PLANTELE MEDICINALE SI

AROMATICE
-COADA SORICELULUI-
 IMPORTANTA PLANTELOR MEDICINALE

Din cele mai vechi timpuri si pana astazi,mestesugul vindecarii

suferintelor umane nu s-a putut desparti de plantele medicinale. Pana in urma cu
un veac, aproape toate ‘leacurile’ folosite de om erau de origine vegetala.
Treptat, “sita stiintei” a separate ce este folositor si ce nu din cunostiintele
medicinii populare.
Vechile civilizatii umane si-au adus, fiecare, contributia la cunoasterea si
utilizarea unui numar tot mai mare de plante medicinale. Numerosi invatati
antici si din evul mediu au cunoscut si au consemnat in scrierile lor insusirile
medicinale si modul de utilizare a numeroase plante.
In zilele noastre, pe glob, circa jumatate din produsele farmaceutice au la
baza plante medicinale sau au in compozitia lor principii active extrase din
plante( alcaloizi, glicozizi, uleiuri volatile,etc.), fiind folosite in tratamentul unor
boli grave de inima,stomac,etc. La aceasta se adauga produsele utilizate la
prepararea ceaiurilor si in diverse industrii (alimentara,parfumerie,cosmetica).
Se apreciaza ca la scara mondiala, se folosesc astazi in fitoterapia populara si
“culta” circa 20000 specii de plante medicinale si aromatice, din care cele mai
utilizate sunt circa 300 de plante.
In toata lumea, imbogatirea sortimentului de plante medicinale si
aromatice si diversificarea utilizarii lor este in plin avant.
Preocuparea privind valorificarea plantelor medicinale si a romatice din tara
noastra a capatat un suport stiintific recunoscut inca de la inceputul acestui
secol.
Merita mentionat faptul ca prima statiune experimentala din lume
specializata in studiul plantelor medicinale a fost infiintata la Cluj, in anii 1904,
punandu-se astfel bazele cercetarii experimentale in domeniul plantelor
medicinale si aromatice din flora noastra. Botanisti, biologi, agronomi,
farmacisti si medici de prestigiu din tara noastra si-au legat numele de
cunoasterea si valorificarea plantelor medicinale si aromatice.
Avand conditii foarte variate de sol sic lima, tara noastra are o flora
diversificata si bogata. Din zona de stepa pana in cea montana se intalnesc
felurite specii ierboase si lemnoase, plante care cresc spontan si un numar
insemnat de plante cultivate. In scop medicinal si aromatic,pentru nevoile
interne si pentru export, in tara noastra se recolteaza systematic, in present, peste
150 de specii de plante.
In Romania se cultiva peste 50 de specii de plante in scop medicinal si
aromatic, cu tendinta de crestere, pe masura sporirii solicitarilor din partea
industriei chimico-farmaceutice, a altor beneficiari interni si a posibilitatilor de
stimulare si de valorificare tot mai eficienta a acestor produse la export.

2
 RECOLTAREA, USCAREA SI CONSERVAREA PLANTELOR
MEDICINALE SI AROMATICE

Deoarece la baza eficientei terapeutice a plantelor medicinale sta relatia

dialectica substanta aciva- actiune farmacodinamica, de prima importanta este
calitatea materiei prime.
Primul element pentru obtinerea unei materii prime de buna calitate il
constituie cunoasterea organului de planta cu continutul cel mai ridicat in
substante active( radacini, rizomi, parti aeriene, scoarta, flori, Frunze, fructe,
seminte).
Al doilea element important, legat tot de continutul in substante active,
este momentul optim de recoltare pe care le prezentam in urmatorul tabel:

Tabelul 1

Momentele prielnice pentru recoltarea materiei prime vegetale la

plantele medicinale si aromatice

Partea care se recolteaza Perioada recoltarii

Organelle subterane: -perioada se repaus din primavera si

-frunzele toamna
-iarba -de la aparitie pana la inflorirea
Florile si inflorescentele plantelor
Fructele si semintele -la inceputul inforitului
-de la inceputul pana in toiul infloritului
-aproape de maturitate deplina(la cele
care se scutura) sau la maturitate( la cele
care nu se scutura)

