..

ARASUL
, NICOLAE CEAUSESCU
,
SECRETAR GENERAL Al PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN
PREŞEDINTELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA
PREŞEDINTELE FRONTULUI DEMOCRATIEI ŞI UNITĂTU SOCIALISTE .

SaDAng - arhiva personală

SaDAng - arhiva personală
 REPUBLICA- ANUL 40
Eveniment memorabil, cu profunde semnifi-
caţii in istoria poporului român, proclamarea
Republicii, la 30 Decembrie 1947, a marcat
trecerea intregii puteri de stat in mîinile clasei
muncitoare, in alianţă cu ţărăn i mea şi cu cele-
lalte categorii de oameni ai muncii, instaura-
rea celei mai democratice forme de guvernă­
mint din istoria naţiunii noastre. A inceput,
astfel, o etapă superioară in dezvoltarea statu-
lui român, a societăţii româneşti in.. a~~blu l
său - etapa revoluţiei şi constructiei socia-
liste.
Instaurarea Republici i a fost rezultatul ne-
mijlocit al revoluţiei de eliberare socială şi na-
ţională , a nt i fascis tă şi antiimper~ alistă, în-
cepută la 23 August 1944, al transformărilor so-
cial-pol itice profunde infaptuite in România la
sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, re-
3
SaDAng - arhiva personală
prezentind o strălucită incununare a luptei
maselo~ populare, a forţelor progresiste ale
societă11i, in frunte cu Partidul Comunist Ro-
mân, pentru cucerirea deplinei independenţe
şi suveranităţi naţionale, a dreptului sacru al
poporului român de a fi stăpîn in propria sa
ţară. Menţinerea vechii forme de stat pînă la
sfîrşitul anului 1947 a rezultat din condiţiile is-
torice specifice - de ordin intern şi interna-
ţional - ale pregătirii şi desfăşurării revoluţiei
de eliberare socială şi naţională, ale evoluţie i
ulterioare a vieţii politice româneşti . După
cum se ştie, iniţial , regele şi cercurile palatului
- apreciind cu luciditate consecinţele pe care
le va avea atitudinea lor in acele momente
grele pentru ţară - s-au alăturat acţiunii con-
certate a coaliţiei antifascista, făurită de
P.C.R. , pentru doborirea dictaturii antones-
ciene şi eliberarea teritoriului naţional de sub
dominaţia h itleristo-horthystă . Partidul Comu-
nist Român, care, de-a lungul intregii sale
existente. se afirmase ca promotor al idealului
republican al maselor populare, a considerat
că , in condiţiile create imediat după victoria
insurecţiei , înlăturarea monarhiei nu era la or-
dinea zilei, ci, dimpotrivă, se impunea conlu-
crarea cu ea, in scopul rezolvări i problemel9r
vitale ce stăteau in faţa poporului român . In
acelaşi timp, partidul comunist a ţinut seama
de real itatea că regele şi cercurile palatului
exprimau interesele economice şi politice ale
claselor exploatatoare •• că in jurul lor se raliau
forţele conservatoare. In consecinţă , împreună
cu celelalte forţe revoluţionare, a contracarat
poziţia de duplicitate şi obstrucţiile palatului,
acţionînd astfel incit să se creeze treptat pre-
misele obiective şi subiective ale abolirii mo-
narhiei şi instaurării Republicii.
Adunarea deputaţilor întrunită in şedinţă ex-
traordinară in după-amiaza zilei de 30 Decem-
brie 1947, luind act de abdicarea regelui, a
consfinţit abolirea monarhiei şi a adoptat le-
gea care consemna transformarea statului ro-
mân in republică. Totodată, ea a adoptat tex-
tul Proclamaţiei guvernului, in care, printre al-
tele, se arăta : "Monarhia constituia o piedică
in calea dezvoltării ţării noastre spre un regim
de democraţie populară, care să asigure tutu-
ror celor ce muncesc bunăstarea materială şi
culturală , să asigure independenţa şi suverani-
tatea statului român . Prin înlăturarea monar-
hiei se deschid democraţiei noastre populare
căi noi de măreţe infăptuiri.. . Să înălţăm noua
formă de viaţă a statului nostru, Republica
Populară Română, Patria tuturor celor ce
muncesc cu braţele şi cu mintea, de la oraşe şi
sate".
• a angajării hotărîte a tuturor oamenilor mun-
"Proclamarea Republici i Populare Române
la 30 Decembrie 1947, aprecia tovarăşul
Nicolae Ceauşescu, a constituit un eveniment
revoluţionar de importanţă deosebită in istoria
poporului nostru şi a deschis o nouă eră, mar-
cind de fapt trecerea României la construcţia
societăţji socialiste•. Şi, intr-adevăr ,
proclamarea Republicii a însemnat nu numai
trecerea la forme democratice de guvernă­
mint, ci realizarea unui salt calitativ in însuşi
conţ i nutul puterii de stat, fapt care, din per-
spectiva istorică a timpului parcurs, constituia
condiţia primord i ală şi ,,sîmburele germinativ"
ale uriaşelor înnoiri sociale, economice ş i po-
litice din anii care au urmat. Cei 40 de ani de
istorie republicană - un "pas" mic pentru
omenire - reprezintă însă pentru poporul
nostru un interval extrem de dens în realizări
şi impliniri, acoperind in timp procesul com-
plex, dinamic şi multilateral al deplinei eman-
cipări sociale şi naţionale, al ridicării patriei
pe culmile de progres şi civilizaţie la care au
aspirat ş i pentru care au luptat generaţ i i in-
tregi de fii ai neamului. Sint anii in care
România a parcurs, de-a lungul unui proces
revol u ţionar continuu , mai multe epoci isto-
rice, identificabila în carta de onoare a naţiu­
nii pri n izbinzi cumulative fără precedent, ce
compun astăz i fizionomia unei ţări libere,
demne, suverane, in plin avint creator şi con-
structiv, deopotrivă la scară socială şi umană.
Pe fundalu l luminos al acestor patru decenii
de istorie nouă se proiectează str ... ucirea
aparte pe care o au anii "Epocii Nicolae
Ceauşescu ", anii de referinţă ai istoriei con-
temporane a României, anii-simbol pentru im-
plinirea năzuinţelor fundamentale ale poporu-
lui, anii-mărturie pentru forţa de creaţie şi ca-
pacitatea de construcţie ale unui popor liber
şi stăpîn pe soarta sa. Printr-un act de pro-
fundă semnificaţie istorică , unul din primele
momente ale acestei Epoci inaugurata in
1965, s-a referit la însăşi instituţia Republicii,
şi anume o dată cu adoptarea Constituţiei, la
21 august 1965, cind, în concordanţă cu noul
stadiu al dezvoltării societăţii, cu prefacerile
revoluţionare petrecute in toate domeniile vie-
ţii economice, sociale şi politice, s-a procla-
mat Republica Socialistă România, ca formă
superioară de organizare statală a societăţii
româneşti.
Întregul nostru popor păşeşte in al 4Q-Iea an
al Republicii cu hotărîrea fermă de a munci şi
a lupta neabătut, strîns unit în jurul partidului ,
al secretarului său general, tovar:ăşul Nicolae
Ceauşescu , pentru înfăptuirea exemplară a
prevederilor stabilite la cel de-al Xlii-lea Con-
gres al partidului - forum politic al intregii
naţiuni, care a prefigura! cu strălucire căile
dezvoltării patriei noastre in acest cincinal şi
in perspectivă , pînă in anul 2000. Realizările
remarcabile ale anului 1986, constituind plat-
forma de bun augur pentru tot ceea ce vom
înălţa in acest cincinal , reprezintă dovada vie
cii, a întregului nostru popor în indeplinirea
politicii partidului nostru, auspiciile fertile din
care vor prinde viaţă şi contur. deplin-măreţele
obiective ale acestui cincinal.
OCTAVIAN ŞTIREANU •
SaDAng - arhiva personală

INDUSTRIA
CHIMICĂ
ÎN CINCINALUL
1986-1990
GHEORGHE DINU
ministrul Industriei chimice
Industria chimică a cunoscut o dezvoltare
impetuoasă , rod al politicii de industrializare
socialistă a ţării , de amplasare echilibrată a
forţelor de producţie pe tot teritoriul patriei,
obiective ale strălucitei strategii ştiinţifice ela-
borată de tovarăşul Nicolae Ceauşescu , secre-
tar general al partidului.
in aceşti 21 de ani, producţia industriei chi-
mice a crescut de 8,2 ori, cu un ritm mediu
anual ·de 10,5%.
Succesele au fost posibile ca urmare a for-
mulării unei politici consecvente în domeniul
ştiinţei şi tehnologiei, în cadrul căreia cerceta-
rea şi ingineria tehnologică sînt chemate să
aducă o contribuţie de mare însemnătate în
procesul înfăptuirii societăţii socialiste multila-
teral dezvoltate.
O remarcabilă contribuţie la elaborarea şi
transpunerea în viaţă a politicii partidului, de
dezvoltare a ştiinţei Şi tehnologiei, a adus-o to-
varăşa academician doctor inginer Elena
Ceauşescu , membru al Comitetului Politic
Executiv al Comitetului Central al Partidului
Comunist Român, prim viceprim-ministru al
Guvernului, preşedintele Consiliului Naţional
al Ştiinţei şi i nvâţămîntului.
Evoluţia continuu ascendentă a cercetării în
domeniul chimiei şi dezvoltarea sistematică în
fiecare etapă sînt nemijlocit legate de activita-
tea şi aportul direct al tovarăşei academician
doctor inginer Elena Ceauşescu - om de şti ­
inţă de largă recunoaştere internaţ i onală, or-
gan izator de înaltă competenţă , care în pre-
zent, ca preşeginte ar Consiliului Naţional pen-
tru Ştiinţă şi lnvăţămînt , coordonează întreaga
activitate de cercetare ştiinţifică din ţara noas-
tră , orientînd ferm cercetarea spre cele mai
noi tendinţe ale tehnicii mondiale în corelare
cu programele de dezvoltare ale tuturor ramu-
rilor economiei naţionale .
in ţara noastră , politica partidului şi statului
în domeniul cercetării ştiinţifice, dezvoltării
tehnologice şi introducerii progresului tehnic
are ca obiective principale afirmarea revoluţiei
tehnica-ştiinţifice în toate domeniile de activi-
tate, creşterea rolului ştiinţei în modernizarea
economiei naţionale, legarea tot mai strînsă a
cercetării cu producţia, accentuarea contribu-
ţiei creaţiei ştiinţifice româneşti la progresul
multilateral şi dinamic al ţării noastre.
Activitatea de cercetare este organizată
pentru asigurarea dezvoltării cu forţe proprii a
industriei chimice din ţara noastră, direcţiile
prioritare ale programelor de cercetare, avînd
drept scop valorificarea superioară a resurse-
lor de materii prime şi materiale precum şi ri-
dicarea nivelului tehnic şi calitativ al produc-
ţiej .
In cadrul acestor programe sînt înscrise
teme de cercetare pentru elaborarea de teh-
nologii neconvenţionale, bazate pe procese
catalitice noi , procese electrochimice, biochi-
mice şi fotochimice, teme privind asimilarea
de produse noi cu performanţe tehnice ridi-
cate competitive pe plan mondial, dezvoltarea
chimiei fine, extinderea automatizării şi roboti-
zării, valorificarea materialelor recuperabile şi
refolosibile, recuperarea energiei secundare.
Activitatea de cercetare a 1nstitututar Cen-
tral de Chimie are un caracter preponderent
tehnologic dar include şi un volum însE!'tnnat
de cercetări cu caracter fundamental. Se
acordă atenţia necesară lucrărilor care con-
cură la rezolvarea problemelor cerute de in-
dustrie punînd la dispoziţia întreprinderilor şi
combinatelor tehnologii cu caracter original.
Institutul Central de Chimie foloseşte an-
sam b 1u 1 cerceta re-proiecta re-învăţ ă­
mînt-producţie pentru realizarea cercetării in-
5
SaDAng - arhiva personală
 terdisciplinare caracteristice ştiinţei moderne.
Echipele mixte de cercetători , proiectanţi şi
specialişti din producţie conlucrează încă din
faza de elaborare a temei de cercetare. asigu-
rind concentrarea forţelor pentru finalizarea
cercetării intr-un timp cit mai scurt şi o redu-
cere a costurilor programelor de cercetare.
Revine beneficiarilor acestor cercetări sar-
cina să ia toate măsurile necesare economice,
financiare şi organizatorice pentru aplicarea in
practică a soluţiilor, convinşi fiind că in felul
acesta contribuie la creşterea eficienţei intre-
gii activităţi de cercetare, proiectare şi ingine-
rie tehnologică.
Etapă hotărîtoare in realizarea Programului
partidului, cincinalul 1986- 1990 va asigura
industriei chimice intrarea intr-o fază nouă,
superioară a progresului său economico-so-
cial, marcată de creşterea puternică a rolului
ştiinţei şi tehnologiei in toate sectoarele de
activitate.
in lumina documentelor Congresului al
Xlii-lea al PCR cit şi a orientărilor şi indicaţi­
ilor date de conducerea superioară de partid
şi de stat, de modernizare a tehnologiilor prin
reducerea consumurilor de materii prime. ma-
teriale, energie şi de creşterea productivităţii
muncii, specialiştii din minister, centrale in-
dustriale, din intreprinderile şi unităţile de cer-
cetare şi proiectare au analizat şi propus mă­
suri pentru aducerea la indeplinire a sarcinilor
trasate.
Sinteza acestei acţiuni a fost prezentată
conducerii superioare de partid şi de stat, cu
care ocazie s-au primit preţioase indicaţi i şi
orientări care au stat la baza programelor de
modernizare întocmite pentru fiecare intre-
prindere.
6
Astfel , pe acestă bază, la nivelul Ministerului
Industriei Chimice, producţia industrială in
anul 1990 va creşte faţă de anul 1985 la
187,7%, productivitatea muncii la 210,4%,
cheltuielile la 1000 lei producţie marfă vor fi
de 79%, eficienţa fondurilor fixe va creşte la
155,6%.
Pentru creşterea eficienţei economice a pro-
ceselor tehnologice şi reducerea consumului
de materii prime s-a urmărit prin cercetările
efectuate şi modernizările proceselor tehnolo-
gice să crească gradul de folosire a materiale-
lor recuperabile, astfel că in 1990 se vor con-
suma aproximativ 175 mii tone acid clorhidric
rezidual, 166 mii tone acid sulfuric recuperat,
240 mii tone maculatură, 4 500 tone cupru,
4 100 tone zinc şi 2 650 tone plumb.
Institutul Central de Chimie a prevăzut in
perioada 1986-1990 cercetări pentru moder-
nizarea tehnologiilor, reducerea consumurilor
de materii prime şi energie, creşterea gradului
de valorificare a materiilor prime şi materiale-
lor, obţinerea de noi surse de materii prime,
asimilarea de noi produse in vederea reducerii
importului şi îmbunătăţirea calităţii produselor
la nivelul celor mai bune, cunoscute pe plan
mondial.
Prin aplicarea cercetărilor vor fi moderni-
zate un număr de 250 instalatii. peste-360 teh-
nologii care vor duce la îmbunătăţirea calităţii
la peste 670 produse principale:-
S-au analizat şi stabilit 3 085 măsuri con-
crete de modernizare din care 1 431 in anul
1986 iar restul din 1 654 de măsu ri se vor
aplica i n 1987.
Astfel in industria de amoniac şi îngrăşă­
minte se prevăd modernizări in vederea redu-
cerii consumului de gaz metan prin utilizarea
SaDAng - arhiva personală
CII\ICINALUL B
de catalizatori care reduc temperaturile şi pre-
siunile de lucru, recuperarea hidrogenului şi a
argonului din gazele de purjă, recuperarea
căldurii de proces.
Măsurile se vor aplica eşalonat la toate in-
stalaţiile de amoniac. Modernizarea fabricilor
de acid azotic prin inlocuirea cu altele de con-
cepţie românească cu consumuri energetice
scăzute, precum şi recuperarea platinei din si-
tel~ catalizator antrenată de gazele nitroase.
In industria proceselor clorosodice se pre-
vede modernizarea instalaţiilor de electroliză
cu catod de mercur a clorurii de sodiu ince-
pind cu faza de purificare a saramurii, inlocui-
rea anozilor de grafit cu anozi de titan, inlocu-
irea compresoarelor de clor cu turbocompre-
soare şi introducerea calculatoarelor de pro-
ces. Modernizarea fazelor de filtrare şi calci-
nare a bicarbonatului de sodiu la instalaţiile
de sodă calcinată cu reducerea consumului
de combustibil cu 15 000 tcc/an, a cheltuieli-
lor de producţie cu 20 mii lei pe an şi creşte­
rea productivităţii muncii.
in domeniul pesticidelor se prevăd moderni-
zări la instalaţiile de intermediari (alchilamine.
alchilenamine, naftol, fosgen, ortofenilendia-
mină etc.), de produse finite (carbaril , meclo-
ran etc.) şi de condiţionare, pentru creşterea
pr9ductivităţii muncii.
In industria de medicamente şi cosmetice se
prevăd modernizări ale instalaţiilor de condi-
ţionare a medicamentelor, aplicarea de tehno-
logii noi pentru sinteza şi biosinteza de noi
produse care conduc la reducerea importuri-
lor, reducerea cheltuielilor materiale şi creşte­
reş productivităţii muncii.
In industria de lacuri, vopsele şi răşini se
prevede modernizarea tehnologiilor de fabri-
caţie a răşinilor, modernizarea sistemelor de
vehiculare şi dozare a componenţilor de reac-
ţie"
In domeniul celulozei, hirtiei şi fibrelor arti-
ficiale se prevede modernizarea tehnologiilor
din fabricile de celuloză in vederea reducerii
consumurilor energetice şi valorificarea resur-
selor secundare la prelucrarea lemnului, per-
fecţionarea instalaţiilor de recuperare a fibre-
lor şi de valorificare a refuzurilor de la instala-
ţiile de sortare a celulozei, modernizarea fazei
de calcinare a sulfatului de sodiu şi automati-
zarea operaţiilor de spălare a filtrelor de vis-
coză pentru reducerea pierderilor.
La fabricarea aluminiului se prevede moder-
nizarea halelor de electroliză prin adaptarea
cuvelor de mare putere, conducerea automată
a proceselor tehnologice, captarea gazelor cu
fluor.
Modernizarea tehnologiilor din industria
metalurgică neferoasă va conduce la creşterea
gradului de scoatere la 94% la cupru, 86,7% la
zinc şi 81 ,4 la plumb.
in domeniul biotehnologiilor se vor elabora
noi tehnologii pentru obţinerea de enzime şi
utilizarea acestora inclusiv sub formă imobili-
zată , in cataliza enzimatică pentru obţinerea
de aminoacizi de toate tipurile şi a altor pro-
duse chimice. Se vor extinde utilizările enzi-
melor in domeniul · industriei detergenţilor,
cosmetică, farmaceutică, obţine rea de
microorganisme necesare in procesele de pro-
ducere a proteinelor monocelulare prin tehnici
de inginerie genetică . Se vor dezvolta cercetă­
rile asupra polizaharidelor microbiene, asupra
biopolimerilor in general, utilizarea microorga-
nismelor in cercetarea şi extracţia. metalelor
din minereuri sărace. Se vor elabora noi teh-
nologii de obţinere a coloranţilor şi a arome-
lor naturale.
in cincinalul 1986-1990 se prevede dezvol-
tarea industriei chimice intr-un ritm mediu
anual de 8,5-9% şi orientarea cu precădere
spre prelucrarea superioară a materiilor prime.
Sporul prevăzut la export se va asigura prin
creşterea volumului fizic al produselor, urgen-
tarea asimilării de noi produse de calitate su-
perioară cu consumuri de materii prime şi
energie reduse şi prin măsuri de adaptare
operativă a producţiei la cerinţele partenerilor
externi.
ANGAJARE DEPLINĂ
PENTRU
ASIGURAREA
RESURSELOR
ENERGETICE
ALE ŢĂRII
IOAN FOLEA
ministrul minelor,
petrolului şi geologiei
- Dlrectlvele Congresului al Xlii-lea al par-
tidului au stabilit, ca sarcină prioritară a cinci-
nalului 1986-1990, dezvoltarea bazei energe-
tice şi de materii prime in vederea asigurării ,
in cit mal mare măsură din resurse proprii, a
necesităţilor economiei naţionale.
V-am ruga să prezentaţi modul in care oa-
menii muncii din Ministerul Minelor, Petrolului
şi Geologlel acţionează pentru indeplinirea
acestei Importante sarcini, decisivă pentru
progresul economiei naţion~~e !ti _qwottarea
multilaterală a ţării.
- Din iniţiativa şi sub direcţa indr401are a
tovarăşului Nicolae Ceauşescu , au fost elabo-
rate programe complexe pentru optimizarea
activităţii atit in sectorul geologic, cit şi in cel
extractiv, programe menite să racordeze
aceste importante domenii la cerinţele intregii
dezvoltări economice-sociale a ţării in noua
etapă . Aşa cum arăta secretarul general al
partidului in Cuvintarea ţinută la Congresul al
7
SaDAng - arhiva personală
 CIN.CINALUL B
III-lea al oamenilor muncii, "in primul rind va
trebui să acţionăm cu toată hotărîrea pentru
dezvoltarea bazei energetice ,1 de materii
prime, In vederea asigurării conditiilor nece-
. . . desfifurăril In bune conditiuni a intregii
ac:tlvttitl. Este necesar să fie luate toate măsu­
rile In vederea realizării programelor privind
~terea rezervelor de mlnereurl utile, de
dezvoltare a bazei de materii prime
rialew.
,1 mate-
Potrivit orientărilor strategice cuprinse în
,.Programul de valorificare superioară şi creş­
tere a bazei de materii prime minerale şi ener-
getice primare", activităţii geologice îi revin
sarcini de mare răspundere în ce priveşte ex-
tinderea investigatiilor complexe pe întreg te-
ritoriul ţării şi, în mod deosebit, în zonele mai
puţin . cercetate în trecut. De asemenea, ,.Pro-
gramul geologic de creştere de rezerve în cin-
cinalul 1986-1990'', aprobat de Comitetul Po-
litic Executiv al C.C. al P.C.R., prevede creş­
teri ale rezervelor mai mari decît extracţia,
pentru toate substanţele, rezervele puse în
evidenţă urmînd a se situa la niveluri supe-
rioare celor realizate în cincinalul precedent.
Realizarea unor sporuri ale rezervelor mai
mari decît consumul va conduce la îmbunătă­
ţirea progresivă a fondului naţional de rezerve
la toate substanţele minerale utile, in special
la unele substanţe purtătoare de energie pri-
mară, ca petrolul, huila, lignitul, la minereurile
feroase, neferoşse, auroargentifere şi la cele
de molibden. In condiţiile dinamicii ascen-
dente a producţiei industriei extractiva, gradul
de asigurare cu rezerve la sfîrşitul acestui de-
ceniu urmează să se îmbunătăţească la majo-
ritatea substanţelor atrasa în circuitul de valo-
rificare.
- Două din materiile prime esentlale sint
petrolul ,1 cărbunele. Ce vor intreprinde geo-
logll pentru lărgirea rezervelor de aceste Im-
portante resurse energetice?
- La hidrocarburi, prospecţiunea geologică
şi geofizică va trebui să evidenţieze condiţiile
de geneză, acumulare şi conservare a zăcă­
mintelor cu structură complexă, a structurilor
situate la mare adincime (peste 4 000 m), a
structurilor subtile greu de descoperit cu teh-
nica şi tehnologiile folosite pînă acum din zo-
nele cu grad avansat de cercetare şi cu zăcă­
minte cunoscute, precum şi a structurilor fa-
vorabile formării zăcămintelor de hidrocarburi
de pe platforma maritimă continentală.
Pentru dezvoltarea lucrărilor de cercetare
geologică şi creşterea rezervelor de petrol, va
spori ritmul de săpare şi finalizare, prin foraj
şi probe de producţie, se vor intensifica lucră­
rile de cercetare geologică pe zăcămintele cu
productivitate mare şi se vor intensifica pros-
pecţiunile se1smice pe uscat şi pe platforma
continentală a Mării Negre. Un accent deose-
bit se va pune pe investigarea complexă şi
completă a sondelor de cercetare, înainte ca
acestea să fie puse în exploatare, extinzin-
du-se controlul de investigare în timpul foraju-
lui sondelor de mare adîncime, cu cabine geo-
logice, în vederea determinării naturii hidro-
carburilor şi a celorlalţi parametri necesari
pentru evaluarea cît mai corectă a rezervelor
8
şi elaborarea fundamentală a proiectelor de
exploatare.
In ce priveşte cărbunele, se vor desfăşura
programe ample de cercetare cu foraje intr-o
serie de zone, urmărindu-se cu precădere cu-
noaşterea condiţiilor hidrogeologice in care se
localizează zăcămintele respective. O atenţie
deosebită va fi acordată precizării detaliate a
condiţiilor de zăcămînt la obiectivele in explo-
rare pentru optimizarea extracţiei prin extin-
derea mecanizării, urmind a se ridica gradul
de cunoaştere a rezervelor in unele bazine mi-
niere existente. Se vor extinde cercetările geo-
logice complexe in zone deficitara in ce pri-
veşte cărbunele, dar cu importante capacităţi
de consum instalate.
Dat fiind gradul avansat de cercetare a teri-
toriului ţării pentru diferite substanţe minerale
utile, zonele ce vor trebui cercetate in viitor
prezintă, in general, condiţii geologice foarte
complicate, conţinuturi de substanţă utilă mai
reduse sau se găsesc la adîncimi mari şi in
zone greu accesibile cercetărilor, aparaturii şi
utilajelor. Aceste condiţii, din ce in ce mai
complexe din punct de vedere geologic şi
morfologic, cer, pe lîngă o dotare adecvată cu
aparatură şi utilaje, un nivel ridicat de cunoş­
tinţe teoretice şi practice, care să permită des-
cifrarea structurilor complicate, a condiţiilor
de geneză, acumulare şi conservare a zăcă­
mintelor qe substanţe minerale utile. Preocu-
pindu-ne de perfecţionarea pregătirii cadrelor
de geologi de toate gradele, vom extinde şi di-
versifica, totodată, prelucrarea automată a
imensului volum de date de teren in cadrul
centrelor de calcul, pentru a se obţine un ni-
vel calitativ superior de interpretare a lor şi
creşterea gradului de eficienţă a lucrărilor
încă din faza de explorare a rezervelor.
Puternica dezvoltare economica-socială a
ţării noastre in ultimii ani, in condiţiile in care,
pe plan mondial, se manifestă tendinţa de re-
ducere a ritmurilor de creştere economică, re-
prezintă o confirmare s!rălucită a justeţei poli-
ticii partidului nostru. lnsufleţiţi de chemările
şi sarcinile mobilizatoare formulate de tovară­
şul Nicolae Ceauşescu, minerii, petroliştii şi
geologii îşi sporesc continuu eforturile in ve-
derea lărgirii bazei energetice şi de materii
prime, considerind aceasta drept o sarcină de
înaltă răspundere patriotică, revoluţionară, pe
care sint ferm hotărîţi să o îndeplinească
exemplar.
- Lărgirea rezervelor este coroborată cu
adoptarea unor ritmuri corespunzătoare de
extractie. Ce se intreprinde in domeniul scoa-
terii la suprafată a tltelulul şi cărbunelui?
- Potrivit prevederilor actualului cincinal,
industria extractivă va cunoaşte, în viitorii ani,
o dezvoltare puternică, cu implicaţtt-tlirecte
asupri!. progresului intregii economii naţio­
nale. In perioada 1986-1990 sint prevăzute
ritmuri ridicate de creştere a producţiei mi-
niere şi petroliere, ritmuri fundamentate pe
necesităţile economiei naţionale şi asigurate
cu mijloace!_!! materiale şi financiare cores-
punzătoare. In această perioadă, nivelurile de
extracţie la ţîţei , înscrise în plan, se bazează
pe situaţia actuală şi in perspectivă a rezerve-
SaDAng - arhiva personală
lor, pe intensificarea forajului de mare adin-
cime şi pe platforma maritimă, precum şi pe
creşterea factorului final de recuperare a re--
zervelor existente in zăcăminte, de la 33%, cit
reprezintă in prezent, la circa 40 in anul 1990.
Vor fi aplicate pe scară largă şi cu eficienţă
sporită metodele tehnologice moderne de ex-
tracţie a ţiţeiului din zăcăminte, domeniu in
care s-a stabilit un program special de activi-
tate, a cărui indeplinire este urmărită cu cea
mai mare răspundere. Se va acorda, totodată,
o atenţie deosebită înfăptuirii programului,
aprobat de conducerea · partidului şi statului,
pentru punerea in exploatare a rezervelor de
ţiţei şi gaze descoperite in platforma continen-
tală a Mării Negre, prin asigurarea intr-un
timp foarte scurt a extracţiei ţiţeiului din pri-
mele sonde.
Baza de materii prime existentă, coroborată
cu capacităţile de producţie prevăzute a fi rea-
lizate şi ·cu necesităţile economiei a determi-
nat stabilirea unor niveluri de producţie la ex-
tracţia de cărbun!il intr-o dinamică accentuată; .
o pondere importantă va reveni lignitului, la
care producţia prevăzută pentru anul 1990 de--
păşeşt~ de peste 2 ori realizările din anul
1985. In ce priveşte producţia de lignit şi căr­
bune brun, care se va realiza in cincinalul ac-
tual in proporţie de peste două treimi din ca-
rieră, se impun măsuri speciale pentru preci-
zarea condiţiilor de zăcămînt la obiectivele in
exploatare şi urmărirea riguroasă a procesului
de extracţie. Va fi acordată o atenţie deosebită
executării lucrărilor de deschidere şi pregătire
a rezervelor atit la lignit cit şi la huilă, pentru
a se realiza un nivel corespunzător de asigu-
rare a producţiei cu rezerve extractibile, para-
lel cu folosirea eficientă a mecanizării. Pentru
satisfacerea intr-o măsură mai mare a necesi-
tăţilor economiei in ce priveşte cărbunele
cocsificabil, din întreaga producţie brută de
huilă ce se va realiza în perioada 1986- 1990,
peste 43% va fi huilă spălată pentru cocs şi
semicocs. De o mare importanţă pentru atin-
gerea tuturor acestor niveluri de producţie
planificate este punerea in funcţiune, la ter-
menele stabnite şi in cele mai bune condiţii, a
noilor capacităţi de extracţie. Aceasta cere,
desigur, eforturi conjugate din partea furnizo-
rilor de echipamente, a intreprinderilor de
construcţii-montaj şi beneficiarilor.
- O trăsătură fundamentală a Intregii acli-
vltăp economice din actualul cincinal este
data de creşterea substantlală a rolului ştllntel
~ tehnologiei. Cum se regăseşte acest lucru
In do!"enlul particular despre care discutăm?
- In domeniul geologic şi extractiv, cerce--
tarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi
promovarea progresului tehnic sint puternic
implementate in toate sectoarele de activitate,
potrivit unor programe concrete, destinate să
determine identificarea de noi tehnologii, in
măsură să permită valorificarea, intr-un viitor
cit mai apropiat, a rezervelor de perspectivă
de substanţe minerale utile cu conţinuturi mai
scăzute sau situate in condiţii geologice şi mi-
niere grele, precum şi creşterea gradului de
recuperare a substanţelor utile din rezervele
aflate in exploatare. Toate aceste progrese
s-au intocmit şi se înfăptuiesc sub directa in-
drumare şi conducere a Consiliului Naţional
pentru Ştiinţă şi Tehnologie, sub conducerea
nemijlocită a tovarăşei academician doctor in-
giner Elena Ceauşescu , eminent om politic şi
savant de largă recunoaştere i nternaţională.
in anii u rmători va creşte rolul cercetării şti ­
inţifice geologice in descoperirea şi aplicarea
de noi tehnici şi tehnologii din ce· in ce mai
perfecţionate, in scopul aprof,u_ndăriL.cunoaş­
terii geologice a pămîntului românesc, al des-
cifrării detaliate a problemelor stru.cturale,... tec-
tonica, litofaciale, metalogenetice şi multe al-
tele. Se vor putea stabili, astfel, toate progno-
zele de acumulări de substanţe minerale utile
in dispoziţ ie spaţială şi pe trepte de adincime
de pe intreg teritoriul ţării, paralel cu elabora-
rea unei game largi de hărţi geologice, hidro-
geologice, metalogenetice etc. la diferite scări.
9
SaDAng - arhiva personală
 CINCINALUL B
---- • ----------------------------------------~~-----------------------------
Dispunem de un program de asimilare şi con-
struire a noi aparaturi perfecţionate pentru
cercetări geofizice complexe, destinate desco-
peririi de noi acumulări de substanţe minerale
utile, in special in zone cu un grad mai redus
de cunoaştere şi la trepte de adincime din ce
in ce mai mari.
Programul de cercetare tehnologică pentru
stabilirea posibilităţilor de valorificare a unor
rezerve de perspectivă de substanţe minerale
utile şi pentru creşterea gradului de recupe-
rare a metalelor neferoase din zăcăminte, ela-
borat sub indrumarea personală a tovarăşei
academician doctor inginer Elena Ceauşescu ,
are in vedere stabilirea posibilităţilor de valori-
ficare, prin noi tehnologii, a unor rezerve de
perspectivă pentru 21 de substanţe, in princi-
pal la cele energetice, dar şi la alte substanţe
importante metalifere şi nemetalifere.
In intreaga acţiune de dotare tehnică şi mo-
dernizare a activităţii in industria extractivă şi
cercetarea geologică, pe lîngă măsurile in
curs de aplicare pentru exploatarea, întreţine­
rea şi repararea maşinilor şi instalaţiilor, se
are in vedere întărirea colaborării cu furnizorii
de utilaje in .scopul sporirii calităţii şi fiabilită­ al Partidului Comunist Român, la inflorirea
ţii acestora. In această privinţă, considerăm că
se impune o concepţie nouă in realizarea uti-
lajelor şi echipamentelor mari pentru industria
extractiva, in special pentru carierele de lignit,
prin asigurarea, de către industria construcţi­
ilor de maşini, a montajului, punerii in func-
ţiune şi realizării parametrilor de lucru proiec-
taţi aj acestora
- In incheiere v-&f ruga să vă referlţl la cea
mal lmport1111tă componentă a tuturor acestor
Impunătoare programe: oamenii.
- Sarcinile importante ce revin industriei
extractive şi geologiei in cincinalul actual au
mobilizat puternic marele detaşament al pe-
troliştilor, minerilor şi geologilor, ferm hotărîţi
să facă din munca lor o muncă eroică pentru
propăşirea patriei noastre socialiste, pentru
creşterea bunăstării şi fericirea poporului. In
toate aceste sectoare se intreprind măsuri
pentru perfecţionarea profesională a cadrelor,
reciclarea şi ridicarea continuă a nivelului de • ----------------------------------
cunoştinţe profesionale şi tehnice. "Trebuie să
nu uităm nici un moment - arăta tovarăşul
Nicolae Ceauşescu la marele Forum al oame-
nilor muncii - că dezvoltarea lntenslvă, o
nouă calitate, o nouă eficientă, o înaltă pro-
ductivitate nu se pot realiza decit cu oameni
ai muncii de înaltă calificare, cu înaltă răspun­
dere. Acum este nevoie de un revolutionar de
tip nou, cu inalte cunoştlnte in toate domeni-
Ile profesionale, tehnice, ştilntJflce şi cuiturale
- in intelegerea legHor naturtl şi a legilor dez-
voltării sociale. Numai cu asemenea revolutlo-
nart vom putea asigura mersul inainte şi infap-
tu~rea noilor obiective ale revolutiei".
In spiritul acestor inflăcărate chemări s-au
intocmit programe ample de pregătire a ca-
drelor din industria minieră, petrolieră şi geo-
logie, in corelare cu sarcinile de creştere a
productivităţii muncii şi cu măsurile de orga-
nizare şi modernizare a proceselor de produc-
ţie. Numai in anii 1-986 şi 1987 vor fi calificaţi
10
in meseriile de bază ale industriei extractive
peste 60 000 muncitori, dintre care in princi-
palele meserii vor fi pregătiţi 21 000 mineri ,
11 500 sondori, 7 700 lăcătuşi şi 3 700 electri-
cieni. De asemenea, in aceşti doi ani vor fi cu-
prinşi in diferite forme de perfecţionare profe-
sională 280 000 persoane, dintre care 21 000
vor fi policalificate.
Există toate premisele ca oamenii muncii
din sectoarele geologiei şi extracţiei să-şi în-
deplinească exemplar sarcinile de creştere
continuă a bazei de materii prime minerale şi
energetice, de aprofundare a cunoaşterii geo-
logiei teritoriului, de asigurare a condiţiilor de
valorificare superioară a patrimoniului mineral
naţional şi, implicit, de creştere a avuţiei pa-
triei. Toţi cei ce muncesc in industria extrac-
tivă şi activitatea geologică , sub imboldul in-
flăcăratelor chemări şi orientări formulate de
secretarul general al partidului, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu , sint hotărîţi să facă totul
pentru a demonstra prin fapte dorinţa lor ne-
clintită de a aduce o contribuţie tot mai mare
la înfăptuirea in cele mai bune condiţii a
obiectivelor stabilite de Congresul al Xlii-lea
multilaterală a ţării , la ridicarea ei continuă pe
cele mai inalte culmi de progres şi civilizaţie.
OCTAVIAN ŞTIREANU •
CU TOATE
FORTELE ÎN
A V
INFAPTUIREA
NOII REVOLUTII
TEHNICO-ŞTIINTIFICE
MIHAIL FLORESCU
ministru secretar de stat
la Comitetul Naţional
pentru Ştiinţă şi Tehnologie
Etapa hotărîtoare in realizarea Programului
partidului de făurtre a societătli socialiste mul-
tilateral dezvoltate şi inaintare a României
spre comunism, cincinalul "'1·986-1"9!t0 va asi-
gura inaintarea patriei noastre intr-o fază
nouă, superioară, a progresului- său economi-
ca-social, marcată puternic de creşterea rolu-
lui ştilntel şi tehnologiei _in toate domeniile de
activitate.
in Cuvintarea la cel de-al III-lea Congres al
oamenilor muncii, secretarul general al parti-
dului sublinia Jntăptuirea obiectivului strate-
gic şi asigurarea dezvoltărti intensive Impun
SaDAng - arhiva personală
Tovarăşa academicişn doctor inginer Elena
Naţional al Ştiinţei şi lnvăţămintului
ca o necesitate obiectivă angajarea cu toate
forţele in înfăptuirea noii revoluţii tehnico-şti­
inţifice, a noii revoluţii agrare, in realizarea de
noi transformări revolutJonare, in organizarea
şi conducerea intregii activităţi pe baza celor
mal noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii mon-
diale, ale legltăţllor sociale, ale cunoaşterii
umane in general".
Accelerarea Introducerii şi extinderii progre-
sului tehnic in toate domeniile şi ramurile de
activitate va contribui, in mod hotărîtor, la ac-
centuarea factorilor calitatlvi al dezvoltării
economice - trăsătură definitorie a cincinalu-
lui 1986-1990 - la realizarea obiectivului
strategic al acestui cincinal
in vederea creşterii sportului cercetării ştiin­
ţifice şi progresului tehnic la dezvoltarea şi
modernizarea forţelor de producţie, la înfăptu­
irea obiectivelor şi sarcinilor de bază ale nou-
lui cincinal, in perioada 1986-1990, eforturile
vor fi concentrate in următoarele direcţii prin-
cipale:
- Dezvoltarea bazei energetice prin extin-
derea utilizării cărbunilor, valorificarea poten-
ţialului hidroenergetlc, realizarea programului
construcţiei de centrale nuclearo-electrice, fo-
losirea tot mai largă a noilor surse de energie,
intensificarea recuperării resurselor energetice
refolosibile, aplicarea unul regim sever de
economislre a tuturor formelor de energie, in-
deosebi a hldrocarburilor, aslgurindu-se con-
dlllile ca România să devină Independentă din
punct de vedere energetic.
- Dezvoltarea mai rapidă a bazei proprii de
materii prime şi materiale prin Intensificarea
activităţii de descoperire şi punere in valoare
a noi zăcămlnte, Inclusiv a unor mlnereuri mal
sărace in substanţe utile sau situate in condlţU
grele de exploatare, promovarea tehnologiilor
Ceauşescu, la tribuna Plenarei Consiliului
avansate in domeniul petrolier şi minier, valo-
rificarea largă a tuturor resurselor de materii
prime şi materiale refolosibile, care trebuie
să-şi aducă o contribuţie esenţială la acoperi-
rea necesarului intern.
- Creşterea substanţială a nivelului tehnic
şi calitativ al produselor prin aplicarea celor
mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnologiei, asi-
gurindu-se îmbunătăţirea structurii producţiei
şi valorificarea tot mai eficientă a resurselor
economiei, sporirea gradului de competitivi-
tate a mărfurilor romăneşti pe pieţele externe.
- Accelerarea ritmului de creşlere a pro-
ductivttătli muncii, prin modernizarea continuă
a tehnologiilor de fabricaţie, electronizarea,
mecanizarea şi automatizarea proceselor de
productJe, generalizarea metodelor avansate
de organizare şi conducere.
- Realizarea unei agriculturi intensive, de
înaltă productivitate, obţinerea unor recolte si-
gure şi stabile, indiferent de condiţiile pe-
do-climatice, asigurindu-se satisfacerea cerin-
ţelor de consum, fundamentate ştiinţific, ale
populaţiei şi a celorlalte nevoi ale economiei
naţionale.
- Creşterea eficienţei actlvitătli de Investiţii
prin incorporarea in noile obiective a celor
mal noi realizări ale ştiinţei, aplicarea unor so-
luţii constructive moderne, care să asigure uti-
lizarea raţională a suprafeţelor"ocupate;- pe
scară largă a materialelor locale şi recupera-
bile, promovarea unor tehnologii de- executie
cu performanţe tehnica-economice ridicate şi
consumuri materiale şi energetice reduse.
- Generalizarea acţiunii de tipizare a linii-
lor şi instalaţiilor tehnologice, a produselor şi
materialelor, optimlzindu-se numărul de sorti-
mente, tlpodimenslunl şi alte caracteristici ale
acestora.
11
SaDAng - arhiva personală
 CINCINALUL B
- Ridicarea calitălll vietii in corelare cu
progresul economico-social al tărll, extinzin-
du-se cercetările pentru asimilarea de noi bu-
nuri de consum şi servicii destinate populatiei,
dezvoltarea viguroasă a intregului nostru po-
por, asigurarea protectiei mediului înconjură­
tor.
- Corelarea optimă a cercetărilor aplicative
cu cercetările fundamentale in matematică, fi-
zică, chimie, biologie, medicină şi ·alte dome-
nii, sporind aportul ştlintei nationale, atit la în-
făptuirea prevederilor cincinalului 1986-1990
cit şi la asigurarea stocului de soluţii tehnice
pentru rezolvarea problemelor dezvoltării eco-
nomica-sociale a tării in perioada de perspec-
tivă, la îmbogăţirea tezaurului de cunoaştere
universală.
- Intensificarea cooperării tehnico-ştiintl­
fice internationale şi ·e xtintlerea schimburilor
tehnologice cu alte state, pe baza principiilor
politicii externe a tării noastre, asigurindu-se
participarea României, in conditii de eficientă
sporită, la diviziunea internatională a muncii •.
Direcţiile principale ale cercetării ştiinţifice
şi ingineriei tehnologice in noua revolutie şti­
lntifico-tehnică sint indreptate spre marile
descoperiri din fizica energiilor inalte şi ehi-
mia sintezelor fine, spre revolutia din microe-
lectronică şi in fotonică, robotică şi automati- .
zare, informatică şi cibernetică; desfăşurarea
dinamică a cercetărilor din revolutia microbio-
logică şi ingineria genetică cu o contributie
hotărîtoare in Noua revolutie agrară şi mari
schimbări in industria chimică, petrochimlcă
şi chimico-farmaceutică, in medicină şi Impor-
tante dezvăluiri din tainele naturii şi indeosebi
in procesele vietii.
Înfăptuirea acestor directii principale va de-
termina creşterea continuă a rolului ştllntei şi
tehnologiei ca forţă de productie nemijlocită
şi factor dinamizator al intregii dezvoltări eco-
nomica-sociale, al ridicării patriei pe noi
trepte de progres şi civilizatie.
în Cuvintarea la Congresul ştiinţei şi învăţă­
mîntului, tovarăşa Elena Ceauşescu , membru
al Comitetului Politic Executiv al C.C. al
P.C.R., prim viceprim-ministru al Guvernului,
preşedintele Consiliului Naţional al Ştiinţei şi
lnvăţămîntului, a indicat constituirea unor
colective mixte de cercetători, proiectanţi şi
ingineri din producţie care să urmărească in
mod special realizarea obiectivelor de cerce-
tare ştiinţifică şi introducerea progresului teh-
nic, destinate înfăptuirii programelor pentru
îmbunătăţirea nivelului tehnic şi calitativ al
produselor, reducerea consumurilor de materii,
pdme, de combustibili şi energie, valorificarea
superioară a materiilor prime şi materialelor,
creşterea mai accentuată a productivităţii
muncii.
Problemele apărute pe parcursul indeplinirii
sarcinilor de plan sint analizate sistematic de
organele de conducere colectivă din întreprin-
deri şi institute, centrale industriale şi minis-
tere, precum şi în comandamentul central
pentru progres tehnic, în vederea luării măsu­
rilor necesare pentru soluţionarea operativă a
acestora.
Înfăptuirea prevederilor planului de cerce-
tare ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi de
introducere a progresului tehnic impune apli-
carea cu fermitate a măsurilor indicate de
conducerea superioară privind scurtarea pe-
rioadei de aplicare în producţie a rezultatelor
cercetării , adîncirea procesului de integrare a
cercetării cu în văţămîntul şi producţia, asigu-
rîndu-se deplina valorificare a bazei materiale
şi puternicului potenţial creativ de care dis-
pune ştiinţa românească actuală .
Dezvoltarea intensivă a economiei româ-
neşti , ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al
produselor, creşterea productivităţii şi eficien-
ţei se pot realiza numai pe baza celor mai noi
cuceriri ale ştiinţei ş i tehnicii.
Se impune cu necesitate ca toţi oamenii
muncii care îşi desfăşoară activitatea în dome-
niul cercetării ştiinţifice şi progresului tehnic
să facă totul pentru transpunerea exemplară
în viaţă a hotărîrilor Congresului al Xlii-lea al
partidului.

tehnologice şi utilizarea resurselor, caracterul

revoluţionar imprimat dezvoltării întregii vieţi

1 METALUR61A
VICTOR MIHU
adjunct al ministrului
industriei metalurgice
Dezvoltarea industriei metalurgice in actua-
lul cincinal exprimă cu pregnantă. prin schim-
bările calitative esenţiale care intervin în
structura producţiei , in modernizarea soluţiilor
1
economice şi sociale de geniul creator al se-
cretarului general al Partidului Comunist Ro-
mân, tovarăşu l Nicolae Ceauşescu . Ritmul în
care creşte şi se diversifică producţia de me-
tal , acordat la exigenţele cantitative şi calita-
tive ale economiei, în special ale ramurilor
purtătoare de progres tehnic, asigură nivele
care depăşesc în 1990 realizările anului 1985
cu 43% la oţelul brut, 52% la laminatele finite
pline, 59% la ţevile din oţel. · -
Dominanta calitativă a dezvoltării în acest
interval se exprimă în creşterile mult mai mari
ale sortimentelor cu prelucrare metalurgică ri-
dicată : benzile din oţel !aminate la rece, ben-
zile electrotehnice şi inoxidabile, cordul meta-
lic şi cablurile din oţel , produsele speciale
destinate forajului marin şi prelucrării ţiţeiului,
industriei de automobile şi aeronautice, agre-
gatelor energetice şi centralelor nuclearo-e-

12
SaDAng - arhiva personală
lectrice. Realizarea unei palete sortimentale
din oţel cu grad de puritate înalt va conferi
produselor metalurgice fiabilitate sporită şi
grad de competitivitate ridicat, concomitent ·
cu crearea unor posibilităţi largi pentru eco-
nomisirea metalului în industria metalurgică şi
la beneficiarii săi. Acest lucru va fi posibil ca
urmare a introducerii şi extinderii rapide a
tehnologiilor noi şi perfecţionarea celor exis-
tente, cum sînt : tratarea în vid a oţelului şi
barbotarea lui cu gaze inerte, desulfurarea
fontei în afara furnalului, tratarea oţelurilor
carbon de calitate şi aliate în instalaţii cu re-
circulare şi aport de căldură şi decarburare
avansate care creează condiţii pentru asimila-
rea şi realizarea unor produse noi cum sînt ta-
blele şi materialele de sudură din oţeluri inoxi-
dabile, aliajele de zirconiu şi titan, tablele din
oţel cu conţinut scăzut de mangan, profilele
uşoare cu conţinut scăzut de molibden şi va-
nadiu, benzile din aliaje rezistive, ţevile trase
la rece pentru rulmenţi , laminatele din aliaje
de aluminiu pentru industria aeronautică . Pe
ansamblul industriei metalurgice, pe această
cale se va atinge pînă în 1990 un grad de în-
noire de 50% a producţiei actuale.
Dezvoltarea şi înnoirea industriei metalur-
gice în perspectiva anilor '90 au o bază puter-
nică atît în instalaţiile de care dispunem în
prezent, şi care încă din acest an au intrat
într-un proces total de organizare şi moderni-
zare, cît şi în capacităţile noi, în construcţie,
care vor începe să producă în anii următori la
Călăraşi, Slatina, Drobeta-Turnu Severin, Hu-
nedoara, Reşiţa , Oţelul Roşu, laşi, Tulcea.
Totodată, ea impune implicarea mai puter-
nică a cercetării metalurgice proprii căreia îi
revin sarcini deosebite în ceea ce priveşte uti-
lizarea mai largă în siderurgie a cărbunilor•
energetici inferiori, realizarea de produse
metalurgice cu proprietăţi superioare, promo-
varea utilizării oţelurilor carbon de calitate şi a
celor microaliate, valorificarea resurselor noi
şi recuperabile de energie, introducerea mai
rapidă în circuitul economic a materialelor re-
folosibile, realizarea obiectivelor prevăzute în
Programul-directivă de cercetare ştiinţifică ,
dezvoltare tehnologică şi introducere a pro-
gresului tehnic în siderurgie în actualul cinci-
nal.
Procesul vast şi accelerat de dezvoltare şi
diversificare a producţiei metalurgice gene-
rează , totodată, noi şi largi posibilităţi pentru
creşterea accentuată a eficienţei economice,
formulînd cerinţe noi pe planul capacităţii ca-
drelor noastre de a valorifica plenar uriaşul
potenţial tehnic de care dispunem. De aceea,
modernizarea instalaţiilor şi tehnologiilor este
însoţită de acţiuni care vizează perfecţionarea
profesională şi policalificarea tuturor cadrelor,
promovarea mai rapidă a mecanizării, automa-
tizării şi robotizării , perfecţionarea organizării
producţiei şi a muncii, folosirea condiţiilor de-
osebite pe care le creează noul mecanism
economico-financiar pentru creşterea produc-
tivităţii muncii, pentru sporirea rentabilităţii
fiecărei întreprinderi şi a fiecărui produs, ast-
fel încît să realizăm la finele anului 1990, în
cadrul opţiunii fundamentale a'1!ctualutut'"plan
cincinal, o productivitate de 2,08 ori mai mare
de_cit cea obţinută în anul 1985. - ·~
In realizarea obiectivelor acestei dezvoltări,
rezultatele obţinute în primul an al cincinalu-
lui, superioare pe toate planurile nivelelor
atinse în anul 1985, constituie o bază certă
pentru abordarea cu succes a sarcinilor anului
1987, care accentuează ritmul de dezvoltare a
producţiei metalurgice. Faţă de indicatorii pla-
13
SaDAng - arhiva personală
CINCINALUL B
nificaţi pe anul 1986, nivelul producţiei fizice
prezintă în anul 1987 creşteri de 7,3% la coc-
sul metalurgic, 4,6% la oţelul brut, 4,4% la la-
minatele finite pline, 10,2% la ţevile din oţel ,
peste 12,0% la table şi benzi !aminate la rece.
Creşterile sînt mult mai accentuate la produ-
sele care asigură valorificarea superioară a
metalului: oţelurile aliate şi rapide de scule,
tablele şi benzile pentru industria electroteh-
nică şi altele. Pe baza creşterii producţiei fi-
zice, a valorificării superioare a materiilor
prime - care prezintă o sarcină cu pes~e 7%
mai mare decît în acest an - şi a creşterii
productivităţii muncii cu 15,5%, se prevede
sporirea valorii producţiei marfă cu 11, 7%, di-
minuarea cheltuielilor totale de producţie cu
peste 29 lei la 1000 lei producţie marfă şi obţi­
nerea unui spor de beneficii de peste 38%.
In ultimii 21 de ani, cei mai fertili din în-
treaga istorie a ţării, conducerea clarvăzătoare
şi sprijinul per(Tlanent acordat de secretarul
general al partidului, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu, au asigurat condiţiile optime pen-
tru progresul continuu al metalurgiei româ-
neşti, care abordează sarcinile anului 1987,
avînd create toate condiţiile pentru a-şi înde-
plini misiunea sa de primă importanţă în dez-
voltarea economico-socială a ţării.

acest înalt nivel de acumu-

PERSPECTIVE ÎN
ÎNVĂTĂMÎNTUL ROMÂNESC
ÎN CiNCINALUL 1986-1990
VIORICA NECULAU
adjunct al .ministrului
educaţiei şi Învăţămîntului
Învăţămîntul ocupa 1n stra- tre partid şi popor, îndeosebi
tegia partidului şi statului după Congresul al IX-lea, im-
nostru de edificare a societă­ portante fonduri şi mijloace
ţii socialiste multilateral dez- materiale. Eforturile făcute în
voltate un loc prioritar, fiind această direcţie sînt grăitor
chemat să asigure tuturor do- ilustrate de faptul că, faţă de
meniilor economico-sociale 1965, au crescut de peste 2,5
forţa de muncă necesară rea- ori fondurile .pentu finanţarea
lizării programelor de de~vol­ învăţămîntului, 70% din spaţi­
tare a ţării . Tovarăşul Nicolae ile de care dispune şcoala de
Ceauşescu, secretar general toate gradele fiind realizate în
al partidului, preşedintele Re- ultimele două decenii. Alături
publicii Socialiste România, a de baza materială puternică
evidenţiat în repetate rînduri şi modernă , a contribuit la
interdependenta strînsă din- asigurarea condiţiilor pentru
tre societate şi educaţie, din- realizarea rolului său impor-
tre realizările obţinute în eco- tant în societate permanenta
nomie şi calitatea învăţămîn­ perfecţionare a conţinutului
tului : .. Putem afirma, fără şi organizării învăţămîntului
teama de a greşi, că dacă nu de toate gradele. Prin grija
am fi înfăptuit - aş putea deosebită a partidului şi sta-
spune - această revoluţie în tului n<Jstru, a tovarăşului
transformarea învăţămîntului Nicolae Ceauşescu personal,
românesc, nu am fi putut ob- şcoala românească a parcurs
ţine nici celelalte realizări în un proces neîntrerupt de în-
dezvoltarea economico-so- noiri şi modernizări, prezen-
cială a patriei. Tocmai pe tîndu-se astăzi ca un sistem
baza învăţămîntului modern, modern şi unitar organizat,
a cercetării, a ştiinţei am pu- stabil în determinaţiile sale
tut realiza marile transformări fundamentale şi în acelaşi
revoluţionare din România". timp caracterizat printr-o
Pentru a-şi putea îndeplini apreciabilă adaptabilitate de
importanta misiune cu care la un nivel la altul, de la o
este investit, învăţămîntului i etapă la alta sau de la un do-
s-au pus la dispoziţie de că- meniu la altul. Ajungînd la
lare, învăţămîntului românesc
i s-au încredinţat în mod fi-
resc sarcini importante şi a
obţinut, pe această bază, rea-
lizări menite să răspundă pe
măsură grijii acordate şi in-
vestitiilor materiale alocate.
Populaţia şcolară a crescut
de 3,2 ori faţă de anul 1938,
ajungînd să cuprindă în pre-
zent un sfert. din totalul popu-
laţiei ţării. In ultimele două
decenii, şcoala românească a
pregătit peste 3,4 milioane
muncitori şi maiştri şi circa
625 mii specialişti cu pregă­
tire superioară, care, integrîn-
du-se în activitatea produc-
tivă din diferite domenii de
activitate, au contribuit nemij-
locit la realizarea măreţelor
înfăptuiri ale Epocii
Ceauşescu . Reţeaua învăţă­
mîntului de toate gradele a
fost judicios repartizată în te-
ritoriu şi orientată spre mese-
riile necesare ramurilor de
bază ale economiei (mai bine
de 90% din numărul elevilor
din învăţămîntul liceal şi 70%
din cel al studenţilor se pre-
gătesc în profiluri tehnice şi
agroindustriale). Determi-
nantă în obţinerea acestor
realizări a fost îndrumarea
nemijlocită, de înaltă compe-
tenţă, a tovarăşei academi-
cian doctor inginer Elena
Ceauşescu, membru al Comi-
tetului Politic Executiv al C.C.
al P.C.R., prim viceprim-mi-
nistru af ,guverl)u.lijj. preşe­
dinte al Con~iliului Naţional
al Ştiinţei şi !JJvăţăn;Untului.
Pornind de la aceste pre-
mise, Congresul al Xlii-lea al
P.C.R. a stabilit noi şi impor-
tante sarcini pentru învăţă­
mînt, considerat ca unul din
factorii determinanţi ai dez-
voltării economico-sociale a

SaDAng - arhiva personală

 patriei in perioada actuală. in
spiritul acestor obiective şi
orientări, pr~mul Congres al
Ştiinţei şi lnvăţămintului a
stabilit o seamă de programe
şi măsuri de natură să spo-
rească contribuţia celor două
domenii in cadrul procesului
amplu de edificare a socialis-
mului şi comunismului in
România. Ideea de bază a
acestor programe, subliniată
cu pregnantă de secretarul
general al partidului, tovară­
şul Nicolae Ceauşescu, şi cu
prilejul deschiderii actualului
an de învăţămînt, este aceea
că noua calitate, cerută pen-
tru economie, ştiinţă şi cul-
tură, trebuie să se regăsească
in mod specific şi in învăţă­
mînt: "Trebuie să ridicăm in-
tregul învăţămînt românesc
pe o bază superioară din
punct de vedere al nivelului
de pregătire al tuturor specia-
liştilor, pentru că, pină la
urmă, numai nivelul de pre-
gătire al muncitorilor, ţărani­
lor, intelectualilor, al intregu-
lui nostru popor va determina
victoria noii revoluţii tehni-
co-ştiinţifice şi agrare, va asi-
gura înfăptuirea Programului
partidului de făurire a socie-
tăţii socialiste multilateral
dezvoltate şi de inaintare spre
comunism" .
Doqumentul care direcţio­
nează intreaga activitate a
şcolii de toate gradele in pe-
rioada cincinalului actual il
constituie "Programul privind
asigurarea forţei de muncă,
dezvoltarea învăţămîntului şi
perfecţionarea continuă a
pregătirii cadrelor in perioada
1986-1990", elaborat din ini-
ţiativa tovarăşului Nicolae
Ceauşescu şi sub indrumarea
nemijlocită a tovarăşei acade-
mician doctor inginer Elena
Ceauşescu. Potrivit
prevederilor acestui program,
in cincinalul 1986- 1990, in-
văţămîntul va asigura forma-
rea profesională a unui nu-
măr de aproape 2 milioane de
persoane, din care 290 de mii
prin treapta 1, 675 de mii prin
treapta a 11-a a învăţămîntului
liceal, 800 de mii prin invăţă­
mîntul profesional, iar 146 de
mii prin invăţămîntul S4Pe-
rior. Practic, intreaga forţă de
muncă va fi formată prin
şcoală, o atenţie prioritară
asigurindu-se sectoarelor de
bază ale industriei (minerit,
foraj-extracţie, metalurgie,
electrotehnică, construcţii de
maşini etc.) şi agriculturii
(aproape 590 de mii de per-
soane calificate in meserii
specifice sectorului vegetal şi
zootehnic, precum şi prestări­
lor de servicii in mediul ru-
ral).
O atenţie deosebită va fi
acordată calităţii pregătirii
specialiştilor, pentru a putea
răspunde in mod optim, prin
nivelul profesional, de cultură
generală şi politico-ideologic,
exigenţelor crescinde ale ac-
tivităţii social-economice şi
dinamicii accelerate a ştiinţei
şi tehnicii.
Ca şi in alte domenii, acti-
vitatea de perfecţionare a
conţinutului şi structurii învă­
ţămîntului beneficiază de ca-
drul larg democratic caracte-
ristic intregii noastre vieţi so-
cial-econoiŢiice. La Congresul
Ştiinţei şi lnvăţămintului, cea
mai largă structură democra-
tică a ştiinţei şi culturii, un
mare număr de specialişti au
dezbătut problemele funda-
mentale privind creşterea ca-
lităţii şi eficienţei cercetării
ştiinţifice şi învăţămîntului,
dezvoltarea Şi modernizarea
structurii şi funcţionării celor
două domenii de activitate.
La celelalte niveluri de orga-
nizare a şcolii se realizează
dezbateri periodice privind
conţinutul şi organizarea acti-
vităţii de instruire şi educare
a noii generaţii. De pildă,
proiectele de îmbunătăţire a
nomenclatoarelor de meserii
şi specializări , a planurilor şi
programelor de învăţămînt
sint rezultatul propunerilor
unor comisii largi de specia-
lişti, al consultării tuturor fac-
torilor implicaţi şi interesaţi in
pregătirea şi perfecţionarea
forţei de muncă necesare
economiei naţionale. · -
Cerinţele de restructurare a
economiei noastre -şi dezllol-
tarea impetuoasă a ştiinţei şi
tehnicii solicită viitorilor ab-
solvenţi ai şcolii de toate gra-
dele asimilarea mutaţiilor in-
tervenite in domeniul in. care
vor activa şi adaptarea, in
funcţie de nevoi, la specificul
15
SaDAng - arhiva personală
 CINCINALUL B
•
unor domenii apropiate de
specialitatea de bază. Acest
deziderat se poate realiza
prin pregătirea specialiştilor
în profil larg, pe baza celor
mai noi cuceriri ale ştiinţei şi
tehnicii. La învăţămîntul li-
ceai, va creşte ponderea dis-
ciplinelor fundamentale (ma-
tematică, fizică, chimie, biolo-
gie) şi a celor de cultură ge-
nerală şi social-politice
(limba şi literatura română,
istoria, ştiinţe sociale) şi se
va îmbunătăţi pregătirea de
specialitate. Se va reduce nu-
mărul de profiluri şi speciali-
zări, iar în cadrul planurilor
pentru învăţămîntul superior
se va realiza o pregătire co-
mună pe profiluri şi grupuri
de profiluri în primii 2-3 ani
de studiu, pe grupe de spe-
cializări în anii mari.
Se va pune mai mare ac-
cent pe dezvoltarea spiritului
creator al elevilor şi studenţi­
lor, pe formarea unei atitudini
active faţă de cunoştinţele şi
ideile de specialitate, pe care
să le transpună îll' noi struc-
turi teoretice şi aplicaţii prac-
tice. De aici decurge necesi-
tatea aprofundării procesului
de integrare a învăţămîntului
cu cercetarea ştiinţifică şi
producţia, idee formulată de
tovarăşul Nicolae Ceauşescu
în cadrul cuvîntării la deschi-
derea noului an şcolar
1986/1987. Modalităţile folo-
site în acest sens vor fi:
orientarea conţinutului disci-
plinelor teoretice in strînsă
legătură cu cele d~ speciali-
tate, valorificarea, în predarea
disciplinelor de specialitate, a
cunoştinţelor însuşite în ca-
drul practicii productive, ela-
borarea programelor de prac-
tică în directă corelare cu lu-
crările aplicative, de laborator
etc., care au o pondere im-
portantă în planurile de învă­
ţăl]lînt.
Intrucit procesul de pregă­
tire a forţei de muncă este un
proces continuu, de-a lungul
şcolarităţii, perfecţionarea
conţinutului şi organizării în-
văţămîntului se va realiza în
mod specific în funcţie de
treapta de învăţămînt, dar
intr-o concepţie unitară, coe-
rentă, menită să contureze
treptat personalitatea com-
plexă cerută de societatea
noastră. Incepind cu învăţă­
mîntul preşcolar (în care sînt
cuprinşi 75% din copii) şi ter-
minînd cu învăţămîntul postu-
niversitar, fiecare nivel va
crea premisele necesare pen-
tru dezvoltarea următorului şi
va valorifica rezultatele nive-
lului anterior.
Eforturile de pregătire pro-
fesională a elevilor şi studen:
ţilor sînt însoţite şi potenţate
de o permanentă şi intensă
activitate de educare comu-
nistă, revoluţionară, care se
regăseşte, în forme adecvate
vîrstei, pe toate treptele de
învăţămînt. Fără să detaliez
componentele şi modalităţile
de realizare a activităţii edu-
cative, precizăm că, în spiritul
indicaţiilor cuprinse în cuvîn-
tarea. tovarăşului Nicolae
Ceauşescu la deschiderea
anului de învăţămînt, înţele­
gem această activitate nu ca
pe o simplă prezentare de cu-
noştinţe, ci ca însuşirea a
ceea ce e mai nou în ştiinţă şi
tehnică , ca formarea unor
specialişti competenţi, cu larg
orizont cultural şi temeinice
convingeri comuniste, pro-
fund devotaţi patriei, partidu-
lui şi poporului, procesului de
edificare a socialismului şi
comunismului în România.

rea soarelui şi soia, la cartofi şi sfecla de za-

PENTRU TRIUMFUL
NOII REVOLUŢII
AGRARE,
PENTRU ÎNFLORIREA
SATULUI ROMÂNESC
ADELINA POPESCU
adjunct al ministrului
agriculturii
Anul agricol 1986, prin condiţiile în care s-a
desfăşurat , prin rezultatele obţinute, are o
semnificaţie deosebită pentru marile posibili-
tăţi ale agriculturii noastre socialiste, pentru
drumul ei ascendent spre o agricultură inten-
sivă, de mare randament şi eficienţă. Reuşind
să depăşească multe dintre greutăţile create
de natură, oamenii muncii din agricultura
românească au obţinut in anul 1986 peste
28 milioane tone de cereale, ceea ce re-
prezintă cea mai bună producţie din istoria ţă­
rii. Rezultate bune au fost obţinute şi la floa-
hăr, în legumicultură, în viticultură, în pomi-
cultură, precum şi în domeniul creşterii ani-
malelor. Pornind tocmai de la aceste rezultate.
din iniţiativa şi la propunerea tovarăşului
Nicolae Ceauşescu s-a hotărît instituirea înal-
tului titlu de ,.Erou al Noii Revoluţii Agrare",
care în 1986 a fost acordat judeţului Olt pen-
tru rezultatele strălucite pe care le-a obţinut,
rezultate fără precedent în agricultura noastră,
precum şi unui număr important de unităţi
agricole din alte judeţe. lată de ce se poate
afirma că rezultatele obţinute în primul an al
cincinalului demonstrează că hotărîrile Con-
gresului al Xlii-lea, programele pe care le
avem în agricultură, sînt realiste şi pe deplin
posibile de realizat! Am obţinut de pe acum
recolte - şi nu pe suprafeţe mici, ci pe supra-
feţe întinse, intr-un judeţ pe intreaga lui su-
prafaţă - care arată că este posibil să infăp­
tuim obiectivele noii revoluţii agrare şi să de-
monstrăm astfel superioritatea agriculturii
noastre socialiste, forţa cooperatorilor, a teh-
nicienilor şi specialiştilor de artdica agricul-
tura românească la un înalt nivel de dezvol-
tare. · ·- ·~
După cum se subliniază in documentele
Congresului al Xlii-lea al partidului nostru,
dezvoltarea şi modernizarea agriculturii conti-
nuă să reprezinta una dintre priorităţile funda-
mentale, un factor hotărîtor pentru dezvolta-
rea economico-socială a ţării in actualul cinci-

16
SaDAng - arhiva personală
 nal. Cum s-a realizat şi cum se îndeplineşte,
practic, această opţiune?
Accentuarea creşterii economice intensive
in anii actualului cincinal - condiţie majoră a
inscrierii României in rindul ţărilor socialiste
mediu dezvoltate - angajează, in fapt, prin în-
semnătatea şi complexitatea obiectivelor, prin
larga lor semnificaţie şi interconexil,me, in-
treaga energie creatoare a naţiunii. lnscriin-
du-se din toate punctele de vedere in orientă­
rile fundamentale ale dezvoltării economiei
naţionale, care prevăd trecerea la calea de
dezvoltare intensivă, la realizarea unei noi ca-
lităţi şi a unei eficiente sporite, planul de dez-
vonare a agriculturii - ca parte integrantă a
planului unic de dezvoltare economico-socială
a ţării - fixează obiective care ţin seama de
posibilităţile demonstrate ale agriculturii noas-
tre şi are in vedere aplicarea unor ample mă­
suri de perfecţionare a intregii activităţi. Re-
marcăm şi cu acest prilej rolul esenţial, deter-
minant pe care 1-a avut secretarul general al
partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu , in
definirea principalelor direcţii şi obiective, in
stabilirea proporţiilor dintre diferitele sectoare
ale agriculturii, a căilor concrete in care tre-
buie să se acţioneze pentru înfăptuirea noii
revoluţii agrare, modernizarea agriculturii şi
inflorirea satului românesc. Evoluţia agricultu-
rii româneşti se întemeiază pe aplicarea tot
mai susţinută in producţie, şi pe o scară tot
mai întinsă, a rezultatelor cercetării ştiinţifice,
precum şi pe intronarea unui climat de ordine
şi disciplină, de maximă responsabilitate faţă
de pămîntul pe care-I avem in grijă şi faţă de
soarta recoltei. ..Trebuie - spunea tovarăşul
Nicolae Ceauşescu - să învăţăm oamenii
cum să obţină o producţie bună agricolă!
Aceasta înseamnă a te ocupa de agricultură. a
fi revoluţionar in agricultură! Trebuie să
schimbăm conştiinţa, felul de a gindi al oame-
2 - Almanahul flacăra ·a7
nilor! Aceasta înseamnă crearea conştiinţei re-
voluţionare, socialiste incepind cu atitudinea
fată de muncă!"
Planul cincinal 1986-1990 are o-importanţă
deosebită - s-ar putea spune hotărîtoare -
pentru înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii
agrare. Din această perspectivă , apare cit se
poate de important faptul că, in concordanţă
cu orientările conducerii partidului nostru,
acest plan cincinal prevede dezvoltarea şi mo-
dernizarea in continuare a bazei tehnico-ma-
teriale a agriculturii.
Expresia cea mai pregnantă a acestei orien-
tări o constituie alocarea unui important vo-
lum de investiţii care însumează 210 miliarde
lei, destinate realizării unor obiective prioritare
cum sint cele cuprinse in programele de îm-
bunătăţiri funciare sau de modernizare a zoo:
tehniei. Acţiunile de anvergură ce se intre-
prind şi se vor intreprinde pentru valorificarea
intregii suprafeţe ce poate căpăta o folosinţă
agricolă şi cu deosebire cele pentru înnobila-
rea pămîntului (este vorba despre sporirea in
acest cincinal a suprafeţei agricole şi arabile
cu circa 700 mii hectare, de amenajarea pen-
tru irigaţii a unei suprafeţe de 2,6 milioane
hectare şi de executarea unor lucrări de dese-
care şi de combatere a eroziunii solului pe
aproape 3 milioane hectare) constituie o ga-
ranţie că obiectivele de o cutezanţă fără ter-
men de comparaţie in istoria agriculturii noas-
tre stabilite prin Programul national de-îmbu-
nătăţiri funciare, conceput din iniţiativa şi sub
conducerea directă a tovarăşult:H Nicolae
Ceauşescu, se vor concretiza in sporirea con-
siderabilă a producţiei agricole.
Stabilirea unor ritmuri inalte de creştere a
producţiei impune realizarea pe parcursul
acestui cincinal a unor sporuri anuale de pro-
ducţie vegetală şi animală superioare 'cu mult
celor obţinute in cincinalul trecut, iar acest
17
SaDAng - arhiva personală
 CINCINALUL B
fapt semnifică, incontestabil, accelerarea pro-
cesului de dezvoltare intensivă a agriculturii
noastre.
Este un proces care se bazează pe rezulta-
tele de pînă acum, pe realitatea de la care
pornim in înfăptuirea obiectivelor acestui plan
cincinal. Realizarea in mod constant, de către
unităţile fruntaşe, a unor producţii medii deo-
sebit de bune, confirmă potenţialul biologic ri-
dicat al soiurilor şi hibrizilor, precum şi al ra-
selor de animale, ilustrind in acelaşi timp ca-
pacitatea profesională înaltă şi experienţa bo-
gată a oamenilor muncii din aceste unităţi.
Experienţa pozitivă a acestor unităţi fruntaşe
trebuie să devină o călăuză sigură pe drumul
noii revoluţii agrare, pentru rezultate supe-
rioare, îQ toate unităţile, încă din viitorul an
agricol! In acest context, randamentele medii
la hectar, precum şi producţiile medii pe ani-
mal prevăzute a fi atinse în anii acestui cinci-
nal - randamente ale căror niveluri sînt sub
cele realizate în prezent de unităţile fruntaşe
- reflectă pe de o parte realismul cu care au
fost fundamentate obiectivele dezvoltării agri-
culturii iar pe de altă parte posibilităţile certe
de care dispun unităţile agricole de stat şi co-
operatiste de a realiza asemenea producţii. O
strălucită dovadă în această privinţă a adus-o
judeţul Olt, judeţ care în 1986 a realizat în me-
die, pe întreaga suprafaţă cultivată, peste
6 000 kilograme de grîu la hectar, peste 7 000
kilograme de orz la hectar, aproape 22 000 ki-
lograme de porumb ştiuleţi la hectar, rezultate
tot la fel de bune obţinînd de fapt la toate cul-
turile, precum şi în zootehnie. Se poate spune,
aşadar , după cum sublinia secretarul general
al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că
judeţul Olt a înfăptuit obiectivele noii revoluţii
agrare! Aceste rezultate de performanţă des-
chid un capitol nou in istoria agriculturii noas-
tre, al cărei obiectiv principal continuă să fie
creşterea substanţială a producţiei de cereale:
pentru 1990 se prevede realizarea unei pro-
ducţii de aproape 32,5 milioane tone. Este de
remarcat, de asemeni, că în actualul cincinal
producţia agricolă globală va creşte într-un
ritm mediu anual de 6,1 pînă la 6, 7 la sută, în
condiţii de eficienţă economică sporită, ceea
ce va permite creşterea producţiei nete agri-
cole într-un ritm mediu anual de 8,5-9 la
sută. Aşa după cum sublinia tovarăşul Nicolae
Ceauşescu în cuvintarea rostită la Slatina, cu
prilejul Zilei Recoltei, statul nostru a făcut şi
face eforturi deosebite pentru creşterea bazei
tehnica-materiale a agriculturii, asigură meca-
nizarea, chimizarea, sporirea potenţialului pro-
ductiv al pămîntului prin lucrări de îmbunătă­
ţiri funciare executate în conformitate cu ce-
rinţele ştiinţei agricole. Pe această bază tre-
buie să acţioneze toate judeţele, toate unităţile
de stat şi cooperatiste, pentru a transforma în-
treaga agricultură românească şi a o ridica la
un nivel nou de productivitate şi eficienţă eco-
nomică. ..Trebuie să facem astfel - sublinia
tovarăşul Nicolae Ceauşescu - incit să putem
afirma că în întreaga agricultură, pînă in 1990,
am realizat obiectivele noii revoh.tţii agrare.
Aceasta presupune ca in fiecare judeţ, în fie-
care unitate, în fiecare comună să realizăm
obiectivele puse de Congresul al Xlii-lea al
partidului. Aceasta va insemna triumful noii
revoluţii agrare, victoria ştiinţei în agricultură!"
Obiectivele acestui cincinal sînt realiste, şti ­
inţific determinate şi pe deplin posibil de reali-
zat. lată de ce nici un efort nu este prea mare
spre a îndeplini aceste obiective menite să
asigure o dezvoltare puternică a agriculturii
noastre, astfel incit această ramură economică
de bază să-şi aducă o contribuţie mereu spo-
rită la creşterea venitului naţional, a avuţiei
naţionale, la progresul general al societăţii ro-
mâneşti.

ţări din lume . in anii

INDUSTRIA ELECTROTEHNICĂ 1981-1985, M.I.Et. a asimilat
peste 10 000 produse, desfă­

- RAMURĂ DE VÎRF
ANGELA VOICILA
adjunct al ministrului
Industriei electrotehnice
- Care sint exigenţele Im- celor tehnicii de calcul va
puse Ministerului Industriei creşte cu 62-67 la sută, iar
Electrotehnlce de clnclnalul producţia industriei de meca-
in care ne aflăm? nică fin ă cu 48-55 la sută.
- in conformitate cu hotă­ Să remarcăm că datorită rit-
rîrile Congresului al Xlii-lea murilor înalte de creş te re de
al partidului, subramurile de p înă acum ş i celelalte ramuri
înaltă tehnicitate continuă s ă c oordona t e de m i n i sterul
se dezvolte şi în actualu l cin- nostru se s itueaz ă la un nivel
cinal in ritm deosebit de di- înalt de dezvoltare. in indus-
namic : producţia industri ei tr i a de m aş i ni - unel t e
electronice, inclusiv a mijloa- România se află în primele 10
şurînd o intensă activitate
pentru inlocuirea produselor
din import, cu deosebire pe
relaţia vest. Această diminu-
are a importurilor a reprezen-
tat un efort deosebit. Fiind
furnizorii celorlalte ministere
care importau utilaje de pe
diferite pieţe , am fost în situ-
aţi a să asimilăm echipamente
de completare pentru utilajele
importate pentru a le putea
păstra in funcţiune pe cele
mai importante ·sau- să reali-
zăm utilaje şi instalaţii noi,
comp lete, car-e să le înlocu-
i ască pe cele din import. Asta
a obligat la o mare diversitate
a producţie i, la reproiectăr i,
la eforturi de concepţie şi or-
ganizare deosebite. Pentru a
putea face faţă sarcinilor mari
care ne stăteau în faţă , am

18
SaDAng - arhiva personală
gîndit pentru marea maJOn-
ta1e a produselor game tipi-
zate intr-o concepţie unitară
şi modulată, căutînd să mă­
rim cit mai mult gradul de re-
folosire a reperelor. Efortul
de care aminteam a insemnat
in acelaşi timp şi un salt cali-
tativ in munca noastră a că­
ror rezultate nu au intirziat să
apară. Sarcinile, deloc
uşoare, care stau in faţa mi-
nisterului nostru in actualul
cincinal, cer ca pro-
ductivitatea muncii să
crească intr-un ritm mediu
anual de peste 15 la sută in
paralel cu obligaţia ca la sfîr-
şitul cincinalului peste 90 la
sută din produsele in fabrica-
ţie să fie innoite iar 96 la sută
din ele să fie la nivelul tehnic
mondial. 2-3 la sută din
acestea vor trebui să fie peste
nivelul mondial, ceea ce ne
va asigura priorităţi pe pieţele
de desfacere.
Ne-am indreptat atenţia in
mod deosebit asupra unor
grupe de produse mai impor-
tante. Echipamentele com -
plete pentru conducerea pro-
ceselor de producţie dih nu-
meroase ramuri industriale
vor avea un inalt grad de au-
tomatizare, ceea ce va con-
duce la optimizarea acestora
şi prin urmare la o creştere a
calităţii producţiei şi produc-
tivităţii muncii. Vom continua
să extindem numărul de
funcţiuni, să miniaturizăm
componentele acestora, să
diversificăm echipamentele
pentru sectoarele calde, in-
dustria chimică, industria ma-
terialelor de construcţii,_ a sis-
temelor de irigaţii etc. In do-
meniul tehnicii de calcul se
vor dezvolta mini şi micro
calculatoarele, se va
diversifica gama de echipa-
mente periferice şi termina-
le-display, maşini de scris au-
tomate conduse de calcula-
tor. Vom dezvolta activitatea
de elaborare de programe
care vor fi livrate o dată cu
tehnica de calcul, mărindu-i
acesteia valoarea de cumpă­
rare. Avem in vedere mărirea
producţiei de componente şi
subansamble pentru mijloa-
cele de automatizări şi teh-
nică de calcul: componente
electronice perfecţionate , cir-
cuite integrate, produse de
micromecanică . In domeniul
mecanicii fine se va diversi-
fica sistema de echipamente
hidraulice şi pneumatice, ne-
pierzindu-se din vedere gra-
!;lul de tipizare al produselor.
In vederea acoperirii necesa-
rului de aparatură de măsură
şi control, in 1990 circa 90 la
sută din tipurile de bază de
aparate vor fi asigurate din
producţia indigenă .
- Sarcinile privind dezvol-
tarea intensivă a economiei, a
modernizării acesteia presu-
pun acţiuni susţinute de valo-
rificare a noului. Ce se intre-
prinde in cadrul ministerului
in ac_eastă direcţie?
- In spiritul orientărilor
date de tovarăşul Nicolae
Ceauşescu la Plenara C.C.
din 1-2 aprilie 1986, intre-
prinderile şi centralele indus-
triale din cadrul Ministerului
Industriei Electrotehnice au
elaborat programe concrete
privind o amplă acţiune de
îmbunătăţire a organizării
producţiei şi de modernizare
a tehnologiilor, factori esen-
ţiali pentru realizarea indica-
torilor prevăzuţi in planul cin-
cinal. In unităţile ministerului
au fost prevăzute peste 9000
de măsuri ce vizează extinde-
rea mecanizării , automatizării ,
robotizării , electronizării pro-
ceselor de producţie . Imple-
mentarea tehnologiilor noi şi
a unor utilaje de înaltă preci-
zie şi productivitate se face in
paralel cu măsuri organizato-
rice privind raţionalizarea flu-
xurilor de fllbticaţre:-Tt!duce­
rea stocurilor de materii _prime
şi materiale, reduCerea consu-
murilor de combustibil şi ener-
gie electrică. Se va dezvolta
producţia de celule şi sisteme
flexibile de fabricaţie atit in
domeniul maşinilor-unelte aş­
chietoare, cit şi in cel al utila-
19
SaDAng - arhiva personală
 CINCINALUL B
jelor de deformare la rece
metalelor sau al procedeelor
a mijlocie şi chiar mică . Pentru
de sudare. Sistemele flexibile
vor permite o trecere
operativă de la o fabricaţie la
alta, făcînd posibilă nu numai
realizarea unei productivităţi
mari in cadrul unei serii mari,
ci şi realizarea unei eficiente
economice sporite şi in ca-
drul producţiei de serie
celule şi sistemele flexibile de
maşini unelte a fost elaborat
un program la care participă
atit producătorii de maşini-u­
nelte cit şi cei de mijloace de
automatizare, tehnică de cal-
cul, mecanică fină , echipa-
mente hidraulice etc. Aplica-
rea măsurilor cu caracter teh-
nic şi organizatoric va duce
la ridicarea nivelului tehni-
co-calitativ al produselor, la
reducerea cheltuielilor de
producţie, la diminuarea con-
sumului de combustibil şi
energie electrică, la creşterea
valorii producţiei la 1000 lei
fonduri fixe.
OPREA GEORGESCU •

tematizare din localităţi. Menţionăm că s-a

realizat o apropiere a cumpărătorilor de unită­
ţile de desfacere, comerţul fiind un organism
ÎN PAS CU viu, in continuă schimbare, s-au făcut modifi-
cări in funcţie de nevoile populaţiei. in ultimii
DEZVOLTAREA ani s-au deschis 100 de magazine universale
şi generale, cu largi posibilităţi de practicare a

INDUSTRIEI, formelor moderne de comerţ , ocupind poziţii

ÎN PAS CU
CERINTELE
OAMENILOR
ION COMANESCU
secretar de stat la
Ministerul Comerţului Interior
intr-o Românie care s-a mutat in proporţie
de 82% din case prăfuite de timp, lipsite de
comodităţile civilizaţiei, unele chiar insalubre,
in blocuri noi , armonioase, comerţul a făcut
acelaşi pas, de la tarabe, din mici încăperi cu
un_ ochi de geam la magazine pe verticală.
In concordanţă cu directivele Partidului Co-
munist Român cu privire la creşterea econo-
mică a ţării, a ridicării nivelului de trai şi a ca-
lităţii vieţii, in perioada inaugurată de Con-
gresul al IX-lea al partidului, s-a actionat pentru
asigurarea unei interdependente intre dezvol-
tarea comerţului interior şi dezvoltarea de an-
samblu a economiei naţionale. 5-a urmărit
realizarea unui echilibru intre creşterea poten-
ţialului economic, sporirea veniturilor băneşti
ale populaţiei şi punerea la dispoziţia cumpă­
rătorilor a unui fond de mărfuri crescut, in-
noii, diversificat. · mon-Delfinului in Bucureşti , s-au construit noi
Extinderea şi modernizarea reţelei comer-
ciale, pe baza orientărilor şi indicaţiilor tovară­
şului Nicolae Ceauşescu , secretar general al
partidului, preşedintele Republicii , s-a realizat
intr-o concepţie modernă şi unitară in in-
treaga ţară . Pe teritoriul României funcţio­
nează 83 000 unităţi comerciale, dintre care
peste 70% nu au 20 de ani. Cea mai mare
parte a fondurilor de investiţii, din acest sec-
tor, a fost folosită pentru dezvoltarea reţelei
comerciale in concordanţă cu schiţele de sis-
cheie in cadrul ansamblurilor comerciale.
Concomitent s-au dezvoltat magazinele spe-
cializate, cu adresă : .. Materna",_ ..Casa Cărţi­
lor" , ..Casa Confecţiilor", ..Casa lncălţăminţii",
..Casa Gospodinei", ..Sunet şi Imagine", .. Lu-
crează-ţi singur", .. 1001 de articole", .. Sanitas"
etc.
Sint veritabile centre comerciale in oraşele :
Ploieşti, Craiova , laşi, Piteşti, Bacău , Alexan-
dria, Zimnicea, Oradea, Baia Mare, Tg . Mureş,
Slatina, Slobozia.
in cincinalul in care ne găsim se află pe
schele noi centre comerciale in oraşele : Călă­
raşi , Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Olteniţa ,
Brăila, Birlad, Buzău .
in zona centrală a municipiului Bucureşti ,
aşa cum ştim, se execută lucrări de amploare
şi interes general. Spaţiile comerciale se vor
distinge prin confort şi ambianţă deosebită .
Ca o noutate, pe lîngă altele, anunţăm că
existentul magazin universal .. Unirea", prin-ex-
tinderea lui, ajungind pînă la 70 000 mp, se va
transforma intr-unul din cele mai mari din Eu-
ropa. Se aşteaptă de la acest magazin soluţii
ingenioase de prezentare a mărfurilor, expozi-
ţii cu vinzare, alte forme originale de comerţ .
De asemenea pe harta Bucureştiului va mai
apărea un magazin universal pentru copii , cu
o suprafaţă comercială de circa 30 000 mp, si-
tuat in zona Căuzaşi.
Dezvoltarea şi modernizarea pieţelor agro-a-
limentare rămîne o preocupare permanentă a
Ministerului Comerţului Interior. Reamintim că
in oraşele : Constanţa , Tulcea, Braşov, Bacău ,
Bistriţa , Slobozia, Focşani , Birlad, Cluj-Na-
poca, Piteşti , Colibaşi , Tecuci , Motru, Panteli-
pieţe. Vor urma altele in localităţile : Vaslui ,
Alba Iulia, Arad , Oradea. Braşov , Brăila, Boto-
şani , Breaza, Galaţi, Giurgiu , Slatina, Sibiu ,
Bucureşti , Turceni. - -~
in intreaga perioadă inaugurată de Con-
gresul al IX-lea al partidului s-au realizat pro-
grese importante in promovarea unor tehnolo-
gii avansate comerciale. Pe aceeaşi linie se
prevede, pentru anii 1987-88, introducerea
unor case de marcat electronic, care vor
uşura munca omului de la casă şi vor scurta

20
SaDAng - arhiva personală
timpul cumpărătorului. Pe linia introducerii
progresului tehnic in căminele noastre, pentru
uşurarea muncii gospodinelor, se vor găsi in
magazine, in anii viitori, roboţi de bucătărie,
maşini de spălat veselă, de spălat şi curăţat le-
gume. Se va intensifica in cursul anului 1987
informarea lucrători lor din birourile comer-
ciale, incit ei să cunoască la zi situaţia fondu- · Marmaţiei.
lui de mărfuri, să fie in pas cu tendinţele mo-
dei , să poată răspunde prompt la cerinţele · numai in reţeaua comercială de care ne-am
cumpărătorilor.
Dezvoltarea echilibrată a reţelei comerciale
are in vedere profilarea şi amplasarea judi-
cioasă a magazinelor pe baza unor studii în-
tocmite de institutele de specialitate, ţinînd
seama de cîţiva factori , printre care puterea
de cumpărare, distanţa dintre unităţile cu ace-
laşi profil, obiceiurile de consum ale popula-
ţiei.
"DU-MĂ ACASĂ,MĂI
De cite ori vreau să mă relaxez , iau metroul.
De la primele scări sub Bucureşti, pătrund
intr-un spaţi u al punctualităţ ii ş i al ordinii, in-
diferent cit de multă lume este pe peron. Sub-
taranul transmite o stare de linişte. Dispar
semnele de grabă, deşi toţi sintem cu minu-
tele numărate . Ceasul cronometru este suve-
ran .
Ne-am convins in aceşti ani că intr-adevăr
aici trenul nu-şi permite să aibă o intirziere
măcar de o secundă. Scepticii, care pr~ve­
deau mersul metroului ca pe al autobuzelor,
s-au inclinat total in faţa evidenţei, întărită,
reintărită , de o nedezminţită punctualitate. De
Acolo unde este necesar se va continua
construirea altor spaţii comerciale, avem in
vedere localităţile : Mediaş, Costineşti, Rovi-
nari, Sighişoara, Sinaia, Breaza. Vor fi revitali-
zate cunoscute baze comerciale cum sint : pa-
sajele Villagrosse din Bucureşti, Vulturul Ne-
gru din Oradea, Curtea Veche din Sighetu
·
Planurile Ministerului Comerţulu i Interior,
ocupat, nu sint nici pe departe cuprinse aici.
Nu putem abuza de răbdarea cititorilor, d&
aceea m-am oprit numai la citeva detalii care
am crezut că pot interesa pe cei care intră zi
de zi in magazine. Vă asigurăm că ne stră ­
duim, din toat,e puterile, să venim in întîmpi-
narea dorinţelor şi nevoilor dumneavoastră ,
orice sesizare, orice propunere, fiindu-ne, in
această privinţă, de un real folos.
METROU"...
aceea, ori de ·cite ori constructorii ,.organis-
mului viu " se angajează să deschidă o nouă li-
nie, intr-un termen necrezut de scurt, călătorii
îşi modifică traseele, contind cu anticipaţie pe
staţii. .. abia in sch i ţe .
Liniile de metrou se vor prelungi cu 8,4 km
in anul 1987, iar magistrala a 11-a, cap de -linie
la I.M.G.B., va continua din faţa Unirii cu noi
staţii : Universitate, Pi aţa Victoriei , Statuia
Aviatorilor, Aurel Vlaicu, Pipera.
Nu avem dreptul moral să uităm că vara lui
1986 a fost mai fierbinte pentru constructori.
A fost poate la fel de intrebătoare, de arză­
toare, ca inceputul. Primele săpături din mai
21
SaDAng - arhiva personală
 )975 ~e-au ridicat pulsul, ca la orice premieră.
In vara lui 1986 i-am văzut tot timpul la faţă pe
constructorii metroului din apartamentele
noastre de pe marile bulevarde. Ca nişte .acro-
bati de înaltă performanţă, au pregătit in pre-
mieră , la vedere, scuturile, au inaintat vertigi-
nos cu drumul... in drum , intr-o zonă foarte
animată de călători şi de interes. Eram de
mult convinşi cit de grea, cit de pretenţioasă
este această muncă. Acum cu noi, pe lîngă ei ,
am înţeles cit echilibru şi cită precizie cere ea,
cită imensă răspundere şi repetată gindire
conţine fiecare gest care va dăinui.
Statura lor normală, acolo, in adincitura de
zeci de metri din mijlocul străzii, a căpătat
înălţimea uriaşilor . Profesioniştii metroului
stăpînesc calculele matematice, ei ţin in friu
rezistenta solului. ei refac instalatii de canali-
22
zare, de electricitate, vechi de jumătate de se-
col, fără să tulbure o clipă viaţa normală a
oraşului, ei se .,joacă" măiestrit cu tehnica ul-
tramodernă, ei ..cos şi descos" pămîntul, din-
du-i un alt chip, o altă valoare de întrebuin-
ţare.
l-am văzut pe profesioniştii metroului in
vara anului 1986 dind aceeaşi probă de forţă
herculeană incit o muncă ._de d~ să fie
exemplar infăptuită intr-un timp record .
Noaptea. in casele de pe buJ~vardele, Bucu-
reştiului, oamenii visează , se odihnesc. Nop-
ţile constructorilor de metrou au devenit nor-
male ca insomnia medicului de gardă. Nopţile
albe fac parte din blazonul profesiunii şi fără
ele o treime din drumurile de 46 km, pe sub
pămîntul Bucureştiului, n-ar fi o realitate in
1987.
SaDAng - arhiva personală
CINCINALUL B
Potenţialul uman, de inalt calibru profesio-
nal şi moral, este cu cîţiva ani inaintea timpu-
lui pe care il trăim, prin pregătirile amănun­
ţite, intense, la obiect, care s-au "cîntărit"
pentru deschiderea magistralei a III-a. La 28
de metri sub pămînt, Bucureştiul se impin-
zeşte cu linii ferate, cu instalaţii electrice, cu o
industrie a transportului. Un refren celebru al
anilor trecuţi, ,.Du-mă acasă, măi tramvai", va
reveni poate la modă intr-o altă formă,
Du-mă acasă, măi metrou".
" Ne intilnim in fiecare zi cu una din marile
realizări ale Epocii Ceauşescu şi, mulţumind,
nu mulţumim indeajuns celor care, de la ini-
ţiativă pînă la acţiune, ne-au uşurat călătoriile,
ne cîştigă timp preţios, ne introduc in elemen-
tele civilizate ale transportului in comun.
Am făcut o dată ,.greşeala" să numesc cîţiva
T.I.B. 86 .. COMERT-
COOPERARE- DEZVOLTARE- PACE"
Ediţia din 1986 a TIB, inaugurată oficial de
preşedintele României , Nicolae Ceauşescu ,
s-a desfăşurat, ca şi ediţiile anterioare, sub
deviza ..COMERŢ - COOPERARE - DEZ-
VOLTARE - PACE", ilustrind dorinţa sinceră
a României de a dezvolta şi aprofunda conti-
nuu relaţiile comerciale, cooperarea econo-
mică şi tehnica-ştiinţifică cu toate statele lu-
mii , indiferent de orinduirea lor social-politică ,
pe baza deplinei egalităţi in drepturi şi avanta-
jului reciproc.
TIB '86 s-a bucurat de o largă participare -
mai bine de 1 200 de firme producătoare şi
exportatoare din România şi din alte 36 de ţări
din Europa, Asia, Africa, America de Nord,
America de Sud şi Australia. Un număr de 28
de ţări - Australia, Austria, Belgia, Benin,
Bulgaria, Canada, Cehoslovacia, Chile,
Cuba, Egipt, RO Germană , RF German ia, In-
dia, lrak , lordania, lran , Iugoslavia, Italia, Is-
rael , Japonia, Libia, Norvegia, Polonia, Siria,
SUA, Turcia, Ungaria şi URSS - au fost pre-
zente cu pavilioane oficiale. A fost, de aseme-
nea, reprezentată oficial Organizaţia pentru
El iberarea Palestinei. Totodată , au participat
cu standuri individuale numeroase firme de
prestigiu din Anglia, Cipru, Elveţia , Emiratele
Arabe Unite, Franţa , Liechtenstein, Olanda şi
Portugalia.
Romania a fost, ca şi la ediţiile precedente,
principalul expozant, oferta celor 44 de orga-
nizaţii de comerţ exterior cuprinzind o gamă
extrem de variată de exponate, in cea mai
mare parte produse noi şi reproiectate , rezul -
tantă a amplului proces de modernizare pe
ca re economia românească il parcurge de
cit iva an i.
dintre oamenii metroului, care deşi-ŞI mentau
locul in pagină pentru contribuţia lor esenţială
la "fiinţa" care se desăvirşeşte sub oraş, s-au
supărat foc pe mine. Am "greşit" pentru că un
gigant de forţa, intinderea şi diversitatea me-
troului, nu s-ar fi putut aduna in 46 km de tu-
neluri, prin care circulăm relaxaţi, cu opriri in
staţii "bijuterii", fără suma contribuţiei de
minte şi suflet a lucrătorilor metroului.
Tuturor, consideraţia noastră şi reactualiza-
rea promisiunii colective că vom respecta
munca lor prin ihtreaga noastră atitudine.
Vom intra in staţia metroului cu aceeaşi incre-
dere că ora anunţată este ora. .. reală. Se
poate ceva mai mult in transportul public?
Du-mă acasă, măi metrou!
CARMEN DUMITRESCU •
Expozanţii la cea de-a Xli-a ediţie a TIB au
beneficiat de condiţi i optime de participare şi
desfăşurare a activităţii - pavilioane şi plat-
forme de expunere in aer liber (insumind o
suprafaţă totală de 82 500 mp) , de alte spaţi i
şi dotări care au fost utilizate pentru organiza-
rea unor manifestări conexe cu caracter pro-
moţional - conferinţe şi simpozioane tehnice.
intilniri intre specialiştii români şi cei din ţările
expozante, prezentări de produse. proiecţii de
filme si diapozitive, conferinte de presă etc .
..Prin numărul ridicat de participanţi , ca ş i
prin oferta comercială extrem de variată şi de
inalt nivel tehnic şi calitativ, atit a ţării gazdă .
cit şi a tuturor celorlalţi expozanţi , legată ne-
mijlocit de profilul generos al manifestării
economica-comerciale din Capitala Român i·ei ,
cea de-a Xli-a ediţie a Tirgului Internaţional
Bucureşti a polarizat interesul sutelor de mii
de vizitatori (500 000 au anunţat organizato-
rii) , al miilor de specialişti şi reprezentanţi ai
cercurilor de afaceri din peste 100 de ţări de
pe toate continentele - a declarat Romeo lor- ·
dan , director in Ministerul Comerţului Exterior
şi Cooperării Economice Internaţionale , direc-
torul comercial al TIB '86". Caracteristica
principală a actualei ediţii a tirgului a fost -
după opinia interlocutorului. - intensa activi-
tate de contacte şi negocieri , avind drept scop
identificarea şi punerea in valoare de noi posi-
bilităţi pe linia dezvoltării şi diversif i căr i i
schimburilor comerciale, extinderii cooperăr ii
şi specializării in producţie. Bună parte a dis-
cuţiilor purtate pe parcursul celor 9 zile de
funcţionare a TIB '86 au şi fost finalizate prin
semnarea a numeroase contracte comerciale
de export şi de import pentru 1986 şi pentru
23
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
anii următori , precum şi a unor înţelegeri de
cooperare şi specializare in producţie in di-
verse sectoare. Dat fiind faptul că negocierile
intre specialiştii şi oamenii de afaceri vor con-
tinua şi după incheierea tirgului, este prema-
tur să facem un bilanţ complet al rezultatelor
concrete obţinute la TIB. Oricum, se poate
aprecia că in aceste zile au fost perfectate nu-
meroase· contracte comerciale, unele foarte
importante, aţit _ in grivinţa exporturilor cît şi a
importurilOr:- Dintre 'acestea pot fi evidenţiate
contractele privind exportul României de: ma-
şini-unelte pentru aşchierea şi prelucrarea
metalelor in Cehoslovacia, RO Germană,
URSS, Bulgaria, Iugoslavia, SUA, India, Italia,
Spania, Siria etc.; vagoane şi locomotive die-
sel-hidraulice in Austria, URSS, Bulgaria, Un-
garia; de tractoare şi maşini agricole in Egipt,
Bveţia, Cehoslovacia, URSS; de autovehicule
(autoturisme de teren şi de oraş , de autoca-
mioane) in RO Germană , Mali, Polonia, Unga-
ria; de mijloace de automatizare, tehnică de
calcul, aparataj electric, motoare electrice in
URSS, Bulgaria, Cehoslovacia, RO Germană ,
Ungaria, RP Chineză, Franţa, Anglia, lrak, Li-
bia, Franţa; de utilaje tehnologice pentru in-
dustria chimică, petrochimică, metalurgică şi
pentru industrie alimentară in RO Germană,
Iugoslavia, RP Chineză, URSS, Polonia, Cuba,
Turcia, Siria, lrak, Pakistan; nave şi utilaj na-
val in URSS şi Cehoslovacia; rulmenţi in Ce-
hoslovacia, RO Germană, Polonia, Ungaria,
India etc. Importante contracte au fost în-
cheiate pentru exportul de produse metalur-
gice, unor parteneri din URSS, Bulgaria, RO
Germană, Israel , Japonia, Egipt, SUA, Olanda,
Kuweit, Belgia şi de produse chimice şi petro-
chimice in Australia, Columbia, Bulgaria, Aus-
tria, Polonia, Olanda, Ungaria, Coasta de Fil-
deş , Benin, SUA, Iugoslavia, Madagascar,
Mali , Pakistan , Peru, Zambia, Kenya, Spania,
Turcia, Maroc, RF Germania, Venezuela, Ara-
bia Saudită. Alte tranzacţii se referă la expor-
turile României de mobilă , alte produse finite
şi semifinite din lemn in Ungaria, Cehoslova-
cia, Danemarca, Franţa , RF Germania, Italia,
SUA, Suedia, lordania, Nigeria, Pakistan, Li-
ban , Anglia; de produse ale industriei uşoare
(confecţii, ţesături, încălţăminte etc.) in Italia,
URSS, Kuweit, Iugoslavia, RF Germania, Bul-
garia, Franţa , SUA, Canada; de conserve de
legume şi fructe in Cehoslovacia, RO Ger-
mană. Cuba, Siria, SUA, Israel, lrak şi altele.
Pe linia importurilor sint de menţionat con-
tractele privind achiziţionarea de: maşini-u­
nelte aşchietoare din URSS, RO Germană, Ce-
hoslovacia, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Brazi-
lia; echipamente de automatizări şi telecomu-
nicaţii din URSS, Polonia şi Ungaria; maşini şi
utilaje pentru industria textilă şi cea de pielă­
rie din Cehoslovacia, URSS şi RD Germană;
maşini şi utilaje de construcţii din Cehoslova-
cia, RO Germană şi URSS; diverse produse
metalurgice din URSS, Cehoslovacia, RO Ger-
mană; cocs şi cărbune cocsificabil din Polo-
nia, URSS, SUA, Japonia, de alte produse,
cum ar fi maşini agricole din URSS, aparatură
de laborator din Cehoslovacia, celuloză din
URSS, diverse cabluri şi conductori din Bul-
garia şi Albania şi altele.
Prin numărul şi valoarea contractelor co-
merciale de export-import - a apreciat direc-
torul Romeo Iordan -ediţia din 1986 a Tirgu-
lui Internaţional Bucureşti este un succes,
atingindu-şi unul din principalele sale scopuri
- acela de a contribui la adincirea şi extinde-
rea colaborării economice a României cu tot
mai multe state, pe baze echitabile şi reciproc
avantajoase. Totodată, TIB '86 a facilitat, prin
bogata şi reprezentativa ofertă a ţării gazdă ,
mai buna cunoaştere a actualului potenţial de
producţie şi de export al României in cele mai
diverse ramuri, indeosebi in sectoarele de virf
ale industriei. In acelaşi timp, pe baza rezulta-
telor obţinute de expozanţi , atit la ediţia din
acest an, cit şi la ediţiile anterioare, s-a întărit
şi mai mult convingerea că tirgul găzduit de
capitala României este o confruntare interna-
ţională importantă, indeosebi pentru promova-
rea tehnologiilor de virf, şi aduce o contribuţ i e
de seamă la aprofundarea şi extinderea
schimburilor comerciale internaţionale, la sti-
mularea cooperării economice pe multiple
planuri , in interesul şi avantajul tuturor parte-
nerilor.
IOAN RO$CA •
TUDOSE NIŢESCU •
SaDAng - arhiva personală
 O.POLITICĂ EXTERNĂ ACTIVĂ,
DE PACE ŞI SECURITATE
PENTRU TOATE POPOARELE
Pentru poporul român , anul 1986, pe care
l-am încheiat, are semnificaţii deosebite. In
acest an s-au sărbătorit şase veacuri de la ve-
nirea în fruntea Ţării Româneşti a voievodului
Mircea cel Mare, care a marcat renaşterea po-
porului nostru şi începerea luptei împotriva
dominaţiei străine, pentru afirmarea sa tot mai
puternică în rîndul popoarelor Europei. Tot în
acest an am aniversat şase decenii şi jumătate
de la crearea Partidului Comunist Român, mo-
ment cu profunde semnificaţii în istoria patriei
noastre, care a permis organizarea, pe o
treaptă superioară, a luptelor poporului nostru
împotriva asupririi naţionale şi sociale, pentru
a fi stăpîn pe destinele sale. La 23 August
s-au sărbătorit 42 de ani de la victoria revolu-
ţiei de eliberare socială şi naţională , antifas-
cistă şi antiimperialistă, care a deschis calea
unor profunde transformări revoluţionare, de-
mocratice în patria noastră. Anul 1986 este, în
acelaşi timp, primul an al celui ' de-al 8-lea
plan cincinal, care, prin realizările înregistrate,
în ciuda vicisitudinilor naturii_ şi crizei econo-
mice mondiale, a creat premise solide pentru
înfăptuirea măreţelor obiective trasate de
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu la a patra sesiune a celei de-a IX-a
legisl13turi a Ma!ii_ Adunări Naţionale, la care a fost adoptată legea privind reducerea unilaterală
de catre Romama a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare cu 5 la .~ută .
26
Congresul al Xlii-lea al partidului pentru pe-
rioada 1986-1990 şi, în perspectivă, pînă în
anul 2000, pentru realizarea integrală a Pro-
gramului partidului de edificare a societăţii
socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a
României spre comunism .
Acum, cînd facem bilanţul unui an, poporul
nostru înregistrează , totodată, cu profundă sa-
tisfacţie şi mîndrie patriotică, că la realizările
remarcabile pe care le-a obţinut în dezvoltarea
economico-socială a ,contribuit şi politica ex-
ternă a României, al cărei arhitect şi promotor
neobosit este, de peste două decenii, tovară­
şul Nicolae Ceauşescu , secretarul general al
Partidului Comunist Român, preşedintele Re-
publicii Socialiste România, strălucit om -poli-
tic şi de stat, conducător revoluţionar devotat
cauzei partidului şi poporului, personalitate
proeminentă a lumii contemporane. Eminent
promotor al noului, al abordărilor originale te-
oretice şi practice , tovarăşul Nicolae
Ceauşescu a imprimat dinamism, principiali -
tate, consecvenţă şi o largă deschidere politi -
cii externe a partidului şi statului nostru . Şi
dacă ar fi să evidenţiem prin ce s-a caracteri-
SaDAng - arhiva personală
intilnire intre tovarăşii Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre-
şedintele Republicii Socialiste România, şi Mihail Gorbaciov, secretar general al Comitetului
Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, in timpul vizitei oficiale de prietenie a con- •
ducătorului partidului şi statului nostru in U.R.S.S.
zat activitatea internaţională a României in
1986, atunci credem că nu greşim, situind, la
loc de frunte, osmoza dintre declaraţii şi fapte.
Se cade, in acest context, să ne amintim că, in
Mesajul de Anul Nou, 1986, adresat intregului
popor român, de conducătorul partidului şi
statului nostru, se arăta : "Intrăm in noul an cu
hotărîrea de a întări conlucrarea cu forţele de-
mocratice, înaintate de pretutindeni, cu toate
popoarele care doresc pacea, pentru a contri-
bui la triumful raţiunii, la înlăturarea pericolu-
lui unei catastrofe nucleare, la victoria politicii
de dezarmare, securitate şi destindere, la asi-
gurarea viitorului liber şi independent al po-
porului nostru, al tuturor popoarelor lumii" .
Conştientă că înfăptuirea planurilor şi progra-
melor sale de dezvoltare economică şi socială
se pot realiza cu succes numai in condiţii de
pace şi colaborare internaţională cu toate sta-
tele lumii, fără deosebire de orinduire socială,
România a participat activ la intreaga activi-
tate internaţională, la soluţionarea probleme-
lor complexe ale epocii noastre, in interesul
colaborării şi păcii , al independenţei fiecărei
naţiuni.
Viaţa , evenimentele internaţionale din anul
pe care l-am incheiat au confirmat in intregime
aprecierile partidului nostru, ale secretarului
său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pri-
vind situaţia pe plan mondial. Relaţiile mon-
diale au continuat să se caracterizeze printr-o
incordare deosebit de gravă ca urmare a con-
tinuării cursei inarmărilor, in special a celor
nucleare, a menţinerii şi chiar amplifi cării
unor conflicte, prin folosirea forţei şi amenin-
ţării cu forţa, prin amestecul in treburile in-
terne ale altor state, ceea ce au făcut să
crească pericolul unui nou război mondial,
care, in condiţiile actuale, s-ar transforma ine-
vitabil intr-o catastrofă nucleară ce ar duce la
distrugerea a înseşi condiţiiloJ pentru exis-
tenţa vieţii pe planeta noastră. In acelaşi timp,
s-au intensifica! manifestările opiniei publice,
ale diferitelor cercuri politice, ştiinţifice, cultu-
rale, inclusiv religioase, pentru dezarmare, im-
potriva războiului şi pentru pace. Au avut loc
o serie de discuţii şi intilniri, s-a incheiat cu
succes Conferinţa de la Stockholm pentru in-
credere şi securitate şi pentru dezarmare in
Europa. Dar toate acestea nu dau dreptul de a
aprecia că s-a ajuns la o anumită destindere
in viaţa internaţională. Lipsa oricăror rezultate
la intilnirea sovieto-americană la nivel inalt de
la Reykjavik, din luna octombrie 1986, a scos
şi mai mult in evidenţă că prevalează încă po-
litica de incordare şi de inarmări, de militari-
zare a Cosmosului, in dauna măsurilor şi ac-
ţiunilor concrete pe linia dezarmării, a înlătu­
rării pericolului nuclear, a asigurării dreptului
fundamental al popoarelor, al oamenilor la
viaţă, la pace. "De aceea, arăta tovarăşul
Nicolae Ceauşescu , situaţia este destul de pe-
riculoasă , şi trebuie făcut totul pentru a întări
forţele care se pronunţă pentru dezarmare şi
pace, pentru a impiedica astfel o nouă agra-
vare, mersul spre un nou război mondial, care
s- ar transforma inevitabil intr-un războ i
nuclear ce ar pune in pericol însăşi existenţa
vil!ţii pe planeta noastră". • -
In acest spirit, România socialistă , sub im-
pulsul hotărîtor al preşedintelui ei, .a promovat
o politică externă tot mai activă , de dialog in-
tens şi de amplă colaborare cu toate statele
lumii, fără deosebire de orinduire socială ,
pentru destindere şi pace.
Potrivit liniilor directoare stabilite de cel
de-al Xlii-lea Congres al partidului, in centrul
activităţii internaţionale a statulu i a fost situ-
27
SaDAng - arhiva personală
 ată cu consecvenţă dezvoltarea pe multiple
planuri a relaţiilor de prietenie, colaborare şi
solid!tritate cu toate ţă!ile socialiste, in primul
rind cu cele vecine. In spiritul convorbirilor
dintre tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovară­
şul Mihail Gorbaciov, au cunoscut o dezvol-
tare permanentă prietenia şi colaborarea mul-
tilaterală dintre România şi Uniunea Sovietică.
Rezultatele rodnica s-au obţinut in colabora-
rea ţării noastre cu celelalte ţări socialiste din
Europa, Asia şi America Latină , in interesul
reciproc, al cauzei socialismului şi păcii in
lume. Schimburile economice cu toate ţările
socialiste, care reprezintă peste 50% din volu-
mul comerţului exterior al României, au conti-
nuat să se dezvolte tot mai mult, convenin-
du-se noi acţiuni de cooperare in producţie,
de colaborare tehnico-ştiinţifică. 5-a acţionat
împreună pentru transpunerea in viaţă a hotă­
ririlor adoptate la Consfătuirea economică la
nivel inalt de la Moscova, din anul 1984, a ţări­
lor membre ale CAER. Aşa cum sublinia tova-
răşul Nicolae Ceauşescu .. Ne pronunţăm pen-·
tru întărirea colaborării şi solidarităţii ţărilor
socialiste, pe baza respectării independenţei
fiecărui stat, considerind că aceasta cores-
punde pe deplin intereselor fiecărei ţări socia-
liste, cauzei socialismului, progresului şi păcii
in lume".
Raporturile cu ţările in curs de dezvoltare
au cunoscut in anul 1986 o evoluţie pozitivă.
Dialogul la nivel inalt cu aceste ţări, contac-
tele la nivel guvernamental şi pe linie parla-
mentară s-au finalizat cu noi acorduri şi ac-
ţiuni pentru extinderea schimburilor comer-
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu şi Zhao Ziyang, membru al Comitetului permanent al Biroului Po-
litic al C. C. al Partidului Comunist Chinez, premierul Consiliului de Stat al Republicii Populare
Chineze, cu prilejul vizitei conducătorului chinez in ţara noastră.
28
ciale şi a coope~aru 1n producţie şi pe plan
tehnico-ştiinţific. In relaţiile economice cu ţă­
rile in curs de dezvoltare s-au iniţiat noi ac-
ţiuni şi s-au identificat noi domenii de colabo-
rare reciproc avantajoasă . De asemenea, s-a
înregistrat o evoluţie favorabilă şi in ceea ce
priveşte conlucrarea României cu celt!lalte ţări
membre ale ..Grupului celor 77", precum şi cu
ţă~ile nealiniate.
In anul 1986 s-a acţionat in continuare pen-
tru ca relaţiile cu ţările capitaliste dezvoltate
să evolueze pozitiv, in spiritul principiilor co-
existenţei paşnice, ale egalităţii şi avantajului
reciproc. Acţiunile P!'!ntru dezvoltarea comer-
ţului cu ţările capitaliste au asigurat condiţii
favorabile extinderii exporturilor româneşti,
eliminării unor obstacole care afectează
schimburile cu aceste ţări.
Anul 1986 va consemna, fără îndoială, acti-
vitatea neobosită desfăşurată de România so-
cialistă, de preşedintele ei, tovarăşul Nicolae
Ceauşescu . în interesul soluţionării probleme-
lor fundamentale pe care le trăim - apărarea
păcii , înlăturarea primejdiei unui război nu-
clear.
Lupta impotriva escaladării cursei inarmări­
lor, pentru înfăptuirea dezarmării , şi in primul
rind a celei nucleare, a constituit şi in anul
1986 problema centrală a politicii externe a
României socialiste. Aşa cum sublinia tovară­
şul Nicolae Ceauşescu, ..noi considerăm că
problema fundamentală a epocii noastre este
oprirea cursei inarmărilor, in primul rind a ce-
lor nucleare, şi trecerea la reducerea substan-
ţială a armelor convenţ_ionale" . Merită să fie
SaDAng - arhiva personală
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu in timpul primirii
diplomatice şi a reprezentanţilor unor organizaţii acreditate in ţara noastră .
menţionate, în acelaşi sens, sublinierile repe-
tate ale preşedintelui Nicolae Ceauşescu că
este necesar să se facă totul pentru unirea
eforturilor popoarelor. ale forţelor progresiste,
realiste de pretutindeni, pentru a pune capăt
politicii de înarmare, atît pe Pămînt, cît şi în
Cosmos, că nu există nici o justificare pentru
continuarea cursei înarmărilor, pentru spori-
rea .cheltuielilor militare, care au ajuns la
uriaşa sumă de 1000 de miliarde de dolari.
în 1986, an care, pentru întreaga umanitate,
a fost Anul Internaţional al Păcii , România so-
cialistă s-a afirmat din nou ca o ţară puternic
angajată în lupta pentru făurirea unei lumi
fără arme şi războaie, a păcii şi colaborării în-
tre toate naţiunile. Magistrala cuvîntare rostită
de .tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Sesiunea
din octombrie 1986 a Marii Adunări Naţionale ,
cuprinzînd o amplă şi aprofundată analiză a
situaţiei internaţionale şi a activităţ ii României
pe arena mondială, legiferarea de către foru-
mul suprem al puterii de stat a reducerii , pînă
la sfîrşitul lui 1986 cu 5% a armamentelor, efec-
tivelor şi cheltuiel ilor militare reprezintă o
nouă şi strălucită iniţiativă de pace a preşedin­
telui ţării noastre. Aprobarea , prin Referen-
dumul din 23 noiembrie 1986, a acestei iniţia­
tive, de către toţi oamenii muncii din ţara
noastră, a demonstrat, încă o dată , voinţa
nestrămutată a poporului român pentru înfăp­
tuirea dezarmării , şi în primul rînd a dezarmă­
rii nucleare, hotărîrea sa de a se angaja cu
toate forţele şi de a participa activ la lupta
pentru o lume fără arme, fără războaie.
Consecventă acestei politici, România a
prezentat, tot în 1986, într-o fo.rmă comple-
tată, propunerile sale, în cadrul sesiunii
şefilor misiunilor
Adunării Generale a ONU, vizînd oprirea
cursei înarmărilor, a oricăror acţiuni de produ-
cere şi experimentare a armelor nucleare sau
de militarizare a Cosmosului, înlăturarea ori-
căror arme nucleare din Europa şi din în-
treaga lume. În acelaşi scop, ţara noastră a
acţionat în cadrul Conferinţei de dezarmare
de la Geneva, s-a pronunţat pentru realizarea
unor rezultate pozitive la negocierile de la
Viena. Totodată, România sprijină pe deplin
programul de dezarmare în trei etape, pînă în
anul 2000, propus de Uniunea Sovietică ; ţara
noastră s-a pronunţat pentru încetarea ime-
diată a tuturor experienţelor nucleare, pentru
încetarea militarizării Cosmosului.
Avînd în vedere necesitatea· trecerii în cel
mai scurt timp la măsuri reale de dezarmare,
România consideră câ au mare importanţă
propunerile statelor socialiste participante la
Tratatul de la Varşovia privind reducerea cu
25%, pînă în anul 1990, a armamentelor, efec-
tivelor şi cheltuielilor militare, ca parte ·. int!:l-
grantă a dezarmării nucleare şi generale. In
acelaşi timp, ţara noastră se pronunţă ·. pentru
continuarea reducerii armamentelor conven-
ţionale, pînă în anul 2000, cu cel puţil.l 50%.
Ca ţară europeană şi pornind de la fapţul că
în Europa s-a creat o situaţie.._,deosehij.; _de
gravă , România s-a pronunţat şi a acţionat cu
toată hotărîrea pentru realizarea UQUi acord
privind oprirea amplasării de noi arme nu-
cleare pe continent, pentru trecerea la distru-
gerea celor existente, precum şi pentru înlătu­
_rarea, în acelaşi timp, a armelor chimice. A in-
(Continuare in pag. 32) ·
29
SaDAng - arhiva personală
 R E ·FER E N D U M U L
intr-o impresionantă unanimitate, la 23 no-
iembrie 1986, întregul popor român s-a pronun-
ţat cu fermitate pentru pace, pentru o lume
fjiră războaie, dovedind încă o dată vocaţia sa
constructivă, dorinţa sa fierbinte de colabo-
ra~e cu toate ţările, pe o planetă fără arme.
In acest an consacrat păcii , dar destul de
sărac în fapte concrete privind dezarmarea,
iniţiativa României care poartă pecetea gîndirii
şi acţiunii înnoitoare a preşedintelui ţării, tova-
răşul Nicolae Ceauşescu, eminentă personali-
tate a lumii contemporane. are o strălucire de-
osebită , ea constituindu-se intr-un exemplu
personal deosebit de semnificativ în actualele
împrejurări internaţionale , grave şi complexe.
,,Avem marea răspundere in faţa popoarelor
noastre, a Intregii lumi- sublinia preşedintele
României - de a întări colaborarea şi unitatea
ţărilor europene, pornind de la diversitatea
orlnduirllor sociale. Numai unită, Europa va
putea juca un rol mai important In solutiona-
rea problemelor complexe din viaţa Internaţio­
nală, In direcţia păcii".
Noul demers de pace al României mar-
chează trecerea de la vorbă la faptă , de la de-
claraţii de principiu ia măsuri concrete, in vir-
tutea adevărului că declaraţiile , oricit de im-
portante ar fi, nu pot soluţiona sili-gtl'te proble-
mele dezarmări i. Rostind Da la referendumul
din 23 noiembrie, poporul roi'Tl'ân s-<'( pronun-
ţat pentru oprirea cursei inarmărilor, pentru
pace şi progres, exprimi nd i n felul acesta do-
rinţa sa de a trăi liber şi independent, de a-şi
făuri in linişte viitorul.

RĂZVAN BARBULESCU •

30
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
 (Urmare din pag. 29)
trat Cle pe acum in istorie chemarea conducă­
torului partidului şi statului nostru, adresată
de la tribuna celui de-al III-lea Congres al Oa-
menilor Muncii, şefilor de state şi de guverne,
popoarelor europene, "de a acţiona împreună
cu toate forţele in vederea înlăturării armelor
nucleare, pentru salvarea Europei de la distru-
gere".
După intilnirea sovieto-americană la nivel
inalt din capitala Islandei, to-.:arăşul Nicolae
Ceauşescu arăta : ,,Avind in vedere poziţiile
apropiate in problemele rachetelor cu rază
medie de acţiune din Europa, considerăm că
este necesar să se continue negocierile pentru
incheierea, in cel mai scurt timp, a unui acord
privind eliminarea rachetelor cu rază medie de
acţiune din Europa, atit de către Statele Unite
ale Americii , cit şi de către Uniunea Sovietică
şi, totodată , să se asigure continuarea tratati-
velor pentru realizarea unui acord privind eli-
minarea tuturor armelor nucleare de pe conti-
nentul nostru. Avind i n vedere că aceste arme
privesc ţările europene, este necesar ca ţările
din N.A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia să par-
ticipe direct la aceste negocieri" .
După cum se cunoaşte , ţara noastră, pre-
şedintele Nicolae Ceauşescu , au acordat o
mare importanţă Conferinţei de la Stockholm
pentru incredere şi securitate şi pentru dezar-
mare in Eurppa, acţionînd pentru a se ajunge la
î nţelegeri corespunzătoare. După mai bine de
doi ani şi jumătate, la 22 septembrie 1986,
s-au incheiat lucrările primei etape a Confe-
rinţei, prin adoptarea unui document cuprin-
zind un ansamblu de măsur i de incredere şi
securitate, semnificative pe plan politic şi mili-
tar, destinate să reducă riscul unei confruntări
militare pe continent ş i să desch i dă perspec-
tive pentru trecerea la dezarmare. Aşa cum
Convorbiri la Bucureşti intre tovarăşul Nicolae
Elene, Andreas Papandreu.
32
sublinia tovarăşul Nicolae Ceauşescu , incheie-
rea cu succes a Conferinţei ..Este un pas im-
portant care demonstrează că , atunci cind se
acţionează cu înaltă răspundere pentru cauza
păcii , pentru interesele generale, este posibil
să se ajungă la înţelegeri, pe baza compromi-
surilor corespunzătoare, şi dintr-o parte, şi din
alta. Nu există o altă cale pentru înţelegere ,
pentru dezarmare, decit tratative reale, acţiuni
pline de răspundere , şi de-o parte şi de alta".
Un larg ecou internaţional au avut poziţi i le
şi considerentele preşedintelui Republicii So-
cialiste România la Conferinţa de la Viena
pentru securitate şi cooperare in Europa, care
şi-a i nceput lucrările la 4 noiembrie 1986. .. Con-
siderăm , arăta tovarăşul Nicolae Ceauşescu ,
că este necesar ca, încă de la inceput, să se
acţioneze - şi, tn ce o pri veşte , Român ia va
face totul - pentru desfăşurarea in cele mai
bune condiţii a acestei confe ri nţe , astfel ca ea
să marcheze noi paşi in d i recţ i a întăririi cola-
borării şi cooperării intre toate statele eu ro-
pene, in direcţia dezarmării , a unei Europe
unite, a păcii, şi colaborării" .
Cu aceeaşi putere a răzbătut , din tot ce a
intreprins România in anul 1986 pe plan inter-
naţional , preocuparea neabătută pentru stin-
gerea focarelor de conflict, indiferent de re-
giunea geografică, pentru reglementarea litigi-
ilor dintre state numai şi numai pe cale paş- .
nică , prin negocieri, ca unica modalitate raţio­
nală , de natură a evlta noi suferinţe pentru po-
poare, vărsare de singe şi distrugeri.
Consecventă poziţi e i sale de principiu , ţara
noastră, porn ind de la situaţia actuală din
Orientul Mijlociu, a insistat pentru organizarea
unei conferinţe internaţionale , cu participarea
tuturor ţărilor interesate, inclusiv a Organiza-
ţiei pentru Eliberarea Palestinei ş i Israelului ,
precum şi a membrilor permanenţi ai Consi-
liului de Securitate al O.N.U. , in vederea găsi-
Ceauşescu şi primul ministru al Republicii
SaDAng - arhiva personală
 Preşedintele Nicolae Ceauşescu şi preşedintele Republicii Libaneze, Amin Gemayel, in timpul
vizitei acestuia din urmă in ţara noastră.
rii unei soluţii globale, juste şi durabile a pro-
blemelor din zonă. Se bucură de multă apre-
ciere ideea preşedintelui Nicolae Ceauşescu
privind crearea unei comisii sau a unui comi-
tet pregătitor, din care să facă parte neapărat
atit Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei
cit şi Israelul, intrucit şi această iniţiativă ur-
măreşte găsirea celor mai adecvate căi pentru
instaurarea păcii in Orientul Mijlociu. Aceeaşi
preocupare constantă a manifestat România
pentru soluţionarea şi a altor conflicte exis-
tente in lume - zona Golfului, Cornul Africii,
Asia de Sud-Est, A(Tierica Centrală - fiind
convinsă că oricit de dificile ar fi problemele
litigioase şi conflictele dintre state, ele pot fi
soluţionate prin tratative, dacă se porneşte de
la dreptul fiecărui popor de a se dezvolta liber
şi independent, de la interesele generale ale
păcii şi securităţii internaţionale.
În ansamblul politicii externe a României
socialiste s-a desprins cu pregnanţă şi in anul
1986 abordarea intr-un spirit realist a proble-
melor care privesc dezvoltarea economică
mondială, stăruinţa pentru lichidarea subdez-
voltării şi edificarea unei noi ordini economice
internaţionale. Actualizind, intr-o formă dez-
voltată, in funcţie de evoluţia şi cerinţele situ-
aţiei, propunerile sale anterioare, ţara noastră
s-a pronunţat pentru organizarea unei confe-
rinţe internaţionale, in cadrul Organizaţiei Na-
ţiunilor Unite, la care să participe, cu drepturi
egale, toate ţările in curs de dezvoltare, cit şi
cele dezvoltate, in vederea realizării unui
acord şi a unor înţelegeri menite să favorizeze
progresul mai rapid al tuturor ţărilor şi, in pri-
mul rind, al celor rămase in urmă, să se asi-
gure, totodată , dezvoltarea armonioasă a tutu-
ror statelor, a economiei mondiale. O atenţie
deosebită acordă propunerile româneşti
soluţionării globale a problemei datoriei ţărilor
in curs de dezvoltar~. care a ajuns la circa
1000 miliarde dolari. In acest sens, România a
propus, la actuala sesiune a Adunării Gene-
rale a O.N.U., anularea datoriei ţărilor celor
mai sărace, reducerea cu circa 50-70% a tu-
turor datoriilor, reeşalonarea pe 15-20 de ani
3 - Almanahul Flacăra '87
a restului datoriilor, cu o dobîndă de 3-4% şi
acordarea de noi credite ţărilor in curs de
dezvoltare, in condiţii avantajoase, cu dobinzi
raţionale, în scopul dezvoltării lor economi-
co-sociale. "Trebuie să fie bine înţeles , subli-
nia tovarăşul Nicolae Ceauşescu, că fără o so-
luţionare rapidă a problemei datoriei şi a lichi-
dării subdezvoltării se va ajunge la o situaţie
explozibilă care va aduce mari daune intregii
dezvoltări -economice mondiale, colaborării şi
păcii în lume in general".
Viaţa, realităţile validează plenar orientările
fundamentale şi acţiunile de politică externă
românească, datorate spiritului creator şi ini-
ţiativelor preşedintelui Nicolae Ceauşescu.
Sint acţiuni şi iniţiative care pornesc de la in-
teresele fundamentale ale poporului român,
răspunzînd, in acelaşi timp, aspiraţiilor tuturor
popoarelor spre o politică nouă, care să con-
tribuie la o schimbare hotărîtă a evoluţiei vieţii
internaţionale, de la incordare şi confruntare
la destindere şi dezarmare, la o politică de
largă cooperare şi înţelegere intre state, la
triumful raţiunii. la asigurarea păcii pe planeta
noastră.
A mai trecut un an. Pentru poporul nostru a
fost un an de muncă responsabilă, de bilanţ şi
victorii. Păşind in noul an - 1987 - poporul
român nutreşte convingerea că sub conduce-
rea înţeleaptă a partidului, a. secretarului său
general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu ,, va ob-
ţine noi victorii in activitatea de construcţie
paşnică, in realizarea istoricelor hotărîri ale
Congresului al Xlii-lea al paftldufui ;lâf patria
sa, România socialistă, se va afirma tot mai
puternic ca un factor activ, dinşnilc , construc-
tiv in marea bătălie a popoarelor pentru pace,
destindere, securitate şi înţelegere intre toate
naţiunile lumii, pentru o largă şi rodnică cola-
borare internaţională.
Dr. ION CIUBOTARU •
33
SaDAng - arhiva personală
 Pămîntul? Pămîntul era slab, o ştiam prea
bine, şi de la acest adevăr destul de amar a
trebuit să pornim, spun oamenii.
Ţinut nu prea legănat, pînă intr-o vreme, de
visele cele mai ambiţioase pentru obţinerea
unor recolte mari, pentru că mai cu seamă in
partea de nord a judeţului pămîntul nu este
deloc dintre cele mai bune, mai ispititoare şi
mai darnice, de mai mulţi ani incoace judeţul
Olt şi-a făcut o faimă durabilă tocmai ca judeţ
cu producţii record.
Vor fi muncit oamenii de· pe-aici intotde-
auna cu nădejde pămîntul lor, bun-rău cum a
fost, dar răsplata acestei munci grele şi cin-
stite s-a conturat cu limpezime într-adevăr nu-
34
mai in timpul din urmă , cind mijloacele per-
fecţionate ale unei agriculturi moderne au iz-
butit să dea un înţeles deplin şi statornic mai
vechiul gînd că anii agricoli şi faima şi bogăţia
sint aşa cum şi le fac şi oamenii, nu doar o
ploaie căzută la timp. O reintemeiere, ca să zi-
cem astfel, a satelor judeŢului iri"C'Uitul pro-
ducţiilor mari este de înţeles însă că nu s-ar fi
putut produce la aceeaşi oră · exactă "1n chiar
toate aceste sate şi din acest punct de vedere
apare firească detaşarea unor nume şi înscrie-
rea lor printre fruntaşi. Astfel încît, in judeţul
Olt şi dincolo de marginile judeţului, mulţi
vor fi auzit, şi nu doar din intimplare, adică nu
doar într-un singur an sau in doi, de rezulta-
SaDAng - arhiva personală
 tele deosebite ale unor cooperative agricole
precum f!Celea din Scorniceşti, Stoicăneşti
sau Cezieni. Lîngă aceste exemple lista a ră­
mas deschisă, cuprinzînd treptat şi alte nume,
precum Vădăstriţa, Mărgineni , lanca sau Gos-
tavăţu , pe măsură ce aplicarea pe o scară tot
mai întinsă a complexului de măsuri prevăzut
de noua revoluţie agrară a determinat pe pă­
mînturile mai multor comune creşteri simţi­
toare ale recol.telor. In această competiţie de-
sigur că a fost nevoie ca unii să-i ajungă şi să
se ambiţioneze chiar să-i întreacă pe cei din
frunte, dar este de înţeles că nici fruntaşii
n-au stat pe loc. O realitate incontestabilă fi-
ind aceea că, la nivelul întregului judeţ, de-a
lungul anilor felul de a gîndi al oamenilor şi
de a munci în agricultură s-a schimbat, nu tre-
buie să ezităm s-o spunem , în mod radical.
Detaliile tehnice ale muncii lor sînt bine cu-
noscute, ele au fost aduse, dealtfel, la cunoş­
tinţa tuturor celor interesaţi. Amintind aici cel
puţin de faptul hotărîtor al respectării cu stric-
teţe a tuturor verigilor tehnologice, n-ar trebui
să pierdem din vedere, aşadar, tocmai esen-
tiala realitate că din mecanismul obţinerii re-
coltelor mari nu s-a făcut niciodată un secret.
Dimpotrivă . Şi astfel se explică şi faptul că în
vara anului 1986, pe lîngă cooperativa agricolă
din Scorniceşti , alte 8 unităţi au realizat o pro-
ducţie mai mare de 8 tone de grîu la hectar iar
8 cooperative au cules , de pe fiecare hectar,
între 7 şi 8 tone de grîu. Să mai amintim că
alte 24 de unităţi au obţinut recolte medii între
6 şi 7 tone şi este suficient, credem , pentru a
demonstra că experienţa pozitivă are în jude-
ţul Olt un larg cîmp de afirmare. Ceea ce este
caracteristic pentru agricultura judeţului în
etapa actuală de dezvoltare intensivă a aces-
teia este progresul înregistrat de cele mai
multe dintre unităţile agricole, plutonul unită­
ţilor fruntaşe fiind ajuns din urmă de nume-
roase cooperative şi întreprinderi agricole de
stat. Prin această "nivelare" a producţiei la un
nivel superior, judeţul Olt a de-.:enit un judeţ
etalon al agriculturii româneşti. In 1986, după
cum se ştie , acest judeţ a obţinut în medie, pe
întreaga suprafaţă cultivată, peste 7000 de ki -
lograme de orz şi peste 6000 kilograme de
grîu la hectar, ceea ce înseamnă că , practic, a
realizat obiectivele stabilite de Congresul al
Xlii-lea al partidului, obiectivele noii revoluţii
agrare. Fiind acesta un exemplu strălucit , de-
osebit de convingător , ilustrînd realismul
acestor obiective care, aşa după cum sublinia
tovarăşul Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea
cu activul de partid şi de stat din agricultură,
pot fi nu numai îndeplinite ci chiar depăşite
cu mult. Este ştiut că atunci, în luna august,
din iniţiativa tovarăşului Nicolae Ceauşescu a
fost organizat în judeţul Olt un amplu şi fruc-
tuos schimb de experienţă chiar cu partici-
panţii la această consfătuire . Pe parcursul
unei zile. la 17 august, cîmpurile judeţului au
devenit un vast teren de studiu din care, ca
dintr-un uriaş tratat de agrotehnică, s-a putut
învăţa cum trebuie lucrat pămîntul pentru a se
face o agricultură modernă, de înaltă produc-
tivitate şi eficienţă , cum trebuie să se acţio­
neze practi,c pentru înfăptuirea obiectivelor
noii revoluţii agrare. Contactul direct cu reali-
tăţile judeţului Olt reprezentînd echivalentul
unui curs intensiv, de scurtă durată, al acade-
miei agricole. Atunci , într-o zonă vastă , for-
mată din cele mai slabe soiuri din judeţ , s-a
putut verifica la faţa locului, adică nu doar la
şosea ci pe zeci de kilometri în mijlocul cîm-
pului, că lanurile de porumb erau deosebit de
viguroase şi anunţau o producţie record. Apoi ,
după ce culesul porumbului s-a încheiat ,
această 'constatare a fost confirmată din plin ,
judeţul Olt obţinînd o recoltă ce reprezintă un
eveniment şi o i zbîndă fără precedent în isto-
ria agriculturii româneşti: pe cele 67 430 hec-
tare cultivate a realizat 21 624 kilograme de
porumb ştiuleţi în medie la hectar! O recoltă
care era greu de anticipat doar cu citiva ani în
urmă şi ale c~rei resorturi trebuie să fie cu-
noscute cu atît mai mult cu cît nu este un re-
zultat de conjunctură ci al unei strategii com-
plexe şi de durată , vizînd optimizarea şi armo-
nizarea tuturor factorilor de producţie şi deo-
potrivă ridicarea gradului de pregătire a tutu-
ror celor ce lucrează pămîntul acestui judeţ
pentru a putea trece la aplicarea celor mai noi
cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii agricole. Fără în-
doială că de la 6-7 tone de porumb ştiuleţi la
hectar, cît obţineau doar cu cîţiva ani în urmă ,
la 15 tone şi acum la peste 20 de tone iar în
viitor 25 şi chiar 30 de tone sînt rezultate la
care nu s-a ajuns şi nu se poate ajunge, cum
s-ar spune, peste noapte. Pentru a obţine
aceste niveluri de producţie mai întîi de toate
a fost nevoie de muncă, de foarte multă
muncă bine gîndită în toate articulaţiile şi
consecinţele ei, în desfăşurarea ei complexă
şi care este de înţeles că nu s-a întins doar pe
durata unui an , ci a mai multora. Primul gînd
fiind acela de-a face însuşi pămîntul mai bun .
Pămîntul era slab productiv ş i de la acest ade-
văr destul de amar a trebuit să pornim , spun
oamenii.
Spre deosebire de majoritatea judeţelor ce-
realiere, judeţul Olt prezintă o mare diversitate
a tipurilor de sol. Practic, din punctul de ve-
dere al condiţiilor pedologice şi meteorolo-
gice, judeţul cuprinde trei zone distincte. În
nord, de la dealurile subcarpatice şi pînă în
apropierea Slatinei , se găsesc soiurile cele
mai sărace din judeţ , formate din podzoluri
degradate şi smolniţe . Acestea au un potenţial
natural de fertilitate foarte scăzut , au un g rad
ridicaţ de aciditate şi sînt puternic compac-
tate. Intre Slatina şi Caracal există soiuri de
tranziţie , brun roşcat de pădure, brun roşcat
de pădure podzolit, ale căror însuşiri nu diferă
mult de ale celor din zona de nord a judeţului.
Doar partea de sud, de la Caracal pînă la Du-
năre, adică o treime din suprafaţa judeţului,
este alcătuită din soiuri cernoziomice cu un
potenţial ridicat qe fertilitate . Este de înţeles ,
aşadar, că mijlocul cel mai important în am-
piui proces de ridicare generală a nivelului
pro~ucţiilor în judeţ 1-a reprezentat şi îl repre-
zinta creşterea fertilităţii pămîntului. În acest
scop, de mai mulţi ani se ex~<;ută. lu.cr.ă,ri agro-
pedoameliorative de anvergură, în mod dife-
renţiat după specificul fiecărei :z:Qile. Făr.ii a in-
tra în amănunte, se cuvine să notăm că pro-
gramele stabilite de comitetul judetean de
partid în acest domeniu prevăd executarea ci-
cl~c~ •. la intervale de 3-4 ani, a scarificării şi
afmaru profunde a solurilor grele, compactate,
cu un grad redus de permeabilitate, a corectă­
rii acidităţii prin aplicarea de amendamente
35
SaDAng - arhiva personală
 calcaroase şi a fertilizării cu mari cantităţi de
îngrăşăminte organice.
Varietatea condiţiilor pedoclimatice a impus
o diferenţiere nu numai a programelor pentru
creşterea fertilităţii pămîntului dar şi, de bună
seamă , a tehnologiilor privind culturile inten-
sive. Acesta fiind , de fapt, rezultatul unei acti-
vităţi desfăşurate de comitetul judeţean de
partid pe un plan mai larg . Este vorba de o
permanentă muncă politică şi ideologică, sus-
ţinută prin toate formele şi mijloacele muncii
politice de masă , cu scopul de a imprima un
înalt spirit de răspundere revoluţionară în des-
făşurarea întregii activităţi din agricultura ju-
deţului. Pentru întronarea unui climat de or-
dine şi disciplină desăvîrşite, de exigenţă
fermă pentru respect(!rea riguroasă a tehnolo-
giei fiecărei culturi. In această sferă de pre-
ocupări s-a situat stimularea init iativei şi a spi-
ritului creator al specialiştilor, mecanizatorilor
şi cooperatorilor. Este de notat, bunăoară , că
în toate unităţile agricole s-a creat un cadru
organizatoric adecvat ca toţi specialiştii să-.şi
poată desfăşura activitatea în mod ştiinţific . In
fiecare an se înfiinţează la toate culturile totu-
riie demonstrative cu producţii record, în mă­
rime de 50-100 de hectare, de care răspund
inginerii şefi şi ceilalţi specialişti ai fiecărei
unităţi agricole. Iar în unităţile reprezentative
din fiecare consiliu agroindustrial se organi-
zează loturi experimentale de cîte 10 hectare
sau mai mult, în care specialiştii urmăresc, în
variante multiple, optimizarea diferitelor ele-
mente ale tehnologiilor unor culturi. Şi se
poate spune că în aceste loturi demonstrative
şi experimentale care în 1986 au însumat
peste 25 000 de hectare se fac, în modul cel
mai concret, şi cercetare, şi producţie. Obser-
vaţiile prilejuite de cultivarea acestor loturi au
stat, de exemplu, la baza diferenţierii tehnolo-
giilor aplicate la porumb în cele trei zone ale
judeţului şi, în cadrul lor, chiar între unităţile
agricole.
Toţi aceşti factori, ca şi dezvoltarea an de
an a bazei materiale de care dispune agricul-
tura acestui judeţ, tractoare şi maşini agricole,
îngrăşăminte chimice şi erbicide sau creşterea
..in vremile eroice ale societăţilor , ca şi în
vremile eroice ale naturii se ridică înălţimi.
Apoi , în timpurile obişnuite valurile ce curg în
fiecare zi şi ploile revoluţiei le cară la vale şi le
egalizează. Pare monstruos gîndul vremilor cu
totul netede." - spunea odată un mare istoric
al neamului. Acesta era Nicolae Iorga, ce se
descoperea în faţa semnelor trecutului Tîrgo-
viştei şi despre care ştia totul, pînă dincolo de
cea mai palidă genealogie.
36
suprafeţei irigate de la 4,5 la sută, cît era în
1965, la aproape 47 la sută în 1986, au dus la
rezultatele strălucite prin care judeţul Olt a
deschis un capitol nou în agricultura noastră .
Faţă de 1965, cantitatea de porumb obţinută
în acest judeţ a sporit cu 360 la sută în 1980,
cu 692 la sută în 1985 şi cu 1 248 la sută în
1986. Obţinerea pe un lot experimental de la
cooperativa Strejeşti a 40 tone de porumb
ştiuleţi la .hectar prefigurînd un drum al viito-
rului în parcurgerea căruia primele certitudini
au şi apărut.
După cum este cunoscut, în cadrul marii
adunări populare din municipiul Slatina, orga-
nizată cu prilejul sărbătoririi Zilei Recoltei , ju-
deţului Olt i-a fost decernat înaltul titlu de
Erou al Noii Revoluţii Agrare", instituit din
i~iţiativa şi la propunerea tovarăşului Nicolae
Ceauşescu . Acest înalt titlu a fost decernat, de
asemenea, unor cadre şi unităţi agricole din
j udeţul Olt ca şi u':lor unităţi fr.untaşe din alt~
judeţe care a~ realizat prod':!cţu C': marc~e.aza
realizarea obrectrvelor prevazute rn hotarrrrle
Congresului al Xlii-lea pentru sfîrşiţ.ul ac~st~i
cincinal. " Obţinerea unor producţii marr rn
toate domeniile - sublinia cu acest prilej se-
cretarul general al partidului - asigură creş­
terea puternică a veniturilor cooperatorrlor,
ale oamenilor muncii din agricultură şi -
o dată cu ridicarea bunăstării întregului popor
- creşterea nivelului de trai al întregii noastre
ţărănimi. Aş da un singur exemplu din judeţul
Olt. ·intreaga producţie a judeţului Olt în 1965
la porumb era de 1 700 kg la hectar. Anul
acesta, pe baza hotărîrii pe care am adoptat-o
privind cointeresarea materială, numai ceea ce
revine cooperatorilor reprezintă 2 160 kg pe
hectar, cu aproape 500 de kg mai mult decît
întreaga producţie obţinută în 1965".
lată, cît se poate de sugestiv şi de concret
exprimată răsplata strădaniilor acestor oa-
meni, a muncii lor eroice, a competenţei, ab-
negaţiei şi spiritului revoluţionar ce le-a însoţit
permanent gîndul că munca poate să fie fer-
tilă cît cel mai bun pămînt de pe lume.
DUMITRU CONSTANTINESCU •
Păşind doar cu gînd de pllmbare.-făr-ă chiar
a avea habar de istorie, nu se poate să nu în-
ţelegi că Tîrgoviştea a fost ferită .de acea mon-
struozitate a "vremilor cu totul netede".
Zidurile masive, impunătoarele ruine ale
Curţii Domneşti, meterezele Chindiei, turlele
înălţate semeţ spre limpezimea cerului, bolţi
purtînd în semnul sutelor de ani, zeci de mo-
numente presărate în întreaga cetate a Basa-
rabilor, îţi vorbesc - o clipă de. vrei să le pri-
SaDAng - arhiva personală
veşti - despre veacuri de vremuri viforoase.
Tîrgovişte;l are o vîrstă, o vîrstă certă, atestată
documentar - anul 1394, cînd Marele Voie-
vod Mircea a ales-o, cel dintîi, să devină reşe­
dinţă domnească. În Tîrgovişte a pulsat însă
viaţa cu multe sute de ani înainte de a i se
scrie actul de naştere şi mărturiile stau drepte
şi de netăgăduit - fragmente de ceramică,
unelte de bronz, monede antice - sub crista-
lurile vitrinelor unui muzeu: Muzeul de -istorie
al judeţului Dimbovita. inaugurat de către pre-
şedintele ţării, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi
de tovarăşa Elena Ceauşescu cu ocazia îm-
plinirii a 600 de ani de la suirea pe tronul Ţării
Româneşti a celui ce avea să facă pentru
prima dată la Tîrgovişte cea de-a doua capi-
tală.
Anul 1394 - cînd oraşul devine reşedinţă
domnească - va marca începutul unui lung
drum, presărat cu inimaginabile jertfe pentru
păstrarea fiinţei naţionale a poporului român
şi a organizării sale politice. Pline de adevăr
sînt vorbele lui Ion Ghica: ..De la Mircea pînă
la Vladimirescu nu este un singur nume ilus-
tru care să nu fie scris cu sînge pe pămîntul
Tîrgoviştei." Aici au rezida! 33 de voievozi,
mai toţi aceia care nu s-au plecat în faţa co-
tropitorilor. Pentru duşmani, Tîrgoviştea deve-
nise ..cuibul de vulturi". De aici, din inima ţă­
rii, marii bărbaţi ai neamului, cu ascuţişul min-
ţii sau al sabiei, au apărat independenţa şi su-
veranitatea. Au fost stegari ai luptei pentru li-
bertate - Marele Voievod Mircea, Dan al
11-lea cel Viteaz, Vlad Dracul, Vlad Ţepeş,
Radu de la Afumat1 Mihai Viteazul, Radu Şer­
ban, Mihnea al III-lea - sau ctitori de spiritu-
alitate românească Radu cel Mare, Neagoe
Basarab, Petru Cercei, Radu Mihnea, Matei
Basarab, Constantin Brîncoveanu.
in sutele de an i ale existenţei sale, viaţa a
lovit nu o dată b ătrîna cetate, care apărea
străinilor ce-o vizitau, cind .,un oraş mare şi
plin de clădi ri mîndre" (sec. XVI), cînd avînd
aspectul unui ,,sat păcătos" (sec. XVII) după o
cruntă şi năvalnică bătălie cu hoardele tur-
ceşti ce muşcau adînc din trupul său , cînd, re-
făcîndu-se din cenuşă, un oraş .,foarte plăcut ,
bine clădit şi cu frumoase strade" (impresia
francezJJiui Mangot la 1859).
Momente de dureroasă amintire sufletului
românesc sînt legate de bătrîna Tîrgovişte. În
mănăstirea Dealu , ctitorie a domnitor ului
Radu cel Mare, se află sarcofagul ce păstrează
capul marelui Mihai Viteazul, .,care face ca vi-
sul strîngerii laolaltă a tuturor românilor să
treacă intii şi intii priri inima Tîrgoviştei" , căci
aici a organizat domnitorul planul său de cu-
cerire a Transilvaniei şi de aici a plecat în
fruntea oastei pe drumul spre Braşov. in pra-
gul epocii moderne, Tîrgovi ştea a anunţat pre-
ludiul Revoluţiei din 1821 şi tot ea a fost şi
scena dramaticului sfîrşit al lui Tudor. Ajun-
gind la istoria atit de apropiată nouă, in cei
peste 50 de ani de amplă şi intensă activitate
revoluţionară a tovarăşului Nicolae
Ceauşescu , Tîrgovişte înseamnă locul unde, in
ianuarie 1936 a fost arestat cel care avea să
devină figura centrală in procesul luptătorilor
comunişti şi antifascişti de la Braşov.
Ne leagă multe de bătrîna cetate! li datorăm
lumina tiparului căci teascurile cu buchii din
vremea lui Radu cel Mare dau ţării la 1508
prima carte tipărită. Pravilele lui Matei Basa-
rab, cronicile şi letopiseţele datorate lui Stoica
Ludescu, Radu Popescu. Stolnicului Constantin
Cantacuzino, Radu Şi Constantin Greceanu si-
tuează Tîrgoviştea cărturărească pe un loc
demn in contextul culturii europene. Şi astăzi
eşti uimit de arta execuţiei grafice in culori
aparţinînd acelor mari maeştri ai tiparului care
au fost Macarie, Liubavici, Coresi.
in locul unde s-a născut prima tiparniţă
munteană au fost legănaţi şi întîii poeţi. De la
Matei al Mirelor, Udrişte Năsturel, Antim lvi-
reanul, intreaga dinastie a Văcăreştilor. He-
liade Rădulescu, Vasile Cirlova, Grigore Ale-
xandrescu, Ion Ghica, Brătescu Voineşti, pînă
la cei de azi, in acest perimetru de ţară româ-
nească s-a asigurat o continuitate a dezvoltării
limbii şi culturii. Graiul care stă la baza limbii
literare aici s-a format, prima şcoală supe-
rioară din Ţara Românească aici a luat fiinţă.
Tîrgoviştea voievodală şi cărturărească cu-
noaşte virste fremătătoare, strălucitoare, cu
vrednicii şi dîrzenii, cu biruinţe in apărarea
pămîntului strămoşesc şi rare epoci de linişte.
Cei mai glorioşi păstrători ai neamului te pri-
vesc drept, în nemişcarea soclurilor de piatră
din Muzeul de istorie Dimbovita. Prin faptele
lor, cetatea de scaun a Ţării Româneşti a jucat
un rol de seamă, inriurind de-a lungul secole-
lor cursul istoriei noastre naţionale.
Dar, iată, vine un moment in zbuciumata sa
istorie cind Tirgoviştei nu-i mai rămîne decit
gloria trecutului şi ruinele cintate de poeţii ro-
mantici.
La sfîrşitul secolului trecut se afirma: ..... ca-
sele sînt vech i. .. există multe barăc i primitive ...
apă in oraş nu există deCit in citeva puţuri. .. în
oraş există o mulţime de locuri virane.. ."
lată o mărturie pe care mi-o făcea in aceste
zile un om care este de loc .,din tirg ", profeso-
rul octogenar Victor C. B rindu ş: .,Erau nişte
coşmelii şi tarabe urit mirositoare. Primăria,
acest superb edificiu construit cu trei ani
inaintea secolului, era aproape şters din
obiectivul vizual de casele urite din impreju-
rimi. Pe locul unde ne aflăm noi acum era un
tirg de vite." Locul unde ne aflam este clădi­
rea "Palatului", cum îi zic tirgov iştenii , sediul
Comitetului judeţean de partid Dimbovita. clă­
dire zveltă , sclipitoare in albul său strălucitor,
ale cărei dale se prelungesc mult dincolo de
porţile sale, creindu-ţi ameţitoarea imagine că
păşeşti pe podeaua unei vaste încăperi al că­
rei tavan este bolta cerească.
Din hronicul Tirgoviştei se desprinde o
nouă vîrstă - dinamică, viguroasă, construc-
tivă - in care, spre a se implini, ·visurile nu
mai aşteaptă zeci şi sute de ani.
Era in 22 iulie 1969 cind, in timpul vizitei in
judeţul Dîmboviţa, secretarul general al parti-
dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu le spunea
tirgoviştenilor : "Un mare număr de localităţi ,
de zone ale ţării noastre car11 in treeut nu
aveau nici un fel de industrie au devenit cen-
tre industriale, iar unele dintre ele, centre pu-
ternic industrializate. Pe această linie se va
dezvolta şi vechea cetate de scaun a Tîrgoviş­
tei, care in cursul cincinalului viitor va deveni
o puternică cetate a oţ~lului şi industriei con-
structoare de maşini." In acel mijloc de vară
fierbinte se punea temelia unei noi metropole
industriale, intr-un loc unde o cereau braţele
37
SaDAng - arhiva personală
 VlnJOase, hărnicia şi talentul oamenilor.
Tir~Wvişte - cetate de scaun , cetate a oţe­
lului!
A fost un vis pe care oamenii I-au implinit in
floar cîţiva ani. Combinatul de oţeluri _speciale ,
Intreprinderea de strung!Jri SARO, Intreprin-
derea de utilaj petrolier, Intreprinderea .. Rom-
lux" fac astăzi din Tîrgovişte , nu doar o cetate
a oţelului şi industriei constructoare de ma-
şini , ci şi o cetate a luminii, dindu-i un nou re-
nume - şi nu doar de-a lungul paralelei 45°
care trece prin nordul oraşului - ci pe încă
alte multe paralele şi meridiane ale globului.
Oamenii , parcă pentru a cîştiga un timp
pierdut, in care străvechea cetate de scaun a
rămas încremenită in uitare şi indiferenţă şi-au
concentrat toate voinţele creatoare pentru a
intoarce capul de la povara unui trecut prea
copleşitor, pentru a trage jaloanele unui viitor
pe măsura gloriosului trecut.
în ziua de 3 august 1970 incepeau lucrările
de construcţie ale Combinatului de oţeluri
speciale. La 14 decembrie 1973, in prezenţa
secretarului general al partidului se elabora
prima şarjă. ,.Măria sa Oţelul " se introna in ce-
tatea de scaun a Tirgoviştei, care devenea o
nouă vatră a siderurgiei româneşti. Astăzi ,
combinatul tirgoviştean stă alături de Galaţi şi
Hunedoara. Să faci din tirgoveţ oţelar intr- un
timp atit de scurt, a fost o incercare pe care
au trecut-o cu succes . .. Raţionamentul nostru
a fost următorul : producţie eficientă fără disci-
plină nu se poate, disc i plină fără con şt i inţă nu
se poate, iar conştiinţa presupune cunoaştere.
Este o axiomă pentru toate cadrele, atit in ac-
tivitatea de zi cu zi, cit şi pentru viitor." în de-
cursul anilor au fost asimilate peste 300 mărci
oţel , in 5000 tipodimensiuni , combinatul alini-
indu-se la acţiunea de introducere a noului cu
incadrarea in tipizare. La Tîrgovişte se reali-
zează principalele produse de oţeluri de rul -
menţi , pentru industria auto, aviaţie şi multe
alte ramuri de virf. Tirgoviştea realizează 97 la
sută din producţ i a de oţeluri de scule a ţării şi
este unicul producător de table şi benzi !ami-
nate la rece pentru industria electrotehnică .
Astăzi , la Combinatul de oţelur i speciale se
lucrează cu microscopul şi calculatorul , in
multe locuri crezindu-te mai degrabă intr-o
farmacie. La combinat, inima fierbinte a bătri­
nei cetăţi , grija pentru ziua de miine se înfăp­
tuieşte şi in sălile de clasă ale liceului indus-
trial , unfle in bănci st au viitorii oţelar i.
Şi la Intreprinderea de strunguri SARO -
după cum declară preşedintele Comisiei ingi-
nerilor şi tehnicienilor, Valentin Negritu -
,,munca fizică devine din ce in ce mai uşoară .
In schimb, cea a gindiri i e dură ." Fără stră l uci ­
rea minţii nici n-ar fi fost posibilă spectacu -
loasa creştere a gigantului de astăzi , căruia in
1969 abia i se semna actul de naştere . ..în cin-
cinalul 1981-1985 intreaga producţie s-a mo-
dernizat. La inceputul lui 1986, nimic din ceea
ce se făcea in '81 nu s-a mai regăsi! in fabri-
caţie ." (Virgil Voicu , secretarul comitetului de
partid pe intreprindere) . Producţia s-a diversi-
ficat continuu prin asimilarea a noi tipuri de
strunguri şi maşini-unelte de înaltă perfor-
manţă cum sint cele pentru prelucrarea burla-
nelor de foraj şi a racordurilor speciale pentru
industria petrochimică, sau cele destinate oro-
logeriei şi industriei de mecanică fină pentru
38
prelucrări de mare acurateţe tehn i că . Strungu-
rile cu marca SARO, intr-o gamă foarte di-
versă, au ajuns la un dezvoltat grad de tipi-
zare. Maşina unicat pentru prelucrarea auto-
mată a cilindrilor de la motoarele diesel a
atins performanţe la nivelul celor mai mo-
derne utilaje de acest gen existente pe plan
mondial. Concepţia , g i nd i rea , proiectarea ,
execuţia - toate - poartă o singură semnă­
tură : SARO. SARO nu este doar o maşină
consacrată , ea incepe să-i consacre pe cei
care au înfăptuit-o . Şi ei sint oamenii noi ai
vechii Tirgovişti.
Oamenii cetăţ i i acesteia au răspuns mereu
nevoilor vremurilor prin care ţara trecea. Dacă
la 1583, in vremea lui Petru Cercei, se puneau
bazele primei .,fonderii" de tunuri la Tîrgo-
vişte , era pentru că pămîntul se cerea apărat.
Dacă in 1864 se hotăra , la propunerea domni-
torului A l exandru Ioan Cuza , punerea
temeliilor fonderiei române tot la Tîrgovişte, in
continuarea tradiţiei istorice, era pentru că
proaspăta Românie unită trebuia păstrată. Ul-
terior, fonderia este transformată in Arsenal
de depozit cu ateliere de armurerie, iar contri-
buţia oamenilor de aici in timpul Războiulu i
de independenţă , mai apoi in cele două răz­
boaie mondiale, rămîne înscrisă in filele de is-
torie ale apărării patriei. După Eliberare, in au-
gust 1945, arsenalul trece, din iniţiativa orga-
nizaţiei de partid, la Direcţia atelierelor C.F.R.
începea o nouă viaţă , cu noi cerinţe : recon-
strucţia econ o miei naţ ionale din primii ani de
după război. Acolo unde, de nevoie, au făurit
arme, oamenii şi-au arătat adevărata lor voca-
ţie . Vocaţia multimilenară de pace, proprie po-
porului nostru . ., Măria sa Oţelul" este folosit
astăzi la dezvoltarea unei econom ii paşnice.
Atelierul C.F.R. , fostul Arsenal, devine din
1949 o uzină ce va cunoa ş te un drum mereu
ascendent. Sitt,Jată intr-un centru petrolier pu-
ternic, profilul pe care şi 1-a ales a fost acela
al construcţiei utilaju lui de care if"!dustria pe-
trolieră avea atîta nevoie. Astăzi, Intreprinde-
rea de utilaj petrolier din Tîrgovişte este o uni-
tate puternică , cu tradiţie in fabricarea instala-
ţiilor destinate forajului petrolier, a celor des-
tinate intervenţiilor , precum şi a armăturilor
industriale. Acum , oamenii de la I.U.P. dau
primele armături pentru centralele nuclearo-e-
lectrice şi pentru uzina de apă grea. De la roa-
bele anilor '49-'50, la armăturile nucleare ale
lui 1986! Uriaş salt calitativ, in care tradiţia a
fost suportul modernităţii.
La .. Romlux " - altă cetate a Tirgoviştei pre-
zente, cetate a luminii - nu poţi vorbi despre
tradiţie . Incursiune in istoric? E greu de făcut,
căci .. Romlux " are doar 16 ani. O vîrstă din
care n-a păstrat decit elanurile tinereşti.
.,Romlux" a crescut in 16 ani ca Feţii-Frumoşi
din basmele copilăriei , ajungind azi la deplina
sa maturitate. O firmă cunoscută şi respectată
pentru realizările sale nu "'ttoar ih""'lilră, ci şi
peste hotare . .. Romlux" a avut ambiţia, încă de
la inceput, să-şi situeze produsiile (lămpi elec-
trice cu incandescenţă pentru iluminat gene-
ral, lămpi fluorescente, lămpi cu vapori de
mercur de înaltă tensiune şi starter etc.) la ni-
velul standardului internaţional. Cind vorbeşte
despre export, directorul Nicolae Fieraru nu-şi
poate reprima un zimbet: ..Am inceput extrem
de modest, in 1976. in 1977 exportul era de
SaDAng - arhiva personală
 5 000 dolari pe an. Astăzi se apropie de 2 mi-
lioane, adică 20 la sută din producţia noastră .
Pină-n 1990, conform prevederilor, 60 la sută
din ceea ce producem va fi destinat exportu-
lui."
Poate pentru că produsele de la .. Romlux"
reclamă, pe lîngă materie cenuşie şi multă fi-
neţe in execuţie, trei sferturi din mina de lucru
este feminină. Tînăra intreprindere a absorbit
o bună parte din capacitatea de muncă a fe-
meilor din oraş, ce nu intrezăreau, pînă nu de
mult, prea multe perspective. Unitatea s-a in-
grijit de construirea unui cămin de nefamilişti
(virsta medie este la ,.Romlux" de 25 de ani),
de o micro-cantină şi un bufet cu semi-prepa-
rate, iar grădiniţa numără 400 de locuri, nefi-
ind, se inţelege, singura din oraş .
Tirgovişte şi-a redimensiona! o viaţă pe mă­
sura inepuizabilelor sale resurse şi e greu, te-
ribil de greu, să-i prinzi toate faţetele . Citeva
date oferite de Gheorghe Zamfirache, directo-
rul "Direcţiei Judeţene de Statistică Dimbo-
viţa" , pot spune, fără îndoială, mai mult decit
cuvintele. ,.In perioada cind Tirgoviştea a fost
capitală a Ţării Româneşti , '! avut loc o puter-
nică creştere demografică. In timpul domniei
lui Matei Basarab populaţia era de circa
30 000 locuitori. Ulterior are loc o depopulare
masivă , in .1912 numărul locuitorilor ajungind
la 13 845. In ani i construirii socialismului, ca
urmare a dezvoltării economice a oraşului,
populaţia a crescut continuu , cu un ritm me-
diu anual de 2,1 la sută . Perioada anilor
1968-1985 caracterizează municipiul printr-o
sporire accelerată a numărului populaţiei,
ajungind la 1 ianuarie 1986 de 90 103 locui-
tori. Ritmul inalt de dezvoltare i ndustrială a
determinat creşterea personalului muncitor
din industrie, ca ramură de bază a economiei
de 4,3 ori in 1985 faţă de 1965. în paralel
crescut şi personalul muncitor ocupat in cele-
a Ocrotirea sănătăţii este asigurată de noul
lalte ramuri, in special in construcţii, transpor-
tun ,gospodărie comunală , ocrotirea sănătăţii ,
învăţămînt, circulaţia mărfurilor . Intre 1965 şi
1985 au fost create 45 145 noi locuri de
muncă, producindu-se schimbări esenţiale in
structura socio-profesională a populaţiei."
lată, tot in date şi cifre, dezvoltarea econo-
mică a Tirgoviştei in epoca pe care o trăim,
Epoca Nicolae Ceauşescu . Producţia indus-
trială obţinută in 1965 a fost de 714,6 milioane
lei. Pină-n 1968 dezvoltarea industrială s-a fă­
cut intr-un ritm relativ lent , producţia globală
realizată in acel an fiind de 1001 ,3 milioane
lei, volumul investiţiilor in perioada
1965-1968 ridicîndu-se la 282,6 milioane lei.
Perioada următoare anului 1968 caracteri-
zează economia municipiului printr-o puter-
nică dezvoltare industrială , valoarea investiţii­
lor fiind in 1985 de 20,4 ori mai mare decit in
1965, iar producţia industrială de 17,6 ori mai
mare. Astăzi , intreaga producţie a lui '65 se
•ealizează la Tirgovişte in doar 21 de zile.
Urmarea firească a ridicării potenţialului
economic al municipiulu i a fost creşterea per-
manentă a gradului de civilizaţie, a nivelului
de trai. Apelind tot la statistică , aflăm că in
anul 1985 in Tîrgovişte funcţionau 4q7 unităţi
comerciale, faţă de 186 in anul 1965. In ultimii
douăzeci de ani au fost construite din fondu-
rile statului 20 833 apartamente, peste 85 la
sută din populaţie mutindu-se in locuinţe noi.
Activitatea de învăţămînt se desfăşoară in 18
grădiniţe, 13 şcoli generale, 10 licee de spe-
cialitate, 7 şcoli profesionale şi 4 şcoli de
maiştri. Baza materială a --invăţămîmului în
anul şcolar 1985-1986 cuprindea 416 săli de
clasă, 75 laboratoare, 88 ateliere şcoală', 8 in-
ternate, 6 cantine. De asemenea, pe teritoriul
municipiului funcţionează trei case de cultură ,
6 cinematografe, 6 muzee şi 95 de biblioteci.
spital judeţean, ultimă expresie a modernităţii
şi a dotării in materie de medicină, 2 policli-
39
SaDAng - arhiva personală
 nici, 10 dispensare medicale de intreprindere,
11 dispensare de circumscripţie şi 9 creşe cu
1 034 ,ocuri, faţă de numai o creşă de 20 de
locuri, cit poseda Tirgoviştea in 1965. Schim-
bări mari şi multe, ca peste tot in ţară in ·ulti-
mele luminoase două decenii! Cind şi-a ince-
put regenerarea organismului său urban, Tir-
goviştea a avut ambiţia de a-şi menţine nota
specifică - patina sa de nobleţe arhaică, ce
se împleteşte perfect cu noul zilelor noastre.
De-o parte, blocuri cochete, cu expansiune pe
verticală, de alta, şanţul de apărare al străve­
chii cetăţi. Tirgoviştea este, dacă nu ştiaţi,
oraşul cu cea mai mare densitate de monu-
mente din ţară, despre care au scris şi au gin-
dit frumos, de-a lungul veacurilor, o seamă de
călători străini. Francisco Sivori şi Paul de
Alep asemănau Tirgoviştea in frumuseţe cu
Alepul şi Damascul, iar unul dintre scriitorii
noştri contemporani - Mircea Horia Simio-
nescu - o consideră ..o mică Florenţă a Ro-
mâniei".
Arhitecţii Tirgoviştei au avut a învăţa pe viu
minunate ornamentaţii şi stucaturi brincove-
neşti, dind oraşului, in ultimii ani, alte monu-
mente de rafinată concepţie.
"Moştenirea este extrem de preţioasă, de-
pinde de noi s-o păstrăm şi s-o îmbogăţim cu
noi valenţe." (Rodica Mereu, directoarea Insti-
tutului judeţean de proiectări Dimboviţa)
In ultimii ani s-au creionat 8 microraioane
pe lîngă zona centrală. Bulevarde largi, blo-
curi, magazine, hoteluri, intr-o dulce gamă
cromatică. Pentru următorii ani se proiectează
construirea altor mii de apartamente, locuri de
odihnă şi agrement, zeci de noi clădiri care să
modernizeze complet municipiul. Arhitecţii
Tirgoviştei privesc la dantelele de piatră şi
marmură, la Turnul Chindiei, martor statornic
peste timp al trecerii oraşului prin vremuri şi
visează la paralele in timp, la paralele in spa-
ţiu.
Totul s-a făcut, se face şi se va face pentru
om. Totul a fost înfăptuit şi va fi înfăptuit de
către om. Fără a incerca un moment să as-
cundă patosul care o insufleţeşte in tot ceea
ce face, Elena Toma, secretar cu probleme de
propagandă la Comitetul municipal de partid
Tîrgovişte, îţi prezintă omul nou, cu o nouă
gindire şi conştiinţă . "El este chezăşia progre- · Mare, a făcut cu ostaşii şi oamenii acestor lo-
sului nostru viitor". Forţa de miine a Tirgoviş­
tei se află astăzi pe băncile şcolii. Ion Gavrilă, demonstreze putere şi forţă, spre a indeplini
directorul liceului centenar Enăchiţă Văcă­
rescu, vede in formarea lăstarelor de astăzi ,
nu doar o indatorire de dascăl, ci şi de cetă­
ţean al unui oraş cu tradiţie , leagăn al cărţii şi
culturii româneşti, martor al marilor glorii ale
neamului, astăzi cetate a oţelului şi construcţi­
ilor de maşini . "Tirgoviştea a dat ţării nume de
răsunet in toate domeniile de activitate. Avem
obligaţia de a forma viitoarele cadre pe mă­
sura cerinţelor noii societăţi , intr-o vertigi-
noasă ascensiune, ca şi pe măsura condiţiilor
pe care le pune la dispoziţie invăţămîntul ro-
mânesc pentru indeplinirea acestui deziderat."
Enăchiţă Văcărescu, spunea odată Odo-
bescu , a lăsat prin Testamentul său, cel mai
mare regat posterităţii : .. Creşterea limbei ro-
mâneşti / Ş-a patriei cinstire!" Fără îndoială,
testamentul a fost lăsat pe miini bune, iar ulti-
mul stih a făcut prozeliţi nu doar in literatură.
intreprinderile tirgoviştene , cu fiecare şarjă şi
40
normă, aduc o nouă faimă ţării.
La vreme de toamnă, cind ninge aur peste
secole incrustate in daniele de piatră şi in se-
nectutea copacilor stufoşi, iar liniile zvelte ale
sfirşitulu i de secol XX par poleite · de soarele
blind, afli Tirgoviştea ce-a fost voievodală,
cărturărească şi este astăzi muncitorească,
clocotind de realizări şi mustind de proiecte.
O imensă perspectivă li s-a deschis tirgoviş­
tenilor o dată cu recenta vizită de lucru a to-
varăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu to-
varăşa Elena Ceauşescu, in judeţul Dimboviţa .
Zecile de mii de locuitori prezenţi la marea
adunare populară desfăşurată in centrul ora-
şului şi-au inscris pe răbojul _istoriei lor o
nouă dată : 24 septembrie 1986. In ziua aceea,
de la inalta tribună, secretarul general al parti-
dului, preşedintele României socialiste, tova-
răşul Nicolae Ceauşescu, le-a adresat dimbo-
viţenilor următoarele cuvinte: ..Am discutat
despre sistematizarea oraşelor, inclusiv a mu-
nicipiului Tîrgovişte. Vrem ca in cîţiva ani -
practic 3-4 ani - Tirgoviştea să fie complet
sistematizată şi reorganizată; să devină un
oraş modern."
Nicăieri parcă, îţi povestesc cu îndreptăţită
mindrie tirgoviştenii, dialogul purtat cu secre-
tarul general al partidului cu zecile de mii de
oameni n-a fost mai viu, mai direct. Iar forţa
aplauzelor şi a uralelor, nicicind mai mare,
parcă, arătînd expresia unităţii şi increderea
oamenilor muncii din Dimboviţa şi Tîrgovişte
- ca, de altfel, a întregului nostru popor - în
politica partidului, hotărîrea de a face totul
pentru înfăptuirea programelor de dezvoltare
a patriei, a Programului partidului de făurire a
societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi
de inaintare spre comunism.
lată citeva gînduri ale primarului municipiu-
lui Tîrgovişte , Ion Nicolae, ginduri exprimate
la doar citeva zile după vizita de lucru in jude-
ţul Dîmboviţa: "Din anul 1969 incoace, am
trăit momente deosebite. De fiecare dată oa-
menii au dat dovadă de capacitate şi forţă.
Fără experienţă, intr-un timp scurt, aici, in ve-
chea cetate de scaun, oamenii au făcut ceta-
tea oţelului şi a construcţiilor de maşini. Asta
înseamnă putere şi voinţă de a înfăptui.
Tot ceea ce a făcut la vremea sa Mircea cel
curi. Şi astăzi, tot oamenii locului trebuie să
dezideratele vremii. Totul depinde de noi şi
trebuie să ne dovedim urmaşi demni ai celor
care au trăit şi au luptat acum 600 de ani".
Intreaga zestre materială şi spirituală a Tir-
goviştei stă mărturie a ceea ce au insemnat
de-a lungul veacurilor oamenii acestor locuri.
Tot ce s-a durat in cîţiva ani, aceştia din
urmă, arată tăria celor de azi. Sint oameni
care au făurit o nouă tinereţe bătrinei cetăţi
Tîrgovişte ; oameni ce se mindresc cu un stră­
lucit trecut şi clădesc un .. lum.inos_ viitor.
Trăind, fie chiar şi cîteva zile, în ritmul lor
trepidant, îţi aminteşti de ade11.ărul un.or spuse
ale istoricului Nicolae Iorga: "Oricine are
dreptul să fie mindru de strămoşii săi, dacă e
in stare să-şi îndeplinească datoria de a-i
urma."
LIANA MOLNAR •
SaDAng - arhiva personală
 VÎRSTELE OSEANULUI
,
Poţi să găseşti români pretutin-
deni; nobilă sămînţă. Oşeni însă nu-
mai în Ţara Oaşului. .. Au ei un fel al
lor de a se întoarce de oriunde ar fi
răsfiraţi prin ţară. Seminţia lor este la
fel de misterioasă ca şi un stup de
albine ...
S-au născut în locuri aspre, greu
de pătruns şi peste mînă. Poate că
de asta se află aici, nimeni să nu-i
tulbure. Nu din pricina imixtiunii, ci
pentru că au avut întotdeauna timpul
măsurat în munca acestui pămînt cu
rod de numai cîţiva centimetri adîn-
cime şi care, pe alocuri, mai este
încă aşa de două mii de ani sau mai
mult. De fapt, lor le place liniştea ,
cel mai mult le place puţinul aşa
cum la baza vieţii stă o moleculă...
Prin fapta asta, ca o noapte sau ca
o zi, ca un deal sau ca o vale , ca o
caniculă sau ca un crivăţ, ca un stol
de grauri sau legănat de raţă domes-
tică, zbîrlionţat ca un cîine de stînă
sau moale ca un bot de miel, iute ca
un ardei din pămînt hrănit cu băle- ·
gar, mustos ca un izvor de apă bol-
borosind ciudat a aer, scurt cît o
ulucă şi pietros la trup ... ca o piatră,
el, oşeanul, a încopăcit la un mal al
României, adică a făcut cel mai echi-
tabil echilibru ecologic într-un spaţiu
stabil, rotund şi luminos, nemaipo-
menit de darnic cu hărnicia ...
Am vrut, de fapt, să vă vorbesc
despre oşeni ca şi cum aş fi spus
ceva despre mine; mi-am dat sea_ma
însă că mă cunosc prea puţin ... lm-
preună cu dv. am putea pătrunde fe-
lul simplu de a fi al oşeanului. Ca o
poveste fără cuvinte. Este greu să nu
spui nimic; nobleţea gîndului dv.
poate însă înlocui orice. Puteţi pune
degetul pe oricare imagine şi, în lo-
cul explicaţiilor noastre obişooite,
să-i povestiţi copilului dv. într-un
fapt de seară . Chiar dacă nu aţi fost
niciodată prin Ţara Oaşului. Dacă
veţi alege cuvinte calde, nu veţi
greşi, iar povestea dv. va fi dintre
cele mai adevărate ...
PAUL AGARJCI •
41
SaDAng - arhiva personală
42
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
-
=
....
=
z
....CI:
CI>-
C»
........
....
1-
(1)
a:
c-
>
SaDAng - arhiva personală
 "Trebuie să pornim intotdeauna de la faptul că tot
ceea ce facem, construcţia socialistă o realizăm cu
oamenii şi pentru oameni. Socialismul nu poate fi
decit opera unită a tuturor oamenilor muncii, fără
deosebire de naţionalitate, a intregului popor! Alei,
in România, trebuie să infăptulm visul de aur, reali-
zarea celei mal drepte societăţi pe care a cunoscut-o
vreodată omenirea - societatea comunistă!"

"UNITI
, ÎN CUGET
Sl-N
, SIMTIRI"
,

DIN ACTIVITATEA CONSILIILOR FRONTULUI

DEMOCRATIEI $1 UNITATII SOCIALISTE
Cînd vorbim despre "unire-n cuget şi-n sim-
ţiri" nu ne referim numai la întemeierea, prin
voinţa unanimă, a marilor ctitorii care au dăl­
tuit o nouă geografie a patriei, ci şi la acele
mărunte fapte, dar atît de importante pentru o
viaţă de om, pe care le-am putea numi simplu:
întemeieri de suflet - un parc, o şcoală nouă,
o fîntînă, o pădure - simbolizată prin sădirea
unor puieţi - o casă frumoasă, precum hărni­
cia gospodarului, un stadion .. . Sînt acestea în-
semne ale dragostei faţă de strada ta, faţă de
oraşul sau comuna ta, faţă de ţara ta pe care,
iată, în România de azi le întîlneşti la tot pa-
sul! Cine nu a văzut Rm. Vîlcea de cîţiva ani ,
nu-l mai recunoaşte azi , după cum nu mai re-
cunoaşte Tîrgoviştea, Tulcea ori Galaţiul ,
Craiova sau Timişoara, Tg. Mureşul sau Ale-
xandria ... Cum să mai recunoşti , de pildă, în
tulburătoarele, prin frumuseţe! faleze de azi ,
căsuţele de odinioară care salutau stinghere
bătrînul fluviu?! Cum să mai recunoşti noile
cartiere sau parcurile care au luat locul unor
terenuri virane sau zone promiscua?! Cum să
nu-ţi bucuri sufletul şi ochiul cînd descoperi
că ei, oltenii, pe lîngă modernele puţuri forate
în vatra oraşului , au scos la lumină şi bătrînele
fîntîni - mărturii de istorie şi podoabă de
artă, cum le spunea cineva - multă vreme lă­
sate în paragină sau cînd vezi cum locuitorii
Capitalei, într-o neostenită rîvnă, dăltuiesc , cu
sudoarea frunţii , pentru azi şi pentru mîine?
Cei din Lehliu Gară - ca să ne oprim un-
deva - comună care în urmă cu vreo 50 de
ani nici nu exista, socotesc că deja au trecut
cu un picior peste pragul oraşului de mîine -
după cum ne prezenta noua stare a aşezării
preşedintele Consiliului comunal al FDUS, Va-
sile Stancu. Şi n-ar fi ajuns aici, sublinia ace-
laşi interlocutor, fără participarea efectivă a
tuturor locuitorilor la punerea temeliei durabi-
lităţii şi frumosului, începînd cu construirea de
case şi blocuri trainice, cu aducerea la ei
acasă a meşteşugarilor oraşului, cu întemeie-
rea unei industrii locale, pînă la amenajarea
de spaţii verzi, a celor de joacă pentru copii, a
străzilor... La Chitila, cum relata cîndva Doi-
niţa Stoica, preşedinta Consiliului comunal al
FDUS, pentru pietruirea unui drum de patru
kilometri ce ducea spre satul aparţinător Ru-
deni, au ieşit să ajute la întinderea balastului
vreo două mii de oameni, chiar şi dintre cei
care nu prea aveau trecere pe acest drum;
aceiaşi oameni ai locului, după ce au asfaltat
strada Păcii au ieşit la amenajarea spaţiilor
verzi de pe laturile ei şi plantarea pomilor,
continuînd a pune pe picioare o fostă groapă
de gunoi întinsă pe vreo 20 de hectare. Au ni-
velat-o şi au ridicat în locu-i , numai prin
muncă patriotică, un splendid stadion de fot-
bal , gîndind, pe mai departe, utilizarea restului
spaţiului pentru înălţarea unei adevărate baze
sportive şi de agrement a comunei.
Exemple de acest fel s-ar putea da cu miile,
cu zecile de mii. Un singur numitor comun au
toate aceste reuşite ridicate la scară naţională :
de întemeierea lor se bucură nu numai nişte
constructori şi nişte edili pricepuţi, ci şi cetă­
ţenii care şi-au pus, la rîndu-le, semnătura pe
temelia lor, tineri şi vîrstnici, comunişti , ute-
cişti şi membri ODUS, semnătură încrustată în
frumuseţea acestei ţări , în temeinicia ei susţi­
nută de rîvna neobosită a minunaţilor noştri
contemporani. Ce altceva sînt întrecerile lan-
sate de membrii ODUS pentru cea mai fru-
moasă stradă, pentru cel mai frumos cartier
decît parte din acea comuniune de cuget şi de
ideal despre care vorbeam, spre mai binele
nostru, al celor de azi , spre mai binele celor
de mîine!
TRIBUNA DEMOCRAŢIEI- ŞCOALA A RAS-
PUNDERII CIVICE
Intrată în practica noastră de toate zilele
Tribuna democraţiei se doved~te Q adelfărată
şcoală a răspunderii civice, un cadru deosebit
de prielnic pentru exercitarea tot mai activă şi
mai eficientă de participare directă a tuturor
oamenilor muncii la discutarea problemelor
de interes general, la adoptarea unor decizii
cu caracter economic şi social. Larga partici-
pare la aceste întîlniri, indiferent de starea
vremii (mi-aduc aminte de o astfel de Tribună
a democraţiei ţinută în sectorul V al Capitalei

45
SaDAng - arhiva personală
 pe un timp in care parcă se rupsese cerul ,
ploaia torenţială durind ore in şir şi totuşi sala
se ~mpluse aproape la deschiderea şedinţei!)
reflectă increderea in esenţa , in eficienţa dia-
logului ce se poartă timp de cîteva ore, in fie-
care lună , intre reprezentanţii organelor pute-
rii şi administraţiei de stat şi intre cetăţeni,
prin reprezentanţii lor. Se dovedeşte acest lu-
cru - şi o spunem in deplină cunoştinţă de
cauză participind la numeroase manifestări de
acest fel din mai multe zone ale ţării - prin
însuşi faptul că organi zat orii consacră prima
parte a intilnirilor unei adevărate dări de
seamă responsabile şi concrete. Punct cu
punct sint înfăţişate problemele ridicate de ce-
tăţeni la precedenta Tribună a democraţiei,
arătindu-se ce anume s-a rezolvat ş i cum
anume, ce nu s-a rezolvat încă şi de ce, fixin -
du-se termene precise precum şi ce sesizări
s-au dovedit neintemeiate sau ce propuneri
s-au dovedit, in teren , de nerealizat şi de ce.
Pentru că la fiecare adunare publică de acest
fel toate, dar absolut toate problemele ridicate
de cetăţeni sint notate cu grijă , studiate şi tre-
cute in sarcina instituţiilor sau intreprinderilor
de care depind prin reprezentanţii lor care ur-
mează să dea socoteală de rezolvare la urmă­
toarea intilnire.
Ce se dezbate intr-o Tribună a democraţiei?
în mare se discută probleme legate de dezvol-
tarea edilitar gospodărească , întreţinerea şi
dezvoltarea fondului locativ, aprovizionarea
judicioasă a populaţiei, întărirea autoconduce-
rii şi autogestiunii muncitoreşti. Atit cei cu
funcţii de decizie sau cu responsabilităţi di-
recte in mai bunul mers al lucrurilor, cît şi ce-
tăţenii, la fel de interesaţi şi , mai la urma ur-
mei, la fel de responsabili , faţă de modul in
care-şi trăiesc viaţa , analizează , fără menaja-
mente o infinitate de situaţii care pot merge
de la judicioasa folosire a energiei electrice
pînă la gradul de civilitate şi solicitudine al lu:
crătorului din comerţ, de exemplu . Och1ulu1
public nu-i scapă însă cînd este cazul, pentru
mai binele vieţii noastre, nici aspecte de etică ,
de morală , de atitudine faţă de muncă , de-
monstrindu-se astfel că nu-i rămîne indife-
rentă manifestarea care nu numai că nu se în-
cadrează in normele eticii şi echităţii noastre,
dar devine piedică in dezvoltarea pe care ne-o
dorim. Deseori am auzit astfel de glasuri, de-
seori am văzut degetul acuzator indreptat im-
potriva cetăţeanului cutare, căruia nu-i place
munca şi duce un trai parazitar, sau impotriva
vecinului care nu respectă regulile de convie-
ţuire cetăţenească sau tulbură liniştea publică ;
se arată şi inspre copiii care uneori mai scapă
de sub supravegherea părinţilor , dezvoltarea
lor viitoare fiind pusă sub semnul întrebării ; în
sfîrşit , inspre vreun responsabil sau altul al
unei unităţi comerciale care nesocoteşte nor-
mele muncii şi răspunderii sale. Funcţia edu -
cativă a Tribunei democraţiei iese, cu atit mai
mult in evidenţă, in atari situaţii , ea manifes-
tindu-se cu tot mai multă pregnanţă ca o ade-
vărată şcoală cetăţenească .
Esenţa acestei democraţii nu trebuie înţe­
leasă însă simplist şi nu trebuie să funcţioneze
numai intr-o singură direcţie: adică să sesizăm
numai intreprinderea, unitatea cu o anumită
obligaţie de a ne rezolva sesizarea, noi rămî­
nînd in postura spectatorului. Nu , nu aşa tre-
46
buie rezolvate lucrurile! Esenţa acestei demo-
craţii cere implicare, conlucrare, mobilizare la
acţiuni comune cu caracter larg cetăţenesc!
Am intilnit situaţii cind oamenii îş i fac cunos-
cute cele mai reuş i te acţiuni ale lor de înfru-
museţare, considerind Tribuna ca un cadru
adecvat pentru asemenea schimburi de expe-
rienţă; am reţinut însă şi altele, precum spu-
sele unui preşedinte al unei asociaţii de loca-
tari din Tîrgovişte care venise in faţa Tribunei
doar cu revendicări-pretenţii ce ţineau in bună
măsur ă de înşişi locatarii - precum ar fi cură­
ţenia zonei. A trebuit să i se aducă aminte, in
acest cadru democratic, că locatarii au nu nu-
mai drepturi , ci şi datorii!
Vom prezenta, in cele ce urmează , citeva
crimpeie care vorbesc despre seriozitatea cu
care sint tratate propunerile şi sesizările oa-
menilor la aceste originale adunări cetăţe­
neşti. Discutind cu Ana Nedelcu , preşedinta
Consiliului municipal al Frontului Democraţiei
şi Unităţii Socialiste Bacău pe această temă
ne-am manifestat dorinţa de a vedea pe viu o
realizare la izvorul căreia a stat mesajul pornit
de la Tribuna democraţiei. S-a oprit la naşte­
rea Pieţei Sudului. Cartierul Sudului deven-
sise, in ultimul timp, .,un oraş " in oraş . Apăru­
seră in zonă cam toate accesoriile unei vieţi
civilizate necesare unor mari aglomerări. Piaţă
însă nu aveau, locuitorii zonei trebu ind să
bată drum destul de lung pînă la piaţa cen-
trală . Propunerea a fost făcută de un cetăţean
din Cornişa 1. Aşa a apărut Piaţa Sudului bă­
căuan, frumoasă , curată , aerisită in care şi-a
găsit locul şi o autoservire complexă, unitate
care la nivelul municipiului a devenit, cu ade-
vărat , o unitate etalon. Una din cele 223 pro-
puneri înregistrate in Tribunele democraţiei ,
una din cele 199 rezolvate, adică , traduse in
viaţă. • Necazul celor din Albeşti - Paleo-
logu , jud~ţul Prahova, era legat de lipsa apei
potabile. In fîntînile lor apa era sărată , precum
cea a mării. Probabil că de la Cricovul Sărat li
se trăgea , un piriu ce le înconjura aşezarea .
Pentru a-şi asigura apa de băut , de gătit , de
udat grădina cărau cu găleţile apă de la cele
10 fintini ale satului , un fel de pompe impă­
mintenite de primărie pe unele uliţe ale satu-
lui. într-una din Tribunele democraţiei , ne
spunea primarul comunei, Ion Pantazi, s-a ri-
dicat o propunere - să aducem apa prin con-
ducte de la Urlaţi. Am studiat-o, am intors-o
pe toate feţele şi am găsit-o in final , bună, tre-
cind la treabă . Tot satul a sărit in ajutorul lu-
crării începute in primăvară . Oricum, li s-a
luat o mare greutate de pe suflet albeşteni­
lor prin rezolvarea acestei probleme a proble-
melor pentru ei • Un braşovean, deloc obiş­
nuit cu risipa de lemn din unele zone ale pă­
durilor, atrăgea atenţia intr-o Tribună a demo-
craţiei că se găsesc mari cantităţi de lemn de-
gradat, în special pe Cheile Rişnoavei. Pe loc
au fost luate măsuri comune - f.Rspectoratul
silvic împreună cu organele de exploatare a
lemnului - ca toate produsele v!Horificabile
să fie scoase imediat şi date in producţie, iar
cele nevalorificabile să fie adunate, igienizin-
du-se astfel pădurea. Cei de la Inspectoratul
silvic Neamţ, pornind tot de la o sesizare înre-
gistrată la o Tribună a democraţiei, au împă­
durit 136 hectare pe terenurile degradate -
g9luri , ripe, taluze.
SaDAng - arhiva personală
 CONTROLUL OAMENILOR MUNCII -
EXPRESIE A DEMOCRAŢIEI AUTENTICE
• rienţe cîştigate precum şi a îmbunătăţirii ca-
Expresie a democratismului nostru , a per-
fecţionării continue a intregului mecanism de
conducere a vieţii economico-sociale, contro-
lul oamenilor muncii - una din formele cele
mai directe prin care cei ce muncesc îşi exer-
cită răspunderea in calitatea lor de producă­
tori, proprietari şi beneficiari ai avuţiei naţio­
nale, profund interesaţi in dezvoltarea şi buna
gospodărire a mijloacelor de care dispune so-
cietatea pentru ridicarea nivelului de bunăs­
tare şi civilizaţie al poporului - şi-a -sporit
mereu rolul de instrument al autoconducerii
muncitoreşti, eficienţa sa socială, devenind in
ani o puternică şcoală a autogospodăririi , o
inepuizabilă sursă de iniţiative cetăţeneşti in
toate domeniile de interes public.
Experienţa dobîndită in acest domeniu in
care sint angrenaţi in prezent aproape 200 000
de membri - muncitori şi ţărani, maiştri , ingi-
neri, medici, jurişti, pensionari, gospodine, co-
munişti, utecişti şi membri ai Organizaţiei De-
mocraţiei şi Unităţii Socialiste - şi-a sporit tot
mai mult eficienţa printr-o largă participare
cetăţenească la respectarea hotăririlor de par-
tid şi a legilor ţării, apărarea avutului obştesc,
întărirea spiritului de ordine şi disciplină, creş­
terea gradului de solicitudine a personalului
muncitor din unităţile comerciale şi presta-
toare de servicii ş.a. Urmare a bunei expe-
drului său legislativ, cele aproape 49 000 de
echipe de control al oamenilor muncii au fă­
cut, în anul care a trecut, peste 250 000 pro-
puneri, sesizări şi sugestii menite să conducă
la îmbunătăţirea activităţii în unităţile supuse
controlului, fapte care dovedesc maturitatea,
exigenţa şi competenţa sporită a echipelo r
care au acţionat cu consecvenţă pentru înlătu­
rarea neajunsurilor dintr-un sector sau altul
de activitate.
Se cuvine să menţionăm, in această scurtă
trecere in revistă, şi dezbaterile consfătuirilor
pe linia Controlului oamenilor muncii ca pe
un moment deosebit in cronica democraţiei
acestor ultimi ani prin analiza exigentă a mo-
dului în care s-a acţionat pentru înfăptuirea
indicaţiilor şi orientărilor date de secretarul
general al partidului, preşedintele Frontului
Democraţiei şi Unităţii Socialiste, tovarăşul
Nicolae Ceauşescu, privind creşterea rolului
controlului in rezolvarea problemelor de
muncă şi de viaţă ale oamenilor precum şi a
contribuţiei Controlului oamenilor muncii la
indeplinirea hotăririlor Congresului al Xlii-lea
al partidului.

a('o!o i s-a spus să vină. În

În cur tea fabricii se afla
un parc mic şi acolo fuse-
seră aşezate statuile, la în-
ceput, In mijlocul unor ron-
duri de flori. Acolo au rămas
vreo douăzeci de ani, pînă
cind s-a hotărît ca pe locu l
parcului să se înalţe hala de
debitare iar statui le, oricît
de masive ar fi părut dato-
rită betonului din care fu-
seseră turnate, au părăsit
ringul şi luate pe sus cu ma-
caraua au fost depozitate în
spatele cantinei . Nu cu prea
mult timp In urmă, cînd In-
treprinderea a intrat într-un
accentuat proces de moderni-
zare, cînd s-a deschis şi im-
punătoarea alee ca re du ce
dinspre poarta principală
că tre pavilionul administra-
tiv, statuile au fost aşezate.
pe marginile acestei alei, lm-
plinindu-se astfel şi dorinţa
directorului Victor Creangă
de a aduce un element de
artă în decoru l industrial al
rn treprinderii de construcţii
metalice din Bocşa.
Statuile acestea au o le-
gendă a lor, ele seamănă leit
cu cîţiva oameni care au
lucrat în întreprindere. Din-
tre aceşti oameni doar Ilie
Chişozan mai lu c rează încă
şi de la el am aflat toată
povestea statuilor. Ilie Chi-
şozan are 45 de ani şi e de
fel din Bocşa Română. În
1956, pe cînd era elev la
şcoala profesională, pe cînd
învăţa meseria de lăcătuş
cons trucţii metalice, într-o
bună zi a venit la şcoală un
sculptor din Bocşa, pe nume
Botnic, şi i-a cerut meşteru­
lui lui, Iosif Valenta, un
băiat ca model pentru o sta-
tuie ce avea să reprezinte·
un ucenic. Bie Chişozan lucra
In atelier, la menghină, şi
s-a nimerit să fie ales tocmai
el, care era destul de firav,
cu toate că avea şi colegi mai
vlnjoşi, zice. Pe locul canti-
nei se afla o baracă unde era
atelierul sculptorilor, fiindcă
in afară de acel Botnic mai
e!'a încă unul, Szauer, şi
prima zi a fost bucuros să
scape de cîteva ore de şcoală
dar pe urmă s-a schimbat
treaba, era obligat să se pre-
zinte In fiecare zi, după lec-
ţii, şi să stea cîte o oră şi
jumătate ba chiar şi două
iar asta a durat citeva săp­
tămini, aproape o lună . Sculp-
torii se tot uitau la el şi
desenau ceva pe nişte pl a nşe,
vezi bine că făceau nişte
s ch iţe, zice Ilie Chişozan,
dar lui i-a trecut atunci prin
minte că nu e deloc plăcut
să fii ţinta unei priviri atît
de stăruitoare. Cel mai greu
i-a fost cînd i s-au luat mu-
laje de pe mîini şi de pe faţă,
cind i s-a luat mulajul de pe
faţă nu i-a plăcut chiar deloc,
mărturiseşte Ilie Chişozan,
artiştii foloseau nişte pinze şi
ghips umed şi norocul a fost
doar că operaţiunea aceasta
n-a ţinut decit vreo....cîteva
minute. La ultima şedinţă a
primit un cadou, ...un blffit al
lui, din ghips, la scara 1 pe 1,
pe care mai tirziu I-au spart
copiii, jucîndu-se prin casă,
a u dat peste etajera pe care
Ilie Chişozan il ţinea spre
amintire şi pulbere 1-au făcut.

47
SaDAng - arhiva personală
 Ilie Chişozan are două fete,
Isab~lfl e elevă de liceu iar
Sorina a împlinit 20 de ani
şi lucrează ca tehnicianâ în
fabrică. "Mi-a plăcut - zice
el - mai mult de fetele mele
decît de ghipsul ăla ... "
La 1 august 1958 s-a an-
gajat în fabrică. Statuile
apăruseră, In parcul din
curtea întreprinderii, în pri-
măvara aceluiaşi an. Fuse-
seră făcute pe banii sindica-
tului. Prin anii '50 şi ceva
era preşedinte la sindicat
unul Alexandru Tara, de
meserie lăcătuş. Înainte lu-
crase la Reşiţa, la raion. Mai
tîrziu, după ce s-a Intors
la meseria lui, a continuat
să fie totuşi vicepreşedinte
la sindicat, plnă a ieşit la
pensie. Şi Ilie Chişozan crede
că ideea asta cu statuile, care
ar fi făcut mai frumoasă
viaţa intreprinderii, de la el
a plecat.
Dar ce reprezentau sta-
tuile acelea?, îl întreb pe
Ilie Chişozan. Prima dintre
ele, Lăcătuşul, semăna leit
cu Szabo Carol, care era,
bineînţeles, lăcătuş, In secţia
de ramificaţii. Acela era de
fel din Gătaia -Timiş, unde
a tot făcut naveta pînă In
urmă cu opt ani, cînd a ieşit
la pensie. A doua statuie,
Sudoriţa, era o replică In
beton a unei sudoriţe ade-
vărate, In carne şi oa1;e, pe
nume Maria Isac. Sudoriţa
cea adevăra.tă · a . divorţat,
s-a mărita{ cu altul şi s-a
numit Maria Vulţan. La un
an după aducerea statuilor
In parc s-a transferat la altă
Intreprindere. Nu mult după
aceea a sfîrşit Intr-un acci-
dent. A treia statuie, Tehni-
cianul, se află aşezată acum
In faţa pavilionului adminis-
trativ. Dar nimeni nu-şi mai
aduce aminte numele omu-
lui după chipul căruia a fost
turnată. La fel au fost uitate
şi numele celor doi zdraveni
bărbaţi din grupul statuar
al Forjorilor. Unul ţine în
mînă un baros iar celălalt
un ciocan de planat. Amindoi
se străduiesc să îndrepte o
bucată de fier cornier. Ilie
Chişozan face parte tot din-
tr-un grup statuar, Nitui-
48
torii. Un meşter ţine în mînă mute s-a speriat că o să fie
pistolul de nituit iar el, aruncate undeva. Pe urmă,
Ucenicul, stă alături ca să cînd a văzut că sînt aduse pe
fure meseria. Şi dacă numele marginea aleii celei noi, beto-
meşterului-statuie a fost şi nată şi ea, parcă i-a venit
el dat uitării, în schimb Ilie inima la loc. A mai avut
Chişozan nu are cum să uite parte să se teamă o dată şi
că omul de la care a avut după aceea. Chiar sub fe-
multe de învăţat pe cînd reastra biroului lui se află
Incepuse a munci ca lăcătuş­ grupul statuar din care face
trasator a fost maistru! Balo- parte şi el, Ucenicul, şi într-o
tescu. Mai întîi a muncit bună zi a văzut că o echipă
la secţia ele ramificaţii. Apoi de oameni ai intreprinderii
la secţia de poduri rulante, s-a apucat să taie plopii bă­
ca lăcătuş-me ca nic. După trîni de pe alee. Un plop a
aceea a fost şef de echipă in căzut exact lîngă grupul
secţia 230, unde se fac ma- nituitorilor la care priveşte
carale portuare. În '74 a Ucenicul şi atunci Ilie Chi-
ajuns maistru iar din '80 şozan s-a enervat rău, îşi
lucrează ca tehnician la ate- aminteşte, în ziua aceea nici
lierul de proiectare tehno- nu şi-a mai băut cafeaua.
logie. De aproape 30 de ani, Şeful lui de birou, inginerul
de cînd munceşte, e cunoscut Gheorghe Ignat, i-a zis:
In întreprindere ca om de-o "Lasă, că s-ar fi reparati"
rară conştiinciozitate şi pe-a Iar Ilie Chişozan a zis la
cărui destoinicia se poate rîndul lui : "Un lucru repa-
conta. "însă nu existenţa rat, e cîrpi t".
statuii m-a determinat să Cînd a pozat pentru sculp-
devin omul care am devenit, t~ri, tşi aminteşte Ilie Chi-
zice el. Şi mai cred că dacă şozan, avea 1.5 ani. Colegii
aş fi ajuns un om de nimic, de şcoală I-au invidiat. În-
un vagabond, conducerea fa- tr-adevăr, spune el, alţii erau
bricii ar fi trebuit să dea jos mai vînjoşi. Dar s-a consi-
statuia respectivă". Oricum, derat, probabil, că el repre-
mărturiseşte el, li place mai zintă mai bine ideea de
mult statuia decit- să fi fost ucenic tocmai pentru că era
pictat ca în tabloul ce se mai firav. În orice caz, după
află în încăperea dintre biroul dezvelirea statuilor, tatăl lui
directorului Vasile Creangă • Ilie Chişozan s-a lăudat la
ş'i biroul directorului tehnic vecinii lui de pe strada Are-
Alexandru Zghihard. În ta- nei, ce se află chiar lîngă
bloul acela, doi tineri plini întreprindere, iar cu vreo
de voie bună, ba chiar rîzînd cîţiva a sărbătorit evenimen-
de-a binelea, apasă pe nişte tul cu nişte pahare de rachiu .
manete. Asta fiind tot. Pe Cu Franz Novac, şofer de
cind o statuie e o statuie, meserie, cu Veselyi Iosif,
zice Ilie Chişozan. sculer, şi cu unul căruia i se
După ce statuile au fost spunea "domnul Tablă", pe
luate din parcul unde fuse- motiv că era şeful depozitu-
seră aşezate la început, o lui de !aminate al fabricii.
vreme nu s-a mai ocupat Mai tîrziu, cînd Ilie Chişozan
nimeni de ele, păreau uitate a cunoscut-o pe soţia sa,
definitiv, dar acum trei ani, Gerda, s-a apucat să-i po-
inainte de-a fi aduse pe locu- vestească despre statuia cu
rile noi, au fost curăţate cu Ucenicul tocmai cînd se
peria de sîrmă şi tot atunci a aflau în cofetăria de la
fost reparat şi grupul Forjo- Bocşa Montană. Cînd a auzit
rilor, fiindcă unui forjor i se despre ce< e vorb:r, Gerda a
rupsese barosul şi se vedea deschis ochii mari şi s-a îne-
armătura de fier beton. El nu cat cu prăjîfura. Un coleg
ştia de aceste preparative, nu nou, venit de curind ln în-
ştia că statuilor li se pregă­ treprindere, Costică Minescu,
teşte o soartă nouă, aceea arătînd către statuile de
de-a fi aduse iarăşi la lumină, beton l-a întrebat odată cine
şi cind a fost vorba să le sint "ăştia". Abia l-a crezut
SaDAng - arhiva personală
cînd i-a suus că unul este
chiar el. Cind au fost făcute
statuile, intreprinderea avea
1 500 de oameni. Acum are
vreo 5 000, mulţi sint oameni
tineri şi prea puţini dintre
ei mai cunosc povestea aces-
tor statui. De altfel, cum
spuneam, dintre modelele
alese de sculptori, doar el
mai trece zilnic pe poarta
Intreprinderii. Iar unii din-
tre prietenii lui aşază uneori
pe creştetul Ucenicului cite
o bască sau o pălărie ca
să nu-l plouă, zic ei, sau ii
reproşează că de cite ori trec
pe-alături şi-1 salută el tace
ca mutul. • CONSTANTINESCU •
Statuia are mereu 15 ani
dar el, cum zice, simte că a
mai îmbătrînit, că "filmul
vieţii se schimbă". Oricum,
repetă Ilie Chişozan, nu sta-
tuia 1-a determinat să de-
vină omul care a devenit.
DUMITRU

CONFIRMĂRI

ORIZONTAL: 1) Tip de ansamblu teatral.

