A Doua Sansa - Primar - Limba Romana - Cursant - 2 PDF

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Programul „A doua ºansã“
Mihaela Bucinschi
LIMBA
ªI LITERATURA
ROMÂNÃ
Vorbim, scriem româneºte
Ghidul cursantului
Nivelul II
Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Aceste materiale – publicate în cadrul Proiectului Phare „Acces la educaþie pentru
grupuri dezavantajate“ 2003 – au fost realizate de o echipã de experþi ai Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii, pentru a fi folosite în primul an de aplicare experimentalã
a programului educaþional revizuit „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.
Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Cristiana Boca, coordonatoarea componentei „Învãþãmânt primar“
Mihaela Bucinschi, autoare „Limba ºi literatura românã“
Carmen Costina, autoare „Limba englezã“
Aniþa Dulman, autoare „Matematicã“
Gabriela Dumitru, autoare „Cunoaºterea mediului“
Cristina Ilie, autoare „Istorie. Geografie“
Iudit Sera, autoare „Limba engleza“
dr. Doina-Olga ªtefãnescu, autoare „Educaþie civicã“
Paul Vermeulen, expert componenta „Elaborare curriculum
ºi materiale educaþionale“
Coordonator editorial: Mihaela Marin

Design copertã: Dinu Dumbrãvician
Design ºi dtp: Remus Ghiuzeli
Ilustraþii: Sorin Þârlea
Foto copertã: Central Audiovisual Library of the European Commision
© European Community, 2005
Acest material este publicat în scopuri educaþionale, non-profit, pentru a fi folosit în primul an
de aplicare experimentalã a programului educaþional „A doua ºansã – Învãþãmânt primar“.
Autorii s-au strãduit sã intre legatura cu proprietarii imaginilor pentru a obþine permisiune a de
a le folosi în aceastã ediþie. Îi rugãm pe aceia pe care nu i-am putut contacta sã ia legãtura cu noi
la secondchance@wyginternational.ro
Aceastã publicaþie face parte din Programul Phare 2003 „Acces la educaþie pentru grupuri
dezavantajate“, componenta „A doua ºansã“
Editorul materialului: Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
Data publicãrii: noiembrie 2005
Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã
a Uniunii Europene.
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Cuvânt înainte Cuprins
Dragul meu prieten, Cum poþi folosi manualul 4
Draga mea prietenã,
Secretele limbii române 5
Felicitãri pentru decizia de a urma cursurile
modulului Voorbim, scriem româneºte. Tema 1
Cuvintele 6
Ce vei face ºi la ce îþi va folosi?
Tema 2
Vei parcurge paginã cu paginã acest material A, B, C, D... 10
ºi vei descoperi cã scrisul ºi cititul nu sunt deloc
plictisitoare. Vei descoperi cã citind poþi afla Tema 3
lucruri interesante de care ai nevoie sau pe care La televizor 14
le-ai putea folosi vreodatã în situaþii la care nu
te-ai aºteptat. Tema 4
Te vei simþi mult mai bine ºtiind cã atunci Înþelepciune 18
când ai nevoie de o informaþie o poþi afla singur.
Vei afla lucruri care te intereseazã, despre care Tema 5
poþi discuta cu cei din jurul tãu. În excursie 22
Vei învãþã cum sã te adresezi ºi cum sã
asculþi, cum sã porþi o discuþie utilã ºi plãcutã
Tema 6
cu cei din jurul tãu.
Sã stãm de vorbã 26
Vei ºti sã foloseºti cuvintele ºi sã-þi transmiþi
ideile în scris.
Tema 7
Cum vei reuºi?
Despre dialog 30
Ai nevoie de un caiet, un pix, dar mai ales de
RÃBDARE, VOINÞÃ, ÎNCREDERE. Tema 8
Dacã se va întâmpla ca orele sã þi se parã plic- Cartea 34
tisitoare, nu uita cã:
• Rãbdarea este amarã, dar dã roade dulci; Tema 9
• Nu trebuie sã te fereºti niciodatã sã întrebi, Sporturi 38
cãci nimeni nu s-a nãscut învãþat;
• Numai întrebând poþi afla ce-þi doreºti. Tema 10
Bucureºti, capitala þãrii 42
În cât timp?
Modulul Voorbim, scriem româneºte îþi propune Tema 11
parcurgerea a 12 paºi pe durata a 17 sãptãmâni. Omul 46
Acum ºtiu 50
Înainte de examen 51
Probe de verificare 52
Limba [i literatura român\ II 3

Cum poþi folosi manualul?
Alege o temã din cuprins. Urmãreºte cum a fost prezentatã aceasta pe
cele patru pagini. Discutã cu un coleg despre felul în care sunt organi-
zate paginile. Observã prin ce se aseamãnã ºi prin ce se deosebesc.
Activitãþi prin care îþi exprimi
pãrerea sau faci legãtura Fiecare temã are un titlu ºi se desfãºoarã în douã pãrþi. Fiecare parte
între ceea ce ºtii ºi ceea ce cuprinde douã pagini ce au diferite cerinþe care îþi sunt adresate.
vei învãþa
Informaþiile pe
care trebuie sã le
reþii. Exerciþii în care
Text de citit ºi studiat foloseºti infor-
maþiile noi.
Partea I
La televizor 3
partea 1
Exerseazã!
1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã:
– Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã!
Re]ine!
În vorbire putem formula cu u-

– ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã? ºurinþã întrebãri, ne putem expri-
– În ce oraº locuieºti? ma mirarea, bucuria, nemulþumi-
Pentru început… – Sunã-mã imediat ce ajungi acasã! rea folosindu-ne de schimbãri ale
Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe care vocii, de intonaþie.
le-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.
În scris intonaþia este redatã cu aju-
Exerciþii care te
torul semnelor de punctuaþie.
• Punctul (.)
aratã în scris cã prin enunþul
formulat se tramite o infor-
vor ajuta sã
maþie.
• Semnul întrebãrii (?)
se foloseºte în scris la sfârºitul
enunþurilor care exprimã în-
Cite[te aici!
înþelegi textul
trebãri, prin care se cer infor-
maþii.
Alegerea unui televizor • Semnul exclamãrii (!)
se foloseºte pentru a exprima
citit
Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu! un salut, un îndemn, o mirare,
El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nu o poruncã, o rugãminte, un
petreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþi- sfat etc.
fice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment.
2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime :
Dacã nu aveþi televizor poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþi
– un salut; – o poruncã;
la întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diago-
nalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþi – o strigare; – un îndemn.
instala, la calitatea imaginii ºi numãrul de canale.
Interesaþi-vã la magazin de durata garanþie ºi de locul unde vã 3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile :
puteþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vã – Pot veni peste o jumãtatate de orã. De prin lume
convinã preþul. – Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf.
Spor la cumpãrãturi! – Nu-þi pot rãspunde. adunate
___________
Vocabular • Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarul
4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã folo-
seºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. ªtiai cã…
pentru a afla sensul lor.
Dicteazã colegului/colegei folosind intonaþia potrivitã, trei dintre
Paginã pe care o
• Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor ?
aparat electrocasnic – aparat e- propoziþiile formulate. Prima televiziune nu a avut
• Cât timp petreci ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului ?
lectric folosit în gospodãrie (fier • De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor ? sunet ºi imaginea era alb-negru,
de cãlcat, aspirator, maºinã de 5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite. fãrã alte culori? Primul televizor
spãlat º.a.) • Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine s-a vândut în Statele Unite in
Descoper\!
vei pãstra pen-
diagonalã – distanþa de la un colþ • Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou 1938. Din 1960 s-au introdus:
la altul al ecranului televizorului. • Cu cine vei veni mâine televiziunea color ºi a aparut tele-
defecþiune- stricãciune • Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct. • În oraº se construieºte o ºosea nouã viziunea prin cablu care permite
• Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri. • Spre searã a încetat ploaia accesul pe mai multe canale tv.
• Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.
tru portofoliu.
Rezolvând 14 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar Limba [i literatura român\ II 15 Conþine sarcini
sarcinile vei practice pe care
descoperi Partea II le vei rezolva
lucruri noi. individual sau
La televizor 3 ªtii sã lucrezi corect?
1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care:
împreunã cu alþi
colegi.
partea 2 • dai o informaþie despre starea vremii;
___________________________________________________
• ceri o informaþie de la farmacie;
Pentru început… ___________________________________________________ Aminteºte-þi!
Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi în • îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten;
dreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi. ___________________________________________________
• dai un sfat unui coleg. Ce sunt semnele de punctuaþie?
___________________________________________________ Când se folosesc: punctul, sem-
Cite[te aici! nul întrebãrii, semnul exclamãrii?
b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare.
Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã!
Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin. 2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite:
Astãzi la ora 17:000 în cadrul emisiunii Furia naturii programul • Cum te-am vãzut am înþeles cã vom fi prieteni
ªtiinþã ºi Mister va prezenta un film documentar despre catastrofe • Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme
naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci se dezlãnþuie • Ce mare ai crescut
instinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei le este sortit
• Ce medicament îmi recomandaþi
sã simtã pe propria lor piele acþiunea distrugãtoare a naturii.
• Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni
De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami - vremea nu
De prin lume poate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile de
climã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregi 3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelor
adunate ºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri. de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor:
• Cât ......................................................................................................... ?
Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru este
însã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii! • Cât ......................................................................................................... !
Practic
Aici se fac
ªtiai cã… • Cât ......................................................................................................... .
Cele mai multe victime ale unui

Foloseºte-þi cunoºtinþele!
tsunami s-au înregistrat la 26 Realizaþi la nivelul clasei o listã
• Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-te
aprecieri asupra
decembrie 2004? Seria de valuri de întrebãri (un chestionar) pentru
s-a datorat unui cutremur puter- de dicþionar. a afla care sunt preferinþele TV ale
nic, ce a avut loc pe fundul ocea- • Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul care Rezultatul tãu: persoanelor din comunitatea în ca-
nului. Valul a ucis peste 150 000 prezintã filmul. re locuiþi. Întrebãrile se pot referi la:
• Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã par-
☺ felului în care ai
de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiº • posturile TV preferate
alte 5 milioane. ticipi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelor • emisiunile vizionate
Înþelepciune, de punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

Vrei s\ câ[tigi un televizor?
• cele mai urmãrite ºtiri
• orele de difuzare
rezolvat sarcinile
Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [i Mister
• prezentatori vedetã etc .
Formulaþi întrebãrile stabilite
sfaturi, curiozi-
Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea:
La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia naturii? Succes! unor persoane cunoscute (cel
Numele [i prenumele puþin trei) ºi notaþi rãspunsurile.
Observaþii
propuse.
Adresa Cu ajutorul învãþãtorului/în-
R\spunsul la întrebare vãþãtoarei grupaþi informaþiile
tãþi adunate Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr.7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.
• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.

obþinute pentru a afla care sunt
preferinþele majoritãþii persoane-
Aprecierile pot
lor chestionate.
Foloseºte informaþiile din articol.
pentru tine • Completeazã formularul din talon.
16 Programul „A doua {ansã” - Nivel primar Limba [i literatura român\ II 17 fi fãcute de tine,
de colegii tãi sau
de învãþãtor.
4 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

Secretele limbii române
Ce ºtii?
Apreciazã-te cu aproape bine, bine sau foarte bine!
1. Când eu povestesc, ceilalþi mã înþeleg.
2. Ceilalþi înþeleg întrebãrile mele.
3. Înþeleg informaþiile pe care le primesc de la alte persoane.
4. Cunosc toate literele alfabetului.
5. Folosesc literele de tipar în scriere.
6. Folosesc literele de mânã în scriere.
7. Ceilaþi înþeleg ce scriu eu.
8. Citesc informaþii din ziare sau reviste.
9. Citesc la televizor.
O privire înapoi!
1. Prezintã-te colegilor/colegelor, spunând cel puþin trei lucruri pe care doreºti sã le ºtie despre tine.
Când ceilalþi colegi se prezintã, fii atent la ei!
2. Alege un coleg sau o colegã. Spune ce ai aflat despre el sau despre ea în urma prezentãrii.
3. Scrie cuvinte corespunzãtoare pentru cinci obiecte pe care le observi acum în jurul tãu.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
4. Scrie propoziþiile dictate de cãtre cadrul didactic.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
5. Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti cel puþin trei dintre cuvintele: prieteni, noi, suntem, toþi, vechi,
sunt, colegii.
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
Care sunt aºteptãrile tale?

1. Rãspunde la întrebãri:
• Care este motivul pentru care te-ai înscris la curs?
• Ce lucruri, dintre cele pe care le ºtii, crezi cã-þi vor folosi?
• Cine crezi cã te va ajuta sã înveþi?
• Cât timp din zi crezi cã-þi va lua pentru a pregãti lecþiile de pe o zi pe alta?
2. Scrie trei lucruri pe care vrei sã le înveþi în acest modul.

____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________

Cuvintele 1
partea 1
Pentru început…
Aºezaþi-vã în cerc. Unul dintre voi îºi spune numele. Cel din dreapta repetã numele celui care s-a prezen-
tat ºi apoi îºi spune ºi el numele. Continuaþi pânã la ultimul cursant.
Cite[te aici!
Prima orã
Este prima orã de limba românã. Am aflat cã învãþãtoarea/învãþã-

torul se numeºte ............................................................. .
În clasã suntem ................. elevi.
Toþi dorim ca orele sã fie amuzante, interesante ºi ................ .
___________
• Completeazã spaþiile punctate conform cu realitatea.

