Dreptul Informational

Tema 1: Notiuni generale cu privire la dreptul informational.

Premisele constituirii de drept informational
S.1 Premisele constituirii dreptului informational
S.2 Obiectul de studiu al dreptului informational
S.3 Notiuni de drept informational
S.4 Metoda de reglementare a raportului juridic informational
S.5 Principiile dreptului informational
S.6 Locul rolul dreptului informational in sistemul de drept al RM

S.1 Dr. informational- institutia juridical care si-a inceput evolutia o data cu aparitia mijloacelor
de transmitere a informatiei de la persoana la persoana.
Drept rezultat al impactului pe care l-a avut informatia asupra dezvoltarii culturale,
tehnologice si intelectuale a omenirii s-a constiuit ca institutie juridica.
Institutia dr informational a trecut prin mai multe etape in evolutia sa:

• Prima revolutie informationala (aparitia alfabetului) cand a fost posibila fixarea pe un

support material a ideilor, cunostintelor pe care oamenii le-au acumulat intr-o anumita
perioada de timp.
Fixarea informatiei pe support material a facut posibila transmiterea acesteia de la o
generatie la alta.
• Dateaza cu aparitia tipografiilor (tipografului) – dispozitiv ce a permis ca informatia
fixate pe support material sa poata fi multiplicata
O data cu aparitia tipografului, considerabil s-a largit cercul de personae care a
obtinut acces la cunostinte si date. Cu toate acestea au mai existat carente la capitolul
“acoperire informationala”.
• Se datoreaza aparitiei telegrafului telefonului televiziunii. Datorita acestei dezvoltari
tehnologice, societatea a beneficiat de date furnizate si difuzate in mod operativ prin
intermediul mijloacelor de informare in masa, telefonului, ce le-au permis sa-si
solutioneze promt problemele curente. Aparitia acestor tehnologii a facut posibila o
 schimbare calitativ buna a vietii sociale prin obtinerea de date operativ, complet,
efficient.
• Revolutie si transformare a raportului juridic informational se datoreaza aparitiei la
mijlocul secolului trecut a tehnicii de calcul, precum si a sistemelor si retelelor
infirmationale.
Aceasta etapa, in dezvoltarea dr informational continua si pana in present. Ea a
generat instituirea unei noi orinduiri sociale ce a schimbat de cea post industrial si a
instituit-o pe cea informationala.

Societate informationala- cadrul social in care se aplica normele dr informational.

Societate informationala- noua orinduire sociala, la baza careia la toate nivelele, de luare a
deciziei sta informatia, iar procelese de aducere trec printr-un process de reformare si au la baza
informatia si cunostintele.
Pana nu demult, informatia a constutuit obiect al raportului juridical civil insa ea urma sa
imbrace o anumita forma. Insasi informatia, in sine nu putea fi obiect al unei tranzactii sau a unui
act juridic. In aceeasi ordine de idei, nu era posibil de vorbit despre dreptul de proprietate a unei
personae sau entitati juridice asupra informatiei, indiferent de ce forma imbraca aceasta.

S.2 Obiectul de reglementare – a dreptului informational poate fi diferit

• Din punct de vedere obiectiv= reprezinta o totalitate de relatii sociale ce apar, se modifica
si se sting in procesul acumularii prelucrarii, sistematizarii, acualizarii si arhivarii
informatiei.
• Ce apar in procesul colectarii informatiei
• Ce apar in procesul sistematizarii informationale in raport cu un anumit
obiect/contur informational
• Din domeniul utilizarii si obtinerii informatiei solicitate
• Legate de accesul neautorizat la sistemele si retelele informationale; furtul si
denaturarea informatiei dintr-un system informational; utilizarea neautorizata a
informatiei ei.
• Din punct de vedere material= constituit din informative ca obiect primar, produsul
informational ca obiect complex ce apare in rezultatul prelucrarii informatiei si sistemele
 si retelele informationale [mijloacele tehnologice si de program prin intermediul carora se
sistematizeaza, stocheaza, actualizeaza si transmite informatia]

S.3 In literature juridical de specialitate s-au conturat doua opinii

• Dr informational nu constituie o ramura de drept de sine statatoare ci reprezinta o
institutie juridical.
Argumente:
• Dr informational imprumuta metoda de reflementare de la ramurele de
drept traditional (public/privat)
• Normele juridice ce reglementeaza rapoartele sociale informationale nu au
un character sistematizat, insa se regasesc in diverse acte normative intr-
un capitol separate, ce se referee la relatiile cu conotatie informationala
care au aparut si s-au dezvoltat in mare parte in ultimul deceniu.
• (savantii rusi) Dr. informational apare ca o ramura complexa, de sine statatoare,
necesara in cadrul unei noi orinduiri sociale care utilizeaza procedee si metode de
reglementare juridical imprumutate de la ramurile de drept traditional.

Dreptul informational = ramura de drept complexa, compusa dintr-un ansamblu de

norme juridice ce reglementeaza relatiile sociale ce apar in procesul colectarii, prelucrarii,
sistematizarii informatiei in cadrul schimbului prin intermediul retelelor informationale cu date
la nivel national si interstatal, precum prin intermediul sistemelor si tehnologiile informationale.
Dr. informational este o ramura de drept complexa ptru ca in cuprinsul acesteia se
regasesc norme juridice ce in mod obisnuit urmau a fi atribuite sau dreptului civil sau dreptului
bancar sau dreptului fiscal, insa datorita modalitatilor de realizare [cu ajutorul sistemelor,
retelelor, tehnologiilor informationale] capata o caracteristica destinata o particularitate ce
necesita o reglementare aparte, iar in urma acestui proces apar noi norme juridice care si
constituie dreptul informational.

S.4 Metodele de studiu=ceele specificate tuturor ramurilor de drept.

Metoda de reglementare = procedee juridice ce infruenteaza raportul social din
domeniul informational si le ce le ridica la rang de raport juridic.
 In acest sens teoria dreptului informational cunoaste mai multe tehnici:
• mijloace cu caracter permisiv
• mijloace cu caracter prohibitive
• mijloace cu caracter imperative
• mijloace cu caracter de recomandare

Caracteristice ptru dreptul informational este metoda de reglementare juridical specifica

ramurilor de dpret public si anume cea imperativa in care subiectul raportului statul prescrie
subiectilor rapoartelor juridice informationale un anumit comportament de la care acestia nu pot
deroga.
Totodata este de mentionat ca in campul de reglementare juridical a dreptului
informational se includ si relatii sociale in care subiectii pot dispune in limitele
actiunii/inactiunii. In cadrul acestor relatii juridice informationale statul apare pe doua pozitii:
• regulator a relatiilor sociale informationale
• subiecti cu drepturi egale a acestor relatii
Metoda de reglementare juridical descrisa este specifica ramurilor de drept privat si este
definite ca metoda dispozitiva. In corespundere cu cele mentionate, putem conclude ca drept
metoda aparte a dreptului informational este metoda mixta de reglementare juridical care
cuprinde in sine atat procedeele specific metdei imperative cat si cele specific metodei
dispositive.
In literature de specialitate vehiculeaza idea ca o metoda specifica de reglementare a dr
informational este metoda de reglementare juridica autoritara in care statul apare ca autoritate ce
prescrie un anumit comportament subiectilor rapoartelor juridice informationale. Chiar si in
cazul raportului juridic in care partile apar pe picior de egalitate stabil ca o autoritate ce limiteaza
comportamentul deliberative al subiectilor.