2) Termen ... imposibil de reprodus. 3) Pro-
totipul fotografului - Bază sportivă! 4)
Face totul -de bunăvoie - Al patrulea ...
din faţă (pl.). 5) Începător In ale poeziei.
6) Angajat ca interpret - Puţină la trup!
7) Mişcare uşoară de înviorare - Ras de pe
suprafaţa pămîntului. 8) Se schimbă la fie-
care oră - Prefaţă la istoria culturii. 9)
Oameni care plac mult. 10) încheie o afa-
cere! - A face un lucru bun.
VERTICAL: 1) A pune lucrurile la punct-
Centru de proiectare naval. 2) Verigă de
legătură- Reprezentativa de junioare (pl.).
3) Problemă de stat la înalt nivel. 4) Loc
pentru o bătaie ... între prieteni - Un fel
de eline - Itinerar marcat dacapo al fine!
5) Încolţit de mistreţi- Lucrare de artă de
PASTEL factură nouă. 6) A executa o operaţie de
... montaj - Mutare obişnuită cu calul. 7)
Deplasări repetate pe linie de serviciu (sing.)
ORIZONTAL: 1) Roşior bătînd în roib. 2) - Trage de limbă. 8) Tub gol! - Reflector
Roşior prin părţi! - Roşu tare. 3) Alb apos lateral! - Dispozitiv pentru închiderea gea-
- Ecru necromat!- Începutul unui pastel! murilor. 9) Înzestrate cu forţă de pătrundere
4) Murg - Carmin in ext.remis! - Nuanţă în adîncime - Capul răutăţilor! 10) Concu-
renţi la înălţime.
de culoare. 5) Notă medie! - Gălbenel de-
colorat!- Culoare la faţă. 6) Oscilantă între GHEORGHE ARVlNTE • - Adjud
roşu şi verde. 7) Galben preţios- Coif fără
moţ! 8) Sur rău (pl.) - Galbeni din ouă.
9) Plin de pete ... în violet!- Volum în care
se înşiră verzi şL uscate. 10) Tip de ... negru ...
închis de obicei (pl.) . ·
VERTICAL: 1) Verde crud. 2) Masă kaki-
Ultimele nuanţe de negru şi de verde ... la
începutul pastelului! 3) Un albastru infinit!
- Alb care se prinde. 4) Articol mic! -
Toc ... fără cerneal1i. 5) Liliachiu ... dar nu în
fond! - Atacant de culoare - Portocaliu ...
închis! 6) ·Negru ... sculptura} - Pelin fără
floare! 7) Albastru şerpui tor - Prinse în
chenare ... de patru culori (sing.). 8) Albastru
dat la topit- Plan de marfă- Fiu la arabi.
9) Închise sau deschise la culoare - Aurit .. .
superficial! 10) Roze.
Dicţionar : UEP, ART, PEL, IBN.
1 ON STANCIU • - Galaţi
Cercul rebuslst "Dunărea"

49
SaDAng - arhiva personală
 - Ne aflăm, stimate tova-
răşe Gheorghe Milca, in
plină desfăşurare a celei de-a
VI-a ediţii a Festivalului Na-
ţional ,.Cintarea Romăniei",
amplă manifestare culturală,
tehnică şi ştiinţifică născută
din vizionara şi generoasa
iniţiativă a tovarăşului
Nicolae Ceauşescu , secreta-
rul general al partidului nos-
tru. Pînă spre sfîrşitul anului
1986 se va consuma, ca să zi-
cem aşa, etapa de masă a
festivalului. Cum se vede la
ora actuală, de la nivelul Di-
recţiei culturii de masă a
Consiliului Culturii şi Educa-
ţiei Socialiste, direcţie pe
care o conduceţi, această
etapă?
- Avînd în vedere conclu-
ziile desprinse din ediţiile
precedente ale fest i valului
pentru îmbunătăţirea acţiuni­
lor politice-educative şi cultu-
ral artistice, factorii organiza-
tori centrali şi locali au acţio­
nat cu şi mai multă fermitate
pentru ca festiva lul să reu-
neasc ă în co ntinuare toate
forţele existente în fiecare lo-
cal itate şi j udeţ, punînd în
centrul act i vităţii de educaţie
pat rio ti c ă , revolutionara a
masel or, dragostea faţă de
partid , de popor , hotărî rea de
apăra re a cuceririlor socialis-
mului, în spirit ul documente-
lor Congresul ui al Xl ii-lea şi
al cuvîntărilor sec re tar u lui
general al partidulu i, t o va ră­
şul Nicolae Ceauşescu. Ca o
notă de noutate, printr- o con-
lucrare mai unitară a factori-
lor centrali şi locali, în
această a VI -a ediţie a festi-
valului a fost îmbunătăţit re-
gulamentul - cadru al con-
fruntărilor cultural-artistice,
punîndu-se un accent mai
mare pe promovarea manifes-
tărilor politice-educative, şti ­
inţifice şi cultural artistice, cu
un pronunţat caracter mili-
tant, patriotic şi revoluţionar,
precum şi pe diversificarea
modalităţilor de abordare a
creaţiilor literar-artistice prin
antrenarea în mai mare mă-
50
sură a uniunilor şi asociaţiilor
de creatori, realizîndu-se ast-
fel posibilităţi mai largi de ex-
primare a întregului potenţial
cultural-artistic şi tehnice-şti­
inţific de la oraşe şi sate, de
îmbogăţ ire a conţinutului ide-
ologic şi de c reştere a efi-
cienţei educative a tuturor
programelor din cadrul aşe­
zămi ntelor de cultură a orga-
nizaţiilor de masă ş i obşteş ti
antrenate în festival.
- Ce s-a făcut concret in
litera acestui nou regula-
ment-cadru al festivalului?
- Pornind de la conţinutul
noului regulament-cadru , ·co-
mitetele de cultură şi educa-
ţie socialistă , în colaborare
cu consiliile sindicale, com i-
tetele U.T.C., inspectoratele
şcolare şi celelalte instituţii şi
organ i zaţii de masă s-au pre-
ocupat de o mai bună p regă­
tire şi desfăşurare a etap~i de
masă a actualei ediţ i i. lncă
din toamna trecută, o dată cu
lansarea noii etape, în toate
judeţele ţări i au avut loc ple-
nare şi şedinţe ale comitete-
lor de cultură şi educaţie so-
cialistă în cadrul cărora au
fost prezentate concluziile
ediţiei precedente şi au fost
adoptate planuri de măsuri
ale comisiilor judeţene ale
festivalulu i.
- Re.venind, sub altă
formă , la prima intrebare a
acestui interviu, v-am ruga să
ne faceţi o imagine de an-
samblu asupra modului in
care s-a desfăşurat pînă
acum etapa de masă a celei
de-a VI-a ediţii a festivalului.
- Făcînd o privire de an-
samblu, putem sublinia că
măsurile întreprinse au con-
dus la lărgirea sferei de cu-
prindere a oamenilor muncii
de la oraşe şi sate, a tineretu-
lui, impulsionînd organizarea
pe plan judeţean a activităţii
politice-educative şi cultu-
ral-artistice complexe , în aşa
fel încît acestea să cores-
pundă necesităţilor de edu-
care a maselor, a tineretului
în spiritul concepţiei revolu-
ţionare a partidu.lui , al culti-
vării sentimentului de dra-
goste pentru patrie şi popor,
al mobilizării acestora pentru
îndeplinirea sarcinilor reieşiţe
din Programul partidului . In
acest context dorim să subli-
niem desfăşurarea unor am-
ple şi complexe manifestări
dedicate sărbătoririi a 65 de
ani de la făurirea P.C.R. şi
împlinirii a 50 de ani de la is-
toricul proces al luptătorilor
comunişti şi antifascişti de la
Braşov. Grupate sub generi-
cul "65 de ani de luptă şi rea-
lizări pe calea făuririi socialis-
mului în România", ciclurile
de manifestări au cuprins ex-
puneri , dezbateri, simpo-
zioane, sesiuni de comunicări
ştiinţifice , întîlniri cu activişti
de partid şi de stat, expoziţii
de carte, gale de filme, spec-
tacole şi concerte omagiale
reflectînd aspecte ale tradiţii­
lor de luptă ale poporului ro-
mân pentru unitate, libertate
şi independenţă , ale mişcării
muncitoreşt i, revoluţionare ,
subliniindu-se lupta dusă de
P.C.R. pentru eliberare so-
cială ş i naţională , pe!:Jtru fău­
rirea socialismului. In acest
cadru economice-social , o
atenţie deosebită s-a acordat
popularizării realizărilo r eco-
nomice-sociale obţinute sub
conducerea partidului în con-
strucţia socialistă , a măreţe­
lor ct itorii ale " Epocii Nicolae
Ceauşescu " . O seamă de ma-
nifestări şi acţiuni educative
au avut loc în cinstea aniver-
sării a 42 de ani de la actul
istoric de la 23 August 1944,
care au constituit prilejuri efi-
ciente de educare patriotică .
revoluţionară a maselor, a ti-
neretului._ SL!blini.eJn în mod
deosebit marele spectacol
festiv culturAL- sportiv de pe
Stadionul 23 August, din
această vară , dedicat zilei na-
ţionale a poporului român , la
care şi-au dat concursul cei
mai valoroşi artişti şi sportivi,
profesionişti şi amatori, din
întreaga ţară, spectacol care
s-a bucurat de călduroase
SaDAng - arhiva personală
aprecieri din partea conduce-
rii superioare de partid şi de
ştat şi a publicului spectator.
In paralel, trebuie să menţio­
năm faptul că printr-o mai
strînsă conlucrare cu ceilalţi
factori educaţionali au avut
loc manifestări complexe
consacrate dezvoltării conşti­
inţei socialiste, formării gindi-
rii economice şi tehnice a oa-
menilor muncii din industrie
şi agricultură, perfecţionării
pregătirii lor profesionale, ex-
tinderii iniţiativelor muncito-
reşti, stimularea intrecerii so-
cialiste, întăririi răspunderii şi teva din aceste cifre. Au fost
disciplinei in muncă, formării
şi dezvoltării concepţiei
ştiinţifice despre lume şi
viaţă, promovării principiilor
şi normelor eticii şi echităţii
socialiste.
- Care au fost liniile di-
rectoare ale festivalului, in
etapa sa de masă , in ceea ce
priveşte creaţia tehnico-ştiin­
ţiflcă?
- In cadrul mişcării de
creaţie tehnico-ştiinţ ifică de
masă, prin conlucrarea mai
activă a factorilor de răspun­
dere, s-au organizat o sume-
denie de acţiuni, dezbateri,
expuneri, intilniri cu cadre
tehnice şi ştiinţifice, specia-
lişti şi oameni ai muncii in
scopul unei mai largi partici-
pări a acestora la activitatea
de invenţii şi inovaţii, la îm-
bunătăţirea tehnologiilor de
fabricaţie, reducerea consu-
murilor materiale, de com-
bustibili şi energie, recupera- artizanat, in vederea comba-
rea, recondiţionarea şi revalo-
rificarea materialelor, creşte­ gust, a poluării folclorului.
rea productivităţii muncii.
- Care au fost cîştigurile
in ceea ce priveşte activitatea
cultural artistică?
- Prin conlucrarea unitară
a factorilor educaţionali cen-
trali şi locali, in actuala etapă
de masă a festivalului, impor-
tante realizări au fost obţi­
nute şi în stimularea şi dez-
voltarea mişcării artistice de
masă, de creaţie şi interpre-
tare, organizindu-se la nivelul
întregii ţări o gamă comp lexă
de spectacole, concerte, ex-
poziţii şi gale de filme cu un
pronunţat mesaj patriotic, mi-
litant, umanist, remarcindu-se
prezenţa tot mai accentuată
pe scenele aşezămintelor cul-
turale a teatrului politic, reci-
talurile de poezie patriotică, a neros al festivalului. Cu alte
muzicii corale patriotice, re-
voluţionare, a brigăzilor artis-, avem multe de făcut şi, în
tice, a teatrelor populare şi
muncitoreşti. S-a acţionat
mai mult in această perioadă
pentru consolidarea activităţii
formaţiilor existente şi de
creare a unor noi colective
artistice. Din cifrele prelimi-
nare pe care le-am primit de
la judeţe, insumind numai
formaţiile aparţinînd aşeză ­
mintelor culturale, sindicate-
lor, tineretului şi cooperaţiei
meşteşugăreşti, rezultă că da-
torită măsurilor întreprinse de
comisiile judeţene ale festiva-
lului s-au inregistrat înfiinţări
de noi formaţii faţă de ediţia
precedentă. Vă pot oferi ci-
infiinţate in Ludeţul Bacău 945
de formaţii. In judeţul Tulcea,
317. In Braşov , 263. Alte ju-
deţe pe care le amintesc ca
fiind cu un număr sporit de
formaţii, faţă de faza prece-
dentă , Harghita, Prahova ,
Mureş , Constanţa , Bistri-
ţa-Năsăud, laşi, Vrancea ,
Alba ...
- Etapa de masă a Festi-
valului Naţional ,.Cintarea Ro-
mâniei" inseamnă o valorifi-
care superioară a folclorului,
a tradiţiilor populare. Ce ne
puteţi spune in acest sens?
- Un accent tot mai mare
s-a pus şi pe valorificarea ar-
tei populare, a folclorului , a
obiceiurilor şi datinilor laice,
stimulindu-se integrarea
acestora în cultura populară
contemporană, precum şi pe
indrumarea şi controlul asu-
pra creaţiei şi circulaţiei pro-
duselor de artă populară şi
terii denaturărilor şi prostului
Reuşitele noastre sint , din
acest punct de vedere, încă
departe de atingerea ţelului
pe care ni l-am propus. Dar
facem totul ca in cadrul festi-
valului să se manifeste cît
mai puţin , chiar deloc, dacă
vom reuşi, î ndepărtarea de
adevăratul filon al artei popu-
lare. Ne doare şi pe noi faptul
că asupra folclorului se exer-
cită o presiune exterioară, cu
caracter comercial, provenită
din partea unor indivizi ce vor
să scape de sub controlul
nostru. Ne străduim să avem
in continuare o cit mai exactă
şi eficientă acţiune pentru
preîntîmpinarea şi înlăturarea
definitivă a unor astfel de
imixtiuni in cadrul larg şi ge-
cuvinte, in acest domeniu mai
conlucrare cu toţi factorii de
răspundere, nu vom precu-
peţi nici un efort pentru ca
festivalul să fie dedicat cu
adevărat artei populare şi nu
subproduselor acesteia, sub-
produselor care, in fapt, ii di-
minuează frumuseţea şi va-
loarea, perenitatea însăşi.
- S-au desfăşurat, in ca-
drul etapei de masă a festiva-
lului, numeroase acţiuni cu
un caracter mal larg. Ne refe-
rim la concursurile culturale
judeţene şi interjudeţene. Ce
au evidenţiat aceste mari
confruntări?
- S-a acordat o deosebită
atenţie acestor concursuri cu
un caracter mai larg, jude-
ţean şi interjudeţean. Au cu-
noscut o adevărată renaştere
citeva concursuri corale de
tradiţie , precum .. D. G. Ki-
riac" (Piteşti) , ,.Cintecul adin-
eului" (Valea Jiului) , ,.Iacob
Mureşanu " (Blaj), ,.Iosif Vel-
ceanu" (Reşiţa). ,.Ciprian Po-
rumbescu" (Suceava). De
asemenea, ' citeva mari con-
fruntări judeţene , precum
,.Comorile Albe", .. Zilele cul-
turii călinesciene" (Bacău),
,.Hercules" (Caraş-Severin).
,.Cibinium" (Sibiu), ,.Ritmurile
cincinalu lui" (Vilcea) , ,.Sarmis
'86" (Hunedoara) , ,.Pontica"
(Constanta), .. Toamna bu-
zoiană", sau in Bucureşt i
.Arenele romane" şi ,. Primă­
vara bucureşteană " au scos
in evidenţă noi valori şi ta-
lente ale artiştilor amatori . Nu
lipsite de importanţă au fost ,
in aceeaşi idee, marile con-
fruntări interjudeţene de
creaţie şi interpelare teatrală
din citeva centre de tradiţie
ca Slănic-Bacău, Bistriţa , Slă­
nic-Prahova, laşi , Călăraşi,
Cluj-Napoca, Slatina şi Bucu-
reşti. B rigăzile artistice au
avut şi ele parte de asemenea
ample confruntări la
Băileşti-Dolj, Vaslui, Tg. Jiy,
Piteşti , Tîrgovişte, Brăila. In
concluzie, deş i marile conclu-
zii vor fi trase abia spre sfîrşi­
tul anului viitor, cind se va în-
cheia şi această a VI-a ediţie
a Festivalului Naţional ,.Cinta-
rea României", putem afirma
încă de pe acum că , dincolo
de cîteva neajunsuri pe care
vom incerca Să le eliminăm
pe parcurs, ne afl~m P!l~ un
drum ascendent; festivalul
confirmind şi de această dată
amplul succes pe care-I are
in rindul artiştilor amatori, ca-
drul generos pe care-I asi-
gură manifestării artistice a
intregului popor.
N. VICTOR •
51
SaDAng - arhiva personală
 VÎRSTELE COMPETITIEI
,
GÎ NDURI DESPRE TI NERI
De mai bine de 100 de ani
tinerii elevi talentaţi şi pasio-
naţi de studiul limbii şi litera-
turii române, al matematicii
se întrec în tradiţionalele
concursuri şcolare. Pe par-
curs s-au adăugat aproape
toate disciplinele şi meseriile
în care elevii se pregătesc .
La faza pe şcoală, participă
anual aproape două milioane
de elevi, iar la faza republi-
cană peste 10 000 de elevi,
după ce au trecut etapa jude-
ţeană. Este o confruntare
plină de răspundere, susţi­
nută de elan tineresc ş i mai
ales de dorinţa de afirmare.
În fiecare an apar noi nume
de elevi şi de licee, din toate
judeţele ţării. Mulţi din cîşti­
gătorii acestor concursuri şti­
inţifice şi pe meserii sînt as-
tăzi integraţi în producţie ca
specialişti în diferite domenii
ale activităţii economico-so-
cil!le, studenţi sau încă elevi.
In fiecare primăvară alte şi
alte centre judeţene sint gaz-
dele intrecerilor minţilor şi
inimilor tinereşti.
În anul acesta şcolar, Boto-
şanii lui Mihai Eminescu şi
Nicolae Iorga vor găzdui cea
de-a XXX-a ediţie a Concur-
sului de limba şi literatura ro-
mână "Mihai Eminescu", la
Alba Iulia se vor confrunta fi-
zicienii; la nrgovişte, mate-
maticienii; la Am. Vîlcea, chi-
miştii şi lista judeţelor conti-
nuă cu biologia, istoria, eco-
nomia politică, filologia, geo-
grafia, limbile moderne, pen-
tru discipline, iar pentru me-
serii, la nivel central - in do-
meniul mecanicii, electroteh-
nicii, construcţiilor , econo-
mic, artă etc.
Emoţiile însă pentru mate-
maticieni, fizicieni şi chimişti
continuă ş i dincolo de faza
naţională, prin participarea la
olimpiadele internaţionale şi
la olimpiadele balcanice.
Ţara noastră, care a iniţiat
prima olimpiadă internaţio­
nală de matematic ă, obţine,
an de an, prin elevii pregătiţi
în liceele noastre, rezultate
remarcabile. in anul 1985,
52
încredere, care-i privesc ca
parteneri competitivi în planul
ştiinţei. Am văzut cadre di-
dactice din învăţămîntul su-
România s-a situat, in clasa- perior de la Bucureşti şi Timi-
mentul neoficial, din 38 de şoara cărora li se umpleau
ţări participante, pe locul 1; 6 ochii de bucurie vorbind de-
premii - 3 premii 1 şi 3 pre- spre tinereţea intelectuală a
mii 11. Toţi elevii au fost pre- naţiunii noastre. Ei sînt şi vor
miaţi. Tătaru Daniel de la Li- rămîne copiii noştri minune!
ceul "Petru Rareş" din Piatra Ne bucurăm că sînt mulţi aşa
Neamţ, premiul 1 - de două cum spunea într-un dialog
ori, pe plan internaţional , - maramureşeanul Ciprian : "La
astăzi student la Universitatea noi în clasă sînt mulţi elevi ca
din laşi - este cunoscut in mine, totul depinde de forma
toată ţara şi peste hotare. Da- în care eşti ... !" Da, Cipriane, e
bija Marius de la Liceul "M. frumos şi tonic ce spui tu!
Viteazul " din Ploieşti ca şi Noi dorim cît mai mulţi elevi
Beii Nicolae de la Liceul de care să-ţi egaleze cel puţin
informatică din Bucureşti . Li- "forma ta"!
ceul "Gheorghe Şincai " din Echipajele avioanelor care
Baia Mare, cu fruntaşul fizicii au purtat loturile olimpice la
din anul acesta Necula Ci- competiţiile internaţionale au
prian, al chimiei, Borza Dorin rostit în microfoane bucuria
de la Liceul "C.A. Rosetti " din succeselor, pregătind parcă
Bucureşti (in prezent student) ateri?ările încărc.ate de emo-
şi mulţi alţii au contribuit la ţii. lncurajările şi felicitările
creşterea prestigiului învăţă­ forurilor învăţămîntului româ-
mîntului românesc. Licee din nesc, în persoana ministrului
Cluj-Napoca (informatică). educaţiei şi învăţămîntului au
Timişoara (informatică, filolo- mărit şi mai mult obligaţiile şi
gie - istorie, C . D . Loga), bucuria pentru rezultate su-
Craiova ("N. Bălcescu ", filo- perioare. Fiindcă un alt com-
logîe-istorie), Bucureşti ("Mi- ponent al echipei de fizică,
hai Viteazul", "N. Bălcescu ", din acest an, Adrian Brot, de
"Gh. Lazăr" , informatică, ind. la Liceul de matematică-fizică
nr. 34 ştiinţele naturii "C.A. nr. 1 din Timişoara, spunea la
Rosetti") , Arad (1. Slavici) , întoarcere din Anglia, unde a
Ploieşti ( ..M. Viteazul", "I.L. obţinut premiul 11 : "Greu, dar
Caragiale" şi Liceul de chi- nu imposibil".
mie), Galaţi ("V. Alecsandri") , Şi dacă ar trebui să reali-
Piteşti ("N. Bălcescu " şi nr. zăm o scrisoare deschisă
1), laşi (" Emil Racoviţă "), acestor minunaţi tineri, ar tre-
Baia Mare ("Gh. Sincai", in- bui cred să le spunem că
dustrial nr . 1), Mediaş şi-au făcut datoria pe măsura
("Axente Sever " ). Braşov tradiţiei de muncă, hotărîre şi
(ind. nr. 8, ştiinţele naturii), ambiţie a poporului _. nostru,
Constanţa ("Mircea cel Bă­ răspunzînd cu "rezultate me-
trîn") , Bistriţa, Buzău, Giur- ritorii " acestui timp dominat
giu, Tr. Măgurele, Sighetu de dragoste şi respect pentru
Marmaţiei , Urziceni - lalo- educaţia şi formarea tinerelor
miţa, Am . Vîlcea, Tg. Mureş , generaţii , prin cele mai auto-
Bacău, Satu Mare - ca să rizate prezente ale personali-
enumăr numai localităţile din tăţii tovarăşului Nicolae
liceele cărora incepind cu Ceauşescu , secretar general
anul 1980 elevii români au re- al P.C.R. ~tale tovarăşei aca-
prezentat ţara noastră in demician doctor inginer
competiţii deloc uşoare. Elena Ceauşescu. .~
Toţi sint frumoşi şi vorbesc Drumul competiţiei este
puţin! Uneori emoţiile ii co- deschis, iar recunoaşterea
pleşesc. eforturilor şi a competenţei
Emoţiile lor sint şi emoţiile sînt certe!
noastre. ale părintilor şi das- Traditia a fost creată! Ea
călilor, ale tuturor acelora ca- trebuie menţinută! Învăţămîn­
re-i înconjoară cu bucurie şi tul liceal românesc a dovedit
SaDAng - arhiva personală
că poate face faţă şi intreceri-
lor interna,ionale.
Să ne bucurăm ca şi pînă
acum cu toţii de succesele
COPIII MINUNE- COPil
La doisprezece ani, MARIA
LUIZA BOTEZ are un palma-
res deja spectaculos : două
premii internaţionale (Citta di
Stresa, premiul 1 absolut in
1983, şi Salerno, premiul III ,
1983), două recitaluri in străi­
nătate . (Viena şi Mantova, in
1985) , două distincţii in ca-
drul concursului de interpre-
tare "Ciprian Porumbescu "
de la Suceava (1981 şi 1984),
o alta la faza pe ţară a Festi-
valului "Cintarea României "
etc. A cintat, încă de la şase
ani , pe diferite scene ale Ca-
pitalei : la Ateneu, in sala
mică a Palatului R.S.R., la
Casa universitarilor, a susţi­
nut microrecitaluri la radio, a
fost obiectul unui film de te-
leviziune programat in anul
trecut în emisiunea " Lumea
copiilor'', este prezentă , cu un
mic recital , pe discul Electre-
cord "Copii laureaţi ai con-
cursurilor internaţionale". Un
dosar alcătuit cu tot dichisul
de spiritul organizat şi in ace-
laşi timp sensibil al tatălui
adună cele citeva interviuri
acordate de Marilu .. . pînă la
doisprezece ani, precum şi
tot ce s-a scris in presa ro-
mână şi străină despre inter-
pretările ei. Aşadar, pe lîngă
marele ei talent de mică cele-
britate, Marilu se bucură de
pe acum de tandrul "impresa-
riat" al celor mai apropiaţi :
părinţii.
in urmă cu patru ani, un alt
"minialmanah al copiilor" -
Flacăra publica primul portret
concursurilor naţionale ,
in-
ternaţionale şi
balcanice.
' Prof.dr.
CONSTANTA BĂRBOI •
al micuţei pianiste. Umorul,
spontaneitatea, o imaginaţie
in permanentă revărsare scli-
peau din replicile acelui scurt
dialog, care avea culoarea vie
a copilăriei. Acum, Maria Lu-
iza Botez e aproape o adoles-
centă , in ciuda camerei sale
plină ochi de jucării.
- Spune-mi, Marilu, cum
se pregăteşte un recital?
- A, ştiu, faceţi aluzie la
paginile acelea ale mele mai
vechi pe care le-am aruncat!
(Marilu a scris, acum doi ani ,
o proză plină de haz, cu
acest titlu) ...
- Nu, de data asta te în-
treb serios.
- Prin studiu şi cu convin-
gerea că-ţi doreşti cu adevă­
rat să cînţi acel program pe
acea scenă .
- Am auzit că, deşi obiş­
nuită cu podiumul de con-
cert, nu eşti niciodată scutită
de emoţii.
- ... Aşa e. Ap roape de fie-
care dată mă gindesc că o
dată cu recitalul, sau exame-
nul , sau concursul respectiv
se termină lumea. Mama
spune că e absurd. Se poate,
dar aşa sint eu. Din fericire,
pe scenă , toate temerile pier
ca prin farmec.
- Ce-al făcut tu în aceşti
ani, Marilu?
- Am crescut. Şi nu numai
aşa cum mă vedeţi , ci, cred
că şi ca interpretare. Pînă in
clasa a IV- a am ,ţinut-o tot
intr-un concurs! Nu se mai
putea. Imediat după recitalul
din Austria şi Italia a inceput
o perioadă de acumulări.
Mi-am îmbogăţit repertoriul
aşa incit acum pot să reiau
oricind o mulţime de piese,
doar in citeva zile de studiu.
- Ce cînţi acum?
- "Carnavalul vienez " de
Schumann, trei sonate de Be-
ethoven , dintre care cea mai
recentă in studiu e "Patetica",
Concertul nr. 1 de Mendel-
ssohn-Bartholdy, ,,Suite fran-
ceze " de Bach, Studiul pe
clape negre de Chopin ,
"Marş" de Mihail Jora ...
-Nu ajunge?
- Ştiuşi eu? E bine să
cînţi piese cit mai diverse.
Asta te ajută să-ţi găseşti per-
sonalitatea şi să capeţi expe-
rienţă.
- Ce înseamnă să-ţi gă­
seşti personalitatea?
- Să ştii ce cînţi mai bine.
Ce-ţi
-
place mai mult.
Ţie ce-ţi place mal mult
să cînţi?
- Beethoven, Schumann ş i
Chopin .
- Dar sînt deja trei puncte
cardinale! Cine îţi alege pro-
gramul?
- in primul rind profe-
soara mea, Zoe Popescu, de
la care în văţ foarte multe lu-
cruri şi diferite. Dînsa imi
alege programul , dar intotde-
auna există mai multe va-
riante din care pot să aleg.
Altfel m-aş repezi probabil la
lucruri nepotrivite cu virsta şi
posibilităţile mele.
- Nu invidiezi niciodată
viaţa simplă, fără concerte,
recitaluri, fără studiu la pian,
a altor copii?
- Nu. Pentru că dacă nu
studiază la pian sau la alt in-
strument , atunci şi ei se
ocupă de matematică, de
limbi străine sau de altele. Ce
să facem , să pierdem timpul?
- Ţie jţi ajunge timpul?
- Da. Imi ajunge. Şi mama
se miră c iteodată . Mă scol
devreme şi in general nu-mi
prea place să dorm.
- Cit studiezi?
- in cursul săptămînii , in
medie trei-patru ore pe zi , in
care i ntră şi lecţi i le de pian .
Duminica, ceva mai mult.
- Spune-mi drept, te mai
joci?
- Toată lumea vrea să ştie
asta. Sigur că mă joc. Cit e
vremea bună , merg cu bici-
cleta afară, sau iarna, cu sa-
nia.
- Dar cu păpuşile? Văd că
al foarte multe.
- Asta pentru că n-am
vrut să renunţ niciodată la
vreo jucărie. Ei , cu păpuşile
nu prea mă mai joc. Mai fac
haine la iepuri (imi arată doi
iepuraşi mărunţi, . cu trusQIJI
croşetat in culori pastel ală-
turi) . .
- Marilu, ce-ai să faci în
viitor?
- Am să cint la pian .
O cameră plină ochi cu pă­
puşi şi foarte mulţi ursuleţi ,
comod instalaţi pe mobilierul
elegant, în miniatură, pe care
tatăl Mariei Luiza Botez i 1-a
meşterit cu ani in urmă . Ma-
SaDAng - arhiva personală
 rilu e jubită acasă, ca o fiică
unică , şi chiar mai mult, ca
un copil foarte bun. E în
clasa a VIl-a la Liceul de artă
.. G. Enescu". Pe chipul ei,
care a părăsit geografia re-
belă a codiţelor de mai an,
sclipeşte inteligenţa tăioasă ,
fermitatea unui caracter ro-
bust, trec apele unei sensibi-
lităţi de profunzime. O mare
promisiune a pianisticii româ-
neşti, în care semnături de
vază ale criticii muzicale îşi
pun speranţele . •
Despre RALUCA-MĂDĂ­
LINA MARINESCU, profe-
soara ei spune că "înfloreşte
pe scenă" . O anume sclipire,
repede voalată de timiditatea
firească celor zece ani şi fra-
gilităţii sale, ne anunţă,
într-adevăr, că aceşti uriaşi
ochi negri consumă intr-un
fel foarte direct trăiri de o
mare intensitate. Cu vioara în
mînă, Raluca vorbeş te mai
elocvent, mai colorat, mai cu-
rajos decit prin cuvinte. Un
dialog cu ea o arată mult mai
copil, mult mai gingaş fetiţă
decît o cît de scurtă audiţie .
A inflori pe scenă - iată
poate cea mai concludentă
probă a vocaţiei pentru arta
solistului instrumentist. .. Da,
pe scenă se desface pur şi
simplu, ca o floare, se vede
limpede că se simte la largul
ei. Pe scenă dă lucruri in
plus, potenţează interpretarea
cu detalii pe care ai crede că,
la clasă, nu le-a prins" . Profe-
soara Olivla Papa-Ionescu
cunoaşte fiecare cută de zim-
bet şi de tristeţe de pe chipul
Ralucăi. Lucrează cu ea de
54
şase ani, pentru că Raluca a
cunoscut vioara aproape
înainte de a şti bine care-i
mina stîngă şi care dreapta .
- Cînd al început să cînţi
la vioară, Raluca?
- Mama spune că la patru
ani.
- Tu nu-~ mai ammteştl?
- Ba da, dar nu foarte
bine.
- Totuşi, ce-ţi aduci
aminte de atunci?
- Că rîdeam mult. Tova-
răşa imi arăta nişte exerciţii
foarte caraghioase, pe care le
mai fac şi acum.
-De pildă?
- De pildă "maimuţica".
- Cum e malmuţlca? (Ra-
luca imi arată cum se caţără
degetele fiecărei mîini în sus
şi-n jos pe arcuş , fără să-I
lase să cadă. E un joc, dar un
joc care întăreşte degetele!)
Acum Raluca e in clasa a
IV-a la Şcoala generală nr.
23, iar vioara o studiază la
clasele de artă ale Şcolii ge-
nerale n r. 201. Am vrut să
aflu dacă învaţă bine, deşi
răspunsul era de bănuit. Da,
învaţă foarte bine, a luat şi
premiu. Ce premiu? Raluca
nu ştie. .. pentru că serbarea
premiilor a coincis la cele
două şcoli şi Raluca a optat
pentru cea de la şcoala de
muzică , unde de asemenea a
luat premiul întîi cu coroniţă.
E modestă: în chip de orice
prezentare imi inti!lde un sul
ambalat în hîrtie. lnăun tru, o
colecţie de diplome. Locul 1
la concursul artistic in cadrul
Festivalului "Cîntarea Româ-
niei", în anul 1981, cînd Ra-
luca era "elevă" la Grădiniţa
nr. 139. Tot la grădiniţă , locul
1 in concursul ..Copiii cîntă
patria şi partidul ", in 1983. În
acelaşi an , obţinea Premiul
special al juriului la "Olim-
piada tinereţii", în cadrul eta-
pei judeţene a Festivalului
"Cîntarea României". În 1985,
Raluca Marinescu a fost pre-
zentă intr-un concurs interna-
ţional: locul III la Citta di
Stresa (Italia) la opt ani şi ju-
mătate.
- A fost greu concursul,
Raluca?
- ... A fost frumos .
- Ce anume a fost fru-
mos?
-Sala?
- Nu. Era numai o cameră
mare, in care se găsea juriul.
A fost şi greu pentru că am
cintat cu un corepetitor necu-
noscut. Corepetitoarea mea a
întîrziat. A fost greu, pentru
că pianul a inceput cu un
acord minor şi eu cintam în
tonalitate majoră.
- Dar te-al descurcat.
Ce~al mal văzut la Stresa?
- Un lac frumos, un
parc ...
- Cum iţl împarţi tu timpul,
Raluca?
- Păi , mă duc la şcoală,
vin acasă, mănînc, mă mai
joc, îmi fac lecţiile, mai ci-
tesc .. .
- $1 cind studiezi?
- Depinde de zi şi de Şte-
fan.
- Cine e Ştefan?
- Fratele meu . Are şapte
ani. Cîn tă şi el la vioară şi
ne-am obişnuit să studiem în
acelaşi timp.
- Aoleu, şi cum vă mal
auziţi?
- Nuu, in camere diferite!
Ne mai băteam pe pupitru,
dar acum ne-au cumpărat pă­
rinţii la amîndoi.
Părinţii Ralucăi sînt ei înşişi
muzicieni. Tatăl , oboist,
mama, violonistă. Bunicul a
fost şi el violonist. A studia la
vioară pare un lucru atît de
obişnuit pentru Raluca încît
nici nu mai merită să fie po-
menit. Caut pe faţa ei sem-
nele amolţiei, seli'!Tfel e acelei
inconfundabile voinţe care
animă chipurile aceS'tor copii
muzicieni, al căror talent ne
obligă să scriem tot mai des
despre performanţele lor. Nu
se văd. Se vede doar o mare
bucurie, o armonioasă con-
vieţuire a copilăriei cu mu-
zica. Nu performanţa, ci plă-
SaDAng - arhiva personală
cerea primează .
"Raluc~ are un instinct ar-
tistic desăvîrşit. Rezolvă cu
ingeniozitate şi în modul cel
mai firesc diverse probleme
de tehnică ivite în studiu. E
un copil docil, dar nu fără
personalitate. Uneori trebuie
i nteresată cu pov1_1stea piesei
pe care o cîntă. In cazul ei,
solu ţ ia este nu s ă execute, ci
să dorea s c ă ea însăş i să cînte
un anumi t lucru " (prof. Olivia
PaP.a-lonescu).
" In şc o a la noastră am in-
CHIPUL CEL DE TOATE ZILELE
Despre mamă se poate
vorb i in orice an otim p, cu
aceeaşi primăvară , a gîndului.
lată ce am învăţat de la copii i
de şapte, opt şi nouă ani ,
elevi ai claselor a doua şi a
treia de la Liceu l de matema-
tică-fiz i că " N. Bălcescu " din
Craiova. Ca întotdeauna cînd
interlocutorii sînt copii, co-
mentariul reporterului - cu
isteţimea şi mobil itatea pe
care şi le doreşte - devine
de prisos. Copilăria nu intră
în dialog , pentru simplul mo-
tiv că ea î nsăşi nu e altceva
decît un splendid, irepetabil
monolog - rol magistral , j \,1-
cat o singură dată în v i aţă . In
faţa unui copil , mi siunea re-
porterului nu poate fi deci
decît una si n gură : să con-
semneze.
CE ESTE MAMA?
"Mama este chipu l cel de
toate zi lele" (Răzvan Ghio-
nea) "Mama este fiinţa ce-o
iubim. Mama în casă este un
lucru de fol os (!). Mama este
un lucru frumos şi drag. "
(Vaii Zisu) "Noi o iubim pe
mama ca o floare (sic )".
(Trandafir G.) "Eu o iubesc
ca pe o soră a mea". (Robert
Grigor lu)
PORTRETUL ROBOT
AL ZÎNEI
"Mama mea e frumoasă , cu
ochi albaştri, visători, cu pă­
rul negru ca abanosul, cu
pielea ei fină cu care m ă mîn-
gîie să adorm . Cînd este mul-
ţumită de ce am făcut la
şcoală, ea m ă dezmiardă.
Cînd mă trezesc din som n,
mă trezes c în braţe le ei. Di-
mineaţa, ea mă trez eşte, îmi
dă haine curate şi îmi d ă s ă
maninc. Dupa 11ceea ea îmi
spune să am g r ijă ce fac la
şcoală . La prînz, ea îmi dă să
stituit corepetiţia încă de la
clasa 1. Chiar şi cei mai mici
şcolari ai noştri, chiar şi pre-
şcolarii cîntă cu acompania-
ment de pian . Este ş i un test
al calităţilor solistice ale copi-
lului. Raluca este, în această
privinţă, un răspuns fericit:
face corp comu n în mod
spontan cu ceea ce cînt ă p ia-
nul , cu un s i m ţ al coordo nă ri i
demn de un maestru al sce-
nei de con cert. în c ă de la
cinci ani , a cînta cu pianul a
fost pentru ea marea plăcere
mănînc, iar după aceea mă
dezmiardă " . (Cristian Ene)
"Mama mea are chipul fru-
mos ca o floare". (Cristina
Grecu) "Cu ochii ei blînzi , ca
două lacuri , cu părul negru
ca pana corbului , ea este
pentru mine cea mai gingaşă
făptură. Este de statură potri-
vită . Cînd am fost bolnavă ,
mama veghea la patul meu şi
pe chipul dînsei se vedea du-
rerea ... " ( Rebeca Piscanu)
"Mama este o fiinţă neuitată.
Mama, cînd pleacă undeva,
casa se întunecă, parcă e
pustiu . Cînd vine acasă , casa
se lum i nează, parc ă nu ar
mai fi aceeaşi casă. " (Eugen
Daşcu) . "Mama mea nu este
nici scundă, nici î nal t ă. Ea la
Zi ua Copilului mi- a luat un
dar foarte frum os. Ea nu mă
bate dac ă nu ş tiu ceva, ci mă
aj u tă puţ i n , d u p ă aceea se
du?:e la treaba ei. Primăvara
ş i vara ea poartă o pereche
de ochelari de soare. Ea este
cea ma i aproape fiinţă ."
(Cosmi n Purcaru). "Mama
mea este bună , ca ş i tatăl
meu. Mama mea e profe-
soară . E în alt ă , are ochii că­
prui spre albastru, părul aşa
ş i a şa - i se s chimbă culoa-
rea (!!) . E ca m slabă ." (Radu
Negoescu) " Mama e f r u-
moasă cind ·conduce masina."
(Mircea Nicolae) · potrivită , are părul Ciistaniu ,
O IUBESC PE MAMA
PENTRU CĂ ...
"Mama mea este fruntaşă
în muncă. Se scoală de dimi-
neaţă devreme, pregătind tot
felul de mîncăruri, apoi
pleacă la serviciu . Cînd vi ne
acas ă, mama m ă ajută să-mi
fac temele, controlind u -mă.
Fiec are glas blînd, alintat de
mama, mă aj ut ă din ce in ce
mai mult s ă devin mai mare şi
şi nici un impediment" (prof.
Mioara Mocanu, directoarea
şcolii pentru clasele de artă) .
Raluca-Mădălina Marinescu
are acum zece ani. Cîntă
Viotti , concertul nr. 23, Paga-
nini - Capricii, Siciliana de
Kreisler şi o mulţime de studii
· ş i exe rciţii de tehnică. Făr ă
nimic din aplombul vedetelor,
această fe tiţă del i cată, cu
ochi care "în ghit" faţa într-o
c a l dă lu m ină î n tu n ec at ă ,
z bu r d ă pe un dru m pe care
al ţi i il străb at gifîi nd d iscret.
mai blîn d ă . Cînd am fost bol -
·navă , stătea lîngă capul meu
cu lacrimi în ochi de mamă .
mîngîindu - mă ca o a d evărată
mamă . Şi astfel au trecut atî-
ţia ani şi alţii vor trece!" (L.
Cornigeanu) "Mama mea îmi
dă tot ce doresc, mă plimbă
pe unde vreau eu . De exem-
plu , de cîte ori am vrut să
merg la ţară , m-a luat cu ea.
Deci ce;;~ mai dragă fiinţă este
mama." (A. Drăgan). ,,Atunci
cînd am deschis prima oară
ochii, am văzut-o pe mama
lîngă mine cu ochii plini de
lacrimi. " (Adina Ţecu) "Îmi
aduc aminte cum într-o zi ,
după ce mi-am term inat lecţi­
ile, mama mi-a citit o poveste
f rumoasă . " (L. Ţăţulescu)
"Mama mea m ă i ube ş te mai
mult decît sora mea, cu su fle- ·
tul plin de dragoste. Dragos-
tea si sufletul ei mă fac cît
mai · b u curoasă. Ce dragoste
îşi arată mama faţă de mine !"
(Ruxandr a Stanciu) "Mama
m-a înv ăţ at să scriu şi să c i-
tesc (!?!). Mam a mă iu beşte ,
dar nici eu nu mă las mai
prejos. " (Ana-Maria Di aco-
nescu). ..Mama face mîncare
de care vreau eu: ciorbiţ ă ,
cartofi prăj i ţi şi piureu ." (l.u-
liana Ocroteală).
UN FEL DE SCRISOARE
"Scumpa mea mamă!
Mama mea este de statură
ochi căprui şi se îmlira c ă în
haine de culoarea pastelu ri -
lor. Ea lu c rează la Coopera-
tiva "Îmbrăcămintea'.' ,~ -./!:11 s1
sora mea o ascul tam pe
dînsa, d<~r şi ea ne-răsp l ăteşte
pe noi. Seara cînd îşi termi n ă
treburile, vi ne li! noi ş i ne
sp une o poveste iar ochii
noşt r i se închid f ără să ştim .
Şi a ş a a trecut o zi din vi aţ a
mamei mele!" (Lavin ia SCăi ­
ceanu)
55
SaDAng - arhiva personală
 CU POEZIE, DESPRE
PRf)ZA VIEŢII
"Mama mea lucreză la
Combinatul Chimic şi e labo-.
rantă . Cînd vine de la servi-
ciu, face mîncare, spală şi
face curat, pe urmă se culcă.
puţin. Sîmbată calcă . Dumi-
nica ne ducem la film. Eu
cînd termin lecţiile de scris şi
de învăţat mama mă ascultă .
Pe urmă mă duc puţin pe
jos ." (Răzvan Munteanu).
"Mama mea găteşte cît sînt
eu şi fratele meu la şcoală. Şi
cînd venim de la şcoală ne
lasă o jumate de oră afară.
După aceea, mă trimite să iau
pîine să mîncăm . Mama mea
e bună la suflet. De ziua ei îi
aduc cadou . Eu o iubesc pe
mama mea." (Giroti Ţalea)
UN SCENARIU DE
SUFLET ŞI UN POEM
INVOLUNTAR
"Stau la fereastră . O zăresc
pe mama. Ea este înaltă,
zveltă şi ochii ei sînt blînzi în-
totdeauna. Părul negru îi
cade vălurind uşor pe umeri.
Mama mea preferă mai mult
culorile calde.
Sună la uşă. Eu îi deschid
veselă. Mama intră şi ochii ei
negri caută peste tot. E cură­
ţenie. Ea se bucură şi ochii
încep să-i scînteieze. Mama
DE PE TOATE MERIDIANELE
Tomate cultivate in deşert
Specialiştii francezi au rea-
lizat o reţea de irigaţii capa-
bilă să permită supravieţuirea
plantelor, îndeosebi a legu-
melor, chiar şi în condiţiile
extrem de aride ale deşert!Jiui
saharian. Sistem ul asigură iri-
garea fiecărei plante în pJ!rte.
Un dispozitiv special deter-
mină căderea apei într-un de-
bit astfel calculat încît să dea
plantei exact atîta lichid cît îi
este necesar pentru a rezista
sub bătaia razel or solare.
Scrisori Inedite ale lui Kafka
La o librărie-anticariat din
Praga au fost de curînd des-
coperite nouă scrisori şi 23
56
se grăbeşte să nu rămîn prea
mult nemîncată . Ce dragă îmi
este mama! Pe ea o iubesc
cel mai mult. Ea îmi este cea
mai scumpă fiinţă!
Mama cînd vine de la servi-
ciu vine mereu cu un buchet
de flori. Asta îmi spune că
mama este iubită de toţi şi că
este cea mai gingaşă fiinţă
din lume.
Ce scumpă este mama!"
(Manuela Popescu)
"Mama mea cu chipul ei
frumos eu îl îndrăgesc . Ea
face sacrificii pentru ca eu să
mă simt bine. Mama mea mă
priveşte şi-n sufletul ei încol-
ţeşte un simţ strălucitor ... :·
(M.C. Cioclov)
MAMA, TATA ŞI NOI DOI
"Familia mea are patru oa-
meni care sînt: Mama, tata şi
noi doi. Mama este chipul cel
mai fericit al nostru al fami-
liei. Mama mea lucrează la
moară şi tatăl meu la garaj.
Ca drept răsplată către ei, noi
trebuie să învăţăm, pentru că
ei ne aduc pîinea pe masă
din munca lor. Mama mea e
cea mai bună dintre toate
mamele iar eu n-am să uit ni-
ciodată cuvintele mamei : în-
vată, învaţă şi iar învaţă , copi-
lul meu." (Mihai Gruia)
"Eu şi fratele meu , cînd
avem timp, o ajutăm la toate
de cărţi poştale inedite adre-
sate de scriitorul Kafka părin­
ţilor săi. Această corespon-
denţă , scrisă în limba ger-
mană , în perioada ultimilor
doi ani ai vieţii sale (iunie
1922-iunie 1924), a fost
achiziţionată acum zece ani
de un librar din Praga, împre-
ună cu alte cărţi vechi.
Cum arată ,Jtalianul mijlo-
ciu"?
După cum arată Centrul de
cercetări sociale din Roma,
un italian "mijlociu" nu este
de statură înaltă, are tendinţă
spre îngrăşare, este econom
şi indiferent faţă de modă.
Sondajele efectuate arată că
,,signor Italia" îşi plăteşte cu
treburile mai grele. După
aceea ea ne iubeşte foarte
mult." (anonim, clasa a III-a
A)
MAMA ŞI ŢARA
"Mama şi tara sînt două cu-
vinte mereu nedezlegate."
(Mihaela Turclanu) "Mama ne
învaţă să vorbim, să mîncăm,
să fim cuminţi şi niciodată să
nu uităm locul natal şi casa
părintească. Ea ne răsfaţă şi
ne îngrijeşte ca pe însăşi
viaţa dînsei. Mama îşi doreşte
ca noi să ajungem oameni de
nădejde ai ţării, iar noi dorim
să împlinim visul mamei" .
(Dragoş Flllpescu)
DORINŢA
"Eu doresc ca mama mea
să aibă gînduri bune despre
mine". (Mihai Cirstea)
Am încheiat cu această
do-
rinţă-promisiune, pe sunetul
pur almarii ei sincerităţi.
Aceştia sînt copiii noştri -
aceştia sîntem noi, reflectaţi
în oglinda generoasă a vîrstei
lor.
Mama, chipul nostru cel de
toate zilele este, iată, o con-
fesiune cu valoare simbolică ,
o declaraţie de dragoste pe
care se sprijină însăşi viaţa.
TANIA RADU •
regularitate impozitele , CI-
teşte mereu acelaşi cotidian
şi merge la cinematograf de
trei ori pe an. De regulă, el
posedă o enciclopedie, un
casetofon , un calculator şi un
automobil.
Gheţarll, rezervoare de apă
Specialiştii chinezi au ajuns la
concluzia ··(;-ă gi'N!!ftrri i din
nord-vestul ţării păstrează o re-
zervă de apă, .sub faună de
gheaţă şi de zăpadă, cu un volum
total de 505,2 miliarde de metri
cubi. S-a recomandat folosirea in
agricultură şi in zootehnie a aces-
tui insemnat potenţial hidraulic ,
mai ales că in unele zone din
China apa provenită din zăpez i
reprezintă practic sursa principală
de apă pe timpul verii .
SaDAng - arhiva personală
 VREŢI SĂ VĂ PRELUNG/ŢI VIAŢAP
SCRIETI-VĂ
, MEMORIILE! -
Cine nu vrea sa-ş1 prelungeasca viaţa? in
orice condiţii; dar dacă s-ar putea, n-ar fi rău
ca anii în plus să fie şi plăcuţi, să merite să fie
trăiţi.
Eu am reuşit, cel puţin deocamdată, să rea-
lizez aceasta. E drept, nu am împlinit încă 80
de ani (nu mai am mult pînă atunci), dar ob-
serv la foşti colegi, la cunoscuţi: de cînd au
trecut de 70, şi mai ales de 75 de ani au de-
zarmat, se dau bătuţi, nu numai că nu speră,
dar nici nu-şi mai doresc ani în plus, şi-au şi
achiziţionat loc de veci , au achitat şi pentru
"monument". De altfel nu cu prea multă vreme
după pensionare, inactivi fiind, resemn~ţi fiind
au început să degenereze, să se prăbuşească ,
li se vedea bine pe figură , în comportare.
Nu sînt dintre aceştia.
Cum am reuşit? Nu intenţionez să vă dau
sfaturi, îmi permit doar să vă pun la dispoziţie
experienţa mea. Vă veţi da apoi singuri. .. sfa-
turile corespunzătoare .
• gimnastică -
Aşteptam cu nerăbdare să ies la pensie, aş­
teptam şi cu îngrijorare.
Greu şi încet îmi trecuseră pînă atunci anii,
mă temeam că de acum încolo anii îmi vor
trece repede şi. .. prea uşor. Ce voi face? Obiş­
nuit o viaţă cu muncă intensă, mă intrebam
cu·m îmi voi petrece vremea. N-am să mă plic-
tisesc? Pe de altă parte îmi ziceam : de vreme
ca statul îmi asigură în continuare leafa (pen-
sia) , dator sînt să prestez mai departe un ser-
viciu , fie el şi în formă mai redusă.
M-am pregătit din vreme pentru "meseria"
de pensionar. Cam cu un an înainte am înce-
put să mă pregătesc . Intram în vorbă cu dife-
riţi proaspeţi şi vechi pensionari, de asemenea
cu unii medici. Din noianul de sfaturi şi în-
demnuri am sintetizat o lege: un pensionar nu
are voie să fie pensionar, adică un om care
aparţine doar trecutului. Un pensionar este
dator să aibă în continuare o preocupare; nu
preocupări ocazionale, atunci cînd are chef, ci
una permanentă . Sigur, nu cu intensitatea şi
durata de dinainte de pensionare, însă una
neapărat plăcută .
Veţi spune, cei care mă cunoaşteţi, că la
mine a fost foarte uşor, eu aveam o meserie
pe care o puteam continua mai departe, pe
cont propriu : aceea de a scrie. Dar pînă atunci
eu scrisesem despre alţii. Acum , mi-am zis,
voi scrie despre mine, cine mă poate opri?
Voi scrie, dacă n-ar fi decît ca să dau soco-
teală - mie, în primul rînd - cum mi-am fo-
losit anii.
• după ce am terminat de scris şi despre mine,
în anul 1967 am publicat o carte cu titlul
Peste cincizeci de ani: .imaginam (dar avea-m
aerul că ... hotăram!) cum va arăta lumea peste
vreo cinci decenii, adică atunci cînd eu voi fi
pensionar. Arătam acolo, între altele, că peste
50 de ani va deveni obicei, apoi lege, ca fie-
care om, după încheierea activităţii sale pu-
blice, să întocmească un "raport", o carte în
care să-şi povestească viaţa, activitatea, pildă
şi îndemn pentru urmaşi. Cînd am emis ase-
menea idee, în primul rînd îmi făceam mie
acea recomandare (îmi pregăteam de lucru) :
ca pensionar voi continua să scriu , dar voi
scrie despre mine, să văd dacă am ce scrie.
Nu va mai trebui să alerg peste tot pentru do-
cumentare, mă voi documenta acasă, va fi de-
osebit de cOmod; eu, vechi călător , voi face
acum o călătorie în jurul persoanei şi odăii
mele! Dar pentru că acest fel de a scrie mă
condamna oarecum la o viaţă seăentară, chiar
din prima mea zi de pensionar am început
să-mi fac în casă o viaţă fizică vie: dimineaţa
la sculare, seara înainte de culcare exerciţii de
şi de respiraţie, la prînz, după
orele de lucru, o lungă plimbare pe jos, împre-
ună cu secretara, adică soţia. Reţineţi pe veci
aceste amănunte care nu sînt deloc amă­
nunte! Mintea e sprintenă într-un corp sprin-
ten ... Ori de cîte ori mă spăl pe faţă pălmuiesc
energic obrajii, fruntea, bărbia , de zece, de
douăzeci de ori în şir: e mai bun decît cel mai
bun unguent gerovital sau de altă natură ,
menţine faţa netedă, tinerească, nu rişti decît
să te deoache invidioşii.
Dimineaţa eşti mai odihnit, ţi-e mintea mai
limpede; dimineaţa eu mi-am scris Memoriile,
o recomand tuturor, pentru a sublinia că asta
vă este prima şi cea mai importantă treabă ;
după-amiază vă ocupaţi de casă , masă, fami-
lie, cumpărături , vizite, lecturi, spectacole. Pu-
teţi însă inversa ordinea treburilor, puteţi,
dacă aşa aveţi chef, să vă lucraţi după-amiaza
Memoriile, noaptea chiar (dacă la un moment
dat aveţi impresia că nu puteţi dormi) .
Aşa mi-am început eu activitatea de pensio-
nar.
Am pornit deci să scriu mai întîi şi mai întîi
despre părinţi : despre mama, despre tata mai
ales, o mamă duce o muncă mai discretă ,
spectaculoasă este viaţa unui tată, deh , e băr­
bat! A ieşit , încetul cu încetul --' nu m-arfi
aşteptat! - o carte întreagă, poate aţi avut no-
rocul (sau ghinionul) s-o întîlniţi, e vorba dl!
Croltorul din Back. Ş i după ce am scris ce-am
putut despre părinţi , am pornit să scriu despre
mine ...
Acestea mi-au luat cîţiva ani buni , de pro-
fundă mulţumire sufletească , îmi îndeplineam
cu multă voie bună meseria de pensionar. Şi
am constatat că mai am multe de spus: despre
57
SaDAng - arhiva personală
 pă r inţi , despre mine, despre familie (chiar
mi-au feproşat uni i unchi, veri etc., care cu în-
frigurare îmi luaseră în m înă c ă rţile , dar au
fost profund dezamăgi ţ i : .. Pe mine de ce m-ai
uitat ?!"), despre c u noscuţi , despre t îrgul care
m-a p rod us, despre epoca. ce m- a crescut,
despre profesorii care m-au educat (mai
exact: ca re s-au căzn i t -tare s-au mai c ăzn i t!
- să m ă educe, s ă mă i nstru i asc ă) ...
Veţi păţi la fel, dar să nu vă întristeze, e un
regret plăcut! Vă temeţi că veţi termina de
scris, dacă aţi înce put să scrieţi? Cu cît veţi
scrie mai mult, cu atît veţi afla că mai aveţi
multe de scris. Nu este asta o bună meserie
pentru un pensionar conştient că trebuie să
fie activ?
Veţi constata repede că scrierea Memoriilor
îţ i procură o preocupare, un scop, atunci cînd
nu mai ai o ţintă clară, constituie un surprin-
zător elixir atunci cînd constaţi că ţi se stinge
cu încetul dorinţa de a trăi.
Dacă aţi cunoaşte (dar aveţi acum ocazia să
aflaţi pe cont propriu) cu cîtă nerăbdare aş­
teptam ziua următoare, cu cîtă bucurie mă
aşezam din nou la lucru: imi propusesem de
ieri, cînd am suspendat, ca astăzi să (de fapt ,
să-mi) povestesc întîmplarea aceea cu .. . Şi
cîtă satisfacţie cînd, în fine, aşterneam pe hîr-
tie şi acea povestire, să nu se piardă.
Pentru că - fiţi atenţi! - ceea ce nu scrii
astăzi nu se ştie dacă ai s-o poţi scrie mîine!
în ce mă priveşte , declar solemn: după pen-
sionara am scris cele mai apreciate cărţi ale
mele !
• şi caraghioslîcuri, aveţi-i în vedere pe toţi cei
Aţi dori amănunte , sfaturi? Mă feresc să vă
dau sfaturi, dar pot arăta unele constatări
(dacă le socotiţi îndrumări, aveţi toată liberta-
tea să nu ţineţi seama de ele).
Stărui, chiar dacă veţi gîndi că mă repet, că
nu trebuie să porniţi la scrierea Memoriilor
înainte de a vă pensiona, adică numai atunci
cîn d nu mai aveţi altă treabă importantă (ser-
viciu, familie care nu trăieşte pe picioare pro-
prii); cînd îţi scrii Memoriile, aceasta trebuie
să-ţi fie treaba cea mai importantă !
Vă sperie că am să vă pun la treabă? E fi-
resc. Cine nu se sperie cînd are de făcut o
treabă nouă, nu e destul de serios. Speriaţi-vă
mai întîi (aşa au făcut şi primii 12 arlepţi ai
Memoriilor) , pe urmă vă reexaminaţi senti-
mentele şi porniţi voioşi să înfruntaţi necunos-
cutul, care curînd vă va deveni prieten. Nu va
fi uşor; cu atît mai puţin va fi greu. Primul
pas: vă faceţi rost de un caiet format mare,
din hîrtie velină . Pot fi şi coli izolate, principa-
lul este să fie hîrtie velină (nu vă închipuiţi ce
te ispiteşte la scris hîrtia velină, numai să ţi-o
aşezi în faţă!) Procuraţ i-vă un bun toc-rezer-
vor (pixul nu alunecă atît de senin, dar merge
şi cu pixul). Asta e toată pregătirea pentru
scris.
Obişnuiţi , cînd începeţi o treabă, o cafea?
Din păcate şi eu, altfel obosesc (sau mi se
pare că obosesc, ceea ce e totuna) repede.
Bine, luaţi o cafea, dar eu o iau cu miere, nu
cu zahăr, care e prea ieftin!
Al doi lea pas este ceva mai dificil: o să staţi
în faţa hîrtiei veline, cu tocul , cu pixul în mînă ,
58
şi o s ă aşteptaţi să vă vină ... inspiraţia . Nu veţi
şt i cum să începeţi. Da, t reaba asta este cam
d i fic i lă ş i pentru un scriitor de meserie, cînd e
vorba să înceapă o nouă lucrare, Începeţi , dar,
cu începutul. Chiar cu începutul , ca la auto-
biografie ( pînă cînd, pe parcurs, vă va veni o
altă idee, şi veţ i modi fica începutu l, sau îi veţi
aşez a în cap încă un în ceput, un fel de intro-
ducere): "M-am n ăscu t în localitatea ... , în ziua
de .. ., din pă r i n ţii. .. " Vă opr i ţ i o c l ipă, să savu -
raţi succesul: aţi pornit să vă scri eţi Memoriile!
V ă felicit! ... Veţi simţi imediat nevoia să spu-
neţi cîte ceva despre localitatea în care v - aţi
născut, doar vă mîndriţi cu acea localitate, o fi
ea măruntă, însă a avut cinstea să vă aibă ce-
tăţean! Dar poate că nici nu e măruntă , poate
că are şi alte merite decît că v-a produs!. ..
Precizînd data naşterii, vă va veni fără îndoială
în minte că ar fi interesant să spuneţi cîte
ceva despre epoca respectivă, să povestiţi me-
diul, condiţiile istorice, sociale, culturale care
au contribuit la apariţia voastră, la formarea
voastră. Indicînd părinţii , desigur că aveţi
toate motivele să vă lăudaţi cu ei, deci să-i
omagiaţi: veţi arăta cu ce treburi s-au ocupat,
cum s-au comportat (cu voi şi cu alţii), cît şi
ce le datoraţi. .. Vă veţi aminti că şi părinţii
voştri au avut părinţi, că şi aceia au oarecare
merite care n-ar trebui lăsate uitării. .. Veţi
aminti mai departe că aveţi surori, fraţi, unchi,
veri. .. E bine să nu scrieţi în Memorii numai
despre voi , să nu se creadă cumva, fără voia
voastră, că numai voi sînteţi vrednici să fiţi
consemnati. Aveţi în vedere tot ce s-a petre-
cut, de-a lungul anilor, în jurul vostru , drame
implicaţi, într-un fel sau altul, în viaţa, în acti-
vitatea voastră ; şi nu numai a voastră , ci şi a
strămoşilor. Aveţi în vedere că viaţa voastră
nu a început cu voi, a în ceput cu toţi strămoşii
de care vă aduceţi sau nu vă aduceţi aminte,
sau de care vi s-a povestit. Desigur, n-am să
vă cer să faceţi incursiuni mult prea îndepăr­
tate, n-am să vă spun să mergeţi pînă la Adam
şi Eva, sau măcar pînă la Ştefan cel Mare; dar
cu cît veţi readuce mai detailat trecutul , cu atît
lucrarea va fi mai actuală , adică mai cerută
azi.
- Şi despre dragoste să scriem?
- V-ar jena? V-ar ruşina? Dacă nu (şi chiar
dacă da) , ar fi cele mai picante pagini! De ce
să nu vă răsplătiţi, să vă despăgubiţi cititorii !
Fiecare întîmplare pe care o veţi povesti vă
va aduce în amintire alte întîmplări, fiecare
idee vă va aduce alte idei, fiecare frază va
aduce firesc alte fraze, veţi constata curînd că
nu e greu de scris, greu e să te opreşti din
scris. După oarecare antrenament vă vor ţîşni
din condei cuvintele, frazele, ca apa din izvor,
din robinet!
Povestiţi bucuriile şi amărăciunile voastre,
succesele şi insuccesele, povestiţi ce--voa învă­
ţat viaţa, şi cum s-ar desfăşura ea dacă, după
vasta experienţă, aţi putea lua-o ·de la început.
Povestiţi despre cît mai mulţi oameni; iar dacă
aţi cunoscut vreun om de seamă, completaţi
cunoaşterea lui. Dar mai întîi şi mai întîi po-
vestiţi despre dumneavoastră, povestiţi cu in-
sistenţă, consideraţi-vă cel mai important eve-
niment universal, numai aşa veţi ajunge să po-
vestiţi cu avint, cu pasiune!
SaDAng - arhiva personală
 Lucrarea dumneavoastră ar putea interesa
un cerc rl'lult mai larg dacă aţi avea posibilita-
tea să vă documentaţi la o bibliotecă publică
asupra epocii dumneavoastră, asupra epocilor
strămoşilor. stră-strămoşilor... Aţi realiza nu
numai cronica vieţii dumneavoastră, nu numai
cronica tirgului vostru, ci şi a epocii, a epoci-
lor ...
Fiecare om care moare - se spune - este
o bibliotecă distrusă, este un roman curmat,
este un noian de strămoşi dispăruţi pe veci,
dacă nu se îngrijeşte cineva să-i perpetueze,
prin evocare. Fiecare pensionar in viaţă este
un martor. un document, o arhivă. Deveniţi
dumneavoastră istoricul, poate chiar roman-
cierul familiei dumneavoastră, astfel şirul ne-
numărat al precedesorilor nu se va stinge
o dată cu dumneavoastră.
Dacă Memoriile pe care le scrieţi vor fi înso-
ţite şi de un bogat album cu fotografii - oa-
meni şi locuri - v-aţi făcut şi mai complet da-
toria faţă de trecut şi faţă de viitor : vom şi ve-
dea. nu vom citi numai! Fotografiile sint şi ele
un mijloc de a supravieţui, fotografiaţi-vă in
cit mai multe împrejurări şi poziţii, la cit mai
multe virste; dar nu e suficient, fotogrl!.fiile
doar ilustrează, completează Memoriile. lnsă
dacă nu ştiţi carte atunci e altceva, sint şi ele
bune la ceva.
O pagină, două, trei dacă veţi scrie in fie-
care dimineaţă vor fi de ajuns ca să aveţi o zi
bună, norocoasă, voioasă , ca să vă bucuraţi
că trăiţi, vă dau cuvintul meu!
Vi se pare că, la indemnul care nu se mai
sfîrşeşte, vă întindeţi prea mult? Aşa şi tre-
buie! Prima calitate a Memoriilor voastre va fi
(deşi aţi putea crede iar că o spun in ironie)
cantitatea (dar nu numai pentru ca să aveţi de
unde tăia, pe măsură ce vă veţi aminti fapte
mult mai interesante). Scrierea Memoriilor tre-
buie să dureze ani, depinde de ingeniozitatea
autorului de a scormoni in profunzime şi in
lărgime. Cu cit va dura mai puţin intocmirea
(superficială) a Memoriilor, cu atit ele nu-şi
vor atinge principalul rost. acela de a vă um-
ple cit mai bine vremea; cu cit va du ra mai
mult, cu atit Memoriile vor fi ..medicamentul "
care va inlocui maldărul de medicamente cu
care de obicei se hrăneşte (iluzoriu şi nefast)
un pensionar avizat sau neavizat, cu atit vă
veţi tot prelungi viaţa .
Am uitat ceva (după ce am să termin am
să-mi amintesc de multe altele, e şi acesta un
•.secret" al Memoriilor) : in povestirea dumnea-
voastră construiţi-i pe strămoşi - şi pe toate
personajele .. romanului" dumneavoastră -
oameni vii, desc rieţi-le fără zgircenie figura,
caracterul, preocupările, povestiţi cum se
comportau, cum se îmbrăcau, cum şi ce min-
cau, nu vă sfiiţi - după ce le-aţi adus toate
elogiile posibile - să le arătaţi şi defectele, va
fi mai credibil, va fi amuzant.
Fiţi imparţiali, şi mai ales nu vă lăsaţi domi-
naţi de ranchiună: cutare s-a certat cindva cu
voi sau cu mama sau cu tata, deci afară cu el
din memorii! Sau, mai rău, nu profitaţi că vă
scrieţi Memoriile, ca să vă răzbunaţi pe acela!
Dar dacă nu puteţi să vă stăpîniţi, daţi-i dru-
mul aşa cum vă vine la socoteală, lucrarea va
avea şi aşa farmecul ei!
Scrieţi simplu, nu faceţi .,literatură "; astfel
aveţi mai multe şanse să iasă o scriere lite-
rară. Dar dacă simţiţi indemnul să scrieţi mai
,.inflorit", ..mai aşa" , merge şi aşa!
Uite, vedeţi, vă fac toate concesiile, numai şi
numai ca să nu simţiţi nici o oprelişte in ma-
rea dumneavoastră intreprindere! M-aţi înţe­
les?
Şi cind, odată şi-odată - cit mai tirziu -
veţi termina scrierea Memoriilor, nu aţi termi-
nat: le recititi pe indelete, le mai completaţi, le
bateţi la maşină (preferabil să le bateţi singuri
la maşină, chiar dacă pentru asta abia acum
trebuie să învăţaţi dactilografia, merită oste-
neala, aveţi ocazia să vă regindiţi Memoriile,
scrise la maşină ele vă apar ca opera altuia,
astfel veţi avea curajul să le vedeţi critic) ... Şi
cind aţi terminat şi aceste treburi , tot nu aţi
terminat : incepe perioada deosebit de agrea-
bilă de a le face cunoscute.
Memoriile pe care le scrieţi vor fi citite cu
mult interes de copiii dumneavoastră, de ne-
poţi. Le veţi putea citi seara, la culcarea lor,
nepoţeilor (vor adormi mai uşor , veţi adormi
mai repede).
- Bunicuţo , spune-mi o poveste!
- Adevărată?
- Cea mai adevărată!
- Atunci să-ţi citesc povestea vieţii mele!
Şi după ce le-o veţi citi (in decurs de luni,
de ani):
- Bunicuţo , chiar tu ai făcut toate isprăvile
astea? Chiar tu? Nu e o .. . poveste?
Va fi cel mai desăvîrşit elogiu ce vi s-ar pu-
tea aduce!
Aţ i putea face ..schimb de Memorii" cu alţi
pensionari-memorialişt i, punîndu - vă la dispo-
ziţie , reciproc, caietele; sau să vi le citiţi in co-
lectiv, ca să vă cunoaşteţi (deci să vă apre-
cişţi) mai bine.
In fiecare localitate, in fiecare cămin de bă­
trîni ar trebui să se găsească un pensionar
energic dispus să ia iniţiativa mobilizării pen-
sionarilor, pensionarelor in vederea întocmirii
şi valorificării Memoriilor: il asigur pe acela,
pe aceea că îşi va asigura astfel o bătrîneţe ti-
nerească, va deveni in cercul său o figură de
mare popularitate.
Poate că se va sesiza in timp şi vreo editură
să rezerve o colecţie specială care să publice
Memoriile cele mai reuşite. Colecţia va avea
suficienţi cititori (mă tem că şi autori!): pen-
sionarii. Numărul lor, precum se ştie , e mereu
în creştere. chiar dacă mai descreşte. Poate
că acea editură care va găsi de cuviinţă să
scoată in fiecare an o culegere cu acele Me-
morii care nu ar fi publicabile in intregime.
Va putea deveni o industrie înfloritoare cea
a Memoriilor, din toate punctele de vedere!
Oricum Memoriile realizate, fie că au fost
sau nu publicate vor fi o comoară documen-
tară pentru istorici, pentru medici, psihologi,
educatori. .. Se afirmă că bătrînii deranjează.
Dovediţi că bătrînii sînt o binefacere!
Principalul e să vă realizaţi Memoriile: aţi fă­
cut astfel un pas serios spre nemurire, v~~ţi ri-
dicat singuri un Monument trainiC! Memoriile
îţi prelungesc viaţa; ţi-o prelungesc plăcut şi
util. Memoriile îţi prelungesc viaţa şi după
moartei
Porniţi aşadar să vă scrieţi Memoriile! Va fi
aceasta una din marile bucurii ale vieţii dum-
neavoastră.
MARIUS MIRCU •
59
SaDAng - arhiva personală
 LUMEA ZÎMBEŞTE

60
SaDAng - arhiva personală
 POVESTIRI APOCRIFE
DESPRE CETATEA BRAN
în jurul cetăţii Bran, istoria,
vicleană şi neguroasă , a ţesut
o sumedenie de poveşti ce-şi
vor fi avut, la început , un
punct de pornire în chiar în-
tîmplările de fiecare zi. Mir-
cea cel Mare, Iancu de Hune-
doara, doamna Stanca (soţia
lui Mihai Viteazul) , principele
Gabriel Bathory ori studentul
francez la Padova Pierre Les-
calopier, haiducul Bucur
Cîmpeanu , ţăranul - Aron Mo-
şoiu şi vicecastelanii Johann
Raab şi David Horvath sînt
tot atîtea nume. rupte din
clase sociale diferite, care fie
au stăpînit cetatea, fie i- au în-
fruntat pe otomani , fie s- au
bucurat de ospitalitatea cas-
telanilor, fie s-au minunat de
bel ş ugul curţii , fie au masa-
crat oameni, fie s-au revoltat
împotriva asupritorilor care-i
61
SaDAng - arhiva personală
 dinspre Transilvania şi prefă­
cîndu-se a voi să cumpere.
Mimînd nepriceperea într-ale
comerţului, domnitorul le
dădu chiar el ocazia de a-1 în-
şela, aşa încît cei care se do-
vedeau a fi necinstiţi se ale-
geau cu un semn făcut cu
cărbunele pe coviltir şi erau
lăsaţi să plece în pace. Seara.
Vlad, însoţit de un grup de
oşteni, a gonit pe urmele ne-
gustorilor, aflîndu-i gata aşe­
zaţi în tabere pentru înnoptat.
Cercetîndu-le din nou căru­
ţele pentru a le afla pe cele
însemnate, domnitorul i-a
adunat la un loc pe cei necin-
stiţi şi şi-a arătat adevărata
identitate. spre marea spaimă
a acestora, care de acum nu
se mai aşteptau la nimic bun.
După ce le-a tăiat nasul pe
loc şi mîna dreaptă, i-a întors
înapoi la Bran. A doua zi di-
mineaţa i-a înşirat pe drumul
din faţa cetăţii ce ducea spre
Braşov , a chemat sătenii să
aduseseră pe săteni (numiţi pe Vlad Ţepeş ca rezident al asiste la judecata aspră ce
în acele vremuri colibaşi) castelului în perioada sa de urma să aibă loc şi a poruncit
într-o stare de suferinţă paro- peregrinare, rezidenţă , după ca din cinci în cinci să fie
xistică , fie , în fine, au fost si- cîte ştim , neatestată de nici traşi în ţeapă. Locul unde se
liţi să suporte imaginaţia des- un document. Se spune că petrecu grozăvia fu numit de
cătuşată a unora. din care nu Vlad s-ar fi deghizat o zi în- localnici .. şirul hoţilor" , denu-
o dată au ţîşnit cele mai ciu- treagă într-un ţăran nevoiaş , mire ce se păstrează şi astăzi,
date metode de tortură. aşteptînd carele negustorilor indicînd porţiunea de şosea
O faţă destul de fidelă a is-
toriilor coborîte din cetatea
Branului e de multă vreme în- Cel mai vechi desen al cetăţii Bran (după Cronica de la
registrată de documente. de Nurnberg din 1492).
cronici şi hrisoave, prinse azi
într- un corpus grăitor pentru
specialiştii care au găsit în
aceste probe scrise un mod
de a reface adevărul , de a da
la o parte perdeaua închipui-
rilor ceţoase. lăsată încet, ca
o rufă udă, peste faptele în-
ghiţite de vreme. Printre ele,
oamenii au strecurat însă şi
unele poveşti greu verifica-
bile, ivite poate din spaima
inflamată a oprimaţilor sau
din admiraţia naivă faţă de lu-
crurile secrete, nepătrunse cu
gîndul niciodată. Domnii ,
domniţele, împăratul nu erau.
la acea dată, doar muritori în-
vestiţi cu putere, ci şi purtă­
tori ai unor enigme tulburi, fi-
inţe cu daruri mirobolante,
prezente stranii într-o lume a
suferinţei însingurate. De ei
se leagă, prin urmare, fie gro-
zăvii din cele mai nefireşti , fie
acte miraculoase plasate de
imaginaţia populară într-un
timp nedeterminat, înfăşurat
în aburul mitului.
Una dintre povestirile cele
mai îmbibate de închipuiri
negre e aceea în care-I aflăm

62
SaDAng - arhiva personală
 Aspecte din Curtea
dintre castel şi Tohanu Nou.
intr-o foarte strînsă contami-
nare cu această povestire,
circulă şi aceea despre prin-
cipele Transilvaniei Gabriel
Bathory, care s-a dovedit,
după toate sursele istorice,
de o cruzime ieşită din co-
mun. Se spune că principele,
după o judecată cu braşove­
nii, privind dreptul de pose-
siune a cetăţii, a pătruns prin
vicleşug in castel, promiţin­
du-le vicecastelanilor domenii
şi imunitate. Ajuns înăuntru,
Bathory şi-a schimbat brusc
atitudinea şi i-a inchis in tem-
niţa cetăţii, infometindu-i şi
supunindu-i zilnic la cite un
nou supliciu. Suferinţele ce-
lor doi întemniţaţi fură atit de
mari şi de neinchipuite, incit
au devenit, pentru oamenii de
rind, un tipar al spaimei şi
ororii. Rămas singurul stăpîn
al castelului, Bathory a po-
runcit, după cum aflăm din
poveste, s ă li se taie mai intii
urechile, apoi degetele de la
miini şi de la picioare, nasul
şi limba, pentru ca in final,
cind nefericiţii îşi daduseră
deja duhul, să li se scoată şi
ochii. Toate aceste chinuri au
fost duse la imolinire de mă-
interioară a Castelului Bran.
celarul castelului, care, cu-
prins de groază, a innebunit
el însuşi şi s-a aruncat de viu
in fîntîna interioară, despre
care se spune că este fără
fund, pentru a-şi spăla, chi-
purile, păcatele. De atunci, in
mentalitatea locuitorilor s-a
transmis interdicţia de a fi
privită temniţa. printre ză­
brele, deoarece ochii schin-
giuiţilor, rămaşi înăuntru , ar
produce curioşilor vise male-
fice. Temeiul tuturor acestor
întîmplări pare a fi disputa,
reală, dintre principe şi bra-
şoveni, terminată prin jude-
cata in faţa Dietei, la Sighi-
şoara, unde Gabriel Bathory
ceru socoteală braşovenilor
pentru drepturile pe care şi le
revendicau asupra cetăţii. Din
documente ştim că la 4 apri-
lie 1612, Bathory ii convinge
pe vicecastelanii Johann
Raab şi David Horvath să-i
predea cetatea fără luptă,
dar, odată intrat înăuntru, or-
donă mutilarea şi spinzurarea
lor. Temniţa la care se referă
imaginaţia povestitorului pare
a fi construcţia zăbrelită de la
baza turnului de observaţie,
una din cele mai vechi inchi-
sori ale cetăţii.
A rămas legendară şi masa
pe care pircălabul Hannes
Conrad a oferit-o doamnei
Stanca in 9 iulie 1600, cu pri-
lejul trecerii acesteia prin
Bran. Cu acel prilej au fost
puşi mai mulţi pescari (in
realitate doar doi) să prindă
toţi peştii din apele înconju-
rătoare. s-au prins, se zice,
1 000 de peşti (in fapt, 207,
după însemnările cronicaru-
lui) care au fost prezentaţi
mai intii vii şi oferiţi apoi inal-
tului oaspete. Deoarece una
din apele care imprejmuiau
cetatea era de cîţiva ani se-
cată (azi, pîrîul Turcu).
doamna Stanca a găsit de cu-
viinţă să-şi incerce puterea
secretă, aruncind unul din
peştii aleşi de ea in albia pră­
fuită care, pe dată, zice le-
genda, s-a umplut de apă.
Din perioada in care rapor-
turile dintre stăpinireŞ'r ţăra­
nii domeniului şi ai satelor
din jur deveniseră incoi'aate,
a rămas povestea haiducului
Bucur, despre care se spune
că ar fi furat -o pe fata caste-
lanului Andrei neamţul, cu
care a fugit pe Valea Zbir-
cioarei, la o stînă. Cunoscut
de toţi ţăranii din jur, intrucit
63
SaDAng - arhiva personală
 chemase la revoltă pe opri-
maţii din Ţara Birsei, Bucur
fu primit cu mare cinste şi
ocrotit. La scurt timp, Andrei
neamţul trimise jumătate din
trabanţii săi (mercenari care
păzeau cetatea) pe urmele lui
Bucur, al cărui ascunziş fu
deconspira! de un negustor
pe care tocmai il prădase . Se
afla singur cu Marta, cind nă­
văliră trabanţii peste el. Obiş­
nuit cu astfel de înfruntări,
Bucur le administră o bătaie
zdravănă, după care le dădu
drumul. Uimiţi de bărbăţia
haiducului , trei dintre trabanţi
hotăriră să rămînă cu el pen-
tru a-1 sluji. Cu sprijinul aces-
tora, Bucur a pătruns in ce-
tate, a înlăturat stăpînirea
neamţului, care s-a refugiat la
Braşov, şi a luat in stăpînire
domeniul. Exasperat de viaţa
intre ziduri, care-i dădea sen-
zaţia de prizonierat, Bucur a
hotărît, după trei zile, să ia
din nou calea cedrului, lă­
sînd-o pe Marta in castel, de-
primată. La reintoarcerea ta-
tălui ei, Marta dădu semne de
sminteală. Ce poate fi adevă­
rat in toată această născocire
e faptul că in timpul răscoalei
curuţilor, condusă de Fran-
cisc Racoczi al 11-lea, cetatea
Bran fu asaltată de răsculaţi
(ţărani ai domeniului şi ai sa-
telor din jur), chemaţi la luptă
de haiducul Bucur Cimpeanu
care acţionş in intreaga Ţară
a Birsei. Infruntarea pro-
priu-zisă cu soldaţii cetăţii,
ajutaţi şi de trupe trimise de
braşoveni , avu loc istoriceşte
in 29 mai 1704. Trabanţii de
care se pomeneşte erau sol-
daţi cu retribuţie fixă (famull
portares), însă existenţa
acestora e atestată mai
inainte de stăpînirea aus-
triacă, sub care avu loc răz­
meriţa . Andrei neamţul poate
fi castelanul Andreas Bok-
ross, care însă a administrat
castelul mult mai tirziu faţă
de momentul răscoale i lui
Bucur Cimpeanu . Imaginaţia
populară a combinat însă da-
tele istorice, amestecindu-le
după legi ale povestiri i; care
continuă sfi coneureze in
timp adevărul istoric.

RADU G. ŢEPOSU •

Castelul Bran (după o

stampă de Rohbock din sec.
XIX).

64
SaDAng - arhiva personală
lmm;,;;,;;;;;m;m;m;;;;;,;;;;;",.,",;;;;mmmmmmm;:;;;;,;,m;;;,;,;,;;;;;m"li""mHHm;:•:m;;m;mm;;m;;mm;i
~ @
1
==
~ ~
g~
UN NUME STRĂLUCIT AL ANTICHITĂŢII:
GETO- DACII
Între sărbătorile de seamă ale Istoriei nea-
mului am aşezat, anii aceştia, una ce ne
poartă amintirea, gindul şi interesul spre un
eveniment dintre cele mai îndepărtate din tre-
cutul social şi militar al strămoşilor noştrr.
Sărbătorim 2500 de ani de la un eveniment
care ii aduce in scena istoriei pe geto-daci.
Popor brav şi vlte.az, popor liber şi doritor să
trăiască paşnic, suveran şi neatirnat, cu preţul
oricăror jertfe. El au cuteza! să infrunte, pen-
tru a-şi păstra spaţiul de dălnuire; cel mal pu-
ternic imperiu al timpului, forţa cea mai de te-
mut, Imperiul Persan. Sub conducerea împă­
ratului Darius 1, expediţiile de cucerire a altor
spaţii, popoare şi seminţii erau de neinvins.
Ajunşi la gurile lstrulul, precum relatează He-
rodot, primul Istoric al lumii, intemeietorul is-
toriografiei universale, geto-dacil s-au aşezat
zid in faţa perşilor, in faţa_ Jleînfrintef şi lnvin-
clbilei armate a lui Darlus. lnvăţatul antic grec
lasă însă nu dolfr o simplă informaţie despre o
incursiune militară, el .o preţioasă aserţiune
despre trăsăturile etice ale acestui popor cu-
rajos, despre spaţiul stăpînit de el, ca şi des-
pre viaţa lui spirituală. Civilizaţia geto-dacilor
a fascinat mllenlile, a fascinat in timpul exis-
tenţei lor. Arheologla românească a inregistrat
in ultimele decenii progrese fără precedent,
::: :HH::::::HH:HlH:HHiHHHHH:H!Hli:;HHlHHHHHHHHiHHHHHHHHlHHiHHHiHHHiHHHHH:H:HHHHlHHHHHHHHHilli
5 - Almanahul Flacăra ·s7
1
~=
~§
adunind date noi şi Impresionante despre
viaţa, despre cultura materială şi spirituală a
acestui popor a cărei continuitate de locuire,
comuniune şi unitate nu mai pot fi contestate
in spaţiul carpato-dunăreano-pontic, confir-
mind vestita civilizaţie a antichităţii. Ca una
din laturile esenţiale ale etniei noastre, alături
de_ componenta romană, strămoşi de la care
am moştenit, o dată cu fruntariile ţării, nume-
roase şi numeroase trăsături morale şi spiritu-
ale, de psihologie colectivă, tradiţii inestima-
bile, orice nouă relevanţă despre geto-daci
este firesc să Intre in zestrea noastră de cu-
noştinţe. Ca parte de suflet şi de minte, in ne-
voia firească a autocunoaşterii. -A ne şti origi-
nile, a ne şti rădăcinile, mersul prin marele la-
birint, nu o dată plin de vicisitudini, al Istoriei,
este o datorie primordială a fiecăruia dintre
noi. Ca şi o datorie esenţială, patriotică, a în-
văţătorilor noştri, a cercetătorilor, a istorii5gra-
fiei noastre. Aşadar, sărbătorirea celor 2500
de ani este şi o mare sărbătoare a cunoaşt~rii.
~E;W1:€i,~.:~:::~::·:~· ~
65
SaDAng - arhiva personală
E:~;;n;;;n!;nnHtH!fft~n~rrtnHfnHHftnnnrrnntiT~tHfntnrtrnrnrnnnnnrn;!;rnrnrnrtnninintnrrtnnrnrnn;r;r;;i;ir;;;~~n!:s
--= -
--=
----= ~

-----
----- ---
---
-----
-
--

Tezaurul de la Hinova ( Meh edi nţi), încă o dovadă a artei orfevreriei dacice.

JSTOR.fA NOASTR-Ă, VIATA NOASTRĂ. ·

POCUMENTE DESPRE GETO-DACI.
UN CAPITOL, DESPRE ' l'\ ' . , ' "

.' MOSTENIREA
'
'
;· STRĂMOSILOR
.
PRIMELE MARTURII IN An ii aceştia se implinesc două milenii şi ju- .§
mătate de la evenimentele care au · ~prilejuit :;;:
prima menţionare a geţilor i n izvoarele lite- ::;::
IZVOARELE LITERARE ANTICE rare, ajunsă pînă in zilele noastre: campania ·:;:::
regelui Darius al lui Hystaspes, istorisită de =::
Herodot din Halicarnas. Acest jubileu este o :=::
bună ocazie pentru ·a reaminti faptele petre- '§
(O analiză ls.torlco-arheologlcă) cute atunci. a reanaliza semnificatia · lor prin .§
.:~~~~:H:i!i:ii:H!H!!HiiHHHHiii!HiU!!!ii!!H!!iUlUHi!UUH!!i!!H!HiH!iHiHii!!!i:!Hi!i!H!!ii!!HUiU!HH!!!H!HiH!H!ii!HH!:Hn;
66
SaDAng - arhiva personală
g:•,, ··, ······: ···,'' ., ·;,, n;;;;;;;;....
::.:::::::::!!!:::!!:~~·::-•···- ;;;;;;;';; ;;;;;;"
•........ ·--··---·-···-····---···-·····-····-····-... -···-······-·-·····-·····-·-·······r·
;;;;; ;;; ;; ;;;; •;;;;;; ;;•;: ;;::;:; m;•;;;::•;;; ;;; m;;•;;;" ;; •;; ;; ;;; ;• ::;::;;;;;; m;; n;' •:;;' ţl:l
:;;: prisma unor bogate informaţii dobindite intre bele malvri ale Dunării; izvoarele relatează ·::::
ig: timp, in pri11cipal cu ajutorul arheologiei, care desp~e g~ţii de la su_d de fl_uviu (aşa nH infăţi- :gj
:::: a pus bine in valoare importanţa acestei prime şeaza, Citeva decenu dupa Herodot, ş1 Tuc1- :::::
:::: surse pentru istoria şi civilizaţia geto-dacilor. dide - 11, 96). Prima atestare sigură a geţilor ::::
:::: Pasajul despre geţi din cartea a IV-a a isto- nord-dunăreni datează din 335 i.e.n. şi a fost :::;
iL riilor lui Herodot cuprinde patru paragrafe (IV, prilejuită de expediţia lui Alexandru Macedon ::gj
j;:: 93-96) al căror conţinut · il rezumăm aici. la Dunăre impotriva tribalilor. Bazindu-ne însă :::1
:!!:· După ce a trecut Bosforul, Darius a străbătut pe descoperiri arheologice, despre care va fi ::::
:::: pămîntul Traciei prin ţara odrisilor şi, inainte vorba mai jos, putem presupune că aceşti geţi :::;:
;;;: de a ajunge la lstru, i-a intilnit mai intii pe geţi stăpîneau şi malul sting. ::::
iF .,care se cred nemuritori" şi care I-au infrun- Geţii trebui~ să fi fost o noţiune familiară lu- ::;;j
::::: tat, fiind _.,dintre traci cei mai bărbaţi şi cei mai mii greceşti. In acest sens aş interpreta trag- :::::
i::: drepţi". In prealabil, Herodot relatase că tribu- mentul din tragedia pierdută Triptolemos a lui ::;;1
:::: riie trace ale skyrmiazilor şi nipseilor, care lo- Sofocle: .,Şi Charnabon, care in timpurile de ::::f
m:: cuiau mai sus de oraşele Apollonia şi Mesam- faţă stăpîneşte peste ge(i". Acest fragment re- :gi
;::: bria, s-au predat fără luptă lui Darius. Urmă- prezintă foarte probabil cea mai veche men- :;:;1
:::: toarele trei paragrafe (IV, 94-96) tratează ţiune a geţilor intr- un izvor literar. Se consi- !!!•
!!!! despre credinţele geţilor, fiind o completare a deră că Triptolemos a fost reprezentată in 468 ·:::1
:;:: afirmaţiei de mai sus ..geţii care se cred ne- i.e.n . la Atena , fiind obiectul primei recunoaş- :::::
;;:; muritori", introdusă prin .. iată modul prin care teri publice a talentului marelui tragedian, ::::i
:::: se cred nemuritori ". Este nu numai prima de- care a obţinut, cu acest prilej , prima premiere '!:!i
:::: scriere a religiei geţilor, dar şi cea care con- in competiţie cu Eschil. Prin urmare, textul ::::i
!!!!' ţine cele mai semnificative elemente ce stau la respectiv a fost scris cu mai bine de 30 de ani :;:;:
i!!! baza tuturor studiilor moderne despre această inaintea redactării definitive a istoriilor lui He- :!!!l
::::: temă. rodot. Din păcate, nu ştim ce a înfăptuit Char- :!!!i
g:: De fapt, cele două şcoli de gindire despre nabon şi nici data la care a domnit, nici chiar ~gi
:;::: Zalmoxis (la Herodot apare forma Sălmoxis) dacă a fost o persoană reală · sau una mitică ; ~:;f
::::: - om, discipol al lui Pitagora, sau zeitate ge- expresia .,in timpiJI.de faţă ". ~u ir:"plica_nicid~- ::::f
!!!:: tică -, pe care se întemeiază numeroasele cum data redactaru traged1e1, CI era 1n lega- ::!!:
F'
.;;::
studii despre religia geto-dacilor sint atestate
chiar la Herodot; după ce reproduce spusele
tură cu contextul acţiunii desfăşurate in versu-
riie respective şi care se refereau, probabil, la
::;;:
::::j
;;;:: elenilor care locuiesc in Hellespont şi Pont şi, călătoria eroului Triptolemos pe un car tras de !:!;
r:::: potrivit cărora Zalmoxis ar fi fost sclavul lui zmei, învăţînd pe oamen1 , sub acoperăm intul !!!i
i!!: Pitagora, propovăduind apoi printre geţi doc- de recunoştinţă al zeiţei Demeter, arta de a lu- ":;.
jl:: trina acestuia, Herodot se exprimă cu pru- era pămîntul. V. Pârvan vedea in Charnabon , ::gi
•:::: den ţ ă : .,cit despre mine, nici nu pun la in- adorator al lui Triptolemos, un mit creat de :::;:
1::: doială, nici nu cred pe deplin cite se spun greci din respect pentru daco-geţii agricultori !!!i
:;:: despre el. .. mi se pare însă că Zalmoxis a trăi1 şi , in această calitate, discipoli ai zeiţei Deme- ::::j
!!!o cu mulţi ani inainte de Pitagora. Fie el om ori ter. :!!!;
jg:: zeu al băştinaşilor , să ne mulţumim cu cele in- in alt loc, Herodot, descriind pe vecinii sciţi- .:g:
:!!! făţişate". Cred că acest sfat al părintelui isto- ror, ii aminteşte mai intii pe agatirşi , primii in .::;i
:;;: rîei este şi azi de recomandat. Amintesc aici interiorul ţării de la lstru in sus. De la el izvo- :::1
:::: că .informaţia lui Herodot, pe care o găsim ex- răşte Maris-ul (IV, 48, 49) . Acest din urmă de- ~!!:
:::: pusă parţial aproape cuvint cu cuvint la Hella- taliu a indemnat majoritatea cer.cetătorilor mo- '!!!i
i!!! nikos, contemporanul său, a lost preluată de derni să amplaseze pe agatirşi in Transilvania, :!!!!
1::: autori mai tirzii. Au existat însă, cu siguranţă , Maris-ul fiind identificat cu Mureşul. Cercetă- .'!!!
!!!! şi alte surse despre Zalmoxis şi despre religia riie arheologice, intensificate in ultimii ani , au ::;;i
:;:; geto-dacilor, al căror ecou răzbate, intre alţ i i î ntăr i t mult această ipoteză : bazinul mijlociu ş i ::;;.
ll:!
!!!!·
la Strabo _(VII , 3, 3-5) şi lordanes (Getica, 39,
69-71) . lncă de la prima vedere se observă
superior al Mureşului este impinzit, la data
evenimentelor narate de Herodot, de mormin-
:gf
,::::
:;:: că cele patru paragrafe, conţinînd o informaţie tele grupului cultural Ciumbrud, ai cărui pur- :::::
i;::: densă şi consistentă, n-au ca obiect expune- tători nu pot fi decit agatirşii. ::::·
:;::. rea faptelor istorice, acestea constituind nu- Agatirşii au fost consideraţi , pe drept sau pe ::::1
::::: mai pretextul prezentării pe larg a caracteristi- nedrept, o enclavă iraniană , infiltrată in Tran- !!!!:
11::: ci lor morale şi spirituale ale strămoşilor noştri. silvania. Ţrebuie i~~ precizat •. că izvo~rele ,::li
i!:!: Se poate totuşi deduce că cei care s-au incu- nu-1. descnu pe sc1ţ 1.· Herod_ot 11 prezmta p~ ·!!!i
:::: metat să infrunte uriaşa oştire persană (Hero- agat1!ş1 ca l!n neam aflat..1 .n relaţu mai de ·:::f
::::: dot - IV, 87 -. citează 700 000 de soldaţi şi graba duşmanoase cu sc1ţ11 . Ipotezele mo- .:::.
iL 600 de corăbii , număr evident mult exagerat; derne, după care au fost desemnaţi ca iranici ::g:
J;;:: dar chiar a zecea parte a acestui efectiv pare sau chiar drept sciţi, se întemeiază exclusiv pe ::::1
iE imens pentru posibilităţile de sprijin logistic al cons i derente lingvistice (antonimul :!!!!
;:::: antichităţ ii ) constituiau ei insişi o forţă respec- Agathyrsos comparat cu numele regelui scit :!!!i
!!:!' tabilă . Ar fi lipsit de sens să credem că hotărî- ldanthyrsos; numele regelui agatirş Sparga- ::::j
:;;:. rea geţ i lor de a angaja lupta - desigur, nu fă- peithes cu numele regelui scit Arlapeithes) :!!!:
!;:::· ţiş , ci prin ambuscada şi hărţuieli - să fi fost sau etnol ogic (ca gingăşia agatirşiJor co.Qlpa- ::::;
luată fără a se fi avut in vedere posibilitatea rată cu efer:nin~rea sciţilor •. CO!f1U~itatea. femei- ,:gz
j;:::
r::L unei reuşite. Aceste consideraţii ce se des- lor, atestata atit la agatlrŞI , Cit ŞI la SCiţi) . In- ::::i
I;::·
:!!~
prind din iapidara informaţie a lui Herodot,
duc la concluzia existenţei unei formaţiuni po-
li tice a Qeţilor sud - ~unăreni, .Pr?babil . su~
terpretarea izvoarelor arheologice a fost , o
v_reme, orientată in aceeaşi direcţie, dar inmul-
ţ~rea desco~eri~ilor in ultimul timp nuanţează
:~li
:::1
:::
::::· forma une1 putern1ce ŞI vaste un1un1 de tnbur1. mult semn1f1caţ1a elementelor de cultură răsă- ::::
:::: Nu şti m dacă această grupare stăpînea am- riteană, atestate de fapt in medii culturale di- ;!gi
iiii::1;;;lliH1HH1iH1~ll11liillHillHili1H1iliiililiiliilii;Hllii1iliiliiliililiiliiiilii1iiiiiilliilllilllli!ililliiliill1illllil1liiiHH1iiii~la
67
SaDAng - arhiva personală
i~~~~;~i.i~~iii;mi~iii~~~Jiiii~il
jj~c tural cu unele elemente particulare, dar înzes-
r::: trat cu forme de cultură materială specifice ar-
:::: tei nord-dunărene
dernă în acest sens riscă să alunece într-o
idealizare a spiritualităţii geţilor, fapt care s-a
şi petrecut, chiar în antichitate, la autori mai
~~§
::::
:::::
m~ Am insistat asupra acestor probleme, deoa- tîrzii, dar nu pare a fi fost în intenţia lui Hero- :~§
r:::: rece agatirşii sînt populaţia reprezentativă a ţi- dot. Sînt mai de grabă încl!nat să cred că re- ::::
:::: nuturilor intracarpatice în sec. VI-V î.e.n.; ei zistenţa geţilor este expresia puterii lor miii- ::::
m~ pot fi consideraţi printre strămoşii dacilor. Nu- tare şi politice. Dispreţul faţă de moarte era în ~m
:::: mele acestora din urmă apare în izvoare abia general o caracteristică a populaţiilor aflate ::::
:;::. în legătură cu evenimente de la sfîrşitul sec. 11 într-un stadiu analog al dezvoltării social-poli- ::;:
:;:: î.e.n., dar aria în care se dezvoltă cuprinde şi tice. Dacă au procedat altfel decît micile tri- ::::
:::: regiunile ce fuseseră în stăpînirea agatirşilor. buri ale skirmiazilor sau nipseilor, aceasta se ::::
::::: _ In acest context este interesantă prezenta- datoreşte forţei lor, respectiv întinderii şi coe- =.:::
:::: rea de către Herodot a agatirşilor în cursul ziunii uniunii lor tribale. La fel agatirşii, care c:::
r::: războiului scito-persan . Astfel, la cererea de se sprijineau, desigur, atît pe . capacitatea lor ::::
:::: ajutor adresată de sciţi vecinilor lor, cerere în- de luptă, cît, poate, mai ales, pe poziţia geo- ::::
:;;;: soţită de invocarea pericolului comun prezen- grafică favorabilă, greu de expugnat a ţării lor ::::
r::c tat de invazia persană, regii agatirşilor, neuri- - spaţiul intracarpatic. ::::
m: lor, androfagilor, melanhlenilor şi taurilor au Revenind la sursele lui Herodot, constatăm :~§
~:: răspuns negativ, precizînd · că se vor lupta ca evidentă o stratificare a informaţiei între :;;:
:;:: doar dacă Darius va ataca şi ţările lor şi cele relatate în legătură cu campania lui Da- ::::
:::: totodată se lăudau că în acest caz îl vor res- rius de la sfîrşitul secolului VI şi cele intim- .::::
E: pinge (IV, 118, 119). Ulterior, în timpul lupte- plate pe timpul călătoriei pontice a părintelui =:::
:::: lor, sciţii au decis să-i atragă pe perşi spre ţi- istoriei in deceniul anilor 50 ai secolului V sau :::::
:::: nuturile celor ce le refuzaseră ajutorul şi o după această călătorie şi care 1-au pafl!enit pe ::;:
:::: ceată scitică urmărită de perşi a năvălit în zo- alte căi, înainte de redactarea finală . In ceea .::::
r::: nele respective (IV, 120). In acest context, He.- ce-i priveşte pe agatirşi, cel puţin două locuri .::::
:::: rodot (IV, 125) înfăţişează pe melanhleni, an- se referă la situaţii de la mijlocul secolului V: =.:::
r:::: drofagi şi neuri fugind din ţările lor in timp ce pasajul cu menţionarea izvoarelor Maris-ului =.:;:
§~: agatirşii, după ce şi-au mobilizat forţele la şi cel unde se aminteşte omorirea regelui scit ~§
:::: frontiera cu sciţii, i-au prevenit pe aceştia că Ariapeithes de către Sparapeithes, regele aga- ::::
:::: sînt hotărîţi să lupte cu ei dacă nu se vor re- tirşilor (probabil şi descrierea agatirşilor în =.:::
:::: trage îndată. Părintele istoriei relatează în cap. IV, 104). Din acest mod de a vedea lucru- c;;:
:::=. continuare: "Melanhlenii, androfagii şi neurii , riie, rezultă că geţii nu au avut un rol politic :::::
r::: atunci cînd perşii o dată cu sciţii năvăliseră independent decit in prima fază, cea de la sfir- ::::
=~ peste ei nici nu s-au gîndit să pună mina pe şitul secolului VI. Către mijlocul sec. V rapor- =:::
r::: arme şi, uitînd cum se grozăviseră, au luat-o tul de forţe la Dunărea de Jos era disputat de ~:::
r::: la goană înspăimîntaţi. .. Sciţii n-au mai ajuns către sciţi, agatirşi şi odrisi, ultimul luînd locul ::::
m~ pînă la agatirşi, deoarece aceştia nu le-au dat geţilor. Intr-adevăr, după întemeierea, între ~§
::;: voie .. . din ţara neurilor au cotit-o spre propria 480 şi 470, a regatului sud-tracic al odrisilor, ::::
r::: lor ţară, împreună cu perşii (care se ţineau pe geţii au căzut la un moment dat, în condiţii pe =:::
::;:, urmele lor)". care nu le cunoaştem, sub stăpînirea odrisilor. :;;:
§ Am expus mai pe larg aceste evenimente Aşa ni-i înfăţişează Tucidide (11, 96---98), sub i§
:;~, deoarece prezintă o frapantă asemănare cu domnia lui Sitalkes, fiul lui Teres, regele odri- ::;:
:::cmodul de expunere a fapteloto cu cele relatate silor, in timpul expediţiei din toamna lui 429 în ::::
:;:;: mai inaihte despre geţi. Comportamentul geţi- Chalcidica. ::::
:;:=. lor şi a~atirşilor în faţa duşmanului care ame- Este plauzibil să credem că expansiunea odri- ::::
:;:: ninţă sa le calce pămînturile este acelaşi : de- silor spre Dunăre să fi generat un conflict .::::
:::: terminarea de a lupta. Iri ambele pasaje cu sciţii, ulterior sfîrşit prin pace şi bună înţe- :::;
:;:=. această atitudine dîrză este comparată de He- legere. Cu prilejul acestor evenimente pe care :;.::
E:::· rodot cu slăbiciunea altor neamuri, vitejia ge- le putem doar întrezări în firul povestirii lui ::::
E:: ţilor cu supuşenia tracilor skirmiazi şi nipsei , Herodot, trebuie ~ fi intrat şi geţii sub domi- §E
g rezistenţa hotărîtă a . agatirşilor cu lăudăroşe- naţia odrisilor. Data cea mai probabilă a aces- :::1
:;:: nia şi fuga laşă a neurilor şi a celorlalţi vecini. to~ întîmplări pare a fi fost între 470 şi 460. ::::
:::;: După ştiinţa mea, această simetrie de expu- In ceea ce-i priveşte pe agatirşi, atitudinea :::;
:;;: nere n-a fost suficient relevată în studiile mo- lor faţă de sciţi continuă, potrivit lui Herodot, =.:;:
;:::. derne. Este, desigur, imposibil de dedus mă- să fie duşmănoasă : Ariapiethes rno..as:e in urma .::::
E:C sura in care Herodot va fi fost conştient de în- unui vicleşug - o ambuscadă? - pus la cale ::::
r::: rudirea geţilor cu agatirşii, cu alte cuvinte de Spargapeithes, regele ag<ItirşiiQJ: . Eveni- ::::
r::= dacă respectiva simetrie este doar o formă de mentul s-a petrecut în jurul anilor 450. Din :::::
: :: stil sau reflectă un adevăr istoric mai profund. ac11astă ştire izolată, furnizată de Herodot de- :::!
r::: Din expunerea lui Herodot rezultă că la data spre relaţiile scito-agatirse din cursul secolu- :::!
~ expediţiei lui Darius, acesta din urmă a fost lui · V, putem deduce doar că agatirşii, primii @
§:: confruntat cu trei forţe politice mai impor- dintre vecinii sciţilor de la lstru în sus, erau :::-:
:;:: tante, care-şi exercitau influenţa in aria Dună- direct interesaţi in raportul de forţe din aria ::::
r::: rii de Jos: sciţii, geţii şi agatirşii. Sint singurii Dunării de Jos, respectiv a ţir:IUturilor locuite
-Hti~:HHHHHUH~H~HiHHiH!iiHfHiHHiHU!HU!HiH!UiUi!UU!UUHUiHHiHiHiHHHHHHHiHHiUUiHH!HiHiHHHH!HHH~llif~- ::::

68
SaDAng - arhiva personală
 ....................... 11111 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .- - · · -

~
k
g· Unelte din fier, vase de ceramică, bijuterii din argint - un inventar comun pe care ni-l dezvăluie toate
=
~

:;g;
ii: .:!:_.1::_
.. :_.!.·.:. :~':'''o':~~.~:!':~J~:;,:',',:..,~:J'''"'' "'"· •k•""'· r.rn """. '"'""' '' ""''""''"" ••"·'""" '" !.:·~=:_! :.~1:
_ indicii că reducerea şi prelucrarea se făcea pe roase unelte de fier folosite de meşteşugari:
loc, fapt dovedit cu certitudine pentru faza ur- făurari,dulgheri, pietrari, argintari, ceramişti

1:m:· mătoare (Hallstatt 8). O apariţie atît de timpu-

rie a metalurgiei fierului punea problema ori-
;:: ginii acesteia, a ~paţiului de unde s-a putut ea
etc., dovedind o inflorire deosebită a meşteşu- :::::
gurilor şi in acelaşi timp că, in ultimele
două-trei secole inaintea cuceririi romane, nu :;::i
:mi
i.... răspîndi la noi. In ultima vreme s-a formulat poate fi vorba de o civilizaţie a lemnului, cum ···•
!l~:: ipoteza in conformitate cu care in nord-vestul presupunea V. Pârvan, ci de una a fierului de :~li
lE
i.
Peninsulei Balcanice încă din sec. 11 i.e.n. a tip La TEme perfect comparabilă cu cea a cel- )jJ
existat un important centru metalurgic ind.e - ţilor ... :
l~~ pendent de cel microasiatic care a avut un rol . ::Hi
:::::::: de seamă in propagarea fierului şi a tehnolo- -.-• ~.::::
gîei sale spre Italia, Europa Centrală, Grecia şi APOGEUL CERAMICII
il~:- ţărmul Mării Egee. lscusiţii meşteri geto-daci ::m
: .. · care prelucrau de multă vreme cu deosebită .....
i::: pricepere bronzul au învăţat şi prelucrarea fie- in toate aşezările geto-dacice, fie ele mari :::;
il.~-~:·: · rului ce implica o tehnologie mai complicată. ori mici, s-a descoperit o impresionantă canti- _:::;::l:==.:
in sec. 3-2 i.e.n. se constată o considera- tate de ceramică cu numeroase for.me şi orna-
::::· bilă înmulţire a cuptoarelor de redus minereu mente. Evoluţia ceramicii geto-dacice poate fi -::::
JE care sint de două tipuri , răspirdite fiind pe in-
::::: treaga arie de locuire a geto-dacilor. Din fier
urmărită retrospectiv pînă in epoca bronzului.
Apogeul ei se situează in perioada statului ::::
·:m
..... se lucrau uneltele de bază in agricultură (fie- cind tehnica lucrării cu roata s-a generalizat şi ....
~~·l rul şi cuţitele de plug, seceri, coase, sape,
.
:i_.:·.:_._· toate formele proprii şi specifice au ajuns la :..: _~.-..:::::·.
.=
grebl~ etc.) şi nenumărate unelte meşteşugă- deplină maturizare. La roată se lucrau acum
reşti. In epoca statului se constată o deosebită nenumărate forme, de la uriaşele vase de pro-
J.:.=l.:.-. diversificare a uneltelor şi a produselor de fier vizii (chiupuri), .unele · ajungind pînă la 2 m j_: .~:.~: :
precum şi existenţa unor mari ateliere de fie- înălţime, pînă la căni , oale, fructiere, farfurii
il~:· rărie cum sint, de exemplu , cele descoperite etc. Produsele de virf ale ceramiştilor ge- ::~g
__:-.·
:l.~ la Grădiştea de Munte cu sute de unelte şi . to-daci care foloseau arderea reductivă şi pe :-~-~.!.
L. zeci de kilggrame de fier brut ce urma să fie cea oxidantă precum şi numeroase procedee ....
F prelucrat. Intr-un singur loc s-au descoperit de degresare a argilei sint, fără îndoială, eera- ::::
Jm 30 de lupe de fier, estimindu-se că ar fi vorba mica fină ·pictată cu motive geometrice ori cu · ::j~~
::::. de circa o tonă de fier brut pentru realizarea motive vegetale şi zoomorfe precum şi eera- ::::
:::: căreia a fost nevoie de aproximativ 50 de tone mica cu motive în relief care are la bază cu- ::::
::::. de minereu de fier. Ateliere de fierărie s-au pele deliene ori megariene. Pe lîngă ceramică , ::::
1.1.;_::_·. descoperit atît in interiorul cit ş.i în exteriorul
arcului carpatic fiind capabile să satisfacă ne-
din lut ars meşterii geto-daci au creat şi o re- .:.·~.i••
marcabilă coroplastică, cum este cea desco-
i
1:::: cesităţile în obiecte de fier ale comunităţilor
~~: de pe cuprinsul intregii Dacii.
perită la Cîrlomăneşti.
Pe baza descoperirilor s-a putut stabili exis- ::::
:::1
::::· Plugul cu brăzdar şi cuţit de fier este cunos- tenta unor centre de producere a ceramicii ·:::i
iE. cut cel puţin din sec. 2 i.e.n. întrebuinţînd cu cum sint cele de la Grădiştea de Munte, Fo- :;:;i
lil::_!:_;:_::···· g~~~!~?~~ed~n
chiar că
~~~e~es~~~~~~c~~o/:i~~:S~~~~~ in~~!i· :uoi~~~s 9~rl~~!~;!~~ e~~rt~!~t~.
secera ca atare este o
~~~d
invenţie
in domeniul măsură să satisfacă cerinţele
.•_ .:.l_: l:_~
_
nord-tracică avind centrul în interiorul arcului ceramicii de uz comun cît şi cea de lux. Gama
:::: carpatic. formelor şi a ornamentelor este bogată . For- ::::
i::: Cu ocazia săpăturilor efectuate în diverse mele ca atare sint in covîrşitoare• majoritate ::::
1m puncte ale fostei Dacii s-au descoperit nume- .mJ cele străvechi.

tigl!H!,Hl'iH!!HHHliHHHliHHH!HiH!!ii!!ilii!iiiii!iliiHiiliHiHiHHHHHîHHHlllliîHiHHHHHiHHHHHHiiiii!IHiilillllill!mli!
70
SaDAng - arhiva personală
 ~f~HH~iiH~~H~iHTYf!UHHHHiHiHiiiHHiHYHHiiiiH!iHHiiHHHHiHHH~iHH~HlHHH!iiHHHiHHHiiHiiHfmT!mmffiHHHffii~iii!i
:W de geţi. Mă mărginesc cu această constatare plica prin infiltrarea unor elemente străine, ră- ::gf
!::: şi cu observaţia că agatirşii , deşi numele lor săritene, in Transilvania, fenomen care nu a :;~!!
:;;: continuă să fie consemnat in izvoarele mai tir- afectat şi zona subcarpatică . Că aceste ele-
J:::: zii, nu mai apar in nici un eveniment petrecut mente nu reprezintă un grup scitic este dove-
:;;;:
::;; 1
tE după mijlocul sec. V i.e.n. Evocarea lor in dit deopotrivă de texte şi de descoperirile ar- : ::1
:E surse ulterioare poate fi concepută ca un ră- heologice, dar caracterul lor alogen, probabil ::::.
::::: sunet al prestigiului lor din vre91 urile lui Hero- iranic, este greu de negat. Apariţia in acest ::::1
fF dot. -· -~- mod a unui grup răsăritean in centrul Transil- ::::
:::: Toată această informaţie fragmentată , par- vaniei, ca rezultat al presiunilor exercitate de ::;;1
ig: venită pină...Jn. timp~;~r:i le noastre, a căpătat un scifi, explică , după părerea mea, cel mai bine ::::
!:::: contur mai consistent prin intensificarea cer- relaţiile duşmănoase ale agatirşilor cu sciţii ~::
!;;:. cetărilor arheologice. Numeroase descoperiri din timpul şi de după campan ia lui Darius şi , ::1!
f!::: întregesc spusele lui Herodot şi 'Tucidide pe de altă parte, împacă ipotezele, întemeiate :;~~
f" despre ţinuturile geţilor şi agatirşilor. Desco-
:;;:: peririle din aria descrisă de primii autori an-
pe criterii filologice sau etnologice, despre
elementele iranice -traduse pe plan arheolo-
::.~
::~ 1
i;;:: tiei, cuprinsă intre Balcanii răsăriteni şi lstru, gic prin analogiile culturii materiale cu zonele :;;:i
::::: trebuie considerată ca etalon pentru judeca- nord~auc.aziene - ale agatirşilor. Oricum va ::::.
IF rea datelo~ analoage din ţinuturile mai inde- fi fost, agatirşii au constituit principala forţă : O!!i
::::: părtate . Se constată astfel următoarele : 1. Aria de rezistenţă faţă de expansiunea scilică spre :::1
iL descoperirilor de tip getic este mult mai in- apus. :::::
i:;:. tinsă ; ea cuprinde intreaga zonă a Dunări i de Agatirş i i pot fi consideraţi ca alcătuind forţa ::~:
::::: Jos pînă la carpaţii Meridionali şi de curbură . polarizantă a unei vaste uniuni tribale ce in- ::;1
::::: 2. Descoperirile din această vastă i ntindere cludea aproape numai , sau exclusiv, triburi ::;;
i!::: prez intă mai multe faze atestind o evoluţie nord-tracice; agatirş i i înş işi, socotind, după ,:;;
i!::: neî ntre ruptă , care poate fi urmă rită încă de la spusele lui Herodot, nu se deosebeau mult de ::;;
1:::: mijlocul sec. VII , pînă in sec. III i.e.n. Avi nd i n traci. Dacă a existat deci o infiltraţie iraniană ::;;
i:;:: vedere că mai toate aspectele culturale din in sec. VII , un veac mai tirziu ea fusese deplin :;;;
:;;: această zonă derivă din cultura de tip Basa- asim i lată , fapt lesne explicabil dacă ne inchi- ::;;
::::: rabi , cultură caracteristică Hallstattului mijlo- puim această intrusiune ca afectind doar ::;;
::::: ciu , este îngăduit a considera geneza civiliza- casta conducătoare. Din rindurile cărţii a IV~a ::;;
1;~: ţiei geto-dace şi mai inapoi in timp, in sec. nu rezultă nicăieri qă, pentru Herodot, agatir- ::::1
f:::: V_lll: Socot· că ac_e~~e ~onst~tări sint un .. bun şii n-a~ fi fost traci. In eerspectiv~ !sţorică es_te :~g
E c1şt1gat al cercetăm dm ult1mele decenu. sugest1v de remarcat ca forţa poht1ca a agat1r-
l :;:: La fel in cazul agatirşilor . Grupul Ciumbrud şilor s-a format in acelaşi teritoriu in care, s~
:;;;!
::;;:
:;;:: care-i caracterizează , ia naştere pe la mijlocul cole mai tirziu , se va naşte puterea dacilor. In ::::1:
fii:: sec. VII , cind in jurul anilor 650 i.e.n. se petrec acest sens, indiferent care vor fi fost, sau, mai ::;;
:E i n s paţ i ul carpato-dunărean restructurări ale ales, cit vor fi fost de strînse relaţiile genetice ::;;
::::: grupurilor culturale ce nu pot fi decit ecoul agatirşi-daci .,Agathyrsia" a jucat in sec. VI =:::
:==~.. unor evenimente pe care ni le putem imagina: rolul pe care, o jumătate de mileniu mai tirziu , ::::1
:;~:: instalarea puterii scitice i n stepele nord-pon- il va reprezenta Dacia. :::::
1;:: tice a dus la o reacţie in lanţ de m işcări de tri-
;;:: buri, fapt repercutat şi in aria carpato-dună- Dr. ALEXA'NDRU VULPE • =::11 '
::~:1

::::. reană , mai pregnant in Moldova şi in Transil- cercetător ştllnţHic principal la Institutul de ::::
:;;:: vania. Această stare de lucruri se poate ex- Arheologie .:;;
1
1 ~
~ ~
~ ~
1111: METALURGIA
Numeroasele săpături ŞI cercetări făcute,
!.1:.::_:.
~~~t!n:ite~!~f~· s~~t?~~· i~~;~~~P~f~~: ci!r~n~: ]~~~
adaugă cele de la Poiana, Răcătău, Brad, Pia- : .: :.: :
1... mai cu seamă in ultimele trei decenii, au adus tra Neamţ , Barboşi, Cirlomăneşti etc. , din Moi- ...:
,:::. contri buţii deosebite la dimensionarea civiliza- dova sau cele de la Crăsani, Bucureşti , Po- ....1

11:·1_:~·:[. ~=~eşi/~~~~i~ ~~t~~~:~~~~~~~~~~~;f ~~~~~il: ~f;t~pa~~lo~~~r~~~rp~!f~~~· a3~:i~~f~f~~;~~~ ~:·.~:·~= ~· .:!

aportului acestora la îmbogăţirea tezaurulu i tante date cu privire la subiectul acum in dis-
.....
!!::.
universal. Pînă in preajma celui de-al doilea
război mondial ceea ce ştiam despre ge-
cuţie . Pe lîngă săpături s-au efectuat nume- ...
roase studii, multe monografice, cu privire la ::::
1

!.~·':_il t ~~f~t~f!I~~~~~~~i~ ~~~~tr~~~~l~~~~~

•-
,
Ji!:
prinsul Daciei, printre care la loc. de frunte s.e
numără cele din complexul situat in munţii
Sebeşului, cele de la Piatra Craivii, Tilişca,
Cercetările din ultima vreme au dovedit că
cele mai vechi piese de fier descoperite Ja noi ....
•

datează d!n Hallstatt A 1 (sec. 12 i.e.n.) existind ::HI

•.••:.·:
_,·.::1
...

llihHillll!Ui:ii!:ii!UHiHHUUii!HH!Ufii!HHHHHHHiHHH~UHHH!HfHHii!iHHHHHHUHiiiHlliillilliiniHHiiiiiH!i!Hlllliliililil
69
SaDAng - arhiva personală
 dmmmmmmmmmmmmnmmmmmmmmnmmmmmnmmmmmmmmmmmmmmmmmmmnmmm~l
m:TEZAURE DE IMPORTANŢA EURO- monedă străină nu ':Tlai __este_suficientă şi s~ ::gi
:::~
m: PEANA.
;:::
;;:: Printre numeroasele meşteşuguri se înscrie
;:;: şi cel al prelucrării aurului ş~ în special a <;~r_:-
E:O gintului care va cunoaşte ŞI el o deosebtta
:::: dezvoltare în perioada statului. Din argint se
:::: lucrau cu multă măiestrie. mai ales podoabe
:::: (torques-uri, lanţ·uri ornamentale, coliere, fi-
:::: bule, brăţări, mărgele etc.), piese d~ harnaş~-
:::: ment, vase şi alte obiecte. Dovada limpede tn
::::: acest sens ne-o oferă numeroasele tezaure de
;;;: argint geto-dacice descoperite pînă acum în
g:: peste 60 de localităţi de pe cuprinsul . întregii
;::: Dacii. Pe lîngă tezaure s-au descopent ş~ ur-
;::: mele unor ateliere în care se prelucra argmtul
E:C cu unelte specifice şi a putut fi chiar urmărit
;;;:: procesul de fabricare a unora dintre podoabe.
:::: Asemenea ateliere s-au dezvelit la Pectca,
;:;: Tăşnad, Poiana şi în alte localităţi , dovedind
:::= în chip neîndoielnic că podoabele de argmt
; ;: sînt produse locale. În prel~crarea argintul~i
1;;:::g:;. s-au folosit toate tehnologiile cunoscute tn
antichitate, inclusiv cea a placării ş j suflă rii cu
:::: aur sau cea a filigranări i.
g:; În sec. 4-3 î.e.n . se datează numeroase te-
1;;;:: zaure alcătuite din piese de aur sau de argint
:::: cum sînt de ex. cele de la Băiceni, Agighiol
m: sau Peretu , cu o bogată motivistică antropo şi
:::: zoomorfă a cărei studiere amănunţ ită a dus la
;;:: concluzia existenţei unor ateliere geto-dacice
;;::. nord-balcanice. În secolele următoare motivis-
;:::: tica decade însă elementele de bază cu sim-
:;:: bolistică religioasi\ se vor menţine Şi vo; _fi
:::: prezente pe obiecte de. argint ce se dateaza tn
sec. 1 î.e .n. ca de ex. tn cazul tezaurului de la
Lupu. Orfevrari i g~to~aci .din perioada ~tatu-
lui vor lucra, pe linga argmt ŞI aurul. Ptesele
de aur cunoscute pînă acum sînt însă în netă_
minoritate numerică faţă de cele lucrate dtn
argint, deşi din epoca bronzului $i din prima
vîrstă a fierului se cunosc numeroase tezaure
ce conţineau obiecte de aur. . . .
Cu toate deosebirile zonale ŞI multtplele tn-
fluenţe receptate , descoperirile geto-dacJc~ de
argint formează o u_ni!ate bine c_<;>rttu;ata ttpo~
logic şi etnic, c·u trasatun propnt Şt tn acelaşt
timp, definitorii, dovedind inaltul grad de dez-
volkire la care au ajuns geto-dacii. _Tezaurele
geto-daCic~ ~~uc o i':T1porta~tă contribuţie !a
definirea ctvthzaţtet şt pnn mcadrarea lor tn
ansamblul civilizaţiei de tip La Teme tîrziu
poate fi sesizată importanţa lor pe plan euro-
pean. . . . .
Dintre meşteşuguri se miii cuvm ammttte cel
;::: al extragerii şi prelucrării sării din nu_meroa-
sele zăcăminte existente in ţara noastra, Şt cel
1 al prelucrării sticlei. La Valea Florilor! în apro-
piere de Cluj-Napoca, s-a descopent un puţ
pentru extragerea să~ii , şi numeroase unelt~ <!e
lemn foarte bine pastrate ce se dateaza tn
epoca La Tene. U_rmele. l!n<;>r ateliere de sti~lă-
1.... rie s-au descopent la Gradtştea de Munte Şt la
Copăcel (jud. Braşov).
· civilizaţia altor neamuri răma&e în -~~a:_grani- ~§1
F
·
MONETARIA
1::.. Primele monede cunoscute în ţara noastră
-~§ji: sînt cele emise de oraşe greceşti în sec. 5-lea
1mc î.e .n. Spre s!îrşitul
sec. 4 î.e._n_. "cantit~t~a- . ~~' "" t~.~~. ~ "' .~ ,.~~.~~ .. :~~ ~.~~!i~~~~.~ ~~~~~~~~~:~~~.',,~l'~~
!fii~~Hi~HHH~HHiHiH!iUiHHHlliiillillilliillllllllllilli~iH~:iuiHi!:ii!Hi:HU!HUiii!i!iii!iUu::::::::::!un:::u::u:;iWJ;Wuum=
stmte necesitatea em1ter11 une1 monede proprii :::::*
a geto-dacilpr~ Ei_ vor i':':'ita, pe la sfî~şitul sec. :mi
4 î.e.n . şt ptna catre miJlocul sec. 3 ':e ..n., mo- c:::;l
nedele greco-ma_cedonene .• Monetana ge- :;;;
to-dacică, pe lînga etapa de mceput, .s-a dez- :;;;
voltat pe parcursul a trei faze pnnctpa_le cu :;;;
centre de emitere răspîndite pe aproape mtreg :;:;
teritoriul locuit de geto-daci. .::::
Geto-dacii au împrumutat, pe lîngă tehnica = ::::
monetară, şi sistemul ponderal şi anume mo- ::.::
nede mari de argint de tipul tetradrahmelor, .:::::
cîntărind între 12 şi 15 g. Titlul de argTnt este :::::
foarte ridicat la· primele serii pentru ca de pe :::::
la mijlocul sec. 2 î.e.n. să înce_apă să scadă ::gl
adăugîndu-se aramă care pe la tnceputul sec. ::::
1 î.e.n. să întreacă pe cea a argmtulut : _ ::;;;1
Numeroasele studii elaborate au dove.dtt C!l ::;;;1
monetăria geto-dacică se caracterizeaza :;;;1
printr-o mare diversitate de tipuri, fiecare re- ::::
prezentînd emisiuni ale unor triburi sau , mai :;;;
probabil , a unor uniuni de . triburi cu arii de = :;:
circulaţie bine delimitate. Tipurile menetare :::;
mai vechi sînt stilistic mai îng;ijit lucrate şi ~:g
mai apropiate de m_?del, pe cmd cele . uite- :;;;
rîoare sînt din ce tn ce mat schemattzate, ::::
ajungîndu-se pînă la combi n.aţii de lin ii! ::g
puncte şi ovale în care protottpul este mat :;;;
greu de rec~o~noscut. :::;
. În cea de-a _?oua fază .a ~onetăriei get~~- :jgl
ctce (150-70 1.e.n.) pe lmga o accentuata st1- ~c:::
lizare şi reducere a titlulu i argintului , se con- :;;;
stată 0 reducere foarte i mportantă a număru- :;;;
lui tipurilor monetare ş i o c reştere considera- ::::
bilă a numărulu i de monede refl ectînd întări - ::::;
rea uniunilor de triburi. ::;:
o dată cu domnia lui Burebista şi constitui- ::;;
rea statului se trece la cea de-a treia fază , ::::
cînd moneda de tip greco-macedonean este ::§
înl ocuită cu denarul republican de arl)tnt. Se ::;;:
cunosc şi ateliere in care se bătea~ denari r<?- ;:;:
mani cum este de ex. cel de la Tthşca . Numa- ::::;
ruf denarilor romani descoperiţi pe teritoriul :;;;
fostei Dacii creste de la an la an, ajungînd să :::;;
depăşească fa :ora actuală 20 000. ;:;;
Geto-dacii au emis şi monedă de aur cv le- :::;:
genda Coson , nume!~ unui~ dintre regii care · ~1
i-au urmat lui Burebtsta" lutnd ca model mo- .-=:;;1
nede romane. Se pare ca centrul de en:ntere a :;;;
acestora se găsea în cetăţile din munţii Sebe~ = :::1
şului. Marea cantitate de ':T1onede precum . şt ::;;;
numeroasele produse de tmport descopente :::::
în aşezările geto-dacice cercetate doved~te ::::
că c·el puţin incepind cu sec. 1 î.e.n. a extstat :;;:
o categorie specializată de negustori care se :;;:
ocupau cu schimbul d~ mărfuri. Comerţul da~ -~ :g
co-geţ.ilor orientat _la t~ceput spre G;ecta ŞI ::;;;
colonule greceşt 1 , tn~eptnd cu ~ee: -2 1.e.n. se ::;:
·va îndrepta (din ce tn ce mat tnststent) spre :::;:
Italia si coastele Mării Adriatice. :::;1
Monetăria geto-dacică evidenţiază în mod :::;:
pregnant dimensiunile civilizaţiei geto-da_cice ·. ::;:
care se situează pe un· plan superior faţa de ::::
ţelor statului roman cum ar ft sc1ţ11 , _tltrll , b~s- ::;;;•
;1;~~~ ';; ;~S~=~Lm:o·F~~~ i!
· au ....
d~păşit sătesc şt
Geto:ctacii au stadiul
. . ..::g1~ ·
_
71
SaDAng - arhiva personală
n~~:ti:~;~~;,·~iiEI~;!i~:~:~~~~~r!'&:~~1~:;F2~~ii:F~~lii:~j~,~~~"1
§
::;
centrafe într-o zonă mai mult sau mai puţin lo-
cuită, prin existenţa unor fortificaţii , prin Jocu-
::; ire permanentă şi intensă , constituind centre
::; de producţie şi de desfacere a mărfurilor, în-
E deplinind şi funcţii administrative şi de cult. in
= limba geto-dacilor asemenea aşezări se pare
că se numeau dava, sufix care apare în cazul
a numeroase localităţi din Dacia cum ar fi: Ar-
gedava, Pirqboridava, Ziridava, Buridava , Sin-
gidava etc. Claudius ·Ptolemeus plasează în
spaţiul geto-dacic, în ordinea obişnuită în Ge·
ografia lui , pe coordonate de la vest la est ş1
de la nord la sud, aproximativ 40 dintre cele
Ioan Neniţescu
.MOARTEA
LUI DECEBAL
La Sarmizegetusa stă mind;ul Decebal,
Ce-a frint popoare multe de jos şi de pe cal,
Stă , singerat din luptă, pe scaunu-i regesc
Şi chin adinc zvicneşte in ochiu-i vulturesc:
Căci luptătorii harnici ce lingă tronu-i stau
Frînturi de spade numai in mină ei mai au ...
Şi tarea lui cetate de flăcări e cuprinsă
Şi de duşmane braţe jur-imprejur încinsă!
Mer!Ju in sală intră, mereu voinici răniţi,
Pe lingă tron s-aşază de singe-acoperiţi,
Cu deznodate prăştii, cu scuturi găurite,
Cu tolbele deşarte, cu zalele plesnite,
Şi Decebal la dînşii se uită cu durere!
Dar iată se ridică şi strigă cu putere:
.. Sus cugetul şi firea ... , sus frunţile, voinici'
Plecarea in durere e pentru inimi mici,
lnvinsu-ne-a romanul, dar.. . nu ne va supune
În a sclaviei ' lanţuri ej trupuri reci va pune.
Aduceţi o căldare!... In ea o băutură
Să facem, şi cel care gusta-va picătura
Să moară ca om liber, ca sclav să nu trăiască,
La Zamolxe o nouă viaţă să-şi găsească ".
Cum regele grăit-a , aşa s-a şi făcut,
Rămasul pile de oaste stă lingă tronu-i mut.
Atunci al legei preot, mai mare-ntre cei mari,
Păşeşte spre căldare cu paş i inceţ i şi rari,
O cupă el işi umple şi hotărît o poartă
La gură şi o soarbe, grăind cind o deşartă :
.. Iubirea libertăţii e-al bărbăţiei semn,
Acel ce-n piept n-o sin-te, de jug şi lanţ e demn!"
Şi-aşa a morţei cupă din mină-n mină trece .. .
Şi cel ce gustă-ndată alături cade rece.
Deodată greaua poartă se sparge şi in sală
Traian cu capii oştei romane dau năvală...
În clipă luptătorii ce n-au băut venin
Frinturile de spadă şi le infig in sin
Şi cad scăldaţi ;11 singe... Cind iat'Traian zăreşte
Pe Decebal ce şade şi pacinic mi-I priveşte.
.. Supune-te - ii strigă - viaţa-ţi dăruiesc ... "
Dar regele se scoală şi zice: .. Nu primesc
Ca dar sclavia joasă ... Regi mulţi supus-ai tu...
la leşul meu de caru-ţi, dar... sufletul meu nu!"
Un junghi in piept şi-mplintă .şi moare ... Iar Traian
La sala-ntreagă cată, la vrednicu-i duşman,
"'" L-at săt apoi se-ntoarce grămd cu ocht apflns:
:;;: .. Not ce-am invins ca p•ldă s-avem pe-acest invms".
:;::
:::: (Put de 1e1, 1891)
~~:::::::::::::!H:!::::::::!::::::::::HH:ii:!:!:::::H:H:H::::::::::::i:!:H:::::::!:::!::!:!H!i::!:i:::::::::::::!:::H::!:!H:::::::::::::::::::y-::
72
este greu de făcut , chiar dacă coordonatele
matematice ale geografului alexandrin s-au
-::::1
;:;:
dovedit a fi greşite. Nu acelaşi lucru se poate ::;:
spune cu privire la cele din care nu s-au dez- ~=
voltat oraşe romane. Identificarea, în cazul ce-
lor mai importante aşezări geto-dacice, se
poate face doar ipotetic, cu un oarecare grad
::;:
=:::
,;:;
de probabilitate. :::;
Pe întreg spaţiul geto-dacic s-au descoperit §
şi cercetat numeroase aşezări geto-dacice for- ::::
tificate. La multe dintre ele este întărit doar :::;
punctul cel mai înalt care constituie acropola ::::
aşezării fiind clasificate în dtferite chipuri =::;
după sistemul defensiv. :::;:
Ele sînt foarte intens locuite, cu locuinţe de ::::
suprafaţă .sau adîncite. Pe lîngă locuinţele
obişnuite au •fost descoperite şi edificii mai
pretenţioase, cu mai multe camere. unele de
inspiraţie elenistică, iar în unele cazur~ s-a pu-
tut sesiza chiar o sistematizare de tip urban .
Descoperirile arheologice şi numismatice
făcute în aşezările geto-dacice fortificate. de-
monstrează cu prisosinţă caracterul lor de
centre de producţie. Peste tot s-au găsit vesti-
gii de prelucrare a fierului, bronzului, argintu-
lui şi aurului , a P.ieilor, ateliere ale ceramiştilor
şi multe altele. In unele dintre aceste aşezări __
se băteau şi monede.
Pe lîngă produsele atelierelor locale în ase-
menea aşezări se desfăceau felurite mărfuri
străine venite de pe diverse meridiane ale lu-
mii antice. Dovada în acest sens ne-o oferă
marea cantitate de amfore, ceramică sau alte
produse de lux la care se adaugă monedele,
toate oferind indicii cu privire la direcţiile co-
merţului efectuat de geto-daci.
Edificiile de cult descoperite în aşezări cum
sînt cele de la Popeşti , Poiana, Pecica , Bar-
boşi, Brad, Racoş etc. atestă şi rolul de centru
religios .al acestora pe lîngă cel economic ş1 -·
militar. In jurul marilor aşezări fortificate gra-
vitează mai multe aşezări de tip sătesc.
Elementele de fortificare sînt de cele ma.
multe ori cele tradiţionale întîlnite pe parcur-
sul epocii bronzului sau in prima epocă a fie-
rului. Este vorba de şanţuri şi valuri de apă,
rare ori de palisade care reprezintă ziduri de
1
pămînt , dispuse în diverse zone, de obicei în ....
zonele mai accesibile. Valul de pămînt poate fi
armat cu piatră. Nu lipsesc nici aşezările care _...J
au fost întărtte cu ziduri seci, adică la care bo- ::;:;
lovani de rîu ori piatra de carieră sau roca lo- --::1
cală este unită cu lut, singurul liant folosit. ?-i:::
Geto-dacii nu se vor limita însă la eiemen- :::;
tele lor de fortificaţii tradiţionale. Ei vor im- ~
prumuta din lumea greco~lenistică tehnici,
evident superioare. Este vorba de ziduri cu
două paramente lucrate din uria"e cărămizi
v
aşa cum este cazul aşezărilor de la Coţofenii
- din Dos. jud. Dolj, şi Bizdîna .în ace)~judeţ,
singurele cunoscute pînă acum. la care .se
adaugă zidurile cu două ·paramente din ,piatră
fasonată (opus quadratum) şi fără liant. In
această din urmă tehnică a fost construit uria-
şul sistem de fortificaţii din munţii Sebeşului. -·-
i
O vastă zonă de aproximativ 200 km2 a fost
întărită cu ziduri de piatră fasonată. S-au con- ~--
struit monumentale cetăţi ca acelea de la Cos- j§
teşti, Blidaru" şi Piatra Roş1e precum şi nenu- :::;
SaDAng - arhiva personală
 l!~~rrnnmrTmTim~HH~~~~HH~H~H~~~HH~~;~~H~ifH~~~H;~~~;~~~HH~H!~H~~~i~~~;;;;~~~;~~~H~~H~H~!HH~P:~~~~H~H~;;;~~mmmmm;~3
;:::: mărate turnuri izolate ori grupate, toate avînd
:::: menirea_ de a apăra cetatea cea mare de la
;;;:. Grădiştea de Munte. Aici , la 1 200 m altitu-
::::c dine, s-a descoperit cea mai mare şi reprezen -
::;:: tativă aşezare geto-dacică cu ·o incintă miii-
ii~:: tară , una r eligioasă cu numeroase sanctuare
:::=: şi una civilă desfăşurată pe zecile de terase
:::: ale Dealului Grădiştii unde au fost descoperite
:;;:· nenumărate ateliere, locuinţe , turnuri de pază
!::::· etc. constituind cea mai mare şi reprezentativă
::::: aşezare de tip protourban .
iE
::::.
iE CETĂŢILE, SINGULARIZÎND O piatră cu mortar şi tencuită cu mortar special ,
:g:= MARE CIVILIZAŢIE
i::::
:;;:
i:;:· in sec. 6-3 î.e.n. s-au construit uriaşe cetăţi
i:::: de pămînt cum sînt cele din Moldova din care
;:::· se cunosc un număr de 20. Mai bine cercetate
::::: sînt cele de la Stînceşti, jud . Botoşani şi Cot-
;:::: nari , jud . laşi. Cetatea de la Stînceşti repre-
::::: zintă o realizare grandioasă alcătuită din două
::::: incinte ce închid o suprafaţă de 45 ha. Cetă-
ii~:: ţile din Moldova se caracterizează prin incinte
i:;:: poligonale neregulate cu suprafeţe variind în-
;;;:: tre 1,50 ha (Criveşti) şi 45 ha (Stînceşti ). Valul
;;;:: de pămînt al cetăţii de 'a Stînceşti măsoară
;;;:: aproape 1 km lungime iar înălţimea lui la ora
::;:: actuală ajunge la 5,50 m măsurînd 20- 22 m
:::: l ă ţ i me la bază . Păm î ntul din care s-a construitlor noştri.
;;;: valul a fost scos din şanţul ce măsoară
:::: 6,50- 7,20 m adîncime şi 20 lăţime. Valul re-
:::: p r ezi ntă o i ngenioasă îmbinare de lemn şi pă-
:::: mînt uneori cu adaos de piatră . Proporţia din-
m:
::::.
tre cele două elemente este constantă , 25- 30
la sută lemn şi 70-75 la sută pămînt. Atunc i
i.i.~_:_: cînd se foloseşte zidul , cum este cazul la ceta-
lea de la Cotnari , el este lucrat din piatră
::::: tăiată şi nefasonată de diferite dimensiuni, al-
.... cătuind armătura de piatră a valului. Partea in-
ii~:: ferioa ră a zidului este de formă trapezoidală ,
::==.~.::', =,' înalt de 2-8 m, avînd înclinare de 45 la sută
•__ şi 60 la sută continuînd într-un gen de pali -
;::· sadă de minimum 3 m înălţime . Cetăţi de mari
::::: dimensiuni cum este cea de la Stînceşti, con-
J,.:i~·-: :_._'·:
•
stituiau locuri de refug iu şi de apărare în caz
de primejdie iar obişnuit erau sedii nobiliare.
Aşezările fortificate de tip dava sînt de propor-
f.=.:_.·_ ~ ţii cu mult mai reduse şi au fost permanent şi
intens locuite. Marele complex de fort i f i caţii
IF din munţii Sebeşului cu monumentalele lui ce-
i.:.=~.:..: tăţi apărate de ziduri din piatră ecarisată , di-
mensionează civilizaţia geto-dacilor singulari-
J.~.i.·:.'. zînd-o faţă de celelalte popoare antice rămase
în afara lumii greco-romane. Nici celţii şi nici
fi~:: alte neamuri n-au ajuns Să aibă cetăţi cu zi-
g: : duri de piatră ecarisată construite după cea
i:t:::-:":. mai avansată tehnică a vrem ii. Cetatea cea
mare de la Grădiştea de Munte închide între · ajungînd la începutul sec. 1 î.e.n. să ducă la
i"' giganticele ei ziduri o suprafaţă de cel puţin 3
::::: ha şi pare foarte verosimil ca şi incinta sacră
= .·.i:__~: ,' '.·, să fi fost apărată cu ziduri de acelaşi fel şi ast-
fel suprafaţa cuprinsă între ziduri să fie de
::::. peste 6 ha, cu turnuri patrulatere interioare.
!.:.·:_·;_·: Zidurile au în medie -peste 3 m grosime. Ele
sînt alcătuite din două paramente lucrate din
::;: piatră_de calcar foarte îngrijit cioplite şi faso-
::::: nate. In unele zone zidurile trebuie să fi avut
•··· peste 10 m înălţime şi se mai păstrează încă 5
::::. m. Asemenea monumentale ziduri măsoară
iF
::::
sute d ~- metrl lungime oferind astăzi un spec-
taco l deosebit.
~~~~HHHHHi!ifiHiHiiHHiHHiffHiifHHH!ffHiHHHH!fifiHHfHH!HfHHH!jifiHiHiHHiHHHHiHHiHiififiiiHHiHHHHHHHHH:iiffl.
Din lespezi de calcar fasonat sînt lucrate =::;
drumuri pavate, o piaţetă , zeci de metri de ca- :;:;
nale etc . La toate acestea trebuie adăugat e = :::
cele nouă sanctuare cunoscute pînă acum cu .:;:
coloane uriaşe de calcar sau de andezit asu- =::;
pra cărora voi reveni. Se mai cuvine adăugat =::;
sistemul ingenios de captare, filtrare şi condu- -:::
cere a apei de băut , descoperit pe una dintre ..
te~asele Dealului Grădiştii.
In bună tehn i că grecească a fost lucrată şi
cisterna de apă elin imediata apropiere a cetă-
ţii de la Blidaru. Ea este o î ncăpere subterană
măsurînd în · interior 8 x 6,20 m cu ziduri din
în compoziţia căruia i ntră ţiglă pisată , var , ni-
sip, cenuşă şi cărbune de lemn confo rm pres-
cripţiilor lui Vitruvius.
In aşezările geto-dacice nu lipsesc nici ca-
nalele de drenaj, unele săpate în stîncă cum
este cel descoperit în cetatea de la Băniţa sau
altele cioplite în blocuri de calcar cum sînt -~g
cele de la Căpîlna , Feţele Albe , Costeşt i şi
Grădiştea de Munte. Cele mai reprezentative
canale sînt cele dezvelite în incinta sacră â
Sarmizegetusei , alcătuite din blocuri mari de
calcar de peste 1,50 m lungime, scobite- fiind
în formă de semicerc.
Apeductele, cisternele şi canalele existente
în aşezările geto-dacice demonstrează ş i ele
înaltul grad la care a ajuns civilizaţia st rămoşi-
POLITICA, SOCIETATEA, . STATUL
î ncă de la pă şirea în lumina izvoarelor
scrise societatea geto-dacică este fără în-
doială scindată . Herodot vorbeş te de "fruntaşi i -
ţării " iar Sofocle îl aminteşte pe Charnabon
care "domneşte peste geţi " . Izvoarele literare,
epigrafice şi numismatice vorbesc apoi din ce
în ce mai insistent despre .,regi" ai geto-daci-
lor. Folosirea unor titulaturi ca cea de basileus
încă din sec. 5 î.e .n. şi consecvent întîlnită pe
parcursul secolelor următoare nu este întîm -
ptătoare. Este expresia unei soci etăţi scindată
social cu vîrfuri conducătoare , aristocraţi pro-
veniţi din nobilimea tribală ş i oameni de rînd .
Primi i s-au numit la îr)ceput tarabostes şi apoi
pileaţi, din rîndul lor alegîndu-se regele şi pre-
oţii iar oamenii de rînd se chemau comati.
Despre e~stenţa sclavilor, izvoarele literare nu
ne spun aproape nimic. Cu toate acestea,
poate fi postulată existenţa unor sclavi de tip
patriarhal , fără pondere cît de cît semnificativă
în procesul de producţie.
Procesul de împărţire în clase sociale, înce-
put cel puţin în sec. 5 î.e .n., s-a adîncit treptat
cristalizarea claselor sociale, la formarea unor
pături sociale dom inante şi exploatatoare, pe
o parte, iar pe de altă parte, masa pio'Crocă-
toare de bunuri materiale, diferenţială şi ea pe
baza diviziuni i sociale a muncii. - •
Încă din a doua jumătate a sec. 6 î.e.n . ge-
to-dacii aveau formaţiuni politice cu caracter
unional în fruntea cărora izvoarele de mai tîr-
ziu amintesc regi. Regalitatea pare să fie insti-
tuţionalizată pe vremea lui Burebista . Trebuie
să se fi petrecut numeroase prefaceri de ordin
social în sînul C_?munităţilor gentilice ce-şi gă- _::;
sesc explrcaţra rn dezvoltarea forţelor de pro- :;:;
73
SaDAng - arhiva personală
g~mmmmmmiHHmmmlmHmmmimmlmmmmmmmmmmmmlmHmmmmmriin!i!mimmHmHmmmmr1~1

~~[ • !:~

1
=
=
E
1=
=
3
~ ~
~ ~

1
E
1
3

1
:::::
~
1
::::
]
=
::::
-
:::::
::::
-=
=::::
~ ~
~t.
··- Podoabe din aur şi din bronz placat cu aur, de epocă mai tîrzie (sec.
~~
···-
§l; II-III), aflate oe teritoriul Transilvaniei. ~g
~ 3
-·- ducţ1e care au dus la o formă superioară de literare antice. Dio Cassius vorbeşte despre o ....
!f~ organizare: cea statală . Izvoarele de diverse scrisoare a lui Decebal pe care a trimis-o l-ui ~~g
§~~ categorii (literare, epigrafice, numismatice Domitian. Acelaşi autor pomeneşte un mesaj :~g
5 etc .) dovedesc că Burebista a intemeiat primul trimis lui Traian , scris cu litere latine pe o ciu- ·;;;;
:::- stat din istoria geto-dacilor care se va menţine percă inaintea luptei de la Tapae, Sint dovezi ···•
f:~~ pînă la cucerirea romană. Statul geto-dac a clare că la curtea regilor daci existau cancela- ~ja
::::: fost generat de modul de producţie tributal şi rii care se ocupau cu scrierea. Acest fapt :::;
;:;:: se deosebeşte esenţial de statele sclavagiste. reiese şi din analiza textului lui Strabo referi- ::::
m: Instituţiile lui îşi găsesc unele analogii in rega- tor la domnia lui Burebista . ;m
;::: tele elenistice care au servit ca model. Ge- Cunoaşterea şi folosirea scrierii cu carac- ;::;
:::: to-dacii se inscriu printre puţinele popoare tere greceşti sau latine de către geto-daci, in ::::
[:.':.~:~- ·:=. antice din afara lumii greco-romane din Eu- afara cancelariilor regale, ne este dovedită de ~.:.·: ~-~.:-;:.
ropa care in evoluţia lor istorică au cunoscut descoperirile arheologice. Astfel la Kiolmen :
~::=.·.:-.·: forma de organizare statală, depăşind cu sigu- {in nord-estul· Bulgariei de azi) in 1965 s-a :_·: :_: : _
-_ ranţă cadrele de dezvoltare ale comunei primi- descoperit un . mormint tumular getic acoperit
~;::::_ tive. Celţii , de ex. n-au atins nicicind acest cu o lespede ce avea o inscripţie cu litere gre- :_: :;:
:: stadiu. Triburile celtice, deşi s-au răspîndit pe ceşti in ,,scriptio continua" ce n-a putut fi des- _
~:·~•••.:c:· o vastă zonă din Europa şi au avut o dezvol- cifrată , redactată in limba getică. Un inel de ~:~·::··
- tată civilizaţie, n-au reuşit să realizeze o· uni- aur cu inscripţie grecească ce n-a fost nici ea ::-

[·~:_.:! [: ~~f~o~~~~~$i~J~~s~a~~~~~~~:::;:~~~~~f:~ ~~~:J~~~~sţ~1i:l~Pi~~:c;~1~~~~rf~~f~~~ ~:~=_.~: .

__·,_

in sec. 2-3 e.n., cu toată vecinătatea Imperiul
roman şi a intensului schimb pe ca're-1 intreţi-
:._~.1: _: :_.': neau cu acesta, n-au ajuns să alcătuiască
:: state.
SCRIEREA ŞI LIMBA
Este neindoielnic <.?ă dovada sigură a unei
culturi de inalt nivel o constituie scrierea. Se
ştie că geto-dacii n-au ajuns să aibă o litera-
tură scrisă ; ceea ce nu înseamnă însă că seri-
sul le era necunoscut. Fără a avea un alfabet
propriu, geto-dacii )-au folosit pe cel grecesc
sau pe cel roman. In acest sens ne stau măr-
tu"rie descoperirile arheologice si citeva texte
şi Dunăre. La Ocniţa s-a descoperit un vas da-
tat in vremea lui Augustus , cu siguranţă dacic,
cu o inscripţie in limba greacă ce menţiona -_=,_~:. ·: _~.·
numele unui rege {Thiamarkos) ce stăpînea _
peste o parte a Daciei. Scrierea cu caractere
greceşti se întîlneşte apoi in. cetăţila..d.in mun-
ţii Sebeşului. Aici s-au descoperit trei feluri de
inscripţii; litere izolate pe unelte..ori funduri de
vase, interpretate ca indicaţie a destinaţiei
uneltei respective , a dimensiunile~ ei ori ca
semn de proprietate ori de atelier. In cea de-a
doua categorie au fost încadrate litere izolate
de pe blocuri ale unor ziduri despre care se
presupune că reprezintă notări legate de teh-
nica construcţiilor. Cea de-a treia categorie o
formează grupe de litere greceşti dăltuite in

i:i!::::!HH!i!iHii!HHiHU!iiiHîiiUHHHHHUHiiiiHiiiii!HHiUIH:iUHHHiiiUH~~iHiHHHHiHiiHiHHHHHH!Hii!H!ii!iii iHi 1:iHi:=:

74
SaDAng - arhiva personală
 colţul unor blocuri de piatră din care se cu-
nosc ~ exemplare cu 169 litere. Acestea au
fost interpretate ca semne ale constructorilor,
nume de persoane (eroi, regi, preoţi) sau cifre
ale unor calcu.le matematice pentru măsurarea
timpului. Cu litere greceşti sînt scrise în teh-
nica punctării şi inscripţii pe cîteva vase de ar-
giQt.
Intr-o locuinţă de pe malul Dealului. Grădiş­
tii s-a descoperit un vas mare de lut lucrat cu
roata care purta ştampila DECEBALUS PER
SCORILO, interpretată la început ca primul
text în limba dacică cu litere latine şi tradus
"Decebal fiul lui Scorilo". Ulterior s-a arătat
însă că este un text cu caratere şi în limba la-
tină reprezentînd -;,marca fabricii", aşa cum se
obişnuia în lumea romană. Decebalus era.pro-
prietarul oficinei iar meşterul care a făcut va-
sul s-a numit Scorilo sau Scorilus. Chiar dacă
inscripţia de pe vasul de la Grădiştea de
Munte nu este în limba dacică, ea constituie o
dovadă sigură că scrierea cu caractere latine
era cunoscută geto-d,acilor.
Inscripţii cu majuscule latine s-au descope-
rit şi în cetatea de la Polovragi sau de la Oc-
- niţa şi Piscul Crăsani. Este vorba de texte
fragmentare greu de descifrat. Inscripţii de
acelaşi fel s-au găsit şi în aşezări ale dacilor
liberi cum sînt cele de la Mătăsaru şi Cruceni
sau în cea de la Socetu.'
Dacă la început scrierea era cunoscută doar
unora dintre preoţi, învăţaţi sau grjimătici de
la curtea regilor se pare că în preajma cuceri-
rii romane ea era accesibilă unor pături de
meşteşugari care realizau inscripţii cu carac-
tere greceşti ori latine pe vase de lut sau de
argint.
ASTRONOMIA, FILOZOFIA, MATE-
MATICA
Geto-dacilor nu le-au lipsit cunoştinţele şi
preocupările din domeniul astronomiei. Strabo
vorbind despre Zalmoxis spune că acesta ar fi
deprins unele cunoştinţe astronomice de la
Pitagora iar o altă parte de la egipteni. Despre
cunoştinţele de astrolilomie ·îrlVăţate de către
Zalmoxis"-de la Pitagora aminteşte şi Por-
phyrios. lordanes ne spune de.spre Deceneu
că i-a instruit pe daci în aproape toate ramu~
riie filozofiei şi mai cu seamă i-a învăţat astro-
nomie (mersul stelelor, creşterea şi - descreşte-
rea -lunii , eclipsele de soare etc.). lordanes
pune îndeletnicirile astronomice pe seama
războinicilor geto-daci. Mai probabil este însă
că acestea să fi şparţ i nut preoţimii ca şi la alte
popoare antice. tn atribuţia preoţilor intra fixa-
rea calendarului. S-a presupus c ă unele dintre
sanctuarele descoperite la -Grădiştea de
Munte, mai ·cu seamă sanctuarul mare rotund
(sanctuarul VI) , ar reprezenta calendare. Des-
coperi riie făcute însă ulterror au arătat că reia-
ţiile numerice de la care se pornea erau gre-
şite şi că n4. poate fi vorba despre sanctua-
re-calendar. In ultima vreme se presupune că
sanctuarele grădiştene erau edificii acoperiţe
iar stîlpii intraţ i în calcule nu erau vizibili. In
legătură cu complicatele· calcule astronomice
!:;::1f, şi matematice au fost puse şi inscripţiile de pe
blocurile de calcar care n-ar reprezenta texte,
U~i:~::~,~~~,
...................:~~~~::,·,cif:;,H;:~::,
~
:H:~,::~~:~:~::~~~i:i,u.....
.. ,...,..................................... :~~:HH~~;~~~~~E~i
,..,. ...........................................................
primÎnd 4nităţile, zecimile, sutimile şi miimile,
ipoteză foarte plauzibilă
Faptul că sanctuarele VI de la Grădiştea de
Munte s-a dovedit a nu fi un templu-calendar,
nu anulează supoziţia cu privire la calculele
astronomice materializate prin cifrele de pe
blocurile zidului ce separă terasa a X-a şi a
Xl-a. Nu este exclus ca cifrele de care vor-
beam să fi avut altă raţiune decit cea legată
de astronomie. Oricum , ele demonstrează
înaltul nivel la care ajunsese cultura geto-da-
cilor.
Preocupările din domeniul astronomiei ale
preoţimii geto-dacice ne sînt limpede dovedite
de textele lui Strabo şi lordanes care foarte
probabil se materializau în calendare. Calcula-
rea timpului trebuie să se fi făcut după mersul
lunii. Preocupările ştiinţifice ale preoţimii ge-
to-dacice ca şi ale pitagoreicilor ori ale druizi-
lor celţi , pentru a da doar cîteva exemple, nu
se limitau doar la astronomie. lordanes vor-
beşte despre cunoştinţele de natură filozo-
fică şi ştiinţifică: fizi-că, logică etc.
MEDICINA
Preo1ii geto-daci practicau şi medicina. Pla-
ton ne transmite chiar un principiu de medi-
cină geto-dacică integralist ce s~ regăseşte la
adepţii şcolii medicale din Cos. In sprijinul le-
găturilor cu lumea grecească şi chiar cu
insula Cos vin şi descoperirile arheologice
printre care o trusă medicală descoperită la
Grădiştea de Munte din care făcea parte o ta-
blă medicamentoasă (cenuşă a unui vulcan
mediteranean), un bisturiu , o pensetă ' şi cinci
borcănaşe . Penseta îşi găseşte bune analogii
în .insula Cos. Instrumente· medicale s-au des-
coperit şi în alte aş~zări , .cum este cea de la
Poiana sau Ocniţa . In cadrul celei din urmă
s-a găsit ş i un instrument folosit la executarea
trepanaţiilor craniene. Se pare că geto-dacii
au avut chiar un zeu al sănătăţii, Derzis-Dar-
zelas, şi au cunoscut şi folosit efectele terape-
utice ale apelor termale şi mai cu seamă p·e
cele ale plantelor medicinale. Asa se face că de-
numirile dacice ale unor plante vindecătoare
au fost înscrise în operele clasice ale medici-
nei antice ca cea a lui Pedanius Dioscoride.
ARTELE
Este bine ştiut că la geto-daci n-a existat o
artă plastică monumentală , în schimb -au cu-
nascut o deosebită dezvoltare artele decora-
tive. Un domeniu în care acestea s-au mani-
testat plenar a fost cel al podoabelor, al arfe-
vrăriei şi a:l obiectelor de utilitate deosebită:
armuri de paradă , vase de cult etc. Pînă de
curînd s-a susţinut că arta geto...aacică este
prin excelenţă geometrică , rtenfigurn-rt':lă şi
aniconică . · Descoperirile făcute , mai cu seamă
în ultima vreme, au arătat însă că €xistă ~iar
o bogată artă figurat i v ă concretizată pe
obiecte de aur, argint ori lut cu implicaţii ma-
jore în descifrarea religiei geto-dacice, cu un
decor figurativ antropo şi zoomorf plin de
sensuri mitologice. •
La geto-daci în perioada statului s-a dezvol- · ::~\i
tat o plasti că măruntă realizată în lut cum o ::;:
:~~::~~::::~:.!I~~~!~~H:;,.~:;;~~l..................
_
~i~i~::iHH~~~.
75
SaDAng - arhiva personală
 fill~~i:~~H!H~~;~1!!~1i~~i~~:i;:~1~~~-~ i~~H1~~!~~i~!~~H!H~~!i!;~!!i!i!~~~~i1!~1l!~~~;H!~~H~!~~i~~!~~1~:1~~~
j:::: menea J!lro~u.se cu _repr~z~nt~r~ zo~ ŞI_ antro- 1m1tarea, Iniţial, a unor monede greco-mace- ::;;!
ŞI 1m1taţu
;: : pomorfe
1;;::
.1
import.
;;:: cu
ongmale
seamă
Virtuţi
nu
artistice
cea de lux, cea
posedă
dupa p1ese de
ceramica, mai
pictată
ori cu motive
donene.
Dacă talentul, priceperea
constructorilor get<Hiaci se
şi
:::;
ingeniozitatea ;;:;
manifestă
in ridi- ::::
:;;:: in relief. Se poate vorbi chiar de o artă a mo- carea fortificaţiilor lor, toate acestea se evi- ::::
;;;: denţiază pregnant' atunci cînd este vorba de- :::;
:::: spre construcţii cu caracter de cult. Be fiind C::l
g~~ edificii de mari dimensiuni şi de pretenţii arhi- ~~§
:::· George Coşbuc tectonice deosebite. Formele de bază ale con- =:::
;::: strucţiilor religioase se intilnesc şi in cazul lo- :::;
:::: cuinţelor: patrulatere, circulare sau absidate. ::::;
;;:: DECEBAL Cele mai multe dintre sanctuare s-au desco- :::;
::: CATRE POPOR perit in cadrul marelui complex din munţii Se- :;;:
:;:: beşului la care se adaugă cele de la Piatra :::::
;;;: Craivii, Piatra Neamţ, Barboşi , Pecica, Doli- ::;;
Viaţa asta-i bun pierdut
::::: neanu, Popeşti, Cetăţeni, Cirlomăneşti, Brad, ::;;
Cind n-o trăieşti cum ai fi vrut!
:::: Racoş etc. Cele de la Grădiştea de Munte fi- C::l

l
~j~~
Şi-acum ar vrea un neam călău ind însă cele mai reprezentative şi de monu- ~§
S-arunce jug in gitul tău :
:::: mentalitate deosebită. ::::
[= E rău destul că ne-am născut, Cu privire la sanctuarele de la Grădiştea de :~§
:;;: Mai vrem şi-al doilea rău? Munte s-a formulat ipoteza după care ar fi fost :;;;
;::: fără acoperiş, sub cerul liber. Studiile publi- :::
:;:: Din zei de-am fi scoboritori, eate in ultima vreme dovedesc însă că toate ::;:
;;:: C-o moarte tot sintem datori! acestea erau edificii acoperite. Dacă toţi cer-. ::::
:;:: Totuna e dac-ai murit cetătorii din ultima vreme sint de acord că ::::
:::: Flăcău ori moş ingirbovit; sanctuarele get<Hiacice au fost acoperite, pă- ::;:
:;:: Dar nu-i totuna leu să mori rerile diferă in ceea ce priveşte reconstituirile. :::::
g~: Ori cine-nlănţuit. Unii susţin că deşi au fost acoperite ele erau ~~§
;;:= colonade de sine stătătoare fără pereţi, alţii :;::
;;:- Cei ce se luptă murmurind, sint însă de părere că este vorba de'edificii in- :;::
:;:: De s-ar lupta şi-n primul rind, chise cu acoperiş şi cu pereţi şi, in sfîrşit, s-a =:;:
;;;: Ei tot atit de buni ne par emis ipoteza că ar fi vorba de temple care ,;;:
;;:: Ca orişicare laş fugar! aveau ca model templele greceşti, peristil. Pă- :::;
:::: Murmurul, azi şi Qrişicind, rerile cercetătorilor in legătură cu sanctuarele ::;;
:::: E plînset in zadar! de la Grădiştea de Munte sint atit de diferite :;:
;::: datorită împrejurării că toate au fost sistema- ::;:
:;:: Iar a tăcea şi Iaşii ştiu! tic distruse de romani. S-au mai păstrat doar :;;
:::: Toţi morţii tac! Dar cine-i viu resturi de temelii iar din sutele de coloane ori :::::
:::~ Să rîdă! Bunii rid şi cad! stilpi de calcar sau andezit nimic n-a rămas ~m
g;: Să ridem dar, viteaz răsad, intreg. Chiar dacă reconstituirile intimpină de- -:,:;:
;;:: Să fie-un hohotit şi-un chiu osebite dificultăţi , se poate totuşi constata :::::
:;:: Din ceruri pină-n iad! existenţa unor edificii patrulatere monumen- ::;:
r:::· tale cu baze şi coloane de piatră (calcar sau ::;;
;;:: De-ar curge singele pîrău, andezit) care arată inaltul grad de civilizaţie şi ·:::
:::: Nebiruit e braţul tău, cultură la care au ajuns get<Hiacii. Arhitectura ::;:
g~: Cind morţii-n faţă nu tresari! rel!gioa~ ~acică n-a avu~ canaane proprii. Au ;~§:
::;: Şi însuţi ţie-un zeu îţi pari ex1stat msa temple ce masurau 35 m lungime, ::::1
g;, Cind rizi de ce se tem mai rău 10,5 m lăţime şi circa 9 m înălţime (templul 1 :::!1
r::: Duşmanii tăi cei tari. ·de la Grădiştea de Munte) a căror 'monumen- :;;:1
;;:: talitate se evidenţiază de la sine. Un alt sanc- ::;:
r::: Ei sint romani! Şi ce mai sint? tuar de la Grădiştea (Sanctuarul V) a avut 40 ::::
;::: Nu ei, ci de-ar veni cel sfint, de plinte de andezit cu diametru! de -::::
:::: Zamolxe, c-un intreg popor 2,05-2,25 m pe care se ridicau coloane, tot ::;:
;;:: De zei, i-am intreba: ce vor? de andezit, cu diametru! de 1,20 m, măsurînd :;;;
::::· Şi nu le-am da nici lor pămînt, 38 m lungime şi 26 m lăţime. :::;
:::: Căci ei au cerul lor! Sanctuarele circulare au la bază clădirile de :;;
§~: tip tholos. Cel mai reprezentativ dintre ele fi- ~~§
;:::: Şi-acum, bărbaţi, un fier şi-un scut! ind Sanctuarul VI de la Grădiştea de Munte cu ::;:
;::: E rău destul că ne-am născut: două cercuri concentrice şi un patrat absidat '::!
;;:; Dar cui i-e frică de război in mijloc, ·avind diametru! maxim de 29,40 m ::::
;;:; E liber de-a pleca-napoi, despre care s-a presupus că ar fi fost tem-
;::: Jar cine-i vînzător vindut plu-calendar. Reconstituirea -şi a 1lcesttli sanc-
:::: Să iasă dintre noi! tuar s-a făcut diferit.
:;;: GetCKI-acilor nu le-au fost străine literatura,
:::: Eu nu mai am mm1c de spus! poezia, muzica şi dansul. Literatura era orală, ..
:::= Voi braţele jurînd le-aţi pus povestită prin viu grai de rapsozi bătrîni după
:;;: Pe scut! Puterea este-n voi cum reiese din relatarea lui Ovidiu. B însuşi a c::
;;;: Şi-n zei! Dar vă gîndiţi, eroi, scris versuri in limba geţilor pe care aceştia -::;:1
F:
.:::
Că zeii sint departe, sus,
Duşmanii lîngă noi!
le-au gustat din plin şi ne relatează că există ::;:
şi alţi poeţi. Strabo ne spune că ,,muzica in- :~:;~
i~: · ' (Fire de tort, 1896) treagă , privită atit ca melodie cit şi ca ritm, şi TI~

!lfullllilimlliHH!HHHiHHH!HH!!!lH!i!!i!HiH!Hiili!iiHHHiliî~!U!illiHH!H!iiHfHHH!i!i!HH!gi!i!lllliiHHlH!!H'llHilillili:!m
76
SaDAng - arhiva personală
~~1~~1~:ii:!~!H~i!H~~~:~i~!~H~/i;;i;~~:!~~~~!~1i!:1l~i1H!~~;~~;~~~:~i~i~!~i;:~H;:i~1~~~:~1~~i~~~~~~llf
:::: socoti$ă ca fiind de obîrşie tracă" . Numeroşi tăţii, unul al focului şi al metalelor şi foarte ::::
g~: autori antici menţionează că geto-<lacii îşi în- probabil, încă mulţi alţii. ::::
:;:: soţeau soliile cu muzică. Ea mai este prezentă Divinităţile geto-<lacice au fost antropomor- ~::
:;;: apoi la serbări religioase, la rugăciuni adre- fizate, cel puţin din sec. 5-4 î.e.n. dar, din pă- ~li
:;;: sate zeilor de către preoţi, la povestirea legen- eate, la covîrşitoarea lor majoritate nu cunoaş- ::::
r::: delor şi la înmormîntări. Ca instrumente muzi- tem numele sub care erau ei adoraţi. Marele ::::
:;:: cale folosite de geto-<laci izvoarele literare Zeu s-a putut numi Gebeleizis ori Nebeleizis. ::::
r::: menţionează : chitara (o liră mai perfecţio- El este fără îndoială un z~u suprem de tipul ::;;:
r::: nată) , magadis (un fel de harpă cu 20 de lui Zeus ori al lui Jupiter. In stăpînirea lui in- ::::
r::: corzi), fluierul , naiul, flautul, buciumul, cornul trau atît cerul cît şi pămîntul, viii şi morţii. :;;;;
:::: şi trompeta. Ruiere de os s-au descoperit in ' Atunci cind este reprezentat ..in majestate" , ::::
§~ aşezări ca cele de la Brad sau Pecica iar trom- pe tron, este însoţit de vultur (simbol al ceru- ::~g
r::: petele sînt reprezentate pe Columna lui lui) şi de şarpe (simbol al pămîntului). ::::
.... Traian Lipsa izvoarelor scrise ne împiedică să cu- ···•
E~ Se presupune că muzica geto-dacică era noaştem amănunte cu privire la cultul Marelui ~~~
:;:: monadică şi eterofonică, încercîndu-se, pe Zeu , a felului . cum şi-1 imaginau strămoşii :;;;:
:::: baza muzicii româneşti , chiar stabilirea modu- noştri. Credinţele geto-dacilor în legătură cu ::::
;;:: lui care, după unii muzicologi, era pentatonic Marele Zeu nu vor fi fost prea deosebite de =:::
:;:: iar după a(ţii s-ar fi organizat în scări heptato- ale grecilor şi romanilor pe care le cunoaşteiŢI. :::::
:::: nice. Diferite au putut fi însă practicile de cult. In ::::
:::: Muzica era însoţită şi de dans, constituind cele ale geto-<lacilor, focul a deţinut un loc de =:::
r::: forme sincretice de manifestare artistică. Dan- frunte. ::;;
§~~ sul se practica în ritualuri religioase, ceremo-· Atribuţii chtoniene avea şi Marea Zeiţă care .~li
;:;:: nii funebre, la banchete, sărbători sau alte este însoţită in iconografia geto-<lacă de şarpe ::::
;;:: ocazii. Pe lîngă izvoare literar.e, cu privire la şi cervidee. Izvoarele literare trec cu totul sub ::::
;::; dansuri rituale ne stau mărturie şi descoperi- tăcere existenţa Marii Zeiţe, cu excepţia men- =:::
~.·.~_,_: ;. riie arheologice. ţionării •.Zalmoxi nume de zeiţă" în Lexiconul -.:,·~:- : :~=:.
__ Sudas, care ar putea sugera că Zalmoxis_ar fi
~··· Ă avut un pandant feminin, ceea ,ce nu este ex- ···•
f~ CREDINŢELE ŞI DIVINIT ŢILE clus intr-o anumită perioadă cînd cultul zai- ~~g
:::: moxian se răpîndise şi numele se suprapusese ::;;:
§~~ Strabo rie spune că ..bizuindu-se pe in- peste cel al Marelui Zeu . Este neîndoielnic că ~~;
:;:: treaga istorie a geţilor, in neamul lor rivna geto-<lacii au venerat încă de foarte timpuriu o := :::
:;:: pentru cele divine a fost un lucru de căpete- zeitate feminină legată de pămînt, de fertilitate. ::::
:;:: nie". Nu este deci de mirare că despre religia şi că această divinitate în epoca romană va fi ::::
:::: geto-<lacllor s-a scris foarte mult. Au comen- identificată cu Junona ori cu Libera în cuplul :::::
:::: tat-o autorii antici incepind cu Herodot şi ter- Liber-Libera. Marea Zeiţă a geto-<lacilor îşi = :::
:;;: minind cu cei bizantini dar au făcut-o mai cu găseşte paralelă în lumea tracilor de sud . Este ::::
[~ seamă învăţaţii moderni pe parcursul a trei vorba de Bendis, asemănătoare cu Cibelle şi ~§
:;:; secole. s-au purtat şi se mai poartă încă dis- asimilată uneori cu Artemis, Selene, Hecate :::::
:;:: !_;uţii în contradictoriu pe baza textelor antice. ori Persephona, zeiţă a căsătoriei şi fecundită- ::::
::=.: In ultima vreme însă la contribuţia au fost ţii, protectoare a femeilor, a fetelor de măritat, ::~1
;::: puse descoperirile arheologice mai vechi sau zeiţă a lunii, a vînătorii, protectoare a animale- ::::
:;-:: cele mai recente. s-a dovedit că arta geto-<la- lor. ::::
:;::: cică este departe de a fi nonfigurativă şi că Geto-dacii cinsteau apoi un zeu al războiu- .::::
:;::. există o bogată iconografie înscrisă pe lui al cărui nume nu-l cunoaştem. De aseme- · ::::
!!:: obiecte de aur, argint ori ceramică legată nea nu cunoaştem numele sub care ei vene- ,:;;:
!!:: direct de religie. Descifrarea acesteia se poate rau soarele. Este însă neîndoielnic că geto-<la- :::.::
~:::- face cu ajutorul textelor literare. Coroborarea cii încă de timpuriu aveau un zeu al soarelui , :::::
g şi confruntarea amănunţită a celor două eate- aparte de · Marele Zeu, în atributele căruia in- ;~::
:;;: gorii de izvoare are darul să lămurească pro- trau şi ~le,!ll~':l.tele urano-s?lare. :;§
;::: blema atît -de încurcată şi de controversată, Zeul sanataţu de genul lUI Aesculap se pare ::::
;::: cea a religiei geto-<lacice. o asemenea cerce- că a purtat numele de Darzos (Derzelas, Der- ::::
:;-:: tare arată că religia geto-<lacilor este una zis) dacă nu este cumva vo.rba de un epitet şi :;::
:;:.: obişnuită la popoarele indo-europene fără să nu de însuşi numele zeului. Aceeaşi este situ- :.=::
:;;:: aibă nimic ieşit din comun, fără a se deosebi, aţia şi în cazul unei alte divinităţi, Debatopeios ::::
E:: în liniile ei ·generale, de cea grecească, ro- (Dabatopienos) corespunzînd lui Hefaistos din ::::
:E: mană, celtică sau de cea a germanilor, pentru mitologia greacă , menţionat în inscripţii gre- :::!
:::: a aminti doar cîteva neamuri din marea familie ceşti. Chiar dacă numele nu sînt cele reale, ::E
E a indo-europenilor. cert rămîne faptul că geto-<lacii venerau o di- ::::
~ Dintre numeroasele păreri exprimate se vinitate ocrotitoare a săn~tăţii şi una de.genul ~§
:;:: poate reţine că s-au conturat trei opinii prînei- lui Hefaistos. Se pare ca e1 aveau un .cult al ,~::
::::. paie: una care consideră religia geto-<lacică vetrei şi al focului şi chiar o divinitate îA-atri- ::§
:::: monoteistă, o a doua care vede în ea o religie buţiile căreia intrau acestea. De asemenea au ;:;:
:;;: dualistă în sens iranian şi, în sfîrşit, a treia fost venerate divinităţi protectoare ale casei şi ::;:
:;:: care susţine politeismul ei. Cercetările recente animalelor. O altă divinitate se pare că s-a nu- := :;:
:E: au dovedit, fără putinţă de îndnială , că religia mit Eitiosaros, teonim menţionat într-o in- =:::
:;;:: geto-<lacilor a fost politeistă, panteonul lor cu - scripţie în legătură cu care nu se pot face pre- :::!
:::: prinzînd mai multe divinităţi în frunte cu un cizări. ::::
:;:.;: zeu şi o zeiţă supremă, la care se adaugă un Un moment deosebit de important în evolu- ::::
jl~; zeu al războiului, unul al soarelui, o divinitate ţia religiei geto-<lacice îl reprezintă apariţia :~~
~f;;::::;ii:~i:~i~iiiiff~ff!=~ifiiiii~ii~f!ff!iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiillllilliiliilli:iii!iiiiiiiiii!iiillilllllliliiliillillillilllliliiiliillill~;:;;;Ji!
77
SaDAng - arhiva personală
uututatauaeuea uenuau t••nntttna ••n!"'' aanllllltnau aauntnatttttttlltlltlltttttttttttauaa•u••••••••••n•n••••••--

lm!ll~::;t;:il~l~:H:~~:i~~:~~l~~l:i::~~~i~ ~l~~::i!i~~;~::l:!~HlH!~;:~l~i~:::~~!li~iH ~~l:ii~~~:l:~:l~~l:!~::l:~H:l:H:l::mi~l~

iL ric, pune bazele unei credinţe in nemurire, a deţinută de către Deceneu , colaborator apro- :;;:i
!;;:. unor practici iniţiatice şi unei religii de tip piat al regelui şi părtaş la marea operă de uni- ::::
f:::: mJstere. Aceast~ religie . este _îmbrăţişată de ficare a !;!etc-dacilor. Pe vremea lui Decebal ::gf
:E' catre preoţtme ŞI de nobthme, tn frunte cu re- se pare_ca funcţta de preot suprem o avea Ve- ·:::;
iE gele. Ea îşi face apariţia inainte de epoca in zinas. In rindul preoţilor au existat anumite -::::
IF care a trăit Herodot şi se presupune că ar fi congregaţii , kapnobotai, ktistai şi plelstoi, : !lf
iL ~orba de sec. 7-6 i.e.n._cind es~e. ~o_si_bil să fi menţionaţi de izvoarele literare, car~ practi!?au ::::1
::::: tnceput ŞI antropomorftzarea dtvtnttaţtlor . asceza ŞI se bucurau de mare ctnste f11nd ·:;;1
:::: Doctrina zalmoxiană 1-a impresionat pe He- ,,specialişti ai sacrului" . :::1
~~~; rodot iar sursele lui de informare cu privire la .Esenţa doctrinei zalmoxiene este credinţa ::::!
!;;:: geto-daci proveneau din zone geografice do- intr-o post~xistenţă fericită care se obţinea :::1
i:::: minate de doctrina pitagoreică şi de aceea prin iniţiere. lniţiaţii şi urmaşii lor "nu vor "::1
:;;:, face legătura intre Zalmoxis şi Pythagoras. muri , ci vor merge intr-un anume loc unde vor .::::
ii;;;: Zalmoxianismul îşi găseşte bune paraleie in trăi veşnic şi vor avea parte de toate bunătă- :;::f
:;:: doctrina orfică şi cea pitagoreică fără a se ţile" . Această credinţă intr-o post-existenţă in ::~
!:;:: identifica însă cu nici una dintre ele. Dat fiind forme materiale asemănătoare cu cele ale vie- -:=::t
::::: faptul că Herodot a consemnat in lungul şi ce- ţii de pe pămînt se întîlneşte şi la alte popoare c;;::
1:::: lebrul lui excurs doar doctrina zalmoxiană din printre care se inscriu egiptenii , perşii, celţii , ::::
~~~;: religia geto-<lacică şi că relatările autorilor germanii etc. dovedind nivelul superior al gin- :::::
::;:: care i-au urmat se bazează pe textul herodo- dirii religioase la care au ajuns geto-<laci i. ::::1
;:;:: tian iar Poseidonios-Strabo a putut fi singu- Pe baza tuturor izvoarelor care ne stau la ::::
!:;:: rul care pare să fi avut altă sursă referitoare la îndemînă astăzi se poate afirma cu îndreptăţit :::1
ig: o vreme de apoQeu a preoţimii ~n f~unte cu temei că_ geto-dacii au d~zvolta~ o civil!zaţi.e şi ::~~~
i:::: Marele Preot, a facut sa se creada ca Zalmo- o cultura propne care sta cu cmste alatun de ::::'
;:::: xis ar fi fost divinitatea supremă iar cultul lyi cele create de celelalte popoare ale Europei ::~~~
:F să reprezinte de fapt religia geto-dacilor. In antice care se găseau pe aceeaşi treaptă a .::::
!E realitate însă zalmox.i anismul este doar un as- scării evoluţiei sociale şi că in unele privinţe :::::
;:::. pect al acesteia, apărut la un anume moment s-a situat in fruntea acestora. :;;;:
·=~::. şi , foarte probabil , împărtăşit doar de vi rfurile Geto-<lacii au fost receptivi la tot ce le era ::::f
i~;;: societăţii geto-<lacice. El va dispărea o dată util in civilizaţiile şi culturile cu care au venit :::::
!:;:; cu preoţimea şi nobilimea, după cucerirea ro- in contact. Influenţele străine receptate de pe :::::
f;;:: mană . Zalmoxis se inscrie printre marii refor- diverse meridiane au fost preluate creator, ·:::!
::::· matori şi legiuitori ai antichităţii, comparat fi- s-au grefat pe vechiul fond autohton cu vechi ::~:
: ::::
1 ind de către autorii antici cu Orfeu Musaios, tradiţii. Nici intr-un domeniu nu poate fi vorba : ::i
.:::: Zarathustra sau Moise, imbogăţind tezaurul de preluări sterile, de o imitare mai mult sau ::~~:
;:::: gindirii antice. mai puţin izbutită a unei anume civilizaţii sau ::;;!
:m: Preoţii au ju~at un rol impo:tant in societa- culturi. qa;acterul origin~! se evidenţi~ă el! ,:;;!
::::. tea geto-<lactca , comparabil 1n foarte multe pregnanta tn toate domenule. Evoluţia ftreasca .:;;i
i;;;: privinţe cu cel al druizilor la celţi. Ei sint con- a civilizaţiei şi a culturii geto-<lacice in mersul :::::
.g:: stituiţi intr-o corporaţie in frunte cu preotul lor ascendent au fost curmate de cucerirea ro- ,:;;:
f:::: suprem care juca un rol deosebit de impor- mană . Cele două civilizaţii şi culturi s-au imbi- ::::1
:F tant. Un asemenea mare preot a fost jns_u~i nat, _s-au . inHuenţat _recipr~c dind apoi naştere ::~l;
iF Zalmoxts despre care Strabo ne spune ca 11 ctvthzaţtel ŞI cultunr romaneşt1. :::::
1:::: sfătuia pe rege, lucra in înţelegere cu el şi că : g:
:F 1-a convins să-I facă părtaş la domnie. Pe vre- ION HORAŢIU CRIŞAN • :;;;i
1m mea lui Strabo funcţia de mare preot se insti- 'fHÎ
~ -
l!.
i.! _._ .:.

r::
,S'î.i~r·:~ ;.,: "~ o~ .;,;~ ~",.," ",:r~ :.; ~ '"~:~,~ ~"~.~ !"r: ~ ,~.:~ ~ r~'i"~;"
~- două decenii , arată că, din cele mai indepăr-
.:::: tate vremuri există dovezi asupra prezenţei
omului şi a comunităţilor omeneşti , încă de pe
toria lumii prin îmbogăţirea tezaurului cultural
al continentului nostru. Nucleul patriei tracilor
a fost ţinutul carpato-danubiano-pontic. De
::::i
::::1
!
· · -·=·. i=:·'=l

,:::: cind omul se forma prin muncă iar societatea aci ei s-au revărsat pînă departe, ajungind ::;:.
fl.:~_:·_;__: se constituia treptat, treptat. Pe solul patriei pînă la Treia cea cîntată de · Homer şi partiei- ~_.f_ ~_:l:J
• noastre au inflorit culturi care stau alături de pind la iureşul care a· dus la prăbuşirea puterii i
r:'' ce le din zona mediteraneană şi Europa cen-
,1~:: trală; este suficient că amintim in acest sens
miceniene şi a statului hittit din Asia Mică. în
prima jumătate a mileniului 1 t e.n. se raspîn-
::::!
::~i
:!::: splendida civilizaţie Cucuteni cu minunata ei dise in lumea tracică şi fierul , care va deter- : :l
1::;: ceramică pictată şi .. Hora" de la Frumuşica, mina o rapidă dezvoltare a forţelo"r-de proauc- :;::1
f' dar mai· ales cultura Hamangia din Dobrogea ţie. Timp de o mie de ani atelierele tracice, in ::::,

~ it~~fi~~~~~~::l~~lf~ff~:f~~ ~~~~~~~~~~:~~;~§~:lr~ft]Z~
l~iH~H:i~HH!iiHiHiHHfiiHHiiiHHiiHHHiiiiUHiHHHiHHHHi:iiHiiiiiiiHiUHiHH!itHfHHHHiUiii~=!HHiiHHiiH~iHHi~iii;H;:!ill
111

78
SaDAng - arhiva personală
1111 111111111111111111111111 1 111111 1 1111111111 1 1111111111111 •• • •• 1 1 111111111111111111111 11 1111111111111111111111111 1 llllllllellll

i:H 1~n ;; ;;t!!ti ! ftl!! ! ; ~ ;rrr!i!!~!r!;;;r;rfiii!t~rr! ; ;r;! r trri t iiii!i ! iii!iiiiilii~ ! i i ii!iiTit!fi~l!iiitiii~iiii i i!iiiiti!!ii.!irtri t ii i i~ i ii!iii!i;:;;;!F:
:;;; cele miceniene prin forma, decor ŞI eleganţă. ţilor
pe Duriăre şi ele documentează, în mod ;;::
;;;: Cu aceeaşi pricepere, meşterii traci lucrau şi concret, locuirea geţilor între Balcani, Carpaţi ;:g
E:c .obiectele de aur şi argint, după cum, din sec. şi Nistru îhcă din sec. VII î.e.n., iar prin înain- :;;;
:;;:: XII-XI î.e.n., ei devin stăpîni şi pe cunoştinţele taşii lor traci, din vremuri imemoriale. :;;;
:;:: tehnologice legate, de data aceasta, de meta- · Geţii şi dacii erau unul şi acelaşi popor, de ::::;
E !urgia fierului, care, după opinia lui Fr. Engles esenţă etnică tracică şi vorbind aceeaşi limbă , :;;;
E "e jucat un rol revoluţionar în istoria umanită- cea tracică. La Trogus Pompeius găsim preei- :;;;
:::: ţii". zarea că "dacii sînt de aceleaşi neam cu geţii" ::::
:E înainte de mijlocul mileniului 1 î.e.n. triburile şi că sînt "o mlădiţă" a acestora, iar Strabo - ::::
E:C şi uniunile de triburi tracice din zona carpa- contemporan, în parte, cu Burebista - arată =;;;
E:: to-danubiano-pontică şi nord-est-balcanică că "dacii vorbesc aceeaşi limbă cu geţii", cea =:;:
if~ şi-au intensifica! legăturile de schimb cu lu- tracică. Pliniu cel Bătrîn vorbea de geţii "pe ,:m
:;;:: mea mediteraneană şi cu cea din Asia Mică. care romanii îi numesc daci". De la acelaşi :;;;
E în această epocă începe - să se manifeste şi in- Strabo avem ştirea că "geţii sînt cei care se ::::
:;;: fluenţa grecească. Pe ţărmul Mării Negre întind spre Pont şi spre răsărit, iar dacii cei :;;;
:;;: aveau să se înfiinţeze coloniile greceşti His- care locuiesc în partea opusă, spre Germania ·::::
:;;: tria, Tomis, Callatis, care vor deveni focare de şi izvoarele lstrului", subliniind prin aceasta .::::
:::: iradiere a· elementelor de civilizaţie superioară, deosebirea doar teritorială dintre geţi şi daci. :::::
E care vor fi asimilate şi transformate de autoh- Termenul de daci apare prima dată la Caesar, ·:;;:
:;;:: toni, potrivit gustului artistic şi nevoilor lor. Va cuceritorul Galiei, iar acela de Dacia la Tacit ::::
§~ avea loc o înrîurire reciprocă, dar suostratul şi Agrippa, iar acela de geto-daci, de da- ;~g
:;:: tracic îşi va păstra structura sa unitară, pe în- co-geţi şi traco-geţi este un termen modern, :;;:
E tregul spaţiu unde se vor forma geto-dacii. Pe pentru a scoate în evidenţă unitatea etnică şi :;;:
:::: substratul general tracic se vor forma deopo- originea tracică a geţilor şi a dacilor. Intrarea :;;;
E trivă tracii meridionali şi ramura nordică, în lumina istoriei mai devreme a geţilor se da- :;;;
:;;: aceea a geto-dacilor, cea mai importantă în , toreşte apropierii lor de lumea grecească şi ::::
:;:: părţile de sud-est ale Europei. condiţiilor istorice şi geografice specifice. lm- =:;:
E In aria de locuire a tracilor de nord se cris- plicarea geţilor în evenimentele legate de ::::
E talizează, în sec. VIII-VII î.e.n., o mare unitate campania lui Darius din 514 î.e.n. a fost deter- .:;;;
§~. de cultură, pe care arheologii o numesc -, minată de interesele statului persan de a-şi ~;:
:;;: după o uzanţă internaţională -, cultura Basa- extinde stăpînirea şi asupra cetăţilor greceşti :;§
:;;: rabi, o localitate în jud .. D_olj. Ac:easta aco pe- d~ pe litoralul vestic şi nor.di<: al Pont~ lui Eu: :;;;
:;;: rea o mare ane geografica, al care1 centru se xm ŞI asupra neamunlor dm mtenor, 1n speţa ·::::
:;;: sprijinea tot pe Carpaţi şi pe Dunăre. De pe tracii meridionali , geţii şi sciţii. Geţii intrau :;;:
:;;: fondul etno-{;ultural Basarabi s-au ridicat ge- astfel în cadrul istoriei universale antice încă ::;:
:;;:: to-dacii, poporul care începuse să se consti- din sec. VI î.e.n. De fapt, însăşi dezvoltarea ::::
E tuie ca atare chiar din cursul dezvoltării cultu- social-economică, politică şi mifitară a geţilor =:::
:::: rii Basarabi. Geto-dacii formau - încă de la a cunoscut un ritm mai viu decît acela al ::;:
:::: început - o puternică entitate etnică, lingvis- populatiei din zona intracarpatică. Dacă privim :::::
~· tică, economică şi - în vremea lui Burebista mai îndeaproape documentarea arheologică ~;:
E - politică. Şi pe plan spiritual, geto-dacii se actuală, datînd de după 550 î.e.n., se poate :::!
:;:;: manifestau tot în cadrul aceleiaşi mari unităţi uşor observa că s-a petrecut o inegalitate în :;;§
:;:: etno-culturale. Ei locuiau pe întreaga arie din- ritmul dezvoltării .societăţii din aria carpa- ::;;;
E tre pantele de nord ale Balcanilor (Haemus, to-danubiano-pontică şi nord-est-balcanică, :::;
:;;:: Stara Planina), Carpaţii Păduroşi - la nord, li- că acest ritm s-a accelerat în sud-estul :;::;
E:: toralul de vest şi de nord al Pontului Euxin şi României şi în Bulgaria de nord, adică acolo :..;:
:;;: Tyras (Nistru) - la est şi Dunărea mijlocie şi unde izvoarele antice amintesc pe geţi şi unde ::.::
E Morava spre vest şi sud-vest. Pe această ' în- izvoarele arheologice vin să confirme o atare =::;
g~ tinsă vatră , geto-dacii vor crea o civilizaţie diferenţiere, care a cuprins deopotrivă şi zona :::;;
:;;:: materială şi spirituală superioară aceleia a getică de la est de Carpaţi. :~::
:;:: neamurilor învecinate. Tot pe această vatră va Procesul cristalizării civilizaţiei geto-dace a ::§
:::: avea să se petreacă, diferenţiat, procesul ro- durat relativ mult, printr-o neîncetată dezvol- ·:;;:
:;;:: manizării, al sintezei daco-romane şi al naşte- tare a fondului străvechi , tracic, de milenară :;:;
:;;: rii, astfel, a poporului român. tradiţie, care a dăinuit în toată epoca ge- :;:;
E:C In istoriografia străină a circulat părerea că to-dacă, daco-romană şi a răzbătut în fiinţa :;;;
:;;: geto-dacii nu ar fi traci, ci germani, celţi sau poporului nostru şi - într-o măsură mai mică ::;:;
E~ slavi. De asemenea, s-a vorbit mult -chiar şi - şi în aceea a unor popoare din Balcani, ve- ::;:
E!: la istoricii români - că geto-dacii sînt de ori- nite aci mai tîrziu . :;:;
g~ gine balcanică şi că au trecut la nord de Du- Documentarea arheologică dobîndită prin :::::
;;;: . năre după jumătatea sec. V î.e.n. O asemenea săpături efectuate în ultimele trei decenii pe :::::
:;;: concepţie a fost posibilă din cauza lipsei iz- întreg teritoriul patriei noastre a îmbogăţit ;::::
:;:; voarelor scrise ale antichităţii privind pe ge- considerabil cunoştinţele noastre cu privire la ::;:
f!E to-daci. întrucît istoricul grec Herodot - "pă- cultura material·ă şi spiritual~ a geţo-,Qacilor. :~g
E rintele istoriei", cum a fost numit, pe dreptate Economia lor se baza îndeosef:ii pe agricultură :::;;
E::: - .. amintea pe geţi numai la sud de Dunăre şi creşterea animalelor. la care şe adiUJgau ~:;;
:;;: (lstru), unde s-ar fi învecinat cu sciţii - s-a meşteşugurile felurite şi comerţul. În zonele ::::;
§~ tras concluzia greşită că geţii ar fi "emigrat" bogate în sare, exploatau acest important şi =.:;:
:;:: sau s-ar fi ,,strămutat" la nord de lstru în pe- atît de. necesar element ce lua şi calea comer- :;;:
F.E rioada de după 514 î.e.n., cînd Herodot reia- ţului. In jurul salinelor s-au infiripat puternice ::::
:::: tează campania lui Darius 1 împotriva sciţilor centre economice, politice şi militare. Aşa a :;:;
:;:;: şi lupta geţilor pentru apărarea libertăţii şi in- fost centrul Buridava din jurul bogatelor saline :::;
:;::: dependenţei lor. Descoperirile arheologice in~ de la Ocnele Mari şi Ocniţa din judeţul Vîlcea, ::::
:;:: firmă părerea lui Herodot privind prezenţa sci- .:;:;
iili;iijJ: :ii:i:!i~ti:~:a!tii:i!tit!ti:t:!:ttit!i-!!ltltttiitt!tit!!ittiiii!itiiit:it!:t!it:!ititiiititt1t:!ti!!t!ttttt:ti:t!ti:1t!t:!tt!::~!t·i~i::::::::U~
11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 ......... 1111111 1111111111 1 11 1 111111111111111111111

79
SaDAng - arhiva personală
 ~Hi!n~~r;~HniH!~!~~~~~~~H~Hi~HiHdH!i~;~if!~~HHHH~r:~did~H~~Hii~i~!Hi~Hi~i:;:;nHiHiH~!Hi;H~~iii~HHHHiHHHmmm;;;~m
m: unde va fi fost, probabil , una dintre rezisten-
i!::: ţele_ lui liurebis_ta, dac;ă nu chiar prima. Pe mă-
:;;;: sura ce s-au tmbogaţtt cunoştmţele tehnolo-
J:::: gice şi s-au diversificat uneltele, s-au răspîndit
1;;;::;: brăzdaru l de fier şi cuţitul de tăiat brazda, cele
i::::
două unelte principale ale plugului , care au
mărit randamentul muncii în cultivarea pămîn-
:;;:: tu lui. Dacii au folosit un singur tip de brăzdar
F'
:§::
de plug , format dintr-o bară de fier, lăţită la
un capăt şi ci:l cîrlig la cel superior, ce urma
1:: să fie fixat în lemn . Asemenea brăzdare , de tip
1::::
::::
dac~ c: au fost descoperite în n:ulte aşezări ~i
cetaţt geto-dace : Potana, Bttca Doamnet ,
f!::: Brad, Răcătău , Popeşti pe Argeş , Ocniţa-Buri-
::::: dava, Grădiştea Muncelului , Cetăţeni etc. La
i?.:: nord de Dunăre acest t ip de plug se răspîn-
:::: deşte încă de la începutul sec. 11 î.e .n., apoi se
:::: generalizează pînă în epoca lui Decebal şi
;;;: pers i stă în perioada stăpînirii romane ş i chiar
g:= în epoca post-romană . Unele depozite de
r::: unelte agricole conţin , la un loc, b_răzdare de
:;;: ttp dactc şt pe cele de ttp roman . In asoctere
f:::. cu brăzdare sau izolate, s-al:l descoperit cuţi -
1:;;;c: tele de plug în formă de bară , lăţită la capă-
tul-cuţit şi îngustată la celălalt capăt , pentru a
!!!O: putea fi· fixat în grindeiul plugului. Uneltele fo-
i!!c losite în agricultură de către daci sînt foarte
iE: numeroase şi ele fac dovada unei dezvoltate
11~:: metalurgii a fierului şi a unui r>iv?l superior de
1;;:;:::: cunoştinţe . Amintim , în aceast ă uri vinţă , unei-
tele: grebla, cunoscută , deocamdată , numai
1:;:;: din atelierele incendiate de romani la Grădiş-
i;: :
;:;, tea Muncelului (18 exemplare); sapele (desco-
perite în mai multe aşezări şi cetăţi) ; secerile,
§::: în număr ma:.e: găsite atît în aşezări şi cetăţi ,
:::: dar, uneon , şt m mormmte; coasele, mat puţm
~!=~ fre.cvente decît secerile; cosoarele, nelipsite
i§;: din aşezările dacice, folosite la curăţitul viţei
JE:= de vie, a frunzelor, la altoitul şi, uneori , chiar
•r::: ca armă . Fiecare dintre uneltele amintite cu-
!::::. prind numeroase variante tipologice, cu parti-
1:;;:;:: cularităţi funcţionale felurite. Marele număr al
uneltelor agricole şi generala lor răspîndire
f;:;, arată preocuparea dacilor în dezvoltarea agri-
1;::
:~
culturii, ca formă principală a econ omiei.
Tot atît de variate erau uneltele şi in meşte-
f!::: şuQul t împlăriei , lemnul fiind la daci materialul
:E de construcţie de bază, cît şi la obţinerea unor
!i~:: unelte de întrebuinţare gospodărească o.biş-
f:::: nuită, curentă. La fortificaţiile cu caracter miii-
!!!': tar sau la construcţule rehgtoase, - cum erau
i!!:' templele - , se folosea în mare cantitate lem-
if::~ nul. Au ex_ist!"t cetăţi cu fortificaţ_ii numai di~
i:::: lemn şt pammt, cum a fost Bundava dactca
j:::: din Subcarpaţii vîlceni. Lemnul era utilizat şi
;;:=. la construcţiile de piatră , aşa încît daci i ş i-au
1::::;;;: sporit mereu gama uneltelor de tîmplărie , cum
au fost: : toporul , cu operaţii multiple, de la
.:::: cele mai simple pînă la dulgherie, avînd, din
ff:~ această multiplă func~onalitate, . forme foarte
:E: vanate; barda, folostta la ctophrea lemnulut
!E pentru obţinerea unei suprafeţe plane; tesla,
f!::: atît de necesară la obţinerea, nu numai a unei
.;;;: suprafeţe plane, dar şi a jgheaburilor şi a sco 1
f:::: birii în lemn; ferăstraiele, de la exemplarele
· 'Il~:: mici pînă la joagărul cu lama lată ~ ~ul~ sp~-
::c cializ~t; . c_ompas~l 1 folostt nu nu ma~ tn ttmpla-
f:::. rie, ct şt tn faurane şt alte preocupan ; cleştele
:f::: de scos cuiele; dălţile, cele mai frecvente, cu
!:;:· folosire curentă; cuţitoaia, mai rar folosită ş·
:::: mai puţin întîlnită, fiind o unealtă de fineţe ş ,
:1:: de aceea erau şi importate; sfredele, destul de
l,i~:;:::::::::::!:HH!H!Hfiii!i!Hl::::HHi:H:H:!HH!H!~:!!HH;ii:H::HiiHHHHHH;~H!!HHiH:HH;iH!~H!~i!HiHHH:HH!:iii!:~::;;iE~
··-·-·----------.....
80
. frecvente (s-au descoperit la Grădiştea Mun- ::~lf
celului, Ocni~a-Buridava , B!tca Doamnei , Cos- :~li
teştt etc.); nndele, ptle, razUitoare etc. ::::1
Apărarea libertăţii şi a teritoriilor ocupate de : §.
ei a necesita! şi făurirea , în ateliere proprii, a ::;:1
armelor necesare. Au fost descoperite destul ::::
d.e multe arme defensive, arme ofensive (lănci , ::;; 1
suliţe , vîrfuri de săgeată , săbii curbe - si- ;;;;i
ca-ae, ·cuţite de lovit etc.), dar şi arme ro- =::::
mane, importate şi folosite de daci , cum apar ':!!i
şi pe Columna Traiană. De altfel , izvoarele an- c:!!l
tice menţionează prezenţa _la curtea regelui ~:§:
Decebal a mstructonlor mthtan romant , care ·:;;;•
vor fi iniţiat pe daci în mînuirea unor arme şi ::::il
maşini de război romane . :.~:
Atelierele metalurgice dacice asigurau toate ::;:J
uneltele de care era nevoie în buna desfă ş u- :::::
rare a diverselor îndeletniciri , mai ales a celor ::::1
legate de viaţa economică. Se cunosc - în ::;:
afară de cele amintite, pe scurt, mai înainte - ::::J
unelte pe~tru exploatar~a pietre_ i_şi a sării. Sa~ :§:
rea era attt de necesara creştent antmalelor şt c;;:l
va fi intrat în circuitul comercial sud-dună- ::::
rean , întrucît în Peninsula Balcanică nu se gă-
seau zăcăminte de sare. La Ocniţa-Vîlcea au ::::J
: g:
fost descoperite şi unelte speciale pentru ex- :;;;1
ploatarea sării şi sfărîmarea blocurilor ("dro- :;:;f
bului") de sare. Se petrecuse, deci , o speciali- :;:;:
zare a uneltelor, destul de avansată , dacă ţi- c:!!i
nem seama de numeroasele variante ale fiecă- ::;;!
rei unelte. Se poate spune că stadiul de dez- c::;l
voltare a metalurgiei fierului la geto-daci era ::11
cu mult mai înaintat faţă de acela al popoare- ::;:!
lor vecine şi, în anumite privinţe, chiar faţă de :;;:f
.celţi, de la care dacii, desigur, au împrumutat :;;;:i
unele ttpun de unelte, cum ar ft foarfecele şt , -:;;;
probabil , pi!:Jtenii , pe care şi romanii i-au luat ::r:J
de la celţi. ln. genere însă se poate afirma ca ,;:;i
metalurgia fierului la geto-daci se datoreşte :::::
unui proces local. Descoperirile arheologice şi =:r:i
studiile cu privire la problema apariţiei şi răs- ~~i
pîndirii metalurgiei fierului în regiunea carpa-
!o-dunăreană şi pontică au arătat că exploata- :;;;!
:::li
rea minereurilor de fier şi reducerea acestora :::;i
începuseră aci încă din sec. XII î.e.n. şi că .::r:J
.perfecţionarea acestora a progresat fără înce- :::::
tare , în aşa fel încît în vremea lui Burebista :::i
obiectele de fier nu lipseau nici din cea mai ::::1
modestă colibă . La Cireşu , jud . Mehedinţi, la ::::1
Doboşeni , Mădăraş şi Şercaia din Transilvania ~f::
au fost descopente cuptoare de redus mtnere- :;;;f•
urile de fier şi de prăjit a acestora. Deşi cerce- .::;;.
tările de teren trebuie să continue, totu_şi_, în ::;;i
prezent, se cunosc mat multe locahtaţt şt :::::
puncte unde existau zăcăminte de fier, unele :::::
chiar în ţinutu l impunătoarelor cetăţi dacice ':!!i
din munţii Orăştiei. Atelierele metalurgice le- o:!f
gate de exploatarea minereurilor locale şi de :.:::1
nivelul mereu mai ridicat al cunoştinţelor teh- ::::.
nologice, de care dădeau d~vadă făurarii au- ::~;i
tohtont , produceau dtn ce tn ce mat multe ::;~
unelte şi arme cerute de nevoile sporite ale ':!!i
societăţii geto-dace, cu cît se aw-Qpia de ::::1
epoca lui Burebista şi Decebal. :;;;
O altă ramură de activitate şi . oo aspect ca- :;;:f
rac;teristic al civilizaţiei g_e to-dace _îl constituie ::gf
olant~l. ~cesta a deventt un. meşteşug_ pn;>- '!!!i
pnu-zts tn epoca a doua a fterulut , adtca m :::::
epoca geto-dacică, datorită introd.ucerii şi ge- ~g·•
1
neralizării roţii olarului, una dintre marile in- ::::.
venţii ale antichităţii, care a transformat meş- :::;:
teşugul cas·nic al olăritului într-un meşteşug ~g:
-·-~
SaDAng - arhiva personală
.J!~~~;~~;;~:;;;;;;;;;~;~;;;;;;~;;;;;;;;;;;;;;;;;ti!!t!tft!tt;;;;;;;;!;;;;;i;;;;;;;;;;;!!!!tt!!!!t!t!t!t~~~~~y~;~~;~~~T~;~t!l;~i!iTt;ti~~tiiiT;f~;i;~;~;~a
:;:: propriu-zis. Cercetările mai recente au arătat rare a societăţii , constituindu-se o aristocraţie •:::
E~~ că geto-dacii au început să cunoască roata tribală şi unional-tribală , şiîn special o aristo- ::;:

~·:~_·- ~~~~~~u~r~e~~ 0~ii~es~~~ v+-r~~s~i~~n~ane~~ g~!~?~ ~~=ţi~d~i~ii~ar!e;:~c~s~~P~~ns;r~g~~~!riişis~~=:: ._:f.~l. ·

:::_ fac dovada unei atari folosiri a acestei invenţii. vîrfuri ale societăţii din relatările lui Dio Chri -
§ Cu mulţi ani în urmă arătasem că , la Cerna- sostomu l, contemporan cu Decebal şi împăra- i~§