• Câte cuvinte are primul enunþ al textului?
• Câte cuvinte din text sunt scrise cu literã mare? De ce aceste cu-
vinte sunt scrise astfel?
• Scrie cuvintele din textul mesajului care conþin de douã ori litera a.
......................................................................................................................
Descoper\!
Re]ine! • Priveºte imaginile de mai jos. Încercuieºte imaginea care nu se po-
triveºte cu celelalte. Motiveazã alegerea.
• Scrie în careu cuvintele corespunzãtoare imaginilor. Descoperã pe
Orice cuvânt are un în]eles, un banda coloratã ultimul cuvânt din mesaj.
sens.
1. 3.
Cuvintele se pronun]\ cu ajutorul
sunetelor [i se scriu cu ajutorul 2.
1.
literelor. 3.
4.
Prin schimbarea unui sunet sau 5.
a unei litere din cuvânt sensul
acestuia se poate schimba. 2. 4. 5.
Sunetul sau grupul de sunete din • Observã ce se întâmplã dacã într-un cuvânt se schimbã o literã.
cuvinte care se pronun]\ printr-o
singur\ deschidere a gurii for- gumã guºã lalea lulea
meaz\ o silab\. carte parte caiet caier
pix fix

Exerseazã!
1. Scrie în casetele alãturate cuvintelor numãrul de silabe corespunzã-
tor fiecãruia.
omenie soare partener
bucuros ploi ºcoli
colaborare prietenã bibliotecã
2. Grupeazã cuvintele din ºirul urmãtor dupã literele cu care încep:

carte, avion, cercel, muzeu, drum, crocodil, mireasã, arici,
deget, cântã, dragoste, ajutor, dinte, minune, director, amintire.
Scrie încã trei cuvinte care sã înceapã cu aceleaºi litere specificate pe

primul rând al tabelulului.
a c d m
3. Din fiecare ºir de cuvinte taie-l pe acela care nu se potriveºte ca

înþeles cu celelalte. Motiveazã alegerea.
• cãciulã, ºapcã, batic, palton;

• stilou, avion, creion, pix;
• lingurã, arc, furculiþã, cuþit;
• copac, ceaþã, tunet, ploaie.
4. Formeazã cât mai multe cuvinte pe care le poþi scrie numai cu aju-
torul literelor: m, s, r, e, c, r, a. De prin lume
5. Continuã ºirul cuvintelor de mai jos cu încã 10 cuvinte, dupã urmã- adunate
toarea regulã: urmãtorul cuvânt începe cu ultima literã din cuvân-
tul scris înainte.
colegi, indian, n…….........…...., …….........…...., …….........…...., ªtiai cã…?
…….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…....,
…….........…...., …….........…...., …….........…...., …….........…...., Cea mai lungã lecþie din lume a
6. Delimiteazã cuvintele în scrierile de mai jos. Copiazã propoziþiile în avut loc în Polonia, între 4 ºi 10
caiet. Scrie câte cuvinte are fiecare propoziþie. iunie 2004. Lecþia a durat 66 de
ore. La aceastã lecþie au partici-
• Meseriaestebrãþarãdeaur. pat 27 de copii.
• Oameniisuntegali.
• Omulcâttrãieºteînvaþã.
Discutaþi despre înþelesul enunþurilor obþinute.

Cuvintele 1
partea 2
Pentru început…
Scrieþi fiecare pe o foaie de hârtie pe care sã o daþi din mânã în mânã câte un cuvânt care sã exprime
starea pe care o aveþi în acest moment.
Cite[te aici!
La o secþie de poliþie este adusã o femeie care a trecut pe roºu.
Poliþistul de serviciu începe interogatoriul:
– Numele?
– Camelia D.
– Vârsta?
– 28 de ani.
– Ocupaþia?
– Învãþãtoare.
Poliþistul se ridicã de la masã, zâmbeºte fericit ºi îi spune:
– Minunat! Am aºteptat aceastã ocazie o viaþã întreagã. Acum vã
aºezaþi pe scaunul acesta ºi scrieþi de cinci mii de ori: Dacã
semaforul este roºu, trecerea este interzisã!
Vocabular
interogatoriu – serie de întrebãri
care se pun unei persoane vino- • Care ar fi putut fi numele de familie al învãþãtoarei?
vate sau presupuse a fi vinovate • De ce se afla învãþãtoarea la poliþie?
• Ce pedeapsã i-a dat poliþistul?
• Cum pedepseºte legea pietonii care traverseazã pe culoarea roºie a
semaforului?
• Spune douã reguli de traversare corectã.
• Formaþi perechi. Citiþi pe roluri dialogul dintre personajele textului.
• Scrie ºi tu o datã enunþul pe care trebuia sã-l scrie învãþãtoarea.
De prin lume •
Scrie alãturi de enunþ numãrul de cuvinte al acestuia.
Calculeazã câte cuvinte avea de scris doamna învãþãtoare. (Poþi fo-
adunate losi un calculator.)
• Desparte în silabe fiecare cuvânt din al doilea enunþ al textului.
• Scrie din text:
ªtiai cã…? – 3 cuvinte formate din trei silabe;
– 3 cuvinte care se terminã cu litera e.
Primul semafor a fost inventat de • Transformã cuvintele date astfel încât sã arate mai multe obiecte:
francezul Claude Chappe în anul semafor masã
1792. Culorile aveau aceeaºi sem- poliþist scaun
nificaþie. Primele semafoare s-au învãþãtoare femei
folosit în anul 1914 în America.

ªtii sã lucrezi corect?
1. Scrie cuvinte corespunzãtoare a cinci dintre produsele din oferta de
mai jos.
Aminteºte-þi!
Ce este cuvântul?
Ce este sunetul?
2. Obþine cuvinte noi înlocuind doar una dintre literele cuvintelor: Ce este silaba?
var, joc, sare. Cum se poate schimba sensul
Exemplu: tort ºort port unui cuvânt?
var –
joc –
sare –
3. Completeazã enunþurile urmãtoare folosind cuvinte potrivite:
Exemplu: Cãciula este pentru cap, cum este mãnuºa pentru mânã.
• Mânzul este pentru iapã, aºa cum iedul este pentru ..................... .
• Ochii sunt pentru vedere, aºa cum urechile sunt pentru ............. .
• Mistria este pentru zidar, aºa cum foarfeca este pentru .............. .
4. Continuã ºirurile de cuvinte cu încã trei cuvinte potrivite. Practic

• lalea, zambilã, …………...…, …………..……, …….….…… ;
• vioarã, pian, ………...….….., …….…….……, …….….…… ;
• România, Germania, ..….….., …….…….……, …….….…… . Calculeazã costul obiectelor
care îþi trebuie la ºcoalã!
Scrie o listã cu obiectele care îþi
Rezultatul tãu: trebuie la ºcoalã. În dreptul fiecã-
ruia scrie preþul. Folosind un cal-
☺
culator, adunã preþurile pentru a
afla costul total.
Nu mai pierde timpul cãutând!

Pentru sertarele în care pãstrezi
lucruri diferite fã un inventar ºi
scrie etichete cu numele obiecte-
lor. Lipeºte etichetele pe sertare.
Observaþii

A, B, C, D... 2
partea 1
Pentru început…
• Scrie cinci cuvinte care îþi vin în minte. Observã ce litere s-au folosi cel mai des în scrierea lor.
Comparã rezultatele obþinute cu cele ale colegilor sau colegelor.
• Încercuieºte literele pe care le-ai întâlnit foarte rar în scrierea cuvintelor în limba românã.
W, o, L, y, e, q, k, s, I, u, i
Wiesanna
Kinder
kiwi Milka
bonaqua
Descoper\!
• Despre ce este vorba în anunþ?
• Cum se numeºte magazinul nou deschis?
Vocabular • Unde se aflã?
• Spune numele produselor cu preþ redus.
• Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:
weekend – ultimele douã zile ale weekend ºi a rata.
sãptãmânii • Subliniazã cuvintele care conþin literele k, K, q, Q, w, W, y, Y.
a rata – a pierde • Spune cuvinte care folosesc în scrierea lor literele k, K, q, Q, w, W, y, Y.

Exerseazã! Re]ine!
1. Scrie câte un rând cu fiecare dintre literele: k, K, q, Q, w, W, y, Y.
a) Toate literele care se folosesc
2. Citeºte enunþurile de mai jos: în scrierea cuvintelor unei limbi
• Pânã la primãria oraºului sunt doi kilometri. formeazã alfabetul acelei limbi.
• Vecinul are doi porci york de peste o sutã de kilograme. Alfabetul limbii romãne este urmã-
• New York este un mare oraº al Americii. torul :
• Uniforma militarilor este kaki. a, A, ã, Ã, â, Â, b, B, c, C, d, D, e,
• Kiwi este un fruct cu gust acriºor. E, f, F, g, G, h, H, i, I, î, Î, j, J,
• În camerã am un bec de 100 de waþi. k, K, l, L, m, M, n, N, o, O, p, P,
• La Tokio sunt multe ºcoli de karate. q, Q, r, R, s, S, º, ª, t, T, þ, Þ, u, U,
v, V, w, W, x, X, y, Y, z, Z.
b) Literele k, K, q, Q, w, W, y, Y
se folosesc rar în scrierea cuvin-
telor din limba românã. Aceste
cuvinte provin în cea mai mare
parte din alte limbi. De aceea
literele k, K, q, Q, w, W, y, Y se
Lecþie de karate citesc diferit de la un cuvânt la
altul.
Cere învãþãtorului explicaþii despre sensul cuvintelor necunoscute. Dintre cele mai folosite cuvinte
Transcrie din enunþuri numai cuvintele care conþin literele: k, K, q, sunt: kilogram, kilometru, kiwi,
Q, w, W, y, Y. spray.
3. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:

kilogram, kilometru, kiwi, spray, kaki.
4. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia propoziþiile scrise.
5. Transcrie ºi apoi rezolvã problema. Poþi folosi calculatorul.

Distanþa de la Bucureºti la Piteºti este de 110 kilometri. De la Piteºti
De prin lume
la Râmnicu Vâlcea sunt 76 de kilometri. adunate
Câþi kilometri sunt de la Bucureºti la Râmnicu Vâlcea?
6. Decupeazã din ziare ºi reviste cuvinte care conþin literele k, K, q, ªtiai cã…?
Q, w, W, y, Y. Lipeºte aceste cuvinte pe o planºã ºi expune-o în clasã.
În scrierea în limba japonezã se
folosesc în jur de 2000 de semne.
Pentru a citi un ziar este necesarã
cunoaºterea unui numãr de minim
1 000 de semne. Restul pot fi „ghi-
cite“ din mesajul pe care îl trans-
mite textul.
Iaht ancorat în port

A, B, C, D... 2
partea 2
Pentru început…
Uneºte cuvintele cu imaginile corespunzãtoare. Discutaþi despre utilitatea obiectelor ilustrate.
satelit
microscop
blender
fax
computer
Cite[te aici!
Dicþionarul
În viaþa de zi cu zi se întâmplã sã întâlnim cuvinte al cãror sens

nu îl cunoaºtem. Este firesc sã fie aºa, pentru cã limba românã este
foarte bogatã în cuvinte.
De aceea s-au inventat dicþionarele. Acestea cuprind cuvinte ºi
explicaþia lor.
Cuvintele sunt aºezate într-o anumitã ordine în dicþionare, pentru
ca acestea sã se putea folosi cu uºurinþã.
ªtii care este aceasta?
• Ce cuprinde un dicþionar?
De prin lume • De ce avem nevoie de dicþionare?
• Scrie toate literele alfabetului în ordinea corectã. Încercuieºte-le pe
adunate acelea care nu s-au folosit în scrierea textului de mai sus.
• Formaþi grupe de 3-5 cursanþi. Studiaþi un dicþionar. (Pe care îl veþi primi
de la învãþãtor/învãþãtoare.) Observaþi ordinea în care sunt aºezate
ªtiai cã…? cuvintele pentru a putea rãspunde la întrebarea formulatã în mesaj.
• Scrie literele vecine din alfabet.
În limba arabã scrierea ºi citirea _ d _ _ r _ _ h _ _ î _
se fac de la dreapta spre stânga. _ u _ _ þ _ _ f _ _ v _
• Scrie literele alfabetului:
• de la a la g • de la m la v
• de la j la r • de la s la z

1. Scrie în ordine literele alfabetului:
• de la ã la d;
......................................................................................................................
• de la l la r.
...................................................................................................................... Aminteºte-þi!
2. În cartea de telefon numele persoanelor sunt scrise în ordine alfa-
beticã. Scrie numele persoanelor în ordinea în care ar apãrea în Care sunt literele alfabetul limbii
cartea de telefon: române?
Barbu Ion, Profir Elena, Andreescu Mihail, Care este ordinea literelor în alfa-
Rusu Paul, Vasilescu Dana, Kovacs Ana, Ilie Dan, bet?
Dumitrache Georgeta, Grigore Alin, Lazãr Floarea.
3. Completeazã propoziþiile alegând cuvinte din parantezã, astfel încât

cuvintele din fiecare enunþ sã fie scrise ordine alfabeticã.
( Andrei, dungat, Anei, porumb, ºoferul, Danielei, câmpul)
• Costumul ............................ este modern.

• ........................................ conduce grijuliu.
• Agricultorii cultivã ................................... .
4. Aºazã literele din fiecare ºir în ordine alfabeticã pentru a obþine

cuvinte.
• c, a, e • o, d, a, i • s, a, d, e Practic
• j, b, e • p, d, o • r, a, u, ,c
Noteazã pe o foaie 15 cuvinte pe

care le auzi la radio sau la televizor
ºi al cãror înþeles nu îl cunoºti.
Rezultatul tãu:
Împreunã cu ceilalþi colegi faceþi
☺
o listã comunã de cuvinte necu-
noscute.
Explicaþi cuvintele cu sprijinul

învãþãtorului/învãþãtoarei ºi cu
ajutorul dicþionarului. Aºezaþi-le
apoi în ordine alfabeticã ºi reali-
zaþi un dicþionar al clasei.
Observaþii
Reþine explicaþiile cuvintelor de
pe lista ta.

La televizor 3
partea 1
Pentru început…
Imagineazã-þi cã doreºti sã cumperi unul dintre obiectele ilustrate mai jos. Spune câteva întrebãri pe care
le-ai formula vânzãtorului înainte de a le cumpãra.
Cite[te aici!
Alegerea unui televizor
Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu!

El este un mijloc de informare ºi de relaxare, atâta timp cât nu
petreceþi foarte mult timp în faþa lui. Puteþi alege emisiuni ºtiinþi-
fice, sport, muzicã, ºtiri, filme sau divertisment.
Dacã nu aveþi televizor, poate doriþi sã cumpãraþi unul. Nu îl luaþi
la întâmplare! La ce trebuie sã fiþi atenþi? La dimensiunea diago-
nalei, cãci trebuie sã þineþi seama de mãrimea camerei în care îl veþi
instala, la calitatea imaginii ºi la numãrul de canale.
Interesaþi-vã la magazin dedurata garanþiei ºi de locul unde vã
puteþi duce în cazul unei defecþiuni a aparatului! Mai rãmâne sã vã
convinã preþul.
Spor la cumpãrãturi!
___________
Vocabular • Identificã în text cuvintele necunoscute. Foloseºte dicþionarul
pentru a afla sensul lor.
• Ce emisiuni preferi sã vezi la televizor?
aparat electrocasnic – aparat
• Cât timp ar fi bine sã petreci zilnic în faþa televizorului?
electric folosit în gospodãrie (fier • De ce trebuie sã þii seama atunci când cumperi un televizor?
de cãlcat, aspirator, maºinã de
spãlat º.a.)
diagonalã – distanþa de la un colþ Descoper\!
la altul al ecranului televizorului.
defecþiune – stricãciune • Citeºte enunþurile la sfârºitul cãrora s-a pus punct.
• Încercuieºte semnele de punctuaþie folosite în primele trei enunþuri.
• Citeºte din text enunþurile care exprimã întrebãri, urãri sau sfaturi.

