea aviației civile și să adopte
măsuri de securitate alternative care să asigure un nivel adecvat de protecție pe
baza unei evaluări a riscurilor. Astfel de măsuri alternative trebuie să fie justificate
de rațiuni legate de dimensiunea aeronavei sau de natura,de dimensiunile sau de
frecvența operațiunilor sau a altor activități relevante. Prin urmare, criteriile care
urmează a fi stabilite trebuie, de asemenea, să fie justificate de aceste rațiuni.
 Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului
pentru securitatea aviației civile.
Regulamentul (CE) nr.300/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 11
martie 2008, privind normele comune în domeniul securității aviației civile și de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002
Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, având în vedere Tratatul de
instituire a Comunității Europene, în special articolul 80 alineatul 2, având în vedere
propunerea Comisiei, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,
după consultarea Comitetului Regiunilor, hotărând în conformitate cu procedura
prevăzută la articolul 251 din tratat, luând în considerare textul comun aprobat de
Comitetul de conciliere la 16 ianuarie 2008, întrucât:
 Pentru a asigura protecția persoanelor și a bunurilor în interiorul Uniunii
Europene, ar trebui să fie împiedicate actele de intervenție ilicită îndreptate
împotriva aeronavelor civile care pun în pericol securitatea aviației civile, prin
stabilirea unor norme comune pentru protecția aviației civile. Acest obiectiv ar
trebui să fie atins prin stabilirea unor norme comune și a unor tandarde de bază
comune în materie de securitate aeronautică, precum și a unor mecanisme de
monitorizare a respectării acestora.

4
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

 În interesul securității aviației civile în general, este de dorit să se prevadă baza

pentru o interpretare comună a anexei 17 la Convenția de la Chicago privind
aviația civilă internațională din 7 decembrie 1944.
 Regulamentul (CE) nr. 2320/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din
16 decembrie 2002 de instituire a unor norme comune în domeniul securității
aviației civile a fost adoptat în urma evenimentelor din 11 septembrie 2001 din
Statele Unite. Este necesară o abordare comună în domeniul securității aviației
civile și ar trebui luate în considerare cele mai eficiente mijloace de furnizare de
asistență ca urmare a actelor teroriste care au un impact major în domeniul
transportului.
 Conținutul Regulamentului (CE) nr. 2320/2002 ar trebui revizuit având în vedere
experiența dobândită, iar regulamentul în vederea simplificării, amortizării și
clasificării normelor existente și a îmbunătățirii nivelurilor de securitate.
 Datorită necesității unei flexibilități sporite în adoptarea de măsuri și proceduri de
securitate cu scopul de a se adapta evaluărilor de risc aflate în schimbare si de a
permite introducerea de noi tehnologii, prezentul regulament ar trebui să
stabilească principiile de bază privind măsurile care trebuie luate pentru a proteja
aviația civilă împotriva actelor de intervenție ilicită,fără a intra în detalii tehnice și
de procedură legate de modalitățile de punere în aplicare a acestora.
 Prezentul regulament ar trebui să se aplice aeroporturilor care deservesc aviație
civilă, situate pe teritoriul unui stat membru, operatorilor care furnizează servicii
în aceste aeroporturi și entităților care furnizează bunuri și/sau servicii acestor
aeroporturi sau prin intermediul acestora.
 Fără a aduce atingere Convenției privind infracțiunile și alte acte săvârșite la
bordul aeronavelor, Tokyo, 1963, Convenției pentru combaterea capturării ilicite
a aeronavelor, Haga, 1970 și Convenției pentru combaterea actelor ilicite
îndreptate împotriva securității aviației civile, Montreal, 1971, prezentul
regulament ar trebui să acopere, de asemenea, măsuri de securitate care se aplică
la bordul unei aeronave a transportatorilor aerieni comunitari sau în timpul
zborului unor astfel de aeronave.

