Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ghid de Bune Practici in Bucatarie
Ghid de Bune Practici in Bucatarie
Infrastructura bucatariei
Cladirile in care sunt bucataria si instalatiile tehnice aferente trebuie sa aiba o constructie solida,
sa fie intretinute in buna stare si sa asigure urmatoarele cerinte de igiena:
o drumul de acces catre bucatarie si curtea interioara trebuie sa fie betonate si sa existe
santuri de scurgere care pot prelua apa pluviala;
o cladirile nu trebuie sa prezinta infiltratii de apa sau igrasie; acoperisurile sa fie intr-o stare
buna;
o bucataria sa fie alimentata cu o cantitate suficienta de apa rece potabila, dintr-o sursa
verificata periodic la un laborator autorizat;
o inca din faza de proiectare spatiile interioare ale bucatariei trebuie sa fie compartimentate
astfel incat fluxurile de personal, materii prime, produse finite si deseuri sa fie separate
pentru evitarea contaminarii incrucisate;
o pavimentul din zonele de depozitare si de preparare a alimentelor sa fie usor de curatat,
rezistent la detergenti, acizi, grasimi, temperaturi ridicate si impact; suprafetele sa nu fie
lucioase, pentru evitarea accidentelor; in spatiile de preparare a alimentelor trebuie sa
existe sifoane de pardoseala cu capace metalice si site, care pot prelua apele rezultate din
spalarea pavimentului;
o peretii trebuie sa fie usor de curatat si de dezinfectat;
o tavanele sunt construite si finisate astfel incat sa se previna acumularea murdariei si sa se
reduca fenomenul de condens, formarea igrasiei si acumularea prafului;
o ferestrele sunt construite astfel incat sa se evite acumularea murdariei si sa nu favorizeze
formarea condensului; spatiile de preparare care au ferestre care dau spre exterior sunt
echipate cu plase de protectie impotriva insectelor, usor de indepartat, pentru efectuarea
curateniei.
o usile sunt fabricate din materiale netede, usor de curatat si de dezinfectat;
o restaurantul trebuie prevazut cu un sistem de ventilatie sau de climatizare a aerului
suficient pentru indepartarea aerului poluat, pentru a se evita supraincalzirea, formarea
condensului, patrunderea aerului viciat din bucatarie in salon; gurile de admisie si de
evacuare a aerului sa fie echipate cu plase de protectie demontabile impotriva insectelor.
o spatiile de preparare sunt luminate natural si artificial cu o intensitate luminoasa
uniforma, astfel incat culoarea rezultanta sa nu induca in eroare operatorii; dispozitivele
de iluminat sunt protejate cu capace de plastic pentru a se evita contaminarea produselor
alimentare cu cioburi la o eventuala spargere a acestora;
o inca din faza de proiectare trebuie prevazute spatii speciale de depozitare pentru
materialele si ustensilele de curatenie si dezinfectare, separate si identificate in functie de
zonele pe care le deservesc (bucatarie, holuri, toalete);
o vestiarele trebuie sa aiba marime si compartimentare adecvata numarului de persoane; sa
fie amplasate in afara spatiului de lucru; sa dispuna de facilitati adecvate pentru
schimbarea hainelor personalului. Grupurile sanitare pentru personal nu trebuie sa aiba
iesire directa in spatiul de depozitare sau de preparare a alimentelor; sunt prevazute
cu chiuvete pentru spalarea mainilor alimentate cu apa curenta rece si calda si sunt dotate
corespunzator (detergent de maini, dezinfectant, mijloace igienice de uscare a mainilor).
o in apropierea zonelor de lucru trebuie sa existe chiuvete de spalare a mainilor amplasate
alimentate cu apa curenta, calda si rece, dotate cu dozatoare de sapun lichid-dezinfectant
si cu mijloace de uscare igienica a mainilor si care sunt separate de chiuvetele si bazinele
pentru spalarea alimentelor, ustensilelor sau altor recipiente din bucatarie;
o restaurantul trebuie sa dispuna de grup sanitar pentru clienti, alimentat cu apa curenta
calda si rece, mijloace de igiena si dispozitive de uscare a mainilor;
o colectarea deseurilor se realizeaza in saci de plastic de unica folosinta, asezati in
recipiente cu capac actionat la pedala. Recipientele de colectare sunt amplasate in locuri
special amenajate in apropierea spatiilor de prelucrare preliminarea si de preparare a
alimentelor;
o pe o platforma asfaltata si usor de curatat, se depoziteaza containerele mari de deseuri.
