FABBV, Contabilitatea Capitalurilor - Cu Rezolvare PDF

Contabilitatea capitalurilor – Rapcencu Cristian
CONTABILITATEA CAPITALURILOR
Societăţile comerciale sunt de mai multe tipuri, în funcţie de forma de constituire şi funcţionare:
¾ Societatea în nume colectiv (SNC)
• Asociaţii răspund în mod nelimitat şi solidar în faţa obligaţiilor;
• Capitalul social este divizat în părţi sociale (nu sunt titluri de valoare negociabile);
¾ Societatea în comandită simplă (SCS)
• Asociaţii sunt de 2 tipuri:
Comanditaţi (răspund solidar şi nelimitat) au dreptul de a administra în mod direct
societatea;
Comanditari (răspund numai în limita aportului adus la societate) nu au dreptul de a
administra societatea.
• Capitalul social este divizat în părţi sociale care nu pot fi cedate de comanditari fără
acordul unanim al acestora.
¾ Societatea în comandită pe acţiuni (SCA)
• Asociaţii sunt de 2 tipuri:
Comanditaţi (răspund solidar şi nelimitat) au dreptul de a administra în mod direct
societatea;
Comanditari (răspund numai în limita aportului adus la societate) nu au dreptul de a
administra societatea.
• Părţile comanditarilor sunt reprezentate de acţiuni (titluri de valoare negociabile).
¾ Societatea pe acţiuni (SA)
• Asociaţii răspund în limita capitalului subscris;
• Capitalul social este divizat în acţiuni care pot fi transmise liber terţilor, fără o încuviinţare
din partea celorlaţi acţionari.
¾ Societatea cu răspundere limitată (SRL)
• Asociaţii răspund în limita capitalului subscris;
• Capitalul social este divizat în părţi sociale (nu sunt titluri de valoare negociabile) care nu
pot fi, de regulă, transmise altor persoane.
1. CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL
Vom studia aici constituirea capitalului social şi o serie de modalităţi de majorare şi de diminuare a
capitalului social.
1.1. Evaluarea capitalului social

Capitalul social se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală (VN),
indicată pe acţiunile şi pe părţile sociale. Pe lîngă această valoare, se mai operează şi cu alte categorii de
valori, dintre care sunt de reţinut:
- valoarea matematică contabilă (VMC), determinată ca raport între capitalurile proprii şi
numărul de titluri;
- preţul de emisiune este preţul la care se emit noile acţiuni şi trebuie să fie plasat între valoarea
nominală şi valoarea matematică a acţiunilor.
Exemplu:
Dispuneţi de următoarele informaţii legate de societatea BRASAL S.A.:
Cladiri 15.000 Capital social (1.000 acţiuni) 40.000
Creante 30.000 Rezerve legale 8.000
Conturi la banca 20.000 Rezultat reportat 7.000
Marfuri 15.000 Furnizori 25.000
Total ACTIV 80.000 Total K+D 80.000
1
Determinaţi valoarea nominală şi valoarea matematică contabilă a unei acţiuni.
Capital social 40.000
VN = = = 40 lei/acţiune
Numar de actiuni 1.000
Capitaluri proprii 40.000 + 8.000 + 7.000
VMC = = = 55 lei/acţiune
Dacă societatea doreşte să-şi majoreze capitalul social prin emitere de noi acţiuni, atunci preţul de
emisiune trebuie să fie cuprins între 40 lei şi 55 lei pe acţiune.
1.2. Constituirea capitalului social

Aportul asociaţilor la capitalul social poate să fie în bani şi/sau în natură. În cazul SRL-urilor,
aporturile în natură trebuie să reprezinte cel mult 60% din capitalul social. În cazul SA-urilor, fiecare
asociat trebuie să verse în numerar 50% din valoarea acţiunilor subsrise.
Exemplu:
La data de 15.11.2006, Ionel, Fănel şi Gigel au decis înfiinţarea unei SRL cu un capital social de
25.000 RON, format din 5.000 de părţi sociale cu valoarea nominală de 5 RON. Aportul lui Ionel constă
într-o clădire evaluată la suma de 9.000 RON. Fănel aduce ca aport la societate mărfuri în valoare de
2.000 RON şi un utilaj de producţie de 3.000 RON. Aportul lui Gigel constă în numerar la nivelul sumei
de 11.000 RON. La data constituirii, acesta va depune la bancă, în contul societăţii, doar 60% din aportul
promis. Restul de 40% se depune la data de 10.12.2006. La constituirea societăţii s-au efectuat cheltuieli
de 1.000 RON.
Care sunt înregistrările contabile care se impun?
a) subscrierea acţiunilor (constituirea capitalului):
456 = 1011 25.000 RON
Decontări cu asociaţii Capital subscris nevărsat
b) eliberarea aporturilor la data constituirii:

9.000 RON 212 = 456 20.600 RON
Construcţii Decontări cu asociaţii
2.000 RON 371
Mărfuri
3.000 RON 2131
Echipamente tehnice
6.600 RON 5121
Conturi la bancă
c) transferul CSN la CSV:

1011 = 1012 20.600 RON
Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat
d) plata cheltuielilor de constituire:

201 = 5121 1.000 RON
Cheltuieli de constituire Conturi la bancă
e) eliberarea restului de 40% din aportul în numerar:

5121 = 456 4.400 RON
Conturi la bancă Decontări cu asociaţii
f) transferul CSN la CSV:

2
1011 = 1012 4.400 RON
1.3. Majorarea capitalului social
Modalităţile pe care le vom studia privind creşterea capitalului social se referă la aporturile noi în
numerar şi/sau în natură, la operaţiile interne şi la transformarea unor angajamente financiare în acţiuni.
1.3.1. Majorarea capitalului social prin aporturi noi în numerar