5
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

 Diversele tipuri de operațiuni de aviație civilă nu se confruntă neapărat cu același

nivel de amenințare. La stabilirea de standarde de bază comune privind securitatea
aeronautică, trebuie să se țină cont de mărimea aeronavei, natura activității și/sau
frecvența activităților aeroportuare în vederea permiterii unor derogări.
 Pe baza unei evaluări a riscurilor, ar trebui de asemenea să se permită statelor
membre să aplice măsuri mai stricte decât cele prevăzute în prezentul regulament.

II. Legislația internă privind securitatea aeronautică

Deşi prin ratificarea convenţiilor internaţionale şi totodată aderarea la organismele

internaţionale care administrează activitatea aeronautică, statul român a adaptat
legisţatia naţională la cea internaţională, apreciem ca fiind necesar a cunoaşte şi
normele naţionale specifice activităţii aeronautice, având în vedere că pentru fiecare
stat naţional există condiţii specifice care nu sunt implementate la nivel global.
Operatorii de securitate care efectuează controlul de securitate pe toate
aeroporturile din România sunt cadre militare ale Brigăzii Antiteroriste, unitate
specializată a Serviciului Român de Informaţii şi sunt certificaţi pentru executarea
acestui tip de activitate de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) .
Pentru îndeplinirea obiectivelor activităţii, personalul care efectuează controlul de
securitate parcurge, pe toată durata carierei, un proces continuu de pregătire, în raport
cu dinamica şi schimbările caracteristice domeniului. Procesul de aplicare a normelor
comunitare în domeniul securităţii aviaţiei civile este monitorizat şi auditat continuu,
atât de structurile care le implementează, cât şi de instituţiile naţionale şi europene cu
competenţe în acest domeniu.
Securitatea aviaţiei civile este reglementată prin norme elaborate de către
instituțiile naționale, organizaţiile europene și internaționale cu responsabilităţi în
domeniu. Controlul de securitate, parte integrantă a acestui sistem, intră sub incidenţa
acestor norme, pe toate componentele sale. Principalele acte normative care
reglementează controlul de securitate pe aeroporturi:

6
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

 Legea nr.535/2004, privind prevenirea și combaterea terorismului;

 Regulamentul (CE) nr.300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 11
martie 2008, privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei civile şi de
abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002, cu modificările şi completările
ulterioare;
 Regulamentul (UE) nr.1998/2015 al Comisiei din 5 noiembrie 2015 ,de stabilire a
măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază comune în domeniul
securităţii aviaţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
 Decizia (UE) nr.8005/2015 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a
standardelor de bază comune privind securitatea aviaţiei care conţin informaţiile
menţionate la art.18 lit.a) din Regulamentul (CE) nr.300/2008, cu modificările şi
completările ulterioare (nu are un caracter public, accesul la aceste informaţii fiind
restricţionat în baza principiului nevoii de a cunoaște);
 Programul Naţional de Securitate Aeronautică (PNSA) aprobat prin H.G.
nr.1193/2012
 Anexa nr.17 la Convenţia de la Chicago
 Proceduri interne de lucru

Securitatea Aviației Civile, a fost reformulat avându-se în vedere dispozițiile

Regulamentului (UE) nr. 300/2008 referitoare la elaborarea de către statele membre a unui
Program național de securitate a aviației civile și a unui Program național de control al calității în
securitatea aviației civile.
Programul naţional de siguranţă în aviaţia civilă stabileşte cadrul dereglementare necesar
pentru elaborarea şi aprobarea strategiilor şi a politicilorîn domeniul siguranţei, precum şi pentru
stabilirea, aprobarea şi monitorizareaunui nivel minim de siguranţă la nivel naţional.
PNPSA a fost elaborat, în principal, pentru a descrie cerinţele de recrutare şi pregătire
îndomeniul securităţii aviaţiei civile. PNPSA îşi propune următoarele:
 să descrie responsabilităţile cu privire la recrutarea şi pregătirea personalului care
esteimplicat în activităţi de securitate a aviaţiei civile;
 să definească responsabilităţile ce revin autorităţii competente, operatorilor şi
entităţilorimplicate în aplicarea PNPSA;

