DETERMINAREA POTENTIALULUI AGROTURISTIC AL ZONEI NOVACI -

JUDETUL GORJ

1. STUDIU PRIVIND POZITIA SI ACCESIBILITATEA

1.1. Asezare si pozitie in teritoriu
Orasul si teritoriul sau administrativ este traversat de drumul transalpin DN 67C (DN 67 -
Novaci - Obarsia Lotrului - Sugag - Sebes/E81, 148 km), care traverseaza patru judete (Gorj,
Valcea, Alba, Sibiu) si trei munti (Parang, Lotru, Sureanu), din Grupa Parang a Carpatilor
Meridionali. Altitudinea maxima a acestui drum transalpin este atinsa în Pasul Urdele, la 2.141
m altitudine, fiind cel mai inalt pas rutier din Romania. DN 67C mai este cunoscut si sub
numele de "Drumul Regelui", fiind construit in timpul domniei regelui Carol al II -lea, inainte
de cel de-al doilea razboi mondial.
Teritoriul administrativ al orasului are o suprafata de 24.250 ha (din care 6.608 ha este
teren agricol, 10.133 ha sunt acoperite cu paduri, iar 960,82 ha reprezinta teren intravilan) si se
intinde spre nord pana in creasta principala a Muntilor Parang. Are in componenta patru sate
apartinatoare - Bercesti, Hirisesti, Pociovaliste si Sitesti, impreuna cu care totalizeaza 6.216
locuitori si are ca vecini comunele: Baia de Fier spre est, Malaia si Voineasa spre nord, Crasna
spre vest, iar spre sud, Bengesti Ciocadia si Bumbesti Pitic. De orasul Novaci apartine si
Complexul turistic Ranca, situat la circa 1.600 m altitudine, pe muntele Cornesu.
Intre aceste limite, altitudinea variaza de la 360 m - in extremitatea sudica a teritoriului
administrativ (satul Pociovaliste), la 2.337 m - in Vf. Mohoru sau 2.365 m in Vf. Setea Mare,
situate pe creasta principala a Muntilor Parang.
Asemenea intregii zone submontane dintre Gilort si Bistrita Valcii, populatia Novaciului
a suferit puternice influente demografice si etnoculturale dinspre satele Marginimii Sibiului sau a
Vaii Sebesului. Rezultatul acestor influente se regaseste in graiul, portul si traditia pastorala
asemanatoare satelor de peste munte, ceea ce reprezinta puncte forte in dezvoltarea turistica a
localitatii. Pastrarea acestui patrimoniu etnocultural trebuie sa se inscrie, alaturi de dezvoltarea
infrastructurii si a utilitatlor, intre obiectivele principale ale strategiei de dezvoltare a localitatii.
1.2. Accesibilitate si infrastructura
Judetul Gorj este traversat de drumuri judetene si este accesibil prin reteaua de drumuri
nationale de buna calitate (1.500 km de drumuri la nivelul judetului). In 2-5 ore se poate ajunge
intr-unul din marile centre ale tarii - Bucuresti, Timisoara, Craiova.
Transportul pe calea ferata este foarte important pentru judetul Gorj. Ruta nationala
(Timisoara - Bucuresti) traverseaza intregul judet si in cadrul judetului cele sase orase
importante, dar si alte 35 de alte localitati, sunt conectate la calea ferata. Aeroport nu exista.
Pozitia localitatii, de-a lungul DN 67C si cu acces la DN 67 (importanta cale rutiera de
transport la nivelul regiunii) precum si existenta unui potential turistic de valoare deosebita, a
favorizat dezvoltarea infrastructurii generale si a unor utilitati sau dotari tehnico-edilitare.
Infrastructura generala existenta in localitate:
- DN 67C, din care 39 km pe teritoriul administrativ al orasului;
- DJ 665 (E 79 / Curtisoara - Crasna - Novaci - Baia de Fier - limita judet) - din care aproximativ
10 km sunt pe teritoriul administrativ al orasului;
- DJ 665D (Pociovalistea - Sitesti - Bumbesti Pitic/DN 67) - din care aproximativ 4 km sunt pe
teritoriul administrativ al localitatii;
- DC11 (Pociovalistea - Novaci) - 2,15 km;
- DC 12 (Bercesti - Zorilesti) - din care aproximativ 3 km sunt pe teritoriul administrativ al
localitatii;
- DC 19 (Balcesti - Pociovalistea - Novaci) - din care 7 km sunt pe teritoriul administrativ al
localitatii
- parcari - suprafata totala de 2.650 mp; parcuri si spatii verzi - doua parcuri cu 300 mp suprafata.
2. STUDIU PRIVIND CADRUL NATURAL
2.1. Relieful zonei
Pozitia localitatii, in arealul Subcarpatii Olteniei si pe versantii sudici ai Muntilor Parang,
determina varietatea si structura reliefului, tipul de vegetatie si lipsa surselor de poluare,
elemente determinante in constituirea cadrului natural al teritoriului administrativ ce apartiune
orasului Novaci. Prin urmare, localitatea beneficiaza de locuri atractive, pitoresti, cu un climat
favorabil recrearii si petrecerii timpului liber, de numeroase obiective turistice spre care se
indreapta anual numerosi turisti.
 Judetul Gorj se intinde pe o suprafata de 560.174 ha, suprafata ce acopera partial trei
forme de megarelief distincte:
 Dealurile Piedmontului Getic;
 Depresiunea Subcarpatica a Olteniei;
 Lantul Carpatic Meridional.
La nivel de macrorelief, formele mentionate mai sus se grupeaza astfel:
Dealurile Piedmondului Getic:
 Sectorul de vest pana la Tg-Jiu (Dealurile Motrului);
 Sectorul dintre Jiu si Rosia de Amaradia;
 Sectorul de est.
Depresiunea Subcarpatica a Olteniei:
 Dealurile externe;
 Depresiunea externa sau Depresiunea Tg.-Jiu - Campu Mare;
 Dealurile interne;
 Depresiunea interna.
Lantul Carpatic Meridional:
 Sectorul dintre Motru si Jiu (Muntii Vulcanului);
 Sectorul dintre Jiu si Oltet (Muntii Parang);
 Sectorul Vest Oltet (Muntii Negoveanu).
Pe fondul miscarilor tectonice, acest relief a fost determinat in mare masura de reteaua
hidrografica, ce strabate judetul de la nord la sud, prin procese de sculptogeneza.
 2.2. Clima:
Datorita faptului ca, judetul Gorj acopera terenuri cu altitudini cuprinse intre 90 si 2.518
m, datele climatice difera mult de la o zona la alta. Temperatura medie multianuala variaza de la
10,8 0C (Cruset, Tantareni, Ionesti) la 10,20C (Tg-Jiu) sau 4,50 C in zona cea mai inalta a
Muntilor Vulcan-Parang-Negoveanu.
Precipitatiile medii anuale sunt cuprinse intre 585 mm (Tantareni) si 750 mm (Tg-Jiu),
peste 1.500 mm in zona cea mai inalta a Lantului Carpatic Meridional.
Vanturile dominante sunt din directia NV-S-SE, dar in general frecventa si intensitatea lor creste
pe masura ce ne deplasam spre nord.
2.3. Vegetatia
Vegetatia naturala: din acest punct de vedere, cea mai mare parte a judetului Gorj se
incadreaza in zona de padure, zona care la randul ei se etajeaza pe specii dominante: subzona
padurilor de Quercineae, subzona fagului si subzona padurilor de conifere. Pe formele cele mai
inalte, la peste 1.800 m altitudine intalnim zona padurilor alpine.
Din punct de vedere al vegetatiei naturale ierboase, predomina speciile mezofite acidofile.
Flora se compune din peste 2000 de specii de plante de tip submediteranean, pontic,
balcanic si balcano-dacic. Zona padurilor de foioase ocupa in sudul judetului dealurile dintre
Gilort si Jiu si inaltimile de peste 200 m, constand in paduri de cer si garnita, fag si gorun. In
padurile de quercinee intalnim elemente termofile: mojdreanul, Hedera helix, curpenul de
padure. Pe stancariile calcaroase din Muntii Valcan si Mehedinti apar elemente floristice de
climat cald ca: alunul turcesc, scumpia, liliacul salbatic, ghimpele. In valea Sohodolului de
Runcu se intalnesc si mici palcuri de pin negru, iar la poalele Muntilor Valcan se dezvolta paduri
de castan brun. In zonele de munte apar pajisti cu paius rosu, iarba vantului, iar pe calcare, pajisti
de stancarie. Etajul padurilor de molid ocupa suprafete foarte restranse pe versantii sudici ai
Muntilor Parang, fiind alcatuit din paduri de brad si molid. Etajele subalpin si alpin
caracterizeaza extremitatea nordica a judetului ce depaseste 1900 m atat in Parang, cat si in
Muntii Godeanu.
Vegetatia cultivate este de o mare diversitate, datorita conditiilor climaterice, care permit
acest lucru. Exceptand zona de munte, in judetul Gorj se cultiva pe arii extinse plante cerealiere,
legume, plante tehnice, specii pomicole, vita de vie, inclusiv unele specii de clima calda.
 In munti inalti, coniferele sunt in lupta cu fagul, cu mesteacanul, cu plopul, chiar mai sus
de 1.600 m. Ele urca in schimb pana spre 2.000 m, lucru rar in Carpatii nostri. Fagul constituie
esenta principală, atat in munti si in depresiune, cat si pe dealurile de peste 500 m. Pe dealurile
mai joase, culmile sunt inca acoperite de foarte intinsi codri de stejari. Pe scurt, in acest judet, ca
si in cele vecine dinspre Apus, limita superioara a padurilor e mai ridicata decat in restul tarii.
Complet despadurite sunt numai vaile cu terasele si cu povarnisurile lor inferioare si depresiunea
de sub munte. O mentiune speciala merita vegetatia de tip mediteranean din depresiunea Tg.-
Jiului ( vita, care creste neingropata si agatata de copaci, padurile de castani dulci, etc.).
Solurile, ce caracterizeaza landsaftul judetului Gorj, pot fi impartite in trei mari categorii:
soluri zonale; soluri intrazonale; soluri neevoluate.
1. Solurile zonale - sunt cele mai frecvent intalnite si sunt specifice conditiilor naturale
intalnite in judetul Gorj. Acestea se incadreaza in urmatoarele clase:
 clasa argilovisolurilor, cu solurile: sol brun argiloiluvial; sol brun luvic; luvisol albic;
planosoluri;
 clasa spodosolurilor: sol negru acid; sol humicosilactic;
2. Soluri intrazonale:
 clasa combisolurilor: sol brun emezobazic; sol brun eumezobazic; sol rosu (Tera Rossa);
sol brun acid;
 clasa solurilor hidromorfe: lacoviste; sol gleic; sol pseudogleic;
3. Soluri neevoluate: litosol; regosol; protosol aluvial; sol aluvial; erodisol; coluvisol;
protosol antropic.
2.4. Fauna
Lumea animala ce populeaza padurile de foioase este reprezentata prin: cerb, cerb
lopatar, colonizat in bazinul Tismanei, caprior, mistret, urs, jder, cocos de munte, veverita, ras,
pisica salbatica, alunar, vipera cu corn, scorpionul, broasca testoasa de uscat. In etajul subalpin si
alpin intalnim: capra neagra, alaturi de care traieste endemismul carpatic.
2.5. Hidrografia
Hidrologia judetului Gorj se caracterizeaza prin trei aspecte esentiale:
 reteaua hidrografica;
 apele freatice;
 apele pluviale sau de suprafata.
 Reteaua hidrografica ce strabate judetul Gorj de la nord la sud apartine jumatatii
superioare a Bazinului Hidrografic al Jiului si o mica parte a Bazinului Hidrografic al Oltetului.
Cursurile de apa permanente isi au originea in munti, au o mare frecventa si un curs periodic
torential. Cursurile de apa secundare au un regim nepermanent, in exclusivitate torential.
Apa freatica - pe ansamblu judetului Gorj, aceasta se afla la adancimi diferite si in
general se coreleaza cu forma de relief. Pe formele de relief inalte se afla la adancimi de peste 10
m, pe terase si luncile inalte se afla la adancimi de 5-10 m, pe joase la adancimi de 3-5 m, iar in
apropierea cursurilor de apa se afla la 0-3 m.
Apele pluviale - pot sa fie permanente sau temporare, apar forme de relief negative si se
coreleaza cu drenajul intern, dar nu numai.
Reteaua hidrografica apartine in majoritate unui singur bazin colector, Jiul, care aduna
apele mai multor afluenti: Sadu , Tismana, Jiltu, Motru, Gilort, Amaradia s.a. de pe o suprafata
de peste 10 mii mp. Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de
cursurile superioare ale Oltetului si Cernei. Numeroase lacuri naturale: Galcescu, Slaveiu , Mija
si antropice: Cerna, Ceauru.
Exceptie fac extremitatile NE si NV ale judetului, care sunt drenate de cursurile
superioare ale Oltetului (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 130 kmp si o lungime de 30
km) si Cernei (in judetul Gorj cu o suprafata de bazin de 230 kmp si o lungime de 24 km).
Densitatea medie a retelei hidrografice in judetul Gorj este de 0.5 km/kmp. Raurile ce strabat
teritoriul judetului Gorj asigura o densitate medie a retelei hidrografice de 0.5 km/km², cu un
debit multianual specific de apa de 40 l/sec/km² in zona montana inalta a muntilor Godeanu si
Valcan si 2-3 l/sec/km² in zona piemontana de sud.
Pe teritoriul judetului Gorj exista lacuri naturale de origine glaciara existente (in Muntii
Parangului) dintre care mai mari cu apa permanenta sunt : Galcescu (S = 3 ha, ad. max. = 9.3m),
Slaveiu (S = 0.25 ha, ad. max. = 2.8 m) , Mija si Pasarea (S = 0.3 ha, ad. max. = 3 m).
Exista deasemenea lacuri antropice dintre care se mentioneaza lacul de acumulare Cerna
(sau Valea lui Iovan) situat pe raul Cerna, cu un volum util de 120 mil. mc (inaltimea max. a
barajului 110.5 m) si Lacul Motru cu un volum util de 3 mil. mc (inaltime max. A barajului 49
m). Ambele acumulari fac parte din Complexul hidrotehnic si energetic Cerna -Motru -Tismana,
executat cu scopul principal al asigurarii apei industriale si potabile pentru consumatorii din
bazinul mijlociu al Jiului si, in subsidiar, exploatarea hidroenergetica. La acestea se adauga
acumularea Vaja (volum util cca. 2 mil. mc) si acumularea Clocotis (volum util cca. 5 mil. mc)
pe raul Bistrita.
In cadrul programului de amenajare hidroenergetica a raului Jiu, sectorul Valea Sadului
.Tg. Jiu va fi amenajat energetic prin 5 centrale hidroelectrice cu o putere totala de 80 MW si o
productie de energie in anul hidrologic mediu de 193 GWh/an. Acumularea Valea Sadului ( in
constructie) realizeaza un volum total de 306 mil. mc si este proiectata pentru a satisface
cerintele complexe ale zonei (in prezent sistata, in conservare). Acumularea Tg. Jiu are un volum
util de 1,330 mil mc, iar Acumularea Vadeni cu un volum proiectat de 4 mil. mc, in prezent are
un volum util de numai 0.8 mil. mc, datorita colmatarii cu suspensii de carbune din bazinul
carbonifer Valea Jiului.
2.6. Ocrotirea naturii
Agentia pentru Protectia Mediului Gorj este institutia de specialitate a administratiei
publice centrale, aflata in subordinea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, cu
competente in implementarea politicilor si legislatiei din domeniul protectiei mediului la nivelul
judetului Gorj.
Agentia pentru Protectia Mediului Gorj a fost infiintata in anul 1990.
APM Gorj este menita sa actioneze pentru a asigura populatiei un mediu sanatos in
armonie cu dezvoltarea economica si cu progresul social al Romaniei.
APM Gorj isi indeplineste misiunea prin exercitarea urmatoarelor atributii:
 planificarea strategica de mediu;
 monitorizarea factorilor de mediu;
 autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului;
 implementarea legislatiei si politicilor de mediu la nivel national, regional si
local;
 raportarile catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului, pe urmatoarele
domenii: calitatea aerului, schimbari climatice, arii protejate, contaminarea
solului, apa.
Responsabilitati
 asigurarea suportului tehnic pentru fundamentarea actelor cu caracter normativ, a
strategiilor si politicilor sectoriale de mediu armonizate cu acquis-ul comunitar si
bazate pe conceptul de dezvoltare durabila;
  implementarea legislatiei din domeniul protectiei mediului;
 coordonarea activitatilor de implementare a strategiilor si politicilor de mediu la
nivel national, regional si local;
 autorizarea activitatilor cu impact asupra mediului si asigurarea conformarii cu
prevederile legale;
3.2. Structura populatiei
In centrele urbane, in functie de structura lor economica, populatia este ocupata in diferite
ramuri de productie si servicii.
In municipiul Tg-Jiu, in care sunt dezvoltate cele mai importante ramuri economice si servicii
din toate domeniile, lucreaza un numar mare de salariati
Ingrijoratoare este cresterea mortalitatii in cazul nou-nascutilor, paralel cu mentinerea la
un nivel ridicat a numarului deceselor sub 1 an, urmare a dotarilor precare din unitatile sanitare
gorjene, in 2005 inregistrandu-se 29 nascuti morti si 56 decedati sub varsta de un an.