Scopul acestei majorări poate fi consolidarea situaţiei financiare sau atragerea de noi resurse
pentru finanţarea investiţiilor necesare continuării activităţii în condiţiile unei competiţii din ce în ce mai
ridicate în toate domeniile. Această operaţiune se poate realiza după 2 metode:
- creşterea valorii nominale a acţiunilor existente; şi
- emiterea de noi acţiuni.
1.3.1.1. Majorarea capitalului social prin creşterea valorii nominale a acţiunilor existente
Se evită creşterea numărului de acţiuni existente şi astfel nu se modifică echilibrul dintre acţionari.
Acest procedeu poate fi aplicat numai cu acordul tuturor acţionarilor şi nu este agreat în practică.
Exemplu:
Societatea BRASAL dispune de un capital social de 200.000 RON, împărţit în 20.000 de acţiuni.
În urma întâlnirii AGA, s-a luat decizia majorării capitalului social, modalitatea aleasă în unanimitate fiind
creşterea valorii nominale a acţiunilor cu 30%.
Care este valoarea nominală a acţiunilor după majorare şi care sunt înregistrările contabile
efectuate?
VNiniţială = = = 10 lei/acţiune
Ca urmare a deciziei aprobate, valoarea nominală a acţiunilor va fi de 13 lei. Astfel, capitalul
social va fi majorat cu suma de 60.000 lei.
a) subscrierea acţiunilor:
456 = 1011 60.000 RON
b) eliberarea aportului în numerar:

5121 = 456 60.000 RON
Conturi la bancă Decontări cu asociaţii
c) transferul CSN la CSV:

1011 = 1012 60.000 RON
1.3.1.2. Majorarea capitalului social prin emiterea de noi acţiuni

În acest caz, aşa cum am mai precizat, preţul de emisiune trebuie să fie cuprins între valoarea
nominală şi valoarea matematică contabilă a vechilor acţiuni. Dacă acesta este mai mic decât VMC, atunci
„vechii” acţionari care nu participă la subscrierea de noi acţiuni înregistrează o pierdere şi de aceea vor
trebui protejaţi prin distribuirea unor drepturi de subscriere (DS).
Teoretic, acestea se determină ca diferenţă între VMC veche a acţiunilor şi VMC nouă, calculată
după majorare. În practică, aceste DS-uri sunt titluri negociabile, cotate uneori la bursă, iar negocierea
acestora se face la un curs de plată inferior celui teroretic.
Exemplu:
3
Înainte de majorarea capitalului social, situaţia societăţii BRASAL se prezintă astfel:
S-a luat decizia creşterii capitalului social prin noi aporturi în numerar pentru care se vor emite 300
de acţiuni la preţul de emisiune de 50 lei/acţiune.
Care este mărimea DS, raportul dintre acţiunile vechi şi cele noi şi înregistrarea contabilă?
VMCveche = = = 55 lei/acţiune
În urma emiterii unui număr de 300 acţiuni, capitalul social va creşte cu suma de 12.000 RON
(300 acţiuni x 40 RON) şi se vor înregistra prime de emisiune pentru diferenţa dintre preţul de emisiune al
acţiunilor şi valoarea nominală a acestora. Astfel, primele vor fi la nivelul sumei de 3.000 RON (300
acţiuni x 10 RON).
Situaţia finală se prezintă astfel:
* Capital social (40.000 + 12.000) 52.000 RON
+ Rezerve legale 8.000 RON
+ Rezultat reportat 7.000 RON
+ Prime de emisiune 3.000 RON
= Capitaluri proprii 70.000 RON
Capitaluri proprii 70.000
VMCnouă = = = 53,84 lei/acţiune
DS = VMCveche – VMCnouă = 55 – 53,84 = 1,16 lei/acţiune
Actiuni vechi 1.000 10
= =
Actiuni noi 300 3
Din punct de vedere teoretic, pentru fiecare acţiune veche, purtătorul va primi 1,16 RON, ceea ce îl
va face indiferent faţă de modificarea valorii contabile a acţiunilor de la 55 RON la 53,84 RON.
Înregistrarea contabilă aferentă majorării capitalului social va fi:
15.000 RON 456 = 1011 12.000 RON
1041 3.000 RON
Prime de emisiune
Exemplu:
Societatea BRASAL prezintă un capital social de 60.000 RON (împărţit în 10.000 acţiuni), rezerve
de 12.000 RON şi datorii către furnizori în sumă de 4.000 RON. Se majorează capitalul social prin
emiterea a 2.000 de acţiuni noi, preţul de emisiune fiind de 6,5 lei/acţiune.
Care este mărimea DS, a primei de emisiune şi formula contabilă corespunzătoare?
Capitaluri proprii 60.000 + 12.000
VMCveche = = = 7,2 lei/acţiune
În urma emiterii celor 2.000 de acţiuni, capitalul social va creşte cu suma de 12.000 RON (2.000
4
acţiuni x 6 RON), iar primele de emisiune vor fi de 1.000 RON (2.000 acţiuni x 0,5 RON).
+ Rezerve 12.000 RON
DS = VMCveche – VMCnouă = 7,2 – 7,08 = 0,12 lei/acţiune
= =
Actiuni noi 2.000 1
13.000 RON 456 = 1011 12.000 RON
1041 1.000 RON
Prime de emisiune
Dar dacă preţul de emisiune al noilor acţiuni ar fi fost egal cu VMC veche a acţiunilor?
În urma emiterii celor 2.000 de acţiuni, capitalul social creşte cu suma de 12.000 RON (2.000
acţiuni x 6 RON), iar primele de emisiune vor fi de 2.400 RON (2.000 acţiuni x 1,2 RON).
+ Rezerve 12.000 RON
DS = VMCveche – VMCnouă = 7,2 – 7,2 = 0 lei/acţiune
În această situaţie, vechii acţionari nu au de suferit şi nu vor primi nici un drept de subscriere.
= =
Actiuni noi 2.000 1
14.400 RON 456 = 1011 12.000 RON
1041 2.400 RON
Prime de emisiune
Exemplu:
La o societate comercială capitalul social este 2.000 RON, iar rezervele de 500 RON. Se
procedează la majorarea capitalului social prin emiterea a 1.000 acţiuni noi, valoarea nominală 2
RON/acţiune, iar preţul de emisiune de 2,2 RON/acţiune.
Care este valoarea matematică contabilă a unei acţiuni înainte şi după majorarea capitalului,
mărimea teoretică a DS şi raportul de paritate între vechile şi noile acţiuni?
1.3.2. Majorarea capitalului social prin aporturi în natură

