H. Di.

SIRUP1,1

L ANUAR DE CULTURA ARMEANA

BUCURE$T1- 1941

www.dacoromanica.ro
 H. DJ. SIRUNI

i
ANUARUL CULTURII ARMENE

-19 41-
BUCURE$T1

www.dacoromanica.ro
TIPOGRAFIA CARPATI"
P. BARSULESCU
Bucuresti I. Strada Academiei Nr 2
Telefon 5-89-95

www.dacoromanica.ro
 V
MENIREA NOASTRA

0 SCRISOARE
Domnule Conductor,
Am onoarea a Vä prezenta aceste umile lucräri ale
mele ca un semn de omagiu si devotament din partea unui
modest intelectual armean, fiu al unui popor care s'a tru-
dit si jertfit pentru credinta sa crestinä si idealurile cele
mai inalte In decursul atätor secole, popor ai cärui fii, pri-
begiti din propria lor patrie, au gäsit acum seapte veacuri
cea mai fräteasca primire pe pämäntul romänesc.
Modestele lucrAri ce imi permit a Vi le prezenta sunt
totodatä prinosul sentimentelor de recunogtintl ale unui
fiu al tärii care a crezut ca o sfinta datorie a sa de a
aduce modesta sa contributie pentru lämurirea unor faze

www.dacoromanica.ro
IV
ale istoriei TArilor RomAne$ti din izvoare pan& In prezent
necunoscute si de a cerceta legAturile suflete$ti ale ambe-
lor popoare, de comunä origina. tracia. $i secular& convie-
tuire, pentru cunoa$terea, aprecierea $i iubirea reciproca..
Primiti, Va. rog, Domnule Conducg.tor, asigurarea sen-
timentelor mele de aclama. recunoointA $i netärmurit de
votament.
H. DJ. SIRUNI
Bucure$ti, 15 Martie 1941.

Prwdintia Consiliului de Miniftri

Cahlnetul Primului Ministril

Stimate Domnule Siruni,

Am onoarea a va. Incunostiinta, cl Domnul General
Antonescu a primit lucrArile trimise de Dvs. pe care le.a
gAsit deosebit de interesante $i pentru cari v& multumeste.
Primiti, vá rog, asigurarea distinsei mele conside-
ratiuni.
Director de Cabinet,
Lt. Col. M. ELEFTERESCU
Bucure$ti, 18 Martie 1941.

www.dacoromanica.ro
 IN MEMORIA
LUI N1COLAE IORGA
Marelui prieten al culturii armene
PELL roliliel" x ivil;Pc41) A),;Plal

www.dacoromanica.ro
 1.00.111111.

..siumaxammummoru

N. IORGA, CA PRIETEN AL ARMENILOR

O DATORIE
Revista de culturä ,Anig, care indeplineste de ativa
ani un rost de informatiune atat de folositor asupra tre-
cutului si a artei armenesti, Imi cere cateva randuri pentru
volumul de ornagiu Inchinat memoriei lui N. Iorga.
Nu pot spune altceva deck a acest omagiu este fi-
resc pentru ca, In nemärginita-i activitate istoria, N. Iorga
s'a ocupat, gi nu numai odatä, de istoria Armenilor, de arta
lor, de rostul lor In comertul acestor pärti ale lumei i de
influenta artei lor asupra artei moldovenesti. El a fost me-
ren un Intelegkor prieten al culturei armenesti i al ne-
voiei ca ea sä fie cunoscutä In cercuri at mai largi.
Publiand acest volum omagial cu un cuprins atat de
bogat, revista Ani' Igi indeplineste, cu un ceas mai de
vreme, datoria de recunostintä cätre dispärutul mare isto-
ric. Pilda sa ar trebui urmatà si de alte reviste.
26 August 1941. General R. ROSETTI
Ministru culturii nationale, al cultelor gi artelor

www.dacoromanica.ro
 PENTRU UN PRIETEN
Inchinati acest numar al revistei memoriei, cu
cat vremea va trece, cu atat mai slavitä, a lui Nic. Iorga.
Nici ca se putea din partea Dv. un omagiu mai deplin cu-
venit si mai mult datorit, ca acesta. Caci n'a fost si nici
nu va mai fi, poate, printre Romani, un al doilea tnvatat,
care sa se consacre cu mai multa iubire $i cu mai mare
interes studiului trecutului poporului armenesc ca Nic.
Iorga, cautand sa faca cat mai cunoscut si apreciat acest
trecut, nu numai prin scrieri istorice generale, de sinteza,
ci si prin studii speciale, personale si originale, asupra re-
latiilor de tot felul dintre Romani si Armeni. Iar aceasta
cu sincera simpatie si profunda tntelegere pentru Insusirile
ca si pentru nenorocirile neamului Dv. simpatie 5i trite-
legere ce se vadesc pe toate paginele pretioaselor sale pu-
blicatiuni privitoare la acest neam.
A. LAPEDATU
Secretar general
al Academiei Romane
1 Septembrie 1941

www.dacoromanica.ro
 UN URJAS
Cate-va randuri cerute, despre N. Iorga, n'ar insemna,
cel mult, de cat o pioasä inchinare amintirii lui. A fost un
mucenic al muncii neodihnite ; prin moartea.i naprasnica
va ramâne un mucenic al neamului.
Ce a produs e de o vastitate, cum rar se intalneste in
cultura universalä. Se va pastra vesnic ca un far de orien-
tare in progresul culturii nationale.
Prin varietatea scrisului sly, prin bogatia si adanci-
mea gandurilor exprimate, prin insufletirea rascolita, in
deosebi prin dragoste de neam si tara manifestatá cu sin-
ceritate molipsitoare in intreaga-i activitate uimitoare, finta
lui se inaltä nu numai deasupra contemporanilor säi.
De la poezie la filosofie ; de la descifrarea inscriptiu-
nilor si documentelor uitate, la sinteza luminoasä a fapte-
lor ; de la Istoria neamului la cea universalä, nu e camp
cat de täinuit asupra cäruia spiritul &au patrunzator sä nu
fi adus o lamurire ori lumina valabila.
A fost un neobosit muncitor intelectual, ca si un pro-
povaduitor entusiast, un migälos rascolitor de date si fapte
dar si un constructor maestru de clädiri neperitoare.
S'a impus invatatilor din lumea intreaga ; n'a uitat
ins& sa. imprastie lumina care invie energia latent& in mul-
timea, mereu in asteptarea indeplinirii unei minuni aseme-
nea invierii lui Lazar.
Tot ce a infaptuit prin scris, ca o datorie nationalä
va fi adunat intr'o deosebitä incapere din Academia Ro-
mana. Va ramanea monumentul neperitor ce i se va ridica,
dar in acelas timp un izvor nesecat de indemn si avant
national pentru generatiile ce vor urma.
Prof. I. SIMIONESCIJ
Pre§edintele Academiei Romane
10 Septembrie 1941

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA 1 STUDIILE ARMENE
Cu Nicolae Iorga a dispirut $i un mare si adevärat
prieten al poporului armean. Nimeni n'a contribuit, la noi,
mai mult cleat dlnsul la cnnoasterea acestui vrednic po-
por, care a dat, din vechi timpuri, tärilor noastre o popu-
latie harnicä, credincioasä pämäntului ospitalier, care a
primit-o.
Una din träsäturile caracteristice ale personalitätii
marelui nostru invätat a fost multimea domeniilor pe care,
cu vasta comprehensiune a spiritului säu exceptional, lea
tmbrätisat in cercetärile sale. Pretutindeni, chiar acolo unde
terenul era mai dinainte bätätorit, el a §tiut s5, aducl mai
totdeauna o notä personalä. Noutatea venea din adänca
sa intuitie istorica, din inältimea filosoficä. de la care pri-
vea inamplärile lumii, dandu.le, de atätea ori, interpre-
tarea sa.
Principiul care a stä.panit mai mult cugetarea sa de
istoric a fost acea lärgire de orizont care face sä consideri
evenimentele unei regiuni in cadrul vast $i inevitabil al
vietii universale. Aceasta 1.a strAmutat pe istoric adesea
din hotarele timpului $i 1 ocului, 1.a fäcut EA urreäreastä,

www.dacoromanica.ro
 XI

la distante de veacuri, situatii analoage, sa descopere in-

structive similitudini si paralele istorice.
Ca istoric, Nicolae lorga n'a reprezentat, ca atatia
altii, o specialitate. Curiositatea sa universalä a mers ca-
tre tot ce putea oferi mintii sau inimii sale obiect de cer-
cetare.
Catre Armeni nu 1.a dus numai aceastä explicabilä
curiositate $tiintifica. 0 marturise$te Insusi, intr'o cente-
ring ce le-a Inchinat, acum cativa ani, la Paris.
Cruciatele au format inca din prima tinereta obiectul
cercetarilor lui N. Iorga. Teza sa de doctorat asupra lui
Philippe de Mézières a deschis seria acestor multiple cer-
cetäri, care i-au atras de atunci necontenit atentia, In do-
rinta de a lamuri mai bine atatea puncte obscure ale ace-
stui mare eveniment. Istoricul cruciatei a aflat, fireste, In
drumul slu pe Armeni, atat de sträns legati de aceasta pa-
trundere a Francezilor In Orient. S'ar putea crede prin
urmare ca. aceasta La trezit interesul pentru poporul ar-
mean. Dar n'a fost numai acest fapt.
Marea sa simpatie pentru eroicul popor, care a dat
Bizantului atätea stralucite figuri, Isi are Inceputul In anii
copilariei si adolescentii sale. Nascut In Botosani, unde
$i-a petrecut acei ani, istoricul de mai tarziu a aflat acolo
vechea si numeroasa colonie de Armeni, adevärata burghe-
zie a orasului pe care ei 1-au creiat. La cunoscut de aproa-
pe, a locuit cu dansii In aceiasi casa, a avut dintr'insii pe
Intaiul säu tovaras de jocuri, $i, mai tarziu, cativa colegi
la liceu. Cand, deci, documentele culese In agtea arhive
i-au descoperit vechile asezäri armenesti ale Moldovei sale,
rolul sä.0 insemnat In aceste pärti, din vremuri care trec
dincolo de Inceputurile tarii, toate vechile sale amintiri s'au
trezit. Sentimentul de miscata duiosie pentru viata micilor
popoare eroice, strivite de violentä, prin fatalitati istorice,
sentiment atat de puternic la dänsul, $i.a avut de sigur
partea sa, aläturi de amintirile de copil, and s'a Indemnat
a scrie despre poporul armean, a scoate la iveala pretioasa
lui contributie la civilizatia lumii.
A Inceput, fireste, cu cei mai de aproape, amintindu-i
de la primele sale publicatii privitoare la tinuturile noastre.
La 1914, cu prilejul donatiei Gr. Buiucliu, a publicat, la

www.dacoromanica.ro
 XII
Academia Romanä, primul sau studiu asupra lor: ,,Armenù
gi Romanii: o paralela istorica". Schitand intreaga istorie
a poporului armean, din cele mai vechi timpuri panä la
disparitia statului cilician, in a doua jumatate a veacului
al XIV-lea, a flä. in aceastä. lungä desvoltare istoricâ situatii
asemänätoare cu ale poporului nostru, determinate de ace-
leasi fatalitäti, impuse de alcatuirea geograficA i de veci-
nätäti politice.
Dar studiile lui Nicolae Iorga cu privire la trecutul
poporului armean au fost mai cu seamä numeroase dupa
räzboiul cel mare. Sacrificiile imense, impuse atator po-
poare, au fa.cut ca, la incheierea pacii ilusoriei paci care
a fost sä se inlature, in buná parte, nedreptatile gi su-
ferintele ce apäsau asupra multora, de veacuri. Printeo
noul fatalitate a imprejurarilor, soarta Armeniei ramanea
neschimbata. Istoricul a simtit atunci datoria de a face cu-
noscuta. in cercuri mai largi viata poporului napastuit, con-
-tributia lui mare la civilisatia omenirii, prin atatea creatii.
El a schitat cel dintai originea Armenilor din Moldova
si partea lor insemnatä la desvoltarea oraselor si targurilor
In care s'au asezat. Marele drum de comert, care lega, prin
Moldova, Galitia de Crimeia, i-a adus pe aceste meleaguri.
In conferinte, tinute cu diferite prilejuri, a schitat istoria
poporului armean in patria sa veche, apoi in cea nouä.
-(Cilicia), unde, dup.& veacuri de existentä, strabätutä de
nobile avanturi gi de mari catastrofe, i-a aruncat nävala
nimicitoare a Turcilor Selgiucizi gi politica mioapa a Bi-
zantului.
Creatia armeanä, in domeniul vietii spirituale, e pre-
zentata de asemenea, in lumina vie a cercetarilor stiintii.
Istoricul o urmareste gi dupa disparitia celui din urmä stat
-(din Cilicia), in ceia ce dansul numeste, atat de suggestiv,
a treia" gi a patra" Armenie (Crimea, Galitia-Moldova).
La Paris, unde se aflä o numeroasä gi activa colonie
armeanä, invatatul roman a tinut (1929), ca agreat al Sor-
bonnei, trei conferinte inchinate Armeniei Ciliciene. In
1930, apärea In capitala Frantei o expunere a istoriei Ar-
meniei mici, cum se numeste obisnuit statul armean din
.Cilicia.
Inainte de dAnsul, altii au mai expus faptele ce con-

www.dacoromanica.ro
 XIII
stitue istoria acestui stat. Cu felul sail de a intelege si ju-
deca evenimentele, de a le situe in cadrul vast al vremii,
Nicolae Iorga a $tiut sä. dea totusi o nouta.te expunerii
sale. Informatia-i bogatd asupra Orientului latin, scoasä din
präfuitele arhive ale trecutului. La dus asupra acelorasi
fapte la noui si interesante puncte de vedere. El scoate in
relief ceia ce cruciatele au dat statului armean de längä
Mediterana, nu numai politic el fiind o creatie a cru-
ciatei , dar si cultural. Astfel ajunge a schita interesanta
sintezà armeano.francezä., realizatä timp de peste douä
veacuri, In aceastä. regiune paltrunsá de continui influente
latine.
Arta, ca arhitectura in care Armenia a dat o creatie
proprie atilt de insemnatä, exerciand o influentä pe care
specialistii au aflat-o si in vechile noastre monumente reli-
gioase ; ca miniatura ce reprezintä, o culme a insusirilor spi-
ritului acestui popor, a fost lämuritä tot mai mult, prin
cercetärile acestui mare intelegätor al creatiei artistice.
Pentru toate acestea, disparitia neasteptatâ a lui Ni-
colae Iorga, in phial vigoare a cugetärii si puterii sale de
muncä, este o pierdere simtitä si pentru cultura armeanä..
A fost dintre putinii savanti, cari cu atäta iubire s'au oste-
nit a aräta lumii comorile acestei minunate culturi, supra-
vietuind, prin insusirile mari ale rasei, asprelor fatalitäti
istorice.
N. BANESCII
Profesor la Univesitatea din Btunireti

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE IORGA ,SI ARMENII
Am avut prilejul, In multe ocazii, O. constat marea
dragoste a lui Nicolae Iorga pentru Armeni. Sprijinul säu
moral era indreptat cu lärgime si bucurie pentru natia care
la cl nu-si are tara sa independentä. De aici ei atentia ne-
tärmuritä. a Armenilor pentru Nicolae Iorga. La Paris ca-
gi la Venetia, la Cetatea-Albä ca ei la Bucuresti, pretutin-
deni, Iorga era stimat si pretuit de coloniile armenesti. La
Paris, mai ales, avea numerosi prieteni armeni printre sa-
vantii acestui popor pribegit de soartä, bunloará cunoscu-
tul poet Ciobanian sau erudita profesoarä, d-ra Der Ner-
sessian.
In .0 viarcl de om", pomeneste In treack despre o
primire a sa In mijlocul coloniei armenesti dela Paris :
.Astfel am plecat odatä. cu inceputul anului 1929 la Paris,
unde am inceput la Sorbona seria de conferinte despre
Armenia Micä. Am intampinat acolo calda recunostintä a
coloniei armenesti, care a mers pänä acolo Inck au prefe-
rat odatä. ascultarea mea särbkoririi patriarhului armean
unit care sosise tocmai atunci: pe längä caliatile InAscute
ale acestei energice rase era In aceasta si tot ceea ce o
lungl si grea suferintä. produce, intretine si desvoltä In
sufletul omenese.
Dar unde s'a simtit mai bine si a fost prima cu mai
mare entuziasm, a fost ta colonia armeanä. din Venetia.
Am poposit de mai multe ori cu Iorga In insula San Laz-
zaro dei Armeni de längl orasul dogilor. In acest colt pito-
resc, dat Mechitaristilor In 1719, calugärii armeni au izbutit

www.dacoromanica.ro
 XV

-sä creieze un puternic centru de culturg.: muzeu, biblioteca,

tipografie, din care radiaza, vieata spiritualä pentru toate
coloniile armenesti de oriunde.
Eram in vara anului 1929. Plecasem dela Väleni cu
Profesorul la Venetia. In garl suntem intampinati de auto-
ritätile locale cum si de cativa cälugäri armeni. Cel care
atragea atentia dintr'un inceput era un calugär scund, cu
manele cruce pe piept, cu privirea smeriti, dar adanc gräi-
toare. Era conducatorul Mechitaristilor dela San Lazzaro,
staretul lor : un calugar de o temeinicá disciplina stiintificä,
vorbind o minunata italiana. Am colindat multe canale $i
intortochiatele stradele venetiene cu acest savant si ascet.
A dus pe profesorul Iorga la colegiul armenesc din Vene-
tia cum si In insula San Lazzaro.
Dar vizita de acolo Isi are povestea ei. Intr'o minu-
nata dupä amiaza, vaporasul ancoreazá la cheiul insulei
armenesti. Profesorul, Sinteo bunä dispozitie, ducea dupä
sine un grup de 50 de Romani. Armenii se simteau onorati
si fericiti de vizita Proteguitorului culturii si neamului lor.
Care de care se Intreceau In a da explicatii si a pune la
dispozitia lui Iorga tot ce aveau mai de valoare In celebra
lor biblioteca. Unul, savant cu renume, discuta cu Profe-
sorul asupra Evului Mediu ; altul, traducator al nu stiu
caror opere de seamä, vorbea despre Homer ; un altul ve-
nea cu còpii dupa documentele descoperite In arhivele Frari,
iar conducatorul tipografiei aducea un brat de carti tipa-
rite In timpul din urmä. Era o Intrecere uimitoare intre
aceste modeste fiinte, In care n'ai fi bänuit pe savantii as-
cunsi subt mantiile de gros postav negru, in fata Profeso-
rului nostru. Farä sä vrei, gandul Iti fugea spre Acade-
miile eline, In timp ce ascultai toate discutiile stiintifice
care aveau loc pe aleele grädinei depe insulä. La un mo-
ment dat, Profesorul isi aduce aminte ca. nu e singur, ca
cei 50 de conationali trebue sä viziteze muzeele si biblio-
teca. Incepuse sä se Insereze. Un calugär se apropie de
staret 5i-1 intreaba In oapta unde sa. ne serveascá o gus-
tare. Discutia devine misterioasa, iar la cei doi calugari se
adaugl Inca alti sase. Curios, mä apropii si ascult, pe cat
pot, discutla. Ce se'ntamplase ? Nu stiau unde 8ì ne ser-
veasci masa. Noi eram multi si nu puteam incipea decat

www.dacoromanica.ro
XVI
In sala de mese a calugarilor. Printre noi insa se aflau
multe persoane de sex feminin, iar regulele severe ale mi.-
nästirii le interziceau intrarea acolo. Staretul era lute°
mare incurcatura, nu stia ce sä facä. Deodatä, se lumineazä
la fatä $i hotära rosteste cuvintele urmatoare, pe care nu
le voi uita niciodatä : Pentru noi Iorga este un sfânt 5i-1
vom a$eza la locul de cinste in sala de mineare. Cu dän-
sul trebue O. vinä si doamna largo, deci vor intra 5i cele-
lalte persoane femenine. Dupä aceea ne vom ruga cu totii
pentru iertarea päcatului nostru".
Ne-am ospätat din belsug din bunätätile insulei. Bu.
curiapärintilor armeni era mare. Profesorul vorbea necon-
tenit despre toate. Staretul nu mai sta locului. Era pretu-
tindeni ; aducea, servea, ne da explicatii, se apropia de
fiecare dintre noi. Si astäzi pästrez modestia vorbei sale
La urmä, Iorga le ureazä sä. le ajute Dumnezeu ca tara lor
O. fie liberä si sä. prospere prin intelepciunea $i harnicia
unor oameni ca acesti Mechitaristi. Staretul avea ochii in-
läcrimati.
A doua zi am fäcut o plimbare inteo bared cu motor,
insotiti de cativa Mechitaristi. Din nou bunä dispozitie. Nu
se mai discutau lucruri stiintifice. Admiram mai ales minu-
natele palate venetiene. Un tOnär cälugär da explicatii: Ici,
Ponte della Canonica, dincolo San Zaccaria, etc. Aceeas
voce rosteste $i numele : Calea Ragusei. Profesorul devine
atent. Totdeauna s'a numit a$a acest colt venetian", In-
treaba lorga. Privirea sa atentä imbratiseaza toate colturile
$i palatele. Nimic nu-i scäpa. Anumite inscriptii, numele
palaturilor, cum $i alte lucruri, care ne scäpau nouä. celar
din barca., i-au dat putintä lui Iorga s5. scrie imediat, In
tara., Une ville ,romane" devenue slave: Raguse.
Ca istoric, Iorga a imbratisat vieata tuturor popoa-
relor. Nu e de mirare ea s'a oprit si asupra poporului ar-
menesc. S'a ocupat mai intai de Armenii aflati lia tara non-
será. A cercetat indeaproape si cele trei Armenii. S'a oprit
asupra literaturii $i artei armenesti, apreciind inteo larga
mäsura arta. Pentru cei care ii intereseaza scrisul lui N.
Iorga despre poporul armenesc, dau mai jos o sumará listä_
cuprinzänd toate aceste studii :

www.dacoromanica.ro
 XVII
CART! $1 BRO$UR1
Armenii f i Rometnii: 0 paraleld istoricd. Bucuresti, 1913,
38 p. Academia Rominä. Analele Academiei RomAne. Se-
ria II. Tomul XXXVI. Memoriile sectiunii istorice 1. Tip.
Carol Göbl. 27X21.
Arméniens et Roumains. Une parallèle historique. Acade_
mie Roumaine. Bulletin de la section historique, p. 189-234.
1913. Bucuresti.
I. Patru conferinli despre Armenia, tinute la Teatrul
National din Bucuresti ; II. Les Arméniens de Roumanie.
Conférence donnée a l'Union arménienne de Paris. Bucu-
resti. 1929. 95 p. Tip. Datina RomAneascii. 21X14.
Brève histoire de la Petite Arménie. L'Arménie cilicienne.
Conférences et récit historique (Ouvrage orné de planches).
Paris, 1930. 153 [-158] p. 4 pl. Ed. J. Camber. Tip. Choisy
le Roi. 23X15.
Choses d'art arméniennes en Roumanie (Conférence don-
née au collège Murat [din Sèvres] en Mars 1934). Buca-
rest. 1935. p. 16.
ARTICOLE $1 CUVANTARI

Distrugerea Armenilor din Turcia. ,Neamul Romanese,

1916, No. 79.
0 noud Armenie. ,Neamul RomAnescm, 1918, No. 170.
Problema armeneascd. Neamul Românese, 1919, No. 184-
Vn croitor armean al curiii (1739). Revista istorice,
1919, p. 100.
Plan gerea Armeniei. ,Din opera poeticä a lui N. Iorge,
Craiova, 1921.
Literatura armeneascd. Ramuri", 1922, p. 656.
Iard$i literatura armeneascd. Ramuri", 1923, p. 485
488 si ,Neamul RomAnesc", 1923, No. 274.
Poesia armeneascd din Evul mediu. Universul Literar",
1925, I. No. 27, II. No. 33.
Armenia, cdntecele f i poesia sa populard. (Conferintl
tinutä la Ateneul Román, la 20 Iunie 1925), Universul Li-
terar", 1925, No. 27, p. 14-15.
Civilizalia francezd fi creariunile ei in Armenia. ,Neamul
Romänesc", 1929, No. 12 si 25.

www.dacoromanica.ro
 Romani z Armeni. Neamul Romanese, 1929, No. 27
Sur l'origine des Arméniens de- Moldavie. Handes Am-
sorya", 1927, p. 907-910, Viena.
Vechea aria' armeancl. Note despre arta armeane
1930, Bucureti.
O afirmatie nationala armeanei. Neamul Romanesc",
1930, No. 175.
Armenii dela San-Lazzaro. Cuget Oar', 1931, p. 353.
Ur: oaspete armean. ,,Neamul Romanesc", 1932, No. 53.
Patriotism. Neamul Românesc", 1932, No. 54.
1500 ani de la traducerea Bibliei In armeneste. (Confe-
ring tinuta la 27 Oct. 1935 in sala Ateneului Roman, in
cadrul unui festival literar si artistic). Revista Ani", anul
II, vol. IV, p. 14-19.
Trecu tul si ceva despre viitorul poporului armean. (Con-
ferintä tinuta in sala Ateneului Roman, la 23 Noembrie
1935. cu prilejul comemorarii traducerii Bibliei in arme-
nete). Revista Ani", anul II, vol. III, p. 32-38.
BELRBU THEODORESCU

www.dacoromanica.ro
 N. IORGA DESPRE ARMENI
VECHIMEA ARMENTILOR IN TARILE ROMANE
o S'a constatat, prin documente, existenta Armenilor
din Moldova de prin secolul XIV-lea. Ei erau aici inainte
chiar de intemeierea principatului, la Suceava, la Siret,
de unde au trecut la Ia$i, la Botosani, la Roman, infiltra-
tie care se va continua pa.nä. la Focsani, aproape de hota-
rul dintre Moldova si Muntenia.
...In tot cazul, catre 1330 existau Armeni destui de
mul 1, 1, cum principatul Moldovei a fost in rea tate re-
iat pe calea comertului, acei cari au urmat aceasta c a 1

comertului au de% enit col boratoi i la crearea statului na-

tonal roman i Moldova O.
o Ils sont venus dès le XIV-e sècle, avant la fonda-
tion du pays moldave. De sorte que la Principauté a
trouvé les Arméniens en Moldavie. Ce ne sont donc pas
des colons qui eussent été attirés plus tard ; ils sont les
fondateurs, dans le vrai sens du mot, dans le sens d'uue
autonomie quia été soumise ensuite à l'autorité du prince.)
G Dar sunt atâtia dintre .Armeni cari, mai ales in
Moldova, sunt aci de veacuri intregi. Principatul Moldo-
vei a venit dup5. asezarea in orasele Moldovei de sus
a unor elemente armenesti care au venit prin Marea Nea-
gra, prin Crimeia $i, de acolo, luand drumul mare tataresc,
prin care se schimbau marfurile Rasaritului cu Apusul, au
ajuns in Galitia, iar de aici s'au scoborit, ca adevarati des-
calecatori in intelesul cel mai deplin al cuvântului, in tara
care, in parte $i din cauza drumului de comert care s'a
creat, a devenit principatul moldovenesc. Noi am fost acei
cari v'am primit, v'am tinut, v'am ajutat, v'am iubit acolo,
dar nu e mai putin adevarat ca Statul acela al Moldovei
nu s'ar fi putut intemeia daca nu ar fi fost un drum de
comert, sau el ar fi insemnat prea putila lucru, si comertul
nu era al nostru, ci era al ele mentului, care statea In frun-
tea comertului, deci Armenii. Asa incat dv. sunteti oare-
cum parintii Moldovei,adicá str5.mo0 d.voastra 8)
Choses d'art arméniennes en Roumanie, 1935, p. 6,
Patru Conferintt despre Arnienla, 1929, p. 90.
Trecutut 01 despre mitorul poporului armean, In Neamul Ro-
milnesc", 11 Dec. 1935,

www.dacoromanica.ro
XX
ARMENII $1 ROMANI1
0 Dacä n'ar fi stravechi lurauriri de cultura si schim-
buri comerciale, dacá n'ar fi coloniile armenesti din Mol-
dova, mai vechi poate si de cat domnia lui Bogdan Vodä.
intemeietorul, dacä. n'ar fi miile de locuitori armeni ai so-
lului romaaesc, insemnati In viata noastra politica si cul--
turall : oameni de stat, invätati si poeti, Inca aceste ase-
manari bogate In aplicatii nouá, ne-ar Indemna la studiul
din punctul nostru de vedere al acestor regiuni i ai nati-
unilor ce l-au locuit e)
Daca rasa armeneasca este in general, una dintre
cele mai frumoase, aceasta se datoreste elementului navi-
litor, la o epocá atat de indepärtatä. Am spus cä.
eran Traci, din aceiasi rasa cu Dacii nostri. Asa In-
cat noi suntem rude prin aceia ca avem sangele acesta trac
cu el ambele popoare au mostenit si cateva caractere :
aplicarea catre poezie, iubirea de muzica, etc.
Dovada cá Armenii noi aunt de origina tracicä, o dan
cateva asemanari de nume ramase si In Asia Mica si In
Tracia. In Tracia era o regiune care se numia Moesia, In
Asia Mica exist& Misia ; In Asia Mica eran Frigieni, In
Peninsula Balcanlca sunt Brigii. Frigienii si Misii din Asia
Mica nu sunt cleat elemente trace rämase In drum, pe
and alte elemente trace au inaintat pana la Caucas ').
0 In ce priveste pe Armenii foarte vechi locuitori
ai Moldovei, unii si inainte de Intemeierea Domniei, iar In
Muntenia fiind adusi mai tarziu numai din partile turcesti,
ei au fost liberi sá continue toate practicele lor religioase.
daca s'a intamplat dotiä prigoniri, una In secolul al
XVI-lea pe vremea lui Stefan Rares, din cauza unui ca-
priciu al Doninului, iar celalalt caz de pe vremea ocupa-
tiei polone In Moldova, cand Armenii au fugit in Ai deal
intemeind acolo, la Gherla si Ibasfalau, o colonie din cele
mai infloritoare si paná astazi, aceasta se datoreste unor
imprejuräri exceptionale, care n'au nimic nepotrivit cu apli-
carea fireasci spre fratia umana a poporului nostru, pe care-
nimic n'o va putea scädea, cu atat mai putin desfiinta 3).
Armenii $1 Romdnii: o paralela istoricd, 1914, p. 38-40.
Palm Conferinti despre Armenia, 1929, p. 28-29.
Conferinte la Radio, cUniversuip din 7 Ianuarie 1938.

