Exobaza este împărţită în trei zone: PALATUL DUR (PALATUL OSOS)
EXOBAZA 1.Partea anterioară este formată din palatul
dur şi arcada alveolo-dentară superioară.
2.Partea mijlocie este situată între marginea
posterioară a palatului dur şi linia orizontală
care trece tangent la marginea anterioară a
găurii occipitale mari.
3. Partea posterioară
Palatul dur
1. procesul palatin al maxilarului; 2. osul incisiv; 3. fosa incisivă; 4. sutura
incisivă; 5. gaura incisivă; 6. procesul alveolar al maxilarului; 7. torusul
palatin; 8. sutura palatină mediană; 9. procesul piramidal al palatinului; 10.
cârligul pterigoidian; 11. creasta palatină; 12. spina nazală posterioară; 13.
sutura palatină transversă; 14, 15. găurile palatine mici; 16. gaura palatină
mare; 17. şanţul palatin;
Generalităţi. Palatul dur este limitat antero-lateral de arcada alveolo-dentară superioară şi
posterior de marginile posterioare ale lamelor orizontale ale oaselor palatine. El este
constituit din procesele palatine ale oaselor maxilare şi din lamele orizontale ale oaselor
palatine.
SUTURI:
1.Sutura cruciformă este formată din sutura palatină transversă şi sutura palatină mediană.
a.sutura palatină transversă (se află între lamele orizontale ale oaselor palatine şi
procesele palatine ale oaselor maxilare).
b.sutura palatină mediană are o porţiune anterioară intermaxilară şi una
posterioară interpalatină. Sutura intermaxilară este formată prin articularea proceselor
palatine ale oaselor maxilare. Sutura interpalatină este formată prin articularea lamelor
orizontale ale oaselor palatine.
2.Sutura incisivă este inconstantă şi se formează din articularea osului incisiv cu restul
procesului palatin al osului maxilar.
3.Sutura interincisivă este prezentă uneori pe linia mediană la nivelul osului incisiv.
SUPRAFEŢE ŞI ELEMENTE OSOASE:
1.Lamele orizontale ale oaselor palatine. Acestea constituie 1/4 posterioară a palatului dur.
Fiecare lamă orizontală prezintă în apropierea marginii posterioare, creasta palatină pe care
se inseră fibre ale muşchiului tensor al vălului palatin. Marginea anterioară se articulează cu
procesul palatin al osului maxilar. Marginea medială se articulează cu cea din partea opusă
printr-o suprafaţă patrulateră rugoasă. Extremitatea lor posterioară formează spina nazală
posterioară pe care se inseră muşchii uvulei. Marginea posterioară este concavă posterior şi
la nivelul ei se inseră aponevroza palatină şi muşchiul tensor al vălului palatin.
2.Procesele palatine ale oaselor maxilare sunt lame osoase triunghiulare care contribuie la
formarea a 2/3 anterioare a palatului dur şi a podelei cavităţii nazale. Faţa inferioară a
fiecărui proces este concavă şi prezintă numeroase depresiuni determinate de glandele
palatine ; lateral este parcursă de şanţul palatin, oblic antero-medial (uneori divizat în două
sau trei şanţuri de către spinele palatine); şanţul palatin este străbătut de nervul şi de vasele
palatine mari. Prin articularea celor două procese palatine pe linia mediană, apare o
proeminenţă longitudinală numită torus palatin. Între cele două procese palatine în partea
anterioară se află fosa incisivă în care se deschid cele două găuri incisive. Fiecare gaură
incisivă conţine nervul nazopalatin şi ramura terminală a arterei palatine mari.
3.Feţele mediale ale proceselor alveolare ale oaselor maxilare prezintă fiecare torusul
maxilar (o proeminenţă din dreptul molarilor superiori).
4.Feţele inferioare ale proceselor piramidale ale oaselor palatine prezintă găurile
palatine mici la nivelul cărora se deschid canalele palatine mici care conţin vasele şi nervii
palatini mici.
6
 ORIFICIILE ŞI COMUNICĂRILE
PALATULUI DUR
1.Găurile incisive. Fosa incisivă este situată în
partea anterioară a suturii intermaxilare. La nivelul
ei se află găurile incisive laterale prin care se
deschid canalele incisive ; acestea conţin ramuri
terminale din vasele palatine mari şi nervul
nazopalatin. La unele cranii se observă în pereţii
anterior şi posterior al fosei incisive găurile
incisive mediane (nervul nazopalatin stâng trece
prin gaura incisivă anterioară şi cel drept trece prin
cea posterioară). Prin canalele incisive, palatul dur
comunică cu cavitatea nazală.
2.Gaura palatină mare se află posterior de sutura
palatină transversă, medial de extremitatea
posterioară a procesului alveolar al osului maxilar.