În această situaţie nu se pune în discuţie protecţia vechilor acţionari şi se majorează direct capitalul
subscris vărsat, deoarece nu se poate amâna eliberarea unei părţi din aport.
Diferenţa existentă între preţul de emisiune şi valoarea nominală a acţiunilor se înregistrează ca
primă de aport.
5
Exemplu:
Societatea BRASAL are un capital social de 50.000 RON, format din 10.000 de acţiuni cu
valoarea nominală de 5 lei. Se aduce ca aport la societate o clădire a cărei valoare a fost determinată de
evaluatori la 14.000 RON. Se ia decizia emiterii a 2.000 de acţiuni, valoarea reţinută la subscriere pentru o
acţiune fiind de 7 lei.
Care este formula contabilă corespunzătoare creşterii capitalului?
Înregistrarea contabilă va fi:
14.000 RON 212 = 1012 10.000 RON
Construcţii Capital subscris vărsat (2.000 x 5 lei)
1043 4.000 RON
Prime de aport (2.000 x (7 – 5))
1.3.3. Majorarea capitalului social prin operaţii interne

Această modalitate de majorare presupune încorporarea rezervelor, a profitului sau a primelor de
capital. Acţiunile noi emise sunt distribuite gratuit vechilor acţionari. În acest caz, se determină drepturile
de atribuire (DA) similar DS-urilor, şi anume ca diferenţă între VMC veche şi VMC nouă a acţiunilor.
Exemplu:
Înainte de majorarea capitalului social, situaţia societăţii BRASAL se prezintă astfel:
S-a luat decizia creşterii capitalului social prin încorporarea rezultatului reportat şi a unei părţi din
rezerve în sumă de 3.000 RON, pentru care se vor emite 250 de acţiuni atribuite gratuit.
Care este mărimea DA, raportul dintre acţiunile vechi şi cele noi şi înregistrarea contabilă?
În urma operaţiilor interne, structura capitalulurilor proprii este:
* Capital social (40.000 + 7.000 + 3.000) 50.000 RON
VMCnouă = = = 44 lei/acţiune
DA = VMCveche – VMCnouă = 55 – 44 = 11 lei/acţiune
= =
Actiuni noi 250 1
Din punct de vedere teoretic, un acţionar vechi trebuie să posede 4 DA-uri pentru a primi gratuit o
acţiune nouă.
3.000 RON 1061 = 1012 10.000 RON
Rezerve legale Capital subscris vărsat
7.000 RON 117
Rezultat reportat
Exemplu:
6
Situaţia societăţii ADACRIS, înainte de creşterea capitalului social, se prezintă astfel: capital
social 10.000 RON (format din 2.000 de acţiuni), rezerve 4.000 RON şi prime de emisiune de 2.000 RON.
S-a luat hotărârea majorării capitalului social prin încorporarea de rezerve în valoare de 3.000 RON,
pentru care se emit 600 de acţiuni.
Care este mărimea DA, raportul dintre acţiunile vechi şi cele noi şi înregistrarea contabilă?
Exemplu:
La o societate comercială capitalul social este de 6.000 RON (format din 6.000 de acţiuni), primele
de emisiune 5.000 RON, alte rezerve 7.000 RON, subvenţiile pentru investiţii de 600 RON. Se decide
creşterea capitalului social prin încorporarea unei părţi din rezervele existente în valoare de 2.000 RON,
pentru care se emit 2.000 de acţiuni.
Care este valoarea matematică contabilă veche şi nouă, mărimea teoretică a DA-ului şi formula
contabilă?
1.3.4. Majorarea capitalului social prin dublă mărire