www.dacoromanica.ro
 XXI
Trebue sä adaog, pentru ca sä. termin, ca Armenii
din Romania cunosc greaua si delicata artá de a uni (iota
indatoriri, o datorie fatá de religie si natiunea lor pe care
n'au uitat-o deloc, si o datorie fatä de aceea tará in care
ei 5i strämosii lor s'a stabilit din timpuri foarte indepär-
tate. Pentru noi ei ne sunt frati, frati nobili, fiind in ace-
las timp copii alesi ai vechii lor patrii. Deci, nu este o
mai mare laudä ce sá se poatä. aduce unui popor mare si
nefericit, care pastrand intreaga sa comoará moraba, este
la neputintä de a creea din nou si de a ridica patria sa la
o asa inältime la care rasa ar fi fost in stare ').
ARMENII IN CULTURA LOR.
La capätul antichitätii, and räsäreau norme noui
de literaturä si de artä, formandu-se acele sinteza intre
Occident gi Orient din care Bizantul insusi e numai o parte,
Armenia a intipärit pe toate creatiunile ei, o pecetie pro-
prie. Si una asa de netedä. gi adAnca! Forma bisericilor
din Armenia, sistemul lor de impodobire, fac parte dintr'un
capitol special al is toriei artei, si de acolo s'au desfäcut
infiuenta care se simt pAnä la noi, färä sä se exagereze,
cum s'a ficut, puterea acestei sträbateri. Din Ani, centrul
cel mare al acestei frumoase arhitecturi origin ale, au reluat
curente capabile de a adäoga pretioase impodobiri stilurilor
sträine din regiuni foarte indepärtate. S'a afirmat si nu far&
dreptate, cä de acolo, probabil prin Caffa genovezä, din Cri-
meia, cetatea care era plinä. de Armeni, vine si elegantul
turnulet de pe naosul bisericilor lui Stefan-cel-Mare 2).
Dar nu numai prin ziduri si prin ornamentele sale
Armeni gi-a insemnat valoarea de artä. Dacá frescele ve:
chilor lacasuri armenesti nu s'au inscris in desvoltarea pic-
turii medievale, aces t popor bine inzestrat se poate lä.uda
pe dreptate cu minunatele podoabe asternute pe marginea
fiecä.rii foi a manuscripteler 3).
$i cAntecul merge aläturi cu cioplirea si potrivirea
pietrelor. Cdntece de 1 uptä, de biruintä la inceput, glorificAnd
Les Arméniens de Roumanie", in Potra Conferinti despre Ar-
menia, p. 94.
Despre aria armeand, «Note despre arta armeanap, 1930,1).5-6.
Despre arta armeand, in 'Note despre arta armeanap, 1930, p. O.

www.dacoromanica.ro
 XXII
eroii legendari ai neamului, apoi, mult timp, dureroase can-
tece ale unei mizerii care s'a perpetuat, far& mangaiere, din
veac in veac.
Muzica cu lungile ei häuliri, en hohotele ei de plans,
cu expresia miscatoare a unei nemärginite duren i strigäte
väilor si muntilor, nu ni este nici ca stra.ina. Vechi tovä-
räsii istorice explicá apropierea ei de cele mai triste dintre
doinele romanesti. Si rästri$tea pe care am indurat-o si ei
noi a adaos la ace st trist ecou de suferinti indurate tocmai
In fundul vremurilor
Muzica noastrá seamäná prin unele isbucniri ale ei
cu a Armenilor, pentru ca. Armenii sunt ca si noi, urmasi
ai Tracilor
[Unele din obiectele expuse la Expozitia de Art&
Armeanä. swat] de o frumusetá si de o originalitate cu totul
deosebite. De la o tan& la alta si din veac In veac e aceiasi
inspiratie nationalä, in care se amestecl spiritul realist al
acestui popor cu elemente romantice venind din rasärit si
cu poesia delicatä a evului mediu francez 3).
Inteun astfel de moment cand poporul armean a
incredintat aliatilor apärarea sa in urma prigoanei cele mai
cumplite suferite din cauza natiunilor eterogene, este un
fel de reconfortare pentru neam vechiu i nobil, de a face
sä. se cunoascá treptat pretutindeni importanta si caracte-
ristica pe care a ave.° in evolutia civilizatiei universale.
Sunt multi ani de and cercetärile migäloase si cu rezultate
ale lui Strzygovvski au dus la concluzia cá pe langa Bizant
Armenia a avut o influent& puternica. asupra artei din Evul
Mediu, si chiar, ceeace este cu desävarsire exact, arta ar-
meanä, In faza sa romaneasc& este inspiratä, in timpul
Cruciatilor spre Räsarit de monumentele armenesti
din secolul al XI-lea, cu numeroase biserici din orasul Ani
si de aiurea, pan& in noua Armenia de pe malurile NIedi-
teranei. Acolo s'a intalnit sefii catolici, cari se luptau in
Despre aria arn2eam7, in (Note despre arta arrneanA, 1930,Bu-
cure§ti, p. 6.
Dintr'o scrisoare tritnisA la 6 Martie 1937 spre a fi eitiM la con-
certui George CLcea din Sala Dalles.
0 afirmafie nafionalei armeanci, Rornânesc°, 21 lu-
nie 1930.

www.dacoromanica.ro
 XXIII
numele Crucii, cu cei de altä. religie, eternizänd impreunä.
cu principii vailor din Taurus,in casele si templele lor, tra-
ditiile unei arte mult mai venerebile pe care Armenii o
aduseserä. din Nord, din patria lor depärtatä din Caucas
In timpul emigrärilor acolo 1).
Les Arméniens ont eu, eux aussi, l'ancienne tradi-
tion géométrique, abstraite qu'on rencontre dans le monde
thrace en Europe et, comme les Arméniens ont une base
thrace a c6té d'une base asiatique, qui est venue ensuite,
on comprend bien que cet art géométrique a dill exister
dans la Grande Arménie dès le commencement du déve-
loppement artistique de la nation. C'est-à-dire qu'on réduit
l'arbre, la fleur, les contours du corps de l'être humain, de
facon A. présenter des formules linéaires ; c'est un art très
important, ayant précédé en Grèce l'art hell énique, (lui
dans son origine crétoise, était beaucoup plus libre et beau-
coup plus varié 2).
SOARTA POPORULUI ARMEAN
Cand a disparut cel din urmä stat armenesc, Armenii
ar fi ramas numai un nisip omenesc la Indemâna oricui,
dacä, nu ar fi fost aceastä admirabilä solidaritate din fri
treaga lor agezare, veche $i nouä., dacá nu ar fi avut acel
lucru care poate inlocui gi Statul : religia $i literatura pe
care aceasta o inspira.
Dar, atata vreme cat o natiune pästreaza un element
moral In jurul caruia se poate aduna, aceastä natiune trO-
iegte mai mult decât alte natiuni cu teritorii mult mai in-
tinse, din care Insä lipsegte acest element sufletesc, capabil
de a Inlocui pe celelalte gi, la ceasul cuvenit, a le crea
din nou 3).
Niciodatä un popor n'a räbdat mai multe nedreptäti
gi n'a suferit mai multe cruzimi ca poporul armenesc ).
LIn timpul räsboiului mondial poporul armean] a tre-
buit sd indure o nouá si cumplitá prigonire pe langd care pa-
lide se infätigeaza si cele mai sängeroase ale istoriei 5).
cRamuria din 19 Noemvrie 1922.
Choses d'art arm6niennes, Bucure§ti, 1935, p. 8.
Patru Conferinft despre Armenia, 1929, p. 48-49.
Paint Conferinfi despre Armenia, p. 14.
0 noutt Armenie, Neamul Romanese, No. 170 din 21 Iunie 1919.

www.dacoromanica.ro
XXIV
Domnul Ciobanian are dreptate sá afirme cl natiunea
care a putut da aceastä. gratioasä poesie religioasä i ero-
ticä, cavalereascá si patriotici, si acest mare capitol de
artä originará, nu meritä sá träiascä sub jugul dublu al
vecinilor cari n'au egalat-o niciodatä.
Starea actualä a Armeniei este o crimä a politicei
noastre, brutalä, interesatä gi märginitä de preocupäri me-
schine ').
0 Daca principiile nu sunt pentru a Ingela popoarele
mici, atunci Statele mari au datoria de a inlesni Armeniei
refacerea ei. Sá ne ajute Dumnezeu sä vedem aceastä natie
stäpänä. pe pämäntul pe care singurá are dreptu12).
$i, Incheind, de sigur cä. si In sufletul oricäruia
dintre ascultätori cari nu apartin natiunii armenegti s'a de-
gteptat aceiasi dorintä, de care au fost Insufletite dela In-
ceput aceste conferinte : ca dreptatea care incepe sä se in-
tindá asupra tuturor popoarelor, i asupra acelora care
poate nu erau vrednice de clansa, sä, se coboare In sfärsit
asupra poporului care o ceri de douä mii de ani
La première des nations non libres qui doit être
affranchie de ses chaines est la nation arménienne pour
tout ce q u'elle a donné, de la lointaine antiquité jusqu'au-
jourd'hui h. la civilisation humaine 4).
Si porumbelul alb va fi väzut cAnd marile natiuni
de culturä alcate in picioare de toatä. brutalitatea natiu-
nilor parvenite, când aceste natiuni vor fi Intelese i aju-
tate si, çänd dupá ce a fost pentru cotropitori atäta loc
pe lume, se va gäsi putintel loc i pentru acei cari au
sfintit patria lor milenarä cu muncä, suferintä si cultura 5)
N. IORGA

Poezia armeneascd in Evul Mediu, ,Universul Literar", No. 33

din 1925.
Armenia, cdrztecele si poezia sa popularei, ,Universul
No. 27 din 1925, p. 14.
Patru Conferinti despre Armenia, p. 73.
Randuri trimise ziarului armenesc Houssaper, din Cairo, si pu.
blicate in numarul festiv al acestui ziar, din 16 Mai 1931, inchinat lui N.
/orga, cu prilejul jubileului sAu de 60 de ani.
1500 ani dela traducer ea Bibliet in armeneste, Neamul Romfl-
nesc din 7 Noemvrie 1935.

www.dacoromanica.ro
ARMENIA RECITNOSCATOARE

RECUNOSTINTA LINUI POPOR 1)

I.
SAHAG, ROBUL LIN ¡SUS CRISTUS Si CU VOINTA NEMARGINITA
A LUI DUMNEZEU, $EF AL EPISCOPILOR $1 CATOLICOS
AL ARMENILOR DIN CILICIA
Mult Stimatului Domn Profesor NICOLAE IORGA,
ilustrul savant si presedinte de onoare al Fundatiei Cultu-
rale Armene, salut de iubire si stimä.
1) Armenii de pretutindeni au participat, In 1931, la serbarile jubi-
Hare organizate in onoarea lui N. Iorga Cu prilejul celor 60 de ani al
sal. Fundatia Culturala Armeana dupa ce a luat parte la solemnitatile
of iciale, a mai organizat un pelerinaj la Valenii de Munte, in ziva de 1g
Iulie 1931, f acanclu-se interpretul sentimentelor de recunostinta ale popo-
rului armean, si a dat un festival jubiliar.
Ziarele Houssaper" din Cairo (16 Mai 1931), .Aztarar din Con-
stantinopol (19 Aprilie), .Nor-Arsaluis. din Bucuresti (7 Iunie) au scos
numere festive, iar ziarele (Haratch. (Paris), Pazmoveb" (Venetia),
,Nor Arax" (Sofia), cAnand. (Paris), etc., au publicat articole omagiale
cu prilejul acestui jubileu; tot asa d. H. Dj. Siruni a publicat in limba
armeana doua brosuri: ,,Nicolae lorga (1871-1934 Vlata sl opera'
(Viena, 1931, tip. Mechitaristilor, 32 p.) si .Aposlolul dele Wileni. (Con-
stantinopol, 1931, tip. Aztarar, 32 p.).
Profesorul N. lorga a mai primit adrese omagiale din partea dife-
ritelor institutiuni si personalitati armenesti: Catolicosul Sahak II al Ci-
liciei, Catolicosul Paul Petru Terzian XIII al Armenilor catolici, Arhiep.
Mesrob Nisanian, locum-tenens al patria:hatului armean din Ierusalim
Par. Vardan Melchisetechian, vicarul general al Mechitaiistilor din Viena'
AI. Khatissian si Hamo Ohangeanian, fosti prim-ministri in Armenia, Va:
han Malezian, directorul general al Uniunei Generale Armene de Bine-
f acere, Kricor Sinabian, conservatorul Bibliotecei Boghos-Nubar din Paris,
Comitetul Central al Societatii Armene de Cultura si de Editura (Cairo),
Comitetul Legionarilor Armeni din Egipt, Comitetul Crucii Rosii Armene
'din Egipt, etc.
Dam aici unele din aceste adrese omagiale.

www.dacoromanica.ro
 2

Cu multä pläcere am aflat cä. Romania a hotarat si

serbeze cei 60 de ani ai marelui sau flu.
Si pentru ci printre prietenii poporului armean Dom-
nia-Voasträ, NICOLAE IORGA, sunteti o figurg. excep_
tionalä. 5i ati studiat cu iubire sincerä $i interes stiintific
istoria politica a poporului armean $i civilizatia sa si re-
zultatul cercetarilor Domniei-Voastre 1-ati fäcut cunoscut
lumei civilizate, conferintele ce ati binevoit a le tine la.
Sorbonna despre Cilicia au fost foarte mult admirate $1
apreciate de noi, precurn $i simpatia ce o arätati fatä de cul.
tura armeneasca e demna de toate laudele 5i multumirile
noastre.
In istoria popoarelor natiunea armeana e o grädini,
dupa cum spune marele nostru istoric Movses Khorenati,
5i aceastä mica gradina a fost exponenta $i aparätoarea
religiei cre$tine in Orientul pig'in si a dat nastere unei
civilizatii ilustrandu-se in principalele ramuri ale vechei
arte, ceia ce Domnia-Voastra ati inteles bine $i ati tinut
ca si studiati $i si faceti cunoscut invätatilor lumei.
Suntem fericiti cä. Armenii din Romania se fac inter-
pretii sentimentelor intregului neam armenesc $i in special ai
nefericitilor Armeni din Cilicia $i pribeagului lor $ f religios.
Printre tarile din Sud-Estul Europei ROMANIA in
special a nutrit in sanul $i pe pieptul ei, dupä cäderea di-
nastiei Bagratizilor, un numär insemnat de Armeni cari au
servit cu fidelitate noua lor patrie, cu acelas suflet $i cu
aceleasi sentimente ca $i adeväratii cetateni.
In urma marelui räsboi, un nou val a venit si märea-
sca numärul Armenilor din Romania.
Iubirea $i simpatia Domniei-Voastre fatä de mult In-
cercatul popor armean ne pricinuesc mare bucurie $i man-
gaiere.
Va salutäm, Domnule si .Mare Profesor, cu sinceri
iubire si binecuvantare si VA' dorim vieatä Iung1 pentru ca
neamul armenesc si se poata bucura indelung de prietenia
Domniei-Voastre.
In 12 April 1931, dupd stilul nostru 1380 Cu binecuvantäri,
i in al 28-lea an al Catolicosatului nostru (ss) SAHAK II
Dat in Catolicosatul din ANT1LIAS Catolicos al Ciiiciei
No. 75

www.dacoromanica.ro
 3

11.

ROBUL LUI ISUS CRISTOS, PAUL PETRU XIII TERZIAN, CATOLICOS

PATRIARH AL ARMENILOR CATOLICI, CONFIRMAT DE SF. SCAUN.
Iubitului nostru fiu, Profesor NICOLAE IORGA,
salut si binecuv Antare.
Scumpe Profesor,
Astäzi, cand toti compatriotii Domniei-Voastre sarbä-
toresc cei seasezeci de ani ai fecundei vieti a Domniei-
Voastre, noi, ca $ef religios al unei parti din poporul ar-
mean, luam cu bucurie parte la manifestatiunile de recu-
no$tintä $i insufletire ce Vi se fac, pentru ca Domnia-
Voastra, iubite profesor, ati däruit pretioasele comori ale
mintii si inimei Domniei-Voastre nu numai compatriotilor
Domniei-Voastre ci in mod atat de generos si scumpei
noastre natiuni.
Poporul armean, in urma dureroaselor imprejurari cu-
noscute, este räspandit astäzi in toate pärtile lumei Bind
inteo situatie d eplorabilä. Domnia-Voasträ, scumpe profe-
sor, nu l'ati nesocotit din cauza aceasta, ci, cu nobilul si
cunoscä.torul Domniei-Voastre suflet, ati apreciat meritele
$i .Insusirile cu care este Inzestrat acest popor, ati cercetat
trecutul &Au plin de glorie, nu i-ati precupetit simpatia s'
admiratia Domniei-Voastre si ati fost prietenul sau sincer,
desinceresat si activ si nu v'ati multumit numai iubindu-1
ci ati cäutat a-1 face iubit si altora si aceasta ata prin
vorbä. cat $i prin scris, in special prin conferintele ce le-ati
tinut la Sorbona despre Regii armeni $i prin volumul ce
1-ati publicat in limba franceza.
Noi, Catolicos-Patriarh al Armenilor Catolici, avand
In vedere toate acestea, Va adresam astäzi, scumpe profe-
sor, cälduroase felicitäri si multumiri atat din partea noa-
strä cat $i din partea poporului nostru. Va trimitem cor-
dialele noastre binecuvantari $i rugdm pe Cel Atotputernic
sl VA pAstrez Inca* multi $i indelungati ani, spre gloria si
onoarea adoratei Domniei-Voastre Patrii si spre binele po-
porului armean.
Dat in Patriarhatul nostru din Beyrouth, in 17 April
1931, in al douäzecilea an al patriarhiei noastre.
t PATJL PETRU XIII TERZIAN
Catolicos-Patriarh al Armenilor Catolici

www.dacoromanica.ro
 4

III.
PATRIARHIA ARME ANA DIN IERUSAL1M. 22 IULIE 1938, No. 7569/16
Excelentä,
Excelenta Voastrá sä nu fie surprinsi gäsind In co-
letul postal expedi at de noi la adresa sa o carte armeneascä.-
Stim cl nu cunoasteti limba armeanä, bash'. $tim In a-
celas timp cAt de profund cunoa$teti istoria $i mai ales su-
fletul poporului care vorbeste aceastä limbA.
Simpatia luminatä de aceastä dublä cunostintA, pe
care o aveti si ati arätat-o cu atita nobilá märinimie aces-
tei natiuni, ne-a umplut totdeauna de recunostintá pe noi
toti, fiii acestei natiuni, fatä. de Domnia-Voasträ.
Comunitatea armeanä. din Romänia ti va aduce me-
reu aminte de numele Domniei-Voastre cu un nemärginit
respect, pentru pretioasa prietenie cu care ati avut bung-
tatea de a face tot posibilul pentru legalizarea statutului
-säu eparhial si bisericesc In nobila Domniei-Voastre Tarl
care i-a dat ospitalitate de veacuri.
Iar natiunea armeanä In genere nu va g5si cuvinte
pentru a vä prezenta respectul sat' miscat $i multumirile
sale cälduroase pentru manifestatiunile incurajatoare si no-
bila umanitate pe care ati avut totdeauna bunätatea de a-i
aräta ant prin scris cat $i prin cuvant.
Acum doi ani cAnd Intreaga natiune armeanä särbä-
torea al 15-lea centenear dela traducerea Bibliei In ¡jaiba
armeanä., ca unul din epizoadele cele mai sfinte din trecu-
tul säu national, am fost fericiti citind in ziarul armenesc
. Araz" care apare in Bucure$ti, douá frumoase cuväntäri ale
Domniei-Voastre, dintre care una pronuntatä de de Dom-
nia-Voasträ. trite° sedintä solemn& organizatä pentru sär-
bätorirea chiar a acestui jubileu de 1500 ani, si a doua inteo
altä reuniune armeneascä privitoare la problemele atingand
cultura poporului nostru.
Am dorit ca aceste douä cuv,intäri, atat de bogate
In idei $i invätäminte inalte, sä devinä proprietatea tutu-
ror Armenilor pentru o lungä perioadä de timp. De aceea,
färá chiar sä fi avut consimtämântul preliminar al Dom-
niei-Voastre, ne-am permis, $i vá cerem iertare astäzi pen-
tru aceastä mare libertate, si le publicam In volumul de-

www.dacoromanica.ro
 5

dicat acestui Jubilen, volum pe care avem onoarea de a

vi-1 trimite.
ruggm sg binevoiti a-1 aeeza In Biblioteca Dom-
niei-Voastre drept o slabg märturie a recunostintei ce
poartg Excelentei-Voastre Intregul nostru popor ei care
vg este oferit de $eful Congregatiei unuia din centrele
ierarhice ale Bisericei sale Nationale ei care s'ar simti
peste mAsurl de fericit dacg ar putea Intr'o zi sä vä ex-
prime prin viu graiu, and Cel Atot Puternic v'ar da pri-
lejul odati de a vizita lerusalimul ei de a vedea aceastg
mangstire pe care Armenii o posedg acolo de veacuri
Indepgrtate.
Binevoiti a primi, Excelentg, impreunä cu cele mai
ferbinte urgri de viatg Indelungatä ei prosperitate, prea
respectuoasele noastre omagii.
AREEIEPISCOPUL TORCOM
Patriarhul Armean din 'ernesUm

1V.
Excellence,
A roccasion du soixantième anniversaire de Votre
Excellence, je me permets, au nom de toute la Congrégation
Mechithariste de Vienne, de présenter à Votre Excellence
les voeux et souhaits les plus sincères que nous formons
pour la personne si justement celebrée de Votre Excellence.
Nous sommes vivement reconnaissants à Votre Excel-
lence pour la sympathie sincère et désintéressée que Vous
avez envers la nation arménnienne, et nous aimons à
espérer que Votre Excellence voudra bien la garder tou-
jours et en dormer la preuve, surtout à l'heure où Votre
Excellence tient entre ses mains les rênes du gouvernement.
Nous élevons done notre voix au Ciel pour implorer
les bénédictions célestes, tant spirituaelles que temporelles,
pour la personne si estimée de Votre Excellence. Avec
mes hommages les plus sincères, rassurance de ma plus
parfaite considération.
(ss) P. VARDAR MELCHISEDECHIAN
Vicaire général de la Congrégation Mechithariate
Vienne, le 9 Juin 1931

www.dacoromanica.ro
 6

V,
Monsieur le Professeur,
La délégation de la République Arménienne estime
très haute ment l'amitié de la profonde sympathie que
vous voulez bien porter aux qualités morales et culturelles
du peuple arménien pour saluer le soixantième aniversaire
de Votre naissance et vous souhaiter longue vie et prospérité
pour l'heureux accomplissement des oeuvres que l'humanité
attend de vous et l'acèhvement de Votre glorieuse destinée,
paur le plus grand bien de la nation roumaine et du
peuple arménien.
Le peuple arménien n'oublie jamais sa dette de recon-
naissance envers ses amis étrangers et surtout envers ceux
qui ne Font pas oublié dans ses jours de malheurs.
vous réserve une place à. part au nombre de ces derniers
et c'est en son nom que la Déléoation de la République
Arménienne vous adresse ses me711eurs voeux et souhaits
et ses sentiments de profonde gratitude.
Veuillez agréer, Monsieur le Professeur, les assurances
de ma plus haute considération.
Le Vice président
de la Délégation de la République Arménienne
(es) AL. KHATISSIAN
Paris, le 22 Avri11931 (fost prim ministry In Armenia)
VI.
Nepreluitului prieten,
Actuala diplomatie a Europei ne-a invätat cà o natie
pentru ca sä aibe prieteni, trebue sä fie puternia. Cea slab&
care are nevoie de mai multä prietenie nu o are. Poporul
armean are putini prietini, pentru ca. este slab. In aceste
imprejurari prietenul este de riepretuit pentru poporul at-
mean, pentruca, astfel de prieten,leste sincer si desinteresat.
In persoana lui N. lorga al cärui jubileu de 60 ani
este särbAtorit de toata lumea civilizata, poporul armean
are adeväratul prieten, sincer $i desinteresat.
Prof. Nicolae Iorga a iubit sincer poporul armean,
fäcând cunostintä cu comoara spiritualä a lui.
Din copilarie crescand si studiind Inteun oras din
Romania plin de Armeni, jubiliarul incepand de atunci
s'a interesat mereu de poporul arrnean, de cauza lui, de
prezentul lui, de trecutul si viitorul lui aducandu-i nepre-
tuite servicii.
Este dela sine inteles cat de scump e pentru poporuI
armean addst rar prieten si cat de recunoscätor va fi In-
tregul popor armean fatä de demnul membru al civiliza-
tiei umane. HAMO OHANGEANIAN
Cairo, 14 Mai 1931 (fost prim ministry tn Armenia)

www.dacoromanica.ro
 I
ARMENII
IN CULTURA LOR

www.dacoromanica.ro
 ISTORIE SCURTA
A ARMENIEI CILICIENE"
ARMENIA I FRANCII IN TIN/IPLIL
CRUCIATELOR
Si vii de asa de departe, adicl din pricina zäpe-
zilor din muntii jugoslavi si italieni cale de patru zile
si patru nopti, sä. vii la Paris spre a vorbi de un subiect
care n'a fost totdeauna un obiect de studiu pentru mine,
aceasta impune o datorie, o indatorire de neinläturat : aceia
de a aduce ceva nou.
Dar a aduce ceva nou asupra unui subiect aa de in-
teresant, interesant intriun grad asa de inalt, cum ceiace
numesc Franta din Armenia", cu alte cuvinte raporturile
asa de stränse intre Cruciati si Armeni si apoi crearea
unei mari sinteze care a durat douä veacuri, aceasta nu
poate avea nici o legAturä cu Insäsi faptele, deoarece tot
ce priveste expunerea istoricä propiu zisä a fost fixat
deacum de multä vreme.
Trebuie sA spun c.a. truda Frantei a avut totdeauna
locul de frunte la aceasti stabilire a faptelor, cari formeaza
istoria a ceiace se numeste Mica ArmenieTM, dar care este
o Armenie cu totul diferiti de cealallä, 1114 a fi mai pntin
1)Conferinte tinute in lanuarie 1929 la Smbona.