Viitorul incert pentru cei mai multi dintre gorjeni, determinat de nesiguranta locului de
munca, veniturile reduse, imposibilitatea asigurarii conditiilor minime necesare duc la
micsorarea dorintei de a intemeia o familie si in special de a avea copii. Ocupatia populatiei se
diferentiaza in functie de pozitia in teritoriu a asezarilor si exploatarea resurselor naturale.
Astfel, la contactul culoarului depresionar cu muntii, ocupatia principala este cresterea
animalelor, cultura pomilor fructiferi, a cerealelor si lucrul la exploatarile forestiere in zona
montana. In Subcarpati si Podisul Getic se intensifica cresterea animalelor, cultura cerealelor, a
pomilor fructiferi, a vitei de vie, iar in lungul vailor cultura legumelor si zarzavaturilor.
In centrele de exploatare a carbunelui si petrolului, o parte din locuitori lucreaza ca
mineri si sondori sau ca muncitori la termocentralele Rogojelu, Turceni si microcentralele de pe
raul Gilort, Susita, Seaca.
3.3. Industria
Gorjul este un judet bogat in resurse naturale diverse, unele dintre ele exploatate si
utilizate de industriile de profil, altele asteptand inca aparitia posibilitatilor si oportunitatii
folosirii lor.
Principalele resurse ale solului si subsolului judetului Gorj sunt:
Lignit
Depozitele mari de lignit se gasesc in Rovinari, Jilt si Motru. In Gorj, depozitele de lignit
se afla la 50-180 m. adancime. In cele trei zone, depozitele sunt exploatate prin mine subterane
sau de suprafata. Rezervele sunt estimate la peste 1 miliard tone, care, lucrand la productivitatea
maxima a minelor existente, vor mai dura 40 de ani. A inceput deja sa se renunte la exploatarea
depozitelor de adancime datorita costurilor mari .
Capacitatea medie calorica este cuprinsa intre 1600 kcal/ kg (pentru minele de suprafata) si 1900
kcal/ kg (pentru cele de subteran), cenusa obtinuta se ridica la 40%, iar continutul de apa este de
35-42%. La Rovinari, continutul de sulf se ridica la cca.1,5%.
Capacitatea calorica scazuta face necesara adaugarea gazului natural la termocentrale, pentru
sustinerea procesului de ardere, ceea ce duce la cresterea pretului de producere a energiei
electrice.
Petrol
Extractia de petrol a inceput in 1947 in Gorj. Principalele zone pentru productia de petrol
sunt: Ticleni, Bustuchin si Colibasi. Rezervele de petrol se afla la o adancime cuprinsa intre 1000
si 5000 m. La nivelul prezent de productie este de asteptat ca rezervele sa dureze inca 40-50 de
ani. Continutul de sulf in petrol variaza intre 3-5%, iar capacitatea calorica se situeaza sub 8763
kcal./kg. In afara de productia de gaz petrolier lichid si etilena la Turburea, nu mai exista
intreprinderi pentru procesarea petrolului in judetul Gorj.

Gaz natural
Gazul natural se afla in principal in asociere cu petrolul. Resurse majore se gasesc la
Bustuchin, Stoina si Turburea. In judetul Gorj se gasesc aproximativ 35% din rezervele de gaze
naturale ale Romaniei. Ca si in cazul petrolului, nici pentru gazele naturale nu exista industrie
chimica de procesare in judetul Gorj. Calcar Depozitele de calcar se afla in zonele de munte ale
judetului, in principal in zona localitatilor Suseni si Dobrita, aflate la mica distanta de municipiul
Tg-Jiu. Calcarul din zona, de o calitate buna a fost exploatat pana de curand prin Cariera Suseni,
aflata la nivelul Platformei Gornovita, la o adancime de 700 metri, stopandu-se odata cu
incetarea activitatii de producere a cimentului la combinatul de la Birsesti, apartinand grupului
Lafarge Romcim.
Marmura
In judetul Gorj se gasesc doua depozite importante de marmura. Unul dintre ele,
continanad marmura alba pura, nuantata alb, galben, cenusiu si gri, de tip carbonic, este localizat
in nordul muntilor, pe raul Bratu, un afluent al Jiului, la aproximativ 35 km. nord de mun. Tg-
Jiu. Zona este accesibila printr-un drum neamenajat. Cele mai apropiate facilitati de incarcare a
trenului pentru transport se afla la aproximativ 8 km.departare. Exista facilitati de alimentare cu
energie electrica. Depozitul se afla la suprafata pe un perimetru de 2,5 cu 25 km., gata sa fie
exploatat. Rezervele sunt estimate la 120 mil. m.c. si este considerat viabil din punct de vedere
economic. Cel de-al doilea depozit, avand marmura neagra, necesita exploatarea prin tehnici
subterane nefiind viabil economic.
Argila
Exista depozite de argila la Lelesti, Pestisani, Bradiceni si Rovinari. Argila de la Lelesti
este potrivita pentru productia de ciment si caramida, fiind utilizata de combinatul de la Birsesti
pana de curand, cea de Pestisani este folosita pentru olarit, argila de la Bradiceni pentru
productia de teracota. Rezervele de la Rovinari, cu un procent ridicat de silicat, asezate deasupra
rezervelor de lignit si au fost estimate la 400-500 mil. tone. Argila de aici nu a fost exploatata
inca, fiind considerata potrivita pentru fabricarea caramizilor si tiglelor.
Granit
Exista depozite de granit obisnuit (gri), exploatate in doua cariere pentru a fi utilizate in
productia de ciment si in constructia drumurilor si cailor ferate. Una dintre cariere se afla pe raul
Bratu, in apropierea celei de marmura. In Gorj se mai gasesc depozite de granit rosu, roz sau
verde, neexploatate. Urmare a rezervelor de care dispune, intre ramurile industriale ale judetului
Gorj se remarca industria extractiva, principala sa componenta fiind extractia carbunelui
necocsificabil - lignit in doua mari bazine, Motru si Rovinari, industria producatoare de
electricitate, reprezentata prin marile termocentrale de la Turceni si Rovinari, dar si prin o noua
componenta, productia in hidrocentrale, precum si industria constructiilor de masini si cea
prelucratoare.
Exploatarea lignitului isi are inceputurile in urma cu peste 30 de ani, contribuind de-a
lungul timpului la ridicarea judetului Gorj pe primul loc, in ceea ce priveste dezvoltarea
economica. Extractia lignitului a avut si are in continuare un mare impact asupra intregii
economii a judetului.
 De aceea, principala problema judetului o constituie scaderea consumului de energie
electrica al Romaniei, ca si orientarea spre alte forme de obtinere a acesteia, cum ar fi gazul, apa,
energia nucleara si petrolul, cu costuri mai reduse. Ca raspuns la acestea au fost luate deja o serie
de masuri, in directia reducerii costurilor prin renuntarea la exploatarile subterane.
Industria prelucratoare este reprezentata prin: industria alimentara si a bauturilor,
industria prelucratoare a cauciucului si a produselor din plastic, prelucrarea lemnului si
producerea de mobila, industria producatoare de confectii si imbracaminte, industria tutunului,
industria materialelor de constructii, sticla ceramica si ornamentala.
Principalii agenti economici ai industriei judetului Gorj sunt:
Compania Nationala a Lignitului Oltenia Tg-Jiu, prin unitatile sale extrage, prepara si
livreaza lignit catre marile termocentrale de la Isalnita, Rovinari si Turceni, principalii
beneficiari, alte unitati industriale si gospodariile populatiei. Rezervele industriale confirmate
sunt de 2,2 miliarde tone de lignit, situate pe teritoriul judetelor Gorj, Valcea si Mehedinti.
Lignitul extras are o putere calorica de 1600-1900 kcal/kg, unica sa utilizare fiind producerea de
energie electrica si termica prin ardere in instalatiile industriale si in cele gospodaresti ale
populatiei. Aceste rezerve asigura cerintele interne de carbune pe circa 50 de ani. Judetul Gorj
ocupa primul loc in tara la productia de lignit, prin doua mari cele bazine carbonifere, Rovinari si
Motru. Societatea Nationala a Petrolului PETROM S.A. Sucursala Tg-Jiu coordoneaza
activitatea a doua schele: Schela Petroliera Stoina, avand in exploatare schelele de la Ticleni,
Balteni, Colibasi, Bustuchin, Coltesti, Totea, Vladimir, Socu, Alunu, Vladuleni si Schela
Petroliera Turburea, cu exploatarile de la Bubuceni si Turburea. Unitatile ce apartin de Sucursala
Tg-Jiu a S.N.P. PETROM S.A. realizeaza circa 35 % din productia de gaze si 8 % din cea de
petrol a tarii. In cadrul S.N.P. PETROM S.A. Sucursala Tg-Jiu se afla si Sucursala PECO Gorj,
care dispune de o retea formata din 11 statii: 3 in Tg-Jiu, cate una la Tg-Carbunesti, Rovinari,
Motru, Matasari, Turceni, Alimpesti, Bumbesti-Jiu, Tismana.
Agentia Grup Ateliere Petrol Tg-Jiu, avand ca obiect de activitate asigurarea service-ului
utilajele petroliere si reconditionarea materialului tubular. Din 1996 a devenit sucursala a S.N.P.
PETROM SA, pentru ca in 1997 sa devina subordonata a B.O.S.S. Campina.
S.C.ARTEGO S.A. a fost infiintata in anul 1973, avand ca profil fabricarea de benzi de
transport, placi tehnice, garnituri presata, covoare, mansoane, precum si cauciuc regenerat,
matrite si accesorii metalice. Este principalul furnizor de benzi de transport in 5 sortimente si
peste 150 de tipodimensiuni pentru exploatarile miniere din bazinele Rovinari, Motru si Valea
Jiului. Produsele realizate include si articole destinate echiparii autovehiculelor, locomotivelor,
transformatoarelor electrice, instalatiilor de forta.
S.C. CONFECTIA S.A. Tg-Jiu, infiintata in 1940, realizeaza o gama variata de produse
de imbracaminte exterioara pentru piata interna si cea externa.
S.C. ROSTRAMO S.A. produce cherestea, placi aglomerate lemnoase, placaj, furnire
estetice, mobilier, tapiterii, decoratiuni interioare. Materia prima, asigurata prin intermediul S.C.
ROBUR S.A., este exploatata din masivele sudice ale Carpatilor Meridionali, zona de exploatare
intinzandu-se de la Valea Oltetului la Polovragi, Apa Neagra, pana la Baia de Arama.
S.C. MIRFO S.A., profilata in fabricarea de diferite prese hidraulice, prese mecanice,
foarfece ghilotina, ciocane de forjare, masini speciale pentru deformare plastica, masini de
injectie s.a.. In ultima perioada unitatea s-a confruntat cu o serie de probleme financiare.
S.C. GRIMEX S.A. cu activitatea orientata aproape in intregime pe asigurarea service-
ului si reparatiilor pentru echipamentele de exploatare miniera apartinand subunitatilor C.N.L.O.
S.C. MACOFIL S.A. Intreprinderea are in componenta sa: o sectie de produse ceramice,
o sectie de prefabricate din beton armat, o sectie pentru producerea materialelor constructii.
In anul 1990 intreprinderea a devenit S.C. MACOFIL S.A. Tg-Jiu.
S.C. UNIREA S.A. Printre primele infiintate in Tg-Jiu, fabrica realizeaza caramizi dense
si caramizi termoizolatoare, caolina, samota, samota grea, masa plastica refractara si mortar
refractar necesar industriei metalurgice. Dispune de un sector minier propriu de unde isi asigura
materia prima de baza.
S.C. MARSAT S.A. Prima firma privatizata, prin metoda MEBO, din municipiul Tg-Jiu .
Societatea este specializata in executarea lucrarilor de constructii montaj, reparatii,
retehnologizari, puneri in functiune, service si asistenta tehnica pentru instalatii electrice si de
automatizare.
I.E. ROVINARI, I.E.TURCENI Cele mai mari unitati producatoare de energie electrica
ale judetului, si printre cele mai importante din tara, productia in anul 2002 fiind de peste 11488
mil. kwh. Functionand in prezent ca unitati desinestatatoare, utilizeaza cea mai mare parte a
carbunelui exploatat de unitatile apartinand C.N.L.O. Tg-Jiu.
Aceasta situatie se datoreaza dificultatilor cu care se confrunta majoritatea marilor agenti
economici gorjeni datorita problemelor de ordin financiar, de exemplu ca rezultat al
subcapitalizarii, cat si ca urmare a unui management defectuos si a unei viziuni invechite si chiar
a lipsei unei strategii coerente cu privire la piata si modul de adaptare a produselor si serviciilor
oferite la cerintele acesteia, precum si ca rezultat al costurilor ridicate.
O atentie mare trebuie acordata faptului ca ,o parte semnificativa a economiei judetului
Gorj se sprijina pe complexul energetic constituit din C.N.L.O. si marile termocentrale de la
Turceni si Rovinari.
Schimbarea strategiei energetice la nivel national, amanata datorita problemelor cu care
s-a confruntat in ultimii ani in special producerea de energie electrica, prin hidrocentrale datorate
in principal conditiilor meteo nefavorabile, schimbare care, insa se va realiza inevitabil in anii
urmatori, in sensul reducerii cantitatii de energie electrica produsa de termocentrale cu costuri
superioare celorlalte forme de producere (pe cale hidrotehnica si atomonucleara), va antrena o
cadere nu numai a celor trei mari agenti economici implicati direct, cat si a unui mare numar de
firme care depind de existenta acestora.
3.4. Agricultura
Gorjul dispune de aproximativ 250 000 ha teren agricol arabil. Aceasta echivaleaza cu
44% din suprafata judetului, restul fiind ocupat de paduri, zone urbane, intinderi de apa.
Solul este negru, comun pentru Europa Centrala, si de tip brun, obisnuit pentru regiunile
mediteraneene.
Agricultura judetului Gorj, ca de altfel a intregii tari, a avut de suferit in anii ce au urmat
dupa 1989, dupa desfiintarea Cooperativelor Agricole de Productie, avand loc un adevarat jaf,
fiecare luand ceea ce a avut nevoie dupa bunul plac. Au fost distruse astfel intregi retele de
irigatii, parcuri de utilaje agricole, constructii cu destinatie agricola.
O alta problema a constituit-o retrocedarea suprafetelor agricole vechilor proprietari, care
s-a realizat greoi, cu intarziere, afectand in mod direct performantele agricole ale Romaniei din
primii ani dupa revolutie si cu efecte nefavorabile si in prezent.
A avut loc si un alt fenomen negativ pentru agricultura ca urmare a retrocedarilor de
suprafete ce a avut loc si anume parcelarea terenurilor in suprafete mici, cu imposibilitatea
folosirii utilajelor agricole si mijloace reduse ale posesorilor acestora de a putea suporta
individual costurile determinare de nevoile de dotare cu masini agricole noi, performante.
Sectorul agricol in Gorj a suferit enorm de pe urma lipsei de investitii in acest domeniu.
Echipamentele si tehnologiile folosite sunt fie neutilizabile, fie invechite. Majoritatea populatiei
regiunlor agricole activeaza in ferme, ca mijloc de subzistenta, in care se depune o munca grea,
manuala.
O alta problema o reprezinta suprafata agricola care a fost distrusa de exploatarile
miniere de suprafata. Reabilitarea pamantului distrus ar reda in circuitul agricol o suprafata
intinsa de teren arabil pentru dezvoltarea agriculturii in viitor.
Starea solului este slaba si sunt folosite in cea mai mare parte ingraseminte organice datorita
posibilitatilor finanaciare reduse ale posesorilor de terenuri.
Toate acestea au dus la situatia in care produsele agricole romanesti, desi sunt de cele mai
multe ori de o calitate superioara celor din export, sa nu poata face fata concurentei acestora,
datorita costurilor ridicate cu care se obtin, care se reflecta in preturile de piata superioare celor
ale produselor din import, ce beneficiaza pe langa tehnologii noi si eficiente si de subventii din
partea guvernelor statelor respective.
Ponderea si locul judetului Gorj in economia nationala in anul 2004 in privinta
agriculturii, era urmatoarea: in ceea ce priveste, in general, valoarea productiei agricole, aceasta
situa judetul pe locul 29 pe tara, cu o valoare de 5 615 387 mil lei si o pondere de 2, 0 %.
Defalcat, valoarea productiei vegetale a fost de 2 857 800 mil. lei, asigurand judetului Gorj locul
33 la nivel national, in timp ce valoarea productiei animale a fost de 2 733 782 mil. lei, locul 14
pe tara, cu o pondere de 2,7 %.
In privinta inzestrarii agriculturii gorjene cu utilaje specifice, suprafata arabila careia ii
corespundea un tractor la 1 ianuarie 2002 era de 50,57 ha, care situa judetul pe locul al 19-lea la
nivel national, in principal datorita lipsei de mijloace financiare pentru investitii.
Suprafata cultivata cu principalele culturi a cunoscut cresteri in anul 2005 fata de anul
2004 la urmatoarele culturi: grau si secara cu 1356 ha, orz si orzoaica cu 467 ha, varza cu 34 ha,
mazare boabe cu 58 ha, floarea soarelui cu 220 ha, cartofi cu 27 ha, radacinoase pentru nutret cu
1043 ha, vii hibrizi pe rod cu 10 ha. Scaderi s-au inregistrat la: ovaz cu 196 ha, porumb boabe cu
3151 ha, tomate cu 93 ha, ceapa uscata cu 39 ha, perene vechi si noi cu 169 ha, livezi pe rod cu 4
ha.
