Cuprins

Istoric ............................................................................................................................................................ 2
Caracteristicile unui fascicul laser ............................................................................................................. 2
Produsul parametrului de fază .................................................................................................................. 3
Modurile Transversale Magnetice TEMmn ............................................................................................... 4
Laserul cu CO2 ............................................................................................................................................ 6
Laserul cu He-Ne ........................................................................................................................................ 7
Laserul Nd:YAG ........................................................................................................................................ 8
Laserul cu diode .......................................................................................................................................... 9
Laserul cu fibră ......................................................................................................................................... 10
Tipuri de laser............................................................................................................................................ 12
Interacțiunea fascicului laser cu materialele .......................................................................................... 13
Absorbtivitatea radiației laser .............................................................................................................. 14
Interacțiunea fascicului laser cu materialele – Sudarea .................................................................... 15
Interacțiunea fascicului laser cu materialele - Tăierea ...................................................................... 18
Interacțiunea fascicului laser cu materialele - Găurirea ................................................................... 20
Interacțiunea fascicului laser cu materialele - Marcarea .................................................................. 21
Interacțiunea fascicului laser cu materialele – Gaze de protecție ..................................................... 22
Laserul și siguranța în exploatare ............................................................................................................ 24
Clase de risc ........................................................................................................................................... 25
Norme de protecție a muncii ................................................................................................................ 27
Bibliografie: ............................................................................................................................................... 28

1
Istoric
Principiile de funcționare ale laserului au fost enunțate în 1916 de Albert Einstein, printr-o
evaluare a consecințelor legii radiației a lui Max Planck și introducerea conceptelor de emisie
spontană și emisie stimulată. Aceste rezultate teoretice au fost uitate însă pînă după cel de-al doilea
război mondial [1].
În 1953 fizicianul american Charles Townes și, independent, Nikolai Basov și Aleksandr
Prohorov din Uniunea Sovietică au reușit să producă primul maser, un dispozitiv asemănător cu
laserul, dar care emite microunde în loc de radiație laser, rezultat pentru care cei trei au fost
răsplătiți cu Premiul Nobel pentru Fizică în 1964.
Primul laser funcțional a fost construit de Theodore Maiman în 1960 și avea ca mediu activ
un cristal sintetic de rubin pompat cu pulsuri luminoase generate de o lampă cu descărcare în xenon.
Primul laser cu gaz a fost construit de fizicianul iranian Ali Javan în 1960 folosind un
amestec de heliu și neon, care producea un fascicul cu lungimea de undă de 1,15 μm (infraroșul
apropiat), spre deosebire de laserii actuali cu He-Ne care emit în general în domeniul vizibil, la 633
nm [1].

Caracteristicile unui fascicul laser [2]

Direcționalitatea
În cazul surselor de lumină convenționale, fotonii vor fi emiși în direcții aleatoare. Prin
urmare, aceste surse de lumină emit radiație luminoasă în toate direcțiile.
Pe de altă parte, în cazul unui fascicul laser, toți fotonii vor dirijați în aceeași direcție. Prin
urmare, laserul emite lumina numai într-o singură direcție. Aceasta se numește direcționalitatea
luminii laser. Secțiunea unui fascicul laser este extrem de îngustă, prin urmare, o rază laser poate
“călători” pe distanțe lungi fără a se abate de la direcție.

Monocromia
Lumină monocromatică este definită de o singură culoare sau lungime de undă. Fotonii
emiși din surse luminoase obișnuite au diferite puteri, frecvențe, lungimi de undă sau culori. Prin
urmare, undele luminoase ale surselor obișnuite prezintă diferite lungimi de undă sau culori. Pe de
altă parte, în cazul unui laser, toți fotonii emiși au aceeași energie, frecvență și lungime de undă.
Astfel, razele luminoase ale laserului au o singură lungime de undă și implicit aceeși culoare. Prin
urmare, lumina laser acoperă o gamă foarte limitată de frecvențe și lungimi de undă.

Intensitate ridicată
Intensitatea unei unde reprezintă energia pe unitate de timp care este absorbită de o unitate
de suprafață. În cazul unei surse de lumină obținute, radiația este distribuită uniform în toate
direcțiile. În cazul unui laser, lumina se propagă pe regiuni mici din spațiu și intr-o gamă îngustă

2
de frecvențe. Prin urmare, lumina laser are o intensitate mai mare în comparație cu lumina
obișnuită.
Puterea de ieșire a unui dispozitiv laser este, desigur, întotdeauna mai mică decât puterea
pompei (sursa de excitație). Cu toate acestea, luminozitatea unui laser de pompaj optic poate fi
mult mai mare decât luminozitatea sursei sale de pompare, în cazul în care sursa de excitație este
de calitate slabă (astfel o luminozitate scăzută), calitatea a fasciculului de ieșire este mult mai
ridicată.

Produsul parametrului de fază [2]

Calitatea fasciculului laser este caracterizată de produsul parametrului de fază (Beam
Parameter Product BPP), care este măsura
standard a calității fasciculului, care încorporează
efectele lungimii de undă. Produsul parametrului
de fază al fasciculului (BPP), definit de relația din
ecuația de mai jos este un parametru important
pentru compararea calității fasciculului cu alte
fascicule laser cu diferite lungimi de undă
provenite din diferite surse laser.
λ
BPP = ∙ M 2 = 𝑅𝑚𝑖𝑛 ∙ 𝜃 [𝑚𝑚 ∙ 𝑟𝑎𝑑] .
π

În relația dată, din ecuație, λ este

lungimea de undă a fasciculului laser și 𝑴𝟐 este
factorul de calitate a fasciculului (adică,
factorul limită de difracție) care ne arată cu cât
este mai mare BPP al fasciculului laser considerat, Figura 1 BPP și 𝑀2 pentru diferite tipuri de surse
dacă este comparat cu cea mai mică valoare a lui laser [3]
λ/π pentru modulul Gausian de bază TEM00
(limita de difracție) (Steen, 2003).

