Sunteți pe pagina 1din 12

MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE

SANATATE

STRATEGII SPECIFICE PENTRU IMBUNATATIREA


PERFORMANTELOR MNEZICE

Masterand:

MOLDOVAN SORINA

2018
STRATEGII SPECIFICE PENTRU IMBUNATATIREA PERFORMANTELOR
MNEZICE

Mnemotehnicile sau strategiile de memorare sprijina fixarea informatiilor si accesul la cunostinte.


Prin natura lor insa, ele se bazeaza intr-o oarecare masura si pe capacitatea de elaborare asupra
materialului de studiat, prin realizarea de analogii si legaturi, uneori artificiale, intre diverse idei si
concepte.
Aceste tehnici de memorare provin in special din valorificarea unor cunostinte legate de
memorie si uitare:
- informatia cu sens este retinuta mult mai usor decat cea fara sens
- uitarea are ritmul cel mai accelerat, imediat dupa invatare, dupa care rata de uitare scade
simtitor dintr-o serie de lucruri similare care trebuie memorate (de exemplu, o lista cu
numele unor fructe :banana, kiwi, portocale, prune, nectarine, curmale, pere, gutui, visine,
smochine, piersici, struguri, caise, cirese,zmeura, mere), vor fi retinute cel mai bine cele de
la inceputul listei si cele de la sfarsitul listei. Regula se pastreaza, in mare, pentru orice
material de memorat: inceputul si sfarsitul sunt mai usor de retinut, partea din mijloc se
uita mai repede cifra optima de elemente cu care o persoana poate “lucra” mental in acelasi
timp este 7 plus/minus 2. Astfel, si numarul de elemente care pot fi redate in succesiune
imediata este tot in jur de 7 plus/minus 2 (mai degraba 5 decat 9)este mai greu de retinut o
lista de elemente similare sau de studiat doua subiecte asemanatoare, deoarece interferenta
dintre elementele care trebuie retinute este mai mare.
De aici decurg o serie de strategii generale si specifice de imbunatatire a memoriei.
In general, aceste strategii specifice, numite si mnemotehnici, se utilizeaza atunci cand textul
este dificil sau cuprinde multe idei importante si presupun asocierea acestora cu alte informatii mai
simple sau cunoscute deja, pentru ca prin aceasta asociere sa se faciliteze accesul la ele.
Acronimele
Cele mai simple metode de mnemotehnica sunt acronimele, acele serii de iniţiale care
prescurtează o denumire sau alte informaţii. Pe de o parte acronimele ajută în exprimare (sau scriere)
pentru că sunt formule condensate (este mai simplu şi mai rapid să scrii brb decât be right back!) dar
evident că ajută şi memoria deoarece una dintre regulile mnemotehnicii este ca mai puţin de memorat
înseamnă mai uşor de memorat (este mai uşor să ţinem mine 5 litere decât 30 de litere, cu excepţia
situaţiei când acele 30 de litere sunt grupate în 5 cuvinte cu sens iar cele 5 cuvinte cu sens sunt grupate
într-o frază!).

Exemple celebre de acronime folosite de mnemotehnica sunt:


SMART – Specific, Măsurabil, Achievable, Realist, Timely (despre formularea obiectivelor)
AIDA - (Atenţie, Interes, Decizie, Acţiune – o binecunoscută tehnică în vânzări)
ROGVAIV– Roşu, Oranj, Galben, Verde, Albastru, Indigo, Violet (ordinea culorilor în
spectrul vizual)
RICAR - (Răsfoieşte, Întreabă-te, Citeşte, Aminteşte-ţi, Recapitulează – o foarte cunoscută
metodă de învăţare/lectură de cărţi tehnice (nu beletristică) ce afirmă că pentru a reţine mai bine
informaţia, doar a citi nu este suficient)
RICE reprezintă un acromin în limba Engleză cunoscut de studenții la Medicină pentru Rest =
Repaus, Ice = Gheaţă, Compression = Compresie, Elevation = Ridicat, elevat, fiind o metodă de
memorare pentru începători la primul ajutor pentru entorse, contracturi şi întinderi
musculare.

HELP ME (formulă de resucitare în caz de prim ajutor).