S.5 Principiile dreptului informational = idei prin intermediul carora se tinde la

recunoasterea unor valori supreme, la promovarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale
omului la instituirea unei ordini juridice democratice.
Stiinta dreptului informational are la baza 3 categorii de principia:
• principii generale (specifice intregului sistem de drept)
• principiul legalitatii (toate persoanele implicate in relatiile juridice
informationale trebuie sa actioneze in corespundere cu legea)
• respectarea legii
• respectarea ierarhiei actelor juridice
+obligatia subiectilor de a actiona in corespundere cu interesul public general
x principiile democratiei, statului de drept
• principiul egalitatii (toate persoanele sunt egale in fata legii independent
de nationalitate, sex, religie, etc.)
• principii interramurale (specifice unor anumite ramuri de drept)
• principiul actionarii subconstient cu buna-credinta (fiecare persoana
urmeaza sa-si exercite dreptul si obligatiile juridice fara a urmari sau
accepta incalcarea drepturilor si libertatilor unei alte personae)
• principii specifice ramurii de drept informational
• principiul adevarului (adevarul izvoraste din realitate deci trebuie de
cautat pe ce se fundamenteaza ceea ce se invoca a fi adevarat)
In cadrul proceselor de prelucrare, furnizare a informatiei, subiectul urmeaza
sa tina cont de:
a)veridicitatea informatiei
b)excluderea non-adevarului
c)plenitudinea informatiei
d)excluderea denaturarii informatiei
• principiul transparentei (in cadrul colectarii, utilizarii si difuzarii
informatiei, detinatorii de informative actioneaza asigurand totodata, o
transparente maxima a propriei activitati, cat si o activitati conexe in
cadrul carora sunt utilizate informatiile colectate)-
• principiul respectarii vietii private (procesul colectarii informatiei cu
privire la personae, detinatorii informatiei urmeaza sa actioneze cu
deligenta, colectand doar informatii care le sunt premise prin acte
normative, si utilizandu-le numai in scupuri bine determinate, fara a duce
 atingere sau fara o ingerinta viata private a personae sau in detrementul
persoanei fizice, juridice si a societatii in general)
S.6 Structura ramurii de drept informational

Partea generala
(principiile generale apicabile ramurii de drept, notiunile aplicate)

Partea speciala
(dr. proprietatii intelectuale, tranzactii electronice, etc. tranzactiile care au ca obiect informative,
programele de e-guvernare)

Tema 2: Reglemtarea normative-juridica a resurselor informationale

S.1 Conceptul de resursa informationala, categorii
S.2 Resursele informationale de stat, categorii
S.3 Notiunea resurselor informationale private
S.4 Particularitatile integrarii resurselor informationale de stat

!!!
L. nr. 467/XV//21.03.2003 cu privire la res. Informat. de stat si informatizare
L. nr. 982/XIV//11.05.2000 pr. La accesul la info.
L. nr. 241/ // 15.11.2007 pr comunicatiile electrice
L. nr. 420// 22.12.2006 pr. ctiv de reglm tehnice
Hot. Guv. RM nr. 632//08.06.2006 aprobarea politicii de edificare a societatii conform in RM
Hot. Guv. RM nr. 733//28.06.2006 pr. Aprobarea conceptiei guvernului electronic
Hot. Guv. RM nr. 844//26.06.2007 pr. Aprobarea conceptiei portalului guvernamental
Hot. Guv. RM nr. 726//2005 pr. Aprobarea conceptiei sistemului informational integrat
geografic

S.1 Resursa informationala = o omogenitate de informative documentata din sistemele

informationale automatizate organizata in corespundere cu cerintele legislatiei in vigoare
Teoria dr. informational cunoaste 2 categorii de resurse informationale:
• resurse informationale de stat
• resurse informationale private
Resurse informationale de stat, din punct de vedere loto-senso reprezinta un asnamblu de
informative accumulate, prelucrate, sistematizate din contul banilor publici.
In sens ingust, resursele informative de stat reprezina o gama integrate de informatii
reprezentate sub forma de banci de date, crearea si folosirea carora tine de competenta autoritatii
administratii publica.
Conform legii privind la register (nr 71//22.03.2007) subiectii raportului juridic in
domeniu res. Info. De stat sunt:
• proprietarul registrului
• posesorul registrului
• detinatorul registrului
• registratorul si subregistratorul
• furnizorul datelor din registru
• beneficiarul datelor din registru
Conform A.23 a legii privind informatizare si res. Info de stat “ministerul Tehnologiei
Informationale si Comunicatie” (MIN TIC) indeplin in numele Guv. Functia de posesor al
resurselor informationale de stat de baza.
A 12 legii privind la register + hotararea Guvernului RM 625//22.05.2008 – Guvernul
RM a atribuit intreprinderii de stat. Registru functiile detinatorului si administratorului de
responsabilitate informationala de stat de baza.
Registratorul si ssubregistrat – pers investite cu atributii de inregistrare a informarii in
sistemul informational,actualizarea ei, sistematizarea in scopul crearii unui produs informational
calitativ.
 Unicul proprietar al res. Info. De stat este statul,iar beneficiar sunt pers fizice, juridice
precum si aut sub. Centrale si locale.
Resurse informationale private = resurse, informatia continuta in care este acumulata,
prelucrata, actualizata si stocata din contul mijloacelor banesti private.
Persoanele juridice autorizate in limitele legii de a crea o resursa informationala, pot
colecta o anumita categorie de informative in limita strict determinate in autorizatie si pot crea
un produs informational care este furnizat populatiei , persoanelor juridice si chiar statului contra
cost.
La categoria resirselor informationale private pot fi citate: “paginile de aur a RM”, “Varo
Inform”.