Tipul laserului 𝒍 Dimedrul spotului Radianța BPP

[𝑚𝑚] [𝑚𝑚] [𝑊/sr∙ 𝑚2 ] [𝑚𝑚 ∙ 𝑟𝑎𝑑]
Nd:YAG 1,06 0,3 0.353
He-Ne 0,6328 0,1 1,6 ∙ 109 1

Tabelul 1 Valori ale BPP pentru diferite tipuri de laser [2]

3
 Modurile Transversale Magnetice TEMmn [4]
Un mod transversal de radiație electromagnetică este un model specific de câmp
electromagnetic de radiație măsurat într-un plan perpendicular pe direcția de propagare a
fasciculului. Modurile transversale apar în unde radio, în microunde și, de asemenea, în unde
luminoase întâlnite într-o fibră optică și în rezonatoare optice laser. Aceste moduri transmversale
sunt utilizate pentru stabilizarea formei facilului luminos, care ce face in funcție de aplicație. Astfel
în majoritatea aplicațiilor inginerești precum găurire, tătiere, sudare, topire, preîncălzire, tratamente
termice sau curătțare sunt folosite patru moduri , fasciculul laser fiind rezultatul combinării
modurilor, precum 𝑇𝐸𝑀00 , 𝑇𝐸𝑀01 , 𝑇𝐸𝑀10 și 𝑇𝐸𝑀02 .

Figura 3: Vedere 3D a fascicul Laguerre-Gauss

Figura 2: Matrice care conține diferitele moduri format din 50% 𝑇𝐸𝑀00, 20% 𝑇𝐸𝑀11 și 30%
Hermite-Gauss [4]
𝑇𝐸𝑀22 [4]

Figura 4: Vedere 3D a fasciculului Hermite-Gauss cu moduri multiple [4]

a) 50% 𝑇𝐸𝑀00, 25% 𝑇𝐸𝑀11 și 25% 𝑇𝐸𝑀22 b) 80% 𝑇𝐸𝑀00, 10% 𝑇𝐸𝑀10 și 10% 𝑇𝐸𝑀01

4
 Distribuția Gaussiană (𝑻𝑬𝑴𝟎𝟎 ) este cea care permite atingerea valorii minime a
diametrului spotului. Datotită faptului că acesta este obținut exact în punctul focal, diametrul minim
al unei raze Gauss focalizate este definit prin următoarea relație [2]:
Unde:
𝜈∙𝜆 𝑑𝑓𝑚𝑖𝑛 = diametrul spotului [mm];
𝑑𝑓𝑚𝑖𝑛 = 1,27 𝑑 ;
0
4∙𝑓 𝜈= frecveța [Hz];
𝑑𝑓 = ∙ 𝐵𝑃𝑃; 𝜆 = lungimea de undă [nm];
𝑑0
𝑓= distanța focală;
𝑑0 =diametrul fasciculului la prima focalizare [mm];

Figura 5 Focalizarea fasculului laser [2]

Sursele LASER pot furniza fascicule cu energie continuă (Continuous Wave, CW) sau sub formă
de pulsuri (Pulse Wave, PW) [2].
𝑃𝑎𝑣 = 𝑃𝑖 ∙ 𝜏𝑖 ∙ 𝑓𝑖 [W]

Unde:

• Durata pulsului (𝜏𝑖 ) - durează de obicei câteva milisecunde;

• Frecvența (𝑓𝑖 ) indică numărul de impulsuri LASER pe secundă; în mod normal între 10 Hz
și 1000 Hz

• Energia (𝑄). Cantitatea de energie generată într-un puls LASER. În diagrama timp - puterea
unui impuls, 𝑄 corespunde suprafeței conținute în impulsul propriu-zis.

• 𝑃𝑎𝑣 - puterea medie a fascicului laser

5
 Figura 6 [2] Figura 7 [2]
Laser cu regim: a) energia impulsului
a) continuu b) puterea de ieșire a
b) pulsatori fasciculului la nivelul spotului
c) putera medie a laserului cu
fascicul pulsatoriu

Laserul cu 𝑪𝑶𝟐 [2]

Bazat pe un amestec de gaze ce conține 𝐶𝑂2 , He, 𝑁2 , și, eventual, urme de H2 , vapori de
apă sau Xe. Mediul activ este pompat prin descărcarea electrică obținută de la surse de c.c. ori prin
curenți domeniul frecvențelor radio (20-50 kHz).

Moleculele de N2 sunt excitate de descărcările electrice și aduse la un nivel metastabil,

transferând energia lor de excitație către moleculele de CO2 atunci când se ciocnesc cu ele. Heliul
are rol in depopularea nivelor energetice superioare și totodată contribuie la răcire. Alte
componente, cum ar fi H2 sau vaporii de apă, ajută la oxidarea CO (care este format în timpul
descărcării) rezultând CO2 . Acesta este utilizat în special în cazul tuburilor sigilate de mediu activ.

Laserul cu CO2 este compact și robust și atinge câteva mii de ore de funcționare. Gazul este
închis într-o cavitate rezonantă între doi electrozi metalici răciți cu apă. Aplicații industriale tipice
ale acestor surse laser sunt marcarea sau tăierea materialelor nemetalice.
este utilizat pentru:
• tăierea maselor plastice, a lemnului și a materialelor care prezintă o absortivitate ridicată
pentru valori de 𝜆 = 10,6 [𝜇𝑚], necesitând niveluri moderate de putere de 20-200 [W];

• sudarea și tăierea metalelor, cum ar fi oțelul inoxidabil, aluminiu sau cupru, pentru diverse
puteri, exprimate în [kW];
• marcarea și gravarea laser a diferitelor materiale;

• chirurgie laser (inclusiv oftalmologie).

6
 Figura 8 Schema de principiu a unui laser cu CO2 [5]

Figura 9 Laser cu CO2 [6] Figura 10 Rezultatul gravării cu laser cu CO2 la diferite
viteze de avans [7]

Laserul cu He-Ne [8]

Laserele cu mediu activ de He-Ne sunt frecvent utilizate ca surse cu emisie continuă a
fasciculului; cel mai adesea emite lumină de culoare roșie la 632,8 [nm] la un nivel de putere de
câțiva [mW] și cu o calitate excelentă a fasciculului. Mediul de lucru este un amestec de gaze, heliu
și neon presurizate într-un tub de sticlă, care are în mod normal o lungime de ordinul a 15-50 [cm].
Curentul continuu, care este aplicat prin intermediul a doi electrozi cu o tensiune de ordinul
1 [kV], menține o descărcare electrică cu strălucire și densitate de curent moderată. Spre ex. unui
curent de 10 [mA], conduce la o putere de ieșire de 10 [W].
La descărcarea gazului, atomii de heliu sunt excitați într-o stare metastabilă. În timpul
coliziunilor, atomii de heliu pot transfera eficient energia la atomii de neon, care au o stare excitată
cu o energie de excitație similară. Atomii de Ne au un număr de niveluri energetice sub nivelul
pompei, astfel încât există mai multe tranziții posibile ale laserului. Trecerea la 632,8 [nm] este
cea mai întâlnită, alte tranziții fac posibilă funcționarea unor astfel de surse laser la lungimi de undă
de 1,15 [μm], 543,5 [nm] (verde), 594 [nm] (galben), 612 [nm] (portocaliu) sau 3,39 [μm].