In ceea ce priveste productia vegetala, productiile totale si medii la hectar au fost mai
mici decat cele obtinute in cursul anului 2001 la majoritatea culturilor, cu exceptia
radacinoaselor, in principal datorita conditiilor climaterice si meteorologice din anul 2002.
 Reprezentativa pentru modul de folosire a acestor terenuri in prezent este situatia
suprafetelor insamantate pana la data de 12 mai 2005. Potrivit datelor furnizate de Directia
Generala pentru Agricultura si Industrie Alimentara a judetului Gorj, la aceasta fusesera
insamantate 78500 ha, in proportie de 99,5% din suprafetele planificate. Pe principalele culturi
de primavara, suprafetele cultivate erau urmatoarele: orzoaica - 315 ha, ovaz - 3707 ha, floarea-
soarelui -337 ha, leguminoase - 435 ha, porumb - 62925 ha, legume- total - 3951 ha, cartofi -
3899 ha.
In ceea ce priveste efectivele de animale existente la data de 30 aprilie 2003, in judetul
Gorj potrivit datelor operative furnizata de Directia Generala pentru Agricultura si Industrie
Alimentara Gorj se prezentau astfel: bovine 79,9 capete, la aproximativ acelasi nivel ca in 2002,
din care: vaci si juninci 38,1 mii capete, ovine si caprine 171,2 mii capete (- 19,9 % fata de anul
trecut), din care oi si capre fatatoare 94,9 mii capete, porcine: 170,9 mii capete (+6,2 %), din care
scroafe de prasila 9,3 mii capete, cabaline:14,7 mii capete (+6,2%), iepuri de casa: 3,5 mii
capete, familii de albine: 18,7 mii. Sectorul privat detinea urmatoarele ponderi in efectivul total:
99,7 % la bovine, 99,7 % la ovine si caprine, 99,9 % la cabaline, 99,5 % din efectivele de albine,
99,9 % din cele de pasari, 98,7 % la porcine.
Productiile animaliere obtinute in perioada 1 ianuarie - 1 mai 2003 au insumat: carne de
bovine: 2341 tone greutate in viu, carne ovine si caprina:1868 tone greutate viu, carne porcine:
2056 tone greutate viu, carne pasare: 1585 tone greutate viu, lapte de vaca si bivolita: 399,6 mii
hl, oua: 69 milioane bucati.
3.5. Dotari tehnico-edilitare si servicii pentru populatie
 alimentarea cu apa potabila - in orasul Novaci alimentarea cu apa se face prin
intermediul a 4 surse (Tidvele - 20 l, Tolanu - 20 l, Cerbu - 20 l, Botota - 10 l), cu
o capacitate totala de 70 l / s; lungimea retelei de distributie insumeaza 70 km;
numarul de consumatori deserviti: 100 de gospodarii dintr-un total de 210
gospodarii existente in orasul Novaci (48 % din total);
 canalizare - lungimea instalatiilor de canalizare este de 5 km. Numarul abonatilor
racordati la reteaua de canalizare este de 120; gradul de acoperire a retelei este de
6 %. Nu exista statie de epurare;
 o groapa de gunoi - neecologica, in neconcordanta cu legislatia europeana de
mediu;
  alimentarea cu energie electrica - toate cele 210 gospodarii sunt conectate la
Sistemul Energetic National prin LEA sau LES, de joasa, medie sau inalta
tensiune, reteaua de alimentare avand astfel, un grad de acoperire de 100 %; satele
componente sunt de asemenea racordate la SEN;
 alimentare cu gaze naturale - s-a realizat conducta de aductiune (medie presiune)
si urmeaza inceperea lucrarilor de distributie catre consumatori;
 telecomunicatii - in orasul Novaci exista o centrala digitala, la care sunt conectati
950 de abonati.
Serviciile oferite populatiei si inclusiv turistilor sositi in localitate se situeaza la un nivel
nesatisfacator, in raport cu cerintele actuale si raportate la serviciile din tarile vecine, membre ale
Uniunii Europene, potentiale concurente in domeniul turistic. O analiza critica sumara a situatiei
existente in domeniul serviciilor evidentiaza urmatoarele aspecte:
 reteaua de alimentare a cu apa asigura doar 48 % din numarul total de gospodarii
existente in orasul Novaci, iar in satele componente alimentarea cu apa potabila se face in
sistem individual;
 retea de canalizare si statie de epurare nu exista, fapt care influenteaza in mod negativ
calitatea mediului natural;
 nu exista groapa de gunoi / punct de transfer deseuri amenajat la cerintele actuale ale
legislatiei de mediu;
 serviciile de alimentare cu energie electrica si de telefonie sunt la nivel satisfacator;
 serviciile turistice oferite sunt slab reprezentate, putin diversificate si nu sunt la
standardele compatibile cu statutul Romaniei de viitor membru al Uniunii Europene, in
conditiile unei puternice concurente pe piata turistica creata de statele vecine.
3.6. Dotari comerciale, sanitare si sportive
Dintre cei 354 de agenti economici ce sunt inregistrati si isi desfasoara activitatea in
orasul Novaci, 73 activeaza in domeniul turismului. Dintre acestia, 8 sunt pensiuni, 2 vile si 2
hoteluri (considerati ca fiind agenti economici activi in turism). Mai exista 3 societati cu
raspundere limitata ce au ca domeniu de activitate, conform clasificarii CAEN, "Baruri' (grupa
55 - Hoteluri si restaurante). Acestora li se alatura si un agent economic, Mountain Tour,
inregistrat la categoria "activitati ale agentiilor de turism". De asemenea, in randul agentilor
economici activi in turism, in Novaci mai exista o societate ce se incadreaza in categoria "alte
mijloace de cazare".
In martie 1844, dr. Culcer inainteaza un raport conducatorilor orasului Tg-Jiu, prin care
solicita infiintarea unui spital in oras, pentru a izola si trata bolnavii de boli venerice, socotiti un
adevarat pericol pentru restul populatiei. Din lipsa locasului necesar, spitalul va lua fiinta abia
doi ani mai tarziu. La 6 martie 1846 dr. Culcer reuseste sa incheie un contract cu magistratura
orasului si fratele sau, care inchiriaza casele proprii pentru infiintarea spitalului. Acesta avea o
capacitate de 15 paturi, fiind prima unitate spitaliceasca infiintata in judetul Gorj.
Ulterior au aparut noi unitati sanitare, la a caror infiintare si-au adus o contributie
hotaratoare personalitati marcante ale vietii medicale gorjene, intre care pot fi amintiti: dr.
Alinescu, dr. Urbeanu, dr. Nicolae Hasnas.
La inceputul anului 2005 in judetul Gorj functionau 7 unitati spitalicesti, 51 dispensare
madicale, 1 policlinica, 45 farmacii, 4 centre de sanatate, 1sanatoriu TBC.
In Tg-Jiu functioneaza 3 unitati spitale, acoperind prin sectiile specializate de care dispun
aproape in intregime, nevoile de servicii sanitare ale locuitorilor municipiului si nu numai.
Spitalul Tudor Vladimirescu. A inceput sa functioneze in actuala cladire incepand cu
anul 1956, dispunand la inceput de o sectie medicala de 100 de paturi, O.R.L. si oftalmologie, cu
cate 15 paturi, endocrinologie, cu 15 paturi, cardiologie cu 30 paturi, un serviciu farmaceutic
adecvat. Ulterior, s-a procedat la reparatia vechii cladiri, au fost infiintate noi sectii, o statie de
salvare, iar in anii '80 s-a amenajat si dat in folosinta o moderna sectie de balneoterapie.
Complexul spitalicesc din municipiul Tg-Jiu format din: un spital cu 700 de paturi, o
policlinica moderna , o statie de salvare si un centru de recoltat sange. Aici sunt oferite toate
specializarile din medicina.
Spitalul de boli contagioase.
Acestora li se adauga ca unitati specializate centrele stomatologice din strada Grivitei, respectiv,
11 Decembrie 1989 si cabinetele particulare.
Alaturi de unitatile spitalicesti din Tg-Jiu, in judetul Gorj mai functioneaza spitalele din:
Rovinari (cu 300 paturi), Dobrita, specializat in tratarea afectiunilor pulmonare (300 paturi),
Novaci (150 paturi), Motru (200 paturi), Bumbesti-Jiu (170 paturi), Tg-Carbunesti (150 de
paturi), Turceni (200 de paturi), profilat pe tratarea afectiunlor psihiatrice. In afara de clinicile
specializate de la Turceni si Dobrita, celelalte spitale locale ofera specializari de baza: interne,
ginecologie/maternitate, pediatrie, chirurgie.
Capacitatea unitatilor medicale ale judetului este de 2600 paturi.
Personalul medical care deservea sistemul medical gorjean era la inceputul anului 2002
format din: 616 medici, 44 medici stomatologi, 1941 persoane incadrate ca personal sanitar
mediu si 805 persoane ca personal sanitar auxiliar, 18 farmacisti.
De serviciile unitatilor spitalicesti gorjene au beneficiat 99,3 mii persoane. Numarul total de om
zile spitalizare a fost in anul 2001 de 760,2 mii loc./zi.
Din punct de vedere al capacitatii de primire numarul de paturi oferite este suficient.
Problema consta in dificultatile in finantarea activitatii acestora. Nu exista bani pentru diversele
investitii necesare, si nici macar pentru repararea echipamentului existent in dotare, care deja
este depasit moral in multe cazuri. Este nevoie, de asemenea, de investitii majore in reparatia
cladirilor in care functioneaza aceste unitati.
Sectorul privat a aparut dupa 1990 si in judetul Gorj, fiind reprezentat in principal in
centrele urbane prin cabinete medicale specializate. Intre acestea, cele mai intalnite sunt cele
profilate pe servicii de diagnosticare a diferitelor afectiuni prin ecografie, cabinetele
stomatologice, precum si in domeniul farmaceutic, cuprinzand cele mai multe dintre farmaciile
existente .
4.STUDIU PRIVIND CADRUL CULTURAL-ISTORIC
4.1. Dotari culturale
Adevarata viata culturala a judetului se manifesta in ultimele decenii ale secolului XIX.
Astfel in 1875 este atestata existenta primei trupe profesioniste de teatru, devenita in 1880
Teatrul Roman din Tg-Jiu, iar in 1877, in planul urbanistic al localitatii este consemnat Teatrul
Milescu, a cincea cladire de gen din tara la vremea aceea. In casele Anei Balcescu-Culcer,
nepoata marelui patriot Nicolae Balcescu au loc serate literal-muzicale de exceotie. Un grup de
intelectuali, intre care amintim pe Alexandru Stefulescu, Iuliu Mosil, Rolla Piekarschi, Ion
Popescu-Voitesti, Aurel Diaconovici, depune eforturi pentru infiintarea unor institutii de educatie
si cultura. Apar astfel, succesiv, Muzeul Goratestata (16 iulie 1894), Societatea filarmonica 'Lira
Goratestata, se tiparesc ziare, se creaza o atmosfera de mare spiritualitate. Este si momentul in
care se ridica unele dintre cladirile reprezentative ale orasului Tg-Jiu: actualul sediu al Muzeului
Goratestata, Palatul Administrativ al Judetului, Palatul Municipalitatii.
 Gorjul a dat tarii, personalitati de prim rang: pandurul Tudor Vladimirescu, soprana
Elena Theodorini, actritele Maria Theodoriu, Raluca Stavrescu, Aristizza Romanescu, poetul
Tudor Arghezi, istoricii de arta Gheorghe si Maria Bengescu, savantul Ion Popescu-Voitesti,
sculptorul Constantin Brancusi, actrita Elvira Godeanu, actorul Marcel Anghelescu, regizorul
Victor Dumitrescu-Bumbesti, plasticienii Vasile Blendea, Horatiu Dumitriu, Iosif Keber,
Dumitru Ion Norocea, muzicologul Constantin Brailoiu, astronomul Victor Daimaca, filosoful
George Uscatescu, solistele de muzica populara Maria Tanase si Maria Lataretu, oameni politici
de anvergura nationala: Dinca Schileru, Grigore Iunian, Gheorghe Tatarascu.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial, sistemul cultural se institutionalizeaza, apare
ansamblul folcloric profesionist 'Doina Goratestata', iar Muzeul Goratestata isi continua si
amplifica activitatea, prin crearea sectiilor de arta si de etnografie de la Curtisoara. Pe langa
Biblioteca Judeteana apar filiale noi precum Biblioteca de Arta Iosif Keber.
Cel mai important obiectiv de cultura si in acelasi timp turistic al judetului Gorj este
reprezentat de Ansamblul Cultural Constantin Brancusi. Creatorul scolii moderne de sculptura,
genialul Constantin Brancusi, a oferit in dar orasului Tg-Jiu, cateva opere de o inestimabila
valoare.
Reteaua de biblioteci totaliza la inceputul anului 2002, 257 unitati, dintre care 1
biblioteca universitara, 186 biblioteci scolare, 70 unitati publice, iar in cadrul acestora 1
judeteana, 6 municipale sau orasenesti, 63 comunale. Bibliotecile existente in cadrul judetului
dispuneau de un numar de 2.453.780 volume, de care au beneficiat 102.413 cititori inscrisi. In
anul 2001 au fost eliberate catre cititori 1.356.171 volume.
Atat ca numar de unitati existente, cat si ca fond de carte detinut si numar de cititori, ponderea
cea mai mare o au bibliotecile publice, rezultat al situatiei economice modeste, reflectata in
venituri scazute ale populatiei, care descurajeaza eventualele initiative private in acest domeniu.
Intre institutiile culturale ale judetului Gorj, se remarca: Casa de Cultura a Sindicatelor,
construita in 1970, dispunand de o sala de spectacole de 700 de locuri, cu o scena spatioasa,
utilata modern, de un club cu o sala de reuniuni, o sala conferinte cu 120 locuri, biblioteca si
numeroase incaperi destinate activitatii in cercuri.
Casele de cultura activeaza sau au activat in orasele judetului in centre muncitoresti ori
turistice. Ele au fost numite avandu-se baza logistica si materiala a caminelor culturale ori a
cluburilor muncitoresti (Bumbesti-Jiu, Ticleni).
  casa de cultura Tg.Jiu
 casa de cultura "Grigore Preoteasa"Novaci
 casa de cultura Rovinari
 casa de cultura Bumbesti-Jiu
 casa de cultura Turceni
Alte cercuri evidentiate:
- cercul de dansuri moderne si sportive
- cercul muzical
- cercul de dansuri sportive
Pe langa frecventele actiuni cu public cuprinse in agenda locala a Casei de Cultura Turceni,
instututia colaboreaza la realizarea agendei culturale judetene: Festivalul Zonal de Umor "Al. C.
Calotescu-Neicu", Festivalul de Teatru Scurtt "C. Duica", Festivalul interjudetean de dans
modern si sportiv.
Casa Tineretului-Fundatia pentru Tineret. In vederea satisfacerii cerintelor specifice
tinerilor, a fost data in folosinta in 1974, dispunand de o sala de spectacole cu 300 de locuri,
biblioteca, incaperi pentru activitatea diverselor cercuri, precum si spatii de cazare in sistem
hotelier.
Biblioteca Judeteana 'Cristian Tell' Tg-Jiu, are ca nucleu de infiintare Biblioteca
Publica a orasului Tg-Jiu, fondata in 1934, cand Alexandru Cristian Tell a facut o donatie de
carte de aproximativ 3000 de volume.Fondul de carti al acestui lacas de cultura s-a imbogatit fara
incetare, ajungand la peste 220 000 de volume.
Biblioteca pentru Copii a luat fiinta in 1985, cand au fost finalizate lucrarile de reparatii
ale Casei Moanga din Strada Siretului, ca Sectie pentru copii a Bibliotecii judetene.Venind in
intampinarea cerintelor, in 1989, a fost deschisa o noua sectie pentru copii si adulti in partea de
sud a orasului.
Biblioteca de arta 'Iosif Keber' Tg-Jiu a fost pusa la dispozitia publicului in 1991, ca
sectie a Bibliotecii judetene, lucrarile de amenajare fiind realizate de testamentarul importantului
om de cultura gorjean, care a oferit prin testament olograf intreaga avere, cuprinzand, intre multe
altele, si biblioteca personala de peste 6000 de volume.
Teatrul dramatic 'Elvira Godeanu' Tg-Jiu. La 4 iulie 1993 Teatrul Popular a devenit
Teatrul Dramatic Elvira Godeanu, Activitatea teatrala a orasului este, insa mult mai veche,
avandu-si inceputurile inca in secolul XIX, (1886'Teatrul Roman- Societatea dramatica Tg-Jiu';
1889 Teatrul 'Milescu') Teatrul si-a amenajat o noua si cocheta sala in fosta 'Sala 23 August'
intreprinderea Judeteana Cinematografigica Gorj Pentru coordonarea activitatii cinematografice,
au fost infiintate in1968 Oficiul Cinematografic, depinzand de Craiova, si in 1972 Intreprinderea
Judeteana Cinematografica Gorj.