Operaţiunea de dublă mărire se realizează prin aporturi în numerar şi prin încorporarea rezervelor,
primelor de capital în capitalul social.
Exemplu:
Înainte de dubla mărire a capitalului social, se cunosc următoarele informaţii legate de societatea
BRASAL: capital social 10.000 RON (împărţit în 1.000 de acţiuni) şi rezerve 8.000 RON. Se decide
creşterea capitalului social astfel: în faza I se vor aduce noi aporturi în numerar pentru care se vor emite
500 de acţiuni la preţul de emisiune de 12 lei/acţiune, iar în faza a II-a se vor încorpora rezerve în sumă
de 3.000 RON, pentru care se vor emite 300 de acţiuni.
Care este valoarea DS, DA şi înregistrările contabile aferente celor două faze?
FAZA I:
Capitaluri proprii 10.000 + 8.000
În urma emiterii celor 500 de acţiuni, capitalul social va creşte cu suma de 5.000 RON (500 acţ x
10 lei/acţ), iar primele de emisiune vor fi de 1.000 RON (500 acţ x 2 lei/acţ).
+ Rezerve 8.000 RON
VMCFAZA I = = = 16 lei/acţiune
DS = VMCveche – VMCFAZA I = 18 – 16 = 2 lei/acţiune
6.000 RON 456 = 1011 5.000 RON
1041 1.000 RON
Prime de emisiune
FAZA a II-a:
7
În urma operaţiilor interne, structura capitalulurilor proprii este:
+ Rezerve 5.000 RON
VMCFAZA II = = = 13,33 lei/acţiune
DA = VMCFAZA I – VMCFAZA II = 16 – 13,33 = 2,67 lei/acţiune
3.000 RON 1068 = 1012 3.000 RON
Alte rezerve Capital subscris vărsat
Exemplu:
Situaţia iniţială se prezintă astfel: capital social 60.000 RON, împărţit în 10.000 acţiuni, rezerve
15.000 RON şi credite de la bănci 7.000 RON. Se decide dubla creştere a capitalului social astfel: în faza I
încorporări de rezerve în valoare de 12.000 RON, pentru care se emit 2.000 acţiuni, iar în faza a II-a se vor
aduce noi aporturi în numerar pentru care se emit 3.000 acţiuni la un preţ de emisiune egal cu valoarea
matematică contabilă a acţiunilor după prima fază.
Determinaţi mărimea capitalului social şi a capitalului propriu în urma dublei creşteri a
capitalului şi precizaţi formula contabilă corespunzătoare pentru creşterea capitalului din faza a II-a.
Determinaţi mărimea teoretică a DA şi DS.
Exemplu:
Societatea BRASAL prezintă următoarea situaţie iniţială: capital social 50.000 RON, împărţit în
10.000 acţiuni şi rezerve 20.000 RON. Se decide dubla creştere a capitalului social astfel: în faza I vor fi
aduse noi aporturi pentru care se emit 5.000 acţiuni la un preţ de emisiune egal cu valoarea matematică
contabilă veche a acţiunilor, iar în faza a II-a se vor încorpora rezerve, modalitatea de creştere fiind
majorarea valorii nominale a acţiunilor cu 0,5 lei/acţiune.
Determinaţi mărimea capitalului social şi a capitalului propriu în urma dublei creşteri a
capitalului şi precizaţi formula contabilă corespunzătoare pentru creşterea capitalului din faza II:
Exemplu:
Societatea BRASAL prezintă următoarea situaţie iniţială: capital social 10.000 RON (împărţit în
10.000 de acţiuni) şi rezerve 5.000 RON. Se decide creşterea capitalului social astfel: în faza I încorporări
de rezerve în sumă de 4.000 RON, pentru care se emit 2.000 de acţiuni, iar în faza a II-a prin noi aporturi
în numerar pentru care se emit 3.000 de acţiuni la preţul de emisiune de 1 RON/acţiune.
Care sunt mărimile teoretice distincte ale DS şi DA:
Exemplu:
Societatea BRASAL prezintă următoarea situaţie iniţială: capital social 10.000 RON (împărţit în
10.000 de acţiuni) şi rezerve 5.000 RON. Se decide dubla creştere a capitalului social simultan prin
încorporarea de rezerve în sumă de 4.000 RON, pentru care se emit 4.000 de acţiuni şi prin noi aporturi în
numerar pentru care se emit 3.000 acţiuni la un preţ de emisiune egal cu valoarea nominală a acţiunilor.
Care sunt mărimile teoretice distincte ale DS şi DA:
Exemplu:
8
Societatea BRASAL prezintă următoarea situaţie iniţială: capital social 50.000 RON, împărţit în
10.000 acţiuni, rezerve 30.000 RON şi datorii către salariaţi 7.500 RON. Se decide dubla majorare a
capitalului social astfel: în faza I vor fi aduse noi aporturi în numerar, modalitatea de creştere fiind
majorarea valorii nominale a acţiunilor cu 1 RON/acţiune, iar în faza a II-a se vor încorpora rezerve în
valoare de 15.000 RON, pentru care se emit 5.000 acţiuni.
Determinaţi mărimea teoretică a DA şi precizaţi formula contabilă corespunzătoare pentru
creşterea capitalului din faza I:
1.3.5. Transformarea angajamentelor financiare (conversia obligaţiunilor) în acţiuni

Se asigură creşterea capitalului social prin diminuarea datoriilor fără a apela direct la trezorerie.
Această conversie trebuie să fie dorită şi motivată de obligatari pentru a deveni acţionari. În acest scop,
acţiunile emise trebuie să aibă o valoare teoretică apropiată de cea a obligaţiunilor. Diferenţa dintre
valoarea nominală totală a obligaţiunilor convertite şi valoarea totală a acţiunilor noi emise ca echivalent
se înregistrează ca prime de capital (prime de conversie a obligaţiunilor în acţiuni).
Exemplu:
Societatea BRASAL transformă 7.000 de obligaţiuni în 4.000 de acţiuni. Valoarea nominală a unei
obligaţiuni este de 30 lei, iar valoarea nominală a unei acţiuni este de 40 lei.
Precizaţi înregistrarea contabilă care se impune.
Capitalul social creşte cu valoarea nominală a acţiunilor emise (4.000 x 40 = 160.000 lei).
Împrumutul din emisiuni de obligaţiuni se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiunilor
transformate (7.000 x 30 = 210.000 lei).
Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni este de 50.000 lei (210.000 lei – 160.000 lei).
210.000 RON 161 = 1012 160.000 RON
Împrumuturi din Capital subscris vărsat
emisiuni de obligaţiuni 1044 50.000 RON
Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
Exemplu:
Se transformă 8.000 de obligaţiuni în 5.000 de acţiuni, în condiţiile în care valoarea nominală a
unei obligaţiuni este de 10 lei, iar valoarea nominală a unei acţiuni este de 13 lei.
Precizaţi înregistrarea contabilă aferentă operaţiei de mai sus.
Capitalul social creşte cu valoarea nominală a acţiunilor emise (5.000 x 13 = 65.000 lei).
Împrumutul obligatar se diminuează cu valoarea nominală a obligaţiunilor transformate (8.000 x
10 = 80.000 lei).
Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni este de 15.000 lei (80.000 lei – 65.000 lei).
80.000 RON 161 = 1012 65.000 RON
Împrumuturi din Capital subscris vărsat
Prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni
1.4. Reducerea capitalului social