7
 Figura 11 Schema de principiu a unui laser pe bază de He-Ne [8]

Laserul Nd:YAG [2]

Laser în cu miez activ în stare solidă compus din granat aluminiu și ytriu 𝑌2 𝐴𝑙5 𝑂12, dopat
cu 𝑁𝑑 care are rol în înlocuirea atomilor de 𝑌 3+ . În comerț mai există și alte tipuri de laser
3+

YAG care sunt dopate cu yterbiu, erbiu, tuliu sau holmiu. Pompajul cu energie este de tip optic,
realizat cu ajutorul unei surse de lumină (în principal în regiunea centrală pe o lungime de 800
[nm]) și în funcție de aplicație se utilizează lămpi cu wolfram pentru pompaj continuu; lămpi cu
xenon sau kripton pentru surse pulsante. Aceste lămpi nu sunt monocromatice.
Utilizarea unor diode pentru pompaj laserului, care sunt surse monocrome, permite o
creștere a eficienței totale a sursei laser, comparativ cu soluția tradițională cu lampă. Eficiența
generală a miezului Nd: YAG se situează la sub 5%, în cazul în care pompajul se realizeaza prin
lămpi, iar în cazul pompajului cu diode eficiența se dublează.
Lungimea de undă tipică de emisie este de 1064 [nm], dar se pot obține și lungimi de undă
de 532, 355 și 266 [nm], folosind frecvențe 2𝜈, respectiv 3𝜈, și 4𝜈. Când radiația este emisă la 946
[nm], sistemul funcționează cu trei niveluri și nu la patru, necesitând o pompaj foarte ridicat.

Calitatea fasciculului este în general mai slabă decât la sursele cu CO2 , însă poate fi
îmbunătățită prin sisteme optice pentru și a ajunge la distribuția Gausiană dorită, în detrimentul
puterii maxime care poate fi obținută.

8
 Figura 13 Cavitatea optică rezonatoare a unui laser
Figura 12 Structura unui laser Nd:YAG [9]
Nd:YAG [9]

Figura 14 Capabilitătile unui laser Nd:YAG [9] Figura 1[5 Diferite bare de cristal YAG [9]

Obsevații:
 Tija de mediu activ este fixată în cavitatea laserului.
 Cu cat este mai lunga tija, cu atat puterea este mai mare.
 De regulă fasciculul laser este introdus într-o fibră optică, iar un procent mic este direcționat
către o termopilă care măsoară puterea debitată.
 Atunci când laserul nu este utilizat, deviatorul direcționeză fasciculul într-un con
calorimetric (SHUTTER) care absoarbe energia , evitându-se astfel dispersiile periculoase
în mediu.

Laserul cu diode[10]
Randamentul laserului cu diode (P <6 [kW]) este în general de 50%, uneori chiar mai mult
spre 60%. Acestea emit fascicule în jur de 940-980 [nm] (laserele ce prezită dispozitive cu fibră
optică de mare putere , fibră care în general este dopată cu ytebriu.) .
Laserele cu diodele de mare putere sunt folosite direct în procesarea materialelor în cazurile
în care nu este necesară o calitate superioară a fasciculului, de exemplu pentru tratamente termice
ale suprafețelor, sudare și brazare.

9
 În comparație cu alte lasere de mare putere, acestea sunt mai simple și au o eficiență mai
bună a wall-plug (eficiența totală de energie la trecerea de la puterea electrică la puterea optică a
unui sistem laser), cu alte cuvinte au o valoare mai mare în relația dintre utilizarea energiei optice
și puterea totală furnizată (inclusiv energia, folosită la răcirea sistemului).

Figura 16 Imaginea modulului laser YRL MM WC 1000W produs de firma americană IGP
PHOTONICS [10]

Laserul cu fibră [10]

Este un laser în care toate elementele relevante (fibre optice active, combinatoare de fibre
optice, diode de pompaj laser etc.) sunt unite print-o fibră principală prin tehnica de cuplare a
fibrelor și, sunt ferite la problemele tipice ale sitemelor laser (nealinierea componentelor).
Laserul în sine, nu necesită nici o ajustare în timpul funcționării. Mediul activ este dopat cu
neodim (𝑁𝑑3+ ), yterbiu (𝑌𝑏 3+ ), tuliu (𝑇𝑚3+ ) sau praseodim (𝑃𝑟 3+ ). Una sau mai multe diode
laser, care sunt cuplate prin intermediul fibrelor optice, sunt utilizate pentru pompare.
Unul dintre cele mai comune tipuri de laser cu fibră este cel dopat cu erbiu. Particulele mici
de erbiu sunt amestecate cu miezul fibrei optice încă din stadiul de producție. De exemplu la
pompajul printr-o diodă laser (𝜆 = 980 [𝑛𝑚]), rezultă un fascicul de înaltă calitate cu
(𝜆 = 1550 [𝑛𝑚]) .

10
 Fasciculul rezultat prezintă următoarele caracteristici:
• stabilitate;
• manipurare favorabilă;
• se pot focaliza în spoturi de mici dimensiuni ;
• capacitate continuă de lucru cu puteri de ordinul 1-6 [kw];
• randament ridicat, 70-80%;
• căldura este distribuită de-a lungul întregii fibre, care poate fi lungă de câțiva metri. Fibra LASER
poate funcționa în regim continuu (CW) sau pulsat generând până la 101 [mJ] și o durată de 102
[ns] a pulsului.