Acest orificiu reprezintă deschiderea inferioară a
canalului palatin mare prin care se stabileşte o
comunicare cu fosa pterigopalatină. Gaura palatină
mare conţine vasele palatine mari şi nervul palatin
mare.
3.Găurile palatine mici sunt în număr de două şi se
află situate la nivelul procesului piramidal al osului
palatin, posterior de gaura palatină mare.Ele sunt
orificiile inferioare ale canalelor palatine mici prin
care se stabileşte o comunicare cu fosa
pterigopalatină. Canalele conţin vasele palatine mici
Palatul dur
1. procesul palatin al maxilarului; 2. osul incisiv; 3. fosa incisivă; 4. sutura interincisivă; 6. şi nervii palatini mici.
procesul alveolar al maxilarului; 7. torusul palatin; 8. sutura palatină mediană; 9. procesul
piramidal al palatinului; 10. cârligul pterigoidian; 11. creasta palatină; 12. spina nazală
posterioară; 13. sutura palatină transversă; 14, 15. găurile palatine mici; 16. gaura palatină
mare; 17. şanţ palatin; 18. lama orizontală a palatinului;

7
PARTEA MIJLOCIE A EXOBAZEI

Exobaza
1. sutura interincisivă; 2. osul incisiv; 3. sutura palatină mediană; 4. procesul alveolar al maxilarului; 5. procesul palatin al
maxilarului; 6. sutura palatină transversă; 7. şanţul palatin; 8. fisura orbitală inferioară; 9. creasta infratemporală; 10. faţa
infratemporală a maxilarului; 11. aripa mare a sfenoidului; 12. arcada zigomatică; 13. scuama temporalului; 14. gaura ovală;
15. gaura spinoasă; 16. fisura pietro-timpanică; 17. fisura pietro-scuamoasă; 18. tuberculul articular; 19. fisura timpano-
scuamoasă; 20. fosa mandibulară; 21. osul timpanic; 22. procesul stiloid; 23. procesul mastoidian; 24. gaura stilomastoidiană;
25. canalele carotico-timpanice; 26. incizura digastrică; 27. eminenţa juxtamastoidiană; 28. şanţul arterei occipitale; 29. ostium
introitus; 30. fosa jugulară; 31. foseta condilară posterioară; 32. linia nucală superioară; 33. protuberanţa occipitală externă; 34.
linia nucală inferioară; 35. scuama occipitalului; 36. canalul hipoglosului; 37. creasta occipitală externă; 38. condilul occipital;
39. gaura jugulară; 40. orificiul inferior al canaliculului timpanic; 41. orificiul inferior al canalului carotic; 42. canalul
musculotubar; 43. tuberculul faringian; 44. fosa scafoidă; 45. lama medială a procesului pterigoid; 46. canalul palatovaginal;
47. canalul vomerovaginal; 48,49. găurile palatine mici; 50. choana; 51. spina nazală posterioară; 52. cârligul pterigoidian; 53.
gaura palatină mare; 54. gaura incisivă; 55. fosulla petrosa;

8

Osul temporal (vedere inferioară)
1. procesul zigomatic al osului temporal; 2. scuama temporalului; 3. tuberculul articular; 4. fosa mandibulară; 5.
prelungirea inferioară a tegmen tympani; 6. şanţul tubar; 7. orificiul canalului musculotubar; 8. orificiul inferior
al canalului carotic; 9. orificiile canaliculelor carotico-timpanice; 10. fossula petrosa; 11. deschiderea
canaliculului cohleei; 12. orificiul inferior al canaliculului timpanic; 13. ostium introitus; 14. fosa jugulară; 15.
şanţul arterei occipitale; 16. eminenţa juxtamastoidiană; 17. incizura digastrică; 18. procesul mastoidian; 19.
gaura stilomastoidiană; 20. procesul stiloid; 21. fisura pietro-timpanică; 22. osul timpanic; 23. porul acustic
extern; 24. fisura timpano-scuamoasă; 25. fisura pietro-scuamoasă;
Alte orificii ale părţii mijlocii ale exobazei:
1.Fisura orbitală inferioară este limitată superior de aripa mare a sfenoidului, inferior de
osul maxilar şi de procesul orbital al osului palatin şi lateral de osul zigomatic sau sutura
zigomatico-maxilară. Prin fisura orbitală inferioară trec spre orbită nervul maxilar (care la
acest nivel se continuă cu nervul infraorbital), vasele infraorbitale, nervul zigomatic şi
ramuri orbitale ale ganglionului pterigopalatin.
2.Gaura ruptă (vezi endobaza)
3.Choanele (aperturile nazale posterioare) sunt două orificii separate de marginea
posterioară a vomerului. Superior sunt limitate de corpul osului sfenoid, inferior de
marginea posterioară a lamei orizontale a osului palatin şi lateral de marginea posterioară
a lamei mediale a procesului pterigoid. Choanele stabilesc comunicarea între cavitatea
nazală şi nazofaringe.