Diminuarea capitalului social apare atunci când, de exemplu, capitalul este supraproporţionat faţă
de activitatea desfăşurată.
Reducerea capitalului se realizează prin:
- reducerea valorii nominale a acţiunilor şi rambursarea sumelor către acţionari;
- reducerea numărului de acţiuni şi rambursarea sumelor către acţionari; şi
- răscumpărarea şi anularea acţiunilor.
1.4.1. Reducerea valorii nominale a acţiunilor
9
Fiecare acţionar va primi o sumă proporţională cu numărul de acţiuni deţinute.
Exemplu:
Societatea BRASAL are un capital social de 80.000 RON (împărţit în 5.000 de acţiuni) şi rezerve
de 15.000 RON. Se decide diminuarea capitalului social cu 30 %, modalitatea aleasă fiind reducerea
valorii nominale a acţiunilor.
Ce sume vor primi titularii de acţiuni pentru fiecare titlu de valoare deţinut şi care sunt
înregistrările corespunzătoare?
VNveche = = = 16 lei/acţiune
Valoarea nominală a acţiunilor se va diminua cu 4,8 lei (16 lei x 30%).
VNnouă = 16 lei – 4,8 lei = 11,2 lei/acţiune
Pentru fiecare titlu deţinut, acţionarii vor primi câte 4,8 lei, iar în total capitalul social va fi
diminuat cu suma de 24.000 lei (5.000 acţ x 4,8 lei/acţ).
Înregistrările contabile vor fi:
24.000 RON 1012 = 456 24.000 RON
Capital subscris vărsat Decontări cu asociaţii
24.000 RON 456 = 5121 24.000 RON

Decontări cu asociaţii Conturi la bănci
Exemplu:
Capitalul social este de 60.000 RON (împărţit în 10.000 de acţiuni), iar rezervele de 12.000 RON.
Se reduce capitalul social cu 20 % prin diminuarea valorii nominale a acţiunilor.
Ce sume vor primi titularii de acţiuni pentru fiecare titlu de valoare deţinut şi care sunt
înregistrările corespunzătoare?
1.4.2. Reducerea numărului de acţiuni

Fiecare acţionar va primi o sumă proporţională cu numărul de acţiuni deţinute.
Exemplu:
Societatea BRASAL are un capital social de 40.000 RON (împărţit în 5.000 de acţiuni), alte
rezerve de 2.000 RON şi prime de capital de 3.000 RON. S-a luat decizia reducerii capitalului social prin
reducerea numărului de acţiuni cu 20% şi rambursarea drepturilor către acţionari.
Ce sume vor primi titularii de acţiuni şi care sunt înregistrările corespunzătoare?
Capitalul social se va diminua cu 1.000 de acţiuni (5.000 acţ x 20%), respectiv cu suma de 8.000
lei (1.000 acţ x 8 lei/acţ).
Înregistrările contabile vor fi:
8.000 RON 1012 = 456 8.000 RON
Capital subscris vărsat Decontări cu asociaţii
8.000 RON 456 = 5121 8.000 RON

Decontări cu asociaţii Conturi la bănci
1.4.3. Răscumpărarea şi anularea acţiunilor

Sunt întâlnite trei cazuri şi anume când:
10
- preţul de răscumpărare este mai mare decât valoarea nominală, caz în care diferenţa rezultată
urmează să debiteze conturile de rezerve;
- preţul de răscumpărare este egal cu valoarea nominală; şi
- preţul de răscumpărare este mai mic decât valoarea nominală, caz în care diferenţa urmează să
se înregistreze în creditul primelor de emisiune.
Exemplu:
Capitalul social al unei societăţi este de 60.000 RON (3.000 acţiuni) şi alte rezerve 7.000 RON. Se
hotărăşte diminuarea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea a 20 % din acţiunile existente,
preţul de răscumpărare al unei acţiuni fiind de 25 RON/acţiune.
Care sunt sumele şi înregistrările contabile aferente acestor operaţii?
Se anulează 600 de acţiuni (3.000 acţ x 20%), ceea ce înseamnă că nivelul capitalului social se va
diminua cu 12.000 lei (600 acţ x 20 lei/acţ).
Acţiunile proprii vor fi răscumpărate cu preţul de 15.000 lei (600 acţ x 25 lei/acţ).
a. răscumpărarea acţiunilor:
109 = 5121 15.000 RON
Acţiuni proprii Conturi la bancă
b. anularea acţiunilor:
12.000 lei 1012 = 109 15.000 RON
Capital subscris vărsat Acţiuni proprii
3.000 lei 1068
Alte rezerve
Dar dacă preţul de răscumpărare ar fi fost de 15 RON/acţiune?

Nivelul capitalului social se va diminua cu 12.000 lei (600 acţ x 20 lei/acţ).
Acţiunile proprii vor fi răscumpărate cu preţul de 9.000 lei (600 acţ x 15 lei/acţ).
c. răscumpărarea acţiunilor:
109 = 5121 9.000 RON
Acţiuni proprii Conturi la bancă
d. anularea acţiunilor:
12.000 lei 1012 = 109 9.000 lei
Capital subscris vărsat Acţiuni proprii
1041 3.000 lei
Prime de emisiune
Exemplu:
Societatea ADACRIS prezintă următoarele informaţii: capital social 50.000 RON (împărţit în
10.000 acţiuni) şi rezerve 10.000 RON. Se decide creşterea capitalului social prin noi aporturi pentru care
se emit 5.000 acţiuni la un preţ de emisiune egal cu valoarea matematică contabilă veche a acţiunilor.
Peste un timp, societatea hotărăşte diminuarea capitalului social prin răscumpărarea şi anularea a 30 % din
acţiunile existente, preţul de răscumpărare fiind de 4 RON/acţiune.
Care este mărimea capitalului social şi a capitalului propriu în urma celor două operaţii:
Exemplu:
Societatea ADACRIS prezintă următoarele informaţii: capital social 50.000 RON (împărţit în
10.000 acţiuni) şi rezerve 10.000 RON. Se decide creşterea capitalului social prin noi aporturi pentru care
11
se emit 10.000 acţiuni la preţul de emisiune de 6 RON/acţiune. Ulterior, s-a hotărât diminuarea capitalului
social prin răscumpărarea şi anularea a 40% din acţiuni, preţul de răscumpărare fiind de 5,6 RON/acţiune.
Care este mărimea capitalului social şi a capitalului propriu în urma celor două operaţii:
1.4.4. Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor înregistrate