Tot in legatura cu acest factor sunt si perioada de zi si conditiile

meteorologice cand se face recoltarea. In general, plantele medicinale se
recolteaza pet imp uscat, dimineata, dupa ce roua s-a evaporat sau dupa amiaza,
pana la apusul soarelui. Plantele continand uleiuri volatile se vor recolta, in
special, pe timp noros sau dimineata, inainte de rasaritul soarelui.
Radacinile (Radix), rizomii (Rhizoma), bulbii (Bulbus) si tuberculii
(Tubera), cu alte cuvinte partile subterane ale plantelor,se recolteaza primavera
timpuriu, inainte de formarea mugurilor sau a partilor aeriene ale plantei sau
toamna tarziu dupa ofilirea partilor aeriene.
Partile aeriene (Herba) ale plantei, impropriu numite “iarba” prin
vulgarizarea termenului latin ‘herba’ se recolteaza, de obicei, cu putin inainte de

3
imflorirea completa sau in timpul infloririi. Recoltarea se face manual, cu
foarfeca sau cu secera, in nici un caz prin smulgere.
Mugurii foliari ( Gemmae sau Turiones) se recolteaza primavera devreme,
inainte de desfacerea lor. Se recomanda ca mugurii sa se recolteze in parchetele
de exploatare forestiera.
Scoarta sau coaja (Cortex) tulpinilor, ramurilor sau radacinilor se
recolteaza, in special, primavera, la inceputul vegetatiei, cand se desprinde mult
mai usor.
Frunzele ( Folium) se recolteaza dupa ce au ajuns la maximum de
dezvoltare, manual dar nu prin strujire pentru a nu se zdrobi, marind astfel
suprafata de contact cu aerul si pentru a nu se distruge celulele ce contin uleiuri
volatile.
Recoltarea florilor(Flores) pentru unele specii se recomanda sa se faca in
boboc, iar pentru altele la inceputul infloririi sau in timpul infloririi,inainte de
inflorire.
Fructele (Fructus) se recolteaza unele in parga (macese), cand contin
maximum de vitamine, iar altele cand au ajuns la coacere (afine,ienupere).
Semintele (Semen) se recolteaza cu putin inainte de completa maturitate,
apoi se intend imediat pentru uscare in straturi subtiri.

Uscarea. Inainte de uscare se va proceda la o conditionare a partilor de planta,

intelegand prin aceasta indepartarea corpurilor straine, a partilor din planta care
nu sunt indicate, partile alterate sau atacate de insecte.
La materia prima care nu se prelucreaza imediat dupa recoltare se face
uscarea pe cale naturala la soare sau la umbra..In tabelul urmator sunt prezentate
cantitatile si durata uscarii la umbra a materiei prime:
Tabelul 2

Cantitatea de produs la m² si durata uscarii la umbra a plantelor medicinale si aromatice

Cantitatea Data uscarii(zile):

Produsul de uscat (kg/m²)
vara Primavara sau
toamna
Flori 0,25-0,50 3-8 8-14
Frunze si ierburi subtiri 0,50-1,0 3-8 10-14
Frunze si ierburi groase 0,50-1,0 10-14 12-21
Radacini subtiri 1-2 14-21 21-31
Radacini groase 1-2 30-35 35-60

4
 In timpul uscarii produsul se intoarce, pentru a evita decolorarea,
incingerea si deprecierea calitatii.
Uscarea artificiala se face la diferite temperaturi in functie de produs si
compusii active, fapt care va fi evidentiat la fiecare planta in parte. Temperatura
si conditiile de uscare influenteaza puternic continutul in principii active.
Dupa uscare produsul se sorteaza pe calitati, se ambaleaza, se eticheteaza
si se pastreaza pana la livrare.