www.dacoromanica.ro
 10

nationalá deck cea dintaiu. As zice chiar cä aceastâ a fost

mai de grabá un domenin exclusiv al savantilor francezi.
Dacá se cuneaste istoria vechei, Marei Armenii,
aceastä cunoagtere se datoreste inainte de toate lucrarilor,
de un aga de admirabil devotament gtiintific, ale lui Victor
Langlois. Dacä avem o culegere de hrisoave ale regilor
Micii Armenii, este tot pentru ca. Langlois ne-a dat acea
Comoarl de Carte" (Trésor des Charles) a regatului
Rupenizilor. Daca avem la dispozitia noasträ in acest mo-
ment fragmente din istorici armeni apartinând epocii a
doua, fragmente publicate in original sau in traducere,
aceasta se datoregte editorilor, care au intrebuintat mult
timp pentru a da un al doilea velum dar, cänd l'au dat,
l'au dat bine, editorilor francezi ai cartii ,,Istorici
armeni ai Cruciatelor" (Hisloriens arméniens des Croisades).
Imi amintesc cä, acum vre-o treizeci de al:1i, am putut
avea, prin bunivointa cuiva care nu mai este printre noi,
aceia a d-lui Ulysse Robert, cronica lui Dardel pe care o
publica in acel timp, cronicä cunoscutà pa.nd atunci numai
dup5. o traducere data. la Petersburg de cineva care a fost
unul dintre poetii entuziasti ai Armeniei contimporane :
Monseniorul Khoren de Lusignan. Este deci tot multtmità
unui Francez, cá avem aceastä. cronicá asa de interesantä,
care incepe la o epocä. asa de indepärtatä, pentru care ca-
lugärul din Franta nu era nici martor, nici capabil sa deje
informatii interesante, dar care pentru secolul al X1V-lea
a fost o adeväratä revelatie. Cäci pärerile pe cari putuse
sä le aibe inainte un Dulaurier, al cärui nume trebue sä
fie pus aläturea de acel al lui Langlois, asupra regilor
din dinastia Lusignan-ilor au trebuit sà." fie parasite in fata
märturiei lui Dardel. Acesta din urcriä, a fost duhovnicul
ultimului rege al Armeniei, Leon V a aceluia care a
locuit aici la Paris si care s'a stins in tovarasia cuiva a
cärui biografie o clädeam acum vi e-o patruzeci de ani, a
lui Philippe de Mézières, cancelar al Ciprului, duhovnic si
consolator a celui care a fost inmormantat la Célestins si
a carui placä funerard a fost transportatä la Saint-Denis
unde se mai peate vedea ?neg.
Aga ca, dela un capät la celalt, nu intalnim deck
Francezi cari au studiat, in spiritul de larga Intelegere si

www.dacoromanica.ro
 11

deci si de simpa.tie care deosebeste stiinta francezä, aceastä

istorie a Micii Armenii, care apartine in mare parte si
Frantei, adicä. influentei pe care Franta la un moment dat
a putut s'o exercite asupra acestor regiuni asa de lade-
partate.
Am spus cä. a adauga ceva nou in acest domeniu este
o imposibilitate. Nu existá arhive care sä. nu fi fost cer-
cetate. Poate in Archivio Notarile din Venetia, care confine
tot ce se poate gi chiar ce nu se poate spera, adicá acte
cari, sub formá de procese-verbale de notar, pot atinge
toate regiunile orientale In once moment al vietii lor, s'ar
putea nä.clajdui sä se descopere ceva.
Dar, dupà publicatiile pe cari le-a dat, pen tru Venetia
insä.si, pä.rintele Aligan, acest om a cärui munca este de
nepretuit, dupä. al sdu Armeno Veneto, care a urmat pe al
säu Sissouan, i Istoria lui Leon Magnificul, dupa toata
aceastä opera de initie re istoricä, datoritä. In mare parte pa-
rintilor mechitaristi din Venetia si le multumesc c'au
biaevoit sa asiste la aceasta conferintä : se gtie bine ceiace
stiinta In general si stiinta patriei lor indeosebi le dato-
reste chiar In marile colectii din Venetia nu mai este
nimic de gäsit.
Totusi, daca din punct de vedere al faptelor ne pu-
tem declara sctisfäcuti, mai rämän Inca interpretan i de dat-
Aceste interpretari vor fi inteun domeniu special, apar-
tinand la ceiace ag putea numi Jelul de a situa faptele".
Cred cá in acest moment, In istorie, prima datorie
este de a cauta sä situäm faptele intr'alt fel deck inainte.
Sunt istorii ceri se prezintä, fiecare luatä in ea insägi,
In mod foarte satisfäcäaor. Daca cä.utara totusi sá le puneni
de acord, dacá incercä.m sä le armonizam, nu ajungem la
nici un rezultat sau ajungem la rezultate rele.
Pentru a cunoaste bine istoria oricarei natiuni trebue
sä treci de limitele ei. Trebue sá treci nu numai aläturi,
dar adesea foarte departe. Trebue sa ne dam seama de
liniile generale ale istoriei si tinand searoa de aceste linii
generale, ajungem sä putem interpreta uiaeori lucrä.rile cu
caracterul cel mai special intr'un domeniu particular.
Si mi se pare ci pentru Marea Armenie d. Laurent,
profesor la Universitatea din Strasburg, incepand cu marea

www.dacoromanica.ro
 12

sa lucrare, cu te7a sa din Roma asupra .Armeniei Islamu-

lui, a acumulat toate informatiile, chiar si informatiile mici
de tot, cari perro.it sä. se desprindä liniile generale.
Dar pentru Mica Armenie aceastä lucrare, de a situa
istoria a dota secole de luptd, de civilizatie, de creatie in
mai multe domenii, de inoväri in viata omenirii, mai ales
a ornenirii orientale, aceastä lucrare rämäne de fäcut.
Aceastä conferintä trebue sá mearg& pänä la incepu-
tul veacului al asa ci ea va incepe cu epoca Cru.
ciatelor pentru a ajunge la momentul in care raporturile
cu Occidentalii iau un caracter cu totul diferit, care aduce
pentru lumea din ce in ce mai monarhizatd" a baronilor
din muntii cilicieni o coroanä de regalitate acordatä. Nu
vreau sá inlocuesc expunerea pragmaticä, povestirea care
va urma in cilteva capitole; e vorba numai de a o pregäti
$i de a o lämuri in prealabil prin consideratiuni eenerale
de un spirit mai larg.
Dar nu voiu incepe aceastä scurtä sintezá färä sä adaug
ceva ce datoräm desigur natiunii arrnene de flece datä c5nd
ne ocupäm de un moment, de once moment, al desvoltdrii
acestei mari si nobile rase, färd sá arät aceasta simpatie
On& de emotie datoritá desigur uneia dintre natiunile cari
au ajutat, incepänd din epoca bizantinä, marile sinteze ale
acestui timp, cari sinteze au introdus in civilizatia gene-
ral& elemente ce nu s'ar afla intr'insa fArá marea sa muncä ;
nu voiu incepe färá sa arät in intregime acea durere a-
mestecatà cu indignare, pe care un suflet sensibil trebue
s'o resimtä. pentru glia unei täri care, in momentul cand
exist& o Letonie $i o Estonie, nu este incä. in posesia mos-
tenirii sale cele mai legitime $i celei rnai glorioase.
Cred deci ca. trebue s'o fac in fata reprezentantilcr
natiunii armene 5i in fata insAsi a corigtiintei lumii cres-
tine, care n'a avut fried, in ce ,o priveste pe cea dintaiu,
curajul sä-si faca. datoria.
TERITORIUL CILICIAN
Inainte de toate cAteva amänunte, cari vor fi de prisos
pentru o mare parte a auditorului, asupra tärii insäsi, care
a format mai intaiu o feud& sau chiar mai mult, cä.ci exista
o lume de baroni care putea fi consideratä In ansamblul ei

www.dacoromanica.ro
 13

ca feudalitatea Armeniei, gi mai apoi regatul Micii Armenii

sau a Armeno-Ciliciei.
E o tarä compusä dintr'un sir de munti 5i un litoral,
o tar& care se intinde pe liniile mai multor vai, dintre cari
douä sunt mai importante : valea Piram.ului i valea Sa-
rus-ului. Sunt apoi la vest micile vai ale Kalikadnus-ului
si a Cidnus-ului si mai departe, dupa ce trecem pasurile,
ajungem, In partea Siriei, In valea Orontului. Am sa arät
In curând cari au fost raporturile intre teritoriul udat de
Oronte 5i acela udat de raurile Armeniei.
Exist& deci departe munti. O regiune destul de inac-
cesibila locuitä mult timp de o populatie foarte amestecatä.
$i e aci o problem& etnografica care nu va fi niciodatä
rezolvata : trebue sa ne gändim la ceiace a fost In antichi-
tate mica natiune a Isaurienilor si ceiace a putut lasa in
urma ei. Care era deci fondul etnic gäsit la un moment
dat de catre printii armeni scoboräti din vAile Marei Ar-
menii in imprejurari pe cari voiu Incerca sá le arät in
mod mai precis?
Aceastä regiune era cu sigurantä foarte putin locuitä
in momentul cand Rupenizii i camarazii lor s'au instalat
in acele castele cari mai tarziu au cä.patat dimensiuni mari,
reprezentänd ceiace Mica Armenie. a putut da artei evu-
lui mediu in domeniul arhitecturii.
Aceste vâi prezintá deosebiri foarte vädite. Mi se
pare ca., timp !ndelungat, au existat {Ira a tine seama
de deosebirile de asezare din primele inceputuri anta.
gonisme puternice pentru a ajunge, chiar dupä. Incorona-
rea unui adevarat Rupenid, Leon Magnificul, la regalita-
tea diteritä a unui Hetura I. Aceastä domnie era acea
regelui, dar era inainte de toate acea a reginei, fiicä. a lui
Leon. Cdci s'a putut spune cä Hetum, care se trAgea din
seniorii din Lampron, a fost .asociat la tron" de catre
sotia lui. De fapt ei au domnit amändoi, dupa cum se vede
din titlurile_ lor: IntAiu numele regelui i apoi acel al re-
ginei Isabela. $i pentru a ajunge la aceastá domnie a lui
Hetum pe la mijlocul veacului al XIII-lea a trebuit sä se
treaca printeo luptä aprigl lntre cele douä dinastii, voiu
spune: !litre cele douä. val.
Aceastä idee a vailor rivale imi este inspirata In parte

www.dacoromanica.ro
 14

de ceiace cunosc din istoria propriei mele täri, Rom&ilia-

Dana au fiintat in vechea Romanie douä principate: un
principat al Munteniei la sud si alt principat al Moldovei
a nord, aceasta se datoreste, daeä nu ca aci antagonismu-
lui dintre cloua vai, dar antagonismului dintre doul grupe
de val. Räurile Moldovei, räurile nordice, au determinat
un stat, in timp ce celelalte rauri, acelea cari se indreaptä
spre Dunare in alt fel, raurile muntene, determinaserà un
alt stat. Si timp de veacuri a existat aceasta rivalitate
dela un grup de vai la altul.
Asadar cei ce locuiau in partea dinspre Vahga, Ru.
penizii, i cei ce locuiau in partea Lampron-ului traiau
desigur intr'o stare de rivalitate continua. Ma Intr b cbiar
mi se va permite sa pun aceastä. intrebare, pe care
cred s'o pot rezolva in felul meu, cu toate cA s'ar putea-
ridica multe obiectiuni mä intreb daca. Mica Armenie
a fost vreodatä. un regat in adevaratul inteles al cuvantu-
lui, adica daca regele a impus vreodata vointa sa poseso-
rilor castelelor.
Caci castelele au creat feodalitatea, apoi regalitatea.
Puterea prima, rämasä esentiala, era acea a castelelor.
Pärintele Alisan a fost deci bine inspirat and a descris
Armenia, in al sau Sissouan", oprindu-se in fiece moment
asupra castelelor si prezentänd istoria tarii prin aceste
castele, introducand fragmente din istoria Micii Armenii
in legatura cu fiecare din aceste fortärete. Din nenorocire.
daca avem cronici, o mare cronica chiar, acea a lui Mat-
hieu d'Edesa, aläturi de altele destul de numeroase, cum
e de pildä. cronica lui Sempad, a lui Grigore Preotul,
lui Vartan, a lui Haiton, a lui Samuel din Ani si chiar o
destul de bogatä. cronica In versuri, cari toate au fost
culese si stranse in Istoricii armeni ai Cruciaielor", trebue
sá ne gandim ca In privinta documentelor interne, in pri-
vinta vietii locale, nu aye m nimic.
Au existat färä. indoiala documente si in acest dome_
niu, dar prin aceastä tara au trecut atatea naväliri, au
fost atatea cuceriri destructive, atätea certuri neintrerupte
Intre Turcomani si Egipteni, lack ne gäsim cele mai acle' seori
In privinta Micii Armenii in aceiasi situatie ca si in pri-
vinta Bizantului. Numai ca Bizantul ne-a transmis dreptul

www.dacoromanica.ro
 15

säu, care e In mare parte original, pe and Armenia nu

ne-a transmis deck rar si fragmentar amänuntele admini-
steatiei sale si nici nu ne prezintá macar sub forma unui
drept original informatii cari ne-ar putea face sä pätrun-
dem la tainele vietii sale interne.
Asa ca, pentru a reveni la ceiace voiam sä spun, la
acesti munti, aproape inaccesibili, locuiti la inceput de o
populatie a cärei caracter este foarte greu de stabilit, po-
pulatie ce a fost apoi näpäditä, intrecutä si armenizatä in
mare parte de cei ce veneau din regiunile vechei Armenii,
aceastä regiune care se imparte in väi, in väi rivale, a dat
desvoltdrii Micii Armenii, prin imperativul categoric al
geografiei, un anume caracter. .

Apoi, aldturi, este o lume cu totul deosebita: lumea

litoralului, care cuprinde Gorigos si Lajazzo, acel Gorigcs
care se numea In Franta Le Courq` si celalt port al Ita-
lienilor, care se numea in Franta l'Ayas". Este aceastá
coastä a Ciliciei, care reprezintä o lume cu totul deosebitä
$i panä la sfarsitul regatului Micii Armenii seniorii din
Courq, din acel port din care provenea majoritatea veni-
turilor regatului, port de cloud ori ruinat In secolul XIV-lea
de cätre invadatorii musulmani, lipsind astfel regatul de
mijloacele sale de existentä de cäpetenie, acesti baroni din
Gorigos pästreaz5. un caracter local care este, nu voiu
spune autonom, dar cam aläturi de regalitate.
Am incercat altá data, in Buletinul Sectiei Istorice a
Academiei Romcine, I, sa prezint o paralelä. intre Istoria
Romanilor si a Armenilor, tinand seama mai ales de acei
dintre Armeni cari, Incepand din veacul al XIV-lea si strä-
}Aland Marea Neagrä si posesiunile Genovezilor din Cri-
meia, s'au refugiat in acela$ timp la noi si'n Galitia rega-
tului polonez.
Imi permit sä prezint si cu aceastä ocazie elemente de
paralelism intre cele douä vieti politice. Si la Romani mun-
tii sunt un lucru $i Dunärea, cu Dobrogea, un lucru cu
totul deosebit, atat din punct de vedere geografic cat si din
acela al desvoltärii istorice. A trebuit ca- oamenii dela
munte sä ajungä. la Dunäre ca sá aibà isvoare de venituri
prin vadurile fluviului. Dar atunci and v.adurile fluviului
au fost luate de cätre Turcii otomani, a fost o WS:6re, o

www.dacoromanica.ro
 16

imputinare a vietii economice si politice a intregii täri.

Acela$ lucru s'a tntamplat si'n Armenia. Vom vedea cä.
pentru Armenia a fost aceastä imputinare datoritä dispari-
tiei vitnii, datorita atribuirii acestei van:1i invadatorilor turci.
Aga cl este o altä regiune, acea a litoralului, träind
un traiu care, dach.' nu se desprinde lämurit de train' res-
tului tärii, reprezintä totus o individualitate care pcate fi
u$or deosebitä.
CREARE A CILICIR1
Voiu trece acum la conditiunile insäsi in cari s'a
creat Mica Armenie sub aceastä formä. de castele separate,
de baronii, inaintea coroanei regale a lui Leon Magnificul
pentru domnia Armeniei. Primul titlu insä, mai larg, este
acela de Rege al Armenilor", aceastä domnie fiind una
nationalä. Inainte de a deveni teritorialä.
Pärerea admisä este cä, la un moment dat, s'a plecat
dela Munte contra Bizantului, cäci Muntele" cleveni un
titlu si unul din membrii dinastiei Rupenizilcr, Rupen 11,
predecesorul chiar, unchiul lui Leon Magnificul, este nu-
mit in cronicile latine ale lui Richard Inimä-de.Leu, pentru
a treia cruciatä, chiar in liroba francezä Rupen dela
Munte". Chiar $i pentru Leon Magnificul Wildebrand din
Oldenburg intrebuinteazà, in 1211, formula ').
Aceasta este Ina. un element de asemänare cu Ro-
mania, Romania valahä. care s'a format in-rain la Munte,
numindu-se, pentru Românii Moldovei vecine, .Muntenia",
pentruca aceastä Muntenie, aceastä tar5. dela Munte,
numitä la fel si de Polonezi, cari u imprumutat teimenul
dela Moldoveni, sA ajungd la. Dunäre. Teoria obisnuitä,
expusä si in lucräri recente, de mare merit, dintre care
una este datoritä unui savant armean care s'a ocupat toatä.
viata sa, $i de mai multe ori, de istoria generalä a tärii
sale. .M. K. S. Basmadjian, alta Iiind lucrarea publicatá dupä
räzboi de J. de Morgan, lucrare admirabil ilustratä. si
cu o expunere asa de pläcutà. pleacä. dela faptul ca,
-Et sciendum qued dominus terna illius Leo de Montanis con-
sueverat appettari'; J. C. M. Laurent. Peregrinatores nie(Iiaevt quatuor.
Leipzig, 1864, p. 174.
Jacques de Morgan, litstche du peuple arménien, Paris, 1919.

www.dacoromanica.ro
 17

la un moment dat, dupg. disparitia Marei Armenii cu nu-

meroasele $i splendidele ei biserici, in urma marilor inva-
zii musulmane, acele biserici cari au inspirat lui Strzygow-
ski aceastá faimoasä teorie, care trebue putin redusä, teo-
rie asupra influentei atAt puternice aproape exclusive a
artei arene asupra artei bizantine, reprezentanti a acestei
vieti nationale au procedat, inteun mod constient si färã
sä aibe leggturi prea strânse ca Imperiul bizantin, la sta-
bilirea unei noi patrii.
Dupä aceastä teorie, s'ar fi desprins oamenii de pe
teritoriul invadat de Musulmani ca sá creeze o tanâ nouä,
intr'o regiune care era foarte lesne de apärat si care avea
$i avantajul vecinätätii
$i, fári indoialä, nu ar fi existat dela inceput un con-
tact cu lumea francl, a cärui influentä asupra acestei Mici
Armenii o consider ca absolut hotärätoare, si dela inceput,
aceastä lume francá dând insäsi forma sa noului stat, im-
punându-i in toate domeniile pecetea sa. In acest fel,
noua Armenie, fiind alaturi de Bizant si färá nicio pers.
pectivä dinspre partea lumii france, nu ar exista posibili-
tatea de a admite acea Marc Armenie" pe care o anun-
tam. Dar iatä ceiace ni se pare ca. rezultä din analiza ne-
preocupatä de trecut.
Inainte de toate, Bizantinii au cäutat sä stabileasca
pe teritorii noi reprezentanti de-ai Armenilor dela cari in-
telegeau sa trag5. profit pentru ei, pentru Bizant. Initiativa
venea deci din partea bizantina.. Cutare reprezentant al
vechei regalitäti, Kakig, devenit un client al Imperiului,
continua sa-si poarte titlul regal ; totusi Bizantinii nu-1
considerau sub acest raport de continuator al unei mari si
glorioase traditii. Ei il considerau ca un °titer bizantin, cu
toate cä ofiter ca titlu regal, ea si cutare reginä. a Mada-
gascarului transportatä in Franta, care-si pästra titlul re-
gaiitatii sale, dar era consideratä. totusi ca träind din mila
Statului cuceritor.
Bizantui a fäcut, dealtfel, astfel de transformgri in
diferite domenii. Este sigur ca. la un moment dat, pentru a
nu pierde aportul reprezentat de aceastä rasä. armeanä,
Bizantul a vrut sä-i creeze o not/A patrie. Aceasta este
prima fazg. Aceasta se vede bine si din titlurile pe care

www.dacoromanica.ro
 18

le poartä o mare parte a nobililor arraeni, aceste titluri

de cari erau foarte lacomi, tot asa cum erau si regii bar-
bari dela inceputul Evului Mediu lacomi de titlurile ro-
mane, cum erau i dogii din Venetia lacomi de rudenie bi-
zantinä si de titluri cari puteau veni din lumea Bizantului.
Deci, in aceastä primä epocä, sunt scoborkori din
mari familii armene trimesi de Bizant ca sá Intäreasca o
granitä, pentru a Intäri inainte de toate granita spre Da-
masc gi Alep contra invadatorilor musulmani.
Dar, dupa aceastä primA perioadä, mai este una care
nu a fost recunoscutä sau interpretatä In adevärat sens al
situatiei istorice: este acea perioadä In care stäpä'nitorii de-
castele, nouii instalati, nu fac altceva deck sä urmeze tra-
ditia deja stabilitä de altii, intrati In Imperiul bizanun
aproape in aceiasi epocä, gi pentru servicii asemänkoare
instalati in castele pentru a indeplini inainte de toate func-
tii care tineau de imperiu.
Apoi Imperiul Ii pärä.sea, sau ei se deslipeau de Im-
periu. In primul caz, Imperiul nu putea sä-i mai retinä; in
al doilea caz, ei se simteau destul de tari ca sä trä.iascä
din propriile lor puteri. Si atunci, In aceste castele dela
Munte, va fi vorba de o initiativä armeanä urn:land in de
aproape, imitänd, pentru a colabora in aceiasi directie,
punerea de stäpanire normandà in provinciile Imperiului
bizantin inainte de prima cruciati cAci despre ea este
vorba.
In a mea Scurtá istorie a Cruciatelor" am incercat
si stabilesc acest fapt cä. cruciata Incepuse cu mult inainte
de cruciatd. Ea nu este deci opera lui Urban II, nici
se credem acum a lui Petru Ermitul, dar inainte de
toate cä nu este opera acelei predici dela Plaisance si
Clermont care ar fi determinat totul.
In aceastä lungà serie de asezäri france libere pe pg.-
mantul Bizantului, pe pämäntul Imperiului, ceiace fäceau
acei aventurieri normanzi In partea Asiei Minore, age-
zindu.se In castele, pastrandule apoi pentru ei Insdsi,
niciodatä recunoscuti in aceastä nouä. calitate de catre
Bizant, dar foarte hotäriti sá reziste la once reintoarcere
a dominatiei bizantine; reintoarcere care s'ar exercita prin
alte forte decât ale lor proprii, acelas lucru II regäsim in

www.dacoromanica.ro
 19

väile Amanus-ului si Anti-Taurus-ului de acei diferii printi

cari apar purtänd nume pe cari nu le cunoastem deck in
parte din cauzä. cä nu exista isvor national absolut con-.
timporan.
Dela inceputul Cruciatelor, este totusi pe deoparte
intliu acel Constantin, fin al lui Rupen, si milt mai viu
deck Rupen, cäci ideia pe care ne-o putem face despre
Rupen insäsi, despre strämosul Rupenizilor, este foarte
vaga, pe când Constantin este o realitate uimitoare, luck
trebue sa-1 admitem, färä indoialä, pe Rupen, de care se
leagá toti urmasii sai, dar trebue sâ tinem seamä cä inainte
de toate creatorul unei noui lumi armene, Indreptatä spre
partea Francilor, este Constantin.
Allturi de el mai sunt si altii, un Osin, un Abel-
gharib, la Bir, un Pazuni, un Kogh-Vasil,Vasile Hotul,
care a jucat la un moment dat, dar indreptändu-se mai
curänd spre Eufrat si nu spre mare unde era viitorul, un
rol rank mai mare deck rolul lui Constantin, cäci Vasile
este acela care a cules mostenirea legalä ca sá zicem asa
a vechei Armenii.
O cronicä spune anume ca In jurul lui, si nu a lui
Constantin, se adunau reprezentantii vechei lumi atacate
distruse de Musulmani, impreunä cu Insäsi patriarhul,
care a pästorit panä. in 1292, and avu loc odioasa ruinare,
prin cucerirea musulmanä, din spre Eufrat. Centrul religios
al Armenilor rämänea deci condus de cealaltà parte, de
acea parte unde era ca o Armenie musulmanä, In tirop ce
Georgia de Nord incerca sä culeagä. mostenirea vechiului
regat. Kogh-Vasil era cu mult mai puternic, i existâ o
istorie Intreaga despre aceste lupte si despre luptele fra-
telui säu si ale succesorului sä.u.
Nu stiu cu exactitudine ceiace era Pazuni, dar trebuia
sá reprezinte o realitate istoricä. destul de apreciabilä.
Pentruce, totusi, dintre toti acei printi armeni dela sarsi-
tul secolului al X.I.lea, nu a fost deck unul care sá fi par-
venit sä creeze o dinastie, unul siogur care sä fi creat o
ordine politica, pe care Bizant a incercat In zadar sä-ldis-
trugä? Pentruce noua Armenie s'a iscat din acel stat care,
la Inceput, nu era cel mai tare?
Era din cauza situatiei pe care o ocupa, adicä: din

www.dacoromanica.ro
 20

cauza primelor relatii pe care le-a legat cu Francii. Fará

aportul adus de cruciatä, färä aceastä infuzie de &Inge oc-
cidental, färä aceastä. influenta atot-puternica a Occidentu-
lui inviorator, Statul lui Constantin asa de redus ca pro-
portii, ar fi avut aceiasi soarta ca acela, mult mai tare gi
inconjurat de glorie trecitoare, al lui Kogh-Vasil. S'ar fi
pierdut in acea lume bizantina care nu gi-a paräsit nici
odatá pretentiunile teritoriale, gi care a intrebuintat fiecare
prilej pentru a-si valorifica din nou drepturile.
Dela inceput, avem deci deaface aici cu o creatie a
carei una din radacini se cufundä in vechea lume armeanä,
gi a cArei alta rä.clacina, cea mai puternicä, s'a infiltrat
intr'un teren, adus de invazia cruciatilor.
Deaceia sunt de pärere ca trebui sä. iau drept titlu al
acestei serii de trei conferinte .Franta din Armenia", care
titlu ar putea parea cam pretentios i indrasnet. E intea-
devär o Franta de origin& franca, de origina cruciatä, care
altoitá pe traditia armeanä, se stabileste in strämtorile ei.
Si trebue precizatä aceasta deosebire fiindca ea singurä.
are putere sä explice desvoltarea regatului Armeno-Ciliciei.
Nu este un caz cu totul exceptional. Au fost, in alte
regiuni, cazuri asemä.natoare si voiu cita in cunind unul.
Dar ma opresc aci pentru a semnala acest fapt ca, daca a
trait in mare parte prin cruciatä, daca. Cruciata este aceia
care i-a deschis orizonturi, daca insagi organizatia lui a
depins inainte de toate de acea a nouilor veniti, a occi-
dentalilor, a Francilor, nu trebue neglijat tot ceiace vechea
traditie armeana a putut sà.i dea.
Armenia din Cilicia nu seamaná cu insula Cypru.
Insula Cypru este o lume de cavaleri care se stabileste
peste asezäri grecesti neavänd nici o amintire de tara., pe-
ste populatie greceascä redusä la situatia de gerbi ai cava-
lerilor, peste o populatie care, din timp in timp, se mani-
festa prin revolte de serbi farä. trecut. InsIsi organizatia
religioasa Iva fi in curänd dominata de arhiepiscopul i epis-
copii latini.
In Armenia este cu totul altfel. Trecutul este foaite
viu. Acest trecut va colabora la sinteza care se va forma
mai tärziu si va colabora In modul cel mai teal i cel mai
impresionant. Regii nu vor intrebuinta niciodati pentru

www.dacoromanica.ro
 21

pecetea lor un alt alfabet si o altà limb& de cat vechiul

alfabet armean si cleat limba lor nationalä. Este chiar o
mare deosebire de fäcut intre baroni, regele Armeniei mai
tarziu, si intre cruciati. Cruciatii nu neglijau sä. bata mo-
nede pentru care intrebuintau formulele Bizantului sili
grecizau chiar numele.
Astfel, o monedä. din Tancred contine invocatia grea-
a: Is. nika, kfyjrie boiethel: Isuse invinge ; Doamne, ,tino-
ne In ajutor", si numele de Tancred a devenit Tankredos ').
Baldovin este prezentat pe una din aceste monede In cos-
tum occidental, dar inscriptia este : Balduinos, ¿tilos kyriu,
sluga Domnului". Este o a treia moneda, a lui Richard
din Mara, care contine deasemenea acel kyrie boethe
[Rikardor 1. unde numele de Richard a devenit dupa moda
bizantina Rikardos.
Din contra', regii Armeniei au intrebuintat intotdeauna
vechea lor limba si nationalitatea era pästratä. nu a fost
pästratä. Inteatita de constiinta politia Inainte de toate
prin deosebirea religioasä. Era intre Bizant pe de o parte
si Armenia si Statele latine pe de altä parte, o deosebire
de doctrina, dar in acelas timp o deosebire de obiceiuri
religioase asa de puternica inat toate sfortärile Constan.
tinopolitanilor, ca si toate sfortarile Papel, care, timp de
secole, a dat mijloace de intretinere a regatului cruciatelor
a Micii Armenii, n'au ajuns sá fan& sa disparä. aceasta
mare si antia religie care supravietoie5te incA neunitä cu
Roma, sau lipitä la ea sub forma unitä, pana In zilele
noastre.
Cat priveste caracterul acestei transformäri, gäsesc
In istoria peninsulei Balcanice ceva cu totul cortspunzä-
tor. La o anumitä data, teritoriul Bulgariei care se gasea
pe la Marea Neagrä, este cucerit de Bizantini, cari fac
din acei ani, ani teribili pentru dusman si chiar pentrn
ajutoarele sale, care eran Rusii din Kiev.
Atunci acel regat, acel Imperiu din Preslav dispare
$i dupa cativa ani, la celalt capdt al peninsulei Balcanice
peste o lume de asezäri cari nu erau bulgare, dar cari con-
tineau Albanezi, Slavi apartinand altei ramuri, care mai

1) Morgan, op. cit., p. 169. Cf. ibid., p. 178- 182.

www.dacoromanica.ro
 22

-contine gi Valahi, Romani, iatá un nou Tarat care se infi-

inteaz5.. Este ei in cazul acesta, transpunere bite° alta re-
giune a unei forme politice distrusä bite° parte.
Totugi, cu toatä deosebirea de populatii, aceasta nouä.
Bulgarie e inteadevär nationalä. Si este asa fiindcä Biserica
a rämas aceiagi. Traditia se pastreaza prin Bisericä. Bise-
rica slavá di acestei noui fondari in partea occidentalä.
a peninsulei acelag caracter pe care il avea vechiul stat
disparut, pe malurile Märii Negre.
Biserica armeaná este acea care impiedicä. transfor-
marea acestori baronii armene dela munte in state france
cu acelag caracter ca gi Statele france din vecinatate.
Intr'acest fel statul armean este totugi national, Statul
lui Constantin, al flului sau Thoros sau Theodor, Statul
acelui Leon (1129-1137), care a fost prins de Bizantinii
lui loan Comnenul, Statul lui Thoros II reintors din Con-
stantinopol in 1141 ca aventui ier gi care recagtiga tot te-
ritoriul pierdut, pentru ca el insugi sä se gaseasca in fata
politicei sale de independentä, de fapt politica restaurarii
lui Manuel, mult mai tare ca el.
In timpul intregei acestei serii de printi ei de seniori,
printi care se continu& prin Mleh, cu nume national prin
Rupen II liana la suirea pe tron a lui Leon Magnificul,
In timpul intregei acestei epoci, exist& pe de o parte, afir-
marea armeana prin bisericä, ambitia acestor printi dela
monte, capacitatea lor de a indeplini un rol politic, ceiace
aduce ei insägi gi pe de alta parte, tentativele repetate
ale Bizantului pentru a reintra in posesiunea acestor pro-
vincii pe cari nu a consimtit niciodatä 54 le cedeze.
Stiu bine ca existä o pal ere privitor la incoronarea
jui Leon Magnificul: acea care-1 face sä obtinä intaiu dela
Bizant o coroana. Ar fi fost incoronat rege de catre Bi-
zant la sfargitul secolului al XII-lea, apoi ar fi fost uns de
catre Latini co o altä. coroanä.
Numai cA, Bizantul n'a dat niciodatá o coroaná regalä.
nimanui. Niciodata Bizantul n'a recunoscut calitätile regale
sau imperiale, a unuia dintre vechii säi vasali. El a consim-
tit sa rocunoasca pe Tarii Bulgarilor, dar inteo forma cu
totul particularä. Era un fel de a adopta, de cätre ,impl-
ratu:, de gradul doi, care era acela al Bulgarilor.