Figura 17 Metoda de pompaj în fibra optică (tehnologie IPG Photonics) [10]

Figura 18 Modul de propagare a luminii de pompaj în fibra optică [11]

11
Tipuri de laser

Figura 19 Spectrul electromagnetic [12]

Tipul de radiație emisă Frecvența Lungimea de undă

Raze gamma < EGhz < 1 pm
Raze X 30 Phz – 300 Ehz  10 nm -
Ultraviolete 749 Thz – 30 Phz 400 nm – 101nm
pm
Lumină alba 428 Thz – 749 Thz 700 nm – 400 nm
Infraroșu 300 Ghz – 428 Thz 1 mm – 700 nm
Microunde 3 Ghz – 300 Ghz 10 cm – 1 mm
Unde radio < 3Ghz > 10cm

Tabelul 2 Valori ale frecvențelor și lungimilor de undă ale spectrului electromagnetic [2]

Figura 20 Lungimile de undă în [nm] a principalelor tipuri de surse laser [13]

12
Caracteristici Laser Nd-YAG Laser cu He-Ne Laser cu CO2 Laser cu diodă
cu mediu gazos
Tip cu mediu solid cu mediu gazos semiconductori
molecular
anestec CO2, materiale
granat He și Ne în
Mediul activ semiconductoare în
(Y3Al5O12) raport de 10:1 N2 și He joncțiune InGaAsP
3+
Nucleul activ Ioni de Nd Neon CO2
Metoda de descărări
pompaj optic pompaj electric
pompaj electrice
Puterea emisă 4 kW 0.5-50 mW 10 kW 0.15÷500 kW
continuă sau continuă sau
Tipul de emisie pulsată continuă
pulsată pulsată
1.064 µm 543 nm 970 nm
0.532 µm 594 nm 808 nm
612 nm 9.6 µm
𝝀
632,8 nm 10.6 µm
0.355 µm 1,15 µm 450 nm
3,39 µm
Tăiere, sudare, Tăiere, sudare, Tăiere, sudare,
Aplicații punctator
găurire marcare, găurire, aplicați AM
Randament % 5.10 0,1 10 47-60

Tabelul 3 Comparație între principalele tipuri de surse laser din industrie [2]

Interacțiunea fascicului laser cu materialele [2]

Atunci când fasciculul laser interacționează cu un material, o parte din energia iradiată este
absorbită de materialul însuși, în timp ce restul este reflectat: eficiența proceselor care utilizează
laserul depinde, pe lângă proprietățile razei în sine (intensitate, undă, frecvența pulsului și
divergența n), de coeficientul de absorbție (𝛼) al suprafeței.

Formula Bramson pentru 𝜶 teoretic pentru o radiație normală bazată pe rezistivitatea și

temperatura obiectului este:
𝜌(𝑇) 1⁄2 𝜌(𝑇) 𝜌(𝑇) 3⁄2
∝(𝑇) = 0,365 ∙ [ ] − 0,667 ∙ [ ] + 0,006 ∙ [ ]
𝜆 𝜆 𝜆
Unde:
T - temperatura exprimată in[K];

𝜌(𝑇) - densitaea funcție de tempetatură;

𝜆 – lungimea de undă a fasciculului laser.

13
 Figura 21 Trei tipuri de suduri în funcție de densitatea de putere și durata impulsului laser [14]

Figura 22 Comparație privind zona influențată termic a sudurii funcție de densitatea de putere și durata
impulsului laser. [14]

Absorbtivitatea radiației laser

La majoritatea metalelor, crește odată cu
temperatura de lucru. Temperatura suprafeței crește
rapid în apropierea zonei prelucrate (raza de acțiune a
spotului), astfel că în cazul oțelurilor pentru depășirea
valorii de prag ∝ este necesară o densitate de putere
= 103 [𝑊 ⁄𝑚𝑚2 ]. Pentru aluminiu și cupru acest
prag este de aproximativ = 104 [𝑊 ⁄𝑚𝑚2 ], iar
pentru wolfram de la 105 [𝑊 ⁄𝑚𝑚2 ]

reflexivitatea (r) = fracțiunea de energie incidentă

care este reflectată

𝑟 =1−𝛼

Figura 23 Influența temperaturii materialului

asupra radiației laser absorbite [15]

14
 𝝀 [𝒎𝒎] Au Cu Mo Ag Al Cr Fe Ni
Argon 0,488 0,415 0,437 0,455 0,952 0,597
𝑪𝒓𝟑+ 0,6943 0,930 0,831 0,489 0,961 0,555 0,575 0,676
𝑵𝒅𝟑+ 1,0612 0,981 0,901 0,582 0,964 0,733 0,570 0,650 0,741
CO2 10,6 0,975 0,984 0,945 0,989 0,970 0,930 0,941

Tabelul 4 Valori ai diferitor indici de refracție funcție de material și lungimea de undă a laserului [2]

𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑎𝑠𝑒𝑟 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑟𝑏𝑖𝑡ă (𝐴𝑃𝐿 ) (𝑃𝑚 +𝑃𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑖 ) [𝜌∙𝑏∙𝑡∙𝑣∙(𝐶𝑝 ∙∆𝑇∙𝐿𝑚 )]+[2∙(𝜌∙𝐶𝑝 ∙∆𝑇𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑖 ∙𝑣∙𝐿𝑡 )]
∝ = = = ;
𝑃𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑎𝑠𝑒𝑟 𝑖𝑛𝑐𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡ă (𝑃𝐿 ) 𝑃𝐿 𝑃𝐿

unde:

- ∝ este absorbtivitatea materialului de prelucrat la radiația laser incidentă;

- 𝑃𝐿 este puterea incidentă a laserului [𝑊];
- 𝑃𝑚 este puterea laserului necesară topirii unei unități de volum din material [𝑊];
- 𝑃𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑖 este pierderea de energie inevitabilă din zona de topire [𝑊];
- 𝑏 este lățimea de material topită [𝑚]; 𝑡 este grosimea stratului de prelucrat [𝑚];
- 𝑣 este viteza de scanare [𝑚⁄𝑠];
- 𝜌 este densitatea matrialului metalic de prelucrat [𝑘𝑔⁄𝑚3 ];
- 𝐶𝑝 este cantitatea specifică de căldură a materialului [𝐽⁄𝑘𝑔 ∙ 𝐾 ];
- 𝛥𝑇 este creșterea temperaturii pentru a determina topirea unei unități de volumul [𝐾];
- 𝐿𝑚 este căldura latentă de topire a materialului [𝐽⁄𝑘𝑔];
- 𝛥𝑇𝑝𝑖𝑒𝑟𝑑𝑒𝑟𝑖 este schimbul de căldură ce are loc între straturile de material [𝐾].

