Boldo este un arbust pitic, peren, cu o dezvoltare lenta, care creste 6-8 m in

inălţime şi produce fructe mici, în formă de bacă. Florile parfumate ale plantei sunt ori
bărbăteşti ori femeieşti si doar unul din sexe se poate găsi la o plantă; de aceea plantele
bărbăteşti şi femeieşti trebuie cultivate împreună, pentru ca planta să se poată reproduce.
Boldo se găseşte în regiunile Anzilor din Chile şi Peru, şi de asemenea este o plantă indigenă
în anumite părţi din Maroc. Se cultivă în Italia, Brazilia şi Africa de Nord pentru a satisface
cererea frunzelor ei medicinale pe pieţele din Europa şi Canada unde este larg folosită.

UTILIZĂRI MEDICINALE
TRIBALE ŞI NATURISTE:
Utilizările indigene a plantei Boldo au fost larg documentate. Legenda spune că utilizările
medicinale ale plantei au fost descoperite din întâmplare: un cioban chilian a realizat că oile
lui erau mai sănătoase, şi aveau mai puţine afecţiuni ale ficatului, atunci când păşteau pe
pajiştile locale populate cu plante Boldo. De la această descoperire, planta a fost folosită de
oamenii indigeni din Chile pentru afecţiuni ale ficatului, intestinelor si fierei. Este de asemenea
larg folosită în medicina populară chiliană pentru a elimina viermii intestinali, in combaterea
insomniei, reumatismului, cistitelor, răcelilor, hepatitei, constipaţiei, balonării, indigestiei,
pietrelor la fiere, durerilor de urechi si este considerat un tonic general. Timp de mulţi ani de
zile, fructul a fost consumat ca şi condiment, lemnul a fost folosit pentru cărbune, iar coaja
pentru tăbăcitul pieilor. În unele părţi din Peru, frunzele de Boldo sunt folosite de triburile
indigene împotriva bolilor de ficat, pentru a trata pietrele de fiere şi ca şi diuretic.

Utilizările plantei Boldo în alte sisteme medicale tradiţionale sunt bine documentate. În
întreaga lume, planta este folosită în homeopatie şi medicină naturistă în tratamentul
tulburărilor digestive, ca un laxativ, diuretic, şi probleme ale ficatului şi pentru sporirea
producţiei de bilă în fiere. Frunzele sunt folosite împotriva viermilor intestinali, iar botanistul
Dr.James Duke menţioneză folosirea sa trdiţională pentru inflamţii uro-genitale, gonoree,
sifilis, gută, icter, indigestie, reumatism, răceli şi dureri ale urechilor. În sistemul medical
naturist brazilian, boldo este folosit pentru o varietate de disfuncţii incluzând hepatita,
congestia ficatului, constipaţie, balonare, ameţeală, dureri şi crampe stomacale şi intestinale,
pietre la fiere, insomnie, reumatism şi o lipsă de poftă de mâncare. În restul Americii de Sud,
boldo este folosit pentru gonoree, la fel ca şi pentru ficat, fiere, şi tulburări digestive.

Boldo este subiectul unei monografii germane care permite folosirea (ca un medicament
din plante) pentru spasme gastro- intestinale lejere şi tulburări dispeptice. În Germania, este
folosit pentru tulburări ale ficatului şi fierei, tulburări gastrice, şi pentru a stimula secreţiile
gastrice (în special producţia bilei şi secreţia în fiere şi ficat). De asemenea se foloseşte
pentru lipsa apetitului şi ca un antispasmodic. Este folosit pentru scopuri similare în alte ţări
din Europa.

În sistemul medical naturist american, boldo este folosit pentru a stimula secreţia salivei, a
bilei şi activităţii ficatului; este mai ales folosită ca un remediu pentru pietrele de fiere,
problemele cu ficatul şi durerea de fiere.
SUBSTANŢELE ACTIVE ALE
PLANTEI:
Boldo are multe substanţe chimice active. Cel puţin 17 alkaloizi s-au găsit pâna acum, dintre
care mulţi se cred a fi constituenţii activi ai plantei. O mare parte din activiatatea biologică a
plantei a fost atribuită unui singur alkaloid numit boldină.