S.2 Resursele informationale de stat se divizeaza in urmatoarele categorii

(1) resurse informationale de baza
(2) resurse informationale departamentele
(3) resurse informationale teritoriale

1) Resursele informationale de baza- fac parte:

-Registrul de stat al populatiei
- sistem integrat univ de evidenta automatizat a cetatenilor RM, cetatenilor straini,
persoanelor fara cetatenie, cetatenilor straini domiciliati permanent sau temporar pe terinotiul
RM, cetatenilor RM stability cu traiul permanent sau temporar pe teritoriul altei tari.
- destinat colectarii, stocarii, actualizarii, analizei datelor referitoare la persoanele fizice
care si reprezinta obiectul inregistrarii cu prezentarea informatiei organelor autorizate publice,
altor personae fizice sau personae juridice.
-Registrul de stat al unitatilor de drept
- sistem integrat, automatizat de evidenta a tuturor structurilor si entitatilor care au statut
de unitati de drept cum ar fi organelle administrative publice, intreprinderile, organizatiile socio-
politice, asociatiile obstesti, partidele, culte religioase, asociatii de coproprietari, societatile in
condominium, categorii special de personae care presteaza anumite servicii(notar, avocati, etc.),
ansamblu de personae juridice constituite pe baze legale care au primit denumirea de obiect al
resursei ca unitati de drept.
 - destinat pentru colectarea, stocarea, actualizarea si analiza datelor cu privire la unitatile
de drept si sunt furnizate de organele administrative publice central si locale in scopul ridicarii
nivelului eficatitatii procesului de administrare
-Sistemul informational geografic
-sistem integrat unic de colectare, stocare si prelucrare a informatiei despre obiectele
geografice natural si tehnogene la interactiunea cu datele altor sisteme informationale de baza
care constau din siteme informationale geografice departamentale si teritoriale unificate de
importanta statala integrate in baza unui sistem unic de identificare si codificare a obiectelor de
evident ape teritoriul RM.
-are menirea de a prezenta informatie sub forma de model teren, din spatiu, cu informatia
primara obiectiva despre obiectele cu potential natural, despre resursele tarii, intensitatea
demografica a tarii, pozitionarea persoanelor fizice si unitatilor de drept in raport cu un anumit
punct geografic corect.

Informatia din aceasta resursa este furnizata autoritatilor administratiei publice pentru
sporirea temeiniciei calitati si eficientei deciziilor administrative.

2) Resursele informationale departamentale

Registrul de stat departamental - formate pentru activitatea departamentelor pe langa Guvern
(organ ramural).
-fac parte:
-Registrul de stat al transorturilor
-sistem informational automatizat unic ce reprezinta informatie tehnica, economica si
juridica privind mijloacele auto de transport, tractoare, masini si mecanisme speciale de
constructii rutiere, echipamente agricole, ramarci, nave ale flotei maritime, agregate stationare si
mobile care functioneaza in baza motoarelor de ardere interna, carute, date referitoare la
detinatorii si priprietarii acestora.
-contine si stocheaza informatie cu privire la fiecare mijloc de transport in parte, drept de
proprietate si alte drepturi patrimoniale asupra mijloacelor de transport, precum si cu privire la
titularii acestor drepturi.
-Sistemul informational "Cadastru"
 -elaborat in vederea realizarii legii RM cu privire la cadastrul bunurilor mobile nr.
1543/VII din 25.02.1998
-reprezinta o totalitate de informatie, stistematizate cu privire la bunurile funciare imobile
si date cu privire la dreptul de proprietate si alte drepturi patrimoniale asupra acestor bunuri.
Cadastrul bunurilor imobile este divizat in:
• Cadastrul general-sistem unic multifunctional de inregistrare de stat a bunurilor imobile
si a drepturilor asupra acestora, precum si a valori de estimare a lor
• Cadastre specializate-include date sistematizate despre bunurile imobile in functie de
particularitatile lor naturale si in raport cu alte caracteristici stabilite de legislatie, drept
exemplu de cadastre specializate sunt "Cadastrul Apelor", "Cadastrul Silvic", "Cadastrul
Urbanistic"
-Sistemul informational autorizat de evidenta a infractiunilor, a cauzelor penale si a
persoanelor care au comis infractiuni - elaborat in baza legii 216//29.05.2013
-totalitatea de resurse informationale si tehncie, mijloace tehnice de programare,
metodologii aflate in interactiune si destinate pastrarii, prelucrarii si utilizarii informatiilor cu
caracter criminal
-in cadrul bancii centrale de date precum si asigura evidenta unica a informatiilor
-in cadrul acestui sistem sunt stocate
• date privind la infractiuni si persoane care le-au comis;
• date privind pedepsele ce au fost aplicate acestora;
• date privind cauzele penale, privind actiunile de urmarire penala;
• date privind persoanele aflate in cautare;
• date privind persoanele detinute si a celor ce se afla in institutii penitenciare;
• date privind persoanele eliberate din locurile de detentie
alte informatii utile, necesare in activitatea de zi cu zi a organelor penitenciare si organe
operative de investigatii.

S.3 Resurse informationale private = resurse, informatia continuta in care este

acumulata, prelucrata, actualizata si stocata din contul mijloacelor banesti private.
Persoanele juridice autorizate in limitele legii de a crea o resursa informationala, pot
colecta o anumita categorie de informative in limita strict determinate in autorizatie si pot crea
un produs informational care este furnizat populatiei , persoanelor juridice si chiar statului contra
cost.
La categoria resirselor informationale private pot fi citate: “paginile de aur a RM”, “Varo
Inform”.

S.4 Integrarea resurselor informationale de stat:

-proces tehnologic de interactiune dintre resursele informationale in cadrul schimbului
informational si al anteractiunii electronice.
-asigura eficienta lucrarii deciziilor si eficienta activitatii autoritatilor administrative
publice, asigura administrarea si controlul eficient al realizarii proceselor interne.
-este de cateva tipuri:
• dupa factorul teritorial
• integrare centrala (autoritate administrativa publica de resort creaza resursa
informationala si asigura interactiunea dintre propreea resursa so alte resurse
informationale)
• integrare locala (resursa si baza tehnologica este creat de organele administrativ
public locale)
• dupa forma de interactiune
• integrare neautomatizata (asigurarea integrarii resurselor informationale de stat
este realizata fara aplicarea metodelor automatizate de sistematizare, prelucrare,
pastrare si transmitere a informatiei---are loc transmiterea fizica a datelor de la
o parte la alta)
• integrare automatizata (prelucrarea datelor si transmiterea acestora are loc cu
ajutorul mijloacelor automatizate)
• dupa accesibilitate
• integrare deschisa (acces la datele continute in resursa informationala au toate
persoanele)
• integrare inchisa ( accesibilitate limitata, accesul la informatia din resursa strict
reglementata de legislatia in vigoare) ex: date cu privire la imobilele, terenele
care reprezinta secret de stat pot fi furnizate doar persoanelor autorizate prin
lege de a le primi.
 • din punct de vedere a factorului administrativ
• interactiune interdepartamentala (se asigura accesul la informatie din resurse
informationale de stat prin intermediul bazei tehnologice a doua autoritati ale
administratiei publicee)
• interactiune intradepartamentala (schimbul de informatie care are loc in cadrul
unui organ al dministrarii publice)
• dupa factorul tehnologic
• interactiune la nivel informational (prestarea unuia si aceluiasi resurs informativ la
minim 2 sisteme, utilizand o gama de servicii ptru lucrul cu resursa informative)
• interactiune la nivel de serviciu (asigurarea prelucrarii, pastrarii, transmiterii,
securizarii resurselor informationale prin utilizarea paginilor web si
interfetelor)
• interactiune la nivel procesual (oferirea accesului la procesele interne aplicate
fiecarui sistem cu scopul participarii in ele)
• interactiune la nicel de furnizare a informatiei populatiei (procesul de asigurare
a informarii curente a populatiei cetatenilor privind la activitatea organului
administratiei publice)
• dupa factorul organizatoric
• integrare fizica (determinarea transmiterii, primirii si pastrarii informatiei fara
aplicarea mijloacelor automatizate)
• integrare logica (determinarea unei structuri unice a informatiei si a unei ordini
de integrare uniformizate pentru inlaturarea dublarii evidentei, asigurarea i
nterpretarii unice a informatiei)
• integrare juridica (determinarea regulelor si responsabilitatilor participantilor la
procesul de integrare a resurselor informationale)
• integrare tehnologica (fixarea infrastructurii tehnologice si programarea
delimitarilor arhitecturii ce asigura sec. procesului de interactiune)
• dupa obiectul integrarii
• integrarea datelor (determinarea unor forme unice de date integrabile in
corespundere cu programele aplicative care utilizeaza datele din bazele de date)
 • integrarea aplicatiilor (asigurarea integrarii interfetelor de programare si a
tehnologiei utilizate)
• integrarea proceselor (integrarea cerintelor exacte ce asigura interaciunea
informationala dintre doi participanti)
• integrarea reprezentarilor (elaborarea unei interfete unice utilizate de toate
organele administratiei publice)
• integrare la nivel de retele de telecomunicatie (delimitarea retelelor compatibile
necesare pentru integrarea informationala la diferite niveluri)

Resursele informationale de stat trebuie sa alcatuiasca un complex integrat, crearea si

utilizarea carora intra in competenta organelor administratiei publice.
In cadrul integrarii resurselor informationale urmeaza a fi asigurate urmatoarele
particularitati ale responsabilitatii informationale:
-obiectivitatea
-plenitutinea
-autenticitatea
-caracterul adecvat
-accesibilitatea
-actualitatea

Tema 3: Dreptul la informatie

S.1 dreptul si libertatea informationala de baza. Temeiuri si restrictii
S.2 Reglementari juridice a dreptului la acces la informatie
S.3 Semnatura electronica digitala- institutia Dreptului Informational
S.4 Protectia dreptului de acces la informatie

S.1
+dreptul de acces la informatie
+dreptul la informare
+dreptul la exprimare
+dreptul de autor asupra informatiei
+dreptul la protectia informatiei cu caracter privat

S.2 Legea privind accesul la informatie 982//11.05.200

-se refera doar la informatia cu caracter public
A6-7 =poate fi accesata oricare informatie cu exceptiile prevazute de art 6-7 legea privind la
informatie.

Tema 4: Limitele dreptului de acces la informatie

S.1 Reglementarile juridice a relatiilor juridice informationale din domeniul secretului de
stat
S.2 Reglementarile juridice a relatiilor informationale din domeniul secretului comercial
si de serviciu
S.3 Reglementarile juridice a relatiilor informationale din domeniul datelor cu caracter
personal
S.4 Raspunderea juridica pentru divulgarea datelor ce constituie secret de stat secret
comercial, secret de serviciu si a datelor cu caracter personal.

S.1 Norma juridica ce reprezinta fundamentul de reglementare a relatiilor sociale din domeniul
circulatiei informatiei publice este prevederea constitutionala cu privire la abilitatea fiecarei
persoane de a cauta, a obtine, a utiliza si difuza in mod liber a informatiilor oficiale.
Informatiile datele, ce aduc atingere securitatii de stat ordinii publice, bunelor moravuri,
vietii private a persoanei, sunt limitate in circuitul informational public.
Limitarea circulatiei informationale poate fi realizata doar in temeiul unei legi organice.
Categoriile de date, accesul la care este limitat sunt strict reglementate de o lege organica si sunt
urmatoarele:
-secretul de stat
-secretul comercial
-secretul de serviciu
-datele cu caracter personal
 Legea care reglementeaza relatiile informationale din domeniul secretului de stat este
legea RM cu privire la secretul de stat.
Prin informatie ce constituie secret de stat intelegem datele protejate de stat din domeniul
militar, economic, tehnic, stiintific, domeniul politicii externe, cu caracter de investigatie,
divulgarea carora poate aduce atingere securitatii de stat.
Secretul de stat este supus unui regim juridic special in dependenta de nivelul de
secretizare si cercul de persoane investite prin lege cu dreptul de acces la aceste informatii.
Astfel, sunt date ce constituie secret de stat sub regim deosebit de secret,secret,secretizare
redusa.
La categoria secret de stat se atribuie informatiile care in virtutea legii prin secret de stat,
capata statutul de informatii secretizate, iar descretizarea lor poate avea loc in doua conditii:
-in baza unor acorduri/tratate internationale ratificate de Parlamentul RM, prin
care statul si-a asumat obligatia de a descretiza si a face publice date dintr-un anumit domeniu;
-in cazul cand au disparut, circumstante de fapt care au servit drept temei pentru
securizarea unei anumite informatii
-in cazul expirarii unui anumit termen, iar securizarea in continuare a acestei
informatii nu mai este jurstificata

Deasemenea informatia ce constituie secret de stat are loc numai in baza unei legi
organice
Date ce nu pot constitui secret de stat:
-informatii care in mod obisnuit ar putea constitui ca obiect de reglementare
juridica a legii privind secretul de stat, insa se refera la o calamitate naturala cu impact asupra
intregului teritoriu a tarii
-date din domeniul unui impact ecologic de proportii
-date prin care sunt incalcate drepturile si interesele unor grupuri de persoane
-date cu privire la o privire de drept de proprietate a persoanelor
-date cu privire la criza financiara ce afecteaza intreaga populatie