~~ localnici.
~~~!~i~!e~a~~~~~~~:~~~~~i~i ~~u~oa?~t)d!e c~~~~ :~~iiT~aif;;;~~~~oc~~~~~;~
In prezent se cunosc mai multe lo-
i~p~~~~t~r!~g-~~= :_';• ·~:= :;:- ~:.
c i că
se numeau tarabostes, il!r în limba latină
••.

calităţi unde au fost descoperite vase la roată.
Cele mai numeroase -datînd din sec. VI ş i V . aşa cum ne apar ei pe Columna Traiană , pe
î.e.n. - se găseau între Balcani, Dunăre . ş i
mare. Teritoriul Dobrogei a fost totdeauna o
punte de legătură înt re sud şi nord , Dobrogea
integrîndu-se în marea un itate a Daciei stră-
vechi. O dată cu generalizarea roţii olarului
s-a îmbogăţit însuşi conţinutul culturii ge-
ta-dacilor , repertoriul de forme sporind cu noi
tipuri de vase , luate după prototipuri greceşti
şi mai tîrziu romane . Totuşi ceramica lucrată
la roată se sprijină în principal pe formele de
vase tradiţionale , autohtone. Amintim aci cana
bitronconică şi cu o toartă supraînălţată şi
fructiera cu picior şi frumos ornamentată , cu
motive decorative pictate în culoare ro-
şie-brună. Dacii au avut o ceramică pictată
originală , cu motive decorative care aveau un
caracter geometric, de veche tradiţie tracică .
Tot locală este şi ceramica pictată cu motive
florale şi zoomorfe, uneori combinate cu cele
geometrice, pe care le întîlnim şi în arta argin-
tului la geto-daci, cît şi pe unel.e obiecte de
fier, ca cele descoperite la Grădiştea Munce-
lului.
Dacii au dezvoltat o artă a argintului , cu de-
_ osebire în secolul 1 î. e.n. şi în secolul următor . Ele erau ce_ntre economice, politice, militare şi ~~~l
Pe întregul teritoriu al Daciei au fost descope-
rite importante tezaure de argint, care cuprin-
deau podoabe de tot felul sau vase : br.ăţări ,
terminate cu protome de şarpe , inele, coliere,
cerce i, cingători , paftale, lanţuri împletite etc. rea de Jos încă la sfîrşitul sec. IV î.e.n., pri- ::::
Numărul podoabelor a început să sporească
în sec. 1 î.e.n .. cînd argintul , ca materie primă , împotriva regelui Traciei . Lisimach. Aceste ::;:
- era procurat din topirea monedelor de argint
geto-dace. Acestea s-au răspîndit pe întregul
teritoriu locuit de geto-daci şi formează una
dintre caracteristicile esentiale ale civilizaţiei
lor. Spre începutul sec. 1 i. e.n., moneda tradi-
ţională dispare şi locul ei este luat de moneda
dacică de tip republican roman , care a cunos- dac1ce, ca: Bundava, Drobeta, Apulum, Sarm1- •..:::!
cut o răspîndire excepţional de mare, ceea ce
dovedeşte prospera viaţă economică a dacilor
din ultimele două secole dinaintea cuceririi
Daciei de către romani , în 106 e.n. Cele peste
aproximativ 25 000 monede de acest tip fac
dovada, nu numai a puternicei entităţi econo-
mice în vremea lui Burebista şi Decebal , dar şi
a strînsei legături cu circuitul economico-co-
mercial universal al timpului , care era cel ro-
man. Meşterii daci erau stăpîni şi pe cunoş-
tinţe tehnologice superioare, cum era încrus-
tarea cu argint şi aur a unor obiecte de fier,
psahiile (partea laterală a unei zăbale) de la
Ocniţa şi cea de la Bîtca Doamnei (Piatra
Neamţ).
- Atît cît întrez-ărim în prezent din puţinătatea
izvoarelor literare ale antichităţii şi din desco-
peririle arheologice şi numismatice, ne dăm
seama că dezvoltarea economică şi unitatea
de structură a Daciei preromane au avut con-
-- secinţe înse.mnate asupra organizării societăţii
E:' geto-dace. lncă din epoca bronzului şi a pri-
pileati (pileus sau pilleus, căciulă ţuguiată),
monumentul de la Adamclisi şi pe alte monu-
mente antice. Din mijlocul acestei aristocraţii
se ridicau regii şi mârii preoţi. Masa cea mare
a populaţiei o formau aşa-numiţii în limba la-
tină (nu se cunoaşte termenu l dacic) capiUati ::::1
sau comati (cei cu părul în plete, căzînd pe ·::g
umăr) , care erau oameni liberi , neconstituind :~[§
o pătură privilegiată care să exploateze pe al- ::;:
tii. Societatea geto-dacă ni se înfăţişează - ::::
chiar şi în timpul războaielor daco-romane din ::;:
101-102, 105-106 e.n. - ca o societate soli- ::;:
dară , care nu a cunoscut sclavagismul. Reali- ::;;:
zarea celui mai puternic şi independent stat .::::
dac sub conducerea lui Burebista şi apoi a re- -::;:
gelui erou Decebal şi încordarea eroică pentru ~~~l
apărarea independenţei ş i libertăţii - plastic =:::1
redată în toată măreţia ei pe Columna Traiană = :;:
- reflectă tocmai această structură unitară a ::;:!
societăţi i dacice din timpul celor două mari ::;:
personalităţi istorice. ::::
Descoperirile arheologice şi hărţile întoc- ::::
mite pe baza lor arată că în toată aria de locu- ::;:
ire a geto-dacilor există numeroase aşezări - :~g
deschise sau fortificate - şi cetăţi întărite. ::::
religioase . In limba dacă se numesc dava - ::;:
davae, pentru care autorii greci au folosit ter- ,;;:
menul de polis-poleis, cum sînt menţionate în ::;:
legătură cu evenimentele petrecute la Dună- ::::
vind lupta geţilor în timpul lui Drom ichaites ::::
centre, desi nu pot fi comparate intru totul cu :::::
oraşele greceşti şi romane , ele reprezentau to- g
tuşi nuclee de viaţă soc i ală organizată ş i con - .::;:
centrată, jucînd un rol important in viaţa băşti - :::::1
naşilor. De aceea şi romanii , după cucerirea ·::::
Daciei in 106 e.n., vor păstra mt,~lte toponime .:gi
zegetusa, Napoca etc. Geograful Claudiu Pto- :::
lemeu din Alexandria nota peste 40 asemenea ::::
1
centre in Dacia. Deşi el scria în sec. 11 e.n .. re- ::::
latările lui se refereau însă la realităţi din Da- ::::
eia preromană . in general , aceste centre nu :~g
aveau aspect de oraş propriu-zis, dar în inte- ::::
riorul lor se găseau monumente şi construcţii =:::
impunătoare , orînduite după anumite principii =:::
de .. utbanistică " . De fapt , toate davae-le aveau ::::
un rei , care depăşise în general stadiul sătesc ::::1
şi tribal, mai ales dacă ne referim la statul dac =:::
din vremea lui Burebista şi Decebal. Unele ce- ::;:
tăţi erau fortificate numai cu f3alisade418U val ::::J
de pă"mînt , avînd doar funcţiunea de garni- ~gf
zoană s(_iu de refugiu al populaţie~ -din împre- =:::
jurimi. In schimb, Sarmizegetusa Basileion :;:!
(Regia). cum numeşte Ptolemeu capitala sta- ::::1
tulu i lui Decebal, reprezenta un complex arhi- ::::1
tectural de toată importanţa şi măreţia . ::::
Geto-dacii au cunoscut o arhitectură civilă, ::::
una militară şi alta religioasă . S-a păstrat tra- o::f •
diţia epocii bronzului şi a primului fier, multe .:::

:iH::~~~~:i:::;:ÎlHf:7:~~~~~1W/::~~~H1:iJ[:~~~~~H~::il~~~ţri~HHiUli~~f[;HUrm~H~:~ Hm~m~~m::H~i7Hrif!H!f:~~i:?:7:~~ill11i
81
SaDAng - arhiva personală
~~j;;;;;;;;n!HiHH!H!H!!n!HiitHHHHHlHHH!H!! ; H!!H!H!HHf!TfHlifi!iiHiHi!iHiHiHtii!HiHiU!i!!!Hf!iiiii!!H!HH!H!!!H;;;;;;=:
f:~c unEipd ŞI iri
a[ muite) . qe păm\i)i; uii Şaiif de 29,40 m Şi preiiăzi.it cu două cercuri de blocun =~
r:::apărare şi, de regu.lă, palisadă. "Miezul" valu-
:::: lui de j!jămint era adesea din pietre de riu sau
f:~~ pămînt ars. Arhitectura militară va dobindi in
::;: sec. 1 i.e.n. şi in sec. 1 e.n. o dezvoltare excep-
ţională, o dovadă a inaltului nivel al civilizaţiei.
In regiunile de munte se ridică cetăţi de piatră
impunătoare. Cele mai bine cunoscute sint
cele din munţii Orăştiei: Sarmizegetusa, Cos-
teşti, Piatra Roşie, Blidaru, la care se adaugă
cele de la Piatra Craivii (lîngă Alba Iulia) , Că-
pilna, Tilişca etc., şi cea de la Bitca Doamnei
(Piatra Neamţ). Nu trebuie pierdut din vedere
că dacii au ridicat şi impunătoare cetăţi de
lemn şi pămînt, cum este cea de la Ocniţa din
Subcarpaţii vilceni, unde a fost localizată ve-
chea Buridavă dacică, pe baza unor inscripţii
de epocă, făcute pe fragmente ceramice.
Aceasta avea o acropolă şi trei terase, încon-
jurate toate de ,,zid" de lemn şi pămînt, cu o
grosime de peste 3,50 m. La cetatea de la
Costeşti s-au folosit deopotrivă zidurile de
piatră şi valul de pămînt cu palisadă; cetatea
dispunea şi de mai multe bastioane, unele in
interiorul incintei de piatră, altele in exterior.
Cetatea de la Sarmizegetusa cuprinde o su-
prafaţă de 3 ha; ea se află ~a altitudinea de
1200 m; zidurile cu lăţimea de 3-3,20 m. Zi-
durile cetăţilor de piatră erau din blocuri faso-
nate şi aveau două paramente; intre acestea
se punea piatră sfărîmată şi pămînt bătătorit
formind emplectonul. în acelaşi fel au fost şi
,,zidurile" cetăţii de la Bur1dava. Cetăţile da-
cice de piatră - dar şi cele de lemn - aveau
un caracter monumental, impresionant, ele fă-
ceau parte dintr-un sistem defensiv, deosebit
de bine conceput in vremea lui Decebal. Ceea
ce impresionează pe cercetător şi pe cel care
le vizitează este complexitatea mijloacelor de
apărare: ziduri de incintă, bastioane, turnuri
de veghe şi apărare, terase şi platforme de
luptă, valuri de pămînt, palisade etc. Deşi era
integrată in sistemul general defensiv, o cetate
dacică dispunea şi de mijloace proprii de apă-
rare, in cazul că ar fi fost izolată de restul ce-
tăţilor. Dacii au ştiut să folosească terenul in
chipul cel mai corespunzător apărării. Aceasta
s-a văzut şi in timpul războaielor daco-ro-
mane, cind romanii au trebuit să cucerească
-după CUfl1· spun izvoarele antice -, înălţime
cu înălţime fortificată.
Monumentele de arhitectură civilă se aso-
ciază in general cu cele de caracter militar şi
religios. In unele cetăţi mai mari există "pa-
late" ale căpeteniilor sau "turnuri-locuinţă".
Arhitectura religioasă este documentată de
o serie bogată de monumente. S-a păstrat şi
de data aceasta tradiţia anterioară, dar sint
unele influenţe elenistice. Este vorba de seria
sanctuarelor care, după planul for, se ÎIJlpart
in două categorii : temple patrulatere şi temple
rotunde. Sanctuarul patrulater avea coloseul
de piatră sau de lemn,-qare formau in general
_
a liniamente. Asemenea sanctuare aveau aco-
·- periş, cum au dovedit-o cercetările mai re-
cente, infirm indu-se părerea celor · care soco-
teau că nu aveau, ceea ce ar fi o aberaţie,
dacă ţinem seama şi de faptul că ele se aflau
in regiuni muntoase la mari altitudini. Cele
două tipuri de sanctuare nu erau ~idicate unor
divinităţi deosebite şi au fost din aceeaşi
___ vreme. Merită să amintim aci marele sanctuar
r::: rotund de la Sarmizegetusa', cu diametr~JI d_e
riin::::::i!::!i:i:i!!:iiiii::iiii::iiiiiii:::iiiiii!!iiiii:ii:ili!iii!iiiiiiiiiiiiiii!:::i:!iiti!iiii!iiiiii!iiii!iiiiiiiii:iii!iiii:!i:ii:i:ii:!::i::nt~
82
de andezit. şi un cerc de stilpi (coloane) groşi, ::::
de lemn. In interior se află o încăpere absi- ::::
dală. Unii cercetători au pus acest templu ro- ::~~:
tund in legătură cu existenţa unui calendar al :;;~
dacilor. Problema rămîne încă deschisă. Arhi- ::;;:
lectura militară' şi religioasă s-a format intr-un :;;;:
cadru organizat, sub autoritatea unor perso- ::;;:
nalităţi, ca Burebista şi Decebal. lmpresionan- :;;;:
tele monumente de piatră - şi cele de lemn şi :;;:
pămînt - dau măsura puterii politice, militare :::;:
şi economice a geto-dacilor. Dezvoltarea vieţii ::;:
economice şi a forţelor de producţie in .toate ::::
ramurile de activitate a determinat o progre- ~~§
sivă perfecţionare a organizării sociale. Chiar ~:;:
înainte de cristalizarea civilizaţiei geto-dace se ::;:
ajunsese - aşa cum arată descoperirile arhe- ::;:
ologice - la prezenţa unor uniuni tribale, cu :;;:
o aristocraţie bine documentată. Izvoarele _:::;:
scrise ale antichităţii nu menţionează aceste ::;:
-vechi formaţiuni unional-tribale; abia la sfîrşi- ::;:
tul sec. VI-lea i.e.n., prin relatările lui Herodot ::~§
privind lupta geţilor impotriva armatelor per- ::;:
sane, in 514 î.e.n., putem deduce că geţii ~§
aveau O- organizare politico-militară superioară ::;;:
şi o aristocraţie militară. Fără îndoială că pre- ::;:
misele unei atari organizări erau mai vechi. :;;:
Splendidele tezaure de aur şi argint de la Băi- ;::;:
ceni - laşi, Craiova şi inventarele morminte- :.=::
lor "princiara" de la Agighiol -Tulcea, Peretu :;;:
- Teleorman şi coiful de aur de la Poiana - :;;:
Coţofeneşti - Prahova, care datează din ~;;:
prima jumătate a sec. IV i.e.n., atestă prezenţa : :;:
in această vreme a virfurilor aristocraţiei for- : :;:
mate, evident, după o lungă dezvoltare so- ~~§
cial-economică; ele se bucurau de o poziţie ::;:
deosebită in societate şi de o viaţă de fast : :;:
Din .rindul acestor virfuri aristocratice se ridi- :;;:
cau c~peteniile - basileli - uniunilor de tri- :;;:
buri: In acest sens trebuie să înţelegem in- _:;;:
scripţia de pe monedele descoperite in Dobro- :;;:
gea, care au Basileos Moskonos (cu litere gre- ~§
ceşti, la genitiv). Numele lui Moskon a fost : :;:
asociat. - fie chiar numai ipotetic - cu acela ~~=
al anonimului .,rex lstrlanorum" ("rege al ls- ~::§
trianilor" , al geţilor de la Dunăre - lstros), :;;:
care se afla, la 339 i.e.n., in fruntea unei pu- ;:;:
ternice formaţiuni politice şi militare capabile ::::
să oprească pătrunderea violentă a sciţilor în _ :;;:
Dobrogea, sub regele lor Atheas, care a fost :;::
silit să ceară ajutorul lui Filip al 11-lea, regele ::::
Macedoniei. Moartea regelui get a îngăduit : :::
sciţilor să treacă la sud de Dunăre, dar inter- ~~g
venţia rapidă a lui Filip 11 a pus capăt pătrun- ::::
derii sciţilor iar regele Atheas şi-a găsit moar- : :;:
tea pe solul get Intervenţia lui Filip 11 inau- ::;;:
gura acţiunea politică şi militară macedo- ::::
neană la Dunăre_a de Jos, pe care urmaşii lui :::;:
o vor continua. In 335 i.e.n. Alexarrdru Mace- ::;:
don , ajuns rege al Macedoniei , face o expedi- : :;:
ţie impotriva tribalilor şi a geţilor de la Dună- ::;:
rea de Jos, trecind fluviul - aşa cum spun iz- ::;:
voarele antice - intr-o noapte, folosind lun- ~g
tre scobite în trunchi de eopac ·{flfO"noxile). :;;:
Trecuţi pe malul sting, ostaşii macedoneni au :;;:
fost nevoiţi să culce grîul ca să 1>oată 'lflainta, :;;:
cum spune Ptolemeu al lui Lagos, care înso- :::::
ţea pe regele macedonean . Tot de la acesta :;;:
aflăm că oastea geţilor era formată din 4 000 ::;:
călăreţi, din 10 000 de pedestraşi, o puternic~ ~§
oaste pe care o avea uniunea tribală getica ::;;
din stinga Dunării, unde pentru prima dată era ::;:
.semnalată de un iz,vor scris prezenţa geţilor, ::;;:
SaDAng - arhiva personală
---·~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
!!i;;:;:;::~;;;:;~n::;g;;;;;:;:;;;;;;:;;;;::;;;;;:;;;;;;~;;;;rrrr:;:;;;;;:::;:;;:;::;;::::;;::;;::;;;;:;;;:r;;ţ:;;:;:;;:::;;;;:::;;;;:;;;;;;::;;;;;:::;z:ii

g dar unde descoperirile arheologice o docu- tul unei societăţi - şi al unei aristocraţii - c;gf
1::: mentează -•inainte de jumătatea mileniului"' 1 care atinsese un inalt nivel de dezvoltare in :::1
l!!: i-e.n. Izvorul vorbeşte şi de o cetate a geţilor, toate compartimentele vieţii materiale şi spiri - ·:::1
1::: care a trebuit să fie părăsită şi din care mace- tuale. Burebista apare pe fundalul unei bine .:::1
1~: donenii au luat o bogată pradă . structurate unităţi etnice, lingvistice, de eul- :§!
1;;: Geţii de prin sudul Moldovei aveau să-şi tură, economice şi spirituale. Burebista va im- :::1
!:::· măsoare forţa lor militară, la 326 i-e.n ., cind prima acestei multilaterala unităţi şi o pecete .:::1
1::: generalu~ Zopyrion pierea împreună cu in- de unitate politică , punind bazele unei tradiţii :::1
1::: tr~aga sa oştire de 30. 000 ostaşi. statale ce va dăinui pe meleagurile Daciei c!!J
Il~:: In_ jurul anului 300 i.e.n ., in fruntl!a unei străve~hi şi _la po~o~u~ r~mân - născ;,ut pe :~gi
1:::. man umun1 tnbale get1ce de la Dunarea de aceasta vatra - pma 1n Zilele noastre. In sta- ::::
1::: Jos se găsea Dromichaites. Acesta a infrint in tul lui Burebista vor fi cuprinse şi cetăţile gre- ::;;f
1::: două rinduri armata macedoneană din vremea ceşti de pe litoralul Mării Negre,. de la Apollo- ::::,
1::: lui Usimach, regele Traciei , luind prizonier, in nia (Sozopol, in Bulgaria) pînă la Olbia (la gu- ::::1
1::: prima luptă, pe fiul acestuia, Agatocles , iar in riie Bugului) . Spre vest, Burebista a desfiinţat ::::
lg: a doua luptă (282 i-e.n.) pe însuşi regele, care centrele celţilor , iar intrEt Carpaţi şi Nistru pe c§
1::: trecuse Dunărea cu o oaste însemnată. El a acelea, intirziate, ale bastarnilor. Istoricul ::;::
1::: fost luat prizonier împreună cu toţi ostaşii -săi. Strabo spune desJ1re Burebista: ,,Ajungind in ::::i
lE Cit priveşte istoria politică şi militară a ge- fruntea neamului său, care era istovit de răz- ::!!i
1::: to-dacilor după Dromichaites, izvoarele antice baaie dese, gatul Burebista 1-a înălţat atit de ::::1
1:::: sint foarte sărace . Ţinînd seama î nsă că celţii mult· prin exerciţii, cumpătare şi aşcultare de ::::1
:::: - in iureşul lor spre Balcani - nu au atins porunci , incit in cîţiva ani a creat un stat pu- ::::
1::: teritoriul get de la Dunărea de Jos, înseamnă ternic şi a supus geţilor aproape pe toţi veci- ·::::•
1:!:: că formaţiunea getică unional-tribală condusă nii. Ba a ajuns să fie temut şi de romani. .." . Nu ::::f
llL pînă către 280 i.e.n. de către Dromichaites a putem şti de unde a inceput unificarea ge- ::gl
!::;: continuat să dăinuiască , oprind aci năvala cel- to-dacilor in cadrul unui stat centralizat, dar :::::
1:::, ţilor. putem spune că statul .condus de Burebista :4
1:::: în sec. III i.e.n . este amintit un basileu-rege reprezintă un moment de cea mai mare impor- ::::1
J:::: get, in nordul şi nord-vestul Dobrogei - Zai- tanţă pentru istoria poporului nostru şi a Eu- .:;:;
•!:!: modedikos, iar in jurul anului 200 i.e.n. Rhe- ropei sud-estice. Burebista dispunea de o ::::1
Jg:: maxos, ambii protectori ai cetăţilor greceşti de forţă ~ilitară remarcabilă, el pu_tind rid!ca o ':g
•E:: pe litoralul getic. Tot cam pe la 200 i.e.n. iz- armata de 200 000 de ostaş i daca este sa cre- ::;:
!:;:: voarele antice menţionează pe regele Oroles, der_n pe ac~laş1 1ston_c S!ra~o. El_a d~s ~ poli~ =:::1
f!!:: in luptă cu bastarnii germaniei pătrunşi in ţi- hca 1mpotnva Romei , cautmd sa ţma c1t ~a1 :::::
:::: nu.tul de răsărit al lumii getice. departe pe rom_an1. De. aceea a dus ! ratat1ve ':!!!
1::: In cadrul un iunilor tribale, de tipul democra- cu Pompe1us, nvalul lUI Caesar, ŞI a mche1at ::::1
::;: ţiilor militare, se simţea necesitatea lărgirii cu el înţelegeri, ca intre doi şefi de stat inde- '::: 1
1::: acestui -cadru strimt, pe măsura dezvo ltării pendenţi şi suverani, aşa cum va face şi Dece- ::~
1:::: neîncetate a forţelor de producţi e şi intensifh bal in tratativele cu împăraţii Domiţian şi .:;:1
1:::: cării schimburilor comerciale pe bază de mo- Traian. Chiar numai faptul iniţierii şi ducerii ::::1
lg: nede, atit cu negustorii ~reci şi romani , dar şi de tratative ~u state puternice, ca cel roman : ::gf
1:::: pe piaţa internă . Procesul contopirii uniunilor dovedeşte <;:a statul geto-dac dm vremea lUI :::::
1::: tribale mai mărunte se oglindeşte in micşora- Bureb1sta ŞI Decebal se bucura d~ un prest1- ::::1
1:::: rea monedelor tradiţionale geto-dace şi apoi g_1u recunoscut ~ de putere militara, autontate ::::~
:;;: in dispariţia acestora in primele decade ale ŞI mdependenţa . ::::
!::: sec. 1 i.e.n. şi inlocuirea lor prin moneda da- După ce Burebista a ieşit de pe scena isto- ::::1
1:::: cică de tip republican roman . Creşterea pro- riei , statul intemeiat de el s-a î mpărţit la ince- ::;;
1:;:: ductivităţii diverselor meşteşugur i şi a exploa- put in patru părţi , apoi in cin.ci , dar tradiţia :::::
1:::: tării zăcămintelor de sare, cit şi sporirea legă- generală statală s-a păstrat. Intr-una dintre ::::1
J!~: turilor comerciale cereau forme politico-eco- aceste microformaţiuni politice a rămas Dece- ;:::;
Il::: nomice şi militare mai largi , care să cores- neu, marele preot din vremea lu i Burebista , ::g,
1:::: pundă dezvoltării soci etăţii geto-dace după care se bucura de o autoritate ,,aproape re- :::1
::;::· trecerea de pragul dintre sec. 11 şi 1 i.e.n., in gală " , spun izvoarele. Un alt urmaş al lui Bu- ::::1
J:::: care virfurile aristocraţiei s~ poat ă juca un rol rebista poate fi considerat regele basileu Th ia- :::::1
::::: din ce in ce mai insemnat. In sec. 11 i. e.n. civi- marcus, atestat de o inscripţ i e descoperită de ::::.
1::: lizaţia geto-dacă se cristalizase definitiv, cu noi in 1973 la Ocniţa - Buridava dacică , jud . ::::1
Jg: elementele ~ale de structură . L!nitară , funda- ViLcea. ::gf
f!::: [Tlentale, pe mtreaga ane locu1ta de geto-dac1. In epoca lui Decebal (87-106 e.n.) , cultura ::;::
::::: In sec. 1 i-e.n. ea va _dobindi şi un alt elemertt materială şi spirituală a dacilor era mai dez- ::;::
1:::: esenţial, d!! structura unitară, pe cel politic. In V()lt~tă decit in ~re.mea lui Burebista. Băştina- :::11
fF pnma jumatate a acestu1 secol se va crea de ş11 mcorporasera 1n mod creator .. acele ele:- ::::1
.;;:: către Burebista primul stat centralizat şi inde- menta de c ivilizaţie elenistico-romane care co- ·:::1
i;;: pendent, cuprinzind intreaga lume geto-dacă, respundeau intereselor şi gustului propriu- c:::l
1:::: ::::1
1::
de la nord de Haemus (Stara Planina) pînă in Viaţa economică era prosperă iar schimburile
Carpaţ i i Păduroşi şi de la Tyras (Nistru) pînă comerciale cu romanii se intensificaseră. Sta- .::::1
1~:: in Europa est- ~entrală . Burebista se ~a gă~i. in tul dac din timpul l':l.i Decebal e~a mai bine i n- ::gJ
:F fruntea acestei putern1ce formaţ1un1 polit1ce chegat, dar romanii mstalasera frontiera pe :::::
1:~:: aproximativ 4 _d~ceni i (80 - 4_4 !.e.n,). Apariţia Du~ăre . Pericolul roman se făcea din ce in ce ::g:
1:::: pe scena1stone1 dm _aceste parţ1 ale Euro~e1 a ma1 §lmeninţător. Incursiunile dacilor la sud de .::::1
1:::: une1 man personalitaţ1 , cum a fost Bureb1sta, Dunare se inteţesc , iar campania trimisă de ::::•
::::· trebuie privită ca rezultatul unei milenare dez- Dom iţian sub comanda lui Cornelius Fuscus ::::!
~~:: voltări a traco-geto-dacilor. El a fost e.xponen- ' se termină printr-un dezastru, generalul ro- :mf
-
iiil:;::::i:::::::::::::::::i::;;;;t;;;;;::i!iii!iiîiiii!ii!iiiiiiH!iiHiiiiiiii!Hiiii!iiiiiiii!:iiiiiiiiiiiiiHiii::i::::::ii!iiiiiiiiiiiiiiiiiiii:::!liii

81
SaDAng - arhiva personală
 I!~Hi~~~H~~!~!H~~i~;~~~;i~~i;~~~i_H:!H!~~;i~~~Hm~;;~;~H!~;~;!H~~;~;~iH~ii:~~i;~;:!~i~-rr~~~
::::: tor însă romanii invingeau pe dâci la Tapae şi
:::: Decebal devenea rege clientelar al statului ro-
:::: man, după obiceiul pe care romanii il aplicau
:::= şi altor state, cărora le plăteau stipendii pen-
:::: tru avantaje economice sau militare. Tratatul
m~ de pace din 89 e.n. avea să aducă un răgaz de
:;;: pace pentru Decebal, care va fi folosit pentru
::;:: pregătirea armatei şi întărirea cetăţilor, cit şi
:::: pentru organizarea internă mai potrivită vre-
::~: murilor grele ce erau de aşteptat, şi care au şi
:::: venit, in timpul celor două războaie din
:::: 101-102 şi 105-106 e.n., cind dacii au opus
:::= o rezistenţă eroică romanilor, iar la capătul in-
:::: fringerii Decebal a preferat să-şi curme viata
:::: decit să cadă viu in mina romanilor. Istoricul
f:~~ roman Dio Cassius ne-a lăsat cel mai complet
:::: portret moral al regelui ' erou Decebal: ,.Era
~ ~
1 1
1E:: Cercetările arheologice, efectuate in uiti-
f:~ mele trei decenii, au dat la iveală mărturii
::::: grăitoare cu privire la prezenta şi continuita-
:-.~.·:'.:_:
tea populaţiei autohtone in spaţiul carpato-da-
nubiano-pontic, după dramaticele lupte dintre
:::: daci şi romani din anii 101-102 şi 105-106 e.n..
m: care au sfîrşit prin transformarea unei părţi din
~ Dacia in provincie romană şi dispariţia vitea-
::;: zului rege Decebal, care a luptat pentru liber-
~.::_· tatea şi independenta poporului său pînă la
- jertfa supremă.
§§ Vestigii le arheologice descoperite pe întreg
f:~ teritoriul vechii Dacii infirmă acele teze ero-
f:~ nate emise de unii învăţaţi străini (roeslerieni
:::: şi neoroeslerieni), care susţineau dispariţia
::;: dacilor in timpul războaielor de cucerire con-
··- duse de Traian, de asemenea, evacuarea la
f::=. sud de Dunăre a întregii populaţii in vremea
f:~J împăratului Aurelian, cînd Imperiul roman a
:::: părăsit Dacia. Ei creau astfel c;louă viduri de-
§ mografice, negînd nu numai continuitatea
:::: populaţiei dacice, ci şi posibilitatea de a fi ro-
~'.:·.: manfzată. Concluzia lor era clară: dacii fiind
::.. dispăruţi, procesul romanizării nu a putut avea
-·- loc in Dacia şi poporul român (a cărui latini-
E tate o recunosc) s-a format la sud de Dunăre
~ ~ior~e d:c;lu~f~~~a~!c~~~:~~~~~~ =-~~!~~a~i~~ f~~'r,n~LI~~~ Tb~~-
:::: nile lor se bazau pe două texte păstrate la doi
E:: autori tîrzii, din a doua jumătate a secolului al
f:;::
:;_
-
~~;~tţ1~Ş,~~fl~~1~ ~§~}0i~~~ -.i:~_ :
menea, invocau faptul că daco-romanii nu mai
erau menţionaţi in izvoarele literare, după re-
§~ tragerea aureliană, dar treceau sub tăcere rea-
f:~ litatea că nici despre imigrarea românilor din
~~ sudul Dunării nu vorbeşte absolut nici un do-
- - cument scris sau de altă natură! Dar admitind
::;: ca juste exagerările lui Eutropius. vedem că el
iE:j nu spune că Dacia era lipsită complet de
lfi~~~~H!!fiHiHH~U::gi::i::HiiHiHiHiiiiiHHfHHiifUiHHHHiiHi!iHUHiHiHfHHlHHHHHfHHHifHfiH!UUHiHHUifHfHiHHH!H~l.
84
şt iscusit in faptă, ştiind cind să năvălească şi : g.
cind să se retragă la timp, meşter in a intinde ::::i
curse, viteaz in luptă, ştiind a se folosi cu di- ::::
băcie de o victorie şi a ieşi cu bine dintr-o in- :::::
fringere, pentru care lucruri a fost mult timp ·::::
pentru romani un potrivnic de temut". ::::
După cucerirea Daciei şi transformarea ei, ::::
in 106 e.n., in provincie romană, cursul dez- :::::
voltării istorice in aceste părţi ale Europei s-a c=::
schimbat. Procesul romanizării, care incepuse ::::
mai demult la sud de Dunăre, se va adinci me- c=::
reu, in cadrul Dacoromaniei şi se va crea sin- ::~g
teza daco-romană, factorul fundamental al ::::
formării poporului român. :::;:
::;;:
Prof, dr. doc. D. BERCIU • ::;::
DirectOrul lnstHutulul de Tracologle :;::
populatie - "desertwn" - ci de bărbaţi (virls),
desigur apţi să poarte armele, dar mai rămi-
1.::::
::~g
neau copiii, bătrînii şi femeile! in ceea ce pri- c:::
veşte traducerea dată de roeslerieni textului ~.~.=~-
din lulian Apostatul, notăm că nu este abso- -
lută. căci grecescul elleilon, corespunde după ::;::
alţi învăţaţi, nu numai lui ,,am nimicit" ci şi lui :;;:
,,am biruit-subjugat". Dar chiar acceptind tra- ij§
ducerea dată de ei, ştim că asemenea expresii ::;;:
se intilnesc şi la alţi autori antici şi in inscrip- ::~~
ţii, cu privire la alte popoare, considerate şi -
ele .,nimicite", ,.distruse" sau ,,exterminate". ~~E
cu scopul de a glorifica pe învingător, aşa în- -§i
cît, nici un cercetător obiectiv nu pune bază :~g
pe asemenea afirmaţii, cu atît mai mult, cu cît ::::
alte texte literare, mai apropiate în timp de :;;:
epoca lui Traian (amintim pe Cassius Dio), ::::
vorbesc numai de infringerea şi supunerea da- ::::
cilor. Chiar Eutropius, intr-un alt pasaj (VIII, :~~f:
2,2) se exprimă mai corect ,.învingind pe De- .::::
cebal el [Traian] a supus Dacia". Şi în unele j~g
inscripţii (CIL. VI, 1444; CIL XII, 105; Dessau, ::::
I~S. 8863d) ~t~ _vo~a tot de supunerea dacilo~ :.:.:._;_.
ŞI nu e ,.ntm1cuea sau ..extirparea" lor. Ace- ....
laşi lucru reiese şi din legendele unor monede ···::
emise de Traian, ca şi din unele reliefuri ale ~~;:
de la Roma (scenele ~~
Este limpede că cei care contestau continu- :::::
itatea românilor pe teritoriul lor de baştină, :;;:
nalităţi conlocuitoare, argumentînd că, ei, ro- .. ::
mânii, sint autohtoni, urmaşi ai daco-romani-
•.
lor şi deci cei mai vechi locuitori ai Transilva- ţE
niei. Aşa se explică şi faptul că unii roeslerieni ~~g
(mai puţin abili) au contestat numai continui- .-.·=-..::.
tatea dacilor şi daco-romanilor in Transilvania.
Teoria imigrării devenind astfel instrument po- :;::
litic ~e combatere a revendicărilor românilor. i:11
SaDAng - arhiva personală
 ..................................................... ............................... ........................,..__
;j~1F~~:;i~~~::;~n;:n~:!ri:~:n:~~;r~:;r~r~~~i~iim~;~r!~:.m!~~~;n~l~H~!~~~~2mmmnmmw;m;ml.~

t:_ =:' :·.i

_
::"
f:~c
!~i~~~~~ t~~~~~~~ţ~~~l-~:.;_•1'=
punem de numeroase descoperiri arheologice
elocvente care arată că nimeni şi nimic nu i-a
putut îndepărta pe daci din teritoriul lor de
baştină. Vestigii ale dacilor se intilnesc pe te-
sul cultural Lipiţa, ai cărei purtători au fost
costobocii, iar la sud de Carpaţi, in Muntenia,
prin aspectul cultural de tip Militari-Chilia. ::::
Dezvoltată organic din La Tene-ul geto-dacic, ~~§
f:~ ritoriul provinciilor Dacia {Transilvania. Olte- cultura dacilor liberi este puternic influenţată §:
::: nia şi Banat) şi Moesia (Dobrogea şi zona de de romani. =
1~: nord a Bulgariei) in circa 400 de puncte. Dacii Sint comune dacilor, indiferent că este :;;:
:::: constituiau populaţia de bază in mediul rural vorba de costoboci, carpi, daci liberi din vest, :::=
;;;: ·din provinciile amintite aşa cum arată cercetă- sau daco-romani din cadrul provinciei Dacia, ::::
:::: riie arheologice făcute in aşezări şi necropole tipurile de aşezări şi locuinţe, ocupaţiile, cre- .::::
:;:; la Soporu de Cîmpie (jud .. Cluj), Obreja (jud. dintele. ritul şi ritualurile funerare. precum şi ::::
:;;: Alba) şi Slimnic (jud. Sibiu) - in Transilvania. ceramica. Judecind după ceramică, cei care ::::
E Locusteni şi Danet (jud. Dolj) - in Oltenia, păstrează mai bine tradiţiile La :rene-ului ge- ::::
:;;: cele de la Enisala - in Dobrogea ca să amin- to-dacic sint dacii liberi'de la est de Carpaţi, =::
F:~: tim numai citeva dintr.e ele. Vestigii ale dacilor cunoscuţi sub numele de carpi. Ei şi-au creiat :§
~=~ se intilnesc de asemenea in castrele şi aşeză- o bază economică solidă şi au dispus de o pu- :;;:
:;;: riie civile ce au luat naştere in apropierea lor, ternică forţă militară ce a dominat situaţia po- :;;:
:;;: ca şi"in centrele urbane, aproape toate nume litică de la Dunărea de Jos in această vreme. :::::
!:~c dacice (Apulum. Drobeta, Napoca, Porolis- Aşa cum ne informează Petrus Patricius ::;::
:~: sum, Potaissa. Tibiscum etc.). Cercetările ar- (Fragm. 8), la mijlocul secolului al III-lea, ei se 2::
:;;: heologice arată clar că dacii şi romanii (vete- considerau că sint ma1 putern1c1 ŞI decit goţu . ::::
:;;: rani şi colonişti) au convieţuit in cadrul acelo- Iar istoricul lordanes (Getlca, 91,25) ii socotea ::.=:
:::: raşi aşezări şi s-au influenţat reciproc, creind printre cei mai periculoşi duşmani ai imperiu- ::::
:;:: civilizaţia daco-romană. Semnificativ este şi lui, gata oricind de război. Trăind in preajma ::::
r::: faptul că la scurtă vreme după intemeierea imperiului, pe lîngă relaţii de bună vecinătate, ::::
~~ noii capitale a provinciei Dacia - Colonla Da- ee au permis un intens schimb comercial, au ~:§
:::: dea utpla Tralana (primul oraş din provincie, existat şi conflicte militare, carpii făcînd nu- :;:;
:;:: situat la poalele munţilor Retezat, in colţul de meroase incursiuni in imperiu; izvoarele lite- :;:;
::::- sud-vest al Ţării Haţegului) - urmaşul lui rare consemnind pe cele din : 214, 238. :;::
:;;: Traian, impăratul Hadrian, in anul 118, ii com- 245-247, 272. 295-297, 302-303, 306-311, :;:;
:::=- pletează titulatura cu numele capitalei Daciei 315-318, ultimul avind loc in 381 . Conflicte : :;:i
E: din vremea lui Decebal, Colonla Ulpla Tralana militare cu romanii au avut şi costobocii şi da- ::::
:::: Augusta Dadea Sarmlzegetusa. Acest gest al cii liberi din vest. Din rindul acestor nume- ::::
;:;: împăratului căuta să arate dacilor că noua stă- roase atacuri, consemnăm pe cel al costobo- =::
:::: pinire o continuă intr-un fel pe cea veche, a cilor, din anul 170, cind pornind din nordul =::
lf:~ regilor daci şi că noua ctitoria a lui Traian a Daciei (teritor!ul _locuit de e!s~ af~a yn
':lordul ::~g
!:":: preluat de drept locul vechii capitale. MaramureşuiUI ŞI al BucoVInei, p1na dmcolo ;::;
:;:: Totodată Hadrian a vrut să arate că a rupt cu de Lvov) au ajuns pînă in inima Greciei. la =::;:
1E"'
::;: politica de cuceriri a predecesorului său şi cu
situaţia încordată dintre invingători şi învinşi
Beusis, şi pe cel al carpilor, din anii 245-247, ::::
care s-a transformat intr-un adevărat război şi ;;:;
F iar dacii să se simtă, şi sub noua ocirmuire, la pentru a face faţă situaţiei , impăratul Filip ::::
::: ei acasă. ln acest context trebuie explicat şi Arabul, venit şi el aici, a adus trupe din legiu- ::::
:;::: faptul că numeroase aşezări civile romane iau nea XXII Primigenia de pe Rin şi din legiunea ::":!
f:~: numele unor centre dacice, distruse in timpul VII ~la~dia de la Viminacium, aruncîndu-şi in ~§
:::. războaielor de cucerire: Acidava, Buridava, lupta ŞI garda personală. După mari eforturi, :;;:
::: Cumidava, Rusidava, Sacidava etc. Măsura romanii au reuşit să-i respingă pe carpi, dar :;:;
:::: este binevenită, deoarece pe intreg teritoriul au fost nevoiţi să-şi replieze frontiera pe linia '=":!
!!:' provinciei incepe să se dezvolte o epocă inflo- Oltului, părăsind castrele de pe limes-ul ::::
:~ ritoare din punct de vedere economic şi con- transalutan. O emisiune monetară specială, cu ::::
;:;: structiv la care participă toţi locuitorii ţării. Nu efigia VIctoria Carplca şi acordarea de către =:::1
E:": este lipsit de importanţă să amintim că toate senat a titlului onorific de Carplcus Maxlmus ::;:
:::;: marile riuri de pe teritoriul vechii Dacii işi păs- lui Filip Arabul au consfinţit victoria Romei =:::
§~ trează numele lor dacic: Alutus (Olt), Crisius asupra neinfricaţilor carpi. Aprige au fo şi :§
::;:: (Criş), Marisus (Mureş), Samus (Someş). Tisia luptele de la sfîrşitul secolului al III-lea şi cele :;;:
:;:: (Ţisa), Ordessus (Argeş) Hierasus (Siret), din primele două decenii ale secolului .al ::::1
!E Pyretus (Prut) ete<. Lucru este explicabil, de- IV-lea, in urma cărora senatul a trebuit să =::!
:::: oarece mulţi dintre daci au rămas in afara acorde . inţă 19 titluri onorificE!_ de Carplcus ::.=:1
::::· provinciilor Dacia şi Moesia. Specialiştii ii nu- Maxlmus unor împăraţi romani. In felul acesta, :0:::
::::: mese dKI Hberl, pentru a-i deosebi de cei din la sfîrşitul secolului al 11-lea, costobocii, şi in c':":!
:::= provinciile amintite, pentru care se foloseşte secolul al III-lea şi primele decenii ale secolu- ::;:;
E denumirea de daco-romanl. La scriitorii antici, lui al IV-lea, carpii au reinviat epoca de glorie :;::
::~ ca şi in inscripţii, ei apar fie cu numele lor ge- din vremea lui Burebista şi Decebal. Ei erau l:-"::
j~~ neric de daci sau geţi, fie cu cel de daci măr- temuţi şi respectaţi şi de migratori. f~

.JlliimHiHHH~~!~i!HiH!HUHUHH!HfHiifiHHHfHHiHiiHHiUHHU!i~HiHitiiHHti!HHiH~HiHHiHHHHiHiHHHHHHHiit;H~illiâi
85
SaDAng - arhiva personală
 . .

m~~~~~~l~H~~~rn~H~H-H~H~HHHHHHH.HiH~HiHHHnnn~~HHHHiHHi~iHHHi~Hi~~~~iinHHHH~iHHniHHii~HHii~Hiini;~HiiirTmnm
::::: Cunoscindu-le forţa militară şi pentru a :::::
m: avea,liniştela graniţele imperiului, romanii :gi
: .J:'.~:._: le.~au
__··=·.plătit subsidii carpilor şi costobocilor, fie
.
în bani, f~e în obiecte. Aşa pot fi interpretate
-~:
:.:.:_ •. ::••:1!
::;:. vasele de bronz din bogatele morminte de la ::::;
.... Cijikov (reg. Lvov) şi Kolokolin (reg. !van ....
::::: Francovskaia) din aria culturii Lipiţa şi tezau- :::::
1::=: rul de vase de argint găsit la ·Muncelu de Sus ::::1
i.:·l.:·~.:·=_;:
(corn:
__ :_,_:· Mogoşeşti,
jud. laşi) şi
unele din cele
circa 100 de tezaure monetare identificate în
._•_: :_=·.~_:·.l_:· i
::::· mediul caTpic, cel mai mare dintre ele (cenţi- :::::
:::: nea 2 830 piese de argint) a fost descoperit la :::::
:::: Măgura lîngă Bacău . ::::1•
F Ultima incursiune a carpilor în imperiu a
..... avut· loc în 381, după cum ne informează Zosi- '
:m
....J
::::: mos (IV, 34). Istoricul antic . foloseşte denumi- ::::
m: rea de. carpodaci, vrînd să sublinieze faptul ::§1
::::: că cei care au participat la atac, împreună cu ::::~
::::: hunii şi scirii,_au fost carpii din Dacia (ţara lor ;;;
:::: de origine) şi nu cei care se aflau în imperiu, ·::1
i.l.~.~-·_: aduşi aici de romani, la sfîrşitul secolului al :_:_:_:l.!
III-lea şi începuttJI secolului al IV-lea. Pe lîngă •
F multe altele, este şi acesta un argument care
:;;: infinnă aserţiunile lui Aurelius Victor (De cae-
)ijlJ
:;:;;
::::: saribus 39,43) conform cărora la sfîrşitul seco- •::::
::::: !ului al III-lea e.n., întreaga seminţie carpică a ·::::
1m: fost transferată în imperiu. Probabil că Zosi- _[gÎ
:::: mos, cunoscînd exagerările lui Aurelius Vie'- ::::!
:::=: tor, a căutat să corecteze acest lucru şi-a folo- :;;;;
!:::= sit denumirea· de carpodaci (carpii din Dacia) .o!!!
.... şi nu pe cea de carpi. .....
m: Şi pe teritoriul Munteniei continuitatea ge- ::gf
m: te-dacilor a fost contestată. Pornind de la ~·~~
m: unele izvoare scrise rămase de la Strabo (VII, :g~
::::: 3, 10) şi pe mausoleul familiei Plautil9r de la Măşti antropomorfe (Cetatea de la Buneşti) - ::::t
::::: Ponte Lucano de lîngă Tibur (CIL, XIV, 3608), mesaje ale spiritualitătii antice. ::::Î
!:::: unii istorici trăgeau concluzia că la începutul :;;::

m· r~rm~~~~~~t~:cş~,~~~~. ~~-~~nn~~~v~~!~~;r~t realitatea,căci împotriva ei pledează atît des- :lif

:::: tus şi Plautius Aelianus _ au strămutat la sud · coperirile arheologice, cît şi izvoarele scrise, .::::
:::: de Dunăre , în Imperiul roman, întreaga popu- corect datate şi interpretate. :::i
..... la ţie din Muntenia şi în locul ei au pătruns ·aici în prezent, în Muntenia se cunosc. vestigii .....
!:;: sarmaţii, lor fiindu-le atribuite coiful de aur de ale geto-dacilor tîrzii din secolele II-IV e.n., în :=:!f

~·.:=~!.:_·, ~~;e~~~~~~!~1~~~~~;~ţf:f~:~l~i~Q~Ii - 1~~e~;J;:~~ii1;~~~;~~~J;~~:;1~fa~t~~ -·:_.= t:_~=.:i!

î.e.n., vreme c_înd sarmaţii nu trecuseră nici la · că Muntenia era încadrată în circuitul econo-
vest de Don. In viziunea acestor istorici, Cîrn- mic roman şi putem vorbi de o populaţie da-
::::. pia Română şi Valea Dunării erau ca un cu- ·ce-romană, precesul de romanizare petrecîri- ·::::
i!::: loar pe un'de se scurgeau toţi migratorii din du-se paralel cu cel din provincia Dacia. Lu- :::::
;:.1::::_:.•_-., -s tepele nord-pontice spre vest. Muntenia deci, crul este explicabil, deoarece Muntenia era în- :_,_=j:·.:.:J,
fiind o ţară a nimănui , unde în primele secole conjurată din trei părţi de imperiu (temporar a _
i:'!:.: .: ·:~ ale erei noastre întîlneai numai sarmaţi (iazigi, fost stăpînită efectiv) şi pe teritoriul ei treceau :_::~:1:=~·
roxolani, alani) şi neamuri germanis;e (tai fali, drumurile comerciale care legau ' Moesia lnfe-
::::: vizigoţi etc.). Aceste aserţ iuni ale l9r au fost rior de Dacia. .::::
m•: infirmate categoric de cercetările arheologice Cercetările arheologice _ arată clar că, cei ::la
..... din ultima vreme. Populaţia autohtonă _a conti- care constituiau populaţia de bază , în p_rimele ....
m~: nuat să trăiască neîntrerupt, iar începînd cu secole ale erei noastre, în spaţiul carpato-da.- •mi
.... domnia lui. Traian (anii 101-117), cînd Munte- nubiano-pontic (ce depăşea teritoriul de astăzi .....
!E nia şi suQul Moldovei au fost incluse temporar
.... în Imperiul roman, n-a mai fost' nevoie de ·o
al României) au foşt daco-romanii şi dacii li-
beri (deveniţi şi aceştia daco-romani pînă la
:mi
.....
!W- zonă de siguranţă şi geto-dacii au (eocupat urmă) şi nu sarmaţii de ,,neam -+f-aflofon, seţu ~j1~!
::;:: regiunea. De asemenea, descoperirile arheolo- seminţii le germanice (vandali, taifali, goţi). In ::;:
11~=: gice arată că nu se cunosc morminte sarma- ceea ce .priveşte pe mult di-scutaţi+- ·sârmaţi, ::~1
::;:: tice la vest de Prut, anterioare secolului al . care n-au pătruns pe teritoriul vechii Dacii de- :;:::
:,·:.:.:_.: 11-lea. . in lumina acestor date, teza existenţei cît în grupuri mici, izolate, .este suficient ~ă :::.:.·=:
unui ."Imperiu sarmatic ", care s-ar fi întins în- amintim că în Moldova dintre Carpaţi şi Prut
::::: tre anii 125-61 î.e,n., din regiunea Donului s-au descoperit vestigii daco-carpice (aşezări c::li
!:1.)_:__-_ pînă în nord vestul Bulgariei şi estul Transilva- şi necropole) în peste 400 de puncte, iar rnor- :_-_[l_.i,::
'
niei, incluzînd Moldova, Muntenia, Oltenia şi minte sarmatice în numai 39. Proporţia este şi
m~- Dobr?gea se dovedeşte a nu fi conformă cu mai cencludentă , dacă amintim că se cunosc :mi
iiiiHiiiiiUHiHHHg5HUUHiUiiHHHii-HiiHiHHHH!iHHHHH!tliffH!iHHiHHHH!HH!HHH!HHHHHH!UU!!!U!UU!HIUUU!!!U!fi!t
86
SaDAng - arhiva personală
 ..................... 1 1111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 1111111 11111111111111111 1 11111 11111

mfl;~~~:::;~~.~~?~~:~c~l~;l;~~~;~~~~:!:~!~~~!~!;~~~~tli ~~l~~;:!l~l~~:;:;~~~;~;:Î~~:~;l;~:~;~~~~;;;~m~11
§~; a unei singure necropole carpice mai intens pensate prin pătrunderea de daci liberi, aflaţi ~~g
::::~ cercetate. şi ei în plin proces de romanizare, care se va :::;:
::::: In legătură cu retragerea stăpînirii romane defini în secolele IV-VI e.n. ::::;
::::: (din anul 275) trebuie spus că Dacia nu a fost Arheologic se constată că oamenii pămîntu- : 0!!
:::: pierdută de imperiu în urma unor înfrîngeri lui (daco-romanii) au rămas de nezdruncinat ::::
:::: militare la nordul Dunării, ci ea a fost abando- în spaţiul carpato-danubiano-pontic, trăind în ;:;:
:::: nată de Aurelian din motive strategice, soco- anonimat, într-o vreme cînd erP.u auzite tot :;;:
;::: .tind că retrăgîndu-se pe linia Dunării, pe un mai puternic zarva şi teama stîrnite de migra- ::;:
:::= front mai scurt, întărit cu trupe aduse din Da• torii care atacau imperiul, fapt ce explică de =:;:
:::: eia, va opri incursiunile "barbarilor" în impe- ce localnicii paşnici nu apar în izvoarele ::;:
::::: riu. După retragerea stăpînirii romane din Da- scrise. Această populaţie formată din daco-ro- =.:;:
g; eia unele grupuri de daci liberi din est şi vest mani şi daci liberi stă la temelia poporului ro- ~m
::;: pătrund pe teritoriul fostei provincii, întărind măn. =.:::
;::: elementul daco-roman, aşa încît se poate ::;:
Dr. GH. BICHIR •

LA GURILE ISTRULUI
Pînă nu demult, cunoştinţele noastre despre cumţelor
de tip sem1bordei s-a descoperit un
geţii epocii lui Herodot se reduceau la desco- bogat material arheologic de provenienţă au-
peririle de la Dobrina şi Ravna-R. P. Bulgaria tohtonă printre care se află şi dovezile unor
şi la cîteva morminte izolate de la Petroşani importuri greceşti. Vase şi fragmente ceramice
(Constanta), Piatra Frecăţei şi Mahmudia Oud. de la numeroase asemenea obiecte de ui: co-
Tulcea). In anii din urmă, şi mai ales în 1986, mun, de vase mari şi mici, lucrate cu mîna,
s-au înregistrat în istoriografia geto-dacă re- lustruite şi trecute printr-o baie de slip, apoi
zultatele unor noi descoperiri care vor trezi arse la temperaturi joase ce le-au dat nuanţe
deosebit interes pentru cunoaşterea genezei şi de culori alternante, de la negru-cenuşiu la
continuităţii acestei civilizaţii. roşu maroniu. O gamă de forme cu o simpli-
Primele descoperiri ce repun în discuţie tate în decor ce duce spre frumos, caracteri-
problema referitor la perioada post sec. VII zat prin simple proeminente şi apucători . ori
î.e.n. au fost cele făcute în aşezarea fortificată benzi alveolate şi aplicate sau încrustate în
de la Beidaud (jud. Tulcea) . Situată pe un pin- pasta crudă a pereţilor, ceramica sec. VI-V
ten de deal de la confluenţa a două pîrîiaşe î.e.n. avea să înlăture prin tehnică şi forme de
foarte bogate în apă, aşezarea hallstattiană de manifestare spirituală (ornamentică) vechile
aici ocupă o suprafaţă de 2,5 ha. Pe lîngă tradiţii hallstattiene şi să inaugureze o nouă
condiţiile naturale pe care omul le-a folosit în epocă. Ea este, de fapt, creaţia unei noi civili-
organizarea apărării sale, sistemul de fortifica- . zaţii, a civilizaţiei geto-dace, altoită pe fondul
ţie format din valuri de pămînt şi şanţuri adia- vechi autohton. Alte izvoare arheologice, mar-
cente s-a păstrat aici, la Beidaud, în proporţie eate printr-o serie de unelte, ne vorbesc de o
foarte mare. Stratigrafia lor, obţinută în urma diversitate de preocupări şi ocupaţii în gospo-
săpăturilor arheologice, ca şi descoperirile din dăria lor iar unele modelări din lut, ca şi
incinta aşezării dau istoriografiei geto-dace un obiectele din metal sau sticlă, şi mai ales, des-
documentar care susţine nu numai cele trei coperirea unor părţi din figurine cioplite în os,
faze ale culturii de tip Babadag (sec. XI-VII toate sînt simple spicuiri dintr-o bogată gamă
î.e.n.), ci şi o continuitate de locuire pe o pe- de manifestări spirituale materializata prin di-
rioadă de încă şase secole. verse creaţii de artă.
O nouă aşezare fortificată cu aceleaşi ele- La reintregirea cadrului social şi spiritual,
mente ca şi la Beidaud, descoperită pe un pla- încununarea reuşitei cercetăriror s-a făcut şi
tou de 5 ha. de pe valea Cilic-Dere (localita- prin descoperirea şi efectuarea de săpături ar-
te_a Teliţa, jud. Tulcea) a constitui t obiectivul heologice la necropola acestei aşezări. Rin-
cercetărilor arheologice organizate de Muzeul guri din bolovani mari, chiar foarte mari din
Deltei Dunării în vara anului 1986. Sub stratul piatră, descoperite sub mantaua unur tumuli
de cenuşă, dovadă a distrugerii acestei aşezări teşiţi de vechime, păstrează urne cu cinerarii
într-un violent incendiu, s-au scos la lumina sap morminte cu jnhumaţi organizate într-un
zilei mărturii ale unor locuiri consecutive din ritual-funerar orîndui! de purtătorii unei cre-
sec. VIII şi pînă către sfîrşitul veacului V î.e.n. dinţe urano-solare. .. __ _
Vetre de cuptoare sau altare şi podele lustru- Se ştie ca 1n evoluţia civilizaţiei getice,
ite de locuinţe se suprapuneau unele altora, forme economice noi aveau să ad_uc~ modjjj-
iar o parte dintre ele perforau suprafeţele ce- cări şi în organizarea aşezărilor. In veacurile
lorlalte mai vechi, astfel încît întregul joc stra- V-IV şi chiar în sec. III î.e.n. acestea apar în
tigrafic a dat cercetătorului, şi prin el istorio- forme deschise iar comunităţile îşi organi-
grafiei geto-dace, date şi izvoare istorice noi zează apărarea prin construcţia cetăţilor-retu-
din perioada unor mari perturbaţii şi frămîntări giu. Asemenea fortificaţii cu valuri mari în
din veacurile ce aveau să cristalizeze civiliza- formă poligonală şi colţurile rotunjite , ce în-
ţia acelui popor care avea să intre în istoria conjoară suprafeţe de 25 şi chiar de peste -·~
universală aşa cum 1-a definit Herodot. întoc- 30 ha, dînd cetăţii un aspect monumental şi
..... mai ca şi aşezarea de la Beidaud, pe vatra lo- un caracter defensiv inexpugnabil, asigurau .....

i;~fi~hHHHiHHHHHiH!HUUHHfHHHUlHHH!HHUHUHHHiH!UHUHiHiHHHUH!iiiUUHH!HHiiHfitHUUiHHHiH!iU~iHHiH~~iliL
sn
SaDAng - arhiva personală
 ~fimi!iiiiiiiiiiiiliil!HHiii!HiiHiiii!l!HHiiiiHhhlimHimmm;mimmmmmmmmmimimmmmhiliiihmmn;;iHii[f
=
E~: ·•:
=
~
E~;. c? - ~ ·'f~ ::::

1....

Aproape de Istru, in secolele IV-III i.e.n. a inflorit, după cum noile descoperiri de pe teritoriul Beştepe,
jud. Tulcea, atestă. o puternică aşezare şi cetate getică.

Mai sus de ea. in lll\111\11 Dobrogei, pe Valea Cilic-Dere, s-au identificat urmele unei alte mari aşezări, ş·,
mai vechi,. dati oo d111 ~ee. V.i.e.n.

88
SaDAng - arhiva personală
Piese din tezaurul de argint aflate in mormintul pnnciar de la Agighiol (Dobrogea), mărturie de seamă
despre nivelul de civilizatie atins de lumea geto-dacilor încă in veacul al IV-lea i.e.n .. , dovedind un popor
puternic şi vestit al antichitătii.

SaDAng - arhiva personală

 ......................................... 11111111111111111111111111111111111111111111111111111111111111 ......................................... ..

~r,nnmmnmnmmmmnmnmmmmmmmmmmmmmmnmmmmmnmm1mmm1mmmmnmmmnnmnm1~~~

~
~
-~

1 1
1 1
lt.I ~o~:~:E:€~7Jo~:. ':,';';!"',~;ho:i~.~ o ~': :/ •. \.\.!

1 apărarea in caz de pericol a comunităţilor.

:::: Aşa ni s-a păstrat pînă astăzi, in toată monu- ::::1

..:.~-,_ 5~r]:~l~\~tugk~~~::~~~i:1~~:u~~[~!~~e~
iF=.!:

Botoşani,
Moşna, Floreşti etc.
,_!~•.:11!1:1
_
.. Davele organizate in sec. 11-1 i.e.n. şi 1 e.n.
::~: {şi·chiar din sec. III î.e.n.) , constituie centrele '=~
E. economice şi politice ale vieţii geto-dacice,
.... după sistemul factoriilor. Cercetările din zona
')~j
....
E cetăţii Aegyssus {Tulcea de azi) şi mai ales ,;;~

!. l~~~~:ff:~if~~~~~.:~~:.~i:;;~:g; ~GiJ:f~}}~;:%\~~7i1f?.r::r.~:~;g:~~ ~1
::::· zaţiei geto-dacice şi datează din sec. III i.e.n. le poţ i diferenţia de toate celelalte morminte ::::
ll:= au 1 7nt~~~~in~9 ~~pă~~~f~t!t~~ipl~~r~e~~u~e~~s~~~ ;~e v~~Wrş~~~~ 0;t~~~n~~r~ :~ea~~~~;h~!f~a~a~~ ..:~~
11~: lele de la Teliţa - Valea Celic - Dere, la Sa- ori au rămas doar vremelnic. Acestea sint :;g
.... bangia şi la Ciucurova {necropole din sec. mormintele geto-dacilor a căror prezenţă să- ....
:E VI-V î.e .n.), de la Independenţa, Ciucurova-sat păturile arheologice mai vechi , ca şi cele mai :;;;i
1:: şi , mai ales, la Enisala {sec. IV î.e.n.) , la Teliţa
;::: {punctul Amza) şi Ciucurova {Ocolul silvic),
;;;: descoperindu-se inventar şi mărturii de secbl
recente, din campania acestui an, o atestă , in-
cepind cu sec. VI î. e.n. şi pînă la inceputurile
sec. IV î.e.n. cînd. încetul cu încetul, se gene-
:;;;~
:;;;
.::::

l r.:;_:.~f_.' III î.e.n . şi din nou la Enisala {sat), precum şi

la Niculiţel care au putut fi datate din pe-
E rioada secolelor 11-111 e.n . Serie de descope-
ralizează ritul incineraţiei şi se creează o vni-
tate ritual-religioasă , ce va dăinui nealterată
pînă în perioada formării poporului român şi a
:_ ~./.:1.:1
:;:;1
1••:~•:~·, ·.,• ' riri ce derulează o formă ritual-funerară uni- limbii române. '_.:,_:.:L_.::'.:il
tară cu movile mari sau mai aplatizate acope-

11! ~~e ~~~s~s~ 0 7~~r:s~~n~~~~iled~i~~~~:e d~n b~~~~ 'dlrectorul0 ~u~:~~~IL~el~~~~~ăr: ~:~

~ =
~ 3
i:::: ::::

1 i
lllll intre descoperirile arheologice importante cetăţi pămînt
de dintre care mai- bine cunos- !·~~
11n ~~~ă u~~;Ţi~iic~~k s~e nl~msă~~e~~iati~~~r~~s~~~t~!= ~~~(·c~l~aţ~e ~:P~:~~~~;tiati~~~~g~f~ş~~Î.n~~~~ :~ ~11
1:::: pistată în anul 1978, cînd au şi început cerce- nari şi Moşna (jud. laşi), Arsura şi Buneşti ::::1
1W ~~~;· f~~~~~~tiif~~~ă~t~rt~ud~~n1~~l~i nvua~~ro;~ (juî~· g~~~~~~.. se consideră că acestea au fost ~~1
i::~: pămînt concentrate in răsăritul dacic şi datînd ridicate, începînd cu sec. VI-V î.e.n ., în con- c:::
:g~: din perioada mai veche a celei de-a doua textul unui impresionant · efort defensiv al ge- ::~g
F: sînt
.1j;:
epoci a fierului. in centrul şi nordul Moldovei
pînă
to-dacilor în faţa expansiunii scitice din răsă-
rit, şi că ele au durat pînă in sec. al IV-lea,
:~g~
. înregistrate
.în prezent 23 astfel de
m:ri::i:::: : : : !: : :! : :::: ; :::: : :: :: ::::::: : : : ::: ! = : =ti........................................................ . -,
:;;;:
i ~ii ii ii!!ii ~ i!iiii:i:iii :!:::i~ i&!:iiii!:ii:~iiii iiiii:i:!i:iii:~ii:: i :iiHii :::ii::t:i::i::::::ii:Hi
-.:.:;;~;;:::::;::::::::::n::;;::;;;;::::::::.::; •••••••••••••••••••••••••.. ••• ..................

90
SaDAng - arhiva personală
~~~~;;;;::t~~~:;;;;i;;;;;;;;:;n;;~;;;;;;;;~t~l;;;:;~~~~~~;;;;;~;;l;;H~n;rii~~~~!~!!;;;;;HHi!i~i!;!f~ifi~tf~~fi~!~~~!ii~ft~~i~;~~;~~fiiiiii:;;r~:;;;~m
ill' servind drept loc de ~efugiu i~ vreun caz de peste un metru. Geto-dacii de la Buneşti erau :lli
:::: pericol p~ntru intreaga popula_ţ1e a une1 zone meşteri iscusiţi in prelucrarea argintului, aşa ::::
:::: şi pentru avutul ei, compus 1n pr.1nc1pal dm după cum o demonstrează bogăţia şi varieta- ::::
::;: mari turme de vite. Recentele noastre cerce- tea excepţională a podoabelor ieşite la iveală. ::;:
:;;· tări de la Buneşti au reliefat faptul că in une}~ Brăţările, agrafele, verigile au apărut atit in te- :gi
r· cazuri nu este vorba doar de obiŞnUitele cetaţ1 zaure cit şi in locuinţe. Amintim cu această ::::
m: de refugiu ci_ de mari aşezări fortificate _locuit~ ocazie primul tezaur, descoperit in anul 1979, :lli
::·· permanent, 1n care s-a dezvoltat o mtensa ce cuprinde 30 podoabe din argint şi o mo- .:;;:
!· viaţă economică şi in care îşi va fi avut sediul nedă bătută de cetatea Histria la sfîrşitul sec. ,;;;i
ill: o _puternică _autoritate _politică,_ tribală sau IV i.e.n. În anul 1981, in _locuinţa 21, _s-au de~- ::gf
:;;; umonal-tnbala geto-daca.. Numa1 aşa se ex- copent 4 p1ese dm argmt depuse 1mpreuna: ::::
:;;:, plică faptul că la Buneşt1, spre deosebire de două brăţări spiralice terminate cu capete de ::;:
:::: celelalte staţiuni similare contemporane, săpă- şarpe şi două agrafe, identice cu cele apărute ::::
:::: turile arheologice din cele 8 campanii in primul tezaur din 1979. Al doilea mare te- ::;:
::::· (1978-1986) au dat la iveală un număr mare zaur de la Buneşti a apărut in anul 1982, in- :;;:
ill' de locuinţe (peste. 50) ce c.o~ţin ~n bogat in- t~e~ co~ţinutul a fost depus intr-~ cană da~ 'll!
:::: ventar, constmd dm ceram1ca (olane), unelte c1ca. Alatun de podoabele dm arg111t apar ŞI :;;:
iE: şi ustensile ~in fier, arme, objec~e de podoabă două coliere compuse din perle de chihlimbar :::i
:::: din aur, argmt, bronz, sticla ŞI alte monede şi coral ce atestă relaţii comerciale cu regiuni ::::
:;:; din argint. aflate la mare depărtare, la Marea Baltică şi :;;:
f::: Vasele lucrate din lut reprezintă o producţie respectiv, in Orientul Apropiat. Tot acum apar ::;:
:::: casnică intensă, la Buneşti cunoscîndu-se in- şi primele piese din aur exemplificate prin ::::
!!:' treg repertoriul ceramicii geto-dace cu analo- două piese bitronconice din foiţă de aur ase- ;gf
:::: gii in principalele staţiuni geto-dace de pe te- mănătoare cu perlele din argint descoperite in ::::
!E ritoriul ţării noastre la Poiana, Zimnicea, Eni- mormintul princiar de la Agighiol. Evident.. de ::::
!!:: sala, Cotnari, Corni-Huşi etc. De o deosebită o deosebită importanţă in cadrul descoperiri- ::::
ijl: importanţă in cadrul cercetărilor noastre sint lor de la Buneşti se situează· apariţia celebrei ::::
i::: numeroasele unelte din fier: topoare, săpăligi, diademe princiare din aur apărută in 1984, in ::::
il!'
::::
sece~i 7tc., care _7rau fă~ute ~n a_te!iere locale
spec1ahzate, a caror ex1stenţa pma la aceste
gr~utB;te de 7~7~ 6. gr .. Pi_nă in prezent, n!ci pe
tentonul Roman1e1, mc1 m alte·zone de rasp1n-
;m
::::
:::: descoperiri abia dacă putea fi bănuită. dire a produselor de orfevrerie greceşti sau ::::
:;;: Dintr-un astfel de atelier provine şi cleştele, greco-barbare nu a fost descoperită, după cite :lji
fll: descoperit in anul 1980, cu o lungime de ştim, o piesă identică sau direct asemănătoare :::i
Fiecare campanie de săpături arheologice i'n Cetatea de la Buneşti, jud. Vaslui, pune în lumină noi măr­
turii despre importanta acesteia ca centru politic, militar şi so~ial în lumea dacică din spatiul Moldovei.

1
=
E
•...
E
=
:::·
1 ~
3
~
..•
.3
::::
:::: ::::
= ~
~i~::::::::;:;:iii:~HHiHii~iiiHHi!i!iiHiH:H:HiiH!H:HHHi!Hii!HHihHiîHii:H:HHHil!iii !HiiHiHHi:ii:HiHHiHi:HH:H::;:;::.i;:;i~ff
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 ...... 1 ................ 1, . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. _ .. . . . . ..

91
SaDAng - arhiva personală
 ~mmmmmHmmm!!iHHmmHHmmmnn!H!!mHmmHmmmmHmmnmmmmmmm!mmmmmm!m;mmH!~·
.... a1aaemei ae la Buneşt1. Unele analogu pentru corate cu ochiuri, precum şi cele 4 maşti an- ··-
m: părţi~ ei componente le găsim in Grecia, la tropomQrfe de origine cartagineză ce au ajuns jjg
:::: Verghina, unde a fost descoperită o diademă aici prin stri nsele relaţii comerciale ale ge- :::::
:::: alcătuită din două bare de aur ce se apropie şi to-dacilor cu coloniile greceşti de la Nordul ·::;:
~; f;tr~e~:~~fsă i.~t~i~~~ro~:~dap~~~\~~~ g:~~:~ ~ă;,ii ş~~~repr:;!~ţ~ ~~~~~;;~~for df~a~~ee~~~ J~
··- bobocii diademei de la Buneşti se intilnesc pe de. amfore şi vase greceşt i apărute in cetate.
::::: de altă parte, la acele de podoabă şi unele [ri acelaşi timp, remarcăm şi prezenţa unor :::::
:_·_:-;,: ~ ·:[.·,· dos,
pandantive din aur din necropola de la Sin-
expuse in Muzeul arheologic din Salonic,
podoabe şi arme celtice, importate de la celţii :L
instalaţi vremelnic, incepinp cu sec. al IV-lea, ,
:-~ : -:
datate mai timpuriu şi anume, la sfîrşitul sec. pe teritoriul Transilvaniei. In contextul acestei
VI şi inceputul sec. V i.e.n. De asemenea, ro- activităţi comerciale se inscrie şi circulaţia
zete florale asemănătoare se mai cunosc pe monetară ilustrată la Buneşti prin monede de
cerceii din aur de la Crispiana şi Ginoso (lta- argint geto-dace şi greceşt i.
lia) , precum şi pe discul unui cercei din Cipru, Bogăţia materialului arheologic descoperit
toate datate in sec. IV i.e.n. Pe teritoriul ţării la Buneşti demonstrează faptul că cetatea a
noastre unele analogii le găsim la rozetele de jucat un rol economic important pentru zona
pe protomele de cai ale colierelor de la Băi - centrală a Moldovei , ea reprezentind, in ace-
can i şi in acelaşi tezaur, pe o aplică, aflăm re- laşi timp, un centru politic unde, desigur, a
prezentări asemănătoare ale animalelor de existat un şef al aristocraţiei tribale. Epoca in
pradă de pe capetele diademei de la Buneşti. care se datează cetatea este o perioadă de
Deş i, pînă in prezent, nu cunoaştem analogii dezvoltare economică şi de progres cultural ,
perfecte, care să ne permită o incadrare cro- in cadrul căreia , alături de aportul fundamen-
nologică mai strînsă , este evident că diadema · tai al elementului autohton , se remarcă influ-
.este, in mare, contemporană cu locuirea de la enţele greceşt i şi celtice. Este totodată , epoca
Buneşti , datată in sec. IV-III i.e. n .. Ea a fost unei remarcabile afirmări politico-militare a
lucrată intr-un atelier ce stăpînea tehnica 6rfe- • geto-dacilor, care acum se impun definitiv pe
vreriei greceşti , dar era puternic inriurit in planul istoriei antice europene.
creaţia sa de influenţele artei animaliere sci-
tice şi traco-getice. VIOLETA VETURIA BAZARCIUC • .::
Referindu-ne tot la obiectele de podoabă ,
amintim prezenţa· nenumăratelor mărgele de-

INSCRIPTIE PE PIATRA DE HOTAR Geo Dumltrescu

"Cin"se la cu mine bine, .. Îmi dai un sfat? Te-ascult cu luare-aminte.

il dau haina de pe mine... .
(Cintec popular)
Slav aş fi fost de nu eram latin,
latin aş fi de n-aş fi fost şi dac
dar a ieşit aşa : să fiu romăn,
şi eu cu soarta asta mă impac!
Mi-au dat şi alţii singe şi cuvinte
nisipuri galbene trecură -n zbor,
purtate-n vintul Asiei fierbinte,
să-ngraşe primitorul meu ogor.
Şi din apus, din miazăzi veniră
umane pulberi, umbre şi lumini,
cu bine şi cu rău mă vremuiră
pe toate le-am · sorbit in rădăcini.
Şi nu-i nimic străin, a rriele-s toate,
dator nu sint: plătit-am cu prisos!
că tot plătind uitucilor la rate,
cuţitul mi-ajunsese p in'la os!
Dar am rămas aşa cum scrie·n carte-
priviţi-mă şi-o să vedeţi uşor
că <nu-s asemeni nimănui in parte,
deşi-ntr-un fel, vă samăn tuturor,
O mină de-ajutor imi dai? Mulţam!
Dar nu cumva să-ţi biiguie prin minte
că asta-i ţara cailor de ham!
Poftiţi, deci, staţi la masă , staţi la soare!
un loc prielnic vă păstrez, amici;
v-aştept cu mintea plină, gindu-i floare
( că nu-i de lipsă fosforul pe-aici!... )
intind spre toată zarea poduri bune:
primesc şi dau intregului pămînt;
nu-i gind viclean in mine să răsune,
dar nici -stăpîn nu caut: eu imi sint!
Învăţ, cintind sau nu, şi limbi străine,
mi-or folosi - in mintea mea socot -
dar mă gindesc de-asern.eni că e bine
să mă pricep intii şi-ntri să-not !...
Şi, . iată , aşa cum scrie-n carte- --
priviţi-mă şi-o să vedeţi uşor
că nu-s asemeni nimănui irr parte;•
deşi-ntr-un fel, vă semăn tuturor.

Sint bucuros de oaspeţi şi prieteni: Că slav eram de n-aş fi fost latin,

deschisă-i poarta, inima şi ea:
binevenit vei fi sub mindre cetini,
in munţii mei, la caldă marea mea
-
latin aş fi de nu mi-ar zice dac -
dar a ieşit aşa : să fiu român,
ş i vreau cu toată lumea să mă-mpac!

J!hi;illllH!i~::;HHHHi!!HiHUiH~HHHHHiHHiUHHtHH!HiHHH!ffiiHi!HHHUHHH 1 ~HHiHHiHiHiHHiHUUHHiiiiHililliili!::rt-;:
-
92
SaDAng - arhiva personală
 ~·' l"'lHlH!!H!!!!!!H!lHHl!!!Wi!HH!l!!H!!!!'!!ll!!i!l!lll!H!!!ll!Wmi!!ll!illlllml!m!!H!fl1HH!!!!l!i!!llll!!HlHWll!WlH!'l1

1~~ ~
~
1~
1
~
:;;:, Se ştie din relatările con- talia lui Mihail Dragomirescu :;;:
g~~ temporanilor, cit şi din cores- sau direct VIeţii Româneşti. ~~§
:::: pondenţa păstrată in arhive Revelatoare e misiva pe care :~::
:;:: publice şi particulare, că 1. Al. o expediază tînărului scriitor: ::;:
[~ Brătescu-Voineşti era de o vStimate domnule Pelmuş, ~~§
:;:: mare promptitudine in tot Imi pare foarte rău , dar imi :;;:
:;:: ceea ce ţine de literatură şi este peste putinţă să-ţi satis- ::;:
:;;:: slujitorii ei. Orice interyenţie fac dorinţa de a citi şi indica :;::
:;:: pe lîngă autorul cărţii Jn lu- ce ar fi de reparat in lucrarea :;::
E: mea dreptătll găsea ecou şi , dumitale in timp aşa de scurt. :;;:
E de cele ma1 multe ori, chiar Am 3 şedinţe zilnice ale Ca- :::;:
:::: rezolvare. Acest mod de a fi il merei, am sesiunea ordinară :;;:
::::: preluase de la Titu Maio- a Academiei , am o mulţime :::;:
:::: rescu, mentorul său dintru in- de manuscrise de la Cartea ::::
~f~ ceputuri. Deşi era extrem de Românească, tot atitea piese ~~
::::: ocupat, găsea răgaz să ci- de teatru de la T[eatrul] Na- . crare, iar de nu ... Cu bine, ::;;:
:;;: teasc ă nume ro· ase ţional, care aşteaptă rapoarte, Brătescu-Voineşti, [Bucu- ::;:
:::: ·manuscrise şi epistole ce-i ce neapărat trebuie să fac reşti], 8 iunie 1925". ::;:
erau încredinţate de tin~rii ce inainte de sfîrşitul lunii. Ar Constantin Pelmuş nu de-
băteau cu indirjire la porţile trebui să am 5 capete pentru zarmează, ci se adresează re-
literaturii. Unul _dintre aceştia a putea mîntui in chip conşti- vistei Adevărul literar şi ~rtls-
era şi Constantin Pelmuş incios ce am de lucru. Nu am tic, unde scria consecvent
(1900) , prozator, cercetător li- · pus la socoteală scrieri de ale Mihail Sevastos, după ce pri-
terar şi savuros memorialist, mele proprii la care sunt in- mise un răspuns de la VIaţa
care i-a încredinţat spre lec- hămat. Prin urmare, fără su- Românească, prin Mihail Ra-
tură o proză mai întinsă, sim- părare, te rog adresează-te lea, ce avea acelaşi ton ca al
bolic intitulată Poveste pentru altcuiva, bunăoară domnului lui 1.. Al. Brătescu-Voineşti.
visători. Spre a nu-l refuza, 1. Dragomirescu sau, ceea ce ar Mihail Sevastos ii publică o
Al. Brătescu-Voineşti ii moti- fi şi mai bine, Vieţii R.omă- parte din proza amintită , Po-
vează lipsa de timp, precurn ne şti . Trimite ac o 1o veste pentru visători, Frag-
şi numeroasele atribuţiuni pe manuscrise cu înştiinţarea că ment in Adevărul literar şi ar-
care le avea in cadrul Came- te-ai mulţumi cu oricit de mo- tlstlc, 6, nr. 262, 13 decem-
rel, Academiei, Editurii "Car- dest onorariu. Dacă V[iaţa) brie 1925, p. 2, col. 1-2, iar
tea Românească" şi Teatrului R[omănească] îţi va publica cealaltă parte o trimite lui
Naţional, sugerindu-i, totuşi, lucrarea, înseamnă recunoaş- George Topirceanu spre a o
să se adreseze unui critic de terea valorii ei şi o consa- tipări in Lumea - Bazar sen-

ADIJ)IA.UA

-OEPUT A'(U)a

:::
=
E .J• ......-.f-t. .....:_.; ~...-..: .....t; t...:t. ,.....~..~ ~ - ~·
•....&.:1-'~"'l-· ~ ~ .. -.4.' !' ,_),;. ...... -~"'lo .,..._,..=-.L-..
::::: ....... q--...J....c.. , ......... -.,.. ......;, .... ._...... .
~- l ~+ t''-'- --'- c-.-"... .. .:a... ~ _.:........_-
..,..,oWIWIO!IDAI.
.....

~ .. o..-~ · .._·~ ~-.-,.-.....:... .._t... C4.. Jl..__ u.t..~..f..... , _, o- ·t... . . ~

:::: ~ . 4..4.~,...:-~~~.t...\ . ",~·"'"-A -
- :: ~ --:~ ....,_....... , .. ~ 4....L...... ~w.· ţ--. ~--e ~ .~J~~ -t-~ . . ~ .... ~ -......
Ac. ~ l-....· . ....... ~ ..&: - - s ~- ~ ')l,.., - .. """"""_. ......... - . ; a---
r<- ~ ~ ~, _._. "- .... ' - ... ......__ . ~ ~ (r--"'<~"' .r-:... . .
-"... - l- ~.... ~- .._;- ..... ..t.. -.L ."..."..-· VJ"; ~-
M ._ ~ :...~..:..-.. _.· • r : ..... , ..._ ....- ~-
1'...;- · r· ~ . -r.o.~·- l... ~r:---.~ .,'v---"1'~:.:..
o&L--. .J-...,.~ ~- b - r - - , ..__
.._- .... t' ~ --' ,(,.,- .-"...,..~-..l,-,~-.
ll'----·~-..e. ' >..... --. P~·-
....- v<-- -·"" ~---· ,.....-;~
(r4-f;... .
î.·--t.. ""-"- . ....4-' ,. .....; ~ ~
~ '- -··~ - - ___,..._ ..;.....;_ . "'·-' 't.l( . ;>\. ........J..: . ..s<,... --~

. . ---
Oi;~~--- ..a__

~. d..·~:.-
, 1 --
.. ~~ •..t..;.· M >-
~-~·-1-- -
..t -'t.-_

~--~· ~J~· .
= =
d::!!i::!i!iiiiiiiii!iHiiii!i!iiii!iii!iiiiiiiiH!iiii!!!!ii!iiiiiiiiii!iiiiii!ii!liiiiiiiii!iil!i!iiii:iliii!!l!!!l!iiili!lliilliiiiiiliiii!ii!!Hi:iiiii
11 11111111111111111111111111111111 111111 ualau 1 1' 1 IIIIIIUIIIIII 11111 III 11 1 l l l l l l l l l l l l l l l l l e. .

93
SaDAng - arhiva personală
 ;;;rrr~rrr;mn~rrmrrrrmrnmrr;m;;~f!~~!rr~r~;!;~f!!;;~;;;;;!~rm~rrrmnm~n!mnrrmrmrnrr~rr;rrmrr;rn~mrmr:rr::;rr:;;;:!::::1~ii
::::. ·::::
E
:::: bmental, 2, nr. 49, 28 februa- rai: ..Domnule Pelmuş, Am ci- conic, 1. Al. Brătescu-Voineşti 3
::::
::·· rie 1~6. p. 14-15. tit bucata dumitale inainte de gira cu mare precauţie. Cele ::::
Il~: Ambiţios, dornic să pri- atac. Nu este rea, dar nu e două scrisori ale lui 1. Al. ,mi
1.. mească un certificat,. fie şi nici cea mai bună din cite ai Brătescu-Voineşti se păs- "f
ig:: verbal, de la 1. AL Brătes- putea scrie. Îţi făgăduisem că trează in arhiva lui Constan- : g,
=:·::·:,·:_· _: cu :Voineş_ti, ii incredindţeazdă o aţ_ stădzi v?1i 1ti adc'asă, la1 dis1 pobz1 !- tin_ Pei_IŢIUŞ, d1in Bucureşti, că- .=.· -~. =:·~
a 1ta proza, pe care, e ata 1a um1 a e, ar am os o 1- rUla 11 mu ţumesc şi pe •
fg:: aceasta, o citeşte. Acest fapt Qfll să plec azi dimineaţă din această cale pentru amabili- ::gf
..... reiese din epistola ce are ca Bucureşti. Scuză-mă. Al du- tatea de a mi le fi pus la dis- ....
i:::: antet Adunarea Deputaţilor. mitale, Brătescu-Voineşti, poziţie. ·::::
i11~ Cabinetul secretarului gene-~ [Bucureşti]. 23.04.1926". La- NICOLAE SCURTU • ::1~
~ ~
~ ill
ir ~]
,
~ ~
~
E ~
~
::::· Simbolul şarpelul trai de Cercetări cardiovasculare Plstoane... dreptunghlulare ::::i
ii1.1.:.: din Berlin au ajuns la concluzia ::.1.1.1.
Cum a ajuns şarpele să fie re- că oamenii care suferă de ten- Ştim cu toţii că pistoanele sînt
1:::: prezentat pe emblema medicilor siune arterială trebuie să evite şe- cilindrice şi nici nu ne-am gîndit :::::
::::_:~::. ._. ,: şi
1 a farmaciştilor? Simbolul pro-
vine din mitologia greacă. Se
_
derea îndelungată în faţa televizo-
rului. S-a constatat că bărbaţii hi-
vreodată că ar putea fi altfel. lată ·:,.··.:•'.:1'ii•
însă că în Polonia se află în faza
·. ;:: sp_une că intr-o zi Hermes, patro-
i::::.. pertensivi sint mai expuşi la crize, de experimentări. pe motoare die- :;;:.
nul. printre altele, al medicinei, a in cazul cind stau mult in faţa mi- sel , pistoane ... dreptunghiulara. .::::
i""' despărţit cu bagheta sa doi şerpi eului ecran, decit femeile. Acestea reduc considea:;abil freca- ····:
:g:; care se incăieraseră . Bagheta in- rea, diminuează consumul de ulei :: ~1!
•···· conjurată de doi şerpi a devenit de ungere, asigură o ard_ere mai "'"i
::::: de atunci simbol al păcii , apoi al Cum au apărut zăcămlntele sub- bună a combustibilului. In acest .:::i
1;;;: medicinei. De altfel, după cum se marine? fel, motorul devine mai economi- ::;;:

il:t.i:~,:.·,_ ~~~~~:~~~r~~a{i ~~it·i~i~ed~:'e~! pi~!f:md~te~~P~~~at::'~in~~euJite~~

fg:: Copiii cu părinţi fumător!
l::=,g:: Aceşticopii sint confruntaţi cu
riscuri sporite pe planul sănătăţii .
11~~
1:::.1
Astfel . mamele care au fumat in
timpul sarcinii dau naştere, de rţl-
:::1:." gulă, unor copii subponderali . !n
zone ale fundului mărilor ş i ocea-
cos şi mru durabil.
..Biohirtle" din alge
: ·: _!:_!i~
nelor, numite noduli polimetalici.
,,s-au născut" pe uscat - consi- La Institutul Guvernamental de : gJ
deră specialiştii sovie~ici . Ei au
ajuns la concluzia că zăcămintele
de fier, mangan, niChel , cobalt
Cercetări Industriale din Shikoku
(Japonia) s-a · reuşit producerea :
de ,.biohirtie" pe bază de acid al- ,:;;i
: g:
etc. ~ fost ..spălate" de ape din
rocile cu structură cristalină ale
gin i c, extras din alge brune .
Aşa-numita biohirtie este tot atit :::::
:m:
continentelor, apoi au fost de solidă ca şi hîrtia de scris ·:::i

1~.;-~..: .- ~~~:'~1ai ~~~~~i. 1 ~n"'~:~\\0~nis~~

::::
viaţă . bolilor respiratorii decit cei
din familii de nefumători. S-a ob-
~~~:~~rt~~ed:eaua~;r~~e
riie minerale cunoscute.
d~:~~! acidul
~~~~~it:e şim~~u.9~.r.~~eai~~u~î~
alginic are he-
~-·~-~-·i. proprietăţi
mostatice...biohirtia" poate fi fo- c::::
if:::.
::::
servat , totodată, că există o core-
laţie inversă intre înălţimea copii-
lor şi numărul turnătorilor din
Accelerator de particule la... Lu-
• vru
losită ca pansament sau ca ,.pie-
le" artificială. Acidu l alginic ar pu- :::::
tea fi utilizat, de asemenea, ca :::1
'.:gj

1:g::;:: casă.
::::
agent de imobilizare a enzimelor : ;;i
Laboratorul de cercetare al mu- sau a bacteriilor. ::~li
:::: zeelor din Franţa a achiz i ţionat un :::::
1:::: Riscurile meseriei accelerator de particule. cu ajuto- ::::!
;:::: rul căruia se va putea pătrunde in Cel mal adinc lac din lume .:::::
1:::. in Austria s-a observat că nu ..secretele" operelor de artă . Cu o ::::1
:m: puţini meşteri bucătari sint ama- pceulteerrae10dreul2vma il1io
_ anraend eervaotlli_
1.nace-c- Lacul Baikal (U.R.S.S.) deţine ::~li
tori de băutură şi turnători pasio- două intîietăti mondiale. Pe. de o "'i
1 1 51
i::::
J• naţi . Care să fie cauza? Se presu-
p'lnd d•·n 1987 ·,n subsolur•·le Mu-
parte, este cel mai adinc lac din ....

l.l.. ~~~r cl~~~~~~~:~~~~~~f~~m{~ ~!~~~~u~uu:f~ra~~~~~~~~~1:~~~~ ~~~t (~s!;:~at~J~:r~1 ~ab~~J: - -·~- ~- :

:....
l.·
hoteluri şi restaurante. Pe d'il altă tehnicitate. kilometri cubi. ....
:.... parte, reţetele culinare reco- "'f

1 ~ ~~~~i~f:4~~~~ :,l{§~i~J~fi~~ #.~~~~i~~~~~~: 1

.
1' lecta bancnotele false de cele ori- dată, şi cea mai mare temperatură "0:1
{'' ginale. Acest aparat se dovedeşte medie anuală a apei, 32 de :~

t;~~~l~~~:::.:~~:~:~;~~ ~~~~;j~~~~~~~l
94
SaDAng - arhiva personală
 1mmm!mnmmm:m:mmn:nmm:rnnm:mnmmi!mmmnmm:mimmnm!~l;~;~;~~1~;;J!~~~T~
:::: Nu mi-a venit să cred, dar ::::

1:\:::
=
~i~~~ă~:~}~~J~SĂ~R~~eg~l~~ ~=-~ '
transportul leului - cuşcă, -=
g~: prelată, lacăte etc. Sosim la ~g
;;_:_- Povesteşte frumos, de:;n fi aprobat aceşti bani sa cum- Constanta. Leul , însă , nu _=_·:_:;
- n-are talent de povestitor. Po- păr un leu. Am inceput, to- vroia să coboare pe scări, un- -
:;:;: vesteşte frumos, adică Iim- tuşi , să amenajez un loc spe- de-1 aştepta cuşca făcută de : :::

~:~=~ ~;~~t~~~:f iî~=~~}i t!~~:~!~ ~3~c ~~~:~or~il~~Î~:~~~~pfe ~~~e~~~!~~~~J~iF~~ii~~~~:!~ -_:~t_.:.

:;_ din dorinţa de a ilustra un sfîrşite cu această treabă -
. .
bilul s-a produs: de pe bal- =::
crez de viaţă , nu din pasiunea nu trecuseră cele două săptă- con, leul a să rit in stradă .
~~- povestitului ci din pasiunea mini - mă
pomenesc cu ce- Alarmă generală! Lume ca la ~jg
~-~ faţă de propria-i meserie. tăţeanul , intr-o vizită inopi- bilci. Ţipete, urlete, tot taci- __:~-~
- Este o figură comună , ochii nantă: venise să vadă dacă, mul. Apar organele de ordine, -
=~: .: ~:= _:__·:_=,=. lentilelor
de-abia i se văd din spatele
fumurii , dar este o
intr-adevăr; sint om serios,
care pot să ingrijesc de pre-
gata să lichideze pericolul. ··M
Insistăm să ne lase să incer-
figură memorabilă prin cuvin- ţiosul animal. Noroc că am căm ,-cu binişorul•, dar lumea
tele lui, prin ideile . lui, prin avut ce să-i arăt A fost satis- cerea moartea leului. N-aş
faptele lui. făcut de condiţ i ile create putea să descriu cum eram in
Insist, _se hotărăşte greu,
şi-n cele din urmă incep~. , ...•
"Pe leu il cheamă Acbar. In
vara lui '85 mă dusesem
să-mi iau familia de la Con-
stanta. Pe plajă , era spre
seară, am auzit întîmplător o
discuţie despre nişte animale ...
ale lui 8 ., care avea o mena-
jerie in casă . M-am băgat in
vorbă şi i-am cerut adresa.
Mi-a fost uşor să găsesc
casa, avea un balcon inchis
cu tablă verde. Omului i se
pusese în vedere să lichideze
menajeria, care devenise o
adevărată pacoste pentru ve-
cini. Leul nu minca de şase
zile, adică de cînd începuse
să-i dea porumbei otrăviţi ca
să- I omoare: simţea otrava.
Pe scări m-a intimpinat un
papagal care tipa numlfi
··afară cu ţiganii, afară cu ţi­
ganii!• Înăuntru , cuşti cu mai-
muţe, leul şi alte animale.
M-am prezentat. M-a privit cu
suspiciune. M-am oferit să
iau leul, spunind că am con-
~-- diţii să-I cresc. Nu m-a cre-
zut Mi-a spus că nu mai
poate să-I ţină şi vrea să-I
omoare. L-am rugat să mai
aştepte, să incerc să fac rost
de bani pentru a i-1 cumpăra.
l-am lăsat ' vreo cinci sute de
lei .să-i cumpere mincare şi
cartea de vizită şi l-am rugat
să-ll'ii dea .un răgaz de două ...
săptămîni. In cele din urmă, a
acceptat. La Bucureşti ,· m-am
~- interesat la grădina zoologică •

--~:~~:\ţ~~~~.'~:;i~:~~~
_ părul in cap : nimeni nu mi-ar
, '-_:;_:.~ :.
=

i;fiiiii!!i!!:ii!ii!!!ii!!!iii!!iiiiiii!i!ii!i!!!iiiiiiiiii!i!ii!iiiiiiii!!iHiii!ii!ii!ii!ii:iiiiiii!iiiiiiiiii:iiiiiiiii!iiiiiiiiitiii!!iii!!iii::::::fi:-
.................................................. 1 J 111111 1 ...... . . . . . . . . . . . 11 ...... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. .

95
SaDAng - arhiva personală
~~HH~;~:~~!!!1~ 1~~~~;!~.i!~~~~!~~~;!!;m!:!:t!!;i;~!H!~~il; l:l;!~:~;Hi~~il!l!H!~lm:!~~;i;~ ;;~;~!ii~;!h~;!ii~;~~~!~1ll!~'1l~~
z;::: şi mi111utele trecute ni se pă- gardul de sîrmă împletită , fie rasă de pe suprafaţa pă- :;;:
!;::: reau o veşnicie. Glonţul pă- abia opt oameni reuşind să-i mintului (ca nerentabilă şi ca :;;:

1:: rea unica soluţie. Cind ,

:::: dintr-o dată , leul se îndreaptă
::~:: spre intrarea în casă şi urcă
dea de mincare, fără a risca
să fie impunşi i n stomac. Mai
e acolo şi maimuţa Johny,
focar de infecţie) pentru a o
transforma intr-una din cele
mai prospere incinte zooteh-
.:;;:
:;;:
::;:
f!:;: singur pe scări , pînă in cuşca saltimbanca grupării , prove- nice din ţară . Două depozite .::::
;f::= goală a unei maimuţe i n care nind şi ea tot de la Con- de carburanţi care n-au fost :::;
1:::: mă miJ;. şi acum cum a încă- stanţa , după ce acelaşi 8 . s-a folosite niciodată şi care erau ::E
t::::: put - cea pregătită de noi _fi- convins că d~ctorul Morariu in paragină au _fost amenajate ~§
;;;:: tnd mult mat confortabtla ... este un adevarat pneten al ca luc tu de apa pe care cresc :;;:
;;:: Am răsuflat uşuraţi abia cind, animalelor. El aşa se şi ex- două plante exotice - salata ::;:
:::: mai cu frică , mai cu teamă primă - "ăştia sînt prietenii de Nil şi bri nduşa de Nil - ::;:
:::c am inchis - cuşca , am acope- mei ", şi numai această dra- cu o forţă nutri tivă formida- ::;:
:::: rit-o cu prelată şi am urcat-o goste de animale 1-a i ndem- bilă (30 la sută proteine) şi o ::::
:::: în ARO. A fost ca-n filme ... " nat să facă in plin Bărăgan o capacitate de regenerare ie- ~:::
m: Şi -acum, cînd povesteşte , grădină zoologică în mlnia- şită din comun (8-10 tone la ::::
f::C pe doctorul Liviu _Morariu il tură , şi numai pe cont pro- hectarul de luciu de apă , in
::::- apucă transpiraţia . lşi aprinde' priu. Mai sint aici peruşi , fa- fiecare zi : se recoltează seara
:::: o ţigară şi mă. cheamă să -I zani , vulpi , şerpi , ulii şi ar fi şi şi d i mineaţa sint _la loc , com-
:::c mai vedem o dată . Acbar este mai multe specii dacă gră- plet regenerate). In locul . unei
::::. - nici nu se putea altfel - dina zoologică de la Băneasa gropi de gunoi a . apărut un
!::0 regele punctului zoologic n-ar refuza sistematic să co- heleşteu în care se creşte in-
!::: creat de doctorul Morariu in laboreze cu doctorul Morariu , tensiv peşte (4 tone pe săptă- ::::
E incinta A.E.S.C.I.P. din co- acceptînd schimburi reciproc mină) ; imprejurimile erau nă- ~
:::= muna " Gheorghe Lazăr ", avantajoase de animale care pădite de fiare , moloz şi gu- ::;:
f:~ lîngă _Slobozia. Dacă Acbar sint in mai multe exemplare noaie: a scos de-acolo peste ::;:
:;:;: este "regele", Puşa , ursoaica, in cele două locuri. 5 vagoane de astfel de mize- ::::
:;:=. este "balerina" acelui · anturaj Dar în comuna "Gheorghe rii , in locul lor apărînd un te- ::::
:;:: zoologic. A fost găsită Ieşi- Lazăr" n-a apărut numai un ren fertil , vreo 15 ha de gră- :~::
:;:: nată de foame lîngă fosta ei punct zoologic, ci o adevă- dină şi livezi în care sint şi ":§
:::: stăpînă , o ţigancă din Medgi- rată insulă de civilizaţie agri- culturi intercalate. Dintr-un c:;;:
::::. dia. Un fost coleg al doctoru- cotă, pentru care aceste ani- loc ce era, pe bună dreptate, :;:::
;::;: lui i-a dat de veste acestuia şi male sălbatice constituie doar să fie ingropat sub brazdă, =:::
:::=. astfel Puşa a ajuns la "Gheor- latura ei , ca să zicem aşa , es- doctorul Morariu a făcut un ::::
§~: ghe ~azăr'~- Mugl!rel_ este şe- • tetică ; pen!ru că i~ rest este loc d!!t pe brazdă, o v~ritabilă ~§~
:::: fui ctrduiUJ de ca~non , şase partea uttla - o Infloritoare msula de ctvtlizaţte tn care :::::
m: la număr, toţi recuperaţi şi unitate de creşterea şi ingră- după cum s-a văzut , domină ::;:
;::: vindecaţi de rănile lăsate de şarea porcilor, pe care docto- dragostea de animale. ~=
f:~~ braconieri. E atit de aprig, in- rut Morariu a preluat-o de la I")CTAVIAN ŞTIREANU • :~~
~ ~
g~~ îN SURDINl • Nu seamll.nli cu nimeni. Deci e ca toatA ~§
•... lumea. -·-
m~
.... • Opinia publică e irnpărţitA în a tîtea • Şi-a scris opera cu litere mici şi a sem- j§-
r::=. opinii cîţi indivizi cuprinde. nat-o cu ma juscule. ~:!
:::: • A murit aşa cum a trăit. Pe furiş . • Sll. trăim fiecare -pe cont propriu, îi ::;:
:::: D 1d t el t' spuse arcu ş ul, Viorii . ::;;:
:;:: • rumu rep e ac a care ş Je s-o co- • De fiecare dată cind tmi inventariez :=::
g~: teasl'li la momentul potrivit. ' visele îmi iese cu unul mai mult. :§
• Epavele sînt convi nse că pe punţile ·
ll~ lor se sprij i nă oceanul. , • Poveste S.F.: au inventat, în sfîrşit, -::::
:::: avionul care face o uă. ::-
f:~ ·• Cînd eşti să rar. ai o mulţime de vise. • Atît de mult a admirat apusul soarelui, j§
f:~~ Cînd eşti boga t, ai unul singur : să fii mai pînă cind soarele a răsărit tn spatele lui. ~=
:;:;: bogat. . . • lngăduitoarea mea subiectivitate îmi :;::
:::= • Logwă: . nu ex1s ţă abs?lut. ln toate acceptă obiectivitatea. .::;:
g~~ •domn eşte rela tivul. Dec1, rela tivul e a bsolut. • Unii cred că cheia succesului poate ~§
;::: • Cind fAcutul a deschis gura, s-a lăsa t o fi un şperaclu . 1
::;:

, :::: tAcere asurzitoare. • Voluptatea, un exces flkut cu măsură . =::::

~: • ·Norocul lui are mereu ghinion. • Am ciudata senzaţie {'ă şi azi maimuţele ::
:;::- • De cind excepţiile confirmă regitla, se mai preschimbă în oameni,_ , -::::
:::: fiecare doreşte să devină excepţie. • Nu e suficient să fii mărinimos. Mai -=:-
§~ • Snobul , un costum elegant fără om trebuie să ai şi posibilitatea s-o îaci. ~~
§~ inăuntru. \ ~ Avem omu! potrivit, dar încli nu i-a m -::::z
:::c N d găs1t Jocul potnv1t. ::3
l~~~ • u se pune problema c.ă nu cre e tn • O iubire care se poate explica este o :§!
F. nimic. Chestiunea e că nu ş~ie tn 1:e să creadă. iubirP. din interes. -=::!
:::: • Umorul bun are meritul că te face să -:::z

~~lli:::::t~l :~H:~l~ ~ ::~~~:;:i i i i li Hl'i :l! :H: Hji!i!i lililili lili l'"i !li li~~:i~:=li :~:~iil~'J #
96
SaDAng - arhiva personală
 Di.n galeria oamenilor de cultură ridicaţi din
perimetrul Tecuciului, Al. Papadopol Calimah,
cu odăjdii~ sale voievodale şi cu aura de' inte-
• lectual subţire şi gust rafinat, ne a't>are astăzi
ca un năier rătăcit în pliurile vremii, peste um-
bra sa aşternîndu-se un strat gros· de uitare şi
indiferenţă.
Fire modestă şi deosebit de generoasă, bla-
jinul cărturar nu s-a bucur.at de prea multe
onoruri nici în viaţă şi nici - cu atît mai puţin
- după trecerea sa în lumea umbrelor. In
orice caz, numele său a ,rămas învăluit într-o
atmosferă de ceaţă , de taină greu penetrabilă
ceea ce îngreunează şi mai mult operaţia de
galvanizare pentru vreun împătimit insolit înfe-
udat parfumului de hîrtie îngălbenită şi farme-
cului celor vechi.
Nu şi-a făcut niciodată un titlu de nobleţe
din originea sa prin_ciară deşi se ştie că un-
chiul său după mamă, Scarlat . Calimachi ,
boier moldovean din Călmăşeştii Bucovinei, ţi­
nuse - cu intermitenţe - scaunul Moldovei
vreme de 14 ani, lucru rar pentru acea pe-
rioadă cînd schimbarea domnilor se făcea
după cheremul Porţii şi goana după peşche­
şuri a funcţionârilor ei. A fost unul dintre
domnitorii luminaţi ai Moldovei şi a ştiut să se
integreze spiritului raţionalist setos de liber-
tate ce străb&tea veacul, sub oblăduirea sa
elaborîndu-se acea vestită codică de legi cu-
noscută sub denumirea de .. Codul Calimaki"
(1817) unde se regăsesc multe din ..obiceiurile
pămîntului", din practicile vechiului .,drept ro-

AL.PAPADOPOL CALIMAH-
UN ISTORIC ÎN ODĂJDII VOIEVODALE
mânesc nescris"'. Şi chiar dacă, dintr-o pri-
peală probabil, această codică s-a scris mai
întîi în greceşte, limbă străină poporului căruia
ii era adresată, domnitorul i-a înţeles repede
viciul punind pe Flechtenmacher să o traducă
in româneşte. Şi tot in timpul domniei lui
Sc~rlat Calimachi s-a înfiinţat, .,in cadrul Aca-
demiei domneşti din laşi un curs in limba ro-
mână , pentru pregătirea viitorilor ingineri ho-
tarnici, de care se simţea pe atunci mare ne-
voie atît in Moldova cît şi in Muntenia" 2 .
în 1821 se credea încă in graţiile sultanului
şi se pregătea chiar pentru o nouă domnie in
Moldova, cind o ceată de bostangii îl ridică pe
sus cu intreaga sa familie pentru a-i surghiuni
peste · ţărmul Mării Mar mara, la Boli, in Anato-
lia, unde fostul domnitor îşi găseşte sfîrşitul.
Ceva mai tirziu , in 1825, doamnei Smaranda,
văduva luminatului voievod , şi fiijor ei îi va fi
îngăduit să se reintoarcă în Moldova făgăduin­
ţelor, deşi fegăturile ei cu această ţară erau
puţine şi şubrezite. Pe nava care îi transporta
din Asia Mică, mezina familiei, domniţa Eufro-
sina, fu cuprinsă brusc de puternice senti-
mente amoroase faţă de căpitanul vasului , Ni-
chifor Papadopol, cu care durează o temei-
nică căsnicie şi din care va rezulta un · singur
descendent, viitorul academician Al. Papado-
pol Calimah. Domniţa Eufrosina a murit tîrziu,
in 1878 şi a fost îngropată in biserica Sfintul
Spiridon din Birlad3.
Al. Papadopol Calimah a rămas cunoscut ca
un aprig luptător pentru unire şi chiar intrarea
sa în viaţa politică se leagă de acest eveni-
ment cu profunde semnificaţii pentru evoluţia
ulterioară a ţării. Între 12 ,mai şi 18 aug . 1859
întleplineşte funcţia <fe prefect al judeţului Te-
· cuci. Nu trebuie uitat că Tecuciul fusese un
centru deosebit de activ al mişcării unioniste.
De prin partea locului se ridicaseră C. Negri ,
Cocuţa Conachi, unionişti cu contribuţii ma-
jore la realizarea actului unirii şi tot aici , pro-
topopul Gheorghe Dimitriu. tatăl viitorului
scriitor Calistrat Hogaş, .. cu farmecul vorbei şi
căldura prieteşugului "4, patronase un comitet
al unioniştilor cu rezonanţe pînă in capitala
Moldovei.
A fost un apropiat al domnitorului Cuza,
· care i-a şi încredinţat in ultima parte a dom-
niei portofoliu! ministerului de- externe şt nu
se poate spune că din această calitate nu 1-a
servit cu devoţiune şi n-a acţionat pentru întă­
rirea prestigiului ţării in lumea diplomaţiei eu-
ropene. Colaborarea sa cu domnul unirii ince-
puse, desigur, mai de mult, intrucit in-august
1864; cind a inceput discuţia asupra proiec-
tului de lege rurală întocmit de Kogălniceanu,
el era deja membru al Consiliului <;le Stat, in-

7 - Almanaliul Flacăra '87 97

SaDAng - arhiva personală
 stituţie aeosebit de activă după lovitura de la
2 mai, şi susţine desfiinţarea clăcii , numai că ,
împreună cu un alt membru al Consiliului, G.
Apostoleanu, cere un timp preparator pentru
aplicarea legii mai mare, de doi ani, termen cu
/care domnul şi majoritatea Consiliului nu sînt
de acord, votîndu-se aplicarea acestei legi
după numai un an.s
Ca ministru de externe în ultimul guvern al
domnitorului -Cuza, Al. Papadopol Calimah nu
s-a compromis prin maş i naţiuni diversioniste,
ci a rămas un ataşat sincer al suveranului său
împărtăşindu-i idealurile şi viziunea . politică.
Aşa se· explică confidenta consulului general
al Italiei , cavalerul Anibal Strambio, care, în
seara zilei de 24 ian . 1866, deci cu puţine zile
înainte de îndepărtarea lui Alexandru Ioan
Cuza, cu prilejul unui bal organizat la teatru l
bucureştean , furniza ministrului de externe ro-
mân informaţii revelatoare : "Domnule minis-
tru, ţara dumneavoastră- stă pe un vulcan ;
regret că sînt consul : nu pot să vă spun mai
multe"s.
De altfel , contactul său cu primul domnitor
al principate)or unite a rămas . statornic şi s-a
menţinut multă vrem~ după ce Cuza a luat
drumul străinătăţii . Intr-o scrisoare din 20
sept. 1866 -îi mărturisea fostului său domnitor
că "îndată după neagra trădare de la .11 febru-
arie, s-a retras la ţară , nevrînd să întîlnească
pe parjuri şi pe perfizi. Dar va veni timpul cînd
adevărul şi onoarea se vor face auzite. E feri-
cit că a servit pe Cuza şi ţara în mod onorabil ;
allJintirea lui Cuza îi va fi sfîntă toată viaţa"7 .
Intr-o altă scrisoare, nedatată , dar uşor de
fixat dacă avem în vedere evenimentele la
care se referă şi anume căderea guvernului
Ion Ghica, primul guvern după 11 februarie
menţinut la putere pînă la 5 martie 1867, Al.
Papadopol Calimah arăta ; "cum · a fost ales în
unanimitate, la Tecuci , la colegiul micilor pro-
prietari, în timp ce contracandidatul său , C.
Racov i ţă , unul din părtaşii de la actul de la 11
februarie a căzut lamentabil"a. Tot în această
scrisoare îşi · mărturisea intenţ i a de a "nu se
mai amesteca niciodată în treburile politice,
lucrînd în schimb la reunirea materialelor pen -
tru o lucrare cu care mă ocup şi care cu-
prinde istoria noastră critică de la 1859 pînă în
noaptea de 10/ 11 februarie 1866"9. Din proiec-
tul acestei luc răr i , ce-ar fi fost deosebit de in-
teresante sub aspectul documentaţiei şi inter-
p ret ăr ii critice a faptelor de istorie din epoca
începutul ui de modernizare st ru ct urală a ţări i,
autorul n-a reusit să scrie decit fragmentul
- memorialistic ,,Aminti ri şi istorie (1853-1888) "
care se găseşte sub for mă de manuscris la
Academia Română şi care a rămas pîn ă acum
insufirient cercetat'o.
Este ae p resupus că, datorita populari tăţi i
de care se bucura, n-a reuşit să se menţ i n ă
mult ti mp în afara activit ăţii politice, cum in-
te nţiona, întrl)cît noul su veran, înconju rîndu-1
cu di plomatic ă amabilitate i-a încredinţat în
1868 portofoliu! ministerului cultelor. De bună
seamă, relaţiile sale cu dinastia instaurată re-
cent se vor me n ţine şi în anii următori în
aceiaşi termeni pentru că într-o scrisoare da-
tată Tecuci 9 februarie 1884 îi scrie bunului
său prieSen V. Ale-csandri, care era şi el in gra-
ţiile noului domnitor avînd chiar o cameră re-
zervată permanent -în castelul Peleş : . "Dumi-
98
nică, acum patru zile, am avut onorul să am
audienţă la m.s. regele care mi-au spus că
peste cîteva zile ai să fii la Bucureşti. Am avut
o lungă convorbire cu m.s. despre literatură,
despre istorie, convorbire foarte plăcută şi
măgulitoare"'' ·
La sfîrşitul anului 1885 mai era încă deputat
în Cameră şi la moartea poetului Grigore Ale-
xandrescu propune să i se facă funeralii naţio­
nale de către stat, lucru care atrage multe
laude din partea cărturarilor vremii. Vasile
Alecsandri elogia deschis atitudinea sa prote-
guitoare faţă de valorile naţionale scriindu-i
de la Paris : "Poate că dacă nu te-ai fi găsit la
Bucureşti, nimeni nu s-ar fi gîndit la dînsul ...
şi încă, ca poet, Alexandrescu e mai presus
decît unii cărora li s-au făcut busturi şi sta-
tui"12. Se pare însă că funeraliile poetului au
fost totuşi modeste, dacă avem în vedere măr­
turisirile lui Ion Ghica din articolul său memo-
rialistic consacrat mareiui fabulist român , pă­
rere amplificată şi prin comparaţia făcută cu
funeraliile organizate cu puţin înainte lui C.A.
Rosetti, de o solemnitate cum rar s-a văzut în
Bucureştiul acelui timp.'a.
Respectul pentru oamenii revoluţiei de la
1848 rămîne o constantă neviciată la Papado-
pol Calimah. Propunerea din Cameră cu pri-
vire la poetul Gr. Alexandrescu trebuie aso-
ciată cu prietenia şi vasta corespondenţă în-
treţinută cu Vasile Alecsandri, cu loialitatea
dovedită faţă de Al. 1. Cuza, cu admiraţia ne-
reţinută faţă de C. Negri a cărui puternică per-
sonalitate o şi evocă uneori , cu preţuirea ară­
tată lui Kogălniceanu cu care colaborează în '
diferite guverne şi la moartea căruia, petre-
cută la 2 iunie 1891, ia parte ca intim al dispă­
rutului dar şi ca reprezentant al Academiei Ro-
măne14 şi cu multe alte manifeţ~tări care spun
destul despre atitudinea sa faţă de generaţia
paşoptistă. Oricum , ecourile acestei ideologii
se regăsesc adesea în conştiinţa istoricului te-
cucean , căci n-a fost · deloc superfic i ală ci,
adîncă şi cu multe prelungiri în opera sa isto-
rică ş i filologică . ·
Ultimii an i din v i aţa lui Al. Papadopol Call-
mah au fost marcaţi sever de o cumplită
dramă fam i lială care 1-a încercat la începutul
anului 1895. Este vorba de moartea soţie i sale,
Ameha Papadopol Calimah, cu care se căsăto­
ri sc în 1860 ş i a fiicei sale Elena, care, sufe-
rindă de morbul lui Pott, în disperare s-a sinu-
cis în aceeaşi zi. Această nefericită întîmplare
a impresionat adînc populaţia de atunci a ora-
şului , care a participat cu mare durere la fune-
rali ile celor două femei . Amelia avea; la data
incetării din viaţă , 43 de an i şi despre ea vor-
besc toţi memorialiştii ridi s; aţi din Tecuci. Se
t răgea din trunchiul Plitoşilor (formă grecizată
a numelui de origine Pletosu), boie riţ i de Mi-
hail Sturza, tatăl său Iancu Pl itos fiind -cel care
participase, ca trimis al domnitorului , la nunta
Cocuţei Oonachi cu prin)ul Nicolae Vogoride
petrecutâ la Ţigăneşti in anul 184~ Ridicarea
in boierie a Plitoşilor se datorează, după cum
încearcă să ne conving ă N. "Gane Şi G. Sion,
unor slăbi ciuni pasionale pe care doamna M ă­
rioara Sturza, mama viitorului domn Mihail
Sturza, femeia "cea mai frumoasă din Euro-
pa"'s. cum declară în memoriile sale Radu Ro-
seti , le-a nutrit faţă de Grigore Pletosu, ţăran
bine făcut în vremea cind era încă om al casei
SaDAng - arhiva personală
boiereşti de la Măcăreşti unde logofeteasa
obişnuia să vină, în lunile de vară , pen,tru a
face ..ferooeie în Prut". A murit devr!lme. în
1850 la puţin timp după ce fusese ridicat la
rangul de postelnic, rămînînd soţia sa Elena,
care va supravieţui pînă în anul 1884 16. Elena
Plitos va deveni, în timpul războiului pentru
cucerirea independenţei , preşedintă a Comite-
tului doamnelor din Tecuci , desfăşurînd o ac-
tivitate deosebit de febrilă în colectarea de
bani şi bunuri pentru ajutorarea armatei ro-
mâne. activitate bine consemnată in docu-
mentele războiului, laolaltă cu scrisorile de fe-
licitare şi mulţumire primite de la înaltele fo-
ruri ale statului. Animată de înalte sentimente
patriotice, Elena Plitos antrenează in activita-
tea acestui comitet pe multe din doamnele
care formau protipendada or~şului şi în primul
rînd rudele sale apropiate. Intilnim în acest
comitet pe fiica sa, Amelia Papadopol Cali-
mah, care ţinea şi secretariatul -comitetului
contribuind în multe rînduri cu bani şi bunuri ,
şi pe cumnata sa Eufrosina Plitos. care în
acea vreme era soţia lui Coton Plitos, prefect
al judeţului Cahul şi care numai în noiembrie
1877 donează importanta sumă de .145 lei
pentru cumpărarea de cojoace ostaş1l<?r ro-
mâni17.
Scor]Tlonitor de hrisoave vechi, Al. Papado-
pol Calimah n-a lăsat o 9peră prea impresio-
nantă, deşi, la vremea respectivă a fost.destul
de bine apreciată şi integrată în mişcarea cul-
turală a vremii , fapt pentru care a şi fost pri-
mit în Societatea Academică Română în sept.
1876 odată cu Vasile Maniu, Grigore Ştefă­
nescu şi It. col. Ştefan Fălcoianu. Lucrul
acesta a surprins, oarecum, intelectualii tim-
pului şi M. E;;minescu în articolul ..Societatea
academică" publicat în .,Curierul de laşi " nr.
106 din 26 sept. 1876 îşi exprimă deschis in-
dignarea: .. La drept vorbind, spune poetul, nici
unul din aceşti domni · n-ar fi fost ales în alte
ţări membru la vreo academie, dar în urma ur-
melor în cadrul în care încap istorici ca D. Va-
sile Alexandrescu (alias Urechia) şi poeţi de
talia domnului Gheorghe Sion este loc pentru
multă lume"'s. Nici vorbă că aprecierea lui
Emfnescu este îndreptăţită în multe privinţe şi
chiar în ceea ce-l priveşte pe Al. Papadopol
Calimah şi nu poate fi suspectată de uşurinţă
sau pătimăşie, mai ales că poetul şi istoricul
se cunoscuseră bine, fuseseră doar colegi la
cenaclul Junimea şi se revedeau la întrunirile
de la Maiorescu. Dacă punem temei pe fideli-
tatea memoriei lui Pogor înseamnă că istoricul
tecucean fusese unul dintre membrii fondatori
ai societăţii literare care anticipa viitoarea Ju-
nime încă din toamna anului 1863 împreună
cu 1. lanov, N. Negri, Th. şi Gh . Aslan, lorgu
Gane. N. Schiletti şi dr. Max'"·
E aoevărat că problema aceasta, a datării
înfiinţării Junimii, a rămas controversată şi se
ştie cu cîtă consecvenţă reclama Pogor ·..ca
Junimea să se recunoască legatara mai vechei
societăţi " condusă de el şi, prin urmare, să se
coboare data înfiinţării ei cu aproape un an29.
Dintr-o scrisoare a lui N. Gane către 1. Ne-
gruzzi din 13 mai 1874 aflăm că la şedinţa Ju-
nimii ţinută acasă la Maiorescu au participat,
pe ·Hngă Pogor, Catargi, autorul scrisorii, şi Al.
Papadopol Calimah şi că în săptămîna urmă­
toare trebuiau să se întrunească din nou şi cu
mai mulţi invitaţi20 Slaba adeziune a intelectu-
alilor buc,ureşteni la întrunirile de la Maio-
rescu, reieşită din scrisoarea lui N. Gane, se
explică doar prin faptul că însuşi mentorul lor
era venit de puţin timp în Bucureşti şi popula-
ritatea sa nu căpătase încă extensie în cele cî-
teva luni de cînd schimbase Bahruiul pe Dim-
bovita. fiind şi prea absorbit de problemele
politicii, mai ales că de curînd devenise minis-
tru al cultelor în guvernul conservator al lui
Lascăr Catargi. Al. Papadopol Calimah făcea
şi el parte din acelaşi partid conservator, mai
bine zis din gruparea junimistă. a partidului
conservator, şi în toamna anului 1881 îl vedem
alături de Carp, Maiorescu, Gr. Triandafil, N.
Gane, C. Bobeica, 1. Negruzzi semnînd con-
traproiectul grupării la mesajul regal privind
acceptarea regatului ca formă nouă de guver-
nămînt a României2 1 • Al. Papadopol Calimah a
semnat acest act, după cum la 5 (17) dec.
1865 contrasemnase şi mesajul domnesc pen-
tru deschiderea Corpurilor Legiuitoare, o ade-
vărată profesie de credinţă a fostului domnitor
Cuza. a t ulburătoarelor sale simţăminte patrio-
tice, pe care domnul unirii le găsise cea mai
plastică rostire : ..Fie în capul Ţerei, fie alătu­
rea cu d-voastră , eu voi fi totdeauna CI! Ţeara
pentru Ţeară , fără altă ţintă decît voinţa naţio­
nală şi marlle interese ale României. Eu voiesc:
să fie bine şti ut că niciodată persoana mea nu
va fi o împiedeGare la orice eveniment, care ar
permite de a consolida edificiul politic la a că­
rui aşezare am fost fericit a contribui" 22.. Ş1 nu
trecuseră decît 16 ani.
Revenind la filipica eminesciană trebuie s·ă
precizăm că la data intrării în Academie a lui
Al. Papadopol Calimah acesta nu publicase
decît două lucrări : ..Curtea de casaţie în
:=ranţa cu mai multe însemnări şi comparaţii"
(laşi , 1862) şi .. Reglementul pentru serviciul
Curţii de Casaţiune din Franţa" (laşi , 1862).
Sigur · că ulterior numărul lucrărilor se vor în-
mulţi şi afirmaţia lui Ion Petrovici că istoricul
tecucean a fost primit în rîndul nemuritorilor
..fie din cauza originii sale princiara, fie că la
înfiinţarea academiei era lipsă de istorici pre-
gătiţi "2J poate fi înconjurată de credi.t, cel pu-
ţin prin partea sa finală . La data cînd Al. Pa-
padopol Calimah era primit în Academie, dis-
ciplina istorică era reprezentată doar prin Ko-
gălniceanu şi Odobescu şi de-abia în anii ur-
mători ponderea acestora se va amplifica prin
intrarea lui Hasdeu, Xenopol, Tocilescu şi alţii.
Ulterior, după / intrarea sa în Academie, nu-
mele lui Al. Papadopol Calimah va căpăta
destulă greutate, studiul .. Notiţe istorice des-
pre oraşul Tecuci " figurînd într-o vreme în
manualele de geografie iar articolul •.Amintiri
despre Curtea Domnească din laşi " apărut în
..Convorbiri literare" în numerele 9 şi 10 din
dec. 1884 şi ian. 1885 a fost recept~t de con-
.t emporani cu destule complimente. lntr"o scri-
soare a lui . Samson Bodnărescu către 1. lanov
se face o adevărată risipă de stlperlati\TE!""'c on-
siderînd această lucrare ..un punct de culmi-
naţiune" ce deschide .. o nouă epoct1ă " şi <::"are
poate procura ..o plăcere estetică în privinţa
formei limbiste în care şi-a vărsat autoriul
opera şi o plăcere estetică în privinţa tractării
materiei istorice"2 4 . Alte lucrări ale istoricului
tecucean. mai sînt: .. Mişcarea literară p roven-
99
SaDAng - arhiva personală
 sală" publicată in .,Convorbiri literare" din
1883 prin intervenţia lui Vasile Alecsandri25,
apoi .,,Generalul Pavel Kisseleff in Moldova şi
Ţara Românească, 1829-1834, după docu-
. mentale ruseşti", ..Dezrobirea ţăranilor in Mol-
dova" in care reconstituie atmosfera creată in
urma actului' semnat in 1749 de Nicolae Ma-
vrocordat, un studiu despre domnitorul Ghe-
orghe Ştefan, o evocare a personalităţii lui
Costache Negri (.,un document pentru istoria
noastră contemporană") şi un articol de atitu-
dine in care combate latlnismul şi purismul in
limbă intitulat .,Limba românească" şi prin
care lua apărarea limbii populare. A tradus
pentru prima dată la noi ..Cuvint despre expe-
diţie lui lgor Sveatoslavici, principele Novgo-
rodului nordic, eontra polovţilor .sau cumani-
1or" şi fragmente din opera lui Lucian din Sa-
mosata cum ar fi ,,Adunarea zeilor" şi ..Jupiter
tragic" Unele din lucrările sale vor fi adunate
de singurul său fiu, Paul Al. Papadopol Cali-
mah, şi vor fi publicate in 1908 la tipografia
.. Munca" din Tecuci, astăzi uitate, risipite şi
desconsiderate.
Marea sa pasiune pentru cercetarea istoriei
ţării reprezenta, in contextul epocii sale, cind
România după unire şi independenţă se afir-
mase in contextul european, o cerinţă priori-
tară pentru intelectualitatea vremii. De aici şi
situaţia privilegiată in care se afla această dis-
ciplină faţă de celălalte ştiinţe. E Sllficient să
arătăm că atunci cind Kogălniceanu este pus
să aleagă pentru premiere .,lerbârul" lui Dimi-
trie Brandia, lucrare de largă investigare ştiin­
ţifică, şi .,Istoria şcoalelor" a lui V.A . Urechia
pledează cu o convingere aproape nonproto-
colară in favoarea celei din urmă, argumen-
tind că ,,plante se mai găsesc in Aatură ori şi
cind, dar gocumentele pierdute nu se mai gă­
sesc".26 Aşadar, locul istoriei la acea vreme·
era in dreapta politicii şi nu trebuie să ne sur-
prindă faptul că mulţi dinţre istoricii de atunci
figurau in cadrul drganismelor eligibile ale ţă­
rij şi au participat la alcătuirea difpritelor gu-
verne, cum este cazul· lui Kogălnicllanu, Odo~
bescu, V.A. Urechia şi alţii. Cercetarea docu-
mentelor vechi, a inscripţiilor descoperite de
multe ori întîmplător, devenise atit de obsesivă
pentru istorici incit o · farsă, ticluită cu puţin
meşteşug, in marginile unui subiect istoric,
putea prinde extrem de uşor interesul public.
Se ştie cit de mare a fost entuziasmul lui V.A.
Urechia, in 1887, cind Kogălniceanu, împre-
ună cu Al. Papadopol Calimah i-au expediat
acea telegramă de la Murfatlar, acea tele- · 12. G.C. Nicolescu, Viaţa lui Alecsandri, pag.
gramă prin care-I anunţa de .,epocala desco-
perire a monumentului funerar al lui Ovidiu".27
V.A. Urechla, entuziasmat şi credul, se gră­
beşte cu popularizarea senzaţionalei ştiri, ne-
_ răminindu-i apoi decit să suporte consecinţele
reuşitei farse spre hazul amicilor şi intelectua-
lilor vremii.
..Harnicul şi omniprezentul Al. Papadopol
Calimah"28, cum 1-a numit G. Călinescu in mo-
numentala sa istorie de la origini şi pînă in
prezent. lich)dează conturile l uJ!leşti la 18 iu-
nie 1898, la virsta de 65 de ani. In ultima parte
a vieţii putea fi intilnit adesea in conacul bar-
dului de la Mirceşti, ca oaspete obişnuit al ca-
sei făcînd ..fericirea copiilor prin feluritele de-
numiri pe care. le dau: Papabo, Papado, Papa-
coco etc"29. _Cart este că prin documentele
100
descoperite şi prin modul cum a ştiut să le va-
lorifice in lucrări de o ţinută ştiinţifică indubi-
tabilă ajunsese să fie bine apreciat printre căr­
turarii timpului. Statornicul său prieten Vasile
Alecsandri il considera, într-o scrisoare tri-
misă lui Ion Ghica din Mirceşti la 8 aug. 1889,
ca fiind ,,singurul dintre academicieni care lu-
crează ,:?este măsură" 30 . Şi mai departe mărtu­
risea: ..imi citeşte în fiecare zi cîteva părţi
foarte interesante din numeroasele sale ma-
nuscrise, care îşi aşteaptă rindul la publicare.
lată un om modest şi muncitor, care a meritat
· mult mai mult decit alţii dintre colegii săi un
premiu academic, dar pe care au uitat mereu
să-I răsplătească, şi cu toate acestea bagajul
său literar este considerabil şi de o reală va-
loare"31 . Trebuie să recunoaştem că de la in-
semnarea depreciativă administrată de Emi-
nescu la elogierea lui Alecsandri este un drum
lung pe care istoricul tecuc~an 1-a parcurs in
numai 13 ani. ·
BIBLIOGRAFIE
1. C. Giurescu şi Dinu C. Giurescu, Istoria
. românilor, Editura Albastros, Bucureşti,
pag. 470.
2. ldem, pag. 490
3. Pentru informaţii suplimentare privind
descendenţii voievodului Scarlat Caii-
machi a se consulta N. Gane. Trecute
vieţi de doamne şi domniţe, Editura Ju-
nimea, laşi, voi. III, 1972, pag. 110.
4. Vladimir Streinu, Calistrat Hogaş, Editura
tineretului, Bucureşti, 1968, pag. 14.
5. Co.nstanţin C. Giurescu, Viaţa şi opera lui
Cuza vodă, Ediţia a 11-a revăzută şi
adăugită , Editura ştiinţifică, Bucureşti,
1970, pag. 280.
6 . ldem, pag . 384. C.C. Gi'urescu preia
această informaţie din lucrarea lui Al.
Papadopol Calimah ,,Am_intiri şi istorie"
(1853-1B88), manuscris care se gă­
seşte la Academia R.S.R. sub nr. 864.
7 . ldem, pag. 455.
8. ldem, pag. 455.
9. ldem, pag. 7
10. Cotele acestui manuscris sint date de C.C.
Giurescu in lucrarea sa .,Viaţa şi opera
lui Cuza vodă" la subsolul paginii 384.
11. Scrisori către Vasile Alecsandri, Editura
Minerva, Bucureşti , 1978, pag. 374, edi-
ţie îngrijită de Marta Anineanu.
557.
13. Ion Ghica, Opere voi. 1, Editura pentru li-
teratură, Bucureşti , 1967, pag. 433.
14. Augustin Z.N.Pop, Pe urmele lui Kogălni­
ceanu, Editura Sport-Turism, Bucureşti,
1979, pag. 281.
15. C. Sion, Arhondologia Moldovei, Editura
Univers, · Bucureşti , 1973, pag .
220-221.
16. Informaţia este luată dintr-o scrisoare ine-
dită a lui Bebe Plitos;-<:are tffiieşte la
Bucureşti în vîrstă de 88 de ani şi în
care .este redată întreaga genealogie a
Plitoşilor . Bebe Plitos este fiul avocatu-
lui Ştefan Plitos şi nepot al lui Coton
Plitos, fost prefect al judeţului Cahul în
timpul războiului pentru cucerirea inde-
SaDAng - arhiva personală
 -r~---~~~~ ·~~-=N. ~~~~~·~ !.N.·~~~~ ·~ ~
~\. pendenţeiCalimah
d~pol
şi frate. cu soţia lui AL Papa-
f~ 17. Documente privind istoria României, Răz-
• ' boiul pentru independenţă, voi. III, Edi-
~
.... tura Academiei R.P.R. Bucureşti, 1954,
·" •pag. 656 şi voi. VII, pag. 315, 435-436,
\' 498, 638-639.
~ 18. M. Eminescu, Opere voi IX, Editura Acade-
miei .R.S.R., Bucureşti, 1980, pag. 213.
,\., Articolul este comentat şi la pag. 675.
X,.) 19. Z. Ornea, Junimea ,şi junimismul, Editura
~ Eminescu, Bucureşti, 1975, pag. 16.
\:~ 20. ldem, pag. 16.
. ~ 21. ldem, pag. 81 .
-.... 22. Eugen Lovinescu, Scrieri voi. 7 (T. Maio-
. rescu), Editura Minerva, Bucureşti,
;;,. 1978, pag. 362.
\. 23. Op. cit. pag. 312.
t:~ 24. Documente literare junimiste, Editura Ju-
b . nimea, laşi, 1973, pag. 181-182.
~~
~
\_··
~~~~~~~-
~ .......,.... _......,.... {.....,.... -:
~~
~..,
..
Alte superlative lacustre-
Marile Lacuri din nord-estul
Americii de Nord reprezintă cel
mai intins complex lacustru cu
apă dulce de pe glob (247 420 ki-
lometri pătraţi) şi cel mai mare
sistem de navigaţie continentală·.
La rindul său , Titicaca. din Ame-
rica· de Sud, este lacul (navigabil)
aflat la cea mai mare altitudine:
3 812 metri.
A ,1 C
Atit carotenul, convertit in orga-
nism in vitamina A, cit şi vitamina
C par să ofere protecţie impotriva
unor forme de cancer. Un studiu
recent arăta că cei ce consumă
morcovi şi alte alimente conţinînd
caroten fac mai rar cancer la plă­
mîni, chiar dacă sint turnători.
Totodată, carotenul reduce riscul
cancerului la vezica urinară şi la
laringe.
Corlda In Lumea Nouă
Iniţial un spectacol · eminamente
spaniol, lupta cu taurii a dobindit
şi dincolo de Atlantic, in Lumea
Nouă, o popularitate fantastică,
intrecută doar de fotbal. Cea din-
tij luptă cu tauri peste Ocean a
avut loc la 24 iunie 1526, la Ciu-
dad de Mexico, in cinstea implini-
rii a 5 ani de la cucerirea de către
Cortez a capitalei imperiului az.
tec. Tenochtitlanului. De '-acum
inainte, coridele vor fi organizate
/~-...cec··~ .:e ....c·~·--6'-Z:'...c -.c
25. Vasile Arecsandri, Scrisori, însemnări,
Edi-
tura pentru literatură, Bucureşti, 1964.
.,...
.)·
pag. 145-146. (~
26. Augustin Z.N. Pop, Pe urmele lui Kogălni- ~--
..
ceanu, Editura pentru literatură, pag.
272. ;;
27. Vistian Goia, VA Urechea, Editura Mi- J
nerva, Bucureşti, 1979, pag. 144. p
28. G. Călinescu, Istoria literaturii române de ~
la origini pînă în prezent, Ediţia a 11-ll ' )
revăzută şi adăugită, Editura Minerva, ~.
. Bucureşti, 1982, pag. 515. ,;;
29. Vasile Alecsandri, op.cit. pag. 145-146. (r;
30. ldem, pag. 99-100. ~'
31. ldem, pag. 99-100. ~).
fr'
2·
·
;ql
""'<
Prof. IONEL NECULA • ~
~
. ,.
~~~~~~~~~~·~~~--
/ .....,....._,.....,......,............. .::;,1
Smith , i-au comandat acestuia o (
).)
statuie in bronz, menită să-i cele-
breze bătrînului lup de mare i
viitoarea sa înfăptuire istorică - ţ.
traversarea Atlanticului cu ..cea "'
de-a opta minune a lumii". Cum rj
in multe
nică.
oraşe, in fiecare dumi- însă Titanicul s-a scufundat, cei f'
ce comandaseră statuia au căutat ~.,.,.
să se · descotorosească de ea, dă­
ruind-o comunei vecine Lichfield.
Vulcanll .Africii
însă după recenta descoperire a ~~.
epavei faimosului transatlanti<;,
Pe continentul african există
primăria din Stoke-on-Trent a
9 000 de vulcani , mulţi 'dintre
căutat să pună din nou mina pe :.o
aceştia prezentind caracteristici
deosebit de importante. Astfel, cei statuie, spre a o avea ca ..nadă" _7,
pentru turişti. Dar locuitorii din (
din Camerun, Zair, Algeria şi Ma-
Li::~::,~~~uz1:t~l:~o ~~
dagascar au cratere ce pot atinge
. un diametru de 30 de kilometri la
bază , iar lava lor este multicoloră ,
::s:pt:ie.
fapt care atrage numeroşi curioşi
~·
din lumea întreagă . Fiind relativ
Tăierea cu jet de apă, metodă
tineri, de ,,numai" 2o-30 de mi-
deja ..clasică" , este folosită in
lioane de ani, mulţi dintre vulcanii
continuare cu rezultate foarte
africani sint susceptibili de a bune. in ' Franţa, de exemplu, se
erupe.
va folosi o asemenea maşină in
decuparea pieilor pentru fabrica·.
rea incălţămintei. Maşin i asemă­
Popas pentru zburătoare
nătoare se vor folosi şi pentru de-
cuparea de blocuri de gresie din
Lacul sărat din apropierea ora-
şului Laranca este al doilea mare
Muntii Vosgi. Folosirea jetului de
apă duce la sporirea productivită­
spaţiu lacustru de acest gen din
ţii muncii cu aproximativ 50 la
Cipru . El are o importanţă consi-
sută.
derabilă, fiind un popas de-a lun-
gul traseului străbătut de păsările
călătoare. Iarna, aici îşi găsesc re- A treia zonă de record
fugiul mii de păsări , intre care
Flamingo roz. diferite specii de Recordurile Sj:)ortive ''tfa""'wind-
raţe săi batice. lebede şi alte pă­ surfing (navigarea pe o planşă cu
sări acvatice. pînză) se stabilesc in ·două dome-
nii: distanţă şi viteză. lată însă că,
pentru a figura in celebra Carte a
Statuia căpitanului de pe Titanic 'recordurilor Guinness, francezul
Marca Topdemir a decis să stabi-
inainte ca Titanicul să plece in lească un record original : timpul
cursa lui cu ghinion, edilii locali- de mentinere pe planşă. Perfor-
tăţii Stoke-on-Trent, oraşul natal manţa lui - 87 de ore şi 53 de
al căpitanului Titanicului , Edward minute.
--6·~ -.c·.z ·/·.../-
101
SaDAng - arhiva personală
rx~~~%~{~~\%~~~~~\~~'-N\~~

i i
~ g
1 ;
~ ~
~ $
~ r'~~ ~ :Y
~ dil~~:",;;~~;,::o~:. ':;:~!::.:;~~=~~';,;: ~~"-~ 'Î ;+;11,1! ~
'-- . . . . . ·.'

; ; apel la cele mai .sofisticate tehnici. !n locul fi: nica pentru om, în materie de electronică şi
'6; şelor cu date personale a fost creata o cartela roboţi. "Jumbotronul", un televizor în culori
~u microprocesoare ce este în ~~r~ de_test~re înalt de 25 metri şi lat de 40 metri , cuprinzînd
~ 1n S.U.A. Pe acest ,,smart card smt mreg1s-
trate numele, vîrsta, talia, sexul , precum şi o
450 000 celule fotoelectrice (fig. 1) poate
transmite imăgini şi fi lme, sau îi prinde pe
;). seri,? ~e _a~te date. Din neferic~re, o d~tă pier- 'spe~tatori ca într-o oglindă uri~şă. Robotul
'(;; d_uta ŞI fara duplicat, ea nu ma1 poate f1 recon- mut1cant, opera profesorului lch1ro Kato, -de
stituită. Se ştie de mult că şi amprentele digi- la Universitatea Waseda, care cu ochiul său
tale pot fi folosite drept !'act de identitate", ele de ciclop descifrează partitu~i. poate inter- /
fiind __recunoscute d~ un ~al.culato r .. ~entru preta, cu mîinile şi picioarele, melodii de la .,..
desct11derea unor uş1 s-a mcercat utilizarea Bach la Beatls. Ciinele-robot, construit pentru ~) ,
vocii, prin identificarea acesteia de un aparat ~
special. Dar toate aceste mijloace, pînă la ;;;.,
urmă, s-au dovedit că nu sînt infailibile. lată ( i}
însă că întreprinderea "Eyeden Fifye Unc" din ~r..;f.'
regon-S.U.A., a avut ideea de a folo.si dese-
nul retinei persoanelor, drept act de identitate.
Conform statisticilor, retina prezintă o imensă
·· variabilitate, căci practic este imposibil să
existe doi oameni care să aibă acelaşi desen ~.
af vaselor sanguine pe retină. Acest desen ţ,~
este introdus în memoria unui computer. )J
Toate fazele- ulterioare sînt automate. Per- K}
· soana care este controlată este pusă să" pri- ·~
vească printr-un binoclu, obiectiv al unei ca-
mere de televiziune, care exp lo rează retina cu
@ .,
·un fascicul infraroşu, de intensitate redusă. Se
apasă pe un buton şi computeru l dă verdictul.
t'.·.
Deocamdată mai rămîne o prob lemă nerezol-
1<'; vată: desenul se poate altera puţin , uneori da- :!).·
' torită bolilor şi vîrstei. Totuşi, cine ştie . Poate (:'!
ij
~
că într-o zi "oamenii vor fi nevoiţi să privească
în "ochii" poliţistu lui robot pentru a-şi stabili · rt:'
identitatea, • prezentînd astfel retin a drept... ))
"carte de vizită ". '{