Exerseazã! Re]ine!
1. Citeºte enunþurile de mai jos folosind intonaþia potrivitã:
– Vã rog sã mã ajutaþi sã gãsesc aceastã adresã! În vorbire putem formula cu
– ªtiþi cumva cum pot ajunge la aceastã adresã? uºurinþã întrebãri, ne putem expri-
– În ce oraº locuieºti? ma mirarea, bucuria, nemulþumi-
– Sunã-mã imediat ce ajungi acasã! rea folosindu-ne de schimbãri ale
vocii, de intonaþie.
În scris intonaþia este redatã cu aju-

torul semnelor de punctuaþie.
• Punctul (.)
aratã în scris cã prin enunþul
formulat se transmite o infor-
maþie.
• Semnul întrebãrii (?)
se foloseºte în scris la sfârºitul
enunþurilor care exprimã în-
trebãri, prin care se cer infor-
maþii.
• Semnul exclamãrii (!)
se foloseºte pentru a exprima
un salut, un îndemn, o mirare,
o poruncã, o rugãminte, un
sfat etc.
2. Formuleazã oral câte douã enunþuri care sã exprime:
– un salut; – o poruncã;
– o strigare; – un îndemn.
3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile:

– Pot veni peste o jumãtatate de orã. De prin lume
– Da, îmi doresc sã mergem la cinematograf.
– Nu-þi pot rãspunde. adunate
4. Formuleazã în scris câte douã enunþuri la sfârºitul cãrora sã folo-
seºti punctul, semnul întrebãrii ºi semnul exclamãrii. ªtiai cã…?
Dicteazã colegului/colegei, folosind intonaþia potrivitã, trei dintre
propoziþiile formulate. Prima televiziune nu a avut
sunet ºi imaginea era alb-negru,
5. Completeazã enunþurile cu semnele de punctuaþie potrivite. fãrã alte culori. Primul televizor
• Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine s-a vândut în Statele Unite in
• Cine furã azi un ou, mâine va fura un bou 1938. Din 1960 s-au introdus:
• Cu cine vei veni mâine televiziunea color ºi a apãrut tele-
• În oraº se construieºte o ºosea nouã viziunea prin cablu care permite
• Spre searã a încetat ploaia accesul pe mai multe canale tv.

La televizor 3
partea 2
Pentru început…
Spune ce emisiune TV urmãreºti. Realizaþi la nivelul clasei o listã cu numele acestor emisiuni. Scrieþi în
dreptul fiecãruia motivele pentru care le urmãriþi.
Cite[te aici!
Nestãpânitã, sãlbaticã, cu catastrofe imprevizibile ºi putere imensã!
Aceasta este faþa naturii pe care omul o cunoaºte mai puþin.
Astãzi, la ora 17:0
00, în cadrul emisiunii Furia naturii, programul
ªtiinþã ºi Mister va prezenta un film documentar despre catastrofe
naturale de pe Pãmânt. Veþi vedea ce se întâmplã atunci când se
dezlãnþuie instinctul sãlbatic al planetei noastre, iar locuitorilor ei le
este sortit sã simtã pe propria piele acþiunea distrugãtoare a naturii.
De la uragane la inundaþii, de la tornade la tsunami – vremea nu
De prin lume poate fi prevãzutã ºi este imposibil de þinut în frâu. Schimbãrile de
climã sunt în stare sã mãture de pe suprafaþa pãmântului þãri întregi
adunate ºi popoare, sã despartã familiile, sã distrugã cele mai solide clãdiri.
Ce surprize ne va mai oferi natura? Nimeni nu ºtie. Un lucru este
însã cert: Omul nu se poate opune furiei naturii!
ªtiai cã…?
Cele mai multe victime ale unui

tsunami s-au înregistrat la 26
decembrie 2004. Seria de valuri • Noteazã în caiet cuvintele necunoscute. Aflã sensul lor folosindu-te
s-a datorat unui cutremur puter- de dicþionar.
nic, ce a avut loc pe fundul ocea- • Prezintã pe scurt informaþiile pe care le-ai desprins din textul care
nului. Valul a ucis peste 150 000 prezintã filmul.
de oameni ºi a lãsat fãrã acoperiº • Citeºte, folosind intonaþia potrivitã, talonul care te invitã sã par-
alte 5 milioane. ticipi la un concurs pe tema serialului. Motiveazã folosirea semnelor
de punctuaþie cunoscute în scrierea textului.
Vrei s\ câ[tigi un televizor?
Nimic mai simplu! Urm\re[te emisiunile canalului TV {tiin]\ [i Mister
Completeaz\ talonul de la sfâr[itul revistei cu datele tale personale [i cu r\spunsul la întrebarea:
La ce or\ se difuzeaz\ emisiunea Furia naturii? Succes!
Numele [i prenumele
Adresa
R\spunsul la întrebare
Trimite talonul pe adresa noastr\: Str. Ion Ionescu, nr. 7, Br\ila. Câ[tig\torul va fi desemnat în data de 25 decembrie prin tragere la sor]i.
• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.

Foloseºte informaþiile din articol.
• Completeazã talonul pentru concurs.

1. a) Formuleazã în scris propoziþii prin care:
• dai o informaþie despre starea vremii;
___________________________________________________
• ceri o informaþie de la farmacie;
___________________________________________________ Aminteºte-þi!
• îþi exprimi bucuria pentru reuºita unui prieten;
___________________________________________________
• dai un sfat unui coleg. Ce sunt semnele de punctuaþie?
___________________________________________________ Când se folosesc: punctul, sem-
nul întrebãrii, semnul exclamãrii?
b) Citeºte propoziþiile formulate folosind intonaþia corespunzãtoare.
2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite:

• Cum te-am vãzut, am înþeles cã vom fi prieteni
• Cum ai reuºit sã ajungi aºa devreme
• Ce mare ai crescut
• Ce medicament îmi recomandaþi
• Ce ºtiu nu-mi poate lua nimeni
3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelor

de punctuaþie folosite la sfârºitul enunþurilor:
• Cât ......................................................................................................... ?
• Cât ......................................................................................................... !
• Cât ......................................................................................................... . Practic
Realizaþi la nivelul clasei o listã
de întrebãri (un chestionar) pentru
a afla care sunt preferinþele TV ale
Rezultatul tãu: persoanelor din comunitatea în ca-
re locuiþi. Întrebãrile se pot referi la:
☺
• posturile TV preferate;
• emisiunile vizionate;
• cele mai urmãrite ºtiri;
• orele de difuzare;
• prezentatori etc.
Formulaþi întrebãrile stabilite
unor persoane cunoscute (cel
puþin trei) ºi notaþi rãspunsurile.
Observaþii Cu ajutorul învãþãtorului/în-
vãþãtoarei grupaþi informaþiile
obþinute pentru a afla care sunt
preferinþele majoritãþii persoane-
lor chestionate.

Înþelepciune... 4
partea 1
Pentru început…
Discutaþi despre înþelesul proverbului: Cine nu are bãtrâni, sã-ºi cumpere!
Cite[te aici!
Doi cãlãtori
dupã Alexandru Mitru
Se povesteºte cã odatã mergeau pe drum doi cãlãtori. Unul bã-

trân – învãþãtorul celuilalt, celãlalt un flãcãu în toatã legea. Bãtrânul
se chinuia sã-l înveþe pe cel tânãr cum sã se poarte în viaþã cu cin-
ste, dreptate ºi vrednicie.
Mergând ei aºa, se trezesc cã le apare în cale un urs. Flãcãul,
înspãimântat, fuge ºi, folosindu-ºi sprinteneala, se caþãrã într-un
copac. Bãtrânul, ce sã facã? De fugit nu putea, iar de cãþãrat în
copac, nici atât. Rãmas singur la îndemâna fiarei, se aruncã la
pãmânt ºi se preface mort. Ursul se apropie, îl miroase. Îl crede
mort. ªi, cum ursul nu se atinge de mortãciuni, pleacã mai departe.
Dupã ce primejdia trece, flãcãul coboarã din copac ºi-l întreabã
pe bãtrân ce i-a spus ursul la ureche. Bãtrânul i-a rãspuns cã ursul
i-a zis sã nu mai plece vreodatã la drum cu oameni care de fricã te
pãrãsesc la cea dintâi primejdie.
Descoper\!
1. Rãspunde la întrebãri:
• Cine erau cei doi cãlãtori?
1. Subliniazã cuvintele din text
• Ce a fãcut fiecare când a venit ursul?
care conþin grupurile de litere: ce,
• De ce ursul nu l-a atacat pe bãtrân?
ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi.
Desparte cuvintele subliniate în
2. Explicã rãspunsul pe care bãtrânul i l-a dat feciorului.
silabe. Observã prin câte sunete
sunt redate grupurile de litere
3. Marcheazã cu X proverbul care se potriveºte textului. Motiveazã
amintite.
alegerea.
Ce poþi face azi, nu lãsa pe mâine!
2. Stabileºte numãrul de litere ºi
Vorba dulce mult aduce.
de sunete pentru fiecare cuvânt
Prietenul la nevoie se cunoaºte.
subliniat.
4. Stabileºte înþelesul pe care îl are cuvântul trezeºte în fiecare dintre
enunþuri:
• În fiecare dimineaþã se trezeºte la ora ºapte.
• Când sã plece, se trezeºte la uºã cu vecinul sãu.
• La începutul primãverii ursul se trezeºte din amorþealã.
• Cântecul acesta îmi trezeºte amintiri.

Exerseazã! Re]ine!
1. Scrie în dreptul fiecãrui cuvânt numãrul de silabe, sunete ºi litere.
Grupurile de litere: ce, ci, ge, gi,
concert – genunchi – ochelari – ghimpe – che, chi, ghe, ghi se redau fie-
unchi – ginere – cizmã – îngheþ – care printr-un singur sunet.
Cuvintele care conþin aceste
2. Transformã cuvintele din parantezã astfel încât sã denumeascã mai grupuri de litere pot avea mai
multe obiecte: multe litere decât sunete.
copac – regi – Exemplu: ceartã – se scrie cu 6

ghiveci – luncã – litere, se pronunþã 5 sunete (grupul ce
pereche – fag – este redat printr-un singur sunet).
3. Identificã în careu cel puþin ºase cuvinte care sã conþinã unul dintre
grupurile de litere ce, ci, che, chi. Scrie-le în caiet.
C U C I C C
U R E C H E
C E R C E P
H C U H N A
I H R I A C
P I I N R E
De prin lume
4. Scrie câte douã cuvinte care sã conþinã pe rând grupurile de litere:
ce, ci, ce gi, ge, chi, ghe, ghi. adunate
5. Completeazã enunþurile folosind cuvântul potrivit: celeilalte, cele-
lalte, celorlalþi, celãlalt, cealaltã, celuilalt. În mod normal, urºii nu atacã
oamenii, dar îºi apãrã puii ºi
• În colþul camerei se afla biblioteca. hrana. Încercaþi sã nu luaþi nicio-
• Pe drum s-a întâlnit cu ......................... rude. datã prin surprindere un urs!
• Bicicletele ......................... concurenþi erau noi. Faceþi zgomot, vorbiþi tare sau
• I-am cumpãrat bilet la ......................... tren. folosiþi clopoþei pentru a vã sem-
• ......................... zi a fost mai cãlduroasã. nala prezenþa. Dacã, în timp ce vã
• Am împrumutat cartea ......................... coleg. plimbaþi, vã întâlniþi cu un urs,
respectaþi spaþiul animalului ºi
rãmâneþi la o distanþã mare de el.
În nici un caz sã nu o luaþi la fugã!
În mod normal, ursul se ridicã pe
labele din spate dacã este surprins
sau alarmat. Este un animal peri-
culos, care nu se teme de om.

Înþelepciune... 4
partea 2
Pentru început…
Spuneþi pe rând câte un proverb cunoscut.
Cite[te aici!
Musca la arat
de Alexandru Donici
De la arat un plug Ei musca îi rãspunde

Vocabular Venea încet spre casã
ªi, la un bou pe jug
C-un aer supãrat.
Au nu pricepi ce facem?
O muscã s-aºezasã. Nu vezi cã noi ne-ntoarcem
Iar ei, spre-ntâmpinare, Din câmp, de la arat?
deºartã – nefolositoare, zadar- O altã muscã-n zbor Spre lauda deºartã
nicã, fãrã rost Îi face o-ntrebare: Mulþi zic: noi am lucrat,
– De unde, dragã, sorã ? Când ei lucreazã-n faptã
– ªi mai întrebi de unde! Ca musca la arat.
1. Scrie forma corectã a cuvintelor:
De prin lume se aºezasã –
sor –
adunate au nu pricepi –
2. Completeazã enunþurile cu informaþii desprinse din text.

În zicãtorile româneºti musca • Boul se întorcea ........................... de la ........................... .
este uneori amintitã. Se întâmplã • Musca stãtea pe ........................... boului.
sã auzim expresii ca: • Pe drum se întâlneºte cu ........................... .
Te bagi ca musca-n lapte! • Îi spune acesteia cu ........................... cã se întoarce de la arat.
Te simþi cu musca pe cãciulã!
Nu toate muºtele fac miere! 3. Scrie în caiet ultimele patru rânduri ale textului. Discutaþi în clasã
despre înþelesul acestora.
4. Ai vãzut pe cineva purtându-se ca musca despre care se povesteºte

în text? Dacã da, prezintã colegilor aceastã întâmplare.
5. Identificã în text cuvinte care conþin grupul de litere ce.

Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.

1. Citeºte cu atenþie cuvintele din fiecare ºir. Ordoneazã-le pentru a
obþine proverbe.
• lauda, de sine, a bine, nu, miroase;
• e, prostia, bunã, sorã, cu fudulia;
• carte, parte are, are,cine. Aminteºte-þi!
2. Completeazã proverbele de mai jos folosind cuvintele potrivite din
parantezã. Cum se pronunþã grupurile de
• Cine se scoalã de dimineaþã .......... ajunge. ( la serviciu, departe, acolo) litere: ce, ci, ge, gi, che, chi?
• Cine sapã .............. altuia, cade singur în ea. (câmpul, grãdina, groapa)
• Pomul se cunoaºte dupã roade, iar omul dupã ............ . (nume,
fapte, chip).
3. Completeazã spaþiile libere cu grupurile de litere: ce, ci, ge, gi, che,
chi, ghe sau ghi.
deoare___ deoa___ un___ in___ner
___p ___readã un___e ___mpe
4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:

margine, genunchi, ceainic.
5. Taie cuvântul scris greºit.

