ETICA IN AFACERI

GRILE

1. Etica promovează anumite valori cum ar fi:

a. cinstea
b. minciuna
c. altruismul

2. Moravurile, cutumele si obiceiurile traditionale specifice diferitelor culturi se incadreaza in notiunea de:
a. responsabilitate
b. etica
c. eticheta

3. Ansamblul de valori care definesc, intr-o anumita societate, omul de caracter si regulile de comportare corecta si demnă se
incadreaza in termenul:
a. eticheta
b. responsabilitate
c. etica

4. Conceptele si metodele eticii, ca teorie generala, care sunt utilizate in abordarea problemelor morale specifice domeniului
afacerilor se numeste:
a. etica juridica
b. etica negocierii
c. etica in afaceri

5. Toate grupurile sociale afectate direct sau indirect de activitatea firmelor comerciale si care iau parte activ la „jocul” economiei
de piata se numesc:
a. shareholders
b. stakeholders
c. negociatori

6. Actionarii firmelor comerciale se numesc:

a. stakeholders
b. shareholders
c. negociatori

7. Printre categoriile de stakeholders regasim si:

a. actionarii
b. salariatii
c. comunitatile locale

8. Printre categoriile de stakeholders regasim si:

a. actionarii
b. consumatorii
c. comunitatile locale

9. Printre particularitatile eticii in afaceri regasim:

a. respecta drepturile asupra proprietatii private
b. afacerea este in general imorala
c. fii sincer si corect

10. Printre particularitatile eticii in afaceri regasim:

a. respecta drepturile asupra proprietatii private
b. iubeste si stimeaza omul
c. nu exista afacerist cinstit

11. Printre particularitatile eticii in afaceri regasim:

a. afacerea este in general imorala
b. stimeaza puterea statala
c. respecta drepturile asupra proprietatii private

12. Printre particularitatile eticii in afaceri regasim:

a. stimeaza puterea statala
b. afacerea este in general imorala
c. iubeste si stimeaza omul
13. Printre cauzele unui comportament neetic se pot enumera:
a. competitia
b. castigul
c. echilibrul

14. Printre cauzele unui comportament neetic se pot enumera:

a. eticheta
b. cultura organizatiei
c. conflictul rolurilor

15. Printre cauzele unui comportament neetic se pot enumera:

a. personalitatea
b. negocierea
c. castigul

16. Printre cauzele unui comportament neetic se pot enumera:

a. cultura organizatiei
b. responsabilitatea
c. competitia

17. Oferirea, darea, primirea sau solicitarea oricarei valori pentru a incerca influentarea unei actiuni a unui functionar in
schimbul eliberarii de indatoririle sale legale, se numeste:
a. constrangere
b. mita
c. inselaciune

18. Actul de a minti prin falsificarea unor fapte sau de a face declaratii false cu buna stiinta, in mod expres sau implicit, despre un
fapt prezent sau viitor se numeste:
a. furt
b. constrangere
c. inselaciune

19. Tratamentul incorect, diferentiat al persoanelor din cauza rasei, varstei, sexului, nationalitatii, religiei se numeste:
a. inselaciune
b. constrangere
c. discriminare

20. Obligarea cuiva folosind forta armelor sau amenintarilor de orice fel se numeste:
a. constrangere
b. furt
c. inselaciune

21. Poluarea mediului inconjurator este o problema morala in management:

a. adevarat
b. fals

22. Evaluarea performantelor in domeniul resurselor umane este o discriminare, dacă se face în mod preferențial:
a. adevarat
b. fals

23. Poluarea mediului inconjurator nu este o problema morala in management:

a. adevarat
b. fals

24. Discriminarea in managementul resurselor umane nu este opusul echitatii:

a. adevarat
b. fals

25. Perioada in care individul nou venit se familiarizeaza cu normele si comportamentele specifice mediului si se conformeaza la
acestea se numeste:
a. asimilarea
b. adaptarea
c. participarea
26. Insusirea si cultivarea eficienta a relatiilor, normelor si valorilor mediului integrator se numeste:
a. asimilarea
b. adaptarea
c. participarea