H – hiperextensia capului, pentru acces uşor la căile aeriene.
E – eliberarea cailor respiratorii de eventuale obstrucţii
L – luxarea mandibulei (se deschide mandibulă, se elimina şi riscul că limba
accidentatului să acopere căile respiratorii
P – prinderea nasului între degete) şi începerea respiraţiei gură la gură.
ME – masaj cardiac extern, prin compresia toracelui.

Acronimele, mai ales cele unanim recunoscute, funcţionează excelent mai ales atunci când
“cuvântul” rezultat din iniţialele cuvintelor de reţinut, este un cuvânt cu sens! Iată de ce celebrul
acronim SMART (=inteligent) este mai uşor de reţinut decât ROGVAIV deoarece memoria
trebuie să reţină un singur termen (iar acela are sens) iar pe restul să le reconstituie pe loc, în timp
real, plecând de la fiecare literă a acronimului.
Acronimele nu sunt deci asemenea procesului de arhivare RAR/ZIP – nu arhivează propriu-zis
informația, este mai degrabă o substituire a ceea ce trebuie reţinut cu un cuvânt care ulterior poate
conduce la restul termenilor de interes! Acest cuvânt rezultat din iniţialele termenilor de memorat se
numeşte “ancoră” deoarece de el sunt ancorați toţi ceilalţi termeni care trebuie reţinuţi. Calitatea
ancorei condiţionează în bună măsură succesul reamintirii.
Principiul care stă la baza acronimelor este cel al asocierii, în sensul că fiecare litera a
termenului memorat (SMART de exemplu) facilitează amintirea întregului cuvânt. Sigur, cineva care
nu a auzit şi memorat mai întâi cele cinci caracteristici ale obiectivelor, nu va putea sub nicio formă să
îşi amintească ce înseamnă R din SMART. Informaţia deci trebuie să fie deja în memorie pentru ca
apoi să ne-o amintim.

Exemplu practic
Partea interesantă este că oricând putem să ne construim propriile acronime, pentru uz personal
pe termen lung sau pur şi simplu pentru a memora lista de cumpărături. Să zicem că trebuie să reţinem
dintr-un motiv sau altul 6 cuvinte: avion, pâine, trandafir, rulment, porumbel, etajeră. Procesul este
similar jocului de Scrabble: utilizaţi iniţialele acestor cuvinte pentru a crea un cuvânt “ancora” sau chiar
o propoziţie ancora (sigur, în funcţie şi de lungimea seriei de memorat). O bună practică este să separaţi
la început cuvintele care încep cu consoanele de cele care încep cu vocale pentru a vedea pe ce litere va
puteţi bizui (ordinea nu este importantă, nu trebuie neapărat să fie în ordine alfabetică).

Pas 1:
Iniţiale Vocale: Avion, Etajea
Iniţiale Consoane: Pâine, Porumbel, Trandafir, Rulment

Pas 2:
Celor pasionaţi de Scrabble le va veni foarte uşor să conceapă o serie de cuvinte cu aceaste
iniţiale: PEPTAR, PARTEP, TEPPAR, APPTER
Ideal arătăm, ancora este recomandat să fie un cuvânt cu sens sau măcar să aducă aminte de unul:
PEPTAR (pieptar de purtat), PARTEP (parter de clădire), TEPPAR (ţepar – escroc), APPTER
(apter, despre insecte = lipsit de aripi).
Sigur, aici s-a ales o serie de cuvinte la întâmplare pentru a ilustra această mnemotehnica dar în
realitate nimeni nu trebuie să memorize serii aleatoare de cuvinte. Cele 6 cuvinte (sau
oricâte) pot fi cuvinte cheie dintr-un text, cuvinte care la rândul lor funcționează ca și ancore pentru
alte lanțuri asociative, ori poate fi lista (partială) a mușchilor mâinii sau pot fi
ingredientele unei rețete, sau pot fi tări, ori orașe, ori râuri de memorat la geografie… etc. Această
metodă funcţionează perfect pentru serii mici de 4-5-6-7 cuvinte pentru că acronimele
se pot crea practic pe loc, în minte şi în câteva secunde.

