Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Dacă vorbim de necesarul de calorii, nevoile copilului sunt mai mari dacât cele ale
adultului, acestea scăzând odată cu înaintarea în vârstă. Practic, un copil de 6 ani
are nevoie de aproximativ 1800-2000 de calorii pe zi din care, 60-65 grame de
proteine, 60-65 grame de lipide, 200- 250 grame glucide, aceste valori fiind
orientative, ele depinzând foarte mult de sexul copilului, greutate, înălţime, efort
fizic depus.
Alimentaţia şcolarului trebuie să fie cât mai variată: multe fructe şi legume, lapte şi
derivate, peşte şi carne slabă de pui, curcan, vită. grăsimi animale şi vegetale,
carbohidraţi( paste integrale, orez integral, pâine integrală, cartofi-de preferat roşii,
zahăr(atentie, nu dulciurile extrem de rafinate din comerţ, chipsuri, croisante cu
multă cremă).
Micul-dejun: Este cea mai importantă masă a zilei (nu cea mai consistentă) şi este
o sursă importantă de calorii, fibre, fier şi calciu, de aceea nu trebuie evitată. Un
mic dejun te scapă de obezitate, de oboseală şi apatie, de lipsa de atenţie, de
predispoziţie la tot felul de răceli sau viroze! La masa de dimineaţă, şcolarul poate
consuma alimente precum: lapte sau iaurt cu cereale integrale, pâine cu unt şi gem,
marmeladă, dulceaţă (sau unt de arahide), omletă cu albuşuri, brânză şi legume,
lapte cu cacao şi biscuiţi integrali sau de ovăz.
Gustarea 2. Fructe sau beţişoare de legume crude, tarte cu fructe sau plăcintă cu
mere, dovleac, alte fructe de sezon. Sucuri natural de fructe preparate la blender sau
sorbeturi din fructe de sezon, măr copt cu scorţişoară.
Cina: trebuie servită cu minimum 2 ore înainte de culcare (nu întârziem peste ora
20.00). Iată variante de preparate: orez integral cu legume, salată cu carne, cartofi
copţi cu brânzică sau iaurt, verdeaţă, salată verde, o budincă de paste.
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Adolescenta este perioada de varsta postpubertara care face trecerea catre
maturitate ; cuprinsa intre 16 si 20 de ani, ea este caracterizata prin intensificarea
tuturor functiilor vitale, dezvoltare fizica rapida si evolutie ascendenta impetuoasa
neuroendocrina si intelectuala.
Prin urmare, ratia alimentara a adolescentilor baieti (16—20 de ani) si fete (14—20
de ani) trebuie sa tina seama de nevoile plastice, energetice si biocatalitice impuse
de intensa dezvoltare staturoponderala si de activitatile fizice si intelectuale.
Carnea nu va lipsi la cele doua mese principale, ca friptura sau gratar. Cantitatea
zilnica de carne, fara oase, grasime si tendoane, va fi de 200-300 g. Organele de
animale si pestele - bogate in sodiu, fosfor si acizi aminati - vor fi date de 2 ori pe
saptamana, in loc de carne propriu-zisa.
Pentru aportul lor in saruri minerale (P, Ca etc.) vom da adolescentilor oua si
lapte ; de asemenea, branzeturi si unele legume (telina, morcovi, napi, care contin
calciu), precum si creier, peste, carne de vita si ciocolata, care contin fosfor.
Legumele verzi si cerealele isi aduc aportul lor de iod, fier, magneziu si sulf.
Ratia va contine cantitati mari de acizi aminati si uleiuri animale, si mai putina
celuloza si fainoase. In timpul examenelor, consumul creste si apare surescitarea
nervoasa. Se va da indeosebi carne : se vor reduce mezelurile si grasimile animale
si nu se vor omite ouale, branza si pestele, bogate in fosfor. Laptele este necesar
prin continutul sau in calciu, cu proprietati sedative ; pentru vitaminele
complexului B vom da : legume verzi, portocale, ficat de vita.
Pentru sport si munca fizica, in primul rand indicam cantitati mari de alimente,
cu 30% mai mult decat pentru un adult, nevoia zilnica atingand 5 000—6 000
calorii. Meniul de baza va fi imbogatit cu cereale si fainoase, sucuri de fructe,
ciocolata, grasimi crude.
Pe cand adultul are rezerve cu care poate suporta ore lungi de post,
adolescentul nu le poseda, consumul lui este mare, foamea apare repede si-i scade
capacitatea de lucru. Insuficienta micului dejun duce la stari hipoglicemice si de
oboseala intelectuala in clasa, iar la pranz la o supraalimentare daunatoare.
Obiceiul modern de a impinge ora mesei de seara cat mai tirziu mareste pauza
nutritiva si determina o culcare tardiva si prea apropiati de cina.
1) Micul dejun la 7,45—8 dim. Durata 15 minute. Cafea cu tartine sau - mai
bine -un Fruhstuck abundent, dupa modelul anglo-saxon.
Consumul de vin diluat sau bere - la masa - va fi limitat cantitativ si permis numai
de doua ori pe saptamana. Cafeaua veritabila,pe care, de asemenea, tinerii o
consuma fara nevoie, duce la hiperexcitabilitate nervoasa si cardiovasculara, chiar
la palpitatii, hipertensiune si aparitia de sufluri sistolice si de aceea trebuie
proscrisa.
Ministerul Educaţiei Culturii și Cercetării al Republicii Moldova
Direcţia Generală Educaţie, Tineret şi Sport
Liceul Teoretic „Ion Creangă”, mun. Chişinău
Alimentația școlară
CHIŞINĂU, 2019