• Pe cer/ger au apãrut stele.
• Doresc sã vã ghem/chem în vizitã. Practic
• Iarna este cel mai rece/rege anotimp.
• Cina/China va fi la ora 19.
• El este un unchi/unghi din partea mamei. Realizaþi la nivelul clasei o co-
lecþie de proverbe.
Pe o coalã de carton scrieþi-le
Rezultatul tãu: pe acelea pe care le-aþi citit în
acest capitol.
☺
Aflaþi din cãrþi sau de la cu-
noscuþi ºi alte proverbe ºi com-
pletaþi planºa. Fiecare dintre voi
trebuie sã scrie cel puþin trei pro-
verbe.
Observaþii

În excursie 5
partea 1
Pentru început…
Pe rând, completaþi enunþul:
Aº merge în excursie .................................. .
Cite[te aici!
Veeºti bune
Alexandru, vãrul meu, a venit la mine exact înainte de a pleca

la ºcoalã.
Era extraordinar de fericit. Mã invita într-o excursie la munte.
Mi-a explicat cã a luat examenul pentru permisul de conducere ºi
cã doreºte sã fiu alãturi de el când va merge la acest drum mai lung.
Am acceptat invitaþia ºi am fixat împreunã ziua în care vom pleca.
Vocabular Descoper\!
• Observã cum a fost aºezat textul precizând:
a accepta – a fi de acord, a primi – poziþia titlului;
am fixat – (aici) am stabilit, am – aºezarea rândurilor textului faþã de marginea din stânga a casetei;
hotãrât – ce legãturã existã între rândurile scrise mai departe de marginea
casetei ºi momentele importante prezentate în text.
• Observã cum au fost aliniate la stânga rândurile textului. Ce legãturã

existã între rândurile scrise mai înspre dreapta ºi momentele impor-
tante prezentate în text?
• Subliniazã în textul mesajului cuvintele care conþin litera x.
• Pronunþã cuvintele subliniate pe silabe.
• Formuleazã oral enunþuri în care cuvântul fixat sã aibã alt înþeles

decât cel din text.

Exerseazã! Re]ine!
1. Transcrie textul Veºti bune respectând aºezarea titlului ºi scrierea
cu alineat. Titlul textului se scrie la mijlocul
rândului.
2. Formuleazã oral propoziþii în care sã foloseºti cuvintele din text Între titlu ºi text se lasã spaþiu
care conþin litera x. liber.
Enunþurile care încep o idee sau
3. Citeºte cuvintele pe silabe ºi apoi în întregime. Pronunþã corect! un moment nou se scriu mai spre
sa-xo-fon e-xa-men ex-plo-zi-e interiorul rândului, altfel spus,
xi-lo-fon e-xer-sat ex-po-zi-þi-e cu alineat.
ma-xi-mum ta-xa-tor ex-tem-po-ral Litera x se citeºte cs sau gz.
4. Scrie în dreptul cuvintelor cs sau gz dupã sunetele ce corespund

literei x.
toxic – exemplu – examen –
exact – text – pix –
box – fixator – box –
5. Descoperã în coloana alãturatã cuvintele care lipsesc. Scrie-le în

spaþiile punctate.
executãm
• Calculatoare ........................ la cele mai mici preþuri!
claxonaþi
• Nu cumpãra produse ................................................ !
fix
• Cu ................... noastre ajungeþi mereu la ............... !
excepþionale
• Nu ............................................................ în localitate!
expirate
• ............................ zugrãveli de cea mai bunã calitate!
taxi
6. Dã exemplu de trei cuvinte care conþin x. Formuleazã în scris

propoziþii cu acestea. Dicteazã apoi propoziþiile unui coleg.
Verificaþi-vã lucrãrile cu ajutorul învãþãtorului.
_________________
De prin lume
___________________________________________________ adunate
___________________________________________________
___________________________________________________
ªtiai cã…?
_________________
___________________________________________________ Pentru a te înscrie la examenul
___________________________________________________ de obþinere a permisului de con-
___________________________________________________ ducãtor auto trebuie sã ai cel
puþin 18 ani, sã termini cursurile
_________________ primare ºi sã urmezi cursurile
___________________________________________________ unei ºcoli de ºoferi.
___________________________________________________
___________________________________________________

În excursie 5
partea 2
Pentru început…
1. Spune ce vezi în imaginea alãturatã.
Întoarce manualul cu scrisul invers ºi priveºte din nou. Ce observi?
2. Cu ce poþi asemãna stâncile din imaginile de pe paginã?
Cite[te aici!
Babele din Bucegi
Dacã mergi în excursie în Bucegi, nu uita trebuie sã vezi Sfinxul ºi

Babele. Pentru aceste stânci cioplite de vânturi ºi ploi existã câte o le-
gendã. Fiecare încearcã sã explice formele ciudate ale acestor pietre.
Despre Babe se povesteºte cã sunt Dochia ºi oile ei transformate
în stane de piatrã.
Dochia era o fatã de împãrat care a fugit în munþi de teama unui
peþitor, duºman de-al tatãlui sãu. Îmbrãcatã ca o babã, cu nouã co-
joace, ea a urcat spre culmile Bucegilor în luna martie, când vremea
era schimbãtoare. Pe drum ºi-a aruncat unul câte unul cojoacele, cãci
vremea pãrea cã se încãlzeºte. Când a ajuns în vârful muntelui, s-a
pornit deodatã o furtunã amestecatã cu ploaie ºi omãt.
Dochia ºi mioarele ei au fost transformate de frigul cel cumplit în
stane de piatrã. Ele amintesc de zilele schimbãtoare ale lunii martie.
Vocabular
peþitor – persoanã care cere în
cãsãtorie pe cineva • Ce sunt Babele din Bucegi?
• Cum spune legenda cã au apãrut ele?
• Cum se numesc primele nouã zile ale lunii martie?
• Câte alineate s-au folosit în scrierea textului?
• Transcrie din text numai enunþurile care sunt scrise cu alineat.
• Identificã în text cuvintele care conþin x. Formuleazã în scris pro-
De prin lume poziþii cu acestea.
adunate
ªtiai cã…?
În Egipt existã o statuie numitã

Sfinxul. Aceasta seamãnã foarte
bine cu Sfinxul din þara noastrã.

1. Transcrie propoziþiile de mai jos alegând cuvântul scris corect.
• Egzerciþiul/Exerciþiul de la matematicã a fost uºor.
• Am ajuns exact/egzact când a început meciul de bocs/box.
• De la alimentele expirate/ecspirate ne putem intocsica/intoxica.
Aminteºte-þi!
2. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine logicã. Copiazã pri-
mul fragment. Respectã scrierea cu alineat.
A luat o turmã de mioare ºi, pentru cã era vreme rea, s-a îm- Cum se aºazã un text în paginã?
brãcat cu nouã cojoace. Astfel îmbroboditã, a pornit spre munte. Prin ce literã se exprimã grupul de
Într-o zi, fiul împãratului vecin a pornit rãzboi împotriva ta- sunete cs sau gz ?
tãlui Dochiei cu gândul de a pune mâna pe ea. Biata fatã când
a aflat acestea a hotãrât sã fugã în munþi, sã se ascundã pânã va
trece pericolul.
Pe drum întâlnea ghiocei ºi toporaºi care anunþau primã- Practic
vara. În ziua dintâi a lui martie a fost aºa de cald, încât Dochia
a aruncat un cojoc din cele nouã.
Imagineazã-þi cã faci reclamã pro-
3. Descoperã în careul alãturat cel puþin cinci cuvinte care conþin x. duselor ilustrate mai jos.
Scrie-le în caiet. Scrie pe o foaie enunþuri prin
care sã atragi atenþia asupra aces-
A L E X F A X tor produse. Foloseºte în fiecare
L T A X A X E enunþ unul dintre cuvintele:
B O X I G E N excepþional, extraordinar, exact,
E X I S T F O maximum sau alte cuvinte care
C I F E L I X conþin litera x. Ilustreazã pagina.
M C X B O X E
4. Scrie cinci nume de persoane în scrierea cãrora se foloseºte litera x.
Rezultatul tãu:
☺
Observaþii

partea 1
Pentru început…
Imagineazã-þi cã ai economisit o mie RON. Ce ai face cu ei? Motiveazã alegerea.
Cite[te aici!
Astãzi directorul ºcolii m-a anunþat cã am primit pentru clasã
suma de o mie RON. M-a întrebat cum vom folosi aceºti bani.
Nu am ºtiut ce sã-i rãspund. Am promis cã voi discuta cu voi ºi
vom gãsi împreunã o soluþie.
Pentru situaþia ilustratã precizeazã:

• Cine este persoana care transmite informaþia?
• Cui transmite ea informaþia?
• Ce informaþie este transmisã?
• Formuleazã un enunþ pe care l-ar putea formula o persoanã care
a primit informaþia.
Descoper\!
• Noteazã trei idei pe care le-ai avea tu pentru a cheltui banii în folo-
sul clasei.
• Formaþi grupe de câte cinci cursanþi. Prezentaþi-vã fiecare ideile.
Discutaþi ºi întocmiþi apoi lista ideilor comune. Numiþi un reprezen-
tant al grupei care sã prezinte rezultatul discuþiilor voastre.
• Marcheazã cu X în lista de mai jos regulile pe care le-aþi respectat
în timpul discuþiilor cu ceilalþi colegi/colege.
ai ascultat cu atenþie ideile transmise de celelalte persoane;
ai formulat întrebãri atunci când nu ai înþeles ceva;
nu l-ai întrerupt pe cel care a vorbit;
nu ai vorbit în acelaºi timp cu cel care-ºi prezenta ideile;
þi-ai prezentat pãrerea vorbind clar, suficient de tare ºi de rar,

pe înþelesul celorlalþi;
ai oferit rãspunsuri la întrebãrile care þi s-au adresat.
Ce alte reguli ai respectat în timpul discuþiilor?

Exerseazã! Re]ine!
1. Pentru fiecare situaþie ilustratã precizeazã cine este vorbitorul ºi as-
cultãtorul sau ascultãtorii. Formuleazã câte un mesaj potrivit situ- În comunicarea oralã (prin vorbi-
aþiilor prezentate. re), cel care transmite informaþia
se numeºte vorbitor, iar cel care
o primeºte se numeºte ascultã-
tor. Informaþia poartã numele de
mesaj.
Comunicarea în care persoanele
care participã sunt pe rând ascultã-
tor ºi vorbitor se numeºte dialog.
În scris, intervenþia fiecãrei per-
soane în dialog se marcheazã cu
vorbitor: ________________ linie de dialog (–). Linia de dia-
ascultãtor: _______________ log se scrie întotdeauna cu alineat.
vorbitor: ________________
ascultãtor: _______________
De prin lume
adunate
vorbitor: ________________ Sfaturi

ascultãtor: _______________
În timpul comunicãrii orale, tre-
buie sã respecþi anumite reguli:
2. Transcrie în caiet numai enunþurile adevãrate: ca vorbitor:
– oamenii care vorbesc aceeaºi limbã pot comunica; • pronunþã mesajele vorbind
– dacã douã persoane nu se cunosc, nu pot vorbi; clar, suficient de tare ºi de rar,
– când cineva vorbeºte, nu trebuie sã-l întrerupem; pentru a fi înþeles;
– pentru a înþelege un mesaj trebuie sã fim atenþi la vorbitor; • foloseºte cuvinte pe care le în-
– când o persoanã vorbeºte cu tine, trebuie sã o priveºti; þeleg partenerii de discuþie;
– putem comunica numai cu persoane de vârsta noastrã. • priveºte ascultãtorul sau ascul-
tãtorii;
3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog pe o temã la alegere (un film pe • nu interveni înt-o discuþie deja
care l-aþi vãzut amândoi, preferinþele culinare, cele mai reuºite pe- începutã fãrã sã ceri permisi-
treceri la care aþi participat). unea celor care deja vorbesc.
ca ascultãtor:
• nu-l întrerupe pe cel care
vorbeºte ºi nu vorbi în acelaºi
timp cu el;
• priveºte vorbitorul ºi ascultã-l
cu atenþie;
• formuleazã întrebãri dacã nu
ai înþeles mesajul transmis de
vorbitor.

partea 2
Pentru început…
Aºezaþi-vã în cerc. Discutaþi despre meseria pe care o aveþi sau doriþi sã o aveþi.
Respectaþi în timpul dialogului regulile de ascultare ºi de vorbire.
Cite[te aici!
Societate comercialã angajeazã vânzãtori, electricieni, zidari,
croitori, menajere ºi muncitori necalificaþi, cu vârste cu vârste cu-
prinse între 18 ºi 40 de ani. Salariu atractiv!
De prin lume Persoanele interesate sunt aºteptate la sediul nostru din strada
Câmpineanu numãrul 43, în fiecare joi între orele 9-13.
adunate Programãri la telefonul 356728.
ªtiai cã...?
1. Rãspunde oral la întrebãri.
Existã ºi limbi artificiale, precum
• Cui se adreseazã anunþul?
Esperanto, care au fost create pen-
• Pentru ce meserii face angajãri?
tru a fi uºor de învãþat ºi utilizate
• Ce trebuie sã facã persoanele interesate?
ca a doua limbã? Anumiþi lingviºti,
precum J.R.R. Tolkien, au creat
2. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã cã unul dintre voi este cel interesat
limbi fantastice, deseori doar cu
de angajare, iar celãlalt angajatorul. Purtaþi dialoguri potrivite urmã-
scop literar. Una din limbile lui
toarelor situaþii:
Tolkien se numeºte Quenya ºi in-
– programarea pentru întâlnire;
clude alfabet ºi pronunþie proprie.
– discuþia despre condiþiile angajãrii.
Cereþi cât mai multe informaþii de la persoana cu care vã aflaþi în di-
alog. Oferiþi, la rândul vostru, rãspunsuri la întrebãrile partenerului
de dialog.
3. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog care ar putea avea loc între

vânzãtor ºi cumpãrãtor.
Cumpãrãtorul trebuie sã precizeze ce doreºte sã cumpere, sã cearã
informaþii despre produsul pe care doreºte sã îl cumpere, sã decidã
dacã ia sau nu produsul, în funcþie de informaþiile primite.
Vânzãtorul trebuie sã prezinte calitãþile produsului ales de
cumpãrãtor, sã-l convingã pe acesta sã-l cumpere.
– Bunã ziua! Aº dori sã-mi arãtaþi .........................................................

– Bunã ziua! ..............................................................................................
– ..................................................................................................................
– ..................................................................................................................
– ..................................................................................................................

1. Scrie un mesaj potrivit fiecãrei situaþii ilustrate în fotografiile urmãtoare:
Aminteºte-þi!
Care sunt elementele comunicãrii

2. Marcheazã cu X în casetele corespunzãtoare situaþiilor care prezin- orale?
tã un dialog: Ce este un dialog?
persoanã citeºte ziarul; Ce reguli trebuie sã respecte
partenerii de dialog?
persoanã vorbeºte la telefon cu alta; Cum se marcheazã în scris dia-
logul?
persoanã cere informaþii unui prieten despre programul TV;
persoanã felicitã pe alta cu ocazia unei sãrbãtori;
persoanã prezintã ºtirile la televizor.
3. Completeazã în scris dialogul cu enunþuri potrivite.