Se apelează la această situaţie doar dacă nu există o altă modalitate de finanţare. În această situaţie,
se apelează la reducerea valorii nominale sau la anularea unui număr de acţiuni.
Diferenţa constatată între valoarea matematică a acţiunilor şi noua valoare nominală stabilită se
decontează la rezerva legală.
Exemplu:
Capitalul social este de 60.000 RON (15.000 acţiuni), rezerve legale de 14.000 RON şi alte rezerve
de 4.000 RON. Din anii anteriori s-au reportat pierderi în valoare de 30.000 RON. Adunarea generală a
decis o reducere a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportată. Valoarea nominală nouă a unei
acţiuni stabilită în urma reducerii capitalului nu trebuie să fie mai mică de 2,6 RON/acţiune.
Care este înregistrarea contabilă privind reducerea capitalului?
Capitaluri proprii 60.000 + 14.000 + 4.000 − 30.000
VMC = = = 3,2 lei/acţiune
Diferenţa rezultată de 9.000 lei (15.000 x (3,2 – 2,6)) se va deconta la rezerva legală, adică
rezerva legală care trebuie să rămână în urma acoperirii pierderii trebuie să fie de 9.000 lei. Astfel,
rezervele legale vor fi diminuate cu suma de 5.000 lei (14.000 lei – 9.000 lei).
4.000 RON 1068 = 117 30.000 RON
Alte rezerve Rezultat reportat
5.000 RON 1061
Rezerve legale
21.000 RON 1012
Capital subscris vărsat
Noua situaţie a capitalurilor proprii va fi:

* Capital social (60.000 – 21.000) 39.000 RON
2. CONTABILITATEA REZERVELOR
Rezervele sunt constituite, de regulă, din profitul realizat de societate. Alte surse de formare a
acestora pot fi primele de capital şi alte surse prevăzute de lege. Structural, rezervele se împart în:
- rezerve legale (contul 1061) care se constituie în proporţie de cel puţin 5 % din profitul
contabil anual brut până la limita când rezerva atinge 20 % din capitalul social (la societăţile
comerciale cu capital autohton şi regiile autonome) şi 25% la societăţile comerciale cu
participare de capital străin;
- rezerve statutare (contul 1063) care se constituie anual din beneficiile nete ale unităţilor
patrimoniale, conform prevederilor din statutul acestora şi pot avea ca scop temperarea
asociaţilor de a pretinde dividende în dauna altor obligaţii mai mari şi mai urgente ale
întreprinderii privind funcţionarea sa normală; şi
12
- alte rezerve (contul 1068) pot fi constituite facultativ pe seama beneficiilor şi din alte surse,
cum sunt primele legate de capital, fiind destinate acoperirii pierderilor, creşterii capitalului
social, acordării de dividende şi în anii de exerciţiu financiar care se încheie cu pierderi, pentru
răscumpărarea propriilor acţiuni de către societate şi alte destinaţii stabilite prin hotărârea
generală a asociaţilor.
Exemplu:
Societatea BRASAL a înregistrat în anul 2006 o cifră de afaceri de 60.000 lei şi cheltuieli la
nivelul sumei de 35.000 lei (deductibile în întregime). Impozitul pe profit este de 16%. Statutul social
prevede constituirea în fiecare exerciţiu a unor rezerve statutare în limita a 20% din profitul net. La
sfârşitul anului 2005, societatea avea un capital social de 80.000 lei, iar rezervele legale erau de 10.000 lei.
La sfârşitul anului 2006, după alocarea sumelor aferente la rezerve, se reportează rezultatul rămas
în anul următor.
Care sunt înregistrările contabile care se impun?
Rezultat brut = 60.000 – 35.000 = 25.000 lei
Impozit pe profit = 25.000 x 16% = 4.000 lei
Rezultat net = 25.000 – 4.000 = 21.000 lei
Rezerve legale = 25.000 x 5% = 1.250 lei
Rezerve statutare = 21.000 x 20% = 4.200 lei
Rezultat reportat = 21.000 – 1.250 – 4.200 = 15.550 lei
a) constituirea rezervei legale (25.000 x 5% = 1.250 lei):

1.250 RON 129 = 1061 1.250 RON
Repartizarea profitului Rezerve legale
b) constituirea rezervelor statutare:

4.200 RON 129 = 1063 4.200 RON
Repartizarea profitului Rezerve statutare
c) repartizarea profitului rămas:

15.550 RON 129 = 117 15.550 RON
Repartizarea profitului Rezultat reportat
3. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR
Provizioanele pentru riscuri şi cheltuieli sunt destinate finanţării riscurilor şi cheltuielilor pe care
evenimente trecute sau actuale le fac probabile. În mod indirect ele reprezintă echivalentul unor datorii
probabile generatoare de pierderi sau de cheltuieli. Cazurile cele mai tipice sunt:
- litigiile, amenzile şi penalităţile, despăgubirile, daunele şi alte datorii incerte;
- cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie;
- provizioane pentru restructurare;
Recunoaşterea provizioanelor impune respectarea următoarelor trei condiţii:
- întreprinderea are o obligaţie curentă (legală sau implicită) generată de un eveniment anterior;
- este posibil ca pentru a onora obligaţia respectivă să fie necesară o ieşire de resurse, care să
afecteze beneficiile economice;
- poate fi realizată o bună estimare a valorii obligaţiei.
Dacă aceste trei condiţii nu sunt îndeplinite, nu trebuie recunoscut un provizion.
Provizioanele pentru litigii sunt constituite la nivelul pierderilor probabile rezultate din taxele de
judecată, onorariile avocaţilor, despăgubiri şi daune pretinse în cursul unui proces judiciar.
Exemplu:
13
Societatea BRASAL este implicată în două litigii aflate pe rol la închiderea exerciţiului financiar
2006. În primul caz, BRASAL a fost acţionată în judecată de către un furnizor, solicitându-i-se să
plătească 10.000 lei, iar în al doilea litigiu de către un client care îi solicită suma de 30.000 lei.
Probabilitatea de a plăti este de 75 % în primul caz, respectiv 30% în cel de-al doilea.
Poate constitui societatea BRASAL provizioane pentru litigii în cazul celor 2 procese?
Analiza litigiului cu furnizorul:
• Obligaţia actuală: există;
• Ieşirea de beneficii economice: probabilă (75%);
• Evaluarea: credibilă (10.000 lei);
• Tratament contabil: se va constitui un provizion.
10.000 RON 6812 = 1511 10.000 RON

Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru litigii
privind provizioanele
Dacă societatea BRASAL pierde procesul şi este obligată să achite suma de 13.000 lei, s-ar fi
înregistrat:
10.000 RON 1511 = 7812 10.000 RON
Provizioane pentru litigii Venituri din provizioane
13.000 RON 6581 = 5121 13.000 RON

Despăgubiri, amenzi şi penalităţi Conturi la bănci
Analiza litigiului cu clientul:

• Obligaţia actuală: există;
• Ieşirea de beneficii economice: improbabilă (25%);
• Tratament contabil: nu se va constitui un provizion.
Provizioanele pentru garanţii acordate clienţilor se constituie la nivelul producătorului pentru

reparaţiile efectuate în termenul de garanţie.
Exemplu:
Un producător de echipamente electronice oferă garanţie de 1 an la momentul vânzării bunurilor.
Acesta şi-a luat obligaţia eliminării defectelor care apar.
Dacă apar doar defecte minore, costurile de reparaţie şi înlocuire vor fi de 8.000 lei, iar dacă sunt
constatate defecte majore, costurile sunt de 17.000 lei. Pe baza informaţiilor trecute, societatea estimează
că în anul 2006, 75% din bunurile vândute nu vor avea defecte, 20% vor avea defecte minore şi 5%
defecte majore. În anul 2007, a expirat perioada de garanţie a produselor vândute şi nu s-au produs
defecţiuni care să impună remedieri.
Care sunt tratamentele contabile care se impun?
Estimarea costului reparaţiilor = 75% x 0 + 20% x 8.000 lei + 5% x 17.000 lei = 2.450 lei
a) constituirea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor:

2.450 RON 6812 = 1512 2.450 RON
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru garanţii
privind provizioanele acordate clienţilor
b) anularea în anul 2007 a provizionului constituit şi devenit fără obiect:

2.450 RON 1512 = 7812 2.450 RON
14
Provizioane pentru garanţii Venituri din provizioane
acordate clienţilor
4. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR DIN EMISIUNI DE OBLIGAŢIUNI
Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni (împrumuturi obligatare) sunt, de regulă, împrumuturi

pe termen lung contractate de o societate pe acţiuni şi sunt reprezentate prin titluri de valoare negociabile,
denumite obligaţiuni. Spre deosebire de acţiuni, care reprezintă titluri de proprietate (acţionarii sunt
proprietari), obligaţiunile sunt titluri de credit (deţinătorii de obligaţiuni sunt creditori).
4.1. Emisiunea obligaţiunilor

Împrumutul obligatar se caracterizează prin următoarele elemente:
• durata: obligaţiunile sunt emise pe un termen determinat numit scadenţă;
• valoarea nominală: este valoarea înscrisă pe obligaţiune şi serveşte ca bază de calcul a
dobânzilor şi nu poate fi mai mică decât limita stabilită prin lege (în prezent limita este de 10
RON/obligaţiune);
• dobânda reprezintă venitul obligaţiunii şi se determină având la bază valoarea nominală;
• preţul de emisiune este preţul ce va fi încasat de la obligatar (preţul de vânzare). El poate fi
mai mic sau cel mult egal cu valoarea nominală a obligaţiunii;
• preţul de rambursare este preţul la care vor fi amortizate (rambursate) obligaţiunile şi poate fi
egal cu valoarea nominală, dar pentru a face obligaţiunile mai atractive, preţul de rambursare
este superior valorii nominale;
• prima de rambursare este diferenţa dintre preţul de rambursare şi preţul de emisiune a
obligaţiunilor şi reprezintă un activ fictiv amortizabil.
Exemplu:
La data de 01 ianuarie 2005, societatea BRASAL emite 1.000 de obligaţiuni, valoarea nominală
este de 10 lei/obligaţiune, preţul de emisiune 9 lei/obligaţiune, iar valoarea de rambursare 11
lei/obligaţiune. Dobânda este de 11%. Durata de rambursare a împrumutului este de 5 ani, iar rambursarea
se efectuează în 5 tranşe egale.
Care sunt înregistrările contabile specifice?
emiterea obligaţiunilor:
9.000 RON 461 = 161 11.000 RON
(1.000 x 9 lei) Debitori diverşi Împrumuturi din (1.000 x 11 lei)
2.000 RON 169 emisiuni de obligaţiuni
(1.000 x (11 – 9)) Prime privind
rambursarea obligaţiunilor
încasarea împrumutului:
9.000 RON 5121 = 461 9.000 RON
Conturi la bănci Debitori diverşi
Înregistrări contabile la 31.12.2005:

înregistrarea şi plata dobânzii (1.000 oblig x 10 lei x 11%):
1.100 RON 666 = 1681 1.100 RON
Cheltuieli privind dobânzile Dobânzi aferente împrumuturilor
din emisiuni de obligaţiuni
1.100 RON 1681 = 5121 1.100 RON

Dobânzi aferente împrumuturilor Conturi la bănci
15
amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

400 RON 6868 = 169 400 RON
Cheltuieli financiare privind amortizarea Prime privind
primelor de rambursare a obligaţiunilor rambursarea obligaţiunilor
amortizarea (rambursarea) primei tranşe de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

2.200 RON 161 = 5121 2.200 RON
Împrumuturi din Conturi la bănci
emisiuni de obligaţiuni

înregistrarea şi plata dobânzii (800 oblig x 10 lei x 11%):
880 RON 666 = 1681 880 RON
880 RON 1681 = 5121 880 RON


400 RON 6868 = 169 400 RON
amortizarea (rambursarea) tranşei a II-a de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

2.200 RON 161 = 5121 2.200 RON

660 RON 666 = 1681 660 RON
660 RON 1681 = 5121 660 RON


400 RON 6868 = 169 400 RON
amortizarea (rambursarea) tranşei a III-a de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