SITUATIA PLANTELOR MEDICINALE IN ROMANIA

Suprafetele cultivate cu plante medicinale si aromatice au inceput sa ia

amploare si in tara noastra. Astfel de la 1,4 mii ha in 1950 in Romania, s-a ajuns
la 4,2 mii ha in anul 2000. Productia de plante medicinale si a crescut de la 0,4
mii tone la cca 1,4 mii tone.
Cea mai mare suprafata alocata plantelor medicinale si aromatice precum
sic ea mai ridicata productie s-a inregistrat in anul 1989 cand suprafata a fost de
41,6 mii ha, iar productia de 33,3 mii tone.
Cerintele crescande de materie prima vegetala pentru indistria chimico –
farmaceutica, care s-a dezvoltat mult in zilele noastre, a condus la marirea
suprafetelor cu plante medicinale cultivate si la largirea sortimentului acestora.
Dupa 1990 atat suprafetele cat si productiile au scazut considerabil, mult
sub limita posibilitatilor de valorificare a potentialului productive din tara
noastra.
Totusi comparative cu alte plante agricole, plantele medicinale se cultiva
pe suprafete destul de mici. Importanta acestor plante nu trebuie insa apreciata
in functie de suprafetele pe care se cultiva, ci prin valoarea lor specifica, prin
dozele de medicamente ce se obtine pe unitatea de suprafata.
In anul 2003 suprafetele cultivate cu plante medicinale au cunoscut o
crestere semnificative ajungandu-se la aproximativ 12,2 mii de hectare de astfel
de culture si o productie de 10 mii de tone.

5
 COADA SORICELULUI - Achillea millefolium L.

Engleza – yarrow, milfoil ; Franceza – millefeuille , saigne nez; Germana –

Schafgarbe; Italiana – millefoglio.

Regn: Plantae
Încrengătură: Magnoliophyta Produsul brut:
Clasă: Magnoliopsida
Ordin: Asterales Flos millefolii

Familie: Asteraceae Herba millefolii

Gen: Achillea
Specie: A. millefolium

6
Denumire populara: bradetel, iarba oii, iarba soricelului, iarba stranutatoare,
prisnel, sorocina, tata forcotecii.

Descriere.
Specie perena, ierboasa, cu rizomi subterani stoloniferi, taratori, dion care
apare, anual, o tulpina aeriana ramificate, inalta de pana la 80 cm. Tulpinile
aeriene sunt de doua tipuri: sterile, scurte care poarta numai frunze si florifere,
mai lungi si mai groase, paroase, ramificate catre varf, terminate cu
inflorescente. Frunzele sunt alterne, lanceolate, cele bazale lungi de pana la 30
cm si late de pana la 8 cm, iar cele tulpinale, 2-5 ori penat-sectate si cu lungimea
de circa 8 cm. Pe fata inferioara au vezicule cu ulei eteric. Inflorescenta este un
corimb compus alcatuit din numeroase antodii lungi de 4-6 mm, fiecare antodiu
avand 5-6 flori alb-murdar, roze sau rar alb-galbui. Inflorirea are loc din luna
mai pana in octombrie.Fructul este o achena.

Raspandire.si conditii de crestere si dezvoltare a plantei

Specia este foarte frecventa in toata tara, pe toate formele de relief pana la
altitudinea de 1.000 m, prin fanete, pasuni, livezi, margini de drumuri si ogoane,
de-a lungul cailor ferate, rape, locuri uscate, poieni si margini de padure.
Este o specie termofila,cu o buna dezvoltare in zonele sudice (Campia
Munteniei, Olteniei, Burnasului), este rezistenta la temperaturile joase din
timpul iernii precum si la cele ridicate din timpul verii. Temperatura ridicata
influenteaza pozitiv acumularea principiilor active.Are pretentii moderate la apa,
fara exces in sol. In conditii de clima calda si umeda acumuleaza cantitati mari
de azulene, mai mari decat in zonele secetoase. Este pretentioasa la lumina pe
intreaga perioada de vegetatie, dar mai ales in timpul infloritului, lumina
stmuland acumularea uleiului volatile si a proazulenelor. Tipul de sol
influenteaza cresterea si dezvoltarea plantei, coada soricelului preferand solul
luto- nisipoase, pe cele cu textura mijlocie si pe cele nisipoase.

Confuzii
Se poate confunda cu alte specii de Achilea ( A.Collina Seker, A.
pannonica Scheela, A. critmifolia Wetk.- in zona Montana) care sunt tot
medicinale,deci nu prezinta un pericol.

Date tehnologice

 O cultura rezista 4-5 ani.