– De unde vii aºa târziu?
– .............................................................................................................
– Te vãd cam obosit. Practic
– .............................................................................................................
– Te sfãtuiesc sã te odihneºti la sfârºitul acestei sãptãmâni!
– ............................................................................................................. Realizaþi la nivelul clasei un afiº
cu titlul LEGI ALE CLASEI.
Introduceþi în aceastã listã
Rezultatul tãu: reguli de comportare civilizatã ºi
de comunicare corectã.
☺
Expuneþi afiºul în clasã. Res-
pectaþi legile formulate!
Observaþii

Despre dialog 7
partea 1
Pentru început…
Formaþi grupe de 3, 4, 5 ºi 6 cursanþi. Imaginaþi-vã cã acum vã întâlniþi pentru prima data. Prezentaþi-vã
unul altuia strângându-vã mâinile.
Câte strângeri de mânã au fost în grupul vostru?
Cite[te aici!
Confuzie
– Bunã ziua!
– Sãrutmâna!
– Mã bucur tare mult sã vã revãd! V-aþi schimbat de când nu ne-am
vãzut.
– Se poate.
– Îmi pãreaþi mult mai înalt când v-am întâlnit prima datã. Parcã
eraþi ºi mai blond.
– Nu prea cred, doamnã. Poate am mai încãrunþit, dar în nici un caz
nu am fost blond.
– Vã spun sigur cã aºa este! În plus, acum sunteþi ºi mai slab, dom-
nule Georgescu!
– Dar eu nu mã numesc Georgescu, doamnã. Numele meu este
Marinescu.
– Cum? Nici Georgescu nu vã mai cheamã? Imposibil!
Vocabular ___________
• Ce persoane participã la dialog?

• Formaþi perechi ºi citiþi textul pe roluri.
confuzie – faptul de a lua pe ci-
• Explicã folosirea semnelor de punctuaþie învãþate.
neva drept altcineva
• Ce este amuzant în acest text?
• Formulaþi o propoziþie în care sã folosiþi cuvântul explicat la voca-
bular.
• Scrie cel puþin trei nume de persoane care sã se termine în „escu”.
• Copiazã primele patru alineate ale textului respectând regulile de
aºezare în paginã.
Descoper\!
• De cine ºi cum a fost început dialogul?
• Cum ar fi început dialogul dacã întâmplarea s-ar fi petrecut seara?
• Dar dacã ambele personaje erau bãrbaþi?
• Cum se putea încheia dialogul dintre cele douã persoane?
• Ce ar fi putut spune domnul Marinescu încã de la început pentru a
nu da doamnei ocazia de a continua dialogul?

Exerseazã! Re]ine!
1. Spune în ce situaþii se pot folosi urmãtoarele formule de iniþiere ale
unui dialog: Un dialog cuprinde formule
a) – Bunã ziua! Puteþi sã-mi spuneþi cât e ceasul? de iniþiere (început), de menþi-
b)– Fiþi amabilã, când pleacã urmãtorul tren cãtre Iaºi? nere (pãstrare, continuare) ºi de
c)– Salut! Ai auzit cã ...........? încheiere.
d)– Alo, bunã dimineaþa! Sunt Adrian Popescu ............ Formulele de iniþiere pot fi:
Bunã ziua!, Salut!, Sãrutmâna,
2. Gãseºte formule potrivite de încheiere a dialogului pentru urmãtoa- Fiþi amabil, Vã rog!, Fiþi amabil!
rele situaþii: Îmi permiteþi?
• te desparþi de o rudã care þi-a fãcut o vizitã; Formule de menþinere pot fi:
• îþi iei rãmas bun de la vecinii de compartiment, dupã o lungã cãlã- Ce crezi despre…? Pãrerea mea este
torie cu trenul; cã…, Este interesant…, Dimpotrivã,
• pãrãseºti cabinetul doctorului dupã o consultaþie; eu cred cã…, Am observat cã…, Chiar
• închei o convorbire telefonicã prin care ai cerut o informaþie. aºa?
Formule de încheiere pot fi:
3. Formaþi perechi ºi continuaþi dialogul început mai jos: La revedere! Vã salut!, Succes!, Pe
– Spuneþi-mi, vã rog, cum aº putea sã ajung la .................................... mâine!, Drum bun!, Îþi mulþumesc!
– .................................................................................................................. Formulele de iniþiere, men-
– .................................................................................................................. þinere ºi încheiere ale dialogului
– .................................................................................................................. se folosesc diferit, în funcþie de
– .................................................................................................................. relaþiile în care se aflã persoanele
– Mulþumesc! participante la dialog.
4. Formaþi perechi. Imaginaþi-vã urmãtoarea situaþie: unul este docto-

rul, iar celãlalt este pacientul. Doctorul, care are un program foarte
încãrcat, îi fixeazã pacientului consultaþia urmãtoare într-o zi în care
pacientul are un examen. De prin lume
Purtaþi un dialog pentru a rezolva situaþia într-un mod convenabil adunate
pentru amândoi. Prezentaþi colegilor soluþia gãsitã.
– Ce iei cînd te doare capul?

– O aspirinã.
– ªi cînd te dor picioarele?
– Maºina.
Scrie ºi tu...
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................
.................................................

Despre dialog 7
partea 2
Pentru început…
Discutaþi despre mijloacele prin care persoanele îºi pot transmite mesaje.
Pentru fiecare stabiliþi dacã mesajele se transmit oral sau în scris.
Cite[te aici!
La poºtã
dupã I.L. Caragiale
– Vã rog, nu a venit o scrisoare pentru mine?

– Nu. Dar de unde sã vinã?
– ªtiu eu? De la cineva.
– Dar cum vã cheamã pe dumneavostrã?
– Ion Popescu.
– Îmi pare bine. Fiþi sigur cã vã vom anunþa imediat ce va sosi ceva.
– Mersi!
– Dar unde staþi dumneavoastrã?
– La mãtuºa mea.
– Mersi!
– Salutare!
I.L. Caragiale
• Ce persoane participã la dialog?
• De ce venise domnul Ion Popescu la poºtã?
De prin lume • Identificã formulele de iniþiere ºi de încheiere a dialogului.
adunate • Care este personajul care a menþinut dialogul?
• Citiþi textul pe roluri.
• Dacã Ion Popescu ar fi avut la poºtã o scrisoare, funcþionarul ar fi
Pânã la introducerea timbrelor ºtiut cã lui îi este adresatã? De ce?
poºtale, transportul unei scrisori • Transcrie ultima întrebare pe care funcþionarul i-a adresat-o dom-
era plãtit de cel care primea nului Popescu.
scrisoarea. Taxa plãtitã era calcu- • Ce rãspuns ar fi trebuit sã dea Ion Popescu?
latã în funcþie de greutatea plicu-
lui ºi de distanþã.
Primele timbre poºtale au apãrut
în anul 1840 în Anglia ºi s-au fo-
losit în locul taxelor. Costul tim-
brului era suportat, ca ºi acum, de
cãtre cel care trimitea scrisoarea.

1. Completeazã dialogul cu formule de iniþiere ºi încheiere potrivite.
– .................................................................................................................
– Nu, nu avem. Abia mâine sosesc aceste reviste.
– .................................................................................................................
– Încercaþi pe la ora cinci. Aminteºte-þi!
– .................................................................................................................
2. Copiazã dialogul de mai jos punând enunþurile în ordine fireascã. Care sunt formulele folosite într-un
– Cred cã în jurul prânzului. dialog?
– Cu plãcere. La revedere! Care sunt regulile pe care trebuie sã
– Alo, bunã ziua! Sunt Andreea Voinea. Aº dori sã vorbesc cu Daniel. le respectãm într-un dialog oral?
– Vã mulþumesc. Voi reveni cu un telefon.
– Bunã ziua! Îmi pare rãu, Daniel nu este acasã.
– Bunã ziua!
– Cred cã în jurul prânzului.
– Îmi puteþi spune când se întoarce?
3. Marcheazã cu câte X înaintea formulãrilor care menþin dialogul:

Ce vrei sã spui? Ah, mi-am adus aminte!
Hai, cã mã grãbesc! Spune mai repede!
Mai explicã-mi, te rog, Este interesant,
o data! mai povesteºte-mi!
4. Scrie un dialog potrivit urmãtoarei situaþii: mergi la un coleg sã-l Practic

rogi sã meargã cu tine la film. Acesta nu poate veni pentru cã are
alt program. Stabiliþi împreunã sã mergeþi într-o altã zi.
Sã dialogãm fãrã sã ne certãm!
Este neplãcut sã ni se spunã

Rezultatul tãu: atunci când discutãm cu cineva
cuvinte ca : nu ai dreptate, tu sã taci,
☺
ba nu e aºa, lasã-mã în pace etc.
Urmãriþi în dialogurile voastre
formulãri care vã deranjeazã pe
voi sau pe ceilalþi. Notaþi-le. Dis-
cutaþi în clasã ºi, cu sprijinul învã-
þãtorului, gãsiþi formule potrivite
prin care vã puteþi spune pãrerea
fãrã a-l deranja pe celãlalt ºi fãrã a
Observaþii vã certa.
De exemplu: în loc de: „Nu ai
dreptate” – „eu vãd altfel lucrurile sau
mie mi se pare cã” …

Cartea 8
partea 1
Pentru început…
Completeazã proverbul folosind cuvântul potrivit din parantezã.
Cine are ………….. are patru ochi. (aragaz, carte, ochelari, atenþie)
Discutaþi despre înþelesul proverbului.
Cite[te aici!
Clãtite
Ingrediente: 2 ouã, fãinã, lapte, sare.

Mod de preparare: la început se bat ouãle cu puþinã sare pânã devin
spumã. Se adaugã fãinã albã puþin câte puþin, pânã se îngroaºã
compoziþia. Se toarnã laptele ºi se obþine o compoziþie subþire ca
smântâna. Clãtitele se prãjesc la foc potrivit într-o tigaie unsã cu
puþin ulei. Întâi se rumenesc pe o parte, apoi cu vârful cuþitului, ca
sã nu se rupã, se întorc pe partea cealaltã.
Mod de servire: fiecare poate hotãrî, dupã preferinþã, cu ce va umple
clãtitele: cu dulceaþã, cu ciocolatã, brânzã dulce sau sãratã, ciuperci.
Poftã bunã!
___________
• Care sunt ingredientele necesare preparãrii clãtitelor?

• Marcaþi cu X enunþurile adevãrate:
Clãtitele se preparã cu ouã prãjite.
Compoziþia trebuie sã fie subþire ca smântâna.
Clãtitele se coc la cuptor.
Pentru a fi bine coapte, clãtitele se rumenesc pe ambele pãrþi.
Clãtitele se pot umple cu brânzã dulce.
Descoper\!
• În textul reþetei încercuieºte cuvintele care conþin literele î sau â.
Transcrie pe o coloanã pe cele care conþin â ºi pe alta pe cele care
Vocabular conþin î. Observã poziþia acestor litere în cuvinte.
• Dintre imaginile cãrþilor alãturate textului alege-o pe aceea în care
este scrisã reþeta de clãtite.
ingredient – substanþã care intrã • Citeºte de pe copertã alte informaþii despre carte.
în compoziþia unui aliment sau a • Despre ce crezi cã este vorba în celelalte volume?
unui medicament • Ce cuprinde o carte între copertele sale?

Exerseazã!
1. Completeaza casetele cu î sau â.
nsorit stãp n ngheþatã
c mpie v nzãtor c ntar
at t nc ntat p r
st lp nt rziere m r it
2. Taie cuvântul scris greºit în enunþurile de mai jos:

• La ânceputul/începutul zilei discutãm despre ºtirile din ziar.
• Cîntecul/Cântecul acesta este nou.
• Am înþeles/ânþeles cã nu putem întârzia/ântîrzia.
• Bãtrînul/Bãtrânul coborî/coborâ cu greu din autobuz.
• La prânz/prînz mâncãm/mîncãm împreunã/âmpreunã.
3. Transformã cuvintele dupã model: Imagine din biblioteca unei ºcoli.

gând îngândurat drept rãu Viziteazã ºi solicitã cãrþi din biblioteca
aspru vioi fum ºcolii tale!
aripã soare departe
sãmânþã crunt mireasmã
4. Completeazã enunþurile:
• Titlul ºi ........................... unei cãrþi sunt scrise pe ............................ .
• Filele cãrþii sunt prinse în ............................ .
• Cãrþile se pot cumpãra de la ................................ sau împrumuta
de la ............................ .
• O foaie are douã ............................ .
De prin lume
Re]ine! adunate
Literele î ºi â redau acelaºi sunet. Se scrie î întotdeauna la începutul sau
la sfârºitul cuvântului. De cele mai multe ori, în interiorul cuvântului ªtiai cã…?
se scrie â.
O carte este alcãtuitã din: Cartea de cele mai mici dimensi-
filã sau foaie uni tipãritã pânã acum are o lungi-
me ºi o lãþime de 0,9 mm. Ea
coperte (coperþi) conþine 30 de pagini, are 3 ilustra-
þii color ºi 11 rânduri de text pe
cotor paginã.
paginã Cartea a fost realizatã ºi publicatã
O filã are douã pagini. de Anatoly Konenko din Siberia,
Fiecare paginã este numerotatã. Rusia, în anul 1996. Cartea poate
Pe copertã sunt scrise: fi cititã numai cu ajutorul micro-
titlul cãrþii, numele autorului, editura, anul apariþiei. scopului.

Cartea 8
partea 2
Pentru început…
Mergi la biblioteca ºcolii sau a comunitãþii.
Roagã persoana responsabilã de bibliotecã sã-þi recomande o carte potrivitã vârstei ºi intereselor tale.
Cite[te aici!
Vocabular
Cele dintâi lecturi
dupã Mircea Eliade
a ului – a provoca o mare (ºi
neaºteptatã) mirare, admiraþie, Învãþasem deja alfabetul, dar încã nu-mi dãdeam seama la ce
emoþie; a uimi, a surprinde putea folosi. Nu mi se pãrea atât de interesant când am ajuns sã si-
labisesc, nici când am izbutit sã citesc primele propoziþii.
roman – scriere de întindere ma-
Când am dat de cartea de citire a fratelui meu, dupã prima pagi-
re, cu conþinut complex, al cãrui
nã, n-am mai putut sã o las din mânã. Eram fermecat, parcã aº fi
subiect se desfãºoarã de-a lungul descoperit un joc nou, cãci din fiecare rând citit aflam lucruri
unei anumite perioade ºi angajea- necunoscute ºi nebãnuite, care mã uluiau.
zã mai multe personaje Tata avea vreo sutã, douã de volume, frumos legate în piele, dar
nu puteam citi decât titlurile, dar nici pe ele nu le înþelegeam întot-
deauna. Pentru mulþi ani tata mi-a interzis sã citesc romane. Mi s-a
îngãduit sã citesc basme ºi povestiri.
Setea mea de lecturã o potoleam la întâmplare, citeam pe
ascuns ce îmi cãdea în mânã, în fundul grãdinii, în pod, în pivniþã.
De prin lume Foloseºte-þi cunoºtinþele!

adunate • Care a fost prima carte pe care a citit-o personajul care povesteºte?
• Cum i s-a pãrut aceastã carte?
ªtiai cã…? • De crezi cã i s-a interzis bãiatului sã mai citeascã romane?
• Care dintre cãrþile a cãror copertã se aflã mai jos crezi cã sunt potri-
Cea mai mare carte tipãritã a fost vite vârstei tale?
tipãritã în SUA. Are o lungime de
2,13 m ºi o lãþime de 1,52 m. Are
112 pagini, cântãreºte peste 60 de
kilograme, iar producþia unui exem-
plar costã 2 000 de dolari. Preþul
de vânzare este 10 000 de dolari.
• Identificã în text cuvintele care conþin literele î sau â.