27. Etapa in care individul, dupa ce a constientizat si asimilat, in funtie de trasaturile propriei personalitati, totalitatea solicitarilor
integratoare ale grupului de sarcina, ajunge sa inteleaga locul si importanta firmei in economia nationala se numeste:
a. asimilarea
b. adaptarea
c. participarea

28. Etapa care defineste valorificarea superioara a fondului socializant al grupului ale cărui cadre normative nu-i mai apar ca
limite, ci in calitate de conditii care favorizeaza si legitimeaza afirmarea completa a potentialului creator al grupului este:
a. initiativa
b. adaptarea
c. participarea

29. Integrarea apare ca una din fazele procesului de socializare:

a. adevarat
b. fals

30. Integrarea profesionala nu este o forma a integrarii sociale.

a. adevarat
b. fals

31. Procesul prin care individul uman invata ceea ce trebuie sa faca pentru ceilalti si ceea ce poate in mod legitim sa astepte de la
ei se numeste:
a. socializare
b. prestigiu
c. participare

32. Modelarea libertatii in conformitate cu actiunile, cerintele, normele si valorile colectivitatii integratoare, adica in conformitate
cu personalitatea colectivitatii respective se numeste:
a. integrare
b. prestigiu
c. participare

33. Procesul ce are loc inainte ca persoana in cauza sa devina membru al firmei se numeste:
a. acomodare
b. socializare anticipata
c. stabilirea rolului managementului

34. Cunoasterea si intelegerea stilului si personalitatii sefului si colegilor se numeste:

a. acomodare
b. socializare anticipata
c. stabilirea rolului managementului

35. Integrarea salariatilor in cadrul firmei este una dintre functiile continue ale culturii firmei:
a. adevarat
b. fals

36. Cultura organizatiei poate fi sesizata si identificata daca se compara procesele de socializare din doua firme comerciale
diferite:
a. adevarat
b. fals

37. Ceea ce alegem noi sau societatea sau credem ca ar merita valorat reprezinta:
a. valori
b. virtuti
c. principii etice

38. Valorile indreptate spre actiune reprezinta:

a. reguli morale
b. virtuti
c. principii etice
39. Un ghid al actiunilor noastre sau ceea ce justifica judecata morala si actiunile noastre reprezinta:
a. reguli morale
b. virtuti
c. principii etice

40. Parte a teoriei normative a eticii, care clarifica si apara anumite reguli si/sau judecati morale reprezinta:
a. valori
b. virtuti
c. principii etice

41. Un anume cod social, un asamblu de reguli carora fiecare individ trebuie sa i se conformeze pentru a fi acceptat in societate se
numeste:
a. morala
b. etica
c. deontologie

42. Stiinta care studieaza problemele practice si teoretice ale moralei se numeste:
a. morala
b. etica
c. deontologie

43. Normele de conduita si obligatiile etice in cadrul unei profesii se numesc:

a. morala
b. etica
c. deontologie

44. Enunturile cu caracter imperativ prin care se indica ce trebuie sa faca sau sa nu faca un individ constient, pentru ca felul
comportamnetului sau sa fie apreciat ca bun catre semeni sau comunitate se numesc:
a. standarde morale
b. valori
c. reguli morale

45. Normele prezentate in toate tipurile de comunitati umane, au durabilitate in timp si influenteaza intreaga gama de relatii si
activitati umane se numesc:
a. norme particulare
b. norme generale
c. norme speciale

46. Normele care se adreseaza unor comunitati umane determinate, cu o anumita variatie in timp si influenteaza relatii sau
activitati umane particulare se numesc:
a. norme particulare
b. norme generale
c. norme speciale

47. Normele care se manifesta in cadrul unor grupuri restranse si uneori in ocazii speciale se numesc:
a. norme particulare
b. norme generale
c. norme speciale

48. Obligatia ferma a unei firme, dincolo de obligatiile legale sau de cele impuse de restrictiile economice, de a urmari obiective
pe termen lung care sunt in folosul societatii reprezinta:
a. etica
b. responsabilitate sociala
c. eticheta in afaceri

49. Obligatiile etice ale unui manager sunt fata de actionari, angajati, clienti si comunitate.
a. adevarat
b. fals

50. Etica este adeseori asociata cu increderea:

a. adevarat
b. fals

51. Bunele relatii ale unei firme se refera la increderea in relatiile cu furnizorii, consumatorii si angajatii:
a. adevarat
b. fals
52. Legea, intr-o dilema etica, indica un set de norme stabilite de societate, pentru a ghida comportamentul indivizilor in acea
societate:
a. adevarat
b. fals