7
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

 să stabilească criteriile de recrutare pentru categoriile de personal prevăzute în Anexa

nr. 1;
 să descrie cerinţele de pregătire pentru categoriile de personal prevăzute în Anexa nr.
1;să descrie procedurile de certificare pentru personalul prevăzut la pct. 1 lit. a) – e),
m), n) şi o)din Anexa nr. 1 la prezentul PNPSA.
 să descrie obiectivele, durata minimă, frecvenţa şi conţinutul formelor de pregătire

Obiectivele Programului naţional de pregătire în domeniul securităţii aviaţiei civile,

denumitîn continuare PNPSA, sunt următoarele:
 să asigure aplicarea măsurilor de securitate a aviaţiei civile de către persoane care au
fost în mod corespunzător recrutate şi pregătite în scopul îndeplinirii sarcinilor la
standardele cerute. Persoanele trebuie să fie capabile să aplice măsurile de securitate
preventive, la nivelul standardizat, în scopul operării sigure a zborurilor realizate în
condiţii normale de operare, precum şi de a fi în măsură să aplice cu promptitudine
măsuri de securitate mai stricte decât standardele de bază comune menţionate la art. 4
din Regulamentului (CE) nr.300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului
privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei civile şi de abrogare a
Regulamentului (CE) nr. 2320/2002, în cazulcreşterii nivelului de ameninţare;
 să asigure eficacitatea implementării Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului privind norme comune în domeniul
securităţii aviaţiei civile şi deabrogare a Regulamentului (CE) nr. 2320/2002, a
Regulamentului (CE) nr. 272/2009 al Comisiei de completare a standardelor de bază
comune în domeniul securităţii aviaţiei civileprevăzute în anexa I la Regulamentul
(CE) nr. 300/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului, a Regulamentului
(UE) nr. 18/2010 al Comisiei de modificare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al
Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte specificaţiile pentru
programele naţionale de control al calităţii în domeniul securităţiiaviaţiei civile, a
actelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 300/2008 al Parlamentului
European şi al Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 3922/91 al Consiliului în ceea
ce priveşte cerinţele tehnice şi procedurile administrative comune aplicabile în
transportul aerian comercial, sub partea S, precum şi a Programului naţional de
securitate aeronautică;

8
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

 să asigure implementarea standardelor referitoare la recrutarea şi pregătirea

personalului prevăzute la capitolul 11 din Anexa la Regulamentul (UE) nr. 185/2010
al Comisiei destabilire a măsurilor detaliate de implementare a standardelor de bază
comune în domeniul securităţii aviaţiei civile.

Obiectivele Programului naţional de control al calităţii în domeniul securităţii

aviaţiei civile, denumit în continuare PNCC-SECA, sunt verificarea îndeplinirii în mod
corect şi eficient a cerinţelor de securitate a aviaţiei civile şi determinarea nivelului de
conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr.300/2008 al Parlamentului European
şi al Consiliului din 11 martie 2008 privind norme comune în domeniul securităţii aviaţiei
civile şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.320/2002, cu modificările şi
completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (CE) nr. 300/2008, şi ale
actelor de punere în aplicare a acestuia, respectiv Regulamentul (UE) nr. 185/2010 al
Comisiei din4 martie 2010 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a
standardelorde bază comune în domeniul securităţii, cu modificările şi completările
ulterioare, denumit în continuare Regulamentul (UE) nr. 185/2010, şi Decizia774 (2010)
a Comisiei din 13 aprilie 2010 de stabilire a măsurilor detaliate de implementare a
standardelor de bază comune privind securitatea aviaţiei care conţin informaţiile
menţionate la articolul 18 litera (a) din Regulamentul (CE) nr.300/2008, denumită în
continuare Decizia 774 (2010), precum şi cu prevederile Programului Naţional de
Securitate Aeronautică, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1193/2012, denumit în
continuare PNSA.
Hotărârea Guvernului nr. 1869/2005 pentru aprobarea Programului naţional de
asigurarea calităţii în domeniul securităţii aeronautice – PNAC – SECA.
Autoritatea competenta desfășoară următoarele activități în realizarea obiectivelor
privind controlul calității în domeniul securității aviației civile:
 monitorizează modul de implementare a PNSA;
 emite reglementări specifice în aplicarea PNCC-SECA;
 emite proceduri detaliate de efectuare a activităților de monitorizare a conformității și
expertizelor în domeniul securității aviației civile;