~ .i
~ ~
@ Expoziţia japoneză a anului 20QO, de 'la Tsu- •
' / kuba, a arătat ce poate realiza ştiinţa şi teh-
'l
·
.
.. ·
... . . _ ,
#·
- ~~~~~"~.>"~-~~\~~~~,(~'\,-~~~'(:·
102
SaDAng - arhiva personală
 orbi, ,,adulmecă", cu captatorii şi creierul său
electronic, obstacole, pentru a le evita. Pe
scena 'lui "Fuyo Theatre", doisprezece ac-
tori-roboţi interpretează , cu "talent", o piesă .
Robotul "Matsushita" (fig. 2) sch i ţează in
două minute figura celui aşezat in faţă, iar la
sfîrşit, plin de politeţe întreabă: "Credeţi oare
că vă seamănă?" Acestea sint .doar citeva din
realizările expuse. Dar iată că in cursul lui
1986, compania japoneză ..Seibu" a deschis
la Tokio ultimul tip de magazin, unic in felul
lui, pînă i n prezent, in lume. Aici un robot-că­
rător urmează cl ientul pas cu pas, se op reşte ·
şi porneşte o dată cu acesta, transportind cu
căruc iorul lui, pe roţ i, m ărfu ri in greutate de
10 kilograme. Un veritabi l catalog vizual apare
pe un panou, in cazul _cind, in dori nţa de a ob-
ţi ne o informaţie, clientul acţionează citeva
butoane. Pornind de la sistemul că oricine se
poate poza ca aviator introduci nd capu l
intr-un avion de carton, un sistem de disc cu
laser proiectează, pe un ecran, faţa client ului
îmbrăcat in kimo noul sau roch ia al eas ă. Tăi e­
rea unui produs alimentar este o chestiune de
secun de. Prin apăsare a pe patru butoane, o
m aşină il decupează in grosimea şi cantitatea
dorită, după care urmează afişarea preţului şi
ambalarea, totul foarte igienic, fără contact
uman. Pentru ca distribuirea mărfurilor la do- '
miciliu să se facă in condiţii economice, pe
maşina de transport se află un ordinator. Con-
ducătorul auto nu trebuie să introducă lista cu
adresele clienţilor. Maş ina va afişa pe un
ecran ordinea cea mai raţională de livrare, tra-
seul de parcurs, precum şi ~oziţia in orice
moment a autocamionetei faţă de clienţi._ În
magazin camioanele ce aduc m ărfuri sint d es~
cărcate in mod automat, iar mărfurile, tot au-
tomat, sint transportate, şi plasate la locul lor,
pe cele şase etaje ale clădi rii, cu ajutorul că­
rucioarelor fără conducător
Specialiştii rezervă pentru viitor fibrelor op-
tice roluri şi funcţii de excepţie, care vor pro-
duce adevărate revoluţii in multe domenii.
Printre altele, datorită acestor fibre, locuinţa şi
locul de muncă se vor ·confunda, cu alte cu-
vinte, oamenii vor putea lucra la domiciliu.
Casa va deveni astfel un fel de complex, nu-
mit de americani ..Computer cottage" . Referi-
tor la aceasta, fizicianul american Robert Jas-
trow spunea: "Văd in orele de recreare părinţii
şi copiii împreună, iar in orele de munc ă il văd
pe soţ, la terminalul său , pe soţie la un altul,
iar pe copii aplecaţi asupra unui al treilea fă-
cinau-şi l ecţiil e . Revol uţia fibrelor optice rea-
duce familia unită in cas ă". În acest sens, vor
fi utilizate computerul, televizorul cu dublu
sens, videotelefonul. Pentru intilniri cu supe-
riorii şi pentru decizii se va recurge la tel econ-
ferinţă. Telefonul se va schimba şi el. Va fi de
buzunar şi va inlesni contactele la orice dis-
tanţă prin sateliţ i. Fibrele optice vor permite
punerea in funcţiune a unor instalaţii de la
distanţă, de la calorifer la cratiţa din cuptor. În
viitor, sateliţii "bancă de date" vor cuprinde
.informaţii despre tot ce se ştie cu privire la
univers, · ştiinţă, medicină , artă. Aceste date
vor putea ajunge la orice persoa{lă, la cerere,
in citevlf secunde, totul pe bază de raze laser,
transm ise prin fibre optice, legate de o· cen-
trală terestră . Şi poşta se va schimba. Vor dis-
părea timbrele şi plicurile. Scrisorile oficiale,
personale, inclusiv cele de dragoste, vor putea
fi transmise instantaneu "via computer".
, INSULĂ SPA TIALĂ
Agenţia Spaţială Europeană, Japonia şi Ca-
nada au fost invitate oficial, de către NASA, s ă
participe la construcţia unei insule spaţiale.
Ea va fi de fapt un "sistem orbita!" cuprinzind
diferitele elemente locuite sau comandate au-
tomat, plasate pe diferite orbite şi aprovizio-
nate in mod regulat, de o navetă. în prezent
sint in lucru şase proiecte, dar numai unul va
fi pus in aplicare. În general este vorba de
cinci moduli cilindrici, dintr-o platformă pen-
tru instrumente şi din două panouri mari so-
larţl, orientate permanent spre soare, fiecare
producind 75 kiiowaţi , pentru a s"Er-asigura
energia electrică necesară "insulei". Ansam-
blele vor fi construite pe bază de ·elemente ce
vor fi transportate de navete in 5-7 zboruri,
plasate pe o orbită circulară, unde vor fi
.asamblate de astronauţi mentori. Instrumenta-
ţia ştiinţifică şi tehnol ogică va fi dispusă in
module-laborator presurizate sau pe platforme
103
SaDAng - arhiva personală

autonome specializate in astroflz1ca, metalur-
gie etc. Sistemul va fi completat cu aparatură
robotizată, mininavete automate şi propulsori
individuali, pentru deplasarea "in zonă" a as-
tronauţilor. Staţia va repara sateliţii defecţi pe
orbite, va monta şi asambla mari structuri, tip
laborator spaţial; in vederea efectuării de di-
verse experienţe, a fabricării de produse far-
maceutice, sau a altor materiale, in condiţii de
HOVERTRAIN, VEHICUL
AL SECOLULUI XXI? ·
Pentru a lega centrul oraşului cu zonele
suburbane sau pe acestea intre ele, a fost
creat .. Hovertrain", o versiune engleză a vehi-
culelor de transport terestru de mare viteză.
Cu o capacitate de aproape o sută de per-
soane şi in greutate de 23 tone, noul mijloc
circulă pe o grindă la înălţimea de 5 m~tri . pu-
104
imponderabilitate. Tot ea va constitui o
de lansare pentru trecerea sateliţilor pe orbite
mai inalte sau in vederea realizării unor mi-
siuni spaţiale îndepărtate, de exemplu spre
Marte. Totodată, insula spaţială va constitui
un depozit pentru stocarea materialelor spa-
ţiale şi un centru de comunicaţii. NASA speră
ca pînă in anul 1992 să creeze o staţie in gre-
utate de 34 tone, cu o capacitate de 120 metri
cubi , care să poată găzdui 6-8 astronauţi , şi
un laborator şi care împreună cu o platformă
automată să graviteze pe aceeaşi orbită , de
320 de kilometri altitudine. Către anul 2000
staţia va fi mărită treptat, ajungind la o greu-
tate de 94 tone şi cu un volum locuibil de 300
metri cubi, in care vor activa 12-18 astro-
nauţi. "Insula" va mai cuprinde sisteme inde-
pendente de navigaţie spre alte orbite, pentru
desfăşurarea unor cercetări de astrofizică şi
pentru a traversa încărcături utile pînă la or-
bita geostaţionară de 36.000 kilometri altitu-
dine. Pentru anul 2000 NASA a şi stabilit 107.
misiuni de astrofizică , fizică solară , telecomu-
nicaţii, fabricarea de produse- chimice, farma-
ceutice şi metalurgice şi teledetecţie de surse
terestre. Prima etapă se intrevede a costa
nouă miliarde, i_?r insula completă 20 miliarde
dolari.
În figură se poate vedea cum este imaginată
construcţia insulei spaţiale .
tind urca pante pînă la 10 grade. Suspensia şi
deplasarea se fac pe o pernă de aer groasă de
8 milimetri. Experienţele realizate cu "Hover-
train", in mărime naturală , au avut loc pe un
traseu de 5 kilometri , lingă..Cambugge, în lo-
calitatea Earith, cind s-a putut obţine o viteză
maximă de 200 kilometri pe or.ă, dar se speră
ca in urma îmbunătăţirilor ce urmează să se
aducă prin utilizarea de noi motoare liniare,
precum şi a altor echipamente, in cîţiva ani,
viteza lui să ajungă la 480 kilometri pe oră.
În imagine "Hovertrain" - in timpul
experienţelor .
SaDAng - arhiva personală
 BARCĂ PENTRU
CERCETĂRI SUBACVATICE
Dispozitivul din figură, inalt de 4,!\ metri
şi lung de 4 metri , nu arată nici pe departe
a fi o barcă deoarece o serie de ele-
mente cu care ne-am obişnuit lipsesc. Şi to-
tuşi este o barcă de drept, una de cercetări
subacvatice, dar care poate fi folosită şi pen-
tru agrement, asigurind doritorilor posibilita-
tea de a vedea, datorită cabinei transparente
plasate sub ea, minunata lume submarină, re-
zervată pînă acum numai plonjorilor. Deplasa-
rea, cu viteza de un nod, se realizează cu aju-
torul ,·unui motor şi a unor mijloace de co-
mandă ce pot fi acţionate atit de pe punte, cit
şi din cabina aflată· sub apă.

LENTILE DE CONTACT
NE/RITANTE
Specialiştii Institutului de chimie Macromo-
leculară al Academiei Cehoslovace de Ştiinţe
au constatat că singurul emolient de polimeri
care nu irită ochiul şi nu este toxic, este apa.
De aceea a fost creat un polimer ce conţine
40 la sută apă, care nu este solid, ci mai cu-
rind, un gel. Şi astfel a apărut monomerul
.. Hema", din care se prelucrează lentilele de
contact. Ele au o putere frontală de la minus
20 la plus 20 dioptri şi cu diametru in jur de
14 milimetri. Aceste lentile plastice din gel.
deosebite ip felul lor, pot fi utilizate mai mult
de un an. In imagine - noua lentilă de con-
tact inainte de a fi plasată pe ochi.

muchiile pe direcţia nord-sud

CE PE ~ TCATE
Nămolul antic
Ca mijloc curativ, nămolul
este cunoscut de circa 2000
de ani. in lucrările lor despre
medicamente, cunoscuţii în-
văţaţi ai antichităţii, Pliniu şi
Dioscoride, acordă o impor-
tanţă deosebită nămolului ca
mijloc de vindecare a reuma-
tismului.'
Hldrocarburl din biomasă
Potrivit unor studii recente,
din biomasă se realizează hi-
drocarburi la un p'~t mult
mai scăzut decît al petrolului
brut. Din 60 de tone de bio-
masă se pot obţine 6 tone de
hidrocarburi.
MERIDIANELE
Cele mai vechi... mumii
Cele mai vechi mumii din
lume au fost descoperite în
America de Sud (Chile). vir-
sta lor fiind, potrivit datării cu
Carbon -14, ·intre 3670 şi
7810 ani. Prin urmare, mumi-
ile sud-americane sînt cu
circa 3000 de ani mai .. bă­
trîne" decît primele mumii
egiptene.
Busolă vegetală
Lăptuca sălbatică poate fi
considerată o adevărată bu-
solă vegetală. Cind planta
este incălzită suficient de
soare, frunzele ei se dispun
pe verticală, orientindu-se cu
şicu feţele spre est şi vest.
Vertebrale şi nevertebrate
in prezent sint cunoscute
1,4 milioane de 'specii de ne-
vertebrale, dintre care o mare
parte sint insecte. in compa-
raţie cu ' acestea, vertebratele
sint mult mai puţine: .,numai"
46 000 de specii.
Cine este autorul
,.himerelor"?
Faimoasele.~ himere-E:eor-
nează catedra Nâtre Dame de
Paris sînt opera lui Henore
Daumier. Aceasta este con-
cluzia la care au ajuns spe-
cialiştii. Pînă de curind. pa-
ternitatea acestor originale.
personaje sculptate în piatra
nu era cunoscută.

105
SaDAng - arhiva personală
 MEDICINA
OMULUI SĂNĂTOS
alt exemplu este Tanacetum vulgare (Vetrice,
popular) care, studiată împreună cu dr. tarm.
Elena Ciobanu şi dr. tarm. Ovidiu Bojor de la
ICSMCF, stă . la baza unui medicament impo-
triva geardiozei, atit de răspîndită in colectivi-
tăţile de copii. Trustul nostru a iniţiat chiar o
secţie specială, la Clui-Napoca, pentru prepa-
rarea produsului. Puţini ştiu, de asemenea, că
banala -Yolbură ce creşte peste tot, este un ex-
celent laxativ, al doilea ca valoare după cru-
Biologul Mircea Alexan de la Trustul "Pia- şin. Tecile de Glădice, o specie de salcîm, au
far" din ' Bucureşti este cel care, de cîţiva ani, intrat deja in medicina veterinară. Cercetări de
ne captivează cu sfaturile sale ,.de dimineaţă" ia Institutul " Pasteur" au confirmat importanţa
din emisiunea radio "Răspundem ascultători- lor pentru combaterea diareei la viţei şi porci;
lor". A inregistrat peste 860 emisii, prin care livrăm deja zeci ·de tone pentru marile corn-
ne-a pus ia îndemînă zeci şi zeci de reţete plexe zootehnice.
pentru sănătatea noastră, apelind la inepuiza- ~ Nu pot fi utilizate şi in medicina umană?
bila "farmacie verde", sigură, ieftină, la inde- - Nu, deoarece au in componenţa lor şi
mina oricui şi, de regulă, fără efectele secun- unele substanţe toxice pentru om;există însă
dare ale medicamentelor chimice de sinteză. coaja de stejar, deosebit de eficientă in corn-
El însuşi inepuizabil in idei , ca o.rice om. infor- baterea diareelor, mai ales in cazurile rebele,
mat şi ca oricare cercetător preocupat de nou, fiind net superioară mentei, este, chiar, planta
l-am solicitat şi pentru dumneavoastră, cititorii campion.
Almanahului " Flacăra", cu un interviu şi, fi- - Prin urmare, trebuie ca şi noi, beneficiarii,
reşte, cu citeva sfaturi utile. să ne aducem la zi cunoştinţele in materie de
- Cind şi cum aţi ajuns să vă preocupe bu- fitoterapie, să ne reciclăm, in funcţie de noile
ruienile medicinale, Mircea Alexan? cercetări şi achiziţii in domeniu, dar cum, de
- Eram cadru didactic la Facultatea de bio- unde? /
logie pentru disciplina de botanică sistemică, - in ultimii ani au apărut cărţi remarcabile
deci foarte legat de plante, cind, acum 14 ani, in această privinţă şi sperăm să mai apară.
dr. tarm . Ovidiu Bojor, de ia Institutul pentru Aceasta a fost şi este şi dorinţa mea, in cola-
controlul de stat al medicamentului şi cerce- borarea pe care o întreţin cu presa, de a in-
tări farmaceutice, m- a solicitat să colabprăm forma populaţia, de a face să pătrundă noul in
la elaborarea unei lucrări de sinteză Farma- mase, de a o ajuta să folosească avizat plan-
eia naturii", care a şi apărut in 2 volu~·~. Cum • tE!I~ medicinale, ~it mai. bine i~ avantajul sănă­
coautor a fost şi inginerul Fiorentin Crăciun , taţ11. De a!tf~l. sa _şt1ţ1, m t_oata lumea mdustna
pe atunci inginer şef la "Piafar", şi cum dome- farl!'aceullca se Indreapta tot ma1 mult. spre
niul mi s-a părut de mare perspect ivă, m-ani o.bţinerea de f!led~camente din pla':'te;. stat1st1-
transferat la . Plafar". Mi-am dat seama că re- c1le OMS arata ca peste 70 la suta din medl-
zervorul uriaş' pe care il deţine ţara noastră nu caţia cardiacă, de pildă, se bazează pe vege-
este suficient cunoscut şi valorific~!. Desigur, tale. · . . _
plantist nu te face nimeni, indiferent că provii - ~e al~e asemenea noutăţi aţr vrea sa intre
din botanist sau farmacist, devii numai neaparat rn bagajul nostru de cunoştinte?
printr-o imensă muncă , după un program - lată, in diureză, de regulă, erau indicate
spartan , chiar mai mult decit spartan, {le stu- doar cozile de cireşe. Ei bine, există cel puţin
diu şi cercetare. 30-40 de specii cu asemenea . proprietăţi şi
- De fapt, cu ce vă ocupaţi in cadrul Trus- care, in plus, au conţinuturi mai bogate, mai
tului " Pfafar"l complexe in principii active, venind şi cu alte
- Ca şef birou "floră spontană" coordonez efecte benefice pentru organism , sint fie cal-
exploatarea rezervorului natural de plante me- mante, antispastice etc. Cercetă ri mai noi,
dicinale; am introdus astfel in circuitul utiliză- despre care revista .. Flacăra" a scris in repe-
rii terapeutice vreo 45 de specii necunoscute. tate rinduri, au pus in valoare ceaiul şi extrac-
- De exemplu? tul de ghimpe in combaterea unor boli ale
- Hedera hellx, iedera sălbatică, pe care o aparatului urinar, unor afecţiuni ale prostatei
cunoaştem cu toţii din pădur i, este o plantă şi aşa mai departe. Există :~ se ştle;--o mare
cu proprietăţi singulare in celulită . Iniţial , ne-a goană după muşeţel, deş i in farmacia verde se
fost solicitată la export, acum este intens stu- află coada şoricelului, de 2 ori""fnai bdgată in
diată de specialiştii din ţară in vederea obţine- azulene decit el. Aşa se petrec lucrurile şi cu
rii unor produse farmaceutice. Ergerop acer florile de tei, deşi un sedativ mult mai puternic
(Bătrinişul), o buruiană ce creşte pe margini şi cu efecte mai rapide il constituie conurile
de drumuri şi margini de cale ferată, pînă nu de hamei.
demult neluată in seamă, este, de asemenea, - Dar efectul cafelei, acest drog cu destule
in studiu pentru industria farmaceutică. Şi un lnconveniente pentru organism, nu l-am putea

106
SaDAng - arhiva personală
 găsi Jl in alte plante? , - Din considerente de etică . Nu sînt medic,
- l11cercaţ i cu ceai de cimbru ş i pe u r mă şi apoi, în unele boli, mai ales în fazele acute,
să-m i spuneţi rezultatu l! Nu z îmb iţi , lucrurile plantele singure, în formele pe care ş i le poate·
sînt verificate, creşte tonusul intelectual, este prepara omul singur acasă , nu ajung . Dar, ce-i
un bun sti mulent psihic, înviorează în momen- drept, pot fi benefice în cazurile uşoare , în bo-
tele de oboseală. lile cron ice şi , de ce nu?, mai ales in medicina
- Ce ne-ar mal Interesa foarte mult, stimate preventivă, unde pot avea un rol deosebit de
Mircea Alexan, este conservarea acestui, prea mare, avînd avantajul unui preţ foarte scăzut.
adesea numit, "inepuizabil rezervor" de sănă­ - Medicii de ce nu le recomandă?
tate din natura ţării noastre şi pe care, totuşi, - Nu ştiu, dar crea că tot din motive de
destui il devastează fără milă? et i că , deoarece nu le cunosc. Ar fi profitabil
- Este o chestiune care m-a frămîntat şi pentru populaţi e ca medicii să fie înarmaţi cu
m-a preocupat păstrarea şi chiar' ridicarea po- un minimum de pregătire in fitoterapie. Fie în
tenţ i al ului bazinelor din flora spontană . Acum timpul sţudenţ ie i, în cadrul disciplinei de far-
cîţ i va ani, la cel de-al VII-lea Congres naţional macologle, fie prin cursurile de perfecţionare
·de farmacie am prezentat o lucrare realizată în . postunix.ersitară , aşa cum s_e face pentru acu-
colaborare cu ing. Florentin Crăciun referi- . punctura sau homeopatie. In cele cîteva cen-
toare tocmai la experienţa rioastră în această tre ' de medic i nă naturistă din ţară s-a acumu -
privinţă. Avem în plan acest lucru. Sîntem , în lat o experienţă pozitivă interesantă şi sufi-
cel mai pur adevăr, singura ţară din lume cu cientă care poate justifica necesitatea.
un astfe:l de program de conservare a florei - Apropo de acupunctură; am participat in
spontane medicinale şi realizat pentru peste toamna aceasta la cel de-al V-lea Simpozion
30 de specii. Pe lîngă supravegherea recoltă­ national, unde unii medici au relevat faptul că
rii, cu grijă deosebită de a se face raţional, am nu pot utiliza pe scară mal largă metoda mo-
întreprins totodată strîngerea de material de xlbuţlel din lipsă de pellnlţă.
înmulţire, pe care l-am împrăştiat în bazinele - Peliniţă? Dar. avem în stoc 4 tone, sufj-
respective, iar în unele locuri am efectuat cient să asigurăm necesarul pe 10 ani pentru
chiar lucrări de afînare a solului spre o mai toţi acupurictorii din lume. Ceea ce este,
bună regenerare a speciilor pe cale naturală , într-adevăr, · o problemă, sînt batoanele de
precum am întreprins şi lucrări pentru salva- moxă, n-am găsit modalitatea să le facem. De
rea unora aflate pe cale de dispariţie. De fapt, n-a luat nimeni problema în studiu , fi-
pildă, pentru Gypsophila paniculata (lpcărl­ indcă nu avem cerinţe mari, ori , ştiţi, produc-
gea), rudă foarte bună cu Floarea miresii, am ţia merge pe valori mari; trebuie o matriţă, cî-
organizat popularea unor zone întregi din teva utilaje, cîţiva oameni preocupaţi. Să ni le
Delta Dunării , aşa fel încît anul acesta avem comande acupunctorii şi le vom asigura.
recoltate 3 tone de rădăcină uscată, ceea ce - Dar pentru homeopatie? ŞI homeopaţll
înseamnă peste 15 tone proaspătă, lucru şi-au exprimat nedumerirea că nu li se furni-
deosebit pentru o specie extrem de valoroasă. zează tlncturl şi extracte vegetale pentru me-
in cazuri limită, cînd plantele dispar prin dicamentele lor specifice, deşi avem in ţară la-
schimbarea condiţiilor naturale în care se dez- boratoare capabile a le executa.
voltă, le-am preluat în cultură. Aşa am proce- - Noi sintem gata oricum şi oricind pentru
dat cu Obllgeana din zona -mlăştinoasă a Ba- ei, trustul are laborator pentru 'ftşa ceva şi , de
natului care dispărea în urma lucrărilor de de- asemenea, colaborează cu laboratorul de tinc-
secări. Am înfiinţat, in comuna Satchinez, o turi homeopate din cadrul Facultăţii de farma--
plantaţie de 8 hectare, pe sistem de orezărie. cie din Cluj-Napoca. Să solicite ce au nevoie.
- Este o plantă atH de Importantă incit a - lată, le-am şi transmis Invitaţia. Acum, o
meritat asemenea Investitii şi preocupare? ultimă intrebare: la ce lucrati?
- Este cel mai bun pan11ament gastric natu- - Am început redactarea unei lucrări mai
rar în gastrite şi ulcere, de altfel constituie ma- vaste "Flora medicinală a României" precum
teria primă de bază pentru Ulcerotrat. şi finalizarea tezei de doctorat ce se referă la
- SpunetJ-ml, atunci de ce in sfaturile dvs. problemele conservării fondului natural
recomandaţi plantele medicinale - fie in existent. Fitoterapia, acest domeniu atît de
ceaiurl, tlncturl, macerate, slropurl - ca adju- vechi, este mereu nou pentru lu..mea întreagă.
vante, ca ajutătoare şi nu ca medicamente de
bază? · CICI IORDACHE-ADAM •

Vechea tradiţie a folosirii plan-

Cum se culeg plantele?
Uneori nu le dăm nici o atenţie :
un fir de iarbă, o floare, alt fir de
iarbă . .. Şi totuşi , in seva lor, in
substanţele depozitate in "cămă­
rile" celulelor, poate sta vindeca-
) rea murtor suferinte, alinarea mul-
. ţează cu mult folos pentru vinde;-
tor dureri. Procesul- de urbanizare
a dus in mod firesc la o oarecare
îndepărtare de natură şi implicit
la o mai slabă cunoaştere a plan-
telor (în speţă a speciifor medici-
nale).
telor medicinale la noi, ceea ce
1-a făcut pe un mare invăJat din
sec. XVIII să spună: "Romanimea
cunoaşte birre- ierburile""Ş i , intre-
buinţindu-le in folosul ei, intrece
alte neamuri" ş i ·tot el if'l"' alt loc
,. ..mai ales romăncele intrebuin-
carea bolilor buruienile neglijate
de altii", ca şi deosebita bogăţie a
florei spontane autohtone (d in
cele peste 3500 de specii ce vege-
tează la noi, circa 800 sint medici-
nale). sint arQumente pentru a in-

107
SaDAng - arhiva personală
 cerca, folosind cărţi de speciali-
tate, det~rminatoare, cunoştinţele
.celor care s-au apropiat mai mult
de natură, eşantioane de plante,
să recunoaştem corect o parte
din cele mai importante specii pe
care să le putem recolta şi depo-
zita in .,farmacia casnică", şi - de
ce nu? - pentru valorificare prin
reţeaua Plafar.
Pentru obţinerea unor produse
de bună calitate, trebuie respectat
momentul optim de recoltare, nu-
mai atunci găsindu-se in plante
conţinutul maxim de substanţe
active ce le dau valoare medici-
nală. Astfel, florile .. recolteui
la Inceputul lnflorlrl~ la fel şi par-
tea aeriană: frunzele - la matura-
rea deplină, dar nu toamna tirziu,
cind substanţele active migrează
spre ridicln! eeu rlzoml, deci
acum va fi momentul optim pen-
tru ac:eatea din unnă; coJUe - prt-
mivara timpuriu, cind seva abun-
dentă face ca aceasta să se des-
prindă uşor de pe lemn.
Contează fi momentul din z~
cind se face recoltarea, proverbul
.,cine se scoală de dimineaţă; de-
parte ajunge", nefiind valabil in
acest caz, căci culese prea de-
vreme, pe rouă, se depreciază.
Unul din duşmanii cei mai reduta-
bili ai plantel_or n constituie pun-
gile de plastic, căci, prin transpi-
raţia produsului recoltat, acesta
se înnegreşte şi se incinge ime-
diat, devalorizindu-se.
Vă sugerăm şi citeva din meto-
dele de recollare, adaptate pe ca-
tegorii de produse:
a florile - se culeg floare cu
floare (ex. mac, albăstreie, pădu­
cel) sau prin tăierea intregii inflo-
rescenţe (ex. soc, coada şoricelu­
lui);
• frunzele "'!" prin strunjire,
adică trecerea rapidă a miinii de-a
lungul ramurii care este ţinută in-
tre degetul mare şi celelalte de-
gete;
• partea aerlenă - se taie
virfurile înflorite (ex. sunătoare,
cimbruşor ş.a.), . fără părţile lemni-
ficate;
• ridiclnlle - cu cazmaua sau
tirnăcopul, curăţindu-se de părţile
seci, lignificate;
• coJile - prin .,inelare", res-
pectiv practicarea unor incizii cir-
culare la intervale de 20-30 cm
care se unesc prin altele longitu-
dinala, decojindu-se sub forma
unor jgheaburi.
Foarte importantă este şi usca-
rea corectă, menită să ducă la
conservarea principiilor active. O
primă regulă este aceea ca pro-
dusele să fie puse la uscat i" atret
1ubţlre, in locuri curate şi bine
aerate. Se usucă la soare florile
de culoare albă, rădăcinile, cojile,
iar la umbră frunzele, păFţile ae-
riene şi florile colorate.
A recolta nu înseamnă a dis-
truge! Nu se va recolta mai mult
decit ne este .necBSlfr, iar in cazul
arborilor recoltarea nu trebuie să
ducă la pierderea caracterului or-
namental (imi vine in minte as-
pectul leilor hărtăni)i. cu ramuri
dezbinate şi frunziş rupt). Sint
mai actuale ca oricind cuvintele
ginditorului francez Joubert: ..Am
primit lumea ca o moştenire pe
care nu-i îngăduit nimănui să o
deterioreze. ci pe care fiecare ge-
neraţie este obligată să o lase mai
bună posterităţii".
.tea aeriană (aşa-numita •.nerba").
chiar şi unele fructe, se recoman-
dă lnfuziL In acest caz, peste
1-2 linguriţe de plantă mărunţită
pusă intr-un vas smălţui!, reci-
pianle de porţelan sau faianţă, se
toarnă 250 mi de apă clocotită; se
acoperă şi se lasă la infuza! circa
15 minute, după care se filtrează
prin presare pe o strecurătoare
sau printr-un tifon;
• Pentru rădăcini şi coji, res-
pectiv acele părţi ale căror celule
au membrane cu ingroşări secun-
dare prin care difuziunea ;se face
.mai greu, se recomandă decoc:tul.
Mai rar se recomandă a se pre-
para decoct şi din flori, frunze,
fructe, părţi aeriene - cind se ur-
măreşte extracţia unor substanţe
a căror difuziuni se face mai lent.
Decocţia se realizează introdu-
cind de la inceput planta mărun­
ţită in apa care se pune la fiert,
lăsîndu-se după ce lichidul dă in
clocot, încă 20-30· de minute la
foc domol. Concentraţiile sint
aceleaşi, respectiv 1-2 lingurita
la cană. Decoctul se filtrează fier-
binte şi se completează pînă la
volumul iniţial de apă cu apă fier-
binte.
• in unele cazuri, in care prin-
cipiile active se extrag printr-un
contact mai indelungat al plante-
lor cu apa, se recomandă macera-
tul la rece. Este cazul unor pro-
duse cu conţinut de mucilagii ca
de ex. rădăcina de nalbă mare,
seminţele de in, precum şi al
frunzelor de vise. După o spălare
prealabilă, planta mărunţită se
. lasă in aoă la temperatura carne-

CEAIURI, DAR NU NUMAI

CEAIURII
Prozaica preparare- a unui ceai
medicinal reprezintă din punct de
vedere ştiinţific o extracţie a prin-
cipiilor active din plante in mediu
apos. Modul de preparare de-
pinde, pe de o parte, de organul
plantei din care se face extracţia,
iar pe de altă parte de principiile
active a căror extracţie este urmă­
rită. Modalităţile de preparare au
o interesant~ corespondenţă in
practica medicală populară, Infu-
zie fiind echivalentă cu "opă­
reala", iar decoetul cu .flerturii".
• Pentru părţile din plante la
care pereţii celulelor sint mai sub-
ţiri, respectiv florile, frunzele. par-

~? -2. ;z; .z·

108
SaDAng - arhiva personală

rei timp de 6-8 ore, fără depăşi­
rea acestei durate, deoarece se
pot dezvplta microorganisme.
Practic, seara inainte de culcare,
se pun plantele la macerat, iar a tite, stimulente ale funcţiei hepa-
doua zi dimineaţa se face filtra-
rea.
• Marii medici arabi ai evului
mediu , indeosebi Messuâ, aveau - 2()--30 minute, a doua cană in 2
preceptul ca medicamentul să
aillli, gust agreabil, să fie luat cu pale;
plăcere (desigur că am subscrie
cu entuziasm şi azi la aceasta!). Ei
sint cei care au promovat utiliza-
rea slropurllor medicinale, formă
de administrare recomandată mai
ales copiilor (dar nu numai lor!).
Adaosul de zahăr la soluţiile ex-
tractiva apoase concentrate _(infu-
zii , decocturi: macerate) nu repre-
zintă numai un corectiv de gust,
pentru produse amare sau astrin-
gente, ci şi un factor de conser-
vare (in cazul i n care concentraţia
acestuia depăşeşte 640 g la 1 kg
lichid) . " vingător : ..e bună de burtă " sau ..e
• Deşi forma de administrare
care se foloseşte mai mult in uz
farmaceutic, tlncturlle, se pot rea-
liza cu uşuţinţă şi casnic. Tinctu-
rile sint soluţii extractiva hidroal-
coolice care-ş i găsesc şi ele co-
responden t ul in etno i atrie, i n
aş a-n um it a , .plămădeală i n ra-
chiu " a unor plante. Ele se pre-
tează pentru acele principii active
care sint solullile in alcool ş i pre-
zintă unele avantaje: faptul că nu
·trebuie i ngera.tă o cantitate mare
de lichid (cont ra i ndicaţi e in acest
sens avind unii bolnavi de maladii
cardiace, de ex. i nsu fi ci en ţ a car-
diacâ) , precum ş 1 aceea că se
face economie de timp, net rebu-
tnd acel ritual al preoar:!irii zilnice
ca al cea1u rilor. pretindu-se tot-
odata pentru deplesân , concedii
etc
Momentul din zi in care se ad-
ministrează un medicament are o
influenţă deosebită asupra efectu-
lui său terapeutic, aceasta expli-
cindu-se prin faptul că diversele
funcţii ale organismului variază i n
cursul celor 24 de -ore - aşa nu-
mitele ritmuri circadiene, fapt ob-
servat încă de către marele Hip-
pocrate, citindu-se că el a consta-
tat că in timpul nopţii crizele de
astm bronşic sint mai dese. Acest
lucru, valabil pentru medicamente
in general, este valabil şi pentru
ceaiurile medicinale, prezentin-
du -vă o sinteză a re'comandărilor
pentru afecţiunile mai des întîl-
nite:
• plantele tonlc-aperltlve se acj-
ministrează cu 30 minute inainte
de mese, producind prin act re-
flex creşterea secreţiilor digestive;
• cealurlle pentru combaterea
colltelor, enterltelor - după
mese; ·
• meteorism - Inainte de mese
sau treptat;
• cealurlle pentru combaterea
consllpaţlai - seara 1•
dimineaţa pe stomacul gol;
culcare ,1
• stomachlce - (care ajută di-
gestia) - după mese;
• wermHugele - dimineaţa pe
stomacul gol;
• pentru afecţiuni hepatice (in-
deosebi diskinezii biliare, colecis-
tice) · - o cani obligatoriu dimi-
neaţa pe 'stomacul gol, după care
se stă culcat pe partea dreaptă
reprize, inainte de mesele princi-
• dlabel - Inainte de mese;
• obezltate - Intre mese;
• sedatlwe, hlpnotlce ,1 cal-
manie ale tulburărilor cardiace -
2 căni pe zi, dintre care una obli-
gatoriu cu circa 30 minute inainte
de culcare, iar cea de-a doua in
cursul zilei ;
• pentru combaterea unor
simptome acute (colici biliari sau
renali, vomă , diaree) - se Iau in
perioada de criză;
• pentru celelalte recomandări
(fitoterapia aparatului respirator,
aparatului urinar, plante tonice -
vitaminiza~e ş.a . ) - doza pres-
crisă se ia in mai multe reprize in .
cursul intregii zile, cu precizarea
că -
-
in situaţia astmului bronşic
una din prize se ia seara
inainte de culcare.
FITOTERAPIA ŞTIINŢIFICĂ
Mărturisesc că am o puternică
stringere de i nimă cind trec prin
pieţe, pe l îngă tarabe unde sint
înşirate plante medicinale şi aud
recomandările .,pertinente " ale
,,negustorilor" care pledează con-
bună pentru inimă " sau ..pentru
reumă", sau .. . Las de-o parte fap-
tul pă pe un pumn de plăntuţe îţi
cerEI de zece ori cit costă la un
magazin Plafar (şi că multe sînt
chiar de acolo luate, scoase din
pungi şi vîndute drept produs
propriu), dar cunosc multe cazuri
cind s-au produs accidente grave,
unul chiar mortal, cu plante to-
XICe recomandate in mod ires-
ponsabil de asemenea neguţători.
Fitoterapia al:tual ă . p usa pe so-
lide baze ştiinţifi ce. pe l egătura
di a lectică dintre con ţ intJtul in
principii active cu acţ iunea lor
f a rmacolog1că , este surp ri nzător
de n uan ţat ă, atunci cind ai apro-
fundat-o. Aş prezenta, fiind vorba
de o afecţiune larg răspîndită , fi- ·
toterapia dlsklnezlel biliare, tul bu-
rare mo! orie ce împi edică evacua-
109
SaDAng - arhiva personală
 rea normală a bilei din vezica bi-
liară . in mod normal, se reco-
mandă cl!isicele plante coleretice
şi colagoge (respectiv care mă­
resc secreţia de bilă şi ajută la eli-
minarea ei) , in primul rind frun-
zele de Anghinare (Folium Cyna-
rae), pen!,ru care s-a creat chiar
termenul de ..clnaroteraple", apoi
numeroase alte produse: partea
aeriană şi rădăcinile de Clcoare
(Herba el Radix Cichorii), Păpă­
dla (Herba Taraxaci) , Unguraşul
(Herba Marrubii) , frunzele de Sai-
vie (Folium Salviae). bine cunos-
cuta Sunătoare (Herba Hyperici)
şi multe altele, de regulă cu gust
intens amar. . cull), Bueulocul - cel cintat In
De multe ori disk inezia bil i ară
este însoţită de constipaţi i. Cel
mai adesea simpla reglare a . eva-
cuării bilei este suficientă pentru
combaterea consliRaţiei , dar dacă
ea pers i stă in formulă se pot
adăuga plante cu efect laxativ, fie
coaja de Cruşln (Cortex Frangu-
lae). fie Volbura (Herba Convol-
vuli).
Diskinezia biliară poate fi con-
««««««««««««~~~~(~(((~((((
IJN ARSENAL TERAPEUTIC
ÎNTR-O SINGURĂ LEGUMĂ -
SOIA
Glyclne hlsplda (soia) este ori-
ginară din China (in ţările asiatice
se consumă 7-8 milioane tone
soia pe an) , iar marii ei producă­
tori sint China, Manciuria, Co-
reea, apoi Japonia, India, S.U.A.
- ţări in .care ocupă locul 4 in
culturile agricole, după griu , po-
rumb şi bumbac, deci locul al
3-lea intr~ plantele viviriere, ali-
mentare. In prezent, se cultiilă pe
scară tot mai largă in toată Eu-
ropa, precum ştim şi in ţara noas-
tră , existind specii aclimatizate
pentru condiţii climatice tot mai
nordice. Valoarea ei este inesti-
mabilă şi încă insuficient cunos-
cută. Soia conţine in partea proti-
dică toţi amino-acizii esenţiali şi
nu aduce substanţe purinice, fapt
deosebit de important, căci nu
duce la formarea acidului urie, si-
lu ind-o astfel intre alimentele
ideale. lată şi · alte citeva argu-
mente in acest sens : după ouă ce
conţin 3, 7% lecitină - soia ocupă
locul 11, cu 2-2,5% nutrind astfel
celula nervoasă şi preven i.nd de-
generarea celei hepatice. Dintre
zaharuri, conţine stadrioză şi ara-
hinoză , ceea ce o face uti l i zabilă
perfect, fără efecte nocive, şi pen-
tru diabetici. ln privinţa substan-
ţelor minerale utile organisn1Uiui
deţine de 7 ori mai mult decit lap-
tele, de 5 ori mai mult decit car-
nea şi ouăle, de 3 ori mai mult
decit făina de griu, de 2 ori mai
mult decit celelalte leguminoase.
110
secutivă unei hepatite, afecţiune
in care sensibila şi muncitoarea
celulă hepatică este afectată. •In
formulă îşi vor găsi locul specii
hepatoprotectoare ce contribuie
la regenerarea ţesutului hepatic,
in primul rind fructele de Annura-
rlu (Fructus Cardui Mariani), apoi
Sulftna (Herba ~eliloti) cu aroma
ei particulară , a ,.finului de curind (Fiores Calendlil ae) , a l ătu ri de
cosit". O intrebare pe care o pune
de obicei fitoterapeutul: ,.aveţi
cumva balonări?" Atunci, in for-
mulă îşi vor găsi locul aşa-zisele
produse carminative, fructele de. • a acidităţii in exces.
Coriandru, Chimen sau Fenlcul
(Fructus Coriandri, Carvi, Foeni-
folclorul nostru (Herba Basilici)
sau Rolnlţa (Folium Melissae).
Simţiţi cumva spasme cind vezica
biliară se contractă · dureros?
Atunci va fi nevoie de o plantă cu
efect de sedare neurovegetativă,
care poate fi Talpa glftll (Herba
Leonuri) sau parfumatele flori de
Levintlcă (Fiores Lavandulae) .
Suferiţi cumva şi de o gastrită hi-
peracidă? O, atunci totul se in-
(Singurul inconvenient este că,
fiind mai tare decit fasolea nece-
sită mai mult timp de fierbere -
cam 4 ore în oale obişnu ite, circa
20-40 minute, sub presiune.) O
jumătate de kilogram de soia de-
ţi ne grăsimi şi proteine cit 3, 75
litri lapte nedegresat, ori cit 27 de
ouă. Dacă in cursul unei zile pu-
tem avea in raţie 500 gr soia, este
imposibil, in schimb, să ingurgi-
tăm o asemenea cantitate de
lapte ori de ouă . Sub aspect tera-
peutic, este alimentul ideal al unei
diete zilnice pentru bolnavii de tu-
berculoză , anemie, boli infec-
ţioase , subnutriţie, cancer şi deo-
sebit de utilă pentru cei cu regim
fără sare, fără baze purinice şi co-
lesterol (cu afecţiuni renale, der-
matoze, litiaze renale şi vezicale,
reumatism, hipertensiune, angil}ă
pectQr~ă. ateroscleroză etc ... ). In
afecţiunile coli bacilare, printr-o
alimentaţie exclusivă din făină de
soia integrală, în 24 de ore, urina
puternic acidă, datorită infecţiei ,
devine alcalină , deci are un efect
rapid şi aproape incredibil. Pentru
copiii astmatici sau eczematoşi
(cu eczeme). limfatici (cu infecţii
cronice) li se poate inlocu i laptele
de va.că prin lapte de ·soia, dar
numai sub control medical.
Această pledoarie pentru con-
sumul soiei ca atare şi nu doar in
uleiurile comestibila ori ca adao-
in anumite al imente prepa-
industrial, o facem ş i pentru
toarce cu 180" : plantele colenr
tic-colagoge de bază , cu gustul
lor amar, sint complet contraindi-
cate deoarece ele excită glandele
gastric.e, augumentindu~le se ~
c reţia! In acest caz, vom f1 nevo 1ţ 1
·; ă recomandăm unele plante cu
efecte mai puţin spectaculoase,
ca de pildă florile de Gălbenele
care rămîne valabilă Sunătoarea
(Herba Cihorii) , care îmbină pro-
prietăţile coleretice-colagoge cu
cele cicatrizante şi de tamponare
Nu-i aşa că, realizată in acest
mod, o reţetă fitoterapeut i că este
cu totul altceva decit reclama gu·
ralivului negustor. Este ceea ce
încercăm să demonstrăm şi in ca·
drul cabinetului de .,Sfat fitotera-
peutic", ce coexistă in cadrul unui
insolit nucleu de medicină natu-
ristă la Dispensarul .. Diham" din ·
Capitală , cu cabinete de acu-
punctură , fizioterapie, homeopa-
tie, din iniţi ativa inimosului medic ·
coordonator. dr. P. Bărbulescu .
MIRCEA ALEXAN •
a adresa un apel către forurile in
drept - Ministerul Agriculturii şi
Plafar - de a pune la indemina
populaţiei, măcar prin magazinele
.,Piafar::,. o anumită cantitate de
boabe şi făină de soia
Ca aliment dietetic, vă propu-
nem ş i citeva reţete de preparate
pentru meniurile dumneavoastră :
Lapte
Se pun la inmuiat boabele, )imp
de 12-24 h, după care se fierb o
jumătate de oră intr-o cantitate de
apă de 3 ori greutatea lor. Se trec
printr-o sită fină , se adaugă sare
gemă sau cafea de orz (mall) sau
miere, după gust.
Friptură
Se amestecă o cană de făină de
soia cu 2 căni de apă şi o cană' de
pesmet (sau miez de piine rece,
uscată) . Se omogenizează bine
prin frecare şi se adaugă o ceapă
tăiată în felii subţiri , 1 linguriţă de
măghiran, 1 · linguriţă de cimbru,
sare gemă , 1 lingură ulei, 1 cartof
ras. Se toarnă compoziţia intr-o
formă alungită şi se coace la cup-
tor timp de 1 ceas. Pentru cro-
chete de soia, se procedează la
fel, fără să S!l pună însă ulei iar
cantitatea de apă este ceva mai
redusă.
Sola-crocant
Se fierb boabele 15 minute sub
' presiu.ne sau 30, la presiune nor-
mală, după care se stre callră şi se
pun intr-o tavă care se dă la cup-
tor, după ce mai intii au klst con-
dimentata, in funcţie de prefe-
rinţe, cu sare şi alte arome. Cind
s-au rumeni! şi devin crocante se
consumă ca atare. sint foarte plă­
cute la gust .
SaDAng - arhiva personală
 . ALIMENTE DE PROTECTIE.
Prof. unlv. dr. Ing. Brad Segal, de la Facultatea .de chimie alimentară 'din Galaţi, şi-a indrept~!
de mai mulţi ani atenţia şi cercetările asupra unul don)enlu pe cit de _vechi pe atit. de_nou m
menţinerea sănătăţii omului modern şi anume - alimentele de protecţte. S-a doved!t ca ~rana
tot mal rafinată a zilei de azi prin sistemul Industrial de obţinere a produselor de baza - prlnea,
zahărul conservele de tot felul - aduc tot solul de nedorite dezechilibre, cauze ale multora din-
tre nu~ltele "boli ale secolului". De curind, a publicat in Editura "Junimea" rodul acestor studii,
efectuate in colaborare cu conf. unlv. dr. doc. Ma rţ ian Cotrău, de la IMF-Iaş i, şi soţia şi colega
sa, dr. ing. Rodica Segal, o lucrare unică in felul ei In literatura de spec!!llltate, atit medicală c!t
. şi blochimlcă, - "Factori de protecţie prezenJI in produsele alimentare ,_ cu o abordare ştilnţr­
fică de înaltă }inută. Destinată, mai ales specia l~tllor, găsim in ex_cursul ~arţil preţioase informa-
ţii pe inţelesu nostru, al tuturor, 11supra felului m care trebuie sa ne hranim. Pentru All_!lanahul
" Aacăra" profesorul ne-a încredinţat acest articol, in ac~aşl lde! de a ne determina sa reflec-
tăm asupra unor alimente tradiţionale, şi in hrana noastra, a romanilor, - peştele- dar la care,
In mod nejustificat, renuntăm in favoarea cărnii de porc.
rea structurilor celulare. Acizii graşi esenţial i sint
constituenţi importânţi ai ţesutului cerebral. Ei se gă­
sesc constant in constituţia fosfolipidelor şi polimeri-
lor care participă la formarea membranelor celulare,
in toate ţesuturile, influenţînd prin insuşirile lor fizi-
co-chimice, permeabilitatea şi contribuind la realiza-
rea schimburilor.
în prezent, se consideră că din punct de vedere
biochimie şi fiziologic prezintă interes împărţirea aci-
zilor graşi nesaturaţi (AGN). in funcţie de poziţia pri-
mei duble legături faţă de gruparea metilenică fiind
definite clasele n-9, n-6 şi n- 3.
În ultimii ani se înregistrează o efervescenţă a cer- Fără a exagera intr-un fel sau altul importanţa une1
cetărilor in domeniul lipidelor, evi denţiindu-se fapt ul familii de acizi graşi, se poate considera că organis-
că modificarea gradului de nesaturare a acizilor graşi mul uman are nevoie de un echilibru· intre acizii graşi
din lipidele membranare infl uenţează raportul spaţial din toate familiile n-3, n-6 şi n-9. Astfel, s-a reconsi-
dintre lanţ uri alifatice şi densitatea moleculelor fos- derat rolul acizilor graşi saturaţi şi mononesaturaţi.
folipide)or. Aceasta deterl)lină schimbarea microvis- Faţă de exagerările cardiologilor privind rolul acizilor
cozităţii membranelor, de care depinde nu numai vi- graş i polinesaturaţi (AGPN) s-au ridicat neurologii şi
teza de difuzie a moleculelor, dar şi alte proprietăţi pediatrii care au subliniat rolul structural al acizilor
ale membranelor. Astfel, prin schimbarea raportului graşi saturaţi şi mononesaturaţi în membranele celu-
calitativ şi cantitativ al acizilor graşi se modifică Iare ale sistemului nervos, care sînt constituenţi ai
transportul ionilor prin membrane şi activitatea unui mielinei. Creierul nu poate sintetiza toţi acizii graşi
număr mare de enzime legate de membrane. lntere- • saturaţi şi mononesaturaţi, necesari unei dezvoltări
sul a fost mOit stimulat de descoperirile care au evo- armonioase cerebrale, din care cau.ză este necesar
luat ca reacţiile in lanţ şi care au stabilit că . acizii un aport exogen din afara organismului. ·
graşi din membrane sînt precursorii prostaglandine- în anul 1982, Hollman a demonstrat caracterul
lor, ,,această mare victorie a biochimiei î n medicină", esenţial al acidului linolenic. El a descris observaţiile
cum este caracterizată in prezent. Cercetările in făcute asupra unei fetiţe de 6 ani, menţinută in ali-
acest domeniu, incuni.Jnate cu două Premii Nobel, au mentaţie parenterală totală după o rezecţie intesti-
pus in evidenţă numeroase specii reactive, formarea nală. Nutriţia aducea un aport mare in acid linoleic
de compuşi noi cu structură diferită ca leucotrienele, (75%) şi era practic lipsită de acidoc -linolenic
interacţiuni complexe cu participarea şi a altor acizi (0,66%). După 4-5 luni s-au inregistrat simptome
graşi nesaturaţi. · neurologice (parestezii, dificultăţi la mers, dureri şi
Numai pornind de la acidul arahidonic, care are ca tulburări vizuale) . Analiza acizilor graşi ai fosfolipide-
precursor acidul linoleic, se formează o gamă mare lor plasmatice a relevat o uşoară deficienţă in acid li-
de prostaglandine denumite şi ..hormoni locali", care noleic şi o severă deficienţă in acid linolenic. După
participă la cele mai diverse funcţii vitale cu implica- ce s-a înlocuit emulsia, cu alta cu un conţinut de
ţii profunde asupra stării de sănătate. 42% acid linoleic şi 6,9% acidOC-Iinolenic, simptomele
Prostaglandinele sint implicate in controlul şi mo- au dispărut. . ·
dularea unor funcţii esenţiale, cum sint: tonusul în general, acizii graşi din familia acidului linolenic
musculaturii netede, funcţiile aparatului genital, răs- se găsesc in organism in cantităţi mult mai mici decit
punsul inflamator, funcţia renală, controlul multipli- acizii din familia linoleic. Totuşi, diferite organe sau
cării celulare, funcţiile sistemului nervos, lipoliza etc. ţesuturi sint foarte bogate in acizi graşi din familia
Descoperirea leucotrienelor a evidenţiat complexita- n-3 în special în acizii docosapentaenoic (22:5 n-3),
tea participării acizilor graşi la funcţiile celula!e,_di- şi docosahexaenoic (22:6 n-Ş) local_izaţi i!' deosebi i~
versrtatea mare de substanţe care se formeaza fund fosfolipidele membranare. 1n cre1er, e1 reprezrnta
cuprinsă. conform nomenclaturii actuale, in grupa 30% din acizii graşi ai fosfatidiletanolaminei. Fotore-
prostaglandinelor. Numeroase cercetă_ri au stabil!! ~ă ceptorii retinieni ai numeroaselor spec)i animal.e con-
~atura hp1delor as1mrlate cu hrana, mfluenţeaza, rn ţin 20- 25% acizi graşi drn sena n-3 m fosfohp1dele
mare măsură, procesele fiziologice din organism, · lor.
modul de acţiune evoluind după schema: Efectul hipocolesterolemiant aW!cizilor-glOaşi poli-
nesaturaţi este cunoscut de mai bine de 25 ani, dar
lipidele alimentare ~ llj)idele membranelor ~ cercetările recente au evidenţiat că actiunea l)jpoco-
starea funcţională a membranelor" ~ starea de să­ lesterolemiantă depinde de nesaturarea totală a regi-
nătate. mului independent de familia aciz!lor graşi, în timp
Diversitatea tulburărilor provocate de lipsa din ali- ce efectul hipogliceridemiant este in strînsă corelaţie
mentaţie •a acizilor graşi esenţiali demonstrează că cu structura n-3. Dacă aportul in acizi graşi n-3 din
ei participă la numeroase procese metabolice. Sensi- raţia alimentară creşte: diminuarea lipidelor serice
bilitatea particulară a organismelor ih creşt_ere şi a afectează toate clasele de lipide (trigliceride, coleste-
ţesuturile in dezvoltare arată că ei intervin in forma~ rol total. fosfolide).

111
SaDAng - arhiva personală
 Importanţa nutriţională a acizilor graşi din seria
n-3 a f~t evidenţi<~lă i.n studiile epidemiologice efec-
tuate asupra eschimoşilor din Groenlanda. Slaba
prezenţă a patologiei cardiovasculare la această
populaţie a fost corelată cu alimentaţia foarte bogată
in lipide polinesaturate n-3 aduse de uleiul de peşte .
Cercetările efectuate in 1985 au subliniat această
acţiune benefică. S-a constatat că grăsimea de peşte
reprezintă un agent hipocolesterolemiant considera-
bil mai eficace decit uleiurile vegetale bogate in acid
linoleic, ca uleiul de porumb şi floarea soarelui. S-a
demonstrat că scăderea colesterolului total necesită
o cantitate mult mai mică de ulei de peşte decit de
ulei vegetal. Astfel, uleiul de ficat de morun, in canti-
tăţi egale, este de 10 ori mai eficace la şoareci şi de
4 ori mai activ la om decit uleiul de porumb.
Eschimoşii consumă, aproximativ, 400 g peşte şi
alte animale marine pe zi , asigurindu-le un aport
ridicat de acizi eicosapentanoic şi docosahexanoic.
Alte echipe au efechlat studii epidemiologice şi bio-
chimice, arătînd că există o strînsă relaţie intre tim-
pul de singerare, agregabilil<!lea plachetară şi incor-
porarea de acizi graşi n-3. In Japonia, in zonele in
care se consumă o cantitate mare de peşte, frec-
venţa bolilor cardiovasculare este redusă.'
Cercetările efectuate in 1985 au readus in prim
plan rolul protector al acizilor graşi din seria n-3, in
afecţiunile cardiovasculare. Studiile făcute in Olanda
pe 850 bolnavi coronarieni , pe o perioadă de 20 de
/ ani, au inregistrat faptul că mortalitatea datorată
afecţiunilor coronariene a fost cu 50% mai scăzută la
persoanele care au consumat peşte. Totodată s-a de-
monslr<!l că grăsimea de peşte exercită un efect de
protecţie faţă de diferiţii promotori cancerigeni , mic-
şorează viteza de dezvoltare ·a transplantului decan-
cer mamar şi reduce numărul şi mărimea tumorilor
mamare. Numărul de leziuni preneoplazice induse
chimic la ficat , pancreas şi chiar carcinomul pan-
creatic sint diminuate prin alimentarea şobolanilor
cu ulei de peşte. ConsYmul de peşte este corelat cu
o incidenţă mică a cancerului mamar la eschimosii
din Groenlanda , cu toate că aceştia consumă o can-
titate mare de lipide (70% din raţia calorică), care
este însă constituită, in mare parte, din grăsime de
peşte şi animale marine bogate in acizi graşi poline-
saturaţi.
Acţiunea acidului linolenic şi a metaboliţilor săi in
prevenirea bolilor cardiovasculare se explică prin
efectul antagonic exercitat de aceştia in metabolis-
mul prostaglandinelor. Este cunoscut faptul că, aci-
dul linolenit n-6 se transformă in acid arahidonic s1
apoi se formează prostacicline şi tromboxani cu
efecte adverse şi modulatorii : primele sint antiagre-
gante, in timp ce ultimele sint agregante ale plache-
telor sanguine. •
Rolul specific al AGPN n-3, in răspunsul retinian şi
in funcţiile cerebrale măresc interesul pentru aceştia.
~Una este bogată in AGPN n-3, in mecanismul ve-
derii aceşti acizi jucind_ un rol important alături de vi-
lamina A.
Relaţia dintre apărarea imunitară şi acizii graşi ne-
saturaţi reprezintă un domeniu de investigaţii in plin
avint, constatindu-se că secreţia de anticorpi de că­
tre celulele splenice, la un regim deficitar in AGPN,
se reduce cu 50%. Intr-un număr special al revistei
.. !-a Recherche" apărut recent (mai 1986) , dedicat
sistemelor de apărare ale corpului uman, Gualde,
arată că in strategia de control a inflamaţiilor o cale
promiţâtoare este creşterea aportului de acid eicosa-
pentaenoic (EPA). care -poate fi utilizat ca sistem de
sinteză al leucotrienelor şi a prostaglandinelor, dar in
care metaboliţii sint mult mai puţin activi decit mole-
culele corespunzătoare provenite de la acidul arahi-
donic.
Se consideră că, in viitor, ·consumarea regulată de
EPA reprezintă o cale terapeutică promiţătoare in
tratamentul aterosclerozai, inflamaţiilor şi autoimuni-
tăţii. Consumarea zilnica a .1 g de EPA de către vo-
luntari a inhiba! fiziofogia plachetară. La animalele
de experienţă care au consumat regulat ulei de
peşte, in locul grăsimilor de mamifere, s-au atenuat
diferite sindroame inflamatorii şi s-a intirziat ~voluţia
maladiilor bolilor imune, care sint asociate. In pre-
zent, marile firme farmaceutice au realizat capsule
cu EPA ce dau rezultate bune in terapia bolilor coro-
nariene. , ~
în aceste condiţii, in domeniul acizilor graşi se aş­
teaptă noi deschideri cu implicaţii majore in nutriţie
şi sanogeneză . Studiile chimice şi biochimice efectu-
ate cu infrigurare in marile laboratoare ale lumii vor
lărpuri totodată şi mecanismele intime care sint im-
plicate şi care vor deschide noi perspective in trata-
mentul bolilor metabolice.
Prof. dr. ing. BRAD SEGAL •
Universitatea Galaţi

CURA HELIOMARINĂ ÎN PSORIAZIS

Se vorbeşte astăzi elogios despre litoralul româ- 2300-2500 ore/an. Energia radiaţiei luminoase este
nesc. cu referire la calităţile sale terapeutice, la influ- capabilă s~producă modificări energetice intramole-
enţa benefică a factorilor climatici heliomarini asupra cuJare cu răsunet important in metabolismul celular
organismului uman in general şi a pielii in special. In plus, principala calitate a plajei litoralului româ-
Bolnavi consideraţi a fi incurabili, cu afecţiuni ale nesc este orientarea sa estică, ceea ce o ajută să be-
aparatului respirator , reumatism cronic, cu o serie de neficieze de o mare cantitate de ultraviolete mati-
maladii cutanate, şi-au găsit aici vindecarea sau au nale.
plecat mult amelioraţi. Modul,de acţiune al fact orilor Încă un factor importan4 de cură il constituie, fi-
heliomarini trebuie însă cunoscut, individuatizal , ţi­ reşte , apa mării , o adevărată ..apă minerală terapeu-
nindu-se seama de faptu l că ei pot acţiona stimulent tică", hipertonă, cu un conţinut de 15,5 gr. de sare/li-
asupra organismului, pot aduce spre normal diverse tru , cu temperat uri, vara cu prinse intre 24-25° C.,
constante biologice, putind elimina o stare morbida, avind proprietăţi de activare a circulaţiei sanguine şi
dar pot acţiona şi nociv in momentul in care se ig- limfatice, de Intensificare a metabolismului general.
noră cu totul contraindicaţiile lor , folosindu-i fără · Ne oprim acum, in cele ce urmează, la apa sărată
discernămînt ori la voia întîmplării. Unul din factorii a lacului Techirghiol care, pe lîngă toţi factorii amin-
naturali de cură il consti tuie clima. O climă 'de stepă tiţi mai sus, _beneficiază de încă numeroase calităţi
Ionică , bine ionizată , bogată in radiaţii ultraviolete şi · terapeutice. In compoziţia ei int ră, predominant, clo-
aerosoli marini , cu efecte stimulatoare asupra siste- rura de sodiu (80-90 gr.!litru) dar şi sulfaţi, cloruri
mului nervos. Datorită brizei , marea asigură stabilita- de magneziu , potasiu, cu lerYlJM!rAturr-vMiind, vara,
tea temperaturii, un regim uniform de precipitaţii , o intre 26-35° C., avind astfel un rol extrem de impor-
reimprospătare continuă a aerului , saturat de ioni tant in reglarea aparatului <;irculaloţ;· precum şi mar-
negativi şi aerosoli , ale căror efecte terapeutice sint cante efecte antialergice. Nămolul ; de tip sapropelic.
recunoscute. Vara, valorile termice oscilează intre cu un aspect onctuos şi granulaţie fină, provenind
22,8-31,9"C, presiunea atmosferică intre 758-766 din fermentaţia şi descompunerea anaerobă a florei
mm Hg, fiecare lună a verii dispunind in medie de 25 şi faunei din lac, este extrem de bogat in substanţe
de zile· insorite. Durata de strălucire a soarelui este organice, minerale şi enzime cu un rol important in
de aproximativ 9,30 ore/zi - in luna· iunie, 11 ore/zi regenerare!l ţesuturilor, dar şi in vitaminele C, E, 8 2
- in iulie. 10 ore/zi - in luna august, totalizind şi 8 12 - substanţe biostimulatoare cu proprietăţi

112
SaDAng - arhiva personală
bacteriostatice, bactericide, antialergice. Nisi pul pla-
jei - fin şi curat - reprez intă, ca şi apa mării, o
oglindă de ..-eflexie a rad iaţiei solare, contribuind la
mărirea ca n ti tăţii de radiaţie nat urală ben efică pentru
organism. Toţi aceşti factori sint folosiţi, de mulţi
ani, ca agenţi terapeutici pentru pacienţii cu psoria-
zis in Sanatoriul balnear din oraşul ce şi-a luat nu-
mele lacului, din Techirghiol, avind, cum spuneam,
efecte importante in ameliorarea stării lor de sănă­
tate. Sint primiţi, in serii a cite 21 de zile, cei trimişi
cu bilet de internare de către policlinici le teritoriale
din raza unde locuiesc şi numai in urma unui riguros
examen medical prealabil, cu setul de analize cores-
punzător; acest lucru este extrem de important pen-
tru a se depista eventuale boli asociate, colaterale
contraindicate pentru o asemenea cură. Din păcate,
nu toţi pacienţ i i înţeleg că este in interesul sănătăţii
lor să respecte această cer i nţă şi se prezintă in sana-
toriu , unde li se depistează o serie de afecţiuni cate-
goric contraindicate curei heliomarine, determinind
decepţii şi discuţii nedorite de ambele părţi. In urma
tratamentului aplicat, 87% din pacienţii internaţi in
sezoanele de vară 1985, 1986, s-au remis cutanat,
astfel incit, după 5-6 zile s-a constatat o reducere
importantă a scuamelor şi eritemului, după 9-10 zile
- o tendinţă de normalizare a pielii, pentru ca, la
19-20 de zile, remisia să fie completă sau aproape
COPIL, AFECTIVITATE, PSIHOLOGIE
Omul poate privi in el însuşi şi in afara lui: conşti­
inţa · de si n.e şi conştiinţa de altul, de alţii, de toţi {co-
lectiv, societate) de univers chiar. Autorii sint de pă­
reri opuse. Unii consideră că pred o mină viaţa mte-
rioară sau lăuntrică, alţii că pominantă in om este
orientarea spre exterior. Un răspuns tranşant la in-
trebarea: "Cine are dreptate?" nu -ar fi cel mai apro-
piat de adevăr. Mai bine, pentru a incepe elucidarea
problemei atit de importa nte a vieţii lăuntrice sau in-
teriorităţii, să facem apel la deosebit de insemnata
P"hotogie a copilului". O facem şi pentru a informa
pe gravide şi pe viitoarele mame - şo nu numao -
despre o problematică a psihologiei_ mamei şi copi-
lului asupra căreia se insistă prea puţm .
Este îndeobşte cunoscut că in primele ore şi chiar
zile care urmează după naştere, copilul mai ales
doarme. Nici măcar nu suge, cu toate că deja este
numit sugar. Se poate afirma că in această perioadă,
are ceea ce poate fi d_esemnat cu termenul de ..con-
ştiinţă difuză", sau mai corect .. conştienta difuză ",
deci ceea ce il caracterizează mai ales sint somnul şi
nemişcarea. Evident, se şi mişcă - iar aceasta încă
din perioada intrauterină - ceea ce nu înseamnă că
sugarul, chiar din această perioadă timpurie .. nu
,,trăieşte lăuntric " . El simte, e drept . la inceput dofuz.
Incepe să aibă senzaţii , de ex . de durere, de satisfac-
ţie - suptul ş.a.m . d ., reacţia de plins sau de linişte şi
foarte curind surisul ce probează aceste afirmaţii.
Se poate astfel trage o primă concluzie, şi anume
că , mai mult sau mai puţin "bogata viaţă interioară "
este prezentă in germene , chiar din primele zile de
viaţă . Psihologii s-au ocupat mai ' putin de aceste as-
pecte ale "embriologiei afectivităţii " copilului , in
atenţia lor fiind, in mod dominant, problema dezvol-
tării inteligenţei lui care, de bună seamă, e şi ea cel
puţin tot atit de importantă. Intentia autorului rindu-
rilor de faţă este' însă şi aceea de a repune in dreptu-
rile ei {domeniul) ,,simţirea" şi sensi bilitatea copilu-
lui. Şi aceasta, aşa cum s-a arătat , incepe cu senza-
ţia. Ceea ce apare curios, senzaţia e definită in trata-
tele şi dicţionarele de specialitate ca semnal, stimul,
proces, nesu bliniindu-se că, in fapt, este vorba de o
..trăire interioară" primară , pe care şi animalele o au .
Termenul de "trăire interioară" sau subiectivă e fo-
losit abia la definirea afeelelor, emoţiilor, sentimente-
lor. Or, in situaţia copilului, la virsta la care nu a
apărut încă limbajul vorbit, ni se pare deosebit. de
important a ne apleca cu multă atenţie şi înţelegere
la ce simte el interior, lăuntric, şi încă nu poate ex-
prima decit prin mimică, reacţie de plins, mişcare.
completă. in alte afecţiuni dermatol ogice, precum
acneea, folicu lite le cronice, e czemele ipercheratozice
s-au obţinut, d e asemenea, răspunsuri favorabile la
cura he l iomari nă, ceea ce îndreptăţeşte co lectivul sa-
natori u lui să persevereze şi . să abordeze, cu deplin
temei ştiinţific, formula lor de tratament.
Succesu l terapeutic este condiţionat, fără îndoială,
de rezultatul colaborării medic-pacient, de modul
cum .este condusă, dar şi respectată cura helioma-
rină indicată, aceasta fiind strict individualizată fiecă­
ruia.
Un alt factor ce contribuie favorabil la 'succesul re-
zultatelor înregistrate este şi un regim alimentar
adecvat, sărac in grăsimi şi proteine, bogat in vita-
mine, la care se adau·gă climatul de . l inişte şi de
odihnă asigurat prin amplasarea staţiunii; şi in cadrul
ei a sanatoriului , precum şi grija şi devotamentul in-
tregului personal faţă de bolnav.
Chiar dacă nu învinsă definitiv, această maladie ce
pune atitea probleme, se ameliorează evident in cu-
rele de la Techirghiol , rărind puseele acute şi astfel
suferinţele bolnavilor, făcînd din litoralul românesc
un reputat centru medical in tratarea eL
Dr. DAN DUBOVAN •
medic specialist dermatolog
Ne interesează mai puţin disputa .J2Sihologilor care,
unii afirmă că surisul de ex. este fă sugar, urmarea
unei trăiri afective faţă de cei apropiaţi sau a 4nei
simple· satisfactii fiziologice, cum afirmă alţii. lmpor-
tan_t este pe de o parte, cum am arătat , să înţelegem
ceea ce simte copilul, ia( pe de alta, pe lîngă ingriji-
rea lui cotidiană , să-I educăm · permanent, prin pro-
pria noastră afectivitate, atenţie , şi prin cuvinte adre-
sate lui chiar dacă încă nu le inţelege. Receptivitatea
deosebită a copilului e prezentă , de fapt, din pe-
rioada embri onară . Aminteam mai inainte de motrici-
tatea intrauterină . Se vorbeşte de o refloxologie em-
brionară {Miukowski) şi chiar de ceea ce se numeşte
percepţie a cauzalităţii . Aceasta va fi mai uşor de in-
teles dacă subliniem însemnătatea deosebită a influ-
enţei stării psihice - şi fizice evident - a gravidei
asupra dezvoltării optime a fătului. Reiese de aici cit
de importantă este asigurarea de către cer din jur a
unui mediu ambiant corespunzător gravidei. Influen-
ţarea şi comunicarea afectivă este prezentă pentru
tot ce este viu. Sint cunoscute încă din primele dece-
ni i ale secolului experienţele de ·influentare asupra
dezvoltării plantelor, prin acest mod. Ei bine, atunci
asupra viitorului copil această influenţ ă e o datorie
pentru noi toţi. Iar cind este vorba de senzaţie şi de
educaţie sensitivă e necesar a incepe de la cea mai
fragedă vîrstă . in primul rind culori plăcute ş i seda-
tive, liniştitoare . De asemenea, cu sunete plăcute,
chiar muzică şi nu cu zgomote. Trebuie ajuns la o
adevărată educaţie estet ică, cit mai devreme posibil
şi care va însoţi astfel dezvoltarea i nteligenţei, prin
metode corespunzătoare. Alternarea aceasta va pro-
duce un echilibru psiho-intelectual absolut necesar.
Încoronarea vieţii afective o constituie, însă , senti-
mentul iubirii. lubH-ea este definită ca sent iment fun-
damental , trăire lăuntrică de cea mai mare forţă, ca-
racterizat prin dăruire, abnegaţie , sacrificiu. Şi care
aşa corn sublinia şi Marx, este un criteriu valoric
special şi unic in felul său al gradului de umanizare a
comportamentului natural al omulyi. Iubirea de pa-
trie, compasiunea faţă de cel căzut,.Jovit sa~nav
sint elocvente. Cel mai profund şi autentic sentiment
al iubirii este iubirea p <!,rentală : cea a pă..[i nţ i lor .!lltă
de copii, dar şi invers. In copii i nsă acest sentiment
atit de specific uman trebuie cu lt ivat , iubirea părinţi­
lor fiind floarea cea mai preţioasă dintre toate florile.
Dr. A. RALM •
medic specialist • p!lihiatru
113
SaDAng - arhiva personală
 . ·... - _.· UN - DETALIL.f
.·-,,. ~·-
... ..::;.

APARENT
.
NEINSE.MNAT-
.
1. VALOAREA UNEI EPAVE cum sint, se una curioşi la maşinile mai sofis-
ticate parcate la marginea trotuarului. "Ce
Se intorceau acasă de la auto-service-ul bord, d-le!" "Dar de culoarea asta sidefie, me-
unde lucrau. Avuseseră mult de lucru. Zilele talizată, ce zici?" "Se poartă bare de protecţie
ploioase care urmau după perioade ceva mai aşa, mai pline, vorba aia, să reziste la pupă­
lungi de secetă, işj spuneau cuvintul. Tampo- turi". ,,Ai observat că tot ce e in exterior,
nări cu duiumul. In plus, toţi proprietarii de clanţe, bare, spatele oglinzilor retrovizoare, e
maşini sint nervoşi la culme. ,,Auzi, dom'le, acum de culoare neagră? Gîndită bine treaba,
maşină nou-nouţă, nici 3 000 de km la bord şi să nu provoace noaptea tot felul de reflexii
uite cum . arată". Omul se plimbă iritat la nedorite care să ·orbească şoferii. O altă ches-
culme şi vorbeşte cu el singur. .,Mie mi-a făcut tie care voiam să ţi-o împărtăşesc" . "Zii!"
uşa din dreapta praf. Şi doar avea in faţă un "Cică se caută extraordinar maşinile lovita.
octogon mare de un metru. Cind observă Mai bine zis, nu şifonate puţin, ci din alea fă­
semnul, atunci se trezeşte să pună frînă. Cred cute praf, arşice. Te trezeşti că vine la atelier
şi eu că a fost tirziu. Maşina lui cu un Şasiu un oarecare şf îţi spune, arătînd in direcţia
puternic, ca un tanc, n-a păţit nimic. Acum, cu unui autoturism care de fapt nu mai are nimic
un zimbet sadic, mă trimite la ADAS ... El, un comun cu noţiunea de maşină . Motorul stări­
gură-cască veritabil, fără nici o stricăciune la mat, caroseria ruptă in două, aripi, uşi, capote
maşină, se distrează pe seama mea. · Eu, in transformate în fiare vechi. ,,Aş vrea să discut
schimb, rămîn cu umblatul, cu bacşişurile, cu cu proprietarul". "Să fii dumneata sănătos de
procuratul pieselor etc." "Toată ziua i-am au- cind posesorul acestui «elegant• autoturism- îşi
zit lamentindu-se prin atelier. Ce să-i faci . As- doarme somnul de veci. Mai concret, de cind
ta-i specificul zilelor ploioase. Treabă multă, maşina a devenit ce vedeţi aici. Să tot fie vreo
enormă; ce-i drept şi bacşişurile sint grase, două luni. Dar in ce idee - aţi fi vrut să aveţi o
dar te innebunesc la cap. Toată lumea vrea convorbire cu el?'\, intreb eu. "Păi să fiu cin-
maşina gata reparată · cel mai tirziu miine, stit, aş vrea să cumpăr ce se vede aici, in faţa
dacă nu se poate chiar azi pînă la terminarea noastră". "Iertaţi-mă că vă intreb din nou, şi
programului". .,Nu s-ar putea să rămîneţi o ce adică să faceţi cu grămada asta de fiare
oră, două, peste program? Vă despăgubesc bune de aruncat? S-o revindeţi la un depozit
pentru timpul dv. sacrificat pentru mine", zice de fier vechi? Nu văd ce aţi cîştiga, mai de-
unul. .,Eu vă înţeleg, i-am zis, dar la faptul că, grabă invers". "Ce să mai discutăm, eu o re-
deşi tînăr, la un moment dat puterile mă pără­ par, dom-le, fac din ea maşină . Mă priveşte
sesc şi pe mine, iar lucrul făcut in starea asta cum!" , răspunde omul puţin şifonat de insis-
de oboseală crîncenă nu e intotdeauna de ca- tenţele mele. Mă uit la el ca la un om ieşit de
litate, vă gîndiţi?" .,Mai aveţi două sutare in la Spitalul 9 sau care se pregăteşte să intre
plus!" "Orice argument al meu el mi-I combate acolo. Dau să plec, cind mă aud strigat. "To-
cu şutele lui. Mult mai bine e in zilele obişnu­ varăşe, tovarăşe, dar moştenitori o fi avind ăl
ite, cind oamenii vin cu reparaţii pe care şi de-a accidentat maşina? Aş dori să discut cu
le-au planificat dinainte calmi, liniştiţi. Nu lu- ei" . "Vă promit să mă interesez". "Nu-mi faci
crezi, măi Paule, sub tensiune cu clienţi care acest serviciu pe gratis. Ai şi d-ta ceva, cum
îţi stau in spate şi te tot întreabă : "Cind e se zice, la afacerea aşta!" Rămîn şi mai nedu-
gata? Mai durează mult?" De fapt, ei pleacă merit. Adică omul va face o afacere atit de
enervaţi gata de-acasă , din start. Doar ştii, in. grozavă, gindesc eu, incit ii va conveni să
zilele cind plouă dimineaţa, toată lumea ţişli in ofere o cotă-parte intermediarului , pe postura
maşina personală . Atunci constată cu stu- căruia am ajuns eu? Mare-i pădurea ta .. ." Per-
poare că autoturismul are bateria descărcată , severent, cumpărătorul a fost prezent şi a
că nu-i funcţionează ştergătoarele, că pneurile doua zi pe la 9, exact cind conducerea servi-
is dezumflate etc., etc. Apoi, după ce cu chiu , ce-ului il convocase pe "moştenitor" să-şi ri-
cu vai reuşeşte să pornească maşina, constată dice epava maşinii care ocupa un spaţiu ce
alarmat că mai ar.e doar 10 minute pînă la in- trebuia probabil folosit la altceva. Cind omul ,
ceperea programului. Din clipa aceea uită că pus in încurcătură de somaţia făcută , luat prin
asfaltul e ud, că mai există indicatoare, mar- surprindere de cererea fermă a şefului de ate-
caje, semafoâre şi răm în obsedaţi de ideea de lier, a auzit că cineva vrea să-i cumpere "limu-
a ajunge cit mai repede la destinaţie . Aplică zina", nu-i venea parcă a crede. "Cit vreau pe
regula "care pe care", se strecoară inainte ea? Uite, la asta nu m-am gindit. Dar dv., cit
cine e mai puternic, mai obraznic. Tot in dimi- aţi da? Uite, eu vă pun in J:!ţJim ă 40..~ bătr îne .
neţile cu ploaie poţi auzi exprel{ii pe care nu Şi ca să elimin vreun eventual Coflcurent, mai
le-ai cunoscut pînă atunci, referitoare in spe- pun deasupra încă două miare,_ Hai ş~ facem
cial la ascendenţii direcţi, la instructorii cari!! actele!" Vînzătorul parcă- i lovit de apoplexie,
te-au pregătit, adică mai corect "ăi de ţi-au se face la faţă alb, roşu, apoi din nou alb. Din
pus volanul in mină", trimiteri la modul total om care trebuie să plătească transportul la un
nemeritat cum ai ajuns în posesia maşinii etc., depozit de fier vechi,' iată-1 in postura de deţi­
etc." nător al unei sume frumuşele . Nu-i vine a
Paul şi crede. Cumpărătorul interpretează ezitarea

111
SaDAng - arhiva personală
vînzătorului ca un fel de răsgîndire . "Sînteţi de
acord? Apreciaţi că e prea puţin? " "Nu, nu,
adică, da,oda, puteţi să luaţi. .. maşina, zic şi eu
maşină, adică piesele astea, care nu-s de fapt
nici piese, ce mai, vă vînd tot ce se vede aici,
la preţul oferit de dv." .
"Tare îs curios ce face tipul cu mormanul
ăsta de fiare bune de aruncat. Uite, a trecut o
săptăm înă şi •maşina • cumpărată cu 22 de mii
stă tot în curtea lui , exact în poziţi a în care
era cind a descărcat-o . ·Doar o văd în fiecare
dimineaţă cind ' vin la serviciu , drumul meu fi-
ind pe strada unde locuieşte individul. Are o
Dacie de culoare verde pe care o ţine parcată
tot in curte".
2. UN AJUTOR VENIT LA TIMP
între timp, .. cumpărătorul " nu stă cu mîi nile
în sîn, studiază zile la rînd maşinile parcate în
f aţa blocurilor, de pe aleile mai izolate, străzile
mai dosnice ale oraşului, se uită atent pentru
a-ş i da seama de starea in care se află , cîţi ki-
lometri au la bord, cum s-a conservat vop-
seaua, dacă nu cumva a devenit mată prema-
tur etc. Dar anul de fabricaţie? BiJleînţeles că
acesta nu e scris pe maşină, ci îl deduci după
starea în care se află ea. Şi aici, însă , te poţ i
înşela foarte uşor . Există maşini noi pe care
proprietarii au avut grijă să le aducă îrltr-un
timp relativ scurt în stare de hir'b, dupa cum
sint unii care îşi îngrijesc maşinile ca ochii din
cap şi acestea arată după ani de zile ca şi
cum ar fi ieşit chiar atunci de pe poarta fabri-
cii. "Cumpărătorul" , după ce îşi face o listuţă
cu maşinile preferate, aşa cam 7-8, începe să
studieze proprietarii. Cind pleacă la serviciu,
cind vin , nu pun cumva in fu11ctiune vreun sis-
tem de alarmă? Vorba aia, şi la acest capitol
sînt diferenţe ca de la cer la pămînt. Sînt un(i
care îşi lasă maşinile descuiate ori, mai mult,
cu motorul in funcţiune şi dau fuga să-şi cum-
pere ceva ori urcă chiar pînă în apartamentul
din bloc, unde şi -au uitat un· obiect oarecare.
Alţ i i, in schimb, şi le incuie, verificind _portie-
rele de două, trei ori după ce au apasat pe
pirghia, butonul, clapeta cine ştie cărui sistem ·
de alarmă ultrasofisticat. După ce ajung in
apartament, se uită apoi din 10 in 10 minute,
pentru a verifica dacă maşina e la locul ei,
exact aşa cum a lăsat-o . Cind niscaiva copii
se uită la ea, minunindu-se cît e de dichisită,
atun ci apare cerberul la geam. "la plecaţi mă
de la maşină, ce, n-aţi mai văzut Dacie?"
"Cumpărătorul " stabileşte in curind, după o
verificare atentă , şi "vînzătorul" care peste
scurt timp îi va ..ceda" maşina, .însă gratuit. E
un tip neinsurat, care cîştigă bine şi are o ma-
şină mai mult decit sofisticată, , dotată cu ce e
mai nou in tehnica automobilistică. Curios, tî-
nărul nu dă mare atenţie zeului pe patru roţi ,
ci se preocupă de executarea cu minuţioz i tate
a planului de vizite feminine. Blonde, şatene ,
bruneta, unele cu părul vopsit în cele mai fisti-
chi i culori, albastru, vernil, mov, ba una avea
chiar părul colorat aşa. intr-un fel de cicla-
men. Mai sint şi situaţ i i cînd programul se in-
curc ă ş i fi icele Evei sint gata să se ia de păr.
Noroc că în faza asta îşi amintesc că tocmai
podoaba lor cea mai de preţ ar fi prejudiciată
ş i atunci renun ţ ă , limitîndu-s'e la arme verbale,
invective, insulte. Vorba aia, inj uriile nu deran-
jează părul! în seara cu pricina, tînărul , însoţit
de un coleg, prieten, şi de două reprezentante
ale sexului trumos (demne de această denu-
mire care le onorează), coboară din blocul co-
chet în care l ocuieşte viitorul "vînzător " şi se
opresc pe trotuar unde e parcată proaspăt
spălata maşinuţă . Fetele dau să se urce in au-
toturismul ale cărui uşi sînt deschise tot tim-
pul. "Miruna, Minodora, frumoaselor cu nume
de păpuşi , sau zine, .nu putem merge cu ma-
şina . Cauze: primo : restaurantul e la 10 mr-
nute de mers pe jos, prilej pentru a face o
plimbare pe vremea asta splendidă ; secundo :
vrem să bem şi noi un şpriţ , iar maşina în situ-
aţii de astea, mai mult încurcă , decît ajută ."
Fetele nu insistă. "Dar, apropo, ştiţ i de ce ul-
trasofisticata mea maşină e lăsată tot timpu l
descuiată? " Cei trei se u i tă miraţi la t înărul
proprietar. "De ce sînt lăsate maşinile i ncu-
iate, da, asta atn putea să-ţi spunem, intervine·
una din fete, invers însă nu"., ,,Am să vă explic
imediat. Uşile autoturfsmului fiind încuiate,
exi~tă tentaţia să fie forţate şi maşina cotro-
băită peste tot, Eu procedez altfel. Las la ve-
dere, pe bancheta din spate, două pachete de
ţigări. Domnul hoţ vine, nu trebuie s~ facă
vreun efort, iar mie vreo pagubă ca sa des-
chidă uşile cu forţa, îşi ia pachetul de ţigări şi
nemaigăsind nimic în maşină , pleacă . Pun in-
totdeauna cite două pachete, pentru ipoteza
că amatorii de ţigări bune sint doi, lucru care
se întîmplă, după cite ştim, destul de frec-
vent"
.. Cumparătorul " , hai să-i ·deconspirăm nu-
mele, pe care îl cheamă Nae, nume .scurt şi
foarte des întîlnit, ştie acum precis, doar stă­
tea ascuns după un stîlp de beton şi a auzit
discuţia,' că simpaticul său .vînzător" v a lipsi
de acasă citeva ore bune. In consecinţă, se
urcă tacticos in eleganta limuzină şi încearcă,
sigur pe el că va reuşi , să pornească maşina.
Zadarnic. Motorul se încăpăţînează să nu intre
în funcţiune . Deschide capota, sperînd că p~o­
prietarul a întrerupt legătura cu ba~eria . In-
cearcă apoi să contracareze toate trucurile
mai mici ori mai mari pe care le pun la cale
proprietarii pentru a-ş! păzi pretiosul _avut.
Nici un fel de rezultat! In plus, volanul tamine
blocat. "Cind te aştepţi că totul va fi simplu ,
abia atunci lucrurile se complică ", gîndeşte
Nae. De pe aleea unde se afla blocul lui
.. Barbă Albastră", cu . capricioasa lui maşină,
Nae iese în bulevardul cel larg, cu circulaţia
încă intensă , la ora aceea de seară . · .. Uite no-
rocul meu , se apropie", îşi zice omul nostru
cînd vede apropiindu-se de el maşina de re-
morcat a service-ului. ;,De ce m-aţi oprit?" "Vă
rog să mă iertaţi , nu vă cer nimic pe gratis,
dimpotrivă , plătesc bine", şi Nae scoate patru
hîrtii albastre din buzunar. La argumentul
ăsta , simpaticii noştr i de la service ştiu bine
că nu prea rez i stă , g îndeşte el. "Cu ce vă pot
fi de folos?" .. Nu-i nimic deosebit, o s i mplă re-
morcare, pe roţile din spate. Am cumpăfflt azi
maşina, proprietarul mi-a dat chei le, pe care
eu, ca un gură-casă, le-am pierdut. Venii -ta el
să-m i dea al doilea rind de chei, dar nu-i
acasă. Aşa că singura soluţie e să o remor-
chez. Noroc că v-am găsit. pe qv., om atît de
simpatic şi sărito r" . .. Nu vă grăbiţi cu aprecie-
rile, că încă n- am plecat. Dar unde-s p l ăcuţele
de înmatriculare ale maşin ii ?" (Nae luase din
115
SaDAng - arhiva personală
 timp aceasţă elementară · măsură de precauţie,
demontarea plăcuţelor.) "Păi ... nu ştiţi? Aces-
tea .se predau cu ocazia radierii la miliţie" .
..Deci aţi şi radiat-o?" ..Da, bineinţeles". Argu-
mentul, se vede că avu darul să-i sporească
increderea omului cu maşina de remorcat in
"curăţenia" afacerii. "Bine, hai să vă iau la
"cravată". Staţi departe? Că nu prea- mai am
benzină. E• ziua de lucru pe sfîrşite". "Ce-i
drept, nu prea aproape, la marginea oraşului.
Dar dacă-i vorba de benzină, scoatem din re-
zervorul maşinii, că doar e plin". "Bine, hai să
facem treaba". Maşina e pusă repede pe căru­
ciorul-remorcă şi in curind micul convoi se
pune in mişcare spre noul domiciliu al elegan-
tului autoturism. ,,Jupine, mai adaugă ceva la
cei patru Bălceşti. E prea puţin, drumul a fost
lung; Iar afacerea, după cite miros, nu-i prea
curăţică. Din partea mea n-o să ai probleme.
Eu nu ştiu nimic, n-am văzut nimic, n-am trac-
tat p_e nimeni. Din acest moment am uitat to-
tul. Imi dau perfect de bine seama că la o
adică, aş ocupa o. poziţie deloc de invidiat,
cea de complice. In acelaşi timp, mai există
ipoteza ca tot eu să mă indrept acum direct
spre circă şi să spun : •M-a pus unul să fac o
remorcare. Nu spun că e vorba de o afacere
necurată, dar eu vă aduc la cunoştinţă acest
lucru, pentru ca dv., dacă doriţi, să verificaţi.
Bună ziua!" .. V-am spus şi o repet, nu-i vorba
de vreo mangleală, lucrurile sint pe bune. Dar
ce să mai lungim vorba, cit mă costă cursa
asta, încă un mjar dacă adăugăm la ce v-am
dat, e bine?" "In regulă, şefule. dacă .!.Tiai ai
nevoie de mine. mă găseşti la atelier. Intrebi
de Fane lunganul. Am şi eu ceva reciclare la
activ, aş_a că ştiu cum se invirt asemenea lu-
cruri". '",,In cazul ăsta, putem face un schimb
util de experienţă, căci şi eu am fo~_acolo. Ce
noroc am avut că · te-am intilnit! In noapte .
asta, după ce duci maşina de remorcat la ga-
raj, mai poţi cîştiga ceva şi nu puţin".
3. METAMORFOZA
..Despre ce-i vorba?", întreabă omul după ce
revine~ de la garaj. "Le vezi pe amîndouă, nu?
Asta-i verzişoara mea, iar cealaltă . e dum-
neaiei, recent ,,achiziţionatll". "Ce-i drept, ma-.
şina dumitale ii cam demolată, n-are deloc
faţă comercială, pe cind asta ii nou-nouă,
cinci mii de kilometri. Dar nu-i vorba numai
de kilometri, ci de faptul că ,arată straşnic. Şi
care, mă rog, sint datele problemei?" "Păi to-
tul e mai mult decit simplu. Maşina proaspăt
cumpărată să se transforme in verzişoara mea,
iar rabla. mea să devină o anonimă pe care,
după un tratament serios. să o pot mărita ca
pe o fată mare". "Fă-mă te rog să înţeleg, pro-
blema mă depăşeşte. Eu n-am mai lucrat in
asemenea dom~niu . Specialitatea mea au fost
apartamentele. li vin de hac şi celei mai com-
plicate incuietori". "lucrurile in realitate sint
mai mult decit elementare. Maşina nouă tre-
buie să sufere o metamorfoză. Ea va trebui ca
peste noapte să capete toate caracteristicile
autoturismului meu, serie de motor, şasiu, cu-
loare, tot, tot!" .. Măi, a dracului treabă. Deci
dacă miine dimineaţă, fostul pr-oprietSr te vede
la volanul maşinii lui, nici prin cap să nu-i dea
că e vorba de fostul său autoturism!" ..Exact.
116
aşa-i". ..Ne trebuie un vopsitor şi pe acela il
aduc tot eu". ..Uri vopsitor de înaltă clasă. Să
nu rămînă nici urmă din vechea vopsea. Ăştia
caută cu lupa, fac analiza vopselei, ce mai,
sint daţi dracului, şi dacă găsesc măcar atîta,
cit un virf de ac, de culoare albastră. ne-am
ars cu toţii. Omul are pentru operaţia asta de
mare răspundere trei miare, plus vopseaua pe
care o plătesc tot eu". Treaba n-a putut fi ter-
minată in noaptea aceea, a mai durat încă 24
de ore. "Domnule, eu dacă fac o treabă, n-o
dau rasol. Doar vă daţi seama că tot dv. o să
daţi de belea" ...Nu vă . grăbesc deloc. Face-
ţi-vă meseria cum ştiţi. Doresc însă să vă rog
să fie exact aceeaşi nuanţă de verde ca cea de
alături. Să nu difere cîtuşi de puţin". Cind
operaţiunea fu terminată, cind verzişoara avea
exact' aceeaşi serie de motor, caroserie, nu-
mere de inmatricUlare. tot, tot. precum cea
care părea acum, supărată, după ce fusese
abandonată de stăpînul ei, tot vopsitorul făcu
remarca. ..Nea Nae, fii însă foarte atent la un .
lucru. Pe certificat e scris in dreptul anului de
fabricaţie 1978. E greu de presupus, oricit ai
susţine d-ta că ţi-ai ingrijit maşina, că autotu-
rismul ce-l vopsirăm noi are opt ani veChime.
Oamenii se uită şi la interiorul ăsta ultraele-
gant. Autoturişmul arată ca nou-nouţ, aşa
cum de fapt şi este" . ..Şi care ar fi după opinia
voastră soluţia?'' "Trebuie să-i dăm patina vre-
mii, deşi nu-i deloc simplu să facem treaba
asta", remarcă voP,sitorul. "Nişte pete pe tapi-
ţerie, in interior, citeva porţiuni mai mate rea-
lizate după metode pe care le ştiu eu peste
vopseaua proaspăt aplicată şi maşina va părea
cu 4-5 ani mai veche. Rămîn totuşi destule
indicii · după care . un ochi expert îşi dă seama
că are de-a face cu o maşină nouă : starea mo-
torului, oricit ar fi el de murdar, a portbagaju-
lui, oricit_ praf aţi băga in el, a feluritelor garni-
turi ·etc. In concluzie, ce vreau să vă spun din
experienţa mea care am mai participat la nu-
meroase asemenea transformări. Fiţi extrem
de atent la orice control, la orice reparaţie pe
care o faceţi la service, unde un ochi versat îşi
dă seama uşor despre ce-i vorba Mai ales că
ăştia şi pălăvrăgesc. E in interesul dv."
Nae· şi-a dat repede seama că a intrat in po-
sesia unei bijuterii ieşite din comun. Demaraj,
ţinută de drum, suspensie, motor silenţios,
carburantul dublu corp, cutia cu cinci viteze
trădau o maşină care fusese lucrată de o
echipă compusă din oameni cu cea mai înaltă
calificare.
4.. CUM SE .NAŞTE" O MAŞINA NOUA
Zilele următoare, Nae le-a petrecut prin ma-
gazinele de piese auto. Nu pentru a cumpăra
piese, ci in cu totul alt scop . ..Tovarăşe, nu vă
supăraţi , tocmai aţi cumpărat un carburator
de Dacie, nu-i aşa?" ..Da, şi ce-i cu asta?"
.. N-aţi vrea . să-mi daţi mie bonuLdv. tot nu
aveţi ce face cu el". "De unde ştii d-ta că
n-am nevoie de bon? Asta-i bună P.oate vreau
să mă justific faţă de nevastă-mea că am pro-
curat un carburator şi n-am băut banii, mai
ştii? Uite, dom'le, in loc să ţi-I dau dumitale
pentru nu ştiu ce matrapazlicuri, mai bine il
rup." Şi omul intr-adevăr rupe bonuf in două ,
apoi încă o dată şi i arăşi din nou pînă il
SaDAng - arhiva personală
 x_~~}"->~\"N.\~C~f~"®-~~=NfK<"~\
transformă in ' bucăţele mici de tot care plu-
.. tese in aer şi strălucesc · luminate de soarele
~imineţii de' toamnă ce p~t!'!-'nde pri~ vitrine,
"" 10 drum spre coşul de h1rt11 unde smt arun-
\:' ~ate. Pe faţa omului care a rupt bonul se
~·~ citeşte un zimbet răutăcios de satisfacţie. Nae
rămîne perplex. Nu se aştepta la un asemenea
\ deznodămînt. ·Biiguie: .,Vă rog să nu vă supă-
(~ raţi pentru atîta lucru" . .,la nu mai face pe ne-
" vinovatul. Te pomeneşti că eşti colecţionar de
\ bonuri. Am auzit, e adevărat. că se colecţio-
nează pipe, cutii de chibrituri, ace de cusut,
~' de siguranţă, cite şi mai cite, dar in nici un
caz bonuri. Zi mersi >eă n-am timP., să te duc la
~ miliţie, unde lămuream noi mobilurile colecţiei
\" d-tale de asemenea •banale• obiecte". După
"' neplăcuta şi chiar periculoasa intilnire cu
~"
"". •mpărătorul carburatorului, Năică hotărî să
fie mai atent. B studiază cu grijă pe cei care
-~ fac cumpărături. Nimereşte peste o şoferiţă
.ţ.. pusă pe discuţii. ,,Aţi cumpărat două jenţi,
:'~ probabil că aţi avut vreun accident?" ..Da,
:"" dom'le, ca să vezi", şi incepe să-i povestească
\; 1 păţania ei cu Zuf, un fox sirmos, de fapt mar-
'~ tor la discuţia lor, deoarece ·e ţinut de doamra
,.,... cu pricina in lesă unde dă semne vădite de
\ nerăbdare, mai ales cind in magazin îşi face
apariţia un pui de caniche, ce şi el vrea să
\~~ . facă cunoştinţă cu foxul şoferiţei. După zeci
de detalii legate de starea maşinii ce o po-
sedă, trece la pregătirile pe care le făcuse
( pentru călătoria ghinionistă şi mai deapănă o
·'llr mulţime de alte amănunte legate de modul
~ cum a fost adus pe lume Zuf, cit de ştrengar
este, cite năzbîtii face, timp in care Nae şade
\
'· ca pe ghimpi. in sfîrşit, ajunge şi la episodul
.0, cind Zuf a făcut un salt de pe bancheta din
~"t spate, exact in braţele ei. ,,Atunci eu, speriată
~ la culme, am luat o mină de pe volan. r~cu-
\. nosc, greşeală de neiertat; şi am incercat să-I
,, iau de blan~ pentru a-1 muta pe scaunul din
"' dreapta mea, căci imi rupea ciorapii şi, in
\ plus, mă impiedica să conduc. Foxii_ sint ciini,
' nu glumă, domnule, au personalitate. 5-a
~
,- opus cu indirjire la tentativa mea de a-1 pune
,, pe locul de lîngă m_ine .. De, o fi ştiind Zşi fel că
ăla e locul mortulUI. Disputa mea cu u n-a
z;;,_ rămas fără consecinţe. Maşina mi-a scăpat de
'01. sub control şi s-a izbit de parapetul din
% dreapta: Apoi m-am trezit, nici eu nu ştiu cum,
t11 in partea stingă a şoselei, unde am intrat
intr-o bornă kilometrică. Aşa m-am ales cu
amîndouă jenţil~ făcute zob. Zic mersi, putea
fi şi mai rău! lnchipuiţi-vă că parapetul m-a
ajutat să nu ajung in fundul unei prăpastii
care se căsca in apropierea drumului. Mama
totuşi îl iubeşte pe Zuf", conchide şoferiţa, fu-
indu-1 in braţe pe năbădăiosul patruped. .,la
dă tu mamiţei un pusi, aşa cum ştii tu", şi Zuf
se execută ştergindu-i doamnei cu limba tot
fardul , incepind cu rujul şi terminind cu ne-
grul genelor. "Nici chiar aşa, mamă, uite; tre-
buie să mă fardez din nou". "Voiam să vă rog
ş• eu ceva, doamnă" , rosteşte timid Nae. "Spu-
neţi". "N-aţi vrea să-mi daţi mie bonul cu care
aţi cumpărat jenţile?" ,.Poftiţi, vă rog, dacă vă
face trebuinţă", şi proprietara lui Zuf ii inmi-
nează lui Nae bonul cu pricina.
Pînă la ora inchiderii magazinului, omul
nostru îşi face o colecţie impresionantă de bo-
nuri: uşi, capote, parbrize, pînă şi antenă de
radio a ,.cumpărat" Nae in ziua aceea de la
'"'-~&~ --&c~-' ·~ -~ ~ " ' , '· ""- ~·~·'- '--
\ X>X• '-~.
magazinul IDM5-ului. Seara are loc o şedinţă ·.'
operativă de lucru cu echipa: vopsitorul şi ~~~
omul d~ la •service care 1-a r~morcat in _sea~a ..
cu pricma ..O-ta, se adrtseaza e! acestUia dm
urmă, imi vinzi miine un motor". .,Cum adică, . ~
de unde să am eu un motor?" ,;Greu îţi mai
cade. fisa, domnule. Operaţiunea o facem doar ~
pe hirtie, la notariat, nu-i nevoie să ai motorul. .
Cum se spune, aşa, in termeni mai elevaţi, fa- .
cem o tranzacţie fictivă. Nu te speria, pentru ~
mine nimeni nu lucrează gratis. Aconto chiar '""
acum, cinci sutare, încă trei miinq la notariat".
..Eu tot nu înţeleg, remarcă v'Opsitorul, ce faci (~
dumneata cu hirţoagele astea. La ce-ţi folo- ~
sesc?" ..ce mai tura, yura, trebuie să-i pregă- ~"~'·
tim măritişul verzişoareL N-o putem mărita "'
oricum. ii trebuie un trusou de nuntă şi acesta
il reprezintă tocmai bonurile şi contractele. .,
Am cumpărat Q maşină avariată, un motor, o ·"'
·sumedenie de piese de la magazin cu care ~
mi-am construit o maşină, pe care pot oricind ~.
s-o vind cu bani buni, căci va arăta ca nouă. '
mai cu seamă cind vrăjitorul vopsitor cu ·"
măiestria lui ieşită din comun, iÎ va da \
nou-născutei o culoare mai puţin' obişnuită".
..Dar cu vechea ta maşină verde ce faci?", in- \:
treabă omul de la service. Intervine vopsitorul:
.,Greu mai înţelegi, măi nea Crişane. Tocmai .,;.;
despre ea e vorba. Hirtiile despre care discu• \
tăm constituie actul ei de naştere, căci ea a
murit cind a apărut cea nouă, pe care i-o săi- ..
tarăm tînărului". ,,Aha, înţeleg, ii merge mintea \
nu glumă lui Nea Nae, nu degeaba a fost şi el ")
·1a reciclare de trei ori pînă _a cum". "0 să tre- ~
buiască să~i mai aducem nişte îmbunătăţiri, .
să-i mai schimbăm cite ceva pe ici, pe colo, ~
iar maistru!, in final, să-i dea, aşa cum am ~
spus, o · altă culoare", intervine Nae. ,,Am un ~
.,eate au lait" adus de cineva din · afară, extra- o.;
ordinar, aşa zic s-o facem", se oferă vopsito- \:
rul. .,Va avea o faţă comercială extraordinară", "
continuă tot el. - ·b
,,
5. LUCRUL PIERDUT DIN VEDERE ~
_ _ ~
In ci_ţev1 a zile, !"aşina era ga_ta.Mintr-~d~vfăr,
oamenii ucrasera cu mare arta. asea ŞI a- .
ruri de tip nou, tapiţeria schimbată, executată ~
dintr-o catifea splendidă şi ea de culoarea ca-
felei cu lapte. Piesele de bază erau bineinţeles
aceleaşi. Apărură şi cumpărătorii. Priviri admi- .iVI
ratoare, oferte grase. Nae era foarte reţinut.
Dădea explicaţii eu multă bunăvoinţă, nu-l su-
părau remarcile şicanatoare de genul .. Maşina
tot veche rămîne. E ca un pantof pttrtat ani de
zile, dar bine lustruit". "E adevărat , iniţial am
cumpărat o maşină avariată, din care am recu-
perat cite ceva, dar· nu mare lucru. Apoi am
băgat in ea numai piese noi. Vă rog, priviţi in
acest dosar, sint toate chitanţele. Să enume-
răm doar citeva repere noi : toate uşile, capota
pentru motor şi portbagaj, două jenţi (de la
proprietara lui Zuf), bare de protecţie faJă, ·
spate, aripi, ca să nu vorbim de'Cit de unele
din cele mai importante!" ..Ce nu .înţeleg eu,
remarbă unul din potenţialii cumpărători, esfe
ce-ai recuperat dumneata, din maşina ava-
riată, pe care, după contractul din dosar re-
zultă că ai dat 22 de mii de lei?'' ,.Domnul a .
sesizat foarte bine. ii dă dreptate Nae. Abia
după cumpărare mi-am dat seama cit de mult
m-am păcălit. Ce-am recuperat : punţile faţă,
1.17
SaDAng - arhiva personală
 spate
şi cutia de viteze. Am încercat să repar
capotele, dar n-a ieşit nimic. Erau prea
uşil e ,
bo(lte. Pînă ş i bordu l era crăpat şi am renun-
ţat la el. Am fost nevoit să bag o mulţi me de
bani în ea. Vă rog , cine d.oreşte poate merge
cu mine s-o încercăm ". Intr-adevăr, Nae îş i
pusese bine bătrîna verzişoară la punct. "Cît
cer? Maşina e ca nouă , se vede. Care e preţul
autoturismelor noi pe piaţă , se ştie prea bine.
O sută de mii. Eu zic că nu e mult deloc". O
parte din potenţialii cumpărători s-au îndepăr­
tat. ,,Auzi , dom'le, pe o vechitură cît cere!" Al-
ţii au rămas· pe loc, afacerile nu se fac aşa,
bătînd din palme. Unul, dintr-o localitate apro-
piată, mare producător de legume, care pro-
misese familiei că nu vine de la oraş fără ma-
şină, se învoi pentru 96 de mii. Bătură palma.
"Poftiţi banii; vă rog să-i număraţi" . "Da, totul
e în regulă. La rîndul meu vă înmînez două
rînduri de chei. Aţi încercat-o, vă place cum
merge?" "Perfect, n-am nici o obiecţiune" . "In
gorinţa dv, pe care o înţeleg, de a arăta cît
mai curînd achiziţia dv., celor dragi, care vă
aşteaptă acasă, aţi uitat un amănunt: actele.
Am pregătit o chitanţă pe care o vom semna
imediat, precum că eu am primit banii, iar dv.
maşina, apoi vă voi da dosărelul ăsta pe baza
căruia veţi înscrie autoturismul în circulaţie şi,
în final , ce să mai fac? S-o stăpîniţi sănătos!"
"Vă mulţumesc şi eu, dorindu-vă noroc şi să­
nătate!" Nu prea a avut noroc. Năică. Belele
începură în curînd să curgă . Totul a pornit de
la un amănunt neînsemnat, în aparenţă. La un
control, omul în uniformă avu cu riozitatea să
se uite la roţ il e maşinii . "Bine aţ i făcut că v-aţ i
imprimat numărul maşin ii pe roţ i. Vreţ i să-mi
daţ i certificatul de înmatriculare? Curios, nu-
merele nu corespund. Pe roţi e un număr, iar
in actul dv. e altul. A fost inmat r i culată cumva
in trecut su~ alt număr?" Nae fusese luat pe
neaşteptate. Intirzia cu răspu_nsu l. Cum putuse
să-i scape acest amănun t ? l şi făcea in minte
fel de fel de calcu le. Ce să răsp u ndă? Deo-
camdată trebu ie să răspundă- ceva, t rebuie!
Tăcerea îl al:uză . "Nu, n~ m avut alt număr".
Ezitarea lu i Nae, faptu l că făcea feţe, feţe, I-au
determinat pe subofiţer să fie mai circum-
spect. A qăsit imediat numărul de pe roţi în
evi denţa maşinilor furate .• Nae şi-a revenit, dat
prea tîrziu. " Da, adevărat, am cumpărat roţile
de la cineva, al cărui nume nu-l cunosc ş i nici
nu şti u unde locu i eşte . L-aş putea însă recu-
noaşte" . Apoi a devenit" insolent. "Verificaţi, vă
rog , actele, seriile de motor, caroseria, culoa-
rea, tot, tot. Veţi observa că nu e nici o nepo-
trivire, că nu sint un hoţ" . O analiză mai pro-
fundă a vopselei a scos la iveală vechiul al-
bastru al maşinii. Şi apoi totul s-a orăbuşit, ai-
doma unui castel din cărţi de joc.
VICTOR

. .
DE PE TOATE MERIDIANELE
Vaccin Impotriva grlpel
in U.R.S.S. a fost pus la punct
un vaccin universal impotriva gri-
pei , care asigură o imunitate sta-
bilă la toate tulpinele de viruşi ai
gripei. Animalele de experienţă
vaccinate nu au mai contactat
boala, iar cind li s-a inoculat un
virus mortal, ·au supravieţuit toate.
Dlmlnellle cardllldlor
O echipă de cercetător i ameri-
cani din Boston au ajuns la· con-
lată una din explicaţiile care s-au
dat: pe cap, greutăţile se menţin
relativ constant la aceeaşi înăl­
ţime, deci mişcarea de coborire şi
de ridicare dispare, şi o dată cu
ea dispare şi <;;onsumul . de ener-
gie respectiv. In felul acesta, pe
cap pot fi transportate greutăţi
mari la fel de uşor ca şi pe roţi.
Alcoolul - carburant
in numai un deceniu, in Brazilia
s-a creat o puternică industrie de
logi, numărul băutorilor ele cafea
pe glob in loc să scadă, creşte
mereu. in ideea că celor îndem-
naţi să se lase de cafea trebuie să
le ofere ceva in schimb, un grup
de specialişti bulgari au realizat o
băutură energizantă cu calităţi
deosebite. Preparată din ceai in-
.dian, fructe de măcieş , plante al-
pine, vitamina C şi o doză foarte
mică de cof!lină, noua băutură ,..
denumită .. Tonigran", conferă
vioiciune, înlătură oboseala, spo-
reşte capacitatea de muncă .
0Jc11onar geografic chinez
La Beijing a inceput să 'apară
"Dicţionarul de denumir i
geografice din R.P. Chineză",
care va avea 31 de volume. La

~
producere . a alcoolului pentru
cluzia că majoritatea crizelor car- combustia autovehiculelor. In elaborarea dicţionarului au lucrat
diace se produc dimineaţa , intre prezent, dintr-un parc de 8,2 mi- geografi, istorici, lingvişti şi etno-

orele 9 şi 11. Ei consideră că tre-
zirea din somn, care modifică rit-
mul biologic, ar putea declanşa
tulburări fiziologice care duc la
lioane de automobile, 30 la sută
funcţionează pe bază de alcool.
Perspectivele folosirii alcoolului
~
logi. Cele 100 000 de denumiri
geografice incluse in lucrare cu·
prind informaţii cu privire. la loca-
lizarea. mediu l natural, istoria şi

infarct.
Greuti!lte purtate pe cap
in .multe locuri de pe glob, dar
mai ales in Africa, femeile sint
obişnuite să poarte pe cap greu-
tăţi foarte mari, care ating şi 70 la
sută din greutatea lor corporală .
O adevărată performanţă. Cum
este ea posibilă , cum pot femeile
. să transporte pe cap atit de mult?
drept carburant sînt foarte mari,
pentru că brazilienii preferă
acum, aproape toţi , să cumpere
automobile care merg cu alcool.
intr-un ·singur an au fost vîndute
590 000 de automobile cu alcool
şi numai 25 000 care funcţio­
nează cu benzină.
O băutură lntirltoare
~
economia fiecărei localităţi .
Aeroport pentru avioane cu deco- ~
la!!' scurţj. • :~
Primul aeroport urban din lume
destinat avioanelor cu decolare şi
0
~
aterizare scurtă va fi construit la
Londra, pe locul tJnor docuri
dezafectate. Aeroportul va avea o "'
pistă lungă de 760 de metri şi va
fi dat ih folosinţă in 1987.

118
SaDAng - arhiva personală
.~ . ,·. . . LUMEA ZÎMBESTE .. . . ··\. .
c.._ .-· • • - JA ~ ' • , • ,

INOVATII

CEHOSLOVACIA

DERANJ ŞI... DERANJAMENTE

119
SaDAng - arhiva personală
 • FDNOTECA DE AUR -
ARHIVA DE SUFLET
O incursiune prin vastul şi fascinantu'l uni-
vers al Fonotecii de aur îşi are, de la bun înce-
put, un punct de pornire emoţional. Simplul
fapt că ai auzit şi că vei putea auzi pe mai de-
parte vocile permanent vii ale unor iluştri re-
prezentanţi .ai culturii româneşti - intraţi de
mai demult sau de mai curînd în nefiinţă -
este .iri măsură să ţină trează emoţia spiritului
precum şi pe cea a sufletului.· Ce alta în-
_seamnă să-I simţi, şi acum, lîngă tine pe un
Arghezi,pe care îl poţi auzi vorbind la radio
despre ale sale . "Cuvinte potrivite"; sau să îl ai
alături de tine pe Blaga - chiar dacă, în ce-l
priveşte, în Fonoteca de aur există un număr
mai mic de înregistrări; sau pe Sadoveanu, as-
cultîndu-i cu aceeaşi fascinaţ-ie glasul ce ră­
sună mereu pe lungi mile de undă ale radioului
şi ale inimilor celor vrăjiţi de farmecul şi fru-
museţea cărţilor sale; sau să auzi glasul acelui
cărturar despre care s-a spus că a scris o în-
treagă bibliotecă despre istoria poporului ro-
măn şi a umanităţii - Nicolae Iorga, sau gla-
sul lui Enescu, Perpessicius, glasul cu incan-
tări al lui Călinescu, cel .al lui Coandă, Odo-
bleja, al sculptorului Anghel, al lui Philippide
şi alte atîtea fără număr glasuri?! Ce altceva
înseamnă deci ascultîndu-le decît o uriaşă în-
credere pe care ţi le dau aceste noi însemne
ale forţei şi dăinuirii noastre - de ieri, de azi
şi de mîine :- pentru că ele, aceste voci vii, se
aud şi se vor auei necontenit în scurgerea vre-
mii, semnînd şi ele în marea carte a acestei
ţări despre permanenta şi continuitatea spifi-
tuală a poporului nostru. Ş1 dacă şi azi, şi mîi-
ne ş,i poate pentru totdeauna aceste voci vor
suna, om eter, pururea vii , mulţumirile noas-
tre, ale tuturor trebuie să le adresăm radioului
care a desfăşurat, de-a lungul anilor, prin re-
dactori pasionaţi şi cu un înalt spirit de răs­
pundere 'faţă de destinele culturii naţionale, o
tenace operă de păstare şi tezaurizare a ma-
rilor voci contemporane ale neamului.
Ideea unei Fonoteci de aur este de sorginte
românească. Ea s-a născut şi s-a afirmat - şi
continuă să O facă la cele mai înalte cote ale
exigenţei - în anii edificării noii orînduiri, ca
dovadă a preţuirii cu care socialismul cin-
steşte şi valorifică tot ce îns·eamnă manifes-
tare elocventă a puterii de creaţie a poporului
romăn, tot ceea ce înnobilează şi înfrumuse-
ţează spiritual pe oamenii zilelor noastre. In-
spirata denumire de Fonoteca de aur a fost
dată întîia oară, în ţară şi în lume, arhivei so-
nore a Râ:diodifuziunii române - mai exact,
înregistrărilor de o valoare ~xcepţională , adu-
nate de-a lungul anilor, emisiunea cu acelaşi
nume devenind, la rîndu-i, o permanenţă de
atunci încoace, o componentă a conştiinţei
culturale a poporului nos'tru . Preocuparea
pentru tezaurizarea vocilor a început de prin
anii '50, cînd vocea lui Mihail Sadoveanu se
incrusta pentru eternitate, cu tot ce-i era pro-
priu, tulburător, pe benzile magnetice. Au ur-
mat Arghezi, Bacovia, Carnii Petrescu, Cezar
Petrescu, Gala 'Galaction, Lucian Blaga, Per-
120
pessicius, Tudor Vianu, Ion Agârbiceanu, Ion
Marin Sadoveanu, Mihail Ralea, Alexandru
Philippide, Zaharia Stancu, Victor Eftimiu, Eu-
sebiu Camilar, Mihai Codreanu, Miron Radu
Paraschivescu, Aurel Baranga, Marin Preda şi
mulţi alţi poeţi, prozatori, dramaturgi, critici şi
istorici literari. Au fost prezenţi, de asemenea,
oameni de artă, istorici , profesori, oameni de
ştiinţă ca şi mari maeştri ai scenei (păstrîn­
du-se distribuţii memorabile în spectacolele
de atunci ale teatrului radiofonic - Lucia
Sturdza-Bulandra, Ion Manolescu, George
Vrac a, Nicolae Bălţăţeanu, · Maria Filotti, Jules
Cazaban, Grigore Vasiliu-Birlic, Miluţă Gheor-
ghiu, Ştefan Ciubotăraşu ş.a.). Această ac-
ţiune, cu adînci semnificaţii patriotice, avea să
ducă în 1967 la apariţia Fonotecii de aur. La
început a fost - şi a rămas pînă astăzi - un
titlu de emisiune culturală în care puteau şi
pot fi auzite voci dintr-un vast muzeu sonor al
culturii naţionale. Mai apoi, Fonoteca de aur a
depăşit perimetrul Radiodifuziunii române,
confundîndu-se cu orice colecţie de înregis-
trări de preţ existentă la o instituţie sau alta.
Şi, cum era de aşteptat, Fonoteca de aur a pă­
truns şi în preocup~rile altor Radiodifuziuni ,
constituind obiectul unor schimburi de înre-
gistrări cu glasurile creatorilor intraţi în istoria
culturii şi artei universale.
Cum a fost primită această ilustră emisiune
şi , mai ales, ideea tezaurizării vocilor "de
aur" ? Cîteva din opiniile despre ce înseamnă
Fonoteca de aur pentru noi, românii, pqt su-
plini mult mai bine intervenţia noastră în
această direcţie, vorbind despre largul interes
de care s-a bucurat şi se bucură, în continu-
are, această fericită aplecare de păstrare întru
eternitate a vocilor celor mai de seamă oa-
meni ai ţării sau , citîndu-1 pe Alexandru Phi-
lippide, pe "contemporanii în durată eternă".
"Fonoteca de aur - spunea acelaşi Alexandru
Philippide - face ca prezenţa unor valori cul-
turale deosebite să capete un caracter de per-
manenţă care micşorează în chip simţitor dis-
tanţa dintre trecut şi prezent" . Atingînd ace-
eaşi coardă a permanenţei , Ion Doctu Bălan
subliniază faptul că "Fonoteca de aur se con-
stituie într-un muzeu "sorror al culturii naţio­
nale din care vorbesc, cu încredere în om şi
omenie, vocile care au intrat în eternitate, ca
şi vocile în care vibrează azi întreg universul
de gînduri şi simţiri al poporului nostru''.
Nicolae Dragoş numeşte Fonoteca de aur
"Oglinzile de aur ale realităţii", în care vocile
poeţilor contemporani, adresîndu-se ascultă­
tarilor de azi, o fac şi în numele viitorului.
"Multe dintre ele sînt neîndoios voci pentru
emisiunile de mîine ale Fonotecflăe aur. Ca şi
cele ale prozatorilor, dramaturgilor4- criticilor
şi istoricilor noştri literari. Câ şi cefe ale tutu-
ror personalităţilor vieţii noastre culturale şi
ştiinţifice ". Dan Grigorescu sesizează un fapt
care, intrat în obişnuinţă , poate rămîne neluat ,
în seamă . "Nici ur. .;veniment important al is-
toriei artei din această epocă nu a fost igno-
SaDAng - arhiva personală
~ ~at" - -
.
emisiunile radio - devenind astfel .,o
adevărată istorie
măneşti". •
vie a artei contemporane ro-

Un public nou, foarte numeros, a fost astfel

chemat spre realităţile artistice româneşti şi
universale, spre expoziţii şi spre muzee, com-
pletînd semnificativ sel}surile mişcării cultu-
rale din ţara noastră . .,Intre miile de înregis-
trări - sublinia iniţiatorul şi redactorul Fono-
tecii de aur, lulius Ţundrea, în cartea sa fericit
intitulată .,0 sonoră coloană infinită" -un loc
distinct ocupă paginile din cărţile reprezenta-
tive ale literaturii actuale, în rostirea autorilor,
interviurile cu savanţi, poeţi, prozatori, drama-
turgi, istorici, artişti plastici, profesori ; publi-
cişti, creatori
manifestările
populari, comentariile despre
Festivalului Naţional .,Cîntarea
României", cronicile pe marginea marilor ex-
poziţii de artă plastică, spectacolele teatrale,
· lucrările muzicale de toate genurile, festivalu-
rile folclorice, recitalurile poetice şi alte nume-
roase manifestări de ordin cultural-artistic,
toate aducînd în auzul radioascultătorilor ·
crîmpeie din sonora .,coloană infinită~' a isto-
riei şi spiritualităţii naţionale". Fonoteca de
aur - o inepuizabilă arhivă de suflet - ră<
mîne la îndemîn~ noastră, a tuturor, precum şi
a generaţiilor vdtoare.
GEORGETA ŞTEFĂNESCU •

aaaaaâaaaaaaaaa
Descoperire la piramida lui Keops

Construită acum 4600 de ani. DE PE TOATE MERIDIANELE

piramida lui Keops este pe cale
să-şi dezvăluie unul din numeroa-
seie-i secrete : in urma examinării
arhitecturii interioare a piramidei
au fost descoperite trei sau patru
cavităţi de 1 metru pe 2 in culoa-
rul . de la Camera reginei. După
părerea arheologilor, aceste cavi-
tăţi ar putea adăposti mobilierul
funerar al faraonului Keops . Dacă
presupunerea se va adeveri, vom
avea de-a face cu cea mai impor-
tantă descoperire in materie,
după descoperirea, in 1922, a sin-
gurului mormint faraonic găsit in-
tact, cel al lui Tutankhamon .
Foarfece brlceag
Ideile ingenioase sint intotde-
auna simple, dar tocmai de aceea
trebuie să · treacă multă vreme . adincime urcă la suprafaţă, unde
pînă să le vină oamenilor in
minte. Aşa a fost şi cu foarfe-
ca-briceag . Deşi bricege există de
secole , de-abia in zilele noastre
unor specialişti vest-germani le-a
venit ideea că şi foarfeca _poate
avea tăişuri escamotabile. In cu-
ritld, noua foarfecă va fi la inde-
mina _oricui .
Microundele şi reacţiile chimice
Microundele nu servesc numai
la cuptoarele cu coacere uttrara-
pidă; ele sint utilizate. de aseme-
nea, in analiza şi sinteza organică . acestea se poate obţine apoi o
Rezultatele au fost remarcabile : 5
mmute m loc de 8 ore. la randa-
ment egal.
Cite limbi se vorbesc pe glob
Pe baza unor recente cercetări
llngvostoce, oamenii de ştoonţă sint
in măsură să aforme că in lume se
vorbesc 5 651 de lombi Circa
in
Himalaya (160}, in Africa. mao
ales in bazinul fluviului Niger
(280), însă recordul este deţinut
de Papua - Noua Gufnee (1010) .
Oxigenul vine din adincul pămîn­
tului?
Omul de ştiinţă sovietic din No-
vosibirsk , Vasili Bogatov, a ajuns
la concluzia că cea mai mare
parte a oxigenului atmosferic pro-
vine din adîncul pămîntului , şi nu
de la vegetalele terestre. Potrivit
părerii sale, crapăturile scoarţei
păm întului aflate pe fundul ocea-
nelor lasă să treacă mari cantit ă ţi
de magmă bazaltică , bogat ă in
gaze, şi mai ales in oxigen. ~stiei ,
saturate cu oxigen , apele reci din
se încă lzesc şi eliberează oxige-
nul in atmosfer ă.
Materii prime din deşeuri de am-
balaje
Din diverse deşeuri rezultate
din industria an:Jbalajelor se poate
obţine un valoros material plastic.
Şi aceasta graţie unui procedeu
de prelucrare pus la punct de
specialişti suedezi. Materialele
destinate reciclării (hirtie, carton,
folii de aluminiu) sint amestecate
şi transformate in granule. Din
nouă materie primă. ale cărei cali-
tăţi se aseamănă mult cu cele ale
materialelor sintetice.
Oul care nu se sparge
Un- ou se poate sparge lansat şi
de la 10 milimetri . Dar şi in pri-
vinţa aceasta se realizează recor-
duri de lansare şi de nespar-
gere. Ultima performanţă : 198 de
metro. Recordul a fost stabilit
dintr-un elicopter, oul căzînd, fără
să se spargă, pe un teren de golf.
':_vaziune, nu glumă!
La c apătul a.. 66 000 de an-
chete, ministerul italian al finanţe­
lor a intocmit o listă de 33 000 de
evazionişti fiscali. Recordul este ·
deţinut de evazioniştii firmelor pe-
troliere , care ascund de fise 95 la
sută din veniturile lor. Pe locul
secund se situează regiile de tu-
tun, urmate indeaproape de com-
paniile financiare , care nu- şi disi-
. mulează "decit" 80 la sută din ve-
nituri. După cum a declarat purtă­
torul de cuvint al ministerului , lis-
ta este departe de a fi completă .
Anchetele continuă.
Medicină tibetană
S-a păstrat pînă in zilele noas-
tre un tratat de medicină tibetana
datind din secolul al VI - lea i.e.n.
Se pare că lucrarea nu are doar o
valoare istori că, ci şi una practică ,
intrucit la spitalul central din Ulan
Bator specialiştii efectuează trata-
mente prin acupunctură după re-
ţete luate din tratat. Au fost astfel
tratate cu succes hipertensiunea,
enterocolitele, migrenele. malad i-
ile articulaţ ii lor şi durerile reuma-
tismale.
Un vast ocean pe Uranus?
Observaţiile efectuate de sonda
spaţială "Voyager-2" in cursul
survolării planetei Uranus, in ia-
nuarie 1986, par să confirme ipo-
teza că planeta ar fi acoperită de
un vast ocean , adinc de peste
6 000 de kilometri. Acest ocean
ar fi constituit dirr'apă -allatiHa o
temperatură foarte înaltă {mai
multe mii de grade) , care insă.nu
fierbe, din cauza imensei presiuni
atmosferice uraniene. Savanţ ii
americani opinează că această
apă provine din captarea de către ~
-
nucleul solid al lui Uranus a nu- .
meroase cornete formate din .
gheaţă.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~ -
121
SaDAng - arhiva personală

Cercetătorii fenomenului
cultural tecucean, mai noi
sau mai vechi, I-au integrat
spiritualităţii locale şi pe pic-
torul Dimitrie Hârlescu deşi,
se ştie , n-a fost teC~JCean , cel
puţin prin rădăcini. &-a năs­
cut la Făl ticeni la 5 noiembrie
1872, exact cu o lună inaintea
celuilalt pictor tecucean,
Gheorghe Petraşcu , ş i avea
să-şi plimbe umbra prin lume
vreme de 51 de ani. N-a reu-
şit să depăşească statutul de
simplu profesor de desen
voiajat un timp mai scurt la li-
ceele din Constanta. Birlad şi
mai indelungat la cel din Te-
cuci, oraş de baştină al soţie'
sale, Elena Rusu Mitrea. Sfîr-
şitul timpuriu nu 1-a prins ne-
pregătit, ba dimpotrivă, şi 1-a
provocat singur după ce-i
slăbiseră nervii fragili. Zăbra­
nicul n-a mai acoperit decit
avancortina in spatele căreia
122
pictorul trăia in afara firii.
Acesta a fost omul. Un flage-
la! al provinciei monotona,
chiar dacă nu totdeauna lip-
sită de interes cultural.
La BirJad, unde -funcţio­
nează ca profesor de desen
intre 1907-1909, va intilni o
vie activitate culturală gru-
pată in jurul revistei .,Făt-Fru ­
mos" care va pregăti, de alt-
fel, viitoarea societate cultu-
rală ,,Academia Birlădeană"
(1915) iar la Tecuci unde se
instalează in 1909 pentru tot
restul vieţii , se mai simţeau
încă ecourile recent desfiinţa­
lei foi .. Provincia literară" ce-l
avusese ca director-proprie-
tar pe poetul Constantin Mu-
che şi unde se primeau co-
respondenţe de la Paris -
nume de mare reclamă pen-
tru revistă - de la enigmatica
Alice Călugăru . La doi ani de
la descinderea sa in -recuci,
'
se va constitui a1c1 societatea
.. Mihai Eminescu" şi va apă­
rea o nouă revistă, .,Freamă­
tul". Este de presupus că
noul profesor, cu apetitul său
de cultură, nu va rămîne in
afara acestor manifestări. În
urbea tecuceană, ca peste tot
in oraşele de provincie, inte-
lectualitatea era grupată mai
cu seamă in Gancelaria liceu-
lui şi noului coleg descins tot
dintr-un mediu asemănător,
nu-i va fi greu să se inte-
greze. Pe cîţiva dintre colegii
gimnaziului tecucean .. D.A.
Sturza" . ii putem recunoaşte
uşor in panoul său, cu titlul
imprumutat probabil de la ro-
manul lui Anton Holban .. Pa-
rada dascălilor" unde tuşa
caricaturală a pictorului Hâr-
lescu caută să le configureze
liniile de profil moral, de la ti-
pul ·de boem sfrijit al profeso-
rului Dorin la cel de hipopo-
tam biped al profesorului de
franceză, ridicol prin obezita-
tea lui, cum şi-1 aminteşte şi
Jorgu Iordan in memoriile
sale.
Ca profesor, a dat catedrei
sale înălţimea profesională şi
autoritatea morală cuvenite.
Numit director in 1916, nu
poate rămîne in această cali-
tate decit un an. Cel mai greu
din scurta sa viaţă şi din exis-
tenţa liceului intrucit a trebuit
să-şi continue activitatea sub
potopul bombardamentelor.
Situat in zona frontlrlui intreg
oraşul era supraaglomerat de
barăci şi chesoane militare,
de cazarme, manutanţe şi
spitale improvizate. Dinspre
Mă~ăşeşti brandurile răsco­
leau măruntaiele pămîntului
forind plăgi adinci nevindeca- ·
bile. Multe din ele ajungeau
in oraş, mai ales in zona gă­
rii, dar şi peste grădini, case
şi edificii. Panica era gene-
rală, populaţia se refugia şi
nervii slăbiţi ai distinsului di-
rector n-au rezistat. Cu nervii
clătinaţi va mai trăi 6 ani,
pînă in 1923. De aici incolo
timpul a aşternut peste om şi
peste . operă straturi groase
de uitare. Straturi grele şi ne-
meritate.
, Tirziu, in 1967, Muzeul de
Artă din ·Constanţi!- ii organi-
zează o retrospectivă: Au fost
expuse atunei 71 de lucrări.
39 de plastică şi 32 de gra-
fică. O adevărată uimire_. Cu
acel prilej s-a scris cite ceva
şi despre autor. Lucruri fru-
moase. Dar de atunci au tre-
cut alte două decenii şi Peste
SaDAng - arhiva personală

numele său s-a instalat ace-
eaşi tăcere nefirească. E un
lucru constatat că nu prea
ştim · să ne preţuim valorile.
Dimitrie Hârlescu este un
caz. Mai sint şi altele. Des-
tule. . concretul ajunge să se des-
încercări de tratare mono-
grafică a pictorului Hârlescu
s-au mai făcut. Nu ştim care
au fost cauzele celorlalte ne-
reuşite. Cert este că lucrarea
lui Gheorghe Macarie, apă­
rută in 1986, in Editura Meri-
diane, umple un mare gol in
critica şi istoriografia noastră
plastică . Direcţiile de sens ce
se pot desprinde din această
monografie sint mai multe.
Poate ar trebui subliniat mai
intii tonul cald şi pertinent cu
care autoru~ înconjoară efigia
pictorului. Intre monografist
şi moriografat se întrevăd
semnele unor afinităţi elec-
tive, cum ar spune Goethe.
Sau poate ar trebui să
apreciem efortul autorului de
a-i delimita laturile expresia-
niste ale creaţiei intrucit, se
· ştie , in această direcţie au
existat unele controverse. Dar
cum oare să te îndoieşti de fi-
rescul acestei apartenenţa
, semnificaţional. Şi totul învă­
cind pictorul, in unele din lu-
crările sale cele mai izbutite
esenţializează atit de mult
concentratul pictural, incit re-
zultatul, refuzindu-se oricărei
incartiruiri şi sfidind imperial
fete in sfera pură a conceptu-
lui? Mai cu seamă portretele
sale· manifestă această ten-
dinţă specifică de a-şi desfide
particularităţile, de a-şi aboli
propria identitate. Marin O.
Dumitrescu este de fapt .. Ma-
Dispozitiv antHurt pentru automo-
bile
Poliţia din statul Massachusetts
(S.U.A.) a primit spre omologare
un dispozitiv antifurt interesant.
Este vorba de un emiţător de di-
mensiuni minuscule, care .poate fi
ascuns în locuri. foarte greu de
găs it. Activat de la distanţă in mo-
mentul descoperirii furtului, apa-
ratul incepe să emită semnale ra-
dio, care permit poliţiei să locali-
zeze in scurt timp automobilul
dispărut.
gistrâtul ", George Hilt -
,.profesorul", Argatul Vasile
- ,.Părăsitul ", Pleşcan -
,.Băi atul şezind" , doamna in
fotoliu - ,.Balerina".
Şi din alte lucrări , degajind
..un tragism lucid şi resemnat,
asumat condiţiei sociale şi
sufleteşti a personajelor" se
desprinde aceeaşi tendinţă de
transgresare a realului spre
simbol. . .,Prizonieri", ,.Jucăto­
rul de maimuţe" , ,.Colţ de ca-
fenea ",' ,.Cîntăreţi ambulanţi",
,.Partida de şah " etc. consti-
tuie tot atitea ipostaze ale
evaziunii spre abstract şi
luit in aceeaşi culoare mur-
dară, acelaşi laitmotiv al col-
bului provincial care pati-
nează formele, chipurile şi
nuanţele .
Există la Hârlescu o prefe-
rinţă pentru albastru . Cei
vechi ai Tecuciului işi mai
amintesc de veranda casei
sale avind geamurile de cu-
loarea safirului. Chiar atunci .
cind cade pe îmbrăcămintea
portretului (..Portret de fe-
tiţă", ,.Cîntăreţi ambulanţi " )
picătura de albastru are ros-
tul unei traflsparenţe psiholo-
gice, a unei pupile deschise
spre interior vrind să" obiecti-
veze cite ceva din caracterul
acestora. Căci Hârlescu a
fost inainte de toate un mare
portretist. Şi personajele sale
sint culese din toate mediil,e:
copii şi bătrîni , scriitori, pro-
fesori, jurişti , ţărani etc. Şi
peste tot strecoară cite ceva
din nobleţea sufletului său. O
nobleţe maiestuoasă, ţişnită
dintr-un fir de boranglc gin-
gaş cu care · impresurează on-
tologia picturală a lucrărilor
sale.
Prof. IONEL
VestlgH trolene .
Războiu l tr.oian a existat cu
adevărat sau 1-a inventat Homer?
De curind au .fost găsi.ta..noi do-
vezi in favoarea ipotezei că răz­
boiul troian este un fapt istoric.
Un grup de cercetători viist-ger-
mani au descoperit in nisipul ba-
zinului Besik, pe presupusul ali-
neament al taberei asediatorilor, o
vastă necropolă cu urne funerare.
Cercetările au arătat că vestigiile
datează exact din peripada distru-
gerii cetăţi i cintate de Homer.
123
SaDAng - arhiva personală
 '
~~4'~~~~-®xJ>r~

TERN/TATE

Cine 1-a văzut frămintind şi modelind lutul a

ayut fără îndoială sentimentul că· Justin Năs­
tase era hărăzit indeletnicirii sale, ca albina şi
ca privighetoarea. Bine zidit, frumos, cu bra-
ţele vînjoase şi cu miinile mari, dar nervoase,
intotdeauna sensibile la atingerea materiei,
Justin n-ar fi P!!t.ut să devină altceva decit
sculptor. Ca orice creator adevărat, el punea
ordine in haos, smulgea din neant chipurile pe
care le nemurea cu duhul său. Uneori, in ar-
gila pe care o încălzea cu propria lui răsuflare
- magmă ce-şi căuta forma - punea cite un
grăunte de pămînt dintr-un săculeţ adus de
departe, din glia lui de-acasă - act solemn de
magnifică transsubstanţiere şi comunicare.
Virtuos al portretului, Justin ne-a lăsat exce-
lente busturi şi statui infăţiş indu-i pe Decebal,
pe Ştefan cel Mare, pe Mihai Viteazul, Iancu
de . Hunedoara, Nicolae Bălcescu , Eftimie
Murgu, Nicolae Iorga şi pe alţi bărbaţi de
seamă ai neamului nostru. Măsura talentului
artistului este ţiată tocmai de aceste lucrări,
prin care Justin Năstase va infrunta vremea şi
se va izbăvi de uitare.
ION D. GOIA •

~ ....c, 2;iff6r.fi1!;:-;.§6 i!:6~ f.!$"f.S6~ ~

124
SaDAng - arhiva personală
48 MIHAI VITEAZUL 2000

IANCU DE
HUNEDOARA

125
SaDAng - arhiva personală
 Toţi copiii sint frumoşi şi
toţi ~unicii din lume sint
buni. Intr-un sens relaţia co-
pil-bunic este mai firească
decit relaţia părinte - copil
fiindcă numai bătrînii sint in
stare de mintea copilului,
ceea ce înseamnă că bunicii
au şi mai mult timp, dar şi
mai multă înţelepciune ca să
vadă ce-i cu mintea copilului.
Bătrînii lumii sint toţi buni
pentru că prin nepoţii lor şi
pentru nepoţii lor au renunţat
la toate motivele de a fi altfel
decit buni.
Pentru virstnicii noştri co-
piii reprezintă o şansă de a
mai fi ceea ce au fost. Fi-
indcă aşa e viaţa, copiii sint
cei care au intotdeauna timp
să-i asculte pe bătrîni. Vor-
bind despre copii şi despre
bunici ajungi intotdeauna in
pragul unor adevăruri crude
şi anume că există copii ce
cresc lipsiţi de bunici, dar
mai ales că există şi-atîţia bă­
trîni lipsiţi de norocul unor
nepoţi. Acesta e genul de su-
ferinţă pe care nu-l pot po-
vesti decit aceia care-I cu-
nosc. ·pentru că, intr-un fel
bunicii îşi recapătă prin ne-
poţi zimbetul pe care, uneori,
şi-1 pierd din cauza copiilor. ·
Bătrineţea are. sens alături cu
nepoţii şi nu e om care să nu bucuriile lumii doar de dra- decit ei.- Dar spun asta mus-
simtă cum devine altfel şi in- goste au nevoie. tăcînd in barbă cu înţeles ... E
totdeauna mai bun cind ii în- clar, nu mai au răbdare cu
vaţă pe cei mici, pe-ai lui, 1. Bunicul, cu casa şi cu noi sau poate-i adevărat şi nu
cum trebuie să descopere lu- lumea'lui ne atrage in fiecare vor să rişte să fie puşi in în-
mea şi cum trebuie să o zi ca un magnet. E un olar curcătură.
trăiască. priceput . şi unul dintre noi 5. De la ea am să învăţ
Într-o casă de oameni gos- precis ii va fura meseria. pînă la urmă tot alfabetul!
. podari, 'bunicii pun o normă 2. Tata mare e mecanic, 6. Bunica noastră are un
in toate şi rostul lor in toate dar mie nu-mi place să fiu secret al ei, altfel cum să ne
pare firesc, atit de firesc incit mecanic. Eu voi fi şofer! explicăm faptul că tot ceea
doar atunci cind nu mai sint 3. O iubim pe bunica pen- ce ne zice să facem, facem
ne dăm seama ce au fost fi- tru o mie de motive; că are cu mare plăcere.-- •
indcă inainte de a fi bunici, totdeauna pregătite pentru 7.... Iar a . noastră ne pri-
bătrînii sint părinţi şi prin ne- noi fie o plăcintă, fie un măr. meşte mereu .oo masa pusă.
poţi şi strănepoţi ei sint in Dar mai ales o iubim pentru E plăcerea ei, dar şi a noas-
două şi in trei rinduri părinţi. că avem in fiecare zi un tră.
Să ne iubim bunicii cu amin- punct in program : vizita la 8. Eu sint buricul pămîntu­
tirea copiilor ce-am fost şi bunica. lui; toţi in jurul meu imi sint
să-i iubim mai mult cind nu 4. Sintem la virsta cind, ei, rude. E foarte plăcut să te iu-
mai pot şi cind dintre toate bunicii ne cred mai deştepte bească toţi. Cu toate acestea

126
SaDAng - arhiva personală
abia aştept sa scap de căru­
cior.
9. Am . cel mai deştept bu-
nic - ştie tot ce-l intreb.

Fotografii de
ELENA GHERA •

127
SaDAng - arhiva personală
128
SaDAng - arhiva personală
 Demult o gra matică a tim-
pului, demult. artă ş i industrie.
demult comerţ ş i economie
- în cel de-al treilea val al
revoluţiei industriale în car e,
se zice, ne aflăm . producţ ia
de modă este aşezată alatu n
chiar de elect ronică , de sinte-
zele fine, de ramurile de virf
ce valor i fică înalt materiile
pr;me, menite să restructu-
reze ordini economice şi să
salveze societăţile de crize.
aşa cum se petrec lucrurile,
de pildă , la ora actuală , în Ja-
ponia ş i Franţa - moda a in-
trat demult , se ştie , în cultura
noastră de fiecare zi.
Mari st i !işti , designeri , ar-
ti ş ti plastic i se intrec cu toată
serioz itatea, cu toată profun-
zimea talentului ş i compete n-
ţei lor pentru a se impune in
această eterna ş i atît de efe-
meră zo r ă a v1eţi i noastre. În
9 - Al mdoahul flacă1a '87
lu me s~; scnu istori i al e
costu,mu lui , encicloped ii de
modă , s-au născut şi se nasc
tot mai mulţi cr itici , c ron icari
ş1 teoreticien i ai modei, se
nasc expoziţii şi muzee ale
ve stimentaţ i ei din preistorie şi
p în ă azi iar - cum am m 1
spus - paradele au devenit
spectacole şi premiere ce
ocupă scenele cele mai riv-
nite. unde îşi dau mîna, pen-
tru reuşita lor, toate artele ş i
muzele - regia, scenogratia,
dansul , poezia, pictura... ln-
suşi Roland Barthes, filozoful
generaţie i tinere, a tras cu
ochiul spre acest fenom en
social atit de pregnant Urma-
rind dialogul intre trad iţi e ş i
inovaţie , sesizeaza jocul pf''-
petuu dintre ., permanen ţă ' s;
Revine tu rb anui. ~
129
SaDAng - arhiva personală
 Trei ţinute de ocazie Se poartă lu ng.

" noul încăpăţînat", dintre zek lud!! de la "M • ori ţa " Ora-
"clasic'' şi "ultramodern" , ain- dea, st ol• sta de 15 ani in servi-
tre "a plăcea " 'şi .. a uimi.", dar, ciul cr eaţ1e1 şi proiectării, de
dincolo de tot si toate, ch iar produse noi . Reuş itele colec-
dacă .. i!'l fiecare an moda dis- tivului pe care il cond uce se
trug e· ceea ce abia a adora t, demonstreaza prin prest igiul
Vi adoră ce ea ce ~~ distruge'', ş i impunerea firmei peste ho-
$esiz1nd că ea îşi re ia te mele şi tare: intreprinderea orădeana
;r.otivele in cicluri , ridi că vo· expo rtă 85 la sută din pro -
cea pentru primirea modei în d u cţia ei pe toate meridiane le
parnasul artelor. fiind .. o artă globului .
1n egală măsură ca literatura. Desigur. in tr icotaje moda
pictura, muzica" .. . incepe de la fir ş i f i bră. apoi
Dar, dincolo de istorie şi trece prin contexturi şi o da• a
teorie, întrebarea esenţială a cu ele la croieli şi linii. ac es-
fiecărui sezon , întrebarea tea in asonanţă cu marea
principală a f1ecăruia dintre confectie din materiale te-
noi ramine: sute. Deci, suverană ram ine
. CE? savanteria amestecurilor. Fi-
Ce vom purta, de data bre naturale şi fibre sintetice.
aceasta, în anul 1987? Ştim într-o multitudine de variante
că zarurile au fost aruncat e şi proporţii , pentru a se ob-
cu luni şi luni in urma. chi ar · ţine tricoturi pufoase. trico-
cu doi ani in urma. in labo ra- turi fluide, suple. vaporoase,
toarele secrete ale chimi şt • ­ cu moliciuni de angora şi
lo r. textili stilor. specialiştil o~ lama. cu foşnet de mătase . cu
i n · confecţii , in atelierel e transparente de dantele si
proiectanţilor . designerilor , pinze de păianjen . cu luciri
modelierilor din industrie ş i metalice ori matităţi de
case de modă . frunză . Gama imbrăcămintei
tricotate merge - cum desci-
VEDETA PERPETUA - .
TRICOTAJE LE ... Se poarta baston ul. nu ca •
.. .Ne asigură inginera Luc- semn de batr in ete .

.130
SaDAng - arhiva personală

fram pe stendere In co leCţ i a
anului de la ..Micr iţa' - pen-
tru toate sezoanele; pentru
toate virstele, pentru femet,
bărbaţi, copii, pentru toate
orele şi toate ocazii le. De la
îmbrăcămintea sport la cea
de seară , de la lenjeria de
corp pentru zi şi noapte, la
fastuoase şi rafinate roch ii
pentru recepţii, pentru Anul
Nou, pentru vacanţe .. .
Puloverele sint largi , foarte
largi şi tot atit de lungi , indi-
ferent de grosimea lor, senz a-
ţia . de comod, de pufos, de
suav trebuie să răm înă do mi-
nantă . Pentru ocazii şi pentru
v ară - fire lucioase şi strălu­
citoare, dar mai discrete decît
in sezonul trecut; viscoza ră­
mîne regină. Pentru zi ca si
pentru după-amiaza şi seara.
pentru speciacole ca şi pen-
tru sport, se impun dung ile.
Pe verticală , pe orizontală . pe
di agonală şi încă se mai p ăs­
trează asimetriile. Noul abso-
lut il constituie ornamentale
şi aplicaţiile - din dantelă ,
di n piele, din broderii de măr­
gele , cr istale, paiele . S-au
reintors tricoturile imprimate,
de data aceasta in arabescuri
•'
orien tale şi in geometrii inspt-
rate, concurata tot uşi de cele
fi orale .
Ţ ESĂ T U RI, I MP RI-
ME URI, CULORI
Culorile anului ni le dez vă­
luie o altă st i listă impusă in
producţia noast ră de m od ă,
im pusă pri n talent şi voc aţi e ,
Maria Og li ndă , şefa co lectivu-
lui de c reaţie al Casei de
Mo dă a m eş teş uga ril o r di n
Ca pitală .
8-a reintors galbenul. Gal-
banul in toate nuanţele , de la
portocaliu! aprins, la gran i ţa
cu roşul-flacără ş i treci nd
prin cel al picturilor lui Gau-
guin din perioada Tahiti, ca ş i
prin cel al petalelor de floa-
rea soarelui din pinzele lui
Ţuculescu , pînă la pasteluri le
florilor de mai. Turcoazul , ro-
zul fierbinte (ci clamenul ).
verdele-iarbă ş i verdele-sma-
rald , albul optic, albu l-al bit,
,. ţipător ", dacă se p oa t e
spune astfel despre culoa rea
Mai multe ide i intr-o sing ur~ 1oo
rochie.
131
SaDAng - arhiva personală
 Pa/ariile sint nelipsite in acest an.
purităţii ş i absolutului , albas-
trul-noapte ş1 toate nuanţele
de gri , de la oele de piatră , de
gresie ş i andezit, la cele me-
talice, de fontă , oţel şi argint
patinat. Lăsăm la urmă ne-
grul-vedetă , ce se reia şi se
repetă in combinaţie cu toa-
tea celelalte de mai sus, ofe-
rind ineditul sezonului. De di-
mineaţa pî nă seara negru , de
la pantofi la pălărie , de la
mantou la bolerou , dar prea
rar singur, mereu in ambianta
cu celelalte nuanţe . Predo-
m i nă uniurlle, dar şi imprima-
urile in aceeaşi gamă . Dese-
nele, şi la ţesături , sint ara-
bescul oriental, mai ales, tur-
cesc, flori figurative , geome-
triile şocante . Domină stofele
moi. lenajurile fine, caşmirul ,
caşaua . mătăsurile de tot fe-
lul. Dantela coboară din tur-
nul ei de gală tot mai mult pe
stradă , impunindu-se pentru
toate orele şi virstele, precum
şi catifelele, oricit de somptu-
oasa. O altă noutate in moda
fem ini na ca şi i n cea mascu-
132
Ţinuta de spectacole, de conce rt e.
li nă , pe lî ngă
dung il e ce s-e
m enţin ,in te rvine predomi -
nant carou ! sti l Pri nce de
Galles.,
LINII ŞI CROIELI
Da că imprimeuril e ş 1 culo-
rile ne fac să căutăm şi să re-
desc oper i m o modă mai
aproape de noi, să u m b lă m
cu memor ia prin decen iul
şase , linii le şi croieli le preiau,
i ntr-o debordantă i nvenţ i e ,
i ntr-o v i j e lioasă noutate, is-
prăvile de acum 87 de an i,
cind lumea intra in noul se-
col , nu in fastuoasa rochie şi
costumul sofisticat al Empi-
re-ului francez , ci in mai so-
bru! şi mai practicul "tailleur
anglais" , ca şi in costumul
bărbătesc croit la Londra in
spiritu l unei epoci practice ş i
active. Desigur, creatorii de
azi i-au preluat motivul , re-
compuni nd o altă partitură ,
profund orig i nală . Deci. in
principal taioare, două piese,
compleuri formate din rochie
cu jachet;, o ri din trei piese.
fuste cu jac hete, jac hete
oprite in talie, jach ete trei
sferturi , jac hete t re i optimi ,
jachete de tot felul... Mu lt,
foarte mult se poa rtă ta ica-
rele ş i compleu ril e avind
piesa de sus croită cu basc.
Sase in fel ş i ch ip - d in
drept, din bie, cloş , i ncret i!,
cu alung iri in spate, gen frac
ori smoching, de fapt , stil
taiorul englezesc de la 1900.
Se menţin mînecile rag lan şi
chimono , mai puţ i n ampl e
decit p î n ă acum însă (au că ­
zut cele sub formă de T şi
aripi de liliac), umerii răm î n
larg i, cu perniţe , dar nu chiar
atit de lar~i . ech ilibrul şi
d i sc reţia venmd să. .estompeze
acele provocă ri futu riste ce
izbucnesc din timp in .li mp in
moda t î nără . Mîneci le se mu-
lează pe cot. reliefind mai
bine scuj pturalitatea trupulu i
fem rnin . In consens, se men-
ţin pliseurile adunate in ta lie,
dar iş i face loc . su vera nă , li-
nia dreapta cu fustele pî nă la
SaDAng - arhiva personală
 .. clasic" , spre firesc , sint ma1
puţi n alungite si ceva mai late
f ată de .. stagiunea" trecută .
PANTALONUL ...
... Răm.ine o piesă· de rezis-
tenţă in garderoba feminfnă .
Şi el tot mai aproape de cla-
sic, fără excese, nici gen ,.ca-
rate", nici ,.gen şalvari", nici
gen .. western", ci drepţi , lungi
pî nă la glezne, mai ales negri
si alb i. Compleul jache-
ta-pantalon e o achizitie la
care garda oba femeii mo-
derne, active, nu vrea să re-
nunte.
ACCENTE ŞI ACCE-
SORII
Debordantă in fantezia ei
r o mant i că , dat fiind virsta-i tî-
nără şi cu sigu ranţă unui
anume temperament, Graţiela
Comşa - o voce afirmată in
concertul tot mai amplu al
creatorilor din cadrul Fondu-
lui plastic - vă invită să nu
uitaţi accentele şi accesoriile.
Mai mult ca oricind ,,sarea şi
piperul" vestimentaţiei aces-
tui an . Aveţ i grijă de nasturi
şi catarama. Sint mari, colo-
r aţi , in culorile veşmintelor .
desigur, foarte in tol') ori
fo arte asortaţ1 cu acestea ,
chiar pjctaţi , ţinînd loc . şi de
broşe . In armonie cu e1, cer-
cei şi brăţăr i. Mari şi i n forme
geometrice, amintind pago-
del e, acoperişul iurtelor , scoi-
cile oceanelor, o neintrecută
fantezie. Cordoanele şi ele se
vor remarca - sint foarte late
(amintindu-ne permanent că
trebuie să ne cintarim zilnic

o 1 achetă călduroasă şi m o-
dern ă.

jumă tate a genunchiului. Se

mentin . deopotnvâ şi cele
maxi , pînă la glezne, şi cel e
midi şi cele lungi. Fiecare
alege, după piesa pe care o
abordează şi după locul unde
o poartă . Maria Ogl i ndă vă
sfătuieşte, pe cele tinere, să
preferaţi, pentru fuste l e
drepte - lungimea oprită la
mijlocul rotulei, pentru fus-
tele mai ample - puteti co-
bori pînă la 10 centimetri
deasupra gambei . Depinde de
talia, înălţimea , greutatea şi
ani1 pe care ii aveti , dar nu
uitat i : marea elegantă în-
seamnă discretie şi echilibru.
Şi încă un amănunt importan t
- reverele rev1n şi ele sp '"

Se poartă şi rochiile scu rt e ..

fiecare cum este avan taiat. ."

SaDAng - arhiva personală

 atit de tînără creatoare, Gm-
ţiel a Comşa .

ETERNELE BLANURI
Unul din marii maiştri a1
Cooperativei blănaritor d in
Bucureşti , Moise Oprea, ne
i nformează că moda blănur i­
tor n-a trecut. dimpotr ivă este
mai "in vogă" ca oricind. Na-
turale ori sintetice, se poartă,
nu le neglijaţi in sezonul
rece. Dau eleganţă , distincţie,
şic, dar mai ales căldură.
Noul cel mai nou, ne spune,
sint pelerinele şi capele, iar
noul absolut, blănur il e cu fi-
rul 1\Jng amintind sălbăticiu ­
nile din zonele cele mai reci
- vulpea polară , lupul , eno-
tul, dar ş i iedul , nutria, iepu-
rele pe care crescătoriile ori
industria ştiu atit de bine să
ni le furnizeze . Artificiale sau
in nici o zi rece fără un fu lar · naturale se im pun mantou ril e
răsucit in jurul gitului. şi jachetele ample, cu mineci
raglan , in fişii lungi ori in joc
de diagonale, la care se aso-
•
şi să · nu uităm măsu ra kilo-
ciază manşonul , gluga, că­
ciula bogată ori bereta nos-
gramelor) şi se închid, mai timă , ti nerească , pusă pe-o
ales, în spate. ' De regulă , sînt parte. Mesadele şi vestele din
asortate pantofilor ori poşe­ bucăţ i de blăniţă subţire îş i
tei , dar în echilibrw cu nuan- au şicul lor şi înt regesc gama Jachetele se alungesc, fus -
ţele rochiei ori fustei. Gentile, tele se scurteaz ă.
unei mode nicicind mai fru-
de asemenea, foarte colorate, moase, mai echi librate, mai
reiau paleta, fie a rochiei , fie asonante frumuseţii trupului
a pantofilor, fie a ciorapilor şi O modă generoasă.
uman , mai consonanta preo-
sint mai mari decit pînă c upărilor omului de azi , me-
acum. Ciorapii , şi ei sint mai reu in mişcare , mereu activ şi
cu seamă coloraţi , aso.rtaţ i cu preocupări multiple.
elementului dominant din îm-
brăcăminte . Pantofi i se men-
ţin cu locuri joase ş i cu cala-
MODA ·COPIILOR
poade comode, reproducind Ei se vor mereu mari şi
aidoma cromatica hainelor atunci, stiliştii reproduc la
ori in combinaţie de negru sca r~ pentru ei , moda adulti-
plus una din culorile pe care iar. t: amuzant să -i vezi , ală­
le purtăm . Tocuri inalte do ar turi de părinţ i, îmbrăcaţi ai-
pentru seară! Nu uitaţ i pălăr i ­ doma. S1nt un spectacol ra r.
ile, devin o piesă aproape Ramine. totuşi, al lor ,,stilul
obliQf!torie. Au barurile ceva sport". Mai ales, salopeta. Se
mai mari şi sint neapărat în poartă la toate virstele, . atit
acord cu piesa majoră a im- pentru băieţi , cit şi pentru
brăcămintei. La pălărie - fete, de la sug;ui, pină ch iar
flori. o,simfohie de flori. Flori la toaleta de ocazie a adoles-
ce se reiau ca decor pe centelor. De asemenea, mu lte
rochie, pe ta1or , pe mantou, tri cotaje; pentru îmbrăcămin­
pe jachetă ... Ungă flori măr­ tea de zi aproape numai tri-
gele, multe mărgele : perle, cotaje . in rest , aceleaşi
cristale, paiele, fie în broderii croiel i, tăieturi , culori mate-
pe haine, fie purtate in jurul riale ca pentru virstele adulte.
gitului , ori curgînd prelung Alegeţi, dâ' predilecţie pentru
pînă in talie. copiii dv., pe cele in -care se
Alegeţi , ceea ce vi se potri- simte un aer romantic şi de-
veşte taliei , virstei , ocaziei zinvolt.
unde le purtaţ i. Fiecare afla-
ţi-vă un stil, fiţi o prezenţă , CICI IORDACHE-ADAM •
fără să şocaţi in să , este înţe­ Fotografii de
leptul sfat pe .care vi-I dă o PAUL AGARICI •

134

SaDAng - arhiva personală

 Do) starea de conservare
a picturilor aflate In colcc-
ţ ii le muzeflle se ocupă per-
sonalul de specialitate din
muzee, dar de picturile aflate
In posesia persoanelor par-
ticular·e cine are grijă?
Am fost uşor intrigat cind
mi s-a sugerat să ofer aşa ­
zise ,.sfaturi practice pentru
gospodine", cu priVIre la
posibilităţile de .intreţinere
a picturilor expuse ln lo-
cuinţe , cind s-au găsit deja
destule "gospodine" care au
publicat unde au putut o
seamă de "sfaturi " In acest
sens. Ce se lnttmplă pe urmă
eu pic.turile, dnpă ce oame-
ni i de bu ni credinţă aplică
p llve ţele primite, pot po-
wsti numai spec ialiştii res-
l<tura tori de pictură! De-
oarece comparăm mereu
restaurarea cu medic.ina,
poate spune cineva că a
văzut un adevărat medic
care să dea reţete de trata-
ment prin corespondenţă,
fără ca să recomande, In
primul rind, trimiterea bol-
navului la medicul de spe-
cialitate? Acelaşi lucru tre-
buie să se intimple şi cu pic-
turile "bolnave": prezenta-
ţi-le cit mai repede restau-
ratorului de pictură! Dar,
a tenţie! Nu orice p e rs oană
care ştie să picteze, cunoaş­
te şi mesei'Îa de restam·n-
tor, chiar dacă are studii su-
perioare de artă. Restaura-
rea este o profesie extrem
de complexă, deprinsă prin
cursuri postuniversitare, şi
care are la bază talentul
sprijinit de m.uncă asiduă,
rafinamentul estetic. şi cul-
tura artistului profesionist.
Unde pot fi găsiţi restaura-
tarii calificaţi, da c ă nu chiar
în laboratoarele de restau-
rare din cadrul marilor mu-
zee din ţară?
Fiind că \ll1 practician ex-
perimentat a văzut multe
pic.turi ajunse Intr-un stadiu
inaintat de degradare ca ur-
mare a tratamentelor ne-
corespunzătoare primite, tre-
buie respinse sfaturile pri-
vi ud folosirea cartofului
ci·ud, a altor legume, a pii-
nii şi a altor produse comes-
tibile, lăsindu-le num.ai ro-
lui principal, de alimente.
Nu trebuie să se aplice
picturilor nici spălarea cu'
apă şi săpun sau detergenţi.
S-au văzut atttea picturi
distruse după ce au fost fre-
cate cu sirg Intr-un lighean
cu apă! De asemenea, s-au ·
văzut pic.turi tratate de
"restauratori" de ocazie,
care au folosit tot felul de
~ateriale incompatibile cu
materia pit~ turală şi care
au provoca t deteriorăt•i ulte-
rioare ireversibile, ce au eul-
minati cu colapsul definitiv
al lu(,l";\rilor de artă. Dar
ce reprezintă de fapt o pic-
tură aşa-numită de "şeva ­
let"?
Aproape in fiecare ca să
există cel puţin un tablou
care· împodobeşte pereţii
apartamentului, conform gus-
turilor şi gradului de · cul-
tură al posesorului. Pe lingă
funcţia sa ~stetică, a mesa-
CONSERVAREA TABLOURILOR
ÎN SPATIILE DE LOCUIT
jului ei spiritual, pictura
reprezintă un sistem cu o
structură specifică . Trebuie
ştiut eă această structură
sensibilă reacţionează prompt
sub influenţa numeroşi­
lor factori fizi ci, chimiei
şi biologici, aparţinlnd me-
diului înconjurător . De fapt,
aceşti factori c oncurează cu
ciclul imbătrlnirii naturale
a materialelor componente
ale picturii, ducind lmpreună
la alterarea acesteia, mai
devreme ori mai tîrziu.
Pentru o conservare în-
delungată a picturilor, In
muzee se iau măsuri cores-
punzătoare , ce stnt aproape
imposibil de aplicat Intr-un
apartament, oricit de mic
sau de mare ar fi el. Totuşi,
se poate face ctte. ceva pen-
tru a prelungi buna condi-
ţie a tablourilor din casă,
luind măsuri elementare de
conservare a lor, indiferent
de valoarea acestora. Desi-
gur că tablourile mai valo-
roase din punct de vedere
artistic vor n!'cusi t.a mai
multă atenţie, posesorii lor
avind grijă de a-şi planifica
din timp restaurarea lor.
Picturile cu o valoare artis-
tică scăzută şi foarte scă:'
zută . nu merită eforturile
ridicate de o eventuală res-
taurare.
Normele de conservare
prevăd, pentru expunerea
picturilor In sălile de mu-
zeu , temperaturi anumite, o
umiditate relativă şi o inten-
sitate a luminii bine preciza-
tă. Natural că In casele·parti-
culare nu s-ar putea obţine
faetori de microclimat cu
aceşti parametri şi, tn con-
secinţă, picturile - in func-
ţie de .suportul lor - vor
suferi mai mult poate decit
cele din muzee. Dintre prin-
cipalii factori ai · mediului
de apartament am putea
enumera variaţiile bruşte,
la intervale relativ scurte,
ale valorilor temperaturii şi
umidităţii relative In cursul
unei zile, şi care acumulează
tensiuni In sistemul pictural
,sensibil; radia ţiile nocive
U.V. şi I.R. din spectrul
invizibil al luminii naturale;
diferite forme de impac t bio-
logic, poluare etc. Toţi
aceşti factori afectează in-
tegritatea structurii picturi-
lor.
Cauza primordială a de-
gradărilor o constituie fluc-
tuaţiile, chiar foarte mici
(1-2°C), de temperatură, că­
rora le · corespund variaţii
mult mai mari de umiditate.
Se ştie că, pe măsură ce
valorile de temperatură scad,
cele ale umidităţii cresc.
Suporturile de plnză,. lemn
sau carton IJ,u şin.L...bune
conducătoare de căldură, dar
sint ' extraordinar- de S8nsi-
bile la schimbările de umi-
ditate, fiind materiale higro-
scopice. Ele se dilată (ex-
tensie) prin îmbinare cu apa
absorbită din aer, contrac·
135
SaDAng - arhiva personală

ttndu-se apoi, tn urma evapo·
ril.rii apei; mişc ări repeta te
la intervale destul de apro-
piate şi care fac cn, In timp,
să apară distorsiuni şi fi.
suri accentuate ale supor tu-
r ilor alcătuite din materiale
celulozice. Umiditatea prea
ridi<;ată (peste 65%) ori cea
reduSă (uscăciune), sub li·
mita interioară admisă de
norme pentru picturi (50%),
afectează şi rezistenţa lian-
ţilor originali ai picturilor
(tn parte cleiuri de origine
animală sau vegetală) , slă­
bind sau c.hiar anultnd com-
plet fun c ţiile acestora: de a
menţine componentele pic-
turii reuni te · pe suport. Ca
urmare a celor relatate mai
sus, stra tu riie picturii, adică
grundul, pelicula de culoare
136
şi verniul (stratul final pro·
tector) , nu an a ceiaşi coefi-
denţi de elasticita te şi stnt
diferiţi şi de coeficientul de
elasticitate al suportului pic-
turii, fapt care generează
o incompa tibilitate meca-
nică a ttt tu tre stra turill' pic·
turale, ctt, mai ales, Intre
acestea şi suport. Astfel, au
loc desprinderi (delaminări)
interstraturi, la diferite ni-
veluri, şi manifestă••i de su-
prafaţă, sub formă de exfo·
lieri ale peliculei de culoare.
Umiditatea Inaltii favo -
rizează apariţia şr dezvol-
tarea factorilor oiologici, care
vor distruge materialul su-
portului şi lianţ.ii picturii.
Trebuie observată dm timp
eventuala .apariţie a unor
agenţi biolog1ci ca, de exem-
· plu , Piuperci microsr opice ol'i
insecte xilofage . O tempe·
ratură şi o umiditate Inca-
drata tn limitele normale
feresc., tn genern,J, picturii~
de o agresiune din parte a
factorilor biologici.
Cind picturile sint execu-
tate pe un suport rigid, ea •
de exemplu o pla c ă Q.e me-
tal, este vorba de un material
bun eondu cător de căldură
şi, deei, temperatura est~
cauza "Principală a deteriorA·
rilor de natură mecani c ă ale
unor asemenea picturi. Fin e·
tuaţiile căldurii c auzează ex·
tensia şi contracţia plăcilor
de metal, Jn timp ce varia·
ţiil e umidităţii , mult mai
accentuate, afec tează numai
rezistenţa lianţ.ilor pic.turii şi
favorizează -dezvoltarea mi-
croorganismelor . fn cazul
picturilor pe sticlă, cu refe-
rire tn special la picturile
ţărăneşti pe ,,g-lajă", supor-
tul este foarte stabil din
punct de vedere fizi co·chi··
mic şi biologic. Acest gen
de pictură este afectat de
variaţiile temperaturii ~rumi·
dităţii relative numa1 {>rin
anihilarea funcţiilor coezJVO·
adezive ale Jianţilor ei. La
degradarea icoa nelor pe sti-
c lă mai eontribuie, In multe •
cazuri, preparaţ.ia iniţială a
sticlei cu albuş de ou di-
luat care, tensiontndu-se la
uscare prin contracţie puter·
nică, se desprinde sub formă
de cupe - asemănător no-
roiului us ~at - antrenind
şi pelicula !de culoare. După
cum se vede, un factor ce
contribuie adesea la dete·
riorarea de mai tirziu a pic·
turilor este şi tehnologia
greşită adoptată de pictorii
eare nu cunosc sau negli·
jează aspectul !tehnologic
al picturii.
Aproape toate degradA·
riie menţionate plnă acum
sint reversibile, In sensu 1 că
pot fi remediate prin ope-
raţir specifi&e de ..,l!es.taura
Există însă schimbări 11 r-
male suferit e d&-pi cturi-. At s-
te sc: himbări sint d n ră
fotoehimieă , r a u
acţiunii todeluuga
nii naturale, n xigenului
din aer etr. Ele t cep o da tă
SaDAng - arhiva personală
 ru tnrheicrea actului de crea· cea naturalll. - pentru n
ţiC' şi dc'1oin evidente tneă In pune In valoare tablourile.
primii cincizeci de ani de Ea nu conţine radiaţii U.V.,
existenţă a respectivei pic· iar In raport cu celelalte
turi. tmMtrtnirea naturală surse de iluminare, intensita-
a materialelor eomponente, tea radiaţiilor cu lungimi
r.are este ireversibilă, tnsă mari de undă este mai mare
poate fi considerabil lnce- şi, deci, puţin nocivll..
tinită, se manifcst11. sub for- Măcar lunar, suprafeţele
ma aşa-numitei "patine a picturilor ar trebui exami·
timpului" care este, de cele nate de proprietari, folo-
mai multe ori, confundată sind o lumină laterală ce
de mttlţi cu murdăria grasă va pune In evidenţă even-
aderentii sau cu alterarea şi tuale exfolieri ale picturii,
tnnegrirea prin oxidare a la· feluritele ei forme de fisuri.
eului protector eare eera· ln c.awl cll. suprafaţa pk.tu·
neazll. pictura. Atenţie, deei, rii este intactă, ea poate fi
la deosebirea esenţială din· uşor curăţată de praf cu
tre murdăria veche ori ver- aj'Utorul unui pămătuf din
niul alterat care au format pene de struţ sau cu o
o crustă neagră-maronie, am· pensulă moale. tn nici un
bele putind fi tndepărtate caz suprafaţa picturii nu se
numai de către un specialist, va curăţa cu cirpa, cu vată
~i adevll.rata ,.patina, a tim· etc. Nu se vor folosi tam·
pului", proces ireversibHI poane ude. Nu trebuie apll·
.. PrezenUnd pe scurt prin· cate uleiuri. sau diferite
cipalele cauze şi efecte alll lacuri pe suprafaţa picturii.
degradll.rii picturilor expuse Orice mtervenţie, fărll. su·
In mediul necontrolat al spa· port lŞ tiinţific, va pe ricii ta
ţiului de locuit, va fi mai starea de conservare a ta-
uşor de lnţeles pentru pose- bloului, tngreunlnd mai Ur-
sori de ce tablourile vor tre- , ziu procesul restaurării. De
bui atlrnate numai pe pere- altfel, In temeiul Legii nr.
tii sănll."toşi, neigrasioşi, buni 63/19?4, toate obiectele de
tzolatori terni.iCi, cit mai artll., care reprezintă valori
depărtaţi de sursele de lneăl­ utentice ale patrimoniului
zire şi de ferestre; de ltural naţional, sint ferite
vor trebui ferite de ct nţi juridic de intervenţiile nein•
puternici de aer, sa e po- spirate ale unor,htămll.duitori"
luarea cu fum de · 1l.ri, de de ocazie, ori c iar ale deţi·
prăjea li!., aburi e ' . ;· de ce nătorului, asigurlndu-11-se In·
tablourile se co ervă mult griJirea de către cadre su
mai bine fiind at rnate cu re- caltfic.a te, In lab oare
versul cit se po te mai apro- e · ate adecvat.
piat de pere te para,lel cu
aeesta, spre osebire de U GHILLt~·
tablourile oxpu Inclinat
(permiţlnd astfel a· .. esul ne-
stingherit al spatelu epro·

ANECDOTE DJN TOATĂ LUMEA P. torilor. Unul din ~ceştia lntreabll.

/ oate ciuperci~ pot ft cor•sumate de
• Un pacient iese tn goanli din sala dtf oamen' a ca e computerul răspunde:
operaţie. Medicul şef al spitalului Il opre te e. Iritat, . ărătorul i se adresea:r.ll.
şi-1 tntreaM ce s-a lntlmplat. i~c:t · rep şln •· 11: maşina-electro­
- O s~rll a zis r~ operaţia de ape~~hcită nică strica . Director introduce In ma·
e cea ma1 uşoar<1 dmtre toate. ; şi o Intrebare suplimentară :- Comp1.tterul
- Aşa şi este. De ce vă speriaţi? pr cizează: Pot fi consumate de cll.tre om toate
- Păi, nu mi-a spus-o mie, ci chirurgului ciupercile, dar unele numai o singurii. datA.,
care urmează sll mă opereze. /
• Un computer dintr-un mure magazin Culese tf prelucrate de
alimentar e programat să dea răspunsuri GHEORGHE 8ARĂU.

137
SaDAng - arhiva personală

OPERA GEOGRAFICĂ A ·STOLN/CULUI
CONSTANTIN CANTACUZINO
$1 VALOAREA SA DOCUMENTARĂ
A doua jumătate a veacului al XVII-lea
şi inceputul celui următor aduc tn prim
planul cultnrii româneşti figura stolnicu lni
Constantin Cantacuzino (1 650-1716), căr­
turar multilateral, format la vechea ~coală
a tradiţiei bizantine şi la cea a neoaristole-
lismului italian . Bnn cuno scătoJ' al limbilor
clasice- greaca şi latina-tnzest•·atcu un dez·
voltat spidt critic, el este la fel de preocupat ·
de vechea cultură ca şi de operele contempo-
t'anilor săi, precum şi de discipline filozofice
sau de realităţile social-politice ale vremii
sale. Erudit de prim·rang- diplomat, istol'ic
138
1
şi geograf de Inalt prestigiu- el îşi va consa-
cra talentul şi energia intelectuală idealului
neatlrnării şi propăşil'ii culturale a ţării sale.
Animat de un pronunţat spirit patriotic, ani
la rind -indeosebi In timpJ.Jl domntilor lui
Şerban Cantacuzino, Constantin B•·înco-
veann şi Şte fan Cantacuzino - mai·eJe . -cărtu­
rar va milita activ pentru redobindi•·ea in-
dependenţei faţă de Poartă, fiind conducă­
torni de fapt al _politicii externe de orientare
an-tiotomană' a 'făl'ii Româneşti.
Opera stolnicului Constantin Cantacuzino
ilustrează umanismul popular caJ•acteristic
SaDAng - arhiva personală
Reproducere după harta Ţării Româneşti, intocmită
culturii româneşti. Temele sale de referin(.il
sint marile lnti·ebări ale unui popor căruia
cultura t i·ebllia să-i lăm,n·ească· tnceput1Jrile,
dJ•eptnrile şi viitond. Prin lnc ?ările sale de
istorie şi geog•·afitJ, prin contribuţia sa la
introducerea limbii româneşti în cultură ,
indil'ect, prin formarea de tinrl'i Jnv!tţa(.i
tn ţară sau peste hotare, stolnicul a dobin-
dit In spiritualitatea românească un loc bine
mel'itaţ, pe ca1·e nimeni nu-1 poate conteşta .
Marele medt al descopPririi operPi isto-
rice a stolnicului Constantin Cantacuzino
apa1•ţine lui Nieolae Iorga. !n comunicarea
"Manuscl'iple din biblioteci străine relative
la islor·ia Români ei", prezentată Jn ş odinţ.a
i3ecţiunii de ştiinţ.e istoi'Îr.e a AcademiPi
!'l.omâne, la 5 fCbi'IIUI'Îe 1899, iJ11struJ nostJ'll
i ~ toric afirma dts picat: "Cu toată teribila
~a reputaţiune.. . Constantin Cantacuzino
de stolnicul Constantin Cantacuzino
slolnicul a fost 1ma din cele mai importanlr.
figuri culturale printre boierii noştn din se-
colii! al XVII-lea ... Păcatele-i politice, In
pa1·te t·eale, le-a ispăşit pl'in moartea lu.i
silnică la Constantinopol, lmpreună cu fiul
său Ştefan Vodă ... Pentru cunoştinţele pe
care şi le cîştigase şi pentru iubirea sa de
cult111·ă, el trebuie să aiba lo(:ul ln istoda
d e ~voltării noastre intelectuale".
C1·escu t In tr-1111 mediu familial de lnaltă
fac tură inteiectualll, puternic lnrîurit. de
pilda JntJ•e chibzuinţă şi .s~.te de_...c...!!Jturl!
oferită de talil.l său, postelnicnl Constantin
Cantacuzino, personalitate dominantA a
politicii românrşti a epocii, viitorul cărturar·
şi- a petrecut Intreaga viaţă, cu rare iuter-
ludii mai indelungate de linişte, sub semnul
nest.atot·niciei vremurilor: refugii, campanii
milit.arc şi persecuţii In tinereţe, ac.tivitalc
139
SaDAng - arhiva personală

Sta/nicu/ Constantin Cantacuz in o
po li tică ag it ată la maturitate, in t.r·igi, unele
cu d(·znodămint slngeros ş i o pieire lra "' ică
la hătrî nf'ţe. 0
Conform obicniului timpului, a învăţat,
mai lntti, în d tminul nata l, cu un dascăl
grec, in clim atl1l şi t1·ad iţia veche cărtu ril ­
reaseă a familiei Cantac117.inilor. Se va fi
folo~it, desigur, de hiblioleca de la Mărgi­
nen 11 unde tatăl săn adnn<l"e o fl'umoa"(t
•·ol ecţ.ie de că r·ţi cnp1·inz!nd o.pe1·e la tÎ nt>ş~i
sau manusedse g r·eceşli, unele dăruit!' dR
Panaiot NicOIISsios, marele dragoma n a l
Po1·ţ ii , luind a!'t.fel primul conlaet cn valo-
J ile cn lt urii un iversa le . ·
Înv ăţătura primită in familie a fost intre-
gită la Adrianopol ş i Constantinopol, şi mai
ales - in anii 1667-- 1669 - in medi•ll de
veche tradiţie cu l tlll'a]ă al Univers ităţii din
Padova, unde aprol'undeaz ă logica. fizir·a.
DP anima (după Aristotel) cu Alb Anio
Albanese, Geometl'ia l ni Euclid cu V. Bon-
vicillllS, dreptnl cu An tonio dali'Aequa .
Şe~erea la Braşov şi laş i , c ălăl.ol'iile prin
ţănle europ•'lle, cu pi'Îlejnl cărora va fi vi-
zitat Ge!'lnania, F ranţa, Belgia, poate ş i
AngliaJ sigu r Au stria şi Ungaria, au spodt
cunoşt m ţel e acestui excelent ol'seJ·vator, in-
zestrat eu criteriile noi ale unei ins trucţiuni
apusene .
Pe lingă preocupăril e politice, stolnieul se
va J'ema1·ca cu deost' bire pe lă1·îm cultnral ,
domeniile de prim pl an fiind istoriograJ'ia şi
geografia.
Iubindu-şi ţ ara ş i popo1·ul, cu noscind şi
refleetlnd asupra rea lităţi lo r româneşti - din-
colo d e umbrele car e sb\r·n iau asupra acHs1.0J'
rea li tăţ i datorită uno1' lmprejurăd isloi·icc
vitrege - stolnicul Constant in Canlawzino
a d esluşit limpede calil(lţ il e, meritE> le şi
d1·epturile poporului său, întrevăzînclu-i nn
YiitoJ' mai bu n. L11erarea ~a de refPr i njă
"lsto,·ia Ţării Româneşti întru care să cu-
140
Jlrind \· numele ei cel dintii şi cin•· nu rost
lăc·uiturii ei ntnnei şi apoi cine o uu rutti tlcs-
călecut' şi o au stiipîuit flÎnii şi în vremurile
de •lt urn şi cum ~->1 tras şi ~ti\", r,Jmosr:uti\ şi
s11b tit.lnl "Istori a Ţiirii R!liniincşti dintru
inceput", r1str, eonsar-r·aLrt oriO'in ii l'i formăr·ii
pop~rului r omân. Cu o hogal(t ze;tre de ru-
noştmţe , o forţ,i'i de argnment.are şi un nivel
de modernitate a spir·itului llf!1'11 ll Oscute pînă
a tunci, sî nt susţiJIU te atit corltinuitatea
poporu lui- r omân in Dacia, originea sa rezu l-
tind din et nogeneza d ;w o-romană, cit · şi \llli-
tatea poporulni român din diferite ţi !).u tur i.
,;Însă .rumânii înţeleg nu num ai ceş lea de
aici, ce şi den Ar·deal, carii !nc·.ă ş i mai n eaoşi
sint şi moldovenii şi toţ. i cîţi şi într-altă parte
se află şi au acea stă limb ă, măra r fie ş i cevaşi
osPbi tă in ni şte cuvi nte de amt>stecarea altor
limbi , r um s-au zis mai sus ia ră tot unii sint.
Ce da ră pe acestea, cum zic, to t rumâni ii
ţipem c ă toţi areştia dintr-o finlî Pă aH izvorît
şi cură." Din pilrate, lucrarea nu a fost. ter-
minată ; ea tratează doar originea românilor
pîTiă la aşeza rea h unilor iu Pannonia.
Rev enind la tema prezentului material,
trebu ie subliniat.<\ opera geografică , de o
deosebită valoa re ştiinţifică, d stolnicului
Constantin Cantacuzino.
in anul ·1927 a fost dPscoperită Ia British
Museum ediţia originală a celebrei hi'irţi a
Ţării Româneşti alcătuit.'\. de stolnic şi tipă­
rită la Padova în anul 1700.. Descoperirea
făc·ută a fost a dusă la r. u noştin ţa Af'a demiei
Româ ne In şe dinţA din 23 derembrie 1927.
Doi ani mai tirziu s-a ach iziţionat de la mu-
zeul IOlldonez Slls-amintit o rep1·odurere foto-
grafică, In mărime natu rală . Ha rta a fost
intitulată de autor (in greceşte) "Tubula geo-
grafică a prea înălţ.atei domnii a Ungro\"la.-
lJiei impărţită in Şllptesprezece jutleţe, dUJiă
dt>scrierea ş i forma foarte exactă pe care a
făcut-o prea noiJilul, prea învăţatnl şi rrea
înţeleptul boier, stolnicul Constantin Canta-
cuzino, pentru documentarea prea eminen-
tului medic lilozof Ioan Comoen."
Api'1ru tă sub îngrijirea lui H1·isant No ta-
ras ş i dedirală lui Constantin Br·lnroveanu,
domnul Ţării Româneşti (1688-17'14),
harta este, prin bogăţia detaliilor, supericar<"i.
faţă de tot. eeea ce oferea cartografia vremii
cu privire la Ţara Româ n easră. ImportAntă
ca izvor istoriro-geografir:, larg folosită In
secolul a l XVI II-lea, harta !şi păstrează şi
as t ăzi de osebita sa valoare dorumentară.
Care au fost împr·ejurările ce I-a u deter-
mi nat. pe stolni c să Lrea c ă la realizarea aces-
t ei opere de mare valoa re istorică · şi geogTa-
fică '? Rrtspunsul Il dă si ng·ur. La-lr" mct rtie
i694, comuniclnd generalului conle Ferdi-
nand de :Marsigli unele d<lte - !<eogra1ir·e şi
istorice asupra ţă 1·il o r române, da te pe care
aeesta i le solieiţase, Constau tin Cantac uzino
fate urmil.toarea a preciere la adrrsa hărţilor
s t1·ăi n e, greşit întocmite ,.Uneori privind h:1r-
ţile acestor provincii, nu-mi place cînJ văd
SaDAng - arhiva personală
ce mare osteneală şi r:heltuială s-a f11cut cu nit·ul li dărnieştE!. r!t.eva r.ărţi şi , totodată, îi
ele si tolnşi cuprinrl gr·eşeli nu mărunte , ci · exrlJif'ă l' nvîntul RHrăr, afl!ll. pe ha rta sn .
în ~sezr~rea loru rilor, şi ru privire la rh1ri Af· en~t.a ln !<eamnă r ă epigr·nfistn l Pnglpz avPn
şi orâşe, şi , ceea f'e eşi mai răn, cu privire la la acea d iifă o hartă lntormită de cl! rtu ·
numiri." raru1 român , fie unn primitiJ ln dar o dată
Este posibil ca informaţiile ţ•erute de l\fnr- cu f'ărţile, fie una proruratil direct. de la
sigli să fi C'Onstit.uit primul imbold pentru Padova. E~te fonrte posibil. l'a harta Ţării
intocmirea unei hărţi exacte a Munteniei , Româneşti d P la Rriti~h Museum ~ă fie t·hiar
dar se pare că_hotărîtor a fost, totuşi, în: exemplaru l lui Chri~htdl.
demni! l prietenilor săi, . Ioan Com.nen :'1 ' !n areeaşi perioa dă , harta ~Lolniculni
Hrisant Neta ras, dlrturar1 de seamă at eporu, Con~t:mtin Cantal'nzino este r it.a tă şi de
ale răror nume figurează, de altfel, in legenda <>'Pografnl MelPtie, fo10t profesor al lui Dimitr-ie
hărţii . Mai mult l'hiar, Hrisant Not.aras este Cc1 ntemir, cu prile.i nl akăt.ldrii 1rnei gN>grafii,
cel ca re a dus opera eartografkă a stolniru- ia r Hrisant Notaras o a minteş te şi o utili-
lui la Padova şi a asigurat. tipărirea ei. Acest zeaz ă. într- o luc·rare intormită ln::~inte de
fapt s-a intimplat, probabil, la sfit·şitul .anii - 1707, " Introrlurere in geogrnfie".
lui 1699, cind Hrisant Notaras a in~oţrt pe Este probabil f'ă hnrta Ţării Româneşti să
unul din fiii stolnieu lui intr-o călătorie , din fi ~ervit drept modeJ si lui Dimitrie CAntemir
ţară plnă in Italia şi de air·i mai departe, in In alrătnirea hărţii ' ~1oldovei, tPrminqtă ln
Franţa, dupll cum reiese dintr-o scrisoare , 1716, deşi ares ta nu o f' it.ează. nid o da tă.
a lui Nicolae Comnen Papadopoulos, un Opera geografic.ă a stolnicului a fost. înt.re-
mare erudit al vremii şi prieten cu Constanti~ buint,ată şi d ~ rătre florentinul Anton Mnria
Can tar:uzino, srrisoare d ::ll.ată 8 aprilie 1Î00, de! Chiaro. fo:-t seeretar a l lui. Constantin
din care aflăm că Rădu canu Cantacuzino şi Brlnrovemiu. In prefata lu erării Jstoria ddle
Hr·isant Notaras au plPca L din Verona ~pre moderne rivolnzloni delia Valae!Jia, p11 h lira tă
Franţa. Ded, harta a fost tn.tocf!lită In !nter-
la Vcueţi a în 1718, srria : "Am vrut si'i. aşe z ,
valul martie 16%-df:'cembrle 1699, mm pro- la inceputul neestei istorii, tabula geografir·il
babil spre sfîrşitul <H' I:'~ tei perioade, prin a acelei provinC'ii (l'viuntPnia - n. a.) după
1698-1699. . una mnre, tipărită la 1700 la ~eminarul din
Imediat după apariţie, harta s-a răspîndit Padova, dar <' U litere grer.P.şti. Autorul aC'elei
in cercurile ştiinţ.ifice ale Ppodi. In ;:t prilie . tabule ru C'Ontele Consta ntill Cantal' UZino,
1702, epigr<tfistul englez Edmond Chr1shull, strangulat In mod mizerabi l In 1716 la Con-
" ălătorind prin Ţara Român~ască, se opr~şte stantinopol. Am făr·ut ca areas tă tabul ă ~ă
la Bucureşti, unde este pr1m1 t de domn ŞI se fie revăzută In mod riguros şi examinată de
î ntîlneşte cu Constantin Cantacuzino . Stol-
multe persoane care au o nmoştinţă deosebită
şi o practică a lucrurilor chiar mai îndepăr­
Ste fan Cantacuzino. domn al Ţă rii Ro!'1ân eşt1 tate şi, fiind asig lll-at de aceste persoane ră
(171 4- 1716) nu poate să existe o hartă ni ci mai exac tă,
nici mai r : redi ndoasă, aceasta mi-a dat ·cu-
rajul s-o fac să fie gravată in aramă, fără să
mă uit la c heltuială" .
fn 1771 harta este c.itată de geograful frau-
r ez d'An ville in lucrarea "Memoire sur les
peuples qui habi tent aujourd'hui la Dace de
Trajan", pentru ca tn 1869 să fi e făcută la
Bu cureş ti , In tipografia "Saunder et co .. .", o
reprodurere m ărită (67=34 cm) d u pă ediţia
ita liană a lui del Chiaro, reprodu cere ee se
păstrează la Biblfoteca Academiei Române
(inv. 603- D XIV).
Descrierea hărţii. Harta are 132 cm lun-
gime şi 64 cm inăl ţime . Este compusă din
patru foi mari lipite p e pînză, una lîng8 alta.
tn colţ.ul din stînga sus se află, in m edalion,
portretul lui Constantin Brtneovea nu , avind
de jur împrejur legenda (în greacă) "Ioan
Constantin Basarab, cu mila lui Dumnezeu
Domn stăpinilor a toată Ung~:ovlahia".
Domnitorul es te înfăţişat, ca ş i in telelalte
portrete contempora ne, cu bar'bă, mnstăţi ,
o căc.iulă rotundă de samur împodobită eu
şnur bătut cu pietre scumpe. Mantia este
tivită cu h ermină şi se prinde la gît printr-o
agrafă, bătută şi ea tn pietre scumpe. Hai na
de brocart este tnchisă , în faţă cu nastu ri.

141
SaDAng - arhiva personală
 tn dreapta medalionnlui este legenda hărţii
(In gr;.flacll) "Tabulrt geografiră a pref! tnăl ·
ţ.'tiP.i Domnii a Ungrovlahiei tmpl\rţiti'l In 17
j udeţe. după desPrierea şi forma foarte exartă
pe care a făr.ut-o prea nobilul, prea ·învi\ţatul
şi prea tnţ.e leptul boier stolnirul Constantin
Cantacuzino, pentru rlorumentaren prea
eminentului medir. filozof lonn Comnen.
Acu m pentru lnt.tia oal'll. tipi'lrită ~" li litere
p;rer· eşt1 şi tnr.hiMtă In rhip r<' ~pcctuos prP.fl
ln1Uj.atului şi prea piosului Domn stăplnitor
a · toată Ungrovlahia , domnuhd Ioan C.
Basaraba Voevod de dH.re Hrisant pres-
viterul şi arhimandritnl apo!'tolicesculum
şi prea sfintului scau n pa triarhice!'c al ,J eru-
salimului."
1n dreapta legendei se află stema Ţădi
Româneşti lntr-un seu t oval, aproape rotund,
<:u marginea perlată. Deasupra, ror oană re·
gală lnl'hisă; In pllr~i grif oni llw n lăciţi In
spirale. !n Sf'ul : !\!'VIla munteană r:u 1Tuce
în plisc, aripi d esfăşu rate, st.!nd pe munte,
spre stlt,ga, iar capu l Intors ~pre dreapta .
Sub aripi, In stinga Juna, tn dreapta soarele.
fn r.oJţuJ . din stlnga, jos, se află trer.ute,
tn ~r·e::tră şi latină, data şi locu l imprimllrii
) Padova , 1700) .
Detaliu de pe harta stolnicu/ui Constantin Cantacuzin o
142
Deasupra f\l'.e!ltora, Intr-un pătrat, sint
trl.'>rute {In ~reqră şi !<~tină) numele rt>~hmilor
vini ~ ole din Munlenb: Rlmnic, Piteşti.
Tlrgovişte , Scăien i, Ccrnr.şti, Schei, Năieni.
Băteni, S~ rata, Prahova, Bnzll.u , Glrbovi.
(Valea Călugăreasră -n.n . ), Greaca, Slatina
şi Caracal.
fn partea dreaptă faţă de da ta şi lorul
tipăririi, Intr-un medalion. se află lAtitudin ea
Brt<•ureşt htlui- 45 40'. De altfel, intre1ga
h·ută are trec.ute, in interiorul •·adrului, gra·
deie de latitudine şi longitudine.
In r olţuJ .din drcptn, sus, e~te t.rcr· ut.ă, In
latin eş te, lE>gcnda, c ore~<punzătoare c.elei
treru te în grer· eş le .
In rolţ11l din dreaptA , joş, este tt·ecu tă le-
genda semnt>lor gt'afice !ntreb uinţate (in
greceşte şi latin ,lş te).
Cuprinsul bi\rţll. HArt1 înfăţişează Ţara ·
Românească din p unct. de vedere fizic , econo-
mic, politic şi arheologic, ceea ce core~pund e
interesfllor· omului politic şi ale r;ărturaru ­
Jui. Sub raport rizic slnt. prezentate prin-
cip&lela forme de relief ( munţii In formă de
muşuroaie sau movile, unele dea lu!'i şi unel t>
inălţ.imi extramontanc); apele (rîurile, relt>
.... . .
'"·•
J. •.. ...1 .
(
_... . ..;.
1
SaDAng - arhiva personală
 utai importante t'iind r·edate prin două linii
pcwllrlf'. •·elelalte, printr-o linie npoi nncle
laeuri şi bălţi, flntlnile mai impor·tante).
pădurile sub formă de grupuri de ropani,
atit la munte cit şi la deal şi la şes . Sub ra-
port economic ~int redate bogăţiile miner·ale
(oenele, minercurile ele fier şi de, aramă, sul-
fu] şi "pklele" sau ,.foeu~ile ncstinst>" - vul-
canii noroioşi); regiu nile r.u vii vestite ;
podurile peste riuri (elemente importante
pent.ru c omunicaţ.ti). Sub raport. politie, sint
trerute hotarele ţăl'ii - la Dunilr·e fiind puse
şi 1·ele ale raialelor- , hotarele .indeţelor ­
împărţirea administrativă internă în 17 judeţe:
Mehedinţi, Jiul de Sus, Jiul de Jos, Roma-
naţi , Vîlcea, Olt, Teleorman. Vl aşca, Ilfov,
Arg eş, Ialomiţa, Rlmnir, Buzău, Săf'uieni,
Prahova, Dimboviţa, Muscel- 23 de oraŞP
şi Urgnri: Bucureşti, Craiova, Cerneţi, Baia
de Aramă, Tg. Jiu, Rimnir, Ornele Mari ,
Caraeal, Brincoveni, Slatina, Piteşti, Cîmpu-
hmg, Tîrgovişte, Argeş, Gheorghiţa, Cim-
pina, Ploieşti, Buzău, Rlmr~iru Sărat, Foc-
şani, Brăila, Ti rgul de Floci, Hodivoaia -
reşedinţele politiee şi eeleziastice, 526 de
sate, 73 de min ăstiri.
Harta stolnicului Coll8tantin Cşr taruzino
prezintă şi unele monumente istorice din epoca
romană, insemnind şi locul luptei de la Călu­
----- _________ __"' _..

găreni. Autorul "Istoriei Ţ ării Romiueşti",

preocupat atît de mult de originea şi for-
marea poporului român, nu putea să nu pună
20 PICTORI
in harta sa şi urmele istorice in legătură r.u
ar.eastă origine. Asţfe l , harta Ţării Ro mâneşti
rapătă alături de valoarea ei fizir.ă, geogra-
DE AZI
f i că şi politieă, şi valoare arheologică . Atrag
a tenţ.ia drumurile romane de la Celei şi Islaz
spre Rimnicu Vilcea , podul lui Traian de
la Tumu-Severin, cel al lui Constantin r.el
Mare de la Celei, ruinele de la Turnu-Măgu­
rele, Turnu-Roşu şi Călugăreni. La Călugă­
reni, la ve~t de pod, este de~enată o miră
movilă avînd deasupra o cruc·e reprezentind
simbolic lupta şi biruinţa lui Mihai Viteazul
asupra otomani 1or .
Harta tipărită la Padova conţine şi unele
erori- cum ar fi aşezarea Calafatului pe malul
drept al Dunării - erori inevitabile de
··altfel, care tn original sintem convinşi că
nu au putut. exista.
Alături de marea ei valoare documentară
şi istorică, harta stolnicu lui Constantin
Cantaruzino dovedeşte metoda ştiinţifiră a
autorului ei, cunoaşterea desăvîrşită a ţării.
Ea este, după avizul cercetătorilor, pl'in bo-
g1!ţia informaţiilor sale, "rea mai bogată din
cite se făcuseră pină atunci asupra Munte-
niei, tntrec'ind prin varietatea elementelor
ei chiar şi pe multe din cele următoare" .
B.ODICA NEGURĂ •
TIDEB.IU VELTEB. •

SaDAng - arhiva personală

20 PICTORI DE AZI .

CORNELIU BABA :

" Spaima"

HORIA BERNEA:

" Curte la Văratec "

SaDAng - arhiva personală

20 PICTORI DE AZI

.
ILIE BOCA:

" Ţăranii "

AUREL CIUPE:
-

., Portret "

145

SaDAng - arhiva personală

 20 PICTORI OE AZI

EUGEN BRA TFANOF: "Portret de fată "

ZAMFIR DUMITRESCU: " Natură statică "

146
SaDAng - arhiva personală
20 PICTORI DE AZI .

ION DUMITRIU:

., Carul cu fÎn "

MARIN
GHERASIM:
.. Semn
din istorie"
147

SaDAng - arhiva personală

20 PICTORI DE AZI

VASILE GRIGORE:

.. Buchet "

OCTAV
GRIGORESCU:

.. Arderea
arhondologiei"

SaDAng - arhiva personală

20 PICTORI DE AZI

DAN HATMANU:

,.Dublu portret ·'

.. Compoziţie'"

149

SaDAng - arhiva personală

 SORIN /LFOVEANU:

" Fiorăreasă "

10 {>1 MUSCELEANU:
" Portretul unei tinere "

150

SaDAng - arhiva personală

20 PICTORI DE AZI

-
• •

GEORGE TA
NAPAAUŞ :

.. Aşteptare "

,. Pădure desfrunzită "

1 51

SaDAng - arhiva personală

·20 PICTORI DE AZI

ION PACEA : " Natură statică" .

HOREA PAŞTINA: "Copile "

152

SaDAng - arhiva personală

20 'PICTORI . DE AZI

ION SALIŞTEANU:
" Flori "

SPIRU VERGULESC U:
,.Hanul lui Manuc "

153
SaDAng - arhiva personală
 CELE 13 LUNI
ALE ANULUI
Un calendar poate fi un index al
l.unilor: una , două ... unşpe , doişpe .
Fireşte că vom afla aşa , înţotdeauna ,
cît este mult sau puţin dintr-un an ,
că sîntem mai tineri sau mai bătrîni
decît cei din jurul nostru . Ne va ră­
mîne însă mereu· nelămurit cît de fru-
mos sau extraordinar este uri an faţă
chiar de el însuşi .
Oorindu-i fiecăruia un an mai de -
osebit, o conduită afectivă cu mult
mai departe decît banalul bun sa u
rău, am ,.construit" pentru dumnea-
Ianuarie = certitudine
154
voastră, în închipuirea mea , un ca-
lendar de treisprezece luni. N-am
vrut să creez neapărat un suspans.
Mă gîndesc numai că , dacă am lua
din fiecare lună acea clipă în care
sîntem în mod sigur feri ciţ i ne ..am
putea alcătui o lună în plus, o lună a
noastră, o lună de .,vis". Şi iată care
ar putea fi echivalenta sentimentală
a acestor existenţa mai mult sau mai
puţin gregoriene :
\
PAUL AGARICI •
SaDAng - arhiva personală
Februarie = mirare

Martie = dorinţă
155
SaDAng - arhiva personală
 Aprilie = bucurie

Mai = Îndrăzneală

156
SaDAng - arhiva personală
= hotărire

Iulie = drumeţie

157
SaDAng - arhiva personală
158
SaDAng - arhiva personală
Octombrie =

Noiembrie = numărătoare
159
SaDAng - arhiva personală
 Luna de vis

160
SaDAng - arhiva personală
 1
1) Basm de Charles Perrault şi film cu
Pola lllery. 2) Tablou de Ştefan Luch ian
ş i film cu acelaş i titlu după romanul lui
Wilkie Collins. 3) Vals de lvan lvanovici.
4) P i esă de teatru de Mihail Sorbul. 5)
Lucrare pentru flaut şi pian de Oliver
Messiaen. 6) Vals celebru de Johann
Strauss-tatăl. 7) Pîn ză de Nicole Dărăsc4 .
8) Operetă de Elly Roman. 9) Pictură de
Van Eyck.
161
SaDAng - arhiva personală
 ....
In turne.u cu
TEATRUL NAŢIONAL BUCUREŞTEAN
Repetiţiile incep In data de 17 aprilie la
ora 14.. Un prim contact cu trupa şi, pentru
mine, un prim contact cu textul In limba
germană. Aflu că personajul pe care il in-
terpl·etez are de spus tn deschiderea spec-
tacolului un prolog in limba germană, prolog
fn -care sînt prezentate personajele şi reia·
1iile dintre ele.
Ileana Lucaciu tl!li arată textul şi mă
roagă sl'dncerc o pr1mă lectură... Stupoare,
tn prim1ll ·rtnd pentru mine! Merge neaş­
tep,tat de bine!
lncet-tncet, Incep să mă familiarizez cu
textul german şi lucrurile merg din ce In ce
mai bine după nenumărate repetiţii ce au
loc fie dimineaţa, fie după-amiaza, prelun-
gindu-sc uneon ptnă noaptea tîrziu.
Cunoscind foarte bine germana şi, fireşte,
spectacolul, Claudiu Bleontz ne este de
un real folos, prin dăruirea cu care ne ajută,
prin corectitudine, prin solicitudinea sa
faţă de membrii trupei. - multe aplauze, flori şi felicitări şi... vocea
Timpul (acest cuvint care va apărea foar-
te des In jurnalul meu), deci timpul trece
nici nu ştim ctnd; şi iată-ne pe peronul Gă-
rii de Nord! · •
.
O mică delegaţie de la teatru, condusă de
162
maestrul Hadu Heligan, ne in(;oţeşte la sca·
ra trenului, ne tncurajează, ne ur·cază suc-
ces, nu uită să ne aducă a minte că va tre-
bui să rep1·ezentăm cu cinste Teatrul Na·
ţional, TEATRUL cu majuscult, T!'atrul
românesc, ARTA româneasc!\..
Se simte în noi toţ. i emoţia despărţirii de
cei dragi, de ţară; vom fi departe timp de
33 de zile, vom juca 27 de spectacol(:, vom
parcurge mii şi mii de kilometri. Vocea sea-
că a crainicei anunţ.ă plecarea.
Peronul rămtne undeva, tn urmă. Am por-
nit la drum ... .
Ora 22. ln tren e foarte cald. Plecăm cu
Rapidul 31 spre marea aventură, fiind·
că, pentru mine cel puţin, turnen l es te o
aventură. Voi avea de jucat In faţ.a unor
oameni străini (şi la propriu şi la figurat).
Oare cum va fi? ·~ __..._
Adorm cu greu după ora două noaptea;
visez, fireşte, spectacolul! La .sfîrşit ·foarte
însoţitorului: "Urmează vama!" Vameşii ne
urează drum bun şi succes! După ce tre·
cem, eu mai mult dormind, prin Ungaria,
Austria, intrăm tn R.F. Germania; e deja
seară! Sintem de 2~ de ore pc drum. Hote-
SaDAng - arhiva personală
lui unde stntem · cazaţ.i este destul de modest,
lucru care nu-l împiedică să fie extraordi-
n~r de cuţat. Un duş rapid şi un somn fără
VISe .
Şi iată-ne ajunşi la Witten , unde vom
juca primele trei spectacole. Emoţiile cele
·mari au incep n t. Mergem imediat la sală,
JJC ntru o re petiţie de acomodare . Sala este
la o a runcătură de băţ de hotel. Este foarte
mare, 800 de locuri, cu o scenă largă, o or-
gă de lumini superbă şi deosebit. de funcţio­
nalil. (după cum aveam să constat "pe viu"
peste citeva ore), ca bine bine dotate. Pe
culoarele teatrului, gazdele se uită la noi
cu interes.
Ne . facem încălzirea specifică şi nece-
sară acestui gen de spectacol: mişcare, vo-
calize şi apoi acordarea mstrumentelor mu -
zicale, urmate în mod firesc de interpreta-
rea cîntecelor din spectacol de către toată
trupa. Îmi dau seama că tema pe care o cint
la blockflott.e nu este cea corectă. Băieţii o
recon~titnie rapid ş i-mi dau notele scrise pe
o bucăţică de hirtie. Încep să repet; ce-oi fi
păzit oare ptnă acum? A, desigur, block-
flolte-ul plecase o dată cu decorul Inaintea
noastră. Da, dar aş fi putut să-I iau ... Ori-
cum, e prea tirziu... , tri depârtare de casă, in faţa unui public
Este . ora 19 şi 55 de minute-. Apare un
·ins masiv, ne salut.'\ şi ne arată ceasul, spu-
ntndu-nc răspicat: zeitl Aha, adică a1· fi
timpul!
Punctualitatea proverbială a ne mţilor
mi se confirmă chiar din prima zi. O ultimă
verificare, cordeluţa de piele împletită tmi
stă bine pe cap, cos tumul este proaspăt căl­
cat, a1·unc o ultimă privire pe tPxtul prolo-
gului In limba germană, GQ,t~GI
* timele topuri, poate chiar f[edonez in somn.
Intrăm in grup într-o explozie de tine-
reţe şi de bună dispoziţie, cu rămîn in cen-
trul scenei pentru prolog. Sala este plină,
văd dincolo de lumina orbitoare a reflec-
toarelor lume îmbrăcată "ca de teatru",
sint. foarte ate nţi, incerc să pronunţ cit
mai corect, cit mai "hoeh deutsch"
pare a fi bine, ia te uită, la una dintre fraze
se şi ride, apoi la o alta, cred c ă am reuşit,
mă apropii de rampă, spun şi ultima frază,
am terminat, ies In culise ... şi APLAUZE!
T1·emur tot, colegii mă felicită, abia acum
m-au cuprins eţTioţiile, n-am timp pentru
ele, p e nl~u cii jmediat intru Inapoi; in fond,
~reu! de-abia acum Incepe. Dar incepe bine:
spectatorii germani urmăresc cu sufletul
la gu1·i! superbul amestec de voioşie, tris-
teţe, candoare, acrobaţie, pantomimă, im-
provizaţie, dăruire al celor de pe scenă . La
sflrşit se aplaudă minute In şir . Sintem obo-
s iţi de efort, de concentrare, dar feric iţi de
rezultat. Merită!
E soare, frumos, senin, o adevărată zi de
vară. Timpul trece insă foarte repede şi, din
nou la hotel, o aruncătură de ochi. la TV.
Trecem prin prolog şi prin text, timp In care
Grigore Gonţa, agitat şi pretenţios ca intot-
deauna, aleargă de la un interpret la altul,
dă .ultime retuşuri la o mişcare sau la alta,
totul in vederea unei mai mari acurateţi
a spectacolului. Se pare că, intr-adevăr, nu
e de glumă cu pretenţiosul public german .
Ora 20, 16 mai 1986. S-a dus vestea de-
spre prezenţa noastră aici! Vreau să zic, ves-
tea cea bună! Sala este plină ochi. Pe sce-
nă se simte venind dinspre sală acel fluid
extraordinar fără de cru·e teatrul, actul tea-
tral in sine nu şi-ar găsi rostul pe lume. Flui-
dul acelor sute de perechi de ochi 'b.vizi de
lucrurile minunate ce se petrec pe . scen ă ,
acelor sute de perechi de ochi care te ur-
măresc, te judecă, se bucură de ceea ce văd
acolo, sub lumina miraculoasă a reflectoa-
relor. Aici, la Witten, se bucură. Şi ne
bucură şi pe noi. Jucăm in plin, cu chef,
cum se spune . Radu Gheorghe se intrece pe
sine in a improviza cu haz, Mălaimare işi
găseşte noi valenţe personajului, Jeni Maci
este mai jucăuşă ca oricînd, de fapt toţi
membrii trupei dau aici, la inceput de tur-
neu, măsura exactă a talentului, a muncii,
a credinţei In ceea ce fac, a bucuriei de a
juca şi de a se juca, aici, la sute de kilome-
deosebit de cald şi de receptiv.
La hotel, după terminarea in triumf a
spectacolului, sintem salutaţi şi fclicitaţi
de grupuri de spectatori care se comportă
de parcă ne-ar cunoaşte de cind lumea. lm-
bucurător acest sentiment de a te sim!.i pre-
ţuit, de a fi în centrul atenţiei unor oameni
pe care nici nu-i cunoşti. ..
Un somn fără vise, dar plin de muzică,
Intrucit uit deschis aparatul de radio aşe­
zat ·la capul patului. Aud fragmente din ul-
Apoi, linişte ...
.
Dimineaţa plecăm spre Liinen. ln drum,
vizităm In grabă Dortmundul. Într-o pia-
ţetă, o formaţie de amatori execută -î n faţa
unei audienţe numeroase citeva bucăţi ce-
lebre de jazz. Se daiiSează, se aplaudă, se
mănîncă celebrii wurşti, se clntă. tn mijlo-
cul unei străzi comerciale (un fel de Lip-
scani), un Unăr pletos ctntă la chitară piese
celebre din_ repertoriul nu mai puţin cele-
brilor Beatles. Ceva mai de~arte, un altul
clntă compoziţii proprii In hmba germană,
un fel de protest-songuri. lntre ei, cineva
desenează pe asfalt, cu cretă colorată, un
tablou care-mi aminteşte de Tizian. Nume-
roşii trecători le aruncă monede zornăi­
toare in cutia de la chitară sau direct pe
asfalt.
Ne uităm Ia ceas, nici nu ştiu cind a tre-
cut timpul; repede la autobuz. Aj1t11gem
repede la Liinen . Liinenul este un oraş
miCuţ, sintem cazaţi la hotelul "Persi-
Iuhr" şi, plnă mă clfinuf cu un radio
automat, care poate fi programat şi ca
ceas dtlşteptă~ trece timpul. Cel de-al
163
SaDAng - arhiva personală
 treilea spec tacol la Witten Pstc cel mai
reuşit. Ne-am obişnnit pMfrct cu scrna. C II
ac11sl.il'.a sâlii şi, aş inrlrăzni să spun, eu pu-
bli<:td de aici. Spectacolul der.urgP fără pro-
bleme, iar în final, aplauzele, ea de altfel şi
florile primite, sint tn numă1· sporit. La in-
trarea ac.torilor. lume multă care ne str·in·
ge miinile, ne felic~ ită, ne roagi\ să mai re-
venim. Nu avem însil. t.imp prea mult.; ve-
nim la hotel şi Incepem să ne punrm l)l cr·u.
riie In valize pentru a doua zi, cind plt> eăm
spre Hq,rnburg, unde vom sta 3 zile>, dintr·e
care două fără spectacole, poate pentr·u a
ne r•elaxa după pl'inJPle Cf'ntac te cu puhli-
cul german şi a ne pr('gi'iti tn linişt e pentru
adevărate le tururi de fort ă care ne aşteap·
t.ă de acum inainte plnă la sfîrşitul tur·ne-
ulni.
Plecăm deci swe Hamb11rg . !n drum ne
oprim puţin la Br·emen, oraş în care s-au
pă~tmt vestigii ale dvilizaţ. iilor trecute, o
catedrală celebr·ă, ease vechi cu parfum de
aduceri-aminte şi multă , mullit liniş lr, in-
trel'trptă din cînd in cînd de cîte un lr·am-
vai solitar.
A doua zi, cu vaporaşul pc Elba, o plim-
bare minunată , într-un dr.cor· minunat,
alături de colegi minunaţi. Ne amnzâm, co-
mentăm , cî ntăm , foidgrafiem. Vapoare de
toate culorile, de toate dimensiunile, dr.
toate tonajele, sub toate pavilioanl'le. Aer
curat, vreme frumoasă; dar, iată, nu pot
uita că mliM o luăm de la cap ăt.
Seara, o raită pe la jocurile impropriu
denumite mecanice, după opinia mea. Mă
a·muz ca un copil alături de cîţiva colegi care
asistă la luptele mele spaţiale, cn tot felul
de gangsteri. Nu mă pot opri să gindesc ce
minunat ar fi pentru omenire daeă aceste
lupte ar rămtne pentru totdeauna la stadiul
de joc. Mă întristez la gtndul că, din păca te,
tncă nu este aşa, şi trec la un joc mai puţin
războinic.
* era vorba. Gonţa i·a propus lui Mălai o tre-
Plechm spre R eiubek, ajungem cam la
limita orei de inc.eput a spectacolu lui şi nu
apucăm să vedem decit un mic hoţel de llngă
sala unde jurăm, un hotel supraetajat ea un
castel din euburi. Sala are un foaier foart e mo-
dern. Cabinele sint, fireşte, la fel . Specta·
torii - minunaţi. Aflu că mulţi dintre ei
au venit din Hamburg c.u "U"bahn-ul (un
fel de metrou pe distanţe mai lungi însă) din
dorinţa de a ne vedea la lucru. Sîntem în
data de 20 mai. De einci zile ne aflăm In
R.F:G. De acum Inainte, pînâ aproape de.
final vom fi ca într-un adevărat carusel,
in care se vor amestcea ora şe, vizite, specta-
cole, autografe, nesomn, emoţii, dor de
casă, dar mai ales, drumuri.
A doua zi jucăm la Remscheid. Caruselul
continuă apoi să se tnvirteascii. lată-ne la Neu-
stadt, orăşelul copilăriei lui Emil Tischbein,
eroul lui Kăstner (in aceeaşi zi vizităm In
11 minute splend.idul şi impunătorul dom
' )
164 .
din Kliln), tn timp re. sea.r·<J . pl' o tera să a
hotel1tlui clnlăm balade de ac.1 ~.:i ~ i lăcri ­
măm disc-ret sau mai puţin discret cu gindul
la ai noştri, cei dragi.
Iată- ne la Vi!lingen. unde avem nn spec-
t.acol nxcelent., eu o pt'iză la public senzaţio­
nală , zi ln·care vizităm iu grdbă şi Freibur<J·
ni iar In drum sp1·e Villingen, un han In rur·tea
căruia se află per·sonaje din basmele Fraţi ­
lor Grimm; iat.'Hle. apoi la Marktoberdorf,
unde so~im după ce aruncăm o privire spre
lacul BodPnsee ~i ne fot.ografiem lîngă vapo·
raşe de tot~te felurile; iată·nc 1<1 Miihlacker
(după ce vizităm domul din Ulm şi ndmi-
răm frumosul oraş aflat ln sărbătoare; iată-ne
la Asrhaffenburg, In drum spre l'».re vizi-
tăm romauticnl ot·~ş de pe malurile Neckar·
ului, l'elebrul Heidelberg (aici mi-adu c~ fi-
reşt.P, aminte, de spectacolul de la Naţional
- nu-mi imaginez dt poate fi a tît.a frumu -
seţe şi atita varietate de imagini). Peste tot
primire e xr.elentă, aplauze, flori. Tumeul
este In plină desfăşurar e şi In plin succes.
Dar ... nu sintem încă niri la jnmătate!
Pe 27 mai trerem in Liechtenstein, l' nde
vom iuca la Sc.haan. Aid vremea este ur!t.ă,
inainte de spectacol tneepe •r:hiar ploaia.
Public.11l este format in n1area majoritate ·
din tineri avizi de arta spectacolului. Cu
coada ochiului observ ln primul rînd o doam-
nă care ia note pe nişte hirtii. Mi se spune
că va face cronic-a spectacolului.
A doua zi, aceeaşi vreme inc hisă - plecăm
Inapoi spre R.F.G., nu Inainte de a vizita,
t ol ·i n gra bă, ca pi taia Liecht.~n~teinuiui.. Va-
du ~. O madwtr1 Intre munţ i. Un orăşe l
pPil t ru pi'lp v~ i . J udednd dup<l l'ele pe care
le vttti ln:uml pe stradă, c:hiar asta şi este .. .
Seara, abia mă mai ţia de frînghii .
Aici observ inainte de !'pedaeol o discuţie
animată Intre Gonţa şi Mălaimare . Abia
la finalul spertacolului am aflat despre ce
cere, un balans pe frlnghi a din centru din-
tr-o parte in alta a scenf'i. I-a izbutit, dar
noi, rei care nu ştiam, am Incremenit, iar
eu am reuşit să nit textul.
La 9,30 dimineaţa plecăm spre Dahn-Pfalz.
Ne-a ajuns oboseala cum se spune. Eşi normal.
Sintem la mijloc ·ul tu rneului. De arum începe
numărătoarea inversă. VREM ACASĂ! Dar
plnă atunci urmează Garr.hing, unde avem
un succes extraordinar, fiecare membru al
trupei, de la regizor plnă la cel din urmă ma-
şinist dind, mai mult ca niriodată parcă,
adevărata măsură a posibilităţilor lor.
Este 1 iunie . Vom juca ~a Bensheim . Di-
mineaţa, vizităm lagărul de tristă amintire
Dachau. Sint momente tn c..are c u~rintel e
stnt de prisos. Am şi avem aceeaşi senzaţi e
aici. Aici unde au murit, inutil şi absurd,
oameni, semeni de-ai no~tri. Aici, unde oa-
meni au tlnjit după un petic de cer şi de
libertate intre garduri de simlă ghimpată .
SaDAng - arhiva personală
 •
Ai<·i, IIIH!t•... Of' fnpl. a f'E• st ·"ai..i'' IH lr fi lre-
biiil. sn Pxisl e nicioda ti\ .
fn nnlohut nu i'P u~im ~i\ s<·oalem o vorbă
multi\, l'onrt.e lflllll <1 vreme. SinfE'm , in -
11·-:>dr Y:Ir. m:u·r·n ti d.~ ··rea('(' a m v:"lzut. '\i t·i-
onfl li't. da1' ni r iodatii :1~rmNt!'a orori nu tre-
hui r s:\ S<' ma i J't·prt r.
N e ~ adHMtln <'ll gT e n gtnc!l n·iJ e, d~1r reu şim
o rcpr!' zc?n f :1ţie hună la Benslll.'i m cn de
al f·I'P l 'i " clotw z.i 1 >~ H amelrr . Pinii !a Ha -
rn,.Jn , 'tret ·Pm pl'in Einbrc k, un 'oriişel vechi,
piistmt aprnapr in lolalilate nHlfel. Ha rn el-
nnl trăit•:;f.e s11b sci'nnul binet·unoscutei le-
gende a Frnţilol' Grimm .
P r st e tol şorirei din pia!.t'i\, marm11ră,
şorirPi prăjituri. piinid, bomboane. Chim•
In fnţa si'dii un<i•' j1t ei\m este imor·taJizat
Intr-o snilptmi'l in met.1l flautistul , tll'llWt
de ,· opiii )Iarnelnu!ui.
Rema1'1' un orologiu prt'Yftzut c:u nenurn:"l-
raţi cl opoţei. cil re intonrază diverse melodii
la om fix!· .
Oboseala ali11ge acum eote maxime.
!\ oro(: l'i\ la Giif.er~<loh 'Stăm două zile şi
ne mai odihnim după-amiezile . După spec- •
ta<·olu 1 din Langen, unde slntem invitaţi să
semni'lm In cartea de onoare, aUtturi de re-
numite trupe art.istil'e din lume care au
•
trecut pe aÎt'i, plec ăm spt·e Emden, un port
no r·dir. foar·te lndepărtAt ,. situnt la peste 800 UN BUCĂTAR DĂRUIT:
km de Giite1·sloh .
Şi din nou Inapoi în ~url, in inter·val de o zi,
la Drt>iekh. Şi din nou r l'i pt>ste 800 de kml ION GHEORGHE GRAUR
Jucăm apoi la Erbal'h.
Apoi \Vesel, şi, din nou, In Lunen, la P er- Maestru in arta cufinară. bucătar \'ef la res-
siluhr, unde revedem eu plă cere ori\şelul. taurantul Bucureşti. este un nume binecun os-
Şi , nu-mi virrr să cred, 11lt\mul spec tacoL cut in bucătăria românească . A fost bucatar
la Siegen, un or<1ş a şe zat Intr-o zonă mun- şef la restaurantele Ambasador. fntercontinen-
toa~ă de mAt'e frumuseţe. tal. Bulevard. Continental şi Berlin. A lucrat 9
Ca Şi cum ar şti (şau poate chiar ştie r1i ani in străinătate: 3 in SUA şi 6 in Iugoslavia,
este ultimul spectacol al tmneului) publinil Finlanda şi Italia. Citeşte reţete in limbile en-
este mai receptiv ş i mai ca ld ca oridnd . gleză , franceză , germană . La concursul gas-
La un pahar de vin {binemeritat) tronomic de la Luxemburg a obţinut medalia
mi'l uit la colegii mei: încerc, acum la final, de aur la toate probele. La ·Cel de la Praga, o
medalie de aur fa vinat. două de argint la
să-i caracterizez su c~ ·int, aşa cum au fost în
' peşte şi două de bronz_ la gustări. Cite reţete
acest turneu: Aimee Iac.obescu, eleganţă ştie? Nu le-a numărat. In orice caz. un număr
şi preocupare, Tamara Creţulescu, candoare suficient de mare incit să nu repete acelaşi
tn spatele unor Ot'helari enormi, Eugenia preparat intr-un an.
M.aci, vioiciune şi exuberanţă, Radu Gheor- Bucătarii, ne spune Ion Graur. sint de două
ghe, un maestt·u Al improvizaţjei, Mihai feluri: meseriaşi şi dăruiţi . li deosebesc fante-
Mălaimare, un adevărat profesionist al ·ga- zia şi pasiunea. Abia cind meseria iese din ti-
gului, Răducu Iţ.cuş, haz sănătos şi exc(J]ent parele ei, devine creaţie . Marii bucătari nu sint
coleg, Mihai Niculescu, fineţe şi ironie de prizonierii reţelelor . Ei creează, adăugînd,
bună ealitate, Bogdan Muşatescu, o adevă­ ' substituind, inlocuind ingrediente. obţinînd
rată "bancă" de poveşti cu haz, "colegul·' de efecte noi şi gusturi din ce in ce mai variate şi
la secretariatul literar, B. Elvin, discreţie, mai rafinate.
o prezenţă deosebit de agreabilă, inteligenţă Noul înseamnă ceea ce e bun şi frumos.
Poţi să aplici noul in funcţie de aprovizionare
reală, şi toţi , absolut toţi eei!alţi, oamenii
şi de structura clientelei , din ce in ce mai gră­
ll_li!lunaţi .di~ umbra culis~lor: Tarsi~a, Ma- bită şi mai puţin cunoscătoare . PinăŞiOucăta­
rJcica, M1ha1, "Cereetaşul , Toto, ŞI, dacă ril mari devin organizatori şi gestionari, obli-
am uitat pe vreunul din ei aici pe hirtie, el gaţi să se ocupe şi de aspecte câre nu' -ţin de
a re un loc etern in inima mea ... meseria for : liste menu. aprovizionare cu ma-
Şi acum, Inapoi spre casă, spre cei dragi ! terii prime şi gheaţă.
in bucătăria restaurantului pe care o con-
La revedere, fată
*
1iin Androsl Pe curind! duce intre orele 12 şi 17. Ion Gheorghe Graur
vorbeşte mai mult deci un crainic care trans- .....
EUGEN CRISTEA • mite un meci de fotbal. Fiecare ospătar cere "..

i65
SaDAng - arhiva personală
 altceva, comenzile sint variate şi rapide. clien- De fa compot de casă . o cireaşă,
ţii sint grăbiţi. Ei ar trebui să reinveţe ce şi Va completa narcisa cea frumoasă .
curn să mănince . Nu e uşor. Trec zile fără să ,;1 foc de frunze, punem miez de nuci.
pună fnina pe cuţit. in ritmul zilei de azi , la no1 Şi uiţi de toate-atunci cind te măninci.
ca şi in altă parte, oamenii au devenit exag e-
rat de practici. Pentru artă şi unicat nu mai ra-
mine timp, şi totuşi Ion Gheorghe Graur este Salată de andlve
unul din cei care infirmă regula.
Dăruit cu fel de fel de talente, Ion Gheorghe la t ă ce - aş
dori să fac :
Graur desenează , sculptează şi face versu ri . Maioneză, hrean, coniac
Nu doar de amuzament. Deşenuf şi sculptura Bine -ntr-un castron frecate,
ii sint necesare in meserie. Inainte de a porni Aromate, piperate.
la prepararea unei piese pentru o expoziţie, Pui andivele spălate
intii o desenează , combină culprile, proporţio­ Şi, ca meşter dichisit,
nează volumele şi formele. In cele ce ur- Le ciunteşti cu un cuţit,
mează, pentru relaxare şi amuzament, Ion Nu prea scurte dar nici lungi,
Gheorghe Graur a versifica! citeva reţete . Ele Cit in gură să le-arunci.
se pot folosi cu incredere. Au avantajul că se Pătrunjel, mărar mărunt
pot memora mai uşor . Sperăm că veţi fi de Şi salata s-a făcut.
acord că. in plus, au şi haz . Vă oferim cîteva:

Gustare Mărţlşoare culinare

(,uăm deci felina de pe balcon, Pui · o tavă oarecare

li facem duş, fără să-i dăm şampon! La căldură nu prea mare
O curăţăm de coaja-i neagră Unt cit nuca iei pe loc
Şi o rugăm pe ea să işi aleagă Şi ungi tava peste tot.
Cu ce va fi mai bine mărunţită : Cu pesmet stropeşti de zor
Să fie rasă sau cuţituită? f?este untul lipitor.
(Ori răzătoarea mare, cea de mere, In alt vas, curat, dai tare
O'ri la cuţit, ,.fidea", de-are plăcere) Telemea pe răzătoare.
Ajunsă deci şuviţe subţirefe. Peste ea, aşa e datul,
Lăsată-n apă rece, să se spele, · Spargi frumos ouă vreo patru.
·Cu zeamă de fămiie stoarsă tare Torni şi un pahar de lapte
Ca să rămină albă ca o floare. Şi laşi vasul la o parte.
Cinci-şase mere, sincer că se cere, lei o sută de costiţă
Vor da sa/atei gustul for de miere, Tai şuviţă cu şuviţă, -
Tăiate bine, după cum am spus, O topeşti intr-o chipcea
Cind am vorbit de ţe/ină, mai sus. Şi pui ceapă peste ea.
O maioneză, toţi ştiu cum se face: Cind ceapa s-a rumen i/
Acrită cu fămiie cit ne place, Pe jumate-ai isprăvit.
Punem muştar, piper, smintină bună Şi in tava pregătită,
Şi mestecăm cu tetvl cel de sirmă. Cu pesmet impodobită,
O răsturnăm precum avem plăcere Pu i incetişor br inzi ţa,
Pe felina cea rasă şi pe mere. Apoi ceapa şi costiţa .
Le mestecăm cu grijă-ncetişor Mesteci totul binişor
Le aranjăm cu grijă in castron. Şi dai tava fa cuptor.
L uăm vreo 4-5 mici mandarine,
Le pregătim cum ştim noi că-i mai bine,
Din efe facem da/ii, ·crizanteme
Şi trandafiri frumoşi, de avem vreme. Pe
•
răspl,lnderea
OPREA GEORGESCU •
noastră, încercaţ i -le !

••••••••••••••••••••••••••••• . '

DE PE TOATE MERIDIANELE

Undiţi... electronlzată
Computerizarea nu a ocolit nici
pescuitul. Astfel. o firmă japoneză
a realizat o bobină spinning do-
t ată cu un microprocesor şi cu un
ecran cifrat. Aparatul va perm ite
ca pescuitul să - şi cîştige noi
adepţi , dar şi un plus de precizie.
Sporul de "reuşită" este dat de
faptul că tabloul indică adincimea
la care "muşcă " peştele , precurr
ş i greutatea sa, element importanj
pe ntru alegerea celui mai potrivit
mod de scoatere din apă a capt u- dentului , adică Veneţia pr o-
rii. p ri u-zisă , o Veneţie a Nordului,
cum a fost denumit Leningraoul,
Cind a foat domestici! ciinele? Ş I, iată , o Veneţ1e a 011 ent ului -
or aşul Bangkok, cap-itala Thai-
Potrivit ultimelor cercetări , pri n- lan dei. intr-adevăr . ~~ solul aces -
tre primele animale domesţice de tui oraş suferă de citva - ~imp un
om figurează ciinii şi renii. lmbl in- proces de s9ufundare l entă - cu
z~rea acestor animale folositoare c~rca 1O centimetri pe an . Da c6
omului a avut loc cu circa 18000 nu se vor lua măsuri corespunz•-
de ani i.e n. toare. oraşul va cobori pină la
sfîrşitul secolului cu circa 2 metri.
v.neţla Orientului
C u noaştem o Venetie a Occi-

166

SaDAng - arhiva personală

 IMAGINATI UN ROl PE. CAR'E
v.: AR FACE PLĂCERE SĂ·L jucATI
Toată lumea e o scenă şinimic mal apropiat
de joc nu poate fi decit teatrul lnsuşi care
desfăşoară , la lumina reflectoarelor, in aştep­
tarea incordată a spectatorilor, o mulţime de
convenţii artistice In care, desigur, cea mal
puternică este Iluzia vieţii, credinţa că măcar
ceva din ceea ce actorii trăiesc acolo se va fi
petrecut şi cu noi, va fi pătruns cindva ş i In
biografiile noastre. Arta jocului, care se bizuie
şi pe arta scrisului, nu e insă suficientă pentru
un actor, fiindcă ei nu este doar imitatorul
umil al rolului, nu e doar costumul in care se
viră sufletul personajului, ci este el insuşi o fi-
inţă puternică, o fiinţă· cu personalitate, mai
ing~nuă uneori chiar decit Alice, mal puter-
'
nlcă chiar decit Hamlet, mal patetică decit Fe-
dra ori mal răvăşită ch.i ar decit Oedip. El, ac-
torul, pune prin urmare in apariţiile sale şi o
parte din existenţa sa, pe care noi, spectatorii.
nici măcar n-o bănuim, trăgind asupra sa in-
treaga imagine, altfel convenţională, a acelei
fiinţe de hirtie care este rolul scris. De bună
seamă că vor fi existind şi roluri ascunse. ne-
scrise niciodată, roluri simţite sr abia conturate,
pe care protagoniştii scenei le simt aproape.
dar le opresc să lasă făţiş la rampă . implngin-
du-le cu discreţie in culise. Ancheta aceasta e
o invitaţie, pentru actorii noştn . de a ridica
fundalul şi de a chema in faţa spectatori lor
personajele nevăzute din ungherele scenei.

ruletă mizind pe ze ro ş i spe- tîmplătoare ale personajului

ri nd că- i r eciştig curaţi ! A s tnchipu it pe care rP.alitatea
juca o excavatoristă pe un P.xactă îl refuză ... a ş juca U"
excavator (muncă aspră , tr ă· p ersonaj refuzat de real ita1e
sături aspre, viaţă aspră) , ar ş i şcceptat de imaginaţie' S ă
face-o scenar istul să fie frun- o. luăm de la capăt?
taşă ş i aş face-o eu să fie
t r i stă , ar face-o el să s& matu-
rizeze prin muncă şi aş fa-
ce-o eu să se copilărească -n
somn (dar pariez că la mon-
tare s-ar găs i cineva să-m i
taie două fotograme din zîm-
bet) ... Aş juca o tinără ( că
de-asta sint actrita ş i îmi
place să joc) cu băiatul pe
care 1-o fi iubit ea, ho inărind
prin cartiere cu căs uţe joase,
garduri acoperite de caprifoi,
cîrciumi mici cu lăutar i i nceţ i ,
lume mai blîndă şi în gă du i­
toare răsturnată de timp ş i de
excavatoare. Mi-ar plăcea să
IOANA o văd smulgînd hălci din pă­
mîntul acela al tinereţ il ei tre-
CRĂCIUNESCU poate cute şi altfel închipu ite, cind
visa să devină act r iţă
sau secretară de director sau
Păi ... mie. cel mai mult şi mac ar să facă prăjituri şi fu r-
mai mult mi-ar plăcea sa loc securi într-un laborator de
o rusoaică ... dar ati t de b1ne cofet ărie , să miroasă a vanil ie
MIRCEA
să o joc încît chiar să fiu şi să şi n ucşoară , nu a moloz SI
nu mai ies din pianina meca- moto ri nă , să umble cu ş o rţ
nică . Să stau acolo necl inttta. a!b ş i părul pe spate, nu cu
DIACONU
c ă l i nă roşie şi rubliovoaica , salopeta şi cască ... Dar să - şi
să nu cred în lacrimi. .. soia- . m un cească orele ş i peste ore Regula acestui joc ar fi ~·r­
ris ... ce mai. .. Dar vorba cîn- alte ore, să fie toti mu l ţum i ţi mătoarea :a-ti dori să joci u"
tecului .,dacă nu e nu e, nu-i de ea şi ea de ea, de vulnera- anume personaj se poate ş i
şi nu e" ... Eu ce să fiu ş i ce bil itatea ei învinsă , de femini- se întîmplă ; a-1 juca nu se
să imi închipui?! Aş juca me- tatea , ei mascată ... ce mai, o prea poate, deci nu se i nt1rn-
t rii de peliculă pe care ii pier- femeie tovarăşă adeva rală ... plă Aşa că tot ce voi spur·e·
dem făcînd filme proaste ia o Cam acestea ar fi datele in- d1n acest moment nu va pu-

167
SaDAng - arhiva personală
 tea fi folosit impotriva mea.
Visez să joc pe scenă , pe
eera" sau pe maidan un rol
cum nu s-a mai jucat şi pro-
babil nici nu s-a scris .. in care - pentru a respecta convenţia
eroul apare brusc in viaţa
unei fete blonde care culege
flori. El este inalt, frumos şi
tînăr . Se întîmplă multe lu-
cruri in jur, dar nu toate ii
ating, căci ei se iubesc.
Apoi incepe războiul , el
este erou. cîştigă războiul şi ,
cind ajunge un bătrîn gene-
ral , trece iarăşi pe acelaşi
cimp unde ea încă il mai aş­
teaptă, culegind aceleaşi flori.
Ochii li se umezesc şi-şi aduc
aminte de cit de frumos era
el şi cit de blondă era ea. Eu
aş fi el. V-am amuzat?
Nu pot vorbi serios despre
ceva' care se întîmplă foarte
rar sau deloc, adică să visezi
si in mod stupid să şi reali-
zezi un personaj. De aceea
am incercat să glumesc, dar
fiind puţin cam trist nu mi-a
ieşit prea bine.
CARMEN
GAL'/N
Tu eşti mică de tot, mi-a
spus intr-o zi o fetiţă, şi eu
stnt mama ta, .tu trebuie să fi i
mică, acesta-i jocul. Mi-am
dat seama că trebuie să joc o
f etiţă mică , trebuie să pot
juca asta aşa cum , dacă fetiţa
mi-ar fi cerut să fiu o floare,
ar fi trebuit să joc o floare, o
168
piatră , aceasta era convenţia
noastră , jocul - joaca, ea
mergea mai departe decit o
convenţie normală de teatru,
trebuia să pot juca orice.
chiar şi rolul căţelului meu
Tase. Pornind de la aceste
imperative ale jocului imi do-
resc să am acces efectiv la
trăirile acestea ciudate de
floare, copac, piatră . Cum să
~pun , acest tip de trăi­
re-proiecţie in altceva, impo-
sibil in realitatea imediată a
actorului, poate să nuanţeze .
să mărească , să extrapoleze
posibilităţile noastre. vai , atit
de limitate totu ş i in ordine
umană .
Pentru un actor este nece-
sară practicarea sistematică a
imaQ,inaţiei , el trebuie sa HORA TIU
poata, in lumea senzaţ i ilor pe
care le va imprumuta mai tir- MĂLĂELE
ziu personajelor, trebuie să
poată , . zic, să trăiască şi ca
floarea din Micul Prinţ , şi ca De cite ori sint intrebat ..ce
sine însuşi dacă n.-ar fi actor , ai vrea să joci?" , imi amintesc.
ş i ca Hamlet. In meseria de intrebarea din copilărie
n oastră este necesară o zonă ..ce vrei să te faci?" Copi ii
a sufletului in care să dom- răspund cîteva lucruri anume,
nească ambigu itatea trăirii , · de obicei stereotipe, dar nu
ca un fel de aluat din care se pentru că numai acele mese-
vor modela rolurile concrete. rii le sint fall}iliare sau ii im-
În această zonă , in această presionează, ci pentru că au
sumă de trăiri in mai multe i n faţă o infinitate de roluri -
game, eu pot să-mi trăiesc Necunoscutul şi vor tot, ab-
Hamletul meu , pot să-mi do- solut tot ce le pot oferi viaţa ,
resc (şi chiar să joc pentru vi itorul.
mine) regele Lear, pot să-mi Îmi doresc să fiu mai bun şi
trăiesc viaţa mea cu mult mai de multe ori, la necaz, aş vrea
bine decit o trăiesc in reali- să renasc, să nu mai fiu eu
tate. Să nu se creadă că mă acela pe care sint' supărat
dedublez, aceasta nu e o de- atunci. Sau, pur şi simplu ,
dublare, e o asumare totală a obosesc. Mereu aceleaşi cos-
meseriei de actor, o predis- tume, aceleaşi suflete, ace-
poziţie' permanentă pentru leaşi grime, aceleaş i critici,
rol. De aici , din aceste trăiri aceleaşi stări.
imprecise, poate insesizabile Sau sint in căutare de mine
cu ochiul rece, obiectiv, din insumi , îmi e sete de o identi-
zona imaginaţiei , din tezaurul tate nouă , vie, tulburătoa re ,
propriu de trăiri posibile se chiar dacă intrupează un per-
naşte Marele Rol , se toarce, sonaj negativ. .
lin sau nu. firul vieţii noastre. Dar să fie puternic. să fie
Rolul pe care mi-ar plăcea adevărat , să-mi solicite truda,
să-I joc se reflectă in fiecare insomnia, luciditatea. Fiecare
din rolurile pe care le joc rol a fost o re-in-formare. O
pentru că fiecare rol , in pon~ asemenea succesiune aduce
cu sine bănu i ala risipirii, a
derea sa, in apartenenţa sa la
zona sufletească de care vor- depersonal izări i. Atunci dese-
beam , se vrea Marele Rol. Îmi nez, un autoportret desigur, o
doresc, aş zice, rolul pe care caricatură , ca să nu fie un
probabil nu-l voi putea juca gest de 1'\arcisism- sau de
n i ciodată de tot. c ompătimire patetică . Ş i aş­
tept să mă adwne rolttl u r mă­
tor din sublima risipire a unei
ultime reprezentaţ ii. Să fiu
mereu infrint, mereu înv i ngă­
tor. să mă pierd mereu, să mă
regăsesc neîncetat şi dum-
neavoastră să aplaudaţi uitind
SaDAng - arhiva personală
 o clipă de sine sau, dimpo-
tri vă , orgoli~şi că v-aţi regăs i t
di n cauza mea.
Cred că e fascinant să po ţi
fi unul şi să poţi fi toţi, să f i1
mister ori limpede lumină , şi
bun, şi rău , ş i iute, şi încet, şi
mînios, şi mlădios, şi taciturn,
şi guraliv. sfios dar şi năval­
nic, şi tontul liniştit şi aprigul
i steţ răscolitor, şi somnolen-
tul şi treazul tunător , şi slugă
la stăpîn şi-ndrăgostit gonit,
şi-ndrăgit nerecunoscător în
Noaptea in ocenţilor să joci
dar nici în Dimineaţa punga-
şilor să nu fii mai prejos. să
fiu urît şi deopotrivă iubit, să
nu ştiu de-s aici sau tocmai
· colo, cu spatele sau cu faţa ,
de-s lacrimă de plîns ori la-
crimă de rîs, ş i toate cîte şi
mai cîte.
de la oameni adunate
şi la oameni iarăsi date,
a celaşi şi altul mereu ,
eu şi personajul meu .
GEORGE
MOTOI
mai ales în ultimii ani , viaţa vrem să mergem cu această
n oastră cea de toate zilele a a rtă a sufletului omenesc.
luat-o cu mult înaintea scri- Sau mi-aş dori să joc un rol
su lui dramatic de la noi. Cor- care să dea la iveală publicu -
tina de pe scenă a fost trasă lui nostru toată cenuşa răz­
uneori cu întîrziere faţă de boaielor reci, aşezată peste
spectacolul realităţii. Eu cred sufletul oamenilor. Sau rolul
că actorul trebuie să se regă­ unui activist de partid impli-
sească , prin urmare, în exis- cat adînc în păienjenişul în-
tenţa lui zilnică precum într-o cîlcit al acestui război, care
oglindă ,î nsă într-o oglindă în- să facă din argumentele sale
treagă , nu într-una sfărîmată . nu o cuvîntare amorţită , ci o
Mai cu seamă în istorie acto- pledoarie fierbinte, convingă­
rul trebu ie să pătrundă cu toare. Mai simplu spus, mi-ar
speranţă şi iubire, căc i gale- plăcea să joc roluri de intros-
ria personajelor peste care pecţie adevărată , în care să
s-a aşezat patina anilor conti- se încrucişeze cele mai arză­
nuă să-şi trimită ecoul în culi- toare probleme ale zilei , pen-
sele teatrului. Sînt personaje tru că teatrul este o instituţie
pe umerii cărora istoria s-a pri n uşile căreia realitatea
sprijinit cu încredere, dar că­ trebuie să intre cu tot elanu l.
rora teatrul nostru I')U le-a lu- nu doar să se uite pe fur iş .
minat încă faţa nici măcar cu
somnolentul reflector. lnsă
rolurile insolite vin şi din co-
medie şi satiră , înfăşurate în
aburul şiret al umorului.
Unde sînt urmaşii lui Alec-
sandri , Caragiale, Kiriţescu
sau Tudor Muşatescu . Mazilu
sau Baranga? Un rol nou tre-
bu ie să scoată la lumină în-
tîmplări sufleteşti care conti-
nuă să stea ascunse în co-
tloanele vieţii noastre. lată,
eu , de pildă , mi-aş dori să in-
terpretez un personaj capabil
să demonstreze, cu mijloa-
ele teatrului , ceea ce este, în
apt, o ficţiune, o poveste
Imaginată, o poveste care nu
se identifică propriu-zis cu
realitatea, ci doar reflectează
asupra unor realităţi evidente,
efe interes maxim şi general ,
un personaj care să militeze
pentru o privire scrutătoare şi
niţel mai relaxată, mai amu-
zată , asupra fenomenului tea-
tral , o privire mai puţin rigidă ,
mai puţin prudentă , căci pînă
la laşitate nu mai e decît un
pas, o privire mai dezinvoltă
care să ajute cu adevărat la
modelarea conştiinţelor .
Mi-ar plăcea să joc un perso-
naj închipuit care să atingă MITICĂ
însă discret, cu călcîiele , pă­

Am jucat multe roluri im-

por tante d i n dramaturgia
noastră de actualitate , cu
ca re am obţinut , de altfel,
premii şi succese reale de
presă şi public (Pisica In
noaptea Anului Nou de Du-
mitru Radu Popescu , A treia
ţeapă de Marin Sorescu , Nu
sint Turnul Eiffel de Ecaterina
Oproiu , chiar Un fluture pe
lampă de Paul Everac etc .).
în să nu pot s_ă nu observ că .
mîntul şi care să lupte des-
chis şi fără oprelişti împotriva ·
rutinei, a încremenirii şi fot-
malismului jucăuş , ce parcă .
adesea, dintr-o voluptate ide-
ologică devoratoare, dispre-
ţuieşte rigorile artistice ,
croind orum unor piese care
imită , cu umilinţă, căile bă­
tute ale realulu i. Mi-aş dori
adică o p i esă despre teatru .
un fel de teatru în teatru prin
care să vedem de unde ve-
nim, unde am ajuns ş i încotro
POPESCU
Aş fi vrut să joc un perso-
naj aşa cum aş ''fi vru!"sa- fiu
eu. Să-mi joc adică propriile
mele proiecţii pe ca"r'e le vo'ifi
trăit de multe ori , care se vor
fi revărsat în închipuirea mea
adesea, dar care n-au reuş 1 !
i ncă să pătrundă în scenă cu
impetuozitatea celorlalte per-
sonaje cărora le-am dat viaţă .

169
SaDAng - arhiva personală
 Sau poate că imaginea acel ei
fimţ~ himerice la care ma
gi ndesc s-a cuibări! totu s1
sub mantaua protagoniştil or
mei fără ca eu să-i simt pre-
zenţa. cu subtilitate, în linişte .
cu dibăcie. Chiar mă întreb
cît din ceea ce mi-au oferit
rolurile propriu-zise am trăit
eu pe scenă şi cit din perso-
najul pe care mi l-am imagi-
nat fără să-I pot descrie prea
bine a prins viaţă i n tot ceea
ce am jucat de-a lungul atitor
seri, în faţa. atitor spectatori.
Aş fi vrut să joc un persona,
care să fi fost chiar eu, aşa
cum mi-ar fi plăcut mie sa
fiu.
SILVIU
STANCULESCU
Un rol încă nescris, dar ~e
care l-am trăit şi jucat de-ati-
tea· ori in plimbările mele do-
moale e acela de paznic al la-
cului Herăstrău . Să păzesc,
noaptea, apa liniştită a lacului
şi sălciile somnoroase şi flo-
rile invelite în intuneric şi
aleile insingurate, trezite din
picoteală de castanele care
cad ca nişte ghi111lele de puf
î nseamnă să joc unul din cele
mai fr-umoase roluri pe care
mi l e-aş fi putut imagina. Mar
ales noaptea să interpretez
DE PE TOATE MERIDIANELE
ŞI poreclele sint bune 11 ceva
Oficiul poştal din Insulele Ber-
mude a intocmit o carte de tele-
fon in care alături de numele de
familie ale abonaţilor se indică
şi. .. poreclele. Aceasta mai ales in
cllzul abonatilor care au acelaşi
nume, spre a putea fi mai lesne
d eosl!biţi. Astfel, la numele Smith,
de pildă. se pot citi identificări ca
Smith-Lunganul, Smith-Noroco-
sul. Smith-Ghebosul, Smith-Timi-
dul. Este clar, confuzie nu ;;e mai
poate face.
Cel mal vechi set din lume
Acest sat a fost descoperit· de
un grup de arheolog! americani,
170
acest rol , fără spectatori ş i
fără rumoarea din jur, singur
in spatele cortinei de aburi a
lacului. Ziua ar fi mai greu,
fără îndo i ală , căci aleile sînt
invadate de oameni şi pazni-
cul ar trebui să fie cu ochii in
patru, atent la ce fac alţii. nu
la ce simte el.
Mi-ar plăcea acest rol tot
din iubire de oameni, pentru
că şi liniştea lor trebuie pro-
tejată , şi gindurile lor trebuie
ocrotite. şi paşi i lor trebuie
vegheaţi. Eu sufăr mult cînd,
la ceas de zi sau de sea ră , in-
tilnesc lume puţină ş i am im
presla că rolul meu. de paz-
nic al viselor colorate, e
atu nci neîmplinit, şi tot efor-
:ul meu de a stringe sub ve-
ghe umbra zilei , care e întu-
'lericul nopţii , mi se pare
vest-germani şi turci in provincia
turcească Oiyarbakir. după cerce-
tari care au durat 21 de ani. Satul
descoperit datează de acum 9000
de ani. Este pentru prima oară
cind se descoperă o aşezare atit
de veche, cu clădiri din piatră do-
vedind o viaţă comunitară elabo-
rată. Locuitorii acestei străvechi
aşezări se ocupau cu agricultura
şi cu creşterea vitelor şi ştiau să
folosească bronzul, deşi epoca
bronzului a inceput ..oficial" cu
2000 de ani mai tirziu.
Ce 1r1ti un sondaj
Potrivit unui sondaj realiza t
asupra unui lot de 1 532 de per-
prea mic faţă de efortul apei
de a oglindi imensitatea cer u-
lui.
Pentru că azi e soare şi e
t oamnă şi e o zi frumoasa
cum tot mai rare vor fi de-a-
cum inainte, p lăcerea de a
juca acest rol imi apare tot
mai puterni că ş i mai sinceră .
Eu fiind un interpret fidel
care nu-şi abandonează rolul ,
aş intra in pielea paznicului
chiar şi iarna, cu tot crivăţul
de-afară şi cu toată chiciura
strînsă pe ramurile copacilor
şi cu tot gerul care rasfringe
scîr1îitul paşilor în liniştea în-
gheţată a apei. Cele mai fru-
moase lucruri, vă rog să mă
credeţi , le-am făcut in parc şi
numai lipsa de timp sau
u nele porniri necontrolata
m-au impiepicat să întregesc
rolul pe această scenă inso-
l i tă . Cu toate acestea, m-am
strădu it să nu lipsesc de la
nici o reprezentaţ ie, pentru
!=a paznicul meu, rolul meu,
să nu sufere şi să nu rămînă
din el doar costumul şi
masca, ci să fie mereu viu,
bucuros că hoinăreşte prin
acest parc precum un casie-
lan al · amurgului. E adevărat
că parcul neavînd cond ică,
personajul meu şi-a permis
să mai lipseasc ă din cînd în
cînd, fără însă ca t ihna lui să
fie tul burată in vreun fel de
aceste absente nemotivate.
1
Grupaj realizat" de
RADU G. ŢEPO SU •
Fotografii de
PAUL AGARICI •
soane, 35 la sută dintre americant
nu vizitează niciodată un muzeu.
1ar 34 la sută il vizitează cel mult
o dată pe an; 39 la şută nu merg
niciodată la teatru, iar 25 la suta
merg cel mult o dată pe an; ta
concene: 27 la sută din americani
nu merg deloc, iar 22 la sută
merg cel mult o dată pe an.
Pentru prevenire• plollor 1clde
• in Canad,!! au fo_Sl,!!J unţate noi
măsuri de combatere a ploilor
acide, alocindu-se fonduri spe-
ciale in acest 51:op. Callada sus·
ţine ca 90 la sută din ploile acide
care cad pe teritoriul ei îşi au ori-
ginea in Statele Unite şi încearcă
de mai mult timp să convinga gu-
vernul american să fie de acord
cu un program comun de comba-
tere a poluări i.
SaDAng - arhiva personală
 Rotunjimea pămîntului face ca drumul de la
Bucu reşt i la Negr eşti- Oaş sâ fie urcuş . Aju ns
inţara Oaşulu i, dai mai intii bineţe tuturor, ca
ş1 cum ai fi de foarte mult timp acasă. Mai
apoi, intr-o dimineaţă de odihnă incepe Sim-
bra oilor ... Se face stînă pentru văratul oilor.
Nimeni nu ştie ce cuvint este Simbra. La uni-
son, lucrurile se rezolvă singure, de la sine,
căci Simbră ar putea sâ insemne : să fim im-
preună, să măsurăm laptele oilor, să inscriem
CIT pe o b'ucată de lemn, răboj Ja purtător. şi,
mai apoi , să mîncăm şi să bem, căci aşa joacă
omul mult mai bine: La Sîmbră este bine chiar
să vii degeaba, să te saturi de chipul oameni-
lor, de vorba lor, rostită prescurtat şi reţinut,
ca o ploaie de recoltă, de hainele şi traistele
lor, de tot ce este in jurul tău făcut să te pri-
mească musafir. Ai şansa să-ţi dai seama că ,
de oriunde ai fi , te-ai născut, de fapt, aici. şi .
că dacă nu tu, neapărat, atunci , cu siguranţă,
la temelia fiinţei tale, .un moş sau un strămoş
de-al tău a fost foarte mult născut pe aici. De
aia te invită toţi. Eşti de-al lor de cînd lumea.
Şi e foarte greu să poţi raspunde la toate invi-
taţiile: " poftiţi la masă, nici unul să nu se• su-
pere, nici cel de la mijloc, nici cel de la mar-
gine.. ." - mică existenţă a lui , picurul. Un picur in-
Simbra poate fi tălmăcirea propriei tale exis-
tente . şi laptele-sevă rezonanta ginguritului
dintii. Alături de oi. de pămînt ,' de iarbă. Dar
o, i - oi nu este şi asta o joacă a primului
mers? Să stai privind, atit de mult incit să vezi
in tine, pe unde atingi ţărîna , pe unde atingi
aerul. Ai timp destul la Simbră , ai timp de luna
mai. cumpănă a anotimpurilor, o jumătate mar
de primăvară , o jumătate măr de toamnă. Să
stai pe pămînt şi să-i · mănînci roadele. Şi, ca o
._. ad
.• a ş•i•in•d•r•e•pt•a•r•e•a--lu•c•r•u r•il•o•r.. pu.• t•in. .in•a•i•n•- ........................................
- u• g• i•re. .
te a Sîmbrei este o .. noapte de gunoi " cînd oile
sint aduse ca să ingraşe pămîntul . să-I râs-
toarne din incontrarea lui cu 'l>amenii care-1
cer să f ie bun·, să fie un an de piine şi mamă ­
ligă ..
Tirşolţ , Cămirzana, Certeze, B îcşa , Bicsad
sint, in fuga prea multă a contemporanului ,
nume de aşezări ale acestor oameni. Aspre ca
şi ei , ascuţite ca şi cum ai asculta coasa tre-
cînd prin iarbă. Sint numele de stat al acestor
oameni, de naştere şi de murit. de muncă şi
petrecere. de aer şi de umblet. De ce să fie lu-
mea compusă numai din apă - aer - foc -
pămînt? Nu-ncape şi Statuia Omului , albă ca
şi laptele de oaie curgînd ca şi olturi, argeşuri
sau ca dimboviţe, in jos, căci de la Negresti-
Oaş la Bucureşti, rotunjimea pămîntului face
să fie vale? A oamenilor de bine, a oamenilor
de sus ori de jos. J} oamenilor .,imblăniţi" de
oaie ... La Simbrele din fundul timpului nostru
de_ pămînteni.
In straiele lor, în atîţia ani , au învăţat să fie .
Şi-au pus albul la temelie şi respect ; este sem-
nul bătrîneţii. Oameni albiţi de alb, alb ca oile,
alb ca brinza, căci şi ea este bătrineţea lapte-
lui , a laptelui măsurat de ei pînă la · cea mai
seamnă ceva mic; mai mic nu se poate căci
picătura , la Simbră , este ceva indivizibil lste
un cuvint pe care, dacă-1 rosteşti"-de mal multe
ori. ajungi să te saturi. să saturi o ţară in-
treagă . Şi să cînţi ; să "ţipureşti " dinTot ce-f-al
tău , ca strigătul de nou născut , ca să te audă
munţii , să te audă oamenii din alte locuri şi să .. ~
te ştie că eşti fericit
...
PAUl AGAR ICI
· l
171
SaDAng - arhiva personală
 LA O SÎMBRĂ DE MAl .••

172
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
 LA · OSÎMBRĂ
DE MAI.t.. . ·.

174
SaDAng - arhiva personală
 175
SaDAng - arhiva personală
 De la o enigmă la alta

-dcz.11UiuU ANCA
dtts~Ln S. NOVAC

B C

176
SaDAng - arhiva personală
 Imagine de la primul1 Mai săTbătorit î n Români a.

roa să, să sprijine efortul cultural, să fie t ot -

ZIARISTICA deauna capabilă de replică. Sint scriitpri, cum

ar fi Vlahuţă, de pildă, care erau mai cunos-
cuţi atunci din articolele lor de presă decit
CHESTIUNEA FONDURILOR din poezie (Eminescu însuşi trăise aceeaşi
stare) . Mai mult, dacă poezia unor autori
Edouard-Rene de Laboulay, publicistul şi - a diminuat valoarea o dată cu trecerea
francez care credea in marea putere a pr~ei, timpului, ziaristica }or impresionează şi
scria :in 1883: "Spuneţi -mi cite ziare apar astăzi prin forţă, _spontaneitate şi - asociaţii
int r-o ţară şi vă voi spune gradul de civili- de idei.
zaţie la care a ajuns." Desigur, o exagerare În 1908, apăreau tn România 588 de pu-
a unui ele111ent cantitativ intr-o epocă pozi- blicaţii, ziare şi reviste. Lor li se- adăugau
tivistă. Contau mai mult valoarea ziarului alte 69 publicaţii ale românilor din afara
şi tirajul lor. Dar nu-i mai puţin adevărat . . . graniţelor Regatului. Erau scrise tn limba
că numărul avea însemnătatea sa. Crea zia- română; dar şi în limba franceză (~), in ger-
rişti, forma condeie şi, pină la urmă, dădea şi mană (3), Jn ebraică (1), tu greceşte (1), in
valori. În România de atunci presa se nu- ungureşte (2). Cele mai numeroase erau cele
măra între factorii cei mai sesizanţi ai epocii social-politice (219). Urmau cele economice
ÎI\Iloitoare pe care :românii o _trăiau dupa uni- (91), enciclopedice (37), medicale (.3 umo-
rea de la 1859. Se crease repede o şcoală de ristice (20); sportive (15), militare (11), peda-
ziarişti, reporteri, administratori ş.a. foarte gogice (10) ş.a. Capitala deţinea tnttNltatea
pricepuţi, unii adevărate talente. Pe urmele numărului. Aici apăreau nu mai puţin de
lui C.A. Rosetti, M. Eminescu făcuse foarte 250 de publieaţii, din care 17 cotidiane. Ur-
mult pentru a impune in ţară, încă la sfir- mau Iaşii (31), Craiova (30), Galaţi (30) ş.a.
şitul veacului al XIX-lea, o ziaristică ar- Revistele- economice apăreau mai toate tn
dentă, oricind în stare să sustină o idee de două şi trei limbi. Tirajul, cu excepţia "Uni-
larg interes, să îmbrăţişeze o iniţiativă gene- versului" şi ,,Adevărului", cele mai răspin-

11. - Almanahul Flacăra "87 177

SaDAng - arhiva personală
 dite, era restrins. Multe· publicaţii erau efe-
mere, mai cu seamă cele social-politice. Par-
tidele politice guvernanta creau mai tn fie.
care centru două-trei ziare pentru apărarea
intereselor lor. De obicei, erau ocazionale.
Chestiunea fondurilor rămtnea foarte impor- "
tantă'. .Ziarele nu puteau depăşi preţul de
5 bani (atit costau toate ziarele principale),
căci, din start, n-aveau vinzare. Sistemul
de abonamente funcţiona cu dificultate. Oa-
meni puşi de administraţiile publicaţiilor,
un fel de comis voiajori ai presei, lăsau sau
trimiteau ziarele la adrese anume alese sau
· la Intimplare. Reluau itinerarul la apariţia
următoare. Dar prea puţini din cei care pri·
meau "foaia" trimiteau şi banii la redacţie.
"Primim, citim şi nu plătim!", exclama re-
voltat, mai tirziu, Gh. Cotescu, directorul
"Gazetei Tribunalului" In deceniul patru.
Şi după numeroase înştiinţări publice cu nu-
mele acelora care n-o făcuseră. Şi nu lipseau
nume simandicoase. Şi nu era singurul care
recursese la acest procedeu. ln anii '80 ai -
veacului trecut Al. Macedonski avea mari
greutăţi financiare cu "Literatorul". Recurge
la contribuţii benevole. Nu-i uită lnsă pe cei
care nu voiseră să plătească abonamentul.
!i citează deol>otrivă cu cei care refuzau să Carol Szathmari, celebrul artist fotograf de
tncurajeze revista. "Iată acum şi persoanele la sfîrşitul veacului t~cut.
din aristocraţie care au refuzat să se aboneze
la <<Literatorul» sub cuvint că citesc ziare părinţii voştri au fost prinţi români, dar
străine şi că nu se ocupă cu literatura româ- d-voastră v-aţi înstrăinat de ţară. lnstrăi­
nească: Prinţul Bibescu, Lascăr Catargiu, naţi să rămtneţil"
Profesor Danielopol, Mihail Balş, Gr. Vultu- Nu-i tnsă mai puţin adevărat că abonarea
rescu, Dr. ·' Brlndză, Menelos Ghermani, co- cu anastna nu putea constitui o soluţie viabilă.
lonel Lahovari". Urmau Indată alţii, care, GustuJ şi obiceiul cititului se cultivă pe alte
"străini de literatura românească sint şi căi, nu pe cea a publicării listelor de neabo-
contra prosperării ei". lntre ei, Pană Buescu, naţi şi a chenarelor negre. !n ceea ce ·priveşte
Eugen Stătest;m, An. Stolojan, Al. Giani, oferta de a da celor care nu s-au abonat ette
M. Ferechide, C. Robescu ş.a. Intr-unul din 20 de lei, este clar că Macedonski blufa. ln
numerele revistei, Macedoriski ti tncadrează realitate, directorul "Literatorului" avea mare
pe toţi In chenar negru "ca pentru yeşnică nevoie de bani, iar dacă cei pe care i-a apos-
pomenire". Şi scrie: "Trebuie, odată pentru trofat s-ar fi prezentat să ridice banii oferiţi,
totdeauna, să afle ţara lntreagă că tocmai Macedonski n-ar fi avut de unde să li-i dea.
oamenii bogaţi refuză de a citi aceea ce se Lipsa de solicitudine a cititorilor bogaţi era
scrie In literatura noastră. Nu vroim să facem desigur o cauză importantă a efemerităţii
abonaţi cu sila şi dovadă că nu ţinem !a banii multor publicaţii. O cauză mai era şi tncă
celor ce ne-au refuzat revista este că le ofe- defectuoasa organizare a serviciului de abo-
rim de cap cite 20 lei noi pe care-i ţinem ori- nare. Radu D. Rosetti tşi amintea dintr-o
cind la dispoziţia d-lor - lnsă nu este mai perioadă mai tirzie, din anii interbelici, cind
puţin adevărat că este o ruşine pentru Româ- şi presa era mai bogată. Procedeul curent de
nia ca o revistă literară ca a noastră ... să nu abonare era cartea de telefon. "Se ia alfabe-
aibă Intre cinci rriilioane de români, decit tul la rtnd, şi te pomeneşti, avocat fiind, cu ...
1200 de cititori! Repetăm ce-am spus tot- Curierul Marilor ; negustor, cu ... Gazeta ro-
deauna : a nu voi literatură . română ea nu milor; medic, cu ... Foaia Notarilor, şi aşa
vroi ţara română . Mulţi ne-au criticat pen- .mai departe. Propaganda de dreapta, de
tru măsura ce am luat (publicarea listelor stinga, ·de mijloc etc ... !ţi umple cutia de scri-
cu cei care nu s-au abonat-=n.n)". Dar "din so.t;i zilnic şi ele continuă S! sosea'S'l!lrprăpăd,
ele se va vedea In ce stare se afla societatea chiar dacă le restitui cu - <<Nu, mersi, n-am
noastră morală in anul 1882: ' se va vedea timp» sau <<Nu mă interesează». E ărept că
cum oameni care au 10 000 plnă la 20 000 unele au grijă să fie expediate după catego-
galbeni venit, refuză de a plăti 20 lei pe an ria profesioniştilor, dar şi ele sint azi atit de
pentru a se abona la unica revistă ce apărea nu,meroase, incit ti este cu neputinţă unui
In Capitală tn acel timp - se va vedea In specialist să se aboneze la toate". De pe pozi-
acelaşi timp că oamenii care au sprijinit-o au ţia Gititorului asaltat, Radu D. Rosetti avea
fost cei săraci. Prinţii Ghica, ~ibescu şi alţii, dreptate.

178
SaDAng - arhiva personală
 CUM SE FĂCEA O GAZETĂ
Pe lln~ă bani, trebuia iniţiere
In meserie.
Fără practică îndelungată, mai cu seamă
din partea directorului, se pierdeau la sigur
mulţi bani, iar fără aceştia din urmă, fireşte,
nu se mai punea problema . Dacă In Anglia,
de pildă, la Daily Chronicle sau Daily N ows
sau la altul, proprietarii uumeau ei direc-
torii, la noi, cu excepţia organelor partidelor
politice, directorii erau şi proprietarii ziare-
lor pe care le conduceau. Directorul putea
să nu scrie un rfnd, dar el era sufletul gazetei.
De cele mai multe ori venea primul la redac-
ţie, deschidea corespondenţa, o clasa şi dădea
secretarului de reda cţie tot ce privea redacţia
şi administratorului ceea ce privea adminis-
traţia . Directorul- foileta celelalte ziare,
constata lipsurile din gazeta lui, împărţea
critici şi laude (acestea din urmă totdeauna
mai puţine) . Dacă scotea un ziar politic,
tot el era acela care primea vizite; uneori
numeroase, care indica redactorului principal
ce trebuia să facil. Intr-o chestiune sau alta
·sau dădea instrucţiuni administratorului.
Acestea toate, pe Jlngă hotărîrile ce trebuia
să le ia r.u privire la publicarea unui articol
sau altul aduse de secretarul de redacţie.
Un rol Insemnat tl avea primul redactor
(i se mai zicea uneori şi redactor şef). El răs­
pundea de partea politică a ziarului. Acestuia
nu-i_ ajungea să fie inteligent, ci la curent
cu tot ce se petrecea In culisele politice.
Cancanurile politice erau, de regulă, foarte
Incurcate. ("Din cauza marelui num ăr de
nepregătiţi, cari In lipsă de altceva mai bun,
fac politiră", cum se . exprima "Anuarul
X X H X H X H K H H X X H H X JC DIH X X X 111111111111 X
ANECDOTE DIN TOATĂ LUMEA
• Un medic ti cere infirmierului să-i facă
externarea unui bolnav.
- Bine, bine, se miră acesta, dar abia ieri
susţinea că e Napoleon. ·
- Nici .o problemă, precizează doctorul,
astăzi mi-a pre?}entat scrisoarea de abdicare
la tron.
• Un beţiv ba te la toate uşile şi deran-
jează o stradă ln.treagă. Un poliţist U vede
şi-1 ia cu binişorul: Omule, de ce nu te duci
ac~ă?
- Acasă vreau să ajung, spune beţivul,
dar aştept să mi se trlntească _o glastră tn
cap, ca să ştiu unde locuiesc.
• Pacientul către doctor:
- Spune-mi, doctore, dacă ln.tr-adevlir
m-am făcut bine, pot să măntnc tot ce-mi
face rău? '
• Soţul ti comunică soţiei sale că a cum-
părat două bilete la teatru.
- Atunci, zise soţia, mă duc să mă Imbrac.
- Desigur, spune soţul, spectacolul are
loc miine seară .
• Un copil scrie Intr-o compunere: ;,Cind
ne primim părinţii la naşteF&, ei sint de acum
general al presei române"). Un prim redactor
trebuia să fie gata la riposte, dar fără să
c ompromită cauza pe care o apăra . Redac-
torii (termenul era vag, aproape toţi colabo-
ratorii unui ziar se puteau numi astfel) co-
mentau diversele tntlrnplări sau traduceau
articole din presa străină. Aceasta r.tnd se
Intimpla "ctte-o chestie" şi telegrame ' nu
ajungeau pentru a satisface curiozitatea
publicului. Nu era redactor s!i. nu ştie sau
să nu se descurce In două - trei limbi. Aşa: că
din lectura unor ziare ca "Petit Parisien",
"Le Journal", "Le Matin", "Die Zeit", "Neue
Freie Presse", "Berliner Tageblatt", "Daily
News" redactorul scria un artieol de citeva
coloane cu multiplicarea ştirilor şi supozi~
ţiilor. La Inceputul veacului, la mai toate
ziarele începuseră să se lnmulţeasră repor-
terii. · De fapt, jumătate din personal ei il
formau . Şi ei erau tot mai căutaţi. Unii !şi
petreceau ziua pe la diferite ministere In
c ăutare de informaţii, informaţii date de
obicei de şefii de servicii sau ·de birouri,
uneori de secretarul general, dar reporterul
trebuia să ştie să le obţină. Incepuse
chiar să se o~anizeze un sistem
practic de cartelare. Un reporter mergea la
unul sau dou!i. ministere, lua informaţii, se
Intilnea cu al ţii , punl)au toţi informaţiile
alături şi cu ajutorul unei mici piese făcea~
copii şi fiecare pleca Ia ziar cu ştirile sale ş1
ale celorlalţi. Modelul era luat de la confraţii
din Paris.
Alţi reporteri erau cei judiciari, tn general
mai puţini.. Genul era mai dificil, cerea multe
cunoştinţe şi mult fier pentru a alege din
numeroasele procese de la Palatul de justiţie
a'
atit de mari Incit nu le mai putem schimba·
·Obiceiurile rele".
• - Cum, iar bei? Dar doctorul ţi-a in-
terzis alaltăieri să bei.
- Da, lnsă doctorul a murit ieri.
• - Vă duceţi la Rio de Janeiro? N-aţi
auzit că acolo sint 40 de grade la umbră?
- Da, dar nu mă obligă nimeni să stau la
umbră.
• Doi beţivi merg pe calea ferată.
- N-am văzut In viaţa mea atîtea trepte,
zice unul.
- Ce mă tngrijorează, răspunde celălc.lt,
e că balustrada e atit . de joasă.
• - I -aţi pus termometrul soţului dumnea-
voastră? o tntreabă doctorul pe soţia unui
pacient. -
- Degeaba, domnule doctor, ti ţine sub-
braţ de trei zile, dar tot 'tuşeşte.-
• - Aveţi poftă de mlnc!!J'e? P~ormiţi.
bine?
- Măninc ca un lup şi dorm ca un urs.
- De ce nu încercaţi la un veterivar?
Culese şi prelucrate de
DOINA LINCU li
179
SaDAng - arhiva personală
 pe cele mai importante. Erau, apoi, reporterii
de fapte diverse, "les faits divers". cum le
ziceau francezii, care totdeauna la 10,30 -
11 ore dimineaţa-, se ailau la poliţia Capitalei,
cercetind faptele petrecute pină la acea oră
tn oraş sau făcînd, pe socoteala lor, anchete
tntr-un caz sau altul, poliţia fiind, in general,
180
curtenitoare cu reprezentanţii- presef. Al ţii
erau in serviciul de noapte aşteptind "ora
crimelor". Ziarele mai importante aveau tri-
mişi speciali în provincie atunci cind se in- ·
timpla ceva care să merite osteneala şi chel·
tuiala unei anchete la faţa locului. Ei trimi-
teau in urmă note telegrafice şi scrisori amă-
SaDAng - arhiva personală
 nunţite. Pentru alte lnUmplări, să le zicem dreptate. Ziaristica evolua spre presa de in-
obişnuite, fiecare ziar avea corespondenţi formaţii. Dar ii.Jformaţia nu putea fi totul.
plătiţit oameni de · meserie, care .lucrau pe Trebuia o linie de conduită, o bază de prin-
Ungă alţii, nenumăraţi, ce trimiteau dări de cipii. Adică ziarul "să vrea ceva", să nu fie
seamă ziarelor din Capitală cu diverse prile- "un fel de afiş, fără de individualitate, care
juri. price publicaţie avea de obicei colabo- nu are. asupra publicului absolut nici. o ln-
ratori gratuiţi. Dacii era ziar politic, numărul riurire, oricit ar fi citit". Şi riu numai ziaru-
acestora era, desigur, mai mar~ din dorinţa lui îi trebuia o .personalitate, ci şi ziaristu-
de a combate adversarii. Existau şi colabora- lui. "Dacă te faci ziarist, scria C. Bacalbaşa,
tori ocazionali care duceau redacţiilor rela- unul din marii gazetari ai vremii, să rămli
tări despre inUmplări din diverse locuri şi legat de o idee, căci ziaristul _care face zia-
pentru care c}liar primeau Q mică răsplată. rism fără o credinţă este ca 'femeia care se
Englezii, In acea epocă, le spuneau acestora apropie de bărbat fără să iub'ească". Şi tot
liners, adică colaboratori plătiţi cu linia, cu el sfătuia: "Luind pildă de la cei dinaintea
rindul, care nu aparţineau nici unui ziar noa,stră să rămînem statornici In nobila pro-
dar-care clştigau, dînd)nformaţii mai ?Jultor fesiune ce ne-am ales. Dar să o iubim, nu
ziare odată. Fără să fi~ acelaşi lucru, cola- atit pentru_ pîinea pe· care am putea-o găsi
. boratorii intimplători ·ai ziarelor româneşti In altă parte, şi mai mare şi mai albă, dar
puteau fi lncadraţi In aceeaşi familie. mai ales să o iubim fiindcă - chiar atunci
.. ţ ctn d ne lasă fără pline - ne lasă tn suflet
un ideal".
Cel care strîngea toate materialele era se- Luni; 13 martie 1906. Societatea de binefa-
cretarul de redacţie. 'Erau ziare care apăreau cere "Obolul", una din cele 200 ctte erau
într-o singură ediţie', altele în ~ai multe; Ia atunc.i în-Bucureşti, condusă de soţia lideru·
toate secretarul de redacţie era acela care lui liberal M. Pherekyde, organizează la
dădea forma gazetăreasCă a\ articolelor Teatrul Naţional o reprezentaţie cu citeva
(atunci ctnd acestea n-o aveau;-fireşte), com- piese franţuzeşti, In limba franceză. De ce
para ziarul lui cu altele, stabilea paginaţia. piese franţuzeşti, e puţin important, dar de
De regulă, la ora 12 ediţia era gata. Uneori, ce In limba franceză şi încă tocmai la Teatrul
cind apărea un fapt nou, demn de reţinut, Naţional, adică pe prima scenă a ţării? "Pă­
secretarul .,lăsa afară" alte m;tteriale pentru tura cultă şi avută a societăţii noastre, de-
a tace loc celui nou. La ora 14, ediţja se punea clara Emil Costinescu, tocmai aceia care ar
tn circulaţie iar secretarul de redacţie în- avea şi timpul şi mijloacele de a cultiva mai
cepea să se îngrijească de apariţia numărului bine limba românească şi de a-i da toată stră­
de a doua zi. Şi totul -era luat de Ia capăt... lucirea de care este primitoare, cultivă din
Iată, de pildă, "Universul", ziarul cel mai contră o limbă străină care oricit ne-ar fi
popular, avea tirajul de 80 000 exemplare.
Adică - cel mai mare. Nu era un ziar politic,
c1 de informa ţii. , De · obicei, cuprindea un
articol de fond, un articol despre o chestiune
' _ externă trimisă de un coresponderrt pa,rticu-
lar de la Petersburg, Viena, Berlin sau Par-is,
o cronică feminină, un articol "Din Transil-.
vania", o traducere dintr-un ziar- străin, o
corespondenţă judiciară, un fragment dîn-
tr-un roman "de mare se11zaţie", de obicei
străin, citeva desene. Aşa arăta numai prima
pagină. ln a doua - fel de fel de anunţuri,
ştiri din ţară şi din străinătate, informaţii.
La fel şi în a treia; unde mai erau şi telegrame
particulare ale ziarului, .Ultima oră, Ecouri.
A patra pagin~ cuprindea reclame. De el~ ·
se ocupa administratorul ziarului; erau bine ~
plătite şi asigura publicaţiei un venit con- Z:
. · stant. "Universul" nu practica deloc moda 9).
~ articolelor lungi. Nici "Adevărul" sau "Di- (/
mineaţa" sau -altele n-a practicau .•,Astăzi ~
cînd o gazetă, la noi chiar, este citită de cel ~
·puţin o sută de mii de inşi, dacă nu de mai }
multi~ cind în străinătate ediţiile ziarelor (f;
mari sP. urcă zilnic la milioane de exemplare, :~
ctnd presa s-a ieftinit şi cade tn mina tutu- r;
rora, scria C. Miile, fatalmente şi ea a trebuit (1:
să evoluieze şi să devie un fel de enciclopedie ~
zilnică, un fel de cinematograf, tn care pu-
licul pentru· cinci bani să găsească totul,
t_'(
: ~olut totul ce-l interesează". Miile avea Portret de bucureşteancă. . ·~ ~
~ ~~~~<':"'~~~~~~~

181
SaDAng - arhiva personală
 de simpatic.ă şi orictt am admira-o nu trebuie tru Iorga limba era "forma cea mai tnal~,
să să părăsim şi să dispreţuim limba
ne fa<-il. cea mai deplină tn care se putea exprima
noastră naţională". Intr-adevăr, aristocraţia sufletul unui popor". Ttnărul istoric, tn mij-
românească vorbea eu mare dezinvoltură şi locul evocării trecutului, trliia prezentul cu
oriunde limba franceză şi foarte puţin şi efuziune şi angajare. Cuvintarea sa e acope-
foarte prost limba română . Doamnele din rită de aplauze frenetice. Apare Al. Mar-
societatea "Obolul" voiau să facă un gest ghiloman, liderul junimist, şi ti cere lui
filantropic pentru sărăcimea Bucureştiului. N. Iorga, tn numele doamnelor de la socie-
Şi cum ştiau că "lumea bună" se ducea mai tatea "Obolul" să roage studenţii să se îm-
degrabă la o piesă franţuzească zisă in limba prăştie şi să nu tulbure reprezentaţia anun-
lui Voltaire erau şi ele la modă . Numai eL. ţată. Aduce in schimb promisiunea lor că
cu o zi mai inainte, la 12 martie, N. Iorga de acum inainte nu se vor mai prezenta
publica in: "Epoca": "0 rugăminte". ,.Nu piese tn limbi străine pe scena Naţionalului.
vom cere mulţimii, fie şi mulţimii studenţi­ N. Iorga i-a răspuns că ar fi bine să se re-
lor, să Sft amestece. Dar rugăm - prin mine, nunţe chiar din acel moment şi reprezentaţia
unul dintre cei mulţi, roagă trecutul şi viito- din acea seară să nu mai aibă loc.
rul unui neam, care nu e doar menit unei Orele 19. De la c-onferinţa lui N. Iorga, stu-
umilinţi şi unei batjoeuri pentru toate veacu- denţii, tn !\Umăr de peste 1500, au pornit
rile -, rugăm pe oricine simte că are o ţară! . pe str. Sf. Ionică şi Calea Victoriei spre
pe oricine aude glasul · porunci tor al singelui Teatrul Naţional. Cintau cu toţii "Deşteap­
său, pe oricine se poate gindi la moşii, la tă-te române!" Aici au continuat a cinta
strămoşii săi, trăiţi cinstit, in ţara românească, şi a protesta contra franţuzomaniei. Cîţiva
cu grai românesc, cu suflet românesc, studenţi pătrund in antreu. li tnttmpină
rugăm pe oricine nu vrea să-şi arunc_e copiii directorul Al. Davila, care nu se sfieşte să
in vălmăşagul neamurilor, fără să ştle in ce loloseaseă bastonul impotriva studentului
limbă ti vor pomeni a0eia care vor veni d~pă N. Săvescu, care-I in.Sultă. Sosesc jandarmii
dtnşii, ti rugăm, cu o căld_urli ee nu se poa_te şi sergenţii de stradă şi incepe o adevlira tă
cobori tn cuvinte, să nu vte la Teatrul Naţto·'
nal tn seara de 13 martie· şi tn seara de 15
martie 1906. Au luat bilete; au făcut o faptă
bună pentru săraci. Să nu vie la reprezenta- .
ţie, căci ar face o faptă rea faţă de sufletul
chinuit al acestui popor". Al. Vlahuţă se in-
treba: "este vreun român, printre cei ce in
adevăr simt şi ginc;lesc româneşte care să nu
iscălească aeeste _fnălţătoare cuvinte?" Pre-
şedintele Ligii Culturale, Petre Grădişteanu,
cere· public si!. se ţinl!. două conferinţe, la
13 şi 15 martie (zilele programate de Teatrul
Naţional pentru reprezentaţia franţuzeasc~),
asupra "Primejdiei naţionale ce rezultă din
tnstrăinarea claselor diriginte" ş~ cheamă la
ele pe toţi acei care urmau a se duce la tea- •
tru. După aceea revine, afUnd că intre cele r.
piese ce urmau a se juca era şi una româ-
nească .
. Orele 18, tn aceeaşi :ti de 13 martie 1906.
fn sala Eintracht din str. Sf.Jonică, N. Iorga
ţine o conferinţă. Mesajul ei: solidaritB;tea
naţionali!. nu poate exista dacă nu eXJstă
umtate de limbă. fn lipsa unităţii poJ.!tic_e,
cea mai trainică legătură tntre românn dm
Regat şi cei din afara lui este li~ba r_omână.
Dispreţul pe care U arăta acesteia ~rtsţocra­
ţia este cu desăvîrşire condamnabil ŞI tre-
buie să înceteze. Sala Eintracht era plină de
lume. Majoritatea o formau studenţii, cl!.rora
profesorul Iorga le mai vorbise tn acelaşi
sens la cursurile sale. Chiar la 12 martie el le
spunea: "Domnilor1 temeţul vieţii oric~~!
popor este limba lut. Tememlace~ta al v1eţu
oricărui popor care se numeşte _limba_ a f.ost
tnţeles şi recunoscut in toat!l bmpur1l_e ... Nu
există o singură operă tn vtaţa omemrn in
care poporul să nu se fi adunat tn jurul eul-
. tului pentru limba lui cea adevărată". Pen-

182
SaDAng - arhiva personală
 Dem~nstraţie de 1 Mai în Bucureşti, la. începutul secolului.
\
încăierare. Studenţi şi trecători de o parte,
jandarmii, sergen~ii şi gardiştii, de cealultă.
Cei dintîi folosesc pietrele trotuarului, cei-
lalţi pa tu 1 puştilor şi tesacele (baionetele}.
Strigăte, fluierături şi trîmbiţe militar~ ră­
sunau în toată piaţa. Ceea ce Ja Inceput pă­
rea un fel de joc devine o veritabilă bătaie.
Între timp vin jandarmi r.ălări pe .str. Clmpi-
neanu, şarjînd cu săbiile. Mare învălmăşeală
peste tot. Publicul dă năvală In b'erăria
"Cooperat~va", la "Gambrinus", la hotel
"Continental", prin toate. casele din apro-
piere. Jandarmii şi sergenţii îi urmăresc pe
oameni peste tot, lovind în dreapta şi stinga,
dar şi primivd lovituri. Manifestanţi sau
străini de manifestaţie, prinşi în învălmă­
şeală, se apără cu scaune, pahare, talere,
farfurii. În Piaţa Teatrului oamenii se apără
cu pietre şi bucăţi de cărămidă punîndu-i
pe fugă pe jandarmii călări şi rănind pe loco-
tenentul Ioan Moescu. Geamurile de la
Hotel "Continental", de la băcănia Subă­
nescu, frizeria Nigh-Life, berăriile "Coopera-
tiva" sau cea din str. Nouă sint sparte. Pe
str. Regală, Ungă hotelul "Union", manifes-
tanţii au oprit patru vagoane de tramvai,
le-au scos de pe ..şine şi · două le-au
aşezat in st.rada Regală, de-a curme-
zişul, unul pe str. Academiei spre bi-
serica Enei, altul pe aceeaşi stradă spre
Ministerul de Interne. Erau cele dintii bari-
cade din Bucureşti. În spatele lor s-11.u îru:u--
mat cu grămezi de bolovani pe care li adunau
cu droagele de gunoi, auxiliarii, băieţii de la
prăvălii şi de lâ tipografii. Vorbitori înflăcă­
raţi, suiţi pe tramvaie, îndemnau tinerii
fllf!ind steaguri tricolore. Grămezi de pietre
cădeau peste trăsurile şi cupeurile celor care
veneau la teatru. ·S trigăte de "Jos docoii!
Jos înstrăina ţii!" se auzeau pretutindeni.
în ajutorul forţelor de ordine sosesc două
companii din batalionul 6 de vînători, un
batalion din regimentul 2 roşiori, un bata-
lion· din regimentul 6 Mihai Viteazul. Teatrul
Naţional a fost complet Inconjurat. Ofiţerii
n-aveau însă instrucţiuni precise şi şi-au lăsat
oamenii expuşi loviturilor mulţimii făr~ a le
ordona să se retragă sau să Inainteze. De
aici numărul mare de răniţi din rindurile
forţei publice. Holul Teatrului Naţiooal e
transformat In Infirmerie improvizată unde
sint aduşi jandarmii, sergenţii şi vînătorii
răniţi. Victimele din rîndurile mulţimii, nu-
meroase şi ele, erau îngrijite în farmacii,
case particulare sau la spitalul Colţea. Din
toate părţile se auzeau zvonuri. că un student
sau altul ar fi murit. Ca de obicei, de rite ori
erau mişcări de stradă In Bucureşti, s'e anun-
ţau şi cîţiva morţi. Dar tot ca de obicei,
pînă la tumă; nu era nici unul. Prefectul
poliţiei Capitalei, Moruzzi, anunţă că repre:
zentaţia de la Teatrul Naţional nu se mai
ţine (lucru de la sine înţeles} şi cere manifes-
tanţilor să se retragă. Studenţii nu ered şi
cinci dintre ei stnt lăsaţi să pătrundă .In tea-
tru şi să se convingă. La orele 11, studenţii
anunţă că nu se vor retrage pînă ce nu se va
da voie tuturor manifestanţilor să treacă prin
faţa teatrului cintind "Deşteaptă-te române!"
Prefectul Moruzzi admite şi un cortegiu
impunător trere· cîntînd printre rîndurile
de soldaţi, !ndrept!ndu-se 'flrin sţ~Regală
şi a Academiei la statuia lulMihai VIteazul.
De aici manifcstanţii se duc la....localui pre-
fecturii poliţiei Capitalei unde protestează
vehement c.ontra brutalităţilor şi arestărilor.
Dnpă 11 jumătate, trupele se retrag. Treptat
se retrage şi mulţimea. Multe, foarte multe
geamuri sparte, pietre şi bucăţi de bastoane
rupte, trăsuri şi automobile stricate, vagoane ~
183
SaDAng - arhiva personală

Un meci de tenis la 1900.
de tramvai deteriorate, mai multe berării
şi magazine devastate ş.a. "mai aminteJ.u
gi_"oaznicele turburări întimplate, turburări
aşa cum niciodată tncă Ii-a văzut Capitala
noastră", cum scria "Universul". După lista
oficială erau 26 de răniţi din rîndurile mani-
festanţilor (16 studenţi) şi 111 poliţişti, ser-
genţi şi sold.;iţi (adevărata cifră de o parte
ţ;i de cea laltă a rămas. necunoscută); 33 de
manifestanţi sînt arestaţi (între ei 12 stu-
denţi ). Şi astfel s-a sfîrşit acest episod din
istoria Teatrului Naţional, "astfel s-a sfîrşit
în libera Românie o tristă luptă pentru liber-
tatea limbii poporului" - scria M. Sado-
veanu In "Epoca" (an XII, nr. ' 74. din 18
martie 1906).
A doua zi, 14 martie, frămîntarea studenţilor
continuă. La 10 jumătate dimineaţa circa 300
de studenţi se intilnesc la statuia lui Mihai
Viteazul. Vorbitorii veştejesc fapta săvit-şită
de poliţie, cu concursul trupelor de jandarmi
infanterie şi cavalerie. În urma unui tricolor
îndoliat manifestează în faţa Teatrului Na-
ţional în strigăte de "Jos asasinii studenţi­
lor!", " Jos franţu;wmanii!" În faţa Prefec-
turii poliţiei se protestează minute în şir
'Şi se lasă steagul îndoliat. Delegaţii de stu-
184
denţi se duc la legaţiile franceză şi engleză,
la ministrul Cultelor şi I nstrucţi unii Pu-
blice, M. Vlădescu, la prefectul poliţiei
Moruzzi. La legaţia Franţei studenţii de-
clară secretarului legaţiei că manifestaţia n-a
fost impotriva Franţei ci "a maniei de a
vorbi franţuzeşte" a unei părţi a societăţii
româneşti.
. La 20 martie, In sala Dacia, în faţ.a unui
public puternic încălzit de cuvintele av!ntate
ale lui B. Dela'vrancea, N. Iorga înfăţişează
telegramele primite din ţară şi din toată
lumea românească: de la studenţimea ro-
mână din Budapesta, de la A. Suluţiu, pro-
fesor la Braşov, de la tinerimea brăileană,
profesorii din Craiova, Roman; de la nume-
roşi scriitori şi oameni de cultură: I.-Al. Bră­
tescu -Voineşti LA. Bassarabescu, Elena
Farago, I. Adam, N. Gane" Pînă şi B.P. Has-
deu, cel cu care N. Iorga polemizase mult In
paginile "Sămănătorului", felicită studenţii
şi profesorii lor. La fel Eugen Lovinescu şi
redacţia "Vieţii româneşti". Cu o zi mai
Inainte, la Iaşi, N. Iorga spunea: "vă aduc
vestea că·tn seara de 13 martie 1906, îP capi-
tala României s-a ivit o faptă mare, care va
revoluţiona cugetarea românească şi va In-
drepta acţiunea noastră a: tuturora în altă
direcţie . ln acea seară de 13 martie s-a născut
conştiinţa românească". Îndelungi ovaţii ti
însoţeau vorbele. Nu se născuse -atunci,
fireşte, acea conştiinţă . Dar In acea seară
a arătat că există.
Al. Vlahuţă adresa la 15 martie 1906 o
"Chemare" scriitorimii române pentru "uni-
rea în acelaşi gînd şi grai românesc a toată
suflarea neamului nostru".
Ce înseamnă toată această manifestare ?
Unele ziare, "Acţiunea", "Cronica", "Conser-
vatorul", "La Roumanie", apropiate guver-
_nului conservator, oficioase chiar, acuzau
opoziţia liberală şi junimistă de instigare.
Toată mişcarea nu era decît opera acestei
instigări . Altele, "Voinţa Naţională",
"Epgca" ş.a. acuză guvernul de inca-
pacitate, nepregătir e şi lipsă de decizie, că
toate au transformat o paşnică demonstraţie
într-o slngeroasă confruntare. Nu-i mai
Bucureşti, Hotel de Franţa, la începutul
secolului.
SaDAng - arhiva personală
puţin adevArat că organizarea de' care dAdu-
seră dovadă mani!estanţii făeea să se pre-
supunll şi 'intervenţia "strategilor" cetelor
de ,,alegători" attt de binecunoscuţi fn epocă.
După cum lipsa de energie şi deruta forţelor
de ordine tn. loc să potolească au agravat
dezordinea. Dar şi un fapt şi celălalt rilmtn.
secundare. Nu bătăuşii opoziţiei şi nici de-
ruta autorităţilor organiZaseră acţiunea stu-
denţilor (şi nu numai a lor, ei rllnd doar ele-
mentul iniţiator) . Nu, ci .,necesitatea un,_ui
trai cu desăvtrşire românesc pentru oricine
se zice român şi-şi are un rost tn România",
cum scria N. Iorga tntr-o scrisoare trimisă
ziarului .,Universul", la 16 martie 1906.
Tineretul fuseşe tmpms nu de interese mes-
chine sau coterii. politice, ci de conştiinţa
naţională care nu Incetase să sporească tn
l'paţiul şi sunetul românilor. Ea nu mai su:
ferea să fie jignită .,nici tn fonne delicate ŞI Chermesă în Grădina Cişmigiu, pe la
cu intenţiuni de binefarere". Dacă o anume 1895.
protipendadă tnţelegea viaţa naţională tn alt
sens dectt poporul şi intelectualii săi, rostul tnsemnată parte suferea prigoniri tocmai din
ei social şi politic tnc.eta. Preferinţa pentru o <'auza stăruinţei necurmate cu care îşi ap1!.ra
limbă străină şi dispreţul pentru limba pro-
limba proprie. sensibilitatea intr-o atare
prie nu erau "un semn de distincţiune", ci de <'hestiune era foarte mare. Şi nici nu putea
exagerat snobism, de incapacitate civică şi fi altfel.
netnţelegere a ţării. La un neam din care o
IONBULEI•
~(((((((((((((((((((((((((«~((((((((((((((((((((~
acasă" (Ion) - Scriitor contemporan, auto-
rul piesei "Sigilii pe zăpadă" (Liviu). 8) Re-
putată ctntăreaţă gorjeană, renumită inter·
pretă a cintecului "Sanie cu zurgălăi" (Maria) -
- Dan Mocanu. 9) Munte tn Togo - Umblă
ORIZONTAL: 1} Prozator contemporan iarna din casă tn casă (pl.). 10) Soi autohton
{1919-1972), semnatarul poeziei ,.zăpadă" de viţă de vie - Sferă de plumb . 11) Se
- Poet şi filozof (1895-1961), autorul poe- schimbă doar iarna (pl.) - Roşu la frig.
ziei .,Sftrşit de iarnă". !} Capabilă - Poet şi
romancier francez, autorul poemului "Tran- Dicţionar: MAS, RUIN, ASR, ORAC,
dafirii iernii" (Louis). 3} Aici d08J' zăpadă . şi AMUS, AGU, GORDIN.
nămeţi! 4) Poet şi prozator ceh (1834-1891),
semnatarul ciclului de poeme "Iarna". o) Pri- ANCA SIMIONESCU •
mele la săniuş! - Popas nocturn ..:.. Erbaq!e. GIDSEPPE ISPAS •
6) Răsăritean - Clasic român (1·881-1913), Piatra\ Neamţ
autorul poezi~ "Gheţarul de la nord". '1}
Trăgător nordic 41. sanie ..... Rea de gură.
8) Poet muncitor (1859-1904), autorul poe-
ziei "Iarna". 9) Notă muzicală- Rad11 (vă•
nescu - Judeţ tn sudul ţării. 10) Bardul de
la Mirceşti, autorul pastelului "lama". 11)
Cu părul nins (fig.) - Poet contemporan,
semnatarul poeziei "Iarna" (Mircea).
·VERTICAL: 1) Renumită ctntăreaţă de mu-
zică populară (19{3-1963), -interp,reta de
odinioară a melodiei ,.Astă iarnă era iarnă"
- Liric clujean, autorul . poeziei ,.Ninge".
2) Iarna se transformă tn gheaţă (pl.)- Aso-
ciaţia Sportivă Recolta (siglă) .- Refren olte-
nesc. 3} Poet contemporan ce ne-a dăruit o
"Sanie" (Tiberiu) - ,Obraz subţire - Erbiu .
4) Cută! - Inegalabilul nostru poet, autorul .
cunoscutei poezii .,Ctnd crivăţul cu iMna ..."
o) Onomatopeea broaştei - Staniu. 6) . Ime-
diat (pop.) - Alb ca zăpada. 'l) Poet con-
temporan, autorul volumului "Zăpezile de

185
SaDAng - arhiva personală
 -' LUMEA ZÎMBEŞTE _
•
ELVEŢIA DESCOPERIRI DANEMARCA
ru aattae

~Tf~f r
A~ft1~tr
Moda e schimbătoare ...
B i roul de obi ecte pi erdute.

R.S. CEHOSLOVACA U .R.S.S.

OLANDA DANEMARCA

"V-am spus că sînt doar cîteva amintiti "Da, merge. Dar cînd nu va
din Scoţia !" bate vîntul cum o să ajungi la serviciu ?"

186
SaDAng - arhiva personală
 Oare se poate tnvăţa ino-
tul de unu1 singur, fără ca
1,1n "specidlist" să te supra-
vegheze? Să-ţi dea anumi-
te indicaţii?
Răspunsul este afirmativ.
Dai Se poate, dacă ... vă
veţi conforma intocmai ce-
lor ce urmează, iar "spe-
cialistul" veţi fi chiar dum-
neavoastră.
Poate vă veţi ·intreba:
chiar la orice virstă se
poate învăţa inotul?
Răspunsul este din nou
afirmativ. Dai La orice
virstă. Chiar la - nu ztm-
biţi - virsta senectuţii.
Este necesară o specifi-
caţie.
Aceste lecţii
de tnot se
adresează in mod special
adulţilor şi vtrstnicilor. Ele
diferă, nu chiar tn · tota-
litate, de eele care se r.re-
dau copiilor şi tinerilor,
care tind spre marea perfor-
manţă.
Ele sint rezultatul unei In-
delungate experienţe acumu-
late de-a lungul anilor.
Ce poate fi mai _(llăcut
şi reconfortant in t1mpul
caniculelor verii decit un
plonjon in valul lnspumat
al mării, tn apele curgă­
toare ale -unui riu, in cris-
talul unui lac sau in cea
a unui bazin.
Cu o condiţie. Să ştii să
tnoţi1
Oare ciţi dintre cei . tre-
cuţi de prima tinereţe ştiu?
Ctţi se bucură de aceas-
tă imensă plăcere, izvor de ~
sănătate, care este inotul?
Nu posedăm nici o sta-
tistjcă. Ar fi interesantă.
Noi înclinăm a crede că
unul la o mie.
Deşi am fi tentaţi să fa-
cem aprecierea: unul la
zece mii.
!n antica Eladă, cetăţe­
nii care nu ştiau să tnoat~.
erau priviţi şi · compătimiţi
cu egală ironie ca cei care nu
ştiau să citească.
Şi asta cu secole inain-
tea erei noastre.
Semnul egalităţii intre
aceste două lipsuri, sugerea-
ză dincolo de legendă., as-
piraţie spre desăvîrşirea fi-
zică a omului comparată
cu cea spirituală.
"Mens sana in corpore
sano" grăieşte dictonul an-
tic slrăbăttnd veacurile.
Marele Platon tşi înce-
pea activitatea zilnică tno-
ttnd in :.tpele line ale Egeei,
considerind sănătatea tru-
pului absolut 11ecesară in-
deletnicirilor sale spirituale.
"lncredinţtndu-mi cor-
pul apei şi soarelui, spunea
el, spiritul meu se forti-
fică . "
Simbioză intre spiritua-
litate şi sport. _
Inotul, recunoscut ca
cel mai complet dintre spor-
t~ri, este. dovada capacită­
ţn omulu1 de a se autodis-
ciplina, autodepăşi, deve-
nind stăpînul 1!1ementelor
naturii.
O intrecere sportivă, in-
diferent de disc1plina prac-
ticată, a fost, este şi va fi,
spectacolul care entuzias-
mează miile de spectatori
din tribune ca şi milioa-
nele diri faţa micilor ecrane.
Ne mindrim privind la
T.V. sau pe :viu, evoluţiile
minunatelor noastre gim-
naste, ale alergătoarelor
noastre dll demi-fond, Ma-
ricica Puică, campioana
olimpică, Doina ·Melinte,
campioana europeană, sau
efortul superb al Ancăi
Pătrăşcoiu, medaliată cu
aur la Moscova in faţa unor
stele ale tnotului european,
cu mişcările ei graţioase,
desăvîrşite, ;{>Uternice, tn
druJII spre infmitul gloriei
sportive.
Privim... Dar cîţi din-
tre noi am incercat măcar
o singură dată?
Ce minunat ar fi dacă
doar o infimă parte a aces-
tor milioane ar plonja mă­
car o dată intr-un bazin,
nu pe zi, ci re săptămînă.
r.e spectaco tomc ar fi !
Admiraţia pentru mă~
iestria sportivă a altora, pri-
vită din fotoliu, nu ne adu-
ce din păcate robusteţe, su-
pleţe ŞI in ultimă instanţă
sănătate.
Iar ironia cu care este
privită de unii activitatea
sportivă a vtrstnicilor să
nu vă ingrijoreze. O astfel
de ironie este apanajul ig-
noranţei şi nepUtinţ.ei.
Dumneavoastră, cei ca-
re răsfoiţi, sper cu interes,
aceste pagini, învingeţi şo­
voiala, reţinerea, provo-
cată - de ce să nu o spu-
. nem - de jena virstei, in-
cerca ţi.
Veţi avea numai de cîş­
tigat.
În decursul anilor, In
exercitarea funcţiei de an-
trenor, ne-a fost dat dese-
ori să auzim intrebarea,
pusă nouă de părinţii copii-
lor pe care ti iniţiam, in tai-
n~le tnotului, chiar şi de
alte persoane.
Oare numai copiii pot în-
văţa inotul?
Ghicind tn această in-
trebare, pusă cu reţinere,
o dorinţă nemărturisită,
răSJ.>unsul nostru a fost in-
variabil şi ferm.
- Oricine.. indiferent de
vîrstă şi sex, poate învăţa.
Numai să vrea.
Interlocutorii, uneori
.;virstnici, bunicuţe, bunici,
alteori tn floarea virstei,
surtdeau . sceptici, da cu
speranţă in privire.
"Chiar şi noi? a vtrsta
noastră?"
Răspunsul este unul sin-
gur. Inotul nu are vîrstă.
Poate fi lnvăţat ~i practi-
cat de oricine, md1ferent
de vtrstă.
187
SaDAng - arhiva personală
 Şi mulţi au fost "conver-
tiţi" să practice inotul. Pu-
terrf . prezenta nenumărate
exemple . Am ales pe cel
mai convingător, cu per.-
misiunea persoanei res-
pective.
Se numeşte Elisabeta
Blaj. Avea 6ft de ... primă­
veri, cînd timidă s-a pre-
zentat la prima lecţie. Cursul
a durat 21 de zile. AUL
Acum poate fi văzută vara
in orice loc - bazin sau
lac - unde se poate prac-
tica tnotul. • De asemenea s-a tncer- face cu picioarele. Figura
Suplă, surîzătoare, stră-
luceşte de sănlitate şi...
tinereţe.
Acesta este inotul.
Fără alt comentariu.
Înaintea inceperii lec-
ţiilor propriu-zise stnt ne~
cesare citeva sfaturi.
In primul rtnd este abso-
lut nevoie de un colac din
plastic pe măsura dum-
neavoastră.
Nu· tncepeţi şedinţa de
instruire cu stomacul plin.
Ctt despre alcool nic1 . nu
poate fi vorba.
De la ultima masă lăsaţi
să treacă un timp de 2-3
ore.
Nu intraţi imediat după
dezbrăcare tn apă . Lăsaţi
timp suficient corpului să
se obişnuiască cu atmos-
fera.
Un duş inaintea intrării
tn apă este utiL
Colacul din plastic să nu
fie strtns pe corp. nici să
joace. Să fie la tnălţimea
pieptului, sub axile (sub-
suori). ·Nu-l umflaţi ptnă
la refuz. Vă incomodează.
... Şi Inaintea primei şe­
dinţe, ca şi tn cele urmă­
toare, lăsaţi ... teama şi je-
na la vestiar.
Pentru practfcarea b10·
tului există diferite pro-
cedee tehnice . Le enume-
răm pentru a._le cunoaşte. ·
"Brassul". Este un pro-
cedeu simplu, natural, efica-
ce, care imită stilizat miş­
cările broaştei. Uşor de
asimilat şi care nu necesită
eforturi deosebite.
-~~~~~~~~~~~~~~~SSSSSSSSSSSSSSSS~~~~~~~
188
"Crawlul". j'de citeşte .Intrebare. De ce?
Croi/ Inot de VIteză. dar şi RăspJlllS. Pentm coor-
de rezistenţă. Cele mai va- donarea alternaţiei. .
loroase performanţe au fost Considerind că a sosit
realir.ate prin acest pro- · momentul să Incepem seria
cedeu tehnic. de lecţii, vă invităm să
"Delfinul". Un procedeu luaţi ... loc, - conform figu-
tehnic rapid. Attt. Nu este rii Nr.t. ,
de rezistenţă. Cu picioarele perfect tn-
ln trecut s-au mai uti- tinse, apropiate, vă spri-
lizat şi .alte procedee ari jiniţi pe miini. Aceasta este
depăşite. poZiţia iniţială de la care
Totuşi le menţionăm. veţi Incepe mişcările. O vom
"Trujon". "Ower". "Indi- numi poziţie "O". - (ze-
anul". JiO) Prima mişcare o vom
cat dar fără succes un pro- 2. Deci. Trageţi picioarf'.le
cedeu numit fluture. fPa-
pillion/ A fost abandonat.
După această trecere In
revistă a diverselor proce-
dee tehnice ut ilizate de
tnotători - de performan-
ţă - noi ne vom axa pe
proeedeul numit brass pe
care ti veţi tnvăţa şi prac-
tica.
Menţionăm că vă vom
preda un Brass "Frumos".
"Plăcut". "Elegant", bazat
pe o alunecare lină la su-
prafaţă cu capul deasupra
oglinzii apei, astfel chiar spre interior, lndoind ge-
tn timpul cind veţi lnota, nunchii spre exterior, cit
puteţi tntreţine, eventual, se poate mai mult. Numă­
o conversaţie cu partenera rînd -2.
dumneavoastră.
Din această poziţie,
Ceea ce vă va face plă­ 1 Fig. 2/ tmpingeţi uşor pi-
cere atit dumneavoastră ctt cioarele Inainte, desfăctn­
şi partenerei dumneavoas- du-le tn acel~ timp tn lă- .
tră. Dacă ... ·
Este de Ia sine bi.ţeJes
că Inaintarea tn apă ·se face
cu ajutorul braţelor şi pi-
cioarelor printr-o continuă
mişcare, ce alternează. Miş­
carea braţelor şi a pi-
cioarelor, făcută "cu Ince-
tinitorul" In trei timpi, va fi
uşor asimilată de subiect.
Pentru a coordona al-
ternaţia, timpii . braţelor fă­
cuţi cu Incetinitorul vor turi, cit se poate de mult.
fi n~rotaţ~ cu ..~!e 1.- Figura 3. Numărtnd In ace-
2.- a.-. lar timpu piCioare-
laşi - timp "3".
lor cu cifrele 2. - 3.- ~-- Această mişCâie de des-
facere tn lă~ a.~picioare­
lor o vom numi "Foarfe-
ca picioarelor In lături" şi
am numerotat-o cu cifra
"3". După care urmează
ultima mişcare a picioa-
relor, Inchiderea foarte-
cii, revenind la poziţia ini-
SaDAng - arhiva personală
 la poziţia iniţială . Zero.
Recapitulăm cele ară-
tate. Schema "1 ".
Exersaţi mişcările "2"
- "3" - "t." - ale picioa-
relor pînă la ·completa lor
însuşire, fără ezitări şi gre-
şeli . Mişcăcile devenind au-
tomate. Presupunînd că
sînt perfect însuŞJte, le' vom
exersa în apă.
Ţinîndu-vă de un punct
fix al marginei piscinei, cu
colacul pus pe dumnea-
voastră, vă întindeţi pe
suprafaţa apei şi începeţi
ţial'ă.. Poziţia zero . . După să exersaţi mişcările învă-
cum se vede în fig. t.. ţate. Schema "2". •
Aşadar am efectuat cele Exerciţiul trebuie repe-
trei ,mişcări ale picioarelor, tat 'de foarte multe ori.
plecînd de Ia poziţia "0" Acum după ce v-aţi în-
zero (Fig. 1.) continuind suşit temeinic mişcările
cu numărătoarea doi JFig. picioarelor; să trecem la
2/ Apoi cu trei /Fig. 3/. şi mişcarea miinilor. - Aşa­
sfirşmd cu . închiderea foar- dar să luăm poziţia iniţială. Labele mîinilor perfect
fecii. /Fig. t.f numărînd pa- Poziţia "0". /zero/ Figu- întinse. Degetele perfect
tru. Prin aceasta revenind ra Nr. 5. lipite . Figura Nr. 6.
Din poziţia "0" /zero/
. în care ne găsim, desfacem
i uşor braţele în lături,
nu prea mult, doar pînă în
dreptul ochilor şi. cu pal-

3
4
hj;.?
mele tn spre afară. Figura
Nr. 7.- Şi numărînd "Unu".
. Numărînd doi, tragem
' braţele spre noi, lateral în-'
doind coatele care se lipesc
de coaste, în timp ce pal-
SchemCJ 1 mele întinse înainte, apro-
piate, se află la înălţimea
bărbiei, ajungind In final
la poziţia din fig. "8" - -
După care numărînd
"Trei", împingem · energic

Sc.?emu2

189
SaDAng - arhiva personală
 b1·aţeleînainte. Fig. "9".-
De fapt am ajuns la pozi-
ţia ~niţială sau zero. Dar
noi mai numărll.m şi --;,Pa-
tru" dt• şi nu am mai făcut
nici o mişcare a miinilor.
Explicaţia: Cînd mişcarile
braţelor şiale picioarelor
vot fi corelate, la acest
Patru" se va produce ln-
~hiderea foarfecii picioa-
relor.
Recapitulăm ceea ce am
în~ăţal pînă acum. Schema
"3 .
Un lucru extrem de im-
porla·nt, pentru toate spor-
turile în general, dar pen-
tru înot in special, il repre-
zintă respiraţia. Dacă vom
respira cmect, vom înota
corect fără să obosim. Res-
piraţia In apă s~ face In fe-
lul următor. Atunci cind
desfacem braţele (Figura 1
din schema 3) şi In conti-
nuare le aducem sub băr-
Scnemo:J
190
bie (Figura 2 din schema vet.i Incepe a înainta in
3) inspirăm aerul. Iar a- apă. Vă atragem atenţia.
tunci cind împingem bra- Mjşcările nu trebuie făcu­
ţele Inainte /Figura 3 din te cu bruscheţe. Ci cit se
schema 3/ expiril.m aerul poate, · ele trebuie să fie
in halat. line. Ca şi cum aţi mîngîia
De asemenea, de mare a.Pa· /La _fel veţi pr·oceda
importanţă este antrenarea ŞI cu mişcarea braţelor,
ochilor în contact cu apa . atunci cind mişcările vor fi
Pentru a vă obişnui ochii corelate/
cu apa, veţi face următorul Am învăţat şi exersat
exerciţiu acasă. mişcările braţelor. Le-am
În chiuveta din baie, sau şi numerotat. /1. -2. -3.
Intr-un lighean umplut cu · - şi 4. - / Vă reamintim.
apă, · închizînd pleoapele, La /4/ braţele stau imobile,
băgaţi capul. Apoi deschi- bine întinse.
deţi brusc pleoapele. Nu Am învăţat şi exersat
vi se va intimpla nimic. mişcările picioarelor. Le-am
Dimpotrivă .. . Acest antre- şi numerotat. 1 2. -3 . -
nament al ochilor este ab- şi 4.--J
solut necesar. Le-am învăţat şi exer-
Reeapitullnd cele de pî- sat separat. Să le exer-
nă acum, putem afirma că săm împreună.
am realizat un progres: Am învăţat că la "1"
Am învăţat mişcările mii- mişcăm llraţele In lături,
nilor şi ale picioarelor, dar iar la "2" le tragem Inspre·
separat. noi cu coatele îndoite şi
Exerciţiul care urmează · palmele Inainte aduse In
va fi ceva mai dificil. Veţi dreptul bărbiei . Dar In ace-
intra in apă cu colacul pe- laşi timp am învăţat că la
trecut pe corp, vă veţi in- "2" stringem picioarele.
tinde pe apă, "La LIBER" . Aşadar: "1" braţele In
adică fără a vă sprijini de lături şi "2" braţele aduse
marginea . ·piscinei, cu bra- pînă sub bărbi e şi picioa-
ţele întinse Inainte, ochii des- rele strînse, concomitent.
chişi /doar am exersat a- Figura 10.
cest lucru/ şi veţi Incepe
să mişca ţi picioarele con-
form exerciţiilor învăţate.
Adică "2", "3" şi "4". -şi
!'lg.fO
SaDAng - arhiva personală
 Acum, după ce am reali- veţi executa fără dificul- tr-un lichid, pierde o parte
zat timpii "1" şi "2", ur- tate şi greşeli, vă puteţi din greutatea sa, iar dacă
mează •timpul "3". - considera... tnotător. După greutatea sa este egală cu
Împingem braţele Inainte care intrind In apă - nu greutatea ' volumului depla-
şi desfacem picioarele tn uitaţi colacul - efectuaţi sat, atunci pluteşte."
, lături. Figura 11.- mişcările braţelor şi ale Să-l punem in aplicare.
picioarelor corelate. Intrăm In apă la o adinci-
Iată deci că... tnotaţi. me de circa un metru şi ne
Am ajuns aşa<l.ar la un lntindem pe apă tn pozi-
stadiu inaintat al cursului ţia din figura 12. - Desi-
nostru. gurfără colac. (Schema "5").
A sosit timpul să ne des- Braţele sint întinse şi
părţim de bunul nostru apropiate. Capul tn apă.
prieten colacul. Hai să Pleoapele deschise. Pi-
intrăm tn apă fără colac. cioarele mult desfăcute in
Desigur că aveţi reţineri. lături şi tntil!se. Pentru a
Teama vă dă tircoale. Aşa­ menţine · echilibrul.
dar, ce facem? Cum rezol- Iată că plutiţi.
văm problema? Bătrînul Arhimedes nu
La acest punct ne per- se desminte.
mitem să vă reamintim un Repetaţi acest exerci-
principiU enunţat cu trei ţiu de citeva ori, după care
secole Inaintea erei noas- In ,cadrul acestuia, proce-
tre, care tşi va menţine va- daţi la mişcările corelate
labilitatea In infinitul tim- învăţate.·
Şi urmează . timpul "4". purilor. Veţi Inainta 2-3 metri
- Apropiem picioarele tn Principiul lui Arhime- Să vi!, relatăm o anecdotă
timp ce braţele rămtn tn- des. (287 i.e.n.)· referitoare la cl~tigătorul
tinse. Figura 12. "OriCe corp introdus In- Maratonului - al recentei 0-

Să recapitulăm mişcă-
rile corelate. Pe uscat. Nu
in apă. (Schem..a "4"). -
. .~

'schemt7~
Exersaţi cit ~ poate e
rnult mişcările corelate. Fă­
ră să vă plictisiţi. CÎiid le

191
SaDAng - arhiva personală
 limpiade. Intrebat ctnd a Lec.ţia noastră a luat !ncă ceva. Atrageţi şi
tnttmpinat cea mai.. mare sfîrşit. De acum tnainte pe /alţii. Pe cei din familia
dific~ltate pe parcursul ce- totul depinde de voinţa dumneavoastră. Pe prie- •
lor. 42.195 de metri, a răs­ dumneavoastră. te ni... Pe colegi. Experien-
puns .simplu: Noi vă dăm un ultim sfat. ţa a ţi căpătat-o. Sînteţi
- Cind am făcut pri- Exersaţi, exersaţi, exersaţi!
stăpîn pe "meserie" ... Putind
mul pas. . Antrenaţi-vă contra timp.
Dumn e avoastră aţ.i ·fă- O oră-două pe zi, nu strică. da chiar şi sfaturi.
cut primii 2-3 metri. In- Iar tn scurt timp veţi Noi vă · mulţumim anti-
sistaţl. Veţi putea face 10 simţi plăcerea unui plon- cipat şi pentru acest efort.
-15... După care 30-50 jon în apă în stilul marilor
. - ... şi aşa mai departe. ' campioni. Antrenor MIHAIL COCIU 8

mmwrereemmwmwwwereromemeremwremmwmemmeewmee
'*" QC :XC zw; :W: :WC JWC ZX XC "*' Jk( ;:wc: W: JJiC ;wc JRC JRt W JJlQil< lJ(C JA( JAC JXC :WC Jj(C U &C # W ; QC ZAC :WC ;ac &C W
gh~lev~ Siglă pentru Republica Unită Tan -
zania. 4) Alexandru Davila - ·Localitate tn
TRENURI . Suedia - Rîu In Irlanda. · 5) Staţiuni bal-
neare -Actor american (Lew), partenerul
ORIZONTAl,: 1) Pianir>t şi compozitor con- actriţei Dorothy Lamour -din pelicula "ulti-
temporan (Radu; n. 1927), autorul corului a mul tren Spl'e Madrid". 6) Slujitorul rontesei
cappella "Trenul Griviţei" pe versuri de Maria Baranova, d_in povestirea " ln c.ălăto­
Lucian Rădan - Scriitor şi om de teatru rie" de Guy de Maupassant, a cărei acţiune
român (Victor Ion; 1895-1946), căruia ti are loc intr-un vagon de tren - Oraş antic
aparţine povestirea "Duşmanul trenurilor". din- F~cida . 7) Aeest scriitor contemporan
2)- Municipiu tn ver>tul ţării, unde se află o '(Corneliu, n. 1936), a publicat volumul de
_importantă uzină pentru construcţi a de va- povestiri "lntre două trenuri" - Încheietura
goane - Pictor român (Lascăr; 1879- 1918), braţului. 8) La intrarea în Predeal! - Dată
semnatarul compoziţiei "în tren, la clasa - Ecaterina Oproiu. 9) Octav .Enigărescu
a II-a". 3) Cuvint care imită piuitul puilor - Schiţă... tematică de I.L. Caragiale,
de pasăre ...._ Plante leguminoase comestibile inclusă în filmul ,.Mofturi 1900" - DiviZiune
- Otilia Cazimir.· 4) Platforme special ame- a corpurilor_ din a tură. 10) Actriţă româncă
naja te tn B.taţiile de cale ferată, de-a lungul (Maria), protagonista filmului "Aşteptînd
liniilor, pentru înlesnirea accesului în -va- în tren", regizat de Mircea Veroiu - Scriitor
goane - Abreviere pentru "Control automat român (Saşa; 1902-1981), semnatarul po·
al amplificării". 6) "Expresul de ...", povestire vestirii -"Vagoane încălzite". 11) Scriitor
a scriitorului Constantin Stoiciu (pl.) - clasic român (1852-1912), autorul schiţei
Conducător auto. 6) Prozator german (Tho- "Tren de plăcere".
mas; 1875-1955), autorul nuvelei ,.Catastro-
fa de cale ferată" - Lucrător feroviar. 7) ~~t:J~: c~o;rf.'~48Jf'Î, ,,
~' ~- ViE,-~ ARM. .
Hectogram , în Ţările de Jos - Locomotiva GH. AL. KISSLING •
cu ... , epocala realizare din anul 1825 a ingi- COIU\"ELLU ~LORENŢA •
nerului englez George Stephenson - Petre Birlad
Ghelmez. 8) Simbolul ruteniului - Locali-
tate în Norvegi!J. - Poet japonez (m. 1'725).
9) Compozitoare contemporană (Hilda;
1916- 1980), din a cărei creaţie cităm cînte-
cul pentru cor de copii ,.Trenul" - Specie
de moluşte gasteropode. 10) Actriţă franceză
(Anouk; n. 1932), partenera lui Yves Mon-
tand din filmul "0 seară, ...un tren" - "Tre-
nul...", nuvelă aparţinînd umoristului Valen-
tin Silvestru. 11) Produs lactat - Actor
francez (Michel; 1895-1975), unul din inter-
preţii principali ai filmului "Trenul".
VERTICAL: 1) Scriitor de naţionalitate ma-
ghiară (Ferenc; n . 1924), semnatarul nuvelei
,.Locomotiva nouă" - Actriţă franceză
(J eanne; n. 1928), protagonista filmului·,.Tre-
nul", în care a jucat a lături de Burt Lancas-
ter şi Michel Simon. 2) Prozator contempo-
ran (Ion; n. 1930), autorul nuvelei ,.Trenul
al..bastru" - Plantă textilă. 3) Sc.ulptor fran-
cez (Henri; 1885- 1954), cel ce a realizat
decorurile la spectacolul "Trenul albas.tru",
unul din celebrele balete ruse ale lui Dea-

192
SaDAng - arhiva personală
 PJ;"oblemele de perspicacitate, adevărată in genul amintit, printre care "Duelul min·
"gimnastică" a minţii, au căpătat in ultimii ţii", "Sclipire3'-lllÎII.ţii", "Izbinda minţU", "Mă­
ani o tot mai mare extindere. Sînt foart11 iestria minţii", "Iscusinţa minţii" şi altele.
nurnneroase pubHcaţLile ~are abordează in Problemele sale au calitatea. ca, pe lîngă lo-.
fiecare nurnnăr acest gen, fără a mai vorbi' de
cărţile care cuprind exclusiv asemenea pro·
gica propriu-zisă ce i se solicită cititorului,
bleme. Logica, spiritul · de obser'raţie, pute~ . să aducă şi unele elemente interesante, din
rea de discernămînt sint chemate să fie puse diferite domenii, sub forma unor istorioare
in valoare cu prilejul dezlegării unor aseme- care fac lecturarea şi mai plăcută, pe aces- .
. nea probleme şi reuşita . in final, de ce n-am., tea fiind de fapt grefate problemele respec-
spune-o, dă o adevărată satisfacţie cititorn· tive.
lui care a reuşit,-prin gîndirea sa, să ajungă Sperăm că citind cu atenţie aceste istori·
Ia. răspunsul corect; după cum ii dezvăluie
oare-probleme veţi ajunge la răspunsurile
celui care n-a ajuns la §cest rezultat, căile
raţionale pe -eare trebuia să meargă. corecte, pe care le puteţi compara cu cele ti- ·
Autorul problemelor care urmează, Va- părite pe alte pagini ale acestui almanah. Şi
lentin Rădulescu, a publicat mai multe· cărţi acum, 1;ă dorim succes!

1. VREŢI SĂ FACEŢl PE furată de la Muzeul Luvru · Bern,a-Zurich călătoreşte,

DETECTIVUL
"INTERPO~ULUI" .T
Astăzi există i'n lume a-
proximativ 12 000 de mu-
zee. ,P rintre cei peste 250
de milioap.e de vizitato.ri -
care le trec anual pragul se
mai găsesc, din păcate, hoţi
de opere de artă · care în-
cearcă să intre în posesia
lor, de r.ele mai multe ori
cu scopul de a le vinde,
pentru sume mari, unor . a-
matori de artă lipsiţi de
scrupule, care nu se prea
întreabă de unde provine
obiectul rar ce li se oferă.
fn urmă cu vr.eo 20 ani, un
tablou al lui Rembrandt,
intitulat "Aristotel . con-
templînd un bust al lui HO-
mer", a fost "plasat" la
New York cu suma fabu-
loasă de 2 300 000 de do-
lari; pentru o 'asemenea su-
mă, hoţul riscă! · plete imprimate în memo- cei trei cetăţeni cu care se
· · Tablourile celebre au fost
prezente totdeauna în afa-
. cerile de acest gen. în de-
cursu~ anilor, pînze renu:
mite au fost sustrase din·
muzfe sau colecţii parti-
culare, unele din ele _regă-
site, altele nu. PînLşi cea
mai celebră pînză Cfin lu-
IIlJl, ;,La , Gioconda" sau ·
"Mona Li~a", cum i se rnţti ·
i'. spune, piotat.ă în· anul t50.~ 1
~ la Florenţa de neîntrecutu'l '
~ Leonardo da Vinei, a fost
~~~·~~~·~·~~~~
. din Paris la 21 august 1911. cu paşaport pe numele O-
Din feril'ire, după doi ani tto Mann, un individ sus-
şi jumătate de cercetări, pectat de Interpol ca fi-
"Mona Lisa"• a fost găsită ind misit de tablouri fura-
în Italia şi s-a întors la Lu- :r t~ . La Zurich, Otto Mann
vru însoţită de 20 de poli- s-a întîlnit - pe rînd - cu
ţişti . De atunci, sub pază trei indivizi, bănuiţi de po-
straşnică, "Mona Lisa" con- liţia locală că, de aseme-
tinuă să adreseze zîmbetul nea, fac afaceri dubioase
săl.} enigmatic milioanelor cu opere de artă. Era vor-
de vizitatori ai muzeului. . ba de proprietarul unui mic
Pentru Organizaţia inter- magazin de jucării, de un
naţională a poliţiei crimi- şofer pe un camion de curse
nale - denumită pe scurt, internaţionale şi de un a-
Interpol - problema fur- vocat fără clientelă, om sin-
turilor de opere de artă nu guratic, fără rude !iau .prie-
s-a rezolvat pentru că, da- teni şi despre pare nimeni
că cea mai mare parte a ta- nu putea spune precis din
blourilor au fost găsite, ce trăieşte. -
mulţi din autorii furturi- În tot ca7!ul, în cele pa-
lor n-au .-fost prinşi nici as- tru zile cit a stat la Zurich, §
tăzi, cu toate că de multă njmiQ n-a p.utut determina §
• vreme a luat fiinţă o secţie reţinerea lui Otto Mann,
anume pentru delictele de aşa Incit acesta şi-a conti- §
acest fel şi numeroşi "spe- nuat drumul spre Hamburg, ~
cialişti" ai genului au fost unde-şi avea locuinţa. N-a .
identificaţi şi au fişe corn- trecut decit puţin timp şi
ria computerelor instituţiei. întîlnise Mann au primit
Destul de recent, Inter- cite un mandat poştal cu
polul · a reuşit să elucideze "greutate". Numai manda·
- înţr-un timp record - ca- tul lui Pontini, bunăoară,
.zul __furtului prin spargere, ceva mai mic· decit celelal-
care a avut loc la Milano, t.e, era în valoare de citeva
din colecţia unui cunoscut zeci de mir~e- fra:nci elve-
anticar, în timp ce acesta ţiePi! Cum se explica aceas-
era .plecat -pentru mai mult tă "dărilicie"? · · ... §'
timp din localitate. Iată Am redat toate aceste
C'iuri au . decurs cercetările: amănunte pentru ca citito- §
~J .Poli ţi(\ italiană a anun- rul să-şi facă o idee asupra §
. ţat aut. orităţile elveţiene modului cum lucrează In- §
că tn _f.r~nul expres Milano- terpolul. După cum aţi vă- §