53. Corporatiile multinationale actioneaza imoral in tarile mai putin dezvoltate prin exploatarea muncitorilor si a resurselor
naturale si prin urmare obtin profituri exorbitante.
a. adevarat
b. fals

54. Corporatiile multinationale, cand actioneaza in tari mai putin dezvoltate, beneficieaza din partea guvernelor locale, de anumite
avantaje neloiale fata de concurentii lor autohtoni, iar aceste beneficii sunt exercitate in detrimentul tarilor gazda:
a. adevarat
b. fals

55. Corporaţiile multinaţionale reprezintă principala cauză a sărăcirii ţărilor în curs de dezvoltare (mai ales din punct de vedere
cultural) şi a tulburărilor sociale din aceste ţări (se accentuează diferenţele dintre veniturile locuitorilor ţărilor în curs de
dezvoltare: cei care sunt angajaţi ai companiilor multinaţionale câştigă mult peste venitul mediu din ţara respectivă, chiar dacă
societăţile multinaţionale îi plătesc cu sume de bani aflate mult sub salariile din ţările de origine).
a. adevarat
b. fals

56. Firmele care acţionează pe plan internaţional trebuie să adopte o anumită poziţie în legătură cu problemele de natură socială
sau etică, care vizează aspecte precum: preocupările ecologice, protecţia consumatorilor, combaterea actelor de corupţie sau
altele, ţinând seama de impactul social pe care acţiunile lor le pot avea.
a. adevarat
b. fals

57. Argumentul prin care se se sustine ca etica in afaceri contribuie la bunastarea si la bunul mers al societatii in general se
numeste:
a. Argumentul umanist
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale

58. Argumentul care afirma ca afacerile au o datorie fata de societate in ansamblul sau, deoarece activităţile economice şi
comerciale apar ca urmare a existenţei ex-ante a unei nevoi sociale, ce trebuie satisfăcută în mod corect şi raţional, dând dovadă
de o mare probitate morală se numeste:
a. Argumentul deontologic
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale

59. Argumentul prin care companiile sunt nevoite să acţioneze în mod etic datorită impunerilor tot mai accentuate ale societăţii,
care nu mai este dispusă să tolereze un comportament imoral din partea acestora se numeste:
a. Argumentul deontologic
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale

60. Argumentul cel mai apreciat de companiile multinationale si anume: un comportament etic şi responsabil social duce la
sporirea profiturilor companiei, pe termen lung, şi la atragerea unei imagini pozitive asupra acesteia si se numeste:
a. Argumentul deontologic
b. Argumentul pragmatic
c. Argumentul presiunii sociale

61. Conceptul de marketing social reprezinta marketingul adaptat la societatea de astazi marcata de deteriorarea mediului
inconjurator, de epuizarea resurselor naturale, de cresterea exploziva a populatiei, de neglijarea serviciilor sociale:
a. adevarat
b. fals

62. Conceptul de marketing social sustine ca sarcina unei organizatii este sa determine nevoile, cerintele si interesele pietelor-tinta
si sa ofere satisfactia asteptata intr-un mod mai eficient decat concurentii sai, astfel incat sa mentina sau sa sporeasca bunastarea
consumatorilor si a societatii:
a. adevarat
b. fals
63. Publicitatea este unul din instrumentele de marketing utilizate de catre intreprinderi pentru a atrage atentia consumatorilor si
pentru a-si vinde serviciile si produsele:
a. adevarat
b. fals

64. Din punct de vedere etic, funcţia de informare a publicităţii ridică unele întrebări legate de modul în care companiile îşi
selectează acele informaţii care să convingă sau de modul în care pot fi prezentate avantajele produselor lor:
a. adevarat
b. fals

65. Atunci cand in publicitate faptele sunt prezentate fracţionat, ceea ce induce în eroare, sau chiar fals si/sau se exagerează unele
calităţi ale produselor sau se fac afirmaţii ambigue sau care nu pot fi susţinute în realitate se numeste:
a. manipulare
b. inselaciune
c. crearea unei nevoi „artificiale”