www.dacoromanica.ro
 23

Niciodatä Bizantul n'ar fi scoborit pänä acolo ca sä-i

-acorde o coroanä unui rege devenit prin aceasta indepeni
dent pe propriul teritoriu al Imperiului.
Au fost acei ani In cari Bizantul a reastigat tot te-
renul pierdut, anume pe la mijlocul secolului XII, dar chiar
-flrá cucerire, de fiecare data and un impärat bizantin a
putut sä.-gi valorifice drepturile, el a venit gi a vrut sä-gi
impunä. drepturile.
Situatia Armeniei in raport cu Bizantul nu trebue
asimilatä situatiei principatului Antiohiei. Situatia acelui
principat al Antiohiei gi voiu aräta importanta pe care
a avuto pentru Armenia rivalitE.tea r.0 acest principat de
cealaltä parte a strämtorilor, In Syria, a fost determi-
natá inainte de toate de foarte marele rol al unui om ex-
traordinar care a fost Bohemond.
Bohemond, gonit de Bizantini, dar intotdeauna capa-
bil sä-gi atace gi sä. revie pe drumul pierdut, a reugit sä.
obtie dela Bizant, un privelegiu, un privelegiu formal care
fácea vasal al Imperiului, dar In limitele fixate prin acest
act care este rezumat In cronica vietii Impäratului Alexe,
In .Alexiada! al Anei Comnen. Dar este singurul privile-
giu acordat de Bizant, desprinzind sub aceastä forma de
vasalitate o parte din teritoriul säu pentru al atribuí al-
tui print.
Eu cred cä niciodatá regii franci ai Ierusalimului,
sau contele de Edesa, sau contele de Tripoli, n'au obtinut
din partea Bizantului un privelegiu inteacest fel. Nicio-
datä. Bizantul n'ar fi consimtit s'o facä.. Bizantul a fost,
piná la sargit de o tenacitate conservatoare färä pereche,
care era puterea sa. Atunci and Implratii Bizantului nu
vor mai avea puterea sá.i facä recunoscute sau sä. cearä
sä li se recunoascä drepturile lor, va fi pa,triarhul care,
el, din partea lui, nu tatelegea sä. cedeze nimio vechile
sale drepturi.
Astfel, in secolul al XIV-lea, and era vorba sä se
creeze o Biserici canonicä la Valahia, s'au adresat patri-
arhului ecumenic gi acesta a refuzat categoric sá creeze o
nouä Metropolä.. A trebuit, pentru ca printul Valahiei,
devenit independent, si aibä längä el un Teprezeiatant ca-
nonic al Bisericii, sä ja un episcop dela gurile Dunärii,

www.dacoromanica.ro
 24

din Vicina, ramas acolo färä sa aiba credinciosi, $i sä-1

transporte in capitala Valahiei, ficand din el un fel de
reprezentant al Patriarhiei din Constantinopol; adica pa-
triarhul era de fapt seful Bisericii valahe, numai, nepu-
tänd fi acolo, el se lasa. reprezentat de cätre un erarh de-
legat, de cätre un legat°, pentru a intrebuinta termenul
care apartine Bisericii din Occident.
Aga cä, daca vrem sä admitem, pentru secolul al
XII-lea, o Armenie formatä. si recunoscutä. de Bizant, in-
coronatä in persoana lui Leon Magnificul, suntem pe o
cale gre$ita. Bizantul Comnenilor era foarte decazut,dupä
teribilul intermezzo, pe jumatate tragic, pe jumä.tate ridicol,
al perversului Andronic Comnenul; dar nu era totusi in
stare sä-ai. päräseasca to,tte traditiile, sa renunte la aceastä
baza. pe care a pästrat-o Intotdeauna.
Si daca se spune: Comnenii vor fi in curand inlocuiti
de Angheli $i, dupä Isac, un Alexe Anghelul putea sa-si
permita lucruri pe care marii Comneni au $i le-ar fi permis
niciodatä; marirea Bizantului nu depinde de calitatea $e-
filor sal, de vigoarea dinastiilor, de sentimental lor de
demnitate; e un lucru ce e cuprins in insäsi notiunea Im-
periului.
Toatá aceastä lume armeanä traia prin ea insäsi, dar
ea traia farl o recunoastere legalä. Aceastä recunoa$tere
legalä nu va veni niciodatä dela Bizant.
Au fost antagonisme si intre Armenia din Cilicia si
vecinii säi. A fost antagonismul /rare Armeni $1 Latini,
despre care voiu vorbi mai pe urmä. Antagonismul cu
Musulmanii, dar ei puteau sä. fie destul de acomodanti ;
foarte des Bizantul ii intrebuinta contra Armeniei care,
daca ea ar fi vrut, i-ar fi putut tntrebuinta contra Bizan-
tului. Pe cutare moped& a unor printi turci din secolul al
XII-lea, ii vedem imbracati aproape in cavaleri, fära coif,
cu un fel de turban, caläri, cu lancea gata de atac, pe
cänd Saladin, care avea alte traditii, este reprezentat, la
sfärsitul secolului al XII-lea, cu picioarele incruci$ate in
felul oriental; era deci o deosebire de fäcut Intre marele
monarh egipto-sirian, asezat pe pernele sale, in acelas fel
ca si cutare rege al Armeniei, care el insugi a imprumutat

www.dacoromanica.ro
 25

acest obiceiu, si Satre cavalerul cu lancea gata de atac,

care este Sultanul Anatoliei.
A existat un antagonism Sntre Armenii si Egiptenii
din Sudan, din cauza aruia Armenia a suferit Sncontinuu,
mai ales in a doua jumätate a veacului al XIII-lea.
In secolul al XIII lea se va vedea In conferinta
urmitoare a fost un antagonism, cu toate aliantele tre-
catoare, intre spiritul de cucerire mongol, exploatat de
Armeni, la un moment dat, contra Egiptenilor, si Stare spi-
ritul crestin al Armenilor.
Dar antagonismul ce! mai Inverunat era Intotdeauna
Satre Armenia si Bizant, fiindci Armenia nu voia si cedeze
ceiace-si atribuise ca actiune independentä, autonomä, si
Bizantul n.0 putea' si cedeze ceva din drepturile sale.
REGII C1LICIENI SI FRANCII
Si vedem In sarsit cari erau raporturile dintre senioril
Armeniei, dintre regele care a fost Leon Magnificul si suc-
cesorul sin Hetum, si Francii din Antiobia, din Edesa si
din Ierusalim. Edesa era putin decparte. Au fost legituri
de rudenie Satre dinastia Rupenizilor si Intre nobilii fran-
cezi din Edesa: càsätoria lui Josselin cu fiica luí Constan-
tin, ca $i cisitoria fiicei lui Gabriel (Gavril), ofiter bizan-
tin la Melitena, cu un alt nobil latin, Baldovin din Cetate,
din cari a esit o intreagd posteritate avAnd In acelas timp
caracterul armean si caracterul francez, cäsitorie Ardei,
fiica lui 'Moros, cu Baldovin din Boulogne.
Dar In aceste raporturi cu lumea latinä este un lucru
care nu se observi destul si care dominä istoria Armeniei
In timpul primelor veacuri ale existentei sale.
Sá revenim la geografie: In spre nordul stramtorilor,
la Munte, este acea Armenie din Cilicia; spre sud, spre
Siria, este principatul Antiobiei. Dar Antiobia si Armenia
din Cilicia sunt doi termeni disociati printr'un preces isto-
ric diferit, Insä douä. lucruri cari tind färä incetare sà se
uneasa.
Cu Ierusalim, Armenia pästreazi legituri mai degrabá
vagi: cutare interventie a regelui Ierusalimului pentru a
impica pe Armeni cu Manuel Comnen. Ierusalimul nu im.
N

www.dacoromanica.ro
 26

porta: e prea departe. Existä legaturi de rudenie bade-

pärtatä, nu raporturi politice continue.
Dar intre Armenia gi Antiohia a existat intotdeauna
sau ofensiva latina, a Antiohiei contra Armeniei, sau ofen-
siva Armeniei contra Antiohiei. Au fost momente and
nobilii armeni, pe deoparte, printii Antiohiei pe de alta,
erau siliti de imprejurAri sä trbiasca In legäturi de priete-
nie. Dar imediat rivalitatea se impune si domina.
lata, dupl castele cucerite de Armeni, date inapoi de
Armeni, dupa teritorii cari apartin and lumii armer e din
nord conflictul lui Thoros cu Renaud din Chatillon
gi cand lumii sirio-latine din sud, dupa captivitatea lui
Rupen II la Bohemond III la Bambe", aceastä. epoca, care
e cea mai interesantá in aceste conflicte, epoca lui Leon
Magnificul, care observa aceasta necesitate pentru Arme-
nia de a avea Antiohia sau sa-si päräseasca rolul istoric.
Sunt tári cari nu pot trai färä anexeze alte täri.
Sunt legaturi geografice pe cari nimeni nu le poate rupe.
Si atunci tendinta naturalä a Armeniei era in spre
litoral, dar, inainte de toate, tendinta sa era de a recon-
stitui o veche unitate bizantina, care cuprindea Cilicia,
Antiohia i chiar insula Cypru. Caci pentru Armenia sta-
bilirea unei regalitati latine lu Cypru a fost fárá indoialä
o mare loviturä, Armenia trebuind sa aibà, prin necesi-
tatea geografica, stapanirea marii insule vecine, ca i aceia
a principatului Antiohiei.
In felul acesta, la sfarsitul veacului al XIII-lea un
foarte mare rol este sortit Armeniei: rolul de a crea o
singurä sinteza intre Occident gi Orient. Dar Cypru i.a
sca.pat prin Lusignani si Antohia a ramas, pana la Bohe-
mond IV Chiorur si pan& chiar la disparitia acestui prin-
cipat latin de alaturi, inclaratnic Iii latinismul sau.
Atunci Leon Magnificu/, care cunoaste pe Latini
din tinerete, care incePuse Intäiu, pe and Rupen 11 traia,
prin a-si oferi serviciile vecinilor ?di, el care fusese facut
cavaler in Aiatiohia si se casätorise acolo cu prima sotie,
Isabela, inainte de a fi sotul unei fiice de ale lui Amaury
de Lusignan, in sfarsit el care avea relatii neintrerupte
acei Templieri, cu acei Hospitalieri cari erau and prietenii,

www.dacoromanica.ro
 27

-cänd dusmanii sAi, dar dintre cari recruta ajutoare contra

dusmanilor musulmani, el a voit sä realizeze aceastä
unitate.
Nu trebue uitat cl el a fost odatA in Cypru, ca a-
proape singur a flcut aceastä cAlAtorie in Cypru. Nu tre-
bue uitat in acelas timp cA, tinänd mult la legaturile sale
de rudenie cu principatul Antiohiei, el a reusit, printr'o
loviturA, sä facá sä vinä la el gi sä retinä pe mogtenitorul
acestui principat, care era Raymond Rupen, purtand
acelas timp numele de cruciatä. Raymond si numele de ru-
penid al baronilor Armeniei; nu trebue uitat cá acel Ru-
pen Raymond dädea acte pentru principatul Antiohiei a-
läturi de regele care-1 retinea in casa sa si care voia sa
facl din el succesorul lui, ca sot al fiicei sale Isabela, silitä
apoi de Constantin le bailli" sä-1 ja pe Hetum, caruia.
i-a transmis situatia sa regal& din Armenia. Trebue tinut
minte cä. prin aceastä situatie specialä a mostenitorului
Antiohiei in tara sa, la Curtea sa, in mijlocul baronilor
sAi, Leon intelegea si creieze unitatea ciliceaná gi antio-
hianä in acelas timp. Insfärsit ca, dupä moartea sa, cAnd
Raymond fiind prins 5i inchis ca sä moarä in inchisoare,
aceastä. Isabela a fost cAsätoritä I ntâiu cu un mostenitor
al Antiohiei, fiul lui Bohemond IV Chiorul", Filip.
Dacä n'ar fi fost vechiul fond armean, vechea opo-,
zitie religioasä., spiritul lui Hrom-glä, a acelui catolicos
jignit prin imprejurärile insäsi In cari Leon Magnificul
fusese incoronat cAci la inceput fusese arestat si co-
roana ii fusese data in conditiuni cari nu corespundeau
intocmai traditiilor acestei Biserici a vechei ArmeniiFilip
ar fi domnit ca print al Antiohiei mostenitor al Armeniei;
ceiace nu inseamnä. a face omagiul Armeniei catre Antio-
hia, dar contrarul: a readuce Antiohia spre Armenia.
Dar politica lui Filip a fost imprudentA. Cronica
spune ci el a triads coroana regalä pärintilor säi, de oa-
rece tatäl sä.0 era incA de partea Antiohiei. Acea A ntio-
hie, in care Leon intrase ca cuceritor, i.a scä.pat ca
Armenilor si noua cAsätorie a Isabelei a constituit o nouä
regalitate armeanä, care va intra deindatä, dupä cum se
va vedea, pe o altä cale in marele conflict intre Mongoli
si Egipteni. Toate vechile conditiuni au dispärut.

www.dacoromanica.ro
 28

Va fi atunci un nou r5sboiu latin, dar acest nou rAs-

boiu latin va veni spre Armenia dinspre Cypru, pe cAnd
In prima epoca. din Armenia pornea ideia acestei sinteze
care, daca ar fi fost realizata, ar fi reprezentat fila Indo-
ialä o alt5. desvoltare a Statelor Orientului si In crearea
marilor sinteze ale civilizatiei In aceasta parte, unul dintre
cele mai importante momente ale evului mediu.
N. JORGA

www.dacoromanica.ro
 A FOST ARMENIA
SUB DOMINATIUNE MACEDONICA ?
Poporul armenesc, din cauza unei interpretäri gresite
a textelor istorice, a fost considerat ca lipsit de libertate
tocmai in epocile când se bucura din plin de roadele liber-
atii sale. Existd in adevär in strävechea istorie a Arme-
nilor o epoch'. de aproape 400 de ani cea cuprinsä intre
anii 330 in. de Cr. pänä la 66 dup5. Cristos care in prima
ei parte e pus& sub dominatiunea macedonicä, iar in cea
urmätoare sub stäpAnirea sau influenta Arsacizilor Per$i.
Din lectura atent& a autorilor sträini din antichitate si
din cercetarea anaänuntitä a izvoarelor noi, rezultá ins&
deslusit c5. poporul armean a dus in cuprinsul acestei
intinse perioade istorice, o existent& liberä si autonom5,
$i nici nu s'a aflat sub dominatiunea vreunei puteri sträine.
Pentru stabilirea acestui adevär istoric, vrem sä. arun-
c 1.rn o privire general& asupra epocii lui Alexandru Mace-
don $i apoi a urmasilor sii, marginindu ne in special la
evenimentele care lumineazä trecutul armenesc in cea mai
intunecatä. $i putin cercetatä perioadä a lui. Informatiunile
istorice in general sunt foarte putine ; insä, aidoma unei
raz solare care uneori isi strecoarà lumina chiar din
desisul norilor ce intunecà cerul, unele stiri räslete aduc
lumini noi cu privire si la trecutul tärii armenesti, in mun-
tii si väile careia se dovede$te astfel a fi existat un popor
puternic si aproape independent. Fär& istoria vecinilor säi
vi a Orientului In general e desigur imposibil de priceput
rolul poporului armenesc in Istorie.

www.dacoromanica.ro
 30

I. DOUÀ CUVINTE DESPRE PERSI

In vecing.tatea imediatä a Armeniei, au domnit In
Persia trei familii regale sau dinastii. Mai intAiu Achime-
nienii, dela Ciru pänä. la Dariu Cotomanu (550-330 1. Cr.).
Apoi Arsacizii, dela Arsac cel Mare ODA la Artaban
(250-227 d. Cr.). A treia dinastie, a Sasanizilor, incepe cu
domnia lui Artaxerxes sfärsindu.se cu Jezdedjerd (Hazkeri----=--
Yazdeguerd) al IILlea (227-651 d. Cr.). Poporul armean,
In decursul acestei lungi perioade istorice, a suferit adanci
si necontenite influente persane in traiul su politic, eco-
nomic si cultural. A fost o vreme cAnd moravurile silimba
armeanä chiar au ajuns sá nu poatä fi deosebite de cele
persane. Numai prin crestinism s'a pus stavild desnatio-
nalizArii.
Veniud din Europa, Armenii s'au asezat pe teritoriul
lor istoric In secolul al 7-lea inainte de Cristos. Când
Ninive fu nimicit la 606, iar Mezii intinzänd hotarele
din Asia Micä pina la malurile raului Alis s'au constituit
Inteun imperiu foarte puternic, Armenia a cäzut si ea,
aläturi de alte state, sub influenta lor. Aceastä influent&
consta numai in plätirea unei däri i dintr'o caste auxi-
liará in caz de rliboi; organizatia armeneascä de stat, cu
domnitor si viatá national& proprii, a ämas insä. neatinsà.
Aceastä. stare a durat aproape un sec.:A. Dar la 559 In.
Cr., Ciru Persanul, infrangandul pe Ajdabak (Astyage)
si luindu-1 In robie, vastul imperiu al Mezilor a trecut,
färä sguduiri prea mari si dlunatoare, dela Mezi la Persi.
Fiul si urmasul lui Ciru fu Cambys. Dupä. moartea
acestuia au izbucnit mari turburAri, räsculändu.se 9 pro-.
vincii in contra lui Dariu, care Ii urmase pe tron, decla-
rand independentä.. Aceastá stare agitatä.si haoticä a durat
sapte ani. Una din provinciile räsvrätite a fost si Arme-
nia. Regele si poporul armenesc, profitänd de desordineo
generalä, au vrut sä redobändeasca o mai Jared autonomie,
Dariu ins& a fost un rege destul de intelept i capabil;
cäci luptind cu stäruintä timp de sapte ani a izbutit
supuná pe ränd toate provinciile räsculate, redändu.le din
nou dominatiunii persans. In contra Armeniei s'a räzboit
In trei ränduri cam pe la 518 inainte de Cr. Probabil cä
In primele douä bätälii generalii säi au fost infrinti ori

www.dacoromanica.ro
 31

au intampinat o rezistentä därzä. A treia bätälie Dariu a

condus-o personal si esind biruitor, cu ajutorul unor forte
uriase, Armenia fu prefäcutä intr'o provincie a marelui
imperiu persan.
Aceste evenimente sunt consemnate de insusi Dariu
pe inscriptiunile sale de pe stanca din Behistun, unde,
pentru prima oar& in istorie, se pomeneste in scris denu-
mirea de Armenia si pe care, in rând cu cei 9 regi rebeli
pusi in lanturi, se aflä sculptat $i ce! al Armenilor, fiind
ins& greu de distins care a fost din ei. Cu aceastä infran-
gere Armenia a e$it din starea ei de simpld aliatä si de
vasalitate, pierzAndu-si regalitatea si autonomia, si a fost
transformatá cum s'a amintit, in provincie persanA. CAnd
Xenofon traversa. Armenia, pe la 400 in. Cr., o gäsi impär-
titá in douä pärti: un satrap persan cärmuia regiunea Oc-
cidentald, iar altul guverna peste pärtile orientale ale
Armeniei. Starea aceasta a durat pAná la anul 330, and
Alexandru Macedon a desfiintat imperiul persan deve-
nind stäpan peste cea mai mare parte a Asiei.
IL ALEXANDRU MACEDON IN ORIENT
Pentru o intelegere mai usoarä a stärei Armeniei din
aceastä. epoca. e bine sä urmärim faptele sävirsite de doi
eroi straini, dar de o losemnitate capitalä: acestia au fost
Alexandru Macedon si generalul säu Eumenes din Cardia
care uil apirarea intereselor famihei marelui cuceritor
despre care Plutarc $i Cornelius Nepos i-au consacrat bio-
grafii speciale.
Lar viata si faptele lui Alexandru ce! Mare, cuprin-
zind deci si istoria vremii sale, au ajans la noi mai ales
prin biografii, scrise de Plutarc, Arrianos si Curtius. Mai
trebue adäugat la aceasta si Istoria Universalä a lui Deodor
Sicilianul. De bunä seamä. acesti principali patru autori
vez..hi an cules relatä.rile lor din scrierile, in prezent pier-
date, ale istoricilor si generalilor cari I-au insotit in expe-
ditiunile sale.
Sä. urmärim acum cursul evenimentelor istorice.
Darin L regele Persilor, si fiul säu Xerxes, au distrus
Grecia prin douä expeditii, iar dominatiunea persaná apAsa
din greu pe elementul cien din Balcani si Asia Mica.. Re.

www.dacoromanica.ro
 32

gale Filip al Macedoniei fäcuse mari pregätiri spre a se

räzbuna pe Persi, dar el fiind omorät, prea inteleptul si
energicul sä.0 flu, Alexandru, $i-a asumat misiunea infäp_
tuirii acestui plan. Trecând deci in Asia, el a sfärämat
dela prima tntalnire o armatä persanä $i a continuat inain-
tire.i spre S tries (N partea de räsä.rit a Smirnei actuale),
piternica i bogata capitalä a Lydiei, unde Isi avea re$e-
dinta un satrap, ca atributiuni de administrator suprem al
treburilor din Grecia $i Asia Micä.
Satrapul din Sardes, Maria sau Mihran, 1-a intimpi-
nat pe Alexandru fárä. a opune vreo rezistentä. $i i-a pre-
dat toate intiriturile si nepretuitul tezaur al orasului. A-
lexa.ndru 41 primi bine pe Mihran $i ordonä sa-1 insoteasa
In armita sa., purtändu-1 mereu in onoruri $i, mai tärziu,
cum vom vedea, numindu-1 guvernator al Armeniei.
Din Lydia Alexandru trecu in Frigia, care se intindea
dela Smirna de an spre regiunea Ankarei, deslegä nodul
g)rdian, subjugi tinuturile Capadociei aflate doar in par-
tea apuseanä a raului Alis (Halys = Kizil.Irmakul de
astäzi), i ajunse in Cilicia, paná la malul mAni. Deci a
evitat sä ocupe in intregime Capadocia, Pontul $i Arme-
nia, deoarece Darin Cotomanu se apropiase deja de Cili-
cia, cu o arma.tä numeroasä. Alexandru cel Mare reusi sä
obtinä in Actium, in Noembrie 333 1- Cr., o victorie strä-
lucitä in contra lui Dariu, luandu-i prizoniere pe mama,
femeile $i multi alti comandanti per,i impreunä cu sotiile
lor. Cind printesele robite isi plängiau amarnic soarta,
Alexandra 1-a trimis pe Mihran spre a le consola, fiindcä
acesta $tia limba persanä. A fost oare un print (aakharar)
armean acest Mihran? Li bätä.lia din Actium luaserä. parte
si soldati armeni, in numär de 40.000 pedestra$i $i 7000
(Curtius Rufus, De robas gestis Alexandri Mag-
ni", 111, 2).
Dupá lupta dela Actium, eroul Macedonian a ocupat
malul sirian i Egiptul, fijad silit sd se intoara inteo-
datä la nordul Siriei, pentru o nouä luptä in contra lui
D riu. la rästimpul absentei sale câtiva guvernatori per$i
au sävirait un atac din pärtile Paphlagoniei $i a Capado-
ciei, Incercind s5. reocupe Sardes-ul, firä trisä a reusi.
(Cartius, VI,I). Nu poate fi itndoialà cl dupä victoria dela

www.dacoromanica.ro
 33

Actium, generali macedoneni sä fi ocupat, afarä de Cilicia

gi Comagene (Marasul, Ayntabul gi Biregikul de astäzi) ai,
si fi apropiat astfel de Armenia de Sud, tara din Topk
(Sophanene).
Alexandru fusese informat cä. Dariu concentrase forte
uriage in Mesopotamia si ci scoborand din Babilonia urca
sus pe Tigru. Asa dar trecu si Eufratul, pe la Tapsacus,
si avind la nord Sophanene, pe care probabil cl a ocu-
pat() spre a.gi asigura spa.tele si muntii din Carduk, a
ajuns la Tigru peste care a trecut prin apropierea Musa-
'alai de azi gi si-a asF...zat tabira ceva mai incolo, nu prea
departe de orasul Arbela.
Alexandru isi agezase In aga fel ostile ca intr'o parte
sä. aibe muntii din Carduk, iar In cealaltä. Tigrul; aripa
dreapti a armatei era, ca de obiceiu, sub comanda lui per-
sonará, iar cea stäng5, sub a lui Parmenon. Cät priveste
armata lui Darin, era barte cosmopolitä si pestritati si se
intindea pe largul cämpiei din apropierea Arbelei, denu-
miti Gaugameles. Fiecare popor fusese instalat acolo sub
steag deosebit si se afla sub comanda generalilor sii pro-
prii. In aripa stängá a armatei lui Dariu, care se gäsea In
fata lui Alexandra, pe längi alte popoare se aflau regi-
mente din Armenia Mica si din Ca.rduk, iar In aripa dreaptä
cea din fata lui Parmenon, fuseserá oränduite regimente
de ale popoarelor din Media, Armenia Mare, Ca.padocia,
/a mare parte cavalerime (Curtius, IV, 12).
De data aceasta cavaleria lui Dariu nu era usor inar-
rn ati, ca la A7.tium, ciJi fie ciläretii fie caii erau apärati
de platose de fier. In adevä.r, Armenii, Mezii si Aguanii
(Alban°, aveau o deosebitä. preferintä pentru aceastä armä.
gi dispuneau de multá cavalerie otelitä. Nu In acest rAz.
boj ci ca alt prilej un rege armean a expus la o paradä
vreo 6333 din acesti cavaleri". (Strabon XI, 44, 14,9). La
Arbela comanda trupelor armenesti o aveau satrapii Mi-
hran (Mithrenes) si Orontes (Orodès) (Flavius Arrianos,
8), deoarece, precum ne relateazä. si Xenofon, Armenia
era impärtitä pe vremea aceea In douä. satrapii partea im-
portantá fijad sub guvernámântul Orontesilor. Probabil c5.
despre Orontes care a comandat la Arbela amintegte Stra-
bon (XI, 14, 15) când spune: In Armenia ultimul satrap

www.dacoromanica.ro
 34

persan a fost Orontes, din neamul Hitarnes, care era unul.

din cei sapte*.
Lupta dela Arbela a avut loc In Octombrie 331 In.
de Cr. Dariu, In ciuda fortelor sale mari, nu a putut tine
piept Macedonenilor $i a fost primul care a fugit. Oastea
din aripa dreapt& a armatei sale nu avu Ins& cuno$tintA
de fuga lui, caci regimentele de cavalerie ale Armenilor,.
Capatocienilor, Mezilor $i Bactrienilor, Lau atacat prin
surprindere pe Parmenon, au comis mari masacre In rän-
durile trupei si erau aproape sä-i sfärame toat& armata,
când Parmenon, In supremä strSmtoare, trimise dipà aju-
toare. Alexandru, care Il nrmärea pe Dariu, fu nevoit si
opreascl urmarirea i veni In ajutorul lui Parmenon.
Victoria lui Alexandru fu de o insemnatate covärgi-
toare, cici el reusi e doboare la Arbela imperiul persan
reusind sä..1 mosteneascä si s&-i fie stäpAn.
Scapind prin muntii Armeniei sau din Cast:luk s'a
refugiat In Media.
lar armata sa transformatä hateo mas& anarchic& $i
descompusl era la picioarele Savingatorului. Cine a putut
si se refiagieze se retrase in tara sa.
Alexandru, dup& ce acordi armatei sale cAteva zile
de odihril, merse pan& 'n Babilonia si poposi acolo 30 de
zile, ded.indu-se impreuná cu oastea sa la orgii nemaipo-
menite. Aici luá deasemenea c&teva mäsuri administrative
$i numi prefectii si perceptorii; iar pe Mihran, care Si
preda3e Sardes-u1 Ur& lupt& si.linsotise de atunci bucurän-
du.se de onoruri deosebite, 11 numi guvernator al Arme-
niei. (Diodor Sicilianul, XVII, 8; Curtius, V, 1; Arrianus,
Ill, 16). Aci prin Armenia vom intelege desigur Topk (So-
phanene) devreme ce regiunile Armeniei Mari nu fuseserä
ocupate.
La Arbela 41 invinsese pe Dariu, ins& mai rämäseserà.
alte provincii neocupate, drept care Alexandru incepu sá
le subjuge unul cite' unul, astfel ocupä. Media Mare, VAr-
cankul (Hyrcania), Bactriana, dela malul de sud al märii
Caspice pânä. la Turkestanul rusesc si ajunse pana'n India,,
de unde porneste in coräbii pe rAul Indus apropiindu-se
cu armata sa p&nä. de Ocean; Inainte Ins& de a ajunge a-
colo egi din nou pe uscat $i, organizand deasemenea tinu-

www.dacoromanica.ro
 35

turile sudice ale Persiei, veni din non in Babilonia, unde

a si murit la 11 Iunie 323 1. Cr.
Alexandru Macedon merse, cum am amintit, personal
pan& 'n tara din Värcank (Hyrcania) Ada. pe 15130. malul
sudic al Mfrii Caspice; deacolo ins& in loe sä se indrepte
spre Armenia si tärile din Caucaz, care dealtfel erau con-
siderate ca regiuni barbare, a fost atras de slava lndiei.
Nu numai evitä sä. ocupe Armenia, ci nu se atinse nici de
Media cea Micä. Tara aceasta, care incepänd dela sudul
lacului Urmia se intindea pän5. la Marea Caspicä, fusese
incredintatä de Dariu unui satrap persan numit Atropates.
Acesta se räzboise contra Macedonenilor in lupta dela
Arbela, lasä. mai tärziu stiuse sä astige bunlvointa fe a
lui Alexandru fie a urmasilor säi. lar ei 1-au confirmat
peste tinuturile sale denumite o vreme Atropaten, olupà
numele säu, care corespunde cu vechea Atrpatacan (Adher-
baidja.n) dela cuvântul atr, care insemneaza foc, deoarece
tinutul era plin de numeroase altare ridicate pentru cultul
focului $i pentruca tot acolo se aprindeau adesea materii
imbibate cu naft.
Cu timpul stäpanitorii din tara aceea siau luat titlul
de ,,rege` $i, prin aliante matrimoniale incheiate cu prin.
tese armence, seleucience si parthe si-au pästrat timp
delungat independenta lor. Armenii au stäpanit cateodatà
peste intregul Atrpatacan, iar uneori au ocupat doar cA-
teva regiuni, cum fu, de exemplu Caspica, aflatä pe marea
cu aceeasi denumire (Strabon, XI, 13, 1, 14, 5).
URMASII LIII ALEXANDRU CEL MARE
SA vedem acum certurile dintre urmagii lui Alexan-
dru, ¡titre carese distinge ca figurä centrará Eumenes din
Cardia, care de$i nu era Macedonean, fu secretarul parti-
cular al lui Alexandru i apärätorul intereselor sale.
Cine trebuia sä fie urmasul lui Alexandru? Sapte zile
au durat certurile dimprejurul mortului pentru aceastä.
chestiune, fiindca sotia sa Roxana nu näscuse Ina. pe mi-
cul Alexandru, iar sotul ei nu avea decat un frate vitreg.
Paul la urnai generalii säi s'au intrunit $i Lau ales rege
pe acel frate vitreg, dei uu biet om nenorocit, iar pentru
conducerea imperiului i apärarea intereselor familiei lui

www.dacoromanica.ro
 36

Alexandru 1-au numit regent pe fiul lui Orontes, Perdiccas

Macedoneanul, pe care unii il considerau ca fiind principe
de neam regal. Lui Perticcas i se incredintase pecetea sta-
tului $i lui trebuiau sä se supunä toate armatele iar gu-
vernatorii provinciilor trebuiau sä $i le conducä. tot in
numele lui. Deci adevärata conducere era in mäinile re-
gentului.
Perdiccas realizä indatä, printr'un sfat la care au luat
parte toti generalii insemnati, prima impärtire a imperiu-
lui, in Iurtie 322 in. de Cr. Egiptul fu incredinlat lui Pto-
lomeu, Siria lui Laomedon, Cilicia lui Philotas, Media
Mare lui Peithon, Media Micä o läsarä. lui Stropat. Pro-
vinciile Persiei au avut deasemenea guvernatorii sau satra-
pii lor, in special Arachosia, Gedrosia, Drangiana, Sog-
diana, Bactriana. Peste tinuturile din Värcank (Hyrcania)
rämäsese Phrataphernes, in regiune parthä fu Stasanor,
iar regiunea persanä cu capitala sa Persepolis a fost data
luí Peukestas, care II scäpase odatä pe Alexandru de
moarte sigurä. In mentiunea acestei impärtiri nu se vor-
be$te nici de Armenia si nici de Pont, fiindca acestea nu
erau täri subjugate. Ca.padocia ca tinuturile dimprejur furä
incredintate lui Eumenes, care era prieten bun cu custodele
cirrauitor, Lind si cel mai capabil $i priceput general din
vremea aceea.
Desi prin aceastä impärtire unitatea imperiului lui
Alexandru.a fost considerat in aparentä ca salvatä, totusi
pe diniuntru s'a desteptat la adancul fiecärui guvernator
o näzuintä. vie de a deveni stäpan independent peste una
din numeroasele provincii $i de a obtine o coroanä. Dea-
ceea intre generalii guvernatori s'a iscat o ceartä aprigl
pentru putere, care se potoli abia dupä 25 ani, prin con-
stituirea a trei regate principale si anume: primul al An-
tigonieniior in Macedonia, al doilea al Ptolomeilor in E.
gipt, iar al treilea al Seleucizilor in Siria, Babilon, Persia
$i in Orient in general. Dar sá revenid a la istoria armeanä.
Desi Perdiccas incredintase lui Eumenes regiunea
Capadociei cta Cesarea de azi ca oras principal to-
tusi tara aceasta nu fusese focal cuprinsä. §i avea un rege
1:4$tina$. Perdiccas infra deci la 323 in Capadocia cu ar-
rnatA mare, 41 prinse pe regele Ariarate I impreunä cu fa.