În multe studii de-a lungul anilor, boldina s-a dovedit a proteja ficatul, a stimula producţia bilei
din ficat, la fel ca şi stimularea digestiei, creşterea secreţiei de sucuri gastrice, si stimularea
producţiei de bilă şi secreţia din fiere. În alte teste de laborator, boldina s-a arătat diuretică,
anti-piretică, cu proprietăţi anti-inflamatorii ca şi abilitatea de a reduce excesul de acid uric. În
studiile pe animale, boldina s-a arătat anti-inflamatorie şi antispasmodică, la fel ca şi
capacitatea de a proteja împotriva leziunilor colonului şi inflamaţiei în colită la animale. Alte
studii asupra boldinei indică faptul că are un efect celular protectiv şi antioxidant puternic în
sânge şi poate normaliza sangele îngroşat. Recent, în 2002, boldina s-a demonstrat a avea
un efect asupra sistemului cardiovascular de asemenea. Cercetătorii au descoperit că
stimuleaza curgerea sângelui coronariană, forţa cardiacă scăzută şi ritmul inimii, şi are efect
vasorelaxant.

Majoritatea acestor studii validează întrebuinţările tradiţionale ale pantei pentru multe
tipuri de probleme de digestie şi eliminare, probleme ale fierei şi tulburări ale ficatului. Cu atât
de multe studii asupra acestui important alkaloid activ, este de înţeles de ce majoritatea
medicamentelor boldo pe bază de pante sunt standardizate pentru conţinutul lor de boldină.

Pe lângă boldină, boldo mai conţine şi ascaridol, benzaldehid, boldin, boldoglucin, acetat de
bornil, 1.8-cineol, coclaurină, coumarin, cuminaldehid, 2-decanon, 6-7 dehydroboldină,
diethylphthalate, eugenol, farnesol, fencon, gamma terpinen, 2-heptaone, izoboldină,
kaempferols, laurolitsină, laurotetanină, norboldină, norisocorydină, pachycarpină, P-cymol,
pro-nuciferină, 2-octanonă, reticulină, rhamnoside, sabinenă, sinoacutină, terpinolină, thymol,
trans- verbenol, 2-tridecanonă, 2-undecanonă.

ACTIVITĂŢI BIOLOGICE
ŞI CERCETARE CLINICA:
Cercetatorii au verificat intrebuintarile indigene ale frunzelor de boldo in 1950 si 1960 si au
aratat ca extractiile din frunze aveau stimulare diuretica si digestiva si proprietati in productia
ade bila la animale. Desi aceste proprietati sunt in mare parte atribuite substantei chimice
boldina, un studiu asupra cobailor a aratat ca un extract de alcool din frunzele boldo era mai
acgtiv decat insasi planta. Un extract de etanol din frunza administrat la soareci s-a dovedit a
avea un efect protectiv al ficatului, impiedicand imbolnavirea ficatului datorita substantelor
chimice.Un studiu recent asupra oamenilor a demonstrat ca boldo relaxeaaza tesutul fin
muscular si prelungeste tranzitul intestinal (care din nou valideaza intrebuintarile traditionale
pentru functii digestive). Proprietatea antioxidanta a frunzelor de boldo a fost de asemenea
studiata si studiiile asupra animalelor confirma ca frunzele de boldo au un efect antiinflamator.
O monografie A.U.S releva faptul ca boldo poate mari cantitatea de urina cu 50%, fapt ce
valideaza folosirea traditionala a plantei ca si diuretic.

Studiile de toxicitate arata ca boldo nu ar trebui sa fie consumat in mod regulat sau in mari
cantitati, si ar trebui respectat pentru calitatile sale active.Uleiul esential al plantei contine un
compus numit asaridola. Asaridola are proprietati antiparazitare si de eliminare a viermilor
intestinali, dar de asemenea s-a dovedit o substanta toxica pentru ficat. De aceea, produsele
distilate esentiale ale uleiului de boldo ar trebui folosite doar extern. Mai mult, boldina s-a
aratat a avea efecte toxice in cantitati mari. In cantitati mari, ( mai mari decat se intalnesc in
dozarile traditionale ale frunzei naturale), provoaca crampe, convulsii si paralizii musculare, in
cele din urma ducand la paralizie respiratorie. S-a demonstrat de asemenea un efect relaxant
uterin la soareci. In 2000 de studii cu cobai, un extract uscat din frunza de boldo si substanta
chimica boldina s- a demonstrat a avea actiuni avortive si a scazut nivelul in sange al
bilirubinei, colesterolului, glucozei, alanin aminotransferazei (ALT), aspartat
aminotransferazei( AST), si a ureei. Aceste cercetari au evidentiat, totusi ca administrarea de
lunga durata a cantitatilor normale al extractului din frunza si boldina nu provocau vreun efect
toxic pe o perioada de 90 de zile.