Acronime în lanț
Ceva mai complexe dar tot în această categorie pot fi încadrate şi următoarele texte:
GoHuGeA SlaBuLongU PeCuTaTu. Adică Goţii, Hunii, Gepizii, Avarii, Slavii, Bulgarii,
Longobarzii, Pecinegii, Cumanii, Tătarii şi Turcii (formulă de memorare a popoarelor
migratoare)
Din lucrarea “Va place fizică?” de Stelian Apostolescu, am preluat mai jos o excelentă
formulă de memorare în ordine a unei secțiuni a tabelului elementelor chimice al lui
Mendeleev):

HiHeLi BeBoCarNO FluorNeNa


MgAlSiPhosS ClArPoCa ScaTiVa
CroMan FeCoNi CuZinGa
GerArsSe BroKripRub StroYZir
NiobMoTec RuRhoPalAg CadIn
StaStib TeIoXeCes BaLaCePra.

Sigur, acestea nu mai pot fi create în minte, necesită puţin mai multă elaborare şi selectarea
unor variante potrivite dar și rezultatul este pe măsura efortului, cantitatea de informație memorată
fiind substanțial mai mare. Odată creat un lanț acoră bun, el poate fi folosit pe termen indefinit, nu
puţini fiind cei care îşi amintesc aceste fraze/acronime zeci de ani mai târziu după ce le-au învățat
şi folosit.Pentru cele mai comune serii de termeni de memorat (munți, lacuri, țări, etc.), internetul
este de asemnea un loc bun de căutat, existând soluţii perfect lucrative create de alţii. De exemplu
pentru a memora planetele sistemului solar:My Very Educated Mother Just Served Us Nine Pies
este o propozitie-acronim foarte utilizată în țările vorbitoare de Engleză.
De exemplu, pentru a retine ordinea culorilor din spectrul vizibil, putem apela la acronimul
ROGVAIV –rosu,orange,galben,verde,albastru,indigo,violet. Un alt exemplu este modul in care
pot fi retinute numele Marilor Lacuri Nord Americane: Huron,Ontario,Michigan,Erie,Superior –
HOMES.
Formarea de propozitii, cu ajutorul cuvintelor care se asociaza cu informatia de retinut. De
exemplu, prima litera a fiecarui cuvint din propozitia „Latra cainii dupa mancare” semnifica numeralele
romane, iar ordinea cuvintelor da ordinea crescatoare a numeralelor: L C D M. Un alt exemplu despre
felul in care o propozitie poate fi legata de o informatie este felul in care pot fi retinute primele cifre
ale numarului π –numararea literelor din fiecare cuvant al propozitiei „Zoe a avut o clasa linistita.”
π – 3,14159. Asocierea unei liste de cuvinte cu o melodie foarte cunoscuta este o alta metoda de a
retine elementele listei.

Vizualizarea
Vizualizarea este un procedeu foarte eficient de a retine informatii cu un caracter mai abstract. Exista
multe modalitati de a folosi imaginile pentru a retine un concept. Pentru a retine, de exemplu, data la
care Mihai Viteazul preia tronul Tarii Romanesti, se poate imagina intrarea acestuia in Bucuresti, pe
sub o pancarta pe care scrie mare 11 octombrie 1593. Chiar daca uneori imaginile rezultate s-ar putea
sa fie bizare sau caraghioase, nu trebuie evitata aceasta situatie, dimpotriva, astfel de imagini se retin si
mai usor.

Itinerariul
Itinerariul presupune asocierea informatiei care trebuie retinuta cu un traseu familiar celui care
invata. De exemplu, pentru a retine principalele glande endocrine (de sus in jos) numele lor pot fi
asociate cu anumite repere aflate pe traseul pe care elevul il parcurge in fiecare dimineata de acasa la
scoala.
Plecand de acasa elevul trece pe langa casa memoriala „Agarbiceanu” cu care asociaza hipofiza si
hipotalamusul. Mergand mai departe el trece pe langa cladirea „Serviciului Pasapoarte” cu care
asociaza tiroida si in imediata apropiere, „Piata Cipariu” cu paratiroidele. Continuand, asociaza
„Bastionul Croitorilor” cu glandele suprarenale iar ceva mai incolo, fostei cladiri a Centrului
Cultural Francez cu pancreasul endocrin; cinematograful „Arta” cu testiculele si ovarele;
„Piata Unirii” cu epifiza. Astfel, pentru a recapitula numele si succesiunea glandelor endocrine, elevul
poate intreprinde o „plimbare” mentala. Aceste asociatii, combinate cu tehnica vizualizarii (pe
fiecare cladire se poate imagina o pancarta enorma cu numele si eventual cu reprezentarea
grafica a fiecarei glande), pot sprijini reactualizarea informatiei invatate.