Centrul Judetean de indrumare a Creatiei Populare si a Miscarii de Masa a Artistilor
Amatori a luat fiinta in 1971, prin transformarea Casei Judetene a Creatiei Populare, avind drept
scop stimularea si orientarea activitatii artistilor amatori.
Inspectoratul pentru Cultura al Judetului Gorj, infiintat in anul 1968 sub denumirea de
Comitetul de cultura si arta, coordonand activitatea mai multor institutii specializate: Centrul de
conservare si valorificare a creatiei populare, Scoala populara de arta, Ansamblul de cantece si
dansuri 'Doina Goratestata', Teatrul Elvira Godeanu, Complexul Muzeal de la Tg-Jiu, avand trei
sectii judetene, de arta, de istorie, de etnografie, 9 case de cultura: 1 municipala, 6 orasenesti, 2
comunale, 134 camine culturale, 53 cinematografe cu banda normala sau ingusta, 70 biblioteci, 5
case memoriale ('Constantin Brincusi'-Hobita; 'Tudor Vladimirescu'-Vladimir; 'Ion Popescu-
Voitesti'-la Balanesti; 'Iosif Keber'- la Tg-Jiu), 5 puncte muzeale satesti, 2 situri ale naturii.
Muzeul Goratestata .Bazele muzeului au fost puse de Alexandru Stefulescu, Iuliu Moisil,
V. R. Piekarski si Aurel Diaconovici inca din 1894. Intre sectiile specializate ale muzeului
judetean fac parte: Muzeul in aer liber de la Curtisoara, Muzeul de arta 'Constantin Brancusi',
case memoriale, muzee satesti.
Cele mai importante statui si monumente ale judetului Gorj sunt: Complexul monumental
'Calea Eroilor' de Constantin Brancusi. Orasul Tg-Jiu este vestit nu numai pentru dezvoltarea
artistica si industriala, ci si prin existenta operelor monumentale ale marelui Constntin Brancusi,
originar din satul Hobita, comuna Pestisani. Calea Eroilor, cum a fost denumita de Brancusi, este
axul Ansamblului sculptural de la Tg-Jiu, ideea viitorului ansamblu fiind conturata chiar de C.
Brancusi, inca din 1935. Pentru operele realizate la Tg-Jiu, marele sculptor nu a vrut sa
primeasca nici o plata, la indicatiile sale fiind creata noua strada, ce strabate orasul de la rasarit,
unde se afla 'Coloana Recunostintei fara Sfarsit', la apus, unde se afla celelalte opere ale
ansamblului sculptural: 'Masa Tacerii', 'Aleea Scaunelor', 'Poarta Sarutului'.
 Statuia Tudor Vladimirescu , cea mai veche statuie din oras, grup sculptural din bronz,
turnat la Milano. Ea apartine sculptorului gorjean Constantin Balacescu, si se afla chiar pe locul
unde s-au adunat Tudor cu pandurii sai.
Bustul Alexandru Stefulescu, intemeietorul Muzeului de istorie al Goratestata, a fost
inaltat in anul 1942.
Statuia 'Ecaterina Teodoroiu' se afla pe bulevardul ce-i poarta numele, la fel ca si casa
memoriala.
Monumentul Brancusi, realizat de sculptorul Ion Irimescu.
Bustul General Magheru, ridicat in anul 1974, se afla in apropierea Bibliotecii judetene.
Monumente istorice: Casa lui Vasile Moanga, construita in jurul anului 1770; Casa
pitarului Dumitrache Maldarascu; Casa slujerului Barbu Ganescu; Cismeaua Samboteanu,
construita la sfarsitul secolului al XVIII-lea, Cimitirul Eroilor, unde se afla si bustul generalului
Ion Culcer; monumente de arhitectura bisericeasca (Biserica Catedrala, Biserica Sfintii Voievozi,
Biserica Sfintii Apostoli, Biserica Sfanta Treime, Biserica Sfantul Nicolae)
4.2. Valori etnografice si folclorice
Din punct de vedere etnografic Gorjul se prezinta ca o unitate extreme de bine conturata ,
reliefandu-se puternic , prin caracteristici proprii fata de restul tarii.
Gorjanul aparandu-si parca saracia si neamul s-a dovedit in cursul existentei sale un
creator. Se poate spune ca nu exista domeniu al creatiei artistice populare , la care gorjeanul sa
nu fi contribuit din plin, imbogatind tezaurul national.
Cultura populara gorjeana cuprinde elemente de arhitectura, arta lemnului , ceramica,
tesaturi, toate acestea impletindu-se armonios cu arta de a canta , caci de cand se stie gorjeanul a
lucrat insotit de cantecul sau.
Pe plaiurile Gorjului s-a dezvoltat una din cele mai frumoase arhitecturi taranesti locale .
Stravechi traditii constructive si de arta s-au pastrat de-a lungul nenumaratelor generatii de
mesteri constructori . Aceste traditii au fost aplicate pe cel mai nobil material lemnos de
constructie , lemnul de stejar. Arhitectura din Gorj impresioneaza si incanta privirile atat prin
proportiile sale cat si prin décor. Casa joasa este masiva , fara sa fie greoaie , iar casa inalta are o
silueta svelta datorita stalpilor ce subtiaza volumul atat la nivelul de jos cat si la cel de sus si care
dau constructiei un aer de usurinta si eleganta. Despre varietatea ciopliturilor si daltuiturilor cu
care sunt impodobite casele gorjenesti se poate spune ca este nesfarsita . In determinarea valorii
artistice a arhitecturii populare din Gorj un loc principal il ocupa si portile de intrare in curte .
Ele atrag atentia prin monumentalitatea arhitecturii, prin vigoarea si bogatia decoratiei.Aceeasi
maiestrie dovedeste insa gorjeanul atunci cand decoreaza o bata , o furca de tors sau un capet,
demonstrand prin aceasta ca indelunga traditie a folosirii lemnului l-a dus la cunoasterea
calitatilor intime ale materialului cu maximum de eficienta.
In afara lemnului,gorjeanul a lucrat minunat si lutul . Numeroase centre care au inflorit pe
acest teritoriu pastreaza traditii stravechi-neolitice si romane-in formele, proportiile si decorul
ceramicii produse de ele .Vasele nesmaltuite lucrate la Targu Jiu, iesite in ultimele decenii numai
de pe roata mesterului Cotocu sau cele de la Glogova, Barsesti, Stroiesti, Stefanesti, Pesteana,
Rasova etc., constituie o mandrie a genului.
Din ansamblul creatiei artistice populare gorjenesti, se evidentiaza in mod deosebit un
capitol cu privire la imbracaminte . Acest aspect al artei populare este legat direct de viata
omului, de conditiile istorice , social-economice si de mediul inconjurator . Aparuta ca urmare a
unor necesitati vitale de infrumusetare a naturii , imbracamintea a constituit din totdeauna o
preocupare continua a omului. De la imbracamintea primitiva, realizata cu mijloace
rudimentare, pana la imbracamintea din zilele noastre, omenirea a parcurs un drum lung care
marcheaza continua imbunatatire a conditiilor de viata, schimbarea conceptiei asupra
confortului si a viziunii estetice cu privire la imbracaminte.
In domeniul tesaturilor de casa, gorjencele s-au dovedit la fel de maiestre, nelasand sa fie
intrecute in arta lor. Scoarte admirabil alese in culori calde, imbinate intr-o armonie desavarsita,
peschire din bumbac cu alesaturi policrome, de o discretie uimitoare, impodobesc si invelesc
casele, creand o ambianta placuta pentru munca si pentru odihna.
In acest context artistic nu este de mirare aparitia unui port popular remarcabil prin forma si
ornament, prin sobrietate si eleganta, printr-o tinuta in care se intrevede mandria taranului hotarat
sa-si pastreze libertatea de mosnean.
Costumul femeiesc apare unitar pe toata intinderea secolului al XIX-lea , compus din carpa
de in sau de bumbac, camasa lunga pana la glezne si doua catrinte sau zavelca , iar la barbati din
caciula, cioareci, camasa de panza si suba din dimie alba. In toate satele actualului judet Gorj,
acesta a fost costumul tradititonal, cu exceptia celor unguresti. Catre sfarsitul secolului al XIX-
lea si incepututl secolului nostru incep sa se manifeste pregnant doua tendinte de transformare a
portului . Mai intai apare , in cadrul paturilor instarite si a intelectualitatii satelor, sa se poarte si
costumul schileresc. Moda a inceput intai la barbati si s-a extins si la femei, prin introducerea
unei haine lungi, foarte bogat lucrata , si a altor piese de acelasi gen . Patruns treptat , datorita
costului ridicat pe care l-a avut la inceput -fiind lucrat din postav alb de factura industriala-, cu
timpul, modelele s-au transpus si pe dimie mai fina, ceea ce a permis extinderea lui la mai multe
categorii de tarani. Moda costumului schileresc a prins extraordinar de mult, a fost deosebit de
apreciata, a reusit sa inlocuiasca in buna masura, costumul barbatesc traditional si sa introduca
piese noi in costumul femeiesc. Se poate spune c, portul costumului schileresc constituie o
treapta important, in dezvoltarea portului din zona Gorjului.
Concomitent cu introducerea costumului schileresc se produce, la inceput timid-din spirit
de imitatie la familiile mai instarite -, apoi cu o forta extraordinara, ofensiva portului unguresc.
Atat de masiva s-a manifestat aceasta ofensiva , incat exista astazi tineri care considera costumul
compus din camasa alba cusuta cu negru si catrinte din postav negru, brodate cu matase si fir, ca
pe costumul traditional al zonei. Spre deosebire de moda costumului schileresc, moda costumului
unguresc a influentat in primul rand portul femeiesc si numai in oarecare masura pe cel
barbatesc. Explicatia succesului dobandit este simpla si procesul apare firesc , foarte multe femei
l-au adoptat in timpul razboiului cand din cauza pierderilor suferite de multe familii, costumul
traditional,foarte colorat, parea in neconcordanta cu starea de spirit a satelor. Femeile cernite
preferau culorile sobre, alb si negru, ale costumului unguresc.
Ulterior la aceasta prima cauza , de ordin afectiv, s-a adaugat una de ordin practic. Camasile
se lucrau din panza industriala, broderia era mult simplificata , iar catrintele se cumparau gata
lucrate de la ungurence sau chiar de la Poiana Sibiului.
Schimbarea conditiilor de viata si de munca a dus la schimbarea conceptiei, femeile
preferand sa adopte costumul unguresc, mai simplu de procurat si mai usor de purtat. Din aceasta
cauza, costumul s-a raspandit pe toata suprafata judetului, cu mici exceptii. Portul costumului
unguresc marcheaza o noua etapa in evolutia portului gorjenesc, care s-a integrat perfect fara sa
aiba o legatura cu cel traditional.
Din cele de mai sus apare evident faptul ca , transformarile costumului s-au facut in acelasi
mod in toata zona etnografica a Gorjului.
Unele elemente straine de mersul general al dezvoltarii se manifesta in zonele de interferenta
cu judetele invecinate. Astfel in partea nordica a Gorjului , coltul de vest, in unele sate se simte
influenta costumului de Mehedinti. In sud-vest apar destul de vizibil elemente specifice Doljului
, valnicul si catrintele cu beteala, o motivistica mai bogata, o cromatica mai vie. In unele sate de
pe Amaradia se resimte influente din Valcea. Subliniem insa faptul ca, in secolul al XIX-lea,
aceste influente erau fara insemnatate , conceptia satului cu privire la cum trebuie sa se imbrace
o femeie si ce piese poate sa poarte, fiind foarte categorica si in acelasi timp conservatoire,
elementele straine traditiei patrundeau cu greutate.
Materialele folosite in Gorj pentru confectionarea pieselor de port , atat cele femeiesti cat si
cele barbatesti , au fost asigurate de doi factori: pastorit si cultura canepii sau inului. Cultura
canepii si inului a inceput sa se restranga in Gor, pe masura ce bumbacul a patruns la sate si s-a
putut procura peste tot. Lana a detinut permanent un loc important in industria casnica textila.
Indeletnicirile specifice acestui sector al artei populare au fost si aici rezervate femeilor.
Prelucrarea fibrelor textile a constituit si in Gorj un stimulant pentru fete si neveste, de a se
intruni la sezatori sau claci , in care lucrau laolalta, lana, canepa si inul. Materialelor de baza li s-
au adaugat mai tarziu , in mod treptat, borangicul, arniciul, bumbacul. In secolul al XIX-lea
intervin si alte materiale cum sunt : lanica, fluturii si margelele.
In cuprinsul satelor gorjenesti au existat doua tipuri de costum femeiesc:
- costumul cu catrinte pereche ;
- costumul cu zavelca sau valnic.
Dintre aceste doua costume, ambele reprezinta traditia si sunt foarte vechi. Piesele
componente sunt mentionate in foile de zestre si reprezentate in picturile votive. Costumul in
catrinte se compune din: carpa alba de in sau bumbac , camasa lunga pana la glezne , catrintoi in
spate si fastac in fata , brau lat si braciri inguste , vesta si haina lunga cu branas negru ori
albastru, pieptar, opinci sau iminei.
Costumul cu zavelca cuprinde: carpa alba de bumbac sau borangic, camasa lunga compusa
din ciupag si poale cusute impreuna, zavalca incretita, zavelca in bete sau mai curent valnic
incretit , vesta din dimie, haina alba sau suba branasita.
Dupa 1900, cum am precizat si mai sus , se generalizeaza costumul schileresc, cu cateva
piese mai bogat ornamentate , cu o croiala deosebita: vesta pe scurt, scurteica-o vesta croita pe
talie, cu motive realizate din gaitan si haina alba asemanatoare din punct de vedere al decorului
cu minteanul barbatesc. Aceste piese nu schimba structura costumului popular din Gorj ,ele fiind
numai adaugate celorlalte componente traditionale.
Portul popular barbatesc din Gorj este unitar din punct de vedere morfologic si decorativ:
 - costumul cu camasa dreapta si cioareci albi;
- portul barbatesc schileresc;
- portul barbatesc unguresc.
Costumul cu camasa dreapta si cioareci albi era compus din:caciula (tuguiata sau infundata),
palarie (de paie sau de fetru negru), camase, cioareci (izmene), brau (braciri), chimir, pieptar,
vesta, laibar, haina lunga, cojoc. In perioada rece, costumul era completat cu vesta din dimie, de
pieptar, de cojocul scurt , de baibarac sau de cojocul infundat, de mintean , de suba cu clini si de
epingea (haina purtata de oameni instariti).
Portul barbatesc schileresc : vesta, mintean (baibarac). Aceste piese vestimentare au ca
noutate fata de costumul traditional, materialele de lucru si ornamente deosebite. Vesta este
ornată cu gaitane, ochiulete, carlige, brazi, sarpe , floare cu carlige, lant, zimti.
Minteanul este confectionat din dimie alba , din postav alb sau din aba alba. Motivele
decorative seamana cu cele de pe vesta si au culori variate: rosu, negru, alb, galben, albastru,
verde. Acest obiect vestimentar era purtat de oamenii instariti si de cei in putere (tineri).
Portul barbatesc unguresc : caciula (palaria), camasa, cioarecii (izmene), pieptarul, cojocul,
opincile, ghetele (bocancii), chimirul. Pieptarul , cojocul si tohoarca sunt piese distincte ale
costumului unguresc.
Initial, pastorii au purtat in picioare obiele si opinci , iar mai aproape de zilele noastre
ciorapi de lana si bocanci.
Dupa anul 1900 au inceput sa apara fabrici de confectii in tot mai multe orase ale tarii.
Oamenii au trecut la materiale facute de masini si treptat au uitat vechile metode de lucru.
Acestea s-au pastrat doar in satele cu o puternica traditie si in special la populatia mai varstnica.
Tinerii au folosit moda" noua". Pentru ca vechile indeletniciri sa nu fie uitate de tinerele fete au
fost reluate in cadrul unor scoli sau ateliere aceste vechi metode de mestesugit in arta cusutului si
a tesutului .
Au fost infiintate in multe localitati cu traditie mai multe ateliere care puneau in valoare arta de a
tese si de a lucra a femeilor noastre de la tara. Aici au fost angajate femei cu o mare pricepere in
arta de a lucra dupa vechi metode deprinse de la batrani . La Tismana la "Arta Casnica " vestite
la cusut au fost : Mohaina Eufrosina, Butoarca Nicolita, Vacaru Atena , Arbuz Tudorita,
(Calcesti-Godinesti), Nasaramba Maria , Barsan Victoria , Marculescu Ioana , Neata Elena ,
Somacescu Maria, iar abagier vestit a fost Viloiu Gheorghe.
 Mestesugul cusaturilor a fost deprins de tinerele fete si la sectiile externe ale Scolii Populare
de Arta :l a Sectia de la Baia de Fier , la Bengesti Ciocadia, Celei , Dragotesti, Logresti, Pades-
Closani, Pestisani, Polovragi.
Numeroase ateliere de croitorie sunt atestate la Filiala Gorj a Arhivelor Statului dupa anul
1930. In prima jumatate a secolului XX au plecat multi tineri sa invete meseria de croitor la
Targu-Jiu sau la Bucuresti. Unii dintre acestia s-au intors si au practicat aceasta meserie pana la
batranete. La randul lor, acestia au luat tineri ucenici care au invatat arta de a lucra de la mesterii
lor scoliti.