FAŢA INFERIOARĂ A STÂNCII TEMPORALULUI prezintă
următoarele elemente:
1.Gaura stilomastoidiană conţine nervul facial şi artera stilomastoidiană.
2.Procesul stiloid este acoperit superior şi antero-lateral de vagina
procesului stiloid (o prelungire a osului timpanic). Pe procesul stiloid au
originea elementele buchetului stilian (Riolan): muşchii stilohioidian,
stilofaringian, stiloglos şi ligamentele stilohioidian şi stilomandibular.
3.Fosa jugulară conţine bulbul superior al venei jugulare interne. Aici se
află ostium introitus prin care ramura auriculară a nervului vag pătrunde în
canaliculul mastoidian.
4.Orificiul inferior al canalului carotic se află antero-medial de fosa
jugulară; prin acest orificiu intră artera carotidă internă şi plexul simpatic
pericarotic intern. La nivelul canalului carotic se află orificiile canalelor
carotico-timpanice prin care pătrund nervii carotico-timpanici.
5.Fossula petrosa este o depresiune triunghiulară care conţine ganglionul
inferior al nervului glosofaringian (IX). Conţine deschiderea canaliculului
cohleei, prin care trece un duct perilimfatic.
6.Orificiul inferior al canaliculului timpanic este situat pe creasta
jugulară care separă orificiul inferior al canalului carotic de fosa jugulară;
prin acest orificiu trec nervul timpanic (Jacobson) şi artera timpanică
inferioară.
7.Suprafaţa jugulară este situată posterior de fosa jugulară.
SCUAMA TEMPORALULUI prezintă :
1.Tuberculul articular anterior de care se află porţiunea precondilară a
scuamei temporalului, care participă la formarea tavanului fosei
infratemporale. Posterior de tuberculul articular se află fosa mandibulară.
2.Fosa mandibulară este o depresiune formată dintr-o zonă anterioară
articulară (care aparţine scuamei temporalului) şi o zonă posterioară,
nearticulară (formată din partea timpanică a temporalului). Fisura
timpano-scuamoasă, situată medial la nivelul fosei mandibulare, se bifurcă
medial (datorită prelungirii inferioare a tegmen tympani) în două fisuri:
fisura pietro-timpanică (Glasser) şi fisura pietro-scuamoasă. Prin fisura
pietro-timpanică trece nervul coarda timpanului.
*Orificiul canalului musculotubar este împărţit de septul canalului
musculotubar în semicanalul muşchiului tensor al timpanului (situat
superior) şi semicanalul tubei auditive (inferior).
9
PROCESELE PTERIGOIDE ALE OSULUI SFENOIDULUI
Fiecare proces este format dintr-o lamă medială şi o lamă laterală:
1.Lama medială este verticală şi prezintă două feţe şi trei margini.
Faţa laterală participă la delimitarea fosei pterigoidiene unde au
originea fibrele muşchiului pterigoidian medial. Faţa medială
participă la formarea peretelui lateral al foselor nazale. Marginea
anterioară se sudează la marginea anterioară a lamei laterale.
Marginea posterioară este concavă posterior şi prezintă în partea
superioară tuberculul pterigoid, în partea mijlocie incizura tubară
şi inferior procesul tubar. Pe marginea posterioară a lamei mediale
se inseră fibrele muşchiului constrictor superior al faringelui şi fascia
faringobazilară. Marginea inferioară prezintă cârligul pterigoidian,
care pe faţa inferioară are un şanţ prin care trece tendonul muşchiului
tensor al vălului palatin. Pe cârligul pterigoidian se inseră fibre ale
muşchiului constrictor superior al faringelui şi rafeul
pterigomandibular.
2.Lama laterală prezintă două feţe şi trei margini. Faţa laterală
participă la formarea peretelui medial al fosei infratemporale; pe
această faţă au originea fibrele muşchiului pterigoidian lateral. Faţa
medială limitează lateral fosa pterigoidă. Marginea anterioară
delimitează posterior fisura pterigomaxilară. Marginea posterioară
prezintă procesul pterigospinos (spina Civinini) (în partea
inferioară) pe care se inseră ligamentul pterigospinos, spina Henle
(superior de precedenta) şi spina Hyrtl (în partea superioară) pe care
se inseră ligamentul Hyrtl. Pe marginea posterioară a lamei laterale se
inseră aponevroza interpterigoidiană.
3.Fosa pterigoidă este spaţiul delimitat de lamele procesului
pterigoid şi de procesul piramidal al palatinului;la nivelul ei are
originea muşchiul pterigoidian medial.
4.Fosa scafoidă se află superior de marginea posterioară a lamei
mediale;aici are originea muşchiul tensor al vălului palatin.