Acestea se mentin curate si in buna stare; trebuie sa existe contract de prestari servicii cu
o firma specializata in colectarea selectiva a gunoiului;
2. Conducerea firmei solicita angajatilor sa anunte conducerea atunci cand sufera de o boala
transmisibila prin alimente:
o are simptomele unei boli gastrointestinale acute: hepatita, diareea, stari de voma, febra,
angina cu febra;
o are leziuni ale pielii infectate pe maini sau brate, scurgeri din nas, gat, urechi;
o a preparat sau a consumat mancare care a cauzat imbolnaviri altor persoane;
o locuieste in acelasi spatiu cu persoane diagnosticate cu boli transmisibile prin alimente ;
Angajatii cu taieturi sau rani deschise nu trebuie sa manipuleze alimentele sau sa atinga
suprafetele de contact cu acestea, daca ranile nu sunt protejate cu materiale impermeabile la apa.
3. Echipamentul de lucru (de protectie a alimentului) trebuie sa fie purtat de tot personalul
care manipuleaza alimente, in timpul programului de lucru si trebuie:
o sa acopere imbracamintea;
o sa acopere parul capului;
o sa fie intotdeauna curat si complet;
o sa fie impermeabil in partile care vin in contact cu umezeala;
o sa aiba sisteme de prindere sigure, fara nasturi sau butoni metalici, sa aiba nasturi pe
interior pentru a se elimina riscul contaminarii fizice a alimentelor;
o incaltamintea sa fie adecvata, sa protejeze picioarele, sa fie comoda, sa nu alunece.
Echipamentul de lucru se va purta numai in timpul desfasurarii operatiilor tehnologice si numai
in incinta spatiilor restaurantului.
Echipamentul este igienizat dupa fiecare zi de lucru.
4. Persoanele care intra in spatiile de preparare sau manipulare a alimentelor trebuie sa-si
mentina un inalt standard al igienei personale si al echipamentului de lucru pentru a evita
transferul unor contaminanti in alimente. Urmatoarele reguli referitoare la siguranta
alimentului trebuie urmate de personalul care intra in spatiile de preparare / manipulare
alimente:
o echipamentul de lucru trebuie sa fie curat si complet la inceputul schimbului si pe tot
parcursul zilei de lucru;
o sa nu poarte echipamentul sau sortul de lucru in afara spatiului de preparare a
alimentelor;
o sorturile de lucru sa fie schimbate ori de cate ori ajung intr-o stare avansata de murdarie;
o sa nu intre in spatiul de lucru cu obiecte personale (sacose, telefoane, genti, ziare, borcane
cu mancare, sticle cu apa minerala, etc.);
o sa nu se foloseasca obiecte personale din sticla (pahare, cani, etc);
o sa aiba unghiile taiate si curate;
o sa nu poarte bijuterii pe degete (exclusiv verigheta), sau ceasuri;
o sa aiba parul strans sub boneta sau capelina, fara folosirea unor ace de par;
o sa nu fumeze in spatiile alimentare;
o sa nu scuipe;
o sa nu mestece guma;
o sa nu consume bauturi alcoolice;
o sa se evite atingerea nasului, gurii, parului sau pielii in timpul lucrului cu alimente;
o sa evite sa stranute sau tuseasca deasupra alimentelor neprotejate, dupa stranut sau tusit
sa-si spele mainile;
o sa se spele mainile dupa suflarea nasului;
o sa se evite folosirea batistelor; sa se foloseasca servetele de unica folosinta;
o sa se acopere ranile sau taieturile de pe maini sau brate complet cu bandaje sau plasturi in
culori vizibile si impermeabile la actiunea apei;
o daca este cazul, se vor purta manusi care sa acopere ranile;
o sa poarte manusi de unica folosinta pentru anumite operatiuni care se executa manual; nu
se vor purta manusi rupte sau gaurite; ambele manusi se vor schimba regulat;
o sa nu manance in zona de lucru;
o sa anunte managerul daca sufera de vreo boala;
o sa anunte seful ierarhic de orice actiune iresponsabila facuta de colegii sai, contrara
regulilor stabilite si care ar putea duce la o contaminare periculoasa, pentru a se lua
masuri corective in timp util.
5. Vizitatorii care intra in spatiul de lucru se vor supune acelorasi reguli referitoare la
siguranta alimenului ca si personalul stabil, adica: sa poarte echipament de protectie a
alimentului; sa-si spele mainile inainte de intrarea in spatiul de preparare a alimentelor; sa
respecte regulile de comportament privind siguranta alimentelor.
6. Instruirea personalului care manipuleaza produse alimentare in legatura cu igiena
personala si regulile de comportament privind siguranta alimentelor trebuie efectuata
periodic, de catre persoane responsabile din firma, sau de firme sau institutii externe.
Evaluarea eficacitatii instruirii este efectuata prin testarea cunostintelor teoretice (test
scris) precum si verificare modului de aplicare a acestora in practica (evaluare). Cursantii
care in urma testarii si evaluarii nu au obtinut punctajul minim de promovare trebuie sa
repete instruirea.