INTREBUINTARI PRACTICE
CURENTE:
Cu secole in urma, boldo era o planta putin raspandita pe pajistile fermierilor din Chile. Astazi,
campuri imense de boldo sunt cultivate in intreaga lume pentru a satisface cererea pe piata
pentru un remediu naturist sau medicament naturist pentru pietre de fiere si inflamatiile fierei
si pentru mai multe afectiuni ale ficatului, stomacului si digestiei. Totusi, persoane cu pietre la
fiere ar trebui sa ceara ajutorul si sfatul unui medic specialist inainte sa-si administreze singuri
boldo. Are un efect atat de pronuntat asupra fierei incat poate sa o faca sa elimine pietrele si
nisipul rapid, cauzand un posibil blocaj in canalele de sub fiere si/sau distrugand pancreasul.
Cel mai bine se foloseste in cantitati mici si impreuna cu alte plante pentru a evita aceste
probleme. Multe tulburari digestive sunt cauzate de o lipsa de sucuri biliare si gastrice, care
dau nastere la o digestie greoaie ( cauzand balonari si o senzatie stanjenitoare de satietate
dupa o masa, gaze intestinale, fermentatie si o slaba absorbtie a substantelor hranitoare in
stomac si intestin). Boldo este unul din cele mai bune remedii naturale pentru aceste tipuri de
probleme digestive pentru ca stimuleaza productia si secretia de bila si alte sucuri digestive in
stomac, fiere si ficat, de aceea maximizand si inlesnind procesul digestiv in general. Este de
asemenea unul din primele remedii naturiste pe care adeptii medicinii naturiste il folosesc
pentru a dezintoxica ficatul si a preveni distrugerea ficatului din cauza toxinelor si a
medicamentelor care se stiu a avea un efect toxic asupra ficatului. Totusi, consumatorii n-ar
trebui sa exagereze administrarile recomandate pentru boldo.: este o planta foarte puternica
si activa care ar trebui tratata cu respect.

Exista cateva produse boldo disponibile in capsule, tablete si extracte lichide pe piata din
SUA, incluzand extracte care asigura o cantitate standard de boldina. Aceste extracte
standarad sunt vandute ca si medicamente pe baza de plante in Europa doar cu reteta ; totusi
sunt vandute ca si supliment naturist in Statele Unite.
Preparare traditionala : Ca un ajutor digestiv
sau detoxifiant al ficatului, se foloseste ½ cana de infuzie de frunze o data sau de 2 ori pe zi
la mese sau 2-4 ml de 4 :1 tinctura de 2 ori pe zi. Sau daca se doreste, se administreaza 1-2
g frunze macinate in tablete sau capsule de 2 ori pe zi. Pentru extractele standard, urmati
instructiunile de pe eticheta.

Contraindicatii :
-Boldo a demonstrat ca are proprietati avortive si cauzeaza defecte fetale ale sarcinii in
studiile asupra animalelor si de aceea n-ar trebui folosit in timpul sarcinii sau in timpul
alaptarii.

Substantele din boldo pot subtia sangele. Acele medicatii de subtiere a sangelui (cum ar fi
Warfarin) sau aceia care au probleme cu tendinta spre sange subtire( cum ar fi
trombocitopenia sau hemofilia) nu ar trebui sa ia boldo decat sub supravegherea unui medic
specialist.

-Boldo are efecte diuretice si este contraindicat pe termen lung si cu folosire cronica.

-A nu se depasi doza recomanadata.

Interactiuni
medicamentoase :
-Boldo poate potenta efectele medicatiilor de subtiere a sangelui cum ar fi Warfarin.

-Unul din studiile clinice arata ca boldo si/sau boldina pot scadea activarea metabolica si/sau
asimilarea toxinelor, medicamentelor si substantelor in ficat. Astfel, boldo poate scadea
efectul sau reduce la jumatate anumite medicamente care ar trebui metabolizate in ficat.