Datorita dezvoltarii Cooperativei Mestesugaresti "Arta Casnica " Tismana , toti acestia s-au
inscris la aceasta cooperativă , unde au lucrat croitorie, abagerie, costume schilaresti sau gaitane.
Pe langa barbate, un numar mare de femei au lucrat stergare, servetele, fete de masa, covoare.
Dar timpul a trecut si interesul pentru produsele artizanale si de croitorie a scazut. S-au
dezvoltat fabricile de confectii care lucreaza mai repede, mai ieftin , mai frumos ,iar activitatea
Cooperativei "Arta Casnica" Tismana s-a redus foarte mult , interesul pentru meseria de croitor a
scazut si de aceea nu mai exista nici un croitor tanar. Doar pensionarii mai repara cate ceva , mai
fac lucruri marunte.
Trebuie subliniat faptul ca, gorjenii nu au fost priceputi doar in arta de a lucra costume sau
tesaturi, ei au fost mesteri deosebiti si in alte domenii. Demn de amintit este mestesugul
olaritului. Descoperirile arheologice au dovedit ca, inca din perioada paleoliticului, locuitorii
din tinutul de astazi al Gorjului si-au confectionat vase ceramice.
Ceramica geto-dacica si romana (oale intregi si bliduri) , descoperite la Costeni, Polovragi,
Rosia de Amaradia, Vart, Valea Desului , Turburea, Bumbesti-Jiu , Telesti, Aninoasa , Baia de
Fier, Runcu s.a. a fost adusa la Muzeul Gorjului.
In oranduirile sclavagista si feudal, olaritul a continuat sa se dezvolte, devenind intre
sec.XVI-XVIII mestesugul de baza al satelor. Au aparut numeroase centre ceramice in judet:
Glogova , Stefanesti, Galesoaia, Targu-Jiu , Stroiesti s.a.
Regulamentul Organic (1931), care a inlesnit libertatea comertului si a meseriilor a dat
impuls si dezvoltarii olaritului in Gorj. S-au infiintat fabrici cum a fost cea de la Urechesti, sau
cea a lui F. Drexler. Pe langa aceste fabrici lucrau si olarii meseriasi de la sate. Mestesugul lor a
facut ca localitatile lor natale sa devina renumite in arta olaritului. Demne de amintit sunt
ceramica de la Galesoaia-Stejerei, Glogova, Stefanesti si Targu-Jiu.
 Confectionarea oalelor (ceramicii) presupune mai multe etape pregatitoare:
 luarea pamantului din groapa (depozit) dupa saparea si faramitarea cu sapita si
transportarea in depozit cu postavita;
 pamantul descarcat in depozit (tarc) era pus la muiat (sa ia apa) timp de 2-7 zile , pana
ce devenea cleios;
 dupa muiere (dospire), pamantul era pus la scursura (sa iasa apa din el ) pe o podina;
 pentru "facere turtei" , pamantul se batea cu maiul (in doua sau in patru fete) dandu-i-se
forma de turta ;
 urma "taiatul turtei" cu cutitoaia ori coasa, sub forma de foite subtiri, ca sa se elimine din
impuritati;
 "facerea turtei si taiatul turtei" se repetau de cateva ori , pana se indepartau toate
impuritatile si se realize o pasta uniforma;
 etapa pregatitoare urmatoare era "calcatul pamantului " cu picioarele , care se facea de
mai multe ori , pana la omogenizarea pastei , care urma sa devina unsuroasa ;
 pentru etapa pregatitoare a materialului de prelucrat (deosebit de pretentioasa ), mai nou
este folosit malaxorul;
Din materialul pregatit de lucru se taiau cu ata (sarma) bucati de pasta , care erau facute
"cocolos" intre palme. Se mai efectua o framantare (batere) intre palme pentru o mai buna
omogenizare a lutului. Pamantul astfel aranjat se aseaza pe tarcolul (strengarita) de la roata
olarului , care e pusa in miscare de rotatie , inversa acelor de ceasornic, cu ajutorul piciorului
drept.
Cu ajutorul mainilor inmuiate in apa groasa (lapte de lut) , cocolosului de pamant de pe
roata, i se dadea o forma tronconica , in care cu degetul mare de la mana dreapta ,i se facea un
orificiu, ce se largea prin apasare cu degetul spre exterior , unde contrarea si subtierea peretilor
erau asigurate de celelalte degete.
Ridicarea peretilor vasului se facea concomitant cu asigurarea sfericitatii acestuia. Se facea ,
buza oalei sau ulciorului si manusa (toarta).
Vasul se taia de pe tarcol si se lasa la uscat, la temperature constanta (25-35) grade C , apoi
se ardea in cuptor la temperaturi de 900-1200 grade C. Vasele smaltuite se ardeau in doua
randuri. A doua ardere era facuta anume pentru smalt, care dadea rezistenta sporita peretilor
vasului. Arderea peretilor vaselor la temperaturi foarte inalte consta in,combinarea siliciului cu
oxidul de plumb si fierul din lut, formandu-se silicate. Prin ardere se elimina si apa din
compozitie (la 900 grade C, chimic apa dispare), vasele capatand o duritate sporita.
Ca sa-si exercite mestesugul, olarii gorjeni aveau nevoie de pamant de oale si de pamant de
strachini , caracterizat prin cantitate mai mare de bioxid de siliciu, de oxid de aluminiu si o
cantitate redusa de oxizi. Localitatile cu cel mai bun pamant de oale erau :Stejerei-Galesoaia,
Glogova, Stefanesti, Barsesti. Nisipul era adus din vadurile apelor mai apropiate de centrele de
olarit. Colorantii naturali folositi de olarii gorjeni erau sturul(roca de culoare bruna folosita in
centrul Galesoaia la colorarea smaltului);pamantul rosu (Glogova), ruseala(Galesoaia) era luat
din dealurile aflate la iesirea raurilor din munti(Baia de Fier, Runcu, Pades) ; huma (pamantul
alb) se gasea in satele de sub munte, iar noaptesea la Sisesti(Mehedinti).
Olarul se foloseste in activitatea sa de mai multe unelte si utilizeaza unele constructii
tehnice. Acestea sunt :sapita olarului(pentru sapat lutul) ; postavita (pentru caratul pamantului ) ;
postamentul din blane (pe care se rasturna lutul de prelucrat ); framantatorul (maiul) in patru
dungi; cutitoaia(folosita la taiatul si faramitatul lutului de prelucrat ); sita (pentru cernutul
nisipului sau ruselii pentru pus pe lut) ; roata olarului ; pensula si cornul (de vita) cu varf(de
pana) pentru vopsit (inflorat);stergarul (pentru sters pe maini) ; pieptenul(pentru ridicatul vasului
moale); ata sau sarma(pentru taiatul de pe tarcol); masura (pentru vopsele); rasnita(pentru
pulverizarea colorantilor); cuptorul de ars oale , de forma tronconica, cu vatra , gratarul(circular)
inconjurat de cararea pentru foc, strapunsa de guri de foc, pe unde se baga lemnele de ars,
invartite cu vatraiul.
In cuptor se aseaza in partea de jos oalele mai mari , apoi din ce in ce mai mici , iar in partea
de sus strachinile. Oalele se ard timp de 5-6 ore, apoi sunt lasate la racit 4-5 ore, dupa care sunt
scoase cu carligul.
Vasele ceramice sunt de forme diferite. In grupa vaselor cu forma sferoidala intra:"Oala
mare"(de 15-20 l)sau "oala de un cap"(unitate de masura locala ), prevazuta cu doua manusi si
folosita la fiertul mancarii pentru nunti, boteze, pomeni, hramuri. Era ornata cu brauri, care ii
sporeau si rezistenta.
"Oala mare cu o manusa " e la jumatatea masurii oalei de un cap, de unde si denumirea de
"indoiala" sau "oala de doua la cap" .
Oalele mai mici de trei , patru, cinci ori se numeau "intreiala" , "impatreala"sau "incinceala".
Ele aveau gura cu doua buze sau cu o buza.
 Tot vase cu forma sferoidala sunt:canile si paharele pentru baut si ulcioarele, masurate cu
aceeasi unitate de capacitate locala"un cap", ca si oalele. Ele pot fi bocene (cu nisip degresat) sau
smaltuite.
Dupa felul toartei (manusii) ulcioarele sunt : cu toarta simpla ori cu toarta cu tata.
Alta grupa este cea a vaselor cu forma tronconica, din care fac parte:strachina, castronul si
farfuria (talerul), folosite pentru servitul mancarii la masa. Pentru coptul mancarii erau
confectionate:tava(de forma unei strachini), castronul si ghiveciul. Olarii gorjeni
realizau:solnite(sararite), palnii, felurite capace, test pentru copt, vaze pentru flori, figurine de
lut, cazane din lut pentru tuica.
Ceramica gorjeana realizata din considerente utilitare corespundea si etetic prin ornarea
realizata de mesterii olari. Ornamentarea se realiza folosindu-se mai multe tehnici: tehnica
imbranarii cu o fasie de lut (da frumusete si rezistenta vaselor); tehnica stampilarii(practicata la
Stefanesti ) e realizata cu titirezul , sub forma unui snur, cand vasele nu sunt inca uscate;tehnica
traforajului; tehnica infloratului la roata(cea mai frecvent practicata);tehnica infloratului cu
rosala (folosindu-se pensula si pieptenul);tehnica infloratului cu huma(realizata cu cornul si cu
pana); tehnica smaltuirii(prin pregatirea cu smalt negru, galben, verde si rosu).
Motivele ornamentale practicate de olaritul gorjean sunt:antropomorfe, zoomorfe(capul de
cocos, serpi, pasari),fitomorfe(bradut, spice, flori diferite), cosmomorfe (soarele, steaua). In
ornare sunt frecvente liniile paralele, serampaul, valul , semicercul, arcul etc.
Culoarea ceramicii gorjene apare din arsul in cuptoare si prin folosirea de vopsele.
Olarii s-au stabilit in localitatile in care a existat pamant bun pentru confectionatul ceramicii
, care-i ajuta sa-si asigure un castig material.
Principalele centre de ceramica din Gorj au fost:Targu-Jiu, resedinta judetului, unde
mestesugul a fost deprins de la olarii din zona Vart , avand ca principale cartiere de lucru Olari si
Sisesti dar si localitati invecinate ca: Urechesti, Iasi, Dragutesti, Romanesti, Vadeni,
Barsesti;centrul Galesoaia are o vechime milenara, dovedita arheologic(dealurile Vartului
detineau cel mai bun pamant pentru oale) si cuprindea satele Galesoaia, Stejerei, Hodoreasca si
Pinoasa; centrul Stroiesti-Arcani cuprindea satele Stroiesti, Arcani, Bradiceni, Rasova, Rasovita
si Lelesti; centrul Pesteana-Vartop cuprindea satele Pesteana-Vulcan, Vartop, Boboiesti,
Stramba-Vulcan, Ciuperceni si Pieptani; centrul Glogova cuprindea satele Glogova, Olteanu,
Iormanesti si Clejnesti; centrul Stefanesti cuprindea satele din zona Targu-
Carbunesti:Stefanesti(aici s-a remarcat culoarea alba a smaltului ca o caracteristica specifica a
zonei ), Albeni, Boboiesti, Sipot si Logresti-influentat de ceramica de Horezu.
Mesterii care au lucrat in centrele de mai sus au fost purtatori din tata in fiu a traditiei
olaritului dar si fosti ucenici care au deprins cu indemanare arta lucrarii lutului. In fiecare din
satele de mai sus au fost multi mesteri olari unii lucrand pana in anii trecuti, demni de amintit
fiind:in centrul Vartop(Ciuperceni)Carpeanu Vasile si Calescu Ion; in centrul Stefanesti(Targu-
Carbunesti) in anul 1990 mai lucrau 5 meseriasi :Ionete Gheorghe, Asprea Emil , Vintilescu
Gheorghe, Udrioiu Ion si Hantulie Grigore;in centrul Galesoaia Roventa Al. Dumitru, Ratezeanu
Nicolae , Pecingina Petre, Coneru Ion si Dumitru;in centrul Glogova lucra Guta Vasile; in
centrul Vladimir lucreaza fratii Muraretu.
Actualmente cel mai cunoscut olar din Gorj este Ion Retezeanu , care apartine centrului
Galesoaia. El s-a nascut la 9 aprilie 1956 si a invatat mestesugul de copil,de la tatal sau,
Retezeanu Dumitru. Dupa anul 1971 s-a stabilit la Targu-Jiu , dar revine in satul natal dupa 1990
si practica olaritul la domiciliu lucrand oale, strachini, ulcioare si multe obiecte ceramice
artizanale:figurinele Trei crai, Mosul si baba, Ciobanii, sfesnice, pocale, un lant din lut, un
cazanel din lut s.a. Marfa o vinde in piata din Targu-Carbunesti ori in deplasarile la diferite
targuri si balciuri. A participat la diferite expozitii nationale de ceramica si la Festivalul
mesterilor populari de la Sibiu , obiectele sale ceramice fiind mereu apreciate. Este unul dintre
organizatorii manifestarii culturale "Logodna vinului cu ulcica", initiate de poetul Doru V.
Fometescu. Olarul Retezeanu Ion transmite mestesugul sau unor tineri in orele pe care le preda in
cadrul Scolii Populare, iar aceasta activitate il face sa fie multumit ca arta sa nu moare , fiind
dusa mai departe de copiii pe care-I instruieste.
Oalele din centrele ceramice gorjene erau vandute pe pietele oraselor gorjene , la targuri si
balciuri.Marfa mai multa era incarcata in carute si vanduta prin satele pe unde nu existau mesteri
olari. Plata produselor se facea in bani dar si in produse (troc) ca cereale sau alte alimente.
Actualmente olarii isi vand produsele in pietele oraselor Targu-Jiu , Targu-Carbunesti si Motru
sau la balciuri si targuri anuale din judet:Polovragi, Tismana, Novaci, Godinesti si din judetele
limitrofe.
Am detaliat mai sus o parte a metesugurile traditionale gorjenesti, in incercarea de a arata
maiestria artistica populara prin care gorjeanul a contribuit din plin la pastrarea zestrei lasate de
inaintasi.
 Aceste vechi traditii se mai pastreaza astazi in Scoala Populara de Arta unde tinerii care sunt
dornici sa le invete gasesc inca mesteri priceputi in a le transmite mestesugul lor.
Dincolo de frumusetea locurilor, de ospitalitatea, obiceiurile si traditiile pastrate inca vii
de catre locuitorii orasului Novaci si a satelor apartinatoare, aceasta zona etnografica abunda in
obiective turistice care redau continuitatea, caracterul si farmecul inegalabil al locurilor.
Monumente cultural - istorice
− Biserica din lemn cu hramul "Sfantul Dumitru" (sec. 18) si o biserica din zid construita in
1936, in Novaci;
− In satul Hirisesti (comuna Novaci) se afla o biserica din lemn, cu hramul "Sfintii Voievozi"
(1758) si o biserica din zid construita in 1993, iar in satul Bercesti o biserica din lemn, cu hramul
"Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" (1834).
Elemente de patrimoniu etnocultural
. arhitectura si tehnica populara - gospodarii taranesti traditionale specifice zonelor submontane,
instalatii de prelucrare artistica a lemnului, a produselor lactate, a lanii (darac, razboi de tesut,
vartelnite, furci de tors, pive, putinei, mori de apa, joagare actionate hidraulic s.a);
. creatie artistica populara: port popular (asemanator zonelor Marginimea Sibiului si Valea
Sebesului), in doua culori, alb si negru, cusaturi artistice, tesaturi traditionale - obiecte de
decoratiuni interioare;
. obiecte de mobilier taranesc - obiecte de lemn decorate artistic prin incrustare;
. rapsozi populari, dansuri populare, ansambluri corale si formatii de fluierasi;
. serbari folclorice pastoresti;
. manifestari populare traditionale - principalele obiceiuri, pastrate mai mult sau mai putin
alterate de trecerea vremurilor, sunt cele legate de componentele de baza ale existentei
oamenilor. Sarbatorile de peste an au si aici, ca si in alte parti ale Romaniei, repere terestre si
cosmice si sunt legate de ritmurile agricole si de conditiile locale:
- Armindeni (1 mai) este ziua in care se impodobesc cu ramuri verzi portile caselor pentru a
apara oamenii si animalele de spiritele malefice;
- Sanzienele (Dragaicele) - 24 iunie - sunt reprezentari mitice ale vegetatiei;
- Foca (vizitiul Sf. Ilie) - 21 iulie - este ziua in care nu se munceste de frica trasnetelor;
- Calusarii - strabat satele in saptamana Rusaliilor cu dansuri provenind din vremuri de mult
apuse;
- Ziua Ursului (Aflarea Sfintei Cruci) - 1 august - este un reper important pentru pastorit;
- Colindetul cu care se intampina Craciunul;
- In padurea "Dumbrava", situata in satul Hirisesti, are loc anual, la sfarsitul lunii mai,
manifestarea folclorica "Urcatul oilor la munte".
4.3. Monumente, situri
Coloana Infinitului se afla pe "Via Sacra' la capatul de est al strazii Calea Eroilor, pe
colina ce formeaza parcul ce-i poarta numele, "Coloana fara sfarsit' este asezata in linie dreapta
cu celelalte opere din Gradina Publica, la distanta de circa 1700 m de ele.