 Epoca de semanat: lunile august- septembrie
 Distante de semanat: randuri in benzi la 45-15-45 cm

7
  Adancimea de semanat: 0,5 cm
 Cantitatea de samanta necesara: 6 kg/ha.
 Productia : 8-12 tone/ha herba proaspata
1,5- 2,2 tone/ha herba uscata

Organe utilizate : Flores et herba Millefolii – flori si partea aeriana

nelignificata.

Semanatul
Se face in teren bine manuntit si nivelat in lunile august –
septembrie sau in pragul iernii, realizandu-se densitatea de 12-16 plante la
m². Se seamana cu semanatori universale, adaptate pentru seminte mici, la 45
cm intre randuri si la o adancime de 0,5 cm, folosindu-se cca 6 kg/ha.

Lucrarile de ingrijire
Se mentine solul curat de buruieni si afanat, prin prasile si pliviri de
cate ori este nevoie. Cand plantele au 5-8 cm, se face rarirea la 12-15 cm pe
rand, pentru a realize densitatea amintita.

Recoltarea
Plantele se taie la 20 cm deasupra solului, in timpul infloririi (lunile
mai-iunie, august-septembrie), pe vreme insorita evitandu-se partile
lignificate ale tulpinii. Uscarea naturala se face la umbra, iar cea artificiala nu
trebuie sa depaseasca 35º C. Randamentul la uscare este de 4-5:1 la partea
aeriana si de 3-5:1 la inflorescente. Dupa uscare, produsul pastreaza un miros
placut, gust sarat, astringent si putin amar.

Productia
In fiecare an, la prima recoltare se obtin 600-700 kg/ha
inflorescente uscate, iar la a doua recoltare 300 -350 kg/ha inflorescente
uscate.

Continutul chimic

 Ulei volatil ( 0,2 – 0,5 % in herba si 0,5 -0,8 % in flori) bogat in

azulene ( in special chamazulena), si alti compusi odoranti: cineol (10% din
total), sabinen, camfen, pinen, cariofilen, mircen, limonene, geraniol,
linaloon, borneol si proazulene ( M1,M2,C, achilina);
 Flavonoide (cosmosina, apigenina, luteolina);
 Taninuri (3%), glicoalcaloizi (achilenina, moscatina);
 Sescviterpene amare, esteri ai acidului izovalerianic;
 Acizi organici (formici, butirici, cafeic, izovalerianic);

8
  Acizi grasi ( oleic, palmitic, linoleic, miristic);
 Rasini cu hidrocarburi alifatice (heptadecan, pentadecan);
 Saponine hemolizante, coline, substante cu actiune antibiotica;
 Saruri minerale: fosfati, cloruri, ioni de K, Fe, Mg, Mn, Zn, Si.

Proprietati terapeuntice

 Stomahice, gastrice, hepatice, anticolitice, astringente, tonic-amare,

carminative, coleretice, stimulatoare ale digestiei, usor laxative,
antihemoragice, vermifuge;
 Hipotensive, antispastice ale sistemului vascular, hemostatice;
 Diuretice, antialergice, antipiretice, anticonvulsive;
 Vulnerare, antiinflamatoare, epitelizante, calmante;

Actiuni specifice

 Afectiuni digestive: hiperacididate gastrica, ulcer gastric si

duodenal, diaree, colite enterocolite, tumori hepatice, malaria, hemoragii
stomacale, stimularea secretiei bikei si drenarea ritmica, hemoroizi, viermi
intestinali, anorexie la covalescenti;
 Afectiuni cardiace: reglarea circulatiei sanguine cu temperature
afluxului sanguine spre creier, hipertensiune, reduce durata de coagulare a
sangelui;
 Accese de sughit, diplazie, tuse, astm bronsic, alergii, ameteli;
 Afectiuni renale si ale vezicii urinare,infectii genitale;
 Dureri reumatice si ale bratelor, amorteala palmelor;
 Hemoragii nazale, afte, lacrimarea ochilor, dureri in urechi;
 Afectiuni dermatice: varice, ulcer varicose, fisuri ale sanului,
crapaturi ale picioarelor, rani greu vindecabile, dermatite.