2.200 RON 161 = 5121 2.200 RON
16

440 RON 666 = 1681 440 RON
440 RON 1681 = 5121 440 RON


400 RON 6868 = 169 400 RON
amortizarea (rambursarea) tranşei a IV-a de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

2.200 RON 161 = 5121 2.200 RON

220 RON 666 = 1681 220 RON
220 RON 1681 = 5121 220 RON


400 RON 6868 = 169 400 RON
amortizarea (rambursarea) ultimei tranşe de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

2.200 RON 161 = 5121 2.200 RON
4.2. Răscumpărarea şi anularea obligaţiunilor
17
Rambursarea obligaţiunilor se poate face şi prin răscumpărare, caz în care emitentul cumpără şi
retrage de pe piaţă titluri de o anumită valoare, la un anumit preţ de răscumpărare.
Exemplu:
Societatea BRASAL emite 5.000 de obligaţiuni, valoarea nominală fiind de 50 lei/obligaţiune.
Preţul de emisiune este de 40 lei/obligaţiune, iar valoarea de rambursare de 60 lei/obligaţiune. Durata
creditului este de 10 ani, iar împrumutul se rambursează integral la expirarea scadenţei. După 3 ani, se
răscumpără şi se anulează 1.000 de obligaţiuni, preţul de cumpărare fiind de 45 lei/obligaţiune.
Care este formula contabilă privind anularea obligaţiunilor emise?
La emiterea acţiunilor, societatea BRASAL înregistrează:
emiterea obligaţiunilor:
200.000 RON 461 = 161 300.000 RON
(5.000 x 40 lei) Debitori diverşi Împrumuturi din (5.000 x 60 lei)
100.000 RON 169 emisiuni de obligaţiuni
(5.000 x (65 – 40)) Prime privind
rambursarea obligaţiunilor
încasarea împrumutului:
200.000 RON 5121 = 461 200.000 RON
Conturi la bănci Debitori diverşi
Societatea răscumpără obligaţiunile, valoarea totală fiind de 45.000 lei (1.000 x 45 lei):
45.000 RON 505 = 5121 45.000 RON
Obligaţiuni emise şi răscumpărate Conturi la bănci
anularea obligaţiunilor:
50.000 RON 161 = 505 45.000 RON
(1.000 x 50 lei) Împrumuturi din Obligaţiuni emise şi răscumpărate
Alte venituri financiare
18

FABBV, Contabilitatea Capitalurilor - Cu Rezolvare PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FABBV, Contabilitatea Capitalurilor - Cu Rezolvare PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Contabilitatea capitalurilor – Rapcencu Cristian

1. CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

1.1. Evaluarea capitalului social

1.2. Constituirea capitalului social

b) eliberarea aporturilor la data constituirii:

c) transferul CSN la CSV:

d) plata cheltuielilor de constituire:

e) eliberarea restului de 40% din aportul în numerar:

f) transferul CSN la CSV:

1.3. Majorarea capitalului social

1.3.1. Majorarea capitalului social prin aporturi noi în numerar

b) eliberarea aportului în numerar:

c) transferul CSN la CSV:

1.3.1.2. Majorarea capitalului social prin emiterea de noi acţiuni

1.3.2. Majorarea capitalului social prin aporturi în natură

1.3.3. Majorarea capitalului social prin operaţii interne

1.3.4. Majorarea capitalului social prin dublă mărire

1.3.5. Transformarea angajamentelor financiare (conversia obligaţiunilor) în acţiuni

1.4. Reducerea capitalului social

1.4.1. Reducerea valorii nominale a acţiunilor

24.000 RON 456 = 5121 24.000 RON

1.4.2. Reducerea numărului de acţiuni

8.000 RON 456 = 5121 8.000 RON

1.4.3. Răscumpărarea şi anularea acţiunilor

Dar dacă preţul de răscumpărare ar fi fost de 15 RON/acţiune?

1.4.4. Reducerea capitalului social prin acoperirea pierderilor înregistrate

Noua situaţie a capitalurilor proprii va fi:

a) constituirea rezervei legale (25.000 x 5% = 1.250 lei):

b) constituirea rezervelor statutare:

c) repartizarea profitului rămas:

10.000 RON 6812 = 1511 10.000 RON

13.000 RON 6581 = 5121 13.000 RON

Analiza litigiului cu clientul:

Provizioanele pentru garanţii acordate clienţilor se constituie la nivelul producătorului pentru

a) constituirea provizionului pentru garanţii acordate clienţilor:

b) anularea în anul 2007 a provizionului constituit şi devenit fără obiect:

4. CONTABILITATEA ÎMPRUMUTURILOR DIN EMISIUNI DE OBLIGAŢIUNI

Împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni (împrumuturi obligatare) sunt, de regulă, împrumuturi

4.1. Emisiunea obligaţiunilor

Înregistrări contabile la 31.12.2005:

1.100 RON 1681 = 5121 1.100 RON

 amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

 amortizarea (rambursarea) primei tranşe de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

Înregistrări contabile la 31.12.2006:

880 RON 1681 = 5121 880 RON

 amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

 amortizarea (rambursarea) tranşei a II-a de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

Înregistrări contabile la 31.12.2007:

660 RON 1681 = 5121 660 RON

 amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

 amortizarea (rambursarea) tranşei a III-a de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

Înregistrări contabile la 31.12.2008:

440 RON 1681 = 5121 440 RON

 amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

 amortizarea (rambursarea) tranşei a IV-a de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

Înregistrări contabile la 31.12.2009:

220 RON 1681 = 5121 220 RON

 amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

 amortizarea (rambursarea) ultimei tranşe de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

4.2. Răscumpărarea şi anularea obligaţiunilor

S-ar putea să vă placă și

amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

amortizarea (rambursarea) primei tranşe de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

amortizarea (rambursarea) tranşei a II-a de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

amortizarea (rambursarea) tranşei a III-a de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

amortizarea (rambursarea) tranşei a IV-a de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):

amortizarea primelor de rambursare (2.000 / 5):

amortizarea (rambursarea) ultimei tranşe de obligaţiuni (200 oblig x 11 lei):