7. Constientizarea personalului
Fiecare persoana care lucreaza in industria alimentara trebuie sa constientizeze importanta
rolului sau pentru evitarea contaminarii si deteriorarii calitatii alimentelor. Pentru informare si
constientizare se folosesc elemente de avertizare sau afisarea unor instructiuni de lucru dispuse
in restaurant la loc vizibil.
Curatenia efectuata in spatiile de preparare si de depozitare a alimentelor este clasificata astfel:
1. Curatenie curenta, permanenta -se face pe parcursul zilei, ori de cate ori e nevoie, in timpul
desfasurarii procesului de preparare a alimentelor sau de depozitare;
2. Curatenie zilnica -se face la sfarsitul programului de lucru cu clientii si consta in protejarea si
depozitarea produselor alimentare, igienizarea echipamentelor, ustensilelor, suprafetelor,
spatiilor de lucru;
3 Curatenie generala -se efectueaza periodic si implica o atentie deosebita deoarece trebuie
realizata detaliat astfel incat sa se asigure curatarea / igienizarea tuturor spatiilor (pardoseala,
pereti, tavane, corpuri de iluminat, carcase protectie guri ventilatie, filtre instalatie de
ventilatie/climatizare, plase contra insectelor, etc), echipamentelor, suprafetelor de lucru,
Curatenia se face de sus in jos (tavane, hote, pereti, rafturi, utilaje, mese de lucru, ustensile de
lucru, pardoseala) si dinspre zonele curate spre cele murdare (bucatarie, spatii de depozitare,
holuri, toalete) utilizand ustensilele de igienizare specifice fiecarei zone.
Ordinea de efectuare a activitatii de igienizare este urmatoarea:
o curatare mecanica, spalare cu detergenti, clatire, dezinfectie, clatire, uscare, verificarea
modului de realizare a igienizarii.
Persoanele responsabile cu efectuarea curateniei zilnice / generale precum si cele care verifica
modul de realizare al operatiei semneaza in fisa de igienizare corespunzatoare fiecarei zone.
OPERATIILE TEHNOLOGICE DE PRELUCRARE A MATERIILOR PRIME SI AUXILIARE
IN PRODUSE FINITE
Operatiile tehnologice care se desfasoara in restaurant :
1. Receptia materiilor prime, a materialelor auxiliare si a ambalajelor
2. Depozitarea materiilor prime, a materialelor auxiliare, a semifabricatelor si a produselor
finite
3. Prelucrarea tehnologica
4. Servirea clientilor
1. Prelucrarea tehnologica
3.1 Pregatire preliminara
Pregatirea preliminara reprezinta operatiile pe cate le sufera materiile prime si auxiliare pana la
obtinerea semipreparatelor curate, salubre din care se prepara mancarea: eliminare ambalaje de
transport, eliminare ambalaje individuale, sortare, spalare, curatire, fasonare, transare, maruntire,
taiere, condimentare, depozitare semipreparate in conditii de refrigerare in vederea utilizarii
ulterioare.
Trebuie luate masuri de prevenire a contaminarii alimentelor in timpul operatiilor de pregatire
preliminara (specifice fiecarui tip de materie prima):
o spalare carne, peste, oua, legume;
o starea de igiena a suprafetelor de lucru (mese delucru, tocatoare), a ustensilelor de lucru
(cutite, site, mixer, etc) va fi verificata inainte de efectuarea operatiilor;
o alimentele usor perisabile vor fi prelucrate rapid (transare carne, eviscerare peste, feliere
salamuri, etc), in sarje mici, evitand mentinerea lor la temperaturi mai mari de15oC mai
mult de 30 minute.
o personalul care manipuleaza alimentele va fi instruit periodic si va avea bune practici
igienice;
3.2 Decongelarea carnii se poate face prin mai multe metode:
o Scoaterea carnii congelate din congelator cu 24 ore inaintea folosirii si decongelarea in
frigider, la temperaturi de maxim 4°C;
o Decongelarea carnii in apa rece curgatoare in timp maxim de 4 ore;
o Decongelarea carnii in cuptorul cu microunde cu conditia ca intreaga cantitate dezghetata
astfel sa fie imediat preparata termic.
Pe etichetele interne se va preciza data si ora inceperii operatiei de decongelare precum si
termenul secundar de valabilitate al produselor dupa decongelare.
Tratamentul termic
Tratamentul termic al produselor preparate in bucatarie asigura pe langa obtinerea gustului si a
aspectului specific si o distrugere a microflorei existente in materiile prime.
3.5 Calitatea uleiurilor de prajire trebuie sa se verifice zilnic pentru fiecare din friteoze.
Uleiul uzat este inlocuit cu ulei proaspat. Uleiul uzat este colectat in recipiente depozitate
separat de uleiul proaspat si este ridicat de o firma specializata, pentru reciclare.