Este realizata din piese metalice din fonta de forma romboidala, turnate la atelierele de la
Petrosani, asezate una peste alta pe verticala, pe un ax din fascine de otel. A fost ridicata in anul
1937 si alamita in 1938. Are inaltimea de 29,33 m si o greutate de 29 de tone. La baza este fixata
intr-un impresionant soclu de ciment de forma circulara acoperit cu pamant, care-i asigura
stabilitatea. Structura cuprinde 16 elemente clepsidra.
Coaloana infinitului este una dintre minunile lumii - fara egal - despre care au existat,
exista si vor exista perceptii si interpretari la infinit din partea celor care s-au incumetat si se vor
incumeta sa peroreze despre ea, si este normal sa fie asa, deoarece infinitul nu are limite in timp
si spatiu. Nu cred ca se va gasi cineva vreodata, care sa aiba pretentia epuizarii interpretarii
acestei opere a lui Constantin Brancusi.
Cat priveste denumirea, nu este lipsit de sens sa cunoastem cum a evoluat ea. Demiurgul
a denumit-o astfel: Coloana infmirii (in aforismul nr. 140); Coloana infinita (aforismul nr.
141); Coloana infmirii (aforismul nr. 142); Coloana fara sfarsit (aforismul nr. 143). Scriitorii, in
marea lor majoritate o denumesc Coloana fara sfarsit. Populatia orasului si nu numai, obisnuieste
sa-i spuna Coloana Infinitului sau Coloana Infinita.
Dar, indiferent de denumirile ce i se atribuie, ea este arborele ceresc, aerian si scara spre
ceruri, care face legatura intre pamantescul glob si cerescul infinit. Este o reprezentare pastica a
Absolutului, desavarsita prin repetitie si simetrie a tuturor erelor, lumilor si generatiilor, simbolul
maretiei si vitalitatii, al infinitului si ondulatiei universale. Insasi Brancusi o numea uneori
pendulul "timpului rasturnat', avand in vedere forma de clepsidra privind a doua jumatate a
urmatorului, si toate privite la infinit formeaza o infinitate de clepsidre in mijlocul carora se
deapana "firul vietii'. Sunt tentat sa adaug ca avem in fata orologiul infinitului - sublinierea ne
apartine.
 De-a lungul civilizatiilor ce s-au succedat, timpul a demonstrat ca singrurul element
arhitectonic care ramane etern, nu este altul decat Coloana'. In amintirile senatorului dr. N.
Hasnas gasim raspunsul lui Brancusi la o intrebare a acestuia: "De aici de pe pamant pleaca
gandirea creatoare si se indreapta catre lumina, catre soare. De ce am conceput Coloana in
romburi? Pentru ca nu poti merge in sus lin, in liniste, ci suirea pe trepte pe care le desavarsim cu
munca si energia noastra. Aceste trepte prezinta suisuri si coborasuri! si nu ispravim niciodata!'.
Si ca un adept al turismului international, in aforismul 150 Brancusi indeamna: "Duceti-va la noi,
in Romania, sa vedeti oamenii, costumele, locurile (spatiul romanesc). Duceti-va sa vedeti ceea
ce am putut sa realizez eu la Targu-Jiu!
Constantin Brancusi este considerat de catre marii cercetatori si exageti - printre care
Carola Giedion Welcker, Robert Goldwater, Henry Moore, Petre Pandrea, Irina Codreanu, Peter
Neagoe, Petru Comarnescu, Malvina Hofmann si multi altii - cel mai stralucit reprezentant al
sculpturii secolului al XX-lea, parintele sculpturii moderne si in acelasi timp un remarcabil
filozof si intelept de sorginte straveche comparat de unii cu Socrate, Diogene sau Esop.
El a realizat la Targu Jiu o epopee spatiala care i-a desavarsit intreaga cariera artistica si
experienta sa antica. Prin operele sale Demiurgul a ingemanat intr-o simbioza perfecta arta cu
filozofia, materialitatea cu spiritualitatea, finitul cu infinitul. Operele materiale si intelepciunea
exprimata in aforismele sale au facut din Brancusi, artistul - filozof sau filozoful -artist. Cata
intelepciune exprima de exemplu aforismul 243: "Sa creezi ca un Demiurg, sa poruncesti ca un
Rege si sa muncesti ca un Sclav!'
O particularitate a operelor de la Targu-Jiu ale lui Brancusi este faptul ca fiecare in parte
este un izvor nesecat, care naste gandiri, interpretari, este plina de spiritualitate intrinseca, incat
autorul si-a creat in jurul sau o aura de legenda, inca din timpul vietii, iar dupa moarte creatia sa
a capatat aspectul unui mit.
Fie ca administratia locala sa faca din Targu-Jiu - unde Brancusi si-a scris testamentul
prin operele durate aici - unul dintre orasele avansate ale culturii si artei moderne, larg deschis
pelerinajului si turismului international.
Ar fi de dorit ca in timp, sa se faca demersuri temeinice, pentru aducerea la Targu-Jiu a
ramasitelor pamantesti ale artistului si reinhumarea lor la loc de cinste, in Cimitirul Eroilor,
pentru eternizare pe pamantul din care a fost zamislit, de veghe fiindu-i insasi Coloana infinita.
 Poarta Sarutului este Templul Sarutului, cetatea fara usi si fara oprire a stramosestilor
ceremonii ale statornicirii, unde barbatul isi gaseste femeia - jumatatea vietii impreunandu-se pe
vecie intr-o uniune. Este Arcul de Triumf al iubirii, saratului si contopirii prin a carui fastuoasa,
larga deschidere se continua scurgerea (Via Sacra); si cei care intra, uniti prin sarat si lege, curg
mai departe, impreunati, fara de sfarsit viata lor repetandu-se asemanator si totusi nu. in alte
infinite fapturi.
Ideea despre sarat 1-a preocupat pe artist din tinerete cand a realizat opera "Saratul' din
Montparnase in care prezinta "viziunea iubirii fara moarte' prin figurarea formelor stilizate ale
buzelor, bratelor, sanilor si picioarelor, sugerare a fizionomiilor barbatului si femeii.
El realizeaza dupa trei decenii la Targu-Jiu opera monumentala Poarta saratului (Templul
sarutului), unde saratul este intr-atat de stilizat prin disparitia formelor de mai sus, incat nu a mai
ramas decat configurarea ochilor indragostitilor ca o ultima sugerare a iubirii si a vietii, unica
licarire a sufletului omenesc.
Ochii figurati ca doua emisfere reprezinta iubirea, contopirea prin dragoste intre barbat si
femeie. Dar intelepciunea artistului merge atat de departe incat in aceasta uniune a ochilor el
vede contopit totul: universul intreg, pamantul, luna - femeia si soarele - cerul - barbatul.
In cele doua emisfere usor vizibile de la distanta s-au unit intr-o entitate perfecta toate
formele cate exista in natura. Brancusi este singurul sculptor din lume care a reusit sa spuna care
este forma spiritului - esenta firii. Spiritul este identificat aici cu o jumatate de sfera care-si
gaseste cealalta jumatate si se uneste cu ea nascand sfera care aduce cu un ou cu varful in jos
(daca privim cu atentie) si care nu este un ou oarecare, ci este acela care a generat universul
intreg, oul cu varful in jos indreptat spre pamantul mama, a toate facator si nascator.
Cel ce vine in vizita, poate deserva ca inainte de trecerea drumului drept al legii pe sub
poarta, din el se despart doua alei stramtorate si cotite una spre dreapta si alta spre stanga portii,
fiecare trecand pe langa cate o banca incomoda din piatra, cioplita grosolan, si arata ca ceva
posomorat care nu te atrage ca sa sezi. Aceste doua alei reprezinta caile celor fara de lege care
pierzand drumul drept de sub Arcul de Triumf, ratacesc pe aiurea, acestia sunt fiii risipitori si
bancile sunt destinate numai celor ce se opun vietii firesti, celor ce neaga familia, nehotaratilor,
celor care se opun devenirii integrarii. Poarta a fost ridicata in 1937 si finisata in 1938. cele 2
banci cioplite din piatra de Banpotoc. destinate initial a fi amplasate in nisele din Aleea
scaunelor, au fost fixate de sculptor de o parte si de alta a Portii sarutului, legandu-le semnificatia
de aceasta opera.

Masa Tacerii se afla in parcul central, pe malul stang al Jiului. Este realizata din piatra,
compusa din doua piese masive de forma circulara suprapuse -piciorul cu diametrul de 2 m si
grosimea de 0,45 m, iar tablia cu diametrul de 2,15 m si grosimea de 0,45 m, aceasta fiind ultima
din cele trei variante incercate de maestru, nefiind satisfacut de primele doua. In jurul mesei se
afla 12 scaune format clepsidra rotunda la ambele capete, lucrate din aceeasi roca. Opera a fost
inceputa in anul 1937 si definitivata in 1938. Piciorul este din travertin de Campulung si tablia
din Bampotoc - Deva.
Masa tacerii si Aleea scaunelor
Masa si scaunele eternizeaza amintirea dupa moarte. Demiurgul a ales pentru masa si scaune
forma cercului, forma moarta, fara iesire. Pentru vizitator, acesta este locul rascolirii amintirilor,
locul de adanca meditatie despre viata! - despre moarte! Masa a devenit un simbol al universului
si pamantului, asupra carora isi pleaca gandul cu neputinta si umilire speta umana, spre a-i
descoperi tacerea nepatrunsa si tainele ascunse.
Contempland asupra ei, Brancusi glasuieste astfel in unul din aforismele sale: "Acum la
batranete, vad ca, in fond, Masa tacerii, este o alta noua Cina cea de Taina. Linia Mesei tacerii va
sugereaza curbura inchisa a cercului, care aduna, uneste si aproprie'.
Ansamblul Artistic Profesionist 'Doina Gorjului' din Tirgu-Jiu isi are inceputurile cu
peste 60 de ani in urma, in 1948, cand s-a infiintat Taraful Gorjului - prima formula de orchestra
profesionista, careia, pe rand, i s-au alaturat solisti si dansatori. In anul 1968, odata cu
reinfiintarea judetului Gorj isi schimba numele in 'Doina Gorjului'.
De-a lungul timpului, de 'Doina Gorjului' si-au legat definitiv numele mari interpreti ai
cantecului popular romanesc. Vom reaminti doar cativa dintre ei: Maria Tanase, Maria Lataretu,
Maria Apostol, Filofteia Lacatusu, Iustina Baluteanu si altii, plecati cu totii - din pacate, prea
devreme in lumea fara de dor. De asemenea, la 'Doina Gorjului' si-au desavarsit ucenicia
interpreti ai cantecului popular romanesc, care, spre bucuria noastra, ne sunt contemporani:
Maria Ciobanu, Petrica Matu Stoian, Niculina Stoican, Mariana Ionescu-Capitanescu, Constantin
Magureanu. Acestia s-au alaturat unei generatii anterioare de slujitori ai scenei 'Doinei Gorjului',
precum: Nelu Balasoiu, Stefania Etegan, Mihai Mihalache, Ileana Leonte, Sica Rusu-Durlai,
Gigi Luca, Mihai Lazar, Matei Constantin, Ionela Anghel si altii
Ansamblul 'Doina Gorjului' si-a impus celebritatea de-a lungul timpului si datorita
unor nume mari de dirijori care au slujit pupitrul orchestrei: Nicu Novac, Gelu Barabancea,
Stelian Ghiocel, Ionel Puia si nu in ultimul rand, Marin Ghiocel.
Cel care, de asemenea si-a legat definitiv numele de 'Doina Gorjului' reusind sa o
revigoreze si chiar sa o revolutioneze, a fost profesorul Liviu Dafinescu, care a ocupat functia de
director intre anii 1995-2004, cand o suferinta cumplita l-a rapus si l-a inaltat la cer, in
constelatia celor ce si-au ales prin arta, nemurirea.
"Doina Gorjului" este un ansamblu cu o vechime de peste 50 de ani, care a facut istorie
si prin performantele solistilor vocali, instrumentistilor si dansatorilor, apreciati pentru maiestria
valorificarii folclorului autentic. Aprecierile elogioase ale specialistilor si aplauzele spectatorilor
sunt dovada valorii recunoscute. Iar "Doina Gorjului" a avut parte si de aprecieri si de aplauze,
pretutindeni unde a evoluat.
4.4. Case memoriale
Casa memoriala Constantin Brancusi
Satul Hobita (comuna Pestisani) se situeaza in partea de nord-vest a judetului Gorj, pe drumul ce
leaga orasul Targul-Jiu de localitatea Tismana.
Straveche vatra de locuire, Hobita apare in documentele din veacul al XVI-lea purtand
denumirea de Ohabita.
Cu siguranta, asezarea este mai veche decat actul domnesc care ii atesta existenta la 30
aprilie 1518, act dat in Bucuresti de domnul Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, lui Datco si
fratelui sau Mihail, care cumparasera ocine in mai multe sate, intre care si Ohabita.
Marele dictionar Geografic al Romaniei mentioneaza faptul ca pe la 1900, Hobita era un catun
inzestrat cu doaa biserici de lemn, 140 ha de padure de stejar, ceea ce a favorizat dezvoltarea
prelucrarii lemnului.
Destinul acestei umile asezari cu oameni priceputi a fost marcat de fiul acestui sat, cel care a stiut
cu mintea si mainile sale sa intoarca o pagina in istoria artei moderne: Constantin Brancusi.
Dornic sa cunoasca lumea, care-l atragea, la 11ani fuge de acasa la Targu-Jiu, apoi la
Slatina si Craiova, unde, la 22 ani, absolva, in numai patru ani in loc de cinci, Scoala de arte si
meserii trecand imediat la Belle Arte din Bucuresti, ca in 1904 sa plece, pe jos, la Paris, unde
lucreaza un timp in atelierul renumitului Auguste Rodin.
In 1914 are prima expozitie personala la New York, dupa care urmeaza cea mai prolifica etapa a
creatiei sale, iar faima si influenta sa asupra sculpturii in lume este in continua crestere.
Se sfarseste din viata la 81 ani la Paris, cu amaraciunea in suflet ca nu i-a fost permis sa-
si mai revada macar o data tara.
Din cele 204 lucrari ale sculptorului C. Brancusi, foarte putine se mai afla in tara (la Targu-Jiu,
Craiova, Buzau si Bucuresti), marea majoritate a acestora fiind raspandite in toata lumea, in cele
mai mari muzee si colectii.
Casa memoriala Ecaterina Teodoroiu
Casa Memoriala Ecaterina Teodoroiu, astazi amenajata ca muzeu (1959), dateaza din anul 1884
si este construita de parintii Ecaterinei, Vasile si Maria Teodoroiu.
Casa memoriala este situata pe bulevardul cu acelasi nume, nr. 270 din Targu Jiu, judetul Gorj.
In cele doua incapari mici ale acesteia sunt expuse obiecte de imbracaminte, fotografii,
documente referitoare la viata si la lupta eroinei de la Jiu, cazuta in timpul primului razboi
mondial, pe campul de lupta de la Marasesti. Cu ocazia restaurarii din 1959, s-a descoperit pe o
grinda sapata in lemn urmatoarea inscriptie: "Casa facuta 1884, 26, august."
Casa memoriala Tudor Vladimirescu
Asezata in partea de sud-est a judetului Gorj, pe malul stang al Gilortului, la 50 km de Tg-Jiu si
25 km de Tg-Carbunesti, comuna Vladimir este mentionata, dupa reforma administrativa din
1968, cu satele Andreesti, Frasinul, Vladimir si Valea Desului, avand un total de 4260 locuitori
si o suprafata de 62,1kmp. Aici, in anul 1780, din parinti mosneni (Constantin si Ioana) s-a
nascut Tudor Vladimirescu intregind familia formata din 3 copii (Papa, Cons-tandina si Tudor).
Dupa insusirea primelor notiuni de citire si scriere de la preotul satului Parvu Ciuhoi, Tudor isi
continua studiile la Craiova, cu sprijinul boierului loan Glogoveanu. Dupa ce devenise un
renumit negustor de vite, Tudor primeste de la domnitorul Tarii Romanesti, Constantin Ipsilanti,
insarcinarea formarii unui corp de voluntari, pentru apararea Olteniei de navalirile trupelor
neregulate otomane. Curand este numit mare comis, vataf de plai la Closani (Mehedinti), apoi
mare sluger. in anii 1806-1812 participa la razboiul ruso-turc, ca ofiter rus, cu gradul de porucic
(locotenent) si este decorat de tarul Rusiei, Alexandru, cu Ordinul Sf.Vladimir cu spada. Fiind
refugiat la Viena il cunoaste pe contele Capodistria, ministrul de externe al Rusiei si fruntas al
Eteriei (organizatie secreta ce lupta pentru independenta Greciei).
Revolutia din 1821, organizata si condusa de Tudor Vladimirescu, incepe la 23 ianuarie
cu citirea cunoscutei Proclamatii de la Pades, continua cu fortificarea manastirilor din nordul
Olteniei (Tismana, Motru, Strehaia) si cu organizarea taberei de instruire de la Tantareni. La 4
martie Tudor ajunge la Slatina cu 6000 de pedestri si 2000 de calareti, la 16 martie intra cu
oastea in Bolintin, iar la 21 martie isi instaleaza tabara de lupta la Cotroceni. in aprilie 1821, sub
titlul 'Cererile norodului romanesc', Tudor face cunoscut adevaratul program al revolutiei, iar
pentru a feri tara de ocupatia turceasca, incearca sa obtina retragerea eteristilor.