www.dacoromanica.ro
 37

iniTia sa si crucificandu-1, dupa ce mai intaiu 11 chinuise

cumplit, preda tara lui Eumenes. Un fiu al regelui, Aria-
rate II, fugind in statul vecin se adaposteste la regele
Armenilor; iar la 316, and Perdiccas si Eumenes hind
ucisi ceilalti generali erau ocupati cu certuri interne, Aria-
rate II (Ariarathès) se intoarce in tara sa cu ajutoare din
partea regelui Artavasd (Artabazos) al Armeniti, SI ucite
pe guvernatorul macedonean Amyntas si recuceri tronul
parintesc (Diodor Sicilianul, XXXI). Pe acest Artavasd
socotim noi rege al Armeniei Mari.
Sä. revenim din nou la istoria armeanä.
.Eumenes se facu deci stapan al Capadociei si peste
toate acele tari märginase pe care Alexandru nu le ocu-
pase din diferite motive in timpul luptelor sale cu Dariu.
(Diodor Sicilianul, XVIII, I). Eumenes nu rämase perso-
nal in Capadocia, caci, läsand prientenilor sai conducerea
oragelor si cetätilor mai principale, Il intovärisi pe Per-
diccas in drumul sau spre Cilicia, fiindca acesta avea pla-
nuri mari iar Eumenes era primul sau sfetnic (Plutarc:
Eumenes).
Nici Perdiccas si nici credinciosul sau colaborator,
cari voiau sa. pästreze unitatea imensului stat constituit
de Alexandru Macedon, nu au putut insa sá se bucure de
o pace mai indelungatä, pentrucl ceilalti generali nutreau
o mare ura fatá de acesti doi prieteni, unul din ei fiind
mai ales $i strain. Se forma deci in grabä o coalitié in
contra lor, la fruntea cäreia erau Antipater (Antipatros),
Antonichos, Crater, Ptolomeu si Neoptolomeu, toti ace$tia
nevrand sä se supunä. lui Perdiccas. Ultimul din ei se pre-
facu la inceput a se supune, Lisa s'a unit in ascuas cu
ceilalti patru.
Perdiccas de 'ndatá ce lua cunostina de conspiratia
pusá la cale ordonä. lui Eumenes sá se intoarca imediat
in Capadocia; in aparenta pärea cad trimise peste provin-
cia so, insa in realitate aceastä mAsurä fusese luata pentru
a sine in frau statul vecin al Armeniei, care se gasea chiar
la hotarele acestei satrapii $i unde Neoptolomeu ducea o
activitate suspecta (Plutarc: Eumenes). Noi credem ca In.
cerca s5. atrag& la cauza sa pe regele tnci slobod al Ar.
meniei Mari sau ciuta acolo soldati mercenari. Contrar

www.dacoromanica.ro
 38

faptului cá ne relateazá pe larg despre acest Neoptolomeu,

niel un istoric insa nu aminteste care i-a fost stapanirea,
dacä. a avut sau nu vreo satra pie si anume peste care din
provincii; stim numai despre el cä in calitatea lui de ge-
neral avea sub comanda sa un nurnär important de ostasi
macedoneni (Diodor Sicilianul, XVIII, 6).
Faptul ca nu a putut fi pe fatá nesupus lui Perdiccas,
ne face sa presupunem ca Neoptolomeu a fost unul din
generalii sai de vazI, iar nu simplu guvernator al unui
tinut oarecare. Unii il socotesc drept guvernator al Ar-
meniei, dar nu-1 indica nici un cronicar din antichitate,
dei aveau prilejul de a pomeni de el ca atare; ori a tiage
a.ceastá concluzie doar dintr'o mentiune sovaitoare a lui
Plutarc ni se pare cel putin temerara. Chiar Plutarc de-
altfel spune ceva mai incolo ca. Perdiccas a incredintat lui
Eumenes comanda regimentelor din Armenia (Sophanene),
si din Ca.padocia. Daca Neoptolomeu ar fi fost inteadevär
satrap pe regiunea aceea, comanda regimentelor armene-
vti era natural sA fi avut-o tot el.
Lupta dintre cele doua tabere adverse incepu in anul
321. Eumenes ii invinse pe Crater si Neoptolomeu in a-
propriere de Hellespont si-i rdni personal ucigandu-i, intr'un
duel din toiul luptei. Norocul nu i-a sunis insa si lui Per-
ticcas, care pornise in capul unei alte armate spre Egipt,
unde Ptolomeu trecuse de partea räsculatilor. Perticcas,
care a fost un om crunt si care facuse imprudenta de a
merge in Egipt tocmai in anotimpul inundatiilor, fu paräsit
de oastea sa si omorat. Ptolomeu ramase astfel prin abili-
tatea sa stapan absolut peste una din cele mai bogate
provincii.
Cativa generali dintre cei care 1 au omorAt pe Pertic-
cas si protivnici lui Eumenes, s'au adunat, probabil in
Iulie 321, lateo localitate din Siria denumitä. Triparadisas
$i au facut o a doua inipartire a impePiului. Antipatros fu
ales in demnitatea de procurator general al imperiului, iar
acesta II futdri pe Ptolomeu in Egipt, dadu Babilonul lui
Seleucos, Siria lui Laomedan, provincia partha lui Filip,
satrapiile din Persia si Orient lasandu-le In mare parte
tot in mainile celor ce le avuseserá pana atunci. lar Eu-
menes si partizanii sai furl condamnati la moarte ; iar co-

www.dacoromanica.ro
 39

manda luptei pornite contra lui fu incredintata lui Antigonos,

care a fost guvernator al Frigiei si al Ciliciei.
Antigonos trecu indata la fapta si ataca pe dusman
chiar In Capadocia. Eumenes a suferit de data aceasta o
infringere dezastroasä, 8.000 oameni fiind masacrati din
oastea sa, iar altii trecand de partea adversä. In acele
momente de grea cumpina Eumenes se gandi sä fuga in
Armenia si castigandui pe acesti bravi locuitori munteni
85.-i utilizeze (Diodor Sicilianul, XVIII, 9) pentru cauza sa,
dar Antigonos ii inchise drumul siinvinsul se retrase com-
plect prapädit inteo cetate bine intäritä din apropiere,
denumita Nora, cu 600 caläreti.
Norocul ins& nu intärzie sä vina in ajutorul lui Eu-
menes, cäci cel de al doilea regent Antepater muri in
curand, la 319, dap& ce il numise in local sail pe batranul
Polispercon. Noul conducätor suprem inclina de partea
lui Eumenes, care astfel a scapat de inchisoarea cetätii
unde era inconjurat. In calitatea lui de apärator al Olim-
piei, mama lui Alexandru, al väduvei sale Roxana si al
fiului sit' micul Alexandra, Eumenes se bucura de incre-
derea si tot sprijinul curtii, deasemenea de simpatia ar-
matei fascinate de glorioasele fapte ale impäratului decedat;
deaceea cel de al treilea procurator si Olimpia, mama lui
Alexandra, i.au incredintat lui conducerea luptei in contra
rasvrätitilor si au poruncit tuturor guvernatorilor si sa-
trapilor din Asia sä i se supuná cu toate mijloacele de
care dispuneau.
Campul de lupta fu strämutat pentru un timp in
Asia. La 318, Eumenes, lasänd Apusul in voia soartei,
trecu in Orient, unde se putea baza pe devotamentul ma-
joritätii dintre satrapi. Lar Antigonos se hotarase a cuprinde
satrapiile din Asia, iucredintându-le prietenilor säi, si apoi,
cu ajutorul unor forte colosale, sä nimiceasca armata lui
Eumenes si a stapanirii centrale. Prima ciocnire dintre cei
doi adversari avu loc in primavara urmätoare, la malul
Tigrului. Antigonos a fost invins si nevoit sa se retragä
inspre partile nordice ale Meziei, punandu-si totodatä in
gind sä desbine satrapiile superioare de Eumenes.
Armata ,lui Eumenes a iernat in localitatea numitä
Gabien din apropierea tinuturilor persane, in conditiuni

www.dacoromanica.ro
 40

destul de vitrege, cáci satrapii care-1 ajutau nu voiserá

sä se indepärteze prea mult de provinciile lor, iar el nu
putuse O. ocupe Babilonul, nade stäpänea adversarul säu
Seleucit.
Cum väzurAna mai sus, pentru provinciile persane
fuse.se numit satrap Peuktstas care fiind din nobletea ma-
cedoneanä si unul din generalii de vazä al lui Alexandru,
41 invidia mult pe Eamenes, fiindcä acesta desi trac de ori-
ginä, avea totusi in mainile sale comanda supremä a falan-
gei macedonene, ia.r el rämäsese subordonat. Prin urmare
in timpul sederii lor la Persepolis incepu sä momeascä
oastea lui ca bani, bäuturá si promisiuni pentru a päräsi
pe comandantuI lor cel strain si a recunoaste pe sine ca
gef. Si in adevär pärerea armatei incepu sä se modifice,
dar tnteleptul Eumenes chibzui in grabä si recurse si el la
unele mAsuri viclene, cea mai insemnatä din ele fiind urmä-
toarea :
Flcu sä. circule in rändurile oastei sale o epistolä.
dänd posibilitatea de a fi cetitä de cdti mai multi ofiteri
ei soldati; conceputá in litere asiriene si ca si când i-ar fi
fost airesatä de generalisicaul Armeniei Orontes, care era
prieten si cu Peukestas, in aceastä scrisoare i se aducea
la cunostintä cá membrii familiei lui Alexandru s'au labors
victoriosi in Macedonia, din refugiul lor din Epir,
clasnanul lor de moarte Cassandru fusese ucis, iar regen-
tul Polypirchon venea in ajutorul lui cu o armatä. colosalä.
(Diodor Sicilianul, XIX, 6; Polybius, IV, 8).
Cu astfel de vesti favorabile lui Eumenes putu sá tre-
zeascä. din nou tnsufletireaarmatei cä.tre familia lui Alexan-
dru, ale cirei drepturi erau apärate de el si regentul. De
data aceasta armata ii rämase credincioasä.
Dar n'a intärziat nici ciocnirea hotärätoare dintre An-
tigonos si Eumenes, care avu loc la 316 pe malurile räului
Karun din Persia, nu departe de actualul oras Suster. Vic-
toria s'a inclinat de partea lui Eumenes, dar si Antigonos
ti pricinui mari pagube in deosebi ca concursul arcasilor
ei cavaleriei armene si meze, pe care li orinduise chiar
ta fruntea falangei sale. (Diodor Sicilianul, XIX, 29).
In toiul acestei lupte crincene, o partedin soldatii
lui Antigonos prädase bogitiile strAnse de armata sa, fe..

www.dacoromanica.ro
 41

meile si tot avutul lor. Eumenes putea OA scape si dea-

ceia porunci lui Peukestas sä urmAreascA. dugmanul cu ca-
valeria lui ca el O. sarä. in ajutor, Ins& macedoneanul cel
invidios nu vru sA-i execute ordinul si se retrase In pro-
vincia sa. Päräsit si de trupele sale nemultumite, Eume-
nes se preda lui Antigonos pe la 316, si fu omorAt de
acesta, tocmai cAnd se gAndea sä. treacA prin Armenia si
Media ca sä se adA.posteascA in Capadocia.
Prin victoria obtinutA in contra lui Eumenes Antigo-
nos rämase singur stApAn in Asia si peste Asia Mica. El
care luptase pAnä atunci contra celor ce cAutaserä sä pas-
treze unitatea imperiului, acum incepu sl viseze realizarea
aceluias plan, insA sub egida sa proprie. Incepu sä exter-
mine pe motive neinsemnate, pe toti demnitarii mai influ-
enti, gi incera sA scape chiar gi de prietenul sAu Seleucos.
Acesta insä intelese repede la ce se putea astepta. gi fu-
gind din Babilon cu 300 cAlAreti veni In Egipt la Ptolo-
meu. Cu ajutorul unei armate egiptene reugi sä scape
Babilonul, peste care guvernase pAnA atunci, iar data de
1 Oct. 312 fu proclamatA ca zi al intemeierii .Regatului
Seleucie. Din ziva aceia a inceput era numitä Seleucit5.,
de care ne amintesc uneori autorii armeni si pe care une-
ori a consemnat-o gi Tigran-cel-Mare pe monedele sale
bAtute In Antiohia, cAnd la data de 84 (adicA cu 220 ani
mai tArziu de aceste evenimente) nimicind statul Intemeiat
de Seleucos se considera ca mostenitorul lor. (H. Asturian,
Legiiturile politice In/re Armeni fi Roma, p. 95).
Dei intre Antigonos gi Ptolomeu exista intelegerea
ca Siria sl rAmAie celui dintAiu, pretentiunile monarhice
ale lui Antigonos insuflau insi teamA tuturor. S'au consti-
tait deci o puternica coalitie in contra lui. Antigonos se
afla ling. in Asia MicA, and a fost atacat in acelag timp
prin Siria de Ptolomeu stApA.nitorul Egiptului, iar prin
pArtile din Hellespont de cAtre Seleucos cA.rmuitor al Ba-
biloniei, gi invins in apropiere de Ipsos (la est de actualul
Akgehir), fiind omorat la 301.
In modul acesta aproape se Incheie cu o epoch.' In-
delungatA dela Alexandru 'Ana la Intemeerea noilor mo-
narhii. In adevAr, pAnA. la moartea lui Eumenes gi a unicu-
lui fiu al lui Alexandra Macedon nimeni nu indrAznise sä.
g3

www.dacoromanica.ro
 42

se intituleze rege; ping. atunci se obisnuia denumirea de

prefect sau satrap, care insemneazA guvernator.
IV. 0 ARMENIE INDEPENDENTA IN EPOCA
ALEXANDRINA SI SELEUCITÀ
Care a fost starea Armeniei in aceastä epocä., numitá
ale xand rinä. ?
Am urnaärit mina ad i fazele istorice ale evenimentelor
din Orient, in general, si numai pe alocuri relatiunile cu
teritoriul armenesc; sä vedem acum mai pe larg si pe cele
In directá legAturä. cu Armenia. Istoria acestei epoci este
destul de incAlcitá i imbAcsitä de fapte, deaceea o vom
pricepe poate mai lesne, dimpreuni cu mArturiile croni-
carilor din antichitate, dacä, abAtAndu-ne dela regulile o-
bisnuite, vona indica dela inceput cä pe vremea acee a au
existat dou5. Armenii. Una, Armenia Mare, teritoriul cel
firesc al Armenilor cuprinzAnd muntele Ararat, iar cea-
laltä, o Armenie mai mica, in regiunile din Topk (Sopha-
nene). Tara aceasta se intindea inspre partea de nord a
triunghiului format de räurile Eufrat ei Aradzani (Murat-
ceai), la sud-vestul orasului Kharpert de astäzi, uneori pro-
babil depäsind si dincolo de Eufrat. Vom cluta sá dove-
dim cä. Armenia cea ocupatA de Macedoneni a fost aceastä.
regiune redusá si cá adeväratul teritoriu armenesc, cunos-
cut sub denumirea de Armenia Mare, rämase liberA.
Nu ni s'a transmis data exact1 cAnd Macedonenii au
ocupat Sophanene, dar nu poate fi nici o indoialâ despre
faptul cá ea a fost cuceritä. Fie in Sophanene fie in Ar-
menia Micä domneau principi bc4tincifi, cari se uneau ade-
sea cu Armenia Mare iar uneori conduceau liberi (Strabon,
XII, 3, 28); principii acestia au fost adAnc pätrunsi de
influenta regilor Seleucizi si erau deseori in legaturi de ru-
denie cu ei. Probabil cä peste aceastä tarä. din Sophanene
1-a numit Alexandru la 331 pe Mihran (Mithranes); tot-
odatä bänuim a tot principe din Sophanene a fost si
Orontes satrapul acela armean care era in legäturi de ami-
citie ca Peukestas cäruia ii scrisese o epistolä, la 317, in
scriere asirianä sau armeanA. Ni se relateazä. cä. Antiochos
Herax, care mai tärziu ' fu rege, fiind sdrobit la 255 de
citre fratele sin Seleucos II, s'a refugiat in Mesopotamia

www.dacoromanica.ro
 43

la regele Arsam al Armeniei, care fiindu-i prieten 1-a adä-

postit In muntii armenegti (Polybius, XXXI, 17). Aici
domnea In crawl Arsamusat cam pela 217 Savars sau
Xerxes care se rasculase In contra lui Antiochos cel Mare ;
dupä ce insá s'au impicat peste un timp, temutul rege ti
.dä.du de nevastä lui Savars pe sora sa Antiochis. Mai tar-
.ziu a6easta femeie rauticioasä räpuse pe sotul sau spre a-i
da tronul fiului silt Mithritade, pe care 41 avusese, spun
,unii, dela vartosul sä.0 frate. (Ion Antiochianul, IV, 53;
Polybius, II, VIII, 25). Dela acest Savar$ ne-a ramas si o
monedä. Tot din consimtamantul luí Antiochos cel Mare
11 gäsim ca strateg peste acest tinut pe Zariadras (Zareh),
care In timp ce la 190 trufasul seleucian fu sdrobit de
.c.5.tre Romani, s'a räsculat impreuna cu regele-carmuitor
Artaxias (Arta$es) al Armeniei Mari si s'au proclamat
regi independenti de Seleucizi, fiind recunoscuti ca atare
i de Romani, fä.ra a fi supusi ocarmuirii lor. Dupä. Zareh
-sau Zariadras a urmat fiul salt Meruian sau Metrobusan;
iar ultimul rege din neamul lor fu Artanes, pe care Tigran
cel Mare urmasul lui Artaxias 1-a detronat, tara sa ali-
pind-o la Armenia /VIare. Atät despre Sophanene.
In Armenia Micá ni se citeazä ca regi Mithritade,
Antipatir si Archelaos cu care se sfärseste seria acestor
monarhi ce nu au fost de origine armeana. Mithritade Eu-
pator isgonind pe Archelaos stapani si pe aceasta provin-
cie. Armenia Mica, In afarä de numele pe care o poarta,
nu se $tie precis dacä. a apartinut Armenilor.
Autorii din antichitate pare cá se contrazic staruitor,
cäci °data' ne relateaza ca. Armenia a fost sub dominatiu-
nea macedoneana ei cä. Alexandru a trimes acolo un gu-
vernator, iar alteori ne spun ca Alexandru Macedon nu a
ccupat aceastá tara si ne vorbesc de evenimente ce nu se
potrivesc deck la un tinut deosebit. Aceasta contradictie
ins& este aparenta; ambele relatäri ale istoricilor sunt a-
de värate si In realitate nu exista contradictie dacä. admi-
tem cá prima relatare se refera la Armenia din pärtile
Sophanene iar a doua la Armenia Mare.
Sá vedem acum, In concluzie, care sunt argumentele
privitoare la ocuparea Armeniei.

www.dacoromanica.ro
 44

A. - FAPTE SI DC:TM CARE CONFIRMA

OCUPAREA ARMENIEl
I. Dup.& lupta dela Arbela din Octombrie 331, Ale-
xandru numi guvernator in Armenia pe Mihran, care
predase Sardesul (Diodor Sicilianul, XVII,8; Arrianos,
16 ; Curtius, V, 15).
Pe la 317, satrapul Orontes din Armenia, trimise
lui Peukestas, o episto1á scrisä in litere asiriene, (Diodor
Sicilianul, XIX, 6; Polybius, IV, 8).
Perdiccas, a incredintat lui Eumenes, la 321, co-
manda armatelor din Armenia si Capadocia. (Plutarc :
Eumenes").
Celebrul cronicar si geograf grec Strabon, care träi
pe vremea lui Cristo s, 'vorbind in general de Armeni zice :
Armenia, dupl ce a fost sub dominatiunea Persilor si
Macedonenilor, a trecut in sfarsit in mAna monarhilor din
Siria, care se facuserA deja stäpAni peste Media'.
Cele trei din aceste patru puncte se pot atribui, färä
nici o dificultate la Armenia aflatá in regiunea Sophanene.
Avem chiar un exemplu similar In istoria Capadociei. Se
zice câ. Perdiccas a subjugat aceastä tarä la 322, insä isto-
ricul Curtius (Cap. IV) relateaz5. cä. Alexandru,cu zece ani
inainte de aceastá datà, numise guvernator in Capodocia
pe Apistamenes. Ambele aceste intämpläri sunt veridice,
cad. Alexandru ocupase din tara aceea numai o portiune
raja. gi neinsemnatä, in partea de est a räului Alis, iar
vernatorul fusese numit doar pe acea regiune.
Venind la punctul patru, privitor la märturia lui Stra-
bon, socotim gi noi cá veracitatea relatärilor acestui autor
de vazä al antichitätii este In afara de once indoialä ; dar
putem adäuga doar atAt cá ceace face Strabon este numai
o superficialä mentionare de ordin general, iar nu istoric.
B. - DOVEZI SI MARTURII CARI NE CONFIRMA CA ARMENIA
MARE NU A FOST OCUPATA DE CATRE MACEDONENI
1. Toti autorii ne atestä c5, in timpul marei sale ex.
peditii, Alexandru se duse personal gi cuctri In Asia Micá.
pänä la räul Alis (Halys), iar in Asia pan& la marginea de
sud a märii Caspice. Deci au rämas neatinse de expeditia.
sa tärile cuprinse intre aceste doui extremitäti cucerite

www.dacoromanica.ro
 45

vi anume Capadocia, Armenia, Pontul i provinciile cauca_

ziene. Pe de alti parte nici un istoric nu ne aminteste cum
ci Alexandru Macedon ar fi cucerit aceste täri prin inter-
mediul generalilor sii.
Urmitoarele mirturii, pe care le vom analiza mai
jos separat, ne relateazi in mod evident ci Alexandru n'a
ocupat Armenia (Polybius, V, 55; Plutarc, Pompeus ; Dio-
dor Sicilianul, XXXI; Justinus, XXXVIII, 7).
Alexandru isi fiurise marele plan de a cuceri prin.
teo expeditie special& Wile dela marginea MAni Negre
vi din Caucaz. (Arrianos, IV, 15, V, I, 27). Deci nu le
ocupase, ci numai avea de gind si le cucereasci.
Pini la bitilia dela Arbela, populatia din Capado-
cia gi Armenii erau aliati cu Pergii, iar dupi aceea Ale-
xandru a rimas mereu departe de Armenia.
Ciad Perdiccas i Eumenes ocupind Capadocia,
322, 1-au crucificat pe regele acestei tiri, fiul sAu Ariarate
fugind din mina 1VIacedonenilor s'a adipostit in Armenia
de unde, cu ajutorul militar obtinut dela regele armean
Artavasd (Artabazos), s'a putut intoarce mai tarziu In tara
sa. (Diodor Sicilianul, XXXI, 3). Se putea oare intimpla
aceasta inteun teritoriu ocupat de Macedoneni ? Existenta
unui rege armean pe la 322 in Armenia denoti ci imediat
dupi bitilia dela Arbela, adici pe la 330, Armenii decla-
rasen & independenta lor.
Eumenes fiind sdrobit la 320 de Antigonos, a incer-
oat si se refugieze in Armenia gi sä se foloseasci. de Ar-
meni in contra adversarului sin, ins& acesta Ii inchise
.drumul. (Diodor Sicilianul, XVIII, 9).
La 316, cind Eumenes, fiind In Persia, intelese
va fi prins gi predat dugmanului slut de moarte, igi ficu
testaraentul, distruse scrisorile sale importante gi inten-
-tiona si ajung& in Capadocia, satrapia sa, prin Armenia
vi Media, Eumenes se &idea desigur sA traversese prin
tirile libere.
Nicomides I rege al Bithyaiei, dorea &Ali lase co-
roana fiului sAu avut dela a doua sotie i deaceea II per-
secuta pe primal fiu, numit Zeilas. Acesta fugi la regele
Armeniei (Memnon, in Fragm. hist. gr., III, 537). Cincl a
murit tatil sin pe la 250, Zeilas tocmi mercenari franci gi

www.dacoromanica.ro
 46

ocupind cu ajntorul lor capitala Nicomedia (ast5zi Izmit)

41 Ina In stapanire tronul. Acesti Franci sau Geti veniti
de prin partile sudice ale Frantei, aproape intre 280 0240,
au fost groaza intregei Asii Mici; se luptau Cu ori si cine
si slujeau tuturora contra platä; luau dari dela regi si
prädau orase. Pämá la urmä s'au asezat definitiv inteun
tinut din cuprinsul Frigiei, care s'a denumit Galatia, dupa
numele lor, cu capitala la Ancyre (Ankara de astazi). Mult
mai tirziu curtile regale ale Galatiei i Armenilor s'au
legat deseori prin aliante matrimoniale.
9. Regele Antiochos III cel Mare, stäpänitorul ward
parti din Siria, Mesopotamia si Persia, s'a räsboit pe la
220 cu satrapul Molon al .N.leziei, pe care 1a zdrobit. Se
pare cri. Molon a fost ajutat de catre Artabazan, al cärui
regat se intindea dela marea Caspic5. si Atrpatacan pan&
la acea parte a Mari Negre unde se varsä In ea rAul Pa-
sis sau RegatuI acesta ramasese liber din timpul
Persilor, fiindc5. Alexandru nu s'a silit sä-1 ocupe. In acea-
stä tara, care era despärtita prin munti inalti de Media,
erau oameni aspri si, in deosebi, cai multi, fiind foarte
bogatá si in materii de räzboiu.Deaceea Antiochos ingSna-
fat de victoria obtinutä in contra lui Molon, a vrut sä-i
inspäimânte pe cärmuitorii tinuturilor nordice, spre a nu
indrazni in viitor sa se ridice cu armele impotriva lui sau
sä-i ajute pe alti räzvrätiti. Cel mai puternic i capabil
dintre acegti st5.panitori sau regi era Artabazan; deci
Antiochos trecu peste muntii Zagros si ataca tara lui
Artabazan; acesta insä, hind prea b5.trin pe vremea
aceea, se temu i ceda, primind toate conditiunile puse de
Antiochos (Polybius, V, 55). Ca o explicatie la aceastä
pretioas5. märturie a lui Polybius, vrem sa adaug5m cä tara
mentionat5. de el este Armenia, aceasta fiind si pärerea
istoricilor contimporani. In antichitate Armenia se Intindea
pana la marea Caspica (Strabon, II, 5, 31, XI, 7, 1, 15, 5)
cum dealtfel si fluviul national al Armenilor Arax (Araxes)
se varsä direct in Marea Caspicä (Strabon, XI, 4, 2, 14, 4);
iar abundenta roadelor si faima cailor din Armenia sunt
at5t de cunoscute cá e de prisos sä. mai aducem märturii
despre aceasta; totusi doritorii se pot documenta prin.
Strabon, care a vizitat personal Armenia (II, I, 14, XI.
44, 14, 9).
www.dacoromanica.ro
 47

Urmasii lui Alexandru, cum vAzurgm, au tmpärtit

imperiul de trei ori Intre ei. Istoricii din antichitate con-
semneazä. aminuntit prin nume iloca1itäi, de fiecare datä,
care provincie a fost datä cutärui general, 13365. nu spun
debo claci Armenia sau Pontul si tärile Caucaziene au
fost incredintate cuiva.
Cu o Indrepatitä mândrie de pontean Mithritade
Eupator zice Niciodatä Capadocia sau Paphlagonia,
Pontul i Bithynia, precum si Armenia Mare sau Micg,
nu s'au SU PUS altora decgt numai monarhilor sAi proprii,
cAci nici chiar Alexaudru si nici vreunul din urmasii sal
nu a subjugat aceste popoare. (Justinus, XXXVIII, 7).
Pe la 190, cand Roma a recunoscut Armenia ca
tarä independentä de stgpänirea seleucitg, se gäseau acolo
don& ocIrmuiri separate, una in Armenia Mare unde domnea
Artaxias (Artases), iar alta in Sophanene unde domnea
Zariadras (Zareh). (Strabon, XI, 14, 15).
C.- CONCLUEIUNI GENERALE
Cu ajutorul tuturor acestor märturii ale vechilor isto-
rici de necontestatä autoritate se dovedeste:
cg. Alexandru Macedon nu a subjugat Arme-
nia nici personal si nici prin intermediul generalilor &di;
Al doilea, cä victoria decisivá a lui Alexandru din
Oct. 331 din apropierea Arbelei a salvat si pe Armeni;
cäci Armenia, fiind sub jug persan incg dela 518, si-a de-
clarat independenta i sa cärmuit de cgtre regii säi bästi-
nasi, dintre cari ni se citeazä trei la 316, la 250 si la 220.
Toti cei care fug de Macedoneni se adgpostesc la ace$ti
regi ai Armeniei;
Al treilea cA in afarä. de Armenia Mare independentä,
exista In tinutul Sophanene un regat mic, sub influenta
macedoneang., peste care Alexandru a trimis la 331 pe
Mihran (Mithranes) i apoi s'au perindat alti satrapi;
Al patrulea, cg. Armenia Mare a scgpat de dominatiu-
nea macedoneanä si seleucitä dela 331 pang. la 190 si el
a suportat numai treizeci de ani Inräurirea lui Antiochos
ce! Mare intre 220-190;
Al cincilea, cA Antiochos, fiind sdrobit de catre Ro-
mani, In anul 190, principele domnitor al Armeniei Mari

www.dacoromanica.ro
 48

sau regele Artaxias (Artases) si principele domnitor din

Sophanene sau regele Zariadras (Zareh), s'au declarat regi
independenti de dominatiunea seleucitA, si Ix:Amick. Roma
urmärea sa-i släbeasca pe Seleucizi, i-a recunoscut de'ndatä.
ca. regi independenti de aceasta dominatiune. Noi socotim
ca acest Artaxias se tragea din neamul vechilor regi ar-
meni. Cu el insa a inceput o serie de monarhi destoinici,
istoria carora ne este Indestul de cunoscutä.
Vrem sä. mai accentuam importanta observatiune ea
o injustä Intelegere a unui cuvant din Strabon, a indus pe
multi la o pärere gresitä despre rol! lui Artaxias si Zaria-
dras ; Strabon aminteste ca acestia au fost desemnati In
Armenia ca strategos" acest cuvAnt insemnAnd In genere
comandant militar suprem sau general si traducându-se
chiar asa. Deci, dupä aceasta pä.rere, Artaxias si Zaria-
dras ar fi fost generali de-ai lui Antiochos pe care acesta
i-ar fi trimes inteo Ora cucerita de el si complect subju-
gatä. Ins& nici starea politica a Armeniei si nici termenul
intrebuintat de Strabon nu conchid la aceasta. Strabon
intrebuinteazä chiar el, In diferite ocazii, acest cuvänt cu
Intelesul de prefect, guvernator sau rezident. Prin urmare,
Artiaxias si Zariadras au fost doi regi armeni cari au re-
cunoscut stapinirea suprema seleucitA, ¡Ina nu au fost
generali trimisi de aceastä stäpanire.
Doct. H. ASTURIAN

www.dacoromanica.ro
 ,
W?
, , ,4::.....