NOTE BIBLIOGRAFICE DESPRE

BOLDO: 1. « Proprietatile medicale ale plantei au fost descoperite cand oile
ce pasteau o pajiste cu Boldo nu mai aveau probleme cu constipatia si ficatul. Frunzele
parfumate mentolate contin un ulei esential care este folositor pentru tulburari digestive, ale
ficatului si ale bilei, ale rinichilor si dificultatilor urinare. In Chile, se obisnuieste folosirea
plantei ca un vermifugiu pentru distrugerea viermilor intestinali. Problemele cronice digestive
cum ar fi gazele sau proasta digestie raspund bine la aceasta planta de stimulare a bilei.
Reduce excesul de aciditate gastrica si se foloseste adesea ca un tratament pentru pietrele
de fiere..Boldo este una din cele mai cunoscute ierburi in America de Sud si este considerat a
fi un excellent tonic general. »

2. « Boldo este o planta larg folosita in America de Sud. A fost folosita pentru tratamentul
ficatului, fierea si disfunctii ale intestinelor. Ajuta la digestia grasimilor prin stimularea secretiei
de bila. Ajuta la neutralizarea acidului si e buna la digestie. A fost folosita in America Latina
pentru inflamatiile urogenitale cum ar fi gonorea.Peste tot a fost folosita pentru guta, hepatita,
reumatism, sifilis si viermi. S-a dovedit a fi antiseptic si diuretic care este bun pentru infectiile
urinare si eliminarea acidului uric. »

3. ACTIUNI : Hraneste sangele, imbunatateste digestia, ajuta functia ficatului, balanseaza ph-
ul, tonic general.

INTREBUINTARE TRADITIONALA:
Una din cele mai folosite ierburi din America de Sud, Brazilienii cred ca Boldo este un tonic
general pentru organism. A fost folosit pentru tratarea disfunctiilor ficatului si a
intestinelor.Asigura o bua digestie prin secretia bilei.

4. « Tonic, antiseptic, stimulant. Folositor in apatie cronica. Uleiul intr-o doza de 5 stropi este
benefic in inflamarile oro-genitale. Mult timp recunoscut in America de Sud ca un bun
tratament pentru gonoree. »

7. « Boldo este tipic in afectiunile fierei cum ar fi pietrele sau inflamatiile. Este folositor atunci
cand exista dureri viscerale datorate altor probleme din ficat si fiere. Boldo are proprietati
blande antiseptice urinare si astfel ar puteafi folosit in Cistite.Actiuni : coagulant, hepatic,
diuretic, sedativ. »

8. Intrebuintari : Folositor in tratarea simptomelor de disfunctii si boli ale ficatului (hepatita,

congestii), constipatie, gaze si proasta digestie. Actioneaza ca un tonic pentru organism, ajuta
la combaterea slabiciunii, ametelii. »

9. « frunzele uscate de Peumus boldus Mol.(familia Monimiaceae), un arbust peren originar

din Chile, are o reputatie straveche de tonic hepatic, diuretic si laxativ. Planta contine 2% ulei
volatil, principalii constituenti fiind ascaridol, eucalyptol, si p-cymol. Aprox. 0.25 pana la 0.5 %
de amestec alkaloidal.Boldina, un alkaloid aporphine constituie aprox. 1/4 din total; ceea ce
ramane consta din 16 diferiti alkaloizi. Boldina este responsabila atat pentru activitatea
choleretica cat si diuretica a frunzelor. Desi planta poate creste debitul de urina substantial,
mecanismul de actiune este inca necunoscut, deci e nesigur daca actiunea boldinei este una
de diureza adevarata sau acuareza, asa cum e cazul majoritatii ierburilor din aceasta
categorie.

Desi Comisia E a aprobat folosirea plantei pentru tratamentul dispepsiei ca si pentru

carmpele stomacale si intestinale, trebuie notat faptul ca uleiul volatil din frunze contine 40 %
ascaridol, un component destul de toxic. Deoarece nici o toxicitate cronica nu a fost testata,
Hansel a recomandat ca consumul prelungit al plantei sau administrarea femeilor insarcinate
trebuie evitata. »
Bibliografie:
1.-http/www.rain-tree.com/boldo.htm
2.-http//plantamed.ubbihp.com.br/
3.-www.PlantSystematics.org