Interacțiunea fascicului laser cu materialele – Sudarea

Figura 24 Formarea fantei de sudură, a) iradierea suprafeței, b) topirea suprafeței, c) vaporizarea

materialului și formarea fantei și d) absorbția radiației în cavitate [16]

15
 Figura 25 Profilul de sudură optim
pentru oțel inoxidabil de tip 347 realizat
cu ajutorul P = [5kW,] S = 2 [m / min],
Dd = -0,4 [mm] [16]

𝐸𝑣 = 𝜌𝑉(𝐶𝑝𝑠 ∆𝑇 + 𝐻𝑓 + 𝐶𝑝𝑙 ∆𝑇 + 𝐻𝑣 )

• 𝜌 = 𝑑𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑚𝑎𝑡𝑒𝑟𝑖𝑎𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖 [𝑘𝑔⁄𝑚3 ];

• 𝑉 = 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚𝑢𝑙 [𝑚3 ];

• 𝐶𝑝𝑠 ∆𝑇 = 𝑐ă𝑙𝑑𝑢𝑟𝑎 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟ă 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑎𝑡𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑓𝑢𝑧𝑖𝑒 [𝐽⁄𝑘𝑔];

• 𝐻𝑓 = 𝑐ă𝑙𝑑𝑢𝑟𝑎 𝑙𝑎𝑡𝑒𝑛𝑡ă 𝑑𝑒 𝑓𝑢𝑧𝑖𝑢𝑛𝑒[𝐽⁄𝑘𝑔];

• 𝐶𝑝𝑙 ∆𝑇 = 𝑐ă𝑙𝑑𝑢𝑟𝑎 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠𝑎𝑟ă 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑎 𝑎𝑡𝑖𝑛𝑔𝑒 𝑢𝑛 𝑔𝑟𝑎𝑑𝑖𝑒𝑛𝑡 𝑑𝑒 𝑡𝑒𝑚𝑝𝑒𝑟𝑎𝑡𝑢𝑟ă [𝐽⁄𝑘𝑔];

• 𝐻𝑣 = 𝑐ă𝑙𝑑𝑢𝑟𝑎 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 𝑙𝑎𝑡𝑒𝑛𝑡ă [𝐽⁄𝑘𝑔];

• 𝐸𝑣 = 𝑒𝑛𝑒𝑟𝑔𝑖𝑎 𝑛𝑒𝑐𝑒𝑠ă 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑜𝑝𝑖𝑟𝑒𝑎 ș𝑖 𝑣𝑎𝑝𝑜𝑟𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑢𝑛𝑒𝑖 𝑢𝑛𝑖𝑡ăț𝑖 𝑑𝑒 𝑣𝑜𝑙𝑢𝑚.

Sudarea cu fascicul laser este o tehnică în procesul de fabricație prin care două sau mai
multe bucăți de material (de obicei metalice) sunt unite împreună prin utilizarea unui fascicul laser.
Sudura se formează deoarece raza laser de intensitate ridicată încălzește rapid materialul -
calculat în mod obișnuit în milisecunde.
Sudura prin conducție termică este utilizată de obicei pentru grosimi mici (care nu depășesc
1,5 [mm]); când laserul atinge suprafața materialului va aduce o cantitate de căldură (frecvent mai
mică de 5 × 103 [𝑊 ⁄𝑚𝑚2 ]) Densitatea de putere, care se propagă prin conducție într-o zonă
delimitată sub nivelul spotului, este suficientă pentru a topi materialul fără vaporizarea acestuia.
În cazul sudurii de profunzime laserul vaporizează o porțiune cilindrică îngustă a
materialului prin furnizarea unei densități de putere mai mari, (oțelurile carbon aliate necesită o
densitate de energie mai ridicată) formând astfel o gaură de penetrare (key-hole). Această gaură
“capilară” este înconjurată de un strat de material topit, care tinde să închidă cavitatea datorită

16
vaporilor metalici, care sunt produși în mod continuu în zona de lucru, iar presiunea generată de
fasciculul laser distribuie materialul topit spre pereții cavității.

Figura 26 Principiul formării unui cordon de sudură prin Figura 27 ZIT în cadrul procedeului
LBW [17] LBW [18]

Sudarea sub formă de cusătură se realizează cu ajutorul unui laser pulsatoriu, la care
poate fi ajustă frecvența și viteza de sudură la o valoare îndeajuns de mare încât să poată fi realizată
o sudură în puncte suficient de apropiate astfel încât să formeze un șirag de discuri suprapuse.
Acest lucru face ca lipitura să fie foarte asemănătoare cu îmbinarea oținută prin sudura continuă
clasică cu arc electric. În cele mai multe cazuri, rezultate sudurii sunt foarte bune obținându-se o
suprapunere de 70-80%.

Figura 28
Diminesiuni
tipice ale
distanțelor dinre
discuri [2]

17
 Figura 29
Aspectul cor-
donului în func-
ție de durata
pul-sului laser
a) 2,6 [ms],
b) 3,4 [ms] și
c) 4,4 [ms] [16]

𝑉𝑠𝑢𝑑𝑢𝑟ă = (2𝑅𝑚𝑖𝑛 − 𝐿𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑒 ) × 𝐹𝑟𝑒𝑐𝑣𝑒𝑛ț𝑎

unde:

• 𝑉𝑠𝑢𝑑𝑢𝑟ă = 𝑣𝑖𝑡𝑒𝑧𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑑𝑎𝑟𝑒 [𝑚⁄𝑠];

• 𝑅𝑚𝑖𝑛 = 𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑚𝑖𝑛𝑖𝑚ă 𝑐𝑜𝑟𝑑𝑜𝑛𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑑𝑢𝑟ă [𝑚𝑚];

• 𝐿𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑒 = 𝑙𝑢𝑛𝑔𝑖𝑚𝑒𝑎 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑝𝑢𝑛𝑒𝑟𝑒 𝑎 𝑑𝑖𝑠𝑐𝑢𝑟𝑖𝑙𝑜𝑟 [𝑚𝑚];

Interacțiunea fascicului laser cu materialele - Tăierea

Laserul determină încălzirea, topirea și vaporizarea materialului, iar prin utilizarea unui gaz
tehnic la o presiune de 10-15 [bar], materialul este îndepărtat din zona de lucru, iar prin intermediul
unui gaz inert rosturile suprafețelor tăiate sunt protejate împotriva oxidării. Cu toate acestea, soluția
tehnologică de tăiere cu laser nu este aplicabilă pentru materialele multistrat.