S.2 Legea organica ce reglementeaza relatiile informatice din domeniul circulatiei datelor ce
constituie secret comercial - legea RM pentru secretul comercial
 Secretul de serviciu = date protejate prin intermediul unor legi ce reglementeaza
activitatea in care circula date ce constituie secret de serviciu, iar difuzarea lor este limitata.
(legea RM pentru avocatura; legea RM ptru notariat; legea RM privind activitatea
operativa de investigatie, CPPRM)
La categoria secretului comercial atribuim datele cu caracter economic, financiar,
tehnologic, investitutional, de proiectare.
Informatii care consta know-how, divulgarea carora ar putea aduce prejudicii materiale,
economice si de imagine unei intreprinderi.
Persoanele ce administreaza informatii ce consta secret comercial este denumita
operatorul secretului comercial.
Informatii atribuite de catre un agent economic sau intreprindere ca fiind secret comercial
se continte in actele normative interne ale intreprinderiiia rdreptul si obligatia operatorului de
secret comercial, sunt prevazute de un acord special incheiat intre administratia intreprinderii si
operatorul informativ ce consta secretul comercial.
Unele informatii ce consta secret comercial, care relatiile juridice dintre aceste persoane
si intreprindere si relatiile sociale dintre aceste persoane si secretul comercial,sunt reglementate
de contract individual de munca sau acorduri care se obliga de a nu divulga anumite informatii.
Cercul de informatii ce cad sub incidenta secretului comercial trebuie sa fie strict
delimitate, iar cele care nu au fost in mod expres plasate sub acest regim,au un circuit general
deschis.
Nu pot constitui secret comercial urmatoarele informatii:
-care se contin in actele de constituire a intreprinderii (genurile de activitati pentru
care s-a constituit, adresa juridica, date de contact, date despre fondatori si cotele de participare
statutul intreprinderii);
-date furnizate de agentii economici ispectoratului fiscal;
-dat e din declaratiile vamale;
-informatii care ar putea aduce atingere activitatii altor agenti economici, statului,
drepturilor si intereselor legitime ale persoanei.
Secret de serviciu = datele din domeniul avocaturii, notariatului, activitatii de ancheta si
activitatii operative de investigatii divulgarea carora ar putea aduce atingere drepturilor si
intereselor legitime de persoane fizice, persoane juridice si a cetatenilor straini.
 S.3 Datele cu caracter persoane au constituit obiecte de reglementare in spatiul european
inca in anii '80 ai secolului trecut. Conventia Europeana cu privire la protectia datelor au caracter
personal in procesul prelucrarii lor automatizate (strasburg, 1981, in vigoare 1985)
Conventia data ofera (protectie tuturor persoanelor rezidente ale statelor europene in
procesul prelucrarii automatizate a datelor personale ale acestora.
Datele cu caracter personal - informatii cu privire la persoanele fizice care pot fi
indentificate/indentificabile prin intermediul unor anumite date.
Cadrul legislativ al RM ce are drept scop protejarea persoanelor fizice in raport cu
prelucrarea in mod automatizat a datelor cu caracter personal este legea RM cu privire la
prelucrarea datelor cu caracter personal este legea RM cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal. Legea are incorporata in sinte, reglementari principale prevazute de Convenzia
Europeana nominalizata.
Incalncarea regulilor de prelucrare a datelor cu caracter personal, acestora in alte scopuri
decat cele prevazute de lege, transmiterea neautorizata a acestora in alte scopuri decat cele
prevazute de lege, transmiterea neautorizata a acestora sau fara a asigura un nivel corespunzator
de protectie reprezinta o ingerinta in viata privata a persoanei.
Conventia Europeana pentru apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului
art.8 (garantarea inviolabilitatii vietii private), cuprinde in continutul sau si dreptul persoanei la
protectia datelor ce se refera la ea.
O categorie aparte de date cu caracter personal o reprezinta datele despre persoana cu
privire la apartenenta etnica, religie, date pentru starea de sanatate, pentru conturul criminal,
colectarea carorapoate avea loc numai in conditii strict prevazute de lege si numai daca legislatia
nationala ofera un nivel de protectie corespunzator in corespunderi cu standardele internationale.
Persoana fizica, datele personale ale careia constituie obiectul colectarii si prelucrarilor
automatizate este in drept sa cunoasca despre acest fapt, sa cunoasca despre acest fapt, sa solicite
posibilitatea vizionarii datelor calitate si prelucrate in termeni restransi si fara cheltuieli
suplimentare, sa cunoasca detinatorul si operatorul registrului in care sunt continute datele ce il
vizeaza, sa solicite operatorului, in caz de necesitate, efectuarea modificarilor, completarilor si
actualizarilor, sa fie informatie de transmitere acestor date la solicitarea unei persoane terte.
Operatorul si detinatorul registrului in care se contin date cu caracter personal este obligat
sa utilizeze aceste date numai pentru scopul in care acestea au fost colectate, sa colecteze numai
datele care sunt strict necesare pentru realizarea obiectivelor legale, sa asigure un nivel de
securitate ce nu ar permite scurgerea datelor sau deteriorarea acestora, sa informeze titularul
despre orice acces neautorizat la datele acestuia sau despre utilizarea lor in alte scopuri decat cele
prevazute de lege.
Cu scopul asigurarii datelor cu caracter personal in RM, a fost creata o autoritate publica
care are in atributiile sale protectia persoanei fizice in raport cu prelucrarea automatizata a
datelor cu caracter personal de catre toate autoritatile puterii publice.
Domeniul de activitate, functiile acestui organ sunt prevazute de lege pentru datele cu
caracter personal (Centrul National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal).
Orice operator sau autoritate publica care in virtutea sarcinilor si activitatii de serviciu
prelucreaza si utilizeaza date cu caracter personal este obligat de a se inregistra ca operator al
Centrului pentru tratarea datelor cu caracter personal.
Acordurile internationale bilaterale in mod de asistenta juridica penala in temeiul carora
statele semnatare sunt obligate la un schimb interstatal de informatie ce vizeaza persoanele fizice
banuite, invinuite de comitearea unor infractiuni sau condamnate urmeaza a sesiza in temeiul
legii privind protectia datelor cu caracter personal Centrul National pentru tratarea datelor cu
caracter personal pentru a obtine o autorizatie de transmitere a acestor date.
Nu poate fi autorizat schimbul interstatal de date personale catre un sfat care nu ofera un
nivel corespunzator de protectie a datelor cu caracter personal sau ofera un nivel de protectie mai
scazut decat cel asigurat de statul furinzor. Orice persoana car se considera ca a fost incalcat
dreptul la inviolabilitatea vietii private prin utilizare, divulgarea sau transmitearea neautorizata a
datelor cu caracter personal poate inainte o cerere catre Centrul National pentru Protectia Datelor
cu Caracter Personal in care sa fie specificate circumstantele de fapt si conditiile in care aceasta a
constatat faptul utilizarii nesantionate a datelor cu privire la ea.
In cazul dat Centrul National pentru Protectia Datelor cu Caracter Personal este
autoritatea investita cu dreptul de a examina plangerea constata incalcarea si daca ea cade sub
incidenta Codului Contraventional RM, de a atrage persoana vinovata la raspunderea
contraventionala, iar daca fapta intruneste elementele constituitive ale unei infractiuni de a sesiza
organele competente invederea demararii unui eventual proces penal.