193
12 - Almanahul f,lacăra '87
SaDAng - arhiva personală
 ~~·~~.~~~~~~~~~~.~~
~ zut, poliţiile naţionale n-au _ 2. ,,NU-l
~ reuşit să-i descopere pe
j, haţi ~ în schimb, toate da-
'( tele care păreau · să fie Yn
~
legătură eu furtul au fost
transmise cu operativitate
acestei organizaţii interna-
ţionale. Coroborata cu al-
~ tele de acelaşi gen, ac'umu-
" late în timp, ele au condus
V. -ca tn foarte multe c.azuri-
~
la descoperirea autorilor
delietult1i con!is.
Aşadar, . pe lista suspecţi-
lor se aflau, de această
~ dată, alături de Otto Mann,
" t~e! persoane: ~arlo P?n-
'} bm, Bad Tortti şi EriCh
V. Miiller. Un indiciu, nu lip-
~ sit de interes pentru Inter-
}, pol, a.J.ost şi fap~ul că Bad
~ Tortti era căsătorit cu so-
'( ra şoferului.
.~ Cu migală, dar cu perse-
t verenţă, un detectiv al In-
terpolului a dezlegat . iţele
. acestui caz. Otto Mann,
~
care s-a dovedit că a fost
. misit de tablouri furate şi
~
1 urmărea să facă 0 tranzac-
. ţie în numele ~nui bogat
c:oleeţionar, a fost dat in
Judecată pentru tăinuire.
Nu cunoaştem rezultatul
.? procesului acestuia. Sin-
;, guru! care şi-a fspăşit · ime-
~ diat pedeapsa a fost şnfe-
'( rul, condamnat la 4 ani în-
~ chisoare. Ceilalţi doi, avo-
}, catul ' şi proprietarul ma-
~ gazinului de jucării, care
'C au reuşit să dispară tn ul-
~ timui moment, au fost ju-
j, decaţi în cqntumacie iar
'( ulterior au fost prinşi şi,
~ de asemenea, au sUit tn în-
~ chisoare potrivit condam-
;, nării date. .
'(
e Pentru cititorul acestor
;, rinduri constituie un pri-
V. lej de a-şi încerca perspica-
~ citatea, fădnd într-un fel
~ pe .... detectivul Interpolu-
~
lui. Întrebarea la care tre-
buie să răspundă, bizuin-
~
·du-se_ pe datele pe care i -
le-am Jurnizat in <>curta
noa~tră istorioară. este · ur-
,_ mătoarea:· care dm cele trei
V.
~ nnme amintite este al avo-
" catului, care al proprieta-
V. ru lui magazinului de jucă- -
~ rii şi care al şoferului?
~~~·~.<;>~-q,~~
194
ADEVĂRAT!"
Ce înseamnă creierul u~
man? "Materia cenuşie",
al cărei volum nu depăşeş.~
te 1 420 cm 3 şi cintăreşte
în medie 1 320 g, are o ac-
tivitate care este. greu de
imaginat în totalitatea ei,
pentru că aici "lucrează"
pînă la 15 miliarde de celule
nervoase. În urmă eu vreo
15 ani se considera că fie-
care celulă nervoasă ar pu-
tea avea vreo mie de legă-
turi posibile, dar astăzi se
afirmă că cifra de 300 000
de asemenea legături cu al-
te celule nervoase nu este
deloc . exagerată. Aşadar,
300 000 înmulţit cu miii-
ardele de celule existente
ne oferă o imagine fantas-
tică a reţelei de conexiuni
dir. creierul uman!
Şi chiar dacă, după cum
se afirmă, zilnic în sistemul
neurocerebral
de celule
al omului
mor aproximativ 100 000
nervoa_se, fără
ca ele -spre deosebire de alte
structuri celulare - să se
mai reîmprospătez~, celu-
lele acestui \ sistem tot ti
sînt suficiente omulvi pen-
tru cîteva sute de anii
Este adevărat, o dată cu
înaintarea în ytrstă,, ce·a
mai mare parte a oamenilor
resimt unele neajunsuri ca-
racteristice ale sistemuiui
cerebral, ca . diminuarea
aten~iei, a memoriei şi a-
şa mai. departe. Fireşte,
nu-i vorba de o regulă ge-
nerală, fiindeă viaţa oferă
n,enumărate exemple cînd
oameni de vîrstă înaintată
au creat lucruri extraordi-
~re, ctnd mari savanţi
ŞI-au dobindit renumele
mondial tocmai prin lucră-
riie făcute spre bătrîneţe.
Astfel, pe bună dreptate se
poate afirma că există oa-
meni bătrîni în al\i şi tineri
la minter ·
Pornind de la aceste ade-
văruri, veţi putea inţelege
mai bine dialogul, pe picior
de egalitate,. purtat de doi
oameni de ştiinţă francezi,
d'Alembert şi Lagrange,
unul mai tînăr, altul mai
virstnic, tn care ultimul, ~
filozof . şi matematician
într-o vreme · cînd se consi- .
dera ră viaţa de sodetate
şi chiar căsătoria -nu erau
·potrivite pentru un mata-
matirian, deoarece 11 sus-
trăgeau de la preoeurările
ştiinţifice - ti spunea ce-
luilalt: Am aflat că ai fă­
cut, ceea ce noi filozofii
numim "saltul mortal".
Un mare matematician
trebuie, înainte de toate,
să-şi • calculeze fericirea ...
. La care, matematicia-
nul îi răspunde: Nu ştiu
dacă rezultatul va fi bun
sau nu, dar tmi pare chiar
bine că n-am lăcut nici un
calcul pentru că aş .i păţit
ca Leibniz, tot socotind,
să nu ajung nir.iodată 1~
socoteală!
După cîteva replici pe
aceas tă t em ă , unu 1 d'm ei,·
.
· cel mai înalt şi brunet la
înfăţişare, vrînd probabil
să-I convingă pe celălalt că
are dreptate, zice: Sînt mai ·
ttnăr! (Nu ştim dacă el s-a
referit la numărul de ani
pe care ti avea sau la tine-
1
reţea ·spiritului său.) La
care, ce~ălalt, mai mic de A
statură, blond, ii răspunde, 'l
fără a sta prea mult pe gtn-
duri: Ei Şt !? Eu_ sint mai
bătrîn! (De asemenea; nu
ştim dacă a avut in vedere
vîrsta sau vioiciunea spi-
ritului său.)
- Nu-i adevărat! se auzi ,
deodată vocea unui a-
mic care ascultase convor-
birea. Şi, într-adevăr, in-
contestabil, omtll avea drep-
tate. Întrebarea se pune
însă cui s-a adresat el a-
tunci cind 1 spus: "Nu-i
adevărat!" ~l ce 1-a îndrep-
tăţit să facă aeeastă afir-
maţie?
3. COINCIDENŢE BIZARE
Mii şi mii de file s-au
· pe marg~nl}!l...Jlsasmărh
scris · · ·
preşedintelui' S.U.A., John
Kenned.y, . la. _ Dallas, în a-
nul 1963. Tomuri întregi au ~
relatat împrejurările în ca-
re s-a produs evenimentul.
Mai puţin s-a scris şi s-a
vorBit deşpre un alt preşe'-
SaDAng - arhiva personală
r<Q>·.Q->~·.Q><Q>~-.q,~·~·.Q-><Q><Q><Q><Q><Q§

§
~ dinte al S.U.A., Abraham succesorul lui Lincoln, s-a
Linroln, de asemenea, asa- născut in anul 1808, jar
victime a avut pe conştiin-
ţă această familie de nobili ~
sinat in• public, în lmpreju- Lyndon Johnson, succe- italieni din secolul XV? Oa- ~
~ rări care, in multe privinţe, sorul lui Kennedy, s'a năs- re poate şti cineva? Cesare
~ sint similare. Totodată, cut cu 100 de ani mai tir- Borgia îşi ucidea duşmanii
}, intre cele două asasinate ziu, cifră ce reprezintă e- nu numai în patul in r.are, ~
't există citeva coincidenţe bi- xact intervalul care a . tre- în calitate de amfitrion, îi
~ zare. Tocmai deşpre aces- cut intre alegerile celor doi invita ca "prieteni". Exis-

t .tea va fi vorba în cele ce

urmează. Rugăm pe citi-
tori :;:ă urmărească ·cu a·
· tenţie textul de mai jos,
preşed . inţi. 13. Ambii suc-
cesori ai preşedinţilor asa-
sinaţi erau democraţi din
sud şi membri ai Senatu-
tau atitea şi atîtea mijloace
la îndemîna unui om bogat
şi influent pentru a scăpa
de rei care nu-i erau pe
§
f..
§'Y

:;, in care. vom . e~umera d- lui. . . plar. §

'( teva dm comcidenţele a- În cele de mai sus v-am Omorul era o tndeletni· §
~ minti te şi apoi să desco- . relatat nu mai puţin de 13 cire obişnuită a unor mem-

t pe:e _in aeest text încă tre~ . coinddenţe curio~se intre

comcid~nţ~,
nu le mdicăm.
Aşadar,
pe care noi
să începem: 1.
cel~ două
puţmă
a_!'aSI~ate. C~
perspicacitate, CI·
tind _textul, dup~ cum _v-am
bri ai -8.ces. tei familii. Fru·
moasa Lucreţia Borgia, bu-
năoară, îşi ucidea rivalele
oferindu-le băuturi inmi-
§
§
t\
'Y

i
~ Atit Abraham Lincoln. sfătmt, cu at~nţie, veţi pu- resmate, in care picura o §
cit şi John Kennedy au· · tea descop~ri ·_încă trei ase- anume licoare necruţătoa:e. §
fost aleşi preşe(jlinţi in menea comcidenţe. De asemenea, ca avea l'IU: ~
ultimul an al deceniului al data manie de a se despărţi
şaselea din secolul · respec- 4. BORGIA pe veci... de rei cu care pe-

i tiv (Lincoln -1860, Ke-

nnedy - 1960). 2. Atit pre-
preşcdint>•]e Kenn('dy au
fost susţinători ai dreptu-
rilor civile ale populaţiei
În revista
şedintele Lincoln, rît - şi nr. 1 din ~ ianuarie 197~
"Vea? nou"
a fost publicat un . articol
despre "patul-asasin"
lui Cesare Borgia. Cumpă-
al
trecea cîte o noapte de a-
mor, dîndu-le un ultim să-
rut spre ziuă. cu buzele sa-
le, e drept, frumoase, ~ay
rujate uşor c.u o put~rmca
otJ;avă impotriva căreia a-
§
§
t
§

de culoare. 3- ~- Ambii rat acum cîţiva ani -deci vuseşe grijă să se imumzeze.
oameni de stat au fost asa- la atîta vreme de la nwar- A doua zi fericiţii de-o §
sinaţi Intr-o zi de vineri, tea nobilului italian de ori- noapte_ er~~ găsiţi . in. apa §
in prezenţa soţiilor lor. gine spaniolă _ de un bo- lagune1. Ciţ~ amanţi_ a~ Lu- .
5 - 6. Amîndoi preşedin- gătaş englez, în timpul u- creţiei Borgm au ~rJmi~ fu - ~
ţii au fost împuşcaţi in nei licitaţii publice organi- neştul sărut? Nimem nu §
cap, pe la spate. 7. Pe secre- zate la Florenţa, acesta a p'o ate şti: Se pare că au §
tarul Jui Lincoln îl chema avut groaznica surpriză de fost mulţi. ..
Kennedy, iar secretarul lui a constata că cine dormea O veche scriere, după ~
Kennedy se numea Lin- 0 noapte in fastuosul pat, cîte mi-aduc aminte, îi atri-
coln. 8. Fiecare din cei doi a doua zi dimineaţa se tre- buie tot lui Cesare Borgia
secretari l-a sfătuit pe pro- zea ... mort! Investigaţiile una din cele mai bizare eri- §
priul ; său preşedinte să nu au dovedit că somiera pa- me din cîte s-au săvîrşit §
întreprindă ieşirile care tuJui, precum şi perdelele vreodată. §
le-.a u adus -moartea . 9. John baldachinului conţineau o Aflîndu-se la o vînătoare
~ Wilkes _Booth l-a _impuş: pute!Jlică otravă care se intr-o miră localitate mai §
}, caţ pe Lmcoln în loJa u_l!-ei degaja n'umai la căldura îndepărtată, Cesare Borgia §
'( săh de sp~ctacol, refugn~- corpului şi respiraţiei_ celui .a fost invitat să-şi petreacă §
~ du-se apOI: intr-un depozit eare dormea în aeest pat. noaptea intr-un modest cas-
de mărful'l; După cum relatează revis- tel _ dacă-1 putem numi §
~ Lee Harwey
~
~swald, . presupusul asa- ta, patul a fost ars . aşa _ al unuia dintre ri- §
sm al lm Kenn~dy, ~ ti:as Familia Borgi'a s-a stins valii săi politici. Borgia nu §
asupra pr~şedmtelm di~- acum aproape cinci vea- fusese Piciodată nu numai
~ tr-un .. depoz}t d~ mărfuri, curi, dar iată că după atlta
refugnndu-se apoi într-o ~a- timp ea a mai făcut patru
lă. de spe~t~coJ. 10 · AI_lJ.m: victime: uD prieten al proas-
in castel, da·r nici măcar §
în acest orăşel. AmfitJ:ionul t
1
a cedat oaspetelui propriul
d? 1 asas~nn ,erau locmto!'I pătului posesor al patului, său dormitor, el mulţu-
d_I_n sud ~~ nutreau concep- o fată tînără angajată pen- -mindu-se - ~~cu.. ~peaua §
ţn reacţiOnar~. 1 1. Atît tru a da îngrijiri soţiei din bibliotecă. Servitorii, ~-
Booth, ~ît ~ O_swald au bogătaşului englez, îmboll!ă-
1 care locuiau -4ntr-o -~ mică
f?s_t asasJ.naţi îna~nte . de a vită de spaimă, după ce clădire ridicată în curtea
~ fi JU~ecaţi: 12. Cei. .d? 1 suc· căzuse prima victimă, ~ervi- castelului, au fo~t t~imişi §
}, ceson ai preşedmţilor a- torul bogătaşului, ŞI un Ia culcare, iar cei dOI no- §
'( .. sasinaţi s-au numit John- detectiv care se ocupa cu bili au rămas în bibliot&>ă §
~ son . Andreew Johnson, cercetarea cazului. Cîte continuindu-şi discuţiilr .
~.q,<.O->....cn~~<.<:?--~<Q><.<:?"·~·<Q><Q><Q><Q><Q><.<:)-.<Q><Q><Q><Q><Q>,.J
12 * 195
SaDAng - arhiva personală
 Dis-de-dimineaţă, aşa
cum sl!IJ.bilise încă din a-
jun, Borgia, împreună cu
cei doi servitori ai săi, a
pornit la drum, fără a mai
aştepta ca gazda să se tre-
zească.. .
De fapt, gazda nu s-a
mai trezit niciodată. Spre
amiază, cind a fost spartă
uşa bibliotecii, omul era
Intins pe duşumea, ru pro-
priul său pumnal infipt
In spate plnă la plăsele .
Se pare că însuşi dogele,
după ce Borgia 1-a In cre-
dinţat ră personal era stră-
in de această crimă, a or-
donat cea mai severă an-
chetă. Şi iată ce s-a sta-
bilit cu certitudine:
I. Biblioteca nu avea
nici ferestre, niri vreo uşă
secretă, vreo trapă sau ce-
va de acest fel; prin care
criminalul să . fi putut in-
tra sau · ieşi. Nu exista nici
un indiciu că vreun perete
ar fi fost spart şi apoi re-
parat.
II. · Uşa biblioterii fu-
sese lnruiată pe dinăuntru,
iar după forţarea ei de că-
tre personalul castelului,
cheia a fost găsită pe masa
din lemn de nuc acoperită
cu catifea, aflată in mijlo-
eul încăperii.
III. Broasca uşii nu pu-·
tea fi deschisă decît cu che- •
ia care fusese găsită pe ma-
să, fiind exclusă, după pro-
be certe, po!'ibilitatea ca
cineva să fi flk'ut o copie a
acesteia. . secole de atunci. Şi iată
IV. Dacă cheia ar fi ră-
mas in broască, pe dină-
untru, uşa s-ar fi putut . in-
tr-adevăr deschide, deoa-
rece virful cheii ieşea pu-
ţin In afară; In acest scop
s-ar fi putut folosi un cleş-
te pentru a o răsuci, mai
ales că cheia mergea foarte
uşor In broască. Este · in te-
resant că, Intr-adevăr, ea
prezenta la virf citeva ri-
zuri lăsate, probabil, de
cleşte, dar tot atît de bine
acestea ar fi putut proveni
. şi ca urmare a răsucirii for-
ţate a cheii inainte de a fi
1 intrai complet In broască.
Mai mult chiar, unul din-
tre servitori a declarat că
ar fi uitat In dormitorul
·~~-~-~-~
196
unde fusese găzduit Bor-
gia un cleşte ru care ar fi
fărut cindva o reparaţie.
. Fireşte, era greu de pus
preţ pe asemenea declara-
ţii. Ele nu puteau dovedi
nimic, fiind probabil ro-
dul fanteziei unor oameni
Pare voiau să-şi explice un
lucru de neexplicat. Este
adevărat că, răsurind che-
ia cu rleştele, crimin'l.lul ar
fi reuşit să intre in biblio-
tecă. Dar după ce ar fi ie-
şit şi ar fi încuiat uşa, rum
ar mai fi pus rheia pe masă?
Ea nu a pntut fi aruncată
In cameră, Intrucit, după
cum s-a arătat, nu existau
ferestre, in partea de jos
a uşii se afla un prag inalt,
in timp ce prin partea de
sus abia putea pătrunde o
dtră de lumină. ·
V. Presupunerea că asa-
sinul s-ar fi ascuns In bi-
blioter.ă, pentru a ieşi apoi
la momentul potrivit, s-a
dovedit a fi, de asemenea,
neîntemeiată.
Acestea au fost faptele.
Singura explicaţie "plau-
zibilă" a morţii rivalului
lui Cesare Borgia se baza
pe prezumţia potrivit că-
reia, printr-o n efericită in-
Umplare, omul s-a !mpie-
dicat de covor, a căzut pe
spate şi, avind pumnalul
In mină, iar mina la spate,
s-a străpuns singur 1 Slabă
explicaţie, e drept, dar de-
cit niri una...
Ei, dar au · trecut atitea
ră acum, tocmai dumnea-
voastră, stimate cititor, vi
s-a oferit ocazia să demon-
straţi că, Impotriva tutu-
ror aparenţelor, Cesare Bor-
g\a a putut totuşi să-şi u-
ci dă am fi trionul!
o. SPIONAJ ŞI CONTRA·
SPIONAJ ECONO.lUIC
În revista americană
"Harvard Business Revi-
ew" a apărut în urmă cu
rit va timp rezultatul unei
anchete întreprinse in rin-
du! marilor industriaşi din
S.U.A. Dintre cei care şi-au
spus ruvîntul, foarte mulţi
au recuDoscut că se infor-
mează despre conrurenţă
prin contarte personale
cu Intreprinderile adver-
_sare, 48 la sută au relatat
că află ce-i interesează de
la concurent mituindu-le
funcţionarii, ·13 la srită,
prin recurgerea la servici-
ile unui cabinet de spionaj.
specializat, iar unii au ară­
tat deschis că şi-au format
servirii proprii de spionaj
şi contraspionaj industrial.
Cea mai mare agenţie de
spionaj industrial din ţă- .
riie rapitaliste pare să fie
Agenţia Pinker.ton, care a-
re un capital de 150 miii·
oane de dolari, vreo 30 000
de angajaţi şi aproape 100
de birouri in multe oraşe
aTh lumii.
Revista Tempo relata
In numărul său din 26 oc-
tombrie 1968 cuvintele
spuse de Harold Wilson in
Camera Comunelor din An-
glia: "Deficitul balanţei
brevetelor a fost in ultimnl
timp agravat de activita-
tea spionilor industriali. La
Bonn, fondurile destinate
agenţilor chemaţi să apere
dezvoltarea tehnologică a
ţării au fost sporite cu 25
la sută". '
De altfel, spionajul in-
dustrial nu este, aşa cum
s-ar părea, o invenţie chiar
contemporană. Cazul ingi-
nerului Rudolf Diesel, in-
ventatorul motorului ca-
re-i poartă numele, este şi
el semnificativ. La 29 sep-
tembrie 1913 el se lmbar-
case in portul Anvers pe
vaporul Dresden, invitat
fiind de Amiralitatea bri-
tanică la o consfătuire. Die-
se! purta cu el o valiză con-
ţinînd documentele privi-
toare la planurile noului
motor. Renumitul inven-
tator a Jost zărit pentru
ultima dată In seara acelei
zile pe puntea vasului, după
care a dispărut pentru tot-
deauna şi nimeni n-a putut
elucida misterul:--:t\u fost
emise mai multe presupu-
neri, printre · -care şi:' aceea
că el a fost ucis şi aruncat
In valuri de agenţi ai miii-
tarismului german, care
pregăteau In secret răzb~:
iul şi nu doreau ca englezn
~
~
SaDAng - arhiva personală
. !7===::-~·"'d;..u~s...,-~......,....în-t"'r" ep. ,r~i...n".d"er. .,i~lo«r. . ,. . . ,r.,.e~sp. .,e. .c,txiv~e·:~~
lor motorului conceput de
marele inventator.
Astăzi, fireşte, "arta"
spionajului industrial a · e-
voluat, dar ·din arsenalul
său n-au dispărut furturile
şi asasinatele~ Acum se re-
curget hl8: .?ltimdele cucAeriri
ale e mcn mo erne. pa-
. rate- de fotografiat minus-
§ eule, care pot fi ascunse
in brăţara ceasului ori
intr-un ac de cravată, micro-
1
foane, miniemiţătoare pla-
sate in locuri greu de pre-
supus sint frecvente in
lupta continuă pentru afla-
rea secretelor de fabricaţie
!
§. sau a intenţiilor tntreprin-
derilor concurente.
Cu toate acestea, infor-
marea cu ajutorul unor
·. funcţionari din intreprin-
derile vizate constituie in-
că o modalitate dintre cele
mai larg răspîndite. A fost
relatat recent, de exemplu, -·
cazul unei mari intreprin-
deri franceze - Electro-
tehnique Comp. Aici, U-
năra secretară a direc.toru-
lui general a fost sedusă
de aspectul atrăgător şi
manierele alese ale unui
elegant tînăr cunoscut "In-
tîmplă tor", dar care era
plătit tocmai pentru acest
lucru de una din firmele
concurente . Foarte repede
secretara s-a îndrăgostit de
tînărul curtenitor, care pă- .
rea că-i împărtăşeşte sen-
timentele şi, fără să-şi tlea
t seama, a devenit pur şi
simplu ·unealta docilă a pri-
etenului ei. La inceput a-
cesta i-a cerut "mici ser-
t vicii", pentru ca in ce!e din
· urmă s-o facă de-a dreptul
complice ' in activitatea sa
de spion ind)lstrial in servi-
ciul firmei concurente.
întreprinderea unde lu-
era secretara pusese toc-
mai la punct producţia,
In două variante, a unui
aparat electronic de aprin-
dere pentru motoarele au-
j
tomobilelor ce promitea
să-i aducă mari beneficii
o dată cu lansarea lui pe
piaţă. Un aparat asemă-
nător era aproape in faza
finală şi in intreprinderea
rivală, care organizase ac-
~~-~-~~-~~~
tria! tocmai pentru a dş-
tiga timp, pînă la definiti-
varea produsului său . Era
vorba doar de citeva săp-
tămini. · Este lesne de Inchipuit
Electrotehnique Comp.
Incepuse deja tratativele cu
uzinele producădto.are de
automobile, In · ve erea 1n-
cheierii contractelor. Pen-
tru a Incurca lucrurile, cei
doi inventau felurite mij-
loa;ce la Indemina secreta-
rei, cum ar fi intîrziere'a ex-
pedierii corespondenţei ur-
gente, interceptarea con-
vorbirilor telefonice ale di-
rectorului, şi aşa mai de-
parte.
La un moment dat tre-
buiau trimise trei ·cores-
pondenţe la trei uzine dife-
rite, care urmau să sem-
neze contracte de achiziţi-
onare a noului produs: una
din Italia, alta din· Franţa
şi ultima din Anglia. Pri-
mei urma săi se trimită pros-
pectul tehnic al aparatului
electronic in varianta A;
uzinei franceze, prospectul
variantei B a aparatului
(ceva mai avantajos, din
un{lle puncte de vedere, faţă
de ' varianta A); iar uzinei
engleze, prqspectele · ambe-
lor variante. Prospectele
trebuiau să fie trimise uzi-
nelor italiene şi franceze in
dublu exemplar, iar celei
engleze, în cîte un singur
exemplar. Fiecare prospect
a fost introdus In cite un
plic separat, ·care a fost a-
poi sigilat. În total au fost
deci şase plicuri. Apoi, po-
trivit celor stabilite, pli-
curile · sigilate au fost in-
troduse, două cite două, in
trei plicuri mari, pe care
secretara urma să scrie adre'
sele şi să le expedieze ur-
gent· uzinelor de automobile
destinatare.
Pentru a sabota interesele
-tntreprinderii Electroteh-
nique Comp. atU prin pro- '
ducerea unei întîrzieri, cit
şi prin dezvăluirea diferen-
ţelor tehnice şi de preţ ale
celor două variante de a-
parat, secretara n-a respec-
tat indicaţiile date. Pe fie-
care din cele trei plicuri a
scris, Intr-adevăr, adresa
~
dar in aşa fel înctt -con ţi- ~
nutul fiecărui plic era des-~
tinat de fapt unei alte uzi-
ne din cele trei.
uimirea celor care au pri-
mit corespondenţa, pentru
că una stabilisel!ă eu Elec- .
trotehnique Comp. şi acum J.
primiseră
teP.taul
cu. totul alte '(
oferte, la care nu_ se aş- ~
, în tot cazul, }>lanul ce-
lor doi a reuşit, intirzierea
s-a produs, au intervenit
şi suspiciunile legate de di- ~
ferenţele între cele două va-
riante şi cu asta intreprin-
i'
i
derea rtvală şi-a atins sco-
pul propus. A cîştigat tim-
pul de care avea nevoie, re-
uşind să pună aproape con-
comitent pe piaţă noul său
aparat, pe deplin competi- ·
tiv cu cel produs de Elec- .
trotehnique Comp. Cit de-
spre secretară, ea şi-a pier-
dut serviciul pentru negli-
jenţă, iar "iubitul" a pără­
sit-o fără scrupule, · cău­
tlndu-şi probabil o nouă
"prietenă" intr-o altă Intre-
prindere rivală. Misiun~a
fusese îndeplinită!
în legătură cu acest caz
de spionaj industrial se
poate pune o problemă de
1
perţ;picacitate. Cunoscind
toată· . întîmplarea, dacă
aţi fi aflat că secretara a
scris pe cele trei plicuri adre- ~
sele în aşa fel Incit conţi ­
nutul fiecăruia era pentru
alt destinatar, aţi fi putut
ca, deschizînd un singur
plic mare şi scoţînd din el
un singur plic din cele două
sigilate, să modificaţi adre-
sele de pe toate cele trei
plicuri, astfel incit conţi­
nuturile lor să corespundă
cu destinatarii?
6. CEREl'IIONIA DINEULUI
i
La Curtea ~ Franţei "eti-
cheta" ajunsese ··la apogeul ~
ei prin cea de a doua jumă-
tate a secolului XVIII.
Culcatul, sculatul, ser-
virea mesei, audienţele, pre-
cum şi o multime de nimi-
curi aveau reguli bine sta-
197
SaDAng - arhiva personală
198
SaDAng - arhiva personală
 ~·~-<;ro~~-~·~

~ rare
to~ul, diJSpre
care a aflat cu .înfio- f~st chemat un ancheta tor N-am fi . relatat toată i~
~
isprăvile
unui cu mai multă experienţă, această intimplare dacă am
Capone sau Dillinger, n-a care a ajuns la concluzia fi considerat că este o ba-
auzit, probabil, nimic de- că unul dintre ei spune nalitate. Dar lucrurile au
~ spre rei trei. Iată de · ce, adevărul, iar ceilalţi mint luat o asemenea întorsătură
}, tn cîteva · rîl\duri, vom în- de îngheaţă apele: Supă- Incit şi astăzi cei trei aş- ·
~ cerca să reparăm această rîndu-se că fusese deranjat teaptă după gratii, cu toate

!
'{

},
"greşeală" a istoriei gang-
stereşti,. relatindu-vă · teri-
bila Intimplare de la înce-
' putul carierei lor._
Tineri fiind încă, rei trei,
constituiţi într-o indestruc-
'ţ tibilă bandă, ieşiseră la !Ilie-
~ zul nopţii după pradă. S-au
~ oprit la intrarea într-un
gang şi cu o "gură de lup"
~
. - confecţion~tă după ul-
timul " strigăt' al tehnicii,
dintr-un cui Şi o doagă de
butoi - au spart _caseta de
~ bani a. unui telefon. public.
~ Propriu-zis, făpt11şii au
}, fost numai doi; rellilalt,
't' socotind că n-ar trebui să
~ se avînte de la Inceput tn
~
asemenea operaţii de mare
amploarde, t_ci •ă yodrnea_scă
cu mo es 1e, ma1 e . JOS,
~ dăduse bir cu f.ugiţii. .
~ Şi bine a făcut. Pentru
pentru asemenea fleacuri,
anchetatorul a mers pînă
acolo incit şi-a dat demi-
sia şi nu s-a mai intors la
serviciu nici pînă astă"i.
În graba cu care a părăsit
localul, el a uitat să indice
care erau vinovaţii. Dar ser-
gentul a găsit mai tirziu. pe
birou următoarele însemnări
ale apchetatorului: "Slay
spune ră Goggy minte . La
rindul său ; Goggy zice că
Cossu minte, iar acesta din
urmă afirmă că, dimpotrivă,
el este cel car~ spune ade-
vărul şi ceilalţi au spus nu-
mai minciuni. Ştiu car.e sînt
vinovaţii: cei doi mincinoşi".
· ·
că de atul\ci au trecut ani
· mulţi. Au rămas acolo nu
pentru că nu li s-ar fi dat dru-
mul, ci de teamă că, odată
ajunşi ,. în libertate, să nu
făptuiaseă lucruri care să-i
întreacă pe Al.· ·capone şi },
Dillinger! · '(
Totuşi, la drept vorbind, ~
unul din cei trei a_r fi tre- },
buit de la bun început să 't'
'fie aruncat afară din închi- ~
soare, fiindcă nu partiei- ~
- pase la furt.· Dar care era
nevinovatul? N-aţi vrea să },
daţi o · mîl\ă de ajutor în '{
dezlegarea misterului? ~
VALENTIN RĂDULESCU • ·
.

~
că, abia se relnUlni.seră toţi t. VRETI SĂ FACETi PE caz înseamnă că savantul
. trei la ca tierul general al DETECTIVUL INTERPOLU- înalt şi brunet este mai bătrîn
bandei , aflat într-un coteţ LUI'l şi el a spus un ne~devăr afi)'-

~
de păsări dintr-o eurte pă-
răsită, cind un. poliţist, carr
ii urmăris e pe cei doi spăr-
gători, a şi ajuns la faţa
~
. Jocului, i-a înşfăcat şi s-a
oprit cu ei tormai la intra-
rea acelei deloc plăcute in-
}, stituţii, deasupra căreia, pe
~ o firmă luminată, scrie
'{ POLICE.
~~ Aici băieţii nu . s~au lăsat
prea mult rugaţi . să vor-
}, bească. Atîta doar r. ă, fie-
v; care ştiind. .. dtă ·- bucurie
~ ar face "colegilor" în ca-
}, zul eînd el ar rămîne In li-
'( b er tate, nu se s r·1a s ă-ŞI· nege
e · • d ·
v;~
}, vinovăţia, _aruncm vma pe ·
ceilalţi. Sergentul nu ·mai
in,ţelegea nimic. Fiecare se
m!nd că este mai tinăr. Im-
'Tortti este căsătorit cti plicit,- cel scund şi blond,
sora şoferului, deci pe şofer afirmînd că este mai vîrst.rtic,
..nu-l cheamă Tortti. De ase- a spus şi el tot un neadevăr.
menea, pe avocat nu.-1 chea- În concluzie, afirmaţia
mă . Tortti, deoarece el nu " Nu-i adevărat!" s-a referit
are. nici o rudă. Deci Tortti la cele spuse de ambii sa-
este llUmele proprietarului vanţi.
magazinului de jucării. · ln ,c azul cînd savant ul
S-a precizat că Pontini a Inalt şi brunet ar fi fost mai
primit o sumă mai mică decît vh-stnic, de asemenea, ambii
ceilalţi doi. Adică mai mică . ar fi spus neadevăruri.
decit cea primită de · pro-
pări~~~udl magazitnu~ui detaju- 3. COINCIDENTE BIZ .. nu
c ru ŞI e avoca ŞI ca a re n .u r.u
Pontini este şoferul. Rămîne Cele trei coincidtmţe care
numele de Miiller pentru.
avocat . ·
mai pot fi desprins,e din text
sint următoarele: atît nu-
2 • "NU-l ADEV\RAT!" mele preşedint(llui Lineoln,
cit şi numele preşedintelui

i
jur? oă este nevinovat şi că
~ n-a participat la golirea te-
lefonului. Uite aşa, iţele mai
mult se lncurcau decît se
descureau.
T-otuŞi, poliţistul vătuse
. liine că numai doi luaseră.
}, part.e la furt. Dar care erau
~ cei doi? Nedesluşind Ju-
'( cru!'ile, poliţia i-a reţinut
·~ pe toţi trei. A doua zi a
Amîndoi savanţii au spus Kennedy eonţin cîte şapte
neadevăruri. Să presupunem litere; numele Şi prenumele
că cel lp.alt şi brunet este ambilor succesori ai preşe­
mai tînăr, iar cel mai scuntl dinţilor, A:trd-rew -.n:nmson şi'
şi blond, mai bătrîn. Dacă Lyndon Johnson, conţin ctte
ar fi fost aşa, atunci amîn- 13 litere ; mune1e · şi "prenu-
doi ar fi Iăcut afirmaţii ade- mele celor doi asasini , John
vărate . Or, după cu.m s-a Wilkes Booth şi Lee Harvey
arătat, amicul care a ascultat Oswald, ctmţin, de aseme-
conversaţia n-a greşit 'zicînd nea, un număr egal de li- ~
"Nu-i adevărat"! În acest t'ere - 15. ~

...",.~~~~·~-~-~~.~~

199
SaDAng - arhiva personală
f~x·~~~~::=~ Pierre orînduia desertul, im-

~
• SPIONAJ Er.ONOMIC preună · cu propria sa- soţie,
Con t rar t u tu ror aparenţe - Există po_sibilitatea ca, ceea ce ar insemna că aceas-
lor, u::sar
'"'" e Bo r g·a 1 a avut deschizind un singur plic ta să fie Simonne. Or, Si-
posibilitatea să-I ucidă pe din cele şase sigilate, să se 'monne stă chiar în faţa sa.
· amfitrion, şi n-a lăsat-o -să-i Aşadar, deducem că soţia
poată determina care erau
scape! (Pr_obabil că .,versat" in re·alitate destinatarii CI' lor 1u1· Th eop-h"l
1 e se numeş e-
t

1 fiind in asemenea treburi,

el ~i-a putut face planul trei plicuri mari. Să presu-
Simonne.
Gustave şi Anne, ca şi

.i
foarte repede, pornind de la punem că, rupînd plicul,.
cl~ştele pe care l-a ză:r'i.l in scoatem din acesta .prospec-
.
d orrrutor,
§ vîrf
·· ·
d 1 h . 1 • . tu! variantei B. Atunci de-
e a c ela i carei dticem că celălalt plic sigilat.
ieşea puţin în afara rămas nu poate cuprinde
broaşte!. şi· de la mica eră varianta A, intrucit atunci
Pierre şi · Jeanne, stau de
aceeaşi pşrte a mesei, aşa
că ei nu pot fi soţi şi soţii . ~
Înseamnă că soţia lui" Gus- ~
ta ve este Jeanne, iar cea a lui
j
pătură de deasupra uşii, in plicul pe care secretara U Pierre este Anne.
prin care abia putea pătrun- adresase uzinei engleze ar fi 7. GANGSTERll
de o. d!ră de lumină.)1 · C ex1"stat varJ·antele A ŞI. B,

l
h etatoru1Ul·
F Jreş t. e, d"Ia b 0 1·" · Notiţele • anc

i
B ·a · f h.,u
t UI e-ă' ceea ce ar f1. fost chiar aşa dispărut s1nt su r·Iciente
· nen-
sare orgl I-a os uşor .s ~ um se stabilise de intre- . . .F Î .
pună mîna pe pumnalul am- t;u ă . . tru a descoperi vmovaţn. n ~
fitrionului, atunci cind aces- prindere. OI·, ştim c· pe niCI . scopul uşurării deducţiei le 7>
d · d 1 1 unul din plicurile mari se- vom repeta: "Slay (S,) spune V:
. ta·, scoţin u-ş1 cor onu • -a cretara n-a . scris adresa că Goggy minte. La rindul
aşezat pe un scaun din bi- corect. Deci, el are înăuntru său, Goggy (G.) zice că
bliotecă. Tot atit de uşor varl·anta B. , C · I c (C)
· f ă · 1 î r· ă 1 t ossu mmte. ar ossu . . •
l-a ost s I- n Jg n spa e. în continuare, putem lua afirmă că S. şi" G. mint".

i
După săvîrşirea crimei, el oricare din celelalte două Dacă analizăm cu atenţie
a infipt în masă un ac, prin plicuri mari. Să ne oprim, aceste afirmaţii observăm că
a cărui ureche a introdus un bunăoară, fără să-I deschid. doar una din ele nu duce la ~
fir lung de mătase, legindu:l Plicul uzinei italiene ar 0 cqntradicţie. Dar să ne ~
trainic; apoi a trecut capătul fi trebuit ·să aibă înăuntru explicăm. Să presupunem,
firului prm urechea cheii ce ce)e două plicuri sigilate, de pildă, că s. spune ade-
fusese introdusă în broască, ambele cu prospectul va- vărul. Aceasta înseamnă că
pe partea dinăuntru. Păşind riantei A. Poate conţine acesţ • G. minte. Iar dacă G. minte
peste pragul uşii şi ţinînd de plic prospectele aparatulUI , cind afirmă că C. minte,
capătul firului, crim!nalul tn varianta B? Nu, fiindcă rezultă că C. spune adevă"
s-a înălţat şi a trecut firul am văzut că ele sintJ~ plţcul rul. în acest caz ar insemna ~
pe dPasupra uşii, pe care apoi pe care l-am deschis. I?~ că doi dintre ei spun adevă- ~
a închis-o. asemenea, nu poate avea mci rul ceea ce este imposibil.
Cu ajutorul cleşte lui, Hor- variantele A, pentru că atunci
gia a răsucit cheia de vîrful secretara n-ar mai fi făc_ut
ce ieşea din broască de par- nici un fals cu · acest phc.
De~i renunţăm la supoziţia
că S. spunP adevărul ŞI avem
astfel certitudinea că el este
t
71
v;
~
te a cealaltă a uşii, după care N"u ne rămîne decit să' dcdu- unul dintre mincinoşi.
a Impins-o cu un beţişor'!n cem că plicul mare c~ adresa în continuare trecem la
afară; astfel, cheia a rămas uzine.i ilalime conţme ,v a- cea de-a trEia însemnare po- ~
suspendată pe fir. Întinzînd riantele A şi B iar ultimul trivit căreia C. ar fi afirmat ~ .

1
uşor de fir, acesta a format

masă; din această cauză rheia

a lncPput să alunece în
plic are înăuntru, în dublu
o pantă intre marginea de exemplar, varianta A.
sus a uşii şi acul infipt In ·
6. CERE}lON~ DlNEULUI.
Pentru a sta Ia aceeaşi
că s. şi G. mint. Dacă consi-
derăm că aceasUi afirmaţie
este justă, rezultă că spu-
sele lui s. despre G. sint
mincinoase, iar G. nu minte.
!
jos, oprindu-se lingă ac. ln distanţă de soţiile lor (fără Dar dacă " G. spune adevărul,
sfîrşit, printr-o simplă snm- a le avea drept în faţă ), afirmind că C. minte, atunci

._ citură, Bot·gia a scos acul Carol nu poate fi căsătorit

§ înfipt in masă şi a tras tot d~cît cu Maria, . iar Daniel
firul afară. Asta· a fost totul. cu Hrllme.
C. este mincinos. Prin 'ur-
mare, ne izbim de următoa-
rea contradicţie: porninddde

1 S-a culcat apoi liniştit , Se precitează că Gustave,

iar dis-de-dimineaţă a plecat _ împreună eu soţia lui Theo-
la drum, fiind sigur că nimeni phile ofereau regPlui pîima .
nu va putea vreodată să-1 Deoarece nici o sotie nu stă
acuze de omor. pe ac• eaşi parte a' mPsei · c_u
la premisa că C. spune a e-
vărul, ajungem_ le~ncluzi_a
că el minteT 'De aceea consi-
derăm .că premisa es.t.e gre-
şită şi, în c~nseci~ţă,_ C.. este !.
E I,. d ac·ă n-am r·1 f os t noi, · sotul său, înseamnă că soţ.Ia cel de-al doilea- mmcmos.
§. famiTIa .Bo:gi·a a. r h fi ţ"numărat lui· ThPophile se numeşte sau Numa·I· afi.rmati·a lui G. nu
1 D An ne sau Simonne. 1\u este duce la nici o contradicţie,
~ 'i~u~:rl:::;:':::'.: ~~.·~~ pl~; ~~:'~;, ~,~:,l~: ::· .::~:':; :~"~:.\' ,. " "" şi o mică ţ
§.~~.,....~~~~~.,....~~~~~-~~~~~
200
SaDAng - arhiva personală
l"
~~~·~~~~~

Dacă presupunem · că
spune ~evărul, rezultă că
C. minte. De aici am· putea
G.

deduce că S. şi G. spun ade-

vărul, ceea ce repi:_ezintă o
În realitate s-ar putea ca '

ceilalţi doi mint, C, spune un

neadevăr, lucru care .cores-
După ·cu~
se vede, sin-
numai unul să mintă ' şi gura alternativă · care TLH ~
acesta este S. Afirmind că duce la contradicţii este aceea ~
că G. spune adevărul, fiind
- potriVit afirmaţiilor sale
~

· altă imposibilitate! În a- pun de aprecierilor făcute - nevinovat şi, în cons~>- ·

ceasţa constă "mica cursă". despre el de G. . cinţă, S. şi G. sînt făptaşii. ~

------------------------------------------- ~
. URMA ALEGE
ORIZONTAL: 1) Îşi. ia lumea în cap- Ter-
men de despărţire amicală. 2) J;i.ece... în ~
1
cheiere într-o frază meşteşugită. 3) Evrika ~
Antarctida! - Atributul unui cuvînt de în-
pentru noi - Solicită linişte - Formă ·des- ~

1 tinsă ·a unei incordări. 4) Carte ·de bucate. ~-

5) Venit ... neplanificat în felul său. 6) Luptă
pe viaţă şi pe moarte - Dau bune dispozaţii
(sing.). 7) Bătutul în lemn-'- Evoluţie la inele
(sing.),- Boabab! 8) Colectiv codaş de ano-
nimi ~ .Însuşire de drept. 9) ,Trecere în ne-
tiinţă. 10) Ciul ... fără urechii - A da toate

1
as\gurările.
VERTICAL: -1) Creator de marcă (pl.) . 2)
Dată cînd se intrerupe lumina exact după
§ ora douăsprezece. 3) Dispozitiv electronic
~.o....:......ll-.."' · - Metraj redus (abr.) . !) Părţile unui giro-
scop! - Împiedică uitarea- Umplutură de
trigon l 5) ·Un fel de a se pronunţa - O
bucată de scoarţă veche. 6) Caz de trimitere
la odihnă - Culmea ironiei! 7) Făcut din
două părţi!- Tip de grea încercare. 8) Dru-

. ORIZONTAL: '1) Dintr-o încîlceală scoate un

lucru bun - Scriere ... rifra tă. 2) Stare de
plins. 3) Chestie de inventare - Încoronat
în luncă. 4) O adevărată aiureală - Borhot...
mul spre .inălţimi - Feţe de piele (sing.).
9) Stare e xce pţională, cînd am~>stecul ··in
treburile interne este exclus (mase.; pl.)
Anturajul reginei. 10) Se abţine mereu - ~
-

1 pe drojdie~ 5) _Fruntaşă la limba română -

Scop final! 6) Specificul culturii orientale
- Pictură murală aparţinînd unui maestru
anonim (pl.). 7) ÎQ.libret la operetă! - Supli-
Mină de sare ... de lămîie.
NICOLAE FILIMON •
.
NICOLAE ALEXANDRU • -Bucureşti ~
~

nitor la ora de gramatică. 8) Cadre didac-

.
§ tice - Printre fiare sînt cele mai ... slabe.
9) Zero absolut - Noapte ... albă - Făurar
de frumuseţe. 10) Activitate de vîrf ~ Brăz-
· ·
?
i>

1 dare de plug (sing.). 11) Se perpeleşte pe

uscat - Apă de la ţişnitoare.
VERTICAL: 1) Srot peri albi. 2) Invitaţie...
pentru ziua de apoi - Călător· spre pol. 3)
'(
~
~
~
Fac si ele· rite o mică învîrteală - Neluat
în seamă. 4) Revenirea cu picioarele pe pă- ),
§ mint a unuia cu capul în nori (pl.). 5) Citaţi '(
fără părinţi! - Intrarea din faţă! - Ex- },
primă regretele. 6) Om de' nădejde (sic!) - '(
Săritură la d_reapta l 7) Un marş scurt - ~
Un om la lorul lui. 8) Leagănul sportului ~
arădean - Un număr de cercuri tangente
- Miez de pită! 9) Ce face omul r.u mina lui ·~
- Î!lr.adraţi la slujbă! 10) Expresie a sufi- ~
cienţei - Se obţine cu ajutorul unei pile. ~

~ 11) T"g< ~;;;, c~n;P;S:p:t d• '~~~: ~

'<Q>·~<Q>·.Q><Q><Q>~~~·~~~~.q/)
201
SaDAng - arhiva personală
 .~.~~§
f>A~~
§ arbori in vîrstă de 650-750 de ·a m. 3) Mtc
§ triac (1825-1899), cre-ator a celebrului
1 prin pâdure" - ln câdere 1 ~) Cunosc~tă
§ polonez Ştefan Zero~ki (sing.; neart.) -
~ dian din Texas - .Terenuri In interiorul unei
'~
§ copacii sint rari. 10) Apll. stll.tătoare - . Ar-
§ bori cu largi utiliză+i in industrie, care .for-
~
ORIZONTAL' 1) Pioto• '"""" (1839-
§ 1906), creatorul tablourilor "Pll.durea d'!l Ia
§ Chantilly" şi "Pâdurea de la Fontainebleau"
- Proiectil sferic de plumb pentru cartuşele
§ de vtnătoare. 2) Personajul ' feminin prînei-
~
pal din romanul "PMurea spinzuraţi~or" de
Liviu Rebreanu - Cll.suţe amenaJate In
pădurile munţilor, care servesc pentru· adâ-
postirea turiştilor şi a vînătorilor . 3) Scriitor
IZ român (R-adu; n. 1943), autorul volumelor
( Vilva codrului" şi "Pâdurea nu doarme"-=-
':J 'se spune că din cauza lor nu· se ve~e pă~u-
§ rea (sing.). 4) Complet - Oraş d.m Chma
§ antică - Corneliu 1 Brad. 5) Ap. mtrat In
. competiţie!- Pictor francez (16H~1685)-
~ A conduce un automobil. 6) Perioadă mare
de timp, folosită pentru indi~area vechimii
pădurilor şi mai ales a codrdor -
§ Austria Riu .în
. 7) Marcel Tufaru ·- Denumire
ţ de populară pentru un tip negroid ~ Păduric.e
t". .
ses. 8) " .. pădurarului", volum aparţ1-
nlnd poetului Victor Tulbure (neart.) ..,...
de pădure", nnul din primele volume de
versuri ale poetului indian R. Tagore . 9)
Cind e mică este falsă - În pădure! ~
. Serveşte - Sandu Gorun. 10) Riu in nordul
§ Frantei - Pădurile curate pe care le for.- .
me ază cerul arbore · din familia fagaceelor .
· 11) Caracte~izează un soi -bu!l - Br~dul,
1 molidul sau pinul. 12) Mam1fer ommvor,
care trăieşte in pădurile de munte, yl~area
lui fiind strict reglementată - Păduri tmere
foarte dese.
§ VERTICAL: 1) " ... pll.du_rii", r{)ma!lţă" ~e
~ Edva:rd Grieg, pe versurile poetului Chris-
tian Winther (~eart.) -:-: Pădure seculară
. de mari proporţn . 2) Sc.rntor englez (18_~~-
§ 1965), autorul volumulm "Pădurea sacra -
§ Cea mai bătrînă pâdure din ţa,ra noastră,
'§~~·~·.q.~·~~
202
situată jn .judeţul Mureş, <,;u circ~ 370 ~e .§
~
riu · tn R.F. Germania - Comfozitor aus-
vaTh "Povestiri din pădurea vieneză". 4) Care .
au loc o dată pe an (fem.)- Notă muzicală.
5) · Natriu - Scriitor român (Ştefan; n.
19,.2t.), autorul volumului "Drumul tre'ce
msulă grecească în Marea ţom.cll. --:. Cerm:
!
7) " ... pll.durii", .roman aparţmind scrutorulm
Localitate In Afghamstan - Paner. 8) In-.
pMuri, lipsite de copaci şi acoperite cu ·.iarM
şi flori. 9) Arbore exotic de esenţll. preţioasă,
întîlnit in pll.durile ecuatoriale şi ·tropicale
umede, veşnic verzi - Loc tn pădure unde ~
mează In ţa1.1a noastră cele mai întinse P~: §
duri, fie curate, fie In amestec cu alte spe.<;u §
- Localitate -in Yemen : ll) Plantă textllă
- "Cîntecele ... de sub păiiure", volum <ţe §
versuri de Dl'agoş Vrt~ceanu (nom.) - Um- ~§
tate de măsură egală cu un metru cub, in-
trebuinţatll. la măsurarea lemnelor aşezaţe
in stive. 12) Mamifer rum~gător, răspin~1t
în codrii" Carpaţilor, una dmtre frumuseţile §
.patriei noastre, a cll.rui vlhătoa~e e~te sup~~ă .
unui regim special - Arbuşti dm familia
cornaceelor, răspînâit in ţara noastrli In
pâdurile de .!)impie şi dealuri.
Dictionc.r: UAN, LUC, s:.A&'l,GAT, DET:JLE-;
-Z&TT, LAL, EFU.
GH. AL. KISSLING •
IANCU PANTALON • - Bîrlad.
!.
~
CONEX/UN/
.
§
r • §.
·• lntimplarea are un loc privilegiat Intre
cauză, şi efect. §
• .o privire atit de ambiguă, incit lll- §
murea totul.
• Există cuvinte rartj pe care le foloses c §§
toţi oamenii.
• Ascultă sfatul meu: nu te încrede in ·'-.
sfatul nimănui. . ~
• Prea săr.ac pentru a-şi cumpăra hame §
ieftine şi prea bogat 'pentru a 1'3 da de po- , ~
mană pe cele. purtate . . ~ ·~ . - ------:--
• Îi stătea bine tn rochie de mtreasă ŞI
.
de aceea se îmbrăca In mireas!l"'bri de'cite ori §
avea ocazia. §
• Şi-a pus ceva în gînd şi .~ uitat unde.
• Se bucura Intotdeauna cmd era .refuzat .
§
de edituri: opera sa postumă rămînea mtactc'l . §
LAURENŢIU ORĂSANU • §
• §
SaDAng - arhiva personală

l
EXERCITIUL FIZIC-
ÎN SLUJBA SĂNĂTĂTII
")
. . ',-
Gimnastka medicală este
o terapie cu aplicaţii foarte
mari şi rezultate foarte bu-
ne in ceea ce priveş~e refa-
cerea sănătăţii, mărirea ca-
pacităţii de muncă fizică
şi intelectuală, precum şi
reducerea timpului inca-
pacităţii temporare de mun-
că. Exerciţiile recoman-
date se adresează tuturor
oamenilor, tineri şi maturi,
mai ales femeilor, fiind se-
lecţionate exerciţiile cu mare
eficacitate şi care se pot
practica la domiciliu.
Programul de gimnastică
recomandat fiecărei afec-
ţiuni în parte se compune
din 7 exerciţii care se prac-
tiră intr-o cameră bine ae-
risită, pe un covor şi folo-
sind diferite obiecte din casă
pentru desfăşurarea lui -In
bune condiţii. Programul
ilurează 15-30 minute şi
se execută de 1-2 ori pe
zi, dimineaţa şi in timpul
zilei. Fiecare exerciţiu fizic
are indicat un număr mi-
nim şi unul maxim de re-
petări, rămînînd la latitu-
dinea practicanţilor doza-
rea efortului fizic In funcţie
de gradul de pregătire fi-
zică .
Exerciţii recomandate pen-
tru slăbire
Ex.1) Şezînd pe podea cu
membrele inferioare întinse
şi depărtate sau pe bancă;
aplecarea trunchiului ina-
inte (flexia trunchiului) de-
~·~·~
plasind roata cu minere !na-
in te, revenire la poziţia ini-
ţială. Se vor face 2- 5 re-
prize de cite un minut fie-
care (fig.1).
Ex.2) Întreg şezind; ridi-
carea membrelor inferioare
tntinse concomitent cu
atingerea palmelor sub ge-
nunchi, revenire la poziţia
iniţială. Se execută in 2-5
reprize de cite 10-15 ori
fiecare, intercalate cu pa-
uze de odihnă (fig.2) .
Fig. 2
Ex'.3) Culcat pe partea stin-
gă, braţul sttng intins in
prelungirea corpului şi mî-
na dreaptă sprijinită in faţa
pieptului; ducerea membre'-
lor inferioare spre cap, alu-
necînd pe podea, apoi reve-
nire la poziţia iniţială. S.e
vor face 2-5 reprize de
cite 10-15 mişcări fiecare,
intercalate cu scurte pauze
de odihnă şi apoi se repetă
pe partea dreaptă.
Ex.4) Şezind depărtat cu o
minge medicinală sau o
carte de 1-2 kg deasupra
capului: rotaţii mari de
trunchi spre stln~a de
3-5 ori şi la fel spre dreap-
Fig. 3
ta: s_e v_or face 2- 5 re-~
pr1ze m fiecare parte, inter- '
calate cu pauze de odihn<i
(fig.3).
Ex.5) Culcat cu faţa în jos.
braţele întinse inainte; ră·
sucirea bazinului spre stîn·
ga cOncomitent cu ducerea
membrelor inferioare spre
cap, revenire la poziţia ini· .
ţială. Se vor. face 2-5 re·~
prize spre stînga de cite ~
10-15 ori fiecare şi apoi la
fel spre dreapta, inter. ealate
cu pauze de odihnă. -
Ex.G) Culcat pe spate cu
braţele lateral; 'ducerea mem·
brelor . inferioare întinse
la verticală, revenire la po- ·
ziţia iniţială. Exerciţiul sr
execută In 2- 5 reprize de
ctte 10-15 ori fiecare, in-
tercalate cu pauze de odih·
nă.
Ex.7) Pedalaj la bicieleta
de cameră (ergometrică)
timp de 5-10 minute, In
ritm de 25 km pe oră. Exer-
ciţiul se poate inlocui cu
mişcarea de pedalaj din po-
ziţia culcat pe spate, făcln­
1
du-se , 2-5 reprize de 1-3
minute (fig.4).
~
Fig. 4
Exerciţii
tru
recomandate pen-
menţinerea siluetei
~
Ex.1) Stind, se împrăştie
pe jos 1 O- 20 scobitori şi
apoi se ridică una cite una
prin aplecarea trunchiului
de fiecare dată. Pot fi fă­
cute 2-5 repriz~.
Ex.2) Culcat .J1e pad.ea,. stln-
gă .cu mîinile in prelungi-
rea corpului; se.. vor ...fa re
5-10 cercuri cu membrul
inferior drept in fiecare sens
şi se repetă în 2- 5 reprize,
apoi se schimbă partea şi se
execută la fel cu membrul
inferior sting.
203
SaDAng - arhiva personală
204
SaDAng - arhiva personală
 : ' ' ' ~ . >. ·.p: ' •~"J 6) Necopt Ia cap ! Din imprejurimile aces-
~
. .
- ., JV!ENS
.
~ "
SANA ....
- ~
· tui cunoscut oraş din Moldova a fost cules
basmul "Fata săracului cea isteaţă", prelucrat
şi publicat de Petre Ispirescu - A apărea.
ORIZONTAL: 1) Dotată cu aptitudini crea- 7) Cornel Dinulescu - Capul ei emite ...
toare printr-o profundă cugetare. 2) Opera lumină. 8) Nu e in toate minţile (reg.) - Re-
de seamă a poetului roman I uvenal, tn care cenţi. 9) Au mintea ascuţită - Cufundaţi
sînt infierate moravurile corupte ale Romei in ginduri. 10) A avea de gind să facă ceva
şi din care reţinem maxima "Mens sana in - O zi rămasă in amintire - Două din
corpore sano" (neart.) - La mintea omului. zece! 11) " ... poetică", lucrare aparţinînd
3) Zeiţa inţelepciunii in mitologia greacă, poetului şi criticului francez Nicolas Boileau-
născută, potrivit legendei, din capullvi Zeus Despreaux (1636-.1711), din care cităm
:.... Om învăţat şi înţelept. 4) Nina Damian fraza: "Un prost găseşte intotdeauna pe unul
- Scoasă din minţi. 5) Fel de a percepe şi mai prost care-I admiră" - Scriitor roman
interpreta lucrurile şi fenomenele - A fi supranumit Retorul sau Tatăl, care, avind o
învăţat. 6) Cap de savant! - Probă de veri- vastă cultură şi o memorie uimitoare, a
ficare a aptitudinilor psihice şi fizice- Loca- adunat după aproape 50 de ani părţi din
litate in Olanda. 7) Nota traducătorului declaraţiile pe care le audiase In tinereţe In
(abr,) - Piesă de şah - Notă muzicală . şcolile retorice.
8) O amintii:e ... din viaţa noastră - Izvoa- DicJionar: EES, BOL, IRĂ, TUIEŞ.
rele Dunării! - Sculptor francez (1840-
1917), autorul 'lucrării "Ginditorul". 9) Isto- IOAN V. CIDŢU • ~loreni
ric şi ziarist român (1812-1893), figură
proeminentă a revoluţiei de la 1848 in Tran-
silvania, fondatorul revistei "Foaie pentru
minte, inimă şi literatură", apărută la Braşov
intre anii 1838 şi 1865.r10) Se pierde repede
cu firea - Cap fără minte. 11) Nu sint cu-
minţi - Feciorul lui Costache In "Amintirile
din copilărie" ale lui Ion Creangă, "băiet
mai mare şi înaintat la învăţătură pină la
genunchiul broaştei". ~
VERTICAL; 1) Poetă română (1916-1944), ~

~
. autoarea poemului "Ţii minte-ntîia ploaie!"
(Magda) - Sprinten la minte. 2) Final la
jocul minţii - "Finul Pepelei cel isteţ ca
un proverb" din poezia "Epigonii" de Mihai
Eminescu - Mereu înainte! - 3) Cu luare-

~
aminte - Pictor şi gravor olandez (1616-
1680), autorul tablourilor "Un filozof gin- ~·
dind" şi "Portretul unui- matematician" _
. 4) Pătruns cu mintea - Elemente precise
§. pentru luarea unei hotărîri judicioase. 5)
~ Gureluşă de meşină - E intr-o doagă (pl.).

~·~·~~~ ......, .
205
SaDAng - arhiva personală
r;·~·~·~·~

§ UN ANONIM GENIAL: '

§
INVENTATORUL ROTII
1 Astăzi '
este admis aproa-
pe unanim că fără inven-
locomoţie ce au populat pre-
istoria transporturilor pe
tarea roţii civilizaţia con- Terra. Este vorba de un
temporană, ca şi cea a uiti- cărucior, alcătuit tn Intre-
§ melor patru milenii, ar fi gime din lemn, cu roţile Detaliu dintr-un car de ce-

~
fost de neconceput. Într-o compacte tăiate din l)uş­ remonie din secolul al V -lea
încercare de ierarhizare a teni şi cu un soi de şa aşezată î.e.n., descoperit într-o ne-
invenţiilor omenirii - di· pe osie. Interesant de reţi­ cropolă din Comorta.

~
ficilă dar nu imposibilă - nut că la acelaşi nivel al
primul Joc J-ar ocupa nea- săpăturilor şi tn acelaşi vehicul s-a născut tn clipa
. părat roata, importanţa ei perimetru geografic au fost In care cineva s-a gîndit să
practică şi istorică situlnd-o găsite şi săniL pentru trac- aşeze o asemenea sanie peste
chiar înaintea computerelor unul sau două trunchiuri
~
tarea pe 'uscat a greutăţi­
şi a vehiculelor cosmice. lor, sau ceea ce demon- de copaci doborîţi, obser-
Este cunoscută stupoarea strează că Inainte sau poate vînd că transportul se uşu­
conchistadorilor spanioli chiar In paralel cu transpor- rează mult prin capacitatea
care, ln,.contact cu civiliza-
~
tul pe roţi, băştinaşii au de rulare a acestora. A
ţiile precolumbiene - re- utilizat mijloace identice cu urmat apoi debltarea trans-
marcabile prin organizare cele folosite de aborigenii versală a arborilor plnă la
statală, prin surprinzătoare celor două Americi. E de dimensiunile unor reduse
cunoştinţe de medicină, de presupus, astfel, ră primul fragmente cilindrice. .Mo-
astronomie - au putut con-
stata că băştinaşii foloseau Detaliu dintr-un basorelief astrtan reprezentîndu-l pe
pentru transporturi sănii regele Asurbanipal (sec. VII î .e.n.).
trase pe pămînt. Incaşii, az-
tecii, mayaşii n-au ajuns nici-
odată la inventarea roţii
şi e de presupus că civiliza-
ţiile lor ar fi fost condam-
nate In continuare la o dez-
voltare înceată şi inegală.
Cind,_ unde şi de către
cine a fost inventată roata
(aceasta fiind Intr-adevăr o
invenţie, şi nu o descoperire,
deoarece ea este de negăsit
printre patentele naturii)?
§ Suverane rămîn In această

j privinţă .relicvele arheologice.,

acestea indicind pînă la ora
actuală ca patrie a roţii
sud-vestul Asiei. La Susa,
in străvechiul Efam (zonă
elin sud-estul Iranului), ame-
ricanul Speiser dezgroapă
~ cel mai vechi car, exhuma-

j
'Y ţia indicind nivelul anilor
2500 - 3000 înaintea erei
noastre. Un alt arheolog,
englezul Woolley, descop eră
in mormintele regale de la
Ur tot un mijloc de tra('ţi­
une asemănător datind din
. anul 2950 l.e.n. In sfîrşit,
un al treilea vehicul pe roţi,
~ datorat artizanilor sumeri-
eni (aproximativ 3000 i.e.n.)
ne permite să ne facerrţ o
§ ioN· destul de apropiată de-
§ SJ>r"" aceste mijloace de
·.Q'><Q'><Q'>·<:?><Q'><Q'>~·~

206 '
SaDAng - arhiva personală
~~·~·~·~~·~~
~ mentul a lwemnat . In fapt
naşterea roţii, · invenţie ca·
. pitală, i\r genialul observa-
.
'!
tor, pierdut în negurile pro- .
- toistoriei, a fost şi a rămas .
părintele · -tehnicii mondiale.
Ce forţă de tracţiune au
utilizat aceste. primitive ve-
.hicule pe două şi pe patru
roti? Este de. presupus că
pen.tru început cărăuşii au
recurs la serviciile măgaru­
lui sălbatic. Calul, acest
mare cadou al naturii, a
fost descoperit nu de către
Civilizaţiile Indiei sau ale
Orientului Apropiat, cum ,
poate ar fi ~;J.e bănuit, ci ~e
către tribur1le noroade dJU
Asia Centrală, Siberia ori- Acesta este ce! mai vechi car scos !a lumină de . cătr~
entală şi Manciuria. Primele arheo!ogi. El a fost descope!it ~n, Orientul Aproptat Şt
cabaline domestieite, de ta- apa-rţine celui de-ai IV -!ea mdemu t.e. n.
lie mică şi cu aspect hirsut,
au avut totuşi 1.1n rol consi- . ale lumii: faian,ţa egipteană ldim că ele fac parte dintr-un
derabil In potenţ.area econo- din email albastru, panou- imens tezaur alcătuit · In
miei agrare, In scurtar~ rile , din cărămizi multico- -rest din arme de aramă
drumurilor şi In moderm- lore ale Persiei, carafele de şi de _aur, din v~se .~e a~:
zarea campanii!or militare. Susa, gobeleturile de India, gint ŞI de aur, d1!1 b!Juţerl!
Cu animale iuţi, lnhămate vasele tripode din China <ţe de aur, din lapJSlazuh ŞI
. la carele de luptă, populaţia nord-est, . obiectele artiza- cornalină, din pumnale cu
migratoare a hixoşilor a cu- nale ale civilizaţiei minoice, lama de aur, din ace, paf-
cerit Egiptul şi e de presu- iar mai ttrziu, odată cu tale şi diademe făcute din
pus că asemenea vehicule utilizarea caolinului, cele- metale preţioase şi ornate
de atac au produs asupra brele porţelam.Îri chinezeşti . cu pietre scumpe. Mormln-
oştilor faraonului o panică de 0 puritate şi de o fineţe tul lui Tutankamon oferă
la fel de mare ca şi cea .vro- neîntrecute. şi-el un exemplu semnificativ.
vocaţă asupra germanil_or, Revenind la mijloacele Nu Incape nici o tngoială
in primul război mond1al, de · transport, vom nota · că dacă roata a avut un rol .
de către tancu{le aliaţilor. faptul că acestea au consti- decisiv în dezvoltarea trans-
Cu ajutorul acestor "blin- tuit multă vreme un • lux porturilor şi a indus~riei
date" trase de doi cai, avînd . rezervat doar claselor avute, olăritului, ea a stat ŞI la
un echipaj alcătuit din- carele de promenadă, de baza creării unor prime ma-
tr-un cărăuş, doi arcaşi şi doi - paradă sau de lu~tă! îmJ?O· şini-unelte, puse In mişcare
purtători de scuturi, asi~i- dobite cu sculpturi Şi aplice prin forţa braţelor. sau cu
enii şi-au extins· hegemoma costisitoare (unele chiar din ajutorul unor atelaJe. Spe-
asupra . întregului . · Orient aur şi pietre scumpe) fiind cialiştii stnt de acord c~ ~.?
Apropiat In primul mile- rezervate aristocraţiei şi existat asemenea "maşm1 ,
niu î.e.n. familiei domnitoare, la fel dar ele s-au pierdut. E de
Arta ceramică a -cunoscut · cum, la inceputul veacu~ui presupus că · pentru .depla-
şi ea, prin mijlocirea roţii, nostru·, primele automobile sarea şi înălţarea urJaşelor
încă din secolul al IV-lea au făcut doar deliciul oame- blocuri de piatră s-au folo-
î.e.n., un veritabil- boom eco· nilor cu stare. Arheologii sit scripeţi,. platforme ru-
· nomic, roata olarului fiind care au avut norocul de a lante sau lJOate chiar unei~
şi ea., fireşte, opera unui decoperta mormîntul re- sisteme mecanice mult ma1
meşter anonim, meritul re- gal de la Ur, loc de veci in complicate. Numai exis-
venind celui care a avut care defunctul a fost lngro- tenţa lor, apreciază ingi-
ideea de a -regulariza forma pat Împreună eu cele nouă nerii · de azi, ar putea ex-
VI!sului aşezînd lut1.1l pe o neveste ale sale şi cu în- . plica înă.lţar,ea _m~~. con-

l
placă turnantă. Apoi, prin treaga sa gardă, au putut · strucţii ale antich1tăţn, în-
descoperirea şi - selecţiona- constata din nou , că vehicu- tre care zigur.atul din Ba-
•rea materialului de lucru şi lele pe roţi se numără şi e~e bilon, Carul din Alexandria,
perfecţionare~ cuptoarelor printre obiectele de preţ desJ;i- templul din Karnak,, pira-
de ardere S au născut mi. nate de a însoţi suveranul în ~
' - - mida lui K.eops, colosul lui
nunatele vase şi obiecte ce viaţa -de apoi, valoarea lor Mem ' non etc. Arheoloma va
împodobesc marile muzee fiind enormă dacă ne gin- o·

·~~-~~~~

207
SaDAng - arhiva personală
 ·~·~><Q>~-.Q>~·~<Q->·.Q>~
~ ' . §
~ dov~di sau nu valabilitatea · , . §.
),· acestor prezumţii. Dar ori- §
~ cum,• prin inventarea roţii, §.
'( antichitatea a dăruit poste-
~
rităţii principala c..heie a in- ~:
făptuirilor de ordin tehnic.
Acest lucru a devenit evi-
~ d~pnt încă din pQrioa!fa · evu-
lui mediu timpuriu, o dată
§
§
J. cu dezvoltarea gustului pen-
'( tru inventică, pentru rea-
~ lizarea de 'maşini şi agre-
:;, gate mobile, puse în mişcare
'C prin solicitudinea energiei
t
§
.

~ hidraulice şi eoliene. Două

~ qin acestea s-au născut chiar §
:;, în ţara noastră prin geniul §
'(~ artizanu lui anonim:
mul vagonet u n car cu · doui:.. ro ţ't gastt
pri-
. pe şine exe- tn r-o necropo z·a d m
- · • t · T b
e a. §
), cutat In întregime di'n lemn mod direct sau indirect prin- denţă pentru oricine. Dar
'C de către meşteri din zona · cipiului de rotaţie. Uw apa- credem că nu este inutil
~ Abrudului şi celebra moară rat de recepţionat emisiunile să ne reamintim că fără in-

t
~ cu făcaie ce anticipează cu de televiziune n\1 conţine ·· ventarea roţii, atunci, cu
cîteva ~ecole turbina Pel- nici o piesă rotativă, dar 5000 de ani In urmă, civi-
lton . pentru a funcţiona are o.ea- lizaţia ar fi făcut paşi de
De atunci şi pînă în- pre- părat nevoie . de electrici- melc, dovedindu-se lncă
~ zent tot ce s-a · înfăptuit In tate, care electricitate poate o dată că datorăm foarte
), tehnică şi In inginerie teh- fi produsă numai cu aju- mult celor care sînt primii

t
'( nologică. de la simpla torul unui generator, iar
piuliţă şi pînă la compo- acesta e de neconceput fără
- uneori cu imense sacri-
ficii - in găsirea drumului
nentele ce asigură mişcarea un disc rulant. N-ar avea către binele şi fericirea ome-

f computerelor şi a navetei nici un rost să mai demon-

,poţ;ole, " '"boNiooe"ă '• -~~~- "''' "' opore oU evi-
nirii.
LIVIU TIMBUS •

O/SIMULĂRI .·
9) Dau din cap cu înţeles - A. se da deoparte!
10) Nouă pentru noi - Fiară cu chip de om
- Face schimbări de linie. 11) Gel utilizat
t
§

ORIZONTA:t: 1) Rezervă de stat pentru o ~flir:~:ume fel Prietenă

de pe băncile §§
atmosferă dramatică. 2) Cursă făi:ă obstacole T Ă J:. §
- Pretext pentru păcăleli . 3) Atribut pentru I. PĂTRAŞCU_ • -Bucureşti
;, enigmele sfinxului. 4) Se fac cu mari greutăţi §
~ - Trup mic de pitic! 6) Intră in comună-
;>, Ct~dleă 1a ) p1t·cioarele femă eăiltor -
1 6 ScoaEse din1 §.
'C s 1c . ncepe num r oarea - cranu §
§
~
marilor ste.le - Produs lactat ... pentru casă.
7) Pe scurt -vere, pe scurti - Există în fond! §
:..... Fate totul lună. 8) Element de susţinere
'~ în bazinul acoperit - Ţinută la secret. 9) §
. · Femeia care nu . se jenează să-ţi spună anii.
~ 10) E. o reverenţă a orientalilor - Atenţionat
'în prima şi ultima fazăl. ll) Balaurul cu şapte
t
§'

f (zice-se) capete - Trage In aer.

VE_RTICAL: 1) Bijuterii la preţ redus - Cap
de afiş! 2) Face operaţii ÎL\ cap - A face o
adeziune. 3) Înlesneşte plăţile - t Împinge • §.
~ . la apă . 4) La stînga hărţi lor - nfricoşă- §
;, toare gură de foc. 6) Trecătoare in atenţia tre- !.
'( cătorilor - Material pentru foi. 6) Dresuri
~ pentru mindrele noastre - În grad mare la

t~·~~~~~·~ ~~~~~~~~~~~~·~~~~~·~~~~~··~~
" faraoni! 7) Întins la soare pe litoral - Pont
'C gazetăresc. 8) Tot peste Milcov - Cap de .
aviator! - Despre el se vorbeşte in lipsă.
.
§

208
SaDAng - arhiva personală
 §
a veacului nostru, care, aşa §
cum vom arăta de Indată, §
au izbutit chiar să între acă
prin număr de asasinate şi
sadis~ e\emplul emulului
i
lor.
S-a !nt.eles, credem, că
Jack Spintecătorul a , exis- §
tat aievea chiar dacă po-
litia londoneză n-a izbutit
nlci să-I captureze, nici să-i
identifice numele adevărat.
Suita de omoruri (şase la
număr după unii, mult mai
multe în opinia altora) de-
butează în noaptea de 31
august 1888 şi se sfî'rşeşte
brusc la . 9 noiembrie In
acelaşi an. Toa.te asasinatele
au loc pe malul sting al §
Tamisei, între orele 24 şi ~
Un 'plan al Londrei apărut în revista Punch din 1882. El 5- dimineaţa, In aşa-numitul
reprezintă cartierul Whitechapel, zona în care au avut loc cartier Whitechapel, vieti-
toate asasinatele. . mele fiind fără excepţie fe- ~­
mei de moravuri uşoare,
nici prea tinere şi nici prPa
frumoase. Expertizele eri-~

i.
minaliştice dovedesc că asa-
sinul a folosit In toate ca-
zurile aceeaşi tehnică de
lucru, atacînd prin surprin-
dere, pe la spate, utilizind
în a_cest scop un cutit de "-
Ucigaş fioros, rămas în avlndu-1 ca protagonist -pe mari dimensiuni. Spinte- §Y
arhivele 'criminalităţii bri- carea şi oribila mutilare a §
~
Claude Riche, criminalul
tanii:e ca .autor al unei suite .apare In persoana unui dis- victimelor aduc dovada in- _
de omucideri de- o bestiali" tins aristocrat englez. Fap- dubitabilă că autorul este §'
tate şi cruzime fără margini, tele- imorale, şi în mod spe- un fioros dezechilibrat min- §

~
,.Jack Spintecătorul" a cial crimele şi violenţa, au tai, dar un maniac para-
devenit, paradoxal, o d_ată cu •continuat de altfel să repre- noic cu_· suficientă putere, §
· .scurgerea anilor, un adevă- zinte pînă astăzi o adevăra- .raţiune şi sînge rece pentru §
rat personaj de ficţiuni foi- tă mină de aur pentru edi- a-şi premedita cu bună şti- ~
:;. el orice, ue născoceli şi anec-. torii şi producătorii de cărţi inţă sinistrele incursiuni
'( dotici populare, dar mal ales şi filme comerciale. nocturne, capabil de a ·sfi-
f
~ erou al unor cărţi şi filme în ţara de baştină a
de factură poliţistă, publicul fiorosului ucigaş, faptele
da prfu şiretenie şi prezenţă ~
de spirit detaşamentele po-
contempora:n cunoscîndu-! acestuia revin în actu- liţiei, de a lovi şi dispărea

~
mai ales su·b această lnfă- alitate' prin . filmele Hands fără urme. Tratatele de me- §
ţişare şi avind ăoar o idee of the Ripper cu Eric Por- dicină judiciară, cele de psi-
vagă despre existenţa lui ter, ~n 1971, prin piesele de hanaliză, de patologie min-
reală. Nici nu e de mirar~e. teatru Ripper (1973) şi tală consemnează, de altfel,
~ În 1889, la numai un an Jack the Ripper (1974), n:u puţine exemple de asa-
~ după sfîrşitul odioaselor precum şi printr-un show sini sadici, camuflaţi sub
:;. crime, Jack Spintecătorul de mare succes, Ţhe Jack aparenţele şi conduita civică
'( . şi-a redobindit faima prin Ripper Show, !n 1973. Co1in a unor cetăţeni "perfect nor-
~ mali". - Ucigaş:ul londonez
t
~
pana lui Sir Arthur Conan Wilson scrie un roman, "Co-
Doyle şi prin faimosul său livia de sticlă", iar _cpmpo-
Sherlock Holmes. În 1937, zitorul aus.triac Alban" Berg
cunoscutul regizor Marcel compune chiar o dramă
Carne realizează o peliculă muzicală . intitulată "Lulu".
are chiar cinismul de a se
adresa în scris agenţiei de
presă Central News Agency,
· autodenllniindu-se - Jack
burlescă, distribuindu-1 in the Ripper (J~ck S.eintecă­
~
Mai mult decît atît: crimele
rolul •ferocelui asasin Ion- bătrînului Ja'ck se pare că torul) şi anuilţindu-şi pro-
donez pe cunoscutul Jean- iectele printr-o succintă con-
:;. Louis Barrault. Într-o altă au exercitat 0 veritabilă fesiune, încredinţată, evi-
'( versiune cinematografică fascinaţie asupra unor de- .dent, de indată tiparului:
~ fi>anceză, de data aceasta tracaţi d.in prima_ jumătate "Sînt hotărît să mă ocup §

~~·~--~~~-~-~~~~~-~~~-~~§
13 - Almanahul Flacara '87 2Q9
SaDAng - arhiva personală
 de toate prostituatele şi le
voi spinteca atit · timp cit
nu voJ fi înhăţat": -
Cele şase crime atribuite-
lui J ack Spinte<Jătorul, la
care se adaugă alte zeci de
omoruri ajunse la urechile
populaţiei îngrozite prin
mijlocirea zvonurilor şi a
fabulaţiilor de stradă, de'z-
lănţuie · un adevărat val de
teroare care se amplifică
pe măsură ce zilele trec şi
fortele . de ordine se arată .
incapabile de a zădărnici
acţiunile criminalului fan-
tomatic. Sint mobilizate toa-
~~ forţele disponibile, dar
la o capitalăeu patru mili-
oane de locuitori poliţia me-
tropolitană nu poate con-
centra mai mult de şase
mii de angajaţi, ceaţa lon-
doneză dovedindu-se, şi ea. Singurele documente în legătură cu .asasinatele presupu-
un aliat de "preţ al ucigaşu- _sului Jack the Ripper sînt fotografiile serviciului judiciar
lui care izbuteştll să stră- înfăţişînd cele trei femei ucise în East End. Dar foto-
bată fără dificultate bara- grafiile au fost date publicităţii abia în 1975 ! Presa vre-
jele autorităţilor. Situaţia m ii ,s-a întrecut în schimb să imagineze asemenea scene
dezlănţuie o furibundă cam- cum este cea reprodusă mai sus. _
panie de presă, ziarele ţin- ~
tese direct persoana şefului indi:Vid cu
pregătire medi- ce zdruncină din temelii edi-
poliţiei şi pe cea a minis- cală, un doctor ratat sau cu ficiul sociaf. Lovit de
trului Henry fibra nervoasă atinsă de al-
Matthews, concurenţa continentalil.,
panica atingînd punctul eul- cool sau boli venerice, deoi mai ales de cea a Germani- §
minant dtlpă noaptea
un chirurg, pe care crizele · ei, a Franţei şi a Italiei, im- ·
· dublului asasinat, cînd po- de nebunie îl Imping spre _ periul maiestăţii sale cu-
liţia descoperă trupurile necasemenea "intervenţii ehi- noaşte o gravă recesiune
însufleţite ale numitelor Eli-rurgicale" pe abdomen. Nu economică. Ţara, . Şi mai ales
sabeth, Stride şi Catherine este exclusă nici posibili- capitala, se umple de sute
Eddowes. Groaza şi stupoa- tatea existenţei unei "spin- de mii de şomeri, In car-
rea ajung pînă In cabinetul tecătoare", prostituată ce a tierele mărginaşe se insta-
reginei Victoria care soli- găsit această cale pentru lează mizeria, foametea, de-
cită rezolvarea grahnică a a-şi lichida concurentele. zagregarea morală, iar îm-
cazului; adresîndu-se InInteresant · de remarcat, preună cu acestea, alco-
acest scop· primului minis- aşa cum aveau să o recu- olismul, prostitutia' şi bolile
tru, lordul Salisbury. noască ulterior chiar cer- venerice. Din ·masa zecilor
Dar In .lipsa unui asasin cetătorii englezi, că aseme- de mii de dezmoşteniţi ai
nea prezumţii nu puteau
iu<mtificat, serviciile de eri- soartei se alege, fireşte,
minalistică, medicii legişti,primi girul oficialităţilor In drojdia societăţii, mediu fe-
plină epocă victoriană. Ma-
psihiatrii, gazcetarii n-au alt- tid dar excelent pentru pro-
ceva mai bun de făcut de- rea Britanie, ţara "echilibru- _liferarea aşa-numiţilor pick-
cit să fabrice specl_\laţii şi .
lui, a ordinii şi a austerită- pockets, a borfaşilor, a es- §
supoziţii. Se acreditează ast-
ţii moravurilor" nu ,putea crocilor, a tîlharilor şi a §
fel ide~a că ucigaşul ar îi naşte un asemenea monstru, cohortelor de prostituate. ~
un ftustrat sexual refulat de aceea guvernanţii s-au Chiar şi fără Jack the Ri-
in. ~anifestări p~ţologice
grăbit să .pună In circulaţie pper, Londra devine un
cr1mmale, după aiţn, · Jack ideea că temutul asasin a centru al -crimei şi tran-
Spintscătorul s-ar ascunde sosit.Ue pe continent, din ţări zacţiilor veroase, omoru-
ln persoana unui 'bărbat ce puteau naşte asemenea riie, violenţa-şi-- ltl:Htea in- §
condamnat in copilărie la rebuturi ale speciei umane. terlopă prefaţlnd aici naş- ~
Numai că realitatea ascunsă terea viitorului·- gartg'ste-
dureroase privaţiuni fami- în dosul strălucitoarei ·ra- rism american.
liale, urgisit şi umilit de o ţade victoriene era cu totul Dar deocamdată toate a-
A mamă diabolică. . Foarte alta. Sfîrşitul de veac gă- ceste gunoaie_ sînt arun- §
'{ mulţi au fost de părere că seşte Marea Britanie pradă eate in curtea emigranţi- §
~ omul din umbră ar fi un _ unei severe crize economice lor. Nu lntlmplător, la 30
~~-~-~-~~~§
210
SaDAng - arhiva personală
 -~-~-~~-~-~i'
~·
septembrie, revista Penny
lllustrated publică pe co-
pertă un desen cu etaj, par-
tea superioară înfăţişînd o
femeie asasinată, iar In sub-
sol imaginea unei reuniuni
socialiste, organizate de
emigranţi. · Şi, evident, di-
versiunea are darul de a
crea falşi inamiCI, punind
la stîlpul infamiei persoa-
ne nevinovate.
fntr-adevăr, la ora res-
pectivă, in Londra se aflau
o mulţime de emigranţi so-
siţi din Europa şi din co-
lonii, bărbaţi şi femei con-
strînşi la o viaţă g~:ea, mi-
zeră, insalubră. Dar nu
aceştia formează tnajorita-
tea proletariatului pauper
industrial şi portuar. Pic-
torul Gustave Dore, sta-
bilit mai multă vreme in
insulele britanice, ne-a lăsat
o suită de imagini cutre-
murătoare ce înfăţişează
traiul muncitorilor por-
tuari din docurile Tamisei
şi sinistrele cartiere de !o-
cuinţe, in care îşi măcinau
existenţa mai bine de un
sfert din lucrătorii metro-
polei. Este şi momentul
unor mari mişcări şi de-
monstraţii muncitoreşti,
socialiste dar şi acela al
unor organizaţii anarhis-
te, defetiste, in care
se insinuiază profeţii unor
noi credinţe, şarlatani şi
arieraţi. Cu toate acestea,
cum spuneam, oficialitil-
ţile · se grăbesc să fabrice
supoziţii convenabile.
Atenţia este concentrată
pentr11 Inceput asupra emi-
granţilor in sinul cărora
poliţia depistează . activi-
tatea unor cercuri mar-
xiste. tn 1903 este arestat
~
. un f ·izer polonez, Severin
Klosowski, acuzat de a-şi
fi ucis cele trei neveste suc-
cesive şi comentatorii a-
~
mmţă, triumfători, că a-
cesta şi Jack Spintecăto-
rul au fost una şi aceeaşi
persoană. Din rindul asa-
. sinilor prezumtivi face . par-
te !n continuare . Alexan-
dru Pedahenco, asupra că­
ruia se găsesc documente
ale poliţiei secrete ţariste
!5i chial' ... jurnalul intim al
lui Ras putin! George Bt>r-
13 *
să-~i
i
nard Shaw, într-un arti- - tr-un abator ... a putut
col sarcastic privind suc- ghideze spre crimă teribila
cesele ucigaşului din Whi- perversiune".
techapel, pune sub acuza- A~emenea speculaţii lip-
ţie cazna autorităţilor de site . de obiect, bazate pe
a găsi In persoana crimi- consideraţii rasiste, xeno-.
nalului un reprezentant al fobe, toate in apărarea in-
mişcărilor politice de stin- tegrităţii morale a cetăţea-
ga. nului britanic, aveau să fie
Apoi atenţia este diri- ridiculizate chiar de către
jată asupra populaţiei e- cercetătorii englezi. Mulţi
vreieşti, omuciderile fiind le- dintre aceştia s-ai! străduit
gate de practicile miste- in ultimele de.:enii să iden-
rioase ale cabalei. Se pro- tifice criminalul în persoa-
cedează chiar la arestarea na unor distinşi rep.rezen-
unui oarecare John Pizer, · tanţi ai burgheziei şi ai a-
evreu polonez şi măcelar ristocraţiei londoneze. -Asi-
ritual (haham). Acuzaţia fel, in memoriile sale, Sir
este reluată chiar după m.ai .l\lellvile Macnaghten, şef al
bine de o jumătate de poliţiei criminale In 1888,
secol, In cartea lui Robin ajunge la ipoteza că asa5i:
Odell dedicată toamnei sîn- nul ar fi fost un tînăr ne-
geroase a anului 1888. "Din- bun pe care onorabila sa
tre toţi ucigaşii posibili in- familie l-a internat intr-un
tr-o Londră a anului 1888 ospiciu, deoarece numai
- scrie autorul - numai aşa s-ar putea · explica !n-
un haham putea avea toate treruperea subită a şirului
motivaţiile, metodele şi o- de crime. Un alt autor,
caziile pentru a ucide pros- Tom Cullen, ajunge chiar
tituatele din East End. să "descopere" ucigaşul, a-
Numai un asemenea om, cesla fiind un tînăr şi stră_-
inadaptat unei vieţi nor- lucitor avocat al timpului,
male,... cu dorinţele mor- John Duitt, intrat în ateu-
bide satisfăcute prin exci- ţia Scotland Yardului • pen-
taţia sexuală a lucrului in- tru curiozitatea maladivă
Epoca victoriarni s-a caracterizat, susţin unii cronicari, .
prin austeritatea moravurilo-r şi echilibrul social. Dar, pa-
radoxal, tocmai în această perioadă, violenta şi crimele
au proliferat la Londra mai mult decît în orice parte ·a
Europei. Gangsterismul secolului al XX-lea s-a rniscut în
această Londră a sfîrşitului de veac. Situaţia a oferit un
teren fertil şi autorilo-r de romane poliţiste, între care la
loc de frunte se situează celebrul Arthur Conan Doyle
cu nu mai puţin celebrul său Sherlock Holmes.
j
211
SaDAng - arhiva personală
~~~·~·~·~~~

~ pe care o dovedeşte asu- femei; dar mai ales Bruno lectivităţ.i intregi, nu este
pra · cazului şi ca urmare a Liidke, născut, in 1909, u- _ poate inutil de a medita
~ numerooselor sale ieşiri cigaş de la virsta de • 18 asupra · refulărilor care im-
nocturne tn zona din East aui, detracat sexual ste- ping anumiţi indivizi pe

~. End. În sfirşit, este vizat rilizat de poliţia nazistă., drumul cruziiPii şi al o-

chiar un membru al fami- dar care, pînă in 1943, a- rorii".
liei regale, ducele de Cla- junge să ucidă, prin Injun- Într-adevăr, Jack Spin-~·
rence, comentatorii sus- ghiere şi strangulare, nu tecătorul, întruchipare pa-
mai puţin de 86 de persoa-
1
ţinînd că acesta a fost sur- roxistică a unor forme par-
prins asupra faptului, dar: - ne! Amîndoi şi-au mărturi­ ticulare de patologie u-
că totul a fost muşamali­ sit în faţa anchetatorilor mană; englez sau străin,
zat cu deosebită precauţie admiraţia lor totală pen- lord sau cerşetor, ucigaş şi- .
chiar de către poliţie. Este tru marele lor preceptor, ret sau criminal norocos
- amintit tn acest sens un ce- Jack Spintecll.torul. - nu este deloc asul omu- ~
~ lebru adagiu datorat lui Isprăvile acestuia for- ciderilor sadice; ·1-au in-~·
Disraeli, potrivit căruia Ma- mează şi obiectul unui ar- trecut alţii, cum am ;uă-

1
rea Britanie este un cămin ticol mai recent publicat tat, I-au depăşit mai ales
pentru două naţiuni. Una chiar în . acest .a n de către autorii uriaşelor genoci-
o reprezintă poporul, unde revista L'Histoire. Tre- duri, unii din aceştia ocu-
ignoranta şi mizeria merg cînd tn revistă. evenimen- pind în continuare locuri
mînă în. mina cu delictele tele stngeroasei toamne ' a de cinste în istoria militară
şi cu imoralitatea, cealaltă anului 1888, autorul, Ro- şi politică a secolului XX. .Îl
alcătuită din marea bur- ·l and Marx, consideră nece- Evenimentele din White- 'f.
ghezie financiarll. şi proti- sar să.-şi sfîrşească relata- chapel aveau in schimb să
pendada guvernamentală, rea prin urmă.toarele cu- arunce un con de lumină
poleită Intr-o falsă ·imagine vin te: "La încheierea aces- peste gravele contradicţii
a castităţii, ordinii şi cin- tui articol, cititorul va in- ce măcinau .societatea bri-
stei desăvîrşite. cerca, fără. îndoială, un tanică acum o sută de · ani,
Această zarvă în jurul sentiment de frustrare. Nn viciată de _ injustiţie, cri-
cazului şi mai ales comen- i s-a putut oferi cheia enig- mă, violenţă, camuflată
tariile pestriţe şi contra- mei şi este puţin pr.obabil sub faţada strălucitoare a

J dictorii au avut in schimb că' ea va fi

darul de a trezi şi alimen- vreodată.
descoperită mitului victorian. ln ace-
Nu ne putem laşi timp, suita de crime
ta h:istinctele criminale a- aştepta la noi documente. avea să pună In prim plan
le unor indivizi atinşi de S-a vorbit despre confi- imaginea hidoasă şi bnr-
}, paranoie. Cîţiva din aceş­ denţele schimbate intre lescă a celor ce au incer-
~ tia au văzut in Jack Spin- codeţinuţi, despre confe- cat să salveze aparenţele,
'! tecătorul un adevărat mo- siunile unor oameni aflaţi recurgînd la stratageme ief-
del demn de urmat. Intre pe patul morţii, dar nici siun-i tine, la manevre şi diver-
perfide. Or., din a-
cei mai celebrii, Peter Kiir- acestea nu au adus argu- cest punct de vedere, Jack
ten, supranumit va.mpirul mente , valabile. Atunci Spintecll.torul s-a dovedit
din DUsseldorf, născut tn de ce să vorbim din nou un excelent cronicar al sflr-
1883, prins şi executat . tn despre Jack? Să. vorbim şitului de veac londonez.
1931 sub . acuzaţia de a fi pentru că tntr-un secol in
ucis cu lovituri de cuţit 8 care au fost masa'crate co- LIVIU TIMBUS •

UNA... ALTA (SENSURI)

- Una e să CÎI\ţi la cobză şi alta e să fii
-Una e să clnţi la trombon şi alta e să , cobzar ...
fii trombonist... - Una e să cînţi la contrabas şi alta e să
- Una e să · baţi la tobă ·Şi · alta e să baţi fii contra... bas.
toba... · - Una e să cînţi la vioară şi alta e să cînţi .Îl
- Una e să asculţi muzică de cameră şi cu o vioară... V.
alta e să asculţi muzică tn cameră... ~ Una e să cînţi in duet şi alta e să cînţi
- Una e să cînţi din ferăstrău şi alta e să cu un duet... r
cînţi la un ferăstrău... - Una e să fii prim soli~. şi alta....e să fii
- Una e să cinţi la muzicuţă şi a'lta e să primul solist... ,
ai muzicuţă... - Una !J să cînţi după urech<r şi alf:tl. e să
- Una e să interpretezi o bucată muzicală cînţi la ureche ...
. şi alta e "să execuţi" 0 bucată muzicală... - Una e să dai spectacol şi alta e să te

~
Una e să ai timbru muzical şi alta e să dai tn spectacol... . .
ai timbru filatelic... OTJ'O LEVAI • ~

~~~~~~.~~~·~·~~

212
SaDAng - arhiva personală
 Ion (Ian_cu) Cerkez a fost magistrat. A lucrat multii. vreme la Curtea de Apel şi la cea de Casaţie.
S-a născut la 6 octombrie 1847 şi a decedat la 5 noiembrie 1921. Studiile şi le-a.. făcut la Sf. Sava
din Bucureşti, apoi Ia liceul "Louls le Gr~nd" din Paris. "Am stat patru ani ca într-o inchisoare,
sub ochii severi al profesorului, al dlrectoiulm de studfi, ai supraveghetorulni de curte şi ai celui de
sală de studii", scria el în 1909; cu o amintire _ inci!. foarte vie a acestei perioade din viaţa sa care
1 s-a părut teribil de aspră, cu nimic comparabilă eu ceilalţi ani de învăţătură. 1. Cerkez a fost cel
mai mare dintre copiii lui Pandele Cerkez (moşier, locotenen~colonel in 1848, retrogradat maior
după revoluţie) şi ai Elisei Lahovari. Fratele sil.u, Grigore (1850-1927), elev şi el la "Louis le
Grand" şi apoi student la Şcoala Centrală din Paris, a fost Inginer şi arbitect. Ela construit vila Şutzu
de la Constanţa (in stil oriental), castelul de la Zamora de lîngă Buşteui, proprietatea lui Gr. Can-
ta_euzino-Nababul, in maniera vechilor case boiereşti din Muntenia, şi multe alte clădiri din Bucureşti;
profesor-la Şcoala de poduri şi şosele şi la Şcoala de arhitectură din Bucureşti, de mai multe ori sena-
tor şi director general al Poştelor. Alt frate al lui 1. Cerkez, Nicola!l (1851- 1927), a fost şi el
inginer constructor şi arhitect (a construit Şcoala de meserii şi Şcoala veterinară, a refăcut clil.direa
Ministerului de Finanţe ş.a.). In 11firşit, cel mai mic dintre fraţii săi, Alexandru, a fost singurul care
a urmat cariera tatălili, ajungind general de cavalerie.
O familie de oameni dotaţi şi întreprinzător!. Dintre toţi, singurul care s-a îndeletnicit, uneori,
şi eu scrisul a fost Iancu. A frecventat, din cind în cînd, "Junimea" bucureşteanil., cu celebrele ei
reuniuni din casa IUl Titu ~lalorescu, bucurindu-se de preţulr~a amfUriottului. A publicat citeva piese
de teatru în "Convor'biri literare" şi, sporadic, a oferit cite un articol la ziare. "Dicţionarul literaturii
române de la origini pinii. la 1900"· il încadrează în rîndul ade,11ţilor realismului, "respingind manifes-
til.rile naturaliste in teatru, precum şl neocla,sicismul, socotindu-1 incapabil de a transmite emoţii.
Admirator al lui Shakespeare, a fost atras şi de teatrul romantic francez, in mod deosebit de A. de
Musset, din opera cil.ruia a şi tradus".
In afara celor citorva lucrări literare, 1. Cerkez şi-a încredinţat gindurile ilnui jurnal. Nu şi-a
făcut insenmările zilnic.-N-a notat cu metodă, cum o făcea, în acel timp, T.Maiorescu, de pildă. N-a
făeu~o nici .cu detaşarea şi talentul lui C. BaJJa'lbaşa, din savurosul său "Bucureştii de altădată".
Iancu Cerkez. e un observator fin, cultivind adesea detaliul vieţii politice, culturale, mondene. Con-
tactele sale ou a·ceastă lume rămin totuşi sporadice, chiar dacii. se înrudeşte cu ea (eu familia La-
hovari, de pildă, şi cu altele la fel de sus-puse). De aceea el nu scrie intotdel\_una din interiorul
acestei lumi, ci prin rereriri indirecte. Portretele sale sau caracterizările de situaţii lUI!. te din ,;lumea
inaltă" a timpului, inclusiv din cercurile Palatului regal, sînt însă pline de viaţA. şi de o surprinză-
toare prospeţime, relevind un univers demn de cunoscut· pentru conturarea ep!)cii. .
Iancu Cerkez. a fost, aşadar, un om care şi-a simţit timp~. Jurnalul său ~ste o mărturie. El
.surprinde o lume în plină mişcare, o lume contradictorie, în care opţiunile pentru nou, pentru moder-
nizare devin tot mai evidente pe măsură ce se apropie de sfirşitul vea,cului. Este tabloul atit de spe-
cific al societăţii romAneşti in plină dezvoltare după cucerirea indepimdenţei în urma războiului din
1877 -1878 şi care priveşte cu tot maJ multă îndrăzneală şi încredere spre viitorul ce avea să-i
aducă unitatea naţională. Scrisul lui Iancu Cerkez prezintă interes pentru istoric prin detaliile pe
care le aduce, prin imaginea vie a unor vremuri ce s-au dus. E un scris care are şi virtuţi .literare.
Descrierile de călătorie în ţară şi în stril.inătate, intimplările din viaţa sa şi a alor wăi, gîndurile sale
asupra unor lecturi dau la iveală un om de gust, cu pasiune de observator şi dorinţă de a surprinde
lumea. - - - ·- --
Pînă azi jurnalul lui 1. Cerkez n-a văzut lumina tiparului. Nici măca.r un singur fragment. A
fost păstrat cu dragoste şi devoţiune de un om de suflet şi deosebită distin~ţie intelectuală.- docto-
rul în medicină Constantin Bălăceanu-Stolnici. Domnia-sa ni I-a încredinţat şi tinem ~-i aducem căl-
duroasa noastră mulţumire. .
Cele citeva fragmente pe care le reproducem în continuare vor fi suficiente, sperăm, pentru a
da o justificare afirmaţiilor de mai sus. In preluarea lor am respectat întru totul textUl original, eu
excepţia micilor intervenţii impuse de normele ortografice in vigoare. Precizil.m, de asemenea, că titlu-
rile fragmentelor respective ne aparţin.
· MARlAN ŞTEFAN . . . .
ION BULEI • ,..

213
SaDAng - arhiva personală
 §~~~~·~~·~~~~§
~· l;- CU • SURUGlll SPRE BUCUREŞTI,
~ PE LA 1860
De la Curtea de Argeş urcăm un deal,
coborim o vale, mai dăm de un deal sau
două şi ajungem Ia Tigveni, tn valea Topo-
. l~gu!ui. Aci- ne aşezăm pe 0 iarbă verde,
din JOS de moară, la o dumbravă deasupra
malului rtuleţului; scoatem merindele, obi-
. cinuiţii pui fripţi, răcim sticla ·· cu vin tn
1 apa limpede şi rece şi facem un prinz care
s-ar putea , numi împărătesc şi care mă . tna-
. poiază cu vreo 30 de ani, ctnd tn · acelaşi loc
epreau părinţii sau bunică-mea in călăto-
~
riile lor la Bucureşti. Pe atunci, un ase·
.menea voiagiu era un eveniment insemnat.
Cu vreo. 3 zile inainte se făceau pregătirile
§ şi , se umpleau geamantanele; mai cu seamă
se ingrijea. de ale mîncării, căci nu era nici-
1 odată sigur că voiajul se va putea face in
două zile, iar pe la căpitanii de poştă, pe
unde găzdl1ia u călătorii , se găseau mai
§ mulţi purici decit provizii. Parcă mi-aduc
§ încă aminte de odaia de mosafiri de pe la
poştiile Bascov sau TopQlog, cu tavanul
§ in cap, cu ferestrue mică, cu două aşter-
§
§
§
nuturi 111-te, cu 'vreo masă de lemn imbră-
rată tn percal şi ornată uneori de vreun
buchet de flori sau cu poame, făcut din
linuri, pus sub sticlă. Mai departe, o şură
F.. sau şatră lungă de gard, strtmbă şi petre-
'i cută de vînt, sub care se adăposteau roate
§ desperechea te şi c ărucioare de poştă pe brînci.
§ Cale de jumătate de 'oră, inainte de a ajunge
~
. la poştă ·Sau la oraş, incepeau surugiii să
dea gu ră şi să trosnească pe d-asupra capu-
lui din bicele lor lungi, tn formă de şarpe,
cu coadă scurtă de lemn, lustruită de fre-
§ carea mîinilor ; aceasta ca să dea de ştire
să se pregătească caii. lncepea mai întîi
§ poştaşul 'de Ia roată, prelungind vocala o
Â. sau d la infinit pe diferite moduJaţii şi' ter-
~ mintnd cu cîţiva hăi! băi! şi citeva salve
§ asurziţoare de plesnituri. Cel de-al doilea
~
~
răspundea ca un echo depărtat, căci şirul
cailor era lung. ln mijlocul chiotelor şi poe-
netelor, caii 1uau galopul, in două sau trei
picioare, cum puteau; caleaşca se el ătina
pe arcuri, dominată de feciorul de pe ca·
pră, cu carabină în mină, şi cu alaiul aces-
§ ta intrai în curtea poştei. Acolo îţi ieşea
§ inainte căpitanul, de obicei tn papuci şi eli
§ scurteica pe umeri, iţi cerea podorojna şi
viza şi da ordin să se aducă caii de la ceair.
§ Ceauşul prezida la inhămare . Cind, după'
~
multe scărpinări în cap şi"'apostrofări, toate
ş t~angurile erau in fine descurcate şi inno-
date, cind, bine - rău, şirul celor Qpt cai
§ mai şchiopi ; mai orbi, mai sp~tiţi era con-
§. stitui~... se punea 1sfanţul tn mîn!l ceauşului,
surugiu treceau hăţurile de furue după git ·
§ şi piciorul in scară, şi dînd un hi 1 puternic,
§ convoiul pornea. Alteori nu · pornea, căpi- ·
tanul îţi spunea că nu sint cai sau că sint
~ opriţi pentru cutare trebuinţă administra-
·~~.~~~~~~·~§
2i4
tivă; atu.nci te certai ~!e intregi_ sau intra:i · §
in tratative ca să obţn cel puţm o parte &
dif!. şirul Ia care aveai drept după podo- §'i
rOJnă.
Apele se treceau prin apă, şi cind le ve- §
nea ideea. să crească, aşteptarea era cel mai . ~
bun lucru. Ştreangurile de la cai se rupeau
mai la fiecare hop sau podişcă, atunci su-
rugiii, ptnă să descalece şi să tnnoade, petre- §
cea tot repertoriul celor mai nelegiuite in- &
jurături.
· Se cunoaşte anecdota cu prea sfintul §
episcop care de groaza injurăturilor a făcut §
învoială cu dînşii şi le-a dat o sumă de gal- §
'i
beni numai să nu înjure. Toate au mers
bine pînă la un hop; acolo, văzînd că nu §
e chip de a urni careta archierească, s-au . §
apropiat cu căciulile în mînă. · Poftim, prea- .
sfinte, banii tnapoi, şi lasă-ne să tnjurăm §
dacă vrei să te scoatem din noroi. Ciudat §
acest tip dispărut al su~ugiului. Cămaşă §
şi opinci avea, nu avea, dar bete multe cu
mărgele la briu şi inele în deget, căci erau §
mai . toţi flăcăi ţineri şi aveau numeroase §
slăbiciuni pe la diferitele staţii. Rar ctte §
unul era mai bătrîn, incărunţit pe drumu-
riie olacului.
De frica hopurilor, roţile se întăreau cu
shanţuri de călători prudenţi, iar arcurile ·
se căptuşeau cu sfori. Nu vorbesc de vre-
§
t
mile de iarnă sau de noroaie, cind abia fă-
ceai o poştie pe zi şi de multe ori umblai cu §
l umînarea !nain tea caii or ca să nemereş ti
U)'ma drumului pe la Zăvoiul Orbului [ ... ) §
§
§
ll. BUCUREŞTI LA 1890
§
f ...] Bucureştiul actual [ ... ] E intr-o ~
stare de completă transfor~nare, infăţişind
f'ele mai numeroase contrasturi. A fost
Joc mult. Perimetrul ar putea, să con-
ţină o popul aţie lnzeci tă . De la Bariera Co- ~·
trocenilor pînă la Bariera Moşilor, nici o
poştă. Ji'iecare s-a intins cit a . vrut, a zidit
cum i-a plăcut. Nici o regulă, nici o ordine. §
Nicăieri linie dreaptă, nicăieri eştetica ; pers--·
pectiva observate. Nici o idee de artă, de
gust, de arhitectură. Afară de casele boie·
t
reşti, care erau mai nalte, incolo tot cocioa·
be risipite, arătînd ochilor în loc de faţade
regulate. şi bine întreţinute, ruine pline de §
umezeală şi murdăriile curţilo:r, grajdurilor,
coteţelor, a altor construcţii de scîllduci
mucezite. De aceea, şi astăzi prin suburbii
nu-i nici o stradă dreaptă şi regulată -
cincizeci de cotit®, mulţime de -~ri vi-
rane, îngrădite cu scînduri şi neîngrădite .
Cîte cinci-şase case la mari diStanţe-;" pier-
du te printre copaci, formează o stradă.
Această stare însă tinde din ce _in c.e să §
dispară şi de. vreo paisprezece ani mp.i cu
seamă îmbunătăţirile şi schimbările sint §
imense. ~u inceput să vie de prin şcolile §.
SaDAng - arhiva personală
 ~·~~·~~·~·~·~~
~ ' . . . §
~ . §
~ §
~ §

i
~
~
J§
§

~~ ~
§
~- ~
~ §
~ §
~ §
~ §

t~ Hanul lui Ma nuc în primct 'Jumătate a secolului al XIX-lea.

~
.§
t străine
"(~
tineri arhite<'ţi
români şi străini aspect. Dispar ,asemenea <'U ln<'etul acele
(fran<'ezi, vreo dui-trei), <'U runoştinţe bune sălbatice şi barbare rurţi de biseril'i, pline
.ţ
~
şi ru gust. Cei mai ru vază actuali sint Got- cu cruci de piatră, strîmbe şi grosolan cio-
tereau, BJanr, Minru, fraţii mei, Grigore P!ite~ rămase de pe rînd _se lngropa_ pe la
şi Niru (<'are au zidit Ministerul de Finanţe bJserJCJ. . 1\.
~ si au diriguit lu<'rările Bănrii Naţionale Strada prinripală e Podul Mogo.,•oaiei, ~
~ după planurile lui Cassiu Bernard), GaJle- . numit, de la defilarea trupelor după răz- §
), ron, Montureanu , Beneş şi alţii . De la e~ a boiul de la 1877 - 1878, Calea 'Victon'ei. ~
~ Inceput să se zideasră temelii fără umezeală, Porneşte de la rapătul străzii Carol (mai .
'f. să se dea o altă compoziţie varului şi ten- Inainte strada Franceză) şi merge, fădnd,
~.
ruielii, sA se formeze fabriri sistematire de din neno~:ocire, mai multe rotituri, p!nă
rărămizi butle (rele de mai nainte se făreau la şoseaua zi~ Kissele.( . . Aki e mişcarea §
de ţigani), -Au venit mulţime de lucrători principală, prăvăliiJe cele mai frumoase şi §
~ Italieni, de rtnd ru zidirea biseririi _ratolire elegante, airi se inrurcă hir.jarii musrali şi-şi .
}, Sfintul Iosif. Unii zidari, alţii săpători de dau rendez-vous toţi pierde-vară. E şi rea ~
'( piatră, alţii luaători In stuc ~ pardoseli ru mai bine întreţinută, ru guri ile apă, ru
~ mozair, reea re nu se cunoştea mai' inainte. trotuare de les.pezi, ru pavagiu de granit
~ S.-au desrhis' rariere de <'iment şi piatră In din Belgia. Partea rea mai rivilizată şi eu-
Prahova şi Musrel. Crearea rastelului regal ropeană e de· la Grădina Episropiei la Bule- §
f de la Sinaia a dat gustul lurrărilor în ste- vard. _Aici se ţin şir, de o paTte şi de alta,
jar srulptat, a tavanurilor ru monlwe, a casele cu cite două-trei şi patru etagiuri, ru
vitraliilor <'olorate. De altă parte, nume- sticle . mari de sus pînă jos la etalagiurile
§
§
roasele instituţii de rredit rare s•au format prăvăliilor, strălucind ~eara la lumina ga- §
~ In inter:valul aresta, pre<'um Banra Naţio- zului. Construrţiile principale sînt . spre
• nală, Creditul urban, Sorietatea de ron- chaussee: Casa de dt>puneri, zidită mi se §t§
§
1 stru<'ţii · etr., ieftinind şi tnlesnind rapi ta- pare de GotterP-au; alături ; o urită curte de
lurile, s-a dat un mare amnt <>onstrucţiilor. biserică, In faţă un imens Joc viran, piaţa
Se zideşte pe capete tn toate părţile, Joru- Constandin Vodă. Apoi, tot pe stinga, Ho-
rlle se strimtează şi se s<'umpesr. Gustul tel de Franre: tn faţă, 1J1l.'tratuT'Ci'l' două
însă al rlădiril·or joase persistă; mai fier are · rindurj al Caselor' bisericii Zlăti!J'i, cam dă-
. cp.să priveşte tn dosul releilalte. Se împu- răpănate şi urît vopsite cu gaJbim, librăriile §
~ ţinează tnsă din <'e in c-e arele rase de stil Sore<', alături o rurte desrhisă <'U Prefec-
~- nici Intr-un fel, nemţesc-ovreesc, care din tura Poliţiei, Legaţiunea rusească, termi- §
), .corpul prinripal porneau un şir de camere, nată cu două aripi de · elădiTi construite E\.
'f. bucătării, dependenţe, d1nd toate pe' . un arum de rurind. Pe realaltă parte a stradei, ':1
~ coridor de lemn cu geamlk de <'!'!l mai urît Palatul Dacia, <'asele Vasilache Paapa, Pa- §
~- 1 • - • . §
~~~·~·~·~-~

215
SaDAng - arhiva personală
216
SaDAng - arhiva personală
1
~~-~~~-
noua clădire a Băncii Naţionale, pină acum
singura Cj Să clădită toată tn piatră (de Rus-
ciuk), a doua va fi a fratelui meu Grigore
. pe Podul M.ogoşoaia. -
Citeva strade cu rase frumoase de pro-
prietari: ·strada Călăraşilor, strada Dom-
1
niţei, strac;l.a Mercur, strada Calomfirescu.
· În Piaţa mare şi in rea mir.ă s-au· constru-
H de maimulţi ani ~ale frum~ase . .S-a con-
struit şi o hală pentru peŞte, pe Ungă Dtm-
boviţa, şi o hală la Sf. Vineri, pentru ve-
chituri. Asemenea, de mai mulţi ani se _află
·§ construit un abator pentru tăierea vitelor.
Dealul Mitropoliei, care l-am cunoscut
gol şi urît, s-a plantaţ de către răposatul
mibopolit · Calinic. ·
Mai multe licee şi şcoli frumoase şi Igie-
nice s-au construit ·În anii aceştia; între
altele, Şcoala de poduri şi şosele, Ungă Ga-
-ra de Nord, Şcqala Veterinară, pe chei {de
frate-meu Nicu), Liceul Lazăr, , pe bulevard.
Spitale noi şi curate: Maternitatea, Spi-
talul de copii, Spitalul militar, Colţea.
Printre publicul trecător ac~laşi contrast
şi aceiaşi stare ' de tranziţie. Pe Ungă dom-
nul cu pălărie naltă, gătit du pe ultima mo-
dă de la Paris şi Londra, trece precupeţu~
sau moşieraşul cu căciula de oaie neagră
. în r.ap, mintean scurt cu guler drept, sau
flanel, pantaloni largi, creţi sus, iar in pi-
ci oare pantofi grosolani cu nalte tocuri as-
1
cuţite. Sau umblă rîndaşul ungurean, cu
izmene de pînză alb~ , cămaşă scoasă pe
Bucu-reşti. Dîmbo,iţa în anul 1857.
§•
d-asupra, cizme mari, mintean sau flanel
albastru; SiJ.u dă năvală vreun olteaf' săl­
batec, vinzăb>r d,e poame, de paseri, de
miere, sarghinobaţi, cu cădulă de oaie pe
urechi, cu briu peste anteriu) lung de dimie
albă şi cu picioarele goale, pline de tot no-
roiul sau praful mahalalelor exrentrire.
Indată ce' incepe primăvara, ii vezi pur-
tind la r.ele două capete ale unui băţ pus pe
· umăr ctte un miel jupuit, care le umple şor­
ţul şi sumanul de singe, străbătind subur-
biile şi strigind: "Mielu, mielu !'' Alţii, pe
un asemenea băţ sau cumpănă , duc atîr·
nate coşuri rotunde şi plate, cu legume:
"Ceapa, - usturoiu, . pătrunjel verde, ceapă!
Fasolica nouă! Fa..~olea zucără !" sau
poame: "Cirea,~a !" sau: "Persica !" sau
peşte: "Cega! Cega!'' etc. sau: "Căr .. . căr ...
cărbuni!'' etc.
Dimineaţa, vara mai cu seam!i., , strigă pe
uliţi ca o bandă de nebuni. Pe Ungă modu-
}aţiile olterulor se mai amestecă, din cind
in rind, şi ale ţiganilor spoitori turceşti:
"D'alam tingiri-spoim !'', care vi prin. curţi
şi sp.oiesc cu cositor tingirile; sau ale ovre-
ilor :' "Geamuuuri !'' sau: "Haine vechi!"
Pe Jtpgă aceste note variate se mai aud,
vara, ale lăptărese:klr, care vind "Lq.pte co-
văsit, lapte!" sau ale ţigăncilor "Urzicele!
Urzicele !" sau "Ghiocei !, Ghiocei!, MiCfU·
nele frumu.,•ele !'" .
Mai sint şi alţi sălbateci care strică aspec-
tul oraşului, sînt ciobanii teleormăneni sal!
217
SaDAng - arhiva personală
 vlă.~ceni. Vin vara cu turm!;lle împrejurul Mai toate stradele sunt deja bordate cu
Bucu feştiului şi vind nişte lapte închegat trotoare' frumoase de basalt de la Cotroceni
de oaie numit caş. Îmbrăcaţi . numai într-o (un fel de cărămidă pătrată tare ca piatra).
cămaşă inegrită de !'oare, o căciulă mare · Mai multe strade sînt pavate. cu piatră cu-
de oaie şi un şalvar larg de dimie neagră, bică, strada Mercur e frumos şi curat par-
poartă pe băţ, in nişte traiste de pînză de dosită cu inguste cuburi de basalt artifi-
formă conică, ·acele coşuri din care pică pe dal de la Cotroceni. Se fac, văd, însemnate
trotuar zerul. Pe alături trec damele îmbră­ aprovizionări de pavele de granit din Bel-
cate după ultimile mode din Occident; iar gia şi din Turcia; din Dobrogea, pentru în-
ei, fără să ]e pese strigă: "Ai că.,~uleanu1" tinderea pavării. Dar mai sunt încă multe
Mai sînt bragagiii sirbi, care vind' "bragă pardosite şi foarte reu cu bolovani de rîu,
dulce" sau iarna, noaptea, "salep fierbin ... tee !" de <"ătre nişte sîrbi pavari foarte încăpăţî- ~-·
resturi din timpul turcilor, sau covrigi, dar naţi şi primitivi.
Cînd era primar Fleva, acum vreo 4-5
e de sperat că şi aceste resturi de barbarie
se vor depărta din ce in ce mai mult' pe 1~ ani, el a introdus căruţele de curăţat gunoa-
margini şi că după ·vreo 20 ani vor dispare iele de prin r.urţi, tot el a pavat bordurile
lacului din grădina Cişmigiu .. Pake a pavat §
t
ii
sau se vor mai modifica.
Acelaşi contrast in ·mijloacele de locomo-
fundul cu asfalt. E de sperat că după aceste
îmbunătăţiri, lar.ul nu va mai fi un .focar de
ţiune. P~ ltngă tramvaiur:i, pe Ungă cupeul
de Viena sau Paris; cu vizitiu ras şi în li- friguri. Grădina Cişmigiu (numită astfel,
vreaua cea mai corectă, trece şi sacaua cu imi spunea un bătrîn, pentru că pe acolo ·
apă: un butoiaş pe două roate abia ciopli-
lo<"uiau doi ,fîntinari care îngrijeau de fin-
Unile de la Mavrogheni) a fost creată . de
te, trase d.e' un cal şchiop sau orb, sau căruţa Ştirbei, mi se pare, şi desinată . de un gră­
de lemn alb cu un cal, sau carul cu boi ţără­ dinar cu mult gust, Maier. Primarul a<"tual
neşti pe patru roate deopotrivă, uneori ne-
pare a voi să infrumuseţeze şi să mai mă­
ferel"ate şi care nu pot intoarce în loc. ' rească această grădină frumos situată chiar
Sfl11tul Gheorghe şi ' Sf. Dumitru sînt în oraş [ .. .] ·
termeni!e tradiţionale de' mutare .. Atunci
parcă e. emigraţie, vezi care cu boi, căruţe
cu un cal sau brancarduri duse de ţigani m. AN NOU 1896
încărcate r.u tot felul de boarfe.; leagăne
de copii, scaune desfunda te, mese · fără pi- 1 ianuarie. Zi incoloră.
cioare, dulapuri sparte, albii ţigăneşti, so- 4 ianuarie. Trecînd iar pe Podul Mogoşoaia
be de fier etc., etc. trecînd procesiune pe m-<J mirat mulţimea drapelelor negre. Unul
stradă. la oalconul Clubului agricol, altul la Clubul
•/

Patinaj în Cişmigiu.

~
i~ !
i
~ §

1 ~~~.x-c::!~~!IH'i~~~~-~~-~~
. . . 1
'
218
SaDAng - arhiva personală
~~~~~-~~­

~~ rega-l, altul. la Clubul tinerimii, altul la Clu- ţiuni in stat. De mai multe ori ministru, dP.
bul constituţional, altul la Jockey-Clu·b. vreo două orl prezident de consiliu. A fost ·
); Ce personagiu. dispăruse? Murise unul din- , creatorul sau iniţiatorul la o mulţime de
t
i
~ tre tipurile noastre: Bobeir.ă, _ fost deputat instituţiuni de credit sau de binefacere-. El,
'( moldovean din partidul carpist sau juni- mi se pare, împreună cu repos[atul] Vasile
mist. Cunoscut pentru spi-ritul şi veselia sa. Boerescu, a fost fondatorul relei dintii se-
Toată viaţa sa a petrecut-o prin duhuri, la cietăţi de asigurare naţională, Dada. A
cărţi. Îl auzeam spunind, la Sinaia, că s-a contribuit la crearea Creditului finanr.iar
aşezat odată la masa de joc m;ercuri şi s-a rural. Era prezident al consiliilor de admi-
ridirat tocmai vineri. Printre mulţimea a- nistraţie ale tuturor arestor· societăţi şi a

i
); necdotelor, ziarul Epoca citează următoarea: numeroase altele, precum societatea de bi-
'C - Bine, , Bobeică, ar fi intrebat odată nefacere Elisabeta Doamna a funcţionarilor
ministrul Carp, tu moşii n-ai, avere n-ai şi publici etc. ln fine, prezident al Eforiei Spi-
totuşi jori mereu la masa verde, voiajezi talelor Civile, fundaţiune a familiilor Ghica
mereu şi trăieşti ca un om cu 100.000 lei şi Cantaruzino. Exact să-şi îndeplinească
venit. Cum se face asta? numeroasele sarcini, era totdeauna gata să
- Dar d-ta cum guvernezi fără partid? contribuie cu punga. Era foarte iubit de
răspunse Bobeică. rege. Om de ţară. Nu-i plăcea . să-şi cheltu·
~ Altă dată, in Cameră, sub Brătianu, la o iasră banii în străinătate. Adora Sinaia,
~ propunere a biroului, ministrul Chiţu, amator creată de rege şi de dinsul. Toate _verile l_e
.Î> de spirtoase, răspunde ră guvernul aderă. petrecea ac.olo, unde construise o v1lă ad~l-
.'! - Maderă, îndreaptă . veselul Bobeică. rabilă ca poziţie.

t 1~ ianua~ie._ J?oi n?bili români indrăz:

neţJ, dl. DII!uţrJe Gh~ea ~e la ComăneştJ
Toată ziua era tn aleele parcului, priete-
nos cu toată lumea, vorbind cu toţi, salu-
- în Moldova ŞI ftul său [spaţm gol in manu- Und toate tinerele. Din atîtea succese de
scris, _n.n.] au plecat pe la sfirşitul lui sep- Don Juan- şi aventuri galante se alesese In
te~br1e trecut, p~ntru a face o lu~~ă căl~- căsnicie cu fata unui maistru francez de
· tor1_e de exploraţ1e In ţara . Somalulor dm danţ, Duport, poate primul la noi in ţară,
Afma. S~au ambarc_at la Triest_ pe_ v~porul care tnvăţase pe părinţii noştri pasurile val-
Ll?y~ulm Impe~~trm. Sint rei_ dmtn ro- sului şi ale contredanţului. "Şi mai şti11 şi
mam _rare ~u VJ~It.at acele ~ărţ1 f ... ] nişte pasuri ce m-a învăţat Duport/ Şi le-aş
. 13 wnuarw: ,M1mstrul de mterne, _F!ev~! face şi mai bine, dar mă doare un picior" -
Şl-a dat dei}liSia la Cameră. ColectiVItăţu zicea Costache Facea in piesa Prantuzitele [ ... ]
şi colegilor_ d~n minister nu le plăc~u apu- 4 martie, marti. Ieri noapte a· murit su- ~
cătu:l]e lm . mdependente. Au ~.rofitat de b"t 1 Paris vărul nostru Alex. Nic. La-
ocazia r.ă fusese avocatul unm negustor 1 ' ~ : • . • . - d .

1
~ bănuit de 0 contrabandă de spirt şi-au pus hovari, In v1rstă de cmciz_eci ŞI şase e am.
·· r d 1 VI · d După răderea guvernulm conservator, In
pe ridJco~ul epurescu e ~ . aşca să-I ~ re- octombrie 1895, se stabilise pentru vreo
seze o mterpelare. De a1c1 scandaluri in doi ani In Franţa, ca să. complecteze educa-
Cameră. f ...] ţia copiilor. Sta fpe] Rue La Boetie 130.
Vara trecută, după o cură la Contraexeville,
IV. OAMENI CARE AU FOST s-a simţit atins în sănătate . Întors pentru
citva timp in Bucureşti, in toamna anului
1897. 15 februarie, stmbătă. Azi dimineaţă acesta, şi căutindu-se pentru dilataţie de
a incetat din viaţă, la vila sa de Ia Chaussee, stomac, ti mergea mult mai bine. Ţinuse
prinţul Dimitrie Ghica, prezjdentul Sena- un frumos discurs la intrunirea de la Dacia
tului, fiul lui Grigore vodă Ghica şi nepot relativ la detronarea mitropolitului, asis-
al lui Alecu Vodă Ghica. Personaj conside- tase la sosirea împăratului, plecase, însoţit
rabil şi unul din prea rarii rămaşi ai genera- la gară, de o numeroasă şi simpatică mani·
ţiei trecute, care a luptat pentru regenera- festaţie. La Paris ti mergea bine; acum vreo

Cam vanitos, fi plăcea să i se zică ,,Măria teva zile, ca de acolo să ,vie in ţară. ti aş-
teptau toţi să sosească. La Nisa lnsă nu
Ta", dar foarte afabil şi P!>Pulai'. t nalt, voi- s-a simţit bine şi s-a intors la Paris. Azi a
Ilie, prestanţă frumoasă, adevărat grand venit unchiu [lui] meu Iorgu Lahovari de-

.l
seigneur şi foarte decorativ. !n tinereţe ser-/
veşte la Curtea Rusiei ca aghiotant s__ub ţa-
rul Nicolae, făcuse pe acolo mulţime de
romanţuri, · avusese mai multe dueluri. h
auzeam spunind la Sinaia că deseori pleca
noaptea in aventuri galante cu ţareviciul,
mai tîrziu Alexandru II. Cheltuise mult in
tinereţe. Cu toate astea li rămăsese o stare
frumoasă. A ocupat cele mai înalte func-
peşă de la Simca că a murit subit.
Cu el se stinge una din celf&.)llai .nobile şi
mai vii inteligenţe din această ţară. Un ora- ~
tor dintre cei mai însemnaţi de la noi:~Un
spirit din cele instruite şi cultivate, pe !în-
!.
gă o înălţare şi o claritate de vederi rare, o
imaginaţie bogată de poet şi o simţiredreap­
tă şi delicată. Sub o 'bruscheţă şi o morgă ~
aparentă, o inimă excelentă, de copil, inca- ~

~~-~·~-~~-~~~~~~.4
219
SaDAng - arhiva personală
 O"i·-<7>~·<7><Q><.Q'>~·-<7>~<Q>~·~<Q><.Q'>
§
~ memorie
pabiiă de invidie, de pismă sau curăutate.
prodigioaEă, încărcată
O
tot su-
§. rul unor studii clasice complecte făcute în
şcolile Franţei. La orice moment îşi aducea
aminte vreo citaţie, vre·ul\ vers, vreo tră-
1 sură de spirit, vre-un cuplet spiritual şi cu
bun simţ.
Pe lîngă aceasta, un caracter franc, leal,
statornic, care niciodată n-a cunoscut tran-
zacţiile de conştiinţă sau schimbările -la fa-
. ţă. Conservator a intrat in viaţa politică,
~
conservator statornic, convins a rămas pînă
la sflrşit. Intrigile, jongleriile politice, fla-
tarea demagogiei ti erau cu totul străine.
Va rămîne una din cele mai frumoase figuri
§ ale istoriei noastre contemporane.
§
!..
~
Ca înfăţişare era nalt, brun, faţa plină
şi rumenă, respira sănătate; favoriţi scurţi,
înfăţişarea absorbită în cugetarea lăuntri-
că. O mînă şi un picior fine şi aristocratice.
Făcuse studii strălucite la Liceul Louis le
Grand In Paris şi la Facultatea de Drept;
fusese de mai multe ori laureat la con-
cursuri. În ţară, Inainte de a merge la
Paris, studiase in pensiol\ul lui Monty,
mi se pare, care fusese adus de vodă Bibes-
ru ca să organizeze un liceu In Bucureşti.
Întors In ţară pe la 1865, . a debutat In
carierele publice prin a fi procuror la Ilfov,
apoi prezident, în urmă a · demisionat. La
Inceputul domniei regelui Carol, a fost di-
rector la Ministerul afacerilor străine, sub
prinţul lorgu Ştirbey. În fine, la 1870, la
vîrsta de 29· am, a intrat pentru prima dată
In minister, la Justiţie, sub preşedinţia lui
Manolache Costache.
Slngeros [tip sa.nguin, n.r.] şi supăril,cios,
nu suferea contradicţiile care-i păreau a.b-
surde, neraţionale. Se făcea f9c pentru mo-
ment. Un minut însă, în urmă, uita necazul
şi relua convorbirea pe tonul glumei, al iro-
1 niei, al trăsăturilol' de spirit sau al vederilor
juste şi solide. LuJ.>tase mult pe terenul poli-
tic pentru cinste ŞI bun simţ, cunoscuse de-
aproape lucrurile şi oamenii şi văzînd atitea
minciunării şi şarlatanării tl'iumfătoare, ră-
măsese in conversaţie cu 0 nuanţă sceptică
şi deziluzionată.
1
§
Era fericit cind putind să mai t ite pentru
un timp preocupările politice, se afla in vreun
cerc restrins de rude sau amici veseli şi g)u-
meţi. Îi plăcea des să meargă la fra-ţii mei
Gogu şi Nicu, care<l amuzau cu glumele şi
tachinăriile lor. . Horaţiu Intr-o şedinţă a Parlamentului,
Adora ţara şi era un entuzia.st admiratol'
al frumuseţilor naturii. Nu era mai fericit
decit cînd putea să plece in excursie la vreo
.i
moşie, să respire aerul de cimp, s~ vază vreun
colţ de verdeaţă sau copacii infloriţi primă.-
vara. Revedea Intotdeauna cu deosebită mul-
ţumire Baloteştii, moşia părintească de Ungă
Bucureşti. Odată l-am intilnit fericit la moşia
Brătoşan<;a a unchiului meu Iorgu, In aprilie,
cînd toate aleele erau înflorite. Acum vreo
patru ani am mai · avut asemenea parte să
§ mă aflu împreună cu c\lnsullntr-o mică petre-
§~~~~~-~~
220
cere la Joiţa, moşia c~mnată,-mii Lili, de
acolo la mănăstire la Samurcăşeşti ş_i seara ~
~
întoarcere în break pe lună. Ce. zi plăcută!
Şi cui i-ar fi putut trece atunci prin vis că
un om ca muntele avea să disparil. după aşa
scurt timp?
Nu se să,tura de frumuseţile naturale ale
Jocurilor noastre muntoase, precum Sina,ia,
unde petrecea des verile şi Vîlcea, leagănul
·
· fa.miliei, unde regăsise ca.sa şi grădina. bunicii
noa,stre, azi posedate de cel ma.i a<linc devo-
tat şi protejat a.I său Herescu şi unde, cind
mergea era tratat parc;ă ar fi fost tot încă
dinsul proprietarul.
După stăruinţa. lui s-a. votat şi construit
podul de acolo, de piatră, peste Olt, şoseaua
de joncţhme Ia Turnu Roşu, care rămăsese
neterminată din timpul lui Ştirbei; a.seme-
nea, şosea.ua la frontiera Muscelului şi a
Gorjului pe la. Lainici. Ca să vază aceste lu- §
crări a. făcut o că,lătorie triumfală In Vîlcea
t
şi Gorj, împreună cu dl. P: Ca.rp, In va.ra
§
anului '94.
Cu a.dtnca lui cultură cla.sică era, ase-
menea, un mare şi sigur apreciator al fru-
museţilol' literal'e. Mi-aduc aminte ce frumos
citea. poeziile cu vocea. lui de mediUih gra,vă
şi sonoră şi cît de frumoase mi-au părut
intr-o seară la noi, recitate de dinsul, versu-
riie lui Eminescu.
Altă dată, m-a chemat mai multe zile de-a
rindul la. el a.casă, dimineaţa. să-mi citească
strofele traducerii poeziei lui V. Hugo lntris-
tarea lui Olympio, care a apărut in Conporbiri
literare. Lucrar-ea a,sta il amuzase şi-1 pre-
ocupase lucru mare. Părea un colegia.n fericit
c.ă a reuşit o temă sau versiune şi uita.se toate
chestiunile politice.
Cu via lm deşteptăcitme şi pornire sa,rcas- ~
tică nu-i scăpa din ce citea sau auzea nimic
de spirit sa.u cu haz sau comic şi ceea ce P.ă-
trundea In memoria lui nu se mai ştel'gea. Îţi ~
cita cu aceea.şi facilitate pa,sage din autorii
latini, ca şi cuplete din operetele lui Offen-
1
bach ca, .d,e ex. , fpaza lui Roi Robeche cătl'e
un curtezan, care nu se incovqia: "Comme Ies
autres, Seigneur Alvarez". -
Sau ra.ţionamentullui Cărciumărescu Eliad
relativ la numirile în funcţiuni: "Dacă e ·
vorba să pun un hoţ, de ce să nu pun hoţul
meu 1"
Sau Indrepta şi făcea de rîs pe un profesor
senatol' de la Iaşi care cita. strimb un vers din
Â.
sau cind, de ex., li spunea Sofia că am fost ~
la Veneţia, numaidecit îşi a.ducea aminte din
Alecsandri:
,.Mină vesel, lopăta.re,
De la Lido la San Mare; .~
Ia de-a. lung canalul mare
Ce se-ndoaie ca un arc ... "
Şi cite, şi cite.
Prea. rar scria ctte ceva prin gazetele con- .
sel'vatoare, dar cind scria, se cunoştea marca. ~
De el' e articolul din Timpul asupra morţii
lui Brătian u. Acum pe urmă, a scris admira-
SaDAng - arhiva personală
1
~
1
i
! Im,gln. din Bu~"şti, jumătat.a
d• la
bilul articol Tristia, care acum, după cele
"'"lului al XIX-l•a.
lnt!mplate, pare ca testamentul său politic.
Cind era încă student, pe la 1861-62, a scris,
mi-aduc aminte, in jurn(llul lui Marsillac,
un artieol Le Z et son avocat.
Corespondenţa lui cu fraţii, rară, dar serisă
toată tn limba franceză, e de o m<~re perfecţie
şi eleganţă de limbă şi plină de glume spiri-
tuale. E vorba să se reune<~scă in volum dis-
cursurile sale po]itiee. Iată un <~lt pl\sagiu
dintr-o filipică lndr.eptată contra lui Fleva,
In şedinţa de la Senat, din 29 şi 30 i<~nuarie
1891, şi iată ce imagini şi accente a găsit
patriotul ardent şi cinstit contra apucături-
lor adversarilor săi:
"Nu se moralizează In modul acesta opi-
niunea }lublică şi nu dintr-un tilhar se face
un Caton şi dintr-un Caton de azi plnă miine,
fără ruşine şi fără explicaţii. A.ţ1 demoral!-
zat opiniqnea publică, aţ1 arqncat sceptl-
cismul In sufletql tinerimii, aţi ameţit toate
capetele, astfel Incit nimeni nq mai crede
nici pe d-voastră, nici, poate, pe mine şi nu
mai ştie cine spqne adevăl'ul şi din această
cauză, Intre calea legii şi a onoarei şi calea
anarhiei şi a neadevărqlqi, care erau odată
deosebite, s-a bătqt aşa de bine spaţiql Incit
s-au amestecat una Cll alta, formtnd t~n mai-
dan pustiu şi -veşteiit, deasupra căruia plu-
teşte sufletul nehotărît al ţării.
Nu mai este credinţă, nu mai este onoare,
nu mai este adevăr, cînd este vorba de poli-
tică. A.şa se face politica tn ţările constitu-
ţionale, tn ţările cu edt~caţiune, in ţă:rile
care au viit01•? A.şa se făcea politică tn repu-
blicile italiene, tn evql de mijloc, cind orice
~~~~~~~~! ":{ijt f~t~ri~~~~~~:rp~n~v: i::~~:~~ ~Tre~~;~~ţ;~v~:n~~~~~~vZ:o~:e, Ed~t~~n~s~ ~
guvern pînă cin-d altul mai îndrăzneţ sau
mai criminal il gonea la r.l ndul său".
~
.A,dversarii pe care i-a zg.uduit aşa de t~re
tn luptele politice au conştiinţa pierderii ce
încearcă patria prin ' dispariţia lw şi azi toţi
~~-~-~.~~~.......~;:v-.
se înclină Inaintea unui asemenea talent,
asemenea caracter şi onestitate. Toate jur-
nalele, chiar socialiste, sint unanime a-i aduee
laude şi regrete.
Bietul Alexandru, nu era popular, dar la
cei ce 1-au cunoscut aproape a mspirl\t alee-
ţiuni şi devotament profunde.
Copiez unele articole din gazete:
Din Timpz.•l, scris de fostul ministru Take
Ionescu:
"Soarta a fost nemiloasă cu noi. Tribunei
române i-a răpit podoaba cea mai preţioasă•
ţării pe unul din cele mai ]_H~ternice sprijine
ale ei, nouă, conservatorilor, ne-a pustiit
casa. în toiul bărbăţiei, In vremea In care
omul de stat poate aduce cele mai m(lri
slujbe [servicii n.r.], ne-a luat pe cel care.
afară de gloriosul nostru şef, intrupa mai mult
decît oricine conservatorismul român . Con-
ştiinţa pllblică nq se inşea~; tn această con-
ştiinţă, nu s-ar fi priceput partid eonserva-
tor fărlţ A.l. Lahovari dacă era in viaţă, s-ar
fi priceput însă un partid conservator redus
numai la dinsul. De aceea a putut el, odată,
Intr-un ceas de amărăciune, să [2 foi rupte
n.r.] E 0 pierdere ireparabilă. Nu numai Parti-
dul Conservator, ci ţara întreagă a pierdut
pe unul din cei mai f;1lnici fruntaşi ai săi, de
la suvel'an şi plnă la cel din urmă român,
toţi poartă dohul acestei neaşteptate morţi". ~-
Timpul, de la 11 martie, publică, după
mare!e ziar englez Times:
"D. A.lex. Lahovari, care a murit azi
noapte la Paris ... , era cel mai mare orator
parlamentar al României. El ft~~tfl.se mi,niş,t.ru
p!nă la 1895 ... Moartea subită a d-lui Laho-
vari este o pierdere serioasă pentru ţara sa.
Ultimul său mare discurs şi, poate, In acelaşi
timp şi cel mai bun, l-a ţinut vara trecută
şi era privitor la chestia religioasă."
221
SaDAng - arhiva personală
 ~~~·~~
~ ,,

1.

1 oculari pot perturba echili-

brul funcţional al ochiului,
privind neuronii retinei de
stimulullor care este lumina.
De ac€ea, folosirea excesivă
a lentilelor colorate pot avea
consecinţe neplăcute pentru
vedere prin: diminuarea ve-
derii mai ales tn condiţiile
Sint cu adevărat ochelarii de ·soare un mijloc de unui iluminat' slab sau mo-

1
~
protecţie al ochilor? Cum influenţează televizorul şi derat; instalarea unei insu-
ficienţe de convergenţă a
neonul vederea noastră'l Ce maladii oculare determină globilor oculari (deci tulbu-
tabagismulî La toat~ aceste intrebări ne răspunde un rări de acomodare şi uneori
expert in materie, medicul oftalmolog Aurel Rosin determinarea unui strabism);
de la Policlinica Universitară 'l'itan din Bucureşti. declanşarea unui glaucom
acut sau subacut in cazul
~ unui glaucom cronic pro-
OCHELARll DE SOARE etc. Se recomandă de ase- domal cu unghi Inchis ŞI cu

1 poartă astăzi ochelari cu

menea utilizarea acestor- viciu de refracţie nediagnos-
Foarle multe persoane ochelari tn unele boli ocu- ticat; declanşarea de pseu-
Iare: miopii foarte {lrogre- dofobii (imposibilitatea de a
lentile colorate, cele mai si ve, lezjuni degenerat! ve sau vedea fără ochelari colora ţi
multe o fac din cochetărie inflamatorii ale fundului de la lumina de zi), ceea ce
, ~in special femeile) sau pen- ochi, cataracte tn diferite creeazăodezadaptareaochiu-
tru a-şi masca timiditatea. stadii de evoluţie, inflamaţii lui; provocarea unei dege-
Ca indicaţie medicală, lenti- palp!lbrale conjunctivale nerescenţe a epiteliului pig-
lele colorante, filtrante, sînt etc. ln afara acestor cazuri, mentar al retinei (mai ales

.l
recomandate pentru ochii să- lentilele colorate devin inu- macular central) adică pier-
nătoşi, ca mijloc de protecţie tile sau chiar nocive cind derea progresivă a vederii

i
la locul de muncă tn diferite sint folosite permanent. centrale a formelor şi obiec-
ramuri industriale pentru Ochiul este constituit in aşa telor, a d'istingertr-culorilor.
prdtcjarea retinei impotriva fel incit să poată reacţiona Deci, prescrierea ochela· ~
arsurilor provocate de razele impotriva luminii puternice, rilor cu lentile colorate tre-
ultraviolete sau infraroşii, pupila contracttndu-se mai buie să fie un act exclusiv
de luminozitatea mare, ele mult sau mai puţin in funcţie medical, făcut cu discern~-
s!nt îndeobşte folosite de de intensitatea razelor so- mint. Aceste lentile stnt da
către conducătorii de auto- Iare. Diminuarea razelor lu- toare să intrunească cttt·va },
vehicule, schiori, alpinişti minoase ce pătrund în globii condiţii: să absoarbă excesul ~
~~-~~·~·~ -

222
SaDAng - arhiva personală
 Multă lume a auzit, tără
să indice o sursă autorizatii,
că televizorul şi lumina fluo-
rescentă pot avea o inf~!-'en~
negativă asupra vedern. Ce1
ce se pllng de .tul~urări vi:
zuale după urmărirea unui
program pe _micul ecran sau
cei care locuiesc sau lucrează
Intr-o tncăpere luminată cu
,

223
SaDAng - arhiva personală
 PE TEME DE CffiCULAŢIE
-~
• .
MAREA BRITANIE

SIMILITUDINI
R.S.F. IUGOSLAVIA '
MAREA BRITANIE

224
SaDAng - arhiva personală
 .. ~~~~f/5~$
am1azăz1 la fănUna de-nain- N1
-~
tea porţii ... >>, căci o simplă 1t7
~ tăiare a cătorva capete era @
pe atunci ceva cu mult mai m
~ !nUmplător decît o fată- de 11:5
~ · rachieriţă · In careta dom- ~
nească sau un postelnic călă- m
~ rind cu faţa spre coada ca- 11:5
~ !ului." ' · @
~ Substantivul amiaz( se @
bucură de acelaşi "tratament
~ exhaustiv", interesul tra- @
tării ştiinţifice" bucurindu-se @
~ de farmecul limbii vechi In m
~ textele din care se ilustrează 11:5
~ rontextele cuVintului.
"Aliajul informaţional" re-
fl4
ii':z
~ alizat de Hasdeu este unic, 11:5
~ el purtîndu-şi cititorul de @
la Coresi la Odobescu, de la
~ basm la folosirea substanti- ~
~
~ vului In limbajul curent al
poporuluj ("La ciobani, tim- m
~ AMIAZA LUI HASDEU pul de la 9 pănă ~a 11 se 11:5
cheamă amiaza oilor, de la ~
~ "Fiecare om e un Columb gem dincolo de· erudiţie· ceva · 11 _pănă }a 2 după _ 12, sub- tV::Z
~ Intrucit caută să dea ome- din coordonatele pefsonaii- amtază... ) . 11:5
~ nirii un continent nou -de tăţii lui· Hasdeu. Nimeni nu a lăsat mai @
~ idei ... " spune Hasdeu şi Ia Amiaza este cuprinsă In
~ opt decenii de la moartea sa dicţionar sub două forme: puternic decit Hasdeu im- m
~ aceste cuvinte !şi continuă 1. AMIAZI s. 2. AMIAZI-ZI presia că matel'Î.<llul dicţio- ~•
~ mesajul pentru noile gene- adv. narului se poate modela şi 11:5
~ raţii. S-ar putea spune că Prima formă aflată In aduna cu uşurinţă, că nu e @
~ adevărata dimensiune a spi- obiectiviii" savantului e~te nici o dificultate a strînge
~ ritului său abia astăzi capătă adverbul. la un loc informaţiile cele @
Hasdeu nu se mulţumeşte mai diferite (care în mod ~
~ llnanima preţuire, deşi omu-
~ lui şi savantului alcătuit din cu etimologia şi ilustrarea normal iau ani de studiu) m
cele mai mari contraste, apa- cuvintului In -citeva contexte şi a le pigmenta cu citate 11:5
~ rent ireconciliabile (dacă ar semnificative. EI doreşte să din vorbirea populară cu: @
~ ,fis~ amintim doar amestecul "epuizeze" subiectul supus rentă spre a realiza o ţesă­
~ de metodă severă şi imagi- analizei şi să-i dea conota- tul'ă convingătoare şi trai- @
~ naţie aprinsă, de erudiţie şi ţiile în contexte care să pună
nică în care strălucesc dia- ~
~ stil In Etymologicum .. .) i se . In valoare nuanţele pe care mantele limbii populare_. Spi- tV::Z
~ qatorează in epocă lucrări adverbul le capătă în limba ritul "alert" al savantului 11:5
~ care i-au dus faima pînă de- vorbită de-a lungul timpului. sare fulgerător de pe coor- ~
~ parte, fiind ales ca membru Hasdeu are şi preocupări donate lingvistice pe cele
~l\ a! unor aca~emii d~ presti- "structuraliste": el dese-# istorice, de la texte cunos- ~
~ gm. Metafonc vorbmd s-ar nează o schemă a raporturilor cute la cele Ia care au acces ~
~ putea afirma că opera lui temporale dintre cruce-amiazi doar specialiştii, totul lăsînd 1":Z
~ H1;1sdeu s~ află abia acum "In şi cele două "supt-amiazi" impresia unei "fulgerătoare 11:7
~ plmă am1ază'', fiind editată (11 oare şi 1 oară, în termi- şi fireşti demonstra ţii" . ~
~ şi cercetată nu doar ca o nologia epocii). Spiritul iro- Opera de erudit şi roman- tV::Z
~ curiozitate a unui 'spirit en- nic al savantului se dove- tic, de "enciclopedist" şi visă- 11:5
~ ciclopedic şi fantast. De fapt, deşte infatigabil; el ,izbuc- _tor juneori fără proiectele ~
~ pentru ilustrarea modului In neşte" In legătură c~ locu- 1magmare nu s-ar naşte ope- '1'1
~ care B.P. Hasdeu !şi_ ·concepe ţiunea adverbială care cu- rele reale) cunoaşte astăzi 11:5
~ titanica întreprindere, Etv- noaşte o anumită nuanţă Ia adevărata recunoaştere şi @
~ mologicum Magnum Roma- români (ilustrată prin cro- preţuire, omul şi mai ales 1'1
~. niae! 11;r fi suficient alegerea nicari). Savoarea textului opera lui Hasdeu allindu-se i5
~ unu1 smgur cuvînt din seria hasdeean merită un citat In într-o "~eph.?ă şi b_inemeri- JJ;}.
~ literei A {prîmul volum al acest sens: "Cînd nu este . tată amtază . Lumma spi- '"1
l~ lucrării). Incitaţi de meta- ceva foarte neobişnuit, a- ritului său străbate pînă de- 1!7
~ fora "receptării In plină a- tunci nu se mai adaugă parte timpul, ca pildă şi In- JJ
f'~ miază" a operei hasdeene · m are, precum tot Ia Ne- demn pentru generaţiile ce ''1
r ne-am oprit chiar la acest culce, p. 237: «le-au tăiat urmează după el. o
cuvint, căutînd să distin- capetele a tustrii z i o a IOAN IACOB • J'!;
~f ~~ ~~~ ~
14 Almanahul flacăra ' 87 225
SaDAng - arhiva personală
~~~@@~~@~~~~~~@@@~~@@@@@@@@@@@@$
~ El, un bigot făţarnic pe nu- cei 200 de metri cit era dis- el tn sectă şi al ncercat să mă ~
~ me Bhagwan Shree Rajneesh, tanţa tntre templu şi casa sa omoare, de aceea · am ales lin.
~ 53 d~ . ani, liderul sectei cu un Rolls Royce, fostul fuga înconjurată de 20 de 1E5
s:<l\ "protocaliilor", adică Sanny- profesor al universităţii Ja- fideli, "fiii mei", cum le zice ~
~ as in in limba indiană, sectă balpur, "iluminat" încă de ea cu dulce glas. ln fapt, fu-
~ apărută cu ani tn urmă la • la vîrsta de 21 de ani, trans- garii stnt cei care constituiau Q;:9
s:<l\ Poona, la- doi paşi de Bom- mitea cite ceva din tnţelep- fostul stat major al cetăţii ~
~ bay şi apoi transferată, în ciunea sa discipolilor care-I din Oregon, responsabili cu
~ 1981, intr-un gigantic oraş- priveau cu adoraţie. Credo-ul finanţele, bucătăria şi spi- ~
s:<l\ ranch din Oregon, cu nu său era bazat pe negarea talul. ~
~ multă vreme tn urmă locul existenţei lui Dumnezeu şi Ce făceau membrii sectf6i? lin.
~ de acţiune al westernnri!or . pe libertatea sexului. Două După ce cu greutate erau ll5
~ lui John Wayne. axiome care ln anii respectivi primiţi tn ripdul celor care ~
~a, presupusa fidelă, 35_de au făcut deliciul mulţor. ziare aoreau să scape de greutăţile lin.
~ am, Ma Anand Sheela, ad1că de scandal dar care an prins vieţii, erau îmbrăcaţi tn nişte ll5
~ Rază de Soare, mîna dreaptă la firile mai slabe de tngcr. saci portocalii, simbol al ~
...... a "Maestrului", s-a eclipsat În cele 350 p.e- cărţi tipărite soarelui care răsare, drogaţi An
~ discret In R.F.Germaniacu 55 in tiraje de invidiat şi in şi duşi tn templul unde guru ll5
~ milioane de dolari transferaţi muntele de yideocasete cu Rajneesh, cu 0 forţă male- ~
cu ajutorul unu\ stat major predici "Maestrul" zice: I,,A- fică, provoca scene de delir IP.2
~ de adoratori care au şi ur- rnncaţi cărţile, Biblia şi colectiv. în drumul lui inspi- ll5
~ mat-o In "exilul" european. Constituţia, citiţi doar anec- rat de "forţe divine" , fidelii ~
Pentru fosta sa secretară, do te, e mult mai bine"; presărau pe tale de tranda- lin.
~ confidentă şi amantă, guru "Munciţi ca nişte disperaţi, firi, bineinţeles, galbeni. Cel ll5
~ ce dorea să scape de răul ce-l ~
s:<l\ măcina pe dinăuntru tre- 11n.
~ buia să pipăie in neştire un ll5
~ şirag de mătănii cu 108 boabe ~
s:<l\ şi cu portretul Maestrului tn 11n.
,~ miniatură, să- şi descarce min- ll5
~ tea de orice fel de ginduri, să ~
s:<l\ se gîndească doar la elibera- 11n.
~ rea prin muncă brută şi ll5
~ . s~xu3:litate d~zlănţuită. Pri- ~
Rajneesh nu este altceva
s:<l\ doar aşa veţi căpăta ilumi- vllegml ~axm~ e:a _acordaţ ~
~ decît un palavragiu vicios, narea". "Pe pă.mlnt stntem celor m~1 credtnCIOŞI_ adepţ!
~ un impostor capabil să cu- prea mulţi, sînt deci bine - ac~ştm aveau vo1e să-.ŞI ~
s:<l\ lea~ă _ ba~ii. proştilor supuşi venite bolile şi seceta, răz· aprop1e fru~t~a ~e unul d1!1 ~
~ une1 sof1stlcate operaţiuni boaiele şi cutremurele". d~getele "d1_vme .,?e la Pl:
~ de spălare a creierului. Dacă Malthus ar fi avut un CJOar_ele "sfmţulm . Mare-! ~
s:<l\ Să ne reamintim cite cP-va fin probabil că acesta n-ar grădma! Obos1t de atîtea ŞI ~
~ despre guru şi secta sa. Pe fi avut concepţii atit de atît:ea activit~ţi extenuante!
~ la mijlocul anilor '70 ziarele odioase, iar Hitler ar fi fost RaJneesh dec1de să nu ma1 ~
s:<l\ vorbeau despre "Maestrul" capabil să infieze un ase- -..:o:beasc~ la reuniu!lile re- ~
~ care, inconjurat de 68 menea propovăduitor al pro- llgwase, !ntr<!d_uce stll~l.sat-
~ de deziluzionaţi şi de priei filozofii. sang, ad1că m1mă. la m1mă.! ~
s:<f\ hippies atraşi de fascinaţia Ceea ce nu-l impiedica să. cind guru .nu v?,rbeşte . CI 11'1
~ misticismnlni oriental a dP.s- poarte, din banii , obţinuţi doar emană senzaţu cu ochml ll5
~ 'chis paradisul. revei·i~i, as- de la fideli, un ceas cu dia- minţii. E o apoteo.ză.. ;\depVi ~
~ hramul Poona. Aici, adepţii mante de 2 milioane de do- freamătă de emoţ1e ŞI cad 1n ~
~ se lepădau de orice bun pă· lari, să umble îmbrăcat In t:ansă, se scut~~ră pradă unor IP.2
~ mlntesc,. arlică de avere pP. mătase br.odată cn aur şi să b1_zare convulsu, fac spume ... 1t5
s:<l\ care o vă.rsan ln · !ichidit.ăţi călătorească cu Rolls Royce Ş1 brusc, epoca ~e aur ex- ~
~ la casa sectei şi se dedicau modelul "Silver Spur" din plo?ează. Guru. ÎŞI ac.ordă o
~ cu bucurie unor mnnci' dure care avea in coleCţie 90 perJ<?adă de bt_neve'?ltă re- ~·
s:<l\ şi neremunerate. Cite 15 de bucăţi! flecţ1e Intr-o v1lă dm New ~
~ ore pe zi îşi plătr.au traiul Sfintuţa Rază de 'Soare, , Jersey, aceeaşi car.e a servit 11'1
~ în sărăcie şi, mai ales, posi- acuzată. de "Maestru" că s-a pentru turnarea filmului ll5
s:<f\ bilitatea de a asista la !ee- comportat ca un Jago cu Marele Ga1sby" "Ci!Robert ~
~ ţi_ile p~ care timp de 7 an! 1 fustă, neagă toate acnzaţiile Redford. Maest.J:ul hotărăşte 11n.
~ z1 d~ z1, "Ab~olntul ~a~stru şi se prezintă ca o tînără marele. pas crearea din ni- ll5
s:<f\ le ţmea in fiecare d1mmeaţă pură, zglobie şi neatinsă de . . . ' A . -· @
~ in Buddha-hall. Acoperit de învăţăturile odioase ale sec- ml~_ln lmm_a mencu a c~-
~ bijuterii din cap plnă In pi- tei "portocaliilor." Rajneesh. tăţ~~ S~nysm, loc~! un_de f_1- ~
s:<l\ cioare, mai ceva ca Madonna spune ea, se temea că voi deln săi, după o <:ontr1buţ1e ~

~~~;~~t;;o;~~~e;~;i~;;~;~(~;;~;;;~i~~~
226
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
 ~~@@@@@@@@@@@@@@~@@@@@@~@~@@@~ ·.
~~ săi
,..
în spatele pionilor central-i
prin manevra - Cg1-h3-f2-d3.)
SM 20...a5 ~1.f3 a4(11) 22.The1_!
~ a3 23.Cl2 a2 (Newul cauta
~ contraşanse cu once preţ. )
lN\ 24.Cd3 Ta3 25.Ta1(10) gS
~ 26.h:g5 h:gS 27:N:~S (Kaq:>ov
~ a !'lcct;ptat sacnftctul de p1on
SM avmd m vedere la 27...Tb8-ce
'~ complică jocul 28.Re2! cu
SM avantaJ clar. 27...Rf7 28.Nf4
~ Tb8 29.Tec1 Nc6 30.Tc3 TaS
~ 31.Tc2 Tba8 32.Cc1 _şi Kaspa-
SM rov .se recunoaşte mvms.
~ f3 negrul dă avantaj albuluL
~ APROAPE DE VICTORIE
t<l\ Surpri~ă generală: 1_e 4- re-
~ prezintă mutarea întîia a cam-
SM pionuluL Karpov gîndeşte trei
~ justă renunţarea la perechea
SM minute. Ce a pregătit? se în-
~ treabă cu nelinişte şi mută
~ 1...e5. Se conturează Apăra-
rea rusă. După 16 mutări al-
~ bul are 0 poziţie avantajoasă
SM în ciuda pionului sacrificat.
~ Karpov îşi izolează greşit
~ dama pe flancul damei, Kas-
parov lansează un atac la
~ rege. Evenimentele se preei-
SM pită . Jocul se complică.
~ Spectatorii se gîndesc că
SM Garri este mai aproape ca
~ pe o replt"ere rap1"da- pe flan -
SM oricînd de victorie şi de reali-
~ zarea unei partide străluci-
· SM toare, pe măsura premiului
~ de frumuseţe de 10 000 lire
SM
~ sterline oferit de Compania
~ de asigurări de la Londra.
Dar Karpov reduce atacul for-
SM ţînd schimbul damelor, Kas-
~
SM parov îşi recuperează .pionul
~ -f- - -d • 21.N:g7 R:g7 22.Cf5 Rh8
SM sacn leat ŞI parti a se mtre-
~ rupe. Conform pronosticului
SM marelui maestru englez Spe-
~ elman rezultatul nul apare pe
'
SM fişa -de concurs la capătul
~ acestei palpitante partide.
SM
~ CeS 21.0g3 (Kasparov nu a
~ PARTIDA A ŞAPTEA
SM .Kasparov dovedeşte că are
~ nervii foarte b_ unL Nu ce-
~ dează stresului provocat de
~ ilCUta criză de timp şi nici po-
~ ziţiei superioare a adversaru-
SM lui. Aflat în poziţie foarte
~ grea, Kasparov sacr.ifică o ca-
~ litate pe doi pioni la mutarea
SM a 35-a, complică jocul. Kar-
~ pov intră în panica lipsei de
~ timp de gîndire, comite gre-
~ şeli şi partida se întrerupe în
~ poziţie egală . Marele maestru
~ olandez J. Timman aprecia
~ că ,,s-au făcut mai multe gre-
~ şeli decît în celelalte partide
şi nici unul dintre jucători n-a
~ găsit strategia necesară".
SM
~ GAMBITUL DAMEI
~ , , O:b2 29.Rh 1! (Mutare profi-
~ KASPAROV- KARPOV
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
232
aşa! greşeşte ~~
_ (partida a 8-a) ...,_(Nu Karpov de-
1.d4 dS 2.c4 e6 3.Cc3 Ne7 cisiv. AnaUzele lui E. Gufeld
4.c:d5 e:dS s.Nf4 (Cei doi " K" c onsider/fu corect planul @
joacă această variantă fără 29 ... Td7 30.Cd4 Te8! sau ·
să-şi manifesţe .preferinţele: 30.Dh6 g:f5 31.T1 :f5 Td1 ~
cînd cu albul, cînd cu negrul. 32.Rh2 Dc1 , cu contraJOC M .
Cu culori inversate au apă rat pen~ru neg~u ._ dar Kasparov il?
ideile gambitului şi în partida ar f! putut ctşttga pe cale tac- ~
a 2Q-a a meciului din toamna t1 ca astfel : 30. Ch 6 Rg 7 !ln
anului 1985.) s... Cf6 6.e3 00 31 .T6 12 32.T:f6 T:f6 33.D:f6!! '1:7
7.Nd3 cS 8.Cf3 (14 minute) R:h6 34.Df4 g5 35.Df6 Rh5 ~
Cc6 9.00 Ng4 10.d:c5 N:cS 36.g4 Rh4 37.Tg1 !! h5 38.Dh8
11.h3 N:f31?(8) (lată 0 decizie cu mat la h5:l 30.C?d~! _T:d4 ~
neaşteptată: prin schimbul la 31.D:e5 ŞI ~rbttrul tnt1intr~1 a 11'1.
constatat ca_ negrul . a d~paş1t il?
Marii maeştri sovietici pre- t1mpul de gmdtre ŞI , pnn ur- ~
zenţi în sala de analiză a cen- mare, pu~rde partida._ Este ~
trului de presă au criticat pnm_a oara <;!up~ m~1 btne de ~
această mutare, apreciind ne- doua decenu cmd tn m_ec1ul m
pentru t1tlul suprem se pierde il?
de nebuni.) 12.D:f 3 d 4!? (Re- !a tim~ o _par:fidă. _Victimă ~
comandarea teoretică tipică mtr-o Sltuaţ_le Similara a fost 11'1
' de eliberare.) 13.Ce4! Ne7? Mihail Botvlnnlk. Scor gene- il?
(23) 14.Tad1!(22) Oa5(30)
1d - t rt· d 4 5 3 5 ·
ra upa op pa 1 e . ' : , tn
m
il?
1S.Cg3!(17)_ (Aib~l _sacrifică în favoarea camp1onuiU1 . 11'1
atac _u~ J?IOn facmd ~fo~ul DIN NOU , GRONFCLD"I il?
ocupam Cimpului f5. Parenle • @
sînt împărţite în aprecierea "Noi nu sîntem supersti- 11'1
va_lorii ultimei mutări a albu- ţioşi!" Aşa îşi începe comen- il?
lut.) 15...d:e3 16.f:e3! D:a2!? tariul partidei fostul campion 11'1
(Karpov acceptă invitaţia şi mondial, Mihail Tai. referin- il?
capturează pionul a2 contînd du-se la Kasparov, care, fie ~
că a . învins, fie că a pierdut,
11'1
eul atacat al regelui.) 17.Cf5! rămîne fidel propriilor convin- il?
Oe6 (Marele maestru E. Gu- gerL Nu degeaba se spune @
feld notează ca bun planul despre el că este un fanatic.
negrulul·· 17··· D·b2?
· · duc·lnd la Karpov a J·ucat fără pretenţii 11'1.
il?
catastrofă rapidă 18.Nh6_Ce8 deschiderea şi egalitatea era @
19· De41) evidentă . La mutarea a 2Q-a
· 18· Nh611 Ce8 (Mu -
tare unică. La 18... Ce5 urma s-a propus remiză şi fişele de 11'1
19· D·b7
·
c ·d3
·
20·c ··e7 Rh8 concurs au fost-semnate. Pu- il?
m
blicul nu s-a retras, deoarece il?
23.T:d3 Tab8 24.Df3 cu mare imediat după partida a noua 11'1
avantaj la alb.) 19.0h51(6) s-a organizat un interesant il?
(Vezi diagrama nr.3) g6 (O
d bl" ( ·d
turneu e 1tz part1 e cu 1-
r 11'1
il?
nouă mutare unică! Se ame-
nt· nţa 20_N ·g?. C:g 7_ 21 _c:e?
mită de timp de cinci minute)
1 1 t rt · ·
@•
- - - - - - a care au ua pa e ŞI zla-
D:e7 22.D:h7 mat) 20.0g4 rişti. @
ales, totuşi, mutarea cea mai RAŢIUNI PSIHOLOGICE @
bună. Analizele au arătat că Motivaţia psihologică este 11'1
putea captura calitatea astfel : căutată în explicarea consu- il?
21.C:e7 D:e7 22.N:f8 R:f8 şi mării inutile a trei minute nu- @
acum 23.Df4!! i-ar fi uşurat mai pentru a efectua prima m
calea de concretizare a avan- mutare. Primit cu aplauze de '1?
tajului mater_ial. Revistele de ~
specialitate sovietice apre- 8
ciază corectă decizia lui Kas- ~
parov avînd în vedere marea 7 m
criză de timp a ex-campionu- '1:7
lui lumii.)- 21... Nf61 22.Nb5(10) 6 @
Cg7(5) 23.N:g7- N:g7 24.Td61 5 tV1.
Db3 25.C:g7 O:bS 26.Cf5 11:7
Tad8 (Albul are poziţie supe- 4 11'1.
rioară . Steguleţul ceasului il?
negrului indică o criză alar- 3 @
mantă de timp. Mutările uite- 2 m
rioare ale lui Karpov sînt mar- 11:7
eate de tensiunea "blitz"-ului 1 @
final.) 27.Tf6 Td2? 28.Dg5 a b c d e 1 9 h tV1.
11:7
lactică de apărare.) Rh8?? . Diagrama nr. 5 : ~
SaDAng - arhiva personală
~~~@~@@~~@~@~~@@@~~~~~~~~~~~@~~~
~ catre public, Kasparov 1-a ne- (partida a 11-a) 8 ~
·~ liniştit j)e Karpov: 1.e4 sau
lM 1.d4? Va urma joc deschis
~ sau se vor duce tratative po-
~ ziţionale? S-a jucat 1.d4 şi
Karpov a ales "schema"
~- Gambitului de damă , una din-
~ tre cele mai uzitate desclii-
~ deri ale meciurilor pentru ti-
~ tlul mondial. Mutarea a 13-a a
~ lui Karpov nu a fost cea m~i
~ exactă. Cind s-a efectuat mu-
~ tarea a 21-a a albului, secun-
~ dantui lui Kasparov, marele
~ maestru internaţional 1. Dorf-
~ man a intrat surizind in sala
~ Centrului de presă afirmind
~ că-i place poziţia albului. Dar
s:<i\ avantajul lui Kasparov nu a
~ progresat, el menţinindu-se
~ minimal şi la mutarea a 26-a.
~ Kasparov a consumat mai
~ mult timp de gindire decît
~ Karpov, dar nu a putut evita
~ un final simetric de nebun
~ contra cal. Nici o parte nu
· ~ avea slăbiciuni. Poziţia s-a in-
~ trerupt. Kasparov a scris mu-
~ tarea secretă, a 45-a, iar apoi
~ a propus remizii_. Scor gene-
~ rai 5,5:4,5. · poantă 17.T:b7? N:d5 18.Tb5
~ Cc3! 19.b:c3 N :f3 20.g:f3
~ D:c3! restabilind egalitat~a.) . tat, asupra relaţiilor dintre cei 1t5
~ PREMIUL DE . FRUMUSEŢE
~ schimbul d'amelor pe care ne-
~ Un numeros public a asis-
~ tat la cea de-a 11-a partidă a
~ meciului. Karpov a "comis" la
~ mutarea a 15-a "noutatea
~ anului", după părerea marelui
~ maestru J . Nunn. Noutatea
~ teoretică nu 1-a speriat pe
~ campion. La mutarea a 24-a 1.
~ Dorfman aprecia avantajoasă
~ poziţia negrului. Era de aş-
~ teptat victoria lui Kasparov.
~ S-au făcut numeroase schim-
~ buri şi a rezultat un final inte-
~ resant, pe care Karpov nu 1-a
~ jucat la nivelul altor realizări
~ ale sale. Marele maestru A.
~ Miles era de părere că
~ ex-campionul părea "intimi-
~ dat" de Kasparov argumen-
s:::I\ tind: "Foarte des Karpov
~ ajunge să găsească un avan-
~ taj in finalul partidei, chiar in-
~ fim, dar care lui ii este sufi-
~ cient pentru a ajunge la vie-
SM torie. Contra noului campion,
~ aceasta se pare că nu mai
~ merge ... " Partida a fost foarte
~ frumoasă şi palpitantă . 1 s-a
~ atribuit premiul de frumuseţe
~
~
fi1"nd considerata· stra·luci-
~ toare. Cei doi jucători au im-
~ părţi! suma de 10 000 lire
~ sterline.
~ APĂRAREA GRONFELD
SM . zei. Scor general 6:5 in favoa-
R3l KARPOV-KASPAROV
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 dS
4.Nf4 Ng7 5.e3 cS 6.d:c5 DaS
7.Tc1 d:c4 8.N:c4 00 9.Cf3
D:cS 10.Nb3. <?<:6. ~1.00 . DaS
12.h3 Nf~ (Ptn~ a1c1 s-a JUcat
totul ca 1n part1~a a 9-a . Kar-
pov schimba var1anta
13.Cd4.) ~3.~2 Ce4 14.Cd5!
(Se. amemnţa atac asupra da-
me1 pnn 15.Nc7.) 14...e5 (Obil-
gatoriu .~ 15.T:c61? (Noutate
teoreţ1ca! ·Mutarea a fost ~xe-
cu tata fo_arte rap1d de . catre
~arpov, fund _e~!de~t ca ana~
llzele de ~casa 11 da_deau man
speranţe 1n pl_!lnul sau. La mu-
tarea naturala 15... b:c6 urma
16.Ce7 Rh8 17.C:c6 Db6
18.Cc:e5 ~e6 19.N:e6 D:e6
20.Dc2 cu JOC foarte bun pen-
tru alb,) 15...e:f4 )6. Tc7! (Mu- asumat vreun risc .. Kasparov O?iJ
tare foarte d~:~ra . ) 16... Ne6! a condus "ostilităţile" şi la m ·
(Splendid~ Dupa 37 mmute de
gindire Kaspa_rov elimină pe
r1nd tentaţ1ile 16 ... f:e3,
16 ... Cc5 •. 1_? .. . Tae8 sa~
16... Cf6 ŞI gaseşte cel ma1
bun plan, care ascunde ŞI o
17. De 1 (A 1b u 1 propune
grul nu-l poate accepta fiin-
du-i_ defa_vorabil_ 17 ... D:e1?
18.T.e1 N.b2 19.e.f4 cu avan-
taj.) 17... Db5! 18.Ce7(31) Rh8
19.N:e6 f:e6 20.Db1 Cg5(22)
(Greş1t era 20... Cc5? 21 .C:g6 de-a incheia partida, de-a ne ft5
h:g6 22.D:g6 Cd7 23.a4! D:a4
24.Cg5 cu atac.) 21.Ch4(28)
Nezi diagrama nr. 4.) 21 ... C:h31 printre altele că "oamenii pot ~
(12) (Kasparov joacă la cîştig.
Putea alege calea egalităţii
prin 21 .:.f :e3 22.Ce:g6 h:g6
23.C:g6 cu şah etern.) 22.Rh2
DhS! 23.Ce:g6?! h:g6 24.D:g6
(4) (Şi Karpov joacă la cîştig.
Remiza survenea la 24.C:g6
Rg8 25.Ce7 etc.) 24... De5(3)
(Din nou mutare unică!) 25.
Tf7!? (41) (După prea multă
gindire Karpov nu vede o conti-
nuare '!lai simplă 25.T:b7! C:f2
26.Cf3 Df6 27 . Dh5 Dh6
28 .D :h6 N :h6 29.T :f2 f :e3 cu
final aproximativ egal. Sau
25... f :e3 26.R:h3 T:f2 27.T:f2
e:f2 28.Df7 Dd4 cu şah etern.)
25 .•• T:f7(13) 26.D:f7 CgS!
27.Cg6 Rh7 28.C:e5 C:f7
2g C 11 R 6 30 Cd 6 f 3
· : g ·
31.Cc4 e:f2 32. T:f2 fS 33.Ce3
:e
as 34.Rg3 . a4 35.Tc2 Tf8
36.Rg4 Nd4 37.Te2 N:e3
38.T:e3 Tf2 39.b3 T:g2 40.Rf3
T:a2 41.b:84 şi cei doi adver-
sari au convenit asupra remi-
rea lui Kasparov.
ft5
7 m
ft5
6 ~
m
5 ft5
4 m
1i:5
3 @)
m
2 1t5
~
a b c d e g h O?iJ
Diagrama nr. 6 ~
A A "_
P RTIDA A 12- f9
Ultima confruntare a 'reu- m
niunii de la Londra s-a desfă- ft5
şurat fără ca vreunul -dintre ~
marii maeştri sovietici să-şi fi
mutarea a 34-a a propus re- ft5
miză. Karpov a acceptat ime-
diat şi astfel "episodul Lon- m
ar9
dra" s-a incheiat cu un punct 1t5
avantaj pentru jucătorul din
Baku , 6,5:5,5. După prima ju-
ar9
mătate a meciului s-au făcut ~
aprecieri asupra jocului pres- rrn.
doi "K". Kasparov a făcut O?iJ
unele precizări ironice:
"Scena este un loc public, ~
unde noi nu putem lăsa să m '
apară emoţiile noastre . E 1t5
vorba doar de-a ne stringe f9
miinile, de-a deplasa pionii, rrn.
stringe din nou miinile şi to- rrn.
tul se termină ... " adăugînd ft5
crede că noi intretinem relaţii m
bune, astfel că eu nu pot de- ft5
nunţa anumite aspecte rele ~
din Cl,llise. Oamenii nu vor m
crede niciodată că este un 1t5
război rece" . Se pare că riva- rrn.
litatea sportivă a depăşit lt5
uneori eşichierul, dar "aceste ~
probleme reflectă tempera- 11n
mentele noastre diferite, ceea ~
ce este cu totul normal" , a lin
conchis campionul. Karpov a ~
constatat cu singe rece că 1t5
·
,,an1moz1 · ta
· ţ·l • t 1mpor-
1e nu sm · 11n
tante". Misterul privind relaţi- 1t5
ile dintre cei doi rivali a fost (J!!J
elucidat abia la sfîrşitul me- m
ciului.. . tt5
ll"1
"EPISODUL LENlNGRAD" ft5
La 3 septembrie ·era aŞ1ep- '1:7
m
tată partida a 13-a, dar ea n-a m
avut loc. Karpov s-a folosit de ft5
dreptul la "time-out", nefiind ~
recuperat fizic şi moral după m
transferul Londra-Leningrad. 1t5
Karpov a precizat că repausul lin
de şase zile a fost insuficient ft5
233
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
~~~~?a~!!~~?~~~~?u~~~~~~~~~~~~~~~~
~ 22... Na8 fie cu 22... Da5.) 22... __spunea: ,.Karpov a jucat' la
:s:<l\ DaS 23.CfS Ces (Marele ma-
~ estru britanic Keene conside-
~ ra periculos atacul albului la
lN\ 23...g6 24.Cb3 Da4 25.D:d3
~ g:f5 26.Dg3 Rh7 27.Df3.)
~ 24.N:eS(30) d:es (Marele ma-
:s:<l\ estru E. Gufeld atribuia şanse
~ negrului prin continuarea
:s:<l\ 24... T:e5 25.Cf3 T:f5!? 26.e:f5
~ N:d5.) 25.Cb3 Db6(24) (La
~ 25 .. . D :a3 26. D :d3 sau la
:s:<l\ 25... Dc3 26.Te3 negrul nu mai
~ putea egaliza şansele . )
~ 26.D:d3 (Albul are poziţie su-
't"(t\ perioară. Karpov trebuie să
~ demonstreze că perechea de
:s:<l\ nebuni este mai tare decît cei
~ doi cai ai adversarului. Dar
~ nu se vede cum!) 26. ..Ta8
:s:<l\ 27.Tc1 g6 28.Ce3 N:a3 29.Ta1
~ Ta4?1 (Poate mai corect ar fi
~ fost 29 ... Rg7 30.0c3 Nd6
:s:<l\ 31.T:a8 N :a8 32.Cg4 De?
~ 33.Dd2.) 30.Cg4 Nf8 31.Tc1
~ (Vezi diagrama nr. 5. Se ame-
n i n ţ ă Cc3-c5.) 31 .. . Dd6?
~ (Aflat în criză de timp, Kar-
:s:<l\ pov greşeşte , mutarea sâ du-
~ cînd la continuă ri f orţate spre
~ p i erde r ea pa rt ide i. N i ci
31... Ng7 niCI 31 ... Ta2 n-au
~ fost pe gustul spec i al iştilor,
:s:<l\ poziţ i a negrului fii nd neplă-
~ cută . ) 32.Cc5 (11) (Negrul nu
~ mai are scăpare! ) 32. ..Tc4
:s:<l\ 33.T:c4 b:c4 34.C:b7! c:d3
~ 35.C:d6 N:d6 36.Rf 1! Rg7
:s:<l\ 37.13 fS 38.Cf2 d2 39.Re2 Nb4
~ 40.Cd3 Nc3. Aici partida s-a
~ intrerupt. Karpov a cedat fără
:s:<l\ a mai relua jocul întrucît
~ pierde pionui d2, albul avind
~ final cîştigat datorită pionului
~ d5 liber ş i apă rat , dar mai
~ ales în plus.
~ 23. Te3 Tb8 24.e5 (Albul în-
~ TENTATIVA NEREUŞITA
~ trul tablei. ) 24... d:e5 25.C:eS ' 14.h3 N:f3 15. N :f3 N:e5
l>M Scorul general era 8:6
~ înaintea partidei a 15-a . 8-a
~ jucat din nou ,.Gri.i nfeld",
Karpov a introdus o noutate
~ teoretică la mutarea a 12-a,
~ campionul nu a reacţionat.
~ 8-a gîndit mult de ambele
~ părţ i , s-a simplificat poziţia ,
~ s-a recurs la nebuni de culori
~ diferite şi Kasparov a părăsit
~ zîmbind scena. Karpov ratase
~ o nouă încercare de a reduce
~ scorul şi finalul nu e departe.
l>M
~ ,.UN VERITABIL K.O ..."
~ tat s-o captureze de teama de
~ Karpov trece printr-o pasă
~ neagră . Kasparov a dominat
~ prima parte a partidei, apoi a
~ fost silit să cedeze o piesă ,
~ dar soarta i-a surîs şi a admi-
~~i;~~~;~~~i~~~~;;~~~;~A;~~~i~~~n;;~;;~~
8 1t7
cîştig, dar el a demonstrat 7 ~
încă o dată că-i lipseşte suflul m
în cea de-a cincea oră de joc. 6 115
Atunci îşi pierde sîngele rece 5 M
şi cade în zeitnot" (criză de 11:7
timp) . Kasparov conduce de- 4 ~
cis.iv cu 9,5:6,5 înaintea uiti- m
melor opt partide. a 11:7
2 ~
RIPOSTA ŞALANGERULUI
1\arpov nu pare afectat ~
după înfrîngerea suferită . b d 1 g h lin
Joacă în manieră clasică şi-1 8
c 8 115
prinde pe picior greşit pe Diagrama nr. 10 ~
Kasparov, îi sufocă prin do- are o piesă mai puţin şi ame- 11n
minare pe toată tabla şi spe- ninţările sale nu sînt încă de- '.B
cialiştii se întreabă cu mare cisive.) 34.Ch6 De7 35.T:g6! ~
mirare: "de ce Karpov a aş- DeS?? 36. TQS Re7 (Incredibil! m
·teptat partida a 17-a pentru a Karpov se mdreaptă cu paşi 11:7
juca astfel împotriva deschi- repezi spre pierderea damei. m
derii Gri.infeid?" ee s-a întîm- Karpov a avut mai mult timp 11:7
plat? Karpov e de nerecunos- de gîndire decît Kasparov , ~
cut. iar campionul a jucat ca dar în ultima oră , cea de-a 11'1
un copil. Se mai pot întîmpla cincea a partidei, şi-a pierdut 11:5
minuni ? Meciu l nu este î ncă stă pî nirea de sine. La muta- ~
jucat. Scor general 9.5:7. 5. rea 32 a consumat 12 minute
APARAREA SPANIOLĂ şi, totuşi, nu a evitat pierde- ~
rea damei.) 37.d61 Re6 38.Te8 m
KASPAROV-KARPOV RdS 39.T:eS C:eS 40.d7 Tb8 11:7
_(partida a 16-a) 41.C:f71 ş i Ka rpov cedează. ~
11'1
1.e4 eS 2.Cf3 Cc6 3.Nb5 a6 APARAREA GRONFELD 11:7
4.Na4 Cf6 5.00 Ne7 6.Te1 bS KARPOV- KASPAROV 11'1
7.Nb3 d6 8.c3 00 9.h3 Nb7 11:7
10.d4 Te8 11.Cbd2 Nf8 12.a4 (part ida a 17-a) ~
h6 13.Nc2- e:d4 14.c:d4 Cb4 1.d4 Cf6 2.c4 g6 3.Cc3 dS IP1.
1S.Nb1 cS 16.dS Cd7 17.Ta3 4.Cf3 Ng7 S.Db3 d:c4 6.D:c4 11:7
c4 (Această poz i ţ i e s-a întîl nit 00 7.e4 Ng4 (Kaspa rov alege 11'1
ş i i n partida a 14-a.) 18.Cd4 o variantă foarte bine anali- 11:7
Df6 19.C2f3 CcS ( Negrul zată în ultimul decen iu .) ~
obligă pe alb să clarifice po- 8.Ne3 Cfd7 9.Td1 Cc6 10.Ne2 m
ziţia pe flancul damei, cedînd Cb6 11.Dc5 Dd6 12.e5 D:cS 11:7
pionul b5 pentru activizarea 13.dc5 Cc8?1 (Dacă muta rea ~
pieselor sale.) 20.a:b5 a:bS n-ar fi fost efectuată de Kas- 11'1
21.C:b5 T :a3 22.C:a3 NaS parov, campionul lumii, ea ar 11:5
fi fost aspru criticată. Des i- ~
c~pe acţiuni ofensive în cen- _. gur, mai bine era 13... Cd7.) m
11:7
Cbd3 (Aici Karpov a gindit 62 16.N:c6! b:c6 (A lbul are pozi- m
minute ! Se pare că era nemul- ţie supe ri oară. Pr ob l eme le 11:7
ţumit de planul său de estom- negrului sînt irezolvabile: ca- @
pare a ,.nebunului spaniol", lui din c8 nu mai poate fi M
care a fost prea lent şi Kas- reintegra! i n joc, pioni i dubli 115
parov a avut suficient ti mp de pe coloana c5 sînt slabi şi m
pentru a pedepsi inexactita- împiedică activitatea de eli be- ~
tea în calcul. ) 26.Cg41 Db6 rare.) 17.Nd4 Nf4 (Negrul nu Il?
27.Tg3! g6 28.N:h6 (Kasparov poate schimba singura sa m
s-a năpustit în ata'c cu toate piesă act i vă ! ) 18.00 as Il?
forţele. ) 28. .. D:b2 (Vezi diagra- 19.Tfe1! a4 (Ce altceva?) ~
ma nr. 6.) 29.Df31 Cd7 30.N:f8 20.Te4! Nh6 21.Ne5..-a3 22.b3
R:f8 31.Rh2 (Profilactic.) 31... Ca7 23.Td71 (Vezi diagrama ~
Tb3 (Albul lăsase fără sprijin nr. 7. Pătrunderea turnului pe ~
piesa din a3, dar Karpov a evi- linia a şaptea este decisivă .
Karpov joacă foarte exact ne- f/!J
a nu ceda cîmpul 16. Totuşi el lăsînd nici o speranţă adver- m_
nu poate renunţa la ideea sarului său , care a jucat prea 11:5
capturării · calulu i şi pleacă optimist 13... Cc8?!) . 23. ..Nc1 (/!J
din apărarea ultimei linii cu 24.T:c7 (A început .. culesul"!) m
turnul.) 32.N:d3 c:ct3 33.014 24... Nb2 2S.Ca4 CbS 26.T:c6 11:7
235
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~ .La despărţire moşul Roman Adam din gătirile.· Mai e_ de pus o potcoavll la cal, ~
J;::<l\ Sebeşul de Jos mi-a dat, In loc d~ rămas bun, obada roţii din spate trebuie cercetată daci! m
~ aml:ndouă miinile sale, amprentele palmelor mai ţine la drum lung, sl! nu uite de leuca ~
~ sale făcute din ceară galbenă. Aşa ceva n-am din dreapta şi, desigur, cartmburile. Săptă- ~
J;::<l\ mai văzut nic.iodată. Poate dacă aş vorbi cu mina ce vine, Indată după culesul cucuru- m
~ meşterii sculptori, turnători l:n bronz, de la zului, pleacă In· ţarA şi răm"lne iar le!ea ·Ana ~
~ Atelierele fondului plastic aş reuşi Intr-o singură, aşa cum mai mult sit\gură a fost o ~
J;::<l\ bună zi să obţin după acele mănuşi de ceară viaţă lntreagă. m
~ miinile moşului Roman turnate in bronz. De la un timp vor Incepe să sosească sacii ~
~ Nişte miini bătrl:ne pe care mi-ar plăcea să cu boştină. Lelea Ana se va uita la tichetele ~
J;::<l\ le alătur celebrelor miini ale lui Rodin. Mti- lor şi aşa va cunoaşte in ce punct din ţâră m
~ qile unui om care a trl!it toată viaţa dintr-o se află omul ei, l:n ce direcţie se îndreaptă ~
~ meserie pe cale să se topească asemenea fagu- şi cam cit ar trebui să treacă plnă se va In- ~
J;::<l\ rilor puşi la soare, asemenea lumlnlfrii care toarce acasă. Dacă sac1i sint trimişi din m
~ a ars plnă la capăt. Merită să rămînă aceste Reşiţa, Inseamna că mai are de gind să stră- ~·
~ miini deasupra unei lungi istorii a unei me- bată cale lungă, dar dacă sint puşi din Ora- ~
~ serii esenţiale, multimilenare a poporului viţa, ăsta e semnul ei că de aici Incolo face ~
~ român şi care ar fi păcat să se oprească acum ocolul eătre casă şi Incepe să-I aştepte zi şi ll'1
~ şi aici. Dar lncă nu e prea tirziu. Pentru noapte, cu acel suflet de zi şi acea aşteptare ~
J;::<l\ aducere aminte nidodată nu e prea tirziu. de noapte matriarhaieă a femeii dintotdea- ~
~ Iar acolo unde Incepe esenţiala aducere una care-şi ştie omul pt' drum, oricit de de-
~ aminte poate Incepe şi o nouă pregătire parte ar fi, are semnul ei sigur că e pe drumul ~
SAA pentru un invincibil viitor. către casă. Şi rlacă trec trei săptămîni şi nu ~
~ mai răzbate nici un semn şi nici stăpînul
~ • semnelor nu ajunge acasă, "Incepi să te per- ~
J;::<l\ • • p!Jleşti, ia, aşa incepi să te perpeleşti ca ~
~ peştele viu pe frigare":
~ E un soare cum n-a mai fost demult in Greu pătrunde o fată străină intr-un neam ~
J;::<l\ Sebeşul de Jos la capătul apusean al munţi- de boştinari. Cind se mărită fetele boşti- ~
~ lor Făgăraş. Moş Roman Aoam se uită către · narilor, pl!rinţii le· dau zestrea in ceară. ll'1
~ Fă tu şi Ionelu peste virfurile cărora se prl!- Nici tu perne tnflorate, cergi şi ţoluri -de lină ~
~· vale lumina ca o cascadă cerească şi apoi tşi ca la nunţile oierilor, nici şterguri sau haine (}:9
vede liniştit de treabă pe ltngă căruţă. Are pentru tot restul vieţii, care umplu de oDicei ll'1
~ abia 73 de ani şi de o viaţă întreagă face ace- lăzile de zestre ale fetelor de la ţară, nimic ~
~ Iaşi lucru pe o vreme ca asta. Vorba cinte- altceva tn căruţa ce o duce pe mireasă la casa ~
eului: "omu bun şi vremea bună/rareori se mirelui ei decit turte burduhoase de ceară. 11'1
~ adună" iar vremea bună înseamnă In codul "Cită ceară a dat cuscru IJif:' cind şi-a măritat ~
~ milenarelor maniere elegante ale ţăranului, fata?" Cel puţin 200 kg. Sub 200 n-a dat nici ~