Figura 30
Decuparea clasică cu
laser, tăierea cu laser cu
gaură de penetrare
(key-hole) de ultimă oră
și tăierea cu un model
de fascicul laser
adaptatabil [19]

18
 Figura 31
Fascicul laser cu
intensitate adaptatabilă
[19]

Tăierea cu laser are avantaje evidente față de procesele tradiționale precum:

• datorită densității mari de putere și a dimensiunii reduse a spotului zona influențată termic este
redusă;
• distorsiunile sunt minime;
• marginile de tăiere sunt strânse și paralele;
• tăierea este independentă față de duritatea materialului;
• pot fi obținute profiluri complexe;
• sistemul poate fi ușor integrat în sistemele automate de prelucrare;
• nu există contact între sculă și piesă

• grosime ↑→ densitate energetică ↑:

• Atunci când se prelucrază polimeri, este necesară
înlăturarea vaporilor toxici sau corozivi care se pot
produce. Pentru cauciuc = 20 [mm], prelucrat cu
laser cu CO2 → 1500 [W], 𝑣𝑡 = 0,7 [𝑚⁄𝑚𝑖𝑛].
• În cazul lemnului marginea poate avea o ușoară
caracteristică de carbonizare kerf= 0,3-0,8 [mm]; în
absența rumegușului și zgomotului specific
procedelor convenționle.

19
 Figura 32 Parametri de proces uzuali:Oțel
inozidabil: 10 mm, Laser cu fibră cu P= 4
kW,Viteza de tăiere 1 m/min, Duza 2,5 mm,
Distanța focală 190 mm, poziția focală - 8, Gaz de
asistență N2 [20]

 Metalele sunt caracterizate de un

gradient termic ridicat și viteză mare
de răcire → fisuri în structura
materialului sau defecte locale;
 Kerf = acea mărime a stratului de
Figura 33 Kerf generat în urma tăierii și cantitatea de material
material care în urma tăierii cu laser se
eliminată [20] carbonizează

Interacțiunea fascicului laser cu materialele - Găurirea

Succesiunea impulsurilor laserului vaporizează strat cu strat material din zona de lucru
până când se formează cavitatea dorită. Odată ce gaura este formată, fasciculul laser poate să
înconjoare coroana găurii dacă se dorește obținerea unui diametru mai mare.
Teoretic este posibilă și realizarea găurilor în trepte, dar nu pot fi practicate deoarece cel
puțin o parte din materialul vaporizat se solidifocă întotdeauna la baza găurii. Grosimea
materialului care poate fi perforată este cuprinsă în intervalul de 0,25-25 [mm] și cu raport lungime
/ diametru = 10/1.

Figura 34 Evoluția profilului unei găuri în funcție de nr. de impulsuri laser aplicate [21]
20
 Figura 35 Figura 36
Topgrafia Profilul unei
profilului găuri cu mărimea
unei găuri diametrului < 10
executate în [𝜇𝑚] practicată
poliamidă la într-o placă de
un diametru wolfram cu
de 20 [𝜇𝑚] gosimea < 10
[22] [𝜇𝑚]. [23]

Interacțiunea fascicului laser cu materialele - Marcarea

Marcarea cu laser trebuie realizată întotdeauna în punctul focal al fasciculului; dacă se
“estompează”, poate duce la pierderea lizibilității elementului marcat. Sistemele de marcare actuale
sunt capabile să se poziționeze pentru a optimiza punctul focal chiar și pentru găurile axiale ale
piesei de lucru. Laserul poate fi utilizat pentru a marca piesele calde direct din turnătorie (peste 100
de grade), dar în acest caz capul de luctru trebuie protejat prin intermetiul unui “scut”, care să
permită trecerea razei laser.
În mod obișnuit pentru marcarea materialelor metalice calde se folosesc lasere precum
𝑌𝑉𝑂4 sau YAG, care, datorită lungimilor lor de undă, radiația poate traversa cu ușurință prin multe
materiale transparente.
Laseul cu CO2 este folosit deseori pentru a prelucra hârtie, plastic, sticlă, lemn și ceramică.
Lungimea de undă a acestui laser este absorbită cu ușurință de materiale transparente.

Laserul 𝒀𝑽𝑶𝟒 este utilizat pentru metal, plastic și ceramică.

Ambele lasere sunt ideale pentru obținerea unui contrast ridicat pe aproape toate materialele.
Dintre sistemele laser enunțate mai sus pentru prelucrările grele, care nesesită puteri ridicate
ale fasciculului laser cel mai potrivit este sistemul YAG.

Figura 37
Obiecte din diferite materiale
realizate prin marcare cu laser

21
Interacțiunea fascicului laser cu materialele – Gaze de protecție
Pentru a evita ca materialul pe care se efectuează o sudură, tăiere ori sinterizare să se
contamineze din punct de vedere metalurgic (porozitate și incluziuni), este important să se utilizeze
un gaz de asistență sau de acoperire, pentru a se evita contactul cu agenții atmosferici nocivi.
Heliul este o sursă bună de gaz deoarece oferă o protecție și are un potențial de ionizare
mare (24,5 eV), adică capacitatea de a absorbi o putere ridicată înainte de ionizare și de a genera
formarea de plasmă. Acest lucru înseamnă că doar o cantitate foarte mică de heliu trimisă în punctul
de prelucrare va fi ionizat de fasciculul laser, asigurându-se astfel transparență aproape completă
la radiații chiar și pentru putere mare și viteză redusă de prelucrare.
Argonul are un potențial de ionizare = 1,57 eV < heliul, → cantitate mai mare de plasmă.
Cu toate acestea, având un cost mai mic, este adesea preferat în detrimentul heliului atunci când
sursele laser folosite nu au puteri ridicate.
Azotul și argonul sunt gazele inerte utilizate cel mai frecvent la tăiere. Acestea nu conduc
la tratare termică în timpul procesului de prelucrare și sunt pur și simplu folosite pentru a arunca
materialul topit din zona prelucrată. Ele sunt utilizate la presiuni de aproximativ 10 bari. Gazele
inerte pot fi utilizate pentru aliajele care se oxidează cu ușurință, cum ar fi oțelul inoxidabil,
aluminiul sau titanul, și pentru a conferi o tăietură foarte lucioasă și curată. Uneori sunt
recomandate și gaze inerte pentru tăierea oțelului slab aliat, acolo unde marginile trebuie să fie
sudate prin metode laser. Aceasta reduce formarea stratului de oxid pe suprafața muchiei tăiate și
reduce riscul de porozitate în sudarea ulterioară.
Oxigenul este utilizat în principal pentru tăierea oțelurilor slab aliate din cauza reacției sale
rapide cu oțelul aflat la temperaturi înalte. Participarea acestuia în cadrul procesului se justifică
prin aceea că furnizează energie termică suplimentară prin interacțiunea cu kerf.
Valori tipice ale lui kerf pentru laserele 𝐶𝑂2 și Nd: YAG, alimentat cu gaz inert variază în
intervalul 0,5 ÷ 1,0 [mm]. Aceste date au o importanță tehnologică mare deoarece determină raza
internă minimă care poate fi obținută la tăiere.