AI ., (
:

TERITORIIII. ARMENESC

EREAN GA, - ORASUL ZEILOR

Cutremurul catrastofal din 27 Decembrie 1939, care
a preflcut intr'un morman de ruine ErzAnga cu impreju-
rimile sale, a adus o din non pe planul actualitAtii.
O revistA consacratA istoriei culturii armene nu putea
deci sA. nu foloseascA prilejul, spre a dedica cAteva pagini
acestei regiuni atAt de importante din Armenia istoricA.
Nu numai pentru aceea c5. ErzAnga ocup5. un loc aparte
in trecutul poporului armean, ci fiindcA stä !rite° strAnsä.
legAturä si cu istoria culturii armene.
Consideratiuni semantice. Regiunea orasul din
centrul sAu s'a numit sub stipanirea turcä. Erzingian, iar
in denumirea armeanA Erzeinga.
In istoria armeanA. veche e denuraitä. in genere Eriza
astfel fiind mentionatl gi din partea cronicarilor armeni.
Lar denumirea de ErzAnga provine de bung seamä
dela aceea de Eznerga. CAci, conform traditiei, regiunea din
Eriza a fost foarte bogatâ in islazuri si deaceea se tri-
meteau acolo la pAscut boii destinati pentru sacrificiile
din temple, deaci i denumirea initialä a regiunii de Ezin-
Gaik (Halta boului), care mai tArziu prescurtAndu-se In

www.dacoromanica.ro
 50

Ezanga, a ajuns In cele din urmA la. forma de Erziinga, pe

care Turcii au adoptat.o, transformAnd-o la rAndul lor In
Erzingian.
In limbele europene o gAsim consemnatä sub urm5.-
toarele forme: Erzendjan, Erzingan, Arzinga, Erzinghian,
Arzandjan.
AdAugäna c5. orasul s'a mai numit pe vremuri si Jus-
tinianupolis, fijad refäcut si renovat, in sec. al V-lea, de
catre impäratul Justinian.
ErzAnga In geografia Armeniei. Prima din cele 15
provincii 1) ale Armeniei Mari era Bartzr-Haik (Armenia
Inaltä) care la rändul ei era compusä din 9 regiuni 9, $i
anume : Daranaghi, Ariut, Mäntur, Ekeghiat, Mananaghi,
Dergean, Sper, Sahgomk $i Karin.
Ora$ul aflat In centrul din Ekeghiat era Erzänga.
Cuvântul Ekeghiat 1$i are obar$ia dela numele Ekeghiank,
care a fost una din familiile de vazä. ale Armeniei antice.
Tinutul a mai fost numit si Eghehetiat (al bisericelor), pro-
babil din cauza numeroaselor biserici aflate la cuprinsul
lui.
Grecii cuno$teau regiunea sub denumirea de Aghilisini
(AvAcv), iar Romanii o numeau Acilisene, In forma pres-
curtatä numindu-se $i Geldzini sou Celsene, cu care se asea-
mänä una din satele actuale din ea, Celseni sau Garzini.
Istoricii armeni au mai numit-o $i Regiunea lui Anahita
deoarece templul celei mai insemnate zeite armene, al Ana-
hitei, se afla la Erzänga.
Despre tinutul acesta Saint Martin ne relateazä. ur-
mitoarele : -La province d'Anahita, que Pline 9 place imrné-
diatement après la Derxene (Terdschan-Terdjan), me semble
répondre à l'Acilisene des autres geographes anciens 0 qui
était consacrée aa culte de la déese Anaitis, en, arménien

Cele 15 provincii din Armenia Mare au fost: Bartzr-Haik,

Tchorort-Haik, Aghtznik, Turuberan, Mock, Kordjaik, Parskahaik, Vas-
purakan, Siunik, Paitakaran, Uti, Gugark, Taik, Airarat.
Movses din Khorn: Gecgrafia, Venetia. 1881, p. 29.
Pliniu: Cartea V1-a, cap. 4.
Strabon: Geografia, Cartea XI, p. 537-530; Ptolomeus: Geo-
gratin, V, XIII; Zenobe; Istoria Taronului Movses din Khorn: Istoria
Arnzenilor.

www.dacoromanica.ro
 5/

Anahit, qui paratt avoir eu à peu près les mémes attribu-

tions que Diane. Il ne serait pas étonnant que la divinit&
etat communiqué son nom A la province qui lui rendait un
culte particulier. Les Arméniens appellent ce pays Eghe-
ghiatz ou Egheghetziatz, et jis font trés.souvent mention,.
dans leurs ouvrages '), des nombreux temples qui y avaient
été élevés en l'honneur des antiques dieux de leur pays. Les
Georgiens 2) donnent à cette méme province le nom d'Ele
hletsith. Cette province était située sur les rives méme de
l'Euphrate, vers la ville actuelle d'Arzendjan et plus au
nord allant vers la Mésopotamie").
lar despre orasul ErzAnga Saint IVIartin ne spune
Eriza ou Erez, vulgairement Erzenga, Arzenka, Ezenga,
Ezinge; en ture et en arabe Arzendjan ou Arzenkon, ville
très ancienne et très célèbre de la province d'Eghegheatz.
Elle était renommée chez les anciens Arméniens par le
culte particulier qu'elle rendait A. la déesse Anahit, dont
les temples furent renversé3 par Saint.Grégoire, premier
patriarche d'Arménie. Cette ville était à l'occident de
l'Euphrate, au sommet d'une colline située au nord
fleuve Kail, près de son confluent avec le premier de ces
fleuves 4). Dans le premier siècle avant l'ère chrétienne,
elle avait été décorée d'un grand nombre de temples par
le roi Tigranes 116), et elle conserva un rang fort distingué
en Arménie, longtemps ruéme après l'établissement du
christianisme. Sous la domination des princes musulmans
de la dynastie des Seldjoukides, elle devint encore plus
importante, et il parait que, sous l'empire des successeurs
de Djenghiz-Khan, elle fut gouvernée par des émirs Mo-
ghols ou Tartares qui en conservèrent la souveraineté
jusque sous le fils de Tamerlan. Sous le règne de ce con-
quérant, elle était possédée par un certain Taharten, qui
parvint A conserver ses états en faisant alliance avec lui
1. Agathangetus: Istoria; Faustus din Bizant: Istoria; Patriarhul
Ion: storia.
Z. Ktaproth: Riese wick Georgien, II, p. 97.
saint-Martin: Mémoires sur l'Arménie, I, Paris, 1818, p. 45.
Agathangelus: Istoria Sfaniului Grigore.
Muise (Movses) din Khorn: istoria Armenilor, Cartea II, Cap.
13 §i 57.
Abul Faradj Ali: Chron. Arab., p.480 §i 482: Abul Fida
Abulfedac Annales muslemici, passim ; Thomas Medzopatzi: istorta lut
Dinar, passim; *erefeddin: ¡atora lui Polar, passim.

www.dacoromanica.ro
 52

Arzendjan a été plusieurs fois renversée et presque dé-

truite par les tremblements de terre '); mais elle s'est tou-
jours relevée, et elle a conservé jusqu'A présent une grande
importance ; elle est l'une des principales villes du pachalik
d'Arzerum" 2).
Satele populate de Armeni ale regiunii din Erzanga
erau urmatoarele: Mehutig, MAtAnni, Ekan, Giilliige, Mah-
mudtik, Met-Agarak, Tatgah, Bataridj, HAntorek, alzvan,
Ghelentik, Vari-Agarak, Karà-Deghin, Horom-Agarak, Tadj-
rak, Karatus.
Asezarea orasului. ErzAnga se gaseste la 39,5
grade longitudine dela meridianul din Paris gi la 37 grade
latitudine nordica.
E la o departare de 176 km. de Karin (Erxerum), ei.
se inaltä pe intinsul unei cAmpii frumoase. Se afla la &ma.
mile spre nord de Eufrat si la o Mil& spre nordul paräului
Vaskert.
In decursul secolelor Insä oragul s'a mai Indepartat
de aceste maluri, fiind deplasat de cutremure.
Clima e calda vara, dar excesiva.
Oragul este situat la 1.300 mtr. fnaltime dela supra-
fata marii.
Geograful armean Vardan, care a trait pe la mijlocul
secolului al XIV-lea, enumerAnd provinciile care consti-
tuiau cele patru Armenii istorice, amintegte ca Erzinga
impreuna cu Gamakh gi tinutul 1ntins pana. la Mug, faceau
parte din Armenia a doua.
lar Reclus descrie ErzAnga in felul urmator :
A l'ou est d'Erzerum, la route descend en suivant la
rive du haut Euphrate (Kara-sou), dépasse bient6tles ther-
mes d'Ilidjea, les plus fréquentés de l'Arménie, puis traverse
plusieurs bassins populeux, alternant avec d'étroits défilés
mais elle ne rencontre de ville qu'à la distance d'environ.
200 kilomètres, dans une plaine fertile que parcourent
plusieurs ruisseaux, tributaires de l'Euphrate. Erxendjan ou
Erzingan est une antique cité; avant l'ère chrétienne, Erez
était fameuse en Armémie comme sanctuaire de la déesse
Matheos din Edesa; Istorla passim; Samuel din Ani: istorta,
passim; Arakel : ¡stork', passim; Gihannuma, p. 424.
Saint-Martin: Memotres sur l'Arménie, 1, 1818, p. 71.

www.dacoromanica.ro
 53

Anahid (Anaitis), que les Hellènes confondirent avec Arte-

mis, devenue ensuite la Diane romaine et en6n la Panagia
des chrétiens ; l'ancien temple d'Anahid fut transformé en
église de la Vierge. Erzendjan était avant Erzerum la ville
principale de cette région de Haik, dont les Halkanes
ou Arméniens ont pris le nom, et dans les hautes vallées
des alentours se trouvent quelques unes des ,montagnes
saintes" les plus vénérés. Lorsque Marco Polo la visita,
elle était une grande cite ()it se fabriquaient les meilleurs
bouquerans du monde" probablement des mousselines. Elle
possédait aussi les meilleurs bains de sources qui existent",
bains qui aujourd'hui ne sont plus connus ou plus utilises,
mais il se peut que des commotions du sol les aient &pia-
cés, cette région ayant beaucoup souffert des tremblements
de terre ; en 1667, une secousse renversa la ville, engloutis-
sant la moitié des habitants. Situés k 1566 mètres d'altitude,
Erzendjan jouit d'un climat notablement plus doux qu'Er-
zerum et des cultures de ses riches campagnes sont déjà
celles de la zone tempérés: vergers, vignes, melonnières
entourent la cité 9.
Regiunea din Erzinga era consideratä., spune geo-
graful armean Ingigian, ca districtul cel mai frumos si
cel mai roditor din intreaga provincie Karin (Erzerum), cu
aerul sä.0 sänätos, cu apa sa abundentá si dulce, si cu
muntiile sale frumoase si inflorite. Producea ori ce fel de
cereale, plante si fructe... Erau renumite feluritele sale
caise... Armenii locuiti In aceastä regiune erau oameni
viteji si robusti" 2).
Conform unui cä.lätor arab : Erzanga este cea mai
frumoasä dintre täri, cea mai incanatoare dintre regiuni ;
Eufratul curge pe la margine iar suflarea vantului de Est
o fecundeazä cu micsunele si flori de munte". 9
Yakut (1178-1229), un alt autor tot arab, In dictio-
narul su geografic Moadjam-el-Biildan", aminteste
zämga este unul din orasele frumoase, de seamä, plAcute,
Elisde Reclus Nouvelle Geographie Uuiverselle, IX, Paris, 1884,
p. 362-363.
Par. Hugas Ingigian, Geografia celar patru p&p ale lumii, Asia.
L 1806, p. 98.
ibn Bibi : Seldjiucname ; cf. Henri Massé : La sultan Seld %outride
Keykobad I et L'Armente. (Revue des Etudes Arméniennes*, 1X, p. 117).

www.dacoromanica.ro
 54

bogate si foarte populate ale Armeniei, care este situat

titre tArile grecesti si A khlat, In apropiere de Karin.
Acestei fericite asezäri geografice datoreste de bunä
-seaml Erzinga starea sa Infloritoare.
Dintre fructele produse In ErzAnga trebuesc amintite
ln deosebi caisele, spune Alisan, fructul care In Occident
-se cinsteste cu numele säu armenesc. Livezile pline de
caise din aceste vAi i-au fermecat probabil, atitAnd si
pofta soldatilor romani ai lui Lucullus, cad au transportat
cu ei samburii In Italia aceasta poate a fost eea mai In-
semnatä pradi acaparatä din Armenia pAstrAndu-se
acolo pin& gi astäzi numele dat atunci fructului importat,
de Armeniaca.
Oriqul cutremurelor. Erzänga a fost In genere un
-centra seismic al Armeniei. Istoricii armeni amintesc de
peste 200 de cutremure In ErzAnga. Primul cutremur mai
intens este semnalat In anul 1045, and s'au surpat bise-
rici si clädiri in tot cuprinsul regiunii.
Scribul Malachia scrie cä. la 1066 a fost un cutremur
In Erz,inga si s'a prAbusita.
Istoricii Vardan si Arakel amintesc de alt cutremur
In 1168.'
Conform Insemnärilor lAsate de cronicari s'au mai In-
registrat cutremure si In anii 1236 si 1246.
Un cutremur Ingrozitor avu Ice la 1254, pricinuind
14.000 de victime omenesti, fapt ce se confirmA si de cAtre
un calitor francez, Rubring, care, cu un an mai tirziu, In-
torcAndu-se din tinuturile tätäregti, era In trecere prin
ErzAnga.
Alt cutremur InspäimAntätor din 1268 a nimicit itna.
15.000 locuitori din Erzanga.
Se amintesc de miscAri seisn2ice si In anii 1281, 1287,
1290, 1356, 1374 si 1433, ftecare cu mai mult sau mai putine
-victime omenesti.
Cele trei cutremure consecutive inregistrate In anii
1462, 1462, 1482 au fost atit de intense !neat au pricinuit
de fiecare datä mai mult de 30.000 victime.
In secolul urmätor au loe patru cutremure la 1575,
1577, 1583 gi 1584, acesta din urinä läsind 15.000 morti sub
PArlmäturi.

www.dacoromanica.ro
 55

In sec. al XVII-lea se aminteste de un singur cutre-

mur, la 1667.
lar la 1784 are loc cel mai catastrofal din cutremure,
and Erzinga fu ras din temelii cu Incá trei sate dim-
prejur 1).
Populatia. Despre numärul locuitorilor din ErzAnga
istoricä nu avem informatiuni. In once caz orasul cu Impre-
jurimile sale era unul din tinuturile cele mai populate si
tnfloritoare din Armenia.
Ceeace tnsä, se stie cu certitudine despre ErzAnga,
este faptul cá ea a pästrat configuratia sa armeanä. chiar
sub dominatiuni sträine.
Astfel, conform Insemnärilor cele brului compilator
arab Yakut-al-Rumi: ErzAnga a fost locuitä. mai cu seamä.
de Armeni- 2).
Mirco Polo, cel mii insemnat alätor din evul mediu,
and a trecut, In anul 1300, prin Erzinga a gäsit orasul
foarte populat si de o configuratie curat armeneasa.
Iatä si fragmentul lui Marco Polo relativ la ErzAnga :
Armenia Mare este inteadevär o provincie Intins5, asa
cá tsi meritä numele acesta. Incepe la o cetate anume Ar-
zinga, unde se lucreaz5. cele mai bune pAnzeturi de pe lume.
Locuitorii aunt Armeni i se aflä supusi Tartariei. In a-
eastä tärisoarä sunt o multime de cetä.ti si de orase, din-
tre cari cel mai tnsemnat este Arzinga, care este resedinta
unui episcopat. Este o provincie, dupä cum am mai spus,
4destul de mare. Aici isi aseazä lagärele vara intreaga ar-
mata hanului Levantului, pentrucl In acest anotirup se ga-
sesc pe aici pasuni foarte bune pentru vite. lama insä arma-
tele päräsesc aceastä provincie pentrucä se lasá atAt de ger
vi cade atäta zäpaclä prin partea locului, tacit vitele n'ar
putea rezista. Ele stint tadreptate In acest timp spre tinu-
turi mai calde, unde se gäsesc ierburi mari i páuni intinse"3).
Un alt cronicar arab Ibn Batutta (1304-1356), amintind
de Erzinga, mentioneaza cä majoritatea populatiei era
Par. S. Eprikian: Banasharlk Bararan, Venetia, 1903-105, p.
-654-664.
R. Hartmann in Encyclopedic de l'Islam, 11, p. 34.
Oh. 1. Georgescu: Minunata calitorie a luí Marco Polo, Bu-
cure5ti, 1939, p. 30-31.

www.dacoromanica.ro
 56

armeana; totusi se aflau acolo gi musulmani cari vorbeau

limba turca". 1).
Abia sub dominatiunea turca populatia armeana din
Erzanga incepu sa-gi piarda treptat majoritatea.
Iar In secolul trecut numarul Armenilor din Erzanga
scazuse deja la o minoritate.
V. Quinet socotegte cam la 23.000 numärul total al
populatiei, din care 15.000 Turci, 7500 Armeni, 200 Greci gi
300 diferite nationalitäti. Armenii ins& In pofida numarului
lor relativ mic au ramas totusi elementul cel mai impor-
tant pentru progresul tinutului, iar dupa exterminarea lor
a pierit deasemenea i Erzänga.
Clei, din punct de vedere economic Erzanga ajunsese
sä. nu mai prezinte nici o importantä, cand cutremurul din
27 Dec. 1939 a ras orasul din temelii.
ErzAnga loca al zeilor. In istoria civilizatiei armene
Eriza ocupa deasemenea un loe aparte.
Regele Armeniei Artases I (190-161 In. de Cr.) a
adus din Grecia statuia de aur a zeitei Anahit gi a asezat-o
In targul din Ani 2).
pupa. aceea Tigran al II-lea (95-55 In. de Cr.) a mutat
statuia la Eriza. Prima sa grija a fost sä construiasa
temple, spune istoricul. A asezat chipul olimpic al lui
Zeus In cetatea Ani, statuia lui Atenas la Til aceia a
lui Artemis la Eriza" 3).
Zeita Anahit era considerata ca fiica lui Aramast (ce
mai mare zeu la Armen° i corespundea cu zeitele Artemis
gi Diana, respectiv la Greci gi Romani, desi prinatributiu-
nile sale se asemäna mai mult cu spiritul cel bun al apelor
din religia lui Zoroastru, fiind un fel de simbol al fecun
datiunii.
In ce mare mäsurá a fost venerata Anahit de poporul
armean, se poate deduce din faptul ca era singura zeitä.
care avea patru temple In Armenia, si anume in :
Agtigat a), Artasat 5), Darbnatz.Kar') i Eriza7). Acesta din
Lncyclopédie de l'Islam. II, p. 293-294.
Movses din Khorn, Istoria, II, XII.
hiem, 11, XIV.
Agathangelus, !stork!, 1862, Venetia, p. 607.
laem, p. 584.
Movses din Khorn, lstoria, 1865, Venetia, 294.
Agathangelus, loc. cit., p.99.

www.dacoromanica.ro
 57

urmi era cel mai mare din acele patru temple si totodati
cel mai frecventat. Deaceea chiar si regiunea a fost denu-
mitä adesea de istoricii armeni pe numele zeitei : Regiunea
lui Anahit.
Aici a trimes regele Artases II (33-20 in. Cr.), care
nu vroia sä. se despartä de aceasti lume, pe unul din prin-
cipii säi numit Abeghenit Abegh, ca sä. se roage zeitei
Anahit pentru tämäduirea si via ta suveranului säu.
Sä amintim in treacit ci nici mitologiei armene nu i-a
fost striin desfriul divinitä.tilor, ca $i la alte popoare,unde
fetele tinere aveau obiceiul de a-si sacrifica virginätatea
Zeilor. Strabon amintegte ci templul lui Anahit din Eriza
primea $i astfel de sacrificii 1. Se pare ca. se aflau acolo
sclavi sfinti de ambele sexe, iar tinerele arnaence nobile ve-
neau si viziteze templul, inainte de a se märita.
Generalul roman Lucullus, care in primävara anului
69, a näpidit in Armenia cu o armatä. de 15.000 soldati,
c'ind ajunse la malul drept al fluviului Eufrat väzu c5. apele
sunt prea revirsate ca sä poatä da drumul ostirei. Si iati
cum interveni aici o minune.
Pe malul sting al Eufratului si foarte probabil in re-
giunea din Ekeghiat2), fuseserä aduse la päscut numeroase
junci, consacrate celei mai mari zeite a Armeniei, Anahit,
a cirei templu se afla in Eriza. Juncile acelea, care rä.ti-
ceau acolo libere spre a fi jertfite la urnai Zeitei, aveau
pe spate cite un semn, un fel de torta., care simboliza pe
Anahit. Nimeni nu se atingea si era greu sä te apropii de
ele. Dar jata. ca. una din ele se urea. in virful unei stinci
$i-si aplecä. capul, ca si când ar fi vrut sä. spunä Romani-
lor ci o pot jertfi. Lucullus in adevär di ordin s'o sacri-
fice si puse si se jertfeasci o juncä. si pentru apele spu-
megate ale Eufratului, spre a le traversa fir& primejdie.
Legenda spune ca numai in modul acesta Lucullus a putut
trece peste fluviul Eufrat.
Cind, in anul 34, Antonius a intrat in Armenia, regele
Artavasd a putut fi prins numai printrio uneltire bine
chibzuiti. Antonius 11 puse apoi in lanturi conform re-
latä.rilor istoricului Dion Cassius si-1 umblä. astfel pela
Strabon: Geographie, Paris, 1899,1, p. 468.
F. Cumont: Notes sur le cube d'Anaftis, 19( 5, p. 4.

www.dacoromanica.ro
 58

toate fortäretele armene in care era ascuas tezaurul public,

incercAnd sl-i conving5. pe cei dinäuntru eä regele lor este
luat numai ca ostatec si cá ti va elibera de'ndatä ce va fi
räscumpärat de ei. Soldatii arnaeni insä. refuzarä. In mod
categaric predea minar o parte din aceste avutii in-
credintate temerarei lor apäräri 1). Antonius recurse insä
Ja o fa.ptä. 5i niai injasitoare, jefai templul zeitei Anahit
din Eriza si ridicä de acolo statuia ei turnatá in aur 2).
Templul zeitei Anahit din Eriza rämase timp indelun-
gat ca cel mai insemnat locas de inchinäciune din Ar-
menia.
Istoricii armeni amintesc cum, pe la sfirsitul sec. al
IV.lea, regele Tirdat, pe când se intorcea dela Roma spre
a se aseza pe tronul Armeniei, a poposit special in Eriza
pentru a aduce sacriftcii in slava zeitei Anahit.
Ciad fas& regele Tirdat se converti la crestinism si
decretä Crestinismul ca religia oficialá de stat a Armeniei
prima grijä, a lui si a SE. Grigore numinátorul fa sä
därame toate templele pagäne.
In rändul templelor distruse cronicarii desemneazä
monumentalul templa al zeitei Anahit din Eriza 8).
Erzânga in Istoria Armenilor. Am vä.zut cum s'a
bucurat Erzänga in istoria Armenilor in deosebi de fajina
unui oras de temple.
Desi izvoarele istorice ne-au parvenit inteun numär
Larte resträns, se presupune totusi eä Erzänga a fost si
unul din primele orase de leagan al poporului arinean,
datänd chiar din epoca inträrii Armenilor pe scena Isto-
riei, adicä de prin sec. VI inainte de Cristos, pe vremea
lui Dariu.
Il semble qu'à cette époque spune Jacques de
Morgan les Arméniens ne s'etaient pas encore étendus
dans la moyenne valée de l'Araxe, qu'ils possédaient,
est vrai, les provinces de Van et d'Erzeroum, mais que
leur foyer principal se trouvait étre plutôt vers l'Euphrate
A. M. Karakmian: Istoria critica' a Armentlor, II, Tillis, 1895,
p. 182-183.
G. Khalatiant: Ocerk lstorli Arnzenii, 1910. p. 159.
Agathange1us; Noria, p. 589,

www.dacoromanica.ro
 59

Lk oh s'élève aujourd'hui la ville d'Erzindjian, sur la che-

min qui conduit de la Cappadoce à 1'Ararat°.1)
Intälnim de pomenirea regiunii din Ekeghiat Inca din
sec. II in de Cr. pe vremea regelui Artaxias I al Arme-
nilor (190-161). Acest Artaxias, hind si adeväratul inte-
meitor al regatului armenesc, a Incercat pentru prima oarä
märeascä hotarele tärii sale. Incepu de ci cu subjugarea
unor tinuturi märginase regatului sdu. Astfel, cuceri mai
intai dela regatul Atrpatakan tinutul Vaspurakan si
malul Caspicei, care mai tärziu fu denumit Paitakaran.
Apoi subjugä dela Georgieni tinuturile Taik-Kaghartch si
Gugark, dela Khalipii si Moskhii localitätile Karin, Dercian,
dela Catavonii regiunea din Akilisine si Antitaurusul, iar
dela Siria Tmorikul.
Si Strabon, cum väzuräm, face mentiune de aceastä
regiune, stabilind.o intre fluviul Eufrat i Antitaurus.
Marele geograf al antichitätii ne mai spune de tinutul
acesta ca. se afla la inceput sub stäpanirea domnitorului
din Topk si ca. inainte de a trece sub regii dinastiei Arsa-
-cizilor, Zariadras 1.a cucerit dela Seleucizi impreunä cu regiu-
nile märginase intemeind acolo regatul Armeniei-Mici, care
durat dupä. Strabon, panä la Tigran, stränepotul lui
Vaglaargak.
Se aminteste deasemeiaea ca. Mitridate din Pont
intinsese stäpânirea sa pä.nä la hotarele regiunii din Eke-
ghiat i ca. in timpul expeditiei lui Pompeius se adäposti
pentru o vreme In muntii si cetatea Dastira (Acarc(pct)
aflate in acel tinut.
Istoricul armean Nlovses din Khorn aminteste ca. in
al treilea an al domniei lui Dariu I, a fost rege in Armenia
Tiran, fiul lui Artaxias, care isi stabili resedinta in oräse-
lul Cirmes din Ekeghiat, unde domni timp de 21 ani, mu-
rind apoi inteo cälä.torie, sub o avalansà de zäpadä. 2).
Despre regiunea din Ekeglaiat se poroeiaeste si pe tim-
pul impäratului Traian. Când in anul 114 Traian a intrat
in Armenia, regele Partamasir al Armenilor (110-114) se
gräbi 81 se prezinte impgratului, ajuns in Ekeghiat, spre a
I) Jacques de Morgan : Histoire du peuple arménien, 1919, p. 58.
2) Movses din Khorn, II, cap. 62; Vardan, 1862, p. 35.

www.dacoromanica.ro
 60

se supune si a primi suzeranitatea romanä. Traian Ii räs-

punse Insä cä este hotärät sä suprime regatul armenesc.
Partamasir incereä sá se opunä dar fu ucis chiar la prima
inalnire cu oastea romanä. Fiind silit sä capituleze, tot
sudul Armeniei trecu astfel sub administratia unui guver-
nator roman. Traian se intitull Invingätor al Armenilor"
$i intorcandu-se la Roma bAtu monede speciale pe care
Armenia infrântá era infäti$atä prin simboale. Pe una din
ele Armenia este reprezentatO printr'o femeie ghemuitä in
genunchiu la picioarele impäratului, ?nitre Tigru $i Eufrat
având pe margine urmätoarea inscriptie: Armenia et Me-
sopotamia In Potestatem P. R. Redacte" ').
Tot in regiunea din Ekeghiat se afla si vechiul tärg Til,
care a fost In posesiunea individualä. a Catolico$ilor (pa-
triarhi) armeni. CAnd muri Catoliccsul Aristake s in anul
333, corpul lui fu adus in Ekeghiat $i inmormântat la TU,
care fiind proprietatea tatälui salt] Grigore Iluminätorul 2),
trecuse prin mostenire in posesiunea sa "). Tot acolo fu
inmormäntat la 373 $i Catolicosul Nerses ).
Tärgul Khakh din Ekeghiat este citat la 373 cu ocazia
unei triste imtampläri. Regele Pap ordonä sá fie oträvit
aici catolicosul Nerses, din cauza unei neintelegeri ivite
intre coroanä. $i conducerea supremá a bisericei 6).
Se pomene$te iarä$i de regiunea din Ekeghiat pe la.
sfär$itul secolului al IV-lea, cu prilejul inregisträrii noilor
lupte dintre Greci $i Persi.
Pe vremea impäratului Teodosiu din Bizant, regele
Arsak al III-a al Armeniei (378-386) &kin vädite serape
de prietenie pentru impäratul cre$tin. Regtle Sapuh (ea-
por) III al Persiei, folosindu-se de aceastä ocazie, numi rege
In Armenia pe tänärul Khosrov (Hosroes).
Cand Khosrov veni In Armenia, Ar$ak pAräsi pose-
siunea de ba$tinä a dinastiei armene, provincia Araratului,
Katrgian, II, p. 176; Karaka§ian, 11, p. 255- 258; Mommsen, V.
p. 389 - 391.
Faustus din Bizant, III, cap. 2.
Movses din Khorn, 11, cap. 61.
Movses din Khorn, Ill, cap. 38; Faustus din Bizant, V, cap. 25;
Hovhannes Mamikonian, 1889, p. 62.
Vardan, 1862, p. 98.