FAŢA INFERIOARĂ A PĂRŢII BAZILARE A între rădăcinile mijlocie şi posterioară a aripii mari şi conţine nervul mandibular, artera
OCCIPITALULUI prezintă pe linia mediană o proeminenţă numită
tuberculul faringian pe care se inseră rafeul faringian. Anterior de
tubercul se observă foseta naviculară care conţine uneori foseta
faringiană. De o parte şi de alta a liniei mediane se găsesc două
creste: una anterioară-creasta sinostozică şi alta posterioară-creasta
musculară.
Procesulul pterigoid
1. tuberculul pterigoid; 2. incizura
tubară; 3. procesul tubar; 4. cârligul
pterigoidian; 5. spina Hyrtl; 6. spina
Henle; 7. procesul pterigospinos
(spina lui Civinini); 8. lama laterală a
procesului pterigoid; 9. lama medială
a procesului pterigoid; 10. fosa
pterigoidă; 11. fosa scafoidă; 12.
choana
FAŢA INFRATEMPORALĂ A ARIPII MARI A OSULUI SFENOID este separată
de faţa temporală a aripii mari prin creasta infratemporală. Aceasta prezintă în partea
anterioară tuberculul sfenoidal pe care se ataşează fibre ale muşchilor pterigoidian
lateral şi temporal. Faţa infratemporală a aripii mari este împărţită într-o zonă anterioară
unde au originea fibre ale muşchiului pterigoidian lateral şi o zonă posterioară unde se
află găurile ovală, spinoasă şi spina sfenoidului. Pe spina sfenoidului se inseră
ligamentul sfenomandibular, fibre ale muşchiului constrictor superior al faringelui,
fascia faringobazilară şi ligamentul pterigospinos (Civinini). Pe faţa medială a spinei
sfenoidului se află un şanţ pentru nervul coarda timpanului.Gaura ovală este situată
meningee accesorie, nervul pietros mic (când acesta nu trece prin canalul Arnold) şi
vene emisare inconstante; pe marginea medială a găurii ovale se inseră o parte din
aponevroza interpterigoidiană ; pe marginea posterioară a acesteia au originea fibre ale
muşchiului tensor al vălului palatin. Gaura spinoasă conţine artera meningee medie,
vena meningee medie şi ramura meningeală a nervului mandibular (nervul spinos).
Canalul Arnold se află postero-medial de gaura ovală şi conţine nervul pietros mic.
10
PARTEA POSTERIOARĂ A EXOBAZEI
Partea posterioară a exobazei
23. procesul mastoidian; 26. incizura digastrică; 27. eminenţa juxtamastoidiană; 28.
şanţul arterei occipitale; 31. fosa condilară posterioară; 32. linia nucală superioară;
33. protuberanţa occipitală externă; 34. linia nucală inferioară; 35. scuama
occipitalului; 37. creasta occipitală externă; 38. condilul occipital; 43. partea bazilară
a occipitalului; 56. gaura occipitală mare; 57. gaura mastoidiană
1.Părţile laterale (condilare) ale osului occipital prezintă condilii occipitali care se
articulează cu atlasul şi formează articulaţia atlanto-occipitală. Lateral de condili se află
orificiul extern al canalului hipoglosului prin care trec nervul hipoglos (XII), ramura
meningee a nervului hipoglos, vene comitante şi ramura meningee din artera faringiană
ascendentă. Posterior de condil se află fosa condilară, care este uneori perforată de canalul
condilar prin care trece o vena emisară de la sinusul sigmoid.
2.Gaura occipitală mare (vezi endobaza)
3.Scuama osului occipital prezintă:
a.protuberanţa occipitală externă pe care se inseră ligamentul nucal şi o parte din
fibrele muşchiului trapez.
b.creasta occipitală externă este o creastă verticală pe care se inseră ligamentul nucal.
c.linia nucală superioară se află lateral de protuberanţa occipitală externă şi serveşte
inserţiei muşchilor trapez, splenius al capului şi sternocleidomastoidian.
d.linia nucală inferioară
e.aria dintre liniile nucale superioară şi inferioară prezintă inserţia muşchilor
suboccipitali.
4.Faţa inferioară a părţii mastoidiene a osului temporal prezintă gaura mastoidiană prin
care trec o vena emisară de la sinusul sigmoid şi o ramură meningee din artera occipitală. În
partea inferioară se află procesul mastoidian pe a cărei faţa externă se inseră muşchii
sternocleidomastoidian, splenius al capului şi lung al capului. Medial de procesul mastoid se
află incizura mastoidiană, unde are originea pântecele posterior al muşchiului digastric.
Medial de incizură se află eminenţa juxtamastoidiană şi şanţul arterei occipitale.
5.Gaura jugulară (vezi endobaza)
11