S.4 Formele de raspundere juridica:

 -materiala
-disciplinara
-delictuala
-contraventionala
-penala
Conditii pentru aplicarea raspunderii juridice:
• fapt juridic
• vinovatie dovendita
• legatura cauzala dintre fapta si consecintele survenite
Divulgarea informationala ce consta secret de stat- periclitarea securitatii statului-
raspunderea juridica penala.
In cazul secretului de serviciu secret comercial - raspunderea juridica materiala,
disciplinara, delictuala.
Cazul in care un angajat in atributia caruia intra sarcina asigurarii securitatii
informationale ce consta secret comercial, sau este desemnat in calitate de operator al secretului
comercial, care nu si-a indeplinit corespunzator atributiile si din neglijenta a admis scurgerea de
informatii ce reprezinta secret comercial, acesta poate fi sanctionat discuplinat/material de catre
administrarea intreprinderii.
Daca scurgerea informatiei a cauzat agentului economic un prejudiciu material de
proportii,persoana responsabila de divulgarea informatiei poarta raspundere delictuala, este
obligata in temeiul unei hotarari judecatoresti de a repara prejudiciu cauzat agentului economic.
In materie de drept al raspunderii operatorului:
• raspundere contraventionala
• raspundere penala
• raspundere delictuala(difuzarea informatiei a cauzat un prejudiciu
considerabil a persoanei fizice)

Tema 5: Reglementarea juridica a circulatiei documentelor electronice (doc. electronice)

S.1 Conceptul circulatiei documentelor in forma electronica, notiunea de
documentelor electronice
S.2 Categoriile documentelor electronice
 S.3 Forta juridica a doc electronice

S.1 La baza activitatii oricarei organizatii/intreprinderi, institutii sta organizarea lucrului cu

documentele (proces de sistematizare a circulatiei documentare, crearea, pastrarea si utilizarea
acestora la diferite nivele organizatorice - functiile precum si utilizarea lor in activitatea curenta a
persoanei fizice si persoanei juridice)
Circulatia electronica a documentelor - totalitatea proceselor de creare, prelucrare,
expediere, transmitere, primire, modificare, pastrare sau nimicire a doc.ē cu utilizare tehnologica
informationale si de telecomunicatii.
Circulatia documentelor electronice -calea pe care o parcurge un document din
momentul crearii lui de catre autor si pana acesta ajunge la utilizatorul final
-prin circulatia doc.ē se formeaza informarea promta a tuturor persoanelor
interesate despre decizia emisa precum si se duce evidenta curenta si controlul asupra activitatii
etitatii juridice.
-asigura inregistrarea, evidenta si pastrarea documentelor + accesul operativ la
doc. si la informatia de referinta, administrare eficienta a proceselor de prelucrare si transmitere a
resurselor informationale + reducerea timpului necesar pentru procesul de coordonare a doc. si
luare a deciziilor + sporirea discuplinei de productie + includerea in doc. nu numai a informatiei
textuale dar si a informatiei multimedia + transmiterea informatiei cu viteza sporita.
In activitatea curenta a institutiilor pot fi deosebite urmatoarele tipuri de circulatie a
documentelor:
• Circulatia documentelor in forma traditionala (pe suport de hârtie);
• Circulatia documentelor in cadrul unui sistem informational (circulatie electronica);
• Circulatia documentelor combinata (imbina cele doua forme).
Dupa domeniul de implementare, sistemul de circulatie a documentelor in forma
electronica si nu numai, poate fi interna (locala) – crearea unui sistem prin implementarea unor
reguli aplicabile circuitului documentelor in cadrul unei intreprinderi, institutii, structuri
organizatorico-functionale. Aceste reguli nu sunt aplicabile in raport de schimbul de documente
cu persoane terte sau cu alte entitati juridice.

S1 → Document electronic → S2
 circuit inchis al documentelor in forma
electronica (apare raportul informational)

In dependenta de domeniul de activitate:

-In activitatea administrativa;
-In activitatea bancara;
-In activitatea economica/comerciala.
In domeniul bancar exista circuit administrativ (presupune circuitul documentelor intre
functionarii, salariatii bancilor) si circuit operativ (raport informational de schimb de
documente intre angajatii bancii si clienti).
In domeniul administratiei are in componenta sa un sistem informational ce gestioneaza
schimbul de documente in cadrul ministerelor si intre ministere.
Orice document poate fi privit din diferite puncte de vedere:
• In calitate de obiect al circuitului civil;
• In calitate de obiect al raportului juridic;
• In calitate de obiect al vietii externe;
• In calitate de proba ce dovedeste existenta sau inexistenta unui anumit fapt.

Documentul electronic este o informatie creata, structurata, prelucrata, pastrata si

transmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau mijloace tehnice si de
program, semnat cu ajutorul semnaturii digitale in conditiile prevazute de lege.
Document in sensul traditional este o informatie sub forma de text, semnata cu o
semnatura olografa.
Functiile documentelor:
• De informare;
adecerea la cimostinta unui anumit subiect de date referitor la un anumit eveniment, fapt,
activitate sau proces
• De organizare;
stabilirea regulilor si normelor in corespundere cu care urmeaza sa actioneze actorii unei
activitati concrete
 • De instruire.
documente metodico-didactice cu privire la modalitatea, procedurile si continutul unui
anumit curs de instruire

Documentele eletronice leaga subiectii raportului informational in regim interactiv,

precum si asigura interactiunea dintre acestea si persoanele terte in raportul unuia sau mai multe
surse informationale. Acesta deosebeste schimbul traditional de documente de circulatie dar in
forma electronice (ex: tranzactiile privind instrainarea bunurilor in retea inlocuieste contractele
de vanzare-cumparare traditionale)
Documentele electronice pot exista atat in forma activa cat si in forma pasiva
(caracteristica pentru informatia memorizata pe un suport material care impreuna cu purtatorul
material reprezinta obiectul raportului juridic informational). Forma activa a documentului
electronic prevede transmiterea prin intermediul retelelor informatice sau prelucrarea informatiei
in forma electronica.
Documentul electronic in aceeasi masura ca si documentul traditional dispune de o
forma:
• interna- reprezintarea organizatorica si logica a informatiei in cadrul
documentelor
• externa- ansmablul de rechizite cu care este investit documentul pentru a produce
anumite efecte juridice

S.2 Tipurile de circulatie a documentelor electronice:

• dupa densitate
• circulatie materiala (pe suport de hartie)
• circulatie virtuala (in cadrul unui sistem informational)
• circulatie dubla (materiala+virtuala)
• dupa domeniu de implementare
• circulatie interna/locala (in cadrul unei interprinderi sau
organizatii)
• circulatie externa (intre mai multe institutii/organizatii)
• circulatie operationala bancara
 • circulatie administrativa
In dependenta de documentele electronice pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii:
• dupa efectele juridice produse
• documentele electronice care produc efecte juridice
• documentele electronice care nu produc efecte juridice
• dupa forma si reprezentarea acestora
• documente alografe
• documente tiparite
Documentele electronice in sine, reprezinta o forma de expunere a informatiei in cadrul
unui sistem informational care impreuna cu purtatorul informatiei (CD, Flash-drive) si
echipamentul cu ajutorul caruia este creata informatia, reprezinta un act juridic integral.

