Ciclurile Motoarelor cu Ardere

Internă cu Piston

(MAIP)
 Clasificare
• După modul de iniţiere a arderii:
- motoare cu aprindere prin scânteie (MAS)
- motoare cu aprindere prin comprimare (MAC)

• După numărul curselor pistonului (timpi) necesar efectuării

unui ciclu complet:
- motoare în doi timpi, realizând ciclul în două curse
(sau o rotaţie completă a arborelui cotit).
- motoare în patru timpi, care execută un ciclu în patru curse
(sau două rotaţii complete ale arborelui cotit)

• După modul de aşezare a cilindrilor:

- motoare în linie - motoare în W

- motoare în V - motoare în stea

Schema constructivă de principiu a unui motor în patru timpi

1- chiulasă; 2 - cilindru;
3 - piston; 4 - bolţ;
5 - segmenţi; 6 - bielă;

7 - arbore cotit; 8 - carter;

9 - galerie admisie;
10 - galerie evacuare;

SA - supapă admisie;
SE - supapă evacuare;

B (I)- bujie la MAS

(injector la MAC)
 Ipoteze de studiu ale ciclurilor teoretice MAIP
1. Agentul termodinamic care parcurge ciclul este gaz ideal şi are
proprietăţile aerului.
2. În timpul proceselor din motor agentul termodinamic nu îşi
schimbă natura. Cu alte cuvinte se consideră că proprietăţile aerului
şi gazelor de ardere sunt identice.

3. Toate procesele care alcătuiesc ciclul sunt reversibile.

4. Comprimarea se termină în PMI iar destinderea în PME,
ambele procese fiind considerate adiabate.

5. Supapele de admisie şi evacuare se deschid şi se închid

instantaneu în punctele moarte.

6. Arderea se înlocuieşte cu un proces de aport de căldură din

exterior.
7. Evacuarea liberă este înlocuită printr-o răcire izocoră care
readuce agentul termic în starea iniţială.
 Ciclul teoretic al MAS

• Ciclul teoretic al MAS a fost imaginat de Beau de Rochas în anul 1861.

• Prima realizare practică a acestuia datează din anul 1866 şi aparţine
lui Otto.
• Principala caracteristică a ciclului constă în faptul că procesul de
ardere se desfăşoară la volum constant.
0-1 admisia.
180 oRAC
1-2 comprimare adiabată.
180 oRAC
2-3 încălzirea izocoră.
0 oRAC
3-4 destinderea adiabată,
180 oRAC
4-1 evacuarea liberă
0 oRAC.
1-0 evacuare forţată.
180 oRAC
• Parametrii caracteristici ai ciclului MAS sunt:
1. Raportul de compresie: ε = V1 V2
2. Raportul creşterii presiunii la volum constant: λ = p3 p2

Aceştia, împreună cu volumul cursei VS şi mărimile de stare ale aerului

aspirat, p0 şi T0, definesc în mod univoc ciclul teoretic al motorului.

• Mărimile termice de stare în punctele caracteristice ale ciclului

teoretic sunt:
Starea
1 2 3 4
Parametrul

p p0 p0 εk p0 εk λ p0λ
ε 1 1 1
V VS VS VS VS
ε −1 ε −1 ε −1 ε −1
T T0 T0εk–1 T0εk–1λ T0λ
 • Căldurile schimbate de ciclu cu sursele de căldură au expresiile:

Q1 = Q23 = mcv (T3 − T2 ) = mcvT0ε k −1 (λ − 1) [J/ciclu]

| Q2 |=| Q41 |= mcv (T4 − T1 ) = mcvT0 (λ − 1) [J/ciclu]

• Lucrul mecanic produs de ciclu este:

LC = Q1 − | Q2 |= mcvT0 (λ − 1)(ε k −1 − 1) [J/ciclu]

Exprimând masa de gaz existentă în spaţiul de lucru cu ecuaţia termică de

stare a gazului perfect, aplicată stării 1:
p1V1 ε p0VS
m= =
RT1 ε − 1 RT0

relaţia de calcul a lucrului mecanic devine:

ε(λ − 1)(ε k −1 − 1)
LC = p0VS [J/ciclu]
(ε − 1)(k − 1)
 • Presiunea medie teoretică

Lucrul mecanic este direct proporţional cu masa de gaz existentă în cilindru,

care la rândul său depinde în mod liniar de volumul cursei.

Pentru a face posibilă compararea performanţelor a două motoare cu cilindreea

diferită se defineşte presiunea medie teoretică:

pm ,t = LC VS [N/m2]

În cazul MAS presiunea medie teoretică este dată de relaţia:

ε(λ − 1)(ε k −1 − 1)
pm ,t = p0
(ε − 1)(k − 1)

• Randamentul termic al MAS:

| Q2 | 1
ηt = 1 − = 1 − k −1
Q1 ε
 • Puterea teoretică
i – numărul de cilindrii
i ⋅ LC i ⋅ LC ⋅ nr nr [rot/min] –turaţia motorului
Pteor = =
τc 120
τc =120/nr [ s ] –timpul în care se
parcurge un ciclu
• Consumul orar de combustibil
Masa de combustibil necesară realizării unui ciclu pentru cei i cilindrii ai
motorului:
mcbQi = i ⋅ Q1 Qi [kJ/kg cb] -puterea calorică inferioară
a combustibilului
Cantitatea de combustibil consumată de motor într-o oră este:
mcb i ⋅ Q1 ⋅ nr
Ch = 3600 = 3600 [kg cb/oră]
τc 120 ⋅ Qi

• Consumul specfic de combustibil

Ch 3600
csp = = [kg cb/kW.oră]
P ηt Qi
 Ciclul teoretic al MAC (Diesel)
 Ciclul teoretic MAC lent a fost imaginat şi realizat practic de de Rudolph
Diesel în anul 1892.
Din acest motiv, ciclul MAC lent mai este cunoscut şi sub denumirea de
ciclul Diesel.
 Principala caracteristică a ciclului constă în faptul că procesul de ardere se
desfăşoară la presiune constantă.