9
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

 întocmește raportul anual privind controlul calității efectuat în conformitate cu

prevederile PNCC-SECA;
 desemnează auditorii de securitate a aviației civile care efectueaza activitățile de
monitorizare a conformității și expertizele descrise în prezentul PNCC-SECA și
aprobă componenta echipelor de control;
 decide asupra oportunității efectuării unor inspecții inopinate sau teste, precum și
asupra condițiilor în care acestea urmează a fi efectuate;
 autorizează persoanele desemnate să efectueze testele sub acoperire asupra măsurilor
de securitate;
 aprobă criteriile de desemnare a personalului calificat corespunzător din afara
structurilor proprii, care poate fi utilizat în condițiile prevăzute de art. 5 alin. (11) din
Ordonanta Guvernului nr. 17/2011;
 verifică, în mod regulat, efectuarea activităților descrise în programele proprii de
control intern al calității de către structurile care fac obiectul activității de
monitorizare a conformității;
 coordonează activitatea de investigație în domeniul securității aviației civile;
 efectuează activitățile de verificare la fața locului în conformitate cu prevederile pct.
6.3.1, 6.4.1.

III. Elemente de bază privind securitatea aeroportuară

 Măsuri de securitate la aeroport

În domeniul securității aviației civile, România, ca stat membru al Uniunii Europene, aplică
standardele de bază comune, stabilite la nivel comunitar. În vederea aplicării măsurilor de
securitate, concomitent cu asigurarea condițiilor optime pentru procesarea pasagerilor, Compania
Națională Aeroporturi București are un puternic parteneriat cu instituțiile și autoritățile publice
cu responsabilități în domeniul securității aeronautice (Serviciul Român de Informații, Poliția de
Frontieră, Birou Vamal, Poliția Transporturi Aeriene, Jandarmeria Română etc).

10
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

Deși pasagerii sunt familiarizați cu formalitățile parcurse în cadrul procesului de îmbarcare,

de la înregistrarea la check-in și până la îmbarcarea în aeronavă, trebuie menționat faptul că la
aeroport sunt aplicate și alte măsuri de securitate pentru asigurarea securității pasagerilor.

De asemenea, CNAB SA colaborează atât cu Autoritatea Competentă în domeniul securității

aviației civile, cât și cu alte autorități ale statului, în vederea asigurării securității pasagerilor.

 Ce măsuri de securitate sunt aplicate la aeroport?

Compania Națională Aeroporturi București aplică o serie de măsuri de securitate destinate
asigurării unui climat optim de securitate pasagerilor pe toată perioada prezenței acestora
la AIHCB / AIBB-AV Măsurile de securitate aplicate corespund cerințelor din standardele
internaționale, comunitare și naționale în domeniul securității aviației civile. Personalul de
securitate colaborează permanent cu instituțiile și autoritățile statutului pentru a se asigura că
măsurile de securitate corespund nivelului curent de amenințare.
Personalul de securitate al CNAB SA Direcția Securitate Aeroportuară și al instituțiilor și
autorităților publice cu responsabilități în domeniul securității aeronautice (Serviciul Român de
Informații, Poliția de Frontieră, Biroul Vamal, Poliția Transporturi Aeriene, Jandarmeria
Română) asigură o prezență vizibilă la aeroport.