S.3 Forta juridica a oricarui document consta in capacitatea purtatorului material, pe care
este plasata informatia, de sine statator sau impreuna cu alte documente sa produca efecte
juridice.
Anume functia juridica a documentelor determina importanta juridica a acestora si
posibilitatea de utilizare a lor in instantele judecatoresti in calitate de probe.
Functia juridica a documentului traditional este determinata de prezenta rechizitelor
necesare (existenta unui text, semnatura, denumirea documentului, data crearii, date referitor
autorul si sigla).
Rechizitele documentului electronic sunt semnatura digitala, evidenta caracterului de
identificare a documentului. Rechizitele impreuna cu continutul ofera documentului o identitate.
Semnatura digitala este un atribut indispensabil documentului electronic, obtinut in
urma transformarii criptografice a acestuia cu utilizarea cheii private, destinat sa confirme
autenticitatea documentului electronic.

TEMA 6: Reglementarea normativ-juridica a comertului electronic

 S.1 Conceptul comertului electronic, principiile
S.2 Contractele electronice, modalitatea de incheiere
S.3 Particularitatile incheierii contractelor de vânzare-cumparare in forma
electronica

!!!Legea privind comertul electronic 2004

Conventia privind comertul electronic 1996

S.1 O data cu dezvoltarea tehnologiilor informationale si retelelor de telecomunicatii a aparut o

noua forma a activitatii de antreprenor si anume comertul electronic, care presupune schimbul
interactiv de marfuri, produse si servicii, la baza caruia se afla circuitul electronic de documente.
In sens larg comertul electronic consta in desfasurarea unei activitati ce presupune
obtinerea unui venit in cadrul retelelor informationale.
Spre deosebire de comertul traditional, comertul electronic ofera urmatoarele avantaje:
• Reducerea timpului necesar pentru incheierea oricaror tranzactii.
• Reducerea costurilor legate de deplasare, chirie, locatiune, resurse umane.
Cu toate acestea, reglementarea normativ-juridica a acestui sector in prezent prezinta
anumite neajunsuri, si anume ceea ce tine de modalitatea de solutionare a litigiilor ce izvorasc
din tranzactiile in forma electronica; ceea ce tine de concurenta neloiala si protectia drepturilor
consumatorului; aspecte ce tin de securitatea informationala si publicitatea vicioasa.
Comertul electronic se materializeaza sub mai mute forme:
• Desfasurarea activitatii antreprenoriale in domeniul crearii, furnizarii si administrarii
sistemelor/retelelor si tehnologiilor informationale;
• Comercializarea marfurilor prin intermediul internet-magazinelor, paginilor web si pottei
electronice;
• Desfasurarea activitatii de intermediere in cadrul retelelor informationale;
• Prestarea serviciilor in regim interactiv.

Comertul electronic se constituie in baza a 4 raporturi-cheie:

• B2B – business to business (relatia intre doi antreprenori);
 • B2C – (relatia agent economic – consumator);
• B2G – (relatia agent economic - statul);
• C2C – (relatia intre doi consumatori).

Principii:
• Principiul liberului schimb (neimpunerea cerintelor suplimentare pentru agentul
economic care desfasoara comert electronic)
• Principiul autonomiei de vointa
• Principiul minimei implicatii a statului in activitatea de comert electronic
• Principiul unificarii legislatiei
• Principiul concurentei loiale
• Principiul bunei credinte.
Participantii la aceste relatii dispun de libertate de vointa. Agentul economic trebuie sa
dispuna de capacitatea de a alege când, cum, cu cine urmeaza sa incheie o anumita tranzactie
electronica.
In acelasi timp agentul economic, in cadrul schimbului de marfuri produse prin
intermediul retelelor informationale este tinut de a respecta normele concurentei loiale, de a nu
plasa publicitate vicioasa, de a-si exercita obligatiile contractuale cu buna-credinta, de a respecta
drepturile consumatorilor. In caz contrar acestora le sunt aplicabile prevederile normelor civil-
delictuale, ca si in cazul comertului traditional.

S.2 Contractul in forma electronica este acordul de vointa intre doua sau mai multe parti,
care produce, modifica, stinge anumite efecte juridice, incheiat prin intermediul retelelor
informationale si de telecomunicatii.
In temeiul legislatiei Republicii Moldova privind comertul electronic, nu poate fi
invocata nulitatea actului juridic in baza formei electronice a acestuia. De asemenea nu poate
fi respins ca proba documentul, cererea/oferta expediata si acceptata prin intermediul retelelor
informationale.
Particularitatile contractelor electronice, indiferent de tipurile acestora sunt urmatoarele:
• Determinarea procedurii de incheiere a acestora, stabilirea procedurii tehnologice de
modificare, reziliere sau rezolutiune a acestora.
 • Determinarea efectelor de protectie dintre doi agenti economici sau dintre agentul
economic si persoana fizica.
Conditii:
• acelasi nivel de securitate;
• aceiasi configuratie a cererii sau ofertei;
• aceiasi baza tehnologica aplicata.
!!! In caz de nerespectare a acestor conditii, clauza contractului electronic este lovita de nulitate
absoluta.
• Stabilirea legii aplicabile in cazul aparitiei unui raport juridic conflictual.
!!! Partile obligatoriu trebuie sa stabileasca legea aplicabila in caz de litigiu (tacit se vor aplica
regulile generale ale Codului civil).
• Stabilirea jurisdictiei (instanta de judecat competenta sau Curtea de Arbitraj).
!!! O instanta nationala nu poate aplica legislatia altui stat.

Luând in consideratie ca majoritatea actelor juridice electronice nu au un substrat

material, parte componenta a actului juridic electronic sunt considerate toate modificarile
expediate/primite de catre partile raportului juridic cu privire la obiectul tranzactiei.
Actul juridic in forma electronica se defineste a fi un schimb de oferte si acceptari intre
doua sau mai multe persoane fizice sau juridice, are urmaresc scopul de a incheia acte juridice in
forma electronica.