Turaţia motorului este relativ redusă de maxim 2000-2500 rot/min,

motiv pentru care ciclul se mai numeşte Diesel lent.
0-1 admisia.
1-2 comprimare adiabată.

2-3 încălzirea izobară.

3-4 destinderea adiabată
4-1 evacuarea liberă
1-0 evacuare forţată.
Parametrii caracteristici ai ciclului MAC lent sunt:
1. Raportul de compresie: ε = V1 V2 ε = 16 − 20

2. Raportul creşterii volumului la presiune constantă: ϕ = V3 V2

(Factor de injecţie) ϕ = 1.5 − 2.5

Aceştia, împreună cu volumul cursei VS şi mărimile de stare ale aerului

aspirat, p0 şi T0, definesc în mod univoc ciclul teoretic al motorului.

Mărimile termice de stare în punctele caracteristice ale ciclului

teoretic sunt:
Starea
1 2 3 4
Parametrul

p p0 p0 εk p0 εk p0ϕk
ε 1 ϕ 1
V VS VS VS VS
ε −1 ε −1 ε −1 ε −1
T T0 T0εk–1 T0εk–1ϕ T0 ϕ k
 Căldurile schimbate de ciclu cu sursele de căldură au expresiile:

Q1 = Q23 = mc p (T3 − T2 ) = mc pT0 ε k −1 (ϕ − 1) [kJ/ciclu]

(
| Q2 |=| Q41 |= mcv (T4 − T1 ) = mcvT0 ϕk − 1 ) [kJ/ciclu]

Lucrul mecanic produs de ciclu este:

[ (
LC = Q1 − | Q2 |= mcvT0 kε k −1 (ϕ − 1) − ϕk − 1 )] [kJ/ciclu]

Masa de gaz care realizează ciclul este exprimată prin:

p1V1 ε p0VS
m= =
RT1 ε − 1 RT0

Iar relaţia de calcul a lucrului mecanic devine:

LC = p0VS
[ (
ε kε k −1 (ϕ − 1) − ϕk − 1 )] [kJ/ciclu]
(ε − 1)(k − 1)
Presiunea medie teoretică

pm,t =
LC
= p0
[ (
ε kε k −1 (ϕ − 1) − ϕk − 1 )]
VS (ε − 1)(k − 1) [N/m2]
Randamentul termic al MAS:
| Q2 | 1 ϕk − 1
ηt = 1 − = 1 − k −1 ⋅
Q1 ε k (ϕ − 1)

Puterea teoretică i – numărul de cilindrii

i ⋅ LC i ⋅ LC ⋅ nr nr [rot/min] –turaţia motorului
Pteor = = [kW]
τc 120 τc =120/nr [ s ] –timpul în care se
Consumul orar de combustibil parcurge un ciclu
m i ⋅ Q1 ⋅ nr
Ch = 3600 cb = 3600 [kg cb/oră]
τc 120 ⋅ Qi
Consumul specfic de combustibil
Ch 3600
csp = = [kg cb/kW.oră]
P ηt Qi
 Ciclul teoretic al MAC rapid (Seilinger&Sabathe)
 Ciclul a fost studiat de Seilinger şi Sabathé.
Aprinderea se realizează tot prin comprimare, dar arderea se desfăşoară
în două etape: prima, la volum constant, iar a doua, la presiune constantă.
Din acest motiv, este cunoscut şi sub denumirea de Ciclu cu Ardere Mixtă

Este caracteristic MAC ce funcţionează la turaţii ridicate, de aproximativ

4000÷6000 rot/min. De aici şi denumirea de MAC rapid.
0-1 admisia.
1-2 comprimare adiabată.
2-3 încălzirea izocoră
(ardere izocoră).
3-4 încălzirea izobară.
(arderea izobară)
4-5 destinderea adiabată
5-1 răcire izobară
(evacuarea liberă)
1-0 evacuare forţată.
 Parametrii caracteristici ai ciclului MAC rapid sunt:
1. Raportul de compresie: ε = V1 V2
2. Raportul creşterii presiunii la volum constant: λ = p3 p2

3. Raportul creşterii volumului la presiune constantă: ϕ = V3 V2

În mod uzual: ε = 15 − 22 λ = 1.2 − 1.8 ϕ = 1.8 − 1.2

Aceştia, împreună cu VS, p0 şi T0, definesc în mod univoc ciclul teoretic.

 Mărimile termice de stare în punctele caracteristice ale

ciclului teoretic sunt:
Starea 1 2
Parametrul 3 4 5

p p0 p0 εk p0 λεk p0 λεk p0λϕk

V ϕ ε
ε VS VS VS VS
VS ε −1 ε −1
T
ε −1
T0 T0ε
ε −k–1
1 ε − 1k–1
T0 λε T0 λϕεk–1 T0 λϕk