Pasagerii care utilizează terminalele AIHCB / AIBB-AV pentru îmbarcarea în aeronave

parcurg o serie de formalități (controlul cărților de îmbarcare, controlul de securitate, efectuarea
formalităților de ieșire din țară) iar personalul de securitate al aeroportului asigură, atât
respectarea măsurilor de securitate aplicate, cât și suport pentru pasageri privind aspectele legate
de securitatea aeroportuară. În conformitate cu prevederile legale, instituția statului cu atribuții
pe linia efectuării controlului de securitate este Serviciul Român de Informații.
În zonele zonele non-restricționate ale celor două puncte de lucru din cadrul CNAB SA,
respectiv Aeroportul Internațional Henri Coandă București și Aeroportul Internațional București
Băneasa – Aurel Vlaicu, se regăsesc două categorii de drumuri și anume : drumuri de utilitate
privată deschise circulației publice și drumuri publice deschise circulației publice.
Din aceasta perspectivă, oprirea autovehiculelor în proximitatea aerogărilor AIHCB / AIBB
AV, este permisă până la maximum 5 minute. Pe toată durata opririi, șoferii sunt obligaţi să nu
părăsească autovehiculele și să respecte întocmai indicațiile personalului de securitate.
Este interzisă parcarea / staționarea autovehiculelor în proximitatea terminalelor și în locurile
marcate / semnalizate prin panourile de informare rutieră dispuse în zonă ;

11
Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

Autovehiculele oprite, staționate sau parcate neregulamentar în proximitatea aeroportului,

depistate de personalul de securitate din cadrul CNAB SA, vor fi blocate / tractate / și / sau
mobilizate, iar conducătorii acestora vor achita tarifele aferente serviciilor de blocare / deblocare
sau ridicare, tractare și depozitare, aprobate prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 5 din
27.05.2010, detaliate în nomenclatoarele de tarife aplicabile la nivelul CNAB SA, documente
publice ce pot fi consultate accesând web site-ul www.bucharestairports.ro
Lăsarea bagajelor nesupravegheate în zonele publice ale aeroportului este interzisă! În
situația depistării unor astfel de bagaje, acestea sunt considerate suspecte și pot fi distruse din
rațiuni de securitate.
Nu acceptaţi colete sau bagaje de la alte persoane, indiferent care ar fi motivul!
Accesul în zona filtrelor de control de securitate este permis doar posesorilor unei cărți de
îmbarcare valabile (tipărită sau în format electronic – conform instrucțiunilor de călătorie impuse
de Transportatorul Aerian) și numai după verificarea acesteia de personalul de securitate al
operatorului de aeroport.
Personalul de securitate al operatorului de aeroport își îndeplinește atribuțiile de serviciu în
conformitate cu standardele internaționale, comunitare și naționale din domeniul securității
aeronautice, transpuse la nivel local în reglementări de securitate interne.
La filtrele de control de securitate pasagerii sunt obligați să respecte indicațiile operatorilor
de securitate;
Precizăm faptul că aparatele cu raze X nu deteriorează materialul filmelor fotografice.
Este recomandat ca persoanele cu stimulator cardiac să informeze operatorii de securitate
înainte de a trece prin poarta detectoare de metale.
În vederea parcurgerii controlului de securitate pasagerii trebuie să-și scoată haina (sacou,
geacă, pulover), cureaua, ceasul, să golească conținutul buzunarelor, să le pună în tava de
plastic special destinată și să le prezinte separat pentru controlul de securitate.
Operatorii de securitate pot solicita pasagerului să înlăture și alte elemente de îmbrăcăminte
și/sau alte obiecte, dacă este cazul.
Înainte de parcurgerea controlului de securitate, computerele portabile, tabletele și alte
aparate electrice de mari dimensiuni trebuie scoase din bagajele de mână și prezentate separat
pentru controlul de securitate.

12
 Universitatea Politehnică București Facultatea de Inginerie Aerospațială
Grupa 947 IMA Rînceanu Andreea-Teodora

 Toate lichidele, aerosolii și gelurile trebuie ambalate în recipiente individuale cu o capacitate de

maximum 100 de mililitri sau echivalent și puse într-o pungă de plastic transparentă resigilabilă
cu capacitatea de maximum 1 litru, în care articolele conținute încap confortabil și care este
complet închisă;
 Înainte de efectuarea controlului de securitate, lichidele, aerosolii și gelurile trebuie scoase din
bagajele de mână și supuse controlului de securitate separat de celelalte articole din bagajele de
mână;

13