Camera romana
Camera Romana este o camera imaginara, cu un mobilier nu neaparat atat de bogat si de
complex cum este cel din casa florentina, si care va poate ajuta sa retineti informatii in situatii
de zi cu zi. De exemplu, plecati in oras si aveti o lista de 11 produse pe care sa le cumparati, sa zicem,
banane, pepene, ciorapi, rosii, ceapa, cartofi, salata, detergent, icre, apa minerala si un pui. Incercati sa
le retineti in ordinea aceasta si vedeti ce reusiti!

Cum altfel putem sa le retinem? Intai, ne fixam cat mai bine in memorie camera. In timp,
ne va veni din ce in ce mai usor acest lucru si ne va oferi practic jumatate din fiecare informatie pe
care dorim sa o retinem (ceea ce va usura accesul la cealalta jumatate).
La intrarea in camera avem o usa din lemn de stejar; pe jos este parchet; in camera avem un pat
regesc, un sifonier, un candelabru cu patru brate, un semineu, o masa, doua fotolii, o oglinda,
un cuier, un covor persan, un catel de plus, o statueta din bronz, o fereastra mare, perdea si
draperii. Cred ca simpla enumerare a acestor elemente v-a si facut sa le vedeti cu ochii mintii.

Mai staruim putin asupra camerei si asupra pozitiei si designului elementelor de decor.
Observati masivitatea usii, luciul parchetului lustruit cu ceara, caldura si atractia care vin de la
semineu, jocul de lumini si umbre pe formele statuetei (poate fi un nud de femeie, de exemplu!),
impresia pe care o da candelabrul cu bratele lui arcuite, oglinda imensa de cristal, etc.Dupa ce ne-am
fixat bine in memorie detaliile camerei, vom incepe sa plasam in ea elementele din lista pe care
trebuie sa o retinem. La intrare, ocolim cu grija coaja de banana lasata in mijlocul usii, dar calcam pe
niste pioneze din care una ne intra in talpa (Auch!!), vrand sa ne asezam pe fotoliu, observam ca este
ocupat de… pepene, un pepene imens care troneaza din acel loc peste un spectacol uimitor, de care
luam cunostinta in urmatoarea secunda: doua perechi de ciorapi fac exercitii abdominale agatati de
bratele candelabrului.
Rosiile se afla la oglinda: in timp ce o tanara rosie canta. Altele, probabil de sex masculin, fac
sporturi extreme – se izbesc cu putere de oglinda, imprastiind suc peste tot prin jur. Pe masa, ceapa
danseaza o hora pe melodia rosiei cantarete. Cartofii vorbesc cu lemnele de la semineu despre
necesitatea inlocuirii combustibililor fosili cu combustibili obtinuti din plante si isi arata reciproc cum
se frige fiecare.Langa semineu, statueta timida incearca sa-si acopere partile intime cu salata. Pe
semineu, bobitele de icre si de detergent se cearta pe ideea de dimensiune… sau de rotunjime, sau si de
una si de alta! Cert este ca sunt foarte galagioase, ca si cand galagia puiului trecut prin teapa, care se
frige in semineu, nu ar fi fost de ajuns. Macar miroase bine!
Stupefiati de ceea ce se intampla in camera noastra, ne aruncam privirea spre fereastra si
observam si coltul camerei: suntem inundati de catre vecinul de deasupra. Ne apropiem si
gustam apa. E minerala!
Sa reluam spectacolul! Cititi inca o data cu atentie si, peste jumatate de ora, cand nu mai sunteti
in fata computerului, incercati sa va amintiti elementele din lista! Apoi impartasiti- ne ce ati reusit!
Evident, elementele din lista de memorat pot fi oricare si, pe masura ce exersam, pot fi si mult mai
numeroase.