Figura 38 Tăierea cu laser asistată cu jet de gaz [24]

22
 Figura 39 Grafic privind necesarul de putere și temperatură pentru prelucrari laser [2]

Tăierea metalelor și
nemetalelor
Microgaurirea
metalelor și
nemetalelor
Gravarea materiaelor
ceramice
Preocese de prelucrare
laser
Marcarea

Teșirea și finisarea
pieselor

Îndepartarea filmelor
subțiri (semiconductori)
Preocese de prelucrare
laser
Sudarea metalelor și a
Sereolitografia laser
materialelor ceramice
Îmbinări
Sinerizare selectivă cu
Construcție aditivă
laser

Revenire Fuziune laser selectivă

Tratamente termice sub
punctul de fuziune
Durificare superficială

Figura 40 Clasificare principalelor procese care folosesc laserul în prelucrare[2]

23
Laserul și siguranța în exploatare [2]
Limita admisibilă de emisie (Accessible Emission Limit-AEL)= nivelul maxim permis
de emisii într-o anumită clasă.
AEL este determinată ca produs dintre expunerea maximă admisibilă (MPE) înmulțit cu
un factor denumit apertura limită-LA. LA este dependentă de valoarea lungimii de undă a
laserului raportată la pupilă.

AEL = MPE × aria lui LA

Maximum Permissible Exposure (MPE): Nivelul de radiații laser la care o persoană
neprotejată poate fi expusă fără modificări biologice negative ale ochiului sau ale pielii.

Tipuri de laser Tipul de emisie MPE ochi MPE piele

2 2
Excimeri PW 30 J/m 30 J/m
2 4 2
He-ne CW (t > 2.25 s) 25 W/m 3x10 J/m
2 2
Nd:YAG PW (t > 1 ms) 0,5 J/m 9870 J/m
2 2
CO2 CW (t>10s) 1000 W/m 1000 W/m

Tabelul 5 Valori ale lui MPE pentru diferite tipuri de surse laser [2]

Aperturile limită (LA) depind de factori precum lungimea de undă a laserului și se bazează
pe factori fizici, cum ar fi dimensiunea pupilei complet dilatate (7 [mm]) și spotul fasciculului (1
[mm]).

DNRO –Distanță Nominală cu Risc de Orbire (Nominal Ocular Hazard Distance

NOHD) = distanța de-a lungul axei fasciculului fără obstacole de la o sursă laser, capăt de fibră
sau un conector la ochiul uman, dincolo de care radiația sau expunerea radiantă nu este se așteaptă
să depășească limitele maxime admise aplicabile.) pe cornee și pe piele.
Prin urmare, fasciculul laser poate fi considerat periculos dacă operatorul este mai aproape
de sursă față de DNRO. Această distanță poate fi foarte lungă pentru clasa 3B și 4. Prin urmare,
este necesar să întrerupeți fasciculul la capătul sistemului optic.
Când privim fasciculul cu un sistem optic (ochelari de protecție, lentile de contact ...), este
necesar să se ia în considerare concentrația posibilă a fasciculului și, prin urmare, creșterea riscului
și scăderea valorii DNRO.

1 4 ∙ 𝑃0
𝐷𝑁𝑅𝑂 = √ − (2𝑅𝑚𝑖𝑛 )2
𝜃 𝜋 ∙ 𝑀𝑃𝐸

24
 Unde:

• 𝜃 = 𝑠𝑒𝑚𝑖𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙 𝑑𝑒 𝑑𝑖𝑣𝑒𝑟𝑔𝑒𝑛ță al faciculului;

• 𝑃0 = 𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑙𝑎𝑠𝑒𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖;

• 𝑅𝑚𝑖𝑛 = 𝑟𝑎𝑧𝑎 𝑚𝑖𝑚𝑖𝑚ă 𝑎 𝑓𝑎𝑠𝑐𝑖𝑐𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎𝑠𝑒𝑟.

Clase de risc [25]

Clasa 1M
Sigură pentru ochi neprotejați în condiții previzibile de operare, dar pot fi periculoase dacă
utilizatorul priveşte fasciculul laser prin dispozitive optice (lupe sau telescoape).

Clasa 2
Produse laser care emit radiații vizibile și sunt sigure pentru expuneri de moment, chiar și
atunci când se utilizează instrumente optice, dar pot fi periculoase atunci când se privește direct în
fascicul. Produsele laser de clasa 2 nu sunt automat sigure pentru ochi, dar se presupune că se
obține o protecție adecvată prin reacțiile normale de respingere, inclusiv mișcarea capului și
reflexul de clipire.

Clasa 2M
Produse laser care emit fascicule laser și sunt sigure numai pentru expuneri pe termen scurt
cu ochiul neprotejat; pot apărea leziuni oculare în cazul expunerilor prin lupe sau telescoape.
Protejarea ochilor se face prin reacții de respingere, inclusiv reflexul de clipire.

Clasa 3R
Privirea directă în fascicul poate fi periculoasă, dar riscul practic de rănire este relativ redus
în majoritatea cazurilor de expunere scurtă și accidentală; totuși, poate foarte periculoasă în cazul
utilizării improprii de către persoane neinstruite. Riscul este limitat ca urmare a comportamentului
natural de respingere în cazul expunerii la lumină strălucitoare, în cazul radiațiilor vizibile, și prin
reflexe naturale la încălzirea corneei, în cazul radiațiilor infraroșii îndepărtate. Laserele din clasa
3R se utilizează fără protecţie numai atunci când privirea directă în fascicul este puțin probabilă.
Privirea fasciculelor produselor laser din clasele 2, 2M sau din clasa 3R cu fascicul vizibil
poate provoca orbire și menținerea imaginii pe retină, în special în lumină ambiantă redusă. Aceasta
poate avea implicații indirecte asupra sănătății generale, care apar ca urmare a afectării temporare
a vederii sau a reacțiilor de surprindere. Perturbarea vederii poate foarte periculoasă atunci când se
execută operațiuni riscante, precum operarea unor utilaje, lucrul la înălțime, lucrul cu curent
electric de înaltă tensiune sau conducerea de autovehicule.