• Formuleazã în scris o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul din
text care conþine î ºi â.

ªtii sã lucrezi corect? Aminteºte-þi!
1. Scrie în casete denumirile pãrþilor componente ale unei cãrþi indi-
cate de sãgeþi. Care sunt componentele unei cãrþi?
Ce informaþii oferã copertele unei
cãrþi?
Când scriem â ºi când scriem î?
2. Scrie douã informaþii pe care þi le oferã coperta alãturatã.
3. Completeazã enunþurile folosind cuvintele potrivite din parantezã.

(omorî, României, românã, vânãtorul, râdã )
• Când a auzit vestea a început sã ....................................................... .
• Noi vorbim limba ............................................................................... .
• Capitala ........................................................................ este Bucureºti.
• ....................................................................................................... lupul.
4. Transformã cuvintele dupã modelul dat:

vãd vãzând
râd cânt plimb
zbor vând lupt
cad strâng dau Practic
5. Scrie câte cinci cuvinte care conþinã î ºi apoi â.
Realizaþi o carte
Formaþi grupuri de 3-5 cursanþi.
Realizaþi împreunã o carte cu
unul dintre titlurile:
Rezultatul tãu: • Sfaturi pentru sãnãtate;
• Vedete îndrãgite:
☺
• Grãdina noastrã;
• Protejaþi natura!
Pe fiecare paginã a cãrþii lipiþi
câte un articol decupat din ziare
sau reviste, care sã corespundã
titlului ales.
Dacã doriþi, puteþi scrie chiar voi
texte potrivite temei. Numerotaþi
Observaþii fiecare paginã. Realizaþi coperte
pe care sã scrieþi titlul cãrþii ºi
numele autorilor.
Prezentaþi apoi colegilor cãrþile
realizate.

Sporturi 9
partea 1
Pentru început…
Scrieþi pe rând, pe aceeaºi foaie, numele unui sport cunoscut de fiecare dintre voi.
Cite[te aici!
Jocurile Olimpice
Când ne gândim la Jocurile Olimpice, ne vin în minte întrecerile

sportive. Cu toate acestea la început, în Grecia, aceste jocuri erau
un festival religios.
Primele Jocuri Olimpice au avut cu 776 de ani înainte de naºterea
lui Hristos ºi aveau o singurã probã de alergare pe o distanþã de 200 de
metri. Jocurile Olimpice se organizau, ca ºi acum, din patru în patru ani.
Dacã la început Jocurile Olimpice se desfãºurau într-o singurã zi, în
aproape 300 de ani lucrurile s-au schimbat. Ele au ajuns sã cuprindã zece
probe, derulate în cinci zile. Printre acestea se numãrau: cursa de aler-
gare, lupte corp la corp, box, curse de cai, aruncarea discului ºi a suliþei,
precum ºi un tip de sãriturã în lungime, pe muzicã.
În vara anului 2004, competiþiile sportive ale Olimpiadei au avut
loc în Grecia. Evenimentele au durat ºaisprezece zile ºi au cuprins
douãzeci ºi opt de sporturi.
___________
• Unde ºi când au avut loc primele Jocuri Olimpice?

• Ce sporturi cuprindeau Jocurile Olimpice dupã 300 de ani de la
înfiinþare?
• Câþi ani au trecut de la primele Jocuri Olimpice?
• Când vor avea loc urmãtoarele Jocuri Olimpice?
• Subliniazã în text cuvintele scrise cu literã mare în interiorul
enunþurilor. Motiveazã scrierea lor.
Descoper\!
Vocabular
• Scrie din text cuvintele care conþin grupurile mp ºi mb.
• Desparte în silabe cuvintele copiate.
festival – sãrbãtoare
a evolua – a se dezvolta, a avansa

Exerseazã!
1. Completezã cuvintele de mai jos cu mp sau mb.
strâ a iþie ti ru la ã Re]ine!

co liment co let scu tro on
În limba românã întotdeauna îna-
2. Desparte în silabe cuvintele care conþin grupurile mp sau mb. inte de b ºi p se scrie ºi se pro-
Grupeazã cuvintele de mai jos dupã numãrul de silabe. nunþã m. Nu se scrie niciodatã n!
ºtampilã, timp, limbã, campionate, comportare, câmp, porumb,
timpan, trompetã, strâmb, zimbru, dumbravã. Exemplu:
............................ ............................ ........................... ............................. compot, campion, lampã
............................ ............................ ........................... ............................. bombã, umbrã, umblã
............................ ............................ ........................... .............................
............................ ............................ ........................... .............................
3. Transformã cuvintele dupã modelul dat:

pat – împãturit
pãdure barcã
prieten belºug
blând pereche
parte boalã
4. Completeazã rebusul, ºtiind cã fiecare cuvânt cuprinde grupurile de

litere mp sau mb.
1. 1. A doua lunã a toamnei;

2. 2. Veiozã
3. 3. Rege
5.
4. 4. Om care stinge focul
5. Se mãsoarã în ore, minute ºi secunde
De prin lume
6. 6. Nas de elefant adunate
7. 7. Þine un sfert din an.
ªtiaþi cã…?
Formuleazã o propoziþie în care sã foloseºti cuvântul descoperit pe
banda coloratã. Prima cursã de alergare de la
...................................................................................................................... Jocurile Olimpice s-a numit „sta-
...................................................................................................................... dion”. De aici provine cuvântul
„stadion” pe care îl folosim ºi as-
tãzi.

Sporturi 9
partea 2
Pentru început…
Încercuieºte în lista de mai jos numele sporturilor la care juriul dã note concurenþilor.
fotbal handbal patinaj înot
gimnaticã volei baschet ciclism
Cite[te aici!
Nadia Comãneci
Este practic imposibil sa vorbeºti de gimnastica româneascã fãrã

sã o aminteºti pe Nadia. Ea este o legendã în acest sport.
La Olimpiada din 1976, simpatica fatã de 15 ani a scris adevãra-
te pagini de istorie. Ea a fost prima gimnastã care a luat o nota de
10 la o competiþie de acest fel. Campioana a luat atunci trei medalii
de aur, una de argint ºi una de bronz.
Scurtã biografie:
• s-a nãscut la 12 noiembrie 1961 în Oneºti;
• pãrinþii ei se numesc Gheorghe ºi ªtefania;
Vocabular • a început gimnastica înainte de împlininirea vârstei de ºase ani;
• s-a retras din competiþiile sportive în anul 1984;
• locuieºte în România ºi SUA, în oraºul Norman, Oklahoma.
biografie – date, informaþii despre
viaþa unei persoane
• Cine a fost Nadia Comãneci?
• De ce a rãmas ea în istoria gimnasticii?
• Ce rezultate a obþinut la Jocurile Olimpice din anul 1976?
• Subliniazã în text cuvintele care conþin grupurile mp sau mb.
De prin lume Formuleazã în scris propoziþii cu acestea.
adunate • Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele scrise cu
literã iniþialã mare.
• Scrie trei întrebãri pe care le-ai adresa gimnastei dacã ai întâlni-o.
Curiozitate • Obþine cuvinte noi dupã model:
posibil – imposibil
La primul concurs la care Nadia
Comãneci a obþinut nota 10, par politeþe
tabelele de afiºaj nu erau progra- perfect permeabil
mate sã arate aceastã notã. Aºa cã, pas permeabil
nota gimnastei a fost scrisã 1:00. bold
Cere învãþãtorului explicaþii sau cautã în dicþionar sensul cuvintelor pe
care nu le cunoºti.

1. Completeazã propoziþiile folosind cuvintele corespunzãtoare scrise
în coloana alãturatã.
ºtampilã
În luna ........................... se încheie sezonul la mare.
Pe reþetã este nevoie de ......................... dispensarului.
important
completatã
Aminteºte-þi!
Fabrica de mobilã angajeazã .................................... .
septembrie
Cererea de ................... trebuie .................. cu atenþie.
împrumut
Este ......................... sã-þi alegi meseria care-þi place. Care sunt regulile învãþate despre
tâmplar
scrierea corectã a cuvintelor?
2. Scrie lunile anului care conþin grupurile mp sau mb.
3. Scrie dupã dictare textul:

Steagul olimpic
Cele cinci cercuri olimpice înlãnþuite reprezintã emblema Jocurilor
Olimpice. Ele simbolizeazã înfrãþirea celor cinci continente ale lumii.
În timpul Jocurilor Olimpice drapelul este ridicat pe stadion îm-
preunã cu drapelele tuturor þãrilor participante. Acestea se coboarã
la sfârºitul ceremoniei de închidere a întrecerilor.
4. Scrie un scurt dialog în care sã foloseºti cuvintele: sâmbãtã, împre-

unã, important, umbrelã.
5. Transformã cuvintele dupã urmãtorul model:

pachet – împachetat
piedicã – .................. piatrã – .........................
Practic
bãtrân – ................... broboadã – ..................
blanã – .................... podoabã – ...................
Formaþi grupe ºi alegeþi per-
sonalitãþi din lumea sportului, a
muzicii, a cinematografiei sau din
Rezultatul tãu: comunitatea localã. Realizaþi un
proiect care sã cuprindã:
☺
- o scurtã biografie a acesteia;
- fotografii;
- articole din ziare, reviste cu pã-
reri ale diverselor persoane despre
personalitatea aleasã;
- rãspunsuri ale persoanei respec-
tive la întrebãrile voastre, dacã
puteþi sta de vorbã cu ea.
Observaþii Daþi un titlu proiectului reali-
zat pe grupe ºi apoi prezentaþi-l
în faþa colegilor.

partea 1
Pentru început…
Spune câteva lucruri pe care le cunoºti despre oraºul Bucureºti.
Cite[te aici!
Vocabular
Bucureºti
invazie – cotropire, atac armat Deºi a avut mult de suferit de-a lungul timpului, invazii, incendii,
inundaþii, cutremure, Bucureºtiul are ce sã arate vizitatorului, fie cã
acesta locuieºte aici, fie cã vine din altã localitate sau din strãinãtate.
Ar fi o pierdere sã treceþi prin Bucureºti fãrã sã vedeþi mãcar o parte din
ce vã propun în continuare.
Ateneul Român
Pentru a strânge banii necesari pentru construcþia clãdirii, s-a

folosit îndemnul: „Daþi un leu pentru Ateneu”. În 1886 a început
construcþia dupã planurile unui arhitect francez ºi a fost dat în folo-
sinþã la 14 februarie 1888. Este locul unde se dau concerte de mu-
zicã simfonicã.
Muzeul Satului
În primãvara anului 1936 se înfiinþeazã Muzeul Satului Românesc.

Acum se numeºte Muzeul Satului „Dimitrie Gusti”, dupã numele
celui care l-a înfiinþat. Muzeul prezintã peste trei sute de case ºi
gospodãrii þãrãneºti din diferite zone ale þãrii.
Muzeul ocupã o suprafaþã de 15 hectare ºi este cel mai mare
muzeu în aer liber din Europa.
Palatul Parlamentului (C
Casa Poporului)
Casa Poporului s-a construit pe fostul Dealul Spirii în anii ‘80.

Descoper\! Are o înãlþime de 84 m (cuprinde 12 etaje), având o suprafaþã
de 330 000 de metri pãtraþi. Este a doua clãdire din lume ca
mãrime dupã Pentagon. Cea mai mare încãpere se numeºte Sala
Unirii, cu o înãlþime de 16 m ºi o suprafaþã de 2 200 metri pãtraþi,
Înlocuieºte cuvintele subliniate
aici aflându-se cel mai mare candelabru din clãdire, cu o greutate
cu altele, astfel încât enunþurile de trei tone ºi 7 000 de becuri.
sã nu-ºi schimbe înþelesul. Aici se aflã acum Parlamentul României, de unde ºi cealaltã
• Incendiul a cuprins clãdirea. denumire.
• Aici se aflã Parlamentul României. ___________
• Cea mai mare încãpere este Sala
Unirii. • Ce locuri din Bucureºti sunt prezentate în text?
• Spune cel puþin câte o informaþie despre fiecare dintre cele trei
locuri prezentate.