S.3 Contractul de vânzare-cumparare este un acord de vointa dintre doua sau mai multe
parti, din care una numita vânzator se obliga sa transmita celeilalte parti (cumparatorului) un
anumit bun sau o cantitate de bunuri, iar cealalta parte se obliga sa achite pretul convenit de catre
parti pentru bunul transmis.
Contractul de vânzare-cumparare este sinalagmatic, transmisibil de dreptul de proprietate
si se considera incheiat din momentul in care partile au convenit cu privire la bunul ce urmeaza a
fi transmis, calitatii functionale a acestuia si pretul care urmeaza a fi achitat de catre cumparator.
Contractul de vânzare-cumparare electronic poate fi incheiat:
• Prin posta electronica;
• Prin intermediul internet-magazinului;
 • In baza platformelor comerciale informationale;
• In cadrul sistemelor informational de tip inchis, elaborate de companii IT, care ofera
acces pe baza criptografica la un cerc restrâns de persoane.

TEMA 7: Criminalitate cibernetica

S.1 Caracteristica generala

S.2 Analiza juridica a criminalitatii cibernetice in Republica Moldova
S.3 Categoriile fraudelor informatice

S.1 Criminalitatea informationala – totalitatea faptelor comise in zona tehnologiilor

informationale intr-o anumita perioada de timp si pe un anumit teritoriu.
Ca orice fenomen social, criminalitatea informationala este un sistem cu proprietati si
functii proprii, distincte de celelalte proprietati si si elemente constitutive.
Criminalitatea infractionala in cercetarea criminologica apare ca un fenomen real si unul
aparent. Aceasta datorita faptului, ca rata fraudelor reale comise in sectorul informational este
distincta de cuantumul faptelor respective investigate de organele de resort si acest fapt se
datoreaza urmatoarelor circumstante:
• Tehnologia sofisticata, utilizata de infractori la comiterea faptelor;
• Lipsa instruirii speciale a ofiterilor de urmarire penala;
• Lipsa unui plan de reactie in cazuri de atacuri din partea victimelor;
• Neraportarea de catre victime a faptelor respective catre organele de drept;
• Costuri si tehnologii speciale necesare la investigarea fraudelor informatice.

Criminalitatea infractionala in doctrina este definita in

 • sens larg ca fiind orice infractiune in care un calculator sau o retea de calculatoare este
obiectul unei infractiuni, sau un calculator sau o retea de calculatoare este instrumentul
sau mediul de infaptuire a unei infractiuni.
• sens ingust – orice infractiune in care infractorul interfereaza fara autorizare cu procesele
de prelucrare automatizata a datelor.

Continutul notiunii de fapta penala de natura informationala este foarte variat si se

regaseste in diverse acte normative cu caracter national si international.

La categoria faptelor penale informationale sunt atribuite:

• Fraude prin manipularea calculatoarelor electronice;
• Fraude prin falsificarea documentelor electronice;
• Fapte indreptate spre alterarea sau modificarea datelor sau a programelor pentru
calculator;
• Accesul neautorizat la serviciile si retelele informatice;
• Reproducerea neautorizata a programelor pentru calculator protejate de lege.

Fapte atribuite de legislatie la faptele conexe fraudelor informatice (subcategorii):

• Fapte infractionale, comise prin intermediul tehnologiilor informationale, ce aduc
atingere vietii private;
• Fapte sanctionate de legea penala indreptate spre sustragerea proprietatii altei persoane,
comise in cadrul unei retele informatice;
• Spionajul informatic;
• Pornografia infantila;
• Traficul de fiinte umane;
• Propaganda discriminatorie;
• Razboiul electronic.

Pericolul social al faptelor penale de natura informatica a atras dupa sine incriminarea
acestora aproape in toate statele lumii contemporane. Astfel, s-a conturat conceptul de drept
penal cu specific informatic ca o reflectare a numeroaselor elemente de noutate introdusa in
materie de drept penal, de noi forme de criminalitate, bazate pe tehnologia informationala.
La 23.05.2001 Consiliul European a adoptat Conventia de la Budapesta impotriva
criminalitatii informatice. Aceasta conventie ofera singurele orientari acceptate la nivel
international cu privire la modul de protectie a libertatii, securitatii si respectarea drepturilor
omului din cadrul retelelor informatice.
Republica Moldova a ratificat Conventia in 2009, in acelasi an Republica Moldova a inserat in
legea penala un nou capitol – ”Infractiuni in domeniul informational”.

S.2 In Republica Moldova, dupa ratificarea Conventiei de la Budapesta, a fost adoptata

Legea nr. 20 din 03.02.2009 cu privire la prevenirea si combaterea criminalitatii informatice,
care reglementeaza urmatoarele raporturi juridice:
• prevenirea si combaterea infractiunilor informatice;
• cadrul de asistenta mutuala in prevenirea si combaterea infractiunilor informatice, in
protectia si acordarea de ajutor furnizorilor de servicii informatice;
• colaborarea autoritatilor publice cu organizatiile non-guvernementale si alti actori ai
societatii civile in vederea combaterii criminalitatii informatice;
• cooperarea cu alte state, organizatii internationale sau regionale, ce au competente in
domeniu.

Tot in aceasta perioada au avut loc si schimbari in capitolul XI al Codului penal al

Republicii Moldova – ”Infractiuni informatice si infractiuni in domeniul telecomunicatiilor”.
Astfel in Codul penal avem in prezent urmatoarele categorii de crime informationale, ce
constituie infractiuni:
Articolul 259. Accesul ilegal la informatia computerizata
Articolul 260. Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegala la dispozitie a
mijloacelor tehnice sau produselor program
Articolul 2601. Interceptarea ilegala a unei transmisii de date informatice
Articolul 2602. Alterarea integritatii datelor informatice tinute intr-un sistem informatic
Articolul 2603. Perturbarea functionarii sistemului informatic
Articolul 2604. Producerea, importul, comercializarea sau punerea ilegala la dispozitie a
parolelor, codurilor de acces sau a datelor similare
Articolul 2605. Falsul informatic
Articolul 2606. Frauda informatica
Articolul 261. Incalcarea regulilor de securitate a sistemului informatic
Articolul 2611. Accesul neautorizat la retelele si serviciile de telecomunicatii

In legislatia nationala pentru prima data a fost prevazut un mecanism in vederea

prevenirii si combaterii faptelor penale din domeniul informatic.
Avantajele unei societati dezvoltate din punct de vedere informational impun si anumite
riscuri, materializate prin noi posibilitati de imbogatire ilegala, de sustrageri, escrocherii, trafic
de fiinte umane, comise prin intermediul unui spatiu virtual, in care faptuitorul, locul si timpul
comiterii faptei este dificil de stabilit.

7.3. Capitolul XI din Codul Penal al Republicii Moldova