~;;~~;;;~~~;;~~~~~;;;;~;~~;~~~~~
4 239
SaDAng - arhiva personală
~~~~~~~~~~~~~IJ~~~~IJ~t~IJIJIJIJ~.~~~~~~
~ Ceara e aurul boştinarului, cecul lui pe-o muma şi strămoaşa ei, aşa cum boştinari se ~
SM viaţă, •valuta lui forte convertibilă oricînd ştiau toţi ai lor, neam de neamul lor pînă-n l1n
~ şi oriunde. Dar,ă se ivea cazul ca o fată de a şaptea viţă şi sămînţă. Şi la cîteva zile de
Il?
~ gugulan să intre într-un neam de boştinari, la nuntă a....rămas şi ea singură. Şi a lucrat ~
'N\ părinţii ei trebuiau să-şi vîndă boii, vitele, pămîntul, a crescut copiii, a primit sacii de M
~ oile, pămîntul şi să cum per~ ceară. Cel puţin boştină trimişi diq ţară de soţul ei, a depozi- Il? ·
~ 200 kg de ceară. Acum nu că fetele gugula- tat boştina cum numai o soţie de boştinar ~
~ nilor n-ar fi fost la fel de frumoase sau har- ştie, "altfel se stric-ă marfa," a trimis sacii l1n .
~ nice sau părinţii lor n-ar fi avut ce să vîndă goliţi înapoi in ţară, a topit boştina la teas- Il?
~ pentru o căruţă de ceară de zestre, nici vorbă! eul lui Relea Adam şi a stors-o de ceară după ~
SM Din cu totul alte motive, rari erau gugulanii .o tehnică pe care iarăşi numai o soţie de tV1.
~ care reuşeau să intre î11tr~un neam de boş- boŞtinar o cunoaşte aşa cum tot numai ea Il?
~ timiri sau o fată de boştinar să-şi ia un gu- ştie cum se obţ.ine ceara solară, cît timp tre- ~
SM guJan. Fata de boştinar ştia de mică mese- buie să stea fagurii tn bătaia soarelui pînă 11n
~ rie. Dacă ieşea din neamul boştinarilor şi nu se prelinge pe scoc ceara curată sută-n sută, Il?
~ practica meseria pentru rare era crescută ceara nefiartă, obţinută doar prin puterile ~
~ din leagăn, era pentru părinţii şi f\eamurile albinei şi ale luminii soarelui din toiul verii. ii;1
SM ei o pierdere incalculabilă, un fel de inves- "Omul meu pleca primăvara fără să ştie unde Il?
~ tiţie pe termen lung, pe cel mai lung termen am arat şi am semănat şi se întorcea ~
SM cu putiqţă, rămasă . neacoperită. Pe de altă toamna să mă întrebe ce-am cules şi .c um a 11n
~ parte, ~eşind din rîndul neamului ei, rămînea . fost în anul acela rodul pămintului". Il?
~ pentru feciorii boştinarilor un mare gol, · * ~
~ miresele lor erau oricum numărate, ei nu * * - 11n
puteau să-şi aleagă mirese din alte sate din Moşul Roman Adam se va urca aşadar în 1t7
~ MăTginime · sau să·şi aducă din ţară pentru · căruţa cu şiriga bine burduşită de fîn, plină ~
~ că m toată ţara nu mai există poate decît de saci mari de cinepă şi va porni în ţară 11n
un singur sat de oameni care să ştie ce-i boş- după boştin~, ducînd cu el ceară pentru stu- ll5
~ tinăritul. Iar femeia boştinarului nu e deloc parii cei mari ai Banatului. Cînd e mană ~
~ o femeie obişnuită. Se intimpla ca ea să se multă în flori, albinele fac multă miere, fa- 11n
mărite, şi a treia zi după nuntă, omul ei să gurii trebuie storşi cit de des şi atunci Il?
~ plece in ţară şi'·-eâ să rămînă singură. Dar nu se strică iar albinele nu primesc fagurii ~
~ numai despre această singurătate e ·vorba d dacă au cea mai mică imperfecţiune. li 11n
. mai ales despre munca pe care ea trebuia s-o resping, nu depun miere In fagurii aceia. ll5
~ cunoască şi pentru care era pregătită de mică. Ei trebuie imediat schimbaţi. Pe acei faguri @
~ Aşa că lelea Ana şi-a luat după datină un stricaţi ii cumpără boştinarul. Şi aşa cum al- tV1.
~ boştinar, aşa cum a făcut şi mama ei şi binele adună de pe cîmpuri, dealuri şi păduri Il?
~ .
,,, , ,,,,,, ,,,,,,,,,,,,,., ,,, ,,,,,,,,,,,,~, ,,, ,, ,,,,.,,, ,,,,,,,,,,,, ~ ..
~ 8) . Dinamica corpurilor solide - Merg la ~
SM destinaţie. 9) Talpă la picior! - Cere repa- tV1.
~ raţii. 10) Mobile ... incomode, parol! - Ul- li?
~ tima replică! ~
~ . COLEA HERESCU • .:._ Bucureşti 11'1
~ ORIZONTAL: 1) Locur1 rezervate"' pentru ll5
~ odihnă şi tratament - Dincolo de pod. -2) ~
SM Unităţi de ceasornicărie. · 3) Degradat cu 11n
~ timpul- Limite de repertoar! .4) Ieşit bine· Il?
~ la pietre (intr-un caz. aparte 1). 5) Luptători @
~ activi pentru pace in S.U.A.-P,rima ch~mare m.
~ a femeii. 6) Trasă la faţă - Primii arbitri '6
~ de J>arcurs la marş! 7) Prinse In viitoare!- @
SM Chemarea procurorului cind e vorba de in- 11n
~ fracţiuni. 8) Tehnică de război - Cuprinse 11:7
~ tnt;-un plan. d~ anvergură .. ~). Produse de @
SM serte - Nelipstt in compettţtile de masă... tV1.
~ la popice. 10) Scobitori de lemn - Izvor de Il? ·
~ viaţă nouă. @
~ VERTICAL: 1) Săritor la tnălţime. 2) A pre- 11'1
~ găti terenul - Keam de trac. 3) Păstr!ltă tn 11::7
~ taină - Formulă de incheiere la... teoria @
~ chibritului. 4) A face ceva folositor.,- Articol 11n
~ masculin ... în ultimă instanţă. 5) Punere de Il?
~ a?ord pe ... ~l3;n internaJional. 6) Ulţim~ sosit @
SM dm compettţte! - Ftle de... pretstorte. 7) l1'i
~ Dată ... la multiplicat - Actualitatea la zi. Il?

~ ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
2.40
SaDAng - arhiva personală
~@@~~~~~~~~~~~~~~~@~,~~@~~@@~@@~~
W\ preapJinuJ florilor, boştinarii au imprumutat sităţii stuparilor pe unitatea de spaţiu care m
~ ei lnşi~Ji ceva din destinul albinei lărgind revenea fiecărui boştinar. Căci intinderea It?
~ cimpul de acţiune al stupuJui la dimensiunile unei "ţări", mărimea ei, putea varig după ~
~ unei ţări. Ei adună faguri nefolositori, boş- cit de bogat In faguri era acel loc. Şi mai pre- · !In.
~ tina, · din intreaga Jară. Satul Sebeşul de sus de toate acestea, tulburătoare de-a drep- li::5
~ Jos din Mărginimea Sibiului e un stup de tul mi se pare simpla idee că atunci cind ~
~ boştinari care, indată ce ies primele albine murea un părinte, el lă~a cu limbă de moarte 11n.
~ primăvara din stup, ies şi ei din urdinişul moşt~nire pr~n testamentul său, pe lîngă 1i::5
~ satului lor şi roiesc către toate marginile cele rînduite de buna-ctlviinţă să rămină ~
~ ţării In căutarea boşti!lei. fiilor, casa,. grădi_na, pămlnţ!ll, uneltele. de ~
Cind moş Roman Adam era mai Unăr, muncă, vactle, 01le sau . can, acel pă;mte
~ existau in sat~! lui vreo două sute de boş-· adăuga ~a .zestrea moştemtă de e! insuş1 d1!1 ~
~ tinari. Fiecare dintre ei moştenea de la cei stră~?Şl ŞI _un colţ. de ţară romanească. Pe ~
~ dinaintea lor, din moşi strămoşi, un colţ de umerii boştmarul.m ~păs.a, aşadar, răspun- ·i n.
~ ţară de unde trebuia să adune boştina. Aşa- derea asupra ynm ter1t~ri_u româi_Iesc anum.e li::5
~ dar cindva, cu mult Inainte, s-or fi adunat pe care tre.bma să-I adm1mstreze ŞI să-I gr~d1- (l4
~ toţi boştinarii acelui sat şi ai arelui timp şi năr~asc~ dm punctul ~e vedere al fagu~elu1 d.e /in.
,~ şj-au impărţit ţara in cite familii de boşti- albtnă ŞI ?ă-1 lase ma1 departe urmaşilor săi. li::5
~ nari 'avea satul. Fiecare familie avea "ţara" Dar fiii primeau de la părinţi moştenire ~
~ ei şi era o lege şi un blestem ca nici unul să nu numai simpla suprafaţă geografică a !In.
~ nu calce In "ţara" celuilalt şi să strîngă boş- · acelei "ţări" boştinare ci şi relaţiile de pro- li::5
~ tina de acolo. Două lucruri extrem de im- ducţie pe care le moşteniseră la . rindul lor ~
~ portante pentru destinul âcestei fabuloase din bătrîni şi le cultivaseră o viaţă întreagă, !In.
~ meserii sint clare pină aici. ln primul rind, ceea ce era la fel de important. Fiecare boş- li::5
~ pentru a lmpărţi Intregul teritoriu al unei tinâr !şi avea stuparii săi,la fel cum stuparii ~
~ ţări Intre familiile unui sat aceasta presupune nu îşi confundau niciodată boştinarii dacă In.
~ 0 cunoaştere .absolută a întregului teritoriu s-ar fi intimplat cumva vreodată ..careva 1i::5
~ al ţării. Dar boştinarii băteau Intr-o anu- străin să intre şi să fure din altă "ţară" ~
~ mită vreme nu numai drumurile noastre, decît cea moştenită prin tradiţie. Iar aceste !In.
~ ci şi ale continentului. Tatăl lui Adam umbla relaţii sînt de-o frumuseţe şi de-o omenie 1i::5
~ prin lume, prin părţile Iugoslaviei, "acolo cum ' numai poporul din această parte de ~
~ era ţara lui", şi a - făcut chiar un teasc de lume a putut .inventa sub soare. Uneori, de 11n.
~ stors ceara la Vârşeţ. Cu siguranţă că pe exemplu, stuparii aveau nevoie de multă li::5
~ vremurile cine ştie cit de adînci şi temeinice ceară pe care nu o puteau plăti imediat decît Q!g
~ ale etniei noastre, albinăritul şi boştinăritul după ce-şi vor fi vîndut şi ei din belşugul de m
~ au fost o ocupaţie esenţială ca şi agricultura miere al acelui ar şi lucrul acesta se întîmpla li::5
~ şi vînătoarea sau păstoritul. DaCii, după cum mai ales primăvara sau toamna. Atunci ~
~ scriu documentele antichităţii . erau renumiţi boştinarii le dădeau ceara pe incredere şi 11n
~ crescători de animale, producători- de gr!ne, stuparii le-o plăteau abia în toamna sau pri- ~ ·
~ miere şi ceară. La ce era nevoie de atîta măvara celuilalt an, cind aveau şi ei rind lt:5'
~ ceară? Să ne gindim doar că inainte de cu- mai bun de plată .' Şi acum are moş Roman !In.
~ rentul electric şi Inainte de folosirea petro- marfă in trei locuri din ţară de unde urmează ~
~ !ului, uleiului şi seului tn opaiţe, iluminatuJ să-i vină banii. De-o viaţă întreagă a trimis 1t:5
~ Intregii istorii şi preistorii s-a făcut cu lu- ceară acolo de unde a pdmit scrisori şi a !In.
mlnări de ceară. Boştinarii puteau fi, prin dat mereu pe încredere şi niciodată nu i s-a li::5
~ călătoriile lor, un fel dţ! ambasadori geografi Intimplat să nu-şi primească, mai devreme ~
~ ai noştri poate chiar In multe colţuri ale sau mai tîrziu , banii. Drumurile boştinari- !In.
~ lumii. Satul Sebeşul de Jos are şi o colorne, lor prin ţară erau tot atîtea drumufl ale ome- ~
~ pe undeva pe lingă Timişoara, un sat Intreg niei şi încrederii omului in om, indiferent 1t:5
~ format din foştii boştinari ai Sebeşului. dacă se cunoşteau sau nu, dacă s-au lntîln.it l1n
Putea satul acela nou Intemeiat de oamenii o dată sau nu se vor mai întîlni niciodată 1#7
~ de munte ai Sebeşului tn plină cimpie bănă- căci dacă se Intimpla ca vreun datornic să ~
~ ţeană sil ·se numească · altfel decit "Albina"? moară de toamna piuă primăvara, datoria ~
-~ Nimic mai frumos decit acest nume care·oma- era plătită cu toată siguranţa de fiul său. m
~ giază izvorul de miere şi ceară al pămlntu- Există aşadar Intr-o viziune românească a Il?
~ lui şi In egală măsură meseria de· bază a des- lumii pe ltngă drumul sării, al aurului, al ~-
~ călecMorilor din Mărginime. cărbunelui, al petrolului şi al altor materii
~ În al doilea rînd se face evidentă in această prime atît de înfrigurat căutate a2.1 şi un ~
~ !mpărţire a ţării 'din punctul de vedere al dru~ al om~niei şi Increderii uman~ .!lsupra ~
~ boştinarilor, absoluta echitate a meseriei. cărUia trebme _să veghe_m cu aceeaş1 putere !In.
~ Toţi boştinarii trebuiau să trăiască, trebuiau să nu se părllgwească mc10dată. Aşa că moş 1t:5
~ să aibă din ce trăi. Mai mult chiar decit o Roman Adam- bate şi azi la cei 73 de ani ai ~
~ cunoaştere perfectă a geografiei Intregului săi drumurile ţării strigînd prin sate, la fel ~
~ spaţiu pe care Il străbăteau, se poate bănui ca alţi boştinari, "hai la ceară pe datorie/ IPZ
~ cu. uşurinţă existenţa unei evidenţe a den- pînă la Sîntămăriel" li::5

~t"'~~~~~~~~~~~~~~~~ ~(~~~~~~~~-
15 - Almanahul Flacăra '87
~~
241
SaDAng - arhiva personală
~~~~'~u?m~~o~?e~~a~~~ăr~~~~~,?~~?.b~t~a~~~~i~~
~ ţi le _Se'-'Elrinului. Măierenii au Ţara Dobrogei,
~ alţii se opresc la Bălţile Brăilei, Bob~>ş se
l:(l', · întinde' peste Ţar.a Făgăraşului şi a Birsei,
~ Gruia stăpîneşte Oltenia, Tănase are Foc-
~ şanii, ai lui Frăsie au Ţara Crişurilor de la
l:(l', Arad pînă la Carei (sînt trei fraţi), Luca
~ Nkolae ţinea Ţara Haţegului şi părţile
~ Hunedoarei, _RiLivoii sînt cei mai v~>chi
l:(l', boştinari, cu Romaneştii şi Poienarii, şi
~ domnesc peste Ţara Oaşnlui, iar alţii se
~ r~sfiră pe~te Bucovina şi Moldo_va toată.
l:(l', Ş1 acum are moş Roman un cal ŞI 6 şaretă
~ la l\1indea Ion din satul Soceni din Banat.
~ Le-a lăsat acolo să nu le mai poarte atîta
~- amar d~ drum peste munţi._ Căci dacă .v~ţ!
-.~ l~a o .s~mplă harlă geog!'~hcă a Roman~e~
~ ŞI veţi ~ncerca ~ă urmănţ1 cu dPgetul CiţJ
~ ~unţ1 _ŞI cîle vă1 .străbate moş Roma~ por-
mnd de pe_ OI_t'. dm dreptul trPcătoar e i Ţur-
~ nu R?şu Ş_l ţmmd t.ot; m um~ra Carpaţilor
~ de M1azăz1 pe sub Cm~r~l ŞI Şn~eann, pe
sub.. Retezat sau .. alt~on mtm·~e?i1_nd ~~~~-
~ senn pe sub munţn Po1a_na ~uscă1 §' _apo1_1~-
~ dreptmdu-s~ spre sîrbi J?rm Găta1a ŞI t1~
n.tn~-o 1~ JOS spre O~av1ţa, tr~cind peste
~ rwnle B1rzava, -Nera ŞI ~araş_, p_mă la Mol-
s:<r. dov~ Nouă pe_ Dună~·e ş~ apOI clm Berzasca
~ oco.lmd munţn AlmăJultJ~.Pe la qrşova ca !'ă
~ se mtoarcă pe sub munţu CemPJ ~ălre. casă: .
~ ca să nu se per'peleasră Ana, soţia lui, VPţi
constata că multă cale de ţară ŞI m~lt Ba-
~ nat a străbăt.ut_ omul acesta într-o v1aţă de
~ om in.c1t "numai c~rnţa asta ar putea spu~,e
dacă mtr-o bună z1 ar Incepe să povestească .
~ *
~ burduşite de rtn spre toate zările româneşti Q!i$
s:<r\ Boştfnarnl e un fel de Ulise al nostru fă•·ă
~ nume dar spre deosebire de eroul grec ca-
~ re a colincl_at măr_ile. ele un navig_ato~ _a l
l:(l', munţ.ilor ŞI al văilor . ŞI dacă nn mstmct
~ adîn~ il face pe moş Roman s-o ia din Joc
~ ·cind vine primăvara , un instinct la fel de
l:(l', adînc şi inexplieabil ca aePla care li face pe
~ tipari ~ă travPrsrze o dată pe an oeeanul
~ planetar pen!J'U a-şi drpnne ouăle !n!J'-un
~ singur loc de pe pllmînt. la izvoarPle Ama-
~ zonului, şi apoi să moară la capătul călăto-
~ riei ca o incununare a ei, dacă un instinct
~ similar îl scoală din aşternutul iernii pe
~ ):loşt.inar şi-1 îndeamnă dinăuntru! singelui
~ la drum .!ăslnd aratul _şi semănaţnl în sea-
~ ma femeii Rale ca pe mşte trebun prea mă-
~ run te fată de prestigiul şi prPstanta călă-
~ toriri sale, nu ar put.ea fi toate acestea do-
~ vr7.i că boştinar'ul are conştiinţa nnPi p1·e-
~ valenţe preigf.orice a mr.!'eriei sale faţă de
~ ca•·e agdcultura e o ocupaţie mat.riarhală?
~ Sau n11 e aici încă o ' dovadă nescrisă. aşa
~ cum sinl toate marile lPgi ale omeniri româ-
~ nrşli. că odată şi odată am fost un popor
~ at_it de ma•·e pe pămînt încît era nevoie de
~ călătorie anuală. poate rituală. ~ă ne cu.-
s:<r\ prindem măreţia unităţii şi identităţii noas-
i~;~~~~~~~~~~~~~~;~;;~~;~;;~;;~~
242
::lebeşul de Jos la drum, fiecare spre "ţara" le:>
sa, călcind graniţele oficiale şi instituind u-şi ~ ·
plasa unei împărţiri administrative proprii, 11n
a unei administraţii teritoriale făcu te din ~
unicul punct. de vedere ·al mierii şi fagure- ~
lui, al albinei. Pe ei nu-i interesau formele 11n
convenţionale de relief, pe bărţile lor mun- ~
ţii, apele, pădurile nu erau decit repere con- ~
venţionale ale călăforiei, simple accidente. ll'lZ
Geografia bo:;;tina•·ilor avea ca semne uni- ~
ce. d~ relief J!llln!ii. d~ faguri, pădurile ?e ~
roJIJI'I de albme, pu·mele de mu•re, hărţile 11n
lor structurau ţara românească in zigzaguH ~
asemănătoa1·e zbor·ului albinei printre flori, ~
pe cimpuri şi pe dealuri. 114
Pleca11, aşadar, primăYara la drum din .._
Sebeşul de Jos, plecau poate toţi deodată. ~
sau in grupuri mari (~ă ne imaginăm o eli- . ~
pă drumul satului plin într-11n zori de zi cu
două sute de căruţe), mergeau deci o bună ~
bucată de drum împreună, apoi la fiecare ~
răscruce, grnp11ri din ce in ce mai mici o
apnca11 în altă direcţie urîndu-şi alături de Q!9
drum bun , spor la faguri, noroc la boştină. (}!9
Iar' din acr~t punct de vrdere, satul Sebeşul lin
de Jos era un fel de capitală a fagurelui şi ~
a ,:crii. Boştinarii plecau primăvara în toate Q!d$
di•·<:c!iile, spr·e toate ţinuturile locuite de lin
români ~tu pari sau de stupari români, în ~
felul în care pleacă săgPţile pe hărţile Ta- ~
rom de pe aeroportul Băneasa spre toate
· judeţ.ele României. Da, Sebeşul de Jos ·era ~
un Iei d~ a~roport !laţional şi, cine ştie, ~
poate chiar m t.ernaţiOnal, de pe care îşi lin
luau -zborul căruţele boştinarilor cu şirigile ~
î~ care blzîia o albină, in care roiuri de al- lin
bme învredniceau cu mana strînsă de pe ~
flori fagur_ii g~~i de '!liere. Iar cind se Intor- (}!9
cea•.I ~oşt1~arn_. toţ1 deodată sau In gru- lin
pun (1magmaţ1-vă acum c{lruţele lor vtr- ~
fui le cu Raei mari de boştină şi mirosul care {19
se. instaura voievodAl pentru mult timp pe 11n
vă1le pe care le străbăteau), aduceau în su- ~
flet _n~, nnma_i înt!mplărilc şi poveştile din {l!J
"ţănle lor CI mai ales o bucată de hartă 11n
trăită a marelui p_ămînt al Jării, iar iarna ~
eind se înteţea toJUl poveştilor in preajma ~
s~rb~torilor, cînd toţi cei două_ sute de _boş- !In
tman _se adunau la un l?c In _JUrul unm foc lei'
(tr~bmau _să se_ adune e1 toţi laolaltă, tre- ~
bma să. atbă e1 un fel de adunare gene~ală 11n
•a ?res)eJ, un fel de congres anual al e~p_P.•"Ien- ~
ţe1 lOT_ ci~d puneau Jara la cale.- ŞI 1ată o (}!9
expres1e mventată cu toată Siguranţa de IV1
boştinari!), fiecare scotea din sin nu numai ~
întîmplările călătoriei aceJeia ci4 bucata le>
de "ţară" sufletească pe care a trăit-o şi ast- (}!9
fel colţ Jlngă colţ, judeţ lîngă-judeţ; • munte (}!9
de munte, vale lîngă vale, unificau marea
întindere a ţării româneşti reconştitnind (}!9
· din cioburi, acolo Intr-un sat micuţ de sub ~
uriaşii munţ~ ai Făgă~a?ului, vasul Intreg, (}!9
SaDAng - arhiva personală
~~~!~~~~~~~~~~~~~~~!~~~~~~~~~~~~{ig
~ pe vremea lui Burebista, boştinarii o unifi-
~ cau contfnuu cu drumurile lor ca nişte su-
~ perbe exerciţii de unificare, călcînd hotârele
~ strîmbe şi punîndu-şi propriile lor hotare
N\ de ceară ş i miere peste amarulunei îndelungi
~ şi nedrepte istorii, dobîndind ast(el măt:ar
~ Intr-unul din miile de . sate româneşti, In
~ Sebeşul de Jos, sub virfurile cele mai Inalte
~ ale Munţilor Carpaţi, imaginea întreagă,
~ harta din nou întreagă a României.
~ Există astfel nn sat în România dinăun-
~ trul Căl'u ia ţara n-a fost văzută niciodată
~ hăcnită de graniţe false, un sat In sinul că-
~ ruia ţara a supravieţuit !ntrf'agă de-a hm-
~ gnl zbuciumatei sale isto cii de la Burebista
~ încoace, o Românie In miniatură In care
judeţ sau al unui colţ mai mic de ţară, o
Românie sintetică, o Românie comprima- 11'1:
tă, ca să mă exprim aşa, a cărei menire nu ~
era alta decit să vegheze ca atunci cînd li?
Ţara va .fi în primejdie, ea să poată fi din M
nou reconstituită aşa cum dintr-o celulă ~
vie a unui ţesut , din uriaşele stocuri de in- li?
formaţie şi energie genetică ale unei singure 11'1:
celule vii poate fi reconstituit Intregul orga- ~
nism din care face parte acPa celulă. li?
Otă vreme avem In dragii noştri Munţi ~
Carpaţi sate ca Sebeşnl de Jos şi călători de
suflet ca şi boştinarii, avem îndestulătoare @
merinde sufletească pentru o veşnicie! @
ION ZUBAŞCU • ~

ÎonrnDG~EJ~~~~E:J~c:J ~~~
~
~
CÎNTĂRETI Al SCENEI LIRICE ROMÂNESTI
' . ~
~
~ ORIZONTAL: 1) Celebru tenor român dP 4) Pauză în final! - Afirmaţie - Teofil
~ renume mondial, interpret liric pe marile ~fihăilescu. 5) " ... de pelerinaj", ciclu de pil'se ~
~ scene din Viena, Budapesta şi Berlin, Î P muzicale celebre pentru pian de Fr. Liszl li?
~ rolurile de referinţă din "Boema", "Tosca", - Nicolae Secăreanu - Ramura lui simbo- m
~ "Aida", "Carmen" şi "Rigoletto" (Traian; lizează pacea . 6) Foarte întinsă- Mare actor ~
~ 1895-1927) . 2) Bariton român de faimă român, interpretul rolului lui "Vlaicu-Vodă" li?
~ internaţională, membru fondator al Operei din piesa omonimă a lui Al. Davila (George;
~ Române din Bucureşti şi solist îndrăgit la 1896-1964). 7) Afluent al Elbei- Dumitru ~
~ Scala din M1lano (Jean: 1885-1938) - Udrea- Termen sportiv indicînd egalitatea. ~
~.~ Simbolul staniului. 3) Bas român, artist 8) Vint mediteranean - "Ala şi .. .", balet de 11'1:
~ em~rit la Opera Română, pe scena căreia a Prokofiev . 9) Orăşel in Venezuela - Bi~e Il?
~ cîntat timp de cîteva decenii, ca interpret de dispus. 10) " .. .şi Dochia", poem dramatiC @
~ frunte în rolurile operei wagneriene (Edgar; de Dimitrie Cuclin - Notă muzicală. 11) 11'1:
~ 1887-1967). 4) Şir- Vine de la Teodor- Bariton, artist al poporului, fost solist la Il?
~ Regiune (prese. ). 5) Personaj feminin di!) Opera Română din Bucureşti (Petre ... -Goan- ~
~ opera "Stejarul din Borz eşt i" de Teodor gă; 1902-1973). 12) Alt bariton r<_>mân C_?n- m
~ Bratu - Partea de dinapoi a gîtului. 6) Mi temporan, fost director al Opere1 Romane Il?
~ diez- Dimitrie Olteanu - Prezent la repe- (Octav; n. 1924). ~
~ tiţie . 7) Cu asemănare perfectă - Viorica . . 1
~ Ursulescu _ Căzi. 8) ".·.. doctor", ope ră co- . Dteţwnar: TEO, EJS, ESTE, IUS, WL , ~
~ mică de Pascal Bentoiu, după piesa cu ace- CUA. ~
~ laşi nume a lui Moliere (neart.) - :rrîndav. :l\IIHAI POPESCU • _ Tulcea m
~ 9) Calapod - Personaj masculin din opera li?
~ "Oedip" de Oeorge Enescu - Sofia Cnsma. ~
~ 10) Cuvînt de legătură - Cîntăreţ român,
~ artist al poporului, rE'prezentant de seaină al ~
SM Operei Române din Bucureşti (George ... -Basu; f]J
~ 1882-1964) . 11) Uvertură de atac - So-
~ prană română, cintăreaţă de operă de noto- ~
~ rietate internaţională (Ana Rnzsa ; n. 1899). (/iJ
~ VERTICAL: 1) Apreciat tenor român, miii- ~
~ lant de seamă pentru crearea unei opere na-
~ ţionale româneşti', cîntăreţ la Scala din ~
~ Milano şi pe. scenele unor teatre importante ~
~ din Europa şi America (Grigore; 1859-1915). (/!;
~ 2) Curte - Personaj masculin din opera m
~ "Pană Lesnea Rusalim" de Paul Constanti- li?
~ nescu, după libretul lui Victor Eftimiu - (/!;
~ " Cocoşul de ... ", operă de Nikolai Rimski- . ~
~ Korsakov. 3) Bariton român contemporan, I1':Z

~~;~~;;~;;;;~~;;~~~~~~~~~~~~~~~i 243
16*
SaDAng - arhiva personală
 ~@@@@@@~~@@~@~~@~~~~~~@~~~~@~@~$
~ ~
~ ~
~ ~
~ ~
~ ~
~ @
~ ~
~ ~
~ ~
~ @
~ @
~ @
~ ~
~ ~
~ ~
~ ~
~ ~
~ @
~ @
~ ~
~ ~
~ ~
~ @
~ "Ce cinti, cuce-aşa frumos viu pot înfăptui o asemenea sinteză, pot re- tV1
~ De se lasă codru-n jos? constitui o întreagă lume vie in care a trăit It?
~ Ce cinti cuce-aşa cu jele de-a lungul miilor de ani un neam de oameni . ~
~ De stă apa-n loc nu mere pot reface o întreagă preistorie irecuperabila tV1
ŞI soarele se opreşte in alte argumente decit urmărind sunetele It?
~ Iarba pe rit se topeşte?" graiului viu, cimpurile de sensuri ale cuvintu- ~
~ lui viu românesc: "Cîntă cucu-n par de vie/ ~
~ Observind de-a lungul miilor de ani felul de Şi-acolo este-o chilie/ Cu muşcată şi tămîie ,/ tV1
~ a trăi şi a se comporta al acestei păsări ciu- Dragul meu acolo scrie/ Şi cind scrie/ Ma It?
~ date, românul a făcut din cuc unul din cele mingiie,/ Cind citeşte / Mă topeşte/ Cu cerul ma @
~ mai complexe concepte din cultura noastră potriveşte ,/ Cu luna, cu stelele,/ Cu dragi ri n- tV1
~ arhaică rezervindu-i, cum spune George Coş- dunelele,/ Cu luna, cu soarele,/ Cu dragi că- It?
~ buc intr-un articol (publicat in ziarul " Epoca" pr~oarele!" ~
SM nr. 630-634, 1897, p. 6-12) "cel puţin a cin- In credinţele poporului român cucul este 11'7.
~ cea parte din doinele noastre de iubire." Pu - nemuritor, el va rămîne ultima fiinţă vie la sfir- ~
~ tem reconstitui o întreagă viziune românească şitul lumii pentru că toate păsările au datoria 1L5
~ asupra lumii numai din punctul de vedere al să se imperecheze cu cucul şi să scoată pui ~
SM cucului, care devine in gindirea arhaică ceea de cuci din ouăle lor. Această credinţă se in- tV1
~ ce Noica numeşte ..un holomer": parte tinjind temeiază pe observaţia că oamenii găseau pui !t7
~ la deplinătatea intregului: "De-ar cinta cucu de cuci in cuiburile altor păsări , mierle, grauri , @
~ toamna/ N-ar îmbătrîni mindra,/ Cucu cintă-n sturzi, potirnichi. Toţi cucii au o . singură tV1
~ sărbători/ Mindra-mbătrineşte-n flori." mamă - "cuca cea bătrînă" din doine, ,.pasă- It?
~ Poţi reface lumea din unica viziune a aces- rea străină" c&re cîntă la .@dăciD9...nucului in @
SM tui cuvint, poţi plinge "la vămile cucului" şi timp ce puiul ei cîntă in virful pomului. Toţi 11'7.
~ poţi hohoti de ris intre "florile cucului ", cucii sint de genul masculin iar toate-păsările ~·
~ aproape totul poate fi exprimat cu ajutorul de genul feminin le sint soţii. De aceea cucul It?
~ acestui singur cuvint care nu e decit unul din este simbolul dragostei căreia nimeni nu i se ~
• acele concepte totale in care intreaga expe- . poate impotrivi, fiind investit, in acelaşi timp
~ rienţă de viaţă şi cunoaştere a poporului ro- ca sol al primăverii, al renaşterii vieţii şi al @
~ mân şi-a găsit cristalizarea desăvirşitei expre- muncii in mijlocul naturii : "Cîntă cucu prima- @
~~~;~~~i;;.;;~~e~~~~~;~;~l;;;~ţ~~ş~;~o;~~
244
SaDAng - arhiva personală
~~~r~~~u~~~r~l ~!~!~~~~i~r~~!a~~~~~~e~~~~
(/g.
~ unele $ine il recuperează făcînd brusc din
~ cuc ceea ce nu ne-am fi aşteptat: simbol al
~ purităţii absolute in iubire: "La fîntînă , mul şi
~ tină/ Subţirica spală lină/ Cu doi pui de cuc in
~ braţe/ Vine badea prinde-un pui / - Lasă-1 ,
bade, că te spui / C-o veni vinerea mare/ Şi de
~ pui va !i-ntrebare." În această direcţie, cucul
~ ajunge uneori să semnifice idealul desăvîrşit
~ in iubire pentru care o fată este in stare de sa-
~ criticul suprem : "Cucule de pe Sieu,/ Oe-i
~ muri, să mor şi eu ,/ Oe-i trăi, să fii al meu!"
~ Această doină este, de altfel, de-o subtilitate
~ extraordinară, prefigurind, aş spune genial, vi-
~ ziunea Luceafărului _eminescian : cucul n-are
~ nici o şansă să moară, el e nemuritor şi fata
~ ştie aceasta . Singura şansă de vremelnicie a
~ cucului este să se cunune cu fata şi astfel să
~ devină muritor! Ca ideal masculin, cucul apare
~ in doinele de ceartă şi de blestem , mai ales in
~ cele in care e vorba de nestatornicie, necre-
~ dinţă, despărţire şi ură pînă la moarte. Dar
~ cind e vorba de moarte, cucul iese de sub pu-
~ terea ei , apărînd in colinzi şi bocete ca opus
~ al finitudinii: in patul de brad de sub mărul
~ cosmogonic de pe vîrful muntelui stă Ion bol-
~ nav cu moartea la cap iar .,cucu-i cîntă la pi-
~ cioare" şi refuză să-şi schimbe versul cu cel al
~ morţii , rămînînd o putere definitivă a vieţii :
~ .. Zice moartea către cucu :/ Hai, cucule, să cin-
~ tăm ,/ Versurile să schimbăm ./ Zice cucu către
~ moarte:/ - Ba eu nu schimb verş cu tine/ Că
~ tu pe unde te duci / lei maicile de la prunci,/
~ Da' eu pe unde mă duc / les plugari cu plugu-
~ riie,/ Neveste cu prinzurile/ Şi-mi ascu,ltă ver-
~ surile. "' _ A inventat epoca modernă un cuvînt total ,
~ Cucul e singur, pleacă noaptea pe ascuns
~ din anotimp, nimeni nu ştie exact cînd şi
~ unde, cum şi cînd se intoarce . •A trece prin
~ vămile cucului" înseamnă a umbla pe căi tăi-
~ nuite, a da bir cu fugiţii . Doar cucul nu-i oprit
~ la nici o vamă ca şi vîntul. Dintre toate păsă-
~ riie numai cucul nu-şi face casă, e nestator-
~ nic, fără căpătîi, rătăceşte veşnic singur, nu-şi
~ îngrijeşte puii, n-are sentimentul colectivităţii
~ întruchipînd egoismul absolut. "A găsi un cuib
~ de cuc" e o expresie ce desemnează imposibi-
~ lui , absurdul, utopia, inexistentul , iluzia, nein-
~ crederea, nimicul. .A trăi ca cucul", "ca un pui
~ de ~uc"' înseamnă a trăi veşnic singur şi străin
~ pe lume, fără nimeni în preajmă, ,,singur cuc".
~ "Să ai mila cucului" echivalează cu disperarea
~ şi zădărnicia: .,Dar nici cucul nu-i de vină/
~ Că-i totl)Efsăre străină/ Primăvara la noi vine/
~ Stă două, trei luni de zile/ Şi ca gîndul plea-
~ că-n lume/ Nimenea nu ştie unde.'"
~ Cînd la o extremă , cind la alta a existenţei,
~ .. Măria sa, cucul" este înainte de toate întru-
~ chipare a iubirii şi a infinitelor nuanţe pe care
~ cel mai complex sentiment uman le desăvîr-
~ şeşte , de la inocenţă la patimă , de la dor la fu-
~ ria devastatoare: "Cucule, _ pasăre sură,/ Muş-
~ ca-ţi-aş limba din gură!" Contestat sau adula!,
~ cucul e omniprezent şi mereu în schimbare ca
~~~~~~~~·~a~~~~ă~;~~~~ă~~~~s;~~mii~;~~~
casă ." Uneori "cuc bătrîn" care cere fetei măr
din sin, alteori doar "pui de cuc" care dă lecţii lln.
erotice tinerilor, pasărea aceasta rămîne intru- ~
chiparea absolutei mindrii bărbăteşti : .. Sus in li:5
virful nucului ,/ Cîntă puiul cucului/ Şi-şi res- a:9
liră penele/ Ca mindra sprincenele". Legat de
iubire, codru , primăvară in tot ce au mai plin ~•
aceste noţiuni , cucul ajunge in viziunea româ- ~
nească a lumii un principiu cosmic, o dimen- lln.
siune · fundamentală fără de care însăşi noţiu- li:5
nea de om e de neconceput: ..Cind aud cucul ~
cintind/ Nu mă ţin om pe pămînt". lln.
Desigur, n-am epuizat tot ce se poate spune li:5
despre cuc (a se vedea in acest sens expresia ~
..de florile cucului" sau datina de a merge "in ~
cucie", "Cucii" ·de Anul Nou etc, etc) , toate iP.z
cele puse sub semnul lui in rinduiala naturii li:5
sau a omului. În esenţa lui conceptul acesta ~
preistoric este intraductibil atit timp cit sinteti- 11n
zează , aşa cum am arătat pînă acum , geniul li:5
intregului mod de existenţă al păminteanulul ~
nostru. Cînd "omului pămîntean" din Maramu- 11n
reş i se spunea ., Să ai casa cucului/ Şi odihna li:5
vîntului", întreaga lui fiinţă era răscolită de pu- ~
terea acestei expresii pentru că într-o frac- ~
ţiune de secundă , în sufletul lui intrau în rezo-
nanţă toate nuanţele, tot cîmpul de sensuri şi ~
semnificaţii pe care_ cucul îl are în viziunea ro- ~
mânească a lumii. Intreaga fiinţă , ca expresie l1n
a existenţei şi cunoaşterii, participa la recep- li:5
tarea cuvîntului , pentru că in preistorie cu"vin- ~
tele sint proaspete şi apelează la întreaga fi- ~
inţă a omului , care la fel e proaspătă, cu toate li:5
simţurile şi facultăţile receptoare "în act. ~
lln.
un concept total al fiinţei aşa cum e cuvintul li:5
cuc din graiul nostru viu? Cît din fiinţa noas- ~
tră actuală intră în rezonanţă cînd rostim cu- ~
vintele ,.neant"' sau .,absurd"? Sau .,negativ"
sau ,)ncomunicabilitate" sau oricare altele? ~
Cîţi vor şti la ce filozofi trimit aceste cuvinte, ~
la ce studii , la ce teorii ale cunoaşterii? Dar lln.
cînd era folosită o expresie în care intra cucul, li:5
oricit de nuanţată era ea, cu siguranţă că Q?9
.,omul pămîntean" al graiului nostru viu ştia lln.
exact la ce se referea, pentru că in mintea lui li:5
era proaspătă întreaga experienţă de cunoaş· ~
tere a celor car~ au trăit înaintea lui din cele ~
mai vechi timpuri şi care se transmitea prin
viu grai din generaţie in generaţie. Tot ce se ~
afla în fiinţă era viu şi activ, în permanentă im- ~
plicare. Dacă pentru noi expresia "cît îi hău şi l1n
cuc"' nu înseamnă mai nimic, in mintea .,pă- li:5
minteanului", fie el din Maramureş, din Apu- ~
seni, din Gorj, din E!ucovina- sau Dobrogea, 11n
din orice loc unde se trăia in comunitatea ro- 1i:5
mânească a limbii , această expresfe se raporta ~
instantaneu la întregul sistem de credinţe, da- ~
tini şi cunoştinţe, la înt~eaga istorie a arheului m
păstrată din moşi strămoşi şi rămasă activă şi 1t5
vie în conştiinţa vorbitorilor. Cucul devine în ~
această expresie o dimensiune lăuntrică a ma- lln.
teriei lumii, un organizator de cosmos în mij- li:5
245
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
-~ ~~~~~!;~~~~i~!~~~~~~~?co~~?c~.~~?~~i~~-
~ matr1cea stilistică . Forma e dată, canonul e nile, ulci9ar~le pe care le imagina bărbatul. 11:7
5:(l\ dat, dar cftă vervă, cîtă inteligen1ă, cîtă origi- De la un timp a început să facă singură totul, m
~ nalitate şi măiestrie sînt risipite 1n cadrul lor, să frămînte , să modeleze, să-i dea lutului chip, Il?
~ în traducerea - prin formă , prin desen, prin să-I decoreze şi, în sfîrşit , să-şi pună iscălitura ~
:1::'-.!\ culoare - a unor ritmuri, simboluri şi semne pe spatele "ciobului". De la un timp, alături de M
~ ce prezidează arta olarilor horetani din cea Victor, este şi ea "un nume". Il?
~ mai adîncă vechime! În străchinile şi "talerele" E fiica lui Constantin Ţambrea , olar cu rl'1
semnate de Vicşoreanu se poate observa cu faimă în Horezul de altădată , aşa cum Vi'ctor e Il?
~ pregnanţă una dintre caracteristicile cele mai feciorul tatălui lui, al lui Gh. Vicşoreanu, la fel (75
5:(l\ preţioase ale ceramicii noastre, "aerarea", lă- de faimos ca şi Ţambrea. Ereditatea artistică m
~ sarea unor spaţii libere cu ajutorul cărora ar- e, la Horezu, un fapt curent, deci destinul Eu- Il?
~ tistul valorifică fericit motivele, epurînd orice frosinei era, cum s-ar zice, "dat", era ca o po- ~
5:(l\ elemente car!;) ar P';Jtea î~cărca . Prezidează_ o runcă lăuntri~ă ! prea vie ca să-i re~işti. Şi~a- rl'1
~ vtztune a obtectuiUI ca 1ntreg decorattv, fte- pot, de ce sa-1 reztştt? Cu o vaca ŞI ctţtva Il?
s:o:t. care element contribuind la echilibrul ansam- pruni cocoţaţi pe un piept de deal nu se poate m
~ blului, prin care se realizează de fapt armonia. . trăi. Nici cu "marfa" produsă de Victor, prea Il?
~ Meşterul urmăreşte o logică artistică riguroasă laborios şi prea aspru cu arta lui , nU> se poate /E4
~
~
- geometrică, am spune - în distribuirea
motivelor, aplicîndu-le în aşa fel încît, oricum
trăi. Cu nişte "cioburi" în plus, viaţa familiei e
mai bună .
m
Il?
~ 11r fi aşezat obiectul, decoraţia să vorbească Specialiştii , puţinii noştri specialişti în artele ~
5:(l\. ochiului la fel de inteligibil, de expresiv. Dar etnografice, s-au grăbit , ca toţi specialiştii, s-o rl'1
~ rigoarea şi echilibrul compoziţiei nu duc la şi "clasifice" pe Eufrosina, s-o introducă V:5
~ schematizare, ci , dimpotrivă , prin marea varie- într-un pătrat din tabelele lor. Au convenit că m
~ tate a ornamentelor, se obţine un efect deco- ea "lucrează în stilul Vicşorenilor", şi cu asta Il?
~ rativ de o bogăţie , de o căldură , de o somptu- au pus punct artei ei, trecînd la treburi mai ~
5:(l\ ozitate, am zice, care provoacă şi încîntarea, importante. (Care treburi, în treacăt fie zis, cu 11'1
~ dar şi - prin şocul neprevăzutului, al invenţiei totul rar se văd în cărţi sau reviste. Dar asta e Il?
~ meşterului -deruta noastră. De fapt , elevaţia o altă poveste.) 11'1
către sublim. S-au g[ăbit să-i pună eticheta de mai sus, Il?
~ Victor Vicşoreanu: unul din marii artişti ai cea mai comodă, fiindcă arta femeii le scăpa. -~
5:(l\ acestei ţări , un ţăran din Horezul Vîlcii, un om Fiindcă Eufrosina, nevasta şi colaboratoarea m
~ căruia, pentru tot ceea ce face spre bucuria lui Victor, e, ca artistă, ea însăşi, practicînd, Il?
~ ochiului şi a inimii noastre, nu vom osteni ni- ca şi Victor, o artă care scapă etichetărilor şi ~
5:(l\ ciodată să-i mulţumim . clasificărilor , iese din graniţele a ceeş ce cade 11'1
~ sub controlul comun. Il?
5:(l\ Eufrosina Ca şi Victor, Eufrosina e o inovatoare. Dar 11'1
~ nu în felul lui , ci în felul ei. Ea ornează stră- Il?
~ Aşa"i în Oltenia, ţăranul păşeşte pe drum chini şi "talere" cu . aceleaşi motive străvechi ~
5:(l\ înaintea neveste-sii , femeia la doi paşi (cel pu- . cu care lucrează şi Victor, cu care lucrează m
~ ţin!) în urma lui. Aşa-i şi în artă. toţi olarii-artişti ai Horezului, dar cum le or- Il?
~ De-o viaţă, ca orice ţărancă, Eufrosil)a Vie- nează? Ea nu ornează, ea face de fapt brode- (/jJ
5:(l\ şor~anu trăieşte în umbra bărbatului. In um- rie, dantelărie, joc suav de reflexe solare pe 11'1
~ bra lui şi a numelui lui. S-a născut , ca orice umbra lu.t ului, de o strălucire şi o fineţe în 1t5
5:(l\ ţărancă din România, cu ştiinţa de a sluji şi a care nimeni n-o egalează . Ştie să facă şi orna- m
~ străjui, care-i vine de la maicile ei din capul mente grele, ample şi somptuoase, cum face ll5 ·
~ vremii. Se scoală la primul cîntat al cocoşilor, Victor, decorînd "talere" ce devin preţioase ca ~
5:(l\ o dată cu Victor sau înaintea lui; şi mai de- nişte vase persane. Mulţi le confundă cu ale m
~ vreme ca el, "omul ei", să se aşeze în faţa roţii soţului, chiar şi specialiştii se păcălesc . Doar ll5
~ lui de olar, ea dă de mîncare copilului, găini- ei doi ştiu, după anume semne, care-s făcute 11'1
lor, vacii , viţeilor, , şterge pridvorul casei de de unul şi care de celălalt. Dar acolo unde Eu- Il?
~ colbul ostenelilor adunate-n ajun, lustruieşte frosina e fără pereche e decoraţia-broderie, ~
~ de griji tipsia dimineţii, aşezînd pe argintul ei decoraţia-dantelă, decoraţia-horbotă , decora- m
~ cristalul cast al începutului de zi. Cînd Victor ţia-stare de graţie a motivelor, indicibilă în ra- ll5
~ începe să lucreze, în jurul lui s-au rînduit, cu finamentul ei. O decoraţie extrem de minu- ~
~ mîini harnice de femeie, tot ce-i trebuie: lutul ţioasă , de complicată, dar păstrînd, ca orice 11'1
~ bătut cu picioarele şi mărunţit , tava cu bucate operă de autentică artă, acel aer de "nefăcut", Il?
~ fierbinţi pe ştergar curat, luminile dimineţii de spontan , de joc al inspiraţiei (nu al hazar- 11'1
5:(l\ periate de orice cute sau încruntări. dului!) care te smulge de pe sol, te ia pe sus, ~
~ Trăieşte de-o viaţă în umbra lui Victor, a nu- te face să zbori. Il?
5:(l\ melui lui , dăruindu-i dragostea şi truda ei de Victor e un orgolios, ea este (încă!) o mo- m
~ nevastă, cruţîndu-1 de felurite poverj (muncile destă. Vasele-unicate de artă cu care s-a pre- Il?
~ cîmpului, vitele), pentru ca el să se dedice ar- zentat la tîrgul-concurs "Cocoşul de - l;:l.o rez" ~
SM tei lui. A mai crescut şi doi copii, un băiat şi o au cucerit Marele Premiu al juriului. Cînd i s-a ll>1
~ fată (fata, Gabi, e măritată , e la rostul ei, băia- dat premiul, ·faţa ei de femeie frumoasă (încă Il?
~ tul , Ionel , e acasă, învaţă carte şi mai învaţă şi frumoasă, în ciuda unei vieţi atît de aspre) m
~ olărit). Şi în răstimp, adică în tot acest timp, a strălucea toată. De bucurie! Fireşte. Dar mai Il?
~ făcut şi ea artă . Victor ochea lutul cel bun, îl ales de mirare. Nu-i venea să creadă. @
~ frămînta, îl prepara, îl cocea în cuptor, îl mo- După care a dat fuga acasă, ca să le dea de m
~ dela pe arhaica roată, îi dădea neasemuitele mîncare lui Ionel şi viţeilor. ll5
~ forme care-i fac arta inconfundabilă , iar ea, (75
~ Eufrosina, punea mîna pe '!gaiţă" sau pe· . · iLIE PURCARU •

~~.~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
249
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
~~~~!~~~!~~@!~~~~~?e~~~~~~~~~!~~w(/;!,
~ predominind cele .care il re- tură mică, adus de spate, .fi- mari - arcuiau ochii săi cas-
. ~ prezenta'u p~ _Cuchn la masa rav (mi-a .mă_rt.urisit că , din tanii şi blajini. Expresia feţei N-1
~ de lucru on m dtverse tpos- cauza debtlttaţ11, nu făcuse lui era aceea a unui om blind, 11:5
~ taze me~litative . .Aveţi o temă nici armată) , îmbrăcat special concentrind parcă toată sufe- @
N\ preferata!" - t-a SP';JS un co_:- pentru a primi musafiri , fără rinţa pe care o indurase in M
~ leg pe care l-am mvttat odata să-i lipsească nici cravata viaţă . Mişcările ii erau tempe- 11:5
~ in vizită la ei. .,Mi-e la inde- pînă la adinci bătrineţi. Avea ramental domoale şi nu se (/!;
~ mină!" - i-a răspuns dinsa. o calviţie · proeminentă iar precipita nici cind avea de in- N-1
~ ,,,, ,, ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' ' " • ' ' ' ..... făptuit un lucru neinsemnat. 11:5
~ L-am auzit ·spunind : .. Eu n-am N-1
~ O scrisoare primită de la Dimitrie Cuc/in să mor decit atunci dnd am 11:5
~ Bucureşti, 30 iulie 1968 să mă grăbesc . Nu ştiu dacă (/!;
~ mai trăieşte vreunul din cole- !In
~ Dragă Domnule Bârsan, · gii mei de liceu şi ei nu erau 11:5
~ firavi ca mine!" Modestia lui 0J9
~ Am intirziat cu răspunsul - şi te rog să mă ierţi - pentru că întrecea orice închipuire. În
~ am fost ./uat de nişte griji şi treabă cu ocazia unei cuvintări pe sala de şedinţe a Uniunii @
~ care Liviu Rusu s-a angajat s-o ţie despre corurile mele, la Ra- Compozitorilor de la Muzeul !l':Z
~ dio, programul 11, joi, 1 august, ora 18, cind imiya ceda şi mie George Enescu se aşeza pe 11:5
~ rolul, pentru 2- 3 minute, ca să informez universul fizic şi me- ultimul loc din spate. Cum @
~ tafizic despre ce cred şi eu in aceeaşi materie. pereţii aveau oglinzi , inci t m
~ E desigur interesant să notezi Însemnările de care vorbeşti in ch ipul i se proiecta de nenu- 11:5
!:<t' scrisoare, cu atit mai mult cu cit eu nu am putut face un lucru mărate ori , cind cineva il in- (/!;
~ la fel, deoarece n-am avut niciodată gindul nici timpul să stau treba de ce a ocupat loc toc-
~ de vorbă cu mine: iţi doresc să te aducă [mprejurările de a fi, mai acolo, răspundea cu tîlc: ~
s:<l' intre altele, şi propriul d-tale Eckermann. Nu te teme de foc ! .. Prin aceste oglinzi m ă văd i n tin
~ Nu consumă decit materia. Restul, şi d-ta, ca şi tot omul, il vei infinit !" Nimic nu pă rea să-I 11:5
~ inqeplini potrivit ordinei subiective şi obiective generale. intereseze din ceea ce este (/!;
~ Intr-adevăr, mă speria virsta de 73 de ani, dar c e să mai zic exterior spiritualităţii omului. N-1
~ de cea de acuma, c ind n-am făcut o iotă din ceea ce mă ingri- Ascultîndu-! int otdeauna şi 11:5
.s:<l\ jea: să completez cu ultimul act Bellerophon , cu ultimele 2 ac- neintrerupi ndu-1 decit rareori N-1
~ te Traian , să revizuiesc partea vocală şi instrumentală din So- cu modeste păre ri , te purta, ~
~ ria, să pun la punct zeci de zdrenţe _d in care ar fi putut ieşi cu vraja cuvintu lui s ă u , in im- 11:5
~ ceva fără să mă prea compromită ... Invă ţămîntul de tras din . părăţia de necuprins a muzi- m
~ orice situaţie şi intimplare ar fi să nu ne lă săm incătuşa ţi de ci i. 11:5
~ preocupări ca de virs tă , de viitor etc., ci .. să-i dăm inainte" cu Vo rbindu-mi odată despre @
~ toate puterile de care ne vor permite să facem uz, din cele cite opera sa Traian şi Dochia, N-1
~ le avem, inevitabi/e/e eventualită ţi. . mi-a relatat c ă, după ce- i po- 11:5
~ Pentru zilele noastre, creatorul, singur pilduitor, este Beet- vestise lui Nicolae Io rga su- N-1
~ hoven, iar trecind prin Brahms, Wagner, Franck, Strauss, biectul acestei lucrări in holul ~
~ Saint-Saens, d 'lndy, invă ţăm că progresul nu se poate face de- unui hotel din New York , 11:5
~ cit in logică continuare şi in funcţie de organismul fundamen - unde marele istoric găzduise, m
~ ta/ al .celora ce constituiesc baza ştiinţ ifică a artei ce ne intere- Io rga, c are de obicei nu lăsa -11:5
~ ·sează . Lectura, cit mai sistematică, şi cit se poate de frecventă , pe alţii să v or bească , il ascut- (/!;
~ este bineinţeles cheia situaţiei, a reuşitei şi a viitorului. Chiar tase, fără să scoată un cuvint, rl'1.
~ tratatele, cit sint ele de primejdioase, intrucit sint exclusiv inte- mai bine de un sfert de oră 11:7
~ meiate pe răul şi rătăcitorul sistem sonor, sint totuşi excelent şi , in ciuda faptului că aş- fV1.
~ indrumătoare in ceea ce priveş te realizarea s ubstanţială a ope- tepta de la el o părere cal ifi- 11:5
~ rei artistice. Şi audiţiile; in confruntare /ucidă cu respectivele catoare, il auzi la sfîrşit : .,Da r @
partituri. Şi cred că nu e bine să facem jurăm înt, să nu păţim ştii că ai mare talent de a po- m
~ ca Fervaa/ al lui d'lndy, care jură , de bună credinţă, dar nu-şi vesti!" Glasul lui C uclin era 11:5
~ dă seama că in chiar construcţia armonică a .,leit-motivului" domol ş i cald, u ş or voalat ş i @
~ său este marcat destinul de a-şi călca jurămîntul (ce-i drept, · cu inflexiuni inalte. Nu mai M
~ urmat de o expresie a induioşării, rezolvată pe un profund ş i ţin minte să-I fi văzut vreo- '6
~ puternic accent tăgăduind răscumpărarea.) dată mi nios o.ri ridicind tonu l. fV1.
~ Programul pe care-I expui către sfîrşitul scrisorii imi pare Vorbirea ii era aleasă , culti- 11:5
~ intr-adevăr impovărător pentru am indoi, dar poate să iasă ceva vată , cu un uşor accent moi- 1};5
fie şi de aici, insă fără să-mi dau seama pentru care şi cită dovenesc din ţ inutul Galaţ i u- fV1.
~ mulţumire proprie, a d-tale. Nu văd, de asemenea, absolut de lui. Găsea i ntotdeauna cuvin- 11:7
~ loc, obligaţia d-tale faţă de mine, intrucit imi apare că, propriu tele cele mai expresive. Pro- N-1
~ zis, nu am putut face nimic pozitiv pentru d-ta ... ceea ce a avut digios in idei, le formula sim- ~
~ ca urmare ca tot binele de care ai putea să te bucuri să impo- plu , lapidar. Avea o calău r ă a 11:7
~ văreze doar individualitatea d-tale numai. expresiei in tot ceea ce trans- m
-~ Termin răsturnind vechiul proverb: mitea. Delicat şi ~comunica- 11:7
~ t"aborare humanum est; perseverare divinum. tiv, îţi risipea, de la primul @
~ /ţi mulţumim pentru bunele ginduri şi simţiri care te ani- contact cu el , orice stinje- 11'1.
~ mează in privinţct noastră . neală. 11:7
~ ~rimeşte yl d-ta, cţin partea_hc;?astr~ . toate urările de bine. şi _o Cind i-am fost prezentat, tV1.
~ nemtrerupta d1spoz1ţ1e opt1m1sta faţa de toate aspectele m1şca- m-a privit cu duioşie. M-a in- 11:5
~ m umversale. trebat mai intii de unde sint şi @

~~~~~~~~~~~~~~~~;~~;~~~i;~~~;;;~~
251
SaDAng - arhiva personală
SaDAng - arhiva personală
~@@~~~@~@~~~~@~@@~~~~~~~~~~~~~~~
~ - <;uprmş1 .d~ milă. 6) ~JdJcate tn slavă.
7) T~p de vmaJor ... comercial - Mareâ Nor-
~ dulu!! 8') Concentrate intr-un plan!- Casă
~ de f~me. 9) A colinda lumea - Periferiile
m:b~I!- Tr~ge la roată. 1.0) Fac ca toţi cei
~ ~c1 să dev1~ă asculţători: 11) Cîntece de
~ J~e .- Studn postumvers1tare.
~ D1chonar: META, ENA.
~ COm'EL GEORGESCU •
~ Cercul rebusist "Bucureşti"
~ Dramaturg francez (1639-1699), fondator,
~ alături de Corneille, al tragediei clasice in ~
~ Franţa, artă sa constind in a surprinde viaţa ~
~ lăuntrică a eroilor săi. 5) Poet francez (1844- m
~ 1896), unul din promotorii liricii franceze '15
~ moderne, care spunea că in artă trebuie să (E4
~
~
ORIZONTAL: 1} Definind arta, marele nos-
tru povestitor spunea că este "unul din ma-
~ riie titluri de nobleţe ale omului" - Horia
~ Lovinescu. 2) Ar.est estetician, filozof şi eri-
~ tic literar/ italian (Benedetto; 1866-1952)
~ afirma că arta este "o menire a artistului,
~ care trebuie exercitată ca un sacerdoţiu ...",
~ fiind "o formă a spiritului" - Poet şi proza-
~ tor francez, precursor al · suprarealismului
~ (1876-1947), care era de păr-ere că arta in-
~ seamnă "a şti să observi şi a face şi pe alţii
~ să observe solidaritatea duşmănoasă dintre
~ a fi şi a trăi". 3) Care se referă la hil, punctul
~ unde se leagă un vas sanguin de un organ
~ (fem.) - Arta este "idealul intregii tehnici
·~ omeneşti, dar in acelaşi timp produsul tehnic
~ care a atins perfecţiunea naturii" (istoric
~ literar, filozof şi scriitor român; 1897-1964).
~ 4) Riu in R.F. Germania - Leac (dim .).
~ 5} Luca Teodoru - Ce este arta? "Trebuie
~ să fie o scriere a vieţii", răspundea arest
~ mare pictor francez (1832-1883). 6) Bucată
~ de pămînt - Cămaşă înflorată - Bune
~ pentru zbor (poet.), 7) Nepieritor- Mamifer
~ cu coarne ramificate. 8} Primele la Rebus!
~ - Aerisit - Grupare etnică în Etiopia.
~ 9) Referindu-se la arta poetică, acest scriitor
~ satiric.polonez (1909-1968) ne avertiza: "În
~ poezii n-aruncaţi cu vorbe la-nUmpJare/
~ Vorba-n poezie-i ca un cuvint de-onoare"
~ - Artist român al penelului <;are a oscilat
~ intre academism şi romantism, prezentind
~ tn arta sa puternice trăsături realiste şi in
~ meşteşug receptivitate la innoirile impresio-
~ niste - Dumitru Elian. 10} Romancier
~ francez (1869-1951) care mărturisea că pen-
~ tru el arta ar fi singurul lucru pe care il
~ admite să nu fie natural- Arta este "expre-
~ sia unei anumite culturi" (sociolog, psiholog,
~ estetician şi eseist român; 1896-1964). 11)
~ Acest gazetar şi scriitor român (1905-1975)
~ era convins că arta este "un pedagog social
~ şi nicidecum o fabrică de superfluidităţi" -
~ Poet român (Dumitru; n. 1924) care in vo-
~ lumul "Nord" propun~ o lirică in parte apro-
~ piată de arta suprarealistă. 12} Arta inseam-
~ nă "a face ceva din nimic", era de părere
~ acest poet francez in "Leonard et 'les philo-
~ so~hes" (1~71-1945) - Plată pentru fo-
~~;;;~;~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
VERTICAL: 1) Răspunzînd la intrebarea re 11>1
este arta, , arest poet şi dramaturg german ~
(1759-1805) ne încredinţează că ·aceasta ~
este "adevărata educatoare morală a geniului m
omenesc" - Adverb (prese.). 2) Savant şi '15
filozof grer (384- 322 te.n.) de la care ne-a Q:9
rămas in "De anima" şi definiţia că arta este m
"ideea operei, idee ce eXistă fără materie" '15
- Serveşte. 3) Oraş in Franţa - Constanţa ~
Ene - Deopotrivă. 4) Măsu1'a lui Cuza - a'J
fii "cu desăvîrşire tu însuţi" - Tare, puter-
nic. 6) Nicolae Ene - StrîmtoarP. în nord- '15
m
vestul Canadei. 7) Trafic mijlociu 1 - Legat ~
la cap · - Creangă. 8) Suveică - "Nişte ...", m
roman de Dinu Săraru, in care arta povestirii '15
constă in redarea evenimentelor fără idilism ~
şi srhematizare (sing.). 9) Vechi act de pro- m
prietate - Rere - A povesti. 10) Poet, pro- '15
zator şi eseist francez (1811-1872) care ne ~
încredinţează că "Arta, adică dragostea pen- m
tru Frumos şi Adevăr, studiul şi cultul Lite- '15
relor, este ceea ce ne consolează că trăim" - ~
Relativla·livi,popor fino-ugrian.11) "Aproape m
singura profesie in care putem face ce vrem, fă- '15
ră să ţinem seama de părerea vecinului", spu- ~
nea cu oarecare ironie in legătură cu arta, acest m
pictor şi critic de artă american (1824-1879) '15
- Staţiune cliinaterică in Bucegi. 12) Scriitor ~
român (Corneliu; n. 1932), autorul romanu- m
lui sentimental "Femeia cu ochi albaştri", '15
in care arta istorisirii constă in suprapu- ~
nerea timpurilor evocate cu decalarea fapte- m
lor evocate- Mare prozator şi d!:amaturg '15
român (1885 - 1944), care in legătură cu ~
subiectul no~lr~ afir_ma, ~e s~~rt, că arta este m
..o. fo_rmă a~~~!:~~~ n ~ 11:5
Dtcţtonar: .~,SJI!., )f-El:(, J.jYLn, _pnn, LI)". ~
--
:\IIRCEA IORDACHE • - Bur.ureşti ~
~
m
11:5
~
Il"-
1t7
~
m
11:5
~
11'1
11:5
~
11'1
11:5
~
11'1
11:7
~
~
253
SaDAng - arhiva personală
~~~~~~~~~~~~~~~~~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~
~ Nicolae Popa are 67 de ani. O vîrstă greu _de
crezut, după mobilitatea şi vigoarea sa. In- ·
~ treaga lui gospodărie din Tirpeşti, comuna Pe-
~ tricani, judeţul Neamţ, nu departe de Tîrgu
~ Neamţ, adună vizitatori nenumăraţi. De
~ aproape douăzeci de ani, Casa Nicolae Popa
~ este deschisă permanent în circuitul turistic al
~ acestei minunate zone de artă de tradiţii şi su-
~ flet romănesc pe care oaspeţii, din ţară şi din
~ străinătate, o str-ăbat mereu cu emoţie şi în-
~ cîntare. Volume întregi de impresii probează
~ preţuirea generozităţii şi strădaniei de o viaţă
~ a lui Nicolae Popa. Arheolog amator de la 18
~ ani, el a descoperit ori a contribuit la desco-
perirea multor aşezări străvechi, unele ducînd
~ dovezile de locuire pînă în neolitic. Obiectele
~ vechi pe care le-a strîns împreună cu soţia sa
~ Elena au alcătuit un muzeu cu 3 000 de piese
SAA
~ expuse - şi alte vreo 1 500 în depozit - ne-
~ maisocotind alte 1 500 de piese donate muze-.
~ ului din Piatra Neamţ , cum ne spunea de cu-
~ rînd gospodarul-artist întotdeauna bucuros de
oaspeţi. Sînt unelte, obiecte casnice mai noi ,
~ dar şi silexuri şi topoare de piatră. Marea co-
~ lecţie cuprinde mai multe mici colecţii. De
~ arme. de lacăte vechi, de lulele, de bundiţe , de
~ icoane pe lemn şi pe sticlă;-de cărţi vechi şi
~ încă multe altele. Aici se păstrează pînă şi ba-
~ lamalele de la ve,chile porţi ale Mănăstirii
~ Neamţului. Ca şi · un policandru decorat <;u
:lM.~ ..ouă" de struţ, care sînt de fapt de lemn ("In
~ Moldova sînt numai două policandre cu ade-
~ vărate ouă de struţ: în laşi , la Trei Ierarhi şi la
~ Mănăstirea Neamţului") .
~ Cînd casa lui a devenit n~încăpătoare pen-
~ tru tezaurul adunat, Nicolae Popa a mai con-

~~~~~~~~~~~®~~~~~
254
SaDAng - arhiva personală
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
255
SaDAng - arhiva personală
~~~~~~~~~~~~~~~~
ţ<l\ struit sing~r încă una, cu multe camere, desti-
r!.i!,,~ 8~ ·-
~ nată rtuzeului său . Cu timpul drumul de acces . . , 1"'.. .
~ către Tirpeşti şi spre el a fost presărat cu indi- -·. \. -_~•"_ · '_:~'
"~ ·
:s:f.l\ catoare pe care sene ,.Spre Casa N1colae . _. •.. ·.
~ Popa": mulţimea de vizitatori trebuia îndru- _,...... ·
,~ mată pe calea către acest loc ce cîştiga în
:s:f.l\ faimă . O faimă confirmată de notaţiile entu-
~ ziaste ale oaspeţilor. Pentru Guy Popie, care a
:s:f.l\ fost la Tirpeşti la 14 auguşt 1969, Nicolae
~ Popa era ,.un veritabif artist• care ar trebui să
~ fie cunoscut în lume" . ,.Sinceritatea sa, purita-
:s:f.l\ tea operelor sale mă emoţionează profund .
-~ Sînt critic de artă în Franţa -şi .rar am găsit un
~ astfel de talent. " La 18 iunie 1970, Janine De-
:s:f.l\ miot nota impresii elogioase despre ,.o familie
~ de români , avînd un sens artistic sigur şi caii-
~ tatea de a menţine tradiţia populară a ţării
...... lor". Deasupra unei semnături indescifrabile,
~ altcineva scria, la 27 august 1971 : ,.Din toate
:s:f.l\ călătoriile noastre în România, la Tirpeşti , la
~ Nicolae Popa am găsit cel mai P.Ur simbol al
~ tradiţiilor acestei frumoase ţări." In aceeaşi zi ,
:s:f.l\ reprezentantul firmei Tourisme Frant;:ais nota :
~ ,.De doi ani de cînd trec prin România, aici am
:s:f.l\ făcut cunoştinţă cu arta populară veritabilă ,
~ cu poezia, talentul. Tot ce este aici, în cel mai
~ mic detaliu, te lasă mut de admiraţie." Iar
:s:f.l\ printre însemnările de la 21 august 1986 se
~ poate citi: ,.Maestre, cît de mult aş dori să te
~ văd lucrînd , ca să pot lua lecţii." Aceste cu-
~ vinte sînt semnate pur şi simplu Madeleine.
~ Artistul popular de la Ti r peşt i nu mai este
~ de mult un necunoscut. La intrarea î n muzeu ,
~ un perete (în stînga). este încărcat cu 48 de di-
~ plome şi o medalie care arată preţuirea talen- ~
:s:f.l\ tului său la expoziţ i i din ţară ş i din străinătate . II'Z
~ Nicolae Popa îi învaţă pe copiii din sat meş_- Nicolae Popa este mereu deschisă oricui pen- Il?
:s:f.l\ teşugul cu care el a intrat în tărîmu l artei. li tru întîlnirea fasci n antă cu t ra di ţi ile , cu talen- 11':%
~ adună în jurul său cu dragostea cu care îi aş- tul, cu arta şi cu sufletul poporului român. Il?
~ teaptă de fiecare dată chiar pe copiii lui. Fiica Ajunşi la Tîrgu Neamţ ar fi păcat să nu-i tre- ~
:s:f.l\ sa, Elena Rotaru, este profesoară de istorie î n ceţi pragul lui Nicolae Popa. Vă veţi întoarce m
~ sat. Fiul care-i poartă numele a făcut tot isto- ca după o vacanţă fantastică distilată în pică- Il?
~ ri a ş i este muzeograf la casa memorială Ion turi le unor cli pe de neuitat. · ~
C reangă din Humuleşti. Mezinul Damian este 11':%
~ student la sculptură la laşi. La Tirpeşti , Casa • DORIN GHERGHINESCU • le>

~--- 30E- - - 30E 30E - - -

~
:s:f.l\ de marmura de Carrara, se !'1
@~
~ g îndeşte imediat la celebrele Il?
~ statu i ale lui Michelangelo. O, ~
~ Fenicienli ia Rio de Janeiro? Marmura de Carrara tempera... ~
~ Neinţeleşii... II'::Z
~ - O expediţie ştiinţifică a Carierele de marmură de la Il?
~ descoperit în apele Golfului Carrara, aflate în activitate Un grup de 23 de. danezi, 1!j
~ Guanabara, pe ţărmurile că- încă de pe vremea/ romanilor, specializaţi în tatuaj, reclamă n
~ ruia se ridică marele oraş sînt productive şi astăzi. Mar- în f aţa tribunalului statutul o/:7
~ brazilian Rio de Janeiro, mai mura de aici, albă cu dungi de ... artişti. Mai mult chiar, ei /1.'1
~ multe amfore romane şi vineţii , este folosită în prezent cer să beneficieze de aceleaşi Il?
~ exemplare de ceramică feni - la finisarea , faţadelor unor avantaje fiscale ca şi pictorii. lJ
~ ciană. Conducătorul expedi- construcţi~ moderne, fiind so- Numai eă demer9Urile lor ju- m.
~ ţiei şi-a exprimat convingerea licitată în diverse colţuri ale ridice au tost zadarnice : Tri- ll7
~ că romanii şi fenicienii au vi- lumii. Circa 760 000 de tone bunalul din-6openh-aga a res- ~
., zitat acest golf înaintea por- se extrag din carierele de la pins acţiunea celor 25 de aş- ·~t
~ tughezilor. In prezent se fac Carrara numai pentru export. piran\i la condiţia de artist. In ?
· tatonări în vederea scoaterii Doar o mică parte din mar- consecinţă, specialiştii în ta- · n.
la suprafaţă a mărturiilor ar- mura de calitate de aici tuaJ au trebuit să se mulţu- ~
heologice depistate în golful ajunge sub dalta sculptorilor, • mească deocamdată cu titlul 0
Guanabara. deşi toată lumea cînd aude de ... neînţeleşi. ~

~- ~~ ~ ~~~ ~~ ~~
256
SaDAng - arhiva personală
~­
~
..
~
~ <
. t$\.,
~

1 K'ţt : f \

a
$

~ ~·
. \.

1
i~~
It
1
tli!!.il
1
1
ttî l

l .a:
~~ - ~
~
~
fi
li
~~
~
~
~
11
1
1
1 de bogăţii şi faima . ci mai curind, bieţi ţărani ,
El O EPOPEE ROMANTICĂ ŞI BRU- dorind să scape de persecuţiile religioase

1~- TALĂ pentru a-şi cultiva in linişte ogorul. Ei inte-

. intr-o neguroasă zi de noiembrie a anului
1620, ancora la Cape Cod, după o călătorie
~~ n_ut prea ~gdreabilă, v~suDel bMayflowerd, a1duci1no
~ CI eva zec1 e oameni. arcarea, e oc g o-
u.~_:c.w
~~~ rioasă a peregrinilor englezi, ajunşi după
~ multe peripeţii in Lumea Nouă, avea să consti-
~ tuie actul de naştere al poporului american.
~ii Aceasta se intimpla cam la un secol după ce
~' Cortes cucerise Mexicul, iar Pizarro pusese
~ mina pe aurul incaşilor, timp in care spaniolii
~ transportaseră peste ocean fabuloase comori.
~~ Englezii care atingeau acum pămîntul ameri-
~ can nu erau nici oe departe aventurieri setoşi
{Gi~...,-~~~~~~~~~"..~~~~~~~·~~~~-9:"~~~""'""~~~ ~""'ml'lll""~I~~~J
~~.-,.\~~~~~~~~~~~~,.\~~~~,.\,~~"I§~.J,~~ ~Wiii.
16 - Almanahul Flacărâ "87
meiară colonia Massachusetts, stablind ca re-
şedinţă Plymouth. Condiţiile colonizării nu
erau dintre cele mai .favorabile. Zona suferea
de o climă umedă , cu precipitaţii abundente şi
cu inundaţii, iar in jur se aflau J.?ăduri dese ce
trebuiau defrişate. La acestea se-adăuga şi os-
tilitatea indienilor. care au atacat in citeva rin-
duri tabăra . Nou- veniţii erau insă · hotăriti sâ
nu se mai întoarcă şi au rezistat.
Englezu erau de alt1el nou-veniţi şi ih ceea
ce priveşte împărţirea Lumii Noi. Spania con-
trola prin citeva vice-regate America de Sud,
Centrală şi inainta in Florida şi Texas. Portu-
galia incepuse colonizarea Brazilieî, if!r Franta
257
SaDAng - arhiva personală
 "''l!l'""'~~··~iiff'ă'&~~a\"~"3';&~ii;,"~'<:f'i!;,?!@~"$'~~~~'"$',:1;\~""~@"i@~@)~"f@..~@)~"fr.i?!~~®i@~;~:ţ~~·g~
~~~ăl-~~~0~~~~~.i'!l~'i~.i·~J..'i'§l0~~s,;~~.;,~"lw~oe·.~r.oc~.,.,,§;0r.oe-.;"l.-.'1?!0,...,::.,..,~~;..,., •· "'"r~~
îşi adjudecase Canada şi Louisiana. In cur~nd - PRECURSORII ~~
~~
şi olandezii vor fonda o colon1e pe locul ~ctu- f®i,l
alullli New York, iar ma1 la sud, se stab1l~sc ' Primele explorări în vestul Americii aparţin , ~~
colonişti suedezi. E drept,_ ~n secolul ~n_ter~or încă în secolul al XVI-lea, spaniolilor. De Soto ~~
avuseseră loc cîteva exped1ţ11 e~gleze ŞI mcer-
cări de colonizare care eşuasera . Se cunoaşte
chiar ~urnei~ Vifginiei .O~ re,_ J?rimul copil en- · ·
glez nascut m Amer~ca, 1nca m 1587. Massa-
chusetts fusese precedată, în 1607, de aşeza-
cucereşte Florida, traversează Texas, ajungînd
pînă în Oklahoma. _De yaca, n'!';Jfra~iat în Gol-
fui Mexic, are priVIlegiul de a f1 pr~mul care a
traversat continentul de la est la vest. Coro-
nada porneşte tot din M~xic" ajl!ngînd . pînă în
?'
~§
t@"<

rea Jamestown, ai cărei oameni vor coloniza
Virginia. O~icum, ~otărîţi şi tenace, engl~zii s~
implanteaza temem1c pe coasta Atlant1culu1.
In 1776, la proclamarea independenţeiJ
S.U.A. erau o republică federativă, compusa
din 13 state, întinse pe o fîşie relativ îngustă ,
de la Atlantic la Munţii A!l~_haQi. Destin~!. lor
era spre vest. Spre vest IŞI mdreptau priVIrll_e
atît refuza ţii soartei cît şi '!'il~oanele_ d~ lf!11-
granţi care sperau Intr-un ~am_mtal faga~um-
ţei. Amenca ma1 put~ ofe~1 oncu1 o. ş~nsa , .cu
condiţia să înainteze 1n a~mcur~le e1 , 1n necu-
nascut: Chiar nenorocoş1_1 puteai!. s-o 1a _d e la
început. Micul ferm1er rumat se Indrepta spre
pădurea virgină, ridica o cabană, defrişa cîţiva
acri semănînd porumb, creştea v1te, porCI ,·
trăind mai· mult din vînat şi pescuit. Apoi vin-
dea această "fermă " improvizată într-un an!
doi de muncă cumplită acelora care doreau sa
se stabilească , pornind ~in no~ . în ad_încl!l pă~
durii. Un bă~b~t . o feme1e, cop11 ~ o carl!ţa ,_ d01
cai , o carabma , topoare, sape, 1mbrâcammte,
vase. O trudă nesfîrşită . O tamiie defrişa ca.m
un acru pe lună. Mai <;leparte, pă~urea m iste-
riqasă , indienii , singurătatea , per~c91~1e.
1n 1769, Dan iel Boon, trecmd pr~n pasul
Cumberland, peste lanţul Munţilor Appala-
chies , are impresia că ar fi r_edescoperit_Af!le-
rica. 1 se pare acest drum at1t de f1oros ~ncit. _il
denumeşte Wllderness Road (Drumul salbâh -
ciei). Totuşi el va g~si ciJiva ad_epţi ca~e să se
stabilească acolo ŞI va mteme1a un t1rguşor ,
Boonesborough. Gestul este sublim , dar izo-
lat. Era însă un in_ c eput. Bunăoară, <;Je la Phi-
ladelphia la Munţu Alleghan1 erau Citeva suţe
de mile. Şi asta reprezenta o m~re aven_tura .
De la Alleghal)i la Pacific erau Citeva mu . Ce
atribut s-ar mai fi putut acorda a~estui drum?
Tocmai aceste i mense ş i fan tast1ce spaţu re-
pr~zentau West-ul. . . .
Inaintarea spre vest a constitUit un proces
complex ş i contradictoriu . ~ f9st <? ep opee ro-
mantică şi brutală . Ea s-a lf'!fa~twt pr~ n _d~po-
sedarea şi exterminarea incf1en1lor, ~t~p lnl! de
drept ai acestor loc';lri. Foamea _ne_saţ1oasa de
pă mîntu ri ; descope nrea unor zacammte Ş I a
altor bpgăţi i au atras valu ri succes1ve de col<;>-
nişti. Inaintarea s-a produs rel at iv _lent, . '"
etape. Dar odată atins un rel?e~ de catr~ p1o-
nieri , următori i au ajuns pma la el 1ntr-o
goană nebun~. _Ei ~-au deplasat ~u asemene_a
repeziciune, lasmd 1n urma autor~tatea statala .
De aceea, singura lege valabila a fost, _un
timp , dreptul celui mai tare, a_rgumentul la m-
demină fiind carabma sau pistolul.
Acest tip de expansiune ned i rijată a creat
fenomene paradoxale. O lume rapace, aflată
sub semnul · violenţei , îmbogăţiţi sau ruinaţi
·peste noapte, oraşe explodînd _trimfal şi stm-
gindu-se instantaneu, afac~n spectaculoase, .
mari bogăţii introduse in c1 rcu_1tul econon:uc,
jafuri crime o necontenită ·lupta , transformind
realitatea î~ legendă şi istoria i n mit.
.-~~~'f@~~~"fl.i.?!®~~'!~~~.~~'fllţ®:~®.·~e~~i.,.~~J..~~ăl-~~~~~~J<~"~':®\'rfw~t"~.-..
G)N~• • .:."':;:i·.~te.)#..,':i§!i;0'J.u::•.•..!.r.\:'i'~~~~... a:~ •
11.
Jl·~
~~
Colorado. Toţi aceştia smt m caut~r~ll: falm<;_>- r@~
sului El Dorado şi se întor_c dezamag1ţ1 d~ sa- ~~
răcia satelor de indieni. In secolul urmator, ~tZl~
francezii porniţi din Canaoa preiau iniţ!at~va . '!.@
Jolliet şi Marquette ating 1zvoarel~ r~ur~lor t~
Wisconsin şi Illinois şi lacul M1ch1gan. La ~~
Salle coboară pe Mississippi pînă în Golful ~'{
Mexic iar verendrye atinge regiunea Marilor ?.<:!i
Prerii 'şi Munţii Stîncoşi. Tot _din Ca~ada, s.co- ~
ţianul ~acKenzie reuşeşte .sa _at1!1g~ Pac1f1cul ~®1
şi asta de-abia în 1801 . Dm 1nsarcmarea gl!- ~'l)
vernului S.U.A, ofiţerii Lewis şi Clarck depa- Wl9
şesc Munţii Stîncoşi , ajung~nd pin~ la rîul Co- ~~
lumbia şi se întorc pe ca1 d1fer1te la . Samt '®"
Louis, unde sînt sărbătoriţi ca eroi naţionali. ~
Toţi aceştia pot fi cqnsideraţj mai _curînd ex- ;li!g
ploratori. scopul lor este cartograf1erea u~or ~~.·
regiuni cît mai întinse şi aflarea . drumur~lor ;@1!
spre Pacific. Guvernul S. ~.A: devm~ _tot ma \ ~
interesat de aceste teritOrii ş1 exped1ţule m1h- ~~'!'~
tarilor se îndesesc . Dar ele sînt depăşite de ~~
iniţiativa particulară . Bîntuie prin aceste locur i :~
nişte indivizi singuratici , de!iniţi _ după forma ~@~
de reli ef in care pendu leaza . E,i se numesc ~.C:g
plainsmen, woodsmen şau mo_unta_insmen. Se ă~
indeletnicesc cu procurarea bla~u r~ lor_ p~ ~ar_e ~~
le cumpără de la indieni, dar smt e1 lnŞIŞI v1- ii>lî
nători isc usiţ i , folosindu-se de capc~~e .. De r-111'~
aceea, se mai numesc şi trappers. Unu ajung il;~
celebri, atingi nd ţ in uturi necunoscute pe care ~
le cercetează. Aşa si nt Thomas F1tzpat r~ck ŞI ~:·
William Ashley care ajung pînă la Marele Lac ~~
S ărat Jed Smith , William Sublette sau Dave ~~
Jack~on care trave rsează Marile Prerii şi Mun- ~~
ţi i Stîncoş i, g ăs ind trecătorile spre .qalifornia: •@:
Militarii apelează adesea la e1. Of1ţeru Lew1s Ş I ;
Clarck recunosc utilitatea unui anume Tou- il'~
ssaint Ch-arboneau , fără d e care probabil nu ~
s-a r fi descu rcat. La intoarcere, acesta a fost ~~
răsplătit cu uriaşa . sumă de 500 de dolari. ~~
Chiar unii dintre of iţeri părăsesc cadrele ar- il'~
matei pentru a efect ua misiuni pe cor:tt pro- ~
priu. Ex-căp i tanu l Benjamm de Bonev1lle, p ~ ~~
post de călăuză , a co ndus un g rup de o suta t~.
de negustori de blănuJi pînă la Green River. ~~
Tot el a luat i niţ iat iva primului convoi de imi- ~~
g ranţ i spre Wesl. ~e 1~ 1830, se î nfiinţează ~~
compani i c are angajeaza g h1z1 pentru negus- t~
tori i de bl ănuri. Comerţul cu acest produs ~~
este atit de rentabil , incit de pe urma lui, J.J .
Astor devine cel mai bogat om al Americii. "!!
~~
r~
FRONTIERA j~ MA8Ş. ~
_
Posibilitatea i mbogăţirii i n W~t a '?tras ~u -
meroşi aventurieri. Un ii ş i-au gas1t sf~r.ş1tul m ~
tre săgeţile indieni! ~ r _sau i n . ~raţele ursului
grizzly . Alţi f s-au caht ~~ cond1ţ u le v1trege ale
West-ului , suportînd man pnva ţ 1~n1. ~~ _au . pre-
luat _din obicei~ rile i ~die ~1_lor 1m_b racammtea
de p1ele, hran_a frugala , tra1~u ch1ar cu _f~me1
indiene. Se onentau perfect 1n ţmutun fara re-
• "'"'~"'"''~lir'-:,"',;'l~""'"'-~~;.;'i'!.'P~..~;.,;f.!!'";e'e~~~®"~~;..~~~~tii?!il~"t-~
•..
...

258
SaDAng - arhiva personală
 pere, călăreau cai aproape sălbatici ş. i erau
ţintaşi excelenţi. Călătorul englez John For-
dham fle oferă o imagine sugestivă asupra lor:
"0 rasă de oameni cutezători, voinici, trăind in
colibe sărăcăcioase, pe care le fortifică atunci
cind se află in război cu indienii , pe care ii
urăsc dar cu care se aseamănă la îmbrăcă­
minte şi apucături. Sint neciopliţi, dar ospita-
lieri, prietenoşi faţă de străini, cinstiţi şi demni
de incredere. Ei cultivă un fel de porumb mă­
runt indian , dovleci, cresc porci şi uneori po-
sedă una sau două vaci şi doi sau trei cai. Dar
carabina este principalul lor mijloc de exis-
tenţă." Aceşti oameni se află in avangarda
unei categorii mai largi şi eterogene numite
frontlersmen. De altfel, însăşi frontiera este o
noţiune elastică şi complexă. Ea reprezintă, in
esenţă , linia ultimelor aşezări umane. Dar
această linie este mobilă, intr-o continuă
inaintare spre vest, şi frontiera se transformă
intr-un fenomen social cu mentalitate speci-
fică.
Solitarii sint urmaţi de grupuri compacte de
colonişti cu intenţia precisă de a se stabili. Ei
cumpără o căruţă cu coviltir in care înghesuie
familia, citeva unelte, pături, provizii şi se aso-
ciază, alcătuind un convoi, wagon train. Con-
ducerea este preluată de o călăuză profesio-
nistă. Cind găsesc un loc potrivit, ridică in ci-
teva zile o cabană, sapă un puţ , incropesc o
grădină. Bărbaţii confecţionează un mobilier
primitiv, iar femeile torc şi ţes. Fiecare trebuie
să se priceapă la orice. Dacă există un potco-
var, cu atit mai bine, îşi .deschide imediat un
atelier. Un alt întreprinzător construieşte o ca-
bană mai mare pe care agaţă firma: generat
store, adică magazin universal. Se pot găsi
aici vrute şi nevrute, şi cei plecaţi după un
obiect se intorc de obicei cu altul, după cum
povestea un colonist : ,,Am auzit un om cerind
o pereche de ghete şi negustorul răspunzin­
du-i că lipsesc ghete, dar are un gin nemaipo-
menit. Un altul, trimis de soţia lui să cumpere
o maşină de călcat , s-a intors cu un ceas cu
cuc". Evident, preţurile erau triple faţă de
coasta Atlanticului, dar cum bani nu prea
existau, se făcea un fel de schimb liber cu
produse. Cu timpul , pe marginea uliţe i. se des-
chide un satoon. O tejghea şi citeva mese
pentru pocherişti erau suficiente ca locul să
fie intens vizitat. Dacă mai avea şi citeva ca-
mere, se intitula pompos hotel. Apăreau apoi
meşteşugari specializaţi care deschideau ate-
. ljere, negustori, avocaţi , medici şi nelipsitul
pastor căruia trebuia să i se ridice o biserică .
La fel d_e important, ţinînd cont de desele con-
flicte, era şi cimitirul. Şcoala părea un lucru
secundar. Se simţea nevoia unei autorităţi şi
comunitatea îşi alegea lJ.n sheriff care avea în
subordine un marshat. Inchisoarea constituia
totuşi un lux. Aşa lua naştere un orăşel tipic
din West. Dacă era legat de o exploatare mi-
nieră , nod de cale ferată sau un tirg de vite
putea lua, peste noapte, o dezvoltare fantas-
tică . Cînd această activitate înceta , la fel de
repede cădea in uitare. O aşezare stabilă mai
importantă devenea capitala unui ţinut. Mai
multe ţinuturi constituiau un stat care îşi tri-
mitea delegaţii la Congres şi după tergiversări,
în care se încerca păstrarea legilor locale, in
aşa fel ca să nu incalce Constituţia, era primit
in Uniune.
CALEA OREGONULUI
Afluxul de colonişti spre West a început să
ia, cu timpul, o formă masivă şi cît de cît or-
ganizată. Erau destui de puţini amatori _!:are să
adopte modul de viaţă al trapper-ilor. In con-
diţiile singurătăţii, însăşi supravieţuirea se do-
vedea dificilă . Mulţi vroiau să se stabilească
cu familiile, întemeind ferme, a căror proprie-
tate să poată fi transmisă urmaşilor.
Cu puţin înainte de jumătatea secolului tre-
cut, colonizarea abia atinsese mijlocul conti-
nentului, mai precis rîul Missouri , şi pînă la
ocean era cale lungă şi multe primejdii. Pose-
siunea asupra acestui uriaş teritoriu fusese re-
glemen)ată în 1846 prin Tratatul Oregonutui şi
ea revenea S.U.A. Intregul ţinut de pe ţărmul
Pacificului, de la fr0ntiera canadiană pînă în
Mexic, din care mai tirziu se vor forma cîteva
state, a rămas cunoscut tot sub numele de
Oregon, iar calea urmată de colonişti se va
numi Oregon Trait. Era un traseu cam de vreo
2 000 de mile, pornind de la lndependence în
Missouri, străbătind platourile Munţilor Stin-
coşi, apoi o regiune aridă unde se afla Fort
Hali, după care urmau povîrnişurile abrupte
ale Munţilor Albaştri pînă spre fluviul Colum-
bia. Calea Oregonului mai avea cîteva varian-
te. Santa Fe Trait, conducea spre California
prin Arizona, iar Mormons Trait, ocolea Ma-
rele Lac Sărat, traversind Nevada. De aseme-
nea, mai exista şi Bozeman Trait, care pornea
de la Ford Laramie pe lîngă Munţii Big Horn ,
indreptîndu-se prin nord , spre actualul stat
Washington. Termenul de cale folosit aici este
oarecum impropriu, trait însemnînd în engleză
potecă , urmă , cărare. E de imaginat că traseul
avea o accepţiune mai curînd geografică, dar
el a fost urmat cu o uimitoare precizie de co-
lonişti încît, pe unele porţiuni , poate fi recon-
stituit arheologic.
După succesul expediţiilor negustorilor de
blănuri , John Bidwell organizează în 1841 pri-
mul convoi de imigranţi, cuprinzînd 80 de per-
soane care ajung in California. Misionarul Eli-
jah White, numit şi agent federal pentru aface-
rile indiene, conguce în 1842 prima caravană
pî nă i n Oregon. In 1843 se consideră începu-
tul "marii imigraţii ", an în care plea<;_:ă aproape
o mie de oameni şi tot atîtea vite. In anut ur-
mător pornesc patru convoaie, pentru ca in
1845, numărul imigranţilor să depăşească trei
mii. Şi cifrele sînt în continuă creştere, căpă­
tînd proporţii de masă . Se ajungea la situaţii
cînd caravanele mergeau paralel , căutînd să·
se depăşească .
Drumul dura cam o jumătate de an. Princi-
palul mijloc de transport era căruţa cu coviltir,
trasă de cai sau de boi. Ea era i n acelaşi timp
locuinţă , adăpost , bucătărie, magazie .sau spi-
tal. Ea a devenit un simbol al pionierilor di n
West, supranumită prairie sc:hooner--feorabia
preriei) . ·In mod normal un convoi se deplasa
cam cu trei mile. pe o ră , străbătind într-o zi
aproximativ 25. In zonele muntoase, viteza
scădea sensibil. Mai înainte de apusul soare-
lui, convoaiele se opreau . Căr uţele erau aran·-
jate în cerc, înăuntrul căru i a se aşezau vitel e
şi bagajele. Acum se prepara cina şi se mai
făceau şi alte treburi ca reparaţii , spălatu l ru-
felor etc. Noaptea, tabăra era păzi tă . Dar în
259
SaDAng - arhiva personală
~1@i~~~!~~~~l@~~~l®~@i'.~!~~~!~@~@~~j~~<ţ'@.~iăl~~~~;~"".f>l&~~<>@"'f~~iă1~~~~~
/l!"_ ..~
.o • ... o.,. . · •tJe-., ·o . oc. . · ·o, ri'OI:'<~o•' • S.t&... • .gsr.oe....~•. · r.tr:...~.~oc:...~~G:Jr.(,;...~~IRJC...~~~~~ ...
- -~

S\•!!1
:.,~! . ţa s~ d_esf a.şura
genera1 v1a " •1_n mers. Pe_ drum nu fie nimeni favorizat, plecările erau .anunţate :li·~.
~ se contr~ctau ca_sato_n!, se. naşteau_ cop11, mo~- pe calefl afişelor şi se dădeau intr-un loc ~~
~.!mi 111 eraa 1ngropaţ1. Calareţu se departau cons1- anume, dinainte stabilit. Printre aceste curse t®1
~~..g derabil pent~u procurarea vinatului. . Din timp d_e i_mpro!)rietărire, cea pentru Cherokee Strip ~~~
~"; 1n !lmp. s~ faceau popasun ma1 lungt, dar ant- ramtne pnntre cele mai celebre. O regiune in- m;1
\~ malele slabeau ŞI o serie de bagaje trebuiau tinsă di_n Ok]ahoma.. ai cărei indieni cherokee g~
~~
~·~
abandonate. fusesera_ stramutaţ1 spre alte teritorii, a fost
deschisa tuturor celor care încă nu se putu-
It\
·®'
~~ TRAGEDIA CONVOIULUI DONNER ser_ă stabili sau era_u atinşi_ de obsesia ambula- W~~
\~ tone, caractensttca acelei epoci. ~~
r~ Oregon Trall _nu avea nici pe departe aspec- L~
. 16 septembrie 1893, mii de pionieri, ve- ~~
il'~ tul une1 excursii. Drumul era epuizant. Traver- n1ţ1 tn mat multe valun, se adunaseră la Wood- ~"®'
~~ sarea regiunilor deşertice ajungea un infern, ward şi _aş_teptau ca ofiţerii din Ford Supply, ~
-~ multe a·n imale se prăpădeau. Uneori se stir- ca_re se t~alţa la o sută de kilometri pe malul @':11~
~ neau taifunuri sau viscole formidabile cu sttng al nul~t South Fork la confluenţa cu riul r~
~ efecte imprevizibile: blocau căi de acces, stir- Canadtan, sa le dea_ semnalul de plecare. Călă- ~~
~ neau turmele de bizoni, alungau vînatul. Pu- reţ1 , mtjloace arhatce de transport: care, şa- ::~
~~ teau apăr~a _epi_demii. La acestea se adăugau rete, vehicule uşoare, cabriolete, surreys, fae- ~~~
'~ atacunle tndtemlor sau ale unor bande inar- toane, aşezate _in faţa liniei de plecare, păreau ~1\
~ mate. ~ oas_te barbara , ga~a să dea năvală cu cavale- 1W·'
1~~
1ifţ9 Dru~ul spre West a.c~rl!_t
numeroase jertfe,
!:Jna dtn aceste tragedii factnd ocolul Americii.
na ŞI cu carele e1 de asalt. Pe linia
Santa Fe, un tren de d~uăzeci şi cin~i de va-
ferată -~~
~~
~~ In 1846 a pornit un convoi, condus de doi co- goane,. lua~ cu asalt, plin cu lume ptnă şi pe ~
i},~ lonişti, Donner şi Reed, din care făceau parte acop~nJunl_e vagoan~lor, se oprise la Guthrie, ~~
~11'9 87 de persoane. De la Fort Bridger, aflat cam tar calatoru fusesera obligaţi să-şi continue ~
~ la jUmatatea drumului, au urmat aproximativ dru~ul_ c_u pr?l?riile mijloace: Părea că şi-au ~~
!&f -Morrnons Trail. După Marele Lac Sărat au in- dat 1nt1ln1re atei reprezentanţii tuturor popoa- ·~ii
~~ trat intr-un ţinut deşertic, suferind ingrozitor de relor din lume, oameni de toate condiţiile so- ~~
rl
ir.tGj
sete. Au aparut imbolnăvlri şi neînţelegeri asu-
pra traseului. De-a bia in octombrie au atins
ctale _( ... ). _ . _•_
• Sos1se tn sf1rştt or_a l!otanţă pentru pgrnirea
·~
i@1
~®• Munţii_ Sierra ~vada, hotărind să campeze in f®'f.
~
r~~
apropterea unut lac. iarna a sosit neaşteptat
de repede, aco~rind trecătorile cu zăpadă,
tn Marea Cavalcada. In mijlocul vacarmului
provocat de ţipet~. de strigăte, de crimpeie de
co.nversaţ1e, de dtscursuri, s-a aşternut o tă-
m
8:~
iti temperatura a scazllt, iar furtunile se ţineau cere adîncă. Enervarea oamenilor se trans- ~~
~ lanţ .. Vttel~ _fuse~era sacrificate,proviziile se m1tE!a şi ani~alelor, ca~e izbeau pămîntul cu ~
~~ term~nas_era , tar vtnat nu se găsea. Un grup in- copitele ŞI-ŞI muşcau zabalele. La un foc de ~>t
~ti cerca sa forteze trecătorile, dar tentativa a p1stol , armata de civili s~a ~rnit intr-~n nor de ~~.-·
~~ eş~t, inchein~u:se cu pterdert. ·Intre ttmp, in P!af d1n care nu S!l _mat zarea1,1 _dectt 1ci~olo ~i
~>i tabara, bolnavt, mgheţaţi şi flămînzi coloniştii ctteva capete cu palaru cu borun late. Călare- ~
~' ajunseseră să mănince cadavrele celor care ţu o luau mul~ i':lainte~ at~lajelor, ca să ajungă ~~
~ci nu rezistaseră. Doi indieni care porniseră cu m_at !e~e ŞI sa Pl!n!l: mma pe cele ·mai bune ~~
~~ grupul pe rol d_ e c~lăuze au fost făcuţi. .. supă. pamtntun, dar majontatea aveau familii pe ~i
~>i Salvar~a a ~entt dtn partea unor echipe por- care le lăsaseră in care. intr-un punct anume ~f:
~~ mte dtn Cailforma care au reuşit să străbată a~es îşi ynt_indeau cortul, aprindeau focul ca ~~
~~ trecătorile. Ei mai găsiră in viaţă doar 47 de S:S-ŞI _faca ftertura ş! a~t~ptau să vină inspecta- ~
il~ oameni. Tragedia convoiului Donner a zguduit rn on se duceau e1 ptna la o baracă de lemn ~i
~.~ America, dar nu i-a impiedicat pe alţi temerari pe ~a_re se a!la un drap~l al Statelor Unite, ba- ~~
~· să pornească inainte. raca mstalata de admimstraţie, ca să existe un ~
r:.~
~~ CHEROKEE STRIP
loc . und~ ~se comeleteze declaraţiile. Citeva
lum mat tlrztu, num~_rul noll_o~ pr?prietari era
el
~-
~~ cam_de ~O 000. '{ec!JII deschtzaton de drumuri ~~
~~ - tundea mat ramaseseră unii, bătrîni şi gir- ~
r~ Pe măsura înaintării construcţiei căilor' fe- ~ovi_ţi -:- se uit~u cu uimire la năvala aceasta ~~
~ rate, afuxul coloniştilor a sporit. Procesul ocu- tn v1teza nebuna, spre locurile unde ei, cu cin- ~·
~~J pării West-ului s-a accelerat, incheindu-se in cizeci de ani i n urmă, umblaseră cu prudenţă, ~~
~ linii mari, pînă la sfîrşitul secolului trecut: in cu ochii-n patru, cu puşca încărcată". ~'%
r~ mod paradoxal, mai rămăseseră citeva teritorii Ultimul mare episod al colonizării se in- i!~
~ pe care coloniştii in goana ·lor nebună nu le cheiase. ~~
~~ observaseră sau aparţineau triburilor de in- s®:
~@; dieni. Pentru luarea in proprietate a acestora UN INDIAN BUN E UN INDIAN ~
~ s-au organizat adevărate curse numite run. · i~
~;
~ ~~~~:r~a c:t~~,;~ ~~:fsi~::a~asu~f~~lră~;~~
Pven,ment at co l onizării Preferăm descrierea
Apat.lţ"ta 0
europen. ·IMio rpeRTcontt"nen-~
llUI
tu no.rd-a- ~-~j "'"""
,~ ei după lucrarea lui Joe Hamman, Sur les merican a fost intimpinată de indieni mai cu- i!fţ~
~~ plstes du Far West: rind cu curio_zitate. C:eduli,_ d~mn_i ş.i i"ndatori- ~~
~ "După ce Far West-ul a fost cutreierat in ton, e1 erau tnteresaţt de ntmtcunle care li se ~
te~ toate direcţiile de trappers, de expediţii civile ofereau , predind in schimb blănuri " preţioase. r~
r~ şi militare, menite să pregătească o colonizare comerţul fund la fel de avantajos pentru am- ~
~~ intensivă, s-a ivit necesitatea ca afluxul imi- bele pă~i. Europenii au adoptat d.e la ~i plan- tte?~
"SJ~..g granţilor să fie dirijat, să li se indice acestora tele cultivate, confecţtonarea luntnlor ŞI a cap- ~:
~~~ regiuni delimitate in interesul general. Ca să canelor, conservarea cărnii de bizon, şi au ?i@~
(@.'< ..... .. ~.. • • • • ~'?,!
n..1&\~IOJ~'?'r..fi!!ISI~~"fr.iifl!!~~-""'11'~~~.&~~
•. .
..~fa\~~~"'f~fl!!~~··~r.;~~"'~"<fl~fl!!ăil..~~·-"";;;-'~"<fli~~~·~;.:;~~""~~··~···,,.~@l
-~ _c;m."•.•"-.,'i'.@l:<;mu:••"-.,-m~~~J..~~$.~~~.,-,.~~~~,;r,..~~t.,~~.;r.,~~~J.,~~~~J..~§l<"~!>~G~~J.,~e~'E>!;.fi
260
SaDAng - arhiva personală
 261
SaDAng - arhiva personală

~~.; O ultimă şi sîngeroasă încleştare a fost răz-
1'
~~ boiul siouxilor, care a durat mai bine de un
deceniu. Siouxii erau o confederaţie de triburi
ale căror teritorii se întindeau din New Mexico
~~ pînă la izvoarele fluviului Missouri. Ei ocupau
t~ o regiune muntoasă care nu a intrat de la in-
~ ceput in atenţia albilor. De altfel, siouxii erau
~1 războinici renum~i şi tentativE!Ie de a-i stră-
~~ muta se soldasera cu eşecuri. ln_faţa presiunii
~~ coloniştilor, siouxii s-au retras. In 1851 ei au
~ incheiat Tratatul de la Mendota prin care ce-
~1 dau o _mare parte a terenurilor lor de vină-
;~ toare. In schimb, guvernul S.U.A. se angaja
t@~ să-i aprovizioneze prin nişte magazine spe-
t~ ciale. Tratatul a fost considerat injositor pe!)-
~ tru mulţi şefi siouxi, totuşi ei I-au respectat. In .
~~ timpul războiului de secesiune, unele triburi
~ s-au alăturat armatelor nordiste, hărţuind tru-
"1 pele inamice şi dezorganizîndu-le comunicaţi-
ile
~~ in 1862 o foamete cumplită a făcut ca o de-
1
~.~~ legaţie de indieni să se adreseze agentului fe-
deral Andrew Myric, in legătură cu mult pro-
misele magazine. "Dacă le e foame, lăsaţi-i să
~ mănînce iarba pe care calcă", ar fi răspuns
~ acesta. lnfuriaţi, siouxii au atacat o aşezare de
~ colonişti, ucigind mai multe persoane. Ei erau
~1 conduşi de Little Craw (Mica Cioară) care s-a
~~ dovedit un războinic priceput. Compania căpi-
1.
~,· tanului John Marsh, trimisă pe urmele indieni-
lor, a fost spulberată. Siouxii de-abia au putut
fi opriţi cu tunurile la Fort Ridgely. Victoriile
?l<f! s-au derulat de o parte şi de alta pînă la moar-
~ tea lui Little Craw. Teama de acesta era atit
~l de mare, încît a fost dezgropat pentru a fi
~.1.
~.
1
identificat.
În anul următor, in apropiere de Fort Lara-
mie se desfăşura un fel de conciliu al indieni-
1'
~~
{~
·
lor care I-au ales căpetenie supremă pe Red
Cloud (Nor Roşu) Tocmai atunci a picat
.
acolo genera,lul Carrington, însoţit de multe
~ trupe. In ciuda asigurărilor de pace, acesta a
~ inaintat în teritoriul indian , incepind construi-
~1 rea tortului Phil Kearny. Aceasta semăna cu o
~. declaraţie de război. Avantajaţi de iarnă, siou-
~ xii au provocat mari pierderi trupelor genera-
~;·~· !ului, distrugind Fort Kearny. Ostilităţile au in-
~ trat şi pe teritoriul cheyennilor, antrenîndu-i şi
~ pe aceştia în conflict. Trupele generalului
~
1
~1
Hancock, trimise să-i pacifice pe indieni, au
fost puse pe fugă .
Ostilităţile au continuat mai mulţi ani prin
~ ridicarea unor triburi care au putut fi înfrînte
~ succesiv. Războiul a luat amploare cînd in
~ ţinea Mexicului la cucerire~ independenţei.
li
t~
fruntea siouxilor a ajuns Sitting Bull (Taurul
care şade). Acesta a reuşit să coalizeze mai
multe triburi. Deplasările rapide şi loviturile
~~ neaşteptaţe au produs o mare iritare la Was-
~ hington. Impotriva indienilor a fost trimisă o
~J armată considerabilă sub comanda generalu-
~1 lui George Custer. Custer îşi făcuse o mare
~~ reputaţie prin articolele sale şi cartea autobio-
~.li grafică in care se dădea un expert al luptelor
~J cu indienii. Amator de publicitate, el trimitea
~ comunicate pentru fiecare zi . de inaintare,
•@; anunţînd o victorie apropiată. Intr-adevăr , in
~ prima campanie, inaintarea se dovedi rapidă .
~~ In scurt timp, generalul atinse Washita şi Sand
~ Creek. Aici se aflau campate ma1 multe tnbun
•@: de indieni cheyenne, k1owas, comaches ŞI
~1:'$;"01!'"'"~~.:~~~..,.,.aii!?~~~~··~··~-......&.~""~~~~"':1~-pii!~~i;i~.~ ~iă\"~@.~~'"i'.
~ii.i!c..<T~~..'&@js!iif'rlA.!-h.~gJ!l}_~!l}-~~~...-[ţ,.~~.....~... -:.r..~-<»1o--......c:.~/.li.• ~.~<.e~
262
apaches. -r;abăra a fost atacată de brigăzi de
cavalerie, pornindu-se un masacru ingrozitor.
Puţini reuşiră să se salveze peste riul din
apropiere. Custer credea că îşi adjudecase o
mare victorie. Ziarele erau in delir. Deşi nu fu-
sese găsit nici un sioux, presa făcea ironii la
adresa lui Sitting Bull "că ar fi bine să se ri-
dice şi s-o ia la sănătoasa". Siouxii, neimpr.e-
sionaţi de campania de presă, atacau aşezările
izolate, ucigind şi incendiind. Custer a promis
să-i radă de pe suprafaţa pămîntului. B a
inaintat vijelios pînă în pasul Bighorn. Canio-
nul, inalt şi ingust, nu permitea desfăşurarea .@!,
trupelor sale şi ar fi putut deveni o capcană. "
Generalul n-a ţinut cont de părerile ofiţerilor ;~
săi, şi a ordonat inaintarea, intrînd primt:JI in ~~
trecătoare. Cavaleriştii mergeau atit de strins -~
incit crupele cailor se loveau. Drapelul diviziei ~Ji
a fost infăşurat pentru a nu fi sfîşiat de colţii ~
de stîncă . După ce armata a intrat in defileu, ~
siouxii au prăvălit stînci, trăgînd din .înălţimi.
Puţini au reuşit să mai scape. Generalul însuşi
~'
~
a pierit. ~
Dezastrul a produs stupoare şi furie in Ame- ~
rica. s-a decretat o mobilizare parţială, trimi- .@;
ţîndu-se o uriaşă armată de 80 000 de oameni. ~
Pe capul lui Sitting Bull s-a pus un premiu de ~~
100 000 de dolari. lndienii au continuat să l'l!i•
hărţuiască trupele federale, dar nu au putut • •
stăvili inaintarea acestora. Pe măsură ce că,
deau căpeteniile războinice, cei care scăpau ~
de masacru erau împinşi in rezervaţii. _ Sitting ~
Bull a fost nevoit să fugă in Canada In 1881 ~;
el a · revenit in S.U.A. pe baza promisiunii că ~
"va fi respectat ca un adversar loial şi valo- ~
ros" . Prin diverse provocări , in anul următor, a ~~~
fost lansat împotriva lui un mandat de ares- :li
tare. Cîţiva ani el s-a ascuns in diverse sate _şi !!! '
în ciuda uriaşului premiu nu a fost trădat. In fi~
1890, Bufallo Bill a primit misiunea să-I captu- k~
reze . Cunoscut ca prieten al indienilor, acesta
a trimis mesaJ·e şefului sioux, sperind că astfel
il va proteja. Buffalo era însoţit de un grup de
1'
; '
d>
~
oameni ai Agenţiei pentru indieni, conduşi de ~
un anume Mclaughlin. Oupă ce aceştia s-au ii.'i
convins că Sitting Bull va veni, I-au arestat pe ~
Buffalo. Vechiul războinic sioux a fost intîmpi- r~
nat cu focuri de armă . Uciderea lui Sitting ~~
Bull a fost considerată ca ultima bătălie impo- .
triva' indienilor. ~~
~~
DIN TEXAS PLEACA VITE
Printre uriaşele resurse pe care 1e-au desco-
~~~
~~
'
perit coloniştii au fost şi vitele dih Texas. .~
Acest stat fusese colonizat de spanioli şi apar- ~
~~
Americanii emigraseră masiv in Texas, produ-
seseră diverse tulburări , proclamară statul in- 1~~
dependent, iar apoi îl anexaseră la S.U.A. Vi- ilţ
tele care se găseau aici fuseseră aduse de ~
spanioli cu secole în urmă ;-abandenate, se lr$
sălbăticiseră . Ele nu se deosebeau prea mult '®'".l
de vinat şi nu aparţineau nimănui. AmeFicanii
chiar au fost frapaţi de înfăţişarea lor ciudată.
Erau slabe, de culoare deschisă, cu picioare,
coadă şi coarne foarte lungi. De aceea le-au şi
denumit long homs (coarne lungi ). Aceste v_ite
erau răspîndite in sud ş i in regiunea de coastă
a TeJ5asului, în aşa-zisul llanos•. unde iarba ~ra
deasa _ŞI verde aproap.e tot t!mP':'' . ~nuiUJ .
Dupa bunul lor ob1ce1 , colomştu 151 msuşeau
SaDAng - arhiva personală
 t@~i'~~®f@j;: 0~~~i'@~~~r.>f~~®,..®%-:>~~®'t®f.0~~®:"'®%-0@~®"f®~0~~®"f®~~~®-t®~~~®.,..®~~'*iii,..a~f&~~'}.®ft
~:f0'' ....)~.......... ·~1 ····'@o >;-!o,·.:>) , , ....,~~-::?'!.·~·-··)~.:.?"··· ·~'' ····~o:~ .. , .....,~.-~. • .:>'··~)~.:~./::l~Jl., •.)~,-~. )~o:ar.!l,o!>1 .• e>§'.:<:l"!l, o':JA,;.iJ~o;~ •• ::.r~ .....,. _•..:-::.. • .'::>! ..... ::~~
o !)o) ••••

~~ cam. tot ce se găsea pe unde adăstau. Mai

~Î!~ ales că aceste bogăţii le treceau pur şi simplu
·""''· • ·· . · · • lE
;.,'jf~
~~ pe sub l'las. Dar vitele se aflau în asemenea t@~
!&;_ excedent încît n-ar fi putut să le consume. . ~"!
~~ Afacerea devenea rentab i lă dacă ar fi reuşit sa ?'iil~
§.'~ le transporte în oraşele din nord-est, unde i&w.i!
~~ preţul lor se înzecea. După războiul de se<;e- r@~
'~ s1une, au fost tnm1se pnme1e·convoa1e de v1te ~~
§.&"i spre Saint Louis, Chicago şi chiar New York . ~>li
?i!i! Ele au călătorit pe jos, traversînd statele Mis- ~~!!
~~ souri şi Illinois, pînă la punctele de îmba~care ~~
q§~ in tren. Drumul a fost lung şi nu lipsit de ob- <®•
~ stacole. Vitele long horns aveau SI asa o carne ~~
r:~ mediocră, în urma deplasării, ea devenea fi- ~!!
Îl~ broasă . Animalele erau infestate de un parazit ~'~
~~ numit popular .. febra Texasului" şi fermierii '~
•@: din regiunile de tranzit, temîndu-se de conta- ~i
~~ minare, au încercat să împiedice înaintea lor ~g
~~ cu forţa. Texanii nu şe lăsau uşor intimidaţi . ~~
<@~ Au apărut incidente. In urma drumului, vitele •.®'!
~ slăbise;r~ mult. Totuşi , afacerea s-a dovedit ~1
ft:'# rentabila. i";~
{j Se punea problema g.ăsirii unui drum acce- Sitting Bul/ şi adversarul său, generalul l~
~"!'>~: sibil, cît mai spre vest , pentru a ocoli aşezările George Custer. '.®,;;
·:J~1 populate şi pădurile Arkansasului pline de j'@;,
\~ bandiţi. J.G. McCoy, negustor de vite, punea şi casta, pe care şi-o arogă este foarte limitata ~~
~~~ astfel problema: .. Planul constă în g·ăsirea în timp , avînd o înflorire maximă doar de un ~~
'.\~li' unui punct accesibil, un depozit sau piaţă, deceniu , 1865-1875. '.@/~
~@)·. unde Texasul să-şi poată conduce cireada În aparenţă aventuroasă , viaţa cow-boy-uiUI f@·;
~~ . fă_ră a o pune în primej9i~ şi de_unde, dac_ă _!'lU se supunea unor obli!;jaţii şi reguli pr~cise ·~1:~
i\;,l • gaseşte mc1 un cumparator, sa se poata m- Transmutarea c1rez1lor 1mpunea rez1stenţa , 1n1- · a~:
:.~ drepta spre orice piaţă doreşte . Pe scurt, o ţiativă şi o disciplină aproape militar.a . :.~;
~; piaţă unde vînzătorul de vite din sud şi cum- Cow-boy-ii erau bărbaţi între 20-30 de ani . ~:
f~ părătorul din nord să se poată întîlni pe poziţii buni călăreţi , învăţaţi să mîne vitele, avînd şi o i~~.
~~ de egalitate, fără teama de a fi de ranj aţi de anumită onestitate de a duce treburile p î nă la ăJ.'$
~ mulţime sau de hoţ i". După ce _a fost perfectat capă:. ~u aceeaş i dibăcie mînuiau şi pistolul. ~~~
~· un contract cu compania de ca1 ferate Hann1- P~ . linga ech 1 pam~ntul spec1f1c care trebUia ~~
~ bal and Satnt Joseph Ra1lroad , s-a ales ca sa-1 apere de arş1ţa . de Ing , de praf ŞI plo1 , e1 ~~~
~®'i punct de joncţiune Abil~ne , ,~un cătun minus- a~ea_u . un aux11iar preţios _in mustang, . un . cal 1~
$'!!: eul , un loc mort, co nstmd d1n c 1 n ci- şase ca- salbatiCI! , de tal1e ma1 m1ca , dar cu un 1nstmct '·~J
~~!! bane din trunchiuri de brad acoperite cu no-
f@.\1 roi ; de fapt in tot .cătunul nu era nici măcar un
~~~ acoee!iş _de ~inddlă . . Afacerile. se încheiau în
superior i n minarea vitelor .
Pentru conduce rea unei tu rme de cîteva mii
de <:_apete se alcătuia o. echipa - outfit - fo r~ M~
~:
m
ş.~ d<?ua mcapen m1c1 , s1mple colibe de lemn. Se mata dm 10-15. oamen1 su~ conducerea unul j-,~11)
!(;,~il gaşea acolo des1gu r ŞI mev1tab1lul saloon". boss, cu autontate deplma asupra celorlalţi. il?'~
t~ In 1867, John McCqy a adus echipe care să Boss-ul p rimea un salariu de 125 de dolari pe f~
~~ construiască ţarcu~i. In .legătură cu ~omerţ':'l lună , ceea ce . era m_ult, dar derizoriu faţă de ~~
~ de v1te s-au stabilit ma1 fTIUiţl colomşt1 . Ab1- valoarea capitalulUI manevrat care putea ~
~ lene a devenit un cow-town (oraş al vitelor) . ajunge pînă la 100 000 de dolari. Un drive ~'
;~.·. Au apărut şi trasee ale vitelor. ChisholllJ Trail (transport) dura de la cîteva săptămîni pînă la ~
!fi. traversa Texas şi Arkansas prin prerie. In pri- şase luni. Turma care se întindea pe cîţiva ki- :;~
,îl·~ mul an a fost străbătut de 75 000 de vite, în lometri lungime şi mai multe sute _de metri lă- ~• .a
~,; a·nii următori s-a ajuns la 1,5 m ilioane' de ca- ţime, impunea aranjarea echipei. In frunte se i\-~â
~~ pete. Abilene devenise placa turnată a comer- aflau point-riders, care desc h ideau d rumu l, pe f~
:@: ţului cu vite din America şi luase proporţii margine călăreau flank-riders, iar în ar i egardă , ~&ii
~ spectaculoase. Pe măsură ce calea ferată drag-riders. Un loc i mportant -in echipă reve- ill•i{i
~-<§ înainta spre vest, punctul terminus al pistelor nea bucătarului ce se deplasa într-o căruţă ~~
,_~ se schimba, apărînd alte oraşe ale. vitelor care grea, încărcată cu provizii , ·chuck-wagon. Din f~
tif., • preluau supremaţia . Western Trail a adus în echipă nu lipsea un horse-wrangler, un fel ·de ~
~~ prim plan oraşul Dodge City, iar în legătură îngrijitor de cai şi om bun la toate. Il!·~
~~ cu Goodnlght and Loving Trail s-a ridicat O mare dificultate consta în pornirea turme- ~!!
~ Ogallala. Viaţa lor a fost efemeră , stimulată d e lor. Uneori era nevoie de mai bine de o săpta- î®&
;®·· această neverosimilă transhumanţă . Cînd ea a mînă pînă se urneau cîteva animale şi celelalte ~~~
~ dispărut , oraşele au căzut în uitare. se decideau să le urmeze. DLfpă cîteva ore de ~
rl,~ păşunat, dimineaţ_a , ec~ i pa mîna tur_ma p~nă in :~~
~:.!® "OMUL TIPtC DIN WEST" JUrul .pnnzulw, cmd fac;ea P()P~S 1n preaJma ~
~.;; unu1 1zvor. Urma o noua etapa , 1n general ma1 ~®··
~'; Personajul principal al acestei fantastice mi- scurtă . Zilnic se parcurgeau 10-15 mile. Seara . ~~~
~ graţii a fost cow-boy-ul. Pitoresc, violent şi vitele erau adunate într-un corral improvizat . ~l:!i
ă.~ galant, el este produsul specific al West-ului.
~~ lşi trage originea din Texas şi este succesorul
Noaptea se făcea de pază pentru a preven1
furtul sau atacurile indienilor .. Adesea atacau ~~~
tt
~; păzitorului de vite mexican , vaqueros. Meseria, haite de lupi uriaşi. Cow-boy-ii descoperiră ca , 'i
••. 11:~ '" ~
~""'· ~.iii""',""l:O~~ii"~W'ii!!.zi·'a:;"$'~1ii)·<>'~··"'~@'~"-' ·~®·'~~~"~"'•~~· ."., ....,<:t;W'·""·"·•1i- ·~ .. ,.,. .. ,"~"""""'"·><>''tf' """"'â!..=--i@
•:~!..~«<<'l?.~~;.w ,."?:fE'/!J:!'.s;t>~iil~.~.z-,'':<'ik:-<!r.'~A~0~~.ii:.~~~~~~@).!;;-~J,.~~~~;;.~'$(1~J:.~@j~.~J:.g~@".€f§!li>@)~~"ţ~~B,..s·
263
SaDAng - arhiva personală
 / .
&®1~~~®"f'@~~'"f@~~~®'f@~~®'"f@~~'f@JV'6'"f@~~®"t@~6'"f@~~®"'i@~~@jr~"t@~~··~~fj~ ··~
~-v.i!l(o~··tae'~.~~of!'~ .• A::..,.~.~ .. Ae:.,.~o~.,ffe: ... Wa1'o~6•• tae•,.~•~0 •• PC... ~•~·•f'iC' ... ~~~-•tiiC.,.~o~~~W:IIo~•• (IC:-..~o~E;.,f1e-.,~.~~~!~~(!;'Ş,I;~~
~...01 0-".01
~ nii şi
brutal cu duşmanii lui. Acesta este ~
, ~~ cow-boy.~ul, omul tipic din West". ~~
~ ~
?i!:~ . FALIMENTUL COW-BOY-LOR ~>!<iJ
~
•@;
~
•i'-i
~~~ Drive-ul nesfîrşit al vitelor din Texas a fost ~
~j un boom economic care mai tîrziu sau mai l®J
~~ _ devreme avea să se epuizeze. Sistemul trails ?~~
~1 prezenta şi multe. dezavantaje. Vitele ajungeau §'~
~ la destinaţie într-o stare deplorabilă , unele ~~~
~j abia cîntărind 300 kg., iar carnea era impro- ~J
t~ prie consumului. Unii proprietari au hotărît să V~~
~~ nu le e~pedieze imediat, ţinîndu-le la îngrăşat. r@~
~11 S-au încercat încrucişări cu rase1e Hereford şi ~
~ ~ Angus. Rezultatul -a fost un hibrid rezistent, l®J
.~~ docil, cu o. greutate dublă şi o carne aprecia- ~~
~
~@ - ~
~
11
; bila. Noua rasă s-a răspîndit în New Mexico,
Colorado, Wyoming , Montana şi Dakota .
~~~
""'"'
~I!!IJ
'~
Acest teritoriu, cunoscut ca Great American
· Desert era o întinsă prerie, care - îşi realiza pe
fi
<®J
~ deplin menirea. Păşunile nu erau atît de bo- §'~~
lf gate ca în Texas sau Kansas, dar suficiente. ~111
IJ1.~ Nemaifiind necesari pentru drive şi mereu hăi- ~~
•®• tuiţi, cow-boy-ii simţeau nevoia să se aşeze. •®•
~'li Graville Stuart, colonist .din Montana, remarca ii'@'"!
~ implicaţiile -economi!;o-sociale şi ecologice 'ale ~
~~ acestui fenomem ,.In 1880, această regiune ~J
~ era practic nelocuită. Mii de bizoni întunecau -
~~~ Cei care trăiesc de pe urma armei şi adesea cîmpiile, pe jîngă cerbi, capre negre, antilope, lţ
~ mor din cauza ei. Capturaţi sau ucişi. (Fato- lupi, coioţi. In total, existau acolo aproximativ ii®~
a~ gratie document din arhiva bibliotecii Univer- 250 000 capete de vite, cifră care includea ~~
'~S~J sităţii Oklahoma). boii de jug şi vacile de lapte. Nimeni nu po- '~
r~ menise încă de cow-boy. In 188~. bizonii dis- r@~
lf pot face afaceri frumoase cu blănurile lor. In- . păruseră şi vînatul devenise rar. In schimb, în
-~~ cidente surveneau la trecerea unui vad, cînd acel an , existau peste 600 000 capere de vite
~
~~
•®~
~
turma se fragmenta şi · o parte refuza să mai
- - şi cow-boy-ul devenise o instituţie. Mai mult •®~
S<:M
~ intre m apa. Lipsa de apă putea produce şi ea de jumătate din numărul acestor animale pro- ~~
~ perturbarea înaintării, vitele fugind însetate în venea din Texas, de unde fuseseră aduse, ~·
~~ toate direcţiile. Uneori, din diverse motive, se de-a lungul unor trails-uri de către cow-boy-ii ~~
~~ stîrnea cîte un stampede, adică 0 busculadă care făcuseră. una sau mai - multe călătorii. ~
~~ cumplită şi animşlele nu 'mai puteau fi dirijate. Centrul noului mod de viaţă era ranch-ul , ~
~~ Alteori începeau furtuni violente care produ- crescătoria de vite , în apropierea unei ape, in- ~J
~-~ ceau panică . Reconstituirea turmei putea să dispensabilă pentru adăparea animalelor. Do- ~]
"'""' dureze chiar şi o săptămînă. Viaţa nomadă şi meniul se întindea pe zeci, ba chiar sute de .";..
•!il•
~~
o_arecum monotonă a cow-boy-lor se desfă- hectare. La început, crescătorii se instalau •!il•
~
~J şura între două rounds-up. Marcarea vitelor fără să aibă nici un titlu de proprietate, pe pă- ~
,~ era prilej de bilanţ şi se transforma într-o săr- mînturi străbătute de triburi indiene. 'După ?~~
~ bătoare . - aceea, ei se prevalau de poziţia efe ocupanţi , ~
•®• În ciuda muncii sale epuizante, dar banale, pentr.u a face să li se recunoască un drept de ·~•
~
~ w
cow-boy-ul se socotea superior fermierului, preemţiune -şi să devină proprietari cu drepturi .~
~ ~
1~~ negustorului sau minerului , ca şi cum ar · fi depline". r~~
~1 avut o aură de nobleţe . Salariul relativ mare, / Chiar dacă nu mai peregrinau, ocupaţiile ~
m care nu putea fi cheltuit pe drum , îl făcea să cow-boy-lor nu se schimbaseră . Ei se mulţu- ~e
I}®J intre în oraş ca un cuceritor. Nimic nu i_se pă- meau cu supravegherea vitelor şi cu adunarea ~~
.~~ rea' prea .scump pentru persoana sa. Şaua turmei în cazul unei furtuni sau stampede. ~~
·~~ avea ţinte de ârgint, pistoalele mîner de baga, Procurarea fînului li se părea o ocupaţie ne- ~
frîiele şi pintenii montaţi în argint, cizmele cu demnă. Sîrma ghimpată se dovedea foarte efi- ,.."
~..~ carîmbi înalţi. Alura lui exprim a încredere şi cientă în împrejmuirea corral-urilor. Fireşte ~J
~~ virilitate. Era oricum mai deosebit, părînd mai că-i priveau de sus pe fermierii care se spe- ,~
~ puternic faţă de distinşii gentlemeni din est. El teau muncind. Lucrurile au mers de la sine ~
~ însuşi se socotea · irezistibil. Ceea ce Walter pînă în iarna anului 1886, cind s-a produs ca- ~
~~ Webb, în cartea sa The Great Plains, culegea
•®~ din gura unui contem poran : .,lată o nouă spe-
·tastrofa. Din noiembrie a început să ningă şi
stratul _de zăpadă s-a îngroşat, încjt~itele nu
ffJ
•®~
:il-~ cie ·a genului omenesc. Trebuie să-I observ cu s-au mai putut hrăni. La începutul anului ur-
~-: - atenţie şi să-i notez toate obiceiurile, datinile mător s-a produs o acalmie cşre a (,enăscut
~~ şi personalitatea. . Trăieşte călare, cum făceau speranţa că vitele vor 'fi salvate. S-a declan şat
•®~ cavalerii medievali, .se deplaseată înarmat cu însă un blizzard (viscol violent) neobişnuit de
~1 o armă ciudată şi nouă -pe care o foloseşte cu lung şi de intens pentru zona preriilor. După
m precizie, cu amîndouă mîinile; înjură ca un su- aceea s-a produs o depresiune şi temperatura
~J rugiu, suge ca un burete, este îmbrăcat ca un a scăzut Ja minus 30 o C . . Co~·boy-ii s-au
~~~ actor şi se bate ca un diavsl. Este amabil cu adăpostit , lăsînd vitele pe cîmp. In primăvară
~~'"; femeile-, rezervat cu străinii, generos cu priete- au găsit mormane de cadavre şi vite costelive

~
n;r~.~-·""-"-01îi''~·'""'~·,~·'""'"0110 ''~···"'~··~~"'i~>Je"~··""~""'::.·!~~ij~~~~~~P!i~~l~~~~~t~l[~~!!~~~~!~
:..,~'\.<ţ!r:ff}&..~~fi!~J:.~rf.:<ţ!ri@J:.~~!!P.re~J.~~~•tff!!;;~~f:}'!!.#
2~ .

SaDAng - arhiva personală

 265
SaDAng - arhiva personală
 căutarea unor bandiţi pe capul cărora se pu-
seseră,premii. "Unul dintre vigilantes, crezîn-
du-se ameninţat, trase un foc. Din asta ieşi o
încăierare generală, de care mulţi profitară ca
să-şi rezolve răfuielile personale. Cînd se ·risipi său Wyatt Earp spunea: "Era un dentist care
fumul , au fbst ridicaţi 3 morţi şi 15 răniţi; le-
gea se dovedi mai tare. Acei desperados pe
care-i căutau vigilantes, răufăcători a căror
conştiinţă era deosebit de încărcată; au fost
spînzuraţi de stîlpii de telegraf". Nu era prima
oară cînd stîlpii de telegraf îşi dovedeau o si- ' culos, un ţintaş fără pereche". Bofnav de plă­
nistră utilitate, ceea ce îl făcea pe un proaspăt
colonist să afirme că reprezentau "colabora-
tari preţioşi ai unei justiţii sumare în regiunile . cîţiva partenBri care trişau. La Ford Gr~ffith, în
cu arbori puţini".
PROFESIONIŞTII ARMELOR
Senzaţia de securitate pe care o oferea por-
tul armei era cît se poate de înşelătoare. Unii
au fost împuşcaţi înainte de a pune mîna pe
pistol, alţii au devenit adevăraţi profesionişti ai
mînuirii armelor, numiţi _ca atare gunmen,
gunflghters, sixguns etc. In Encyclopedia of
Western Gunfighters, editată în 1979 în Okla-
homa, foarte bine documentată de altfel, am · o îndofală că au fos t bandiţi sîngeroşi, crimi- ~~
numărat peste 200 de figuri celebre. Impresio-
nează faptul că majoritatea portretelor, datînd
din epocă, sînt făcute în ... sicriu sau în orice . giuri , fără precedent în lumea modernă, care ~
caz cînd aceştia era~ morţi. Interesant mi s-a
părut şi că autorul dedică această carte buni-
cii sale, ea însăşi fiică de pistolar, ceea ce cjo-
vedeşte şi o anumită mentalitate.
Unii dintre aceşti indivizi se aflau chiar în
slujba legii , dar rapiditatea cu care îşi trimi-
teau pe lumea cealaltă adversarii ,_a făcut din
ei figuri controversate, pentru că "In ciuda nu-
meroaselor relatări şi dări de seamă oficiale, e
foarte greu astăzi să deosebeşti , la oamenii în- · meau să d.evalizeze diligenţa şi să dezbrace ~~
sărcinaţi să impună respectarea legii în ora- · călătorii. Buffalo .Bill a avut inspirata idee să
şele din West, partea de tolerantă răbdare faţă
de nelegiuiţi, de cea de grabă precipitată de a
fi tras primul · în caz de provocare" . Cîţiva au
intrat în legendă ca pozitivi. ' Tradiţia atacării vehiculelor s-a perfecţionat
• James Butler Hicock, şupranumit Wild Bill,
se angajează de tînăr pe diligenţe , iar în til'!l-
pul războiului de secesiune este cercetaş. In
1869 este ales marshal la Hays City, _unde
menţine ordinea cu ajutorul pistoalelor. intr-o
încăierare ucide trei soldaţi de la fortul din
apropiere Şi este nevoit să fugă. În anul urmă­
tor primeşte aceeaşi funcţie la Abiiene. Se
descurcă bine printre cow-boy, dar renunţă la
slujbă pentru a juca alături de prietenul său
Buftalo Bill într-o piesă. Neavînd succes,
pleacă la Deadwood, hot town (oraş fierbint§l)
al căutătorilor de aur din Dakota de Sud . In
1876, în timp ce juca o partidă într-un saloon , îrnpfinirii unei mari naţiuni. In ciuda aspecte- ~®li
este ucis pe la spate. Contemporanii afirmau
că Wild Bill "nu putea fi ucis din faţă " . Nu
avea decît 39 de ani.
Wyatt Earp a fost însoţitor de diligenţe şi
sheriff la Wichita, Dodge City şi Tombstone.
~a remarcat în încleştarea din saloon-ul
"O.K. Corral" , unde i-a lichidat pe fraţii Clan-
ton care, se pare, făceau parte uintr-o pericu-
loasă bandă. A participat la 5 înfruntări, din
care au rămas probabil tot atîtea victime. Era
considerat un "pacifist". Sătul de atîtea împuş­
cături. şi omoruri, şi-a deschis un saloon în
California, apoi a emigrat în alte oraşe. Spre
sfîrşitul vieţii a devenit manager pentru luptă-
266
tarii de catch şi box·. A murit în 1929, la Si de
ani. ,
Doc Holliday s-a remarcat în aceeaşi tragică
răfuială de· la "O.K. Corral''. Despre el, amicul
de nevoie a devenit cartofor, un gentleman
din care boala a făcut un vagabond fără scru-
pule, un băiat blond , înalt, slab, putred de tu-
berculoză, şi în acelaşi timp , jucătorul de cărţi
cel mai abil, omul cel mai rapid, cel mai peri-
mîni,, a renunţat la profesiunea de dentist, de-
venind jucător profesionist. Irascibil, a lichidat
Texas, se fuă la harţă cu alt jucător. Inainte ca
acesta să pună mîna pe pistol , şi-a scos cuţi­
tul din mînecă şi 1-a injunghiat. Era cît pe-aci
să fie linşat. După o viaţă aventuroasă, a murit
totuşi în patul său , la numai 35 de ani.
JOCUL cu MOARTEA Sl·~
~~
~-
Dacă· unii gunmen au împuşcat mai mult
sau mai puţin în slujba legii, ori măcar cu oa-
recare onorabilitate, despre · alţii nu există nici Si·~ ~'§);
însoţită de numeroase jafuri, crime şi nele- ~~
nali înrăiţi şi feroce. Cucerirea West-ului a fost
au_ creat o tristă faimă acestei epopei.
lncă de la început , înfiinţarea curselor de di-
~
~~.
:@""j
ligenţe a asigurat o preocupare stabilă pentrt,J
Si·~
pentru ··angajarea însoţitorilor arăta ·.cam aşa: ~â
bandiţi. Ele erau atît de nesigure, încît un afiş
,.se caută tipi înalţi şi solizi pînă în 18 ani. Să
fie experţi în călătorie , dorind să-şi rişte viaţa ~~~
1
zilnic. s_e preferă o.rfani. 25 de dolari pe săptă­ 10~:
mînă". In ·cazurile .fericite, bandiţii se mulţu- ­ r®,~
~~
recupereze o diligenţă ciuruită de gloanţe şi ~~
aruncată într-o prăpastie cu care a făcut un fr->"
spectacol ambulant, colindînd America. ~:1
3l~~
în legătură cu trenurile. Jafurile pro.duceau ~~:
enorme pagube companiilor de cale ferată. ~~
Unele au luat măsura blindării vagoanelor ir~
poştale, dar bandiţii nv se dădeau In lături să ~~
le arunce în aer. "Expres Gazette" · făcea bilan- ~­
ţul că în ultimul deceniu al secolului trecut !~
s-au comis 261 de jafuri de trenuri în care au ~
fost ucişi 88 de oameni.
~~
{!!;(o
f(§l11
~,
Înfăptuită într-o cavalcadă zgomotoasă şi ~
brutală, cucerirea West-ului ş fost spectacolul ~l:~
lor marginale, coloniştii s-au aşezat temeinic ~
aici , ridicînd o nouă civilizaţie. Cînd praful ~~
stîrnit de copitele cailor s~a aşezat, în urma lui - W:8
au rămas oraşe, ogoare, mine, căi ferate, fa- ~@~
'brici , univ~rsităţi , întreg au..xiliarul ;.tuaei vieţi <~
moderne. - Inaintarea nebuloasă a · însemnat ~@~
pentru fiecare o încercare a pr.opriuiui...Oestin. ~!!!
Prin străduinţă, noroc sau violenţă orice era ~~
posibil. Ceea ce făcea pe Andre Maurois să ~®'l
afirme că "în West erau permise orice visuri, f®~
orice ambiţie era legitimă , orice basm era ve- ~~
rosimil" . · ~~
:e.d
IULIAN COSTANDACHE •
SaDAng - arhiva personală
 267
SaDAng - arhiva personală
268
SaDAng - arhiva personală
căpere. Acel aproape permanent du-te-vino al
vizitatorilor, cei mai mulţi dintre ei refugiaţi
sau expulllaţi din Ardealul de Nord, făcea din
redacţie un viespar sau un muşuroi de furnici
răvăşit. Ei veneau cu fel de fel de acute pro-
bleme personale de importanţă vitală pentru
ei, fiind vorba de cereri de serviciu, de locu-
inţă sau veşti despre rudele căutate în marea
suJerinţă a refugiului transilvănean .
In strădania acţiunilor culturale, în paginile
ziarului ,,ARDEALUL" au fost publicate pro-
ducţii literare ale unor muncitori şi ţărani , cum
era ţăranul poet Vasilica Bob, refugiat din sa-
tul Copalnic din judeţul Satu-Mare. De aseme-
nea au înfrumuseţa! paginile ziarului, operele
unor artişti plastici ca: Romul Ladea, Traian
Biţiu-Dăncuş, Ion Vlasiu, Aurel Ciupe, A. De-
mian, Catul Bogdan ş.a.
La serbările şi şezătorile literare organizate
în Capitală sau în oraşele din provincie, de că­
tre ziarul ,,ARDEALUL" împreună cu scriitori
grupaţi în jurul lui şi-au dat concursul artişti
de seamă ai Teatrului Naţional din Bucureşti,
Timişoara şi Sibiu, sau de la Opera Română,
sau de la Teatrul de Operetă . Ne facem o plă­
cută datorie de a le reaminti numele lor ilus-
tre, ca: George Calboreanu,. V. Valentineanu,
Ion Dacian, Pavel Torna sau Nicolae Făgă­
daru, Marieta Anca, Sereda Sorbul, Rodica
Savu , Florica Ciura-Ştefănescu, Alexandru
Grozuţă , Emil Gavriş precum şi alţii. Tot aici,
se cuvine a-1 aminti pe Victor Ion Popa, direc-
torul Teatrului ., Muncă şi Lumină" din Capi-
tală , care a sprijinit încă de la început, în mod
gratuit, activitatea Căminului Cultural al refu-
giaţilor ardeleni "Avram Iancu", condus cu
competenţă de lustin Handrea (care a şi pu-
blicat 3 volume de ..Cronici") , aşa după cum a
fost susţinută de conferenţiari cărturari ca Di-
mitrie Gusti , C.C. Giurescu, George 1. Bră ­
tianu ş .a .; după cum această activitate cultu-
rală a căminului a fost susţinută şi de partici-
parea unor poeţi ca Mihai Beniuc, Ion Th.
llea, Ion Şiugariu , Dumitru Savu ş i mulţ i alţi i,
care prin versurile lor citite miilor de refugiaţi
ardeleni, veniţi, duminică de duminică, la Mu-
Directorul ziarului ,,Ardealul", dr. Anton Ionel
Mureşeanu (fotografiat in 1984).
zeul Satului, îi făceau să plece întăriţi în cre-
dinţa lor de întoarcere în satele şi oraşele na-
tale din nordul Ardealului, de unde fusesera
alungaţi şi năpăstuiţi de către barbaria hor -
thysto-fasc i stă .
Dupa cite îmi amintesc. o iniţ i ativa deose-
bită , larg sprijinită de marele public şi cu
adîncă rezonanţă în inimile tuturor românilor .
a fost aceea de la începutul lunii martie 1943.
cînd la redacţia ziarului ,,ARDEALUL" s-a ţinut
o şedinţă restrînsă de comitet, în vederea ridi-
cării unui monument închinat marelui nostru
poet George Coşbuc , ca răspuns nelegiuirii
de la Năsăud săvîrşite de unguri, prin care
bustul poetului ţărănimii a fost distrus în ura
nesăbuită a făptaşilor. Deoarece preţul execu-
tării acestui monument depăşea suma de un
milion de lei, s-a hotărît să se deschidă prin
ziarul ,,ARDEALUL" o colectă publică pentru
strîngerea de fonduri băneşti pînă la acoperi-
rea sumei necesare execuţiei acestui monu-
ment. De asemenea, s-a hotărît ca în ,coloa-
nele ziarului să se publice numele donatorilor
cu sumele subscrise. Era primul monument ri-
dicat de ardeleni la Bucureşti prin colectă pu-
blică . Comitetul de iniţ i ativă a mai hotărît ca
prin coloanele ziarului ..ARDEALUL" să se
facă o largă şi susţinută publicitate în acest
scop, apelîndu-se la forurile bancare din ţară
să contribuie cu donaţii cît mai importante. De
asemenea, s-a apelat la i nstituţii culturale şi
de învăţămînt, firme comerciale, fabrici şi sin-
dicate, precum şi la toate liceele de orice pro-
fil şi la şcolile de orice grad, ca prin activită­
ţile extraşcolare şi culturale-ale elevilor şi ele-
ve!or, să se strîngă fonduri băneşti pentru mo-
numentul lui George Coşbuc.
Acest monument a fost inaugurat la 20 au-
gust 1944, la mormîntUl poetului de la cimiti-
rul Be)lu, în faţa unei imense mase de partici-
panţi (peste 5 000!) , printre care au fost şi
şapte membri ai Academiei Romăne. Este
demn de remarcat că toţi vorbitorii al-' cerut
ieşirea României din Axă , retragerea trupelor
române de pe front şi pregătirea armatei ro-
mâne în vederea recuceririi Ardealului de
Nord. Îmi amintesc cum, în entuziasmul gene-
ral , s-au întocmit pe loc adeziuni la aceste
propuneri , pentru a fi înaintate guvernului. E
demn de reţinut că acest eveniment de interes
naţional s-a petrecut doar cu 3 zile înaintea
actului de la 23 august 1944! Pentru cei care
nu cunosc sau n-au reţinut inscripţiile de pe
monumentul poetului George Coşbuc de la
Bellu , arătăm că în Sl?atele lui este scris textul :
.. RIDICAT DIN INIŢlATIVA REFUGIAŢILOR
ARDELENI PRIN SUBSCRIPŢIE PUBLICĂ
DESCHISĂ DE ZIARUL ,,ARDEALUL" 1944."
ARHITECT: IULIAN DESCU; SCULPTOR : .
ION VLASIU; EXECUŢIA : CFIU E. SANTA-
LENA. Pe o placă separată este i nscripţionat :
..GEORGE ŞI ALECSANDRU COŞBUC" Pe
faţa monumentui!Ji, între doi . brazi _ gl!lzaţ i.
de-asupra chipului de bronz al poetului este
scris: ..GEORGE COŞBUC 1866--:] 918"; . iar
sub efigia de bronz a poetului se reproduc 6
versuri din Gazei : .. O LUPTĂ- 1 V IAŢA ; DECI
TE LU PTĂ / CU DRAGOSTE DE EA, CU
DOR. / PE SEAMA CUI? EŞT I UN NEMERNIC/
CÂND N'AI UN ŢE L HOTĂRÎTOR. / TU Al
PE-Al TĂI! DE N'AI PE NIMENI ,/ T E LU PŢI
PE SEAMA T UT UROR." Pe piatra de mormînt
269
SaDAng - arhiva personală
li@'f;gj~@'f@~@j~J.il~~~~@j~@f,~~@j~@"""@~~@'t'@~~~@'O!'@~@j~Oi.~~~~;i,:;'l:"~~®"""®%-"'®~@)~'@~@j~@j~@~®~®~@~0®W.@~
&t··~··~~~-.~o•:JO'I'"•··)~, . ::li\, ...~~~~~ • • :)>'lo.W§io~;;t:;', .oo"' ..~O')~II~o • ::.rl•oiS~ai~o.• :>lo..o._~~~•• :;)Ol,,..o)~~',.~"'··"-">§!11~~ ... :»•lo.o.•)~o:~o .. ::li'lo...•)~o:~o.•:J>l•.,..•l§!o.~• •~·-•·'ţ;"(ţ~.
~~ ~®·
fir.,~ e încrustat următorul text: ,.LUI GHEORGHE LA NUNTA DE ARGINT*> §'@,~
~~ COŞBUC, PQETUL 9ARE CU NEASEMUIT ' ~lf~
g®J GRAI~ A CANTAT IN VERSURI OAMENII, Am douăzeci şi cinci de ani de căsnicie... ~
~~ VIAŢA ŞI LOCURILE TRANSILVANIEI, 1 SE La nunta noastră de argint, ce vor spune <®~
~fo,~ RIDICĂ AICI PE LOCUL LUI DE VECINICĂ oare ursitoarele şi ce cadou imi va aduce Moş ~@~
a~ ODIHNĂ ACEASTĂ PIATRĂ FUNERARĂ SĂ Crăciun?... Nămeţii au inceput să cadă, ca pe- ?,r:e
-~.·~fi~ FIE SEMN PENTRU UR~AŞI. SUFLETUL GE- ta/ele caisu/ui măturat de vânt şi ploaie. ~'
f@Î: NEROS AL POETULUI INCHINAT CU SENI- La nunta de argint, familia mea e singură <iSI~
?t~ NĂTATE PROSLĂVIRII NEAMULUI, FĂ numai intr'o casă cu bârne/e şi zidurile podu- ~ro-,if!
lr~ pOAMNE, SĂ RĂMÎNĂ PENTRU NOI TOŢI lui dărâmate, iar duşmanii mei de totdeauna ~~
~' INDEMN LA FAPTĂJ IAR VRAJA CÂNTECE- imi secătuesc cămara, care singură mi-a ră- •@~
~~ LOR SALE SĂ NE INTAREASCA INIMILE ŞI mas neatinsă de nenorocire. f~
~~~ CREDINŢA ÎN DESTINUL MARE AL TRAN- -În nenorocirea mea, imi aştept prietenii mei ţ@~
{~~ SILVANIEI." - ,.ALĂTURI ÎNTRU VECINICIA buni, cari la nunta mea m 'au îmbrăţişat şi-au fl~
/li
·®:
DUHULUI, ODIHNEŞTE ELENA ŞI ALEXAN-
DRU, SOŢIE ŞI FIU".
plâns şi-au râs cu mine, bucurându-se că
mi-am intemeiat un cămin de dragoste şi viaţă
~~~
'.®~
~~~ Paralel cu subscripţia publică deschisă de nouă şi de frunte in rândul oamenilor, după r~
~~ atîţia ani de burlăcie. ~l~
,1\
~®.'
ziarul .. ARDEALL!L" pentru monumentul lui
Coşbuc , ex1sta ş1 aceea pentru monumentul
eroilor de la Vişag, judeţul Alba, cioplit în ate-
Astăzi, imi chem prietenii mei dragi, pe cari
depărtările şi vremurile i-au nins cu plumbii
~~
·:®•
{@~ lierele Gimnaziului industrial din Zlatna, eter- fărădelegilor mamonice ale sgripţuroaicei r~
~~ nizînd jertfa adusă p~ altarul_patriei de _către hâde. · ~~
~5 moţu dm V1şag . O alta subscnpţ1e publica prm Veniţi! Veniţi, prieteni buni, căci v 'aştept cu ~
;,®.; coloanele ziarului ,,ARDEALUL" a fost aceea casa dărâmată de cutremur drăcesc şi cu nă - ~~:
~@":, pentru .. Medalia Nicu Polizu", deschisă cam în dejdiile cuibărite in ţâţânile vieţii mele. Voi ~~
~~~ ac~eaşi perioadă de timp. singuri mă veţi ajuta, in prăbuşirea nefirească i:;;~
~!!..~ In toată _perioada refugiului tr~nsilvănean , a fericirii mele, căci grinzile casei au căzut ~~
~~ti redactoru z1arulu1 ,.ARDEALUL" cautau fel de- peste tihna căminului meu, iar soţiei -mele i-au ~~
{@_• fel de prilejuri de a menţine trează conştiinţa implântat in inimă pumnalul insângerărilor şi "efiii:
~~~ naţional_ă a tuturor rom_ânilor . şi în special a al _suferinţelor. r~~
lgr;.n refug1aţ1lor ŞI expulzaţ1lor dm Ardealul de In genele ei lacrimile s'au aninat ca nişte K.it~
~~~ Nord ocup13:t, o dată cu speranţa recuceririi mărgăritare infierbăntate in nădejde şi crez ~
:~~ acestui teritoriu românesc. Astfel, fie în rubri- nezdroUncinat in dreptatea Cerului. Copiii mei ~~~
~@; ca "Poşta redacţiei", fie în rubrica "De vorbă işi culcă gândurile in pumnii împietriţi de răz- ~
~ cu cititorii", dintre care mulţi proveneau din bunare şi scrutează, cu ochii aprinşi de dorul ~!.!'01
'W~ oraşele şi comu_nel~ din A~dealul de Nord altei vieţi, zările visate de mine acum 25 de -l!<~
;~ ocupat de ungun , raspunsunle erau axate pe ani. 'k>'%'
~~ problematica dezrădăcinării şi alienării refu- La nunta de argint aştept aceeaşi prieteni, ~~
~~ giaţilor şi _expulzaţilor· ardel~n~ dintr-un ~~iu pe cari i-am aşteptat ca mire, cu inima jăruind r~
·~ti natal rust1c ŞI transplantaţ1 1n altul c1tadm, bucurie şi slavă . 3\M
~'j;<t_ adaptabilitatea fiind un proces lent, plin de . Să vină prietenii mei de atunci să mă plângă ~~
g@1 nostalgie d_upă v~trel~ . pi~rqute; de acee~ şi să mă scoată din prăpastia nenorocirilor ~
~~ ~oarda _:;enţ1mentala a 1mmu v_1br_a ca o cetera mele, căci, deşi i-am scuipat şi pălmuit cu ~~
~·!t 1n şezatonle ţmute de Cammul cultural ocări, inima mea le-a păstrat dragostea şi re- ~
;~<$. ,,Avram Iancu" la Muzeul Satului, în duminici cunoştinţa tinereţii. Cu suliţa vremurilor in :0~~
~@'i şi sărbători, în fiecare pribeag dorinţa de a as- coaste, buzele mele invineţite de durere au ~Jl
~~ culta cîntece şi de a juca jocurile româneşti vărsat venin, dar inima mea nu s'a spurcat cu ~~
~·~ era vitală . Conversaţiile acestea în cadrul ce- el. Ea a rămas tot aceeaşi, care a fost la ospă- ~
ţg~~ lor două rubrici menţionate mai sus erau aş- ţuf neamului meu intreg şi-al prietenilor, ~8
g@1 teptate şi gustate de cititori, mărturie fiind mi- acum 25 de ani, ca şi acum la nunta de argint. ~~
~~~ ile de scrisori primite prin poştă de către re- · Să vină prietenii mei, să vină!.. . ~~
i!~~ dacţia ziarului sau unele lăsate personal de ci- ~~
a~ titori. DUMITRU SAVU ~.l!g
g@?"i Astăzi, privind în urma mea, pe-acolo pe ;~
~~ unde mi-am risipit paşii tinereţii , muncind cu •) Articol publicat în nr. 49, pag:-a. din 25 de- ~
'f@l\i plăcere şi sîrg în redacţia ziarului ,,ARDEA- cembrie '943 al ziarului ARDEALUL din Bucu- ~
~.;,~ LUL", constat cu strîngere de inimă că din reşti, pentru care ziarul a fost suspendat, în ~)ij
g~l
~~
mulţi~ea coleQ_ilor şi pri_etE!nilor ~ei de
breasla ŞI munca, precum ŞI din mulţimea de
urma protestului ambasadei germane din
Bucureşti, adresat Preşedinţiei Consiliului de
il
~~
'fr.,~ 90laboratori, mulţi nu mai sînt printre cei vii. Miniştri. Acest articol, la începutul anului ~
~~ lnsă ei s-au petrecut din viaţă cu conştiinţa 1944, în primele 1G-12 zile ale lunii ianuarie, ~:t:g
g~i împăcată că şi-au făcut datoria faţă de ţară şi a fost comentat la postul de radio BBC din ~~
~' neam, împlinind jurămîntul făcut pentru reîn- Londra de Cornel Bianu, i@r la postul de radio !_fii~
fifo,~ tregirea Transilvaniei şi a României. Actul de VOCEA AMERICII a fost comentat de roman- ~
~~ la 23 august 1944 a deschis armatei române cierul de origină română Peter Nş.,llgoe, în .;~~
1*
•®'
drumul glorios al reîntregirii şi al măreţiei pa-
triei noastre, refugiul ardelean aparţinînd
sensul că atît autorul articolului cît şi întreaga
activitate a ziarului ARDEALUL creează o opi-
~
~~
fir.,~ de-acum doar amintirilor... nie publică în favoarea aliaţilor şi contra nem- .@;
~~~
'i\il;l; • t ace1. ce nu ma1. sm
..... Dar un d e sm - t?. ... " ţi lor hitlerişti, •1n special, şi al fascismului, în
0 .C:B
[@"
0.:j\ general, precum şi contra -regimUlui antones- i!·•~
~-i cian, care instaurase şi o drastică cenzură ~~
rr.."! DUMITRU SAVU • asupra tuturor publicaţiilor din România. ~'OJ~
~ ~
~®l;-f~~~J;i\i"@"l:-~'t'@~@~~"f~®~~t-W~~@~~.io''t'@~@j~@"f@~~@'f~@j~@'t'@)it0@i~~~@j~"f@~~~f.4~
f!lf!.~;.:r·,,l!:IJ'l.~•:,~~ ..... ~~~~ •• ~ •. ._O):§Ii'..:::,. ... ort,~._.)~~.•~• .....)~~'••~·--""~~._.:;,.-,,...._o,~îi:;(;i.,..~ ..•.<~,.;~ .>),~§\,.~ ...
.... o~,.~- ;;t;.·,,.:1),.... 0D~· .• ".;. ·
::::JJ) •• o•)._..o'?'!- .. •

270
SaDAng - arhiva personală
 ~.g
•@:
ij>)!'g
!~
r~
~..-
~~
t~.·.
~~
~.;,
~~
k~
:@j@,. in ziarul Sportul din 22 martie 1985 apărea aşa că am inceput să o citesc fără prea multă
~'ii!! sub titl_!-11 ..s-a întîmplat în munţi" următoarea trager~ de Inimă. După citeva clipe însă n-am
~~ ştire: .,Intr-una din dimlnetlle acestei ierni, o mal putut să o las din mină. Mă aflam in faJa
~~ echipă de alpiniştl a urcat pe traseul ..Armata" unul senzational reportaj. Am fost tentat sa-I
~ din Cheile Bicazului, pentru a recupera o serie propun imediat publicării, dar mi-am spos că
~
q~
de materiale rămase cu prilejul -escaladării, in
premieră, a traseului ,.Moldova". La coborire,
aprecierea mea este prea subiectivă, că auto-
rul scJ:isorii prea se laudă pe sine, că faj)tele

~
atentia le-a fost atrasă de agitatia stirnită de
oamenii din jur, precum şi de strigătele dispe-
~ rate ~e sus, unde se vedeau doi sportivi atir-
~ nat! in gol, la capătul unei corzi: Ioan Brenciu
nu se vor fi petrecut chiar aşa cum le-a poves-
tit Ioan Brenciu. Am recitit scrisoarea de ci-
teva ori. De fiecare dată m-am cutremurat. Am
inceput să indrăgesc atit de mult această scri-

1SI'~
de la ,.Metalul" Hunedoara şi un alt coleg, din
Piatra Neamţ . Imprudenţi, se avintaseră intr-o
escaladă fără a avea toate materialele speci-
soare, incit, dintr-un ciudat sentiment de pro-
prietate, .m-am hotărît să n-o arăt nimănui. Era
scrisoarea mea! A mea şi numai a mea! Cu
~·
~@.~ fice necesare. Fără să şovăie, deşi se aflau
după o zi grea (peste 5 ore in traseu) ieşenii
toate imperfecţiunile ei stilistice, cu toată ne-
bunia ei, era o scrisoare scrisă intr-un spital
it~
au inceput o luptă îndîrjită - cu frigul, cu de un om pe care ·gindurile nu-l lăsau să
~~ noaptea, care se aprqpia amenlntător - pen- doarmă. Chiar şi acum, cind o încredinţez ce-
g~~ tru a-şi salva colegii, dintre care unul era acci- . lui ce alcătuieşte acest almanah, am senti-
!~ dentat. După numa~ o oră şi un sfert, leşenii . mentul că _dau din mină o comoară. Timp
~~ se aflau in preajma celor suspendaţi şi, actio- de-aproape doi ani m-am infruptat din ea ca
~ nind cu mult singe rece şi operativitate, au re- din apa limpede şi rece a unul Izvor de munte.
1
?~
uşit să-i aducă pe platou, in afara oricărui pe-
ricol. Accidentatul a fost transportat de ur-
genţă la spitalul din Gheorghienl, de unde _a
De fiecare dată cind o reciteam simteam că se
întîmplă cu mine un lucru foarte ciudat: iu-
beam, din ce in ce mai mult, viaţa. Redesco-
~~
~
ieşit după două săptămîni complet refăcut. In peream frumuseţea prieteniei, a adevărului.
~~
>f~
acest act de mare curaj, ieşenii au fost spriji-
niţi de .. Salvamont"-ul din Gheorghieni, pre-
Dar ceva nedesluflt mă oprea să arăt şi altcui-
va această scrisoare. Pină la urmă însă după
cum şi de personalul, sosit la faţa locului, de cum_se vede, am cedat. Treacă de la mine, am
~~ la Staţia de salvare din ac~t oraş. Exemplul zis. li cer lui- Ioa'! Brenciu iertare. A avut ghi-
~·
~~ alpinlştiior din laşi, Dorin Drăgoi, Constantin nionul de-a 1 se adresa unui egoist, unui har-
~MI Huţupaşu , precum şi al antrenorulul lor, Ing. pagon. Dar nu-l numai vina mea că mi-am
~~ Mlchael Bucholtzer, căci despre ei este vorba,
constituie un frumos act de sportlvitate al ce-
descoperit, pentru prima dată in vlată, şi astfel
de calltăti, atit de opuse omeniei, uriaşei ome-
~~~
~.
lor care practică alplnismul, acest sport al cu- nii pe care Ioan Brenciu a arătat-o in Cheile
rajului". Bicazului, in locul numit Santinela de la Gîtul
~ Citeva luni mal tirziu, din partea lui Ioan , ladului, unde s-a infruntat cu .moartea şi a in-
~ vins-o. '

s.
Brenciu, unul din ,.imprudenJii" alplnlştl amin-
tiţi in articol, am primit o oarte lungă scri-
soare. Am crezut ca este o scrisoare oarecare,
&~
~.~.·!~-~-·.
1 Deci vă povestesc foarte pe
scurt cum a fost salvat Mitică
din accidentul petrecut în tra-
Bicăjelul la locul numit atît de
sugestiv ,.Gîtul ladului". Mi-
tică mai avea aproximativ 20
parea în care mă aflam.
Atunci am strigat: ..- Mitică ,
ce s-a întîmplat ? - Am că-
~ seul ,.Santinela de la Gîtul la- de metri pînă să ajungă în re- zut!" am auzit vocea lui, care
~g dului" din Cheile Blcazului în grupare la mine, loc din care părea foarte calmă şi liniştită .
~~ ziua de 9 noiembrie 1984. La practic traseul era terminat... - Te-ai lovit? - Nu nu
~~ ora 15 şi 15 ·minute eu mă Am simţit coarda întjnzîn- ;;,-am lovit! - . Bine; atunci
~~ aflam în Regruparea care du-se brusc în mîinile mele şi hai sus! - Nu pot!-=" Cum
~ marca intersecţia traseului am blocat- o imediat, fără nu poţi, de ce? -Nu pot, dar
~Ji$ nostru cu traseul ,.Cea de-a să-mi alunece nici măcar un lasă-mă puţin liber..." \1ocea
:(!!.• 25-a aniversare", iar Mitică , centimetru. Mi-am dat seama lui părea în continuare sigură
ţj~ secund, era pe traverseul de instantaneu că Mitică a căzut. şi eu am crezut că el ştie ce
r,~!i deasupra ce.lor trei sur- Pe Mitică nu-l vedeam, tra- zice şi ce face, aşa că am lă-
~ plombe suspendate în ofrumo- ·versul fiind ascuns privirilor sat liber vreo doi metri de
~~ sul şi maiestuosul turn ce mele de bolovanul care măr- coardă, după care am blocat.
ji'@, străjuia întîlnirea Bicazului cu ginea în dreapta mea regru- ..- Mai liber!" mi-a strigat în
~lfU .
8»1~~~l~~~"l~~~~~~'l~m?!~$~'l~~~!~~~l~Âi!>l~i$.~l~~~lct~"l~.
271
SaDAng - arhiva personală
 ~ - ~ .. ·"ff~,@'f@f!!'i.'".Jf.@'f@ffl®~®~ift'iP!f.@?i~f§J~®"'@'fl®~®~~~~~®~®"f.~~'"'@W®~"fiii.?!&,~"'@ft!®<>f.?.®'fii&'~~
-~re- , ~ 11~r-~i'ie- - -~: cr,@r.~., f<:• . ~. ·.r·~lle• . ~: • · r.~•• l'e• , ;;;;. .,~(o,~,, file•. ;,:;;. ·.c-..••PC:• .~·• 'J:..• • rc•.~:• '1 •h•Ae• .~.__~ ~-· f<IC •,,::r;::~:r-~•• (.IC • •,,.lli.o~r-.... ,re• . !?;il~~0·

~,f continuare Mitică, 1ar-eu l-am ultima speranţă... "m-a curenta!" prin tot cor- ::~
:W~ ascultal lăsînd din nou să-mi Speranţă deşartă, căci Mi- pul: "Dacă nu am legat bine ~~
~l "curgă" încă vreo doi metri tică continua să zică cuvin- coarda sau dacă ies pitoanele ~~l
:~!if. de coardă prin mînă. "- Mai tele care mă exasperau: - pe care am asigurat coarda?" ?~"{
, Si@f liberr· am auzit iară vocea "Liber, liber.. . - Mitică, nu In cazul acesta am fi căzut şi ~
~i'~ poruncitoare a lui Mitică şl mai am coardă să te las liber, eu şi Mitică şi totul s-ar fi ter- ~~
• "~) din momentul acela ..semna- spune-mi că ai ajuns pe plat- minat Dar ·cum nu aveam '>®)
~~"{ lui de alarmă" a fost tras în formă! - Liber, liber, liber, li; timp să mă întorc să verific ~~
~@~ sufletul .meu: "Cît să-I mai las ber!" ... auzeam vocea pe care cum stau lucrurile, m-am ~
~{'~ liber?" In mine încolţise în- nu o mai recunoşteam, aşa se apropiat cu inima cît un pu- ~~
it-®~ doiala; .. Oare Mitică ştie schimbase ·de mult ..- La rece de pilonul care indica ~~J
:~ într-adevăr ce face?" Dar eu dracu' cu liberul tău, am înju- asigurarea care-I oprjse pe ;~
§'~. nu-l vedeam şi glasul lui se rat Bietule Mitică, ai înnebu- Mitică din pendulare. In acel f-a,~
~~ au:z:ea la fel de_ ho~~rît .. - nit şi vrei . să înn_e_b~nesc şi · !oc coarda di~p_ărea brusc în ~~
i;~-~ Ma1 liber, ma1 liber! M1-am eu. M-a1 mmţ1t, M1t1ca, de ce JOS. Era o limşte de mor- if:"l>J
:_®"!. inchipuit că are o platformă, m-ai minţit? De ce ai cerut să mint... Mitică nu mai striga şi, '-~!if.
~@~ o regrupare ceva şi-i mai tre- te las liber?" Vorbeam astfel curios, îmi lipsea strigătul lui ~1
~{'~ puie cîţiva metri pînă la ea. cu voce tare, deşi nu mă au- care mă exasperase pînă !5~~
~ lncă nu-mi trece~. P!in _cap ~ă zea !Jimeni,în timp ce eu mă atu':lc}. Aş f_i vrut _să-I mai aud ~
~~~ s-ar putea ca M1t1ca sa f1 ra- desfaceam de coarda care stngmd "Liber, liber", dar nu ~~~
;~·, mas suspendat în gol, în sur- unea viaţa mea şi a lui Mitică se auzea nimic... .®_;
~!\'~ plomba de' dedesubtul traver- în una singură. Am legat ca- Cu mîna stîngă ţinînd strîns ~~
~~ seului. .. L-am asculţat deci in pătul corzii prin intermediul coarda-balustradă, cu picio- ~
_1®~ continuare, cu inima strînsă. celor două pitoane cu carabi- rul stîng aşezat pe piton, ~~
.®_;. ..- Mai liber, mai liber!" Vo- niere prin care am făcut asi- m-am aplecat periculos în- •@;
~~ cea lui parcă mă ardea şi am gurarea lui Mitică pînă atunci spre golul ucigaş... Fără să ~
llj~ început să şovăi. Am mai lă- şi. . . mi-am desfăcut autoasi- vreau am început să tremur: ~~
;-~~ sat liber vreo doi metri de gurarea! Eram deci complet la capătul corzii întinse ca o ~~
r@·, coardă şi am blocat "- Mai liber, nu mă lega nici o suliţă atîrna în gol Mitică. Era ~'
~~ liber, mai liber, mai liberr· coardă, nimeni nu m-ar fi pu- în poziţia acelor nefericiti al- ~~
~ striga încontinuu Mitică , dar tut opri dacă aş fi făcut un pinişti morţi suspendaţi , ~JW
~~~ eu nu-l mai ascultam. "Ce pas inspre golul de aproxima- exact ca în pozele ·pe care ~~.;
fA= naiba se întîmplă?" mă gîn- tiv 300 de metri ce se căsca le-am văzut în mai multe re- @~i$
"<>®~ deam şi am strigat la el: "- sub mine. Dar nu de asta viste de alpinism. Şi Mitică e'~
~& M itică, ·ce faci acolo? - Mai mi-era. frică. Frică mi-era ca nici măcar nu mişca! " Mitică ~~
~~~ liber, lasă-mă liber!" striga Mitică să nu fie aşa cum îmi a murit? Mitică, prietenul şi ~~~
~~: !!!să Mitică. ~i _urechile-mi_ vi- Inchipuiam, _adie~ suspendaţ tovarăşul meu de coardi! _ e ~;
~®~ Jllau ... - M1t1ca, spun~-m1 ce m surplomba. Şt1am ca daca mort? Nu, nu se poate!" Mm- '!®~
~.il',;; faci acolo, de ce să te las li- e aşa, aţunci Mitică e con- tea mea refuza să accepte o n-i$
~~~ b~r şi cît să te m~i las liber?! da_mnat. In ap~oximativ o ju~ asem_enea posibilitate, c_ar~ ~~~
.,~ A1 vreo platforma acolo? - matate de ora va mun , ŞI totuşi era cea ma1 apropiata ~
~@' Da, am, mai lasă-mă liber!" moartea va fi groaznică; spin- de adevăr. .. Şi chiar dacă ~'
~.it& Am dat încă "liber" la coardă, zurare lentă, în chinuri insu- încă trăia, ce puteam face eu 8.it0~
~~.;: în timp ce mintea mea analiza portabile, mai înfricoşătoare singur, cînd nimeni nu a reu- ~~
•.®• în zeci de variante cam ce decît chinurile celor morţi in şit vreodată să scoată viu pe -~~
~~ poate fi. Şi .brusc mi-a trecut ştreang ... Nimeni nu a putut cineva aflat în situaţia în care ~~
~~· prin cap că Mitică a suferit pînă acum să fie salvat într~ se afla atunci Mitică?... ~f:~
!;<_ij poate un şoc în urma căzătu- asemenea situaţie limită! Am început să strig din ~·~
~~ tii şi că nu mai ştie ce zice şi Teoretic ar fi putut fi salvat, toate puterile: "- Miticăăă.. . ~~
~®' ce face. M-a luat aşa cu un dacă ... dacă aş fi avut un tro- Miticăăă" . Mitică nu mişca ~'
7~~ fior pe şira spin~rii: '!li-a !_lPă- liu _ sau dac~ a~ fi _fo_s~ cu ceJ Atun<:i a'!! urlat cu fu!ie, cu ~~
SE~ rut m subconştient 1magmea puţm 7-8 InŞI vom1c1 ca sa pat 1 m a , c u u r a : S<~
~~~ lui Mitică atirnînd suspendat tragem j,~ accidentat, 'Prin in- "Mi-ti-căăă!!!" şi iată că Mitică ~
~~ în surplombă de hamul supe' termedi Jl unui sistem de pru- a început să mişte, să se ~~
~.;r~ rior... sice, in tirr.p util. Dar. eu eram zbată , să ridice încet capul ~~
'ii<~ Miinile mi s-au încrîncenat singur! ... M-am rugat încă o către mine: ..- Ajutor! Aju- ~
.,~ pe coardă; mai erau vreo trei dată în gînd să nu fie aşa tor!" a reuşit să zică repede, ~
~®;; metri. "Doamne, mi-am zis, cum îmi închipuiam, ci Mitică sacadat, ascuţit, parcă din ~J
~~ nu se poate să se fi întîm plat să fie bine ş i să ieşim repede altă lumne...- Mitică, fii tare, ~~
~~ una ca asta, trebuie că M~tică din traseul care vroia să-mi te rog, rezistă, te voi .ajuta, te ~
~~ are platforma salvatoare în distrugă nervii pe . ultimii voi salva, ai răbdare, ai încre- ~~
~$ cei . trei metri cît puteam să-I metri, după ce, pînă în mo- de re, rezistă ... " i-am zis, din ~®$
~~ mai las liber". Mitică continua mentul căderii lui Mitică, totul suflet, în tjmp ce aproape îmi ?'~
~~ să strige: "- Liber, liber,- li- mersese aşa de perfect şi de dădeau lacrimile Ştiindu-mă :ii@~
(i~ ber, liber! - Mitică , mai sînt frumos... neputincios la cei aproximativ @~~
~J trei metri de coardă , ajungi Am luat coarda in mînă şi 25 de metri care n(i despăr- ~J
:~ pe platformă? - Liber, liber, am plecat în traverseu, folo- ţeau . "Cum să-I ajut?" mă în- ~~
~ liber... " se auzea obsedant sindu-mă .de ea ca de o ba- trebam cu disperare, "Ce să t~~
~~ vocea lui Mitică, care parcă lustradă. In timp ce parcur- fac? Cum o să mai trăiesc eu ~~
~J nu mai era a lui. l-am lăsat în geam astfel cei aproximativ dacă el moare? Nu, nu o să-i ~~~
?~e; jos şi ultimii metri de coardă 10 metri pînă _la ultima asigu- pot supravieţui; toată viaţa o s~
Si• · de care mai dispuneam . Era rare a lui Mitică , un nou fior să fiu bîntuit de coşmaruri , :!'~
o.·' """-"0~'lil-"'$~"""';:><W0T<m<;;;;•,.,l!.e~.,.,··•OO>!.e!0'~"if!!$!G'~··oo-"0'lil'~··~-"0~~-;;,:,oo"-"'~'lil' """-"01i>'Y"•""-"0iil''0.·' •"";'0 ~~
-~~~~~~~~~~l!!~~~~~~~~~~~~~~~ff:t~~~~<~~~~~~~~~;.~~$:,~~.~~!:'h~~(Ş,i~~l~~.,~~~~h~~~~~!tj
272
SaDAng - arhiva personală
 ~a.y~~~!§a.~~~~""~g'~~~!§;;.~~~;;,.~·""~~·""~;ţ"~~~~"'~~~~
~ ~-.....:~~~~~••tl!~~'l'~'~~~..~,.\l~'"~..t-~~,.t.':;1~~,.t.'..~..t-~~~~~iili~C'~4,
. veam nici o idee cum l-aş t1
. ~
~~
putut ajuta în primul rînd să ~
trăiască şi apoi cum am fi re- ~'
~@~ uşit să ajungem la perete. ~
~\ Dar deocamdată important ~
~ era să ajung la el, cît mai era ~
1
~
încă în viaţă . Altfel, nu ar fi
avut nici un sens...
Am încercat la început sa
~
~
~
~ fa.c rapel pe · care~:bini~re : ~-~

li~ m1-am pus o carab1mera la

ham dar a fost imposibil să
pun celelalte carabiniere ,.în
cruce" sau .. în foarfecă" ca să
.
1.'
~

1'
pot coborî; coarda era trac- ~·
ţionată de corpul lui Mitică şi li
fi nu o puteam ,.curba" după i{§j
carabiniere. Am încercat
atunci să fac rapel Dulfer: am
trecut coarda prin carabiniera 1
&l~
~

1.
de la ham dar iar mi-a fost
imposibil .să ridic coarda trac-
~
m
ţionată de corpul lui fylitică ca
să mi-o pun ,pe umăr. A _mai · ·
rămas de încercat o singură , ~
~~-
'11
il .
metodă de coborîre: să cobor
în mîini, pompiereşte!
Eram conştient că aşa ceva
~
m
~

1 seamănă într-adevăr a sinuci-

dere: vreau să-I văd Ji eu pe
~
~
jj acela care coboara pe o
coardă de alpinism cu diame-
m
~·
1li trul de 10 mm tracţionată de

•
greutatea unui om, fără să ~
atingă peretele pe o distanţă ~
de 25 de metri, pompiereşte , ~
1 adică în mîini, fără să cadă!.. . ~

~·
t!l
Ei bine.. acea~ta _era soluţi~
care m1-a ma1 ramas ca sa
ajung la Mitică . Eram convins
că nu voi putea coborî fără să
1
~
m
Il

1
mă ard la mîini şi fără să cad, !.\Wl
dar eram hotărît să risc. Sin- m
gura măsură de siguranţă pe !~

11
i®!
~~
ae 1maginea 1u1 Mitica anr-
nînd acolo, spînzurat, la 300
de metri deasupra pămîntului.
Trebuie să-I salvez, trebuie să
trăiască, altfel voi muri şi eu!
Mitică , să nu mori , că dacă
mori mă arunc şi eu de aici,
de la.300 de metri! Trebuie să
1 trăieşti, căci şi eu vreau să
ideea unUl smuc1gaş : .. Daca
nu pot să-I aduc pe _Mitică la
mine, atunci mă voi duce eu
la el!" Cred că pe oricine alt-
cineva acest gînd I-ar fi în-
spăimîntat şi I-ar fi făcut să
dea înapoi. Pe mine NU! Eu
nu aveam nimic de pierdut, ci
care am putut s-o iau a fost
să-mi las carabiniera de la
ham să ..curgă" prin _coarda
de care atîrna Mitică . In felul
acesta, în cazul că nu mă ţi-
neau puterile şi cădeam nu
mă mai opream pe asfaltul
şoselei aflată la 300 de metri
~
="
~
' •
~
~'
~
lj
numai de cîştigat. Pentru că sub mine, ci mă opream în.. . ~il

1
trăiesc!" Mii de gînduri de
acest fel îmi treceau prin cap
şi timpul trecea. Or, Mitică nu
mai avea mult de trăit, poate
1
m 2-3 minute, poate 5, în nici
un caz însă mai mult de 15.
~' Şi eu încă nu ştiam dacă voi
~ putea face ceva pentru el,
li - pentru ca el să trăiască. Sim-
m
~
ţeam că-mi plesneşte capul
de atîta concentrare. Iar Mi-
~~- t!~ă se zbătea în agonia mor-
în acele clipe dramatice eram
hotărît să mor împreună cu
Mitică sau .. . să trăim amîndoi!
Fără să şovăi, stăpîn pe
mine, am început să-mi pun
ideea în aplicare. Curînd însă
mi-am dat seama că nu e
chiar aşa de simplu ... Gîndul
meu era deci să cobor pe
coarda aceea cu diametru! de
10 mm pînă la Mitică, şi deci
să mă las §i eu de bunăvoie
Mitică , care în urma şocului !il\
produs prin impactul cu mine
ar fi murit ins.tantaneu, el fi- ~~~
~
ind astfel strangulat brusc, iar
eu aş fi avut extrem de mica
şansă să mai trăiesc dacă...
~
~
dacă ar fi rezistat coarda să ~
nu se rupă, sau dacă nu se ~
smulgeau pitoanele, şansă ~
însă atît de mică încît practic
ştiam că dacă o Săcad voi
~
~
ajung'e tot pe ... asfalt, însă nu ~

1.
. ţii .. . suspendat 1·n gol, poate fără singur, ci cu Mitică. Or, în ~
~,d într-un efort disperat am posibilitate de întoarcere ... Şi această situaţie cred că cel ~
' început atunei să trag de mai exista şi riscul să se rupă mai bine era să ne adtme de -~
coardă în sus. lmpbsibil, coarda, sau să se desfacă no- · acolo într-un sicriu comun. ·
însă!.. . Coarda nici nu s-a dul, sau să iasă pitoanele. Şi Acestea erau deci perspecti- ~
~~ clintit... Şi atunci mi-a venit o pr.esupunînd totuşi · că aş fi vele coborîrii în mîini. Şi to-
' idee. care însă era aproape aiuns cumva la Mitică. n-a- tusi. am fost foarte calm cînd
l'i&.'§â'i:m" ,~;;,.~~S.'\"~~.;.;.~~~;~'§;;.~~~~'t"~~~Vfo~~~·v~~J
~ew~~...'!:1';,..~~~~~~~?..n.~~~I!"'~__..;<!:~'..SA"~
17 Almana_tul Flacăra '87 273
SaDAng - arhiva personală
 am luat coarda in miini, şi
m-am lăsat in gol. ..
După ce am coborit astfel
aproxirrrati" trei metri, sufi-
cienţi ca . să-mi fac arsuri la
miini şi să obosesc incit să
fiu convins că voi cădea dacă
voi continua, spiritul de con-
servare a invins in mine şi cu
ultimele puteri am -urcat ina-
poi cei trei metr'l. Şi trebuie
să precizez că a fost o adevă­
rată minune că am reuşit să
urc iar la "balustradă"!. ..
Eram disperat! Chiar că nu
exista nici o posibilitate de a
cobori la Mitică? M-am uitat
iar infiorat in jos: Mitică abia
se mai zbătea . l-am strigat:
.. - Mitică, te rog să nu
mori!" ... şi apoi, luminat : .. -
Vin la tine!" Imi venise ideea
cum să cobor la el fără riscul
să cad!... Ştiam însă că voi
suferi cumplit pentru realiza-
rea acestui lucru şi că dacă
"acţiune a" nu-mi iese din
prima, va fi prea tirziu pentru
Mitică să repet această ,,ac-
ţiune" a doua oară .
Această ,,acţiune", pe care
am inceput s-o pregătesc in-
frigurat, era chiar ultima
şansă de a ajunge la Mitică şi
deci de a-1 putea salva. De-
spre ce este vorba: alpiniştii
ştiu că nodurile Prusik sint
folosite ·la urcarea pe coardă
mai ales din surplombe. Eu
ştiam din experienţă că la ne-
voie poţi să şi cobori pe
coarda cu ajutorul prusicelor,
însă cu efort destul de mare
şi cu pierdere · de timp. $ă fi
coborit deci cu prusica era o
variantă , dar nu-mi permi-
team s-o folosesc pentru că
aş fi ajuns prea tirziu la Mi-
tică .
Şi atunci am imaginat o
combinaţie, pe care nu ştiu
dacă aş mai fi in stare s-o re-
pet vre9dată : să cobori tot
pompiereşte pe coardă, însă
cu prusicele in miini netrac-
ţionate cit mai mult cu pu-
tinţă, deoarece dacă dintr-un
motiv oarecare prusicele se
blochează, atunci coborirea
ori nu se mai poate face, de-
blocarea fiind posibilă prin
deplasarea "in sus", ori se va
face incet de tot, şi deci
intr-un timp foarte mare (care
in cazul lui Mitică insemna
moartea lui ... ) Deci asta am
făcut: am pus prusicele pe
coardă, le-am luat in miini,
mi ~am incolăcit piciorul drept
după sfoară şi am inceput co-
borirea.
înaintarea devenea tot mai
274
greoaie, cu fiecare centimen- tine să te duc acasă , vezi?''
tru coarda pătrunzindu-mi tot
mai adinc şi mai dureros in
carnea de pe palmele miinilor de pe lumea cealaltă şi
şi de pe picior. Singele ca-
re-mi curgea însă de pe pi-
cior "lubrifia" coarda şi
aceasta imi aluneca din miini , tîmplă . Eu il masam de zor , ~
obligindu-mă să string tot
mai tare pumnii pe prusice, ţie . Eram optimist: Mitică îşi ~~
de care trebuia să am grijă in
acelaşi timp să nu se blo-
cheze. Cred că la norocul că
prusicele nu s-au blocat a fern.
contribuit tot singele de pe
coardă, care făcea ca şi aces-
tea să alunece şi deci să nu
se blocheze. Şi aşa am ajuns se va nd1ca puţm cu corpul ŞI ~~
"cu bine" pînă la o jumătate se va ţine citeva secunde cu · ~'
de metru deasupra lui Mitică
şi , ca să nu-l strangulez cu
greutatea corpului meu, am
tracţionat prusicele, care s-au
blocat şi astfel m-am oprit.
Mi-am pus autoasigurarea in
unul din prusice, m-am aşe­
zat apoi in scăriţele pe care
le-am fixat de aceleaşi pru-
sice şi... m-am uitat la Mitică.
Drept să spun, m-am spe-
riat : Mitică nu mişca, stătea
in poziţia aceea groaznică de
om spinzurat şi era negru-vi-
năt şi la faţă şi la miini. .. -
Mitică , trăieşti?'' am ţipat in
urechea lui, dar el nici nu a
tresărit. " Oare am ajuns prea
. tirziu?" m-am intrebat in gind
şi i-am ridicat capul, luindu-1
de păr. Limba ii atirna din
gură, ochii ii erau semides-
chişi, cu albul către exterior
şi sticloşi şi era vinăt-vinăt,
ca un mort. Tremuram . " Oare
e mort?" Din nas ii atirna
pînă pe barbă o şuviţă de
singe închegat , dar am obser-
vat că pe margine mai picură
puţin singe aprins ... Trăieşte! "
m-am bucurat, ş.i am inceput
să-i dau palme, să-i masez
inima, miinile... Am obosit re-
pede, aşa cum stăteam atir-
nat deasupra luiL aproape cu
capul in jos ... şi el nu mişca!
L-am luat atunci de subsuori
şi m-am chinuit mult pînă să
reuşesc să-I iau in .braţe . Pă­
rea intr-adevăr mort. Dar am
inceput să-I masez iarăşi
energic, chiar dacă ne balan-
sam la acel capăt de sfoară
care se putea desface in
orice chip, şi i-am făcut chiar
respiraţie gură la gură. Vreo
15 minute a ţinut acest cal-
var, la capătul căro ra Mitică a
deschis ochii şi a inceput să
geamă . ..- Bine ai venit pe
lumea aceasta!" i-am zis, tre-
murind de emoţie. .,Mitică,
eşti salvat, auzi? Am venit la
Mitică să uita la mine de -
parcă intr-adevăr ar fi venit ~~
aveam impresia că nici măcar ij•!$
if;
'®~
nu mă recunoaşte şi că nu ~'
are habar de ceea ce se in- ~~
ca să-i pun singele in circula- ~
revenise "din morţi" , eu o să-I ~
pun ,.pe picioare" , şi amindoi 6~
vom ieşi teferi din acest in~ ~~
~:
Îmi era foarte clar ce vom ~~
face: Mitică se va sprijini cu 5,;r~
picioar~!~ in şcăriţele mele: ~.E
mina de coardă , in timp ce eu ~
ii voi ridica in sus prusicele [;!.~
cu scăriţele lui in care apoi ~~
ne vom sprijini amindoi pînă ~l
cind voi ridica şi prusicele cu ~&i
scăriţele mele eliberate, după $i:~
care vom trece din nou in ~~~
scăriţele mele; şi iarăşi vom f@;
relua intregul procedeu, şi ~~
astfel, incet-incet vom face ;;.~
cei 25 de metri piriă la perete, ~l
de unde folosind ,,balustrada" ~j
vom ajunge in regrupare şi ~~
de acolo pe brineagul de 40 ~
de metri pe care l-am mai ~~
străbătut "la liber" cu altă '~
ocazie. Vom ajunge . in pă- ~~
dure, la cărare, de unde va fi ~
o banalitate să mergem la ca- ~~
· bană . Acesta imi era planul in ~~
acele clipe, plan excelent... ,~
p& care însă nu l-am putut Nlll
aplica aşa cum am vrut eu. ~e
De ce? Deoarece pentru a-1 ~~1
putea pune in aplicare aveam 1~
nevoie de micul ajutor al lui f®~·
Mitică , ajutor pe care, din pă- ~
eate, după cum se va vedea ~~
el . nu mi 1-a . putut da. ?~
11 masam cu sirg pe Mitică rlF.
şi vorbeam cu el , ca să-i re- ~
dau increderea in el , in mine, njl!J
in viaţă ... Curind a inceput să :~
vorbească . Dar mă cutrernu-
ram de vorbele ce le spunea;
lf
tJi
printre gemete zicea : .. - ~~
Brenciule , mor! Brenciule, ~
vreau să mor! Brenciule, ~~
"dă-mi drumul jos!" Eu mă fă- ~
ceam că nu-l aud , il imbărbă- ~
!an: mereu şi-1 masaf!!. Mitică ~~
msa nu-ş1 revenea, m c1uda •@.:
eforturi lor !llele pl_ine .?~ zel.
S1mţeam ca ,,se stmge mcet, ~®
11
dar sigur. Ştiam de prin căr- ~
ţile de alpinism că in cazuri ~-,
de acestea pot interveni"'feno- ~
mene ?e ", bl~are circulatorie !~
JreversJbJia" .c•!"Jd n~;~ se ~a• SJ•iC
poate-face n1m1c n•c• la sp1tal. ~
Dar eu nu vroiam să accept ~­
această posibilitate şi am ~
continuat să-I masez şi să ~$
..~
SaDAng - arhiva personală
~'lj'0;f'@%;'1ii>~@?@)'lf®~®~@~®~@~@~®~@~@0:@'!ii@)~@~@~@j'f'"~''@~®~~:@'!ii@"?'~~@~"l~@'§(.i,~~~~~jj~~~~~Jl<fi~
~@f'.f~ •!t.i~'tl@o,~o •=u'i\0~•~••:::u-.\0@a:~,.o!:JO'i\0~a:?'~. •~'ii0.§)a~ ••~'i\G@.:a:?'"!l,o~';\~ 0 ,~.,.~::V-_1.0..@ 0 ;?'1, .~'i(0@ilr;1!:,~-.l0~~

t~~ vorbesc cu el. La un moment dacă-1 scăpam, mai mult ca de aproximativ 4 mm şi care
{@~ dat, mi-a zis că-I ' doare ...- _probabil că i-ar fi ieşit picio- nu prea prezentau garanţia · •
~~~ Unde, Mit'ică, unde te doare? · rul afară şi el s-ar fi făcut că pot să ţină nici măcar un ~~
~J -Aici", mi-a zis, şi mi-a ară- . praf. Şi chiar presupunind că om, darămite doi. Dar atunci ~fi$
;,~~ tat pieptul. ar fi rămas agăţat de picior, nu am observat şi acest peri- ~~
r®: Mi-am dat seama atunci că cum el ar fi fost cu capul in col şi bine că nu s-au rupt ~~
~~ hamul il strangula in continu- jos şi mie imi era imposibil prusicele... Iar memoria imi >e®l
~ii are şi că trebuie neapărat să-I să-I mai ridic şi să-I reaşez in era oricum încărcată cu peri- ~~
W~ eliberez. Am incercat să des- braţele mele, ar fi murit in ci- colele prin .care am trecut ~~~
'~~ fac nodul de la coardă prin teva minute in • acest mqd pînă atunci. _In ~c.este condiţii ~~~
~®~ care era legat de ham, dar groazn1c de spmzurare. In aveam totuşi m1c1le mele bu- -":@~.
~îl a,::esta nu s-a lăsat desfăcut concluzie eu nu trebuia să-I curii: una din ele, foarte ma- ~~
~1!}1~ nici măcar cu dinţii. Mitică s'cap in nici un caz din braţe. terială după cum o să vă daţi r@i~
'ffl.• mereu lăsa capul intr-o parte, Să-I leg cu o coardă ceva, ia- . seama, era că Mitică ... nu mă a!l.<il
~~ cu ochii sticlind, zicind că ii e răşi nu imi permiteam s-o fac, mai muşca! Da, poate nu o să ~~l
~'!1-~ somn. Ştiam că dacă "va intrucit cel mai mic lucru ii vă vină să credeţi, dar pînă """'
~~~ adormi", nimeni , niciodată, bloca circulaţia singelui. A cind i-am dat hamul jos Mi- ~~~
'~ nu-l va mai "trezi" . Recur- trebuit, ca să evit această tică m-a muşcat tot timpul, ~~~
~@~ geam şi la palme şi la zgilţii- blocare, să-i dau jos casca cind de braţ, cind de dosul ~~~
~~~ turi, nu~!~ ai ca să nu:l l~s "să din cap, c~ci H jena şiretu! le- palm~i, cind de _ piept._.. ~~
'j.~ adoarma". Vorbeam m t1mpul gat sub barb1e, 1-am desfacut Uneon reuşeam sa-I paca- f@i~
~~ acesta incontinuu cu el. la git nasturii de la cămaşă şi Iese, să-i dau să muşte fără g:;;s:
;.®~ Ajunsesem să-i spun chiar chiar i-am dat jos ceasul de să-şi dea seama numai pulo- ~
~'§.~ cuvinte dure, absurde. La un la mină. vărul sau chiar coarda. Nu o '®'
'j._~,f, moment dat am ajtlns să-i zic Din acel moment a inceput făcea din răutate, bineinţeles, ~.:~
~~<$, cam aşa: ..- Mitică, să nu să-şi revină r~pid şi să am cu o făcea fiindcă il durea, şi el ~~
;.~ mori, auzi? Te rog eu să nu cine discuta. Imi spunea că-şi nu-şi dădea seama că muş- ~~~
~~ mori! Mitică, înţelegi? Nu te simte pieptul zdrobit, că nu cindu-mă mă doare şi pe ~'
~·~ las eu să mori, ştii? Mitică, poate mişca miinile şi tot cor- mine; că parcă nu mă dureau ~>ţ
~~0, auzi? Mitică, dacă mori, să pul. Era ca şi paralizat. Parcă de ajuns palmele jupuite şi ~:>.~
~@!~ ştii că te bat! Ce, vrei să mor era o păpuşă de cîrpă_ in bra- piciorul drept de la coborirea ~~
'$>~~ şi eu? Nu ai voie să mori, pri- ţele mele. Totuşi, din cind in pe sfoară sau hamurile care ~~~
r@i~ ~epe odată! ... " Dar Mitică nu ~ind il apucau nişte friso_an~. mă strangulau dE.: 1~ atîta stat ~~.:
~~"'·
~(g)~
:t'~~
mţelegea ŞI eu şt1am de ce: · 11 tremura tot corpul ŞI se
blestematul de ham il stran- zbătea brusc, ca şi cum ar fi
gula şi-1 ucidea acolo, in bra- fost băgat la o sursă . de cu-
suspendat.. . Eu 11 mţelegeam
atunci şi cind mă muşca prea_
tare, de degete de exemplu, ii
ri
....

~~
'J&~ ţele mele. Am inceput iar să rent alternativ de 220 de volţi. ziceam la fel de calm şi de li- ~~<$,
~~ trag cu dinţii de nod, mi-a In acele clipe intram şi eu in niştitor ca şi pînă atunci: .. - ~l
o,®~ trecut prin cap chiar să tai panică: din cauza mişcărilor Muşcă, Mitică, muşcă băia- ~~
'$>;j), coarda cu dinţii , deşi ştiam lui ne dezechilibram şi riscam tule, bine că poţi să muşti, şi ·®:
~~ că aşa ceva e imposibil să ne răsturnăm cu capul in bine că ai pe cine!" Cind a in- t~
~ intr-un timp aşa de scurt. jos. O singură dată să se fi cetat să mă mai muşte, m-am ~!~
~~ Brusc, mi-a venit iarăşi o intimplat acest lucru şi Mitică bucurat deci, dîndu-mi seama ~.·~.
~®' idee şi m-am uitat atent la s-ar fi făcut zob de asfaltul atunci că Mitică îşi revine. O "'
~ hamul lui, care era alcătuit aflat sub .noi , cu 300 de metri undă de nelinişte mă incerca. r~
~~ dintr-o coardă in patru to- mai jos. Singura consolare totuşi: miinile lui Mitică conti- ~~~
~~ r9ane; atunci m-am. uitat spe- ~el]tr~:~ _mine ar fi _fost că Mi- n_uau să rămînă inerte şi fără ~1\
~®~ nnd la spatele lUI... " Bravo t1ca mc1 nu ar f1 at1ns peretele ajutorul lor planul meu de a \),~~
;@: ţie!", mi-am zis, văzînd că ha- in cădere şi că se putea să ieşi din surplombă cu prusice ~~a,
~'fi:~ mul e improvizat şi că deci aibă "norocul" să moară în cădea . ~@1
.~ nodul de la spate se poate aer, de frică. Dacă mă gin- Atunci ce .era de făcut? în ~~
~®ri desface! Am tras cu dinţii de dese bine, şi pe mine mă pu- plus, se lăsa incet inserarea. ~~~
;@. nod, avind grijă să nu ne răs- tea paşte oricind aceeaşi Şi o dată cu ea şi frigul. Or, ,®,
~~ turnăm in echilibrul instabil soartă, apropo de coarda Mitică nu putea rezista in ~~
~J in care ne găseam şi am reu- care se putea rupe sau des- braţele mele , suspendaţi ~~
;.,~ şit să - I desfac. Nu ştiu dacă face in orice moment sub acolo, pînă dimineaţa . Eu pu- ~--~~
;~ există cineva care să se bu- greutat~a a două co_rpuri team oricin~ să urc sin~ur _cu ~~~
~~ cure de un lucru care nu este omeneşt1. De altfel, tot t1mpul aceste prus1ce, dar ma lasa -":®~
~~ bine făcut. Uite că eu eram ci t am stat suspendaţi acolo .conştiinţa să urc fără Mitică? ~li$
~ atunci in culmea bucuriei că !n go!; am §!VUt _..f)orul" acel~ ~u . binei_nţ_ele:;. Atun~i in _sfir- ~~~
'~ hamul lui Mitică e improvizat 1n mme ca oncmd pot sa ş1t am gas1t t1mpul sa ma uit ~~~
~~~ şi nu cusut conform STAS. ,,zbor" cei 300 de metri cu in jur: noi stăteam agăţaţi de g®J
~iii L-am eliberat deci de . strin- Mitică in braţe . sfoara subţire in gol , tavanul ~~~
: soarea hamului, apărînd i n Azi imi dau seama că peri- surplombei sub car~ aflam 'lif..,'f;
schimb o nouă problemă : colul de a sfîrşi astfel a fost fiind situat deasupra noastră ~~.~-
acum Mitică stătea in braţele de fapt mult mai mare, din cam la 9-lO metri, ial" pere- • ."
mele complet neasigurat , clipa in care l-am luat in tele vertical de calcar la apro- ~~~
existind posibilitatea ca eu braţe pe Mitică : aceasta pen- ximativ 7-8 metri depărtare . ~~
să-I scap din braţe i n orice tru că de fapt stăteam agăţaţi Pe perete şi pe tavan se ve- ~':\~
clipă . Am incercat eu să-i bag in prusicele fixate pe coardă , deau bine nişte pitoane de ~
picioarele in scăriţe, şi chiar care prusice erau de fapt expansiune, dar noi nu aveam ~~
am reuşit să-i bag unul , dar nişte .,şireturi" cu diametru! cum să ajungem la ele. Am ~
~~~~~~~~~~t':)~e.;.''-::atJ'•~~~·-.~o~'CI&.'•~•·~~~ ... ::lfti'"~~IC_f> ..~.~. •·~~;,.ll';f.:'•:Jo.i);,.~~D&,'... ~_I'"••_IG·I~'•~•·~~~·.. ~;.;.~?J.·I~·'-..;:)o_ja~~~~
~ • ;i,; :Ns~f't.!!,ţ~~fŞ;~~~#ft~~.i.~~,:~J~!~<r'ţk~fli~J;.~$J~·~J,~~s"'dfit?~~'tfiJ~~J;.~'!je~~'tt.f"~t;;";};J~';,~'tfs~~e~,!
275
SaDAng - arhiva personală
 ~!~~x~~~?i?I~~~l~I~~~~~x~~~J:~~~~r~~~~~r~~~x~r.~lfl~~~~~I~~~~-·
~-, incercat eu să pendulez către traseului .. Moldova"', să ne care continuau să se uite la
r:~ perete, cu Mitică in braţe, vadă sau să fie anuntati de noi liniştiţi. Deodată , de după
il_.~o"',. deşi şliam să e imposibil, dar cei de jos că la noi ceva nu e un bolovan, la vreo 140 de ~~
®"~ nu am reuşit decit să imprim in ordine şi deci să acţioneze metri sub noi, pe perete, am ~-®,
:li@\11 corpurilor noastre o mişcare pentru a mă ajuta la scoate- zărit capul lui Costică care se ~
~~~ de rotaţie lentă in jurul axului rea lui Mitică din perete. Am uita la noi. Era liniştit, deşi ~~~
Îi'~ fix reprezentat ' de coarda de continuat să-I masez pe Mi- normal ar fi trebuit să se im- ~$
~~ care atirnam . M-am uitat ast- tică , vorbeam tot timpul cu el pacienteze la vederea mea şi S,~J
~- fel in jur, dar ce şanse de sai- ca să-I îmbărbătez şi-mi stor- a lui Mitică agăţaţi in acel :@~
~,-~1!\Ş" vare mai puteam să găsesc ceam creierii să găsesc o so- mod imposibil in gol. Mi-am e:J;'*
li@!
il'~ pentru Mitică? M-am uitat şi luţie. · amintit atunci că de fapt Cos- g1_'fi
'~ in jos : intre timp se aduna- Ca să nu stau degeaba, am tică e un începător in ale al- ;_~J
~: seră ..ca la circ" o mulţime de incercat la un moment dat să pinismului şi că nici el nu-şi -~
r~_a oameni, care se uitau la noi, urc pe prusice cu Mitică in dă seama că la . noi situaţia e ~~~
~ arătindu-ne unul altuia cu de- braţe, şi fără ajutorul acestuia gravă de tot. Totodată mi-am ~~
~~~ getul. .. Cu treaba asta eram şi. .. surpriză plăcută, am con- zis că nu trebuie să pierd ~~~
~~~ obişnuit, intotdeauna escala- statat că totuşi se poate, că această ocazie, că trebuie 4!fl'l:
r@~ deie noastre in Cheile Bica- putem ieşi din surplombă in- cumva să-I fac să inţeleagă , ~'l
~ zului şi in alte locuri fiind ur- cet, dar sigur. Viteza de că dacă ei ar veni să mă ~1i
~~ mărite cu sufletul la gură de inaintare era însă innebunitor ajute, l-am scoate pe Mitică ="®'
itm: persoan~ care in marea lor de mică: am calculat, văzînd mult mai repede din perete, ~~
~~
r~ majoritate n-au mai văzut in cum urcăm , că ne-ar fi tre- -
aşa ca i-am strigat din toate
ă~
~~
. ,]
r~ viata lor o asemenea ..nebu- buit, ca să parcurgem cei 25 puterile: ..- Costică, haideţi o
~~ nie": oameni care urcă pe pe- de metri pînă la pitonul de sus să ne ajutaţi!" Vuietul ~~~
fff~ reţi, riscindu-şi de bunăvoie unde începea ,.balustrada", provocat Cle riu acoperea însă :~
r@,. viata şi fără vreun interes! cam 12 ore de efort epuizant : strigătul meu, astfel incit ~~~
~~ Pentru ei era absurd aşa ceva adică ar fi trebuit să muncesc Costică nu a auzit nimic. ~!i-t\
~M şi de neînţeles. Şi asta era cel toată noaptea, datorită situa- Atunci i-am făcut semn cu ~~~
~~~ mai rău : neinţelegind cum fa- ţiei speciale in care ne aflam, mina, de jos in sus,- provo- ~rt:&
r@,. cem noi, alpiniştii, de escala- făcînd manevre foarte corn- cind o balansare periculoasă ~
if~ dăm verticala stîncii , oamenii plicate. a mea şi a lui Mitică, dindu-i ~~
~j de jos credeau că ceea ce ve- Concret, urma să proce- lui Costică de înţeles că avem ·.~~
~~ deau in momentul· acela, doi dăm astfel: eu, fiind cu Mitică nevoie de ajutorul lor, că s-a ""<>~
~~ uameni atirnaţi in gol la ca- in braţe in scăriţele mele agă- ·intimplat ceva. La rindul lui ~~~
~ pătyl unei frînghii, făcea ţate de coardă prin interme- mi-a făcut semn cu mina că a ~~
~J parte din .,program"; ei nu-şi diul prusicelor, trebuia să eli- înţeles, că e OK, şi un timp ~~
'~ închipuiau că acolo sus, la berez scăriţele lui şi să le ri- nu l-am mai văzut deloc, el ;~.
~ 300 de metri deasupra lor, un dic cu prusice cu tot cit pu- dispărînd după bolovani. ~
,~ om este in pericol de moarte team mai mult pe coardă in După vreo 10 minute. care mi ~~
§'~ şi că prietenul lui a făcut .,im- sus; apoi eu trebuia să trec s-au părut n~firşite, de după ~N~
~~ posibilul" ca acesta să tot cu Mitică in braţe in scări- bolovanul respectiv au apărut ~~il
~ trăiască încă, dar că mai are ţele lui şi să eliberez scăriţele două capete, ale lui Costică ~~Ji
fi nevoie de cineva să-I ajute mele ca să le pot deplasa in şi Dorin, şi eu am repetat ~~
$<~ pentru ca totul să se termine sus; pe urmă trebuia să revin semnul de chemare cu mina. ~
'ţ cu bine. Atunci am inceput să cu acelaşi Mitică care era ca Imediat am observat agitaţie ~~-·
~~ strig cit am putut de tare: ..- şi paralizat (neputindu-mă aju- in tabăra lor şi curind Dorin a ~1
,~~ Hei, voi de jos, avem nevoie ta cu nimic) şi care-mi putea pornit să traverseze din ,,Ar- ~~
if_~ de ajutor, chemaţi Salvamon- scăpa oricind din braţe (el fi- mata" in .. Santinelă" (pe hor- ~
~-il~ tul!"' ... Dar-cei. de jos priveau ind asigurat numai de braţele nul pe care il făcusem şi eu ~
-~ la fel de liniştiţi ,,spectacolul" mele rănite şi obosite); apoi Cll citeva l_uni inainte) , _apro: ~i
1"~ oferit gratis: zgomotul asurzi- ciclul urma să se repete de pundu-se 1ncet de n01 . Ma r®'(
~~ tor produs de apele involbu- zeci de ori, sau poate de sute b~curam _că Dor~n a înţeles şi ~~
rP..;~ rate ale riului nu ne dădea de ori. .. ca_ VIn sa ne aJute. e>.~
~---~ nici cea mai mică speranţă că
®"li vom fi auziţi , aşa că am renu-
Eram sigur că vom putea
ieşi afară, in ciuda greutăţilor
In timp ce ei făceau lungi-
mile de coardă care ne des-
li
~'®>
~tăi~ ţaţ să mai strig. şi efortului aproape suprao- părţeau , eu am încetat munca ~

l
f'.<!l! In sufletul meu mă rugam
însă ca măcar una din per-
• soanele aflate pe stradă să-şi
menesc; chiar dacă era frig,
noi mişcînd continuu nu vom
îngheţa, sîngele nostru va
istovitoare cu prusicele şi"
m-am ocupat numai de Mi-
tică, care incepuse să clăn-
B~
~~
~'
~ dea seama că ceea ce vede continua să circule şi dimi- ţăne_ din dinţi din cauza frigu- ;
r~~ sus nu mai este de mult o es- neaţa am fi fost in afară de lui. In primul rind i-am ridicat ~~;,
il'~ caladă normală, ci un acei- orice pericol, o dată ajunşi la pantalonii care-i alunecaseră ~1.~
' @f• dent. Speram deci ca cineva ,.balustradă", putind să ieşim in timp ce il ridicam in bra- ·®.'
fJ!- să cheme Salvamontul şi teferi din traseu şi să ajugem ţele mele atunci cînd -am gă- ~~
~~ aceştia să vină in rapel de la cabană, unde s-ar fi termi- · sit fără cunoştinţă la . capătul ~~~
il'~ sus şi să mă ajute să-I scot nat calvarul nostru. corzii atirnate · in goT. apoi ~i\
~~ pe Mitică din acea groaznică Am inceput deci treaba i-am dat in jos cămaşa şi ha- ~
~l capcană. Şi mai speram ca asta infernală plin de opti- noracul care s-au dus in sus i(;).,lj

.
e"'" Dorin şi Costică, prietenii cu mism. La fiecare fază trebuia tot in timpul acelei disperate g'!ii~
:~ c.are plecasem împreună . pe însă să mă odihnesc. Într-un acţiuni şi pe urmă i-am pus ~~
~~~ perete, care recuperau nişte astfel d~ m?m~nt de relaxare: iar casca in cap ca să-i _ţină ~
•@i materiale rămase la premiera m"am u1tat m JOS, la oamenu de cald. Dar cum el contmua :ISI:.
. . ~
~~~~~"'@5~@)f'~@5~~'t"'~~~@~@~@5~@~@~@5~@'t"'@~~WJi-~®~~~'t"'~@J~)I'f"~@5~@~~@5~~'ţ"~r§j~~@f~'r§5~;;>~@~~~
}~.;r. ..,"t .•w&>• .~ •• ~ •• <.l)~~ sij:~.)@elet::' ..•!l>'l •• W@e~ ... ::A ••~.@a:c-G,,~.~~ ... ",.;.o>~~ • • 5i\~...~.~.~ ... ".~~~--~.~~~..!-$ijt;a~CTo .. S~.
....