25
 Clasa 3B
Este periculoasă pentru ochi dacă aceștia sunt expuși la fasciculul direct în interiorul
distanței nominale de risc pentru ochi (DNRO –Distanță Nominală cu Risc de Orbire). Privirea
reflexiilor difuze este în general sigură, cu condiția ca ochiul să se află la o distanță de cel puțin 13
[cm] de suprafața de difuzare, iar durata de expunere să fie mai mică de 10 s. Laserele de clasa 3B
care se apropie de limita superioară a clasei pot produce leziuni minore ale pielii sau pot provoca
aprinderea materialelor inflamabile.

Clasa 4
Produse laser în cazul cărora privirea directă și expunerea pielii este periculoasă atunci când
are loc în interiorul distanței de risc și în cazul cărora și privirea reflexiilor difuze poate fi
periculoasă. Aceste lasere mai prezintă adesea și pericol de incendiu.
Pentru fiecare sistem laser din clasa 4 instalat se face o evaluare prealabilă a riscului, prin
care să se determine măsurile de protecție necesare pentru operarea în condiții de siguranță,
conform CETAL (Center For Advanced Laser Technologies).
Prezentarea materialelor de protecţie laser
1. Ochelari de protecţie laser;
2. Panouri de protecţie;
3. Indicatoare, semne de avertizare;

Figura 41 Pată permanentă pe retină produsă Figura 42 Rană produsă de laser clasa 4,
de laser clasa 4, putere 1 w, 445 nm [26]. putere 800 mW 445 nm [27]

26
Norme de protecție a muncii [25]
Radiaţia LASER face parte din categoria de risc a radiaţiilor neionizante.
Există o probabilitate redusă de rănire, însă rănile provocate de radiaţia optică intensă pot fi grave
şi cu consecinţe ireversibile.

Riscuri directe:
 Orbire temporară sau permanentă prin expunere la intensitate luminoasă vizibilă şi
invizibilă;
 Arsura directă prin expunerea la radiaţie laser intensă;
 Leziuni cutanate la expunere prelungită la radiaţie UV (în cazul laserilor UV);
 Expunere prelungită la radiaţie X (în cazul generării de radiaţie X);

Riscuri indirecte:
 Risc de incendiu prin expunerea materialelor inflamabile;
 Emisie de substanţe toxice, substanţe cancerigene, nanoparticule etc. în timpul
experimentelor cu laser;
 Risc de electrocutare datorită surselor de alimentare a laserilor;
 Risc asociat radiaţiilor ionizante în cazul laserilor de foarte mare putere în experimente de
producere de particule accelerate (electroni, protoni).
 În cadrul întreprindrilor și/sau a spațiilor de lucru unde există echipamente generatorea de
radiții laser, este obligatorie dotarea acestora cu indicatoare speciale carea prevăd
următoarele indicații:
1) Accesul interzis personalului neautorizat (fig. 43a);
2) Zonă controlată pentru utiliare laser (fig. 43b);
3) Purtați ochelari de protecție în timpul utilizării laserului (fig. 43c).

Figura 43 Indicatoare Risc Laser [25]

27
Bibliografie:
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Laser, 11.11.2017;
2. Gatto Andrea, Elena Bassoli, Curs Additive manufacturing, Iatalia, Modena, 2016;
3. https://www.dataray.com/blog-m2-high-order-modes.html, 12.11.2017;
4. http://www.xtlaser.com/co2-laser-work/, 13.11.2017;
5. http://eom.umicore.com/en/optical-coatings/products?application[]=7291&col-sort=metal-asc,
13.11.2017;
6. https://learn.adafruit.com/all-about-laser-cutters/settings, 13.11.2017;
7. http://www.dj-laser.com/,13.11.2017;
8. http://www.ipgphotonics.com/, 14.11.2017;
9. Catherine Wandera, „Fiber lasers in cutting Material Procesing”, 2016,
https://www.intechopen.com/, 14.11.2017;
10. http://www.ipgphotonics.com/, 14.11.2017;
11. http://www.aml.engineering.columbia.edu/ntm/level2/ch02/html/l2c02s04.html, 21.10.1017;
12. http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/optmod/lassol.html, 21.10.1017;
13. https://www.bell-labs.com/explore/stories-changed-world/inventing-laser, 21.10.1017;
14. https://www.researchgate.net/figure/231009441_fig1_Figure-1-Wavelengths-of-common-
medical-lasers-courtesy-of-Dr-Albert-Poet-Shore-Laser, 14.11.2017;
15. https://mertky23.wordpress.com/, 14.11.2017;
16. https://www.or-laser.com/en/news/laser-cladding-with-powder-the-relationship-between-
particle-size-and-process-efficiency/, 15.11.2017;
17. https://cdn.intechopen.com/pdfs-wm/31438.pdf, 15.11.2017;
18. http://www.thefabricator.com/article/automationrobotics/taking-advantage-of-laser-welding,
15.11.2017;
19. http://www.mdpi.com/1996-1944/7/3/1590/htm, 15.11.2017;
20. http://www.industrial-lasers.com/articles/print/volume-26/issue-5/features/laser-metal-cutting-
with-tailored-beam-patterns.html, 15.11.2017;
21. http://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S002627140000250X, 15.11.2017;
22. http://www.industrial-lasers.com/articles/print/volume-27/issue-1/features/drilling-with-fiber-
lasers.html, 15.11.2017;
23. http://www.thefabricator.com/article/laserwelding/laser-welding-basics, 16.11.2017;
24. http://aml.engineering.columbia.edu/ntm/level1/ch03/html/l1c03s05.html, 16.11.2017;
25. http://cetal.inflpr.ro/, 16.11.2017;
26. http://www.megagreen.co.uk, 16.11.2017;
27. http://www.laserpointersafety.com/news/news/nonaviation-
incidents_files/a6392218b70b40d2334943c4fc97e677-206.php#on, 16.11.2017;

28