66. Atunci cand tot ceea ce înseamnă conţinut în publicitate afecteaza autonomia individului, deoarece leagă, sugestiv, produsul
de dorinţe necunoscute si influenteaza achizitionarea lor chiar daca initial nu era necesar avem de-a face cu:
a. inselaciune
b. crearea unei nevoi „artificiale”
c. manipulare

67. Atunci cand oamenii consideră că numărul tot mai mare de încercări brutale de a li se vinde ceva este o adevărată pacoste si nu
le plac reclamele cu răspuns direct de la televiziune, deoarece acestea sunt prea zgomotoase, prea lungi şi prea insistente avem de-
a face cu:
a. inselaciune
b. iritarea
c. manipulare

68. Atunci cand consumatorii comandă produse prin poştă sau prin telefon, când participă la o tombolă, numele, adresa şi
comportamentul de cumpărare sunt înregistrate imediat intr-o bază de date a unei firme de publicitate, iar practicanţii publicităţii
directe pot utiliza aceste date pentru a-şi concentra eforturile de vânzare, avea de-a face cu:
a. manipularea
b. inselaciunea
c. violarea intimitatii personale

69. Printre acuzatiile care se aduc publicitatii din punct de vedere etic se enumara si:
a. aluziile de natura sexuala
b. echitatea
c. efecte negative asupra copiilor

70. Printre acuzatiile care se aduc publicitatii din punct de vedere etic se enumara si:
a. echitatea
b. comparatiile cu marcile de produse
c. efecte negative asupra copiilor

71. Printre acuzatiile care se aduc publicitatii din punct de vedere etic se enumara si:
a. crearea unei nevoi „artificiale”
b. egalitatea
c. inducerea unei anumite stari de neliniste

72. Printre acuzatiile care se aduc publicitatii din punct de vedere etic se enumara si:
a. echitatea
b. comparatiile cu marcile de produse
c. aluziile de natura sexuala

73. Normele si credintele unei organizatii se regasesc in:

a. manualul de negociere
b. codul de eticheta in afaceri
c. codul de etica

74. Incurajarea de catre conducere a unui mod de gandire si a unei atitudini care sa conduca la un comportament dorit de o firma
se face prin existenta unui:
a. cod de eticheta in afaceri
b. cod de etica
c. manualul angajatului
75. Codurile de etica trebuie folosite in interes propriu.
a. adevarat
b. fals

76. Codurile de etica nu trebuie sa protejeze interesul public si al celor ce sunt deserviti de catre profesiile aflate sub influenta
codurilor respective.
a. adevarat
b. fals

77. Necesitatea aparitiei unui cod de etica in mediul afacerilor care a fost influentat de puternica imigratie straina, cand foarte
multi au cautat succesul cu orice pret si multi chiar au reusit sa faca avere in scurt timp, o regasim in:
a. Australia
b. Canada
c. China

78. Necesitatea aparitiei unui cod de etica intr-o tara unde se „exporta” slujbe prost platite catre tari din lumea a treia, gen Mexic,
si unde este o economie bazata pe extractiile resurselor naturale, o regasim in:
a. Australia
b. Canada
c. China

79. Necesitatea aparitiei unui cod de etica intr-o tara in care virtutile personale si justitia sunt valori traditionale si in afaceri sunt
incalcate adeseori principii de genul - lipsa transparentei, incalcarea cuvantului dat, ascunderea adevarului, o regasim in:
a. Australia
b. Canada
c. China

80. Necesitatea aparitiei unui cod de etica intr-o zona in care responsabilitatea individului intr-o situatie conflictuala este analizata
impreuna cu cea colectiva, socialul fiind mai bine accentuat, o regasim in:
a. Statele Unite ale Americii
b. Uniunea Europeana
c. Marea Britanie

81. Cea mai mare experienta teoretica si practica in promovarea principiilor etice, o regasim in:
a. Statele Unite ale Americii
b. Uniunea Europeana
c. Marea Britanie

82. „Corporatia este creatia statului si ea are menirea sa existe pentru binele comunitatii”, o regasim in:
a. Statele Unite ale Americii
b. Uniunea Europeana
c. Marea Britanie