Forme de utilizare:
Uz intern

 Infuzie: din 1 lingura planta uscata si maruntita la 250 ml apa

fierbinte; se infuzeaza acoperit 10 minute, se strecoara si se bea caldut pentru
tuse, tonifierea organismului si ca antispasmodic.
 Decoct din 10 g planta uscata la 1 litru apa; se fierbe pana apa
scade la jumatate si se consuma cate 3 cani pe zi pentru diaree, colici
abdominali si ulcer;

9
  Decoct din amestec, in parti egale, de coada soricelului cu
sunatoare din care se ia 1 lingura la 250 ml apa; se fierbe 30 de minute, se
infuzeaza 15-20 minute acoperit, se strecoara si se bea cate o can ape zi,
dimineata, la 20 de minute dupa micul dejun, timp de 4 saptamani, avand
efecte in tratarea bolilor de nervi, a durerilor reumatice, dureri de stomac
provocate de hemoroizi si viermi intestinali, dureri de cap, bronhiilor si
plamanilor;
 Tinctura din herba de coada soricelului in alcool de 40º, consumata
cate 20-30 picaturi de 3 ori pe zi, contra secretiei mucoasei gatului, piptului si
a indigestiei;
 Suc proaspat obtinut prin presarea plantei proaspete si consumat in
cura de primavara ( 30g suc pe zi consumat in reprize sau in 2-3 lingurite puse
in supe de pasare);
 Suc proaspat de coada soricelului amestecat cu o cantitate egala de
suc de urzica vie care se bea in 2 reprize pe zi, la interval de o ora, in
combaterea hemoragiilor interne.

Un extern

 Infuzie dublu concentrate pentru tratarea ranilor vechi si infectate

 Baile locale din 2-3 pumni de herba uscata pusi in cada de baie
pentru copii slabiti, batrani si bolnavi de reumatism si guta;
 Infuzie din amestec cu scoarta de crusin si rizomi de pir pentru
spalaturi vaginale, cu efecte in afectiunile cornice;
 Inhalatii aplicate in cazul afectiunilor respiratorii;
 Suc proaspat aplicat direct pe rani,fisuri, crapaturi

Reactii adverse

In caz de folosinta indelungata sau a unor cantitati mari, achileina

hidrolizeaza, enximatic, in ulei volatile si acid cianhidric care produce fenomene
toxice manifestate prin stari de apatie si crampe. Intoxicatia se combate cu
vomitive si laxative, sub observatie medicala. De asemenea nu se recomanda
aplicarea sucului pe rani proaspete datorita iritatiilor ce le produce.

10
 Uite ici, uite colea-
Panglici mii de catifea,
Moi la pipait si verzi,
Cu mirozna de scoverzi.
Cite-s? Nici nu mai socot
Mi-au umplut imasul tot.
Iar din fiecare tufa
Iese cite-un tir cu scufa,
Iar pe scufa, pe scufita-
Cite-o giza gizulita.
Iarba mindra, floare deasa
Miine vin in deal la coasa.
Un nepot intreaba :-ce-i?
-niste cozi de soricei....
-care cozi? De unde cozi?
Printre pir si golomozi?
Na, ca ma facut sa rid
Vorba nepotelului.
Asta-i bre, numaidecit
Coada-soricelului.

11
 BIBLIOGRAFIE

1. Bojor O., Alexan M. – Plantele medicinale si aromatice de la A la Z,

Editura Reecop, Bucuresti, 1982
2. Imbrea F., Botos L. - Indrumator plante narcotice, aromatice si
medicinale, Editura Eurobit, Timisoara, 2005
3. Munteanu S. – Cultura plantelor medicinale si aromatice, Editura Dacia
4. Dr. G.Rácz, Dr. A.Laza, Dr. E.Coiciu- plante medicinale si aromatice,
Editura Ceres.
5. Robu T., Milica C.- Plante medicinale autohtone,Institutul European ,
2004
6. *** Curs de plante medicinale si aromatice
7. *** http://www.salvaeco.org/plmed/page/coada_soricelului.php
8. *** http://www.gradina-
online.ro/COADA_SORICELULUI_Achillea_millefolium_A3621.html
9. *** http://ro.wikipedia.org/wiki/Coada_%C5%9Foricelului
10. *** http://www.sanatateata.com/plante/coada-soricelului.htm

12
ANEXE

13
14
15