2. Strategii de organizare a materialului


Organizarea materialului se refera la gruparea informatiilor relationate in categorii si
structuri pentru a asigura o mai buna memorare a materialului. Materialul scolar este de cele mai multe
ori un material organizat. Exista insa si cazuri in care structura materialului, chiar daca exista, nu este
transparenta, fie datorita dificultatii materialului, fie datorita nesuprapunerii acesteia peste
expectantele cititorului. In aceste cazuri se impune utilizarea unor strategii de organizare a
materialului:

- extragerea ideilor principale din materialul de invatat si ordonarea lor;


- schematizarea continutului pe baza relatiilor existente intre idei; relatia poate fi de tip: cauza-
efect, supraordonare sau subordonare (parte-intreg), ordine cronologica, naratiune;
- reprezentarea grafica a materialului sub forma de harta, grafic, matrice, retea, tabel
(evenimentele istorice se retin mai usor de catre elevi atunci cand sunt relationate cu o harta sau
daca sunt incluse intr-un tabel; evolutia curentelor in arta sau literatura poate fi reprezentata pe o
linie a timpului);
- realizarea unui sumar al textului care sa cuprinda ideile si exemplele cele mai relevante,
care vor constitui suportul de reactualizare al celorlalte idei.

3.Organizarea si planificarea timpului de studiu


Organizarea timpului de studiu se refera la deprinderile de utilizare eficienta a momentelor
dedicate invatarii. O buna planificare a timpului presupune:

A. Stabilirea scopurilor
Stabilirea scopurilor incepe prin formularea celor de lunga durata, care pot fi atinse intr-o
perioada de timp mai indelungata (de la cateva luni la ani). De exemplu: „Vreau sa devin
medic.” sau „Vreau sa iau premiul intai anul acesta.”. Scopurile de lunga durata au un grad de
generalitate mare si sunt mai putin utile in controlul comportamentului actual de studiu. Pentru a deveni
utile, ele trebuie sa se divizeaza in subscopuri mai specifice, de scurta durata.
Scopurile de scurta durata sunt etape in atingerea scopurilor de lunga durata. De exemplu,
„Vreau sa iau premiul intai anul acesta.” à „Voi lua note mari la toate materiile.” à „Voi studia in plus
la materiile care mi se par mai dificile: matematica si germana.” , etc.

B.Identificarea prioritatilor
Dintre toate scopurile pe care le urmarim la un moment dat unele sunt mai importante, iar altele
mai putin importante. Stabilirea prioritatilor ajuta elevul sa se concentreze asupra celor mai
importante. De foarte multe ori exista tendinta de a aborda mai intai scopurile mai facile si de a
amana implicarea in cele mai dificile, chiar daca acestea sunt mai importante. Actionand astfel,
exista pericolul ca elevul sa nu realizeze activitati importante pentru succesul personal.

C. Identificarea modalitatilor actuale de utilizare a timpului


Fiecare persoana are un anumit ritm in desfasurarea activitatilor. Analizand atent felul in care o
anumita persoana isi petrece timpul in fiecare zi vom descoperi anumite regularitati – prefera sa
inceapa ziua cu o activitate anume, amana de fiecare data un anumit tip de sarcina, dupa
intoarcerea de la scoala face acelasi lucru de fiecare data, ia pauze la anumite ore, s.a.m.d.
Realizarea unui jurnal care sa cuprinda activitatile desfasurate zilnic, serveste la identificarea si
constientizarea aspectelor pozitive si negative ce tin de organizarea timpului (de exemplu, a
perioadelor de eficienta maxima, a activitatilor care nu sunt importante si a timpilor morti). Pornind
de la aceste informatii, se poate incepe optimizarea modului in care este planificata si organizata
activitatea.

D. Planificarea studiului
Putem vorbi de mai multe tipuri de planificare in functie de cat de intinsa e perioada de timp pe care
o organizam: planificare anuala, lunara, saptamanala si zilnica. Planificarile cel mai des folosite sunt
cele saptamanale si zilnice.

Programul saptamanal se poate realiza parcurgand urmatorii pasi:


1. 1 Se noteaza toate activitatile fixe. Activitatile fixe sunt acele activitati care nu se
schimba de la o saptamana la alta. Orele de la
scoala, mesele, somnul sunt exemple de activitati
care nu isi modifica de obicei momentul de
desfasurare. Datorita faptului ca
nu sunt flexibile, acestea trebuie trecute in
program de la bun inceput.

2. 2 Se noteaza toate perioadele fixe de studiu Urmatorul pas este alocarea timpului de studiu.
Cercetarile asupra memoriei au aratat ca
alocarea unor perioade de timp fixe pentru
studiu imbunatateste invatarea.