83. Statul in care etica afacerilor este mai putin abordata, dar economia are un caracter mai centralizat si poate creea cadrul
propice coruptiei la nivel guvernamental, este:
a. China
b. Israel
c. Romania

84. Tara in care atunci cand managerii au dificultati, intai isi reduc propriile beneficii, apoi dividendele si alte costuri si doar in
cele din urma salariile angajatilor, este:
a. China
b. Israel
c. Japonia

85. Efectele activitatii turistice, atat in plan economic cat si in plan social, nu depind de comportamentul celor implicati si nu
depind de respectarea normelor de etica:
a. adevarat
b. fals

86. Omul, prin comportamentul sau, mai ales daca este in contradictie cu normele eticii, nu determina consecinte negative in
activitatea turistica:
a. adevarat
b. fals
87. In activitatea turistica sunt implicate:
a. turistul
b. populatia locala
c. agentul economic cu activitatea turistica

88. In termenul „costuri sociale negative” ale turismului in zonele de destinatie, regasim urmatoarele efecte:
a. declinul traditiilor
b. responsabilitatea sociala
c. deteriorarea mediului

89. Turistul ar trebui să facă un efort de a ştii, mai întâi de toate, ceea ce este cu adevărat important, de a înţelege mai bine
oamenii din zona de destinaţie, de a le înţelege cultura, modul de viaţă sau de gândire:
a. adevarat
b. fals

90. Un turist este liber de orice îndatorire profesională şi familială, poate călători oriunde, poate face orice doreşte, poate trăi
diverse aventuri, este independent de rutina zilnică şi de aceea se poate simţi eliberat de obligaţia de a respecta normele morale
care reglementează viaţa de zi cu zi, chiar daca înseamnă o negare a principiilor eticii:
a. adevarat
b. fals

91. Nu este important să respecţi valorile care au semnificaţie pentru locuitori, să respecţi ceea ce este sacru pentru ei.
a. adevarat
b. fals

92. Un turist este liber de orice îndatorire profesională şi familială, poate călători oriunde, poate face orice doreşte, poate trăi
diverse aventuri, este independent de rutina zilnică şi de aceea se poate simţi eliberat de obligaţia de a respecta normele morale
care reglementează viaţa de zi cu zi, dar in conditiile respectarii principiilor eticii:
a. adevarat
b. fals

93. Este împotriva eticii să-l înşeli sau să-l furi pe turist, chiar dacă, din păcate, aşa înţeleg unii să primească turiştii:
a. adevarat
b. fals

94. Turistul nu are dreptul la ajutor medical, la igienă publică satisfăcătoare şi la o calitate ridicată a serviciilor (în limita normelor
etice ale comunităţii, respectând demnitatea localnicilor).
a. adevarat
b. fals

95. Atitudinea locuitorilor faţă de turiştii-oaspeţi nu trebuie să fie una de ospitalitate şi bunăvoinţă.
a. adevarat
b. fals

96. Este permisă discriminarea de orice fel în rândul turiştilor, pe motive de rasă, religie, naţionalitate.
a. adevarat
b. fals

97. Cele mai importante îndatoriri ale touroperatorilor sau agentiilor de voiaj sunt: să ofere transport confortabil şi sigur, să nu
asigure securitatea turiştilor şi protejarea drepturilor lor, să respecte contractele încheiate cu hotelurile şi să-şi respecte toate
obligaţiile asumate faţă de turişti.
a. adevarat
b. fals

98. Cele mai importante îndatoriri ale touroperatorilor sau agentiilor de voiaj sunt: să ofere transport confortabil şi sigur, să
asigure securitatea turiştilor şi protejarea drepturilor lor, să respecte contractele încheiate cu hotelurile şi să-şi respecte toate
obligaţiile asumate faţă de turişti.
a. adevarat
b. fals

99. Hotelurile, nu trebuie să asigure securitatea turiştilor, dar trebuie sa asigure un grad de confort adecvat categoriei de încadrare,
condiţii de odihnă, de igienă, o calitate ridicată a serviciilor.
a. adevarat
b. fals
100. Hotelurile, trebuie să ţină cont de nevoile speciale ale persoanelor handicapate.
a. adevarat
b. fals