www.dacoromanica.ro
 61

merse, luand toatá averea sa, spre partite apusene ale

Armeniei, in regiunea din Ekeghiat, care era sub domina-
tiune bizantinä. Impreunä cu Arsak plecara ei multi nak-
harari (seniori feudali) dintre cei asimilati de influenta
-elenä. Impäratul Teodosiu s'a comportat la inceput, in ce
privegte cauza armeanä, conform vechei politici traditionale
a Romanilor, ei a trimis ogtirea in regiunea din Ekeghiat
ca sal apere pe regele Arsak. lar armata persanä lua apa-
rarea lui Khosrov gi pätrunse In tinutul muntelui Ararat 1).
De data aceasta insá cele douä armate nu se izbirä, deoa-
rece suveranii lor s'au impacat, in anul 384, convenind sä.
impartä Armenia intre ei gi sal pästreze In viitor pentru
fiecare parte doar eke un rege nominal. Argak al III-lea
rämase In regiunea din Ekeghiat, care era sub protectie
bizantina, dar muri dupl 2 ani, la 386, de supärare.
De consemnarea regiunii din Ekeghiat mai intalnim gi
cu ocazia marelui räzboi religios din anul 951, and Arme-
ni, in frunte cu eroul lor national Vardan Mamikonian,
s'au impotrivit cu multä bravura incercarii Pergilor de a-i
converti ca forta la religia zoroasträ. Armenia cretina fu
nevoitä atunci sä solicite gi asistenta bizantina., cerand In
primul rand ajutoare dela guvernatorii greci din provin-
ciile Altnik, Angheltun, Topk, Hastiank si Ekeghiat, dela
principii armeni din aceste tinuturi si dela generalisimul
ogtirii din Antiohia 2), ajutoare ce nici nu venirä, läsand
poporul armean sä dea piept singur in fata unor forte cu
mult mai superioare.
Erzanga si regiunea inconjurätoare sunt amintite ade-
sea gi cu prilejul evenimentelor de mai tarziu.
Dealtfel nu trebue sä. uitäm ca. Erzanga a fost un fel
de portitä de trecere din Armenia in tärile grecegti
invers. Astfel, pe aici a trecut primul catoligos al bisericii
armene, Grigore Iluminätorul, cand s'a dus in Cesareea gi
tot pe aceastä cale au luat-o Eracle i alti impärati pentru
-a intra in Armenia.
Dap& moartea lui David Curopalatul (983-1000), impä-
ratul Vasile 11 (976-1025) näväli in Armenia, in al 25-lea
Ciamcian, Istoria Armenilor, 1, p. 475; Faustus din Bizant, VI,
cap. 1; Movses din Khorn, Istoria Armenilor, 111, cap. 47.
Lazar din Pharb, ¡atora Armenilor, Venetia, 1933, p. 197.

www.dacoromanica.ro
 62

an al domniei sale, pentru a reprima o räscoalä din pro-

vincia Taik, care nu voia sá recunoasa. ciudatul dar fäcut
impä.ratului bizantin de cätre David, care.i läsase ca moste-
nire toate tinuturile stä.pânite de el. Impäratul a intrat si
In Erzänga, primind acolo pe noul amir din Nisibin, fra-
tele lui Abumsar, pe regele Bagarat al Abkhazilor $i regele
Gurghen al Georgienilor si dupá acestia pe regele Abas al
Karsului si pe Senekerim rege al tinutului Van 1).
Erzanga sub jugul stAtAnirii strgine. Cand Armenia
fu impartitá in cloud zone de influentä, Erzänga rämase in
portiunea greacä, $i deaceea nici Persii i nici mai tärziu
Arabii nu incercará s'o atace.
Când insá primul sultan al Selgiucizilor, Tugbril
(1038-1063), a prädat, in anul 1053, Dercianul si Erzänga,.
cu intreg tinutul cuprins intre aceste douä localitâti, s'au
comis barbarii atät de ingrozitoare, incät istoricii armeni
contemporani Cu aceste evenimente relateazä cä e Cu nepu-
tintä sä le descrie 2).
Urma5u1 lui Tughril fu Alpaslan (1063-1073), care in
1071, dupá ce Il sdrobise pe impä.ratul Romanus al 1V-lea
(1067-1071), cuceri Erzänga in mod definitiv dela bizantin1').
Alpaslan imediat dupä bätälia din Manazkert, a numit
pe nepotul säu ca vice-rege al Ar-
meniei, a dat Erzerumul unui sef turcoman cu nume de
Sultuc, Erzänga lui Mingudjag, iar regiunile incepand dela
Erzänga panä la gura räului Alis unui Danismand, sfätuin-
du-i sä lucreze in mod solidar intre ei, spre a sldbi puterile
cresti ne 4).
Erzänga trecu apoi sub dominatiunea sultanilor din
Iconium.
Strä.oio$ul Osmanliilor Siileiman Sab, fiul lui Kaialp,
tata! lui Ertogrul, se indreptal in anul 621 (1224) spre Ar-
menia in fruntea unui popor de 50.000 suflete. El veni
Aristakes din Lastivert, Venetia, 1901, p. 9; Asolik, Paris, 1859,
p. 268,
Par. Hugas Ingigian, Arheologia Armenlei, vol. 1, p. 455; Arista-
kes din Lastivert, 1901, p. 77.
The Eacydopoedta Britanica, VIII, p. 700.
Komagineanul: ftlardos Armeanal, p. 20-21.

www.dacoromanica.ro
 63

curand $i-$i asezä. corturile In bogatul district din Erzanga

si Akhlat, care se afla pe la marginea Europei ').
Cand khanul Paciu i.a urmat la 1242 lui Oktai.khan
(1227-1241), fiul $irsuccesorul lui Tchinghiz, continua mai
departe cu incursiunile predecesorilor sai, cucerind pe rand
Karinul, Erzanga,Cesareea $i Sebasta, care erau sub sta.
panirea sultanilor din fermium, dupa märturia cronicarului
armean al acelor vremuri 2)
Cronicarul armean Kirakos din Gandzak povesteste
ca In anul 1256:1-lu1agu:Khan, marele print al Tatarilor,
trimite ordine printilor tätari, cari erau sub comanda ge-
neralului lor PaL'u-Nu, sä. evacuieze regiunile armene $i
georgiene locuite de ei, $i sa se mute In tara Selgiucizilor.
Ajungi In aceasta tara, ei au intampinat o rezistentä
din partea lui Rukneddin-Kilidj.Aslan, $i dupä ce Lau invins,
au organizat maceluri In regiunile din Erzerum, Erzanga,
Sebasta, Cesareea. Cronicarul aminteste o intalnire intre
Patti $i Hetum, regele Armeno.Ciliciei, care se Intorcea de/a
vizita sa data Khanului Manku3).
In 1279, s'a stabilit pentru un an In Erzarga
Abagha al Mongolilor, pe vremea caruia se instituise pen-
tru administratia Armeni/or un conational de.al lor numit
Hovhannes, pe când tatal acestuia, arhiepiscopul Sarghis,
avea atributiunea de sef spiritual al orasului. In acela$ an
¡Lisa. napadind hoardele turcesti, uciserä pe toti
armeni din Erzanga. Mai tarziu Abagha stapani iara$i
peste acest oras.
Dupá moartea lhanului Abagha, Tatarii 1.au veis tot
In Erzanga pe Sultanul din Iconium Gaiath-ed-Din II
(1267-1283).
lar la 1285 au trec ut prin Erzânga, icrnard acolo
fratele lui Abagha $i marele general Ka)ghatun.
La 15 Martie 1341 fura martirizati In Erzanga trei
calugari franciscani, Manaldos din Ancona, Franciscus $i
Amtonius, fiindeá indraznisera sä predice bairn propagarea
cre$tinismului In randurile mahomedanilor; ei furl imbu-
Jouanin-Gaver: Turquie, 1840, p. 8.
Vardan, !storm, Venetia, 1862, p. 197.
Kirakos din Gandzak, !stork!, p. 217-220.

www.dacoromanica.ro
 64

catititi cu sabia in piata orasului, iar capul unuia din ace-

sti martiri fu legat de capul preotului armean, care-i
duise pe cAluggri, si care fu plimbat astfel prin tot orasul
vi biciuit pe trupul säu desbräcat.
Litre anii 1325-1339 Erzanga devine teatrul de räz-
boi al luptelor date intre Timurtas, Uslubeg i Seikh
Hasan ').
O märturie din 1343 ne povesteste cum erau perse-
cutati Armenii din Erzänga.
lar la 1386 orasul este stäpänit de atre Takhratan,
din indemnul cgruia, mai tärziu, Lengtinaur (1360-1405) a
därAmat dela temelii catedrala Sf. Sarghis si alte multe
Incursiunile lui Lengtimur prin pärtile Armeniei rein-
cepurä. la 1395, and acesta se intoarse din Mesopotamia
si ocupänd una dupg. alta localitatile Diarbekir, Merdin si
cele patru tArguri ale nFiilor de soare" (Arevordi), ajunse
In Erzänga, unde i se prezentä Kevork Erzinghianul cu
intentia de a se ruga sä interzia distrugerea bisericilor;
dar de frica nelegiuitului pAgAn i se craparä buzele si-i
curse sänge, si nereusind vorbeascA se intoarse plän-
gaud. Lengtimur insg. se retrase din ErzAnga 2).
Dupg. retragerea lui Lengtimur sultanul Baiazid (1388
1403) lug. in stäpAnirea sa acest oras; dar la 1400 Lengti-
mur se reintoarse si-1 redobändi iarà,i indepärtändu-1 tot-
odatä pe seful familiei Karakoiunli al Turkmenilor, numit
Kara-lusuf, care dupä. moartea lui Takhratan incepuse sa
stäpAneascl si pe aceste tinuturi.
In sec. XV it gäsim stäpAn peste tinutul din Erzänga
pe Seikh Hasan; acesta fu izgonit la 1410 de ca'tre un oa.
recare Kara-Osman, din neamul Akkoiunliilor, care Il puse
ta locul lui pe Pir Omer.
Mai tärziu Kara Iusuf, consolidämdu-se din nou, re.
cuceri Erzänga dela Osman, dar intervenind Pir Onaer se
impäcl cu el. Osman insä 1.a ucis pe Omer, la 1418, si a
stäpinit in Erzänga pang la data de 1435, cänd a fost cum-
rät la rAndu.i, impreunä cu fiul sAu Baiazid, de cAtre Is-
Samuel din Ani, p. 167-168.
Toma din Metopa, istoria lut Lengtinzur i a urnzaVlor sit, Pa-
ris, 1860, p. 44-46.

www.dacoromanica.ro
 65

kender, un nepot de-al lui Lengtimur. Pe vremea lui Os-

man, In 1425, In atributiunea de conducAtor al Armenilor
din Erzinga se aminteste de Iacub-Aga, care era var cu
principii armeni Katlus si Siileiman.
La 1437 au cotropit in Erzinga de data aceasta Egip-
tenii cari au nimicit si oastea lui Iskender.
Apoi a apärut in Persia un alt cuceritor numit Uzun
Hasan, care porni in contra sultanului Turciei Fatih Meh-
med, i Ii bätu, la hotarele tinutului din Erzinga, mai intii
pe Giansah, iar la 1473 pe Osmanlii, ceva mai tArziu fiind
insä infrint si el de acestia din urmä $i silit sä renunte la
planurile sale.
Dap& ce deci, timp de patru secole, fusese stipinit
In mod succesiv de Mongoli, Titari si Turkmeni, Erzinga
clzu din nou, In anul 1473, sub jugul Osmanliilor.
lar la 1502, Sahul Ismail care 11 sdrobise pe ultimul
descendent al Ak-Koiunliilor, Elvent.Mirza, fondind o
nouä dinastie in Persia a incercat sä-i supunä si pe
Osmanlii, venind pentru aceasta in ErzAnga, de unde strinse
oaste contra lui Baiazid al 11-lea (1481-1512).
Osmanliii insä au recucerit iaräsi aceste regiuni la
1514, pe timpul Sultanului &lira I (1512-1520), care Il In-
vinse pe temutul Sal Ismail in localitatea CialdAran.
La 1548, Sahul Thahmasp (1525-1576) stApini pentru
scurt timp orasul, pe care I.a devastat apoi si pAräsit.
De atunci Erzinga a rämas definitiv In mina Turcilor.
Nu este desigur locul aici de a pomeni mai pe larg
de chinurile, de persecutiunile si de felul cum au fost tra-
tati in genere ii,rmenii In tot cursul acestor incursiuni, si
a aminti de teroarea la care au fost supusi sub jugul Turcilor,
Mentionäm numai faptul ca, la 1915 fiind deportati si
exterminati si Armenii din Erzinga, in timpuI cutremurului
catastrofal din 27 Decembrie 1939 orasul acesta nu mai
avea locuitori armeni.... 1).

1) In ce priveste navalirile petrecute intre anii 1225-1258 pe solul

armenesc In deosebi la Erzdnga, vezi la: Enwelopédie de l'Istam, 11,
p.680; 1,491, 1033; H. Massé: Le sultan Seldjouktde Keyk o bad f-er et
l'Arrnértie, ,,Revue des Etudes Arméniennes', IX, 1929, p. 116-122; Jac-
ques de Morgan: Histotre du peuple artn6nien, p. 203-205.

www.dacoromanica.ro
 66

Erzanga In cultura armeanà. In istoria culturii

armene localitatea din Erzänga va II insemnata si pentru
cele cateva figuri proeminente pe care le-a däruit
armen e.
Astfel, prima perRonalitate cu care se roate mândri
este de !Duna seama Ho vhannes din Erzanga. Probabil
nascut la 1250 si decedat la 1325, el si-a scris majoritatea
operilor sale in limba armeana clasicä. Are deasernenea
cateva poeme scrise in versuri populare, care 1-au creat
faima de cel mai bun versificator armean din evul mediu,
El este astfel ca o venga ce leagá perioada literaturii ar-
mene clasice care apunea cu inceputurile unei noui limbi
vulgare, care a luat un avant atat de Insemnat dupa el.
In istoria culturii armene ocupa un loc de cinste tot
atat de mare o alta figura originara din Erzänga, numit
Constantin. Nu avem cunostinta despre datele sale biogra-
fice. Stim numai cä a trait dela sfirsitul sec. al XIII.lea
pana pe la jumatatea secolului urmaitor. A fost si el calu-
gar, ca Hovhannes din Erzanga, insä mai emancipat de
severitatea mänästirilor de odinioara, oglindite In literatura
din acea epocä. Eliberat mai Intaiu de rigiditatea formelor
limbii clasice si apot de lirica exagerata a poeziei mona-
hale, Constantin din Erzanga este mai original si mai spcn-
tan in versurile sale, dei In mod natural ii lipseste Inca
temeritatea poetilor calugari de dupä el, de a da frau
liber emotiunilor sale sufletesti.
H. DJ. SIRUNI

www.dacoromanica.ro
RASA ARMEANA

ARMENII "
Grupul, din care sunt descendenti Armenii de azi, a
jucat sub nume diferite In istoria Asiei, un rol con-
siderabil. Dupa vechile lor genealogii, care, din spusele
tuturor specialistilor, au un caracter oarecum aventurier,
Armenii ar fi locuit multá vreme in Babilonia, inainte de
a fi stabiliti in regiunca Araratului.
Putine täri au fost asa de des cocerte ca patria ar-
meanä. Dupä ce au fost cotropiti de Asirieni, Persani, Greci,
Arabi, Mongoli, Armenii sunt astäzi impärtiti intre Turcia,
Rusia si Persia.
Nu trebue sá conchidem, cu toate aces tea, a la fiecare
din aceste stäpaniri a patriei lor de atre cuceritori, Ar-
menii se transformau din purtct de vedere etnic. Schim-
bändu-si sapAnii, ei isi schimbau numai eticheta nationali-
tätii lor ; nimic mai mult.
S'a spus despre Armeni cá veniserä la inceput din
Babilonia. Dar in aceastä regiune erau ei la locul lor ?
Dacá nu, de unde veneau ? Pe de altä parte, and au
pus mama pe teritoriul care, de atunci, a devenit Armenia,
aceastä tarä nu era desigur un desert.
Ea este prea buná de locuit ca sä nu fi adlpostit o
populatie probabil importantä. S'a crezut cä o parte din
1) Din volumul Les Races de l'Haloire".

www.dacoromanica.ro
 68

aceastä. populatie a devenit de.o parte Kurzi, de alta. parte

Gruzieni.
Din punct de vedere administrativ, politic toti locui-
torii teritoriilor pe care se stabileau Armenii se schimbau
In mod cu totul natural, in Armeni.
Acest motiv singur ne va face sä. intelegem dece Ar-
menii, din Armenia si de aiurea, pot prezenta tipuri fizice
diferite pe care ei le ofera aparatelor noastre fotografice
si compasurile noastre.
Astfel Kianikoff i) studiind colonia armeana din As-
trahan, care constituie pentru autor o insulä etnica purá
de once amestec (sunt emigratii din sec. XIV) ii gäseste
de statura inalta cu un cap hotarat iranian si dolihocefal
El constatá cä ochii lor sunt negri, mai adanciti in orbite
deal la Persani.
Nasul este foarte acvilin, de o mare lungime, ovalul
fetii este mai prelung cleat la Persani. Blumenbach, dupace
a observat pe negustorii armeni si evrei, la Amsterdam si
la Londra, a apropiat fizionomia generara a Armenilor de
aceea a Evreilor; ceeace nu-mi pare lucru absurd, daca. e
vorba de Evrei adevarati 2).
Chantre a examinat indelung pe Armenii din Asia
Mica. El a trait in satele lor. El constatä ch. tipul armean
variazä dela o localitate la alta. Dar variatiile sale locale
nu trebuie sä. ne mire. Ele ar putea fi obtinute cu mic
numär de tipuri reale" numai cu doll& tipuri; spre exemplu
cele daub'. tipuri amestecate in proportii variate ar putea
sa. creeze cand am considera numai mediile aritmetice, ima-
gini etnice destul de numeroase.
Chantre constata, cä. dei in mai multe imprejuräri
In contact cu Turcii mongoli, Armenii n'au niciodata ochii
lipiti (bridés) si nici oblici; ei sunt dinpotriva larg deschisi
si bine croiti. Aceasta se explica. foarte simplu prin faptul
ca cucerirea mongoll n'a fost urmata de o colonizare; si
este o noua dovadä adusä in sprijinul opiniei, pe care n'am
incetat niciodata sä, o sustinem cu privire la influenta
In general slabä. a cuceritorilor asupra celor cuceriti.
K(anikoff: Memoriu asupra etnografiei Persiei, Mem. Soc. de
Geogr., Paris, 1866.
Blumenbach: Decacles Ceranartunz.

www.dacoromanica.ro
 69

Armenii sunt de statura deasupra celei mijlocii. Chan-

tre a gasit la Armenii din Caucaz o statura de 1 m. 68;
dar alti autori (Pantiukhof, Tvarianovici, Ivanowski) au
publicat cifre mai mici (de 1 m. 647 pang. la 1 m. 666).
Armenii pe care i-am mgsurat aveau, ea tale mijlocie, 1
in. 66. Aceastá cifra, cred trebuie sä reprezinte destul de
exact statura mijlocie a acestei populatii.
Aceasta, in timp ce e de o tale relativ inaltä, este
brahicefalä. Asupra acestui punct autorii nu variazä.
Indicele cefalice oblinute de Chantre sunt urmatoarele :
85,47 (Armean din provincia din Erivan), 44,15 (Armeni
din Yozgat). Personal am masurat 124 Armeni in Peninsula
Balcanied ; ei mi-au dat un indice cefalic mijlociu de 85.69,
asemenea celuia din prima serie a lui Chantre si am gäsit
64 p. 100 indivizi al caror indice era superior lui 84. Chantre
a intalnit 59 p. 100 din acest din urma tip. Aceste rezul-
tate concorda. Armenii sunt in adevär o populatie foarte
hotärât brahicefalä..
Ei se apropie mult, prin acest caracter de vecinii lar
imediati, Kurzii si de ceilalti vecini ai lor, Lazii. Noi ve-
dem astfel constituindu-se, in aceasta regiune a Asiei Mici,
un mare compartiment (el se va lärgi, credem, considerabil)
populat de Brahicefali.
Armenii au nasul lung si relativ putin larg. Prin in-
dicele nazal mijlociu, ei sunt leptorhinieiai.
N'am vazut niciodatä un Armean platyrhiuian. Dar
un numar destul de naare dintre ei sunt mesorhinieni. Fiind
si lung nasul Armenilor este in mod obisnuit drept, adese-
5)6, cu tendinta de a deveni acvilin. El are adesea extre-
mitatea. sa. incovoiatä. Aceastá forma a nasului am notato
de multe ori la Kurzi si cred cA la fel si Chantre a facut
aceeasi observatie.
Armenii au ochii de culoare inchisg. In general caprii
(86 pdng. la 89 p. 100).
Totusi am gäsit intre ei cativa indivizi cu ochi alba-
stri (4 p. 100).
Chantre mentioneazä de asemenea o oarecare propor-
tie (11 p. 100) de ochi de culoare deschisä.
Armenii au aproape intotdeauna pärul negru sau cel
putin castaniu inchis. N'arn väzut un individ cu parul

www.dacoromanica.ro
 70

blond. Dimpotrivä Chantre indicé. câtiva de felul acesta

ta statistica sa.
Din diferitele observatii de mai sus, rezultä cal Ar-
menii provin dintr'un grup uman foarte brahicefal, In sä-
nul calruia s'ar putea distin.e dot al sectiuni principale,
arätate prin diferenta de statuiä; una de foarte mare InAl-
time iu proportia aproximatii 5. de 25 p. 160; alta de sta-
tural micä. (in proportie cam de 20 p. 100).
Dar aceste douä grupuri secundare caracterizate prin
diferenta de staturä trebuie sa. fie oare considerate ca gru-
puri de obarsie?
Am spus undeva ca., pentru mine, Kurzii si Armenii
erau rude foarte apropiate; cä ei trebuiau pentru o mare
parte dintre ei, sä provinä din acelasi grup etnic.
Am fost impins la aceastä ipotezä de similitudinea
unor rezultate de mensuratie, consernnate in cursul dru-
mului de registrele mele antropologice: prin asemänä.rile
fizice exteriozre constatate la reprezentantii celor douä.
populatii. Mi aduc aminte, de exemplu, la Constantinopole
si la Scutari in Asia, cg.nd examinant pe hamalii" kurzi si
armeni, cat de des li gäseam asemänätoril Depe vremea
and am stat in Orientul apropiat aveam impresia cä cele
dou5, popoare sunt frati etnici" $i cä vicisitudinile istoriei
(acest cuvânt contine total) fäcuserä. din ei frati du$mani.
Pentru a nu rämine cu aceastá impresie am comparat
intre ele principalele mensuratii $i caracterele descrip-
tive, relatate la Kurzi $i la Armeni; statura, inältimea bus-
tului, lungimea picioarelor, diametrele craniene si faciale,
cefalic, raporturi diferite. N'as merge pänä in a
spune cä aceasti compara.tie mi-a araltat identitatea celor
clouä. grupuri; ar fi neexact; dar ea mi-a arätat diferite
apropien i deosebit de demonstrative ').
Evident, aläturi de aceste asemänäri erau i unele
deosebiri (mai ales in proportiiie tipurilor de staturä). Dar
acestea din uratä n'au dece sä. ne surprindä..
In fiecare din aceste populatii se gäseste un puternic
contigent de indivizi ale cäror caractere sunt aoeleasi.
Reunind aceste contingente s'.ar constitui o nottä. categorie

1) E. Pittard; Les peuples des Balkans, 1920, p. 510.

www.dacoromanica.ro
 71

antropologica, armeana kurda a cäror fizionomie etnica

n'ar oferi contraste.
Acest ansamblu nou care ar putea fi caracterizat in
felul urmä.tor: staturá fnalta, brahicefalie, pigmentatie In-
chisi a ochilor si a pä.rului, nas lung, adeseori gros drept
sau acvilin, foarte des incovoiat la extremitatea sa, etc.,
nu ne.ar da oare imaginea vechilor popoare istorice mai
ales a Mezilor, pentru ca sa nu mergem mai departe? Ar
trebui sä avem documente osteologice provenind dela acegtia
din urmä. pentru o demonstratie; dar o astfel de ipoteza
este perfect acceptabilä.
Ne este imposibil sä ne intoarcem, cu oarecare exac-
titate, spre timpurile preistorice armeano-kurde, aci nu
cunoastem absolut de loc rasele umane din aceastä perioada.
Documentele iconografice, chiar dacá nu sunt de aruncat
dela friceput, sunt cu totul insuficiente pentru a aduce vreo
lumina. Cat despre istorici, n'au atribuit ei oare .rasei
turaniene sau scitice" lucrarea metalelor si inventia scrierii
cuneiforme ?
Daca ni s'ar cere pärerea asupra grupurilor etnice la
care s'ar putea alipi Asirienii, Caldeeiaii, Elamitii, Armenii,
etc- as räspunde mai Intai cá nu stiu nimic despre aceasta
pentrucá n'avem nicio indicatie antropologicä precis& dela
ei. Dar daca s'ar insista sa-mi spun totusi pä.rerea, ag spune
cá dupl toate probabilitätile, Armeano-Kurzii de astäzi pot
fi socotiti ca descendentii actuali ale acestor populatiuni
ant ice.
Sä nu uitIm cä impäratiile acestei pärti a Asiei n'au
fast altceva decat vechile mici regate, populate de elemente
etnice asemanä.toare cärora soarta le surasese si care ajun-
seserä state infioritoare.
Evident populatiile acestor domenii feudale, fie cA au
fost dislocate fa grupuri miei sau reunite in comunitati
politice puternice, nu-si schimbarä, pe mäsurä ce evenimen-
tele se succedau, ca.racterele antropologice.
Elamul, pe care Asurbaiaabal 1-a. präbusit In 640, cu-
prindea intre zidurile sale pe descendentii acelora ce cre-
iara Susa; succesorii oamenilor care avura de suferit cuce-
rirea Persilor, puteau Insá sä-si mai caute primele lor
genealogii piná la fondatorii tn5i5i ai puterii elamite.

www.dacoromanica.ro
 72

Pästorii inculti ai Kurzilor au avut, printre strämosii

lor, fondatori de imperil. Acestia erau oameni tnalti bra-
hicefali si oachesi avand acest nas lung, cu forma aga de
cara:Aeristica, pe care sculptorii antichitatii au reprezen-
tat.° atat de bine.
Färä. Indoiall, faptele politice $i economice, invaziile
poate dar nu toate au putut sä. ne conducâ pe pa-
niäntul ac:estor vechi state, ale elementelor umane deosebite
dintre care unele ar putea fi, din punct de vedere etnic,
sträine. Dar chiar fondul populatiei era acela pe *care 1-am
indicat mai sus.
Pe lingi acestea, dacâ wacesti sträiniu ar fi fost nume-
rosi noi an gäsi azi descendenti dintre ei.
Poate tatalnim, intr'adevär printre tipurile excep-
tionale ale seriilor noastre ?
Dela Pontus Euxinus pana la golful Persic, adicä, din
partea de sus a raului Arax si a isvoarelor fluviilor me-
sopotame, pima la muntii vechei Persii, traia probabil, In
primele timpuri ale lumii asiatice o populatie de vanAtori
nomazi, avand un tip etnic bine definit (el a fost de altfel
definit mai sus).
Stränepotii lor vor purta mai tarziu, In cursul unei
lungi perioade istorice, nume diferite.
Ei purtau unii ca altii räzboaie crancene.
Uaeori pentru a.-si legitima fa.ptele lor, ei se vor pre-
tindea sträini unii de altii.
Dar n'ar avea decat sä se priveascä mai de aproape
pentru ca sä. constate, In identitatea trasIturilor esentiale,
semnul revelator al unui sange comun.
In vremurile cand träim noi In unele imprejurari du.
reroase, Kurzii si Armenii, foarte mare proportie
frati de rasä, nu poartä ei oare sub aceste doua nume
moderne, urmele trecutului?
EUGENE PITTARD

www.dacoromanica.ro
LIMBA ARMEAN.A.

VALOAREA LIMB1I ARMENE

Dupä. modeiul grec, Armenii $i-au constituit un alfa-
bet, o limba. literara. $i o literatura.
Sistemul alfabetului armean, fiecare o $tie, este o capo-
d'operä. Fiecare din fenomenele fonetismului armean este
notat printr'un semn propriu $i sistemul este a$a de bine
stabilit cä el a dat natiunii armene oexpresiune definitiva
a fonetismului, expresiune care s'a mentinut panä acum
fall sä sufere nici o schimbare, fárä sä. aibá nevoie de o
ameliorare, caci era perfect& dela inceput.
Traducä'.torul Bibliei a transpus textul grec, vorba. cu
vorbä, färä sä dea vreo schimbare mai Insemnata. construc-
tiunii frazei, pästrand In mod constant ordinea cuvintelor.
Avem dreptate sä. spunem cl traducatorul armean a
imitat perfect raodelul grec.
Momentan, Armeanul a avut o limbá literara. supla,
care reproducea toate valorile vocabularului grec.
Astfei s'a constituit o limbä literarä. begat& $i care
poate reda tot ce limba greacä. putea sä exprime.
Bogätia $i supletea acestei limbi au fost o fortäpentru
Natiunea Armeanä din ziva acestei traducen. Natiunea
Armeanä i-a rämas credincioasä si ea 1$i face o cinste sa
sarbätoreasca astäzi Inca, amintirea unei asemenea creatii 1).
A. MEILLET
Paris, 29 Martie 1936

1) Scris cu prilejul jubileului de 1500 ani al traducerii Bibliei in

limba armeang.

www.dacoromanica.ro
 LOCUL LIMBII ARME,NE
L LEAGANCIL LIMBiI ARMENE.