De exemplu, se pot aloca 2 ore pentru studiul


literaturii romane. Daca intr-o zi se termina
invatarea intr-o ora si jumatate, jumatatea de ora
ramasa poate fi folosita pentru o recapitulare
elaborativa sau pentru crearea unor instrumente
de invatare (de exemplu, crearea de sisteme
pentru memorare). Folosirea raportului de 2:1 –
adica pentru o ora de curs se acorda doua ore de
studiu individual – poate fi foarte utila. Desigur
aceasta regula nu poate fi aplicata in toate
cazurile, iar raportul se poate modifica in functie
de prioritatile de studiu.

2. 3 Se adauga perioade flexibile Pe langa perioadele fixe de studiu este indicat


de studiu sa se adauge si perioade flexibile de studiu.
Acestea pot fi utilizate in cazul in care anumite
sarcini necesita mai mult timp decat li s-a
alocat initial sau daca apar unele solicitari
neprevazute. Daca intr-o zi nu sunt utilizate
aceste ore suplimentare alocate studiului, ele
se pot folosi ca timp liber sau pentru alte
activitati.

4. 4 Se aloca timp pentru alte scopuri sau Activitatile care nu sunt relationate cu scoala
responsabilitati trebuie si ele incluse in programul saptamanal. In
situatiile in care unele responsabilitati sunt foarte
importante, ele pot fi programate alaturi de slujbele religioase, activitatile de voluntariat, etc.
activitatile fixe: vizitele la bunici, participarea la

5. 5 Timp liber / familie / relatii sociale Dupa ce au fost parcursi pasii mentionati
anterior, tot timpul care a ramas poate fi
programat pentru familie, prieteni sau pentru
propria persoana. Alocarea timpului necesar
pentru activitatile recreative este si ea foarte
importanta si trebuie tratata cu atentie (vezi cap.
Stil de viata).

E. Identificarea dificultatilor care pot aparea in aplicarea planului/programului


Uneori pot aparea dificultati in aplicarea programului de studiu, chiar daca organizarea timpului
s-a realizat corect. Anticiparea dificultatilor si obstacolelor care pot impiedica aplicarea planului
are doua avantaje:
§ contribuie la elaborarea unor strategii de contracarare a obstacolelor. Atunci cand apare
situatia dificila, elevul va avea deja pregatita o modalitate de actiune si nu vor mai fi cheltuite
resurse personale (efort, timp) pentru a face fata acesteia;
§ asigura o planificare temeinica a timpului de studiu, obligand la o examinare amanuntita a
intregului program.

F. Punerea in practica a programului. Automonitorizarea


Punerea in practica a unui program de studiu include: alegerea momentelor propice
pentru studiu, utilizarea eficienta a timpului acordat studiului, controlul contextului in care se
realizeaza invatarea si evitarea amanarii sarcinilor de lucru. In acest sens e bine ca elevul:
§ sa aleaga un loc propice pentru invatare, cu cat mai putini distractori (televizor, telefon,
zgomot); pe cat posibil acest spatiu sa fie destinat doar invatatului, nu si altor activitati
concurente – daca un elev incearca sa invete la biroul pe care este asezat si computerul unde in mod
normal joaca diferite jocuri, va exista in permanenta tentatia de a renunta la studiu „doar pentru
putin timp”;
§ sa adopte o pozitie care sa il mentina activ, treaz; o canapea confortabila, un fotoliu sau un pat
sunt prea comode si induc adesea o stare de somnolenta si deci nu sunt menite sa stimuleze
studiul;
§ sa aiba acces cu usurinta la toate manualele, cartile, caietele si instrumentele de scris
necesare, pe tot parcursul activitatii de invatare; daca invatatul trebuie intrerupt de fiecare data cand
este necesara o anumita informatie dintr-o anumita carte, ce trebuie cautata, eficienta invatarii
va avea mult de suferit;

§ sa comunice si celorlalti programul de studiu (eventual afisat pe usa camerei);


§ sa invete sa spuna nu eventualelor tentatii (de a iesi cu un prieten care l-a sunat, de a se uita la
televizor chiar daca este emisiunea sa preferata);
§ sa isi monitorizeze modul de utilizare a timpului.

Bibliografie:

Gabriela Lemeni, Miclea Mircea - Consiliere si orientare- Ghid de educatie pentru cariera – Cluj Napoca
2010
https://www.mentalio.ro/cursuri/curs-dezvoltarea-memoriei-elevi/