101. Activităţile turistice vor fi desfăşurate în armonie cu atributele şi tradiţiile regiunilor şi ţărilor gazdă, cu respectarea legilor,
practicilor şi obiceiurile acestora.
a. adevarat
b. fals

102. Exploatarea fiinţelor umane sub orice formă, mai ales sexuală, aplicată în special copiilor, contravine ţelurilor fundamentale
ale turismului şi reprezintă de fapt negarea turismului
a. adevarat
b. fals

103. Toţi participanţii la dezvoltarea turismului trebuie să protejeze mediul natural şi să se preocupe de asigurarea unei creşteri
economice continue şi durabile, menite să satisfacă în mod echitabil nevoile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare.
a. adevarat
b. fals

104. Infrastructura turismului şi activităţile turistice trebuie proiectate în aşa fel încât să se protejeze moştenirea naturală, formată
din ecosisteme şi biodiversitate, conservându-se speciile ameninţate.
a. adevarat
b. fals

105. Activitatea turistică trebuie planificată astfel încât să permită menţinerea şi dezvoltarea produselor culturale tradiţionale, a
meşteşugurilor şi a folclorului şi în nici un caz să nu provoace degenerarea şi standardizarea acestora.
a. adevarat
b. fals

106. Guvernele au dreptul - şi datoria în mod special pe timp de criză, să-şi informeze cetăţenii asupra circumstanţelor dificile sau
chiar a pericolelor pe care le-ar putea întâmpina pe parcursul călătoriei lor în străinătate.
a. adevarat
b. fals

107. Politicile turistice trebuie aplicate astfel încât să ajute la ridicarea nivelului de trai al populaţiei în regiunile de destinaţie şi să
satisfacă nevoile acestora.
a. adevarat
b. fals

108. Turiştii şi vizitatorii vor beneficia de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii ţării vizitate în privinţa confidenţialităţii datelor
personale şi informaţiilor care-i privesc personal, în special când acestea sunt stocate electronic.
a. adevarat
b. fals

109. La baza unui comportament neetic in negociere stau:

a. profitul
b. competitia
c. justitia

110. Negociatorul poate obtine putere, fie prin manipularea informatiilor, fie subminand pozitia de negociere a celeilalte parti.
a. adevarat
b. fals

111. Scopul folosirii unor tactici de negociere mai putin etice (care-i duc in eroare pe partenerii lor) este sporirea puterii de
negociere.
a. adevarat
b. fals

112. Modul in care este perceputa folosirea tacticilor neetice este data de urmatorii factori:
a. caracteristicile demografice si cele de fond ale negociatorilor
b. numarul populatiei
c. contextul social ce incurajeaza sau descurajeaza purtarea neetica
113. Modul in care este perceputa folosirea tacticilor neetice este data de urmatorii factori:
a. caracteristicile demografice si cele de fond ale negociatorilor
b. personalitatea, caracteristicile, motivele si dezvoltarea morala a negociatorilor
c. numarul populatiei

114. Modul in care este perceputa folosirea tacticilor neetice este data de urmatorii factori:
a. caracteristicile demografice si cele de fond ale negociatorilor
b. numarul populatiei
c. recompensele si pedepsele derivate din folosirea unei tactici particulare

115. Modul in care este perceputa folosirea tacticilor neetice este data de urmatorii factori:
a. codul de etica
b. personalitatea, caracteristicile, motivele si dezvoltarea morala a negociatorilor
c. contextul social ce incurajeaza sau descurajeaza purtarea neetica

116. Sistemul de norme de comportament in locuri publice, in cazurile contactelor cu alte persoane se numeste:
a. etica in afaceri
b. cod de etica
c. eticheta in afaceri

117. Simtul masurii ce trebuie respectat in relatiile personale si cele de serviciu, adica acea capacitate de a simti masura, in
relatiile reciproce dintre oameni, care nu trebuie intrecuta, se numeste:
a. amabilitate
b. tact
c. etica

118. Principalele prevederi ale etichetei sunt:

a. amabilitate
b. corectitudine
c. tact

119. Principalele prevederi ale etichetei sunt:

a. amabilitate
b. corectitudine
c. delicatete

120. Principalele prevederi ale etichetei sunt:

a. amabilitate
b. exactitate
c. tact