276
SaDAng - arhiva personală
 277
SaDAng - arhiva personală
~@j~i;\Y'~"!i'~~~~~~'"!'~~~~~""·~~~~""~~@fl!!~~~a,'k~~~,;r~@":f~.li\:li>@)"!i'
6;i_~lJ~t5..'ifi~!l:'~....~~~~~.C~&.?..§il'~~~-""~""""l'!!W'~.f.lflili!>"iruc~#..~...~:.r..~.........t..~~­
ţ®·
~>lj nu se ştie dacă mai puteam
~ să ies viu· sau în orice caz era
~ de pre~upus că o să mă aleg
~ cel puţin cu degerături , dacă
• 1§!; nu cumva se provoca şi în
~ mine acea groaznică "blocare
~ circulatorie ireversibilă" , care meu de pitonul solid p~ care
~ m-ar fi ,,stins" încet pe patul
.1§!; vreunui spital, în 3-4 săptă-
~ mîni. ..
~ Dorin a aruncat o coardă
1
~
19: de-a lor şi am avut norocul
s-o prind din prima încercare,
fără să-I scap pe Mitică din
braţe, deşi puţin a lipsit să se
~ întîmple acest lucru. Am fă-
~; cut o "coada vacii" , am prins
'f_®~ o carabinieră şi am agăţat
!il~ coarda salvatoare de hamul
~ meu, după care Dorin şi Cos-
·~~ tică au încep_ u t să tragă cu
~ forţă .din regruparea care se
~ afla cam la 14-15 metri late-
k>i rai dreapta de noi, după un
~l . bolovan .
~ Din nou era să-I "pierdem"
ii
~
pe Mitică, deoarece coarda
de care eram suspendaţi s-a
~ agăţat pe buza surplombei şi · lui Mitică nu era nici pe de-
~j cei doi prieteni , trăgînd de
~ partea , cealaltă, aproape că
~ ne-am răsturnat, eu abia reu-
li şind cu ultimele puteri să-I
~.] menţin pe Mitică în braţe ca
~w,
1
_ ~ să nu se prăbuşească în golul
- întunecat. Tîrziu de tot, cei
• 1 doi salvatori au auzit strigă-
~1!!~ tele mele disperate şi ne-au
?~ lăsat din nou în surplombă,
1
~
~~
unde am răsuflat uşurat , zi-
cîndu-mi în gînd că uite ce
uşor e să omori un om cînd
îţi pui toată energia să-I sai- care ne-a susţinut vieţile pînă pului lui pe care l-am ţinut în
~ vezi. Mi-am dat seama atunci
~ că mai trebuia să înlăturăm acum de surplombă; pentru tate. Am dat mîna frăţeşte cu
(i un pericol: coarda noastră fi-
1
!®~
.,
ind solicitată acum de forţe
suplimentare, măream riscul
să iasă pitoanele ' care ne-au
ţinut pînă atunci în sur-
~ plombă sau, coarda trecind
de mar.ginea tavanului se pu-
tea tăia în orice moment, caz
în care în mod sigur Dorin şi
Costică nu ne-ar fi putut opri
din cădere cu coarda lor...
Le-am strigat atunci celor doi
să facă un "cabestan" (un
"maswurt", cu alte cuvinte)
ca să înlăturăm acest risc şi
cu toate că cei doi prieteni
erau nelămuriţi de necesita-
tea acestei manevre, m-au as-
cultat imediat.
În acest timp· eu studiam
unde este cel mai bine să
agăţ coarda lor ca incidentul
de mai înainte să nu se re-
pete. Pînă la urmă am legat-o
deasupra prusicelor care ne
susţineau pe mine şi pe Mi-
tică , rugîndu-i pe salvatori să zurat; şi apoi în dreapta era o
~R~'"t.~il'"="~~iăi""a!..'""'~i!.li\"~'"!'~a"~~pGl!~~~"'f,O:~.lil"F@f@~@~@~~-..@i®~'"f.
~~lll~!~~&~.t..~flt~.5..<tv~~dit•.~~~- ...~w~~~»..___
278
fie şi ei atenţi pentru cazul
cînd nici aşa nu e bine. De
data aceasta însă totul a roers
bine, Dorin şi Costică reuşind
să ne tragă la perete, unde eu
am agăţat imediat zelbeul
însă abia l-am ajuns ... lncă o
dată am avut "baftă": dacă eu
l-aş fi lăsat pe Mitică în sur-
plombă (cînd a început calva-
rul nostru) chiar şi numai cu
20 cm mai puţin , - noi nu am fi
putut ajunge la perete şi
atunci situaţia lui Mitică ar fi
devenit critică, fiind necesar
în acest "nefericit caz" să ne
reintoarcem . în surplomba-în-
chisoare... In sfîrşit eu am
scăpat de "coşmarul" corzii
care se putea desface în
orice clipă, acest "coşmar" fi-
ind resimţit numai de mine,
deoarece Mitică nu a fost nici
o clipă în stare să realizeze
pericolele prin care am trecut
împreună.
Dar noţiunea de salvare a · coardă şi Dorin şi Costică,
parte terminată; oricînd se
puteau ivi surprize neplăcute
şi periculoase, atît pentru ac-
cidentat, cît -şi pentru ceilalţi. din partea celor doi prieteni
Pînă la regruparea unde ne
aşteptau, frînţi de oboseală,
Dorin şi Costică, mai erau
doar 4 metri , dar mie şi lui
Mitică ne-au trebuit · cam
două or~ ca să-i parcurgem!
De ce? In primul rînd, fiindcă
pentru a putea să înaintăm ,
eu a trebuit să desfac coarda
atunci, întru~ era bloca~
aceasta am desfă!=ut scăriţele
de pe coardă şi le-am agăţat
de pitoanele din perete, lă-
sînd coarda cu prusice cu tot
să se ducă liber înapoi în sur-
plomba care ne ţinuse priza-
nieri aproximativ două ore şi
jur:rătate...
In continuare aş_ fi putut
să-I leg pe Mitică de coarda
care ne-a apropiat de perete,
eu fiind asigurat cu zelbeul
"la piton", iar Costică şi Do-
rin să-I tragă sus; sau altă po-
sibilitate era să-I legăm pe
Mitică şi să urc şi eu ca să
trag împreună cu ceilalţi doi,
dar în ambele cazuri era ris-
eul că nu o să poată fi tras,
Mitică neputînd să ne ajute
cu absolut nimic. Dar riscul
cel mai mare era că , presupu-
nînd chiar că am fi reusit
cumva să -1- tragem în regru-
pare, se putea întîmpla ca Mi-
tică să moară între timp spin-
mică surplombă în care el ar
fi putut aluneca, tăindu-i
atunci orice posibilitate de
salvare ...
Şi atunci am făcut altceva;
eu avîndu-1 pe Mitică neasi-
gurat şi inert în braţe, îmi
căutam o poziţie de echilibru
cu faţa către stîncă; fiind blo-
cat de coarda asigurată de
către Dobrin şi Costică şi le-
gată de hamul meu inferior,
puteam deci să iau mîinile de
pe stîncă şi să-mi • aşez cu
ajutorul lor picioarele amor-
ţite (de statul îndelungat în
gol) cu 3-4 cm mai sus pe
perete. Duceam apoi ambele
mîini pe treapta cea mai de
sus a scăriţei la care puteam
să ajung şi la comanda "1 , 2,
3, şi. .. " îmi ridicam cît puteam
de mult corpul (2-3 cm) , cu
Mitică cu tot, trăgîndu-mă în
mîini, avînd în acelaşi' timp
grijă să nu-l scap pe Mitică.
In acelaşi timp trăgeau de
care apoi blocau imediat
sfoara. Vă. daţi seama că aşa
ceva presupunea o muncă ti-
tanică şi din partea mea, şi
ieşeni, muncă îngreunată şi
de faptul că în orice clipă Mi-
tică putea fi pierdut definitiv,
pe el neputîndu-1 asigura cu
vreo coardă ca să nu-i blo-
că.rn circulaţia ...
In fine, după două ore l-am
adus pe Mitică în regrupare şi
am scăpat de greutatea cor-
braţe cam patru ore şi jumă-
Costică şi Dorin şi în timp ce
eu îmi dezmorţeam oasele,
cei doi îl "prelucrau" pe Mi-
tică cu masaje. Nu puteam să
stăm însă prea mult în acea
regrupare în care ne călcam
pe picioare de mică ce era,
aşa că ne-am grăbit să ajun-
gem la vreo 7-8 metri mai
sus, unde era o brînă cu
iarbă mai încăpătoare .
Cum Mitică începuse cît de
cît să poată mişca picioarele,
eu i-am dat ham urile mele,
deşi Costică şi Dorin ziceau
că sînt "nebun" că merg aşa
neasigurat complet riscînd la
orice pas să "terrrt-in" cu
viaţa. Apoi am urcat pompie-
reşte pe corzile amenaja-te în-
tre timp de Dorin şi Cost i că
,.la liber" , şi am tras toţi trei
de accidentatul nostru pînă
ce l-am adus pe brînă , făcînd
astfel alte bătături şi răn i
peste cele vechi. Dar noi nici
nu le mai băgam în seamă .. .
· ~< ·< "'""~
SaDAng - arhiva personală
 ~~l~~~~~~~~~~!~-!~j~l~fj'f@.>!~~!~1l~~~~l~~'!~:t<fi~ii!~~~~~
~~~ brină
. Pe. ne-am o~ihnit un să f~ac:em
o balustradă şi să-I
A_m_ fi put~t să-I lăsăm
incet 1~
~: p_1c ŞI _ am auz1t chem~n de J.OS .,agaţ_am" p~ ac;:ctdentat de ea pma •.Pe h~1a tra~euiUI .. Ar~ ~!Zl·
~~ ŞI schp1rr de lanterna; am m- ca sa poata f1 uşor ş1 sigi.lr ntata , dar 1n contmuare ar f1 ~
f;~ ceput să strigăm şi noi toţi transportat in traverseu. Dar trebuit să tragem toţi trei de ~
~.~ odată, ca cei de jos să ne lo- Mitică. pur şi simplu innebu- e~ in sus, av}nd to1:\te şansele ~
~' calizeze mai uşor prezenţa. nise. li zicea lui Dorin că să sa-I spinzuram , mai ales că •IJ;i
~ Am aprins chiar şi iarba ris- nu mă mai asculte pe mine, Mitică deja se sufoca şi aşa. ~~
7~ cind_ să n~ dăm singuri foc, şi că nu trebu~e atitea măsuri de ~ Şt atunci l-am blocat l?e Mi- ~
S speram ca peste puţ1 .':1 t1mp. p~evedere c1te spuneam eu ŞI t1ca pe bolovanul acela mcas- ~
~~ vor apare salvamonttştu de la sa facem aşa curn ztce el, tr_at ~~ 1-am stngat lUI Donr1 ~)
o;®' Gheorghieni să ne ajute şi ei adică să tragem toţi trei de el sa-m1 _arunce coarda ca sa ~~
~.it~ să-I _t[agem pe Mitică, care (şi C!_eci să-I s~rivim ?e perete, amena1ez balustrada:-funiou- ~~
~~ totuşi era greu de tras numa1 dupa ce am facut at1tea sacn- Iar. Era cea mat buna soluţie S\ISfJ
~' de noi trei , aşa .~um se lăsa ficii ca să nu fie mo_rt pi~ă la ~i. acum Mitică stătea linişt~t . ~:
~' el, ca un .,balot ... ora aceea)... Trebu1a sa ne fund aproape strangulat 1n ~~
~~ Mitică a inceput curind grăbim , Mitică amenfnţin- corzi. La a treia sau a patra ~
~ chiar ..s-o_ ia razna": nu mai du-ne că dac_ă mai stăm mult incercare. am re_uşit să prind ~·~
r..'?: suporta sa stea acolo şi ne ·el se omoara . coa_rda ŞI am mtms repede ·-~'
~®! grăbea să ne ducem inainfe Am urcat asigurat de Dorin fumcularul, Cost1că venind ~~
~~ ş~ să tr~gem de el! _ .. c~ c~. nu cei 4-5 f!letri in_sus cum sta: înaJ?Oi pînă la Miţică ..la. liber" 7.it4
;h'il' smtem m stare tre1 1nş1 sa tra- bthsem ŞI am cautat o ftsura (ţmtndu-se numa1 cu mma de ii\~-t
Et~ gem .un om de 60 de kg ca in care să bat pitonul de 10 ba~ustrada întinsă de mine) şi ~?
~- el?" In timp ce Mitică vorbea cm lungime pe care-I aveam agaţindu-1 pe acesta cu o ca- ~Y~
~! astfel , eu cu Dorin discutam la mine. Cum era noapte şi rabinieră de coarda-funicular, ~~
~.. :
~ cum e mai bine să facem in stinca era friabilă, nu găseam • du~ care ei au Inceput să .b·~
; ~ontinuare; uitindu-n~ atenţi nici un loc unde să infig pitQ- tra~a- de corpul _!nert al lui -~~
1n JUr, am CO!JSlatat ca i!lspre nul astfel ca acesta să ţină . In Mtttca, care_horca1a grC?azmc. ~l
f~~ dreapţa e_?<tst~ ur1 _m1c bnneag t1mpul aces~a. Co~tel nu. ma! Pe mme ma treceau naduşe- ~~
!li·., cu stmca fnabtla pe unde, şt1a cum sa-I ţ1na pe Mtttca Ilie: p1tonul de care eram .)<~
:. · după 25 de metri , se poate care incerca să se desfacă, agăţat şi de care il asiguram J~~
r' traversa in ,,Armata", de unde Innebunit de atîta aşteptare. şi pe Mitică i~ea incet, centi- ~~'
:~ dacă am fi continuat oblic In sfîrşit, am găsjt o fisură in metru cu c;enttmetru, inn~bu- .~
Si' vreo 200 de metn nu mai care am reuşit sa bat pitonul mtor. Dupa un t1mp ce m1 s-a ;·.·~
"i-l erau probleme chiar aşa de numai 5 cm şi m-am autoasi- părut enorm de lung, Mitică a 'W~
- ' grele. Cei 25 de metri ne dă- gurat in el , ţinindu-1 de acolo ajuns mai mult mort decit viu ~.;
r~"" deau însă bătaie de cap; şi pe Mitică. Dar cum el con- la Dorin _şi_ CC?stic_:ă_ şi atunci ~
li1W stinca fiind aşa de friabilă şi tinua să .,bată cimpii" , Dorin m-am grabit sa parasesc acel >1!1
Î?J: deoarece era noapte, oricind s-a dus in traverseu fără să loc aşa de puţin plăcut, recu- ~ft
~~: se putea intimpla ca unul din- mai piardă timpul cu baterea perind şi pitonul pe_care l-am ~'P~
JiY tre noi să cadă cu vreun bo: vreunui piton pentru asigu- scos uşor, cu doua degete... :~
~".·.·. lovan in braţe şi să o ia in rare, putind in o~ice clipă ..să Am ajuns, in _fine, in regru- ~
~.. pendul, lovindu-se de toţi pe- zboare" şi să-şi rupă in cel pare, un~e aş f1 avut un chef ·~~
il.~ reţii , in cel mai bun caz! Iar mai fericit caz gitul. La un nebun sa am la mme vreo sti- ~~,;
·~· Mitică parcă innebunise: nu moment dat chiar am inghe- clă de vodcă pe care s-o 1 ~
t%5: înţelegea de ce stăm atîta, de ţat de spaimă cînd am auzit beau aşa ca pe apă. Din pă- '{t
~~ .ce nu mergem o dată sus ca un ţipăt şi am auzit ceva poe- eate, nu aveam de unde să ~~
~~· să tragem de el... Pentru nind pe asfaltul din prăpastie. obţm o asemenea .. delica- f&l
'~ orice eventualitate am bătut Dar Dorin reuşise să se tesă" . Ne-am dat iarăşi mina, :&f
t~f un piton şi l-am legat pe Mi- prinsă in ultima clipă de un fiind convinşi că de acum in- ~
Il~~ ti că de el, deoarece devenise colţ de stîncă , in timp ce bo- colo totul va merge ca pe 1~
~~· peri~ulos; r1e ameninţa că lovanul • u~iaş de care se ţi- roate , problemele pe_ ca~e. le ~,,
:.!~?_.. daca ma1 stam mult acolo, el nuse pma atunci se făcea mat aveam de depaş1t pannd ;_~
se aruncă in prăpastie . Asta ţăndări pe ş osea, bubuind! nişte nimicuri in comparaţie .~:-
~~ ne mai lipsea! Dorin a ajuns cu bine in re- cu cele prin care am trecut ,i"~
~.'fi- _Trebuia 9ă~ită o soluţie ca gruparea atit de mult do~ită : pînă. atunci . . fi~''
~~: sa nu se mtlmple aşa ceva . unde la scurt t1mp a ven1t ŞI Fund totuşi foarte obosiţi , ~'&:
~.,' Am descoperit-o tot eu: doJ Costică . Din cauza lui Mitică speram că salvamontiştii 'de .~
~~ vor trage de Mitică din .. Ar- am renunţat să mai facem ba- la Gheorghieni or să apară in :#'~
R\,} mata" , iar al treilea va trage lustrada, deoarece ne lua sfîrşit deasupra noastră , să li~;
~oS de el din spate, oprindu;l ast- prea mult timp amenajarea ei , vină să ne ajute să-I tragem ~
~~; fel - să ,,zboare" in pendulul fa- şi Mitică parcă turbase, aşa pe Mitică, care continua să 1'
~- tai. Dar pentru aceasta tre- se zbătea . .. rămînă par a 1iz a t . Pin ă 0~lJ
~;.-~ buia să facem nişte manevre Mi-am spus deci că , deşi una-alta, noi ne-am aşezat ~&
~~ nu chiar simple pent;u noi , Cl;J şanse minim':!, o _s~ reuş!f!l toţi_ !os să _ ne o~ihnim şi să !%'~
~' folosmd corztle. Am mceput sa-I ţmem pe Mtttca 1n echth- ma1 mcercam ..sa-I punem pe •@:
~'~ deci . să amenajărJ] terenul; in bru ye mica brină şi că _astfel picioare". pe ~itîcă , eate _in- '~
~:t~ spectal trebUia sa batem un o sa-I ducem ŞI pe el m re- cepuse ŞI el sa glumeasca şi li~·
~~ piton solid la vreo 4-5 metri gruparea .. Armatei" , dar pe la să ne facă chiar surprize plă- ~~J
ft~ mai sus de locul unde ne mijlocul traverseului a căzut , cute: m-a rugat pe mine să ~'
~~' aflam şi de acolo urma ca Mi- eu oprindu-1 cu vreo doi caut in buzunarul lui sting şi !f!§l
~(;,~ tică să fie _asigurat de la metri mai_ios de br!nă , pe un am_ găsit cu uimire o cioco- ~~~
.~~~~~,.",~'7'@~~~"@~~~<;s;'r.;_'f!f..0'0!.~'~,;><!.t~~~""sW~~,;;."".;,·,;o~!.&.·~veiD"~.<lt.''~1>·
>
.
spate. Ar ma1 f1 trebuit apo1 bolovan mcastrat m perete. lata ş1 un pachet de "Carpaţi" ;;~
~-
~ w~=.-··~ ·-.ţ''0~'"'" """' ,•., .• ";ifi>J.S•~'·
. .~:;Ei:c'•.• •\;nzr.~i€'.....;.~<flk!t@. ._ft.\r·~~!~~~~-~Ar!:-.~t.-~~~~~'i.<::~·~~':?~~~~~~~i~~Am~~~q~;~,c:~~;~~;.c.~~rt::'·;,'f#!~'§J

279
SaDAng - arhiva personală
280
SaDAng - arhiva personală
"@f@0'0.i"~_@if@~@5~®_·'f®<>"0@5~®'"@~@5W@'f@"?~~@i't~@5W@"f~~@"f@%-0~iiiiif~~~$t:~~'ţ"~@~â~a~~'f~@~
~~ .•~~·l~o~./:>"),, ...Jg)i 0 ·~,.~ •••.'~o~ .• ~ .•i")@.a·~ ...~ •• ~l@o~• ... !II'I• • .:J§lio;~,.!)o),,c"l@_oi'Cib•,.:>)o~~~ ... !:JA,,e~P •.•!Ift•...-:i~~ .... ,,,~~:a;.,::~n~:c'.o,,..-~~n
.. ®~ , . •;,§):
W~~ la etaj, l-am aşezat pe Mitică convinşi că e cazul să-I ia· la P.S. - La ora aceasta Mi- ~>i]
~~ intr:un p~t. am băut. cu toti! spital~ M~e imi ~r~ teamă _ca ti că e la Silea, la Şcoala Na- ~~
~~ cea1 f1er~mte, am mmcat, ŞI Mitica sa nu a1ba ceva .,In- ţională de alpinism. Prietena ~-fi.li
;~.: cei de ~~ţă_ (caba~ierul, sal~a~ tern" aşa că am insistat. Pînă lui , Rodica, mi-a telefonat zi- ~~~
r@~ mon!iŞlll ŞI un miliţian, adica la urma, personalul_ de la Sta- lele trecute şi mi-a spus că el ;@~
~~ sectoristul de serviciu), ne-au ţia de salvare a hotărît să-I ia, încă mai ar$! cîteva probleme ~~
~~i întrebat cum s-a întîmplat. totuşi , la spitalul din Gheor- cu mîinile. In ce mă priveşte , ~ii.S
•®.• Le-am spus pe scurt cum a ghieni. Am vrut să merg şi i-am spus să nu se ducă la ~~~
~@~ fost şi i-am întrebat şi eu pe eu, să-I însoţesc, dar cei din Silea. Mă mai gîndesc la ·~
~~~ salvamontişti cum s-a făcut , Salvare mi-au spus că nu e mama mea care şi acum ~@î
~~ că ei nu puteau să acţioneze cazul. Ar fi fost cazul, dar nu crede că adevărul este cel ~i..~
~~~ decît ~ doua zi. Unul 9in ei mai e'ral1 locuri, pentru_.că se scris în ziarul Sportul, nu cel ~~~
:®.;- m1-a raspuns ; .. Şt1am ca e ŞI urcasera salvamont1ştu. Ba pe care i l-am tot explicat. ·~~
~ Brenciu ~colo s_us şi asta în- m-au mai şi apo~trofat, că, Acesta este, de altfel , şi moti- ~"!
~ii semna ca pot sa se descurce z1ceau , eu m1-am facut treaba V\JI pentru care v-am scris PJ;ili
;.~~ şi singuri!" Mă puteam simţi şi să-i las şi pe ei să şi-o această foarte lungă seri- ~~
~@\\ii măgulit, dar mie mi-a trecut o facă . soare. Poate, cine ştie, veţi ifrE>
~~'\' clipă prin faţa ochilor toată Asta a fost.., reuşi să publicaţi vreodată "@1
~~~ drama prin care am trecut şi Acuma mă tot gîndesc şi adevărul adevărat despre ~~
1.~1\\ din care puteam să nu mai gîndurile nu mă prea lasă să ceea ce s-a .1 întîmplat acolo, ~~>\\
~~el fiu. Şi ~m simţit u.n -gust c:m~r ~orm. Oare chiar meritam să î_!l ~unţi, cînd . am trecut pe ~~
~@~ de to! 1n suflet... Intr-un t~r~I(J f1u astfel tratat de Ziarul linga moarte, la l_ocul numit • ~,
'0~~ a aparut ŞI Salvarea. M1t1ca Sportul d1n 22 mart1e, 1985?! Santinela de la G1tul ladului. ~~~

.
~~~ arăta atunci destul de bine şi Dar noi să fim sănătoşi, ~~~
~!j;~ că-n rest ne-om descurca... ~~<?)

. a a a· a a.a a aaa
cei de la Salvare nu prea erau IOAN BRENCIU · •

'-c;)~li
;®_;
~
_ '~·
p
0f. ~ ·
~,f.
~
~
~~ .al capitalei mexicane de la 14 ~~
~@~ milioane, cît are în prezent, la ~4i
~~ 33 de milioane în 1995, şi, ~~
~f..li respectiv , la 41,1 milioane la ""~~
~~~ Virsta or'ologiilor coluh.Ji al VIII-lea î.e.n . Data- sfîrşitul secolului. ~
·~e: rea a fost făcută după restu- ~!~
~@\ Pe vremea cînd nu existau riie de ceramică descoperite Cea mai din ~
mare carte
.gf..~ ceasuri de mînă, iar cele de în apropiere. Specialiştii fran- lume... rb~~
•®' ·®·
~.-....
~~. buzunar erau o raritate, oro- cezi susţin că aceasta este ....~.
i\1l
""
~-,':\~.~ 1ogu.. ,e pu bl-1ce Jucau
· un ro 1 d e ' t re c ele mai v ech·1 ro 11
-una d 1n · În posesia 13ibliotecii un1- ~J\~,
""
~ seamă în viaţa unui oraş. · descoperite în Europa. versitare din Rostock, înfiin- ~
~~ Cînd au apărut ele? Primul ţată acum 417 ani, se află a ~l
~~ orologiu public a fost , instalat Valuri record treia .,cea mai mare carte'" •@•
A~ la Caen , în Franţa, în anul din lume. Este vorba de .. Ma- ~':illli
~1 1314. Se ştie, de asemenea, Oamenii de ştiinţă ameri- rele Atlas din Rostock ", care re.,i
''f~l că primul orologiu cu pendul cani au ajuns la concluzia că măsoară 1,66 metri lungime ~~
ii~~ a fost schiţat de Leonardo da acum 100 000 de ani în insula şi 2,04 metri înălţime. El con - ~
~fj;JJ Vinei în anul 1494. Hawaii s-a produs un val ma- ţine 32 de hărţi foarte bine ifi~ ·
~~ rin uriaş, care s-a ridicat pînă realizate şi este protejat de o ~"<
~~ Frecvenţa plollor la 300 de metri deasupra· mă- copertă groasă de doi centi- ~~
W~ rii. Studiind straturile geolo- metri , din stejar îmbrăcat în ~~
~~ Speriaţi de secetă , oamenii gice ale insulelor, specialiştii piele. Pretiosul atlas a fost ~~
"@1 se bucură de fiecare dată au descoperit la o altitudine realizat în 1664, la Amster- ~'
~~ cînd plouă. Aceasta se intim- de 300 de metri resturi de co- dam de Kore Dierksen şi fiul ~
\i<W plă mai ales în zonele tempe- raii şi de scoici. Faţă de valu- său . ~~
~~ rate. Sînt însă şi regiuni în riie de astăzi , care nu depă- ~!.1
~li.-_ care ploile se ţin lanţ. Aşa se şesc înălţimea de 50 de metri, ... Şi cel mal mic atlas ."*~
•re
® întî mplă ,- de pildă, în insula cele de acum 100 000 de ani ®
~i Kanai , din Oceanul Pacific, reprezintă adevărate recor- Tot în Biblioteca din Ros- ~@~
~ unde plouă 350 de zile pe an . duri în materie. tock se află şi .,cei· mai mic" ~
~~ atlas din lume : 67 mm x 68 ~ii
• · Cea mai veche roată Cea mai populată capitală mm , opera unei imprimerii li- ~:
. tografice din acest or1fş. Da- ~
Cu prilejul lucrărilor de În anul
2000, cea mai tind din 1831, acest mini-atlas ~
asanare a mlaştinilor din de- populată capitală din lume va conţine 26 de · reprodUceri,
parlamentul Deux-Sevre, din fi Ciudad de Mexico. Un stu- colorate de mînă, ale ţărilor
vestul Franţei, arheologii au diu al Biroului Internaţional al europene, ca şi ale continen-
descoperit o roată de bronz Mum:ii (BIM) apteciază că o telot Africa , Asia şi Australia,
cu diametru! de 52 de centi- menţinere a actualului ritm hărţi care nu depăşesc - fie-
metri, construită , după toate de creştere (5 la sută anual) care dintre ele - un centime-
probat?ilităţile , la sfîrşitul se- va ridica numărul de locuitori tru pătrat.
:;,· · · ·"'!"'•0' -~'·"""'·>~~··=>J ·~-~~··"" ·-·--~··:>J"'•~">l'' '"!'):;(•!R~""">.;.~"":ţ'i;;~i.:i\'~~.iîi~~"'§j.)~~(.;-~@·ID<~
ef,~~0~~~j,~fli'0~;'~~j,~~0~~~j,~~~!!'$.~~~j"~&0"Jf~"!:lj.~l,~~!!'~~j"'i§!Ef',ru,~j,.~i<~~~~~~!!'.'
281
SaDAng - arhiva personală
 Acest detaliu al .. economiei interne" a Titaniculw
a apărut in .,11/ustrated. London News" la o săptă­
mină după scufundar~a navei.

Impresia unui artist contemporan privind ultimul

act al tragediei.

În primul din cele două pasaje din cartea sa llustraţiile au arătat inegalitatea socială în
care urmează să apară, Mich!lel Oavie se în- forma sa .extremă şi verticală , cu clasele aşe­
treabă dacă ofiţerii şi echipajul pachebotului zate una deasupra celeilalte, bogaţii , în . mod
condamnat, cu prea puţine bărci de sall(are vizibil, în partea superioară, şi, cei mai săraci ,
pentru a fi suficiente pentru toţi , au urmat o în mod vizibil , în partea inferioară. Schiţel e
poJitică a primei clase, prima salvată . erau aproape caricaturi ale stratificării sociale.
In toate dezastrele, soarta celor bogaţi şi Curînd, după dezastru , ministerul comerţu­
celebri este aceea care fascinează atenţia; şi lui a publicat o statistică clasificată care a ară­
in acest adevăr murdar,- însă universal, "Tita- tat numărul pasagerilor, bărbaţi şi femei , în
nic" este un exemplu orbitor. La fel ca săracii fiecare crasă. Aceleaşi tabele au arătat ce pro-
pe uscat, pasagerii înecaţi ai clasei a treia nu porţie a pasagerilor şi echipajului a fost sal-
au nici o istorie. Oamenii de rînd manifestă vată . Cifrele au fost surprinzătoare şi implica-
puţin interes pentru a cunoaşte ce s-a întîm- ţiile lor inevitabile. A supravieţuit .o proporţie
plat altor oameni de rînd ca ei; şocaţi de inter- mult mai mare a pasagerilor primei clase decît
venţia neaşteptată a întîm plării şi a haosului, orice altă clasă . A fost salvat un total de 34%
ei se încurajează din faptul că, chiar şi privile- din pasagerii bărbaţi din prima clasă, în com-
giaţii pot ajunge la un sfîrşit prematur. paraţie cu Bo/o bărbaţii din clasa a doua şi 12%
Privilegiul a fost rar expus mai evident în bărbaţii din clasa a treia. Nu se putea discuta
timpurile moderne, decît a fost la bordul "Tita- asupra acestor cifre: bogaţii , definiţi ca fiind
nicului". Curînd, după ce a apărut vestea de- oricine din prima clasă, trebuie să se fi bucu-
zastrului, ziarele şi revistele ca Jllustrated Lon- rat de un tratament privilegiat. Pe neaşteptate .
don News au publicat schiţe cu secţiuni ale părea ca şi cum moartea şi dezastrul nu erau
navei . Nimic n-ar fi putut expune, mai adevă­ asemenea personaje importante, la urma ur-
rat, structura socială a lumii occidentale civili- melor.
zate. Pentru a încerca să înţe leg mai bine aspec-
Acolo, pe puntea superioară, în cabinele tul dezastrului, m-am dus la- Philadelphia, pen-
spaţioase, mobilate cu risipă, erau bogaţii, tru a-1 vizita pe John 8. Thayer V. , al căfui ou-
,.marii comercianţi , prinţii comerţului, cei care nic, vicepreşedinte al lui Pennsylvania Rail-
stăpîneau pieţele lumii", aşa cum i-a numit road, a murit în scufundare, însă a cărui bu-
ziaristul prolific Sir Philip Gibbs; mai jos era nică şi al cărui tată au supr.avieţuit_ P.Eintre do-
clasa a doua, în condiţii mai modeste; şi, spre cumentele personale pe care mi le-a arătat , au
partea inferioară a navei erau clasele infe- fost o declaraţie din partea bunicii sale şi o
rioare, patru într-o cabină. În cele din urmă, scrisoare din partea tatălui său 1ambii relatînd
tos, sub linia de plutire, era clasa muncitoare, dezastrul) şi poate cel mai interesant dintre
în căldură, şi zgomot, şi abur, deplasînd căr­ toate prin sinceritatea şi detaliu! lipsite de
bunii cu lopata şi roaba, alimentînd focul în ' artă, unul intitulat .,Titanic" - povestea noas-
cazanele cu aburi, păzind pompele, genera- tră de· M.E.S. şi E.M.E.", două surori , Martha
toarele de electricitate, dinamurile şi motoa- Eustis Stevenson şi Elizabeth Eustis, care erau
rele. vecine ale familiei Thayer la Haverford.

282
SaDAng - arhiva personală
~~A"§'\"'~.fo~~~~~~~4~~~~.:i!!.~âT~.fo~~~..â'l'~~'l'~~-~F-~~~
;~~~ o2r.'~~~~~~'~_t,~§~~~~~...iG'~';~~~§~sC6:~~...~~~~~'~f.@JR
~
~
~
Povestea,scrisă de Martha, începe cu suro-
riie carE!_ apreciază fiecare moment al călăto-
boldea săvenim săo vedem , spunînd
vom găsi pe el şi pe doamna Thayer pe punte.. ~
că
îi
.li
~
~
~
1. •
rîei lor. In duminica fatală- 14 aprilie 1912-
ele au scris scrisori înainte de serviciul reli-
gios, şi-au petrecut după-amiaza citind, au

şi cină delicioasă
luat ceaiul pe punte, s-au plimbat pe puntea
vasului au savurat "o cu un
Mi-am pus paltonul de blană peste toate ce-
lelalteşi Elizabeth spuse că
socotea
ceasul, ceea ce îmi aminti că al meu era agă-

Mi-am luat ochelarii şi

să-şi
ţat lîngă masa de scris şi l-am luat repede. !li
punga pentru bani
ia

mă-
1
~
~~
b
:i)t menu suvenir" . După cină , au ascultat .. un runţi, precum şi o batistă curată . Am plecat ~
~~' program muzical superb în camera de recep- din cameră, lăsînd luminile aprinse, radiatorul - ~
ţie" şi , pe la 9,30 p.m ...s-au dus în salon, încă- în funcţiune , ca să fie cald la întoarcerea .
!!lii perea cea mai frumoasă, cu un şemineu". De- noastră . Am închis uşa , am coborît co ridorul ~
~ oarece terminase de ' citit toate cărţile sale, lung şi am urcat scările. ~
~~ Martha împrumută cartea lui Shackleton des- Pe puntea următoare ne-am întîlnit cu fami- ~
pre Polul Sud de la stewardul bibliotecii şi pe- lia Thayer, care părea că ne aşteaptă , şi am ~

ţarilor şi gheaţă. "Toată ~

trecu o jumătate de oră privind imaginile ghe- început să urcăm spre punte cînd un steward
m
~
plutitori ale întinderilor de a strigat lumea înapoi în cabine pentru
colacii de salvare". Ne-am întors şi nu-mi ~
cii

1
1
Inainte de a merge la culcare, ea îi atrase
atenţia lui Elizabeth că mai aveau de mers amintesc să fi fugit, ci am mers repede spre
doar două nopţi şi "n ici una din noi nu a fost cabinele noastre, şi Elizabeth se urcă şi trase ~
incomodată de răul de mare".
lată relatarea Marthei privind acest eveni-
doi colaci de salvare pe deasupra dulapului ei. ~
Atunci ne-am spus că trebuie Să fie serios
dacă s-au ordonat centuril e de salvare şi eram
11
1
ment: .
•Dormeam dusă, cînd la 12 fără un sfert, am foarte speriate, deşi foarte liniştite.
fost trezită de un sunet teribil, cu zgomote Am urcat din nou scările, ţinînd în mîini co- ~

grozave şi tăioase care au durat cîteva mo-
mente. (Surorile au fost printre cei foarte pu-
Si: ţi ni care au fost alarmaţi de şoc. Amîndouă
~ eram foarte speriate, stînd în pat şi aprinzînd
I
~
lumina.) Uşa noastră - era la cotitură şi curînd
auzirăm voci în hol , astfel că Elizabeth îşi
puse halatul, papucii şi boneta şi ieşi in fugă.
~ Imi era îngrozitor de frig şi tremuram de
t~ spaimă şi frig, neştiind ce să fac. Stewardul
~ nostru coborî pentru a inchide intrarea şi l-am
~ intrebat dacă s-a dat ordin să se închidă toate
~ intrările însă el spuse " Nu , este doar frig, mer-
linişte anunţurile ~
lacii de salvare şi ne-am întîlnit .din nou cu fa- · •
milia Thayer. Am citit în
"înăuntru în partea din faţă" şi "înăuntru· în ~
partea din spate". După ce ne-am pus colacii m
de salvare, doamna Thayer sugeră să luăm ~
paltonul lui Jack, şi Elizabeth şi cu mine ~
ne-am indreptat spre camera stewardului şi, ~
cind doamna Thayer luă paltonul, noi luarăm ~
păturile, neştiind de ce, pur şi simplu fiindcă ~
eram acolo. ~
Mintea mea este goală în ce priveşte călăto- ~
ria pe care am făcut-o pe puntea navei, îmi ~

1
~
B
geţi la culcare; nu este absolut nimic". Inainte
ca Elizabeth să se întoarcă, m-am decis să mă
îm brac văzînd un domn intr-una din camerele
opuse că îşi trage pantofii de pe coridor.
amintesc însă clar că eram aproape de sala de ~
gimnastică, pe partea tribordului ci nd l-am vă- ~
zut pe domnul lsmay (preşedinte al lui White ~
Star Line, care poseda "Titanicul" ) ieşi nd şi ~~

a~
~
Cînd se intoarse sora mea, ea povesti des-
pre mulţi oameni aflaţi afară, pe jumătate im-
brăcaţi, o femeie cu o cosiţă albă şi subţire lă-
m sată pe spate şi o pălărie din pene; de aseme-
~ deschidă uşa.
. • nea, un om era în camera sa, incapabil să
Era foarte ingrijorat, strigind
~ după aJutor, şi tînărul Williams (un binecunos-
am remarcat că se îmbrăcase în grabă, deoa- ·!li
rece pijamaua era sub pantaloni. După ce ~~
ne-am luat pledurile: eram pe scara punţii A, ~'
cînd au sosit ordine ca femeile "şi copiii să se ~-
bărbaţii şi ~.:~
indrepte spre puntea de suprastructură, iar
spre tribord. Elizabeth cu mine
ne-am luat de mînă, să nu fim despărţite in ~

1
B

~
~
cut jucător de tenis amator şi prieten al tină-
rului Thayer) puse umărul şi o sparse. Stewar-
dul era foarte indignat şi iritat, trebuind să-I
reţină pentru degradarea frUm oasei nave.
Eram gata să-mi închei pantofii şi ea spuse:
mulţime, şi toţi ne-am îndreptat spre punte, ~
noi urmind i ndeaproape pe doamna Thayer şi M
pe servitoarea ei, urcînd scări înguste din fier ~
spre puntea de suprastructură din faţă, care, ~
pe "Titanic", era pasarela căpitanului . In capul ~
9Ml " Martha, de ce te îmbraci?'' şi am spus că mă scărilor, l-am găsit pe căpitanul Smith , care ~
~ simţeam mult mai in siguranţă îmbrăcată, pu- arăta foarte ingrijorat, aşteptînd neliniştit să ~~~
~ tind să merg la culcare mai tîrziu dacă totul era coboare· după ce noi urcam. ~tunci nava se ~'
~ in ordine. Atunci se hotărî şi ea să se imbrace. înclină puternic spre babord. In timp ce ne ~
~ Nu ne-am grăbit şi ne-am îmbrăc at complet, sprijineam de pereţii cabinelor ofiţerilor, erau \IJlJ
LI
~
ca pentru micul dejun, luîndu-ne scrisorile de
credit şi banii. De asemenea, m-am hotărît să
aprinse rachete deasupra capetelor noastre, ~~
ceea ce era foarte alarmant, pe măsură ce ne ~
~ mă pieptăn şi să-mi pun ilicul şi. taiorul de dădeam seama pe deplin că dacă "Titani cul " ~
~ iarnă vechi, dat fiind că era frig. In timp ce îşi folosea radioul în scop negativ şi trimitea IJ
!5 Elizabeth se pieptăna , nava, pe neaşteptate, rachete, trebuie să fie serios. La· scurt timp ~~
~ incepu să se scufunde treptat, speriindu-mă după aceasta, a sosit ordin dirr··partea stewar- ~
~
1 foarte mult şi am imboldit-o să nu mai facă
eforturi, ci să se grăbească.
dului de la restaurant să coborîm pe puntea A. ~~
Doamna Thayer interveni "Spune-ne undG să m
~ 11 Tocmai cind eram gata îmbrăcată şi ea îşi mergem, şi vom merge. Ne-ai dat ordin să ur- k1~
~ punea ilicul, domnul Thayer (domr'lul Thayer căm aici şi acum ne duci înapoi" , şi el spuse il
~ senior) apăru la uşă, pe care o deschisesem, "Urmaţi-mă " . ~
g,»
~
şi ne spuse că era bucuros că ne-am imbră-
cat. Credea că nu era pericol, însă ne izbisem
Ajungind pe puntea A, am putut vedea, căci
punţile erau luminate cu electricitate, că o
It
~
~~ - de gheaţă şi era multă pe punte şi el ne im- barcă era coborîtă , in paralel cu ferestrele; ~~

283
SaDAng - arhiva personală
~@~~@~~~@~@~'i'@~&,~®'t~~@~@"â'~~~~;,;;~;~,<~@'"ft.i\~f~~l~@)~@~~~i.i_~~~'W;.t~d.~'"fi.t~l'k~'"fi.t~~~~
~~$~:.@(!;.,11t!•.. ::i;!a@:~. ~ ... ~,o~6 •• (JC'.,,~~(!;:.tteo;!Jl:.~~ăt}~~~(i..~~~,.:!f:.~iia~~.~~.-fie:•,o~~f'm~~~~.l':u~~~~~~'im~~~~~~;e~\!.~
•®: . . '
f~i pînă la apă". Atir:tgî~d apa, au strigat de pe ~@~
a,;~ punte . pentru a ştt cme a preluat comanda şi \g>l!g
fu@/6 un om răspunse ,,Ajutorul de timonier". Apoi. ~ftl
~.' au spus ,,Aicineva't Şi el spuse ..Sînt singur" . · ~~
f®~ Apoi ei au spus: .. Iti vom trimite încă doi oa- - ~~
~.,;_~ meni" şi curind coborîră şeful de echipaj şi un ~ă
lffi
•®.'
simplu marinar pe parîme în barcă.»
Colonelul Gracie, un istoric militar amator. ~
·~
~@~ a scris relatarea cea mai lungă şi cea mai bine ~
~:IW ~oc~mentat~ a_ unui p~sa~er din ~rima el~ . ~~~
~~ In ttmpul cnzet a fost mdtspensabtl, adunmd, ~
~'®.' cu prietenul său Clinch Smith, femei şi copii {~
~~~ pentru bărci. (Smith, după ciocnire, luă o bu-· ~@~
-~~ cată plată de gheaţă şi îi spuse lui Gracie că 1?~
~t\ ar putea să o ducă acasă ca amintire.) ~
~~~ Una din ~urprizele _din cartea lui G_racie, pe ~
;(§!• care a sens-o cu ajutorul oftţerulut secund ~·
~~ lightoller, a fost mărturia sa asupra numărului ~~-~~
~i de femei printre mulţimea stupefiată , îngrămă- ·
W~ dită la pupa Titanicului, cînd acesta s-a seu- ~
~~ fundat. Gracie a fost aruncat peste bord în ul- ~·
~i,~ timul moment; el a văzut femeile, spre uimirea r~
~~ lui, în ultimele minute; a crezut că toate te- iri
~~~ meile plecaseră: . _ . _ _ . .. . ~
·~~ . Gracte a spectftcat ca, datontă manmu Ttta- ~~
~@i ntCU~Ui, n_imen_i nu putea_~ ştie ce ~e întîmpl~, r~~
~6 afara de tmedtata sa vecmatate, mat mult oectt ~

.
~~~ cineva, care stînd la colţul unei străzi, poate ~'
ă~~ · şti ce se întîmplă peste patru străzi. Cu toate ~~~
.ii@i acestea, de la familia Thayer, ,Gracie şi alţii, r~
~~~ apare o imagine rezonabilă a celor întîmplate ~
~ ~~~el-. ~
~~~ Căpitanul . preună cu
Smith: s-a scufundat im _Cel l_!lai_b_un martor din clasa a doua este ti- ~~
fu®i narul _mvaţ3:tor_ Lawrence ~e~sley, care şi-a i-~;
~6 nava sa. ammttt un mctdent care ajuta sa se explice Rl!
~~ statistica. El era pe punte cînd două femei ~·~
~f~ acestea erau deschise şi un scaun pliant era s-au -îhdreptat spre balustrada care separa · ~
fu@i pus sub -balustradă pentru ca noi să pă'şim pe clasa a doua de prima clasă . de pe punte. Ele ~~
'~ el. Nava se înclină rău atunci şi barca atîrna au întrebat un ofiţer, care bara calea, dacă pu- ~
~.;~ departe, astfel încît, nişte oameni spuseră : teau trece spre bărci. Nu. le spuse politicos $<~
~~
~@/J.
.,Nici o femeie n-ar putea să păşească peste
acel spaţiu". S-a strigat după o scară de pe
ofiţerul , bărcile lor ~rau jos _pe propria lor
punte. Beesley conch1de: ..Daca doamnele din
1!1 ·~
~~ una din punţile inferioare însă înainte 'ca ~lasa a doua s~ presupunea că nu trebuie să r~
~~lf, aceasta să ajungă, eram cu toţii în barcă. Nu mtre pe o barca de pe puntea primei clase, în ~
~:;;~ ştiu dacă au tras barca cu căngile, însă spaţiul timp ce pasagerii clasei a treia aveau acces la ~.l!'g
~l era uşor de sărit cu ajutorul a d.oi oameni punt~a cl~ei a dc:>ua, s-ar părea că se pre- ~
~~ aflaţi în barcă: Singurul bărbat· pe care îmi seaza mru degraba asupra celor din clasa a ~
~~ amintesc că l-am văzut , a fost colonelul Astor, doua şi acest lucru este susţinut de procenta- 1,1
@:;;~ care a păşit prin fereastrŞ tocmai în faţa mea, jul scăzut salvat." Beesley, el însuşi, a plecat, m
fu@/~ cînd un marinar spuse .,Inapoi, domnule; nici .deoarece, atunci cînd s-a uitat jos de pe pun- r~
~' un bărbat în această barcă". El remarcă că tea superioară la o barcă care balansa la nivel' ~
rr.;;1 voia să aibă grijă de soţia lui (care era insărci- cu pun~ea ~ · ':'n mem~rl} al echipajulu! i-a ~
a~ nată) , însă, spunîndu-i-se din nou că nici un spus ca mat bme ar san, ceea ce a facut, ~!!
~~ bărbat nu putea merge, el strigă .. La reved~re" aruncîndu-se în halat. ~
~, şi spuse că va urma într-o altă barcă, între- Beesley a sărit cam la două ore după ce Ti- ~
~~ bînd numărul bărcii noastre, care se spunea tanicul a fost lovit. Atunci tribordul era pără- ~
â11.~ că era .. Nr. 4". sit; ş i Beesley a fost sfătuit să-şi încerce noro- ~
fu~~ . Păş ind prin fereastră, am fost obligată să eul numai după ce echipajul de pe puntea B a '~
~~' arunc înapoi pledul, deoarece cu paltonul de căutat şi nu a mai găsit nici o femeie. Totuşi , ~
~~~ blană şi uriaşul colac de salvare din plută , au murit mai mult de o sută de femei. Unde ~
B!J eram foarte stingace. Mai tîrziu am constatat au fost ele? Şi unde - în momentul în care ~!!
~~ că stewardul sau marinarii au aruncat pledu- Beesley a sărit de pe o punte părăsită -era ~~
'~ riie în barcă şi au făcut bine căci Elitabeth era restu! "masei . um~nităţW' -..pe _ ca~ - <:ol~nelul ~
•lil• în preajma unui copilaş îmbrăcat subţire şi a Grac1e, cu o Jumatate de . ora mat ttrztu, pe fi•
~lf, unui membru al echipajulu j scos din mare, neaşt~pţat~. a văzut-o t::e~ărsind~-se' de jos f@~
~i Cred că barca · noastră a luat toate femeile de , tocmat mamtea scufundarn navet? ~
~~ pe punte şi a fost ultima la babord care să fie Ancheta engleză nu a Jost interesată în ~
,@~ cob6rîtă. Doar un singur bărbat a coborît cu ace5te întrebări; Lordul Mersey nu a ch~mat -~
~":\~ noi; barca a fost coborîtă încet, întîi la propă, nici un· singur pasager al clasei a treia . . lnsă ~~
~~ apoi la pupă, cu multă grijă. Aproape de apă , I-au tulburat pe politicianul din Michigan care ~
~®~ omul dădu .ordinul .. Las-o să meargă" însă noi se ocupa de ancheta americană, William Alder '-~~
i®.i toţi am strigat .. Nu încă, e o distanţă mare Smith. După ce s-a încheiat oficial ancheta · ·.
a:x~
{l;®~~@~.sw'~~~~-'Yioi~~~~&~@~'*'t.i\~'@~~W..'"f~W@~~""&~~~@"'-'@~®~~t;;~~~®.~~
:0':fi~r-~ ..~•• ~~~~~~,(ic·~~~ ... ~~~~-·~~.~~Cl;..,Pe;:.,.~llfţ;t.w.,..~~~~.~~1i~-f"C._.~.~ro~.,i'.e ... -:.~:~•• ~~<G~6~•fle•.··

284 SaDAng - arhiva personală

\\®t!f.'f'~@'f'~~i/;~~~~~~~~~~0~~~~@"'$'~~®~@)~@.~~..."@~iţ~~r.:~~..W@"fi.i\~~~@~@~~0~@"fr.i~~~~@~~";[@~
?~--'ffl;ifl.,:;s~..,•.:;s.'mi;l.. ..,~<>O.";!;l•-·i:l;'~~(l;.. ...,••:;s.'i\'!c;;.,..,.,:;r.>,§<ii.. toe•.•~~"'.. r<:~:;,;"~.,~.e· ·""'m'-• '"''·•<J;;,,§.;;•. "".,:;,;"~.,.. toe,,<JO,!l!"-.• '•~~

~~ Senatului, la Washington, senatorul Smith a ,,se i ntimplase ceva in ~ărcile de _la _tribord". ~
g~~ plecat la New York pentru a conduce o cerce- Lowe a spus anch~te1 Senatul':!' c_ a ~ des- ~~
~~ tace indeJ:~endentă . cărc~t un foc ~e '!:rma pentru a n~p1ed1_ca ,.o ~~
?.\Wii El a spus unui reporter că era adinc tulburat mulţ1me de 1tallen1 care ..pnveau _f1x f!'lal mult ,0®;
r~ de tot ce li s-a intimplat pasagerilor clasei a sau mai puţ in Ca nişte an_lm_ale salbatiCe gat~ r~
~ treia şi voia să ştie dacă aceştia au suferit să sară" i ntr-o barcă. Ma1 t1rz1u a af1rmat ca ~~
~~ vreo restricţie. Evident, avea rezerve asupra nu a intenţionat să spună că .,a~imalel~ să!ba~ ~
~ mărturiei ofiţerilor ,.Titanicului", dat fi ind că ti ce" erau italienii; el a vrut sa spuna ca e1 •®.l
~; ambii, ofiţerul secund Lightoller şi ofiţerul al erau ,.t ipul rasei latine" _ r@~
~ cincilea Lowe i-au spus, in mod categoric, că De asemenea, Lightoller a constatat că re- ~~
~~ n-a existat nici o restricţie şi că toate clasele volverul său era util. După plecarea ultimei ~~
~ a~ fo_st tratate i_n mod egal. Ţotuşi, _s-_a doved~ţ bărci de salvare, el s-a i ndreptat _spre partea ~~~
~i ca Ughtoller ŞI Lowe nu dadusera mformaţn din faţă pentru a umple ŞI a cobon barca pen- :@l•
'f.@'J! exacte. La New York, Smith a găsit un emi- tru caz de pericol nr. 2, mult mai mică... M-am ~
~ grant care văzuse un membru al echipajului urcat la bord şi am găsit trei sau patru oameni fJii
~~ i ncuind o in_trare intre clasa a treia şi punţile ascunşi sub locul vislaşului". Aproape cu un ~
~; superioare. lnsă incidentul părea să fie izolat sfert de secol mai tirziu, Lightoller a scris de- {!§l•
'fi, şi n~oncl~dent, _da! fiind c~ emigranţul a spre acest i~~ident : .._Da~i-!"li voi~ s~ spun că ~
~ contmuat sa spuna ca pasagem _au spart mtr<!- ei nu erau n1c1 englezi, n1c1 amencan1; de fapt, ~il
~~ rea_ şi după _a<;,eea au_ fost tr~t~ţ1 l_ a !el ca ce1- niciodată yn
viaţa mea n-am_fost atit de nes: ~~
~ lalţ1 pasagen. In_alt~ m~er:nnan ~x1sta ~apoart_e pus de mmdr!J de rasa vorb1toare _de eng)eza :~
~ ale unor sţ~prav1eţU1ton a1 clase1 a tre1a ca f1- cum am fost 1n acea noapte. CuraJul cu smge ~@li
~~ ind adunaţi · in spatele fringhiilor de către . rece, calm, lipsit de egoism exemplificat, nu a ~l<il
~ mem~rii _echipajului. Cîţi au fost <!5tfel reţi':Juti fost niciod_ată depăşiţ. -~1 a conţinuat, .. m~a.T ~~
~; sau c1t t1mp sau de ce - nu se şt1e. Nu ex1sta ocupat rap1d de aşa-z1ş11 pasagen clandestm1 . :~
~~ nici o mărturie că a existat o politică generală Citeva ameninţări, însoţite de mişcarea unui ~~
~ a navei de a reţine pasagerii clasei a treia in revolver gol, curind au golit barca care a fost ~~
}~ timp ce restul a scăpat. · rapid umplută şi pusă la apă". k,e
~; ~o~rte curind d':!pă d~st!u a existat _un Ofiţerii ..J'it~nic~l~i" ştiau de la in~epu~ că :~.,;;
~~ stngat de protest, m spec1al m Statele Un1te, nu erau barc1 suf1c1ente pentru a gazdui pe ~~
?~~ di~ partea ziare}o~ şi.. a altora c~re voiau·_să toţi ce_i aflaţi la bord; curi~Jd, ş_i-au _d~t s~ama ~
~ şt1e de ce ,.Titamcul a avut at1t de puţme că ex1sta, de asemenea, o msuf1c1enţa de ~·~
~ bărci de ~lv~r~ şi CI~ ~e. nu au fost t?ate um- · echipaj instruiţ. Est~ g~e~ s_ă rezişti concluziei ~
~ că, 1n aceste lmpreJuran disperate scopul lor :@1]1
.
plute. Pnme1 mtreban 1 s-a dat raspunsul
~ era, conştient sau inconştient, să salveze cit ~~

1
foarte curind: ,.Titanicul" a aderat la regula-
mentu! brita_!'li_c._ care era i_!'lvechit. Cel~ de _a mai mulţj pasageri din prima_şi ~ doua clasă ~~~
do~a ~ntr~b_an 1 s-a _dat ra~punsul_ ma1 puţm - c~re, - ~n <:>nce c~. erau ce1 ma1 _apr9ape de ~~
li! :J rap1d msa _m c~le _dm_ ur!"la a apa~ut la an- bărc1 _- 1namte ca mtreaga oper_aţ1_e sa f~e C?- ~@!"
~~ cheta a~encana ~a at1t ~1ghtoller ŞI Lowe, 1~ pleşita de hoard~le care nu pot f1 ţmute 1n fnu ~~
~ babord ŞI, respectiv, la tnbord, au presupus ca ale clasei a tre1a. ~-:~
~~ ar fi riscant să se _um~~e ~ărcil_e ~are încă er<!_u in acea_măsură, este co~ect ~ă se spu~ă c~ ~
~~ suspendate de fnnghu; f1e barc1le ,,s-ar pra- cei bogaţi au fost prote1aţ1 faţa de ce1 sarac1. ~~
~~ buşi", aşa cum s-a exprimat Lowe, sau fringhi- însă trebuie să ne amintim că din bărbaţii din ~~
~ ile ar ceda. Ei nu ştiau că Harland and Wolff prima clasă doar 58 din 173 au fost salvaţi :- ~·~
~.li au testat f rînghiile ş~ a':l stabilit că ar putea să 34'1b nu este un procentaj ridicat, deşi, este ui- ~
~~ suporte greutatea barc1lor de salvare umplute mitor mai mare decit acela din celelalte clase. ~~
ti: la capacitate. _ Banii nu au fost suficienţi; mulţi dintre cei mai ~~
~ ~r din . spu_:;ele lui L!ghtoll~~ şi Lo~e ~~i~ bogaţi şi cei mai binecunosct.iţi s-au inecat, ~@~
~ cu 1mpres1a ca au fost 1ngroz1ţ1 de a f1 grab1ţ1 incluzindu-1 pe colonelul Astor. ~
6~., de pasagerii cupri nşi de panică. De indată ce- Wilfred Scawen Blunt, scriitor, a scris in jur- ~@J~
~~ a auzit că nava s-a izbit, Lo we s-a echipat cu nalul său că, dacă cineva trebuia să se înece, ~~\

1'
.
~
1 1 u~ re~ol~er. Cind au plecat _aproape jumătate cel mai bine ~ra să se i ntif!1ple mi!i<?naril?r ~n: ~
dm barc1le de la babord, of1ţerul şef Wilde a glo-americam. Era un sentiment nd1pol ŞI, fara ~~
venit la Lightoller de la tribord şi 1-a intrebat îndoială, împărtăşit pe scară largă: lnsă a fost ~.~
u nde erau _arm_ele. Er_!! ':In~ _d i~ sarcinile l~;~ i şi este incompatibil Cl;J noţiunea că toţi cei bo- ~\
Llghtoller sa pnmeasca ŞI sa 1a m responsab1- gaţ i s-au bucurat de un tratament favonzant. ~
litatea sa revolverele şi mu niţ ii le, astfel că ii ~~
6~:J conduse pe Wilde şi pe căpitan in cabina sa, ~~
~ dîndu-le cite un revolver. Light oller deduse că Traducere de SMARANDA PETREA • ~
~ .. ........ ............... ,,,•........ ·······~··· .... ... ................ ~
~ bil in vi aţă a neuronilor. lnsti- ~~:
•®: tut ui naţ ional f~ancez de cer- ?'~i
~~ cetări in domeniul gerontolo- ~
~ Ce-l mal aduce omului de ani acest n ui'T)_ăr ajunge la giei a pus la p!JnCt un sistem ~
{ro~ bătrineţea · 100 000. Dar, chiar şi in cazul de gimn asti că mental ă pentru ~~
~- exercitării unei intense activi- oamenii in vîrstă, bazat pe ..@"'
i®~ incepind de la virsta de 25 tăţi intelectuale, omul folo- acţionarea rezervelor ascunse ~~
~~ de ani, creierul uman pierde seşte doar a patra parte din ale creierului, pentru a corn- '~
'.~ anual citeva zeci de mii de neuronii din creier. Pentru pensa celulele nervoase ~l<~
neuroni, iar după virsta de 40. menţinerea cit mai mult posi_ - moarte.
~-,~
·• ·~~....~~~@",..âW~@~~~~~f.i~~"t@~~'"i'~~®0&~~~~l@)~~-~tiîi~®"m~~~~'"f@i~@~~
,fte ...~~ol'fe\,~~~~~.~~,tfC ..,:=r:.t~~.,f11C'-..~i'§:GO:,fiic:...~"W!(.i<.,~~Ja:"'m;c;;,,l"(!.,.~~fic ...~'m'~.!i:t~...~"a!2~oii2'0jo~~(•....oăa•.o~

285
SaDAng - arhiva personală
286
SaDAng - arhiva personală
~f~~!~j~f?Ict~~~~l~~~!~~~!~~~l~~1~l~I~&\~!~~0~~I~I~~f?!~~~~l~~~~l~i~,
~ ale românilor, sat care, cînd îşi pogoară tur- aici, ori de la moşii lor din Mărginime, pe §E:~
~:~ mele la vale pentru 1ernat, albeşte cu ele ver- .,gura de rai" a munţilor Căpăţinei şi Lotrului. ~~
a~ sanţii munţilor, ca în .,Turmele" lui Eusebiu şi-a . prelins .. Mioriţa" cioporul de stihuri, cu ~~
'.®• Camilar. Sîntem într-una din vetrele cele mai rostogolire limpede de izvor, şlefuind prin t®~
r@~ vii ale .. Mioriţei", printre bătrînii de-aici fiind veac pietrele aceloraşi rime, pînă cînd pietrele ~~
~~ d~stui _care jură pe.'! .. Mioriţă" .~ocală .. spl!nîn~ s-au !ă~l!ţ scumpe ia~ izvo~ul a deven!~ ba1a9a ~r:-9
a~ ca nu 1n Vrancea.c1 m Va1deen11 Vîlce1, on, ha1 de capatii a neamului romanesc~ Bac11 de-a1ci ~~
t.~= să zicem, la strămoşii coborîţi în veac din sînt baei şi peste turme, dar şi peste o veche '.~
r@~ Mărginime*, s-a ivit întîia oară balada. Că de comoară de cîntece legate de păstorie. Profe- ~i
~~ sorul Vartolomeu Todeci, iniţiatorul ansamblu- r:~
~~ * Localnicii, în cele mai tefere şi mai crin- lui de fluieraşi şi băciţe-dansatoare din Vai- ~
~~ goase familii, cele ce ţin rostul satului, viaţa deeni şi arhivă vie a tezaurului folcloric al lo- ~~,g
~: lui şi puterea lui, nu sînt vîlceni, ci o spiţă a eului , ne vorbea dţlspre o .,Mioriţă" locală , ~'
~ Mărginimii Sibiului, altoită cu inşi veniţi din care se cheamă .,lnvîrtita dorului". Ea cu- i~~
~~ Alba şi din alte părţi ale Ardealului. Ca şi por- prinde 24 de părţi melodice, potrivite pe fluier, â~
~~ tul, ca şi obiceiurile şi datinele, ca şi cîntecele ca un orar muzical al zilei şi nopţii păstorului , ~®J
~~ şi horele (care-s cele de peste munţi : .,învîr- cu 24 de ceasuri la fel de treze în veghea oi- i@1
{@" -tita", .,Haţegana", .. Jiana"). ca şi artele (inclu- lor. A fost compusă de un cioban vaideean, ~
~~ siv culinară), arhitectura caselor e transilvană, Ion lscru, în anii primului război mondial. aM
~~J ma1 puţin albul zidurilor, care a înlocuit siniliul Ce se mai întîmplă astăzi în vatra vîlceană a ~~
~~: din satele strămoşeşti. Vaideenii au venit de .,Mio!iţei'"? ~:
~ peste munţi în cîteva succesive valuri, înce- Stam de vorbă cu cîţiva dintre bacii rămaşi r.~~~
M® pînd din veacul al XVIII-lea şi pînă pe la mijlo- şi acasă. Cei cu multe oi, cum sînt ei, îşi au ~.
~~~ eul celui următor. Au pogorît după însîngerate •.statul major'' al iernii aici, în sat. Îşi trimit fu~;i
~~~ răscoale şi aprige judecăţi cu grofii, abando- turma cu feciorii ori cu ciobanii angajaţi ~'
t.~ nîndu-şi vetrele dar luînd cu ~i . în suflete, anume şi, la răstimpuri , se suie în tren şi cad ~
r~"') aceste vetre, cu tot miracolul lor de vechime, fă!ă veste asupră:le, ca să v_adă cum le gospo- ş~
~~ de dăinuire şi "duh. N-au putut pogorî multe daresc avutul. Smt de f~ţa Ion_ Lon~inescu, ~~
:G~~ turme, au strecurat prin munţi, prin .. Vama om_ la peste 50 de am, tata a noua cop11, Adam fri'
~ Cucului" , doar puţine oi , au coborît deci să- Craciunescu, şi el tată de mulţi copii şi, ca şi r~~
~jl raei , dar bogaţi în dîrzenie şi mindrie istorică , Longinescu, unul din abonaţii permanenţi la ~~
~~~ · găsind aici, la Vaideeni, nişte oameni la fel de trofeele "tîrgului-expoziţie de ţu~cană albă" 81~
~~~ săraci , nişte "rumâni", robi ai moşiei Bis_triţei , care se ţine anual în Vaideeni şi la care parti- ~~:
f~. cu un sat atestat în hrisoave la 1504. Intr-o cipă ciobani şi specialişti ai oi,lor din multe lo- r~
r~ vreme 'în care cei din Sălişte , din Poiana ori cu_ri. ~ de faţă şi tînă~ul vi~epr_eşedinte al Con- ~
~·!!! din Răşinarii Mărginimii îşi trimiteau feciorii la s1huiU1 popular, Ach1m Baluţa, neam de cio- #j•;il
~!! marile universităţi ale Europei, ca să-i facă oa- bani, cu părinţi ciobani, cu fraţi ciobani şi su- IG~~
f~ meni cu carte înaltă, in scopul unui apostolat · rori băciţe , ins "şcol~t" , dar cu sufletul de cio- f~
~@, naţional şi social , cei din Vaideeni abia îşi ban . Ne povestesc ca transhumanta a.cestui an ~,
Şi•!!! scoteau .,la drum" , adică la actuala şosea de merge, cel puţin deocamdată, bine, că ..recla- ~~~
~!Î asfalt, măruntele case ascunse prin văgăuni; maţiile" venite de pe urma ciobanilor călători ~~
~~ abia vedeau cum pe drumul acesta (întîmpla- prin ţară şi ..stricători de culturi" sînt mai pu- r~
,(§i• rea se petrecea la începutul veacului) se ţine ca-n alte dăţi. Dar şi ciobanii, spune cu f~
§'•il(
.(Q) iveşte prima căruţă ,,braşovenească", armată un oftat Longinescu, sînt mai puţini. Oricît i-ai · ~'l1
~8 cu fier, nu cu lemn de gorun uns cu păcură, plăti , cu orice i-ai momi , prea puţini tineri din ~lf!l
~~ cum era·u căruţele lor. Şcoală, în Sălişte, este Vaideeni , şi nu numai din Vaideeni, se mai fac !~
:®.• încă din 1616,Jn Vaideeni ea s-a deschis abia ciobani - adaugă Crăciunescu . Feciorii cei ~
~ în 1839. Oamenii, prin aceşti munţi pustii , au mari ai lui Longinescu şi ai lui Crăciunescu . #j·~
~8 trudit din greu ca să-şi refacă , într-un timp is- ca şi ai multor altora, sînt studenţi ori absol - ~~
~~ toriceşte scurt, un rost, o viaţă, o nădejde de venţi . de facultăţi. ~~
t~
~ii!
viaţă, ca să aburce cu ele muntele vremii, pînă
pe culmea pe care se află astăzi. Şi care nu-i
·
"Ciobănaş la oi m-aş duce./ Dar nu-m 1
place caşul dulce" .. . Nu se prea' mai înghesuie
:r.
~
~~ cu nimic mai prejos decît cea a Săliştei , Poia- omul la_ci?bănit, d~i caş~l îi place. E o .viata ~;r!i
~~ nei sau Răşinarilor. Şi e frumos că ei , aceşti de aspra ŞI nemiloasa truda v1aţa asta a c1oba- ~~
;.~~ oameni, devenind .,olteni" , adoptînd perfectul ni ei , toţi căşună asupră-ţi, şi soarele, şi ploaia, '~
~; simplu şi legile locului, îşi păstrează legăturile şi viscolul , şi zăpada, şi acei paznici draconici ~i
fir~ ·cu cei "de dincolo", din Mărginime, ba, ma'i ai transhumanţei , de care nu prea scapi fără ~
~~ mult, se mîn9resc cu ei , se mîndresc că des- bir. De-aia, zice Achim Bălută, e cam scumpă ~~
'®! cind din ei. Intr-un studiu intitulat .,Ungurenii brinza de Vaideeni , că e amarnic muncită ; :isi•
ij~ din Vaideeni-Vîlcea", de Cornel ia M. Ionescu , de-aia ·orăşeanul care vine s-o cumpere ţipă ~
~~ tipărit în revista "Sociologie românească", nr. cî~d îi aude pr~ţul. ~r mai e ceva, int~r_vin~ r:~
it~ 11-12, 1937, ni se prezintă descendenta pnmarul Benom Morareţ, ceva ce se u1ta , ŞI ~~
~ exactă a principalelor familii vaideene; astfel . anume generozitatea pe care ciobanul ăsta ce 7l§J.E
~·~ "Boţocanii sînt originari din Loman, Vinerenii vinde scump o arată cind trebuie a-rătată. Să f@;
r~~~ din Vinerea, Jinarii din Jina, Delurenii şr Ţu - fim înţeleşi, adaugă Morăreţ , nu vreau să zic P.~~
a· ., guleştii din Lazu-Şugatag" etc . Cazurile cînd că noi ăştia, din Vaideeni, am fi ctne ştie ce fi- ~~
~ti "băieţii din Vaideeni se căsătoresc cu fete din lotif!!i . măcar un_ ton din . ţipătul .or~şe~nului 1.~·
~~~ alt sat", continuă autoarea studiului , ,,sînt suna drept, dar sa nu se Uite, de pilda, ca la 5 li'®~
r~ rare" , iar atunci cînd totuşi îşi iau mirese din martie 1977, a doua zi după cutremur, co- rJ:.~
~~ alte părţi "le iau numai din Novaci, Băbeni , muna asta de _sub muntel~ .căp~ţ.înei. a fost ~~
~' Mihăileşti (Măgura) ", care mirese sînt "tot un- pnma dm ţara care a sant sa-1 aJute pe 3l1f.li
~~ gurence", din familii venite de peste munţi. sinistraţii din Bucureşti. Atunci , în ziua de 5, '
•®i'f~®·'~@"*@~~~~®'~"*@.t'~'~~G~@l..~·~~~i\5"-,."i'G~fol~:)'t~~@"~":~.a~'<J,'~~··..~~.iî.~ilil"'~·~~~
~~~e!'eff~~,~;~~~Y!~':o!W:Jr.~.l.,~<i"e~~.~'ii0~~,~~~SN&-'!'~~~.~'tiw~7t~l.§i~4~;]~!>~~~~~·~~~~·
287
SaDAng - arhiva personală
 ~"f?-'f;;;)~~-,-&~I..~~J;'.i;..~~
~~~'"ţ;;.~-"t'@~(e;~"f?..~~:Â<q'~@Ytiill~@'"t@'t?'r$8..@~~r?~®f@~~""X'ii1ltl
i . ''"'""'·~--- ..., •. :;o:;;.I!..,.~•• ~~··""-<>!OiG''·w-~. ~... lC •• :;o:;;.<?-.. ·~-.. ~m>',-iie,.:.!>,.ft• .. iiO •• ~":"io.
'i!!
~ 1a ceasul 5 dimineaţa , ciobanii satului înnegri-
~ seră scările primăriei, ascultîndu-! pe Morăreţ ,
;;'i'J careole spunea că Bucureştii au nevoie de aju-
:~ torul lor. S-au gindit oierii noştri cit s-au gin-
~ dit (nu mult!) şi fiecare a adus de-ac.asă ceva
~ din prisosul lui. La 9 dimineaţa dejugau in
~:i Bucureşti trei camioane· cu produse din Vai-
j1 deeni : 1,5 tone de brînză , 7 tone de cartofi ,
~ 200 kg de lină şi vreo 15 000 de ouă, dăruite
~ celor năpăstuiţi.
lii.= E o seară frumoasă in Vaideeni, cerul de de-
t~ cembrie a coborit lîngă prispa caselor. Dar e
~ un cer care nu apasă , e un cer familiar, un cer
~~ al oamenilor, pe care gospodarul de jos .l-a
~i'1 rinduit din vechime după alcătuirea gospodă-
~ riei lui: Carul Mare, Carul Mic (cu o1şti şi roţi) ,
~ Cloşca cu Pui, Steaua Ciobanului. Sub steaua
~ asta se călătoresc acum cei mai mulţi dintre
~ bărbaţii satului , rar de vezi vreunul pe stradă.
pavat cu pietre de riu , canalizat pe mari por-
ţiuni , sat avind de toate, chiar şi un muzeu
pastoral in locul numit Valea Seacă , inzestrat
cu pivă , darac de apă, moară de lemn şi joa-
găr arhaic. Mai au Vaideeni i şi şcoli frumoase,
păcat că n-au şi un liceu. E unul la vreo 7. ki -.
lometri , la Horezu, dar cu profil mecanic, nu
agro-zoo-veterinar, cum ar cere tradiţia zonei.
E şi ăsta un motiv pentru care meşteşugul oi-
lor a intrat in amurg, prea puţini tineri simţ i n-
du-se imboldiţi spre el. Pentru păstrarea lui ,
adaugă primarul Morăreţ , s-ar mai cuveni şi
altele, care să dea un plus de eficacitate in-
făptuirii marilor sarcini in domeniul zooteh-
niei. Cum ţurcana de Vaideen i e socotită cea
mai bună rasă de oi din ţară , Benoni Morăreţ
crede că nimeni n-ar pierde nimic, dimpotrivă ,
dacă s-ar găsi o soluţie de cooperare intre
C.A.P.-uri şi I.A.S.-uri, pe de o parte, şi produ-

1.
~ Vezi numai femei pe la porţ i, aşteptînd poşta-
şul cu vreo "carte" de la "omul" plecat. Pe
"' , umerii lor, acum , apasă totul , de fapt tot tim-
~ pul umerii li-s apăsaţi de poveri. Ele !înt cu
~ mulsul , cu caşul , cu ch i agu ~. cu brinza , cu jin-
~ tiţa , cu urda, cu lina, cu toate cele ale gospo-
~'j dăriei.
~~ E pustiu satul, e frig , un frig care intimi-
cătorii acestei comune, pe de alta, astfel ca
ultimii să le livreze respectivelor unităţi mieluţ i
şi berbecuţi de prăsilă , iar acestea să asigure
furajarea pe timp qe iarnă a turmelor transhu-
mente. Şi încă o propunere, avansată de "vi -
cele'.' Achim Băluţă : in lunile ianuarie, februa-
rie şi martie, cind oile fată , deci cind ele tre-
buie ferite de vint şi de vinturl!re de colo-colo,

1
~

~
. dează ,pe sirmele de telegraf nu sint nici vră-
bii. Peisajul are o anume tristeţe , tristeţea unu i
parc care e părăs i t de pietoni sau care aş-
teaptă ·pietoni. Dar e grozav de frumos acest
sat-parc, tot timpul anului e frumos , il scaldă
~ ape duioase şi-1 mingiie arbori cu .susure de
ii5J caval. Iar casele, toate, sint instărite şi mari ,
~ sint nişte case-fortăreţe, vînjoase alcătuiri de
$ pietre şi trunchiuri de arbori dincolo de care
~ se aud muieri ş i copii, vaci şi ciin i. Sat cu
~'] case bogate, toate cu antene TV pe acoperi -
~ şuri , multe cu automobile in curţi. Sat cu mo-
~ derne edificii de interes obştesc, sat asfaltat şi
să fie îngăduite in pădurile de pe drumul lor,
unde la ceasul acela n-au c~ strica. Desigur,
in temeiul unor contracte avantajoase pentru
cei ce le-ar deschide poarta pădurii.
Le zicem la revedere interlocutorilor noştr i
şi o luăm şi noi "spre ţară ", pe urmele turme-
lor, gindindu-ne la ciobanii ce rătăcesc acum
cine ştie pe unde, sub viscole şi sub nea, sin-
guri şi stingheri ca ni ş te pui de cuc. Cum zice
un cintec din Vaideeni: "Singurel ca mine
nu-i.~ Numa' pu iul cucul ui,/ Cîn d il l asă muma
lui / In mijlocul codru lui,/ Fără frăţi orii lui".
ILIE PURCARU •

11 ===========~===a-=====n == '==
~,.

1
11 Irigare cu randament ridicat specimene .ating măr i mea une1 vecmeaza cu vu1c 1n u1 Kituno .

J~ · Cercetătorii sovietici au pus la

punct un sistem de udare a cim-
purilor capabil să permită o spec-
palme şi sint viu colorate. intrucit
cererea este foarte mare, au fost
create ferme de c reştere a... gin-
Cind vulcanul eru e, lava fi er-
binte se scurge in lac şi provoacă
incălz.irea putern ică a apei. Se
spun.e că local nicii consum ă
dacilor.

1
tacu l oasă sporire a recoltelor.
. Este vorba de udarea cu apă tre-
cută in prealabil pri ntr-un cimp
magnetic. Randament ul obţinut
cu acest sistem este cu 20 p înă la
Primul cadran solar
Primul caoran solar din lume a
fost construit in Ch ina, aproxima-
peştii astfel ,.preparaţi ", împreună
cu apa fiartă a lacului - o cior bă
sui generis.

1
~
~j
40 la sută mai mare decit cel obţ i ­
nut prin irigarea ·cu apă obişnu i t ă.

Gindaci! din Papua -

nee
Noua Gul-
tiv in jurul anulu i 2600 i.e.n . in
Europa, cel mai vechi cadran so-
lar a fost constru it la Newcastle
(Scoţia), in anul 675.
Leac pentru potolirea foamei?

in India există o . plantă care,

~~
in Papua - Noua Guinee gin-
dacii reprezintă un articol de ex-
port solicitat, ei fiind achiziţionaţi
de muzeele europene şi ameri-
cane de entomologie, dar şi de
colecţionari particulari. Unele
Ciorbă de pe,te in natură
Lacu l Kivu , din Africa ficuato-
rială, poate fi considerat drept
cea mai mare ,.oală cu ciorbă de
peşte" din lume. Situat la graniţa
dintre Ruanda şi Zair, lacul se in-
consumată de om , ii potoleşte
foamea P.entru aproximat))~ o s ăp­
tămînă . In realita'te, Kelir Kanda,
care creşte in statul indian Gudje-
vat, este doar un inhibant al sen-
zaţiei .de foame, nu un al iment
hranitor. Totuşi, el poate fi deose-
bit de util pentru cei care fac cură
de slăbire şi vor să scape de chi-
nurile foamei.

289
SaDAng - arhiva personală
 Am recitit "Călătorie tn jurul craniuiui
meu" pentru că emotivitatea m-ar fi impie-
dicat să asist la o operaţie pe creier. Şi aşa,
fără singe şi cu bisturiul doar tn carte, cu greu
am trecut peste developările amintirilor unei
operaţii pe care Karinthy. Frigyes a trăit-o
Prof. Cpnstantin Arseni
18 - Almanahul Flacăra '87
pe viu, la 4 mai 1936, tn clinica din Stock-
holm a celebrului Herbert Olivercrona.
M-am "racordat" cu toată fiinţa la emo-
ţia şi atmosfera dintr-o mare clin;că. neuro-
chirurgicală, cum este cea de la spitalul Dr.
Gheorghe Marinescu.
De 51 de ani, cu bisturiul său de maestru,
profesorul Constantin Arseni a şters linia
de demarcaţie dintre zi şi noapte, pentru ca
zeci de mii de oameni, care nu mai aveau
nici o speranţă, să capete prelungirea vieţii .
Inima tşi face de cap ctnd urc scările la
profesor. Stnt tncă obsedată de cuvintele,
trecute de mult tn nefiinţă, ale lui Frigyes:
"Nu şuşotiţi domnilor, aş auzi totul dacă nu
mi-ar fi ruşine să trag cu urechea. Nu şuşo­
tiţi, şoaptele se tncrucişează, tot mai iuţi
şi mai agasan_te, mai neruşinate. Nu şuşotrţi,
nu se cuvine, ce vină am eu? Mi-e ruşine,
haidem, profesore, acoperiţi-mi odată goli-
ciunea creierului".
Din cele şase săli de operaţie ies căru­
r.ioarll cu oameni care au trecut de această
spaimă a ,,goliciunii creierului". Sint acum
ca noi, tn faţă cu o imensă dorinţă de viaţă,
de bucurie.
Hol urile care duc către cabine tiM '"ilrofe-
sorului Constantin Arseni sint o "culegere"
de maxime, inteligenţă şi omenie, pătrun­
dere psihologică a clipei tn care-i treci pra-
gul. "A studia fenomenele bolii fără cărţi
tnseamnă a naviga pe o mare pentru care nu
există hărţi. A studia cărţile fără bolnavi
tnseamnă a nu naviga de fel".
"Creierul este ca un. copac, nu pot lipsi
289
SaDAng - arhiva personală
 nici trunchiul, niri frunzele" ...
"Îmbătrlnesc şi tot mereu mă instruiesc".
Plofesorul este, la 7'< de ani, In plină for- ·
mă. Ochii vii Imi fac semn să iau loc In foto-
liul pregătit pentru mine. Se întreţine cu
cîţiva colaboratori. Imi ocup şi eu timpul,
deschid din nou cartea de care nu mă des-
lipesc de două zile. "Miini mă apucă de pj-
~tioare şi de cap trecîndu-mă ·pe o masă in-
gustă, cit o scîndură pentru călcat, Ungă care
se oprise patul. Sint lnfors imediat pe bur-
tă, capul Imi atîrnă Intr-o scobitură ovală,
ca să pot respira. Mă străduiesc să-mi aşez
cit mai comod faţa şi nasul, ştiind că voi
rămîne ceasuri Intregi In această poziţie şi
Incerc să-mi stabilesc .cimpul vizual, cerce-
tez terenul".
- Am citit şi eu această carte ctnd erâm
student. Scriitorul a fost operat, la Incepu-
turile neurochirurgiei , In condiţii chiar dra-
matice. Cînd s-a vindecat, a povestit cu
destul de mare exactitate, In orice caz cu
foarte mult talent, ce s-a petrecut de-a
lungul celor cinci ore. I s-a făcut anestezie
locală, aşa se opera atunci, şi a putut fi con-
ştient aproape tot timpul.
- Numai In ultimele 50 de minute şi-a
pierdut cunoşti nţa ..
- Un tip tare!
- Dumneavoastră ştiţi să apreciaţi carac-
terul, pentru că suferinţa dezvăluie orice
fisură ...
- Această ştiinţă face parte din meserie.
-Tot Ia cinci dimineaţa sînteţi In clinică?
- Au 111ai trecut anii, acum ·sînt la ora
7. Totdeauna am venit devreme, Inaintea·
tuturor, vreau să fac totul, fără grabă, bine.
M-am străduit să nu greşesc.
- Meticulozitatea, exactitatea, le-aţi în-
văţat de la tatăl dum!leavoastră ceferist?
- Tatăl meu era chiar maniac, nu se
putea altfel, a început..'! de la prima "linie" .
.A fost telegrafist şi apoi a a juns controlor
principal. A lucrat la C.F.R. ft.O de ani.
- In copilărie aţi călătorit mult cu tre-
nul pentru că aţi avut abonament gratuit?
- Ne-am mutat dintr-un oraş Intr-altul,
după nevoile serviciului tatei. Şi apoi, ştiam
că-mi voi petrece toată viaţa numai sub
lumina lămpii scialitice.
- De la ce vîrstă aţi fost sigur că veţi fi
medic?
- De Ia ft. ani, simplu ca bună liua, toată
lumea era la curent cu dorinţa mea de a fi
medic.
- Putea fi o trecătoare alegere, doar
copiii schimbă cîteva profesiuni pînă într-a-
devăr se decid... . - Aţi operat mult şi In lumea largă, aţi
- In cazul meu a rămas o idee ... fixă.
Ţin minte că am avu t o boală de piele şi Ia
laşi mi-au făcut raze. L-am rugat pe "nenea
doctor" să-mi arate aparatele pentru că şi
eu voi fi medie ca eL
- Unde aţi urmat facultatea?
- La Cluj, era cel mai bun loc de lnvăţâ-
mînt din România. Am avut profesori mari,
290
cu adevărat mari, Haţieganu, Goia. Proîe-
sorul Haţieganu ne spunea la cursuri: "Un
medic trebuie să aibă o cultură generală
bogată, o mare cultură de medicină, iar In
specialitatea sa să fie In stare să cuprindă
tot ce este la zi".
- Mai cunoaşteţi In lume un alt neuro-
chirurg. cu o asemenea longevitate profe-
sională, ca a dumneavoastră?
. - Am Implinit 51 de ani de specialitate.
Nu cred că In lume există un al doilea caz ...
Sînt 51 de ani de cind operez zi de zi, fără. să
obosesc. Am avut norocul să fiu medic Ia
22 de ani.
- Şi la 32 de ani aţi devenit şeful neuro-
chirurgiei româneşti! N-a picat din cer
"norocul", singur v-aţi explicat reuşita,
printr-o muncă fantastică.
- Mă enervează cuvîntul acesta "fantas-
tic". Ce înseamnă fantastic? Pentru mine
.acesta a fost ritmul normal.
- Ca student, aţi fost cap de serie?
- Să .mă laud eu? Am fost primul, sau
printre primii. In orice caz eram foarte har-
nic, In anul I citeam 18 ore pe zi, iar In anul
VI 16 ore pe zi.
- Fantastic, scuzaţi-mă, consideraţi că .
am vrut să spun "putere de muncă".
- Aşa Imi place, pentru că munca este
sursa tuturor bucuriilor, tuturor performan-
ţelor, tuturor descoperirilor. Eu am vrut
să fiu neurochirurg cum probabil Jascha Hei-
fetz a vrut să fie violonist. Fără bucuria,
fără plăcerea muncii, nu iese nimic bun, du-
rabil. Efemerul nu m-a pasionat. Eu spun,
fără nici o supărare, că sint un om obişnuit,
cu trei trăsături dominante. a oboseso
niciodată, moştenire de la tatăl meu, am o
voinţă de fier, pe care mi-am ,educat-o, tot
ce gîndesc, lucruri posibile, le realizez. In
liceu am învăţat greaca şi latina, ani in şir
dulJă aceea scandRm zilnic cite o jumătate
de oră In latină ...
- Un exerciţiu de memorie?
. -.Fantastic, ei, am greşit şi eu. Scanda-
rea In latină mi-a şlefuit memoria. Nici astăzi
nu uit absolut nimic, nu-mi notez niciodată
un rînd. Un colaborator se vaită: "Memoria
doctorului Arseni este un rău foarte mare
pentru noi, cei din clinică". În rest.sînt un
om obişnuit, fără nici o altă calitate în plus .
Pe lîngă cimpul operator mai am o pasiune,
scrisul. Editurile nu sînt de aceeaşi părere,
pentru că nu ţin pasul cu mine.
- Cîte tratate aveţi publicate?
- 72 ... In 1987 sînt programate· alte 9.
Să vedem dacă va fi aşa.
prezidat congrese, aţi primit recunoaşterea
fumii medicale internaţionale, L-aţi"'.litat o
clipă pe semenul cu care trăiţi lncleştllrea
dintre viaţă şi moarte, pe pacient, adică?
- Niciodată, sufăr ·alături de el, il ajut cu
modestele-mi puteri. ..
- Imi daţi voie, tovarăşe profesor, să vă
citesc un fragment potrivit din "Călătorie
SaDAng - arhiva personală
in jurul craniului meu", pe care v-aş ruga să-1
comentăQJ.?
- Să nu vă supăraţi dacă eu' voi inchide
ochii, aşa mă relaxez deplin. Citiţi-mi ctt
mai cald, am nevoie de un "duş" de sentimente.
"Tăcere profundă. Înţepături mărunte, de
jur imprejur. Haide odată, ajunfe, doar nu
mi-e sensibilă pielea capului. ntr-adevăr,
nu mă doare, dar simt foarte limpede lama
fină zgîriind un cerc pentru a delimita o
suprafaţă considerabilă. Zăngăne pense, una
după alta, o mulţime. Vaierul burghiului e
mai infernal şi mai încăpăţînat ca oricind.
Ce, nu mi-o poate străpunge? Încerc să-mi
încordez gîtul, am impresia că trebuie să-I
ajut şi eu, să mă proţăpesc rigid şi perpendi-
cular, în faţa burghiului, căci altminteri mi
se crapă ţeasta-n două. Bubuitul ca de tunet
mă asurzeşte cu desăvîrşire. E puţin mai
înăbuşit acu'fn, pesemne lărgeşte deschiză­
tura ... ln sfîrşit s-a oprit. Bine că s-a oprit.
Nu eşti de părere că a fost de ajuns, domnule
profesor? Eu ţi-am spus doar aşa, mie unuia,
cel puţin mi-a fost de-ajuns. Mă simt straş­
nic de impertinent şi ironic, aproape că-mi
vin~ să mă iau la harţă cu ei. O smucitură
bn1tală, puternică . Pesemne că' ·profesorul
a vîrît cleştele In orificiul r.erforat ... Scriş­
netele ce urmează aduc a pîrîitură de scîn-
dură, smulsă din capacul unei lăzi' prinse in
cuie. Ştiu, scoate burăţi de os, porţiuni
mari ... Brutalitatea procedeului mă cuce-
reşte. Mă abandonez . cu o sălbatică plăcere,
mai, mai că aş vrea să dau o mînă de ajutor".
- Chiar acestea erau impresiile unui om pe
masa de operaţie In 1936? A fost posibil să
simtă tot ce se mişcă In jurul său?
- Şi mai ales in interiorul creierului său.
Aşa era în 1936, se opera cu anestezie locală,
operaţia era resimţită. Acum omul cind se
trezeşte din anestezia generală află că mo-
mentul de care se temea a trecut. în 1936
era o chirurgie incipientă, ca in toată
lumea de altfel. Neurochirurgia insemna
atunci doar · tumori cerebrale, ceea ce nu e
nici pe departe exact.
- De ce era medicul lipsit?
- Era inexistent ajutorul statului; erPu
inexistente aparatele de investigaţie; erau
minime cunoştinţele de neurologie; aşa incit
se lucra mai mult cu "flerul". Reanimarea o
făceam tot noi, chirurgii, nu erau antibio-
tice. Atunci un pacient cu abees cerebral
dacă scăpa era o minune. Astăzi se vindecă
in proporţie de 100 la sută. Am scris o carte
din trecutul neurochirurgiei, interesantă,
dar adresată publicului larg pentru ca să în·
ţeleagă in ce condiţii eroice lucrau înaintaşii,
cum s-a:u sacrificat pentru a deschide drum
unei noi ramuri din medi cină.
- Cînd apar direcţiile înnoitoare, moder-
ne, în neurochirurgie?
· - Eu le siii,tetizez astfel: prima etapă -
încercări cu rezultate dezastruoase. Au fost
ţări, America, de pildă, cu legi care interzi-
19*
ceau practicarea neurochirurgiei. După pri-
mul război mondial, unii chirurgi proveniţi
din chirurgia generală, care nu ştiau neuro-
logie, au făcut mai mult rău operind cu bru-
talitate. Un specialist celebru a co nstatatcă
"fiecare celulă din creier ·este sfîntă şi trebuie
bine clntărit dacă merită să fie sacrificată" .
Dezvoltarea metodelor de investigaţie a
ajutat mult neurochirurgia, antibioticele
au schimbat total profilul şi tratamentul
bolilor de sistem nervos .
· - Astăzi laserul, microscopul. ..
- Apariţia antibioticelor, diversificarea
tehnicilor operatorii, dintre care aţi amintit
microscopul, laserul, au perfecţionat atit
actul chirurgical incit un savant, poate
puţin prea optimist, prevede că operaţiile
pe creier vor fi mai puţin nocive decit cele
{le abdomen.
- Cu şanse totale?
- În clinica noastră rezultatele sînt mai
mult decit mulţumitoare datorită fineţ.ei
operaţiilor, mai ales de cind ne-a venit in
ajutor computeruf tomograf. Nu-mi mai pot
imagina · traumatism cranian fără "sfatul'·
lui. Cind sint mai multe leziuni, noi detectăm
pe cea majoră, dar celelalte ne scapă; nu
însă şi tomografului . Le operăm pe toate cu
şanse mari. ·
- Paşii sint uriaşi, dar nu mai sint umbre
care trebuie eliminate?
- În mijlocul creierului sint nucleii ba-
zali, care erau consideraţi de neatins. E'u
i-am operat încă acu m 30 de ani, dînd şansă ·
de viaţă multor oameni. Am vrut să public
aceste constatări şi in străinătate, dar ame-
ricanii n-a u crezut· că e posibil. Cel mai in-
fluent neurolog englez a vizitat clinica noas-
tră, a asistat la operaţia nucleiloi' bazali, a
văzut postoperatoriu pacienţii şi la prima
mare reuniune din America a făcut o comu-
nicare, în acest sens, citîndu-mă. Trunchiul
~e~ebral, unde sint ce_ntrii vitali, respiraţie,
m1mă, era o zonă cons1derată tot de neatins.
Am abordat-o cu succes . Aceşti centri In-
tr-adevăr sint foarte periculoşi şi dacă te
atingi agresiv de ei "ţipă; ripostează", dar
dacă te apropii cu abilitate, permit intervenţia.
_- Care rămîne riscul unei operaţii in anul
de graţie 1987?
- Depinde de gravitatea cazului şi de
nivelul actului chirm:gical, aici intrînd în
primul rînd surpriza. În creier este o barieră
severă, ca la circulaţie, pînă unde poţi merge
cu bisturiul. Aici stă deseori cheia, unii sînt
tentaţVmai ales tinerii, să înainteze în acea
"celulă sfîntă" crezind că a fi temerar este
totul. Lobul temporal preifntă cele mai
mari surprize. Unii autori celebJi puglică
rezultatul unor serii intregi de operaţii care
s-au terminat toate dramatic, pentru că n-au
ştiut să se oprească la timp.
- Măsura in toate?
- Mă glndfsc mereu la profesorul laco-
bovici, care ne dădea exemplul următor :
291
SaDAng - arhiva personală
 "E uşor să te foloseşti de un bisturiu, e greu
să ş•ii unde să te opreşti", altfel, cum spune
un proverb, "operaţia a reuşit, d:ir pacientul
a decedat". · ţase oftalmofugia la Paris. Pe vtemea aceea
- Mii de întrebări işi fac loc ... Viaţa se
scurge ca fulgerarea unei cHpe, neurochirur-
gul este şi el un om cu sentimente, cu trăiri.
Are intotdeauna puterea · sufletească de a
se stăpîni, mai mult, de a-1 Incuraja pe cel
in suferinţă?
- Se învaţă să-ţi stăpîneşti sentimentele,
emoţiile, să le subordonezi" relaţiei cu pacien-
.tul. La aceeaşi boală nu facem aceeaşi ope-
raţie, pentru că datele esenţiale diferă după
vîrstă, după starea psihică a pacientului.
"Există bolnavi, nu boli" este maxima după
care eu mă conduc de 51 de ani.
. - Profesorul cind este in echipă cu foştii
săi studenţi., ii lasă să ia decizii? Pr-ezenţa
lui ii timorează?
- Profesorul trebuie să asigure dirijările
in operaţie. Nu trebuie să stea pe capul
incepătorului şi să-1 dădăcească. Este, de
pildă, o metodă de a scoate tumoarea cu
degetul; s·e practică puţin In lume, pentru că
riscul este considerabil. Eu o fac bine, am
mare experienţă. DaciH pun pe elevul meu,
care ştie să opereze, dar n-are acest exerci-
ţiu, poate să greşească şi atunci i se strecoară
gîndul căi s-a sugerat această metodă ca să se
vadă că el nu e lncă pregătit, că trebuie să
mai stea "in banca lui". După ce mi-am învă­
ţat studenţii S'ă opereze, niciodată nu ·le
impun metoda de urmat. Măiestria unuia,
abilitatea altuia, sînt diferite.
- Aţi fi putut fi radiolog, oftalmolog,
histolcg. Aţi cuprins atîtea ramuri ale medi-
cinei pentru că v-au tentat toate?
- Repet, datorez cunoştinţele mele celor
16-18 ore de citit din ţinereţe. Cititul este
·un "sport" greu. După cum alergătorul se
antrenează .fugind, asudind, trudind, orele
de bibliotecă sînt şi ele o caznă. Eu nu pot
alerga, dar nici sportivul nu se poate ţine
după mine. Regret că tinerii şi mai puţin
tinerii mei colaboratori nu ţin mai mult şi ei
la acest "sport". Trebuie să renunţăm la multe,
recunosc, dar cine a vruţ să fie medic la -ce
s-a aşteptat? Să meargă la ceaiuri dansante?
- Aţi ocolit intrebarea m€a ...
- Am prefaţat ... ·răspunsul. M-am instruit
tn chirurgia generală, la Spitalul de urgenţă,
sub conducerea profesorului lacobovici; am
lucrat 8 ani la histologie, pentru cancerul
creierului, cînd nu se ştia mare lucru; am
studiat radiologia, am lucrat cu profesorul
Haţieganu medicină internă. Cunosc fundul
de ochi ca un veritabil oftalmolog, pentru
că l-am învăţat singur. Toţi bolnavii pe
care-i operam ii vedeam seara oftalmologie
chiar dacă n-aveau nevoie. Tinerii acum
n-au timp şi aşteaptă rezultatele acestor
examene pe "tavă", de la alţii. Examenul
general, cel făcut de neurochirurg, este sin-
gurul care-i poate da liniştea cînd se află la
<
~~
292
masa de operaţie. Să vă mai dau un mic
exemplu. ln spitalul nostru venise acum
vreo ~o (le ani o doctoriţă Lascu, care învă­
era fantastic, vorba dumneavoastră. Odată,
sau de două ori, lllll prins-o ·cu o greşeală.
- Micăl' .
- ln medicină nu există greşeală mică
sau mare, greşeala e greşeală. Atit am chi-
nuit-o cu ironiile mele, eu, un tncepător, ea,
medic cu .s tudii la Paris, inctt vă daţi seama
că nu m-a prea simpatizat .
- V-aţi ales neurochirurgia printr-o în-
tîmplare sau In cunoştinţă de cauză? ·
- Jumătate, jumătate! Au intrat In joc
hazardul şi dorinţa mea. Din studenţie,
chemarea mea era împărţită Intre chirurgia
creierului şi a toracelui. Ultima posibilitate
a fost exclusă pentru că atunci nu exista
anestezia perfectă, evoluată, completă. Fra-
tele meu, mai mare cu doi ani, era şi el me-
dic, m-a chemat la Spitalul de Urgenţă
tocmai cînd absolvisem eu facultatea şi eram
fără. angajament. L-am văzut pe profesorul
Bagdasar, creatorul neurochirurgiei, şi am
rămas. ·
- ln ce an era?
- Aprilie 1935.
- Aţi acceptat pe loc oferta de a face
parte din echipa profesorului . Bagdasar?
- Nu a fost o competiţie pentru ră nu
mai era nici un alt amator. Am rămas 10 ani
şi jumătate fără să fiu plătit, era un serviciu
nou, fără posturi.
- Din ce aţi trăit? .
. - Tot sărmanul meu tată, puţinii lui bani
îi împărţea cu.mine, dar au fost ani sublimi.
Numai şi numai operaţii, uneori şi cîte 16
intr-o zi. Of, tinereţe, tinereţe! !l
- Şi cîţi oameni se puteau socoti neuro-
chirurgi atunci?
. - Să-i numărăm pe i:legete ... Profesorul
Bagdasar, eu şi încă un secundar.
- ln toată România?
- Întocmai. Astăzi sînt sute de neuro-
chirurgi la Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi,
Tîrgu Mureş, Timişoara, Craiova, Ploieşti,
Sibiu, Constanţa. Clinica noastră, cu 650
de paturi, are o dotare ultramodernă, fără
egal in lume. Fără înţelegerea tovarăşului
Nicolae Ceauşescu, secretarul general al
partidului, fără calda şi permanenta grijă
a tovarăşei Elena Ceauşescu, n-am fi avut
astăzi cea mai mare clinică de neurochirur-
gie din lume.
- A fost tntr-adevăr o muncă de pionierat.
-Operam de la 5 fără yn sferţ-dimineaţa.
În străinătate am cerut, spre stupoarea
colegilor medici, aceeaşi oră. ·
- Şi vi s-a asigurat un asemenea orar?
- Cu uimirea de rigoare.
- Cite tumori cerebrale aţi extirpat in
cei 51 de ani?
- Am oper.at peste 35 000 de cazuri, pe
lîngă alte inte~venţii de siste[ll.
SaDAng - arhiva personală
 - tn total? - Am ţinut enorm la profesorul Bagda- .
- Pe~te '60 000 de oameni. .Dupâ moartea sar. Era un om exc.epţional , bun, foarte ,
lui Bagdasar, am operat numai eu, pentru citit, nerepezit, spre deosebire de mine .. .
că eram singurul neurochirurg. - V-am prins şi eu intr-o zi furtunoa să .. .
- Medicina v-a acaparat. Aţi mai avut -Da? Şi nu v-aţi speriat?
timp şi pentru altceva? - Ştiam că după nori iese soarele ...
- Puţinul, foart~ puţin11I timp, l-am re- - Totdeauna sfnt aşa cu nepunctualii.
zervat artei. Mă recreez şi mă instruiesc Eu vin inainte cu o oră, nu admit o intirziere
pria .ea. Colecţionez tablouri, citesc, iar de de un minut din partea personalului clinicii.
ctnd am tmbătrtnit vlkl şi filme. Mi-a rămas Sint de o severitate poate exagerată, ·dar
la fel de vie slăbiciunea pentru sculptură. un minut la timp poate fi o viaţă salvată,
- Am văzut intrarea tn clinica dumnea- ·.un minut cu Intirziere poate fi fatal.
voastră, este optimistă prin prezenţa unei - Aveţi tn totalitate dreptate, ma i ales
expoziţii, dătătoare de curaj. că severitatea dumneavoastră ascunde un
- Am adunat donaţiile unor artişti, care suflet cald. Mă înşel ?
au tnţeles că frumosul şi ştiinţa merg mînă tn - Sint un om dur, dar cine de 51 de a ni
mină. La mine acasă mă odihnesc privind se intiln eş te cu · suferinţa in forme atît de
tablouri şi azi, şi mtine ... Nu mă plictisesc grave se împietreşte. Superficifl.litatea şi
niciodată. ln puţinul timp, fără spital, incompetenţa le-am detesta t . lncă nu. pu-
sădeSc florile din grădina mea. tem intra in sala de operaţie c onvinşi că
- Modalităţile dumneavoastră de a vă omul va trăi . Va veni şi ziua aceea.
odihni ocupindu-vă cu ceva? - Parafraztnd un mare umorist care
- Am căutat soluţii de optimizare a tim- spunea că în materie de umor n·u ş tie de
pului. Intre două operaţii mă intind pe un glumă, dmn eavoastră In medic in ă nu ştiţi
fotoliu, inchid ochii şi dorm profund. Dupâ ,de glumă.
10 minute mă simt nou .născ ut, intru iar - Aţi spus foarte bine, nu ştiu de glum ă !
in sala de operaţii. · - Frica de moarte aţi citit-o de a tîtea ori
- Longevitatea dumneavoastră · chirurgi- in ochii celuilalt... ·
cală este proverbială, admirată ... - Se pe tre~e ceva paradoxal, nemaite-
- Pusă Ia indoia lă de unii... Ac.um, Ia mtndu-se de moarte, oamenii au cura jul să
74 de ani; sint zile şi cu şase operaţii, dar rămînă in viaţă .
aleg numai cazurile grave, tumorile cere- .. Jn marea clinică de neurochirurgie, un
brale. "Băieţii" mei sint perfecţi in restul spitaL . in spita lul Dr. Gheorghe Marinescu.
intervenţiilor. ln această mare conc.en- La "masa tăcerii" , cu ochii a pri n şi de oamenii
trare in tră şi mu ncă fi zi că. Sint oase groase din care nu se· văd decît enorme pansamente,
de 3, 4, 5 şi 7 mm care trebuie rupte cu dar care a u "cura jul să rămî nă in viaţă",
pensele. 'Mulţi se miră . La virsta dumnea- deschid iarăşi cartea unui puternic, care a
voastră mai operaţi? Ei bine, marea mea stat pe masa de opera ţi e ~in ci ore şi după
bucurie este · operaţia, atunci mă simt liniş­ aceea a scris pentru nemurire :
tit, nu mă deranjea ză nimeni, nu mă cheamă "A fost ca un vis .. . M-am ridicat in capul
la telefon sau la o şedinţă, atunci dau mă­ oaselor şi mi-am urnit pe rînd picioarele,
sura puterii mele de om care face ceva pen- punîndu-le pe du şum ea . A,poi m-am ridica t .
tru semeni. Iar după aceea sint recreat, Era mişcarea dansatorului pe sîrm ă, Ia
bine dispus, .vesel. punctul culmi nant al t urului de fo r ţă. la
-. Aceasta e lumea · dumneavoastră din- jum ă tatea coardei, bă lăb ă nind braţele şi
colo de mit şi legendă. Ultima apariţie edi- echilibrîndu-le sus, sus, deasupra Niagarei.
torială semnată Constantin Arseni, Ignat Am făcut doi paşi, m-am opri t •şi am mai
Roman î nsumează numai experienţa celor făc ut doi.
doi au tori ? «Merge strună>>, aud vocea lui Olivercrona
- Atlasul clinic de electroencefalografie este fi rească şi binevoitoare, ca şi cînd ar fi
numai şi numai experi enţa noastră, acumu- vorba de un fleac. <<Cînd vreţi să ple caţi?»
lată in 20 de ani. Acest album trebuie să Tonul acesta obişnuit mă readuce la reali-
existe in orice cabinet medical, pentru că tate. Răsp und mucalit:
bolile sistemului nervos au repercusiuni - Miine!
asupra Intregului organism. În necunoştinţă - Perfect. Miine diminea ţă puteţi p ărăsi
de cauză se tratează a bdomenul şi cind clinica".
colo boala e localizată in sistemul nervos. ' Am trăit o dimineaţă de neuitat.. . Ce
Zece la sută dintre operaţiil e de apendicită fantastică e clinica prof. dr. '([O"Cent C.
apar datorită leziunilor sistemului nervos şi Arse ni cind ai nevoie de ea cl<.U" mai .ales ...
invers. Ocluzia intes ti nală este văzută pe cînd eşti sănătos . Şi • o priv eş ti cu toată
creier. Tot aşa unii b olnavi ajung la tulbu- obiectivitatea.
rări psihice pentru că au uree, tn loc de psihia- CARl\IEN ' DU.l\llTRESCU •
tru ei trebuie văzu ţi de internist. P.S. Fragmentele au fost selectate di n
- Dintre toţi profesorii dumneavoastră, "Călă torie in jurul cra niului meu" de
de cine aţi fost cel mai ataşat? Karinthy Frigyes.

293
SaDAng - arhiva personală
 Inimă împietrită.

~ c,- ::: - :. ,~ .V.: o ,_ .., : : , - - •c ,. ~ -- • ~... - , - & .: . . -;:.,.... ·_ ::

t-.
,
ENIGiviEL:E DE SUB ·, DEALUL COSTESTILOR,~"" .~-.~
o . , .., -

~~:.~- ţJIN VALEA . f!RESAf!E~ ŞI' Dl,f!:.:.~. t,T_E"· P~_RŢI o

li:. - - :.. ' -Q 11 • C- -:. ' ... .,_ ~ ... ~ - ~ • ""

Peisaj fantastic. lnsinuată __pe firul_ unor Mă reculeg greu din depărtările orizon-
văi inguste, printre dealuri· şi grădini năpă­ tului solar, cu un pitoresc aproape mirific,
dite de aromele poamelor, acum, în sep- şi privirile imi cad uimite in ripa de sub deal.
tembrie, ca şi · vara, primăvara sau iarna, Doar la o azvirlitură de băţ, tn sttnga, apare
şoseaua asfaltată ce duce de la Rîmnicu în faţă un fel de enclavă selenară, pigmen-
Vilcea la Tîrgu Ji11 trece, cam prin dreptul tată din loc în loc cu pietre mai mari sau
kilometrului 35, pe la poalele unei mari mai mici, negricioase, de diferite forme bi-
ridicături subcarpatice: dealul Costeştilor. zare, unele înfăţişînd un hipopotam sau
În partea sa dinspre sud acesta dezvăluie un pr-eboseidian de cit.eva tone, altele con-
trecătoru lui un perete abrupt, de cîteva turînd o broască ţestoasă uriaşă sau o focă.
zeci de ·metri înălţime, zămislit numai şi nu- Alături, cîteva sfere şi ovoide ce par a fi
..mai din nisipuri şi cuarţu!'i cristaline care miniaturi ale globului pămîntesc, siluete
s-au năruit cu vremea şi continuă şi azi să . şi fizionomii umane, ouă pie.trificate 6e di-
se năruie într-o vîlcea invad ată vara de nozaur... Ceva mai în jos, In albia unui li-
tufe răzleţe de pipirig şi nalbă crescute ana- rice! de apă, alte şi alte încremeniri oolci-
poda. De sus, de pe coamă, se văd bine cul- nate, semănînd leit cu o şopîrlă de mari di-
mile muntoase ale Căpăţînii dominate de mensiuni, cu un crocodil eşuat ori cu cine
masivul Buila -Vînturariţa, iar cev.a mai la mai ştie ce animal preistoric.,. Se vede clar
vale, în Slld-vest, cuiele albe · ale Măldăreş­ chiar ~i ... o masă a tăcerii cu coadă de rep:
tiulni şi Horez11, renumitul centru al eera- tiJă. Pe moment ai impresia că te afli nu
micii româneşti, al minerilor cărbunari şi într-o carieră de nisip, ci intr-o ciudată re-
oierilor. zervaţie zoologică ai cărei pensionari au

294
SaDAng - arhiva personală
 rămas împietriţi ca efect al jongleriilor um1i
scamator.
Din Jipsa informaţiei predse, nu ştii ce să
mai crezi. Prewmţiile şi dilemele te cople-
şesc. Te întrebi nedumerit dacă fantasma-
goricele forme sînt creaţia unui sculptor
modernist sau rezultatul complicatului joc
al hazardului, o nevinovată şi izbu tită glu-
mă a naturii. Observîndu-le şi judecîndu-le
in cadrul lor natural, unii v:izitatori au emis
părerea că, probabil în vechime, în ..vremuri
preistorice, aici ar fi fost vatra unor sculp-
tori anonimi, care şi-ar fi ascuns capodo-
pera in adîncurile dealului nisipos. Rotun-
jimile ciudate, piatra şlefuită parcă, for-
mele şi liniile perfect armonizate şi propor-
ţionate te tentează să crezi astfel. Cel pu-
ţin la o primă vedere, de suprafaţă, lucru-
rile aşa se prezintă. Se zice că însuşi Brân-
cuşi, părintele sculpturii moderne, n-ar fi
fost străin de ele, că I-ar fi inspirat in cio-
plirea Păsării sale măiastre, a Ţestoasei
zburătoare, a Oului primordial (Începu tu!
lumii), a Principesei X şi Domnişoar"ei Po-
giJ.ny. Admiţ!nd o astfel de ipoteză, firesc
te întrebi: bine, dar cum au fost ele, pie-
trele acestea grele, aduse pînă aici?! De Clovn.
unde proveneau giganţii sferici şi ovoidali,
blocurile masive de gresie din care-s alcă­ zultatul proceselor fizico-chimice, de cimen-
tuite? Pentru că. in jur, cum am mai spus, tare a nisipurilor din adincurile fostei mări
e numai nisip şi pămînt acoperit de pădure, S1rmatice care s-a Intins cîndva şi pe aici,
iar muntele, stincos şi inalt, se află departe. peste Carpaţi, cu sute de milioane de ani în
Se pare- deci că nu poate să fie acceptată urmă? Sau pietrele acestea sînt ultimele
o astfel de ipoteză. . rămăşite ale morenei vreunui uriaş gheţar
Atunci? ... Să fie, oare. împietririle ma- care· a rostogolit gresiile şi calcarele şi fe-a
crozoomorfe de sub dealul Costeştilor re- abandonat în dezordine la poalele dealului
vîlcean.
Şi enigmele continuă. Elucidarea lor nu
Ochiul de apă.
e deloc uşoară.
Sugestia de a investiga la faţa locului şi
de a încerca dezlegarea enigmei de sub dea-
lul Costeştilor mi-a fost dată, cu ani in ur-
mă, de regretatul critic de artă şi om de
cultură craiovean Vasile G. Paleolog, un.
mare iubitor al naturii patriei. Tocmai adu-
sese .din văile Gresarea şi Luncavăţului,
de lîngă Oteşani şi Costeşti, din valea Blah-
niţei şi de-aiurea, un trauler plin t:u astfel
de pietre ciudate şi, prin grija autorităţilor
locale, le descărcase in parcul din preajma
Teatrului Naţional din cetatea Băniei (u-
nele, precum superbul "glob pămîntesc"
avînd diametru! de peste 75 cm, mai stră­
juie şi acum intrarea dinspre fosta casă me-
morială Ţucnlescu), în intenţia mărturisită
de a pune bazele unui original 1)1Uzeu na-
turist, in situ, cum _ii plăcea lui adesea să
spună. "Fă-ţi timp - m-a îndemnat el -.
că viaţa-i scurtă, şi treci neapărat pe la
Gresarea Vîlcii, pe la Costeşti 91-oteşani,
că n-ai să regreti toată viaţa!" ... Era zbu-
ciumat şi emoţionat de-a dreptul..':' l-am
promis că mă: voi duce neapărat, cu prima
ocazie, dar de atunci au trecut mulţi ani,
bătrînul om de cultură s-a petrecut din viaţă
iar eu abia toamna trecută am izbutit
să-mi ţin promisiunea.

295
SaDAng - arhiva personală
 .. .Iată-mă, deci, la început de septem-
brie, fntii la Gres;y-ea, în vadul unui şipot
cu pujină apă, în care redescopăr cîteva
pietre asemănătoare, dacă nu chiar identice,
cu cele pe care V.G. Paleolog le adusese
cîndva la Craiova. Privesc cu surprindere şi
încîntare, şi parcă- ! aud şi-1 văd pe venera-
bilul bătrîn, cu barba lui lungă şi cu plete
colilii, încercînd să dea fenomenului o
explicaţie cît mai convingătoare. Potrivit
spuselor lui, nenumăratele "împietriri ma-
cro-protozoare unicelulare", apărute din nă­
ruil'ile nisipoase ale pereţilor văii Gresarea,
la Oteşani, sub Măldăreştli de Vîlcea, ce
par a fi o replică mărită a milimetricelor
animalcule bacleriene, nu înseamnă alt-
ceva decît o pagină deschisă a începuturilor
vieţii unicelulare iv i tă pe planetă o dată
cu principiul ei asociativ. Aceste împietriri
de gresii ori de calcare, de granite composite
zmălţu ite de mică, se .găseau sub soare încă
de Cind r azele lui; acum zeci de milioane
. de ani, au a juns să iz bească nisipurile goli-
tului Lac Get,ic şi să scoată la iveală, în ur-
ma unor uriaşe învînjoliri tectonice ale scoar-
- ţei încă tinere a pămîntului, înaltele şi un-
duioasele coline ale Carpatilor Meridionali.
Retrăgîndu-şi apele in Oceanul planetar
- avea să consernnPze, mai apoi, V.G.P .
şi într~un articol ("lnainte"-Dolj rtr. 84.~ 3 1
12 mai 1972) - şipote .active, unele venind La drum.
din coastele Carpaţilor, altele năvălind de
sub crestele colinelor, nu .au întîrziat a săpa
inconsistentele nisipuri, incetul cu încetul Vitregile de orice explicaţie şi împrăş'tiate
despicîndu-le trupul în adîncime şi dînd care incotro prin parcul teatrului crail'-
astfel la ive!llă, cu concursul năruirii pere- vean, cele mai interesante piese, aduse cu
ţilor, fosilizatele îrnpietriri - intiiele ,.pro- destul de mare greutate din valea Gresarea
tozoare"; concreţii de tot felul, rninerali- sau de sub dealul Costeştilor, şi-au pierdut
zate cu ajutorul cimentelor naturale, plas- semnificaţia, s-au banalizat şi chiar au dis-
ticităţi sobre, pure, care · astăzi ne minu~ părut_ cu desăvîrşire. De ce şi unde?
nează . Şi ne uimesc şi ne farmecă nn nu- .. Modest c!l întotdeauna, în că în viaţă
mai prin straniul lor aspect, uneori blînd, fund, aprec1atul om. de cultură oltean şi
alteori înfricoşător, dar şi prin strinsa în- prieten al lui Brâncuşi şi-a recunoscut des-
rudire ca formă cu viaţa bacteriană a mili- .;:his limitele demersurilor sale...
me tricelor Iit.uolide, valvnlinide etc. si a Şi alţii au încercat să dezlege taina mis-
celorlalte zeci de mii de familii bact.eriP.ne, terioaselor pietre. Publicistul Toma George·
uneori constructoare . ale nnor întregi lan- Maiorescu, el însuşi extaziat in faţa. ,.impie-
ţuri muntoase de pe scoarţa pămîntului. tririlor" vilcene, emite ideea înfăptuirii lor
E vorba, poate, de hieroglifP!e straturilor de mtna omului. ("Contemporanul" nr. 22/
adtnci ale viPţii planetare (da că nu eozoone 1971). Entuziasmat, scriitorul se întreba :
macroprotozoare, r.Ple mai vechi corpnri " .. ce mîini miraculoase, ale căror popu-
·organizate de pe Terra) de curînd inhtnite l aţii au adus lumina din ~tele săpînd-o în
tn Canada, în Pirinei. în Irlanda si în Mun- chipuri?" To tuşi, admite şi el posibilitatea
tii Tatra; la noi, pe Valea Dracului, pe Blah- intervenţiei hazardului, a unui joc al na-
niţa, mai departe la Brehn ş i în VrancP.a; turii.
în nord pe FeleaC1Jlui şi aici aproape pe va- Se pare că nici regretatul Ion Frunzetti
tea GresarPa, su.b dealul Costeştilor. Apoi, n-a mers mai departe în elucidarea deter-
bătrînul a incheiat 1.ir.lnd: Las şi pll altii, minismului formelor geologice vizate. Ne-
mai compet1-mţi să clarifice bine problema. fiindn-i pe atunci . la tnd.emîn ă - oontactul
Era, dacă apreciez binr.. o Incercare per- direct cu obiectivele ,.in situ", eruditul om
tin en tă de explicare ştiinţifică a fenomPnu- de artă. şi-a expus părerea într-un ·intere-
lni. Singura !ni greşeală, da r.ă . pofltP fi nu- sant articol intitulat " Hazard ori crea ţie ?"
mi tă as tfel, a fost că a dislocat din mPdinl ("Contemporanul" nr. 23/1971), prin care
lor natural o parte din fan t.ast.icele împie- admi tea chiar o apropiere pref ig!Jrat.ivă
triri, lipsind astfel peisajul vllcean de cîteva între "închipuirile" din Valea Dra.cului şi
din piesele sale turistice cele mai inedite. unele forme brâncuşiene.

29(,
SaDAng - arhiva personală
 ln cele din urmă, m-am adresat cunoscu-
tului geol~g dr. Marcian Bleahu. Binevoi-
tor, domnia-sa mi-a spus că ciudatele
obiecte pietrificate la care mă refer nu sint
altceva decit nişte superbe formaţiuni geo-
logice naturale. Apariţia sau geneza lor este
rezultatul circulaţiei prin nisipuri la · tem-
peraturi şi presiuni diferite, a apei incăr­
c~te cu carbonat de calciu dizolvat şi care,
dm cauza ieşirii din soluţie a dioxidului de
carbon, precipită. Prin precipitare ia naş­
tere un ciment calcaros care ·prinde strins
t~tre ele gr~ulel~ de nisip. Această preci-
pitar~ a c~~Itulm se face ~~ profunzimile
masei de niSip, de regulă în JUrul unui nu-
cleu solid, de exemylu o piatră sau un frag-
ment lemnos, concreţiunea de gresii concen-
trice rezultată căpătînd îndeobşte forme
o~oidal_e s_au sferice, conform unui princi-
P?U fiZIC Simplu, acela de a cuprinde în mi-
mmum de suprafaţă un volum maxim.
- De fapt, m ă atenţionează Marcian
·Bleahu, mecanismul intim încă nu e bine
!~urit. Est e de _pr~u·pus aici şi interven-
ţia unor forţe chimice, eventual electrice şi
chiar gravitaţionale, insuficient de bine
s~_diaţ~. Cert este ·doar că fenomenul pre-
cipitărn sub forme sferice nu este unic in
natură.
- li mai regăsim undeva? . un anumit punct unei analize exigente cu
- Desigur. ti intilnim frecvent şi la pi-
zolitele din apele calde, la pericle de caver-
nă şi _chiar la pietrele din vezica biliară a
omulm. Aşadar, existenţa şi apariţia aces-
tor forme pietrificate, care in limbaj geolo-
O.Z.N.
gic se numesc trovanţ i - cuvînt greu de
tradus în alte limbi - n-au nimic de a face
c_u acele afirmaţii nefundamentate ştiinţi­
fiC, cum că ar fi creaţii ale unor civilizaţii
de~mlt dispărute sau că ar reprezenta
obiecţe de cult etc. Astfel de afirmaţii
trebUie combătute cu fermitate. ·-
- Cum se sudează atunci intre ele ast-
fel de sferoide şi ovalQide?
~ Dacă există două· nuclee apropiate,
procesul . de precipitare are loc indepen·
dent, în Jurul fiecăruia. Cînd cele două con-
creţiuni sferice se ating, precipitarea con-
tinuă ?oncomitent; neuniform, pe ambele
sfere ŞI le sudează, rezultînd din lucrarea
lor milenară forme complexe, bizare, ex-
trem de variate şi atractive demne rle ima-
ginaţia celui mai desăvîrşit artist. ln pre-
faţa la foarte interesantul său album inti-
tulat "Natura sculptează", ap ărut la Edi-
tura· Sport- Turism şi dedicat in exclusi-
vitate con creţiu nilor din valea Gresarea,
geologul Ion Lazu descrie în detaliu, cu
remarcabil talent literar şi cu rigoare ştiin­
ţifică de neeontestat, întregul proces al de-
venirii lor. ln bună parte şi explicaţia dată
de V. G. Paleolog, pe care l-am cunoscut
personal şi l-am ·apreciat, rezistă pînă la
privire la geneza şi răspîndirea in spaţiu şi
timp a acestor formaţiuni. ,.
Să revenim însă la pietrele noastre, la
enigmele de sub dealul Costeştilor şi de la
Gresarea. Indiferent de diversitatea de pă­
reri, adevărul e că ele există realmente şi,
prin ineditul ce-l degajă, prin frumuseţea
lor cu totul ·aparte, impresionează in cel mai
inalt grad atit pe specialist, cit_ şi pe turis-
tul necunoscător. Ca ori..ce bun naţional,
ele trebuie ocrotite şi păstrate cu cea mai
mare grijă in primul rind în mediul lor na-
tural. Oare de ce nu li se pune măcar o ta-
bl ă indicatoare? Chiar dacă -sint multe, ne-
numărate, să le punem atenţi in valoare,
spre a le transmite intacte generaţiilor urmă­
toare. Pentru că - citez din Ion Lazu -
..."această infinită nuanţare dintre cor-
pusculii luminii şi granulele pietrei, dintre
unda subtilă şi materia netă, constituie, in
sine, un .,moment" special tn viaţa univer-
sului, cu ample rezonanţe in sufletul privi-
torului. Poate că nimic nu este mai net ma-
t erie in imaginaţia noastră decît piatra în-
săşi, poate că nimic nu este mai diafan şi
mai aproape de abstracţie decît filfîitoarea
rază de soare. Semnele intilnirii lor sint, pe
retină, prilej pentru o sărbătoare m.timă" .
Sau, cum se exprima acelaşi V.G. Paleolog:
o bucurie pentru totdeauna; aur turistic
nealeatoric, giuvaiere in apropiată deve-
nire pentru noi şi posteritate.
MIHAI STĂNESCU •
297
SaDAng - arhiva personală

p_ENT#lU A DOUA OARĂ
- - " c -ÎN II.OMÂNIA
in pnmavara anului 1987,
Capitala şi alte patru centre
universitare din ţară , - laşi,
Timişoara, Cluj-Napoca şi
Galaţi - vor cunoaşte din
nou frenezia unei mari corn~
petiţii sportive internaţionale:
cea de-a X-a ediţie a Campio-
natului Mondial Universitar
de handbal masculin. Impor-
tanţa şi popularitatea acestui
sport au făcut ca pentru
handbal să se organizeze
competiţii mondiale distincte
de tradiţionalele Universiade
298
în care se întrec sportivii stu-
denţi. Este pentru a doua
oară cîrid ţării noastre ise în-
credinţează onoarea de a or-
ganiza acest campionat mon-
dial universitar, precedenta
ediţie românească fiind în ia-
nuarie 1975, găzduită de ace-
leaşi oraşe, 1? echipe partici-
pante, titlul revenind , pentru
a doua oară consecutiv la
acea dată, reprezentat ivei
noastre. Din cele nouă ediţii
disputate pînă acum (înce-
pînd din 1963) România a
participat la opt, cîştlgînd de
cinci ori titlul de campioană
mondială universitară de
handbal , la celelalte obţinînd
o dată medaliile de argint şi
de două ori pe cele de bronz.
Este un palmares prestigios,
care situează ţara noastră ,
detaşat, pe primul loc într-un
clasament neoficial al tuturor
participărilor la această com-
petiţie. Tradiţia pe care o are
handbalul românesc, în gene-
ral, modul activ în care ţara
noastră participă la .activita-
tea Federaţiei Internaţionale a
Sportului Universitar (al cărei
preşedinte este dr. Prima Ne-
biolo, acelaşi care este şi pre-
şedintele federaţiei internaţio­
nale de atletism - I.A.A.F.),
palmaresul handbaliştilor
noştri studenţi la aceste com-
petiţii şi, nu în ultimul rînd,
buna organizare pe care am
reuşit s-o asigurăm C.M.U.
din -1975 şi Universiadei din
1981 sînt numai cîteva din
elementele care au îndreptăţit
desemnarea ţării noastre ca
gazdă a acestei ediţii jubiliare
a C.M.U. de hanbal masculin.
Jocurile se vor desfăşura în
perioada 30 mai-8 iunie în
centrele universitare amintite
(grupe preliminare şi semifi-
nale), la Palatul Sporturilor şi
Culturii din Bucureşti urmînd
a se desfăşura finalele. Con-
form unei decizii a F.I.S.U. , la
acest campionat mondial vor
participa 16 echipe reprezen-
tînd ţări afiliate la Federaţia
Internaţională de Handbal şi
şsociaţii membre ale F.I.S.U.
In situaţia în care se vor în-
scrie un număr mai mare de
echipe, se va decrde asupra
modalităţii de organizare a
jocurilor de calificare. Legat
de acest lucru ~ precizăm că la
Comitetul de organizare a
campionatului se înregis-
trează într-un timp record nu-
meroase apeluri din toate
colţurile lumii privitoare la
amănuntele desfăşurării aces-
tei competiţii, iar numărul ţă­
rilor care au confirmat parti-
ciparea cu mult înainte de ex-
pirarea termenului limită su-
gerează faptul că aproape si-
gur vor fi necesare jocuri de
calificare. Este şi aG€sta un
semn de popularitate nu nu-
mai al handbalului stueenţesc
ci şi al ţării noastre, gazdă
ospitalieră în atîtea rînduri a
unor prestigioase competiţii
internaţionale.
OCTAVIAN ŞTIREANU •
SaDAng - arhiva personală
 in semn de aleasă recunoaştere ŞI preţwre pentru performanţa obţinută, sp,ortivii, antrenam ŞI
conducătoriisecţiei de fotbal a Clubulw .. Steaua " au fost primiţi de tovarăşul Nicolae
Ceaujescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste
Romania, care le-a inminat inalte distincţii" sportive ale statului nostru.
O victorie se făureşte in ani de muncă .
O victorie nu vine niciodată singură , de la
sine.
O ·victorie este o plenitudine sufletească
despre care numai cei care s-au străduit pen-
tru ea şi au trăit-o cu adevărat, pot spune ce
preţ are.
Aceste citeva reflecţii au fost inspirate de
marele succes de la_7 mai 1986, repurtat de
echipa de fotbal Steaua, care a cîştigat Cupa
Campionilor Europeni invingind in finală pe
F.C. Barcelona cu 2-0, pe un stadion spaniol ,
in faţa publicului _spaniol.
Anii de muncă ...
Au trecut aproape - 40 de ani de cind , sub
semnătura lui Petre Gaţu , ziarul .,Sportul
. Popular'' , publica cronica primului meci susţi­
nut de A.S. Armata in divizia A, avind in lotul
său pe Lăzăreanu , Ilie Savu, Panait, Catană ,
Cernea, Mladin , Jivan, f\lanciu , Gică Popescu,
Florian Marinescu, Mihai Ionescu , Onisie
Zeană şi alţii. Sînt primele .. repere" pe un
drum lung , anevoios spre marea performanţă .
· ~ .................. . .
Ce mult e de atunci! Caracteristica principală
a echipei era spiritul ei ofensiv. El s-a păstrat
şi chiar s-a amplificat de-a lungul · timpului ,
Steaua ediţiei 1985-1986 inscriind 79 goluri
in campionat, in timp ce C.S.C.A. din ediţia
1948-1949 marca 58 goluri cu toate că a ve-
nit in final pe locul 7.
Au mai trecut cîţiva ani şi C.C.A. (noua de-
numire) a devenit o formaţie a echilibrului ,
primind in ediţia 1951-1952 doar 16 goluri in
22 de etape, fiind învinsă o singură dată!
Peste alţi patru ani, naţionala României pen-
tru meciul cu Iugoslavia (1-0 la Belgrad!) a
avut in rindurile sale 11 (!) jucători de la
C.C.A.: Voinescu , Toma , Zavoda 11 , Apolzan,
Onisie, Bone, Cacoveanu , Constantin, Alexan-
drescu , Zavoda 1 şi Tăta·ru. Era perioada pri-
mei .,echipe de aur'' a clubului militar care şi-a
creat .. unsprezecele" cu migală şi cu răbdare ,
a ştiut să lege nişte individualităţi de valoare
intr-un TOT valoros, a ales nu numai fotba-
lişti , ci şi nişte OAMENI , care şi-au iubit clu-
bul (mulţi dintre ei I-au servit in continuare şi
după ce n-au mai fost jucători) , dar au iubit in
primul rind fotbalul. Această echipă nu a
aparţinut însă numai clubulu i ale cărui culori
roşu-albastru le-a purtat , ci fotbaluluLwmâ-
nesc, pe care 1-a slujit cu devotament şi price-
pe_re. __
Intr-o noapte, la Londra, pe Highbury Sta- _
diurn , C.C-1-\. a făcut 1-1 cu Arsenal. Era vre-
mea apogeului acestei minunate echipe care a
căpătat acum, cind există ca echipă de fotbal
numai in colecţii de presă şi albume de foto-
grafii , au ~eolă de legendă , de personaj de
basm.
299
SaDAng - arhiva personală
 Dar cum nimic nu apare din nimic, suita de vom putea simţi cum au simţit-o ei in cele 9
campiqnate naţionale şi Cupe ale României meciuri cu danezii , ungurii, finlandezii, belgie-
ciştigafe, seria de victorii internaţionale de nii şi spaniolii. Ne gindim la Piţurcă , hărţuit de
prestigiu şi, mai ales, cred i nţa permanentă in toţi adversarii, apăsat de marea răspundere ,
fotbalul ofensiv, spectaculos, in disciplina tac- cea de principal realizator al echipei (ce s-ar fi
tică creatoare care stimulează inventivitatea, intimplat dacă n-ar fi marcat la Helsinki in mi-
toate acestea au contribuit la apariţia unui alt nutul optzeci şi ceva?) , ne gindim la Bi:iloni ,
"11" pe care toţi copiii il ştiu pe de rost : DU- aţiţ(!t de teribilul său temperament, de acuta
CADAM - IOVAN, BUMBESCU, BELODE- lui personalitate (ce s-o fi. petrecut in sufletul
DICI, BĂRBULESCU - BALINT, STOICA, lui cind a ratat, singur cu portar ul , tot la Hel-
BOLONI, MAJEARU- LĂCĂTUŞ , PIŢURCĂ . sinki, in meciul acela care ni s-a părut cel mai
Şi nu este desigur o coincidenţă faptul că dramatic fiindcă intuiam consecinţele unui
,,statul major" al campionilor europeni a · fost eventual eşec) , ne gindim fa Ducadam care
format din trei personalităţi ale clubului militar ·s-a aflat de atitea ori faţă in faţă cu adversari
(ION ALEXANDRESCU - EMERICH JENEI redutabili in clipe decisive (vi-I amintiţi in faţa
- ANGHEL · IORDĂNESCU), reunite parcă lui Vercauteren la 2-0 in meciul cu Ander-
simbolic intr-o- ,.ştafetă a generaţiilor". lecht de la Bucureşti , intr-o fază care putea
schimba soarta meciului?) . Revenind la trio-ul
Suecesul nu vine de la sine Alexandrescu - Jenei - lordănescu , trebu ie
să aşternem aici cel puţin un gind de respect
Campania europeană a steliş_tilor a avut la pentru felul in care au condus echipa şi un
bază o mare investiţie de muncă şi de inteli- compliment, larg cuprinzător , adresat intregi i
genţă . La antrenamente s-a lucrat mult pentru lor cariere i ncununate la 7 mai 1986 cu !auri
perfecţionarea tehnicii, pornindu-se de la tm de aur. •
adevăr recunoscut i n fotbalul de astăzi : in Dar scriind despre succesul Stelei , despre
condiţiile unui joc de mare viteză , de elan şi maniera in care s-a realizat el , gindurile nu au
angajament, de marcaj in zonă sau strict om voie să-i ocolească pe medicul Marcel Geor-
la om, tehnica are cuvintul decisiv, pregăt irea gescu , pe preparatorul fizic Florentin Mari-
fizică rămînînd desigur o condiţie sine qua nescu , pe masor ul Mitică Neagu, pe organ iza -
non; avind putere fizică max i mă , intre două torul Marin Cruţescu ş i nici chiar pe "nea" Pă­
forţe cîştigă cea mai tehnică dintre ele. traşcu şi pe " nea" Vlase care s-au ingrijit cu
La Steaua s-a insistat pentru ca toate calită ­ pasiune şi meticulozitate de echipamentul ş i
ţile înnăscute şi recunoscute ale fotbaliş tilor ghetele r oş -albaştrilor , nescăpi nd din vedere
români (elanul, viteza , o intel i genţă aparte a
jocului , spiritul de sacrificiu , de dă r uire) să O imagine de antologie sportivă: c ăp itanul cam-
formeze un "aluat" d in care să i asă u n fotba l paniei de califi care, Stoica, ce( al marii finale, /o-
mare. Şi a ieşit. Crescendo-ul reprezentat de van, şi eroul incontestabil al acestei ultime con-
meciurile cu Vejle, Honved şi Anderlecht de la fruntări, Ducadam, ne arată " de-aproape " pre ţio -
Bucureşti (cu o singură eclipsă : Kuusysi) a sW~fuu •
confirmat că se poate învinge făcî nd şi spec-
tacol.
Se spune că atunci cind reuşeş te să consti-
t uie un nucleu de jucători valoroşi , o echipă
are noroc. la Steaua a existat, intr-adevă r ,
,,norocul" de a nu se ţ ine seama de cifrel e
certificatelor de naşter e ci de potenţe le biolo-
gice ale jucătorilor , a mai venit in plus "noro-
cul" ca printr-o muncă fără răgaz , ra ţi onală ,
talentului ş i valorii să i se adauge putinţa de a
le expri ma i n faţa o ri că rui adversar . S-a insis-
tat metodic să se formeze acea mentalitate de
invingători i nd ispensabilă in marile "bătă l ii"
europene, o "armă" care ne lipsea cam de
multisor. S-a investit multă materie cen usie
pentru a-i convi nge pe jucători că a te privi"in
o glinda conştii nţei tale pro pri i este un act de
temeritate, dar şi de precizie, c ă rru trebuie să
se vadă "uri aşi" , deformaţ i de o i ncredere ne-
j usti ficată care poate am eţi pe oricine, dar nici
"pitici" speriaţ i i nainte de a fi dat ochi i cu ad-
versarul. Şi astfel s-a ajuns la o stare de spirit
generatoare de cur(!j dirz şi prudent , de fo rţă
irtterioară a utentică, reală care in final a dus la
val orifi ca rea pregătirii , munci i şi şansei din
anumite mo mente.

Recunoş tinţa nu se prescrie

În condiţiile cunoscute, fotbaliştii stel işti au

inscris numele ţării noastre pe frontispiciul ie-
rarhiei clubu ri lor europene, dar cit de greu
le-a fost ne-o vom aminti totdeauna, însă nu o

300 SaDAng - arhiva personală

Cel mai important trofeu al competiţii/ar
tara noastră.
nici un amănunt car.e unora le putea părea
neimportant.
Alături de Steaua , am trăit citeva meciuri
care în unele momente ne-au tăiat răsuflarea.
În partida cu Kuusysi de la 'Bucureşti , cind ai
noştri au avut 23 ocazii de gol (!) fără să fruc-
tifice vreuna, pasiunea clocotitoare din tribune
era la fel de mare ca efortul extenuant de pe
gazon. După fluierul final , spectatorii (?ăreau
înfrăţiţt cu jucătorii într-o durere mută . lmpre-
ună au luptat frenetic pentru victorie, dar n-au
obţinut-o . I'Ju uitaseră însă că au încheiat un
pact al demnităţii sportive, al respectului reci-
proc, care nu poate fi rupt de prima adiere de
vînt.
Şi a venit acea de neuitat noapte de mai
cînd la aeroportul Otopeni , mii de suporteri au
sărbătorit VICTORIA. O păstrăm în amintire
ca o recompensare a eforturilor, ca apoteoza
unei lupte de aproape 900 de minute cît a du-
rat .. aventura europeană" a campioanei Româ-
niei.
Punct şi de la capăt
În ziua în care citiţi aceste rînduri (ele au
fost scrise înaintea dublei confruntări cu An-
derlecht), s-ar putea ca· Steaua să nu mai ~i~ă
şansa de a păstra trofeul european . Ex1sta m
viaţa fiecărei echipe şi urcuşuri şi coborîşuri ,
un club mare dovedindu-şi ·personalitatea,
forţa, în măsura jn care reuşeşte să depă~
şească momentele dificile. Orice s-ar întîmpla
in viitor, indiferent de modul cum va evolua de-
acum inainte, prin succesul său in C.C.E.,
europene intercluburi poposeşte pentru prima dată in
Steaua a intrat în galeria marilor echipe euro-
pene de fotbal. Sîntem convinşi că generaţia
lui Belodedici, Balint şi Lăcătuş va cuceri, cu
Steaua sau cu echipa României, noi victorii, cu
acelaşi talent, cu aceeaşi voinţă de a. învinge,
cu acelaşi temperament de luptători. In sport,
oricînd există o cale de apel, o nouă competi-
ţie, o altă cale de afirmare.
Deocamdată , la finele lui ' 86, să ne bucurăm
sincer pentru că cel mai important trofeu al
cluburilor europene se află încă la Bucureşti ,
să nu umbrim prin nimic marele succes al ju-
cătorilor şi antrenorilor, să nu devenim blazaţi
măcar pentru a nu ne îndepărta astfel de no-
ţiunea de sport. Şi încă ceva : să ne gîndim , o
clipă măcar, şi la cei care, zbătîndu -se pentru
asigurarea unui climat sănătos de lucru la
Steaua , pentru acordarea lui cu cerinţele fot-
balului modern, au contribuit şi ei la funda-
mentarea celui mai important succes al fotba-
lului românesc.
Peste ani, ne vom aminti că Steaua '86,
aplaudată şi admirată la vremea sa, dar şi... in-
vidiată, a fost echipa care ne-a deschis dru-
mul succeselor europene. Pînă cînd acest
drum va fi invadat de ambitiile şL'Q!oarea
sportivă a altor echipe româneşti , la intrarea
în anul în care clubul Steaua împlineşte j O de
ani de existenţă , o strîngere de mînă pentru
ceea ce clubul sportiv al armatei a dat pînă
acum şi o urare de succes în îndeplinirea a
ceea ce ştim că-şi propune şi doreşte să dea
în continuare sportului românesc.
CRISTIAN ŢOPESCU •
301
SaDAng - arhiva personală
 16x15: CUPA
MONDIALĂ LA RUGBY
Pentru 1987 este anunţată
o premieră sportivă intere- -
santă: organizarea primei
Cupe Mondiale la rugby, un
fel de "turneu final" la care
vor participa 16 echipe, apre-
ciate ca fiind cele mai bune
din lume. Atit decizia organi-
zării acestei competiţii cit şi
nominalizarea respectivelor
participante aparţin Congre-
sului ;,Fpotball Rugby Inter-
national Board" întrunit la 16
martie 1985.
Înainte de a intra în detalii,
trebuie să spunem că organi-
zarea acestui turneu final
semnifică o tendinţă de mon-
dializare a rugbyului sub as-
pectul sistemului competiţio­
nal, aşa cum s-au petrecut lu-
crurile şi cu atletismul , de
pildă, sport la care, de ase-
menea, de cîţiva ani se orga-
nizează campionate mon-
diale. La rugby, participarea
în "turneul de 16" nu este de-
ocamdată rezultatul unor ca-
lificări obţinute prin jocuri în
grupe preliminare (cum e ca-
zul fotbalului) , ci ·al unei
aprecieri valorice pe care a
făcut-o, cum spuneam , forul
internaţional al acestui sport.
Desigur, poate fi discutabil
dacă cele 16 care se vor în-
trece anul viitor în mai multe
oraşe din Australia şi Noua
Zeelandă sînt cu adevărat
cele mai bune echipe din
lume (existind opinjj că , de
pildă , reprezentativa de rugby
a U.R.S.S. este mai valoroasă
decît a Jafloniei, deşi aceasta
va participa la "turneul final"
iar prima, nu) , dar în absenţa
unor criterii clare, competiţio­
nale de calificare nu rămîne
decît să dăm eredit, cel puţin
pentru această ediţie inaugu-
rală, aprecierii făcute de forul
internaţional de specialitate.
Pentru rugby-ul nostru ,
pentru sportul românesc , în
general , constituie un motiv
de mare mîndrie şi înaltă sa-
tisfacţie faptul că echipa na-
ţ ională .d e rugby a României
a fost desemnată printre par-
ticipantele la această primă
ediţie a Cupei Mondiale. Este
un drept moral şi sportiv pe
~ care . purtătorii tricourilor cu
~ frunză de stejar. şi 1-âu cucerit
{ de-a lungu.l timpului, datorită
·'....-.
~~~~~~~~~~~,)
302
jocurilor de la egal la egal cu
Franţa, datorită evoluţiilor
constant bune în Campiona-
tul european-Cupa F.I.R.A. şi,
nu în ultimul rînd, datorită
prestaţiilor remarcabile în
compania selecţionatelor bri-
tanice, al căror tradiţional
conservatorism a cedat în
faţa evidenţei, britanicii fiind
nevoiţi în ultimii ani să-şi în-
toarcă privirea şi spre
rugby-ul nostru şi să ne ac-
cepte şi să ne solicite ca par-
teneri în meciuri-test devenite
deja tradiţionale.
"Cupa Mondială · '87'' se va
desfăşura într-un sistem cu
care sîntem familiarizaţi de la
fotbal: patru grupe de cîte
patru echipe, în care se joacă
"fiecare cu fiecare"; primele
două clasate în fiecare grupă
se vor califica pentru sferturi . ştiinţele tuturor rugbiştilor, de
de finală , care sînt eliminato-
rii: învingătoarea din prima
grupă cu ocupanta locului
s.ecund din grupa a doua · şi hotărîrea fermă de a se
ş.a . m.d . ; urmează semifinalele
- învingătoarele disputin-
du-şi titlul în finală, iar învin- · pundere asupra pregătirii in
sele jucînd pentru locurile
3-4.
Echipi> ţării noastre a iost
repartizată în grupa a IV-a,
alături de Zimbabwe, Franta
şi Scoţia cu care vom juca, 1n
ordine, la Auckland (23 mai) ,
Wellington (2ft mai) şi , res-
pectiv, Dunedin (2 iunie). lată
şi celelalte competitoare: An-
glia, Australia, S.U.A. 'şi Japo-
nia (grupa 1). Ţara Galilor, Ir-
landa, Canada şi Insula Ton-
ga (grupa a 11-a), Noua Ze-
elandă, Argentina, Italia şi In-
sulele Fiji (grupa a III-a). Me-
ciul inaugural va fi Ita-
lia-Noua Zeelandă, la Auc-
kland , pe 22 mai, iar finala şi
festivitatea de închidere sînt
programate pe 20 iunie, în
acelaşi oraş , Auckland .
"Prezenţi la acest mare tur- .
neu internaţional, ne spunea
ing. Marin Cristea, preşedin­
tele Federaţiei Române de
Rugby, sintem datori să ono-
răm cum se cuvine cinstea de
a face parte dintre aceste 16
echipe reprezentative ce vor
deschide o eră nouă in. istoria
jocului de rugby. Sportivii
care ne vor reprezenta ţara
au un mandat care nu poate
WORLDCUP
RUGBY
Australia & New Zealand '87
fi indeplinit oricum şi care
trebuie să trezească in con-
la cel mal tînăr junior şi pînă
la cel mal talentat şi experi-
mentat internaţional, dorinţa
concentra cu toată seriozita-
tea şi cu tot simţul de răs·
vederea acestei mari confrun-
tări. Ocazia afirmării noastre
pe plan mondial trebuie tra-
tată cu maximă responsabili-
tate, dorinţă fierbinte de vic-
torie, din toată inima, cu tot
sufletul, cu toate resursele de
care dispunem. Şansa noas-
tră cea mare la Cupa Mon-
dială este să dovedim in pri-
mul rind că sintem practican·
ţii unui rugby modern, inteli
gent, generos şi eficace, ba
zat pe acţiuni tactice com-
plexe, spectaculoase, bogate
in fantezie, dar · incluse
intr-un sistem sobru de ade-
văruri riguros respectate. Că
sintem legaţi printr-un .puter-
nic patriotism, printr-o evi-
dentă structură de echipă,
prin spirit de sacrificiu şi de
dăruire, dincolo de orice ob-
stacole şi dificultăţi. Şi că ori-
care ne va fi adverşa(UJ, oricit
de celebru ~i de valoros ar fi
el, să arătăm .t.uturoc.- celor
prezenţi acolo şi zecilor c:~
milioane de telespectatori din
intreaga lume că România
posedă rugbişti Inteligenţi,
curajoşi, devotaţi, pregătiţi să
dea replici de cea mal inaltă
calitate oricui şi gata să lupte
SaDAng - arhiva personală
 pentru culorile patriei pînă la
epuizare". Din această scurtă
declaraţi~ de intenţie a preşe­
dintelui F.R.R. se înţelege că
participarea echipei naţionale
de rugby la prima ediţie a
Cupei Mondiale este î"nţe­
leasă cum se cuvine, la cotele
înalte de responsabilitate şi
patriotism pe care le incumbă
această onorantă iesire a
. noastră în lumea bună a
rugby-ului. Deşi orice pro- ·
nostic este cu totul prematur
la ora la care scriem aceste
rînduri, la o primă vedere re-
zultă că obţinerea primului
loc în grupă ne-ar crea un
culoar favorabil spre semifi-
nale: am juca, în acest caz,
cu ocupanta locului doi din
grupa a III-a, care nu poate fi
decît Argentina sau Italia (fi-
ind greu de acceptat că Noua
Zeelandă, jucînd şi în faţa
propriilor suporteri, va pierde
locul întîi in această grupă).
Şi invers : dacă ne vom clasa ·
pe locul doi în grupă, vom
juca cu Noua Zeelandă (în
aceeaşi variantă, aproape si-
gură , că aceasta va cîştiga
grupa ei). Iar locul întîi în
grupa noastră se va decide,
înclinăm să credem, în eter-
nul derby România-Franţa ,
care şi-a consumat un episod
palpitant în octombrie 1986,
la Bucureşti.
OCTAVIAN ŞTIREANU •

•••••••••••••••••••••••••••••
·: ARANJAMENTE ~
ORIZONTAL: 1) Cunoscuta creatoare a gale-
riei figurilor de ceară - Formă mai rară de
cancer. 2) Oameni care ţi se pun la dispoziţie.
3) Termen redus la unitate. 4) Rîu izvorit...
dintr-un iaz! - Umplut cu apă - leş it din co-
loană. 5) Plecat la han - Fulgi mari , prinşi în
zbor (sing.). 6) Arbitru de linie cu fanionul in
mînă (pl.) - Volum compriml;lt. 7) Preţuirea
tăcerii - Unitate de profil. 8) Terenuri· de te-
nis ... acoperite _: Greutate specifică . 9) Con-
curent într-o partidă de dublu mixt in care
partenera serveşte (pl.). 10) Miezul moale al
dovleacului - Mai importanţi in viaţă ca banii.
VERTICAL: 1) A fi în delegaţie pe teren -
Coaja cozonacului! 2) Mamă tînără - Prins de
mînecă . 3) Pricepute-n felul lor. 4) Se-nvîrte
prin bătătură - Manual pentru piloţi de linie
- Intraţ i în posesia lui. 5) Notă bună la purta-
re. 6) Tirbuşon sui-generis pentru şampanie
- Ramură lipsită de fructe! - Şorţ strîns pe
talie!· 7) Pană de publicist! - Om care avea
grija piinii de mîine. 8) Cerc de turism - Ple-
catul dintre cei vii. 9) O carte mică ... format
de buzunar - Nişte femei pe cinste ... 10)
Prezintă un bogat număr de dresuri (pl.).
AFORISME
PANSEURI
- Ce ghinion! Odată i-a bătut norocul la
uşă şi tocmai atunci s-a întîmplat să nu fie
acasă.
- Toată ziua umblă cu nasul pe sus ...
de frică să nu-i cadă ·ochelarii.
- Aşa ceva numai un măgar putea să
scrie pe pereţi - deşi, la ~rf:(pt vorbind, încă
nu am văzut măgar să şt1e carte .
- Năduşise numai la gîndul că a doua zi
va Incepe să muncească. După riteva zile,
nu l-am mai văzut nici măcar transpirat!
Ar fi urcat de mult în schemă, dar s-a -
constatat că suferea de rău de înălţime .
- 1-a explicat vreo două ore, dar pînă la
urmă tot nu a înţeles nimic. Vorbeau o altă
limbă ...
- Dacă-i spun adevărul se supără pe mine!
Dacă îl mint, îi devin simpatic! Mai bine
nu-i spun nimic.. ..
- lmi place foarte mlrlt să ascult sunetul
trompetei, dar numai de la mare distanţă...

MIHAI ZGUBEA • -Bucureşti

OTTO LEVAI •

BEŢE-N ROATE
• Ideile fixe nu pot fi furate.
~ • Adevărul gol-goluţ se 1mbracă întot-
deauna cu gust.
• L-a învins forţa tmprejurărilor.
• Fabula lui a stîrnit tropote de aplauze.
• S-a dat la o parte. La partea cea mai
mare.
• Mlat între ciocan şi nicovală·, cuiul s-a
Indreptat. .
• Gestionarul a cedat: mai bine lipsă!
• Pe oaie o cuprinse deodată o fDame de
lup.
• Făcea lux · din amănunte.
DANIEL ~fiLITARU •

303
SaDAng - arhiva personală
 Azi omenirea consumă intr-o singură zi
mai multă energie decit a consumat in pri-
mul mileniu al erei noastre. Angajaţi uneori
in formele discrete ale vieţii individuale, ni
se pare că problema consumului de energie
este in afara noastră, că vom supravieţui şi
fără rezolvarea ei. Unii dintre noi confundă
energia cu cildura şţ consideră ca singură
limită a frigului temperatura cea mai joasă
auziti la buletinul de ştiri, înrudită oricum
cu temperatura mediului ambiant. Existi insi
o lume a frigului moderat (pină la -100" C)
şi una a frigului adinc (dincolo de -1oO"C),
de care se ocupă criogenia.
Cum era tebnica de calcul electronic,
in 1960, . ca pozlfie faţă de viitor, aşa este
tebnica frigului la*' de anul 2000. O viziune
superficială ar reduce tebnica frigului la
modalităfile de obţinere a unor unelte sau
echipamente necesare omului in teritoriile in
care Fram, ursul polar, ar lăn alene unnele
Jabelor lui. O carie semnată de un cercetător
american, "Tebniea temperaturilor joase",
are pe copertă o rachetă. Nu este o
exagerare. Rachetele funcţionează cu hidro-
gen lichid şi cu oxigen lichid. Ele dau posi-
bilitatea realizării forţelor de tracţiune nece-
sară, făcînd, in acelaşi timp, posibilă şi
necesară tebnica aero-spaţială.
Omul a reuşit, pe primele trepte ale dez-
voltării sale, să stăpineaseă relativ uşor
locul, dar scăderea temperaturilor sub mediul
304
ambiant s-a făcut greu, dezvoltarea tehnicii
frigului începind cu secolul trecut. Dificul-
tăţile tebnice apărute la obţinerea frigului
crese pe misură ce temperatura scade. Fie-
care grad a fost cucerit cu eforturi mari,
drumul spre zero absolut e plin de cercetători
care şi-au dedicat intreaga viaţă acestei lumi,
o lume, de ce să nu recunoaştenr, reprezen-
~ti de unii dintre noi incă. simbolic, cu
excelentele frigidere produse la Găeşti. De
ce nu poate fi atins zero absolut'? Cerce-
tătorii ar spune aşa: se opune principiului
al treilea al termodinamicii, teorema lui
Hernst: imposibilitatea atingerii tempera-
turii zero absolut. Pentru curioşii insistenţi care
ii ascultă, ar mai adăuga răspunsului: la
această temperatură ingheaţă totul, miş­
carea termică in materie nu mai este posi-
bilă, se produce o ingheţare a gradelor de
libertate.
De ce se desfăşoară o asemenea activitate
de cercetare'l Iată numai două dintre rezul-
tate: supraeonductibilitatea (nu se mai pierde
energia la transportul cUţentului electric)
şi suprsDuiditatea heliului, ab"t de necesară
in cele mai noi realizăii ale industriilor de
tot felul. Depăşirea pragului critic in dome-
niul calculatoarelor electronice, deci a numă­
rului de operaţii in unitatea de timp, s-a
făcut tot prin criogenie, un asemenea calcu-
lator fiind criotronul. In domeniul medicinei
au apărut alte descoperiri. S-a adincit, in
~
SaDAng - arhiva personală
 biolugie, cunoaşterea termodinamicii proce-
selor. Aselenizarea s-a datorat intr-o măsură
importantă şi criogeniei tehnice. Sateliţii
artUiciali realizează teledetecţia pr:in radiaţii
infraroşii, fiind prevăzuţi cu sisteme .micro-
criogenice. Cosmonauţii au in echipamentul
lor, pentru protecţia in situaţii neprevăzute,
dar previzibile, fixat pe mină, un sistem
microeriogenic care permite realizarea in
trei minute a unei temperaturi de -200°C.
Emiţătorul de radiaţii, prin care primim
FRIGUL ÎN SPRIJINUL
VIEŢII ŞI AL TEHNICif
interviu acordat de şef lucrări inginer Sorin
Kostrakievici de la Institutul Politehnic
Bucureşti, Catedra de Mecanică Fină
- Definiţiile frigului, după dicţionarul
limbii române, sint " temperatură scăzută
a mediului ambiant , care dă senzaţia de rece"
şi "o senzaţie de rece provocată de temperatura
scăzută a mediului" . Pornind de la aceste
definiţii, pentru a pune în evidenţă realizările
de ultimă oră în domeniul "tehnicii frigului",
nu se poate ca gîndul să nu ne poarte în adîn-
cul istoriei pentru a putea mă..<ura progresele
de azi. NoJiunea de frig .a fost folosită încă din
antichitate, Aristotel de exemplu (şi după el
şi alJi adepţi) concepeau crearea metalelor
pure prin răcirea gazelor emanate de scoarţa
terestră. Dar care este măsura frigului?
-A trebuit să trecă secole pină cind 6-a·
ajuns la noţiunea de temperatură, la măsu­
rarea ei şi, de aici, la definirea mai precisă
a temperaturilor "joasă" şi "înaltă". Prima
menţiune cunoscută despre un termometru
cu lichi d datează de la 1 ianuarie 1632. La
scurt timp, in 1650, se inventează primul
termometru cu aleool diluat. După aproxi-
mativ incă un secol, in 1709, Fahrenheit de-
fineşte prima scară termometrică avind
drept puncte fixe: o•F, temperatura unui
anumit amestec refrigorent, şi 96° F, cea a
corpului uman sănătos. Scara temperaturii
centisimale, cunoscută şi utilizată pină in
zilele noastre, este rodul observaţiilor din
1743 ale lui F.P. Christin din Ly"on, care defi-
neşte punctele de o• şi 1oo• ca puncte· de în-
gheţare şi respectiv fierbere a apei in condi-
ţiile normale. Instituirea ei ra scară interna-
ţională de măsurare a tempera turii poartă
ca an al naşterii 1744. O datorăm fizicianu-
lui suedez A. Celsius.
- A trebuit să treacă mai bine de un secol
pentru ca frigul să poată fi pus "la treabă".
Primele aplicaţii cunoscute în industrie ale
tehnicii frigului datea;ă din anul 1883, cînd
s-_a reuşit lichefierea oxigenului şi a azotului.
La scurt timp, în 1898, s-a realizat lichefierea
hidrogenului, iar în 1908 - lichefierea heliu-
19 - Alman ahul Flacara '87
mesaje din cosmos, lucrează tot in condiţii
microcriogenice.
Am invitat deci trei cercetători (din
domeniile termodinamicii, construcţiilor de
maşini şi medicinei) să ne- arate, in rindurile
de mai jos, unde au ajuns W. acest moment,
in ţara noastră, cucerirea lumii frigului şi
punerea ei in slujba omului. Am anexat şi
un fals portret robot al unui conce.tli.ţean de
la Polul Frigului.
lui. De aici, odată cunoscut, produs şi măsurat
cu precizie, "frigul" este pus serios la treabă in
sprijinul omului, al vietii şi al tehnicii.
- Desigur. Materialele electroconductoare
supuse unor temperaturi joase capătă per-
formanţe deosebite, ceea ce a ·p ermis con-
strucţia unor calculatoarl\ cu capacitate de
lucru de milioane de operaţii pe secundă,
performanţă de neconceput in absenţa teh-
nicii frigului înaintat. Asociat cu vidul,
pentru a ne păstra tn domeniul electronicii,
in cadrul experienţelor cosmice, frigul a
permis obţinerea de semiconductori de înaltă
puritate, utilizaţi ulterior in construcţia unur
componente de performanţă sporită .
În domeniul biologiei şi al medicin~i, atit
tn ţara noastră ctt şi pe plan mondial, fri-
gul a permis conservarea serurilor, a vacci-
nurilor şi a organelor sau ţesuturilor pentru
transplant. Toate acestea şi multe altele nu
pot fi concepute in absenţa mijloilcelor fri-
gorifice şi de congelare. Începînd de la con-
servarea alimentelor, atît de necesare omu-
lui, şi pină la realizarea fecundă.rii artificia"Je,
care presupune menţinerea elementelor ac-
tive intre perioada recoltării şi cea a fecun-
dării propriu-zise, la temperaturi foarte
scăzute, pe toate meridianele globului se
depun eforturi considerabile in vederea stă­
pînirii şi utilizării frigului.
În ţara noastră, tehnica frigului a cunos-
cut şi cunoaşte o mare dezvoltare şi utili-
zări multiple. Un prim exemplu, poate mai
puţin cunoscut, îl constituie industria de
componente şi aparate electronice. Pose-
sorii de autoturisme ştiu că aparatul de
radio de la bord sau aşa-zisul dispozitiv de
aprindere electronică funcţionează în con-
diţii termice grele, in special iarna, cind
temperaturile variază în limite largi, de la
temperaturile negative la cele pozitive. Mai
mult chiar, se fac studii şi se cercetează
soluţii pentru comanda automată, pe bază
de calculator, a iuncţionării motoarelor
cu explozie. Autoturismele dotate cu ase-
menea sisteme oferă un ranctament maxim
la un consum minim de rombustibil. Proiec-
tarea, expet-imeritarea şi realizarea unor
asemenea echipamente se bazează pe folo-
sirea tehnicii frigului. Întreprinderile şi in-
stitutele cu profil electronic posedă în dotare
aşa-zise camere de climatizare cu şoc ter-
mic . Componentele testate sint aşeza te într-un
305
SaDAng - arhiva personală

"lift" care trece automat, după un timp
prestabilit, dintr-o incintă rece (-40° ...
-50°C) într-o incintă caldă (+50° ... +100°
C). Acest test artificial şi accelerat la varia-
ţii de temperatură permite diminuarea prin
măsuri ulterioare a componentelor care nu
rezistă mecanic sau electric la dilatările şi
comprimările determinate de şocurile de ·
temperatură şi, astfel, utilizînd frigul creat
artificial, se asigură calitatea produselor.
în acelaşi domeniu, al construcţiei aparat!'l-
lor electrice, un parametru suplimentar apare
la utilizarea lor în condiţii maritime.
Ceaţa &alină, alături de variaţiile d.e tempe-
ratură, determină un efect accentuat de co-
roziune chimică. Pentru asigurarea fia-
bilităţii unor astfel de aparate există
camere speciale care simulează mediul ma-
rin. Astfel, alături de instalaţia de răcire
pentru crearea de temperaturi· joase şi- pen-
tru me!Jţinerea temperaturilor de încercare
în limitele intenţionate , ·camerele denu-
mite "cu ceaţă salină" posedă un dis-
pozitiv care pulberizează fin în &paţiul activ
un amestec de apă cu sare. Componentele
sau aparateJe testate In aceste condiţii pre-
zintă garanţia funcţionării lor normale în
c ondiţiile montării lor ulterioare pe navele
maritime. . late în- apă şi apoi transformate în granule
Un alt domeniu interesant şi deosebit de
util pentru c onstrucţia de maşini şi aparate
îl constituie simularea la nivelul solului a
306
condiţiilor de zbor al aeronavelor, rachetelor
şi sateliţilor. Practic, la această oră nu poate
fi conceputâ construcţia, în condiţii· de ma-
ximă securitate de zbor, a unei aeronave
fără asemenea teste. În acest scop, tehnica
frigului s-a corelat cu cea a vidului. Camere
de climatizare speciale în care se pot atinge
temperaturi de pînă la - 80°C şi depresiuni
de cîţiva milibarri simulează în uzinele. con-
structoare de aparatură de bord altitudini
de cîteva zeci de kilometri. În astfel de ca-
mere se încearcă aparatura de bord a tu·
turor avioanelor, determinînd încă de la sol
parametrii de funcţionare sau eliminarea
aparatelor care prezintă defecţiuni . Mai
mult chiar, cunoscînd că, In timpul funcţio­
nării, un avion poate să atingă acceleraţii
considerabile care, datorită forţelor de iner-
ţie care le generează, determină ruperea ·
pieselor q1ai I_Juţin re~istent_e, acest~ camer.~
speciale de fr1g pot f1 asociate cu mstalaţn
vibratoare, care supun aparatura de bord
şi la şocuri mecanice." Astfel, precizia şi sigu-
ranţa în funcţionare, utili:;.înd aportul teh·
nicii frigului, sînt asigurate încă de la soL
- Biologia ~i medicina, aşa cum s-a maL
amintit, sînt beneficiare frecPente ale tehnicii
frigului. '
- Banala transfuzie presupune păstrarea
sîngelui de la momentul recoltării şi pî?-ă la
utilizarea la o tempera tură scăzută, prec1s de-
terminată şi menţinută astfel încît să nu se
degradeze. Unele vaccinuri şi seruri injec·
tabile, atît la preparare cît şi la conservare,
beneficiază de aportul. tehnicii frigului. Con-
gelatoare speciale cu viteze de- răcire de 5°...
10°C pe minut menţin substanţele la tem-
peraturi de - 20°... - 25°C cu precizie de
±0,5°C pentru dezactivarea viruşilor sau
păstrarea lor în stare !atentă de activitate,
în perioade bine stabilite, uneori săptămîni
sau luni, pînă la obţinerea vaccinului. dorit.
- O aplicaţie deosebită o constituie în do-
meniul biologiei tehnica fr&gului tn obţinerea
preparatelor microscopice. ·
- Ar fi fost greu de conceput obţinerea
unei secţiuni cu grosime de 1 micron (a mia
parte diri.tr-un milimetru) şi chiar. grosimi
mai mici din ţesuturi sau organe v1tale fără
aportul frigului. În acest scop, ţesutul ce
urmează a fi studiat la micr0scop este con·
- gelat şi apoi in stare rigidă es_te secţionat
In probe (felii de grosimi menţiOnate ) care,
ulterior se tratează cu substanţe de
contrast. Astfel sînt analizate modificări
la celulele ((e apar. _
~ Pleclnd de la exemplul anterior, indus·
tria a preluat ideea în recupec.area unor
deşeuri.
- Deşeurile .de mase plastice eate pot fi
retopite (aşa-zisele termoplaste) sînt conge-
prin simplă tăiere şi filtrare a apei c~ rezul~
după }Jreîncălzire. Metoda este s1mplă ŞI
pre:~~in'tă avantaje economice considerabile-
SaDAng - arhiva personală
 Şi, revenind la biologie şi medi cină, unde
anestezia locală "prin frig" sau păstrare în
condiţii de temperaturi joase a orgar>'lor în
vederea transplantului constituie deja teh-
nici cunoscute, se poate imagina fără mult
efort că, într-un viitor apropiat, tehnica
frigului va prelungi viaţa omului, frigul prin
exemplele date fiind de pe acum un instru-
ment preţios de lucru în slujba omului.
interviu cu prof. dr. ing. Vsevolod Radcenco
de la Institutul Politehnic :...... Bucureşti
- Cum poate fi exnlicat interesul crescind
care se manifestă pentru domeniul criogeiiiei
tehnice? 1n ce stadiu se află cercetarea {tiin-
Tifică pe plan mondial fn acest domeniu,?
- Criogenia tehnică sau criogenica este
deci acea secţiune a tehnicii frigului care are
ca obiect obţinerea, menţinerea şi utilizarea
temperaturilor situate sub 120 K (-15o•c).
·! Intrucit ·s-căderea temoeraturii sub 0,3 K
presupune folosirea uno1 Tlrocedee speciale,
tn ultimii ani, acest in ten •. · c;e constituie
ÎI\tr-un domeniu aparte: cel al temperaturi-
lor ultrajoase. Numeroase ramuri ale indus-
ti;jei (metalurgia, chimia, enel'l;\"etica nucle-
ară, tehnica aerospaţială, medicina etc.)
utilizează oxigen, azot, argon, hidrogen,
he!iu, neon, kripton, gaze naturale ş.a. aUt
în stare gazoasă, cît şi tn stare lichidă, carac-
terizate prin terriperaturi de vaporizare crio-
genice. Tehnologia de obţinere a gazelor,
utilizarea, transportul şi depozitarea lor
intră în aceeaşi sferă de preocupări. S-au
dezvoltat noi ramuri ale ştiinţei: criofizica,
crioelectronica, crioelectrotehnica, crioener-
getica, criobiologia şi criomedicina, al căror
ansamblu se constituie într-o secţiune aparte
a ştiinţei, denumită criologie. Se poate afir-
ma, fără a exagera, că rezolvarea cu succes
a unor probleme fundamentale ale omenirii
va deveni posibilă prin utilizarea tehnicii
criogenice. O asemenea problemă este cea
a asigurării necesarului de energie apelînd
la fuziunea term onucleară magneţică con-
trolată. Pe această linie s-a ajuns la rea-
lizarea unei temperaturi de 200 milioane
grade Celsius pe durata record de 1/5 secundă
într-un reactor prevăzut cu un sistem mag-
netic supraconductor, care funcţionează la
temperaturi criogenice.
- Ce etape pot fi evidenţiate~;u~ă -~
cu apariţia şi dezvoltarea cercetării ştiinţifice
fn domeniul· criogeniei în ţara noastră?
- Abordarea domeniului criogeniei de
către cercetarea ştiinţifică românească al'e o
vechime de aproximativ 20 de ani. S-a des-
făşurat şi se desfăşoară atît în cadrul învă­
ţămîntului superior cît şi în institute de
proiectare şi cercetare spec.ializate în pro-
bleme de tehnica frigului. Se impun cerce-
tările efectuate de către un colectiv al
ICPIAF - Cluj-Napoca pe linia realizării
unor maşini criogenice utilizate în scopul li-
chefierii azotului, a turbodetentoarelor care
fac parte din structura instalaţiilor de sepa-
rare a aerului ca şi a instalaţiei de lichefiere
a heliului.
- O direcţie importantă de cercetare ştiin­
ţifică abDrdată pe un front larg în ţara noastră
este crioelectrotehnica.
- Se poate vorbi despre eforturile depuse
de colectivul de cercetare al universităţii
din Craiova, care a patronat pînă în prezent
patru colocvii naţionale (ultimul s-a desfă­
şurat Jn noiembrie 1986) de crioelectroteh-
nică, la care au fost dezbătute probleme
referitoare la bazele crioelectrotehnicii, teh-
nologia materialelor care funcţionează tn
regim criogenic, criomaşini, criotransforma-
toare, criocabluri · şi dispozitive supraconduc-
toare. O contribuţie importantă a fost adusă
şi de colectivul ICPE - Bucureşti, şi de
colectivele unor unităţi industriale. Trebuie
remarcat, de asemenea, aportul unor cadre
didactice de la universităţile din Galaţi ş i
Cluj-Napoca pe linia cercetărilor în dome-
niul proiectăr ii şi realizării aparatelor crio-
genice de măsurare, precum şi în cel al
reţelelor electrice criogenice.
- Se afirmă că depăşirea unor dificultăţi
în cercetarea ştiinţifică din domeniul crio-
genicii va deveni posibilă o dată cu realizarea
în ţara noastră a lichefactorilor de heliu.
- ln aceste condiţii, centrul de greutate
al cercetărilor va coborî de la nivelul 77 K
al azotului lichid, la 4,2 K, caracteristic
heliului .lichid.
- Ce ne puteti spune în legătură cu cerce-
tările pe care le-aţi efectuat în domeniul crio-
gen~ei tehnice. Care sînt contribuţiile aduse de
dv. în acest domeniu?
- Am fost atras de domeniul crioge- ·
· niei tehnice încă din anii 1960. Am făcut
o primă verificare_ pe baza datelor ex-
perimentale privind detentonul - com-
presor D K-50, cu· care este echipată o in-
stalaţie de aZQt lichid existentă în dota-
rea· unui institut de cercetări din ·Cluj-Na-
poca. După o muncă de doi lf!li, detem:orul
prevăzut cu segmenţi din teflon era reali-
zat. Este o maşină de construcţie originâlă,
tn echicurent, cu supape de admisie şi
evacuare montate în capac, respectiv în
piston, care putea funcţiona la turaţii de
1 500 rotjmin şi presiuni de alimentare cu
aer la ,200 at. Primele tncercări la presiuni
307
SaDAng - arhiva personală
 - Cum intrevedeti dezvoltarea in viitor a
criogeniei tehnice în. ţara noastrd?
- Am conving~rea ~erm~ c~ posibilităţile
pe care le oferă crwgemca d1fentelor domenii
ale economiei ţ~rii noa~tre sint multiple.
O d~tă ?u reahzll:rea. siStemelor criogenice
:le hchef1er_e a h~hulm,_ aceste posibilităţi
se vor lărgi considerabil. ln etape imediat
ur~ăţoare sint "~nevitabile" aplicaţiile crio-
gemei în tehnologiile construcţiilor de maşini
tr~~m~ntului ţe_rmi~ la temperatura azotu~
lm l~ch1d, stab1hzărn formei şi dimensiuni-
lor _pieselor de mecanică fină, încercării ma-
t~rm!~lor la temperaturi criogenice, intensi-
hc_ă:n _proceselor . d~. elabor_are ~ oţelului,
utiii~ăru combustibililor cnogemci în do-
II?-e.mul motoarelor termice şi in cel al avia-
ţi~I, e_fectuării operaţiilor şi tratamen telor
crwchiru_rgicale şi crio.t erapeutice. Va creş­
te _capaCitatea calculatoarelor electronice şi
s~ va trec~ la realizarea de turbogeneratoare
ŞI magneţi supr~con~uctori, aşa cum pre-
vede Pr.ogramul directivă de cercetare şi dez-
voltare in domeniul energiei pe perioada
1981-1990.
Ap~rtul tehnicii. frigului ~e va accentua
în vntorul apropiat o dată cu extinderea
~eţod~lor de valorificare superioară a ener-
giei pnmare a combustibililor şi de recupe-
rare a resur~ţllor energetice secundare prin
producerea simultană a energiei mecanice
termice precum şi a frigului. '

de 35- W at au permis obţinerea unor tem-

peraturi Q.e -70°C . . M-am bucurat mult
cînd, parcurgînd lucrarea profesorului Ar-
harov, intitulată "Detentoare criogenice cu
piston", ·am constatat că detentorul realizat FALS PORTRET ROBOT .
de mine era descris cu precizarea unor
caracteristici constructive. Se impunea
, lărgirea studiilor privind ireversibilitatea AL UNU/ CONCETĂTEAN
.. ..,
.~:-~
ca fiind cauza principală care determină
performanţele diferitelor tipuri de maşini
şi instalaţii atit termice cît şi frigorifice
DE LA POLUL FRIGULUt·
In rindul cărora, pentru mine, detentorul
criogenic era un sistem de referinţă. A ur-
mat, în 1976, publicarea cărţii de "Termodi-
namică tehnică şi maşini termice - procese
ireversibile", in care, după cum era firesc, Intrucit contra c tă, frigul scurtează dr_u-
detentoarele cu piston erau tPatate chiar tn mul spre esenţă. Aşadar: dacă prognoza me-
prima parte. Erau anii tn care tehnica elec- teo dă temperaturi între 0° şi 25°, primii care
îşi cunosc cu precizie mediul în care îşi vor
tronică de calcul făcea progrese mari. Mi-am
desfăşura activitatea sint locuitorii din
propus să elaborez o carte în care studiul
tuturor maşinilor şi instalaţiilor termice ş i Joseni; 0°, dacă nu cumva sub. Faptul că
frigorifice să se efectueze cu ajutorul calcu- nu bîjbîie printre aproximaţii, precum alţi
conaţionali amuzaţi · care-şi iau umbrela
latorului P-lectronic. Este intitulată "Crite-
rii de optimizare .a proceselor termice (ire- cînd meteorologii anunţă cer senin, nu le-a
versibile)" şi a fost editată in 1977. Deten- creat deloc psihologie de -eschimoşi, şi e
oarele cu piston reanalizate în detaliu erau puţin probabil că un cetăţean de a Polul
încadrate in prima parte a lucrării. Se im- Fr·ignlui ar agrea carnea de morsă în locul
punea "popularizarea" şi mai accentuată a pilt·i cu slană. "Nu simţi gerul da~lt-1 pri-
acestor maşini într-o carte de specialitate. veşti ca pe ceva ce n-ar fi" - zice Ignatie
Am primit cu bucurie oferta fostului meu Blaziu, om care-şi ia apropierea de cea de-a
profesor, Cornel Stamatescu, de a colabora treia vîrstă fără ' reumatism, ca pe un semn
la editarea unei cărţi de "Criogenie tehnică". al victoriei. E îmbrăcat normal, are acareturi
gospndăreşti chibzuite, creşţe animale, lu-
A apărut in 1980.

SaDAng - arhiva personală

crează in~:ă la CAP. Dacă a fost · vreodată
la mare? Da, a văzut litoralul de două ori
"în int~es de serviciu" - cum însuşi .zice
- în fosta-i calitate de şef de fermă. Prilejuri
paradoxale, pentru că astea sînt singurele
dăţi din viaţa lui cînd a răcit zdravăn.
"Cred că organismul omului se adaptează
mult mai lesne la frig decît la căldură", afir-
mă, gîndindu-se fireşte la propria lui per-
soană, dar şi la cei doi nepoţi, cărora nu le
curge nasul, amintind in treacăt şi de cele
14 creşe, grădiniţe şi ş~oli de la Polul frigu-
lui, care primesc, fireşte, aceeaşi cotă de
lemne ca şi suratele lor din, să zicem, Timiş.
Ce fac totuşi aici, la o temperatură medie
de numai 6°? Cartofi, case, străzi, sfeclă,
magazine, in, furaje, hochei, braserii cu ser-
vire la masă, secţii de industrializare, artă,
zootehnie.
Fireşte, toate acestea ceva mai' greu decit
în alte părţi: de pildă, concentraţia maximă
de zahăr a sfeclei nu trece de 13-14 la sută
(faţă de minimum 19 la sută, care oferă
rentabilitate culturii), diferenţa trebuind com-
pensată printr-un plus de hărnicie. Şi la
Polul frigului nu pot fi leneşi, penţru că lenea
îngheaţă singele şi mintea. Nu poţi fi rău
dacă primeşti iubirea aceea superbă. a omu-
lui de la munte, cum face in fiecare dimi-
neaţă se:x:agenarul Ignatie Blaziu. Legătura
mai directă cu frigul o are hocheiul. În 12
ianuarie 1985, în locul unde. s-a inregistrat
minima de· -43,1°, se desfăşura Cupa Liber-
tăţii la hochei. Competiţie rezervată copiilor
pînă la clasa a V-a 1 Şi mai are această tem-
peratură mult căutata cojocărie din Joseni,
c elebră pentru calitatea şi estetica produse-
lor sa le. Nici o legătură cu frigul nu are
expoziţia permanentă de pictură contem-
porană, conţinînd foarte puţine peisaje de
iarnă, şi nici ciudatul imbold spre artă al
locuitorilor unui peisaj nepictural in esenţă,
care a dat judeţului şi ţării zece plasticieni
profesionişti.
Discuţia despre frig cu Ignatie Blaziu n-a
putut .fi decît una obişnuită, purtată cu fires-
cul cu care accepţi o realitate de la sine în-
ţeleasă. Sentimentul cosmosului nefiind, aşa­
dar, atît· de pregnant la J oseni, să dăm o raită
prin magazine: sobe Vega, Terma_, Gutin,
Meteor, aragazuri Ignis şi Olimpia, pluguri
dar şi şublere, fireşte, cojoace alături de xpai
sportivele costume de fîş, sape, dar şi chei
tubulare. Prin urmare o existenţă normală, ca
a oricărei localităţi. Celebritatea, nescontată,
le~a adus-o înfiinţarea in 1960 a staţiei
meteo, însă locuitorii de aici nu ·pot realiza
faptul că tr~iesc la Polul frigului, ei fiind şi
acum convinşi că Joseniul e pe nemerit amin-
tit doar la •buletinul meteo.
Mai puţin e~pansivi (răcoarea induce so-
brietate), semenii noştri de la Polul frigu-
lui, care au o realitate meteo mai puţin fa-
vorabilă, au o căldură i!'lterioară de un tip
special, căldură cu care îşi cresc pruncii,
merg la cinema, adapă caii, prăşesc, fac
nunţi, meşteresc pe lîngă casă, merg la cro-
itorie, taie pîinea în felii, vorbesc la telefon,
pun murături şi beau, în puţinele clipe de
tihnă ale omului secolului XX, chiar dacă ·
trăieşte el la sat şi acest sat se înttmplă·a fi
la Polul frigului, un păhărel de palincă cu
prietenii de suflet.
MIHAI GROZA.

temperatură constantă a corpului? • Care sint

FRIGUL ŞI MEDICINA
Am adresat profesorului doctor Geo Litar-
czek, de la Institutul de medicină Bucureşti,
întrebările de mai jos. S-a structurat un mate-
rial. Ţinînd cont de dificultăţile pe care le pre-
supune accesul cititorului in domeniu, il vom
lăsa compact.
• Căror vieţuitoare le poate fi aplicată no-
ţiunea de "frig"? • Care sint consecinţele
menţinerii constante a temperaturii corpului la
vieţuitoare? • Dar consecinţele scăderii bruşte
a temperaturii mediului la vieţuitoarele cu
limitele mecanismelor de termoreglare? •
Oprirea respiraţie! şi a circulaţiei duc la moar-
tea imediată a ţesuturilor? • Care este ordinea
in care, in condiţii de frig, părţile corpului pă­
răsesc viaţa? • Scăderea temperaturii in tesu-
turi. influenţează activitatea lor specifica? •
Cum se acţionează prin intermediul hipoter- .
miei regionale? • Dar prin intermediul hipo-
termiei generale? • Se vorbeşte de o hîpoter-
mie generaiŞ accidentală. Care sint simpto-
mele ei? • In ce condiţii, in frig, moare ce-
lula? • Cind se pot produce leziunile de acest
tip? • Este folosită in terapie răcirea lezio-
nală? • Care sint domeniile medicinei in care,
in ultimul timp, este "utilizat" frigul?

Semantic, noţiunea de .,homeoterme" , celor care sînt Datorită menţinerii con-

..frig" defineşte o senzaţie su-
biectivă - aceea de discon-
fort produs prin dereglarea
bilanţului term ic ai organis-
mului cu tendinţa de scădere
a temperaturii acestuia sub li-
mita homeostazică · (37° ).
Noţiunea de .,frig" nu poate
fi aplicată decit animalelor
- ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
dotate cu mecanisme care le
permit menţinerea constantă
a temperaturii corpului . Ani-
malele care nu au această ca-
pacitate suferă direct influ-
enţa mediului înconjurător -
temp~ratura lor variind cu
temperatura mediului am-
biant.
stante a temperaturli •..twmeo-
termele au un nivel constant
al metabolismul_ui org9r~elor .
ceea ce le conferă o indepen-
denţă faţă de variaţiile de
temperatură ale mediului.
Cind mecanismele de termo-
reglare sint depăşite, tempe-
ratura organismului incepe să

309
SaDAng - arhiva personală

scadă. Acest lucru duce la
scăderea metabolismului tisu-
lar conform legii care atestă
relaţia dintre i ntensitatea
reacţiilor chimice enzimatice
şi temperatură. Scăderea
temperaturii sub anumite li-
mite afectează progresiv pînă
la oprire funcţiile vitale.
Astfel, la temperaturi in jur
28°-30°, se opreşte respira-
ţia, iar sub 25° se încetineşte
şi apoi se opreşte activitatea
cardiacă.
Datorită scăderii metabolis-
mului tisular, şi deci şi a con-
sumului de 0 2 şi a ratei de
producere a deşeurilor (C0 2,
acid tactic etc.) , oprirea res-
piraţiei şi a circulaţiei nu duc
la moartea imediată a ţesutu­
rilor. Acestea supravieţuiesc
perioade de timp variabile in
funcţie de tipul lor şi de tem-
peratura la care se găsesc -
organismul uman poate su-
porta scăderi de temperatură
pînă in jur de 4-5° cu resus-
citare ulterioară posibilă. La
temperaturi de 18-20°, ţesu­
turii~. creierul şi cordul pot
supravieţui P..ină la 90 min.
fără leziuni. Intre 25° şi 30°
sint posibile opriri ale funcţiei
cardiace de 5-7 min; fără ca
să apară fenomene de sufe-
rinţă cerebrală . Diferitele ţe­
suturi prezintă prelungiri va-
riate ale duratei de supravie-
ţuire in absenţa circulaţiei o
dată cu scăderea temperatu-
rii. Creierul prezintă cel mai
scurt timp - ţesuturile orga-
nelor interne pr~zintă durate
intermediare, iar ţesutul mus-
cular are cel mai lung timp
de supravieţuire .
Scăderea temperaturii ţesu-
. turilor, reducind metabolis-
mur acestora, influenţează
evident şi activitatea lor spe-
cifică: sub un anumit ni'(eLde
temperatură, se opreşte, fe- ·
nomen care însă nu este
· echivalent cu moartea ţesutu­
lui (organului) respectiv.
Această calitate a creşterii
duratei de supravieţuire a or-
ganismului şi organeLor odată
cu scăderea temperaturii este
larg utilizată in medicină.
1) H.ipotermia regionala
. este in primul rind o- metod ă
de anestezie - observaţii fă­
-cute de dr. Larrey (medicul · organelor si in special ale
lui Napoleon Bonaparte) pe
cimpurile de luptă in cursu l
iernii au demonstrat posibili-
tatea executării de amputaţii
,.fără durere" a unor extremi-
tăţi degerate sau răcite inten-
ţionat cu gheată. Şi astăzi ră-
310
cirea tegumentelor cu clorura
de etil mai este utilizată pen-
tru anumite mici intervenţii
chirurgicale de suprafaţă .
Hipotermia extremităţilor
mai este utilizată azi şi pentru
limitarea unui proces de gan-
grenă instalat ca urmare a aş­
tupării arterei membrului. In
chirurgie, răcirea ·prin apli-
care de gheaţă a unor organe
ca rinichiul şi inima se exe-
cută in situaţii in care este
necesară oprirea temporală a
circulaţi_ei sanguine in vasele
acestor organe. Spălăturile
gastrice cu apă rece sint frec-
vent utilizate· in scopul de a
opri singerări ale mucoasei
acestui organ .
Aplicarea de ,.pungi de
gheaţă" este o manevră medi-
cală frecvent aplicată in tera-
pia unor fenomene inflamato-
rii de ex . in apendicită sau
colecistiţa acută, dar şi
intr-un număr de alte afec-
ţiuni. Hipotermia regională a
extremităţii cefalice poate fi
realizată prin răcire externă şi
(sau) prin circulaţie extracor-
porală . Se obţine posibilitatea
opririi temporare a circulaţiei
cerebrale in vederea execută­
rii unor i ntervenţji asupra va-
selor creierului. In ultimă in-
stanţă , trebuie menţionată ră­
cirea pînă la 2-3° la care·
sint supuse obligatoriu orga-
nele prelevate · in vederea
·. transplantului , răcire iminentă
·din momentul prelevării şi
pînă la grefare. Această ma-
nevră permite o supravieţuire
de citeva ore a organului in
vederea transportului.
2) Hipotermia generală -
care constă in scăderea tem-
peraturii intregului organism
- este azi o tehnică curent
utilizată in cursu·l intervenţi­
ilor pe inimă.
Cu an i in ~rmă , această ră­
cire executată sub anestezie
generală in bâle sau prin in-
velire in gheaţă pînă in jur de
-27° a permis executarea
primelor intervenţii pe cord
desch is cu oprirea circulato-
rie de 5-7 min.
Actualmente , racirea se
realizează prin sistemele de
cir9ulaţie extracorporală şi au
rolul de a preveni leziuni ale
cordului in condiţii de perfu-
zie sanguină - deficitară.
Nu trebute uitate nici ma-
nevrele de .,răcire" a organis-
mului în caz de hipertermie .
accidentală sau prin boală.
Organismul uman suportă
-~~~
greu temperaturi crescute, tar
la 41 ,8°, apar leziuni cere-
brale ireversibile. Pentru evi-
tarea consecinţelor hiperter-
miei, se utilizează medica-
mente febrifuge împreună cu
o răcire activă realizată prin
împachetări cu cearşafuri
ude, pungi cu - gheaţă sau
corturi cu răcire prin agenţi
frigorifici sau saltele - as-
persii cu alcool şi aplicarea
unui curent de aer prin venti-
latoare electrice. D~ multe
ori, · răcirea este continuată
pînă la atingerea unor tempe-
raturi subnormale, realizin-
du-se hipotermia, care , în
aceste condiţii, are efecte
reale de limitare a leziunilor
şi de re-echilibrare a funcţiilor
organice.
Hipotermi!l · generală acci-
dentală se produce în condiţii
climatice de iarnă prin expu-
nere la frig, in condiţii de
epu izare fizică sau ebrietate.
Scăderea temperaturii corpu-
lui este combătută la omul
normal prin reacţiile de ter-
moreglare. Individul epuizat,
în stare de inaniţie sau boală ,
ebrietate sau in vîrstă , nu mai
poate realiza o termoreglare
corespunzătoare , ceea ce
face ca pierderea de căldură
să depăşească producţia şi
astfel organismul să · se ră­
cească progresiv. Apar pe
rind o stare de somnolenţă,
apoi de depresiune a respira-
tiei şi circulaţiei şi , în . final ,
oprirea funcţiilor vitale. Dato-
rită însă capacităţii de supra-
vieţuire a ţesuturil or in hipo- (~
termie, moartea propriu-zisă <>
nu se. instalează decît la mai
mult de 1-2 ore de la oprirea· 1
circulaţiei, ceea ce permite
rean·imarea accidenta tului,
dacă acesta este tratat în
mod corespunzător, pr~fe ra-
bil în mediu spitalicesc. In ur-
genţă şi la. faţa locului, tre-
buie să se execute manevrele >
de resuscitare cardio-respira-
torie cu încălzire progresiva
lentă, pînă la atingerea tem-
peraturii de 30°, cînd este
posibilă reluarea activităţii
fardiace şi apoi respiratorii.
In spital , încălzirea se poate
face acolo unde există dota-
rea corespunzatoare 1'1'in cir-
culaţie extracorporală , care
permite injectarel!t in crrtula-
ţie a singelui încălzit, ceea ce
conduce la o reluare mai pre-
coce a ft,mcţiei cardiace. ,
Cînd scăderea temperaturii ~
unui ţesut atmge niveluri sub . ~.
00' apar în celulele tesutului 1
SaDAng - arhiva personală
 respectiv cristale de gheaţă
care pot distruge structurile
celulei, producînd moartea
acesteia. Animalele poikilo-
terme rezistă fără leziuni la
astfel de scăderi ale tempera-
turii. Leziuni de acest tip se
pot produce accidental prin
scăderea · temperaturii unei
extremităţi a nasului , unghi-
ilor, obrajilor etc. sub nivelul
de oo, cînd agar aşa-numitele
"degerături". In membrul de-
gerat se produc , alături de le-
ziunile celulelor ţesuturilor
componente, şi grave tulbu-
rări circulatorii şi de coagu-
lare, care agr&~vează situaţia.
Chiar după dezgheţarea
membrului şi reluarea circu-
laţiei, ţulburări nervoase şi
circulatorii pot să pericliteze
, s!Jpravieţuirea părţilor de ţe­
suturi care nu · au fost dis-
truse prin frig. unul din prin-
cipiile de bază este dezgheţa­
rea progresivă a memb'rului
fără încăltire activă şi institui-
rea masajului şi a unei medi-
caţii vasodilatatoare şi antJ-
coagulante imediat ce circu-
laţia are tendinţa de a se res-
tabili.
În terapie, răcirea "lezio-
nală" se utilizează într-o serie
d.e domenii chirurgicale pen-
tru "coagOiarea" unor ţesuturi
în locul termo sau electro-
coagulării. În dermatologie,
aplicarea de zăpadă carbo-
nică (zăpadă de bioxid de
carbon) permite distrugerea
unor formaţiuni patologice
cutanate avînd avantajul rea-
lizării unei cicatrice estetice.
În oftalmologie, ca şi în ne-
urochirurgie, criocoagularea .
înlocuieşte în unele domenii
termo şi electrocoagularea,
permiţînd crearea unor efecte
mai limitate şi mult mai exact
localizabile. Tot în oftalmolo-
gie, îndepărtarea cristalinuii!Ji
opacifiat (cataractă) se face
azi de preferinţă cu crioeri-
sophacul. Aceasta permite
extracţia lip·indu-se de
suprafaţa cristalinului.
Un domeniu mai recent de
aplicare îl reprezintă "crio-
anestezia" trunchiurilor ner-
voase. Se realizează cu o
sondă · de forma unui ac de
seringă mai gros cu care se
pătrunde în vecinătatea ner-
vului ce trebuie anesteziat.
Acul este apoi răcit la tempe-
raturi sub -30°, realizînd o
lezare prin frig a nervului şi,
evident, întrerupînd funcţia sa
senzorială şi motorle. Leziu-
nea se vindecă după 20-40
zile, cînd funcţia nervului se
reia.
Se poate deduce că dome-
niul .temperaturilor situate
sub nivelul normal al homeo-
termelor prezintă un deosebit
interes atît pentru adaptarea
comportamentului uman în
condiţii de expunere la frig
cît şi pentru toate metodele
medicale care fac uz de scă­
derea locală sau generală, le-
zională sau nu, a temperaturii
corpului.
Grupaj realizat de
AURELIAN TITU
DUMITRESCU •
Fotografii de
PAUL AGARICI •

privighetoare - "Zis" cu foc. 11) Ustură la

·~ B!JNE DE GURĂ limb~ (reg.) -
incisivi.
Pronunţă apropiind limba de

. Dicţionar: EBE, AAA, TIT, SORB, ODI!V,

ORIZONTAL: 1) Kumai gura lui se-aude - AlT.
Epitetul gurii indiscrete. 2) Fiinţe cu mai
multe limbi. 3) Bună de gură, .da!' tremură IOAN CARA.DIAN • Bucureşti
toată- Vorbit în spate! 4) Militar din cava-
leria uşoară - Unitate cu de-ale gurii. 5)
Cuişoare necomestibile (sing.) - Lacăt la
gură. 6) Zeiţa tinereţii eterne - Într-un cu-
vînt, a se amuza cu gura ptnă la urechi! 7)
Apărător bun de gură (abr.·) - O ameste-
cătură In vechea chimie - Acompaniament
pe gură ... şi nas. 8) Vorbiri articulate - Po-
vestit la urmă! 9) Vorbă întoarsă - Gura
Dihamului. 10) Piatra dinţilor (pl.) ·_ În
silă! 11} Are gura mare ... la Marea Nordului
- A da gură.
VERTICAL: 1) Pauză ... printre dinţi (pl.).
2) Din gură in gură (pl.). - Cîntat din gură.
3) Barierele guralivilor - Gură de apă, cu
sită. 4) Supremul zeu scandinav, ca.re nu
mînca niciodată - Gură uzată de pomană.
5) Mut In cele din urmă! - Apă de gură ...
. servită dimineaţa. 6} Gură de lup - Dă g-las
viorii. 7) Cheie la gură - Bisează. 8) Înce-
putul pronunţării vocalei (pl.) - Vorbă de ...
oaie, într-un context muzical. 9) Rostit în
deschidere! - A căsca gura. 10) Glas de

311
SaDAng - arhiva personală
 : FLUVIILE TERREI _
ÎN "BIOGRAFII ROMANTATE"
L
"Ca şi miturile, marile fluvii au
r;op;ia lor istorie, indiferem de pa-
Slumle pe care ele le mai-pot aprin-
de în. cei care locuiesc zilnic pe
malunle lor. Dar tocmai în aceasta
constă caracterul ior uman".
(Eugenio Turri: "Drumuri care
merg", in "Le Courrier de
l'UNESCO", 1983}
Semnificaţia fluviilor tn filozofiile de odi-
nioară era legată de caracterul lor sacru,
reprezentînd eterna curgere a lucrurilor. fn
realitatea spaţio-temporală, fluviile exercită
asu_Pra omului o influenţă multiplă, · de cele
ll_lal multe ori omul însuşi fiind acela care
ŞI-a l_~gat d~stinul de multe cursuri de apă.
Fluv1_1le, prm măr~ţia lor in spaţiu şi prin
ete~mtatea lor în bmp, prin forţa lor extra-
ordmară, conţin in mod imin,ent capacitatea
~e a favoriza viaţa, de a fecunda pămîntu­
ri_Je, dar şi de a le neantiza; ele atrag şi res-
p_mg cu aceeaşi putere, unesc şi separă, suscită
ŞI dezvoltă forţe benefice sau dăunătoare.
De-a lungul fluviilor s-au născut mari
civilizaţii umane. Civilizaţia sumeriano-ba bi-
loniană nu s-ar fi putut dezvolta la timpul
său în afara Tigrnlui şi Eufratului, lot aşa
cum civilizaţia chineză este intim legată de
Fluviul Albastru (Yangzi) care, împreună cu
Fluviul Galben (Huanghe), constituie ma-
tricea e te rnă a poporului chinez. Dac ă pen-
tru indieni Gangele (Ganga) reprezintă creu-
zetul supremei forme de purificare spirituală,
într-o credi nţă religioasă perpetuată intactă
mii de ani, Nilul a fost dintotdeauna bine-
făcătorul vieţii însăşi, de-a lungul întregu-
lui său drum prin pustiu. Mississippi este con-
siderat de americani "părintele fluviilor",
între altele şi datorită faptului că el a consti-
tuit în cursul secolului al XVIII-lea princi-
pala cale de pătrundere şi colonizare a ţinu­
turilor virgine din imensitatea - spaţiului din-
tre Atlantic şi Pacific. Despre Amazon nu
se poate vorbi derît la superlativ, chiar dacă
lungimea nu-i asigură întîietate. Fiind cel
mai misterios, Rio-Mar a rămas Şi cel mai
puţin cercetat, iar astăzi o Pxpediţie de-a
lungul lui (în special în amonte de Manaus)
nu se deosebeşte mult de temerarele incursiuni
de odinioară. Dar marile fluvii ale Siberiei
- Obi, Enisei, Lena - cum se înscriu ele in
peisajul laigalei nesfîrşitului spaţiu şi cum
constituie ele adevărate "coloane vertebrale"
ale pătrunderii şi statornicirii omului în ţinu­
turile ce devin din ce în ce mai umanizate?
Pentru noi, românii, Dunărea nu reprezintă
312
atit axa naturală_ a continentului, ci, in pri-
mul _rînd,_ unul ?in ,1stîlpii de rezistenţă" ai
însăş1 eXIstenţei nemtrerupte a poporului
nostru .
·Marile fluvii au multe trăsături comune
(măreţie, dimensiuni continentale factori de
viaţă şi misiune civilizatoare, res~rse imense
d~ bogăţii _ etc.) dar ele se şi deosebesc ·nota-
bil unele de altele. Sînt fluvii care străbat
păduri. nesfîrşite, iar altele d!Jşerturi la fel
de întmsfi_; unele concentrează de-a lungul
lor comor1 de artă şi de civilizaţie multimi-
lena_ră, de valoare universală excepţională,
în· timp ce altele întreţin bogăţia şi diversi-
tatea unor întregi ecosisteme; unele traver-
sează doar o singură ţară - sau cel mult
două-trei - , altele udă tetitoriile multor
state ; Dunăr~a are, din acest punc.t de ve-
dere, rea ma1 puternică vocaţie internatio-
nală". Indiferent din ce u;ghi ne-ar interesa
fluvi!le Terrei rămîn mari "puncte de sprijin,':
(~~;1en Febvre) ale întregii civilizaţii a ome-
mru, care se scurge pr.in timp într-o diversi-
tate (şi uneori discontinuitate) la care con-
tribuie, fără îndoială, într-o măsură greu de
definit înseşi fluviile Pămîntului. Iată de ce
ue-a fascinat (dar oare pe cine n-ar fascina!?)
o temă pe cît de generoasă, pe a tît de iute-_
resantă şi perenă, apropiindu-ne, spre exem-
plificare, de cîte un "reprezentant" de pe
fiecare continent.
SCIDŢĂ DE PORTRET PENTRU RIO-M.AR
La 8 ani de la descinderea lui Columb pe
pămîntul Americii, deci la 1500, un coman-
dant al acestuia, poetul Vincente Pinzon,
se vedea faţă-n faţă cu o ... mare dulce· era
prima dată cînd un om de pe bătrînul n~stru
continent lua "'c-ontact cu ceea ce mai tîrziu
va lua numele de Rio de las Amazonas. Co-·
pleşit de nesfîrşita întindere de apă - fără
a-şi da măcar seama că părăsise oceanul - ,
Pinzon îi dă pe loc numele de Santa Maria
del Mar Dulce; se pare însă că "exploratorul
de ocazie" nu a fost nici suficient de c~rajos,
nif'i de-ajuns de curios pentru a se avînta
mai mult în amonte ca să cerceteze şi să sta-
bilească despre ce era vorba. Abia peste ·4
decenii, la 1541, Francisco de Orellana, aflat
într-o expediţie de cucerire "'tn. vestur noilor
teritorii descoperite, va parcurge Amazonul
de pe cursul superior pînă la - vărsarea în
ocean. Denumirea de Amazon i se trage de
la soţiile unor războinici din tribul Tapuyos
care-şi însoţeau în luptă bărbaţii , şi pe care
le-a înfruntat şi Orellana.
SaDAng - arhiva personală
 Deşi Amazonul a continuat secole de-a
rîndul să fie cercetat in amănunţime, nici
pînă In timpul din urmă geografii nu ajun-
seseră la un -consens definitiv asupra izvorului
său principal. ln anul 1"971 însă, o expediţie
temerară a lui Loren Mc. Intyre face ca sursa
originară a Amazonului să fie stabilită cu
exactitate şi anume lacul Intyre (In cinstea
exploratorului) din creierul Anzilor peru-
vieni, la altitudinea de 5 250 m, acolo unde
zăpezile veşnice de pe versantul muntelui
Choquecarao nasc firicelul timid de apă ce
va deveni impetuosul şi irezistil:)ilul Amazon.
Primind denumiri diferite pe cur~l său supe-
rior (Ucayali, Vilcanota, Solimoes etc.), flu-
viul capătă denumirea de Amazon abia după
re primeşte apele involburate ale lui
Rio Negro, puţin mai la sud de Manaus, capi-
tala Amazonei şi a statului federativ brazi-
·Jian Amazonas.
Numit Rio-Mar datorită imensităţii ape-
lor sale, Atnazonul este consid~rat "ecuatorul
vizibil" comparat, datorită dimensiunii, cu
Ecuatorul invizibil ce trece, paralel cu fluviul,
puţin la nord. Fiind Intrecut ca lungime
doar de Nil, Amazonul nu suportă comparaţie
cu alte mari fluvii in ceea ce priveşte debitul:
este de 60 de ori mai "voluminos" decît Nilul
şi de peste 10 ori decit "pări ntele fluviilor
americane", Mississippi, avind un debit de
circa 200 000 m 3fsec. După calculele specia-
liştilor, Amazonul sloboade intr-o singură zi
în Atlantic o cantitate de apă de 200 de ori
mai mare decît necesarul tuturor oraşelor
din S.U.A., ceea re echivalează cu apa conţi­
nută in primele 8 mari flu vii ale Terrei.
Puterea apelor sale este attt de mare Incit
valurile oceanului sint împin..coe la o distanţă
de 100 km in larg. Este drept că şi apele
Atlanticului "imping" Amazonul inapoi cu
circa 1 000 de km (ptnă la portul Santarem)
dar (!)nomenul este numai aparent, căci
mareea oceanului face ca apa sărată, fiind
mai grea, să se "strecoare" pe dedesubt, ince-
tinind curgerea fluviului. Fenomenul se nu-
meşte pororoca, ceea ce tn traducere ar In-
semna "marele răget", numit astfel din cauza
zgomotului neobişnuit de puternic care se
creează.
Rio-Mar formează un bazin lrid.rografic
pe măsură, avînd o suprafaţă de 7 milioane
km2, cuprinzind teritorii din 8 state latino-
americane. Imensa Intindere de pămînt -
Amazonia - a fost supranumită "infernul
verde" din cauza dificultăţii de a pătrunde
în bogăţia şi diversitatea unică a lumii vege-
tale şi animale, căreia i se adaugă şi citeva
sute de mii de indieni trăind tn stare "pură".
tu ultimii ani, mai cu seamă in Brazilia,
se desfăşoară ample programe de valorificare
·complexă a Amazoniei, paralel cu o strategie
a c onservării celui mai Intins şi mai bogat
ecosistem al Păn].intului.
MISS]jlSIPPI CU ŞI FĂRÎ. 1IISSOURI•••
Sub aspectul lungimii, Mississippi ocupă
locul al treilea intre fiu viile Terrei; orice
atlas şi tratat de .geografie nu omite însă să
precizeze în paranteză că această dimensiune
(5 620 km) rezultă din "combinaţ.ia" cu
313
SaDAng - arhiva personală

Missouri. Altfel, considerat de sine stătător
Mississippi rămîne doar un fluviu oarecar~
(3 778 de kilometri).
Deşi Missouri este socotit afluent al lui
Mississippi ·(el are doar cu 52 km mai puţin),
cercetările şi observaţiile efectuate asupra
confluenţei lor au demonstrat că în realitate
Missouri este cel rare poartă apele lui
Mississippi spre ocean şi nu invers. Izvorind
din Rocky Mountains, în nord-est, sub forma
unei furci. cu trei braţe (care se unesc in loca-
litatea Three Forks), Missouri prezintă carac-
teristici diferite faţă de "fratele" său mai mare,
fiind mai rapid, mai vijelios şi mai tul-
bure. Aceste caracteristici - spre deosebire
de curgerţla liniştită a apelor limpezi ale lui
Mississippi - continuă să fie prezente şi
după ce ele se întîlnesc la St. Louis. Pînă la
confluenţa lor, cele d_ouă cursuri de apă se
bucură de o personalitate distinctă, ameri-
canii găsind pentru fiecare atit poezia şi ro-
, ,manţi~mul, cît şi istoria ~i profilul geografic
· speciftce.
Planul avansat acum aproape două se-
r::ole de a se construi două canale paralele
'1.
314
care să ... un~as.că. d~-a dreptul segmentele
"şarpelm MtssiSSippi, nu a fost nici astăzi
p~s in B;Plicare, regl}larizările şi lucrările
hidr?tehmce ex.e?uta te de-a lungul lui, ne-
r~uşmd să modifice forma şi traiectoria ini-
ţmlă a marelui fluviu. ln schimb, Missouri
a fost supus unor ample lucrări de zăgăzuire
pe tot cursul său su:eerior, construindu-se
opt ~araje, care au dat naştere la tot atitea
lacuri de acumulare. cu destinaţii multiple.
Programul de amenaJare a apelor lui Missouri
a început în anii '30 dar se estimează că el
va fi definitivat abia spre anul 2020.
Este adevărat însă că Mississippi - izvo-
rind din lacul Itasca potrivit descoperirii lui
H~nry f?choole!aft - rămîne impresionant
prm maiestuozitate, prin locul ocupat In
Istoria S.U.A. şi prin ... literatura pe care a
născut-o in jurul lui. Descoperitorul fluviului -
este socotit Hernando do Soto (in secolul 16)
dar francezul La Salle, un secol mai tirziu a
folosit calea fluvială pentru a extinde do~i­
naţia ' ţării sale plnă la Golful Mexic, acolo
unde fluviul se varsă in ocean şi unde s-a
născut marele oraş de mai tirziu, New Or-
leans. De altfel, negocierile lui Th. Jefferson
cu Bonaparte, prin care tînăra federaţie
americană obţinea Louisiana de la francezi,
a avut drept substrat dobindirea suverani-
tă,ţii asupra fluviului, pentru a-1 folosi In
cucerirea şi colonizarea teritoriilor din nord. •
În această strategie era însă nevoie de
vapoare puternice, care să "învingă" fluviul
In amon te. Încercările lui J ohn Fi tch de a
construi vaporul cu aburi, In 1780, nu ·au
fost încununate de succes. Mai tîrziu, un alt
inventator, Robert Fulton, avea să lanseze
pe Mississippi vapoare cu aburi, transfor-
mlndu-1 într-un mare fluviu navigabil, iar
oraşul New Orleans într-un mare port.
Mississippi a fecundat şi imaginaţia creato-
rilor de artă; folosind ca pretext ideea po-
trivit căreia un fluviu care nu este pus la
treabă în felosul omului este socotit captiv,
sculptorul contemporan, William Rnsh a
creat două opere, care se pot admira la
Fairmount, lîngă Philadelphia: două statui
faţă-n faţă, una reprezentînd un bătrîn în-
lănţuit stînd pe o stîncă (semnificind fluviul
In sălbăticia lui) şi cealaltă înfăţişînd o fe-
meie tînără, frumoasă, aşezată lîngă o roată
h.id_raulic~ (simbolizind fluviul scos din cap-
tivitate ŞI pus să lucreze pentru ·om). Mai este
oare cazul să amintim de ...marele William
Faulkner, care şi-a legat atît de intim viaţa
de ,Mississippi, sau de Mark Twain, care !).e-a
încîntat copilăria cu personajele sale celebre
din "Viaţa pe Mississippi" şi care 1:-au făcut
"cel mai mare scriitor american al fluviului"?
ln zilele noastre, Mississippi atrage şi
seduce la fel de puternic. Scriitorul 11merican
J ohn Seelye lucrează la o mare operă inti-
tulată "Tema fluviului in literatura ameri-
cană", al cărei prim volum ("Apele profe-
tice") a apărut in 1977 .
SaDAng - arhiva personală
 J,ENA - FLUVIUL CEL MAI SlBE-
RIAN •••
. '
Pe teritoriul nesfîrşit al Siberiei curg, de
la sud la nord, trei fluvii: Obi , Enisei şi Lena.
Am avut şansa de a le vedea pe toate, dar
pe fiecare într-un fel anume. Obi, cel mai
vestic, imparte în două marele oraş Novo-
sibirsk iar la 20 km sud ia forma unui lac de
acumulare pe malul căruia este situat -
Intr-un peisaj luxuriant! - vestitul "Orăşel
• al ştiinţei". Peste Obi trece bătrinuJ ~rum de
fier transsiberian iar podul constrmt acum
aproape un secol de inginerul şi scriitorul
Garin-Mihailovschi este şi astăzi in func-
ţiune. AC'estea sint pentru mine cele mai
semnificative amintiri despre Obi. Enisei,
situat la circa 1 000 km est, mi-a apărut nu-
mai ca o panglică argintie de .la înălţimea
avionului cu care survolam imensitatea tai-
galei. (În schimb, pe malul celui mai impor-
tant afluent al său, Angara, mi-am instalat
cortul intr-o noapte scurtă dar de neuitat.)
Apele Eniseiului vor fi în curind valorifieate
la aproape intreaga lor capacitate hidro-
energetică, pe el construindu-se hidrocen-
trale cu o putere de peste 6 000 MW.
tn sfîrşit, Lena mi-a apărut liniştită şi
romantică la Ust-Kut, acolo unde mcepe
noua magistrală feroviară Baikal-Amur. Iz-
vorind din lanţul munţilor Baikal - in ime-
diata apropiere a celui mai adînc şi mai
cristalin lac din lume - Lena (4 400 km lun-
gime) este cel mai estic, şi prin aceasta, cel
- absenţa Nilului.
mai. .. siberian dintre marile fluvii ale Sibe-
riei. Fluviul străbate un teritoriu imens,
caracterizat printr-o climă aspră, in cea mai
mare parte cu îngheţ veşnic şi ger~ri de peste
40- 50°C; aici aşezări le umane 1au ~aş tere
mult mai anevoie. Lena !'trăbate pe d1stanţa
de 3 000 km suprafaţa Iacuţiei, tra~sportl~d
aproape toate mărfurile ŞI matermlele. m
această republică autonomă. De la o lăţ1me
modestă, ' la Ust-Kut, Lena ajunge s~ se
întindă lîngă Iakutsk pînă l~ 20 km Jăţ1me.
Cu toate condiţiile neprielmce, de-a lu':lgul
şi pe malurile Lenei au luat naştere zeCI de
local(tăţi intre care unele sint deja ?raş.e
cu 0 populaţie de 60 0?0-200 000 l?cu•tor1,
precum Ust-Kut, K1rensk, Olekm1.nsk, Ia-
kutsk, Sangan, Jigansk, Osetro':o ŞI a~te!e .
Lena abundă in locuri pitoreşti; un Zlar1sţ
sovietic Je-a găsit citorva unele asemăn.~~! ·
metaforice. Cele mai expresive sînt: "obraJu.
şi "coloanele". "~Obrajii" reprezintă s~inc1
aproape verticale, de parcă ar creşte d1rect
din apă. Cîndva, de mult, apele au sţrăpuns
şiruJ munţilor şi au trecut peste obstacol~le
de piatră. Pe parcursul milenii lor, . vînturi!~
şi ploile au netezit suprafaţa sti~c1lttr. ca ŞI
cum ar fi lucrat la ele un şlefmtor g1gant.
Cealaltă minune a naturii, "coloanele", sint
grupuri de stînci disparate, de culoare roşu­
brun sau roz-cenuşiu·, care se înalţă deasupra
apei , semănînd cu o pădu~e de coloane care
domina pădurile de comfere:. Lena est~
un ecosistem prielni c unor sp~cu valoroase ŞI
varia te de peşte, intre care n1setrul, omulu~,
muksunul, sardinela sib e riană , nelma, ta•-
menul, lipanul, ştiuca, plâtica, cleanul,
bibanul şi carasul . · ·
Apele Lenei nu sînt înc ă valor~fi ca te. hidro-
i·!lergetic; proba bil că ac eastă d1mensnme a
lor este l ăsată pentru secolul urm ă tor ...
Deocamda tă Lena a dovedi t că - în ciuda
difi c ultăţilor clima tice şi de relief - nu este
osti lă ·omului , ci dimp ot rivă ...
EGIPTUL ESTE UN DAR AL N' LULUI IT
l\fai mu lt ca oril'are a ltnl di ntre fluviile
planetei, ~ilul este soco tit efec ti~ creato.l.'
d~ viaţă şi civilizaţ.ie. Toate m~r~l~ fi.'!"'~
de-a lungul cărora au evoluat CIV!lizaţu ŞI
·popoare în decursul mileniilor au .~onstituit
"ocazia nu şi cauza" desfăşurăm ac~s t or
procese evolutive; căci viaţ_a ca atare.~~ so-
cietăţile omeneşti aveau oncum cond1ţn de
a se dezvolta, ceea ce in pustiul saha rian
însăşi existenţa vieţii era de neconceput în
~ilul are un profil geografic:. distiruU.; pe
lîngă faptul că este cel mai l~mg fluviu de pp,
glob (6 690 km) el este smguruJ ~ clh'u1
măsurare începe de · Ja vărsare spre IZVoare
iar cataractele sale sint numărate (şi nume-
rotate) aşijderea, de la nord spre sud, res-
pectiv din aval în amonte. Unele surse geo-
grafice stabilesc izvorul ~ilului în statul
..,
315
SaDAng - arhiva personală
 african Burundi, el puttînd a1c1 numele de
Kagera. Altele propun drept izvor al fluviu-
lui lacul Victoria, in Uganda, aici fiind cu-
noscut sub numele de Nilul Alb. Oricum ar
fi, nu se poate pune la îndoială supremaţia
lui ca lungime, iar adevărata lui contribuţie
la naşterea vieţii· şi la Inflorirea unor civili-
zaţii multimilenare, lncepe abia o dată cu
pătrunderea sa pe teritoriul Sudanului, res-
pectiv acolo unde există zona saheliană·, con-
tinuată spre nord 'cu pustiul saharian.
Datorită debitului său extrem de redus
(de 60 de ori mai mic decit al Amazonului,
adică 3 000 m 3 ), Nilul nu este impetuos ca
"ecuatorul vizibil", el curge liniştit prin
deşert, fecundînd peren terenurile aride şi
determinind însăşi viaţa şi civilizaţia mate-
rială şi -spirituală, de-a lungul unei fîşii de
citeva zeci de kilometri lăţime.
Soarta Egiptului este atît de intim legată
de existenţa fluviului, incit formula "Egiptul
Pste un dar al Nilului" pare a fi adevărată,
cel puţin pentru perioadele anterioare. Un
bun cunoscător al Nilului şi al Egiptului,
Lotfallah Soliman, relevă însă că, in urmă
cu milenii, la fiecare so)stiţiu de vară, farao-
nul mergea, cu mare /pompă, împreună cu
înalţii săi demnitari, la fluviu pentru a-i
arunca un . papirus; acesta nu conţinea -
precum am fi tentaţi să credem - vreo jertfă
adusă - apelor fecunde şi binefăcătoare, zeu-
lui NH, ci un ordin dat ·de faraon fluviului
de a-şi înălţa apele. Se susţine că acest act
era un simbol al neputinţei preoţilor şi sa-
vanţilor de a explica fenomenul de retragere
şi umflare a apelor fluviului, dar şi o dovadă
a voinţei de suveranitate a omului-zeu faţă
de şi asupra zeului- il. Dacă adăugăm acestei
legende (sau poate că este chiar istorie?)
acţiunile omului-contemporan asupra Nilului
(am In vedere mai cu seamă construirea ba-
r:tjului de la Asspan dar şi alte luerări de
amenajare a apelor sale), atunci ne putem
Intreba dacă Egiptul mai este un clar al
1\ilului sau fluviul însuşi este dominat de
316
oameni. Indisolubila, originala şi muenara
simbioză dintre Egipt şi apele Nilului I-au
făcut pe Andre Malraux sii afirme că "eter-
nitatea este egipteană" ce aduce cu adevărul
formulat la Blaga despre naşterea eternităţii
la sat.
Dintr-o "biografie romanţată" - oricît
de sumară ar fi ea - nu poate lipsi un ele-
ment care l-a adus din nou în actualitate
(făcîndu-! încă o dată celebru) tocmai prin
Intoarcerea cu 2500 de ani In istorie. În pri-
măvara anului 1983 s-au încheiat lucrările
de strămutare a faimoaselor temple antice
de pe insuliţa Philae (ameninţată iminent de
apele lacului), la noul lor domiciliu, stabilit
tn condiţii aproape identice, dar in absolută
siguranţă, pe o altă insţ~liţă, Agilkia. Prin
valoarea lor excepţională, aceste temple ·
aparţin Intregii umanităţi.
Lipsit de impetuozitatea şi grandoarea
altor mari fluvii, Nilul a favorizat apariţia
şi dezvoltarea unui intreg şir de- civilizaţii
umane timp de mii de ani.
DUNĂREA - PE FffiUL ISTORIEI
Cind Traian a forţat Dunărea pentru a
cuceri cel mai răsăritean spaţiu al vastului
său i~periu, dacii îşi vor fi legat cu mult
inainte destinul de apele sale eterne. Pentru
strămoşii noştri cei mai indepărtaţi - ca şi
pentru noi, cei de astăzi - Dunărea n-a
incetat "de-a lungul mileniilor să constituie
punctul de sprijin şi de referir.ţă al unui
popor care nu a traversat-o niciodată tn
scopuri de cucerire; noi, românii, ne-am fo-
losit totdeauna numai de valevţele paşnice
ale bătrînului Flumen Danubius, căutînd
mereu in apele sa1e ceea ce ne-ar putea uni
şi nu ceea ce ne-ar putea despărţi ·~de alte
popoare-
Fără a . fi un mare fluviu sub raport geo-
grafic, Dunărea a rămas tn istoria Europei
- şi a lumii - ca un simbol al unirii şi apro-
pierii intre oam1lni şi popoare, ca leagăn al
SaDAng - arhiva personală
 unor civilizaţii pe cît de bogate şi diverse,
pe atit de străvechi şi perene; dar ea a con-
stituit t~todată şi un cîmp de luptă, de răz­
boaie şi dezbinări, de formări şi dezmembrări
de seminţii umane.
Dunărea nu este un fluviu "cuminte",
cum nu este lipsită de convulsii însăşi istoria
celor 8 ţări pe teritoriul cărora r.urge la infinit.
Izvorînd din munţii Plldurea Neagră, în
sudul R.F.G. (sub forma pîrtiaşelor Brigach
şi Breg), ea curge de 'la început ptnă la Ulm
fără istorie"; de la Ulm - devenind navi-
gabilă - îşi începe drumul său prin istoria
continentului; apoi trece prin Viena cea
sobră şi muzicală, unde albia· i-a fost "detur-
nată", cea veche fiind azi un fel de canal ce
se numeşte chiar Alte Donau.
Pe malurile ei au luat naştere alte trei ca-
pitale strălucitoare - Bratislava tP Slovacia,
Budapesta în R.P.U. şi Belgrad în R.S.F.I. La
Porţile de Fier Dunărea dă întreaga măsură
a forţei ei, străpungînd munţii şi lăstndu-s.e
"înghesuită" de verticala stîncilor. De a1c~
începe epopeea contemporană a bătrînulUI
Istru, numai omul epocii noastre reuşind să
o "domesticească", punînd-o tn slujba sa ca
să-i furnizeze energie electrică şi să-i aducă
alte 'ben-eficii.
Pe teritoriul ţării noastre Dunărea cunoaşte
cea mai învolburată istorie a sa: sistemele
hidroenergetice şi de navigaţie de la Porţile
de Fier 1 şi II, cele de la Turnu Măgurele -
Nicopole sau de la Călăraşi - Silistra şi cu
deosebire Canalul nostru transdobrogean care
i-a smuls o parte din trup pentru a-l face să
ajungă la mare mai repede cu ... 400 km.
Sînt semne care confirmă vocaţia construc-
tivă a poporului român şi, totodată, vocaţia
internaţior ală a fluviului.
fntorctndu-ne în istoria Dunării, observăm
că ea a fost - la Vindobona - graniţa din-
tre Europa romană şi Europa "barbară".
tn evul mediu pe malurile sale s-a născut
Cîntecul Nibelungilor, epopeea germanilor
acelor vremuri, care anunţa formarea senti-
mentului naţional.•) Dar cîte alte mărturii
ale "participării" Dunărij la viaţa şi evoluţia
continentului nu găsim, scotocind în istoria
lor zbuciumată!?
După toate aceste "peregrinări sinuoase"
- în spaţiu şi timp - Dunărea ajunge în
"jungla acvatică presărată cu insule", cum
numeşte delta profesorul Friedrich Heer din
Viena. Aici, în deltă, totul se sfîrşeşte pentru
ca dincolo, la izvoare, totul să retnceapă ...
Dunărea rămîne eternă.
CONSTANTIN CHIFANE-DRĂGUŞANI •
*) La Ulm. Descartes năştea ..marele nis al raţiu­
nii ·• care avea sd marcheze puternic întreaga gîndire
uninersald.
317
SaDAng - arhiva personală
 - Stimate dr. Eugen Celan, de curînd aţi
publicat Ia Editura Ştiinţifică şi Enciclope-
dică o carte interesantă şi incitantă, "Materia
vie şi radiaţiiljl" în care aţi abordat unele
preocupări româneşti şi străine de cercetare
psihotronică. Vă propunem, în continuarea
celor prezentate în lucrarea dumneavoastră,
să lămurim unele aspecte ale metodologiilor
şi strategiilor de .investigare proprii psiho-
tronicii. •
- Ca ştiinţă de frontieră, al cărui statut
~ fost oficializ~t în anul '1973 in cadru] pri-
mului său congres internaţional d,esfăşurat
la Praga, psihotronica contim~ă s~ fie su-
pusă unor vV dezbateri, nu rareori contra-
cjictorii. Această situaţie se datoreşte pe de
o parte intE\J'ferenţei unor deosebit de nume-
roase discipline ce fac joncţiune la nivelul
- acestei discipline, iar pe de alt~ parte pale-
tei de fenomene, unelţl cu ca.racter ap~rent
exotic şi insolit. pe car e le stud,iaz ă. Acest
din ur.mă fapt, coroborat cu problematica
deosebit de dificilă a deselor inl!decvări ale
metod.ologiilor şi stra.tegiilor. de investigare
a unor fenomene biologice cu care ştiinţa
nu a fost c onfr u ntat ă pînă acum decît t an-
ge n ţi ~ l , c reează un cadru deosebit de anevoios
c er cetării psihotronice. Nu t rebuie subesti-
mat nici secretul care plan e a.z ă in foa.tte
ml1lte compartimente ale cercetării psiho-
tronice, în special î n acele dire c ţii de investi-
gare care au tangenţă d i rectă cu aspectele
m~rţi~ l e.
I n ~ces t context, melodologiile de bază la
care 'cercetarea psihotronică face apel ţin
in special de b iofizi că şi in par ticular de
marele său capitol al i nter ac ţiunilO I' radia-
tive ale ·materiei vii. ·al emisiunilor r adiative
ale strurlUl'iiOI' biologic Constituite. atît
procesul interrelaţiilor lor redproce cît şi al
in
relaţii lol' cu materia nevie. Aceasta presu-
pune din par tea psihotJ•onic.ii abordarea şi
obiec:livarea mecanismelo r• encrgo-infor m~­
\ionale dezvoltate in eontin uumul spaţio ­
temporaL In car·e reacţii le lan ţuPiloi· recep-
toare-decizionale-efecloare de t ip dasic ale
o1·ganismelor biologiee par deseori a apayţine
unor I'elaţii de tip fuzzi. Aceste actiuni sint
investigate atit i n planurile materiei·struetn-
J'ate pr>'uiotie, ctt şi în eeJ al bio!ogicului Ia
nivel molecula,r, Liosic, ncesie, ~ n isic . pen-
tru a punda aiei 1ma din eoni.r i buţiile fun-
318
Fotografie de
CODRUŢA DRĂGOESCU
damentale ale teoriei biostructurii regre-
tatului acad. Eugen Macovski.
- Actuala teb,nologie permi.te evidenţierea
fel\omenelor, măsurarea lor'l
-1- Investigarea unor ·fenomene biologice
cu substrat biofizic tntr-un attt de vast areal
este îngreunată de faptul că psihotronica
este confruntată cu necesitatea, decelării
unor mecanisme de transport informaţional
în care su.bstratul purtător de semnale nu
este întotdeau na cunoscut. În plus , valorile
semnalelor debitate de orga.nisme sînt de-
seori sub p r ~gul de sensibilitf!te a aparaturii
de investigaţie . Unele exempl e pot fi edifi-
catoare. Hipnoza, cu toate că este utilizat ă
curent în practica medi c ală, da1· ale că rei
aplic aţii depăşesc cu mult arest cadru, face
p arte ca domeniu de investigaţie ş i din psiho-
tron ică . Deşi o p arte a mecanismelor sa.le de
pr oducere sînt cunoscute, totuşi atunci clnd
este vorba de inducerea stărilor de h ipnoză
l a cjis tanţă se cunosc îneă foa.rte puţine· lu-
cruri. Acea,sta nu împiedică lnsă, ca utiliza-
rea. hipnozei să acopere domenii ea. antrena-
me ntul t rupelo1· de desanL rn. i!ita,r s~u trans-
ferul de info1•matii la d,istantă. la nivelul
stt·ucturilor sistemului nei'YOS ;~entral de Ia.
om la a nimale sau intei'ac[.iunile la. distanţă
tnlre organismele biolcgiee anim<!,! si vege
tale.
~ Prin ee s.a făcut remarcat şco~ja ro-
mânească de psibotronfcă'l
- În ma,terie cte aplieaţii bio-mMic:!Jle.
şcoala românească are traditii solit!e. ~ă re-
ţinem doar numele prof. P. Bdnzei şi a c\r.
1\iirahollian. Cercetări legate ctr transferul
inf,Jrma(iiloJ' la d i stanţă. in sistemele om-
SaDAng - arhiva personală
 plantă, efectuate Ia noi in ultimii ani, amin-
tesc aici lucrările efectuate împreună cu
M. Godoonu şi M. Anton, au adus tn pPimul
plan ~speote tot~l inedite, cu aplioatiVit&te
practică. Un qomeniu tn oare conbibuţia
cercetărilor româneşti qe psihotronică apli-
cată a,re valoroase rezultate este cel al in-
veştig~rii fenomenelor radiestezire. Printr-e
fonda,tor-ii ~colii rom~ neşti de r adiestezie
tr-ebuie ammtit aici prof. D. Voinov, ale
cărui lucP ă.Pi prezentate Ia Aca<temia Roml\nă
in anii '40 au adus contrib uţii la utilizaPe&
metoqei in stabilirea c ompatibilităţii medi-
camentelor şi Pemediilor homeopate, cit şi ca
pr-oceduri de stabilire a diagnosticului. Un
program de utiliza,pe a metodelor qe pPe-
dicţie a seismelor a fost coordonat <te
C.N.S.T., un apoPt deosebit aduotn<tu-şi ing.
D.Z. Kosnos. Cercetări legate de aplicaţiile
medicale ale metodei au fost eCectuate de
dr. N. Constantinescu.
O amplă investigaţie a pPospectării raqies-
tezioe tn biodetecţie şi biolocaţie a fost efec-
tuată. de ing. Constantin CojocaPu, cpt. Rg. 1
Mihai Pădur.aru, comandant Clatldian Dumi-
triu, maior. qr.. Grigore Nicolae şi Stlbsemna-
tul. Investigarea metodelor de biolocaţie­
ter.estr.ă. şi marină a fost ur.ma.tă <te breve-
ta.rea unoP pr.oceqee şi dispozitive de gene-
ra,r.e artificia.lă a semna.lelor. radiestezice ca.
şi a unoP gener-atoar-e dir.ecţionale, capabile
să anihileze sursele na.tur ale d,e semnale r.a.-
diestezice. Prospectări efectuate tn platoul
maritim au ar-ătat posibilitatea utilizării
metoqei în depistarea zăcămintelor petrolier-e.
Un alt capitol abor-dat d,e cer-cetătorii
r-omâni este acela al gener.ăr•ii aşa. -zisei ener-gii
de forme. Investig'11ţii in ~cest domeniu apar--
ţin ing. Gabr-iel Constantinescu şi ing. A.le-
xanclr.u Timoşenco. O Peuşită pr-actică apar-
ţine dr. Marioara Godeanu, care in cadrul
unui progl'am susţinut de C.N.Ş.T. a l'ealizat
şi este pe cale de multiplica.re o sel'ă con-
struită pe mai multe paliere-, In cal'e uttlJZar.ea
efectului de p ir-amidă, este concretizată in
spoPurile deosebite a.le producţiei de biom11să
ce se obţin. În acea.stă or-dine de idei, t!'ebuie
să amintim aici investigaţiile teoretice, ba.-
zate . pe un complex apar.a,t ma,tematic, da-
torate tinui alt român, Matyla Ghica. Este
cazul să, amintim contribuţiile recente dl!to-
Pate unor cerce'tă,tori cu vechi state de func-
ţiune, cit şi a, altol'a din gener-aţia de mijloc:
contribuţia fundamentală a pr.of. Mihai
Drăgănescu cu monumentalele Sl!le lucr-ăr-i
"Profunzimile lumii matePiale" şi "Ortofi-
zica", ale prof. V. Săhleanu, atit in investi-
gar-ea teoPetică cit şi cea pr-actică a fenome-
nelor psihotronice, aie dr. Dumitru Con-
stantin prin a sa "Inteligenţa matePiei", ale
dr. J. Micloş, ing. Adrian Pătţ"uţ, biofizician
Florin Grigoraş. Lucrările prof. S. Comoro-
şan privind binecunoscutul fenomen ce-i
poartă numele, ca Şi lucrările prof. Gh. Car-
tianu, dr. Vlad Va.lenţiu şi dr. C. Neacşu se
inscriu în aceeaşi ordine de p reocupări.
Unele fenomene biologice au făcut
obiectul de studiu al psihotronicii inei din
secolul trecut. O dati eu progresele făcute in
ştiinţi' şl~au găsit :rezolvarea teoretici şi
praotie4J
- Să amintim fenomenul antePoproiec-
ţiei oculare. S-a dovedit că ochiul are capaci-
tatea nu numai de a Pecepţiona imaginile
vizuale, ci şi de l:l le antei'oproiecta. A.cea,stă
propr.i etate este utilizată - graţie cePcetă­
ri!oP dr. Krohalev - in obiectivarea haluci-
na ţiilor vizuale ale psihonevrot icilor prin
captarea imaginilor halucinatorii antero-
proiectate în t impul acceselor clinice pe film
fotogl'afic. Unul din cele mai intrigante fe-
nomene, care a fost supus unoP dezbateri
deosebit de aprinse, îl constituie aşa- numita
radiape mitogenetică, descoperită de A. Gur-
viei In l!nul1923. Aceasta constă dintr-o emi-
siune in domeniu U.V. a celulelor In divi-
ZÎtlne, Cl\pa.bil~ să inducă multiplioarea altor
celule. O particl.llai·itate a emisiunii mitl'J-
genetiee a dro,idiei de bere o constituie faptul
că a.ceasta distruge electiv celulele J!eopla-
zi('e, fără a afecta celulele normale aflate în
procesul de divizil.lne celularii sau tn repaos
mitogenetic. Lucrări efectuate !ne~ In anul
1931" de căh·e Proti au demonsb·at posibilele
aplicaţii în clinica oncologicl\ ll acestui fe-
nomen. lmpi·eună cu d1•. Dragoş G1•ădinaru
şi dr. fiz. Boris Cell:ln arn studiat l:!Ceasti:j
emisiune, ajungînd la concluzia substratului
biologic al a.cestei radiaţii electromagnetice
In domeniul U.V. Rezultatele cercetărilor
noastre au făcut obieotu'l unei comunicăi·i
prezentate la luoN'.\I'ile primei Conferinţe in-
ternaţionl!le de Biofotonică, ce s-au desfă,
şurat la Wroclaw ln luna ianua1•ie· 1986. În
economia fiziologiei şi fiziopatologiei orga-
nismeloi• biologice, transmisia bioinforma-
ţiilor atit intracelular oît şi intercelular, pe
canalul unei purtătoare în domeniul U.V.
jOl:ICă un rol deosebit de impo11tant. Prin
luci'ăPile acad. V. Kaznaceev, s-a demonstra.t
că inducer.e11 ur.ei alteraţii oelu l~re <le tip
citopatio poate avea Joo nu numai oa urmare
a acţiunÎ! agr.esion(!]e dit:eote l:l unei noxe
a.supra. celqlei, oi şi pe o cale rnediată şi anurne
p11intr,o I\adiaţie emisă ln U.V. de către
celule bolnave şi ca.re conţine codifica.t un
mesaj biologic ce induce alter•aţii similare In
celulele sănătoase adia('ente celor agresio-
nate divect. Ce;ocetiirile noasti·e, efectuate In
această direcţie împreună ou d11. G. ŞtiPbu,
d1•. N. Manolesou ŞI d1•. D. Grădina.I•q, oare
constituie o primă confirml:llle intern11ţională
a lucrărilor. lqi Ka.znaceev, au fost comuni-
cate la cea de a V-a Conferinţă a Asociaţiei
I nternaţionale de ce:•cetăr-!. psihot;onice,
Bratislava 1983. _
- Din cele afirm.ate de dumneavoastră
:reiese ei aceste 'ohservaţii pot avea efecte
pr-actice deosebite în terapeutică.
- Rolul jucat qe căti•e r-adil:lţiile mite-
genetice debitate în aşa-numita bandă B a
319
SaDAng - arhiva personală
 s~ctrtdui U.V. tn timpul proceselor de di.
v1ziune celulară no11mală şi patologică, pa11e
a fi fundamental atunci ctnd se l!boPdează
vast& problematică a oncogenezei. Nu este
exclus ca tocmlji aici să snbziste cheia ca11e
contPolează pPocesele neofoPmative. Cerce-
tări efectuate tn laboratoPul <le biofotonică
al Academiei Bl!lgare de către <lr. Yanbastiev
stnt deosebit de semnificative, indicind olar
faptul existenţei posibilităţii contl'olului P.l'O·
ceseloP neofol'rnative p-e c&lea dirijăPii emi-
siunilol' biologice de această natură.
...., Un capitol iJQportant al pslhotronlcil
este eleebonopfia. .A,fel eereetirile roJQA.,
neştl au fost nu de puJlne ori de .Prbqi mi.,
rime.
~ ln intenţia de a sistematiza achiziţiile
psihotl'onicii, cit şi de a releva contribuţia
ŢESĂTURI DE MĂTASE
ORIZONTAL: 1) Fir de mătase pentru bă­
tătură alcătuit din mai multe fire răsucite
la un ioc, care, prin prelucrare, au căpătat
aspect de fulgi - Culoarea c;>bişnuită. a go-
goşilor de mătase. 2) Operaţ1e de tntmdere
a fibrelor . de mătase smtetică (pl.) - tn
antichitate, grecii şi romanii foloseau mă­
tasea naturală, pe care o cumpărau insii
plătind-o cu greutatea ei tn acest metal pre-
ţios. 3) A ciocăni - Instalaţie pentru măci­
narea cerealelor, care utiliza odinioară ţesă­
turi de sită executate din mătase naturală.
4) Pană de despicat lemne - Lichid respins
de ţesăturile de mătase finisate hidrofug -
Eugen 'Banu. 6) Ctntec solemn - Prelucrare
a gogo~ilor de mătase defecte pentru obţi­
nerea fll'elor groase. 6) Simbolul calciului -
Bădiţa dintr-un cunoscut pluguşor de Anul
Nou, tncălecat pe al său cal, "cu frtul de mă­
tase". 7) Pentru anul 1993 s-a elaborat pro-
320 '
şcolii româneşti in acest domeniu, am pu-
blicat in cursul anului tl'ecut luc11ar.ea "Ma-
ter.ia vie şi l'adiaţiile". Pe par.cursul a 20 de
capitole sint expuse attt as.eectele teo!'etice
ale pr.oblematich psihotl'onicti, cit. şi aplica-
tivităţile practice <lel'ivate din acestea .. Aş
sublinia tn special capitolul p11ivind Electro-
nogPafia ca metodă de investigaţie electPo-
gPafică de concepţie l'omânească. Avind in-
semnate avantaje faţă de alte metode elec-
trogl'afice, cunoscute sub denumirea genePic~
de metode Kirlian, electPonografia - la,
fundamentar.ea căreia alăt~ri de ing. C. Cojo-
car.~, ing. V. Soltuz, dl'. 1. Dumitr.escu, dr.
N. Constantinesc~, dl'. fiz. B. Celan ne-am
adt1S moqesta noastră contr.ibuţie - nu şi-a
spus incă ultimul cuvint.
OPREA. GEORGESCU 8
gramul de creştere notabilă a producţiei de
gogoşi de mătase la 37 000 de asemenea
unităţi de măsură- Nimic. 8) Aproximativ
- Neted- tn duet! 9) Animal de poveri
şi de tracţiune-Mătasea de ... , altă denumire
a mătreţei-de-arbori, desemntnd o specie de
lichen (nom.). 10) A aspira - Stat in Asia,
care alături de China, Japonia, U.R.S.S. şi
Coreea contribuie la obţinerea producţiei de
98% din producţ.ia mondială de mătase na-
turală. 11) Produs de mătase naturală,
utilizat pentru lenjerie şi eşarfe - Aspectul
ţesăturii de mătase, cunoscută sub denu-
mirea de crep.
VERTICAL: 1) Sistem clasic de caracterizare
a firelor de mătase după lungimea lor, in
care fineţea firelor reprezintă ·unităţi de
lungime cuprinse in unitatea de greutate -
Muchie. 2) Produs din mătase naturală for-
mat din mai multe fire crude şi cu diferite
grade de torsiune, in funcţie de necesităţi
-:- Care produce mătase . 3) Plantă arbores-
centă or1ginară din Africa, furnizoare de
frunze pentru hrana uneia din speciile vier-
milor de mătase - Viermi· de mătase. 4)
Sprijin la vie - Teofil Neacşu - Pom fruc-
tifer. 6) Destinaţia unor costume din ţesă­
turi de mătase finisate hidrofug - Ţesă­
tură subţire din fire de mătase - Prinse în
cioc! 6) In şură! - Amalgamaţi, tn vechea
chimie - Lucian Blaga. 7) Operaţii de în-
frumuseţare a mătăsii naturale cu anumiţi
coloranţ1. 8) Localitate ln Japonia - Ma-
şină de luptă. 9) Orăşel tn Austria - Măsuri
de timp - Repu,blica Democrată Germană
(siglă). 10) Fir gros de mătase naturală,
obţinut prin macerarea specială a unor
gogoşi - Viermele de măf:âse in fâ'za inci-
pientă - Piesă din portul popular, ..cusută
adesea cu aţă de mătase. 11) Popor antic
care a cunoscut sericicultura de la greci -
Mătase ... , sortiment de mătase artificială.
Dicţionar: AAA, OADA, LAA, DDR.
IONEL ŞERBAN 8 - Bîrlad
SaDAng - arhiva personală
 Bărci de pescari în gdlful San-Juan
s ău şubred eroul lui Daniel Defoe.

PE ·JNSULA LUI . ,
.ROBIN:S ,O N CRUSOE'~·
Robinson Crnsoe i-a !lent ·să viseze .pe milioane de adoles- totul cu propriii mei ochi.
cenţi din intreaga lume. Părintele lui literar, Daniel Deloc, Fiindcă era " intr-adevăr vor-
n-a inventat in intregime povestea marinarului naufragiat ba de u insulă istorică, ce-şi
pe o insulă nelocuită; multe din peripeţiile atribuite lui Ro- datora celebritatea faimo-
binson i s-au intimplat de-adevăratele& contramaistrului Ale- sului singuratic, scăpat din-
xander SeJkirk. mtr-adevăr, Robinson-Selkirk a trăit mai tr-un naufragiu. Şi iată că
bine de 4 ani pe o insulă pierdută in imensitate& Oceanului după un zbor de două ore,
Pacific, avind cu sine doar o busolă, o puşcă şi o Biblie. Sai- micul avion cu care călăto­
vat de corsarli englezi, el s-a intors in patrie şi s-a căsătorit. ream spre insulă a 1n.ceput
Dar anH de singurătate petrecuţi pe insulă n-au rămas fără să coboare, şi in faţa ochi-
urmAri: fostul contramaistru apărea in lume imbrăcat in piele lor noştri a apărut deodată
de capră, iar izolarea a devenit pentru el dacă nu o manie o ptcJă dogoritoalle. Avionul
in orice caz o pasiune puternici. ID. cele din urmă, el s-a refn-
tors pe mare. Selkirk a murit navigind pe întinderile oceane-
lor, fără să-I intilnească pe Vmeri al său, pe "sălbaticul cel
bun" imaginat de Daniel Defqe. lnsă locuitorii de pe insula
unde SeJkirk a locuit mai bine, de patru ani se referă la Vineri
a aterizat pe o fişie de teren
plan care abia se distingea, _
situată la Divelul stîncilor
abrupte ale litoralului.
tn faţa noastră se întin- "'
-
t
ca la un strămoş. Iată de ce, llcind nu de mult o călătorie dea insula lui RobiDson -
~
pe .acele locuri, un reporter de la revista parizianA .~Grand Crusoe, lungă de 23 de ki- t~
- Reportage" ii numeşte pe l!}cuitorll de azi ai insulei ."urmaşii lometri şi lată de 6 kilome- ~
lui Vineri". Roollm in cele ce urmează fragmente din repor- tri. O linişte cutremură-
~
- tăjul publicat de revista amintită. · toare, străpunsă doar de ·~
ftlflitul aripilor guguştiuci- ""

~
_ Totui a tnceput nu cu
mult timp în urmll., în San-
- tiago de Chile. Uittndu-mă pe
0 hartă a regiunii, mi-a
~ atras atenţia un punct ne-
~
gru pe fondul ţlleu al Ocea-
nului Pacific, destul de de-
~~~~~~~~~~~~~~~~~~
arte de portul chilian Val- ·
~ 'fii-"' ""~ 'fii-"'
paraiso, lîngă care abia se
putea desluşi denumirea:
.,Insula Robinson Crusoe".
tn memorie mi-a -revenit o
carte micuţă, cu scoarţe
aurii, pe care o citisem în
copilărie . Şi pe loc m-a cu-
vrins dorinta de a vedea
1 1
lor. Ne deplasăm l!l!_barca -
spre localita'teâ ·sarr-Juan t ~
Baptista. E o , ~şezar~.. m!- •
titică, în care trăiesc pescUI· _
tori de languste. Pentru a ~.,
ajunge pînă la ea pe rtlră- ~
riie de pe stînci ţi-ar tre- :E
bui o zi tntreagă, Drumul ~
pe mare este incomparabil :E
w,"f