Exerseazã! Re]ine!
1. Uneºte cu sens asemãnãtor de pe cele douã coloane.
În limba românã sunt cuvinte
îngâmfat fiinþã care au formã diferitã, dar înþe-
fãpturã prieten les asemãnãtor.
mister fudul Ele se folosesc pentru a nu repe-
flacãrã fãclie ta în mod supãrãtor un anumit
amic secret cuvânt în comunicare.
2. Din fiecare ºir de cuvinte, taie-l pe acela care nu are înþeles asemã-
nãtor cu cele date.
• cuminte – astâmpãrat, domol, potolit, deºtept

• vorbeºte – rosteºte, þipã, grãieºte, spune
• ajutor – spijin, bani, protecþie, ocrotire
• gãsit – aflat, dibuit, ascund, descoperit
• gãtit – aranjat, dichisit, împodobit, mâncat
Oraºul vãzut din avion
3. Transcrie enunþul de mai jos înlocuind cuvintele subliniate cu altele
cu înþeles asemãnãtor.
Bucureºtenii au aflat cu surprindere cã spaþiul din jurul Palatului De prin lume

Parlamentului se va putea utiliza pentru organizarea unor curse de
automobile. adunate
...........................................................................................................................
........................................................................................................................... Informaþii utile
...........................................................................................................................
........................................................................................................................... Distanþele de la Bucureºti la câte-
........................................................................................................................... va din celelalte oraºe ale þãrii sunt:
547 km – Arad,
4. Completeazã careul folosind cuvinte cu sens asemãnãtor celor date. 592 km – Baia Mare,
168 km – Braºov,
1. B 1. grãunte 440 km – Cluj-Napoca,
2. U 2. suie 226 km – Constanþa,
3. C 3. ladã 134 km – Craiova,
4. U 4. þipãt 343 km – Drobeta Turnu Severin,
5. R 5. repede 244 km – Galaþi,
6. E 6. ºcolar 64 km – Giurgiu,
7. ª 7. viclean 393 km – Iaºi,
8. T 8. corp 592 km – Oradea,
9. I 9. picant 60 km – Ploieºti,
175 km – Râmnicu Vâlcea,
274 km – Sibiu,
439 km – Suceava,
337 km – Târgu Mureº,
562 km – Timiºoara.

partea 2
Pentru început…
Citeºte cât poþi de clar ºi de repede:
• Cosaºul Saºa când coseºte cât ºase saºi sasul coseºte. ªi-n jos, ºi-n sus la casa sa coseºte Saºa ºi-n ºosea.
• Capra calcã piatra. Piatra crapã-n patru. Crãpai-ar capul caprei negre-n patru, cum a crãpat piatra-n patru.
• Bucurã-te cum s-a bucurat Bucuroaia de bucuria lui Bucur când Bucur s-a întors bucuros din Bucureºti.
Cite[te aici!
Legenda lui Bucur
Vocabular
Orice om ºi orice loc are istoria lui.
Oraºul Bucureºti are ºi el o poveste care s-a transmis din bãtrâni:
metropolã – oraº mare Legenda lui Bucur.
Poveste spune cã demult trãia un pãdurar sãrac ce avea o fiicã pe
nume Dâmboviþa. Fata ºtia toate secretele pãdurii, toate potecile, toate
cãrãrile, toate vieþuitoarele care trãiau ascunse în iarbã ºi în tufiºuri.
Într-o zi, un prinþ dintr-o împãrãþie îndepãrtatã s-a rãtãcit prin
pãdure. Întâlnind-o pe Dâmboviþa, i-a cerut sã-l ajute sã-ºi regãseascã
drumul. Ea a fost bunã ºi i-a arãtat calea. Prinþul, vãzând frumuseþea
De prin lume ºi gingãºia ei, a cerut-o de nevastã. Fata i-a spus însã cã ea îi promi-
sese mâna lui Bucur, un cioban sãrac din împrejurimi. Atunci, prinþul
adunate i-a oferit fetei un cuþitaº cu gândul cã fata îl va omorî pe Bucur.
Însã Dâmboviþa – care îl iubea pe Bucur – i-a povestit logodnicu-
lui întâmplarea ºi în semn de credinþã faþã de el a înfipt cuþitul într-o
ªtiai cã...? stâncã. Din locul unde a lovit, a þâºnit un izvor de apã bunã, curatã
ºi clarã. Dâmboviþa a botezat acest izvor cu numele ei ºi, împreunã
cu iubitul sãu, au format un sãtuc la marginea pãdurii pe malul
Oraºul Bucureºti a fost amintit
izvorului.
pentru prima oarã în documente Bucur a dat aºezãrii numele lui. ªi aºa, satucul, devenit astãzi me-
la 20 septembrie 1459 pe timpul tropolã, se numeºte Bucureºti, iar apa care-l strãbate, Dâmboviþa.
domnitorului Vlad Þepeº, care ºi-a
stabilit aici a doua capitalã dupã
cea de la Târgoviºte. Foloseºte-þi cunoºtinþele!
• Formaþi perechi. Pe rând, puneþi-vã unul altuia întrebãri despre conþi-
nutul legendei lui Bucur. Rãspundeþi la întrebãrile care vi s-au adresat.
• Identificã în text cuvintele care se scriu întotdeauna cu literã mare.
• Subliniazã din text urmãtoarele cuvinte: sãrac, potecile, ascunse, calea,
nevastã, promisese, cioban, oferit. Scrie aceste cuvinte pe o coloanã.
• Pentru coloana de cuvinte scrisã în caiet gãseºte cuvintele cu sens
asemãnãtor din ºirul urmãtor: oier, drumul, cãrãrile, soþie,
nevoiaº, pitite, fãgãduise, dãruit.
Vlad Þepeº • Reciteºte textul înlocuind cuvintele subliniate cu cele cu înþeles
asemãnãtor gãsite.

1. Transcrie propoziþiile înlocuind cuvântul care se repetã în mod
supãrãtor cu un altul cu înþeles asemãnãtor:
a) Era odatã un om care avea un bãiat. Bãiatul era tare leneº.
Tatãl se tot gândea cum sã-l dezveþe pe bãiat de nãravul sãu.
b) De bucurie cã am trecut examenul, am invitat la o petrecere Aminteºte-þi!
toþi prietenii. Ei au fost bucuroºi de reuºita mea ºi au venit cu
bucurie la mine.
De ce este important sã înlocuim
2. Dintre enunþurile date identificã-l pe acela în care: un cuvânt cu altul cu înþeles ase-
a) cuvântul „bunã” are înþeles asemãnãtor cu „gustoasã”; mãnãtor?
• Ea este o prietenã bunã.
• Am fãcut o treabã bunã.
• Prãjitura este foarte bunã.
b) cuvântul „gãtit” sã însemne „împodobit”; Practic
• Am gãtit sarmale în foi de viþã.
• Fata s-a gãtit pentru nuntã.
• Campionul s-a gãtit de luptã. Realizaþi în grupuri de 5-7 cursanþi
c) cuvântul „carte” sã aibã înþeles de „manual”; un album despre localitatea în
• Cine are carte, are parte. care locuiþi.
• Ultima carte era un ºapte de treflã. Faceþi poze sau desenaþi: locuri
• În carte erau multe exerciþii. care amintesc de trecutul aºezãrii,
instituþii importante pentru viaþa
3. Scrie o listã cu cinci cuvinte pentru care cunoºti cuvinte cu înþeles locuitorilor, locuri frumoase care
asemãnãtor. ar putea fi vizitate de turiºti. În
Cere-i colegului sau colegei sã gãseascã pentru cuvintele scrise de dreptul fiecãrei imagini scrieþi
tine altele cu înþeles asemãnãtor. câteva informaþii.
Încercaþi sã aflaþi de la bãtrâni
povestiri despre persoanele ºi
locurile în care trãiþi. Scrieþi aces-
Rezultatul tãu: te povestiri.
Daþi albumului un titlu.
☺
Prezentaþi colegilor albumele.
Faceþi aprecieri asupra lucrãrilor.
Observaþii
Exemplu:
Mãnãstirea Sinaia, construitã de
Mihail Cantacuzino în anul 1695

Omul 11
partea 1
Pentru început…
Spuneþi fiecare dintre voi pe rând, câte un lucru care îl deosebeºte pe om de animal.
Cite[te aici!
Omul
Cu mult timp în urmã, vieþuitoarele au hotãrât sã-ºi aleagã un

împãrat. Adunate în apele mãrii, au zis:
– Cine va ajunge primul în vârful cel mai înalt al munþilor, acela
va fi stãpânul nostru!
La rãsãritul soarelui, vieþuitoarele au pornit spre muntele din
depãrtare. Multe vieþuitoare au rãmas însã în apele mãrii: scoici,
meduze, cãluþi de mare, peºti mai mari sau mai mici. Altele au
reuºit sã iasã pe uscat: raci, crabi, broaºte, ºerpi. Mai harnici,
ºoarecii ºi ºopârlele au ajuns în câmpii. Cãprioarele, lupii, mistreþii,
vulpile s-au oprit în zona dealurilor. Puternicii urºi ºi cerbii, dar ºi
râºii cei iuþi au ajuns la poalele munþilor ºi acolo au rãmas.
Numai OMUL L a reuºit sã ajungã în vârful munþilor, devenind stã-
pânul lumii.
___________
• Formaþi grupe de câte trei cursanþi. Formulaþi în scris întrebãri prin

Vocabular care sã vã verificaþi colegii dacã au înþeles textul citit. Faceþi apreci-
eri asupra rãspunsurilor primite.
• Formaþi douã grupe. Una dintre ele sã susþinã pãrerea cã: Omul este
râs – (aici) animal sãlbatic asemã- cea mai puternicã fiinþã de pe Pãmânt, iar cealaltã cã: Omul nu este cea mai
nãtor cu pisica, lynx puternicã fiinþã de pe Pãmânt.
Oferiþi exemple de situaþii care sã sprijine pãrerea voastrã.
• Formuleazã propoziþii în care cuvintele „râs” ºi „iuþi” sã aibã înþelesuri
diferite.
• Transcrie prima propoziþie înlocuind cuvintele vieþuitoare ºi îm-
pãrat cu altele cu înþeles asemãnãtor.
• Transformaþi, dupã model, cuvintele: oameni – oamenii
peºti – crabi – urºi –
melci – ºoareci – cerbi –
raci – mistreþi – râºi –
Descoper\!
• Formaþi perechi. Fiecare dintre voi sã citeascã urmãtoarele propo-
ziþii alegând unul din cuvintele scrise înclinat. Ce observaþi?
Omul este cel mai puternic/slab de pe Pãmânt.
La rãsãritul/apusul soarelui au pornit spre munte.

Exerseazã!
1. Folosindu-te de imaginile de mai jos, formuleazã propoziþii în care
sã foloseºti grupurile de cuvinte cu sens opus:
mare – micã aproape – departe bucurie – tristeþe

Re]ine!
În limba românã existã cuvinte

cu înþeles opus. Înlocuirea unui
cuvânt cu altul cu înþeles opus
schimbã înþelesul enunþului.
Unui cuvânt îi pot corespunde
mai multe cuvinte cu înþeles opus,
2. Descoperã cuvintele cu înþeles opus celor date dupã model: în funcþie de înþelesul pe care
omenos – neomenos acesta îl are în enunþ.
cinste – convingãtor –
priceput – iertãtor –
atent – milos –
clar – liniºte –
3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte cu înþeles opus ce-

lor subliniate.
• Buturuga micã rãstoarnã carul ................................ .

• .......................... lunii pãtrundea în întunericul casei.
• Veselia prietenilor a alungat ......................... omului.
4. Identificã în careul de mai jos perechile de cuvinte cu înþeles opus.

Scrie cuvintele descoperite în tabelul de mai jos, în caiet.
G
R
O
R
L
A
R
R
U
N
J
O
De prin lume
A P T S U S adunate
S L A B N U
C I R C E R
I N G U S T ªtiai cã...?
Exemplu: gol Prima descoperire a omului a fost

focul. Stãpânind focul, oamenii au
învãþat sã se încãlzeascã, sã-ºi fa-
cã luminã, sã-ºi frigã alimentele ºi
sã þinã fiarele la distanþã.

Omul 11
partea 2
Pentru început…
Discutaþi în grup despre cum credeþi cã ar fi fost lumea dacã omul nu ar fi inventat obiectele ilustrate mai jos.
Vocabular
cosmonaut – persoanã care zboa- Cite[te aici!

rã în Cosmos, dincolo de Terra
peripeþii – întâmplãri Dincolo de Terra
imens – foarte mare
Încã din cele mai vechi timpuri, de când s-a descoperit cã nu
suntem singuri în Univers, omul a vrut sã ajungã pe alte planete.
Iuri Alekseievici Gagarin a fost primul cosmonaut rus ºi primul om
care a zburat în spaþiul din jurul Pãmântului. Atunci a vãzut pentru
prima datã Planeta albastrã în toatã splendoarea ei. „Cerul este
foarte întunecat, iar Pãmântul este albãstrui” au fost cuvintele lui
Gagarin referitoare la acel moment unic, notând ºi faptul cã toate
corpurile cereºti se vãd mult mai bine de acolo, din spaþiu. Zborul în
jurul Terrei a fost lipsit de peripeþii ºi a durat o orã ºi 48 de minute.
Primii oameni care au pãºit pe Lunã au fost americanii, pe data
de data de 20 iulie 1969. Evenimentul a fost filmat ºi a putut fi
urmãrit de milioane de oameni din lumea întreagã. „Un pas mic pen-
tru om, un salt imens pentru omenire” au fost primele cuvinte ros-
tite de astronautul american.
În zilele noastre s-a nãscut un nou vis la fel de greu de atins:
explorarea planetei Marte.
Sã fie oare doar un vis?
De prin lume Foloseºte-þi cunoºtinþele!

adunate
1. Formuleazã în scris propoziþii folosind cuvintele explicate la vocabular.
2. Scrie trei lucruri pe care ai vrea sã le afli despre cãlãtoriile omului în
ªtiai cã...?
spaþiu.
3. Scrie cuvinte cu înþeles opus pentru: vechi, primul, greu.
Dupã o cãlãtorie în Univers, as-
4. Transcrie fragmentul care prezintã prima cãlãtorie pe Lunã.
tronauþii se întorc cu 3 centimetri
mai înalþi ºi cu 10 kilograme mai
slabi.

ªtii sã lucrezi corect? Aminteºte-þi!
1. Pentru fiecare cuvânt subliniat identificã în coloana alãturatã pe cel
cu sens opus. Ce reguli de scriere corectã a cu-
vintelor ai învãþat?
• Salteaua cumpãratã este mai groasã decât cea veche. strâmb Ce ºtii despre sensul cuvintelor?
• În casã lumina era aprinsã. ocolit
• Omul era acuzat pe drept. stinsã
• De emoþie faþa îi era aprinsã. palidã
• Am mers spre casã pe drumul drept. nedrept
• Copacul avea trunchiul drept. subþire
2. Transcrie anunþul de mai jos înlocuind cuvintele scrise îngroºat cu

altele cu înþeles opus.
La un preþ mic, ofer un câine blând,

cu blanã moale ºi lungã.
Latrã prietenos la cunoscuþi.
Mãnâncã puþin ºi doarme mult.
3. Pentru fiecare calitate scrie câte un defect.

modestie cinste
hãrnicie curaj
dãrnicie sinceritate
Practic
Realizaþi la nivelul clasei pano-

uri cu titlurile:
• LEGAL – ILEGAL
Rezultatul tãu: • POLITICOS – NEPOLITICOS
• PERMIS – INTERZIS
☺
Pe acest panou scrieþi infor-
maþii despre tema aleasã. Vã
puteþi referi la reguli de igienã, de
pãstrare a sãnãtãþii, legi pe care le
cunoaºteþi, reguli de comportare
civilizatã.
Puteþi completa panoul cu
glume, caricaturi sau articole din
Observaþii ziare sau reviste care se potrivesc
temei alese.
Expuneþi panourile la intrarea
la ºcoalã.