La 15 mai, Tudor organizeaza ridicarea taberei de la Bucuresti, ordonand retragerea catre
nordul Olteniei. in acest timp, eteristii desfasoara intense actiuni diversioniste culminand cu
asasinarea lui Tudor la Targoviste, in dimineata zilei de 27 mai 1821 de catre Lassani si In
amintirea lui Tudor Vladimirescu, in 1932, prin eforturile Ligii Nationale a Femeilor Romane
din Gorj, condusa de Aretia Tatarescu, este inaugurata Casa Memoriala din satul natal, Vladimir.
Casa taraneasca cu pridvor de lemn si cu cele doua camarute amenajate specific inceputului de
secol XIX ofera vizitatorului obiecte si documente legate de viata conducatorului revolutionar de
la 1821, Tudor Vladimirescu.
4.5. Muzee
Muzeul de la Hobita
Straveche vatra de locuire, Hobita apare in documentele din veacul al XVI-lea purtand
denumirea de Ohabita. Cu siguranta, asezarea este mai veche decat actul domnesc care ii atesta
existenta la 30 aprilie 1518, act dat in Bucuresti de domnul Tarii Romanesti, Neagoe Basarab, lui
Datco si fratelui sau Mihail, care cumparasera ocine in mai multe sate, intre care si Ohabita.
Marele dictionar Geografic al Romaniei mentioneaza faptul ca pe la 1900, Hobita era un catun
inzestrat cu doua biserici de lemn, 140 ha de padure de stejar, ceea ce a favorizat dezvoltarea
prelucrarii lemnului.
Destinul acestei umile asezari cu oameni priceputi a fost marcat de fiul acestui sat, cel care a stiut
cu mintea si mainile sale sa intoarca o pagina in istoria artei moderne: Constantin Brancusi.
El s-a nascut la 19 februarie1876, in familia lui Nicolae Radu si a Mariei Brancusi, care se
ocupau cu agricultura, prelucrarea lemnului (dulgheria) si cresterea vitelor.
 Marele sculptor va fi invatat la mesterii satului, in primul rand de la tatal si bunicul sau,
priceperea de a ciopli lemnul care, in mainile sale, capata viata.
In Hobita, la tot pasul, Brancusi a avut repere pentru meseria sa de-o viata sculptura: de la casele
frumos impodobite, la batrana biserica de lemn cu fruntarul crestat si sprijinit pe stalpi ce evoca
obarsia viitoarei Coloane Infinite si cimitirul satului, cu troitele si crucile inflorate. Mesterii
hobiteni erau peste tot; ei au imbinat mereu iscusinta de constructori cu talentul de decoratori.
Dornic sa cunoasca lumea, care-l atragea, la 11ani fuge de acasa la Targu-Jiu, apoi la Slatina si
Craiova, unde, la 22 ani, absolva, in numai patru ani in loc de cinci, Scoala de arte si meserii,
trecand imediat la Belle Arte din Bucuresti, ca in 1904 sa plece, pe jos, la Paris, unde lucreaza un
timp in atelierul renumitului Auguste Rodin.
In 1914 are prima expozitie personala la New York, dupa care urmeaza cea mai prolifica
etapa a creatiei sale, iar faima si influenta sa asupra sculpturii in lume este in continua crestere.
Se sfarseste din viata la 81 ani la Paris, cu amaraciunea in suflet ca nu i-a fost permis sa-si mai
revada macar o data tara.
Din cele 204 lucrari ale sculptorului Constantin Brancusi, foarte putine se mai afla in tara
(la Targu-Jiu, Craiova, Buzau si Bucuresti), marea majoritate a acestora fiind raspandite in toata
lumea, in cele mai mari muzee si colectii.
Muzeul Etnografic in aer liber din Curtisoara, a fost amenajat intre anii 1968-1975. El
contine obiecte etnografice, piese de mobilier taranesc, costume gorjenesti.
Expozitii: permanenta - arhitectura populara; temporara - ceramica, crestaturi in lemn, costum
popular gorjenesc, covoare si scoarte oltenesti.
Personalul specializat: muzeografi- Octavioan Socu si Victor Albinel Firescu; restaurator -
Laurentiu Parcalabu; conservator-trezoriei - Zenobia Bara.
Curtisoara localitate situata la numai 10 km nord de Targu Jiu, capitala judetului Gorj, pe
partea dreapta a soselei nationale care serpuieste catre Valea Jiului, comuna bogata, care isi afla
numele in negura evului mediu, fiind probabil resedinta unei autoritati locale, gazduieste in zilele
noastre Muzeul arhitecturii populare din Gorj. Beneficiind si de amplasarea intr-un cadru natural
de exceptie care reproduce la scara mai mica aproape toate formele de relief, muzeul cu o
suprafata de cca 13 ha s-a coagulat in jurul unei parti a domeniului familiei Cornoiu,
mostenitoarea culei construita la inceputul secolului al XVIII-lea, actualmente cea mai mare si
mai bine pastrata constructie de acest tip din Oltenia.
 Inaugurata in anul 1975 muzeul si-a imbogatit permanent colectia de patrimoniu
constituind un sprijiu important pentru cei interesati de lumea satului in general si de cultura
populara gorjeneasca, in special.
Toate monumentele de arhitectura taraneasca expuse in acest muzeu etnografic in aer
liber - case, sopron de case, sopron de conac de plai, conac de plai, pivnite de deal, fantana cu
cumpana, moara, piua - sunt autentice. Casele provin din diversele localitati ale Gorjului -
Ticleni, Dobrita, Balanesti, Galesoaia, Olari, Carbunesti sat, Romanesti, Tismana, Carligei,
Racoti, Glodeni, Parau-Pripor, Baia de Fier, Bumbesti-Jiu, Bradiceni. Marea lor majoritate sunt
construite din barne. Cele mai vechi sunt cu un singur nivel, fara etaj, cu pridvor deschis in fata,
cu o singura incapere; altele sunt case cu un cat, avand la parter pivnita cu sala deschisa in fata,
iar la etaj, una, doua sau trei incaperi. Casele au interiorul bogat impodobit cu scoarte si alte
tesaturi specifice acestor meleaguri, cu piese traditionale de mobilier din lemn, intre care si
nelipsita lada de zestre.
Muzeul a fost amenajat si deschis pentru public in vara anului 1975. Merita evidentiata
contributia hotaratoare la realizarea acestuia a doamnei profesoare Elena Udriste - directoarea de
atunci a Muzeului judetean*. Directorii muzeului: Elena Udriste (1952-1982), Domnica
Bajmatara (1982), Constantin Giurgiulescu (1982-1985), Vasile Marinoiu (din 1985 si in
prezent).
Infiintat in anul 1984, Muzeul de Arta din Targu-Jiu functioneaza in noul sediu aflat in
Parcul Central, din aprilie 1993, nu departe de binecunoscutele opere ale marelui Constantin
Brancusi. Aceasta institutie ofera considerabile posibilitati de regasire a esentelor si valorilor
perene ale artei noastre. Aici ne putem reculege, intr-o liniste desavarsita a caror vechime si
valoare artistica este considerabila. Intr-una din salile muzeului ne putem intalni cu spiritul
artistic academist al secolului trecut, prin portretele realizate de doi mari artisti gorjeni - Iosif
Keber (pictura de sevalet, pictura religioasa) si Vasile Blenea (sculptura, pictura). O serie de
pictori, deveniti clasici ai spatiului artistic romanesc, Gheorghe Petrascu, Henri Catargi, Aurel
Jiquidi, Schweitzer Cumpana, Margareta Sterian, Alexandru Ciucurencu, sunt si ei prezenti, prin
operele lor, in muzeul nostru. Din aceeasi generatie face parte si Rodica Popescu, din lucrarile
careia muzeul nostru dispune de o substantiala donatie. Fac parte din patrimoniul muzeului si
lucrarile ceva mai tinerilor Vasile Tolan, Sorin Dumitrescu, Semproniu Iclozan sau Titu
Dagutescu
 Din actuala generatie de artisti gorjeni, in prezenta expunere se afla si cateva remarcabile
lucrari in sticla ale binecunoscutilor de acum Valer Neag si Mihai Topescu.
Muzeul targujian de arta ofera insa vizitatorului si alte surprize si ii daruieste ceva infinit mai
important si anume posibilitatea regasirii prin arta.
Lucrarile inconfundabile, de mare densitate artistica, ale maestrului Corneliu Baba ne
indeamna inca o data la meditatie.
4.6. Manastiri, catedrale si biserici
Manastirea Icoana din Arhiepiscopia Craiovei este asezata in zona pitoreasca din nordul
judetului Gorj, la poalele muntelui Parang, in satul Carpinis din comuna Crasna, la aproximativ
38 km fata de Targu-Jiu, pe axa rutiera ce duce la Novaci.
Manastirea Lainici este asezata pe mirificul Defileu al Vaii Jiului, la 32 km departare de
Targu-Jiu si 25 km de Petrosani. Este liantul credinciosilor din oltenia cu cei din ardeal si face
parte, jurisdictional, din arhiepiscopia Craiovei, fiind cea mai mare manastire de calugari din
aceasta eparhie.
In Manastirea Lainici a stat ascuns Tudor Vladimirescu deghizat in calugar, deoarece era
urmarit de turci pentru ca luptase impotriva lor in razvoiul ruso-turc dintre anii 1806 si 1812. De
aceea, in 1817 manastirea a avut de suferit, fiind devastata de turci; calugarii au fost alungati, iar
lui Maxim monahul i s-a taiat capul. In iulie 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserica-
catedrala, de catre Inalt Prea Sfintitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost inceputa,
proiectata schematic si construita pana la stadiul structurii de rezistenta de catre Ing. Ioan
Selejan, actualmente Preasfintitul Episcop al Covasnei si Harghitei.
Noua biserica-catedrala din Manastirea Lainici este inedita prin planul sau arhitectonic,
cuprinzand doua biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al
terenului, in panta, acesta creand necesitatea unui subsol. Pe de alta parte, precum se cunoaste,
Istoria Bisericii Crestine pana in zilele nostre a cunoscut doua perioade fundamentale: prima
perioada de la anul 1 pana in anul 313, respectiv pana la Edictul de la Milano al Imparatului
Constatin cel Mare, perioada bisericii din Catacombe, in care s-a varsat cel mai mult sange si au
murit milioane de mucenici pentru Hristos, acesta fiind fundamentul si temelia Bisericii Crestine;
si a doua perioada, de la anul 313 pana in zilele noastre. Asemeni impartirii Istoriei crestine in
cele doua perioade fundamentale, tot astfel s-a impartit si planul arhitectonic al Noii Biserici.
 Insa aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografica, care
intentioneaza, cu ajutorul lui Dumnezeu, sa se realizeze. Astfel, biserica de la subsol va fi
destinata Bisericii din Catacombe, pictandu-se viata crestinilor de la anul 1 pana in anul 313,
reprezentandu-se majoritatea Sfintilor si martirajelor cunoscute din istoria Bisericii si din Sfanta
Traditie. In pictura bisericii de deasupra, se vor marca cele mai importante momente din istoria
bisericii crestine, cu cei mai reprezentativi Sfinti din toata lumea si din toate timpurile. In
prezent, in Manastirea Lainici sunt 35 de supravietuitori.
Manastirea Tismana este cel mai vechi asezamant monahal din Tara Romaneasca,
avand un rol primordial in mentinerea credintei ortodoxe de-a lungul a peste sase sute de ani. Ea
reprezinta un monument de reculegere si inchinaciune, de cinstire a credintei noastre stramosesti,
un edificiu de prea frumoasa arta straveche dar si de aparare al Olteniei, de inalt patriotism.
La Manastirea Tismana se poate ajunge pe mai multe drumuri: ori dinspre Dunare, din
Drobeta Turnu Severin prin Poarta Motrului, pe DN 67 pana la Apa Neagra si 67 D pana la
Tismana; ori dinspre Craiova pe Valea Motrului pana la Motru pe DN 67 A si 67 pana la Targu
Jiu sau pe Valea Jiului pana la Targu Jiu pe DN 66 si apoi pe 67 D pana la Tismana, cca. 40 km.
Biserica manastirii Tismana isi etaleaza statutul de "monument de arta" prin tot ceea ce
reprezinta si exista in ea: catapeteasma facuta in anul 1766, cu icoanele imparatesti (1844);
iconostasul sculptat in lemn de tei, aurit, executat de Ghenadie monahul (1741-1742); stranele
(tetrapoadele) sculptate de calugari in anul 1731 si 1735; policandrul mare din alama lustruita
(1820); toaca metalica de forma vulturului bicefal - stema domnitorilor Basarabi, deosebit de
valoroasa, si altele. Manastirea Tismana a fost transformata in chinovie de maici, incepand cu
anul 1949, maici care duc viata de obste, impletind munca cu rugaciunea. In present manastirea
are 60 vietuitoare, dintre care 6 stau la schiturile manastirii.
Pe muntele din fata manastirii, numit Cioclovina, intr-un frumos peisaj sibcarpatic se afla
cele doua schituri: Cioclovina de Sus si Cioclovina de Jos. Avantandu-ne cale de 5 km de urcus
prin padure, pe carari de munte incantatoare, ajungem la prima Sihastrie a Tismanei - Schitul
Cioclovina de Jos, amintita documentar inca din anul 1660. O personalitate de profunda
spiritualitate a secolului al XIV-lea a fost Cuviosul Nicodim Cel Sfintit de la Tismana, trecut la
cele vesnice la 26 decembrie 1406.
 Manastirea Polovragi
Legenda spune ca locul unde se afla manastirea a fost acoperit cu padure de fag si
maracinisuri. La ridicarea Manastirii s-au curatat fagetul si maracinisul si s-a semanat ghinda,
motiv pentru care lacasului sfant i s-a spus Manastirea din Branistea semanata. La 1643 in timpul
domniei lui Matei Basarab Manastirea a fost restaurata, iar in anul 1647 Danciul Paraianu,
capuchehaie la Constantinopol a inchinat-o Sfantului Mormant. Perioada inchinarii a fost una
intunecata pentru obstea manastirii.
In anul 1693 Manastirea a fost rascumparata de Voievodul Constantin Brancoveanu de la
patriarhul Dositei cu trei pungi de galbeni.
Manastirea rascumparata devine metoh al Manastirii Hurez iar arhimandritul Ioan
Sraretul a primit porunca din partea Voievodului C. Brancoveanu, sa zugraveasca biserica, sa
construiasca pridvorul manastirii, sa inalte chiliile, clopotnita si zidul inconjurator.
Lucrarile au fost definitivate in anul 1712. Biserica Manastirii Polovragi este zidita in stil
bizantin, are o forma trilobata, cu abisde laterale, realizata intr-o simetrie proportionata, avand
urmatoarele dimensiuni: 22 m lungime, 10 m latime si 20 m inaltime. Ca elemente arhitectonice
deosebite se remarca braul exterior orizontal, rotunjit, incadrat in caramizi asezate in zimti. El
incinge biserica impartind parametrul in doua zone distincte: partea inferioara, caracterizata prin
randuri de caramida aparenta si piatra cioplita, intercalata cu cate o caramida verticala si cea
superioara, tencuita in alb. In timpul restaurarii din epoca lui Constantin Brancoveanu, i s-a
adaugat un pridvor deschis, in stil brancovenesc, Biserica este pardosita peste tot cu piatra de
provenienta Alunu-Valcea.
Pictura bisericii este deosebit de importanta, atat in ceea ce priveste iconografia cat si
executia tehnica. Asemanatoare cu cea de la Manastirea Hurez, fiind opera comuna a unor pictori
renumiti, are si caracteristici proprii, cu valoare de prototip. In exterior, deasupra arcadei din
mijloc a pridvorului, impresioneaza frumoasa icoana "Acoperamantul Maicii Domnului",
executata in anul 1713 de Zugravul Constantin, cu urmatoarea inscriptie: "Toata nadejdea mea o
pui catre tine Maica lui Dumnezeu, pazeste-ma sub acoperamantul tau".
5. SERVICIILE AGROTURISTICE DIN ZONA
5.1. Serviciile de cazare
Cadrul natural al zonei se inscrie in tabloul potentialului turistic cu o mare complexitate,
diversitate si atractivitate peisagistica, aceasta reflectandu-se in structura si valoarea acestuia.
Valoarea peisagistica si atractivitatea locurilor sunt date de structura geologica manifestata prin
formele de relief montan si submontan, diferite ca infatisare, de reteaua hidrografica (vai inguste,
versanti abrupti) si de invelisul forestier care ocupa cea mai mare parte din suprafata.