20 - Almanahul fl a c ă ra '87 .
321
SaDAng - arhiva personală
 -~~~,~·~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
plăcut. Apa este
J, dem:i limpede, aşa
tnctt se văd
peştii Şi plantele acvatice
la o adincime de clteva zeci
de metri. Peodată, la poa-
lele unei tr>grămădiri de
sttnri scăldate tn ocean, se
aude un strigăt răguşit,
aproape un urlet.
- Un lup, ne spune
pescarul, arăttnd spre o for-
mă imensă, lucitoare, ce
se zbenguia nu departe, tn
apă. Este una din cele mai
rare foci atlantice, pare-
elită "lupul cu două mus-
tăţi". . .
Pe stinci pasc capre, care
par de jos pete albe ne-
miŞ<'.ate. Stnt· urmaşele ace-
lor capre descrise de Da-
niel Defoe, pe care le vtna
cu 300 d6 ani in urmă Ro-
binson Crusoe. Din păcate,
şi ele sint pe eale de dispa-
riţie. După un ceas de mers
cll_ barca, ajungem la San-
Juan Baptista. Cindva fără
oameni, insula este tn pie-
zent locuită. Dăm peste
un sat fli.cut parcă dupâ .
canoanele westernului:· ba· ·
rllci de sctnduri, tnconju~
rate de verande, străzi largi
pe care · călăreţii aleargă la Robinson Crusoe. De~en de Victor Feodorov.
trap. Lingă un ·dig, tn ~re
se văd mai multe coşun cu
languste, este ancorată o .Crusoe tn timpul tndelun- , tăzi această pirogă tngustă
goeletă pe care flutură stea- ga:tei lui sihăstrii poţi ajunge a fost lnlocuită de ambarca-
gul american. atti pe mare, ctt Şi pe uscat. ţiuni pescăreşti. Dar amin-
Ora patru după ami~~ă: Astăzi platoul este din nou tirea lui Hobinson este . vie.
Poposim la casa farmliei uitat. "Am Mtut tn pă­ 1-o păstrează -urmaşii lui
Greene, venită din Anglia mtnt un stilp de lemn pe Vmeri. De fapt, marwarul
şi instalată pe insulă la locul unde m-a arun<!at ma- scoţian care i-a slujit scri-
Inceputul secolului. Ptnă rea şi am crestat cu cuţitul, itorului Ca. prototip a1 lui
ne aranjăm lucrurile, gazda cu litere mari, · inscripţia: Robinson Crusoe a trăit pe
pregăteşte un ~rinz uşor: . •Aici am atins ţărmul la 30 insulă patru ani şi patru 'ii/It.
două ianguste Imense cu septembrie 1659», pe care luni, şi fără Vmeri,. tn de- ~
maioneză. "La noi tre~uie · am fixat-o in cruce pe stilp plil'ă singurătate. _
să plăteşti ca să nu a1 la • _ povesteşte naufragiatul
masă languşte", observă Robinson. Pe laturile aces-
stăpinul casei, pe care tl tui stilp făceam . in ·ne~ CU APROAPE 3 SECOLE
cheamă Robinson. Şi parcă zi 0 crestătură cu cuţitul. . lN URMĂ .
- tntr-adevăr ar fi dublura In felul acesta mi-am alcă- Contramaistrul Alexan-
adevăratului" Robinson, tuit Uil calendar". După der Selkirk nu a fost, tn
- pe care . ~r d?~i să~l . intii- cum scrie Daniel Defoe, realitate, 0 victimă a unui

~
nească atei raru turiŞti care Crusoe a petrecut pe insula D ă
~ poposesc din ci nd i n ctnd sa 28 de ani, 2 luni şi 19 naufragiu. s-a cer-
up ce~ glllerei
tat cu căpi~nul
tn insulă: tmbrăcat .tn blă- zile. I-au trebuit lui Ro- "Sank -Pour", a cerut el , .
-= nuri de capră, pe cap cu o binson zile numeroase şi . Jnsuşi să fie · ·i:le~rellt tv ~(ţ
căciulă originală, impletită multă trudă pentru a săpa prima insulă tnttlrută tn ca-· \~fk
~ d!n fr~m~e de. pal!nier, cu ~ tn munte 0 peşteră, devenită le. Acestea se petreceau tn ~
- pipă Ieşmdu-t . din barba-1 locuinţa lui. ln micul golf zona arbipelagului ce pur-
~ d~. platoul' muntos unde Şan-_Juan B~J?tista. şi.-a adă- ta pe atunci numele navi- -
, se ducea adesea Robinsol' postit cu griJă ca1acul. As- gatorului spaniol Juan Fer- _
~~~~~~~~~· ~~~~~~~~~~~
322 SaDAng - arhiva personală
 nandez, care il descoperise
tn 1574. ~i astfel, la 7 fe-
bruarie 1704, A. Selkirk s-a
instalat de bunăvoie pe
cea mai imporfalltă insulă
a arhipelagului . Totuşi,
imediat re luntrea care tl
adusese de pe corabie a
început să se depărteze de
ţftrm, Selkirk şi-a pierdut
curajul şi i-a implorat pe
marinari să-I ia cu ei îndă­
răt la bord. Prea tîrziu!
Căpitanul Strudlind a fost
de 11eînduplecat: ca pedeap-
să pentru manifestările de
ira~cibilitate, coPtramais-
tml trebuia părăsit pe o
insulă pustie. Din milă, i
s-a lăsat o flintă, un funt•
de praf de puşcă, puţin
t.ntnn, dteva instrumente
rl!' navigat şi o Biblie. Aşa
a început adevărata istorie
care l-a inspirat pe D~niel
Defoe. Potrivit legendei, el
I-ar fi intilnit pe Selkirk în-
tr-o berărie londoneză şi a
avut cu el "un schimb de
amintiri". După cît se pare,
Selkirk era meşter la poves-
tit. In orice caz, Sir Richard
St.eele scria în 1713 în re-
vista. "Englishmal\": "E
foarte interesant să-I as-
~ culţi, gîndeşte cu acuitate
şi descrie foarte viu starea
h1i sufletească în diferite
etape ale îndelungatei lui
- singurătăţi".
.Am văzut peşteJ,"a în care
- Selkirk-Robinson a locuit
cu aproape· trei secole în
urmă. fn jurnalul său, Ro-
binson scria (prin pana lui
DanieJ · Defoe): "17 noiem-
- brie. Astăzi am inceput să
sap adil\ritura în sttncă pen-
~ trn a-mi face .1m adăpost.
20 de.cembrie. Mi-am adus
- toate lu crurile si le-am aran-
_jat pe fiecare 'Ia Jocul său.
Am săpat dteva: policioare
pentru prov;izii: a ieşit un
- fel de bufet". Locul însuşi
produce o impresie de neui-
tat. In spatele peşterii, care
t>SI.e de fapt o adîncitură de
un metru pe trei sau patru,
_ se înalţă munţi acoperiţi
('lJ păduri, . ale căror
_ pi-scuri se pierd in nori. Pe
! ă rm , unde aleargă sprin-
- ta r vintul oceanic." foşnesc
melancolic dţiva plopi. 1n
- d e pă rtare cai sălbatici
21*
pigulesc din ctnd în
cind tufele de sraieţi, ui-
tîndu-se curioşi, dar flirli
să · se ·sperie, la noii veniţi.
Iar drept în faţa noastră,
dincolo de îngrămădirea de
stînci de origine vulcanică,
se Îlltinde dezolant şi pus-
tiu Oceanul Pacific, ac-
centuînd sentimentul apă­
sAtor de singurătate ...
- Nimeni nu vine aici
- ne spune un pescar. O
singură dată pe an avem
vizitatori, de ziua "Fecioa-
rei singurătăţii". Pescarul
ne arată o troiţă miră, îm-
podobită cu flori ofilite.
Exact în acel Joc, Robin-
son Crusoe, cu pielea înne-
grită (le soare şi de vînt,
desculţ şi cu picioarele pline
de noroi uscat, a aşteptat
luni şi ani de zile să se iveas-
că .. din imensitatea ocea-
nului o pînză de corabie.
Un Joc. .inră şi mai simbolic,
pe care locuitorii insulei îl
numesc "observator", se
află in partea cealaltă a
insulei. Un băiat isteţ, Ma-
nuel, ne conduce intr:acolo
pe o costişă acoperită cu o
vegetaţie luxuriantă. Dru-
mul ne ia citeva ceasuri.
De la înălţimea de 500 de
metri, aproape la nivelul
1\0rilor, exact de la curbura
lanţului muntos.- se văd bine
ambele extremităţi ale
insulei. Aici, aşezat intr-un
"fotoliu" de piatră, la um-
bra Jegendarei sale umbrele
de ,palmier, Robinson scru-
ta atent orizontul în direc-
ţiile răsăriteană şi apuseană.
Pustiu şi sălbatic Joc!
În 1868, membrii echi-
pajului vasului englezesc
"Topaz" .au instalat pe
insulă o placă de bronz pe
care o poţi depista şi astăzi
printre ferigile înalte. "tn
amintirea lui Alexander Sel-
kirk, născut în Largo, co-
mitatul Fife, Scoţia, care
a coborît pe ţărm de la
bordul vasului «Sank Pour>)
cu un depla8ament de 96.
de toae şi cu 16 tunuri Ia
bord şi care a fost salvat
de vasul de corsari << Duke&
la 12 februarie 1709" -
g)ăsuieşte inscripţia, singura
confirmare oficială a istoriei
lui Selkirk.
"RAIUL"!
OARE TEAF~·
Locuitorii insulei, repre- -
zentînd abia a doua sau a
treia generaţie de colonişti,
n cinstesc pe celebrul îna-
intaş fi) felul lor. Pe mulţi,
printre care şi pe gazda
noastră, ii cheamă Robin-
son, pe alţii - Daniel . Am
Jnttlnit chiar şi numele de ...
Vineri.
- Robinson este mîndria
noastră locală, ne spune pri-
marul, dar mai avem încă
un lucru demn de a fi vă­
zut: "Dresden". Cruei:şăto­
rul german cu acest rtume
a fost scufundat în 1915 în
golful Camberland pentru
a nu fi capturat de flota _
engleză. El se află şi acum
in acelaşi loc, la 50 de ·me- ~
tri adîncime. Desigur, is-
toria insulei nu e prea bo-
gată in evenimente. De
aceea nu-i de mirare că lo-
cuitorii de · aici arată cu
mîndrie unele obiecte de -
pe corabia scufundată, adu-
se pe uscat de valuri sau
prinse în plasele pescarilor. _
Obuze acoperite de rugină,
cioburi de veselă, fragmen- . _
te de colaci de salvare se
pot . vedea puse la loc de -
cinste in casele "urmaşilor
lui Vineri". Voind să-mi fa- -
c.ă plăcere, patronul hote-
lului, pe care-I cheamă.. . -
Robinson, ţine morţiş să-mi
dăruiască o piesă dintr-o
Părintele literar al lui Ro-
binson Crusoe, scriitorul
englez Daniel Defoe.
323
SaDAng - arhiva personală
 CIND SOSEŞTE _ "CEL
MAI APRIG DUŞMAN AL
NATURII" ·
- . ln insulâ se gâsesc mşj
bme d~ o su_tă de specii de
PI::tnte, mcluSiv vestitul pal-
llller chonta, ferigi . şi flori
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
324
SaDAng - arhiva personală
-~ eli."
" este foarte bucuros sll. vadll.
tn pr_ăvă,lia lui "piratereas-
'un co~patriot, care,
dupll. părerea sa, ar putea
~ favoriza începutul unei "ere
·:])turistice", la care el viseazll.
~
- tot timpul. "Aici nu-i nicio-
dată nimeni - se plinge
• &' el, îmbiindu-mă să ·cumpăr
~ un baston, cu un mîner fă-
Ci cut dintr-o copită de capră
~ sălbatică. Dar totul trebuie
~ să se schimbe, nu-i aşa?"
s Niciodată nimeni? Dar
~ acea-sta şi este cea mai mare
~bogăţie a insulei ' pierdute
~
~
tn timp şi spaţiu. O comoară
nepreţuită, pe care n-au
putut-o lua ·şi duce cu ei
piraţii şi alţi tîlhari ai mării
de-a lungul vremurilor. Co-
mori cu care se delecta în-
suşi Robinson Crusoe pînă
în ziua tn care a apărut
"sălbaticul cel bun''; căruia
a început să-i explice, pier-
zînd prin aceasta cheile ra-
iului: "!nainte •de toate,
i-am spus că numele lui va
fi Vineri, întructt în această
zi a săptămînii i-am salvat
viaţa. Pe urmll. l-am învă­
ţat să pronunţe .cuvîntul
325
SaDAng - arhiva personală
326
SaDAng - arhiva personală
fJ~ ' ~~~l
lf . ~

~ MQntpellier, 13 decembrie 1923 Domnule, -

~ Domnul. Paul Canova Pr.imit.i acest rapor-t ou o oarecare . înttr.·
~profesor universitar Ia Hceul din Montpellier zi.er.e, justificată însă prin faptul că . mi-aţi
~către . · cerut o anchetă deosebit Qe amănuntită;
~ Domnul Director al Aslgurirllor din Lausanne veţi înţelege că nu a fost posibil ca să string
ma.i repede informaţii atit de numer-oase.
~Domnule, .Pentru a uşur-a lectura, mi-am permis ca
~ După ce-am ezitat îndelung, m-am hotă­ să, grupez reţultatele iuuncii mele in mai
~ rit să incredinf,ez companiei dumneavoastr-ă multe rubrici.
' '5: cei 250 000 de fr-anci elveţieni pe care i-am
~ moştenit din partea unchiului meu şi oare sînt ASIGURATUL
~ depuşi la Banca federală din oraşul La11sanne.
~ Aşa aş putea să dispun de aproximativ Curr.iculum vitae: Născut Ia 1q ianuarie r&
~ două milioane de fr-anci elveţieni atunci cînd 1897, la Paris. Tatăl - profesor universitar
~ voi ieşi la pensie, soţia mea .fiind creditată la litere, a I?r.edat la Sorbona. Mama - fără ~~
~ cu aceeaşi sumă dacă aş dispărea inainte de pr-ofesie. Umcul copiL Studii secundare stră­
s, expirarea contractului. · lucite la Liceul Ludovic cel Mar-e. Premiul -
doi la istorie la Concursul general din 1913. @~;.
~ Hotărîrea mea poate . să vă surprind~!,:
S.. am să vă rog însă să luaţi in seamă faptul
J3aca.Iaureat în litere în acelaşi ·an. Intră la ~~
Şcoala Normală la litere în 1916. Tittăl îi
~ că am o situaţie financiar-ă destul de înflori-
~- toare şi pr-oblemele legate de bani imi sînt
· moare in război în acelaşi an. ~-
~ str-ăine. Preocupat în special de cercetări is-
A fost rănit uşor în urma exploziei unei _
.:~~ torice, ·cred că este mai înţelept să las să grenade în 1917. (N-a rămas ou nici o inva- ~;.
~ treacă timpul: cînd voi avea mai multă ex-
liditate.) Decorat cu Crucea de l'ăzboi. A ~
fost trimis Ia birourile Statului-Major cu te~..
~
s; perienţă şi vreme, voi intl'a în posesia unui gradul de sublocotenent. A ieşit din armată ~
• capital important pe care sper să-I consacru la srtrşitull!nului 1918. Şi-a pierd11t mama în ;g
• în mare parte unor · investiţii cu caracter acelaŞi an din p!'Îcina.gdpei spaniole. O scurtă ~
s, cultural. demne de a-mi încununa cariera. " legătură cu o actriţă în 1919: Licenţiat în 9.
~ DesigUr, este vorba de o afacere de o im- liter-e tn 19-20. Îşi ia diploma în 1921. tn 1922 ~

~
portanţă ieşită din comun: eu şi soţia mea
devine profesor. de istorie şi geografie. ·în ~
- aparţinem totuşi unui cerc universitar în acelaşi an este numit profesor la liceul din ~;:
care ar trebui să aveţi incredere. Montpellier. Se căsătoreşte în acest oraş la ~
~~~- Î Ii aşteptarea un.ui răspu. ns de principiu 12 martie 1923 cu Antoinette·- Merigna.c, '?,!
~favorabil vă rog s!_primiţi... ·rără ocupaţie, fiica unui profesor de l& ace- ~
laşi liceu. Îl moşteneşte pe unchiul său, Sa- ;s
-~ - - - Lausanne, 19 decembrie 1923 muel Canava, cetăţean elveţian , vice_preşedin- ~
l Şeful de Departament ai Asigurărl.lor
"/;Q. către
telr. Societăţii · Federale de Electrificare. ~
~regăteşte ~ teză: Influenţele eleno-etrusce 'ff'
.•~~ Domnul Paul Canova asupra Romei antice. ~
, profesor Ia HceuJ din ltlonfiJellier
Siarea sănătăţii: După cum reiese d,in cer- 3
~ Domnule, . tificatele alăturate, sănătatea domnului Ca- ~
~ Valoarea contractului pe care ni-l pro- nova nu constituie un motiv de ingrijorare. ~
s.. puneţi esţe tntr-~de"yăr destul de neo):Jişnuită; Nici o boală gravă în tr-ecut. Bolile din prima f
~ tn materie de as1gurare în caz de deces --'- de copilărie au fost suportate bine şi n-au lă- ~
S .obicei nu se poate depăşi un anumit plafon. sat urme, ca de altfel .nici -anii de război. (.l~;.
~ Ţinînd însă seama de împr·ejurările excep-
~ ţionale, sîntem totuşi dispuşi să tratăm p.e
N-a fost gazat. Puţină aerofagie care pro- f
· voacă, după spusele medicului, o uşoară ner-~
~ aceste baze, dar atunci vă rugăm să nu mai
J ~laţi la un cabinet regional intermediar, vozitate, frecventă de altfel la intelectuali. (E~;.
Nu are o ereditate supărătoare. (Mai are încă~
~ f1mdcă vom însărcina. pe unul dintre inspec-
~ tarii noştri să se înţeleagă cu dumneavoastră, trei bunici şi .un străbunic.) Nu sînt simpto- ~
~ sub rezerva unei anchete şi a unui examen me spre ·obeztt.ate. z
~ medi02,l, aşa cum se procedează de obicei. Situaţia averii: De-acum Incolo -speranţe~
~· MuJţumindu-vă pentru încredel'ea pe care medio cre dar are o situatie destul de îaflo.. @~;.
~ ne-o acol'daţi, vă rugăm să primiţi. .. ritoare, datorată atît mur{cii sale cît şi . unor ~
s '
~ Montpellier, 11 .februarie 1924 modeste moşteniri de mai ine.inte. cE ·pi'Oprie- ~
~ Inspector al Departamentului Producţie
tarul unui apartament pe C&lea Observato- E
~ Pierre Rousse&Qx
rului din Paris. Are şi o casă 13. ·ţară, Iă Fon- ~
~\!; către taineblea,u. Dispune Qe un portofel destul :Et~.
J
~
Şeful Departamentului .Producţie al Asigură.
de bine garnisit cu v(llori sigure. Colaborează ,
~ rilor din Lausanne , la mai multe manuale şcolare şi la cîteva~
~ Referitor Ia contractul Ca:qova reviste. Căsătorit sub regimul separării bu- Yâ
E
.
.
~

327
SaDAng - arhiva personală
 ~ ~ 1 ~ 'a 1 1 1 1 1 •• .,

~ tament in favoarea soţiei lui. Îi place confor-

-
nurilor (:lOOOO franci zestl'e). A, făcut un tes-
tul, dt r n-acordă .importanţă luX'U]ui.
- Viaţa yrofesională: Este apreciat U.e ele-
vii săt ŞI stimat de cătr-e colegi, Destul de
"' distant, apr-oape timid, dar de o delicateţe
naturală. Nu ar-e duşmani.
Idei politice: Înclinare spre un repub]ica-
nism foal'te moderat, uşor a.nticlerical. Nu
votează_. Nici.. o inclina.r-_e S_{lr~ . :ra~ticiparea
· la mamfestaţu unde poţi pr1m1 Iovttui'l. Nu
rîvneşte să facă o carieră politică.
Diverse: Niri un viciu pwticulal'. Nu fu-
mează. Cunoscător de vimu•i. Via ţi\ ordonată.
Nu-i place spor-tul şi .mai ales nu suportă
sportur-ile violente şi nici călător-iile. Se teme
de auto,mobile, nu călăreşte, nu vînează, nu
înoată·. J ocu riie de nol'oc il dezgustă.
Nu-i nici frumos, nici urît . .A făcut o căsl\.;
torie <ie convenienţă, impins de acea încli-
nare pentru responsabilitate care este, la
cei mai buni, o consecinţă a războiului. Nu
pare că po.a.te inspirll pasiuni devastatoare
..,~ Dă impresia unui om sensibil, dar calculat.,
stăpîn pe el însuşi. atunci cind treb.uie, cu
- dispreţ faţă qe, problemele pr-act!ce, mai
pl'eocupat de muncă decît de ba.m sau de
- sentimente. Se simte in largul său şi a"l' far-
mec 1n conversaţie atunci cînd li . cîştigi in-
- crederea. Este echilibrat, măsurat, oerebr~l
şi Ol_>timist. E de un umor discret. Nici o
tendmţă spre neurastenie. Are o oarecare nai:·
vitate în opiniile despre ceilalţi şi nu face
efortul să le adîncească. ti cam pla~e să
se asculte pe el însuşi vorbind •..
poţi imagina ca. u. o;gaşl, şi
m"' '-"' oa P' o ,
' ucrgaşă pe care să. n-o poţi imediat prinde, p
ceea ce pentru noi e ese11ţial.
Rămînînd )a Montpellier tn aşteptarea. răs­
pimsului dut;nnea.voa,stră,, vă Pog să primiţi ...
. Lausanne, 21 februarie 1924 -
Şeful Departamentului Producţie al A.sigură· , _
rllor
către
Inspectorul Pierre Ronsseaux
Montpellier
Referitor la contractw Canova .
Domnule,
Confirm primirea. raportului din 11 februa- -
rie. Sînt multe amănunte inutile, dar şi
' lacune regretabile, in speci~l in ceea ce 6 pri-
veşte pe beneficiară şi familia sa. Aş fi dqrit
preeizări m~i ample despre ' această Unără
persoană, ca să nu mai vorbesc de antul'a.jul
ei. În materie de asigurări in caz d.e d,eces, -
principalul pericol - cu excepţia p!'obleme-
lor legate de sănătate - vine din pl\rtea. -
beneficiarei şi a apl'opillţilor. ei. Fiinţa cea
ml\i ştearsă poate să lase în toiul iernii o ~
fereastră deschisă atunci cînd clientul- sufe- _
ră de pneumonie.
Cu toate acestea, raportul e bQn: puteţi
să inchei~ţi contractul. N-a.r fi rău totuşi să
bateţi in lemn sau, ca să fiţi şi mai sigur, în -
coarnele prezente sau viitoare ale preţiosului
nostru client. ·
Vă rog să primiţi...

BeneHctara con,traetulul Montpellier; 25 febn-'arie 1924

, Domnul Pierre Rousseau
Născută la Cahors la inceputul secolului.
către -
O soră măritată onorabil, un frate in învăţă­ do \lJII•a Pierre Rousseaux
mînt. Trecut ireproşabil. Destul de drăguţă:
trăsături nu prea regulate, dar are un aer de Draga mea, .
prospeţime. Iese puţin din casă. Calităţi de Of! în sftrşit, voi fi lîngă tine mîine seară. -
gospodină. Aparţme .!le Biserica reformată. Bătrînul mi-a dat dezlegarea in extrem~, ,
Merge Ia biserică în mod regulat şi face pal'te mormăind ca de obicei. E neinchipuit de nein- -
din ~;or. Îşi.admh·ă soţul. E mai atentă decit crezător. În sfirşit, htrtiUe sînt în or{{ine. ~
el in problemele băneşti. N-a prea fost de Bucătăria pe-aici e e'X.celentă, dl.tl" mă !a.ee rz_~
acorq cu .contractul, Are insă o influenţă totuşi s-o regret pe-a ta. . ~
mică asupra soţului. Pe cul'înd. Te sărut. .,
Trebuie să IJlai precizez că domnul Canova • •
şi-a dat seama de prevederile excepţionale }:Jaris, 15 octombrie 11147
pe cal'e sintem constrînşi să le luăm Şi mioa
inlesnit cu amabilitate sarcina, efectuînd
-jf. chiar Şi un e~at.'sn p_sihiabti~ pe care. eu _îl
_:;~ refuzasem mai mult dm scept~clSm deCit_ dm
iii!, eleganţă. S-a amuzat de m3.1 m)llte ori de
~ lntrebările mele \ i se pare că nici nu-i pasă
- de averea. care Î-l\ pic~t din cer-: A.m v -
Domnul Paul Canon
profesor la Sorbona ·
către domnul director al Asigurărilor
Paris
Domnule, -
'
· ·
~-

Aş dol'i să inch~i ? asig~Ira.re pe viaţă p_e ., -

t
~
t-o doar de citeva J!l pe. doamna Canovl\. : durată de 12 ~m ŞI pormud de ~ capi-
~ Caz1 mi se pare de toată încrederea şi nu tai de douăzeci milio:\ne dn franci, tn _fa.vo~rea ~

!
_ şovăi nici o clip~ să-i dau un a;vjz favorabil. fiului meu minot• născut in 193~ .~m ·opruna ~
Nu se poate tntrevedea de unde ar putea mea căsătorie, ~e~ de_-a, do.ua. svţie a m11a, )S
_ veni vreun pericol: . domnul Canovf\ este . m care m-am casator1t !~ mhe anul trec 1~ţ ~
ti}wl de-om căruia. n.u i ·~ inUmplă nicioda.t& fiin~ ce'!- de-a_ do_ua bene(lc!arăin cazul mo.rţu (E..;:_
- nimic care nu se smuctde, care nu se lasă copllulm, a carm tutelă şt-a.r asuma-o dacă ~
g · a.sa.si~at. Cît despre doamna Canova, nu ţi-o aş muri. ~~
~·~·3~<>·<4~~v~~3-.~~fi'V~3~<>'>~w.r?!fi~~w?J5~·$?J;~·~;;.~
328 ,
SaDAng - arhiva personală
 ~It;,. ~It;,. ~It;,. ~It;,. ~It;,. ~It;,. ~It;,. :,.~(;:..- z.."fIt;,. ~'It;,. ~;;,Il(;:. '~It;,. ~It;,. ~~~ ::""1(;:. z..~(;:. cSJH<. ~~(/<. cSJH<. . ~l(j;,- ~It;,. ~!f,._ ~It;,.. ~It;,.
~~.?~9-!~~~~~~~JL.Iil'~
~ . ~
' S. să vă că înţeles că poziţia ta tţi cere ·un sacrificiu. S
'

Trebuie precizez
ea este deja be-
~neficiara unei asigurări de o valoare cu Am şovăit. îndelung ca să ţi-I c.er. Mi-era tea- ~~-
Jmult mai• mare, încheiată in 1924, tn favoa- mă să nu te jignesc ... Astăzi mă asiguri cu o
"r,Brea primei mele neveste care a murit in siritp1itate un pic nepăsătoare care mă face -
J1946 şi a cărei succesiune a preluat-o. să-mi fie ruşine fiindcă n-am îndrăznit să
"'rr.. Aş dori totodată, ca în cazul tn care mi abordez această problemă decit printr-o ~
~s-ar intimpla ceva rău, fiul meu să poată scrisoare. Vroiam să evit o ' discuţie în care~
~dispune de ·lin capital imediat în ban1 fran- am fi folosit vorbe ce ne-ar fi marcat. Pre-· ~
~cezi, situaţia actuală incurajind mai puţin cauţia a f:ost inutilă! f~
~decît oricind investirea unor fonduri străine Fiul meu va fi in curind "acoperit", după
~în metropolă. Ar fi astfel la adăpost de expresia acestor domni: acoperit în - .Elveţia ~
~ S; orice grijă financiară şi şi-ar putea termina Ia fel de bine cum este deja in Franţa, dato-
~ studiile intirziate ptnă acum pe motive de rită acestei noi asigurări pe ' care ~-ai "'4
...~sănătate. încurajat s-o inchei, deşi taxele au fost destul
~ f_n aşteptarea unui răspuns favorabil, vă depiperate. Mi-a venit să cred o clipă că mă~-
J rog· să primiţi... . îndemni să închei acest .c ontract ca nu cum-
~ va să-ţi vorbesc despre celălalt. Îmi cer ier- _ -
~ Paris, 12 aprilie 1948 tare: stnt un prost. · ~
~Doamna Paul Canova . Conferinţele mele despre .Ti tus Liviu sint ;;t
~către · · foarte bine primite, primăvara cintă bur.uria _
a; domnul Paul Canova de a trăi şi •malurile riului Arno sint ca în tot- "'
~Florenţa deauna minunate, dar mă grăbesc să vă, în- ~
e, (Prin grija Asociaţiei Culturale Franceze) tnnesc cît mai curind şL să-1 găsesc pe Xa-
~ · vier pe deplin însănătoşit.
s Dragul me~, . . Soţul tău care te iubeşte
~ Mă ~ecepţ10nez!: J?ă aştepţ?-m să~m! po- P.S. Tocmai am văzut nişte ţesături admira·
S v~ţeşt~ iJ;ttimplări. dm c_ălători~, să-m1. de- bile pentru biroul meu care îţi displace atît
~ser~ petsaJe florenb.ne ... ŞI tu îmi vorbeşti dP. de· mult şi pe care aproape că m-ai convins -
S. banJl . să-I tapisez din nqu. Dar mi-e puţin cam
~ Vreau să te-as1gu~ indată: . renl!nţ la • teamă ca să nu fiu înşelat pe-aici şi apoi tu -
~-par_ tea pe c~re o erezt convena~Ilă dm ac_el să-mi scoţi ochii. Italienii ăştia stnt atit de
~ fab~los capital lăsat de. unchml S~1puel, convingătoril
~ c_~pital pe care nu-l VOI vedea _ ~cicind Am să-ţi' povestesc despre călă:toria mea _
~- fnndcă sper să te pot păstra cit mat mult prin viu grai. '
~lîngă mîne. Nu te strădui să-mi schimbi ho-
~ tlirîrea fiindcă n-ai să reuşeşti. Paris, 24 aprilie 1948 ora 19
~ Să trecem la ce e mai important: Xavier · . Doamna Canova
a, a făcut o nouă criză de furunculoză care, către :3
~ din fericire, nu pare să fie mai gravă decit D nl C -~
, precedentele. Hotărît lucru, copilul ăsta e · omn · anova &
~tare fragil!. Mă străduiesc din toate-puterile Florenţa ;e~-~
J, ca să-I ingrijesc şi să-1 revezi bucurindu-se Dragul meu,
~de-o sănătate înfloritoare. - Trimit aceste rînduri prin confratele tău •
-,;, Ce să-ţi spun ca..să- insemne mai mult Mareuil care pleacă imediat la Florenţa .
~decît atît? N-are nici un rost să te ţin la . _pentru a asista la inchiderea Zilelor latini-~
~o!ii curent cu fleacurile mele. tăţii; o să ajungă astfel la fel de repede pre- ~:.
"'â
fo:i·
Te sărut. . cum · o telegramă. Aş fi vrut să-ţi telefonez:
nici măcar nu ştiu la ce hotel ai tras... ~
f
~ Fwrenţa, 17 aprilie 1948 Vaii am veşti proaste pentru tine: pe/?
~Domnul Paul Canova. Xavier _I-au apucat in toiul nopţii nişte vio- -~
z: către . -. lente durer\ intestinale şi la râdiografie s-au -~
~doamna Pauf Canova constatat corpuri suspecte tn organism.~
~
;~~Paris A trebuit să fie operat de urgenţă, cu toate g
- că suferă . de. reumatism la inimă şi are o~
Draga mea, criză acută de furunculoză. tn urma opera- ,s"'
~ Sint foarte fericit să aflu că. accepţi atit ţiei s-au descoperit cîteva nenorocite de~
~de uşor să renunţi Ia o jumătate din bani cioburi de pahar. Xavier n-a vrut să spună_&
~~ tn favoarea micului' nostru Xavier. Contrac- cum de-a ajuns să le inghi tă. Ele provin~
~ tul c~ :\Sigurărîllll ~in Elveţia stipulau drept f!iră doar şi poate din vaza unchiului Samuel &
~beneficiară pe "soţta mea", fără să precizeze care s-a spart de curîi:J.d.-Gopilnl~'tr' fl tirît.~
~mai mult, şi ai moştenit această situaţie gustarea pe covor în timp ce-şi manevra~
~prin căsătoria noaStră în r~~re dragostea trenuleţul electric ... Şi dacă Ii-aş fi spus să~
~avea, cred eu, prea multe atuur1 ca să mai se măture cu cea mai mare grijă! ~
a~ l'Iăm in seamă o latură attt de prozaică. E prea dev_;eme pentru ca medi~ii să sor'"
~Dar, mama vitregă perfectă care· eşti nu pronunţe dar starea lui Xavier e foarte~
i'i'~· rămme după natură decit o străină şi ai gravă: pot să intervină complicaţii cu inima z
~ . . . -~
,"·jw~~*?,"~·-•l!JP'~~~<.'!~'-~~w~.c-~~v~<·~~~~<."~""~'-''r~W~'<>~<.-.:.~v.~v:.~v.W

SaDAng - arhiva personală

 şi de ·naturii infecţioasâ. Roagli-te la Dum-
~ ne zeu .§i vino cit mai degrabâ acasâ.
Sint nespus de mihnită şi nu ştiu ce sll.-ţi
spun ca sli. te incurajez. Sint cu attt mai ne-
norocită cu ctt mă intreb dacă n-aş fi putut
să impiedic asta ... imi reproşez că nu l-am
supravegheat cum trebuie-... tmi zic ... Paris, 2 mai 1948 _
Dar nu mai e timp; Mareuil trebuie sll. Domnul Paul Canova
plece. conferenţiar la Sorbona
Te sărut, dragul meu, cu toată dragostea. către
Domnul comisar al circumscripţiei VI
• Paris, 29 aprilie 1948
Profesor Paul Canova Domnule Comisar,
către Stnt foarte incurcat de dispariţia de curind
doctorul Henri Cesaire a inelului de logodită al soţiei mele: bijuteria
_ chirurg, Paris are fără îndoială o valoare oarecare, dar mai
ales are o valoare sentimentală; in disperare -
Doctore, de cauză am fost nevoit să apelez la dumnea-
N-am fost aici ctnd s-a intimplat acel ac- voastrli.. ·
cident nenorocit fiului meu. Cu toate incer- Ipoteza de a fi fost pierdut este mai mult
cărtle noastre, nici eu şi nici soţia mea nu
decit improbabilă aşa- că ne e teamă de un
reuşim să rec{)nstituim cu exactitate faptele .
furt. Vă rog să ordonaţi o anchetă cit mai
~şi această incertitudine ne copleşeşte şi mai
discretă: chiar dacă bănuielile mele sint
~mult. întemeiate, aş şovăi să-mi menţin plingerea, -
~ Confraţii dumneavoastră şi chiar dumnea- persoana suspectată servindu-mă. pînă acum
- voastră tnşivli. n-aţi observat nici un ·lucru cu credinţă.
anormal cu ocazia acestei intimplări? Vă mulţumesc anticipat şi. vă rog să pri-
- Această bănuială vă poate surprinde ... Îmi miţi... · ;S
doresc ca ea să nu fie fondată; că e vorba de
o invenţie de-a mea din pricina stării de con- · Declaraţie găsită de poliţia circumscripţiei V,
_ fuzie in care mă aflu ... ne este atit de greu la 3 hinie 1948, pe noptiera domnişoarei _
să socotim naturală dispariţia fiinţelor care
ne stnt dragii Gertrude Sourlsseau ( 49 ani) 4upă moartea ci.
Am să vă cer, in orice caz, ctt mai multă Declar solemn, in faţa lui Dumnezeu şi a
- discreţie. · · oamenilor, că mor nevinovatA şi n-am nici -
Vă mulţumesc şi vă rog, domnule doctor o legătură cu infamia c.are îmi este imputată.
- să primiţi... ' Nu m-am atins · niciodată de acel diamant, -
nici măcar nu l-am remarcat, nu-i ştiam va-t
Paris, 2 mai 1948 loarea: n-aş p. utea spune de ce-a fost găsit -
?~ Doctor Heiui Cesaire in dublura poşetei mele.,. Nu acuz pe ni-
~ cătr~>
meni: n-am nici un duşman, n-am inspirat -
profesorul Paul Canova nici o gelozie, mă inţelegeam bine eu toată~ia
Paris lumea, nu-mi dau seama cine-ar - fi avut -
inter~s să pună la cale o maşinaţiune a_ t ît de _
Domnule, inspălmtntătoare... Mor fără să înţeleg -
Am primit scrisoarea dumneavoastră din şi asta e c-el mai trist fel de-a muri, chiar şi ""~.
.., 29 aprilie care m-a uimit peste măsură. E cind nu eşti prea inteligent - fiindcă nu
de la sine înţeles că dacă eu sau colegii mei mai suport să trăiesc. Nu pot să indur ideea
am fi sesizat cea mai mică an·o malie sus- că domnul Canova, a cărei secretară sint de
pectă tn 9azul pe care ni l-aţi prezentat atîţia ani, să creadă despre mine că sin't o -
~ n-am .fi t_nttr~iat nici o clipă ra să anuirţă~ hoaţă. Am sperat că o să-mi facă dreptate
şi nu mi-a oferit decit mila lui. Toţi m-au -
autontăţile competente ...
' În aparenţă, fiul dumneavoastrli. a fost părăsit! În ceea ce ·o priveşte pe doamna
vi<;tima unei tntimplări pe cit de banale pe Canova, puţin îmi pasă ce părere are despre
~ttt de nenorocite: nu tnţelegem cum s-ar mine.
f1 putut pro.d uce fărll. ca el să nu-şi dea sea- P.S.- Punacvari•1l cu peştişorul roşu pe ca-
ma, dar proba e fără tndoialli greu de făcut re-I am pe ştergătoarea din faţa uşii, ca să nu ,.
la ora actuală ... rişte şi el să fie intoxicat. ll"dărui~dminis­
"" Nu i-am ascuns ·doamnei Canova că, ţi- tratoarei care a fostîntotdeaunacumsecade cu -
nînd c~:mt de starea tn care se afla pacientul, mine şi iubeşte animalele. . ,.,. ~
operaţ1a pornea sub auspicii nefavorabile:
Am destui bani in cont ca să pot plăti
ea _era însă, vai! din păcate de neînlăturat şi
no1 am făcut tot ce e omeneşte .posibil. gazul: nu sint o hoaţă, nu fac parte dintre
.., Pe scurt, dacă accid entul- nu ne-a uimit, acei care se sinucid şi-i lasă pe alţii să le
_cu atît mai D;!Ult nu ne-a uimit sfîrşitul fatal. plătească nota de cheltuielil . . ~

i~~~
330
SaDAng - arhiva personală
~·~·~~·~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

-
~ (20
Juma lui domnişoarei
ani'
Beatrlce Manceau
făcut public la data de 12 iulie 1960 de către
maestrul Chardois, notar la Paris
24 mai 1948
Magny, asistent la Istoria antică, mi-a
semnalat din Intimplare că domnul Canova
are nevoie de o secretară şi s-a oferit să mă
- prezinte. Ce noroc că ştiu să bat la maşină
şi să stenografiezl · Can,ova mi-a vorbit de băiatul lui mai bine
25 mai
Miine la ora 11,30 am tnttlnire cu Canova.
Sint tarecurioasăsă-lcunoscmaitndeaproape .
26 mai · mult etc." Am avut privilegiul să-i admir
. A. me.rs! Can?va e tare simpatic: cam la
cmcizeci de am, destul de bine ca bărbat
zvelt şi distins, cu ochelari care-i vin foart~
- bine şi cu părul alb care pare să-1 întine-
rească, poate pentru că-i ln.dulceşte trăsă-
turile .. . Cursurile lui sint cam bombastice...
_ in particular este însă complet deosebit:
vorbeşte curgător, aproape tnvăluitor . Am
trăncănit douăzeci de minute cîte-n lună
şi-n stele şi cinci mjnute in legătură cu ceea
ce m-a adus la el. Ştie să vorb~scă fără să
spună nimic, şi încă să vorbească frumos
reea ce-i o artă care se pierde.
La ie_şire am văzut-o pe doamna Canova
rare m_H: spus citeva amabilităţi : o frumu-
seţe divmă, Intr-o rochie superbă care o
făc ea şi mai a trăgătoare. De vreo treizeci de·
ani. Brună, cu ochi de un albastru întune-
ra t , care rămîn totuşi reci, critici chiar şi
rînd surîde. S-ar zice că profesorul ştie
s -a leagă femeile!
Încep serviciul pe data de 4 iunie.
28 mai
Am revăzut ieri Veşnica reîntoarcere cu Ber-
nard . L-am găsiL pe Jean Marais mai sedu-
rător decî t prima oară ... Cît despre Ber-
_ nard, a ieşitdin can1era mea pe la O\ele patru
Ş I a făcut un asemenea zgomot .ca şi cum s-a,r
_ fi afla t la el acasă şi ca şi cum reputaţia
mea n-ar avea nimic de pierdut! Am din ce
_ In ce mai puţin ce să vorbesc cu el. Hotărît
lucru, e prea tînăr...
2 iunie
Am petrecut noaptea cu Bernard care se
încăpăţînează să nu ia nici 0 măsură de
_ precauţie. Mi l-am închipuit 0 clipă cu părul
alb ceea ce m-a făcut să rid.
4 iunie
~ Mull.Că interesantă intr-o ambianţă puţin
"' <"am vetustă, dar confortabilă , l in iş tită. Am
Si în faţa ochilor grădinile de pe Calea Obser-
- vatorului. · Doamna Canova s-a intors. Mi-a adus
; Canova mi s-a părut distrat, s-a încurcat
~ de mai multe ori în timp ce-şi dicta cores-
bine tkluite, dar în mod
In altă parte.
făţiş era cu gindul~ ~
6 iunie ~
Canova nu e deloc In largul lui. A ţinut să ~
asiste la Inmormintarea secretarei sale, la ~
care a fost aproape singur şi asta 1-a marcat ... ~~:·
Vede totul in negru, !şi caută vini imagi- ~
nare. · 'E
7 iunie
de o jumătate de oră, de citeva ori a fost
gata să pUngă: "Un copil atit de inteligent,
de seqsibil, o fire d!l"artist, promitea atît de
citeva din mlzgălelile din prima perioadă .. .
8 iunie
Bernard m-a părăsit cu o lipsă de jenă
uimitoare. Mă aşteptam, desigur, la aşa
ceva, totuşi nu m-a lăţ;at indiferentă ...
fn orice ca~ nu putea să fie un soţ aşa
cum trebuie.
10 iunie
După amiază Canova mi-a vorbit Q.in nou
despre băiatul lui, de prima lui soţie, iar
despre băiat... Emoţignată, m-am aplecat
spre el şi i-am pus mina pe braţ şi deodată
~
m-a săruta t cu acea violenţă tipică timizilor.
O zi cu adevărat plină!
11 iunie
Canova este din ce In ce mai îndrăzneţ ...
Nu ştiu ce să fac ... Aventura asta n-are nici
un sens . ·• ·
13 iunie
Doamna Canova a plecat pentru cîteva
zile la Fontainebleau ca să se odihnească şi
soţul ei a profitat din plin de această ah-
senţă . E pentru prima oară cînd am un amant
de virsta asta. Are o delicateţe, o pudoare
care mi se par nostime .. . Bernard poate fi
uitat!
18 iunie
După toate aparenţele, Canova are ne-
voie de o c onfident ă . l-am zis prosteşte:
n-ar fj trebuit să vă fi înşela t prea des ne-
vestele iar el mi-a răspu ns , după o sc urtă
tăcere: "Am făcut o c ăsătorie din interes,
domnişoară, atunci cind se fac căsătoriile "
din dragoste, şi o căsătorie din dragoste la
vîrsta la care se fac căsătoriile din interes. "
... Te-aş ruga să nu-mi mai confunzi nevestele.
Ncau fost înşelate pentru acelaşi ·motiv".
:~ ~f~ . Nu poţi să refuzi nimic unui ast fel
· 20 iunie
prăjituri.
22 iunie

~
pondenţa~ şi. -a cerut iertare ş.i mi-a mărturisit
că secretara dinaintea mea tocmai s-a siuu-
_ 1.~is: n u·i vorba nicidecum de vreo poveste
S< de dragoste în care el s;l. i"i Jucat vreun rol...
~ () afacere,. murdară pe {Iare nimeni n-o in-
~ \l'lt>ge ... Am îllcer cat să-1 consolez cu fraze
~~~~~~~~~~mP~~~~~~~~
Du pă ce mi-a trîntit un discurs deosebit de
limped(l despre hitiţi, Magny m-a invitat la
prînz. Rareori se în tîmplă ca asistenţii să le
bage în seamă pe studente. Şi mai rar se duc
la Laperouse. Un norocf
N-are nici cea mai mică bănuial ă.

331
SaDAng - arhiva personală
 23 iunie
Di 'neaţa, doamna Canova mi-a strecu-
rat tn mină unul dintre cerceii mei pe care
- cică 1-ar fi găsit pe canapeaua din birou.
Mi-a şoptit cu un aer complice: "Ai grijă,
fetiţo, bătrina bonă I-ar fi putut vedea ..."
Cu greu am reuşit să am aerul ei·Jiresc.
Am mtnca t şi am dansat cu Magny care
este un tip bine.
24 iunie
Am mincat şi am dansat cu Magny. Ctnd
ne-am intors de la cabaret a oprit maşina
tn Bois de Boulogne şi a incercat să mă
sărute. M-am apărat: "Ar fi un gest inutil",
- i-am zis eu. A avut o reacţie ciudată: mi-a
dat deodată drumul, m-a privit un moment
ca şi cum nu mai m-ar fi văzut niciodată şi
. a murmurat grav, ca pentru el însuşi: "Ar fi
un gest indispensabil. .. " Cu toate că vraja
s-a destrămat, m-arrr prefăcut că-I cred. Dar
era scris ca virtutea mea să nu se simtă mai
mult jignită in seara asta! Preliminariile tşi
urmau cursul lor, cind capul unui bătrin
vagabond, infom~tat sau cine mai ştie cum,
s-a lipit de geam. Magny a tresărit, s-a uitat
lung şi cu indignare la individ. Bătrînul şi-a
ridicat pălăria, ne-a făcut cadou un zimbet
ciudat, confuz şi tncurajant... Ar ii şi-acum
acolo dacă Magny n-ar fi pornit motorul...
25 iunie
Magny mi-a făcut o declaraţie Îţ1 toată
regula, dar care suna .fals, ca şi cum s-ar fi
grăbit să scape de-o povară ... Poate tocmai
pentru că era sincer? Cine ştie?.

332 SaDAng - arhiva personală

 Luăm imediat trenul Orient-Expres-Sim-
plon. Direcţia: Iugoslavia, unde finanţele
noastrt!' nu vor fi prea solicitate.
- Christian are de dimineaţă o figura. de
_ Inmormintare_: emoţia, fărâ îndoială ...
20 august -
Ne-am întors ieri. Soţul meu are un mic
apartament tn strada Passy, mobilat mo-
- dern şi cu bun . gust - ceea ce e rar -
şi cu citeva mobile vechi pe care pustietatea
- ambianţei le pune în valoare.
Trei zile dupâ plecarea noastră tnotam în
marea calmă, la o azvirliturâ de bâţ de plaja
_ particulară Excelsior, cu oraşul sub ochi,
nici prea aproape, nici prea departe; deodată
- m-a cuprins o oboseală subită, mi-am pier-
dut cunoştinţa după ce mai înainte am
ţipat, Soţul meu, care era in apropiere, m-a
dus la mal, ajutat in cele din urmă de sal-
vamar. "Îi datorez onoarea! Îi datorez viaţa!" .
aş putea seri!' în stilul de foileton al doamnei
Arcis. Dar să-I lăsăm tn pace pe Diderot!
A dona ii.
Cuprinsă de emoţie i-am mulţumit lui
Chriştian în cuvinte sim_ple. Cuprins de jenă,
aproape batjocoritor, mi-a rAspuns: "Nn-mi
mulţumi! Îţi datorez mai mult decît o să-ţi
închipui vreodată!" Tonul lui m-a uimit, mai
mult chiar decît cuvintele, dar pe chipul
săn, în lumina amiezii, nu am putut citi
nimic. Ce-o fi vrut să zică? Nu-mi plac mis-
terele ...
3 ·s eptembrie
Mi-aJU reluat lucrul la Canova, care s-a
întors din vacanţă. Pregăteşte un text despre
- etrnsci care trebuie predat pe 15 octombrie
unei colecţii de artâ.
Soţia lui ieşise şi eu eram foarte frumoasă:
a încercat citeva tentative de apropiere pe
carei le-am respins cu străşnic ie. L-am lăsat
cu un aer pleoştit. .. · servicii în speranţa că va trage profitnri:
Cînd m-am întors acasă am simţit un mi-
ros de parfum strâin: nu-mi place asta ...
- 6 septembrie
Cin•wa vine în absenţa m~a: divanul din
salon e tot îmbibat de un parfum care nu-i
_ al meu. Christian nu bagă de seamă: fu-
mează din ce în ce mai mlllt, cu _nervozitate
- şi mai are şi un guturai cronic pe lîngă o tuse
intermitentâ. ln schimb, eu am nasul foarte
- fin! Şi fâră a fi de o gelozie bolnăvicioasă,
aş vrea să ştiu cam despre ce e vorba. Nu-i
- firesc ca deja să mă-nşele ... Nu-mi miroase
bine povestea asta!
1 O septembrie
- Am Simţit din nou parfumul acela care nu
şţiu ~e unde _provine, amestecat cu o trans-
piraţie străină. Sînt extrem de nervoasă.
De douăzeci de ori pe ai abia mă abţin să-i
pun lui Christian întrebări care mi-ar anula
orice şansă de a mai cunoaşte adevărul. Mă
înşală între orele 17 şi 19, în timp ce lucrez
la Canova. Nu ctştig nimic dacă-i deranjez:
aşa ceva nu se mai face în ziua de azi şi nu
mi-ar ierta-o. Certurile ridicole lasă cele
mai urîte amintiri, Trebuie să mă informez
cu discreţie ca sâ acţionez cel mai bine, în -
deplină cunoştinţă de cauză.
14 septembrie
Din nou femeia aceea!
Dimineaţa m-am dus la biroul lui Du-
breuil: Anchete de orice fel... Mi-am expus -
cazul unui grâsan care pârea şi poliţist şi
doctor şi i-am spus limpede că n·am bani de
. pierdut. Domnul Dubreuil mi-a propus la
sfirşit .ca să se instaleze un magnetofon, -
ceea ce ar face inutile urmâririle costisitoare
şi mi-ar dezvălui şi mai multe detalii. Lucrul -
cel mai simplu, bineînţeles! Am acceptat, _
împinsă de o curiozitate de care acum mi-e
o ruşine amestecată cu teamă. Peste ce-o să -
dau?
16 septeTflhrie
Specialistul lui Dubreuil a venit după
dejun în timp ce Christian dădea lecţii unor -
candidaţi la bacalaureat.
E un omuleţ amabil, descurcâreţ şi cu
capul pe umeri, pe care toată murdăria -
lumii 1-a lâsat indiferent încă din leagăn.
A aruncat în apartament o privire critică:
n-a întîmpinat nici o greutatP. ca să ascundă
f'irl.ll şi microfonul. Instalarea aparatelor i-a
pus -ţ,otuşi probleme.
CP.i de dedesubt sînt plecaţi la ţară, dar
au închiriat o cameră unui ttnâr care se
ocupa. cu cinematografia. Camera asta, pe
care doar cîţiva metri o despart de Ioc1,1l
unde se petrece acţiunea, va fi postul de
observaţie cel mai minunat.
Miine voi da ochi cu acest personaj ...
17 septembrie
Am dat peste un tip inalt şi cam bovin,
foarte elegant, care are în mod evident obiş­
nuinţa femeilor şi-i place să le facă mici
exact ce-mi trebuie! E cu atit mai amabil
cu cit povestea e înconjurată de mister şi
eu sint drăgnţâ. Mai lipsea puţin ca să nu-mi
mulţumească! A încercat să mă retină,
dar l-am făcut să-şi dea seama că e prea
devreme şi că dacă mi-ar face puţină curte,
altfel ar sta lucrurile. În clipa asta cred că
se linge pe buze închipuindu-şi că timpul
lucrează în favoarea lui... Mai poţi să ştii? -
18 septerrÎbrie
Totul a fost pus la locul lui la inceputul
după amiezii. E o plăcere să-i vezi la lucru
pe specialişti: ce precizie! ce rapiditate!
Microfonul este adăpostit după volumele
aşezate deasupra divanului-bibliotecă. Firul
atîrnă · in spatele mobilei, intră sub mo-
chetă, iP.se în apropierea ferestrei ~re care
ur~ă ascunsă de perdea: ':Apoi · r~bate in
afa:ă şi se confundă c~ căr~mizil e. într-o ~
ultimă metamorfoză, aJunge la fereastra:
graţiosnlui nostru vecin şi pătrunde în -
camera lui. Acolo sint aşezate fascinantP.le
aparate care în curind vor_capta voci, le vor -
amplifica, le vor înregistra _şi le vor face
~'
333
SaDAng - arhiva personală
_" .~1Jt"~1Jtcn~<-'>~"~"~~",~~1Jt~~~e>:>·<Y>jf(c$c~~c4t"~~m1JtJ...dJt~~~"'~""fJtc ~
cuno_s~ute fanteziei mele tn deplma lor au-
tenhc1tate. . . . ttrtt-o la primărie, la biserică, i-ai salvat~
.N"ouj meu prieten. 3: urmărit, plm des~-
ranţ~, ac~s.te pregătiri: s-a pus tn !DO~ făţiş
la dispoziţia mea, gata să mă susţm!l1ar pe
urmă să mă lase să-mi pierd cumpătul şi sli.
~ă cons.oleze. l~ t~p ce donmii de _la
b1roul lm Dubreml imi arătau cum funcţ1o-
neazli. magnetofonul şi tl incercau, el o făcea
pe groza~ul cu <:unoştinţele sate de tehnică.
S-a ?ferit să-mi_ telefoneze 1a Canova la
17 ŞI 5 ca să-m1 dea un pretext pentru a
putea pleca.
~t~ ora 16 şi 20. Specialiştii au plecat;
Chr1st~an se .va intoarce _de la Sevres: e~
tnsăm~ t~ebm~ să mă duc ~a lucrul_ meu. ŞI
s? revm 1med1at intr-un taXI. M~ voi.tnch~d~
smgurli.. in aceastli. inc~pere ŞI vo•. pr1m1
preţ~1l mtegral al operei mei~. Pres1mt eli.
va fi foarte curind. Nu s-~u ma1 vli.z.ut de p~
data de 14 luna ţrecutli.. au avut tl_mp să-ŞI
recapete suflul ŞI sli. se dorească dm nou...
Extras final şi integral de pe banda mag-
neticA inregistrati · la data de 18 Septembrie
1948 de cine doaiD08 Magoy
Doamna Canova: - Stai jos! Mă scoţi
din sărite cind te vli.d cum te plimbi ca un
leu tn cuşcli.. Ar trebui să fii obosit.
••••• o
Rămtne
•••••• o •• o •• o. o
stabilit pentru a doua săptămtnll.
••••••••
din octombrie.
Domnul Magny: - Cind incep lucrările?
Doamna Canova:- Pe data de 2. Biroul
va fi tapisat din nou cu mătase tip Ludovic
al XVI-lea; o să-ţi placă...
Domnul Magny: - N-am ajuns tncli. pinii.
acolo! .
Doamna Canova:- Fără tndoială: mai
tntfi trebuie să fii achitat!
Magny: - Ţi-aş fi recunoscll.tor dacă n-ai
glumi tn legătnrli. cu asta. Nu tu o să treci
prin faţa Curţii cu j.uri.
Doamna Canova:- Crezi că. rişti? Vei fi
~ bărbatul zilei, cel care şi-a rli.zbunat onoarea.
Magny: - Nu de asta e vorba!
Doamna Canova: - Dar de ce e vorba?
Magny:- De conştiinţa mea.
Doamna Canova: Las-o naibii de conştiinţă!.
Magny: - Fără bancuri proaste! Ţin să
- bagi de seamă eli. tot ce fac, fac pentru tine
şi numai pentru tine. O fac fără nici o şovă­
ială, pentru că nu pot trăi fără tine, dar n-am
nici un chef să rid. Să- ţi omor bărbatul,
mai treacă-meargă: dar pe. nevasta mea?
Doamna Cll.nova:- Eu sint nevasta tai
Magny: - Nu pentru eli. mi-e nevastă
mi-e silă s-o omor: ci fiindcă este o prostuţă
plină de farmec care are incredere tn mine ...
~ Doamna Canova: - N-o să-i laşi răgazu!
să-şi piardă această incredere!
..... ...................... ... ....... .. ....
Haida de! l-am făcut vint domnişoarei
Sourisseau, ai pus-o pe Beatrice til locul ei,
·~~n@~~~~~~~~~~n@~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
1' ~.'li ~.'li"' ~~
334
am impins-o in braţele bărbatului meu, ilÎ ~
chiar şi viaţa! Doar n-o să stai acuma cu fata~~~
asta in braţe, o fată pe care n-o iubeşti, o !ffi:
fată pe care ai fost nevoit s-o iei de nevastă e;;_
pentru totdeauna. ~~
Magny: - Fiindcă am luat-o de nevastă ~
ca s-o jertfesc, mă intreb dacă, intr-o oarecare e;;_
măsură, căsătoria nu e nulă...
Doamna Canova-: - Aşa el Nu poţi sil.-ţi e;;_
arăţi intenţiile dectt scăpind de ea ... Astfel, ~
procesul tău e ciştigat din oficiu in faţa tri-
bunalului din Rote.
Magny: _ Foarte Postim!
Doamna Canova: _ Nu inţeleg.
~
t~
~
Magny: _ Mama mi-a scris cam In ace· e;;~
laşi sens ultima oară... !!($
Doamna Canova: _ Sint măgulită că avem -
aceleaşi păreri ... tn sfirşit ... ai norocul de a
fi fost crescut la Iezuiţi şi de-a fi rli.mas mar· -
cat. Tu eşti un credincios fervent: nu-i din
vina ta, dar e un fapt. (Accept intotdeauna ~
faptele.) Şi de altfel, asta imi şi place: se
ştie de la inceput in ce fel ai să acţionezi... ~
Poţi deci să omori pe cine vrei iar apoi să ai
remt•~ări... Savoarea religiei este remuşca- ~
rea. Şi aşa cum te cunosc, o să ai remuşcări,
n-avea nici o grijă ... O să ai o bătrineţe în-
treagă la dispoziţie ca să-ţi regreţi greşelile ...
Haide ... batalioane de duhovnici aşteaptă să
se ocupe de cazul tău. Nu trebuie să iei in ~
o •••• o •••
ris mila divină şi să-i laşi in vacanţă. Dumne-
zeu e in stare de orice ... Ca şi minei
Magny:- N-ai crezut niciodată tn Dum·
nezeu? ·
Doamna Canova:- Se zice c-am fost
botezată in religia ortodoxă.
Magny:- Ţi-o repet: nu şovăi deloc. Dar ~
·a inceput să-mi fie lehamite. De citeva luni
am impresia că dorm Jtngă un cadavru ...
Doamna Canova: - Sint in aceeaşi si-
tuaţie, dar nu mă pltng deloc. Încă puţină
răbdarr· : se va sfirşi curind. la
Magny: - Eşti sigură că Paul o să vină? ~
Doamna Canova: - Şi tncă bucurosi re~"
Magny:- Credeam că-nu mai are legături~
cu nevasta mea. ~
Doamna Canova : ...:.. E foarte probabil,~
dar ea-i mai place. Mă pricep la astfel de lu- ~
cruri: Şi i-am ales-o şi pe gustul lui. O să~
alerge încoace ca să-şi incerce norocul.. . ~
Magny: - h cunoşti bine. ~~
Doamna Canova:- E de preferat. ~
Magny: - Totul e-n regulă; n-am uitat
nimic? ~
Doamna Canova:- Aşa cred... Să recapi· ~
tulăm: deoarece biroul e in renovare, Bea- ~
trice o să lucreze la ea acasă.,pentrv...QJrreme. ~
Deja s-a tnţeles cu bli.rbatul meu. M-am opus~'
să folosească salonul... Nu va fi qeloc ui~itor ~
dac ă o să vină el tnsuşi aici sub un pretext ·.g
oarecare. ~
Magny: - Nu-i deloc exclus, evident... p
Doamna Canova·: - Stmbăta seara tu ai ~
obiceiul să iei masa cu pli.rinţii tăi la Vincen~es. ~
SaDAng - arhiva personală
 Simbll.tă 11 octombrie ,- asta-i ziua pe care Dar suferinţele tăinuite stnt cele mai convin•
- am fixat-o fiindcA tnttmplli.tor e sli.rbli.toare gătoare. ·
la ai tli.i.•. . Magny: ·~După ce i-am omortt, las in· -
Magny:- Chiar e nevoie s-o amestec pe , dezordine patul şi mai pun un tactm?
mama in povestea asta? Doamna Canova:- Da. O scurtă ocupaţie
- . Doamna Canova:- FArA doar şi poate.! manuală te va ajuta sli.-ţi vii tn fire.
Trebuie sli. avem grijA la contraste: juraţilor Magny: - Dar nu-s nişte complicaţii inu- -
- le plac... ln ziua aceea tu vei pleca pe Ia tile?
orele 18,30, puţin mai tirziu ca de obicei, şi
reyii pe la orele 19 şi 10 pentru eli. ai uitat Doamna Canova:- Nu. Sint. amănunte ""
- o minunatA cutie cu bomboane de ciocolată care au valoarea for · in faţa Curţii cu. juri.
pe care vroiai s-o duci mari~ei tale. Doar ii ~agny:- Dar dacă se iau amprentele?
- duci destul de des, nu-i aşa? Or să-şi dea seama că eu am pus un tactm _
Magny:- Da. ·şi nevasta mea pe celălalt ...

Doamna Canova:- Nu uita s-o cumperi..: Doamna Canova:- Bineînţeles! Ţi-ai aju-
_ şi s-o uiţi! Mai tnaintp, pe la orele 18,20 tmi tat nevasta şi i-ai pus un tactm inainte de-a
dai lin telefon iar eu o sli.-ţi răspund tn rabi- pleca iar pe urmă ea 1-a pus pe celăla'ft: -
- net, Jtngli. camera mea. E singurul post telefonic ştiinţa e foarte capabilă să- ia amprente, dar
din casli.. Bărbatul meu nea vrut niciodată sli. tncă nu ştie să spună, o oră după aceea, tn ce or- -
aibă telefon in birou: iubeşte liniştea. Fiindcă,
dine au fost lăsate. Se poate avea tncredere _
Beatrice o sli. fie Jtngli. tine, o sli.-ţi .anunţi tn ştiinţă: e in serviciul tuturora! .
- mama eli. o să fiî puţin tn intirziere; iar eu o Magny:- A5a e!
să-i spun bărbatului meu că nevasta ta do- Doamna Canova ~ - Ai grijă sli. fie destule
reşte să-1 vadă imediat ca să descurce cttevş provizii tn frigider ...
greutăţi apăru te în ulti.J::nele pagini: ştii că Magny:- La toate te gtndeşti.
-"discursul lui despre etrusci trebuie predat pe Doamna Canova: - Te iubesc.
15. Magny:- TotuJ.pare a fi pus la punct... _
- S{ Magny: - Da- Nimeni nu poate auzi con- Doamna Canova: -Nu uita că este
;s;; vorbirea? . .. neapărat necesar ca ea să fie în neglije: e -
Doamna Canova:- Nimeni. De altfel, va lucrul cel mai important.
- fi o convorbire scurtă şi cit se poate de banală. Magny: - Nu mai insista.
Încearcă totuşi să nu-mi spui "mamă". Din Doamna Canova: - Insist fiindcă
prudenţă, bărbatul meu o sli. ia metroul ... capital.
Magny: - Eşti attt de bună sli. nu-i mai Magny: - Şi dacă intirzie?
spui .tot timpul "bărbatul meu"? · Doamna Canova:- E foarte puţin . pro-
_ Doamna Canova:- Un om .care va plăti babil. ln cazul ăsta, o luăm de la capăt.
cu viaţa lui şi cu bunurile lui onoarea de-a Magny: - Nu crezi c-o să plece imediat?
- mă fi avut are dreptul la titlul acesta: e tot Doamna Canova: - Nu. E o chestie de
ce pot face pentru el. psihologie. Mai tntîi vor incerca să lămu­
Va sosi pe la 18,55. Am cronometrat' tra- rească incurcătura, pe urmă bărbatul meu
seul. Tu soseşti peste un sfert de oră. lţi des- va profita de ocazie şi-i va face curte. Ne-
- coperi nevasta tri neglije tmpreună cu bărba­ vasta ta s-ar putea să-I invite la masă. Ctnd
tul lll~"U, in faţa unei mese cu două tacimuri o să ajungi acolo nu m-ar mira ca să găseşti
(tn vreme ce tu mănînci in oraş), lîngă un divan . deja două tacimuri in loc de unul...
_ cu aşternutul în dezordine... Iei din sertarul Magny: - Îmbracă-te, poate să pice din -
comodei pistolul tă~ de calibru 7,&5 pe care clipă-n clipă_
l-ai declarat legal şi care zace· acolo de luni Doamna Canova:- Avem tot timpul. E
in şir, după cum susţin numeroşi martori, pentru ultima oară cind ne mai vedem pen-
- şi-i tmpuşti fără nici o premeditare. tru multe luni... .
Trage din apropiere şi nu risipi cartuşele: Magny: - Chiar aşa trebuie? Totul îmi
- o să fii tntr-o stare de ·indignare perfect scu- pare atit de simplu cînd stnt cu tine ...
zabiHl.... Dar nu-i curlţţa pe loc. Mai bine- Doamna Canova: - Sînt totdeauna Ungă
le este duşmanul binelui! Şi mai ales să n-o tine, chiar şi cind dormi cu ea.
crt1ţi pe femeie. E mai puţin inteligentă,
Inţelege o dată pentru totdeauna că in• -
~ dar mai fină dectt Mrbatul. Dacă scapă, în
_ curind o să-nţileagă. ttlnirile :noastre şi chiar discuţiile noastre
reprezintă un ·pericol: singurul din acest
Magny: - Anunţ mai tntti metlicul sau caz. Ţi-am cerut tntotdeaima să fim cit mai
_ colnisariatul?
discreţi, dar stntem tn ori0& Glipit4a voia
Doamna Canova: - Un medic. Regreţi hazardului. Nimeni nu poate să prevadă
imediat şi amar gestul tău: ai rănit grav un totnl. Poliţia şi anchetatorii de la comtfaniile -
confrate, un maestru, un binefăcător, un de asigurări işi cunosc perfect meseria.
prieten, .. Ştiu pe de rost toate modurile posibile şi
~ Magny: - La drept vorbind, aşa şi e.. . imaginabile de a-ţi omorî aproapele... E
~ Doamna Canova: - · Tot ce se poate .. . greu să mai inv1lntezi ceva in materie ...

335
SaDAng - arhiva personală
 Aa.a a...• .a. aaaaa~-~--•a . aaaa . aa
~>-<<>)IJ(.<>~<Y>Jlo'l<'<>JI"'(.«>)Ol(<x>Jill(.<Y>)IIII(<v>Jllllev>3"!.«>Jllll<>->)l'i{(c:y>)IJ(.c:y>")llll("<v>)Ol(<)'>)ili(_<Y>JI"'(.'J<>.JI'II(<'<>_)joii(.<'.<>~<>Jil'l<'.,)jo;ll<'<>»'l<·>):.l(•" ,

j Slăbiciunea noastră vine din faptul că ~ voi avea Incotro. După

tine, banul n iubesc ~~
~vorba despre o crimă din interes, ceea ce se cel mai mult. . ~
J iartă cel mai puţin. N-a,vem ucigaşi profesio- Magny: - Poate chiar mai mult decit ~
~ nişti,• ca In - ţările înaintate: trebuie · să pe mine 1 0~
J facem totul cu rnlna noastră. ln această Doamna Canova: - N-ai decit să te E!J.
'1 mică naţiun!l e la. fel de greu s~ dai pe~ te
,§:)un bun asasm ca ŞI peste un servitor credm-
plîngi. Banii mei sint şi ai tăi. De ce n-ai ~
incredere? -?k.
"1 cios: Dar f?rţa noastră constă tn faptul că
~ ofenm acestor domni, pe un platou de ar-
Magny: - ln situaţia tn care mă aflu ... ~
La drept vorbind, nu-ţi pricep această pa- t
""a- gint, o crimă in aparenţ>'ă banală,, o crimă siune pentru bani... · -g
~ fără probleme , fără alibi... Doamna Can?va: - Pentru o. femeie, ba- ~
a- Le dăm totul: mobilul cadrul victimele nul înseamnă libertatea de a-ş1 acorda fa- g
~autorul, arma. Vor renu'nţa să 'caute mai vorurile .numai bărbaţilor Gare-i plac, iar~
~ departe şi-şi vor deschide repertoarul la această libertate n-are preţ... ~
~ pagina "Dramă paslonală.". Dar o crimă care Magny: - O plătesc cam scumpi ~
~aduce o mică avere e intotdeauna suspectă. Doamna Canova: -Am şters-oi ~
~ tn special anchetatorii de Ia companiile de
~ asigurări vor răscoli totul pentru ca să ajungă
Magny: - Nu ţi-ai parcat maşina prea
aproape de casă? . ~
f
-~]lla .o ~oluţie care să fie in favoarea lor: nu Doamna Canova: - Ştii doar prea bine ~
~ da1 dm mtnâ fără să lupţi două milioane de că o las Ia cinci minute de mers şi niciodată.~
.:~SJ f~anci elveţie~i .. Trebuie. să ~e· _aşteptăm ca tn acelaşi loc... Şi, în plus, port.ăreasa ta e i''
~ e~ să re~onstltme cu. mmu_ţwzltate fapte~e beată de la orele unsprez~ce dlmineaţal ~
ŞI gestunle noastre. ~m ultimele săptămtm: Magny: - Lasă-ţi voaleta jos! . ;,.
- dacă sţnt.em fără mc1 o pată, !l-or. să poată Doamna Canova: _ Mai intii sărută-mă! ~
fac1e nţ!·~Ic contra noastră. Pricepi? Sintem ..........' ............... . .............. ~
saM va l. . . . . . l n ceea .ce pnveş
. t e ampren t e1e, nu u_I'ta. '~S
agl?-y · - Pr~cep 1 Ş1 chiar dacă bănmala să le ştergi pe-ale mele In toate încăperile . ~
vreunei legături ar ap~~ asupra noastră! E mai prudent: nu poţi să ştii cît timp se ~
- proba că sîn~em comphct n-o să poată fi păstrează. Doar una să se găsească şi asta ~
făcută numai pentru atîta... . ne-ar costa scump. ~:·
Doamna Canova: - Fără îndoială . . Dar Mai sărută-mă 0 dată! ~
procesul tău ar merge prost: cînd juraţii :S
- sînt uluiţi, au obiceiul supărător ca să pe- ~
depsească. Asta numesc ei dreptate! Jurnalul doamnei Christian Magny ~
Magny:- Deja procesul nu se prezintă (Urmare) •
prea bine: don ă crime! . , ·
Doamna Canova: - Sint de acord că 21 septembrie ~
procedeul este puţin cam prea tare pentru Acum imi este cu mult mai bine ... La
prima audiţie n-am inţeles intru totul: era :S
:'remurile de azi: în zilele noastre nu se mai
mbeşte ca altădată. Cazul tău miroase a ceva aşa de extraordinar, vocile attt de ciu- ~
alt secol. Dar contextul este totuşi foarte date, totul se desfăşura attt de repede! A (S~:·
favorabil: tatăl tău e primul preşedinte al trebuit să ascult de mai multe ori... şi tot~
Curţii de apel, tu ai Crutea de război, viitoa-
m-am mai gindit o clipă la o capcană, la o ~
• rele victime sînt amanţi cunoscuţi de toată glumă pe care mi-au pregătit-o ca să mă pe-~
lumea... .depsească. fiindcă am vrut să-i surprind ... 'S
• Magny: - Măcar ai pus-o la curent In Către orele 22, ctnd s-a intors cineastul ~

~
~ legătura cu asta pe bonă? eram pe punctul de a-mi reveni din aceste '3
- Doamna Canova:- Nu. Dar m-am plîns orori. Aveam un aer complet rătăcit: a~
unor prieteni care pot să depună mărturie. simţit imediat că n-aveam chef de glumă şi~
- ~agny:- Îmbracă-te! • întrebările i-au murit pe buze. Am lăsat~
~ Doamna Canova: - Iar atenţia cu care aparatul, am vîrît banda cu Inregistrarea ~
~~ ai Inconjurat-o pe Beatrice de cînd v-aţi în poşetă şi am şters-o cît am putut de~
~căsătorit va legitima actul... Nu te teme
repede. ~
~de nimic: o să ai cei mai buni avocaţi din Pe trepte mi s-au înmuiat genunchii. Pînă g
~ Paris. O să rnă constitui parte civilă... O atunci Incercasem să înţeleg şi să mă gin- ~
S' tragedie frumoasă precum Cidul! După dese aşa că nu avusesem timp să mi se facă S
~ citva timp, o să ne căsătorim in străinătate... frică. Dar deodată reacţia fu teribilă: am ~
a Magny: - Achitarea mea ar fi şi mai si- rJ\mas o clipă giflind şi scuturată de frisoane, S
~ gură dacă · nu l-aş omor! decit pe băr'Qatul s.prijinindu-mă de balustrad-ă. Oameni urcau ~
S' tău... ŞI coborau P.rivindu-mă cu curiozitaţe. Un~
~ Doamna Canova: - Ce vrei să faci din domn intre două virste mi-a pus vorbe c_u W
J proasta aia? O complice? Crezi că te poţi subînţeles ... tn cele din urmă m-am stăpîmt ~
~. baza pe ea? Şi dacă, să zicem, o să ne asi- şi-am urcat ultimele trepte ptnă Ia căminul ~
~ g11răm bunăvoinţa ei, ctt creii c-o să ne cos- . meu .. : Mi-a venit deQdată ideea. că avînd~
~
!11,~, "<{/.'!;!>
. -q;,.,.,
, te ? N-o să dau nici un ban decît dacă nu banda cu înregistrarea deveneam dmtr-o dată ~
'tr,;~~~)rC<>"~~·~l!"'{i·~r< ~Ji.:C"~.J-. >~<->.J~<·~-<.·>~·•JnC•I>J••Ilw--<·~.J..,_.,.,~
-q;,.,., "<{/j'l;;> "<{/1'/;!> ~•.,., •.,.,
~ -q;,~ -q;,.,.,
.
'11J,~- '1!1,~ -:r~,~ ~.~ '11,~
.

~.~- '11i~ ~.~ '1!1,~- '1!1,~- ~,'S' -q;,.,., -"..~;.~ ~.<Ş

~

336 SaDAng - arhiva personală

 1 11 '~

!~_ inamvulnerabilă.
~ deschis
Aţîţată
cu
de această ·constatare puţin teatru la viaţa mea , aşa că am reali-·~
uşa siguranţă şi
am primit zat un montaj
. :~~ primu l- şoc. _ · .·
~ Christian era tot acolo şi mă aştepta ne-
J liniştit. Deja mă vedea victima unui acei-
~ dent şi probabil că se ingrozea la ideea ur-
mărilor inevitabile: funeraliile unei femei pe
care n-a omorit-o, 0 nouă căsătorie la bi-
serică, un nou voiaj de nuntă ... Uşurarea pe
care a~imţit-o mi-ar fi făcut plăcere în alte
· ăq· ...
rm preJUr
l-am dat prima explicaţie care. mi-a tre-
cut·prin minte şi el a părut să fie mulţumit .
În timp ce făcea ·zgomot prin bucătărie
pregătindu-mi micul dejun, am scos din
- priză microfonul: era inutil ca vecinul nos-
- urechea ca sâ-1 auzi. Dar cîteva cuvinte 1f.iiţ
excepţional.
Am concentrat
Intr-o nduă bandă citeva extrase din cea
veche, într-un crescendo savant. Am· ajuns
la un amestec indescriptibil de gemete de
dragoste, de planuri sîngeroa!;e, de filozofie
ieftină, de murmure obscene. Am intercalat
între ele reproşuri timide, ţipete de aban-
don, ritual nupţial, versete alese · din Noul
Testament. Cîteodată am lăsat pauze de o
linişte apăsătoare; alteori am înregistrat in
chip de acompaniament cîteva măsuri la orgă
din Mar~ul funebru al lui Chopin, pe care
l-am descoperit in discoteca gazdei mele. În-
tregul montaj era conceput ca să fie difuzat
. • d r . t . ~fi . ă . 1 . .~
atunci cm - e llliŞ eŞI sa e nevoie s cm eşti ~

~
tru să profite de intimitatea noastră. M-am
• obişnuit mai repede decît credeam cu aceas-
tă situaţie neobişnuită- poate pentru că
- nu mi-am iubit cu adevărat 'bărbatul. Bu-
curia de a şti in timp ce el habar n-are mi-a
dat gustul sălbatic al mistificării...
tic~aştff~!~u~p~:s~~ ~~ l~~t ~oE~~gi~o~~n-
- O să mor tînără...
A lăsat să-i scape para pe covor.
~ _ De ce zici asta?
mai încărcate de sens se detaşau în context ~
cu 0 forţă imprevizibilă şi trebuiau fără !/?
doar şi poate să şocheze. Terminam şi mai ~ ·•
făţiş, cu 0 voce limpede in care vroiam să -
strecor 0 indignare metafizică... &trigam: ~
ş· · ·· d · ·· · · .& -
U:o;ţt_~em ca să-1 JU ece pe cei v11 ŞI pe ce1 ·~:g_
Trebuie să fi fost ora cinci. l-am telefo-
nat lui Canova ca să mă scuz şi apoi am in- "'
ceput să fac copii integrale ale bandei ori- ~

~
-

~
. - Nu ştiu de ce ... e ca un presentiment...
S-a străduit din răsputeri ca să mă dis-
treze devenind aproape simpatic. Dar la
- cafea, cu ochii aţintiţi în ceaşcă şi mimînd
profunzimea, am adăugat:
- Mi-e frică ... am visat in noaptea tre-
ginale. Am ·lucrat aşa pînă la cină şi din cînd ~
în c_ind febra mea d. e creaţie fiind în scădere, ~)S
0 frică fără sem; mă cuprindea...
Dar această recoltă de benzi magnetice
trebuie să. fie cea mai sigură apărare ... Ieri
1 h' . f b ă . 1
am ne Inat un sa e la anc ŞI e-am pus -
f
-

.J5 cută că sint mîncată de viermi... _ . acolo. Chiar dacă Christian va afla de ele •
~. Efectul era puţin cam căutat, dar starea nu va mai putea ·face nimic contra mea... _
~&: subiectului putea să permită o astfel de in-
- drăzneală. Am ales momentul cînd pacientul
Seara, cind m-am întors de la Canova,
am stabilit legătura între cele două aparta- ~
mente şî-am dat drumul magnet9fonului; ~~,
~. lăsat-o
meu incerca să ia o bucăţică de zahăr: a cineastul meu, fiind plecat pentru .cîteva ~ - -
să cadă cu zgomot. .. zile, mi-a lăsat cheile. Am avut timp să urc
-- - E absurd! pînă la etajul superior şi să iau o înfăţişare -
.:~~ - Ahl · · _cit mai fitească înainte ca să înceapă audi-
~ I-a fost tare greu să-şi bea caf-eau.a dar ţia, deoarece am lăsat la începutul _benzii -

~
Si nu l-am slăbit nici' o clipă: i-am vorbit de- un spaţiu liber.
- spre morţii care se întorc ... l-am asigurat cu
dragoste că, orice s-ar întîmpla, 0 să-i fiu me- Christian, pe jumătate lungit pe divan,
- reu tn apropiere... . recitea un dialog al lui Platon. Era încălţat
Dimineaţa mi-a dat curaJ· şi chiar m-a cu papuci şi m-a primit cu o veselie prefă-
-~ inspirat: am dat telefon domnului Dubreuil cută:
~~ ca să-I rog să aducă la etajul de dedesubt - Eşti foarte drăguţă în seiJ,ra asta ... ~
materialul necesar pentru a reproduce ban- Ei ? Ai sfîrşit cu ideile tale negre? ~g,ş
da magnetică originală. . - Pe de-a-ntregul, dragul meu, am fost _
Op!)raţia a fost făcută la aceeaşi oră ca şi o proastă. -. ·
precedenta, dar într-o atmosferă !farte di- - Ei! Se poate întîmpla oricui... Sînt ~
ferită, aproape veselă. Planul meu îi distra , zile în care îţi închipui nişte lucruri. .. ·.
- -mult pe aceşti domni de la biroul lui Du- Nu m-aţp. putut împiedica să nu rîd din -
breuil, de 'obicei plictisiţi, şi-1 făcea pe veci- toată inima şi el mi-a urmat exemplul cu. o ~
nul nostru să freamăte de plăcere. Dacă ar de:r.!ănţuire care a făcut veselia noastră şi ~
putea şti! mai ·mare. ~
Pînă la urmă am instalat difuzorul în apa- . În cele din urmă am luat o revis'făŞi m-am r;;,~:
ratul de . radio. Ghristian, ignorant în mac aşezat în faţa lui. Nu mai av.eam IllJJft de ~
terie, va fi incapabil să descopere ·v reun lu- aşteptat . .. f
_ cru anormal. Ideea mi-a adus aminte de Şedinţa a început cu scîrţîitul plîngăcios ~
& Scrisoarea lui Poe. al somierei: la inceput imperceptibil, pe CS~:-
~ Pe urmă l-am dat pe uşă afară pe tînărul urmă din ce în ce mai tare ... Smuls din lec- ~·
·:~~ meu vecin şi am început să lucrez. Am făcut tura Banchetului, Christian a aruncat pe ~
~- - - - J • ~
r~~~~·ru~~~~~~rh~v5~~. ,~~

337
21 - Almanahul Flacă r a ' 87
SaDAng - arhiva personală
 furiş o -privire divanului intr-o sb.re de per- M-am aplecat, plină de interes,
plexitate comică: asta-i aducea aminte de dioul mut.
ceva ... ~u -peste. mult timp m-a întrebat cu S-a trezit dintr-o dată:
un glas şovăitor , - - Imposibil! Nu mai aud nimic!
- N-auzi n\mic! -Ah! Crezi?
l-am arunC?-t o privire complet neutră. L-am dărîmat fără măcar să-şi dea seama.
În disperare; de cauză s-a aşezat într-un fo- Palid ca un spectru s-a Urit spre telefon, a
toliu şi s-a prefăcut că-şi incepe din nou căutat in agendă cu febrilitate şi a sunat
lectura, dar ochii ii erau ficşi ş-i nu mai în- la un doctor la Intimplare:
torcea pagi nil~. -Urgent! Dai Măsimtfoarterău ... -evorba
Am cunoscut atunci o clipă pe care merită de un fenomen de halucinaţie ... am febră. .. -
s-o trăieşti: ce plăcere, pentru o viitoare victi- S-a culcat fără să mănince. Medicul nu
mă, să. şi terorizeze ucigaşul, fără ca el să pri- i-a adus nici o alffiare. Noaptea, tempera- -
ceapă ceva! Şi i-ar fi trebuit geniu ca să tura a urcat şi a tnc~pu t să delireze. Am pro-'
devină bănuitor! <;um ar fi putut admite că fţtat de acest răgaz ca să recuperez şi să dis-
am urmărit şi am Inregistrat intilnirea lor, trug banda- pe care o montasem. -
că am realizat din ea un montaj bine gîn- Dimineaţa, vizita altui doctor: de data
dit, şi că la etajul de dedesubt o bandă asta un specialist pe.care l-am ales eu. Mo- -
magnetică se desfăşoară fără grabă, indife- dul cum se desfăşurau evenimentele nu-mi
rentă la spaimele lui! ' plăcea deloc: dacă tnnetmnea nu mai pu-
Puţin cîte puţin, groaza U cuprindea tot team · să-1 tnspăimtnt .. . -
mai tare,.ii Păpea orice putere de a judeca. Dar m-am speriat degeaba. Deja se sim-
Îmi dădeam seama de asta după crisparea ţea mai bine ctnd l-a examinat. Tempera-
mîinilor lui pe carte, după nemişcarea neli- tura a inceput să scadă, a început să aihă
niştitoare a trăsăturilor de pe chipul său, logică tn idei. ·
după tensiunea in care se afla toată fiinţa Pînă la urmă s-a liniştit. Mi-am dat seama
lui, străbătută de şuşotelile de dincolo de că un notar e mai sigur decît un safe. M-am
mormînt care îi readnceau in memorie a- hotărtt !ră duc ,cît mai repede la un birou de
mintiri încă proaspete şi pe care era prea - avocaţi cunoscut, sub formă de · testament,
laş ca să le privească în faţă. benzile revelatoare, însoţite de acest jurnal
Din cînd în cînd, încerca să iasă din coş­ şi de o copie manuscris a tn_grozitoarei lor -
mar, să revină într-un univers pe mica lpi discuţii: în cazul in care benzile s-ar deteri-
măsura şi mă întreba: ora, mărturia mea va rămîne.
- Am impresia că zgomotele astea vin
de la radio.
Iar eu, cu îngăduinţă~ cu o bănuială. de Extras din La Depeche, 12 octombrie 1948
nelinişte, U răspundeam fără nici un zîm- , Dram!\ din gelozie în strada Passy
bet:
- Aparatul e închis, dragul meu. Ieri seară, puţin după ora 19, domnul
Se scula, lovea aparatul fără convingere, Paul Canova, conferenţiar la Sorbona, a fost
cu aerul de a-şi cere scuze: doborît cu mai multe focuri de pistol la domi-
- Chiar n-auzi nimic? ciliul secretarei sale; doamna Christian
- Nq ... Ce-auzi de fapt? Magny, de către soţul celei din urmă, asis-
Îi \Torbeam ca unui copil, -încercînd să-i tent la Facultatea de litere, care revenise
abat atenţia. Dar el tmi spunea să tac, pra- acasă pe neaşteptate.
dă chinului său ... · C11 tot ajutorul medical oferit imediat
ln cele din urmă 11 lăSă cît colo pe Pla- şi pe care, plin de rem1lşeări, însuşi ucigaşul
ton, se aşeză din nou şi rămase nemişcat, 1-a cerut., domnul Paul Canova a murit in
fără să tQdrăznească să_ ridice ochii spre această dimineaţă la orele patru, la clinica -
mine. - americană din Neuilly unde a fost trans-
- Vrei un coniac? portat de urgenţă.
Dar el nu mă mai auzea, rămînînd tntr-o Domnul şi doamna Magny sint tn prezent
stare de prostraţie, cu pleoapele lăsate. Cind reţinuţi "\1 Poliţia judiciară, de către comi-
doamna Canova suspină: ,.Nu sint rea" sarul Minjaud, pe care încă nu l-am putut
el îşi astupă urechile citeva Secunde şi chipul aborda ptnă acum.
său exprimă oroarea. Într-adevăr, femeia
Fără îndoială, această penibilA poveste
aceea avea dreptate: nu era rea. N-avea nici
bucuria de a face pe cineva să sufere şi- nici va stirni o vie emoţie in mediul u.niversita-
pe -aceea de a-Uace plăcere.- rilor in care cei doi se bucmau de~lt!ll. mai -
Vocile tăcură după declaraţia mea finală, mare stimă.
care însă n-a obţinut succesul scontat. Trans- Comisarul Minjaud a anunţa( o po~ibilă
piraţia izvora de sub părul blond al lui Chris- conferinţă de presă la sfirşitul după-amiezii.
tian care nu băga de seamă. Am avut o Atunci vom putea oferi cititorilor noştri
ultimă inspiraţie: . mai multe amănunte, dar e greu de crezut -
--Parcă aud ceva •.. ca nişte că vor ,avea loc dezvăluiri senzaţionale.

B8 SaDAng - arhiva personală

 1

'
1 1 1 ~·/h.
~')~
~

~
-
Paris, 13 octombrie 1948 Paris, 19 octombrie 1948 ~
DoalllJla Paul Canova Şeful Serviciului Daune · ~··
către domnul director al Asigurărilor din Paris ~
al Asigurărilor din Lausanne către ~
Domnule, Şeful Serviciului Daune ~
al Asigurărilor din Lausanne
_ Vă rog să aveţi amabilitatea ca să păstraţi
pînă la noi ordine sumele ce mi se cuvin Obiectul: cazul Canova -
tn urma dispariţiei brutale a soţuiui meu. Domnule,
Sînt la fel de puţin informată. ca şi el tn Veţi găsi alăturat copia unui prim raport
legătură cu chestiunile de finanţe şi imi .vor care a fost intocmit de către experţii noştri. ~
fi necesare citeva luni ca să iau hotărîrile Precizez că am însărcinat cu acest caz pe
ce se impun. Oamenii mei de afaceri mă sfă­ inspectorii noştri cei mai experimentaţi, -
,§',1 tuiesc să plasez din nou fondurile la dum- care au obţinut cel mai bun .sprijin al poli-
~ neavoastră: imi vine să cred că aceasta
" este o soluţie nu numai elegantă, dar şi
ţiei şi şi-au asigurat serviciile unui birou de
anchete dintre cele mai reputate din Paris. "_
_j-
• profitabilă. Pînă atunci, vă rog să evaluaţi
ce capital mi se cuvine.
Acest raport este semnat de inspectorul
Andre Beluin, căruia i-am try;redinţat con- "-
j
Vă rog să primiţi ... ducerea cercetărilor. ta~:.
ln cazul in care vor interveni noi elemente, ~
Paris, 13 octombrie 1948 o să vi le facem cunoscute imediat şi rămi- @~•.
Doamna Paul Canova nem in continuare la dispoziţia. dumnea- ~
către domnul director voastră ca să vă dăm, pe ,cit posibil, toate ;g
al Asigurărilor din Paris lămuririle suplimentare despre orice amă- ~
Vă rog să binevoiţi a trece in contul meu nunt. _ ~
suma de cinci sute de mii de franci necesari - * - ~
pentru cheltuielile în urma decesului soţu­
lui meu. Vă rog ca să păstraţi restul de De la prima mea tnUJnire cu comisarul
Minjaud, însărcinat cu ancheta acestui -~
f
19 500 000 franci care mai rămîn. Nu am
in vedere nici un alt plasament avantajos şi caz, i-am atras atenţia asupra contractelor 9""
preconizez pentru viitorul apropiat un nou existente şi asupra urmărilor pe car.e le ~
cdntract cu compania dumneavoastră. implică. Comisarul s-a arătat foarte if\tere-!f'
Vă rog să primiţi... · sat de ceea ce_i-am spus şi subliniez că şi eu ~
şi colaboratorii mei am găsit la poliţia judi- .z
Lausanne, 13 octombrie 1948 ciară cea mai mare înţelegere şi cel mai ~
mare sprijin. ~
Şeful Ser:vici~ui Daune
al Aşiguiărilqr din Lllusanne Eventualitatea unei legături intre doamna ~
către
Canova şi menajul Magny a fost in mod :a
Şeful Serviciului Daune firesc avută in vedere de la inceput şi n-am ~
al Asigurărilor din Paris neglijat nimic ca s-o pun cit mai tn evidenţă. CE~.-
Obiectul: eaZ!Jl Canova Prezint mai intii citeva informaţii despre ~
acest trio: ~
Domnule, · Beneliciara: Fără mijloace de existenţă~
tn urma morţii recente a clientului dum- cunoscute pînă la căsătoria sa din iulie 194 7. ~
neavoastră, domnul Paul Canova,· care era _Împrejurările in care l-a cunoscut pe dom-~
şi elientul nostru, tmi permit să vă reamin- nul Canova nu sint nici ele ştiute. Purtare~
tese importanţa participării pe care Compa- tn aparenţă ireprpşabilă . E de o frumuseţe~
nia de Asigurări elveţiene o are in acest caz. excepţională. ~
Am renunţat să mai trimitem propriii Domnul Christ;an Magny: · S-a născut~
noştri experţi, avind deplină incredere in la 9 iunie 1913 la Tours intr-o familie de~
cei ai dumneavoastră care mai au şi avan- magistraţi. Are cinci fraţi şi surori. Studii ~
tajut să acţioneze intr-un mediu familiar secundare la Iezuiţii din Tours. Studii su- ~
lor. Totuşi ţinem să eontribuim la cheltuie- perioare la Sorbona. Licenţă tn istorie şi~
li le anchetei făcute şi in interesul nostru. geografie tn 1937. Predă in licee din pro- ~
Vă 'Vom fi recunoscători dacă ne veţi ţine vinde pînă la război. Prizonier intre anii~
la ClJrent cu precizie in legătură cu mersul 1940-1943. Asistent la Sorbona in acelaşi Y
cercetărilor: nu putem refuza să plătim an. Cursurile lui sînt apreciate. Duce o viaţă ~
asigurarea fără motive grave. simplă, fără dificultăţi financiare notabile . .!'
Veţi găsi alăturat copia unui raport in- S-a căsătorit in Iulie anuL.I;tecut_-Glob dom- ~
; tocmit tn 192t., inainte de semnarea con- nişoara Beatrice. Manceap., cu toată tmpotri- -3
~ tractului şi eare poate că vă va fi de folos. virea familiei lui. N-are nici un ig.teres direct~
~ Semnatarul acestui raport, fostul inspector din moartea asiguratului. Băiat frumos.~
~- Pierre Rousseaux, re in prezent Directorul Doamna Chrlstian Magny : Născută la ~
~ nos-tru general adjunct şi urmăreşte cazul Paris la 3 ianuarie 1928 într-o famili'e ele ~
~ cu eea mai mare atenţie-. mici funcţionari. Unic,ul copil. Îşi pie1·de tffi
~ . Vă rog să primiţi... părinţii prematur. Are un tutore destul de ~
-~-~~."~~~~~~·->J;1<~~
339
SaDAng - arhiva personală
 neglijent. In clipa de faţă se pregll.teşte
- pentru o lkenţă tn istorie la Sorbona. Are
_ diJ?Ioblll. de stenodactilografie. fn luna iunie
a mtrat ca secretară la domnul Canova. fşi
~ pll.streazll. slujba şi după măritiş. A dus o
viaţă destul de liberA inainte de acest eve-
~ niment. · ani, cu condiţia să fie ţiuută la loc uscat.
-
*
- fn primul rind ne-am apucat sll. studiem
tn amânunţime imprejurArile tn care s-a
produs crima, tncerctnd să dăm peste o sttn-
- găcie care să ne dezvăluie ceva.
Din nenorocire, un lucru este fără mc1 o
- indoială: doamna Magny a fost amanta
clientului nostru. Avem in 'Jegăturll. cu acest
- fapt mai multe mărturii care concordă
intru totul şi asupra cărora nu insist. Aceste
- legături au existat inainte de căsătorie şi au
continuat şi după ea. Am găsit probe de-
osebit de semnificative tn ultimele zile ale
_ lui septembrie şi cu incepere de la ~ · octom-
brie, dată la care domnul Canova s-a pre-
zentat la doamna Magny in absenţa soţului
ei, sub pretextul eli. vrea să urgel\teze lu-
- crările de istorie care nu se mai puteau ţine
la domiciliul asiguratului din pricina birou-
'"' lui aflat in renovare. O nouă vizită la
7 octombrie, tot tn absenţa soţului.
'"' Doamna Magny era in neglija, masa era
pus_.ă pentru două persoane, patul era tn
dezordine cu toate că domnul Canova nu
sosise decit de vreo douăzeci de minute şi
in sftrşit victima avea urme d.e ruj pe buze
şi-şi scosese haina. Aceste două ultime
fapte au mai mare valoare decit precedentele,
care ar fi putut fi r-ezultatul unei pub.eri in
scenă ulterioare. Nimic u-o impiedica, de-
'"' sigur, pe doamna Magny să sărute trupul
doborit cu toate că ideea -e cam macabră
şi cere un remarcabil singe rece, dar tn orice
caz, gloanţele ar fi străpuns haina. fntr-un
~ cuvint, faptele se leagll. intre ele.
Dacă măcar drama ar fi coincis cu indis-
poziţia lunară a doamnei Magny, lucrurile
ar fi dat mult de bănuit, fiziologia fiind
atunci tn contradicţie cu ţinuta celor impli-
- caţi. Dar doamnei Magny ti place mult să
tnoate şi sint martori .care susţin că IP ajun
- au vll.zut-o la o piscillă pariziallă unde a
rămas tn apli mai bine de o jumătate de orli ...
A trebuit deci să plirll.sim această pistă
care ne-ar fi oferit mari posibilităţi... S-ar
~ putea ca doamna Magny sli fi jucat in asa-
sinat rolul unui instrument: o ipoteză care
~ nu mulţumeşte pe nimeni, dar care nu tre-
buie uitată.
'Arma crimei, un pistol de calibru! 7,65
_ declarat, se găsea tn sertarul unei comode,
unde diverse femei de serviciu care au făcut
_ menajul in ultimele luni ne-au asigurat că
l-au zll.rit deseori. El a fost cumpărat in
decembrie 19~7 de la un armurier de pe Calea
Operei.
Un alt amănunt ciudat: domnul Magny
n-a nel;(at eli a încărcat arma cu muniţie
340
nouă tn Beptembrie- muniţie furnizată de
altfel Q.e acelaşi negustor. Vroia, ne-a spus
el, să se poată baza pe o bună functionare
cartuşele tnvechindu-se repede şi dind di~
pricina asta rateuri. Pulberea folosită la
această armă se păstreazâ mai mult de doi -
Un astfel de exces de precauţie ne-a sur-'
prins ... fn orice caz, domnul Magny trebuie
să fie satisfăcut de felul cum a funcţionat
arma.
Ne-am străduit atunci să cercetăm ce-a
făcut acest domn intre ora de plecare ates- ~
tată la garaj, 18,20, şi intoarcerea sa- acasli
la 19,20 cind a făptuit crima. Ar fi putut
comite eroarea copilăreascli de a aştepta
momentul fatal prin imprejurimi, dar nu ne
prea venea să credem, iar domnul Magny
ne-_a scutit el insuşi de povara unor cerce-
tăr•: n,e-a declarat că pe la 18 , ~5 s-a oprit
citeva m1nu te tn tr-o cafenea ca să ia aperi ti-
vul şi să-şi cumpere ţigări. Vtnzătorul care
ţine dugheana şi care-1 cunoaşte ·de multă ·
vreme, i-a confirmat spusele . ... Ctnd s-a -
reintors la maşină domnul Magny ar fi re-
marcat absenţa bomboanelor de ciocolată -
pe care dorea să le ofere mamei sale şi s-ar
fi hotărît sli se-ntoarcă din drum.
Această cutie cu bomlfoan.e, cumpărată•
tn ajun la "Marchiza de Sevigne", a fost
intr-adevlir descoperită tn apartament, tn
acelaşi sertar unde se gll.sea şi revolverul.
Deoarece ne-am exprimat mirarea că s-a
intors acasli pentru un asemenea fleac, a -
susţinut că in seara respectivă era nunta
de !lU~ a mamei sale ~i pentru nimic in lume
n-ar f1 vrut să ajungă acolo cu mina goală .
(Ne-am informat., 'lucrurile stau intr-adevăr
aşa.) Şi-ar fi putut procura din imprejurimi
o altă cutie, dar ne-a precizat că nu e bogat
şi eli ciocolata l-a costat foarte mult. MaL
neobişnuită este oprirea pentru consumarea
unui aperitiv, din moment ce de obicei nu
bea, ca şi cum procedind astfel ar fi ţinut să
se facă remarcat. - ·
. Aş califica astfel acest aspect al anchetei
no.astre: destul de puţin firesc, dar verosi-
mil ...
Dimpotrivă, atitudinea cuplului Magny
după crimă a fost extrem de acceptabilă,
dacă nu cumva chiar exemplară. La ora
19,25 bărbatul a cerut o ambulanţă, pe urmă
a anunţat poliţia care a venit prima. Dom-
nul Can.ova, lovit de patru gloanţe, zăcea
f e pat, pansat cu sttnglicie de clitre femeie.
n clipa in care a fost transportat, muribun-
dul şi-a recăpătat cunoştinţa şi a strigat
limpede: "Sint un ticălo.s ! Am-meritat-o!
Dumnezeule, ai milă de mine!" N-a mai
spus nimic care să aibli vreun- sens.·~
Această declaraţie este departe de a fi
favorabilli intereselor noastre. Am fi putut
spera la altceva: ctteva vorbe care sl! lase să
se inţeleagă faptul c-a mirosit o maşinaţiune.
Dimpotrivă, atitudinea lui n-a făcut decit
SaDAng - arhiva personală
 ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~l~~~~~~~~~~~~~~~~-~l~~l~~l~~~~~~
.~ ~
~ şi mai evidentă natura raporturilor pe rare • Această , vilă ne-a reţinut citva timp -3~
~le avea • agiguratu~ cu doamna Magny şi atenţia: fotografia ucigaşului am prezentat-e,~
~ pornind de-aici, eforturile noastre nu sint paznicului, vecinilor, furn.izorilor ... .Nici un t~
~ ru nimic uşurate... rezultat. -
~ Cu t.oate acestea, pluteşte o grea bănuială, Dacă de adulter a fost vorba - acesta s-a
s; una d1n cele mai convingătoare pe care o comis in rasa din strada Passy: ar fi fost -
~ avem, ru toate ră din nenorocire nu putem o soluţie :;;irÎlplă. Această stradă · e foarte _
S trage din ea cine ştie ce profit: vreau să aglomerată: e de-ajuns să fii precaut şi să t.l
~ vorbesc despre uimitoarea concordanţă pe a1 puţin noroc ra să nu te observe nimeni. ~
J care am observat-o intre stenogramele iute- ~m presupus intilniri in diverse locuri mai ?E ·
~ rogatoriilor domnului şi doamnei Magny, mult sau mai puţin elegante din rapitală şi ~
·J la poliţia judiciară. Însuşi comisarul Mînjaud din imprejurimi şi am făcut mult zgomot ?.l
~. ne-a atras at~nţia asupra acestui lucru. Mi-a pentru nimic. Fără îndoială, doamna Canova ~
~ spus cind m1-a prezentat dosarul; cei mai şi prezumtivul ei complice au fost văzuţi, în /S~. ·
~mulţi vinovaţi se · condamnă singuri prin octombrie, la restaurantul unui mare hotel ~
i contradicţiile dintre declaraţii; aceştia doi dar registrele nu au inregistrat prezenţa !o; ~
s; n_u sint deparţe de a fi .condamnaţi din pri- în n_o aptea care a u-rmat, sub numele lor sau -~('$
~ Cl\J.~ acordulUI lor dephn' Într-adevăr, cele sub _nul!!~ de î~prumut. Ca să fim siguri, "_
~, ma1 mărunte amănunte au . fost reţinute în am ver1f1cat ex1stenţa a 71 de cupluri... (E;;_
~ acelaşi fel de cei doi, şi cîteodată descrise Impricinaţii au decJarat şi unul şi altul că ~

!
~cu aceiaşi termeni, ca şi cum ar fi făcut în nu-şi .amintesc . de această seară. Totuşi, ei -'"
~ prealabil o repetiţie... au predzat ră o asemenea întîlnire n-ar fi ~
~ Al.tfel, crima însăşi ne oferă puţine lu- fost deloc neobişnuită, fiin-dcă domnul Ca- ~;:
, crur1: e de o simplitate liniară... nova, prins de lucrările lui şi foarte puţin ~
~ Mă ocup acum de partea cea mai impor- monden din fire, i-ar fi cerut dteodată dom-
, tantă a cercetărilor noastre: examenul reia- nu lui Magny ca să iasă cu soţia lui. .. Defunc- -
~ ţiei dintre beneficiară şi rriminal. Dacă e tul nu riscă să-i contrazkă ...
~vorba de o crimă din interes, e evident pune- În sfirşit, am reconstituit din aproape în "-
- tul cel mai slab al adversarilor noştri. aproape modul rum şi-au folosit timpul cei "
Această anchetă neobişnuită pornea sub doi suspecţi In săptămînile care au precedat -
- auspicii favorabile fiindcă domnul. Mllgny, crima, eu speranţa că vom da peste coinci- ~
fiind un colaborator al asiguratului, avea in- denţe inexplicabile, dar norocul nu ne-a su-
trare liberă în casa din Calea Obsexwatorului. ris. Percheziţiile pe care le-a efectuat poliţia
Ne-am gînditla inceput că ar fi putut abuza în casa din Calea Observatorului, in r.asa din
~ intr-un mod suspect de acest privilegiu, că strada Passy şi chiar şi in vila din ,Fontai-
- imprudenţe semnificative ar fi putut fi re- nebleau nu ne-au permis· să descoperim nici
marcate de către personalul din casă sau de măcar un singur document compromiţă-
către vecini. Dar orice căutări în acest sens tor ... Anchetă negativă şi la bănci unde
au fosţ zadarnice. Dacă 'au fost relaţii intime toate mişcările de fonduri s-au dovedit a fi
între doamna Canova şi domnul Magny, normale, fără a mai vorbi de cecurile poş-
locul întîlnirilor n-a fost niciodată aparta- tale: dacă doamna Canova dădea bani unui
mentul soţului, nici măcar ocazional. amant, sau primea bani, operaţia se făcea
Ne-am îndreptat atunci cercetările în direct: ·
- strada Passy. Am prezentat fotografia doam- Din clipa în care domnul Magny a fost ~
.uei Canova unei portărese ·total abrutizate, lăsat in. libertate provizorie, liniile telefonice ~;.
- s; loca tarilor imobilului, negustorilor din împre- şi corespondenţa au fost controlate de c-ătre ~
~ jurimi, farmaciştilor ... , însă fără nici un poliţie. Doamna Canova şi el însuşi au fost /S;;_
~succes. Maşina ei n-a fost văz tă de nimeni urmăriţi fără încetare. Doamna Magny n-a ~
~In cartier. N-a plătit nici o contravenţie fost p~erdută nici ea din vedere. Această -E
~ pentru depăşirea limitei de parcare. Proprie- SYpraveghere n-a dat nici un rezultat pînă ,
fi tarii de garaje care lucrează în apx•opiere - acum şi e pu~in probabil că va fi încununată -~
'· n-au avut-niciodată nimic de-a face cu ea. de succes.:.. ~
~ Totuşi, se poate reţine ceva: femeia care !n disperare de cauză şi dorind să-mi iau -~
s, face men.ajul ne-a semnlllat că soţii Magny, o piatră de pe inimă, i-am înregistrat vocea ~
~de obicei destul de neglijenţi, au fost cuprinşi · domnului Magny, i-am dat banda lui Jou- ~
~ ue o veritabilă febră de a face curat în săptă- vence, un imitator cunoscut, ca s-o studieze ~
~- mînile de dinaintea crimeL. şi i-am cerut acestui artist' să-i telefoneze ~
~ În oriCe ca.z, amprentele au fost luate doamnei Canova la 16 octombrte"""pe la -~
~ zadarnic de către poJiţie in toate încăperile, ora 20. . _. _. ~
~ chiar · şi în. bucătărie şi în baie: şi zadarnic Eram ru comisarul la masa: de ascultare. ~
"'s şi in maşina doamnei Canova, în . maşina Suspecta a ridicat telefoPul şi a zis: "Alo?" ~
~ presupusului ei amant pînă la proprietatea Jouvence a răspuns: "Sînt eu, Magny!" A ~
S de la ţară a asiguratuiui, Ia Fontainebleu, urmat o tăcere lungă. "Ce doriţi?'' "Trebuie să ~~
~ unde domnul Magny susţine că n-a fost te previn ... au descoperit o amprentă pe "-
~ n'tcJ·odată .
~<':, bt' deu''
. :;~
~ ~~~~~~~
341
SaDAng - arhiva personală
--
urmat o tăcere şi mai lungă şi apoi
doamila a mai adăugat înainte de a trinti
receptorul în furr.ă: ,.Amprenta unei fese?"
La urma urmei, ar.este cercetări se soldează
pînă acum cu un eşec aproape total. Cîteva
Inexactităţi ne pot face i'ă ne gîndim r.ă sîntem
pe calea rea bună, dar nimic lJrer.is încă nu
- ne-ar permiie .să deschidem un proces. B~­
nefidara a r.rezut că e abil să adopte o ati-
tudine dezinteresată: e de prevăwt că se va
arăta în adevărata lumină dvpă ce udga:;;ul
va fi achitat. Dacă nir.i un fapt nou nu va
apărea de-acum încolo. va fi ir>,evitabil pen-
tru companiile de a!'igurări să se supună
-- cererilor ei de încasare a banilor.
După părerea mea, numai împărţirea rişti:
guri lor Intre cei doi sau trei complici pe care-1
bănuim . are şanse să dezvălUie amănunte
revelatoare. Doamna Canova poate că va
_ refuza să împartă banii ... E greu de spus, în
acest caz, cine are superioritatea asupr-a
-- celuilalt şi mai ales r.are ar putea fi garan-
ţiile doamnei Magny dacă ea e amestecată
in asasinat; dar e posibil ca unul dintre
parteneri, der.epţionat, să comită un gest
- necugetat... Pentru noi, va fi fără îndoiai~
putin cam prea tirziu, dar sume atit de mari
- nu ' se delapidea ză în citeva săptămîrti şi un
proces de recuperare, bine pregătit, poate să
ne dea mari satisfactii. , .
Scena nu se va înSufleţi decit atuoci cînd
vom arunca momeala ... Pînă atunci, - să ne
prefacem că dormim , dar să nu dormim
decît c-un ochi.. .
în aparenţă, avem de-a face cu tipi de-
osebit de a bili : onorabili, cultivaţi, răbdători.
- Ei au avut la dispozi ţie mai multe luni r.a
~ă pună la punct o crimă inataca bil ă juridic ,
i
- ~>vilînd In general complicaţiile subtile din
_ pricina cărora sînt de obicei pri~şi intelec-
1ualii. Avem de-a face . cu un u cigaş de un
_ fel inedit : un tip prudent, care pare să . fi
p revăzut rind pe rînd crima, arestarea şi
- achitarea lui ... Singura n oas tră şansă e să
aşteptăm . Mai devreme sa u ma i tîrziu adver-
- :,arul poate comite o greşeală! Atunci vom
_ profit~ de ea. · tru, in care a avut pîn ă atunci o încredere ~
Pledoaria avocatului Gustave Fleury in-
sărcinat cu apărarea lui Cbristian lUagny
inaintea Curţii cu juri
~~Sj 5 februarie 1949
~ ... Astfel, domnilor, vi se cere fără convin-
~
gere 0 pedeapsă din principiu , iar eu vă zic,
- to l în numele pri ncipiilor, dar de data ace3:sta
în numele principiilor superioare: ach1ta-
~ \J-mi client ul! 1\u vă încărcaţj c~nştiinţa cu
·:~~ 0 asprime nenorocită pe care aţ1 regreta-o,
~o :severitate pe care unii ar putea s-o judece
~contra movalei tradiţionale de care ne pre-
~i' a lăm , aceasta veche morală care şi-a dove-
_ dit valabilitatea şi are în con tinuare drept
.:~Sîla r,..spectul nostru.
~ _,~."~~c:~w·w~·"~~""~"~';,~._,~~"?J;f~~""~l~P~"~
342
Fără îndoială, viaţa umană e sacra şi~
înr.ă şi mai mult ar.ele vieţi consacrate ştiinţei. ~
Dar onoarea, domnilor? Ea nu e de ase-~
menea sacră ? Părinţii noştri nu ne-au învăţat~
să-i dăm în orice împrejurare _primul Joc?
Nu e vorba airi de• acea onoare mondenă , -
de suprafaţă, ci de un sentiment inseparabil
al demnităţii noastre care eşte liantul orga- -
nismulni social, care e!'te expresia perenit'ăţii _
ră~ătoriei ca uniune de familii, rare într~un
cuvînt este a dumneavoastră ca şi a celui -
ar.u~at. .
Vă rog să vă imaginaţi, domnilor, .ar.ea~
seară drama ti că. ~
Omul pe care aveţi greaua respoil.sabilitate~:;­
de a-1 condamna sau de a-l achita aleargă '
spre mama lui cu inima ,uşoară. Pentru acea
cină, r.are sărbătoreşte nunta de aur a m·amei _
lui bătrîne, se pregăteşte în felul lui: pe drum~
îşi aduce aminte de copilărie, îşi aduce -
aminte de căminul unde i-au fost date atita
vreme exemple de nepieritoare virtuţi pro- -
vinciale ... Regretă că a lăsat acasă o' fem eie~
pe care familia lui a judecat-o In pripă şi -
n-a acceptat-o ...
f
Reconfort;:tt totuşi de primirea iubitoa re 'E-
care îl aşteaptă !şi c~ntinuă dru~ulprintr- un ~
fu~~~~ atit de armomos unde se Simte la locul
Închipuiţi-vă însă acuzatul citeva clipe
mai tîrziu ... Neliniştit deja, cu inima bătind -
lnnebunită, mînuind o cheie Intr-o uşă pe
care complicii au incuiat-o. Nu mai insis t
asupra spectacolului car.e-1 aşteaptă : _este
aici o văduvă pe care trebuie s-o mena Jăm . -
Dar închipu iţi- vă care ar putea fi · rea cţiile
unui om cinstit în fata unei scene atît de
neaşteptate ... Ce vede · el? Femeia lui, pro-
pria lui femeie pe care a dorit s-o aibă de
s oţie cu toa te irripotrivi!ile celorlalţi , o fe:
meie pe care a c opl eşit-o cu tandreţe ŞI
atenţii, asigurîndu-i onoarea cu dragoste,
această femeie e acolo, nq mai citeva 1uni
după căsă torie, in braţele unui amant! Şi
nu-i vorba de orişice amant: e, pentru elJ
mai j nainte de toate, u.~ţ prieten şi un maes-
~M! . ~
Ah! domnilor, ciţi dintre noi ar pu tea răs- ~
punde de fa ptele sale Int r-un asemenea
moment ! -
Cutia cu bomLoane de ciocolată pe carr ~
clientul mtl.u s-a întors s-o ia pentru mama -
lui e la îndemînă, într-un sertar ... Dar el
îşi aduce amin te de:a ţi zărit în a jun o ?rmă -
uita tă acolo de mat bme de un a n ... Ş1 Jre-
parabi lul e comis! Iar ing~i~.ri!e ~re acest~
u?ig_aş ~iudat, deodată hmştit, J 1: !lc~rd~ -
v_Jc bmei nu vor putea dedt să intir!'le •.fir
ş1tul fatal. . .
N-am să vă descriu regretele ac-uzatulUI:
ele sînt destul de e.v iden te. Sfî~ind,. a?l să
mă mulţumesc să v~ atluc ammte. ulbmele _
cuvinte ale domnuTm Canova, cuvin!e fare
J
SaDAng - arhiva personală
 sînt dintre acelea care nu se uită: · ,,Am meri-
tat-o! Dumuezeule, ai milă de mine!"
E rtndul dumneavoastră acum, domnilor,
~ ca. să aveţi milă de un asemenea ucigaş.
Nu fiţi mai duri cu el dectt a fost tnsăşi
~ victima! Remuşcările sînt de-ajuns ca să ne
pedepsească. Nu vă simţiţi obligaţi să mai
- atentaţi încă o dată la onoarea noastră.
_ De-acum incolo' nu mai · e tn puterea noastră
s-o răzbunăm 1
Paris, 5 februarie 1949
Avocatul · Gusta ve Fletiry
către domnlşoara Suzanne Valen\)ais
artistă lirică
E.V.
· Iepuraşule,
Asta el Am ciştigat! Achitat! ·'
Am avut un juriu de aur: o trupă de fosile
- cu o bătrînă domnişoară a cărei pălărie m-a
făcut să rid tot timpul pledoariei. Asta nu
- m-a î;npiedirat sf\ fiu străluci_tor: m-am adap-
_ tat dintr-o da_tă, 1-a~ ~otop1t de la ~epuţ
cu un bun ŞI vech1 sbl al frumoasei ~poc1
care i-a făcut să zîmbească pe ciţiva dintre -
amatorii din sală, dar care a prins.
- Este adevărat că procuror a fost un sta-
giar pus din oficiu: iar cele mai mici amă-
- nun te ale cazului se prezentau atit de favo-
rabi! încît le-ai fi putut crede aranjate de
- un geniu al rllului de profeFie.
Mai bine să nu intrăm în detalii...
În sfîrşit, a fost un succ.eS' fl'umos·: soţia
~ mea avea ochii în lacrimi!
Te sărut · străduit s-o fac pe inocenta ...
Stave a! tău
Jlll'nalnl doamnei Cbristian llagnyt desco·
perit la d1)miciliul ei parizian la data de
9 iulie 1950
7- februarie 1949
Christian al meu a venit falnic de la proces.
Această constatare oficială a ne. vinovăţiei lui
; l-a impresionat.
- La drept vorbind a fost o şedinţli irumoasă:
tut ~arisut, presa erau acolo ... fără a mai
; vorbi de doan1na Canova tn,tr-o rochie nea-
gră. De la inceput s-a putut observa că
~ atmoruera era din cele mai favorabile acuza-
~ tului. Cînd a intrat in sală, un freamăt de
curiozitate plină de simpatie i-a străbătut
~ pe toţi. O merita din plin: inalt, frumos,
demn, palid şi trist ... A răspuns preşedintelui
cu o m11sură şi o omenie care au fost tridelung
_ comentate. Eu, dimpotrivă, mi-am dat iute
seama ră sînt femeia ticăloa~ă din acest caz:
_ n-am fost deloc menajată. Cele mai banale
fra2ie ale mele au stirnit dezgust, pe care
citeva stîngăcii 1-au sporit.
Ultimele momente ale pledoariei au fost
- de neuitat: familia Magny plîngea încetişor,
juraţii - o · coJecţie de mici burghezi bătrîni
: eşi p~ sprînceană îşi ascundeau cu greu
. • ---~·~'"~?J;p'X>Jl!ll(ţ)G'li!l(i~'I@<!Jl!lt~ll'l@~~~~l(ţ)GiJ!rl@
emoţia.
' .
Ctnd a fost pronunţat verdictul, au
răsunat aplauze. .
Acum Chri:>tian se bucură de autoritatea
sentinţei definitive. O :>ă divorţăm şi intr-o
zi o să se poată căsători r.u discreţie cu ·
doamna Canova, ceea ce nici o lege nu-i
interzice. Existenţa pe care şi-a pregătit-o
se deschide in faţa lui: s-au sftrşit spaimele
anchetelor, teama de :·ondamnare,-. s-a sfîrşit
cu această viaţă un pic lipsită de ruşine pe
care o durea alături de mine.
Un singur punct negru: istoria cu testa-
mentul meu trebuie să-I frămtnte mai mult
decit o mărturiseşte ... Dar la urma urmei sînt
tînără şi n-aş putea să Jas să-mi fugă afacerea
din mîini fără ca să mă con{jamn singură ...
17 februarie
ln curînd va incepe procesul de divorţ.
Soţul meu şi cu mine ne îndreptăm spre
situaţii mai conforme ru sentimentele noas-
tre iar Chrfstian devine tot mai sigur pe el
însuşi.
. Mi-a spus că · doamna Canova a ~bţinut
deja să treacă tn Franţa banii. Ela m1-a lţat
tnttlnire pe data de 20 februarie ca să dis-
cutăm despre afacerile noastre. ·
Imbecilii! Îşi închipuie ră pentru bani
i-am lăFat să-I ucidă pe Canova!
.2o februarie
Doamna Canova m-a primit la ea a!'asă
tn aceat:tă după-amiază în marele salon care
a fost renovat într-o manieră fermecătoare.
S-a aşezat pe o berjeră şi m-a ctntărit din
ochii ei minunaţi ra şi cum ar fi vrut să
citească in mi:n,e. Stind într-un fotoliu m-am
In r.ele din urmă m-a blagoslovit cu un
discuri:' pe care n-am să-1 uit multă vreme:
- - Draga mea, a· inceput ea, m-ai plasat,
tn urmă cu cîtva timp, într-o situaţie foarte
neplăcută: nu puteam s-o scot la capăt fără
dumneata. Te cunosc bine: în căpşorul du-
mitale nu există loc decit pentru răzbunare
şi glume proaste... Cu toate acestea, m-am
hotărît să te folosesc.
Am cintărit mult importanţa acelor benzi
de inregistrare faimoase cu care ne-ai im-
puiat urechile. Te aşteptai la foarte mulţi
bani: n-ai fi căpătat nimic pe. ele. Aşa cum
te cunosc, ai tras cu siguranţă mai multe ~
exemplare din benzile respective. Dacă ţi-aş
fi dat bani pentru prirria bandă, mi-ai fi -
cerut tn curînd bani pentru a doua şi aşa mai
departe, pînă cînd aş fi fost . complet rui-
nată: şi chiar şi atunci ai mai fi păstrat vreo
duzină ca să te amuzi! '
In măsura tn care mă ţin nervii, atuurile _
dumitale n-au nici o valoare. Nu eşti de acord?
- Sînteţi înţelepciunea-· tntrtldfipată,
doamnă!
- .Dar n-aş fi deloc înţeJ~ap·tA dacă"' n-aş
consimţi. la un mic sacrificiu. N-am nici u. n ~
interes să te împing la disperare: e un sfet- -
nic rău. A1n să-ţi asigur deci un capital conve- _
nabil, pe care te invit să-1 foloseşti cu chib-
1 t.llll~ll~~
J'$
343
SaDAng - arhiva personală
 ~It:-;. ~
- 'It:-;.' . ~·It:-;., ~ft:-;. f$1'd<. ~It:-;. ~It:-;. ~It:-;. . :>.~d<. . ~It:-;. ~It:-;. ~It:-;. ~It:-;. ~It:-;. ~It:-;. ~It:-;. ' ~It:-;. ~
. 'It:-;. ~·It:-;. ~·It:-;. ~·It:-;. ~·It:-;. ~·It:-;., ~It:-;.
..g)Wil_~~JII.IlL~'X!)Wll~~'\?~~-~

~ z_uinţă ... El p~ate să-ţi garanteze, pe timpul lejul S'ă-i dea citeva lecţii băiatului la caref
~~ tmereţn, o VIaţă dulce, un lux modest,. in ţinea... ~
S'acord «u meritele dumitale şi pQftele pe care
~le ai. Niţel bănet risipeşte tnt.otdeauha ani-
s-a·d· t d . · · S
ri ICa e 1a masă fără să-ŞI termme ~
~ 'tăţ'l Am .s...x t e sfi!.t~1esc
. desertul. ~
~ moz~" 1 6:.. ~~ legătură . . ;;,
~cu I,nvestJrea lm. Douăzeci de milioane, in 22 (eb~uane . . . . ~
~. sftrş1t, mi se pare destul... . Chrisban m1-a cerut toată d1mmeaţa să"
··~sJ La plecare mi-a zis direct: . fm tnţelegătoare. -~
~ - Ultimele vizite alEi domnului Magny 24 februarie ~
~~-au decepţionat foarte tare, cu toate că Am luat ceaiul cu doamna Canova. Aceas-~
~dtm· PP!iteţe, n-am lăsat .nimic să se vadă. tă femeie s-a schimbat cu o abilitate nemai-~
~ n;u.-v~I reface viaţa fără eL ... ~oţi să-i trans- pomenit~. Lăsl~du-1 pe Christian, . cu caref
~ miţl dm.part~a ~ea !Dulţum1r1... . dacă s-ar tntilm ~e acum inainte n-ar face~
J Bucuria mi_-a 1l~~m~t aşa de tare chipul decit s:o co~prom1tă, tnce?rcă_ să ~ă seducă, s
~. In cit a devem t nehmştltă: să obţmă prm incredere ŞI pr1eterue ceea ce~
S' -.Ai grijă de el! E un tandru... Nu-l nu poate să aibă altfel. Îşi închipuie că aceas- ·s
•; S_Perm prea tare ... E şi interesul dumi.tale tă ultir_nă carte nu valorează cine ştie ce,~
• ŞI al meu... dar e-smgura pe care poate s-o joace. ~
O femeie stăp.ină pe.ea însăşi! Dar o să-i 28 februarie · ~
~trebuiască, Intr-adevăr, nervi de oţel. Era tim pui să-I recomP.ensez pe vecinul~
··~g( 21 februane nostru de la etajul de dedesubt, -care s-a do- ;s
Christian al meu e dărîmat. Are nevoie vedit atît de discret in timpul anchetei. Ne-am~
; cu adevărat de femeia aceea. E prima lovi- dus ieri seara ca să petrecem o ·noapte Intr-un s
- t!Jră pe care i-a dat-o. Dar şi ideea. de a-l han -<!-in_ ap:?Pi~rea Parisului. Că~r~ orele trei~
~ f1 omorît pe Canova Pll degeaba nu-1 piace al~ d1mmeţn prietenul meu tn sfirŞit a ador- iS
~deloc . Se plimbă ca un animal In cuşcă şi m1t... I-am_dat un telefon lui Christian şi, ~
~repetă: cu o vo-ce pe care mi-am prefăcut-o, l-am E
. , - 'Nu înţeleg! E imposibil! Imposibil! anunţat că ~oţia lui e victima unui accident~
~ Mă ia drept martoră fără ca măcar să-mi

~
s observe zimbetul. ' . ' ·
de automobil care s-a petrecut in pădurea~ .
Fontainebleau, şi a fost transportată pînă
La. inceputul prînzului i-am ceŢl)t să UŢta, alta, pe strad~ Grand Veneur .de Bar- 'i?q_
r-
S: oprească procesul de divorţ. M-a privit cu btzon,, camex:a 13, ŞI cere să-I vadă .. : f
~un aer rătăcit : , Puţm după ora patru un zgomot mfernal ~
~
. ~ _ De ce? pe S?ări a zguduit casa şi l-a .trezit din somn ~ ·
~- ac - A · t enţ'Ia Sct.xte păs t rez pe 1._
. m m. mgă mme:
. pe cmeast. . . ~
~
~ mă distreZI... - · - E soţul meu, 1-am ZIS. ~
, ~ 'Eşti nebună) Refuz categoric! · Lş. gindul că acest bărbat de ,ţemu_t _car~~
~ - Dacâ rţu eşti cuminte, dragul meu, n-o omoară ~upă. ~-o~a ;veche ama~ţ~I soţ1e1 l~I ~
.,.§ să ai niciodată banda cu inregistrarea. ca pe mşte gaiDI venea ln v1z1tă la noi, ~
~· A făcut o strîmbătură demnă de milă: tovarăşul meu~ fost cuprins deodată.de u~ ~
a' acest ultim aspect al situaţiei i-a scăpat pe tremur nervos ŞI a inceput să caute dm ochi .~
" ·moment. - . o gaură .unde să _se_ ascund!!.. . ~
~ Atitudinea inteligentă a doamnei Canova_ P~ea tirzml C~fls_tJap era deJa in prag .. ~
~îl descumpăneşte şi-1 nelinişteşte: dacă par- O cltpă a ~mas.amnt _mfaţa _a ceea ce vedea
~ tene_ra sa ~u intră tn _joc e din .Pricină că are dar a găsit cur_md o Jeş-tre d1~ încurcătură:~
't
, moti.vele ei. El · insuş1 vrea să cumpere de la - Domnul f1e lăudat! Eşti teafărăl ~
~mine liniştea pe care n-ar putea s-o aibă deloc - l-am răspuns cu ţifnă: . ~
~altfeL.. ln schimb, eu am acum mai mulţi bani - Domnule, nu ştiu ce cat1ţi aici la ora ~
~ decît el. Gîndul de a fi legat fără sftrşit şi asta, dar prezenţa ta prit1-tre noi e ind~centă. ~
&: fără profit de existenţa mea nu-f spune Sau vrei să-ţi maj lungeşti lista victimelor? ~~ ·
~- nimic ~are să·-1 intereseze şi de aceea caută Te invit să pleci... · ~
:~S§ zadarmc să evadeze. A plecat cu coada Intre picioare. Prietenul S
, La desert mi-a spus cu timiditate: meu şi-a venit w greu in fire. 'Am ·încercat 't
~ - l\-Iă bucur de ·autoritatea unei sentinţe să-1 asigur... . ~
· ·:~~ defi~itive ... -Avocatul meu mi-a zis... - A făcut mari progrese de cînd a fost~
~ Ma aşteptam la aşa ce'!a. judecat. . Numai aparatul justiţiei poate să ~
ai - · Poţi să fii acuzat de complicitate la îmbllnzească aşa tare un om. - 'S
~ e~crocherie .. : Ma_i e şi cazul Sourisseau, ~sa- Această idilă n-o să ţină.'"Jlrea Iii'UR: ~
~ smarea cop1lulm... 1 martie .. -~ -~
, - A copilului? Am cump'ă1'at mai multe benzi de magne· ~
~ . :- Bineinţeles! Nu ştiai? Mi-a mărturisit-o tofon pe care Je-~m tmprăştiat pr!n . casă - ~
S: IerL . . · _ . Cum mă vede că mtorc spatele, Chrtstlan le~
~ Plusam niţel, dar ea e capabilă de orice! distruge una după alta, aşa cum îi omori pe~
a: Această veste l-a Intors pe dos: a avut pri- şerpi. .
~~~<-'<>l.,!Ci><ino!Cix>)lm(i>:ii111'!li<>1w.t•u._<-..,lr!!(•'~·.>)r!(<~)lm(,
.: · . .• ·. .
·
~ .
r
,,._ <•>llrt< ·.~c:,.-_ ._.._.,.",,._,JI'!\t<':>Jh:\1:.<~~"'."".-."_.-"")""'"cX;m-\!'"~ t"
-·~ ":{/j~ '>i.~ "''t-"' "'1;~ 'iQ;~ "f((,'$ "'1;'10'- '!.JÎ,'/0'- ""~•~ "''i~ ~.'10' "'?;~ ~"' "!.!~,~ 'q},'/0' ~'10' 'q),~ ");~ ~.~ 'f.P;'$ 'f.!i~ ""J;~ '11),~

344
SaDAng - arhiva personală
 4 martie niz.ează. Am cobortt atunci din pat
- Christian a găsit la prînz una dintre benzi luat din poşetll. dou~ sute de mii de franci
in farfurta .cu supă. A incetat să mai co- şi i-am virit rtzînd sub pernă. Fll.ră tndoială,
trobăiască după ele. li ofer prea multe lucruri deodată! ·
5 martie L-am găsit acasă pe Christian innebunit:
Christian şi-a luat un aer resemnat, fata- Emqţionat, mi-a făcut cadou o frază deli- -
_ list, care nu-mi spune nimic. Îmi vorbeşte cioasă:
despre divorţ, că vrea să doarmă la hotel... - Cînd mă înşeli, măcar anunţă-mă ca
- lnţelepciunea doamnei Cana-va a Inceput să să nu mă nelinişteSc!
aibă o tnriurire asupra lui. 11 martie
- E timpul ca să-i ferec pe-amindoi şi să-i Am petrecut o a doua n.oapte cu Claude.
simt cum se zBat pînă cind nu mai au aer.. . 13 martie ·
7 martie · Christian nu mai ştie pe ce picior să dan- ~
Cind ne-am trezit ieri am vorbit despre seze: e dornic s;l-şi recapete libertatea, dar
- călătoria noastră
de tiuntă la Dubrovnik. şovăie să mă bruscheze din teama de ceea.
.. .Înduioşată am fost la notar şi am scos ce i-aş putea pregăti.
- două exemplare autentice ale · inregistrll.rilor La prinz am ciugulit din mincare şi m;am -
_ şi i le-am dat, jurîndu-i că stnt ultimele. pltns de o mare oboseall!..
Avea o asemenea dorinţă ca să fie aşa, 15 martie
_ incit m-a şi crezut o clipă şi deodată a părut . A şasea vizită la doamna Canava. Am fost
atit de fericit şi recunoscător incit m-aş fi împreună ca să vedem o expoziţie de modă
- emoţionat dacă ar fi fost posibil. şi mi-a făcut cadou citeva rochii. Îmi vine
8 martie să cred că sînt o femeie întreţinută.
Am luat masa cu Claude Courant. Nu ne-am 17 martie
mai văzut de mulţi ani. Din citeva fraze • Măntnc din ce în ce mai puţin. Ies la plim-
- încurcate, am înţeles că nu mai ştie dacă bare · dtlpă masă şi mănînc la restaurant cit
i-am cedat sau nu ... Cum mai trece timpul! imi pofteşte inima. Dar în mod evident a-
N-am îndrăznit să-i aduc aminte c-a fost ceste plimbări mă obosesc. Dimineaţa · mă ~
printre primii şi a contat pentru mine. Urăsc de la un fotoliu la altul.
De mai bine de un an CJ;mde are un cabi- 19 martie -
_ net de ginecologie pe Calea Mozart. Ela fel . Am avut o ameţeală. Am ' ins'istat -ca să
de elegant, la fel de cheltuitor şi vorbeşte fiu examinată de un medic pe care Christian
~ despre bani cu o dezinvoltură de bun gust. a şovăit să-1 cheme de frică să nu audă
Dar aparatura l-a costat cam mult şi e dezvăluiri ingrozitoare ...
- înglodat ·in datorii. lnvăţ.ată .de către · Claude, mi-am recitaţ _

~
Nici că se putea mai bine. lecţia CQ mţtlt firesc unui onorabil practician
- - din cartier care a rămas uluit.
9 martie Dacă starea asta contipuă, a sfirşit el prin
- Am văzut-o pen.tru a patra oară pe doamna a spune, va trebui făcută, orice-ar fi, o ana- -
Canava. Am mers în Rolls-Royce-ul ei şi liză a ·sîngelui... · .
- n-a fost magazin în Qare să nu fi intrat fără

~
ca să-mi facă un _cadou. 20 martie
_ Nu-mi merge deloc mai bine. I-am sugerat
lui Christian să cheme un specialist, un . -
Jurnalul doamnei Cbristian M ginecolog, cu toate că răul care m-a .cuprins _
_Jj agny nu pare a fi strict de natură feminină. A
~ (Urmare) deschis anua. rul medicilor pe care ti cumpă- ~
~ 10 martie rase în ajun şi mi-a zis după ce a scotocit
~ Am luat masa cu Claude ieri seară. Cel prin el: · ,:.
2~, puţin reputaţia soţului meu nu-1 tulbură. - E un oarecare Claude Courant care a
Mi-a sugerat _ să urc la el ca să beau ceva · venit de curind prin împrejurimi.. ~
după ce-am fost la teatru ... Am petrecut o - O fi foarte tlnăr... 'S
- noapte plăcută: prima după foarte multă - Dimpotrivă, draga mea, tinerii sint .~
vreme! mai familiarizati cu ultimele descoperiri... ~
În zori am d~schis discuţia. La tn~eput
~ făcea urtcb,!la surdă ... l-am spus că, deşi
- Atunci cheamă-Il
22 martie
~
· ~
nu-i sînt credincioasă soţului meu, n-aş Claude a venit Aşa cum trebuie: banal, g
- putea trăi fll.ră el: că divorţu 1 pe 'care il grăbit, amabil şi dînd asigurări. Ca şi celălalt ~
~cere mă aruncă pradă disperării; că doar o a prescris, ori~e-ar fi, o analiză a sîvgelui. ~
":";~ai boală gravă care m-ar lovi in curind I-ar - Orice-ar fi! Ol'ice-ar fi! a·-nfb1in~hris- ~
~putea reţine lîngă mine. Perspectiva unui tian după plecarea lui NP-mi lJ.lace r!ţeta ~
"'â diagnostic fals, chiar dacă provocat _c u in ten- asta pe care o folosesc toţ1 Nu poţi~
§;t ţ•; bune, nu-l tenta ddoc., · să şti: n.i ;odAtă ce qu in cap mdivizii ăştia! &
.., '1. 1 rebuit _să-i v_orbesc de o moştenire des- 25 mar '" ~
~ tul J , cons!derB:bilă pe car;c 1ş. fi primit-o ·Ieri s-a desfăşurat o scenă importantă. ~
S de curn.d, ca să-1 văd deodată cum se uma Claude a venit din nou, m-a Incurajat şi l-a'?
~ ' . ~
"lj;"~Q~.U~"'~~~w?lf""l:fr3?i!r?Jrtj~~l!r~iP"~~-~<»~t~l!l-~
345
SaDAng - arhiva personală
 luat Ia sftrşit pe Christian deoparte tn anti•
camep.. Am sărit din pat şi mi-am lipit
11aprilie~·{
Merg cu multă regularitate la spitalul •
urechea de uşă. Saint-Joseph. Christial\, pe care acest decor ~
- Ei, doctore? ti tnnebuneşte, nu se lasli rugat ca să mă •
- Ce să fie? Situaţia nu-i prea strlllucitl!. aştepte tn maşină. M!l. ~şez pe o banc!\ tn "_
La drept vorbind, e destul de rea. Dar {:azul grădină, în faţa pavilionului _ de radiologie
e departe de a fi disperat. şi citesc citeva capitole dintr-un roman. •
- Trebuie să. ştiu cn orice preţ, doctore, . Comedia asta tn.cepe să m!l. obosească, dar ;a
trebuie· să ştiu. Despre ce e vorba? nervii trebuie să-i lase pe amtndoî tn curind. ~
- Analiza a dezvlHuit o creştere anor- Mai tntti vor ceda cei ai lui. Christian, care ~
mal!l., foarte anormală a numărului de glo- deja nu mai rezistA: apoi, cei ai doamnei ~
bule albe... Canova.· Cu ea va fi ceva mai greu, totuşi cB~;-
- Şi ce-i cu asta? am s-o silesc să se dovedească tn stare de un ~
- Asta tmi face impresia-unei leucemii tn sentiment omenesc: frica. ~
plină evoluţie. 15 aprilie i~
- O leuce ... ? tn ultima vreme am refuzat s!l. dau curs "_
- - Un cancer al singelui, dacă preferaţ!. cttorva invitaţii ale doamnei Canova. Ieri ::>
Am prescris analizele complementare ...· . dimineaţa a venit ea însăşi după veşti, cu ~
- Dar e tngrozitorl . braţele încărcate de trandafiri... :e
- E grav. CtPd a _ieşit din tn.căpere am auzit citeva ~
- Viaţa nu -i este în pericol? cuvinte exaspera te ale lui Christian:
' - Cu siguranţă, nu unediat... - Dacă-ţi spun c-a văzut-o o groază de
- Cum? ~u imediat? doctori. Un medic de cartier, un ginecolog,
- Am vii.zut bolnavi care- au supravieţuit un . hem!ltolog... Toţi sînt d? ~cord... C~
. doi sau trei ani. Chiar şi cazuri de restabilire ' vre1 mat mult? Nu poaţe să-1 f1 cumpăra~
sînt a t~state... pe toţi... ·
Claude a fost la înălţime! A intrat din nou Şi a mai adăugat. · .
în cameră. S-a aplecat Ia urechea ~a şi mi-a - _97 la sută sînt cazun mortale,
şoptit: ţeleg1? 97 la 51!tăl .
.. . · · . ţ T . beşt ş· Doamna Canova ŞI-O fi zicînd că
- F n 1mJşbtă, mtcu o1 · e IU e. 1 noroc -
cred~·mă, ~ă :pr~cep: n-am văzut nicicînd 19 ~prilie . . ·
un bp mat nel!mşttt. Lui Christian nu-i e bine deloc. Suferă de
28 martie . ficat şi a devenit galben la faţă. A ~erut de
Christlan face eforturi disperate ca să la Sorbona un concediu de o lunii. ·
pară în. largul său dar cînd se crede neobser- 23 aprilie
vat faţa i se descompune Şi devine cenuşie. Prezenţa continuă a lui Christian, grija pe
Citeşte in pennanenţă tot soiul de publicaţii care mi-o arată au început să mă scoată din _
-- medicale care-i adaugă alte nelinişti la cele sărite. E timpul ca să joc ultima carte.
pe care deja 1-au cuprins... 2.J aprilie _
Ai de ce să rîzi... Dimineaţa am ieşit din spital răscolită
Din cînd in ctnd, ia în discuţie fără c~n- complet. Ctnd m-am suit în maşină i-am zis ~
vingere problema care-I roade. fi spun eu lui Christian cu o voce tragică: i['"
- o oboseală indiferentă că nu mai are de ce - Sînt pierdută ... o ştiu foarte bine ... :~
sli se_teamă. Dacă insistă, mă las pradă ner- A încercat să mă ilpbărbăteze cu o sUn- ~
- vilor şi-i prezic c-o· să mă-mbolnăvească ne· găcie mişcătoare. ' ~
Increderea lui. fi am la mînă şi-1 fac să joace - Nu-i nici o îndoială... Am surprins o (E~;
după fantezia mea, in funcţie de capricii mici infirmier!\ care pronunţa cuvintul leucemie~~
şi contradictorii pe care el le pune pe seama tn timp ce mă privea ... Acum jnţeleg totul... "
stării mele. - o să mor in curînd. (E;~
2 aprilie , M-am aruncat de gitul lui pltngtnd. Puţin ~
Am fost: ca să mă consulte un. distins he- după aceea a zgtriat un camion şi s-a lăsat@~;­
- matolog de pe bulevardul Saint-Germain Injurat de şofer cu o pasivitate de bun augur . .~
pentru care Claude mi-a dat o recomandare Poate fi acum călcaţ în picioare de oricine. g;_
- scrisă tn tenneni sibilinici şi pe care Chris- 26 aprilie ~
tian a citit-o pe nerăsuflate iar după aceea, Plîng toată ziua tn faţa unui Christi:m .-3
odată efectul produs, am aruncat-o. sftrşit care a făcut să dispară din casă toate ~
Specialistul ăsta trebuie să mă fi l,uat publicaţiile medicale. Am vlizut- br" · acest~
drept o bolnavă imaginarâ care ti face pe gest stingaci o confirmare a temerilor mele ~
marii maeştri să-şi piardă preţiosullor timp. şi am început să pltng cu şi ma:i mar~ info- ~
Cind l-am tntilnit din nou pe Christian tn care. I-am spus ·că mă voi sinucide. Christian '?
sala de aşteptare semăna cu un condamnat. nu mai doarme. ~-
- Nu sînt prea liniştită, dragul meu. Mi 27 aprilie · -2
s-au prescris acum raze. Ce vor oare să în- M-a vizitat doamna Canova. Femeia a- ~
semne? ceasta a re o energie tn aparenţă indestructi- .~
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
346
SaDAng - arhiva personală
 " " ~ ~ " .,~
bilă căreia doar eu pot să-i vin de hac. M-a
lmbărbhat cu vorbe simple rare mi-ar fi
7mai , .
E ora 20 ... Christian e aici, sub ochii mei ~
~
fărut bine dacă aş fi fost -cu adevărat bolnavă. întins, foarte slăbit. Sint cîteva zile de cind
La sfîrşit s-a străduit chiar să mă educe se zbate intre viaţă şi moarte, în măsura în -
spiritual: care mai are putere. Dar se simte deja ceva~
- Păzeşte-te, draga mea, de răutate: e mai bine şi va scăpa. ~
arma celor slabi. E frumos să treci peste E e aventură de nenezut pe care am re-
orice obstacol ca să-ţi atingi fericirea, aşa constituit-o eli chiu, ru vai. Vinerea trecută,
cum e definită în mod rezonabil, dar răzbu­ după ce doamna Canova a plecat, Christian
narea urlţeşte cînd ea nu satisface decit ca- s-a dus la biserica unde ne-am căsătorit şi a
priciile unei sensibilităţi care mai intii de mers la duhovnic. O dipă mai tîrziu, preotul
loate ar trebui să servească -inteligenta. Vei rare U spovedea a ţişnit de la locul lui strigind
spune că am interesul să-ţi vorbesc aşa ... după un medic, în timp ce Christian, tinîn-
.\'u neg deloc. , Dar ştii totuşi că te stimez. du-se lţupă el, îl ruga: · '
Po::tte că te distrează, fără îndoială, să tero- -ŞI Iertarea mea! Daţi-mi iertarea! O
rizezi un bărbat căruia îi e frică şi de umbra sa mor!
lui: e un joc de fetiţă, nedemn de dumneata .A. avut ideea să ia o otravă violentă şi să -
si care în curînd n-o să te mai amuze. Ar n:ărt~risească in acelaşi timp şi crima şi
trebui să simti că mie n-o să-mi fie . nicio- sm~~Iderea! O idee de funcţionar. Din -
dată frică! Şi dacă o să mori fără să mă vezi fericire, nu s-a spovedit decît preotului.
că mă-nmoi, o să-mi faci un rău degeaba, D<~:r' pe momen_t mi s-a făcut frică şi acum -
singurul rău pe care elita acestei lumi il dis- îmi pare că revm eu însămi de undev.a foarte
preţpieşte şi pe care Dumnezeu -dacă există departe. N-aş fi crezut c-o să meargă p!nă
- nu poate niciodată să-I ierte. Altădată acolo.
moartea dumitale mi-ar .. fi garantat liniştea,. 8 mai
ce ţi-ar aduce însă dumitale moartea mea? Starea _lui Christian se îmbunătăţeştr, -
Are intr-adevăr resurse infinite, pînă şi ?-ar atunci cînd mă apropii de el să-I îngri-
talente de predicator. Dar mă îndoiesc a fi Jesc, se dă înapoi instinctiv şi mă Iace să -
chiar inflexibilă. Citeodată am scrupule s-o roşesc.
neliniştesc, ca şi cum aş profana o capodo- 10 mai
pe:ă. Dar . o curiozitate yeninoasă mă cu- l-am spus lui Christian că-mi voi distruge
prmde.... testamentul numai dacă imi jură că n-o să-i
3 mai spună nici un cuvînt doamnei Canova. Nu
Alaltăieri după-amiaza l-am rugat pe m-a crezut.
Christian să iasă pentru cîteva'' ore ca să-mi 13 mai
aducă lăcrămioare. L-am făcut să simtă ne- Încă nu mă cred~. -Devine plicticos. Mi-a
voia mea de a fi singură. spus seara cu o voc_e obosită de-abia de
Cum a ieşit pe uşă am scris citeva rinduri auzit... '
pe care le-am ·Jăsat la capătul patului: -Ai să-mi acoperi patW, ci.l benzi de
"Adorm înainte de vreme din justiţia magnetofon. Eşti cea mai rea dintre noi.
în persoană o să-mi ·legene somnul. Urările 15 mai
mele să-mi însoţească bărbatul: mă rog la . qaude a ye~1it ş( a explicat intreaga mis-
Dumnezeu ca închisoarea pe viaţă să-i fie - tifJcare. Christian a suspmat: ~
o învăţătură a ispăşirii". -Vă strădui.ti foarte mult să mă liniş-
Pe urmă am luat o cantitate mare de som- tiţi. .. Sint chiar' aşa de bolnav?
nifere, aruncind cea mai mare parte dintre Claude mi-a şoptit la plecare: -
- comprima te astfel încît să se creadă că le-am - Nu se simte prea grozav, dar la cap este
; inghitit pe toate. ' cel mai atins ... Ce i s-o fi putut intimpla?
- A~ fost salvată în dimineaţa zilei de ieri: Am re:ve!lit Un_gă pat. După o lungă tă- -
~11§ «m înghiţit cam multe somnifere şi sînt. încă .cere Chrlstian rm-a aruncat o privire care
, bolnavă. ~i s-a părut lucidă dar în curînd a început ~

2
~ Christian a şterpe1it scrisoarea mea de
răznunare dar a îmbătrînit cu zece ani şi
y~~=
_Văd limpede. Tu lupţi ca să-mi dai
speranţă iar apoi ca să mi-o iei. .. Nu vrei
~
,..

2
""s: mîi nile-i tremură. Vorh('şte la rîndul lui moarte?- mea, ci frica me_a, şi, pentru asta,
d<· sinu cidere: dar e prea laş! totul ţ1 se pare bun, chiar şi moartea ta.
4 mai . . N-aş fi crezut ni~ioda_tă _că -pt>t să'""'''lrelanşez
~- Doamna Canova a venil ca întotdeauna atita ură . Sînt şr mai vmovat decit îmi în-
~ cu bra.ţ_ele _încărcate· cţe flo ri. Deodată , pri- chjpuiam.... . ·-- ""
~- v tr< a f' l mi-a făc:ut frică . 1'\-a Jipsit mult ca 16 mai
J stt n-am c:u adevărat o criză de nervi. I-am
~st ri ga t fu ri oasă: ~Ii-a fost frig peste noapte. Fereastra era
~ dE schisă. M-am sculat ca s-o inchid: e1"a
~ - Du-te şi te- ngroapă cu florile tale cu zdrobit.in curte, cu bratele în cruce Am iz- g;_
~ tot! O -să-ţi dau întîlnirel hucnit în lacrimi. · · ~
~(! ~~~~~~-.~.>.>~~
347
SaDAng - arhiva personală
 ~~~~~~'X'~<\>~<\>~~.,;>~~~<x>~<x>"lt<x>~<x>~~~~<x>~<x>~~<x>~<x>~ri>·
~... .
Jurnalul doamnei Christian Magny
(Urmare)
~ 21 mai
~ Incă nu-mi vin in fil'e după acest - sfîrşit
a-; lamentabil. Dacă măcar aş fi avut citeva zile
~ mai mult ca. să-1 îmbărbătez! Acum sint
-,~z complet singură . . E trist acest apartament
*'i !n care nu am apucat să ne iubim cu ade-
l vărat ... Am fost crudă ca un copil. Mai bine
, . mă lăsa să mă-nec ...
~ 23 mai
s· Am primit vizfta de condoleanţe a doam-
~ uei Canova care a slăbit· şi mai mult. Din
a partea mea n-a fost nevoie ca să mă stră-
~ duiesc ~rea mult ca s-o fac pe bolnava. .
~ Femela asta e cauza tuturor relelor ŞI o
~- ştie prea bine. • Doamna Christian Magny
~ l-am dat să înţeleagă că mi-am martiri-
Si zat bărbatul pînă în ultJma lui clipă şi mi-am
~ dat seama că această perseverenţ,'i n-a
1 făcutro să se simtă prea în largul ei. Mi s-a
~ • t a fi uluită si J·ignită aidoma unui
~ psihiatru
a paru · un diagnostic
care a pus ' greşit:
~ reacţiile fiinţei pe care credea că o cunoaşte
~ nu erau cele pe care le pre:văzuse. Nimic nu
~. des~umpăneşte mai mult ~a mirosul nebu-
~ n1e1...
~ asupra căruia am reuşit să fac impresie, cu s
a· 12n5 curind
mai ălă .
~ pornesc într-o mare c tor1e:
~ Italia, Grecia, Constantinopole ... O voi face
• ă
~ pe doamna Canova să creadă că plec să m
"a- îngrijesc în Statele Unite...
~ 29 miJ i
~ Plec mîine . Doamna Canova a venit să-şt
.,.~ ia rămas bun. I-am jurat că n-o să mă sinu-
~~ cid niciodată, şi am obţinut încă cinci miii-
"i'~ oane suplimentare pe care mi le-a dat fără
~ să-i pară în aparenţă rău. Ne-am despărţit
a· cu tandreţe. fncă mai speră.
-j
/t.,. Milano, 1 iunie 1949
~ l>oamna .Christian 1\lagny
~ ciUre Agenţia de detectivi particulari
., Angelo, Smitbet C'ie
§1 San Francisco ·
~· s.u.A. . T~.t rog să primeşti,' dragă doamnă...
~ Domnule,
J Vă rog să hin.evoiţi a-mi trimite Ia hotel
';;"~ King George din Atena, cu începere de la
J. data de 17 iunie, un teanc de coli de hirtie
~de scrisori şi plicuri cu antetul unuia din sa-
~ natorille din San Francisco unde stnt tra-
~~ tate bolile de sînge..
~ În lunile care . vor urma am să vă trimit din
_J cînd în cînd o scrisoare într-un plic pe care
~. o veţi expedia cu ştampila oraşului dum-
&: nea voastră.
~. E mai prudent să nu scriu intreaga cores-
4 pondenţă dintr-o dată: cercetarea vechimii
S' cernelurilor m-ar putea trăda.
~ J?acă va sosi cevfl pentru mine .î~ sana-
:~~tonul pe care-I veţ1 alege, vă rog sa expe-
~ diaţi pe adresa Cabinetului de anchete Du-
~
~w~~r~..,.,~~~w~~<>->.,ru?fr~w?r$":;w·%,'~~
348
breuil, la Paris, care imi va retransmite
totul. Da'că aveţi nevoie de o imputernicire
pentru a pune mina pe corespondenţa mea,
vă stau la dispoziţie: acord cea mai mare
importanţă faptului ca nimic să nu fie re-
turnat la expeditorul respectiv.
Nu mă indoiesc că aceste exigenţe nu pre-
zi-ntă pentru dumneavoastră prea mare lu-
cru: Ia ambasada Statelor Unite, ataşatul
comercial mi-a dat cele mai bune recoman-
dări despre Agenţia dumneavoastră.
Vă rog să primiţi, domnule ...
P.S.- Mi-ar plăcea să primesc citeva amă­
nunte despre locul unde chipurile voi sta ...
San Francisco, 24 iunie 194.9 ~
Clinica Sant.a Clam
~
către doamna Paul Canova ~~;
Paris ~
. ~r
Draga mea pt•Jetenă,
Călătoria m-a obosit mult, dar din clipa !§
'>'!k
in· care am so"it aic1· totul e li.ni.şti't <-J·· d1·n ~
u "'
~-
unele puncte de vedere reconfortant: doc- -g-
torul Mac Gregor care conduce sanatoriul ~ '
nu crede a fi vorba de un ·caz grav aşa cum S
am înţeles la Paris. E un bărbat frumos, ~
toate că am slăbit şi obrajii îmi sînt cam sco- ~
b'ţ' D că b d ţ' ~
1 .1. .. . ar se pare & vor a e o reac Ie ~
ob!Şnmlă. , 1 • ~
îţi scriu stind într-un şezlong, pe o terasă 3
care domină golful, tn faţa unei mări liniş- ~
ti te care îmi aduce aminte de indepărtata ~
Adriatică a acelui voiaj de nuntă pentru ~
care, la urma ur~i. iţi sint datoare. ·~
Nu uit de asemenea că datorita bunătăţii ~
dumitale si nt atît ·cte bine îngrijită. Fără ~
îndoială, mi-ai provocat mari emoţii: acttm f .
insă îmi asiguri pacea. Orice profit ai avea~
din asta, aşi~ o ingrată dacă nu ţi-aş ii puţin E
recunoscătoare. ~
Ar fi prea mult dacă ţi-aş cere să-JUÎ tri- Z
miţi cîteva cărţi din Franţa? Cărţi pline de~
spiritualit~te, dacă dorinţa mea nu te face .k
să zîmbeştJ... ~
~
. .~
Paris, 7 iulie 1949 i$-.
Doamna Paul Canova ..S
către doamna Christian Magny ~
San Franclsco ~
D~ag?- mea, . · . . . .'f'
Tmmt cu poşta dm aceeaşi z1 cărţile pe ~
care mi le-ai cerut. Am fost ajutată ca să le .~
aleg de cele mai bune sfaturi şi sper ca ele ~
să-ti facă bine. ~ ·-- ·3'
'l'e-ntorci deci către religie: e Jln iz;,.:gr pe '
care nu-l dispreţuiesc la alţiL Esenţialul~
este, draga mea, ca religia să.ţi facă plăcere, ~
•.
să te rer;onforteze şi să te lumineze-in legă- ~
~ră cu prietenia pe care ţi-o port. Am ac- :g
ţ10nat intotdeauna aşa cum am crezut că~
trebuie s-o fac. Şi totuşi am cQmis destule ~
SaDAng - arhiva personală
 erori... Lipsa mea de credinţă in Dumnezeu
e poater una dintre acestea. lpoteză care,
de altfel, mă lasă complet rece. Dacă un tri-
- bun al oarecare ne tnUmpină acolo sus, triere a
nu se va face deloc tn funcţie de adevărurile
transcendentale, ci mai curind în funcţ.ie de
conştiinţa intimă a fie~ăruia dintre noi şi,
mltlţumesc celui de sus, am conştiinţa
curată.
Dacăpot să-ţi fiu de vreun folos nu şovăi
să recur!Zi la ajutorul meu: şi punga mea şi
timpul meu îţi stau la dispoziţie.
Îmi rog steaua ca să te ocrotească şi să-ţi
redea să_nătatea.
Cu dragoste ...
San Francisco, 20 iulie 1949
Clinica Santa Clara
Doamna Christian Magny
către doamna Paul Canova
Paris
Draga mea prietenă,
Cărţile
pe care mi le-ai trimis mi-au {acut
o mare plăcere nu atit prin calităţile lor
literare, ctt mai ales prin consolarea pe care
mi-ar putea-o aduce, căci am impresia că
mă simt mai bine de citva timp şi sîntem
tn aşa fel făcuţi incit cea mai mică speranţă
de a supravieţui ne separă ca prin vrajă de
adevăruri şi ne face nerecunoscători .
Am făcut de curind cîteva plimbări cu
maşina prin oraş şi chiar prin impt·ejurimi ...
!mbulzeala de pe străzi şt drumuri e uimi-
- toare şi m-a ameţit. M-am gîndit la Paris,
la dumneata, la acele momente pline de
tandreţe pe care le-am petrecut împrEună. : .
C.u prietenie
Paris, 5 august 1949
Doamna Paul Cano'l'a
către doamna Cbristian Magny
San Francisco
Draga mea,
Iată,
în citeva cuvinte, reţeta curajului:
să nu te preocupi de ceea ce nu depinde de
- tine însăţi şi să guşti fiecare bucurie ca şi ·
cum ar fi cea din urmă .
Prima propoziţie nu e originală, dar a o
- pune in aplicare ai nevoie de multă stăpînire
asupra gindurilor ta însăţi .'
Nici a doua nu e original!!. dar ea presn-
- pune o atenţie, aş zice aproape o concen-
trare in bucurie care nu e dată oricui.
Din fericire dumneata exişti ca să m-a
ajuţi!
De cind fericirea mea e ameninţată pu
- ţi-ar veni să crezi In ce măsură mă bucură
fiecare plăcere.
Pe curind. Cu
San Francisco, 21 septembrie 1949
Clinica Santa Clara
Doamna Chrlstlan Magny
către doamna Paul Canova
Paris
Draga mea prietenă,
Sănătatea mea e Intr-un declin rapid şi
toate eforturile celor din jurul meu nu pot s-o
ascundă. Nu am chef de nimic şi obosesc
dintr-un fleac. Singura mea speranţă e să
mor In linişte. Mi s-au mai promis cel mult
doi ani de viaţă. -
Dar sînt crudă să te alarmez astfel, dum-
neata eşti atit de activă, de energică... Cu
attt mai - crudă cu cît dispariţia mea te poate
Mlinişti. Mă Urăsc intr-o· lume artificială
in care timpul nu mai există, unde se şterge
gustul aventurilor celor mai .recente ...
Spune-mi ce trebuie să f.ac ca să poţi
să-mi retragi testamentul. Poate e nevoie
de-o procură?
Părintele Finley mi-a spus într-o zi că
trebuie să facem tot binele posibil înainte
de a părăsi această lume ... Or, eu nu pot să
fac bmele decît prin intermediul dumitale
care e~ti atit de generoasă. M-ar ajuta enorm
să îndur suferinţele mele dacă ai manifesta
la fel de mare interes pentru operele de
caritate ca şi mine... Ţi-ar plăcea oare, de
exemplu, să vii in ajutorul orfanilor - din
Auteuil? Un cec de 20 de milioane te-ar
costa atit de puţin ... M-ar bucura să admir
reci pisa Inainte de a fi prea tirziu .. .
Stiloul mi se pare o povară ... Ultima
transfuzie m-a slăbit foarte tare.
Cu prietenie
P .S. Testamentul e în miinile
lui Chardois din Paris.
Paris, 4 octombrie 194fJ
Doamna Paul Canova
către doamna Chrlstlan Magny
San Francisco
Draga mea,
Ultima dumitale scrisoare m-a
foarte mult. Sper din toată inima
simţi acum mai bine.
Dar nu vreau să te obosesc cu frazeologia
şi îţi anunţ imediat o veste bună: micuţii
orfani au fost copleşiţi, aşa cum mărturi­
sesc piesele justificative alăturate. M-a cu-
prins o bucurie uimitoare care m-a făcut să
mă simt mai tinără şi de aceea îţi mulţu­
mesc.
Mi-am permis să alătur- acestei -scrisori
modalul de procură pe care ai avut amabi-
litatea să mi-I ceri. Trimite-mi-I 'inapoi
semnat de dra~a dumitale mină pe
sărut încă o dată. Nu uitai
Multă sănătate, draga mea! Cu priete-
349
SaDAng - arhiva personală
 ,San Francisco, 19 octombrie 1949
• Clinica Santa Clara
Doamna Cbristian l\lagD'y
_ către doamna Paul Canova
Paris
Draga mea J>rietenă, _ Pe pro(;Ură a căzut tinctură de iod. Ce
Îţi mulţumesc pentru gestul dumitale:
nu aşteptam mai puţin din partea dumi-
tale şi sper -ea să-ţi poarte noroc.
Sint din ce tn ce mai slăbită, imi pierd
dleodată cunoştinţa ... Îmi vine foarte greu
s.l- ţi scriu... ' către maestrul Chardois
· De ce mi-ai trimis d€ja modelul ăsta de
procură?
Cu drag ...
Paris, 31 octombrie 1Q49
,. Doamna Paul Canova
către doamna Cbristian Magny
San Frâncisco . Profesia dumneavoastră v-a obişnuit cu
'Draga mea,
Te rog să-mi ~trimiţi înapoi procura pe
<'a!'e rili-ai cerut-o şi să mi-o returnezi sem-
nată: n-am timp să-ţi explic din ce pricină
';li asta te-ar obosi, dar ai incredere în mine!
f;J vorba de viaţa mea! Fă un efort, draga
mea, şi cerw te va răsplăti.
Aştept răspunsul cu nerăbdare.
San FrancisdJ, 15 noiembrie 1949
Clinica Santa Clara
Doamna Christiim Magny
către doamna Pali} Canova
Paris
Draga mea prietenă,
~ Îţi scriu cu ajutorul unei infirmiere. Aş
vrea să te ajut dar nu mai am putere ... Ar
trebui să mi se ţină mina ... Părintele Finley
mi-a spus că n-ar fi în regulă: am scrupule ...
Diri clipa în care am să pot am să · mă ocup
de dumneata.
Cu prietenie
Paris, 22 noiembrie 1949
Doamna Paul Canova
ciitre doamna Cbristian Magny
San Francisco
Te mai implor încă o dată, draga mea!
Sînt eu însămi bolnavă ... Fă ca să ţi se
1 ină mina cind semnezi dacă· e nevoie: mă
i ncarc eu de scrupulele du mi tale! Te im-
plor! Fă-o cit mai repede! Viaţa mea e in
jocl
Te sărut.
San FrancisctJ, 5 decembrie 1949
Clinica Santa Clara
Doamna Cbristian Magny
către doamna Paul Canova
Paris·
Draga mea prietenă,
Tot infirmiera mea îţi scrie. Voi primi
~ultima împărtăşanie. Ce greu e să mori!
~~
350
AdiQ! Nu mă uita tn rugăciunile dumitale .. .
Te sărut.
P.S. Mi s-a spus că ai incercat să-mi tele.
fonezi... Nu-i nevoie: n-am telefon în ca-
meră.
păcat! Era chiar. aşa de important? ·
Grăbeşte-te să-mitrimiţ.i un alt exemplar ...
Kitzbuhel, 3 decembr.ie
Doamna Christian Magny
notar la Paris
Dragă maestre,
În curind veţi vedea anunţul morţii mele
in citeva ziare pariziene. E vorba, desigur,
de o glumă nevinovată făcută citorva apro-
piaţi pe .c are vestea i-ar putea bucura.
lucruri şi mai rele aşa că vă voi fi infinit
recunoscătoare dacă veţi binevoi să-i păs­
traţi secr~tul pină la noi 'ordine.
.V.ă mulţumesc anticipat şi vă rog să pri-
miţi...
Extras din La Depeche dbr 17 decembrie
1949
Rubrica necrologuri
Conform. ultimei dorinţe a defunctei, sin-
tem rugaţi ca să anunţăm moartea doam-
nei Christian Magny, care a murit primind
im.Părtăşania bisericii, la data de 13 decem-
brie, la San Francisco, după o lungă şi grea
boală.
Acest anunţ ţine loc de ferpar.
Paris, 20 decembrie
Seful Serviciului Daune
âl Asigurărll or din Paris
către Seful Serviciului Daune
al Asi~ărilor din L"Rusanne
în legătură cu cazul
Domnule,
Veţi găsi alăturat copia unui al şaselea
raport semnat de inspectorul Andre Beluin.
După cum ştiţi, fiecare redeschidere a anche-
tei a fost un e~c. De data aceasta eşecul e,
se _pare, defimtiv.
La 18 decembrie, aflind că doamna Ga-
nova a manifestat dorinţa ca să- I intll-
nească pe inspectorul însărcinat cu ancheta,
m-am dus la această doamnă pe Cftlea Ob-
servatorului către orele 22.
Am găsit-o in birou, pe punctul de a
arde ultimele teancuri de bani .pe care i-a
scos de la bancă in cursul zilelor .Precedente
(în jur de o sută patruzeci şr ,cinci de mili-
oane, după cum deja e sen'lnal~t). ~
SaDAng - arhiva personală
 Doamn~ Canova ~ărea bolnavă. M-ă
- primit tofuşi cu amabilitate. Am intrebat-o
in legătură cu motivele unui gest attt de
~ 'uimitor şi ea mi-a. răspuns ztmbind:
-V-am dat mult de furcă ptnă-n aceas-
tă seară şi-m'i cer iertare. Nu v-am chemat
- in nici un caz ca· să vă sfidez: am ars aceşti
bani pentru că-mi aparţin, i-am ciştigat
cu greu, nu văd pe nimeni căruia să-i las
~
şi in curind voi muri.. . Averea aita n-a
treagă imi pare nouă iar trecn:tul imi devine
tot m.ai străin, ca şi cum ar vrea să se separe
de mine filÎ'ă nici o speranţă de a se rein-
toarce. O să mergem .la Paris in primăvară
şi o să distrug acel nenorocit de testament.
Am s-o fac pentru dumnea-t a, care ai suferit -
atit de mult din pricina copilăriilor mele: ·
o fac mai ales pentru soţul meu: dacă ar fi
să dispar - vorbesc despre asta de atita -
vreme· - mi-ar părea rău ca faJllilia lui să

1
- 2( a~us fericire nimănui; e foarte bine c-a fie dezonorată. Aceşti ţărani austrîeci nu
dispărut... , pot să primească fără repercusiuni astfel
- ln schimb, am o veste bună pentru ~um- de veşti. -
- neavoastră: cazul Canova va h lănrur1t in De data asta e o promisiune serioasă. E ~
curind ... O să aveţi bucuria. profesională intotdeauna un ultim act intr-o·· comedie
- ca să constataţi că intuiţiile dumneavoastră iar aceasta n-o să facă excepţie de la regulă:
au fost juste in cea mai mare parte şi nu ta- o să fie fericiti
- lentul v-a lipsit ca să limpeziţi lucrurile. t~i mai rămtne să-ţi cer ier~e, ceea ce -

~
• Am incercat să smul(S mai multe de la ea,"
- 'dar_ a schimbat discuţia şi mi-a dat să în-
ţeleg că vrea să-şi pună capăt zilelor ...
• Am mai vorbit de tot felul de fleacuri
bind porto, in timp ce ea răscolea ceimşa
- banilor. Cind i-am SJ?US că doamna Magny
• se află la Kitzbiihel ŞI vrea să se mărite in -
.curind cu un ghid, m-a privit br,usc cu ochi
mari şi a leşinat.
Şi-a revenit cu greu. Plinu· 'd şi rizind
- a suspinat de mai multe ori
_ Dumnezeule l Dumnezeule ! Ce · prostie !
fac ca să: mi uşurez conştiinţa fiindcă altfel
nu-mi inchipui c-am s-o obţin şi de altfel -
nici n-o merit. ·
Dar poate c-o să mă urăşti mai puţin
cind o să afli de ctt curaj am avut nevoie -
ca să-ţi fac râu. Vaii această execuţie cu
Incetinitorul, această punere tn aplicare a -
unor planuri la care m-aro gindit indelung
şi in . amănunţime avea citeodată poticneli -
puerile care mă . ameţeau ...
· Astăzi pricep doar că nu mă pot opri să
te iubesc şi să te admir. Eşti fascinantă ca ·

~
Apoi şi-a venit in fire neaşteptat de re- un model pe care ·eşti dornică să-I imiţi,
- pede. dar .pe care visezi să-I distrugi aşa cum te
. Cind m-a condus mi-a zis in glumă·: dezbari de un reproş mut.•.
- La urma urmei, domnule, v-am che-
mat numai ca să asistaţi la un dezastru.
Nu-mi pnrtaţi :pică şi fiţi sigur de un lucru:
o să mai trăiesc multă vreme, tmi voi re-
~ face viaţa! Iar in ceea ce priveşte misterul
_ Canova, să-i lăsăm pe nepoţii noştri să-1
dezlege.
Cu orice talent ·· m-o fi creditat doam~
na Canova, imi este greu să dau acestei
- vizite o explicaţie co erentă. ..' Dar suma

2 totală a asigurării ~-a dus pe .apa simbetei

- aşa că e zadarnic să continuăm cercetăl'ile
mai departe. ' · · -
~~$! lmi permit totuşi să sugerez că ar fi pre-
~ ferabil ~a doamna Canova să-şi refacă viaţa
s; fără noi.
KitzbiiJwl, 20 ianuarie '1950
~Doamna Christian Magny
cit~ doamna Paul Canova.
Paris
Dragă doamnă, ·
Am plăcerea de a vă anunţa apropiata
- mea căsătorie cu un băiat cinstit din acest
_ or~şel . unde m-!111} oprit după lungi pere-
grmări. Făt'ă îndojall).. nu e prea inteligent,
_ dar me toate celelalte calităţi, ceea ce este
S' foar•.e mult, şi il iubesc, ceea ee este extra-
~ o'rd1uar: e pentru prima oară ctnd mi
.s se-nttmplă eu-.adev:ărat aşa · ceva. Lumea tn-
- ~- ·. -
~~~~~~<'4
351
SaDAng - arhiva personală
-t~ ... '
aşadar să aveţi răbdare ptnă 1~ ~~
1 Î 1 '

~ Un an bun, doamnă. lncearc!t să nu mai Trebuie ..

·:~~omori prea des: chiar dacă e vorba de topirea ,zăpezii. . Vă rog slt primiti...
$!1 scop1Pl'i sănătoase, te-aş iubi mai puţin.
-~~ A dumitale admiratoare · Paris, 18 aprilie 1950
·Doamna Paul Canova
Paris, 2 februarie 1950 către Sindicatul de organizări de excursii
Doamna ,Paul Canova , din Kitzbiihel
către doamna Christian Magny Austria
Kitzbtihel
Austria Domnule,
Fiind îndrăgostită de minunatul dum-
Dragă doamnă, neavoastră Tirol pe timpul anotimpului
Eşti iertată dinainte: vreau să spun că frumos, vă rog să-mi spuneţi din ce moment -
dacă vreodată aş avea ocazia ca să-ţi fac sint aut!>rizate din nou lungile excursii pe
vreun rău fără ca să trag vreun profit m-aş . care le doresc. Puteţi prevedea după anu-
abţine de la asta cu plăcere. · mite semne cind se vor topi zăpezile in
Dragostea ţi-a deschis ochii: ar fi fost şi acest an?
mai sigur dac-ar fi fost vorba de raţiup.e ... Vă mulţumesc şi vă- rog să primiţi...
Vă rog să primiţi,dragă doamnă .. / .
J;xtras din La ,Depeche din 29 mai 1900
Extras din La Depeche din 23 martie
1900 . . La Kitzbuhel au fost descoperite corpurile _
Dramatic accident în mlÎnţi in ·apropiere domnului Richter şi ale domnului şi doam-
de IDtzbiihel. . nei Nicholson care au fost acoperite de cătl'e
o avalanşă, aşa · cum ·am mai anunţat in nu-
o. avalanşă de primăvară a surprins un mărul nostru din 23 martie. Cu toate că -
grup de schiori in Tirolul austriac. Patru zâpada e aproape topită, corpul doamnei
persoane sint date dispărute: domnul şi Richter n-a f'ost găsit.
doamna Richter, din Kitzbuhel, şi o pereche Se fac tot soiuL de presupuneri tn legăturii.
de turişti britanici ale căror nume tncă nu cu această dispariţie.
le-am aflat.
_Muntele nefiind prea sigur tn acest ano- Extras din La Depeche din 6 iulie 1960
timp, cercetările nu vor fi continuate şi vor Veşti din Kitzbiihel
fi reluate după topirea zăpezii. • Din nou despre misterul Richter .
Domnul Richter era un ghid foarte sti- Un corp de femeie, care pare a fi cel al -
mat, care nu lasă în urma lui decit regrete. doamnei Richter, a fost descoperit la aproape
Soţia lui nu era decit fosta doamnă Magny,
opt sute de metri de locul accidentului de
care a făcut pentru o vreme să se vorbească către un păstor din imprejurimi.
despre ea la cronica judiciară in timpul Făcut curios de un roi de muşte care zbu-
afacerii cazului Canova. rau mereu deasupra unei stinci, tînărul s-a ~
trezit tn cu.rtnd cu surpriză in prezenţa unui
Paris, 24 martie 1950 cadavru
Doamna Canova in parte ascuns de pietre. _
Poliţia austria că anchetează şi caută
către maestrul Chardols
pe cel care a incercat s-o îngroape pe de-
notar la Paris functă. Ea se întreabă în special de ce orice
Dragă maestre, obiect care ar permite o identi{jcare rapidă -
Sînt tntructtva interesată de deschiderea a dispărut. · ~
testamentului clientei dumneavoastră, doam- Verificările dentare sint tn curs şi vor .-
na Richter, recent dispărută tntr-11n ac- aduce în curînd li1mină in acest caz.
cident pe munte. Sînteţi attt de bun ca
să-mi precizaţi cind va avea loc această Declaraţie d·escoperită de l'iltre poliţie la ~
formalitate? doamna Canova la data de 'i , iulie 1960 )S~··
Vă mulţumesc anticipat şi vă rog să pri-
miţi ...
Nu mai am decît citeva ore de trăit. -
Poate c-am greşit ... ln acP-st caz o implor
pe Sfinta Fecioarâ să se roage pentru ,mine.
Poliţii! poate sâ vinil.; e timpul sâ cobor în
garaj, sâ dau drumul la motorul Rolls-Roy-
ce-ului şi să mă in tind tn ·el: @. llfl-sieriu pe
măsura pulberii mele.

352
SaDAng - arhiva personală
 - Am uitat
ehi briturile.

Desenede V. O lAC

Realizarea Almanahului revistelor Flacăra şi Rebus a fost asigurată de :

ION O. GOIA 1 .· . b'l'

ALEXANDRU PĂSĂRIN - red~tora responsa 11

Prezentarea artistică , foto şi tehnoredactare: Paul Agarici, Aurel Ştefan Alexan-

drescu, Lucian Teodorescu şi Mihai Zgubea
Corectura: Vlorica Puică şi Let~ia Capră

Coperta a IV-a : ceramică de Horezu

Tiparul executat la Combinatul poligrafic "Casa Scinteii ", sub comanda nr. 60391
Bucureşti , Români a

Lei: 30