ºtiu!
Acum ºtiu partea
Pentru început…
Reciteºte din primele pagini ale manualului care au fost aºteptãrile tale la începutul modulului.
Care dintre acestea s-au împlinit? Care nu s-au împlinit? Care crezi cã a fost motivul?
Cite[te aici!
Desprind informaþiile importante dintr-un mesaj pe care îl ascult.
Îmi dau seama dacã un mesaj ascultat este corect sau nu.
Formulez întrebãri atunci când nu înþeleg ceva.
Povestesc lucrurile importante pe care le aud.
Formulez propoziþii folosind cuvinte noi.
ªtiu sã încep ºi sã închei dialoguri cu persoane diferite.
Citesc uºor un text scurt pe care îl cunosc.
Pot sã rãspund oral la întrebãri despre conþinutul unui text citit.
Scriu corect cuvinte care conþin grupurile de litere (ce, ci ge, gi, che, chi ghe, ghi),
grupurile mp, mb, literele î ºi â ºi litera x.
Scriu corect enunþuri ºi texte scurte.
Folosesc semnele de punctuaþie (punctul, semnul întrebãrii, semnul exclamãrii), ºi linia de
dialog în scrierea enunþurilor.
Scrie în dreptul fiecãrui enunþ, dupã cum te apreciezi: foarte bine, bine, suficient de bine sau deloc.
Verificã-þi cunoºtinþele!
1. Ce este un dialog? Cum se marcheazã acesta în scris?
2. Ce reguli trebuie sã respecte vorbitorul? Dar ascultãtorul?
3. Din ce este o compusã o carte?
4. Care este ordinea literelor în alfabet?
5. Ce semne de punctuaþie se pot folosi la sfârºitul enunþurilor? În ce situaþii?
6. Care sunt regulile de scriere a cuvintelor care conþin literele â ºi î?
7. Ce alte reguli de scriere aþi învãþat?

Înainte de examen
1. Formaþi perechi. Purtaþi un dialog despre orele de limba românã din acest modul. Precizaþi fiecare ce text
v-a plãcut cel mai mult ºi de ce, ce reguli de scriere aþi învãþat, ce informaþii aþi reþinut de la rubrica ªtiai cã…?
Folosiþi în discuþii ce aþi învãþat în acest modul.
Prezentaþi pe scurt ºi celorlalþi cursanþi informaþiile pe care le-aþi aflat de la partenerul/partenera de dialog.
Cite[te aici!
„Neobositul pãrinte umbla din casã în casã, împreunã cu bãdiþa Vasile, dascãlul bisericii, ºi sfãtuia pe
oameni sã-ºi dea copiii la învãþãturã.
Cea dintâi ºcolãriþã a fost însãºi Smãrãndiþa popii, o zgâtie de copilã agerã la minte ºi aºa de silitoare,
de întrecea mai pe toþi bãieþii ºi din carte, dar ºi din nebunii.
Însã pãrintele mai în toatã ziua da pe la ºcoalã ºi vedea ce se petrece... ªi ne pomenim într-una din
zile cã pãrintele vine la ºcoalã ºi ne aduce un scaun nou ºi lung. Dupã ce-a întrebat pe dascãl, care cum
ne purtãm, a stat puþin pe gânduri, apoi a pus nume scaunului „Calul Bãlan” ºi l-a lãsat în ºcoalã.
...
În altã zi ne trezim cã iar vine pãrintele la ºcoalã, cu moº Fotea, cojocarul satului, care ne aduce, dar
de ºcoalã nouã, un drãguþ de biciuºor de curele, împletit frumos, ºi pãrintele îi pune nume Sfântul Nicolai.
ªi a pus pãrintele pe dascãl sã asculte pe fiecare tot ce-a învãþat peste sãptãmânã. ªi câte greºeli va face
sã i le însemne cu cãrbune pe ceva, iar la urma urmelor, de fiecare greºealã sã-i ardã ºcolarului câte un
Sfânt-Nicolai. Atunci copila pãrintelui, cum era sprinþarã a bufnit în râs. Pãcatul ei, sãrmana!
– Ia, poftim de încalecã pe Bãlan, jupâneasã! zise pãrintele
ªi Smãrãndiþa a mâncat papara, ºi pe urmã ºedea cu mâinile la ochi ºi plângea ca o mireasã, de sãrea
cãmãºa de pe dânsa.”
(fragment din Amintiri din copilãrie de Ion Creangã)
2. Formaþi perechi. Citiþi fiecare cu voce tare câte o parte marcatã din text.
3. Marcheazã cu X enunþurile care corespund conþinutului textului.

Smãrãndiþa era fata preotului.
Bãdiþa Vasile a adus Calul Bãlan.
Calul Bãlan era un scaun.
Pãrintele adusese biciul ºi scaunul pentru pedepsirea copiilor care greºeau.
Biciul era pentru calul dascãlului.
Primul copil pedepsit a fost Smãrãndiþa.
4. Scrie din text cuvintele cu înþeles asemãnãtor pentru: pãrinte, mergea, ºcolãriþã, copilã, se petrece.
5. Rãspunde în scris la întrebare:

De ce a fost pedepsitã Smãrãndiþa?

Probã de verificare 1
partea
Cite[te aici!
Amintiri din copilãrie
de Ion Creangã
Odatã, vara, pe la Moºi, mã furiºez la moº Vasile, fratele mai mare al tatei, sã fur niºte cireºe, cãci
numai la dânsul era un cireº vãratic, care se coace în Duminica Mare.
Intru mai întâi în casa omului ºi mã fac a cere pe Ion, sã ne ducem la scãldat.
– Nu-i acasã, zice mãtuºa Mãrioara. S-a dus cu moºu-tãu Vasile la Codreni.
– Apoi dar, mai rãmâi sãnãtoasã, mãtuºã Mãrioarã! Îmi pare rãu cã nu-i vãrul Ion acasã, cã tare-aº fi
avut plãcere sã ne scãldãm.
Sãrut mâna mãtuºii, ca un bãiat de treabã, ºi ies din casã cu chip cã mã duc la scãldat. Mã furiºez pe
unde pot, ºi, când acolo mã furiºez în cireºul femeii ºi încep a cãrãbãni la cireºe în sân, crude, coapte,
cum se gãseau.
1. Rãspunde în scris la întrebãri:

a) Când se petrece întâmplarea?
_________________________________________________________________________________
b) De ce s-a dus la copilul la unchiul sãu?
_________________________________________________________________________________
c) Ce i-a spus bãiatul mãtuºii?
_________________________________________________________________________________
2. Identificã în text cuvintele care denumesc nume de persoane. Formuleazã propoziþii în care aceste cuvinte
sã se afle în interiorul enunþurilor.
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
3. Completeazã potrivit spaþiile punctate.

Titlul textului este ........................................................., iar autorul ................................................................. .
Textul a fost scris cu .......... alineate. Linia de dialog s-a folosit de ........... ori, iar punctul de ........... ori.
4. Completeazã fragmentul de mai jos cu semne de punctuaþie corespunzãtoare.
ªi cum cãram eu la cireºe, iaca mãtuºa cu o jordie în mânã

Dar bine, ghiavole, aici þi-i scãldatul zise ea cu ochii holbaþi la mine Scoboarã-te jos, tâlharule,
cã te-oi învãþa eu
Dar cum era sã cobor, cã jos era prãpãdenie

1. Numeroteazã fragmentele de mai jos în ordine fireascã. Dã textului un titlu potrivit.
.....................................................
Pe mãsurã ce omul a evoluat, a simþit dorinþa de a reda cât mai bine trãirile. În acest fel miºcãrile au
început sã le imite pe acelea ale pãsãrilor, ale animalelor, sã fie tot mai expresive ºi sã fie însoþite de
sunete ºi ritmuri.
Dansul este cea mai strãveche artã a omenirii. Înainte de a comunica prin cuvinte, gestul, strigãtul,
pasul, sãritura erau mijloace prin care oamenii îºi manifestau simþãmintele de bucurie, teamã, neliniºte.
Dansul l-a însoþit pe om în toate momentele importante ale vieþii: naºterea, cãsãtoria, culesul roade-
lor, rãzboaie.
În zilele noastre pe întreaga suprafaþã a pãmântului se întâlnesc diferite dansuri, care sunt diferite de
la un popor la altul.
2. Transcrie al doilea fragment. Subliniazã cuvintele formate din trei silabe.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
3. Transformã cuvintele dupã modelele date:

rãzboi – rãzboaie viori – vioarã
• genþi – • lãmâi –
• bãieþi – • cãlcâi –
• rod – • pietre –
• ploi – • cozi –
4. Scrie câte un mesaj potrivit fiecãrei ilustraþii:
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

partea
Cite[te aici!
Astãzi
Vremea va fi predominant frumoasã ºi se va încãlzi comparativ cu ultimele zile.
Cerul va fi senin în majoritatea regiunilor þãrii. La munte se vor semnala precipi-
taþii uºoare. Vântul va sufla slab, pânã la moderat. Temperaturile maxime vor fi
cuprinse între 9 ºi 17 grade, iar cele minime între 3 ºi 7 grade, mai coborâte în
depresiunile muntoase. În Dobrogea vor fi condiþii de brumã. Noaptea ºi dimi-
neaþa, în zonele joase vor fi condiþii de ceaþã.
Mâine
Vremea se va încãlzi. Cerul va fi senin ºi nu sunt aºteptate precipitaþii în nici o
regiune a þãrii. Vântul se va intensifica. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în-
tre 12 ºi 19 grade.
1. Consultã dicþionarul pentru a afla sensul cuvintelor necunoscute.
2. Completeazã spaþiile punctate cu informaþii desprinse din text.

Astãzi vremea va fi ................................ ºi se va ................................ . Va ploua uºor la .................................. .
Temperaturile maxime vor fi cuprinse între ................................ , iar cele minime între ................................ .
Condiþii de ceaþã vor fi ................................ în zonele joase.
3. Scrie din text câte trei cuvinte formate din:

• trei silabe; _________________________________________________________________________
• patru silabe; _______________________________________________________________________
• cinci silabe. ________________________________________________________________________
4. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele: brumã, majoritatea ºi precipitaþii.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
5. Scrie enunþuri despre vreme la sfârºitul cãrora sã foloseºti pe rând:

a) punctul;
__________________________________________________________________________________
b) semnul întrebãrii;
__________________________________________________________________________________
c) semnul exclamãrii.
__________________________________________________________________________________

Cite[te aici!
Horoscop
Caracterizare generalã
În acest sfârºit de sãptãmânã este recomandat ca toate persoanele sã se odihneascã. Evitaþi sã faceþi
cãlãtorii pe distanþe mari. Fiþi atenþi la sãnãtate.
Berbec
Aveþi tendinþa de a vã apuca de mai multe treburi odatã. Evitaþi acest lucru, pentru cã s-ar putea sã nu
duceþi nimic la bun sfârºit. Este posibil sã plecaþi într-o cãlãtorie pe care o aºteptaþi de mult timp.
Taur
Programul încãrcat din ultimul timp îºi va spune cuvântul. Este timpul sã vã odihniþi dacã nu doriþi sã
ajungeþi la medic. Veþi primi o veste bunã de la un vechi prieten pe care nu l-aþi vãzut de mult timp.
Gemeni
Nu vã lãsaþi tentaþi sã cheltuiþi mai mult decât vã permiteþi. Gândiþi-vã de douã ori înainte de a
cumpãra ceva. Este indicat sã rãmâneþi acasã, alãturi de familie. Le-ar face mare bucurie celor dragi.
1. Subliniazã varianta corectã de rãspuns.
a) Acest tip de text poate fi citit: b) În caracterizarea generalã a zodiilor se recomandã tuturor persoanelor:
într-o carte; sã se odihneascã;
într-un ziar; sã cãlãtoreascã;
într-un afiº. sã stea alãturi de familie.
c) Este recomandat sã nu cheltuiascã bani persoanelor nãscute în zodia:

• Berbec;
• Taur;
• Gemeni.
2. Scrie cuvinte cu sens asemãnãtor celor date.

• treburi;
• cãlãtorie;
• ºtire;
• bucurie.
3. Scrie denumirile zodiilor de mai jos în ordine alfabeticã: Berbec, Taur, Gemeni, Rac, Leu, Fecioarã.
____________________________________________________________________________________

A Doua Sansa - Primar - Limba Romana - Cursant - 2 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A Doua Sansa - Primar - Limba Romana - Cursant - 2 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Proiect Phare „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate“

Aceastã primã ediþie (pilot) este finanþatã de Uniunea Europeanã.

Membrii echipei care a elaborat materialele sunt:

Coordonator editorial: Mihaela Marin

© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii

Limba [i literatura român\ II 3

În vorbire putem formula cu u-

Cele mai multe victime ale unui

Înþelepciune, de punctuaþie cunoscute în scrierea textului.

• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.

pentru tine • Completeazã formularul din talon.

4 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

4. Scrie propoziþiile dictate de cãtre cadrul didactic.

Care sunt aºteptãrile tale?

2. Scrie trei lucruri pe care vrei sã le înveþi în acest modul.

Limba [i literatura român\ II 5

Este prima orã de limba românã. Am aflat cã învãþãtoarea/învãþã-

• Completeazã spaþiile punctate conform cu realitatea.

6 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

omenie soare partener

bucuros ploi ºcoli

colaborare prietenã bibliotecã

2. Grupeazã cuvintele din ºirul urmãtor dupã literele cu care încep:

Scrie încã trei cuvinte care sã înceapã cu aceleaºi litere specificate pe

3. Din fiecare ºir de cuvinte taie-l pe acela care nu se potriveºte ca

• cãciulã, ºapcã, batic, palton;

Discutaþi despre înþelesul enunþurilor obþinute.

Limba [i literatura român\ II 7

8 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

3. Completeazã enunþurile urmãtoare folosind cuvinte potrivite:

4. Continuã ºirurile de cuvinte cu încã trei cuvinte potrivite. Practic

Nu mai pierde timpul cãutând!

Limba [i literatura român\ II 9

10 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

3. Formuleazã în scris propoziþii în care sã foloseºti cuvintele:

4. Formaþi perechi. Dictaþi-vã unul altuia propoziþiile scrise.

5. Transcrie ºi apoi rezolvã problema. Poþi folosi calculatorul.

Iaht ancorat în port

Limba [i literatura român\ II 11

În viaþa de zi cu zi se întâmplã sã întâlnim cuvinte al cãror sens

12 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

3. Completeazã propoziþiile alegând cuvinte din parantezã, astfel încât

• Costumul ............................ este modern.

4. Aºazã literele din fiecare ºir în ordine alfabeticã pentru a obþine

Noteazã pe o foaie 15 cuvinte pe

Explicaþi cuvintele cu sprijinul

Limba [i literatura român\ II 13

Televizorul este cel mai vândut aparat electrocasnic. De ce? Simplu!

14 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

În scris intonaþia este redatã cu aju-

3. Scrie întrebãri potrivite pentru rãspunsurile:

Limba [i literatura român\ II 15

Cele mai multe victime ale unui

• Scrie trei întrebãri care ar fi putut fi formulate pentru concurs.

16 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

2. Completeazã cu semne de punctuaþie potrivite:

3. Completeazã spaþiile punctate folosind cuvinte potrivite semnelor

Limba [i literatura român\ II 17

Se povesteºte cã odatã mergeau pe drum doi cãlãtori. Unul bã-

18 Programul „A doua {ansã“ – Nivel primar

copac – regi – Exemplu: ceartã – se scrie cu 6

Limba [i literatura român\ II 19