Punctele de atractie reprezentative pentru zona turistica analizata sunt:
. formele de relief spectaculoase, specifice zonei montane, de mare atractie peisagistica,
reprezentate prin varfuri de mare altitudine, creste, elemente de relief glaciar (caldari glaciare,
grohotisuri de panta, cueste);
. cursul paraului Gilort, cu numeroase portiuni de traseu spectaculoase;
. domeniul schiabil amenajabil (partiile de la Ranca) - sta la baza posibilitatii dezvoltarii
sporturilor de iarna, asociat cu un potential climateric deosebit de valoros pentru o viitoare
statiune montana;
. elementele de clima - sunt favorabile practicarii sporturilor de iarna (grosimea stratului de
zapada si durata mentinerii lui - in functie de altitudine), a drumetiei montane si a altor forme de
turism, practicabile in toate anotimpurile;
. vegetatia, de o diversitate impresionanta, in functie de altitudine (paduri de foioase, paduri de
molid, jnepenisul si pajistile alpine, infrumusetate in anotimpul cald de coloritul viu al florilor de
munte);
. trei fonduri de vanatoare (specii cu valoare cinegetica), existente in zona padurilor de
conifere si foioase si de pescuit sportiv valoros (pastrav curcubeu si indigen), in apa paraului
Gilort si a afluentilor acestuia;
. potentialul climateric al teritoriului administrativ al orasului Novaci, caracterizat printr-un
climat montan si submontan, cu are curat, puternic ionizat, lipsit de praf si alergeni si un
bioclimat sedativ de crutare, recomandat pentru odihna, recreere si repunere in forma a
organismului.
Alte resurse antropice
􀂃 Ranca - zona turistica, viitoare statiune climaterica si de odihna, cu functionare permanenta,
situata in Muntii Parang, la 1.600 m altitudine, la 62 km nord-est de municipiul Targu Jiu.
Beneficiaza de un climat tonic, cu veri racoroase (in iulie temperatura medie este in jur de 14°C),
ierni friguroase (in ianuarie temperatura medie se mentine sub -4°C) si cu zapada abundenta.
Temperatura medie anuala este de circa 5°C, iar precipitatiile depasesc 1.000 mm anual. Este o
viitoare statiune pentru sporturi de iarna, de odihna, recreere, pentru drumetie montana si sporturi
extreme;
􀂃 centrul etnografic Novaci, se remarca prin:o arhitectura populara, creatie artistica populara,
obiceiuri traditionale, religioase si pastorale.
Oferta turistica actuala a orasului Novaci este creata, in principal, de cadrul natural atractiv, in
care se desfasoara activitati mestesugaresti vechi de sute de ani.
Vechi centru de transhumanta al oierilor ardeleni, altoit pe o veche asezare olteneasca, localitatea
Novaci reprezinta poarta de sud a Muntilor Parang. Situat la 44 de kilometri de Targu-Jiu, orasul
Novaci, precum si satele conponente sunt un veritabil muzeu al satului romanesc, in care casele
mari gorjene, cu cerdac la etaj, construite de circa 100 de ani, isi impart frumusetea cu
gospodariile gen cetate, ascunse intre zidurile de obarsie a ciobanilor veniti de peste munti.
Aspectul peisagistic al orasului Novaci este infrumusetat de vegetatia abundenta care
improspateaza asezarea, ceea ce arata si respectul localnicilor pentru natura; strada principala a
Novaciului este un adevarat tunel verde de brazi si artari.
Principalele puncte de atractie turistica ale orasului sunt vechea biserica de lemn (monument
istoric), cimitirul sau cu cruci pictate ce amintesc de celebrul cimitir din Sapanta, precum si
cunoscuta zona turistica Ranca. De aici, potecile turistice duc spre zone de o frumusete
deosebita, spre puncte de belvedere cum ar fi Varful Mohor, Varful Setea Mare, Varful Papusa si
tot de aici se ajunge spre Obarsia Lotrului - intersectia de drumuri care trec din Oltenia in Ardeal
(la nord - pe Valea Frumoasei, spre Sebes, la vest - spre defileul Jiului) si catre Lacul Vidra si
Valea Lotrului). Construit de aproape 70 de ani, drumul transalpin rivalizeaza ca frumusete si
spectaculozitate cu Transfagarasanul.
Oferta de cazare
In prezent, oferta de cazare a orasului Novaci, impreuna cu Complexul turistic Ranca, este
reprezentata de 12 unitati, cu un numar total de 218 locuri.
Inainte de anul 1990, orasul Novaci dispunea doar de 2 unitati de cazare in circuitul turistic
(Hotelul Parang si Cabana Ranca, ambele incadrate la categoria 2 stele. Se observa o crestere a
unitatilor de cazare, apaunor unitati de tip vila si pensiune, lucru favorabil pentru dezvoltarea
turismului in zona.
- complex de vile in Ranca: Alpin 3*, Ioana 2*, 3 Brazi si Cerbul - neclasificate ;
- aproximativ 40 de case de vacanta in orasul Novaci si la Ranca;
 - tabara Novaci, situata in internatul liceului din orasul Novaci, la poalele Muntilor
Parang, cu o capacitate de 100 locuri/serie, in pavilion cu 4-6 paturi; functioneaza sezonier vara.
In zona turistica Ranca s-a construit foarte mult in ultimii ani, dar structurile realizate nu sunt in
concordanta cu cerintele unei statiuni moderne, de talie europeana, nu au fost proiectate in baza
unui Plan de Urbanism Zonal, nu respecta reglementarile privind gradul de ocupare al terenului,
nu au utilitatile necesare (canalizare, statie de epurare, punct de transfer deseuri menajere, ceea
ce a condus la afectarea grava a mediului inconjurator. Structurile turistice clasificate sunt
singurele care se iau in calcul in analiza circulatiei turistice. In ansamblu, orasul Novaci
dispune de o capacitate de cazare ce depaseste cu putin 200 de locuri, dar numai 186 sunt
clasificate de ANT. Unitatile de cazare sunt putin diversificate din punct de vedere al tipologiei,
precum si din punct de vedere al categoriei de confort.
5.2. Servicii de alimentatie
In prezent, in Novaci exista o singura unitate de alimentatie clasica deschisa turistilor.
Aceasta se regaseste in componenta unitatii de cazare Hotel Lusu 2*. Hotelul dispune de un
restaurant cu doua saloane: un salon bar si un salon restaurant pentru servirea mesei, cu 60 de
locuri. De asemenea, tabara Novaci dispune de o cantina cu 100 locuri/serie.
Raportul dintre numarul locurilor la masa si numarul locurilor de cazare (inclusiv locurile
din cabane, complexul de vile si tabara) este de 0,5, valoare ce nu permite acoperirea cererii
pentru acest serviciu turistic.
In plus, servicii de alimentatie mai sunt oferite turistilor, la cerere, in cadrul pensiunilor turistice
urbane.
Preturile/tarifele serviciilor turistice reprezinta, de multe ori, un factor determinant in
alegerea unei destinatii in defavoarea altora. Pretul/tariful comunica suficiente informatii
turistului cu privire la natura, calitatea si caracteristicile competitive ale produsului turistic.
Stabilirea preturilor/tarifelor pentru serviciile turistice reprezinta o sarcina dificila ce trebuie sa
tina cont de caracteristicile ofertei si de imaginea acesteia in randul turistilor.
5.3. Servicii de agreement
Valoarea si diversitatea potentialului turistic existent sunt premise care favorizeaza
modalitati multiple de petrecere activa a timpului liber, de odihna, de recreere si de practicare a
unor forme de turism, in concordanta cu oferta turistica a zonei.
 Turism etnocultural. Caracterul si traditia acestei zone a determinat pastrarea de
mestesuguri artizanale cu specific local, precum tesaturile executate manual (costum popular,
stregare oltenesti), cusaturi, prelucrarea artistica a lemnului. Vechile legaturi ale populatiei locale
cu "ungurenii" de peste munte din satele Marginimii Sibiului, si-au pus amprenta asupra
obiceiurilor legate de oierit si transhumanta - obiceiuri pastrate, din pacate, ce in ce mai putin,
asupra traditiilor, folclorului, graiului si a costumului popular. Existenta acestor traditii
etnoculturale arhaice, sustin practicarea turismului etnocultural.
Sarbatorile traditionale locale sunt legate preponderent de sarbatorile religioase si de activitatile
pastorale.
Turismul montan. In perspectiva, orasul Novaci si in special zona Ranca se va dezvolta
ca un centru important al turismului montan din Romania, un pol al sporturilor de iarna, datorita
existentei unui potential schiabil generos si a unui cadru natural deosebit de atractiv.
Turismul de sfarsit de saptamana (weekend) este o forma de turism din ce in ce mai
apreciata, locuitorii din marile centre urbane dorind sa-si petreaca sfarsitul de saptamana in
locuri nepoluate, departe de aglomeratia si stresul marilor orase. Apropierea de municipiul Tg.
Jiu, dar si pozitia localitatii, in apropiere de DN 67, favorizeaza accesul unor importante fluxuri
dinspre capitala de judet sau dinspre alte orase mari, spre zona submontana a Gorjului.
Practicarea acestei forme de turism este in evolutie continua.
Turismul pentru sporturi extreme, o forma de turism cu adresbilitate preponderenta
catre tanara generatie, este din ce in ce mai mult practicata si in Romania. Zona ofera suportul
necesar pentru alpinism, parapanta, cicloturism, motociclism, snowboard, motocross, deltaplan.
Se cunosc deja cluburi (Bucuresti, Cluj) care organizeaza periodic trasee de cicloturism sau
motociclism pe DN 67C sau pe DN 7A.
Turism rural dar beneficiaza de toate oportunitatile pentru dezvoltare in satele
componente ale orasului Novaci: cadru natural submontan atractiv, o paleta variata de resurse
turistice, accesibilitate la DN 67 si prin acesta la doua drumuri europene de larga circulatie
turistica, existenta unor gospodarii rurale care pot intra in circuitul agroturistic si a unor dotari
tehnico-edilitare. Promovarea turismului rural va asigura conservarea valorilor traditionale
romanesti, o dezvoltare durabila si echilibrata a zonei.
 Turismul stiintific este sustinut de existenta pe teritoriul administrativ al orasului a unei
arii protejate forestiere, ce poate constitui un laborator de lucru pentru cercetatorii in domeniul
stiintelor biologice.
Posibilitati de organizare conferinte-seminarii
Avand in vedere faptul ca turismul de afaceri, reprezentat si prin organizarea de conferinte si
seminarii, este o forma de turism ce inregistreaza la nivel national o dinamica accentuata ca
urmare a intensificarii relatiilor economice, este recomandat sa i se acorde o atentie deosebita. In
perspectiva, in orasul Novaci, se poate promova turismul de afaceri, cu conditia realizarii de
amenajari turistice specifice (structuri de cazare cu grad ridicat de confort, structuri de
alimentatie, sali de conferinte dotate corespunzator), fiind o forma de turism care poate aduce
incasari ridicate.
Momentan, in Novaci, exista o sala de conferinte in cadrul hotelului Lusu, dar cu capacitate
redusa. Alta locatie pentru organizarea de conferinte ar putea-o constitui incinta taberei Novaci,
situata in cadrul liceului din Novaci.
6. STUDIU PRIVIND CALITATEA MEDIULUI
Principalele activitati socio - economice care afecteaza sau pot efecta calitatea ,mediului
din judetul Gorj sunt:
- productia de energie electrica li termica pe baza de combustibili fosili (CET Turceni,
CET Rovinari)
- industria materialelor de constructii (var, ciment, azbociment, caramizi, materiale
ceramice si refractare, prefabricate din beton) Birsesti, Tg. Jiu, Tg. Carbunesti
- exploatare si prelucrare lemn (cherestea, mobila, parchet, placi aglomerate din lemn)
- fabricarea articolelor din cauciuc
- producerea de sticlarie de menaj
- industria agroalimentara
- traficul rutier si feroviar
- transport, stocare si distributie gaze, combustibili si carburanti
Structura retelei de monitorizare 6 puncte de recoltare probe (3 in municipiul Tg - Jiu si
cate unul in localitatile Motru, Turceni, Rovinari)
Parametrii monitorizati - poluanti chimici gazosi : oxizi de sulf, oxizi de azot, amoniac si pulberi
in suspensie cu un aparat portabil iar pulberile sedimentabile in 56 puncte fixe.
 La nivelul semestrului I, in judetul Gorj rezultatele determinarilor experimentale au scos
in evidenta urmatoarele :
- pentru poluantii : SO2, NO3 si NH3 ,la nivelul judetului Gorj nu s-au inregistrat depasiri
ale CMA la imisii pe probe medii diurne - 24h si pe probe momentane de 30'
Pulberile in suspensie si sedimentabile sunt principalii poluanti pentru care depasirile
CMA sunt semnificative in judetul Gorj.
In primul semestru APM Gorj a efectuat determinari de pulberi in suspensie fractiunea PM 10 pe
perioada de mediere 24h, conform O.M. 592 / 2002, in mai multe puncte situate in municipiul
Tg. Jiu si in orasul Rovinari. In punctul de prelevare "Statia Meteo Tg. Jiu" 78% din
concentratiile medii zilnice inregistrate depasesc valoarea limita (50 µg/mc) iar 62% depasesc
valoarea limita + marja de toleranta (66.67 µg/mc). In punctul de prelevare "Primaria Rovinari"
97% din valorile medii zilnice depasesc VL iar 53% depasesc VL+MT. In punctul "SC Fibrocim
SA" Tg. Jiu, 60% din valorile inregistrate se situeaza peste VL si 45% peste VL+MT. Valoarea
maxima inregistrata este 185.49 µg/mc in punctul "Statia Meteo Tg. Jiu".
Indicatorul pulberi sedimentabile s-a determinat in 56 puncte de prelevare de pe raza
judetului Gorj, amplasate in zonele: Targu Jiu, Rovinari, Turceni, Barsesti, Motru, Matasari,
Meri, Tg. Carbunesti, Plesa, Timiseni, Jilt si Telesti.
Rezultatele obtinute pentru indicatorul pulberi sedimentabile au condus la urmatoarele concluzii
:
Cantitatile maxime lunare au depasit CMA lunara (17 g/m2/ luna) in zonele:
Rovinari (max = 118.22 g/m2/luna); frecventa depasirii = 63%
Turceni (max = 19.98 g/m2/luna); frecventa depasirii = 2.8%
Rosiuta - Motru (max = 235.88 g/m2/luna); frecventa depasirii = 80%
Matasari (max = 27.03 g/m2/luna); frecventa depasirii = 50%
Jilt (max = 33.44 g/m2/luna);frecventa depasirii = 24 %
Telesti (max = 19.79 g/m2/luna);frecventa depasirii = 5.6 %
Timiseni (max = 66.64 g/m2/luna); frecventa depasirii = 64 %
Plesa (max = 27.30 g/m2/luna);frecventa depasirii = 33.3 %
Tg. Carbunesti (max = 39.01 g/m2/luna); frecventa depasirii = 33.3 %
 Promovarea activitatii turistice se bazeaza pe un mesaj care pune accentul, in principal,
pe originalitatea traditiei populare si pe simbolurile zonei (zona Ranca, minunatele peisaje
naturale si manifestarile etno-folclorice traditionale).
O prima modalitate de promovare a reprezentat-o realizarea unui site propriu, dat fiind faptul ca
aceasta modalitate new-media este din ce in ce mai utilizata.
Astfel, site-ul www.parang-ranca.ro prezinta informatii destul de putine legate de aceasta,
convinge printr-o serie de poze reprezentative. Pe site se mai gasesc informatii si poze referitoare
la vile oferite spre vanzare sau inchiriere. Un alt site dedicat Complexului turistic Ranca este
www.statiunearanca.ro, dar acesta este momentan in constructie. In afara de cele doua site-uri
proprii, promovarea zonei Ranca mai este realizata prin intermediul unor site-uri specializate pe
turism, precum: www.skiresorts.ro - statiuni din Romania, www.tour-romania.info - portal de
turism, www.drumuridevacanta.ro. In ceea ce priveste promovarea orasului Novaci prin
intermediul Internetului, acesta este prezent pe site-ul Trade Point Bucuresti.
Cunoasterea si valorificarea culturii gorjenesti are un rol deosebit de important pentru ca
daca ne cunoastem radacinile putem construi mai departe un viitor deosebit si putem cinsti
zestrea lasata de inaintasi, avand certitudinea ca "vesnicia s-a nascut la sat".
 CONCLUZII
 este o zona turistica extrem de valoroasa, in care se remarca cel mai bine valorile
etnofolclorice si potentialul montan;
 piata turismului etnofolcloric si piata turismului montan sunt caracterizate de o tendinta
crescatoare;
 diversifitatea ofertei de agreement (terenuri de sport multifunctionale, cluburi de
agrement, amenajarea unui patinoar in aer liber);
 pentru cresterea atractivitatii zonei si diversificarea ofertei turistice este necesar a se
amenaja un Muzeu al satului gorjan (poate fi si intr-unul din satele compomente), care sa
cuprinda: case vechi cu arhitectura traditionala (amenajate cu obiecte de mobilier
specific zonei), instalatii tehnice populare si alte utilaje specifice unei gospodarii rurale;
 calificarea si formarea profesionala permanenta a angajatilor din turism este o garantie
pentru servicii de calitate, pentru o afacere profitabila si nu trebuie privita ca pe o
cheltuiala, ci ca pe o investitie pe termen lung.

BIBLIOGRAFIE:

1 Morega C, - Obiceiuri, traditii si credinte din zona Gorj, , editura Maiastra-Targu-Jiu 2007.
2. Panoiu A, - Arhitectura traditionala gorjeneasca, Editura Centrului Judetean al Creatiei
Gorj,1996;
3.Stoica Georgeta, V. Vasilescu, - Portul popular din Gorj, Intreprinderea poligrafica "Arta
Grafica"- ,Cale Serban Voda nr. 133 Bucuresti;
4. Serban Al. D., Mischie M, - Mestesuguri traditionale si mestesugari din Gorj, editura
"Rhabon" 2003;