J. Platoul, care este cunoscut astäzi sub denumirea de

Armenia, a fost leagänul mai multor popoare din antichitate.
Cu treizeci de secole inainte de Cristos se pome-
ne$te In inscriptiile chaldeice, de poporul Gudi si de regele
cu acelas nume. Tara acestora corespunde aproximativ
acelui teritoriu care mai tärziu a luat numele de Armenia
si care se gäsea intre lacurile Van $i Urmia (Hugo Win-
kler : astoria Omenirii", Vol. III, p. 12).
Pe de altä par te, insä, inscriptiile cuneiforme recent
descoperite scot la ivealä. un popor care träia pe platoul
Armeniei sub numele de Subarii cu treizeci de secole ina-
jute de Cristos $i care trebuie sá fi format primul nucleu
al rasei armene (Prof. A. Ha.ciaturian, Istoria epocei inscrip-
Odor cuneiforme din Armenia", 1933, Erevan).
Potrivit pärerii mai multor istorici cu aproape 1800
de ani inainte de Cristos exista un stat vecin celui hitit,
un stat puternic ti mare numit Charri.Midani In Armenia
§i Mesopotamia de Nord, care dupä ce fusese cAteva se-
cole un centru al comertului si al meseriilor In Asia Mi-
norä, in 1366-1359 s'a schind at In douä state, Charri in
Armenia superioara, iar Midani in Armenia inferioarä $i In
1) Introducere pe care a f5cut-o autorul la cursul su de limba
armeana clasica in Noembrie 1938 la Institutul Sud-Est European.

www.dacoromanica.ro
 75

Mesopotamia. Prof. A. Haciaturian crede cl gi poporul Mi-

dani pe längä. cel Subaru, a format nucleul poporului ar-
mean, transmitänd mai tärziu popoarelor care navaleau pe
platoul Armeniei, caracterul si elementele culturii.
In anul 1330, in timpul regelui Salmanasar I al Asi-
riei se pomenegte pentru prima datä in mod precis de pla-
toul Armeniei, care, in inscriptiile aceluias rege se numeste
Nairi, probabil unul din numeroasele state mici stabilite pe
acest podis.
Prin inceputul secolului al XIII-lea se pomeneste
de nlvOlirile raselor tracice in Asia Mica gi de distruge-
rea de cAtre acegtia a statului Chatti sau Hitit. Printre
aceste rase se gAsea si poporulnumit Armen, care s'a agezat
mai intai in Asia Micä. centralA, unde a saläsluit pänä prin
veacul IXVIII.
In 883 se intimpla nävälirea regelui Teclatbalasar
I al Asiriei asupra statului Nairi, care acum decade dupä
ce a durat 450 de ani, dänd treptat locul unui alt element
din platoul Armeniei care este cunoscut cu numele de
Urartu, si care va domina päná in anul 714 si se va sfArsi
(land loc nävalirilor Scitilor gi Cimmerilor.
In anul 710 are loe n'AvAlirea Cimmerilor in Asia
Mica. Aceastä. nOvAlire a Cimmerilor devine cauza ca po-
poarele cari se stabiliserä deja in Asia Micá sä.-si schimbe
locurile ; unul din acestea erau Armenii. Neinpäcandu-se
ca dominatia Cim nerilor, ei merg spre räsärit unde Urartu
-igi trAia ultimele ceasuri.
Intre anii 634-606 Scitii cari veneau din provin-
ciile din sudul Rusiei gi pe drumul Caucazului, inträ. in
Asia, prOdAnd si ruin'And tot ce intalneau in calea lor,
ducAnd cu ei prin presiune alte popoare. Acestia evacu-
iazi din non pe Cimmeri, silindu-i la rändul lor sá navA-
leascä asupra altor popoare.
Aceastá nouä nOvalire face ca Armenii sä fie trimigi
mai inainte, ocupänd loe, in mod definitiv, pe platoul ar-
menesc unde in sfarsit se vor contopi cu clemente bästinase.
H. LOCUL LIMBH ARMENE.
1. Limba armeanä este o limbä indo-europeanä, adici
una din transformArile unei limbi neconservate, care este

www.dacoromanica.ro
 76

reprezentatä i prin limbele indo-iranicä, hittitä, tokhariana,.

slavä, balticä, albanezä, greaca, germanä, celticä si
(latina i osco-umbriana). (Antoine Meillet).
Este idiomul populatiilor pe care il intalnim, inn&
din sec. al VI-lea I. de Cr., in regiunile muntoase ale Ara-
ratului, ale lacului Van, in preajma izvoarelor Eufratului
$i Tigrului, regiuni pe care le mai ocupé. Inca i azi, in
mäsura in care n'au fost izgoniti de persecutii.
Intre sec. al X-lea $i al VI-lea I. de Cr. armeana a
fost adusä in tinutul unde e vorbita azi. Trebue dar sä se
tinä seama de influenta limbii vechilor locuitori ai tinutu-
lui. Din nefericire, nu s'a putut Inca stabili care dintre
cuvintele armene$ti Cu etinaologii necunoscute ar putea
proveni din limba indigenilor. Probabil insä. cä. transfor-
märile profunde, pe care le-a suferit indo-europeana in
Armenia, provin, in parte cel putin, dela indigeni. (A.
Meillt t).
Asupra desvoltärii limbii, in acea 1131,0.. duratä de-
timp cuprinsä 'hare perioada indo-europeanä. $i fixarea lim-
bei armene clasice in scris, nu avem nici o cunostintä.
Inscriptiile vanice cuneiforme sunt inteun idiom dife-
rit de al limbei armene (Joh. Friedrich: ,Einfahrung
Urarteiische", 1933).
Jensen propusese descifrarea inscriptiilor hitite ca sa
ajute la recunoasterea linabii armene (Jensen: Hittiter und
Armenier% Strasburg, 1898), dar formele armenesti indicate
erau sau neadevarate, sau lipsite de interes linguistic. (A.
Meillet). Hitita este descifratä ar,um, dar nu prezintä nici
un raport particular cu armeana
In studiul säu Le berceau des Arméniene (Revue-
des Etudes Arméniennes, VIII, 1928, p. 24 $i urm.). J. Mark-
wart a stabilit ca prim leagan al Armenilor, nordul Tesa-
liei In vecinätatea Atamanilor si Ilirilor la sudul Frigiei.
Putinul pe care-1 stim insä despre tracä, nu ne poate per-
mite sä confirmam linguistic aceasta teorie. (A. Meillet).
In schimb limba iscriptiilor neo-frigiene (Johannes Frie-
drich: Kleinasiatische Sprachdenrreiler, 1932, p. 128 si urm.),
prezintä oarecari raporturi 1nsemnate cu armeana, dar care
se referA la un foarte mic numAr de fapte. (A. Meillet).
Limba armeanA este o ramurA a familiei indo-euro-

www.dacoromanica.ro
 77

pene, tot at:it de independentä fa tä de celelalie limbi, dup.

cum sunt de exemplu: greaca sau germana. Este una din-
tre cele mai izolate, neavänd o limbä. cu aspect analog,
care sä o insoteascä, cum este de pildä slava cu limba bal-
tica, nici mäcar o limbä care sá prezinte inovatii impor-
tante comune ei, ca italica cu limba celticä.
Marea proportie a elementului iranic In vocabula-
rul armenesc a dus la concluzia cá limba armeanä este de
origind irania, clasificând-o in randul acestor limbi. Dea-
bea Heinrich Hiibschmann, profesor de filologie indo-ger-
manä. din Strassburg, care s'a distins printeo lucrare despre
limba armeanä, a stabilit in 1875 adevärata stare a lucru-
rilor, care a gäsit repede o aprobare generalä. Dupä. ace-
sta, limba armeanä In fond stä deopotrivä längä celelalte
limbi indo-germanice, avänd un caracter particular auto-
nom. Bineinteles cä ea contine, precum toate celelalte limbi
surori, pä.rti ne.indo-germanice.
Incä. din timpul cS.nd Armenia a fost ane xatä. rega-
tului med de Cyacsar $i apoi imperiului persan, Armenii
n'au Incetat sä fie supusi dominatiilor iranice. Din anul 66
d. Cr. pä.nä. la 387, Armenia a avut o dinastie ar$acidà;
In toatá durata acestui timp, nobilimea a fost partä sau asi-
milatä nobilimei parte ; de aici yin numeroasele cuvinte
iranice, care circulä In vocabularul armenesc ; data acestor
imprumuturi este atestatä prin chiar forma lor, care nu
este aceea a vechei persane ci aceea a unei pehlevi arhaice
si din punct de vedere dialectal nu parsik ci pahlavik (A.
Meillet : in Memoires de la Société Linguistique", XVII, p.
242 $i urm.; Gauthiot : idem, XIX, n. 125 $i urm.).
In prefata editiunei a doua a Gramaticei sale com-
parate (p. XVIII) Franz Bopp spune cá limba armeanä,
cu diferite particularitäti ale sistemului säu vocal $i ale
gramaticei sale, denotá o stare linguisticä mult mai veche
decät acela care ni se oferä in limba Achemenizilor si In
zenda.
S'a mai observat cä In diferite cazuri limba ar-
meanä, sub raport fonetic, este mult mai veche deck limba
persanä, unde Incepänd dela epoca ultimilor Sasanizi, nu
s'a produs nici o schimbare vocala.
S'a constatat de fapt a aspectul general al siste-

www.dacoromanica.ro
 7s

mului fonetic armean se aseamänä cu al caucazienei meri-

dionale, georgienei, etc. Alte concordante remarcabile
limbile caucaziene din Sud au o declinare bogatä si cazuri
dar nu cunosc genul gramatical; or armeana a pästrat, cu
toate cäderea finalelor, dinstinctia aproape a tuturor cazu-
rilor declinärii indo-europene, dar nu prezinta nici o urmä
de gen.
12. Cuvintele siriace si. grecesti pe care le cuprinde
armeana, pro vin aproave toate din imprumuturi eclesiastice
si savante si cu tot num5.rul lor, nu au cleat putinä impor-
tantä linguisticä (Thumb: Byzantinische Zeitschrift", IX, p.
388 gi urm.; Schwyzer Griechische Gramatik", I, 1934, p.
163 gi urm.). Multe cuvinte grecegti au intrat ins& In ar-
meana indirect prin pehlevi.
LIMBA CLAS1CA
Limba poporului armean este cunoscutà ca limba
literarä incä. din secolul al V-lea.
Veacul al V-lea a fost socotit secolul de aur al lite-
raturei armene nu numai pentru cA in acel veac a fost
inventat alfabetul armean si tradusä Sft. Scripturg. inteo
splendidä. tälmAcire, ci si prin numeroasele opere filozofice
istorice ale scriitorilor armeni ai epocii.
3, Capodopera traducerilor din secolul al V-lea este
färä indoialä. aceia a Bibliei. Armenologul francez Saint-
Martin, in a sa Rechrches curieuses sur l'histoire ancienne
de l'Asie" (Paris, 1806), spune: Traducerea armeanä a ve-
chiului $i noului testament prin vechimea si exactitatea sa
tntrece toate traducerile cunoscute". Iar dupä. pärerea
germanului Vaissier-Lacroze la version arménienne est la
reine de toutes les versions du nouveau testament ; l'avan-
tage qu'a cette langue de pouvoir exprimer mot à mot les
termes de l'original ne lui est commun avec aucune autre".
4. Si alti autori cari s'au ocupat cu studierea Bibliei
si cu compararea traducerilor Bibliei in diferite limbi (Fr.
Kaulen: Eileitung in die hieligen Schriften des Alten und
Neuen Testamentesg, 1872, Freiburg, p. p. 177-179; J. M.
Scholz : Einleitung in die heiligen Schriften des Allen und
Neuen Testamentes", 1845-1848, p. 498; Cornely: Introduc-
tion, p. 387) gäsesc in traducerea armeanA o scrupulozi-

www.dacoromanica.ro
 79

tate extraordinarä. In ce priveste fidelitatea sa cu textul;

spun a traduatorii armeni au reusit sä adapteze stilul lor
stilului diferitelor cärti si diferitilor autori at Bibliei;
declarä. a. armeana, ca limba sorá a celei elene, merge in
Biblie pas cu pas cu ea, $i cä, In fine, traduatorii armeni
au avut darul nepretuit de a uni nobletea, claritatea si
supleta limbii cu o fidelitate severä.
Din cauza libertätii asezärii cuvintelor, a predica-
tiunii pentru constructii participiale, $i a flexibilitätii pro-
pozitiunilor, limba armeanä este o limbä idealä pentru tra-
ducen. In secolul al V-lea and .Armenii Incep sä Incor-
poreze In literatura lor, afarä de Santa Scripturä, o
multime de scrieri teologice $i profane grecevi, ei redau
cu o fidelitate unicä, cuvant cu cuvant, modelul grecesc ;
asa cá astäzi ne este posibil, cum spune dr. Hans Heinrich
Schaeder, sä recä.pätäm numai dupä traducerile armenesti,
In forma lor veche, téxte ale cäror originale s'au pierdut.
Desigur, aceastä capacitate de potrivire cu limba greacä,
a däunat ateodatä evolutiei proprii a limbii impingand-o la
afectare. Insä Incetul cu Incetul bimba armeanä a recäpätat
desvoltarea sa originalä.
Limba clasia armeaná este deci o limbä cu o gra-
matia. exactä, Cu un vocE.bular precis si notat printeun
alfabet adap tat fonetismului limbii. Particularitätile proprii
scriitorilor, luate drept vulgarisme, sunt mai ales lexicale ;
atat timp cat corespund regulelor gramaticale, nu pot fi
atribuite scriitorilor $i s'ar putea sá provinä din inovatiile
datorite revizuitorilor $i copistilor.
In unele traducen i de texte filozofice, cari sunt
scrise intr'un stil artificial si cari, aproape In Intregime
sunt calchiate dupä originale grecesti, sunt deasemeni par-
ticularitäti, dintre cari unele provin nelndoelnic din inova-
tiile cari se explicä. plecand dela limbile slavice. Singura
limbä pe care .gramatica comparatä. indo-europeana o poate
lua In consideratie, este deci bimba clasicä : grabar (A.
Meille
In lipsa vechilor diferente dialectale nu se poate
determina care este regiunea unde s'a fixat armeana cla-
sicä. (A. Meillet). Este totusi cert cä. armeana clasicä, In
perioada sa de dezvoltare, a avut ca leagän regiunile din

www.dacoromanica.ro
 so

jurul Araratului, ei a constituit limba curtii si a clerului

armean.
9. Armeana clasicá nu prezintä dialecte ; la Inceput
n'a fost atestatä decät sub o singurä formä si graiurile
moderne nu prezintá nici o träsäturä care sá presupunä
existenta unor dialecte mult diferentiate unele de allele In
sec. al V-lea d. Cr. In tot cazul aceste graiuri nu cuprind
aproape nimic care sà presupue particularitäti indo-euro-
pene neluate in seamä Ora acum de armeana clasic5. Com-
paratia dialectelor care In alte limbi formeazá un izvor
bogat pentru determinarea si solutionarea problemelor cari
se pun, nu poate servi la studiul gramaticei comparate a
limbii armene.
IV. CARACTER1STICELE GRAMATICEI ARMENE
Limba armeanä are, ca si limba greacA, teme sau
radicale servind de fond si de sprijin la toate celelalte cu-
vinte derivate, fie prin combinatiune intre dänsele, fie prin
prelungire cu diferite terminatiuni.
Verbul infätiseaza, In limba arrqeanä, caracterul
general al limbilor indo-europene, si, pentru terminarea ra-
dical& a inGnitivului oferä patru desinente speciale ; tim-
purile sale sunt mai variate decAt In limbile semitice : el
are un prezent, un imperfect, un perfect, un viitor, douä.
imperative, subjonctive si mai multe participii; evolutiu-
nea temei se gäseste, in desinenta diferitelor moduri, tim-
purile corespunzAtoare ale verbului substantiv, care unin-
du-se cu radicalul, Ii dá astfel in realitate finta.
Substantivul primeste diferite desinente, cari for-
meazä cazurile declinatiunilor. Aceste cazuri sunt mai In-
täiu cele din greacl si din latinä (nominativ, acuzativ, ge-
nitiv, dativ, ablativ), apoi mai gäsim altele patru, douä
particulare sa.nscritei (instrumentalul si locativul), si cele-
lalte douä proprii numii limbii armene (circonferintialul
si narativul).
Adjectivul, usor de deosebit prin terminatiunile
sale proprii, nu ocupä, ca in alte limbi ale Asid, un loc
fix in propozitiune. Astfel el poate fi inaintea sau in una
substantivului la care se raportä ; el se poate acorda sau
nu cu dänsul in caz si in numär.

www.dacoromanica.ro
 81

5. Sintax3., in principia foarte simpla, devine confuzä.

.si incurcatä in aplicare, prin facultatea ce o are scriitorul
de a se indepärta de unele reguli fundamentale. Verbul
nu-i pus in mod regulat, ca la Greci si Latini, la sfarsitul
fr azei.
V. LIMBA MODERNA
Origina limbii moderne trebuie sa ße cautatä. in
vulgarismele secolelor trecute.
Filo/ogii sunt de acord spre a constata urmele unei
limbi vulgare chiar in secolele and limba clasica era inca
la apogeul säu.
Aceastä. limbä vulgarä putin ate putin a cAstigat
teren dupl secolul al XI-lea.
Cantecele trubadurilor armeni din Evul Mediu, si
unele arti alcktuite pentru uzul poporului, sunt scrise cu
aceasta limba vulgarä.
Limba clasicá a ramas totu$i, ca mijloc de expri-
mare, in literatura culta (cärti bisericesti, cronici, etc.),
pana la inceputul secolului trecut.
VI. CARACTER1STICELE LIMB11 MODERNE
1. Caracteristica generará a limbii armene este o ten-
dintä väditä spre o usurare a dificultatilor fonetice, spre
simplificarea general& a regulelor gramaticale, spre crearea
unor reguli uniforme in gramatia, $i spre o licenta mai
pronuntatä in sintaxa limbii.
2. Limb a armeani moderna se deosebeste deci de
limba .clasica :
prin formele cuvintelor, cari uneori au suferit o
modificare simtitoare ;
prin regulele gramaticale, cari s'au modificat mai
cu seama in ce priveste declinarea si conjugarea ;
prin sintaxa frazei, care in limba moderna are o
oarecare licentä.
3. In ce priveste deosebirea cuvintelor, se constata a :
a) Unele cuvinte din limba clasica nu exista de loc
In cea moderna:
cuis (Ipp, -= parte)
rah =- drum)
(1*-111

www.dacoromanica.ro
 82

Aceste cuvinte mai räman insä. in cuvintele compuse:

cusachit (Ilm-inuM7 = partizan)
rahahord (a-m4m4,7,T = conducator)
In schimb unele cuvinte din limba moderna nu
existau in cea
f uc = umbra)
uri$ (mph. = alt)
Alte cuvinte au schimbat s ensul lor initial:
f at (zuw, =-- in limba clasica.: d estul; In cea modernä :
mult).
Mai multe cuvinte din lim ha clasica au schimbat
forma lor in cea modernä:
amenain (minAm? = tot) a devenit amen (unft%)
aravel (mnim-LI = plus) a devenit aveli (.14)
aravot (ummi-oin dimineatä) a devenit arty
In general bimba modern& prescurteaza cuvintele
din limba clasica, suprimand mai multe ori litera L., din
mijlocul cuvintelor, mai cu seama cand aceastä literä nu
este radacinala:
tesanel (whumui = a vede) tesnel
gtanel (vmuui=-- a gäsi) gtnel (quAAI)
paganel (aimv../bLI = a saruta) pagnel (uprniul)
mtanel (ifumfbhi = a intra) mtnel (if wui)
Cateodatá litera n (1,) din cuvintele limbii clasice
se schimbä. in I (1):
elanel elnel ellel ( pad L .1) = a
clanel clnel cllel (Ininvg ImLI)=. a inghiti.
banalic banlicballic(puAmilyimAdypwidy)=cheie.
4. In ce priveste regulele gramaticale, constatäm, In
primul rand, mai multe deosebiri la declinarea substanti-
velor :
in limba modern& nominativul si acuzativul au
aceeasi forma, pe cand In limba clasicä aveau forme deo-
sebite;
genitivul i dativul in limba modernä se declinä in
acelasi fel, pe cand In limba clasicä se declinau In mod
deosebit;
genitivul, ablativul si instrumentalul In limba mo-
derna se sarsesc cu cate o singurä. sufixa [respectiv: i (b),

www.dacoromanica.ro
 83

e (e), ov (m')J, pe cand In limba clasicä fiecare a avut mai

multe terminatii ;
In locul sufixului k (p), cu care se sarseau plura-
lele substantivelor In limba clasica, In limba moderna avem
er (bp) $i ner primul dupä cuvintele monosilabice, si
celälalt In cazul cuvintelor polisilabice ;
cazurile pluralului In limba moderna se declina du-
pa o forma unicä, pe când In limbä clasica. fiecare caz a
avut mai multe forme de declinare ;
in limba moderna exista totusi la declinarea sub-
stantivelor mai multe exceptii, In ce priveste substantiv ele
cari arata timp, rudenie, etc.
litera n (1,) din sarsitul cuvintelor este suprimati
cateodata in limba moderna:
ezn ez (bilb = bou.
durn dur = u§ä.
diftongul ui (n.f) se schimbä. 4n u (ni-) inaintea lite-
relor (:) $1 j (d) :
anui$ anu$ nhini-z) = dulce.
uij uj (nel ni-d) =-- putere.
in limba moderna sunt introduse sufixe noi: de ex.
diminutivul uk
tak takuk (mm.p. = cald cä.ldut.
unele sufixe de la sfärsitul adjectivelor sunt supri-
mate In limba moderna:
djvarin djvar (irbn-mrlfb vim-mP) greu.
hastatun hastat Ownunilwm-5, 4rnummin) = solid.
5. La conjugarea verbelor se observa mai multe deo-
sebiri, dintre cari cele mai insemnate sunt:
In loc de 4 conjugari, el (b1), il (10, al (n'A ul
cum a avut limba clasica, cea moderna are numai 3 conju-
gari, el (1.1), il (h), al (ini), iar fiecare din ele are un singur
mod de conjugare, pe cand limba clasica la fiecare conju-
gare a avut mai multe forme.
subjonctivul si viitorul propriu zis din limba cla-
sica nu mai exista In cea modernä, fiind inlocuite prin in-
dicativul prezent.
la indicativul prezent si imperfectul In limba mo-
derna se adaogä prefixul kcl (4p),prescurtarea cuvintelor
ka u (4inj existd si...).

www.dacoromanica.ro
 84

la viitorul prezent ei imperfect se adaogI prefixul

piti (44), prescurtarea cuvintelor pito e (album' este
necesar
participiul prezent se sfär$e$te in limba moderna
In adz (w6) (activ) i nadz (.6) (pasiv), in loc de ial (Lug),
cu care era terminat in cea clasica.
In limba modern& sunt suprimate sufixele prepozi-
tionale care preced substantivele :
z (7 =-- pe)
h = in, spre)
(y cltre, parka)
ar (ma- = la, catre, etc.)
In ce priveste sintaxa:
a) este adevärat ca in primele sale secole de desvol-
tare, limba armeanä moderna., sub influenta limbilor vecine,
s'a alterat in mod simtitor, atät in vocabularul cat i in
sintaxa limbii.
Inteadevär in sintaxa limbii clasice fraza se formeazä
In mod urmätor
tesi zmardn nsteal uraci dran
Arm. cl.: ZIA 11/1 LUIbill u MI. 111 113_fL f1111 UA
Rom. ; am vä zut pe omul $ezand inaintea portii
Franc.: j'ai vu l'homme assis devant la porte
In limba vulgara, insa, sub influenta limbii turce, s'a
schimbat cu totul aceasta. sintaxä :
dran arcin nstadz mardä. tesa
Arm. mod.: u,,,L imu-,m6

Fraza care corespunde exact sintaxei turce

Turc.: ca punun ö nind e oturan ademi gördiim
Rom.: portii inaintea $ezänd pe omul am väzut
Franc.: de la porte devant assis l'homme j'ai vu
este o mare gre$ealä insa. a conclude, cum s'a
fäcut o datä, ca limba modernä. ar fi pierdut structura
clasicO a frazelor, $i prin aceasta chiar $i fizionomia indo-
europeanä a limbii.
dimpotriva, dupa. ce limba moderna s'a consacrat
ca limbä literarä, influenta sintaxei turce a scazut enorm,
$i generatiile cari s'au succedat in literatura modernä au

www.dacoromanica.ro
 85

putut Inzestra limba cu o licentä In sintaxa i astfel Cu o

putere de creatiune in cadrul caracterului indo european :
tesa mardei or ku ga
.1 um'mritp yszij
(am väzut omul care vine)
mardei or ku ga tesa
if wpm. vilj I...1
(omul care vine am välzut)
tesa ekog mardei
41111 gr wrgE
(am vä.zut venind omul)
ekog mardei tesa
11/11111 If Lupin! snt,..1
(venind omul am väzut)
Existä totusi deosebiri sintaxale Intre limba clasicä
si cea modernä; in primul rand In ce priveste locul pose-
sorului $i. al obiectului posesorului In frazä.
In limba clasicä:
kin arkain (11P,, mp.pu,JP, =- nevasta regelui)
In limba modernä:
arkain kind (mr.p_mj14, /PT regelui nevastä)
Mai existä totu$i mai multe forme clasice rämase In
limba modernä. :
mard Astudzo (hupq.U.11M,11111 = omul lui Dumnezeu).
In limba clasicä. adjectivul se pune de obiceiu In
urma substantivului si se acordá cu el In numär si in caz:
tagavor ardar (Fimput-op Lurf.up = rege drept)
tagavori ardaro smtwi-upb ',lulu, = regelui dreptului)
tagavorat ardarof wvilz-upwil sup Trnpull = regilor drep-
tilor).
In limba modernä adjectivul se pune Intai, $i nu se
acordá cu substantivul nici in numär, nici in caz :
ardar tagavor (wriplip puiy-wi-up = drept rege)
ardar tagavori (mplaur P drept regelui)
ardar tagavorneru Feu qm 1-uplibru z- drept re-
gilor).

www.dacoromanica.ro
 86

Au ramas totusi gi in limba moderna mai multe forme

clasice
Tigran Medz (Shim.% 11 1î- -_,:. Tigran ce! Mare)
f) Prepozitiile limbei clasice se puneau inaintea sub-
stantivelor :
vasn mardo (4.. ,Auplui = pentru om)
orpes hair (n(3ugh 4wa. -.---- ca tatä)
kan mair (p.,A, du.", = decal mama).
In 1. moderna insa prepozitiile urmeazá substantivul:
mardu hamar (ifulurn, 4wErwr --=--- pentru om)
hor pes (op 1,11.- =-- ca tatä.)
mor C3ap (if°P .tm# = decal mama).
VII. DIALECTELE DE ASTAZI
In limba armeana moderna sunt doul dialecte dis-
tincte : dialectul occidental gi dialectul oriental, sau dupa
numirea lor populara, dialectul armenolurc si dialec-
tul ruso-turc.
Dialectul oriental se vorbeste In Republica Sovie-
ticä. a Armeniei de astazi, la Armenii din Georgia, Azer-
bedjan si in alte parti ale Uniunei Sovietice, gi in Iran.
Dialectul occidental se vorbegte la Armenii din
Turcia gi din toate celelalte colonii, Siria gi Liban,
Egipt, Grecia, Bulgaria, Romania, Franta, America de
Nord, America de Sud, etc.
Aceste douä. dialecte s'au transformat in dotiä limbi
literare deosebite, gi in jurul fiecaruia a inflorit gi o lite-
ratura deosebita.
Acest fenomen s'a produs dupä ce limba clasicä a
fost scoasa definitiv din uzul literar pe la mijlocul secolu-
lui trecut.
Deosebirea intre acesie dou'd dialecte principale
consistä in aceea cá dialectul oriental a conservat sunetele
limbei clasice, atat la pronuntarea cuvintelor armenegti
cat gi la transformarea cuvintelor straine.
VIII. DEOSEBIRILE GENERALE iNTRE D1ALECTE
I. Dialectele orientalä gi occidentala se deosebesc
tntre dansele :
a) prin cateva cazuri din declinarea cuvintelor ;

www.dacoromanica.ro
 87

prin cateva timpuri din conjugarea verbelor ;

prin formele cuvintelor ;
prin pronuntarea sunetelor.
Genitivul plural in dialectul oriental se termina in
eri (Jipi') $i neri (mil), pe and in dialectul occidental in
eru $i neru
mard (wpf) = om
marderi (WmpTlpb) marderu oamenilor
Dialectul oriental formeazA ablativul, atat la plural
at si la singular, prin if (PO, pe and cel occidental prin
e (0 :
hat (mii) hat (4..0 = Nine
hatit (rnabii) hate (mill-) de la Nine
haterit hatere (niutpt) = de la paini.
Dialectul oriental are cazul locativ, care se formeaza
prin sufixul um pe and cel occidental formeaza lo-
cativul cu prepozitia metch (iflf in) adäogat la genitiv:
partez (.1.q..t1) =-- gradina
partezum partezi metch ("P"Pwtilb zf =
In gradina).
In dialectul oriental complimentul direct p. persoane
se formeazi cu genitivul, pe can. d in dialectul occidental
se pune la acuzativ :
Aramin tesa .71,...1) Anima tesa (11.p.ap =
am.vazut pe Aram).
Articolul nedefinit in dialectul oriental este mi (tiP)
si se pune inaintea substantivului, pe and in dialectul
occidental se intrebuinteaza. mei (ifE) si se pune dupa sub-
stantivul :
mi mard wimpf) mard mä (gimp,' un om).
In dialectul oriental indicativul prezent al verbelor
are doul nuante, prezentul-aorist : kid sirem (lip .bpla) gi
prezentul-durativ sau actual: sirum em (41.7.-X la), pe and
limba literara a dialectului occidental are numai prezentul-
aorist keg sirem uPpla iubesc), numai cA In limba vul-
gara a acestui dialect s'a creiat un fel de durativ, care se
formeazä cu sufixul kor (!jw) adaogat la prezentul aorist:
kei sirem kor Vie *Li, 4.0.
In dialectul oriental s'a mai creiat o a doua nuanti
de prezent-durativ, care se formeaza cu sufixul is (b.) adlo-

www.dacoromanica.ro
 88

gat la infinitiv gi care mai accentueazä actualitatea actiunei

sirelis em (uPphibu Lit).
In limba literarä. a dialectului occidental aceastä. nuantä
tot nu existí.
Trecutul nedeterminat care in limba clasicl se fä-
cea cu participiul trecut sirial (nITInnj) si verbul auxiliar
em (la), in dialectul oriental s'a transformat in sirel em
(nbrlq la), iar in dialectul occidental in sirer em (nbplp la).
In dialectul oriental trecutul verbelor pasive are
o forma deosebitä:
Limba clasicä: sireta (nITL8inj)
Dialectul occidental: sirueti (u/ynn-Lab)
Dialectul oriental: sirueta (nPpni-Liimj)
In dialectul oriental se observä o tendintä pro-
nuntatä spre a forma verbe compuse:
ver kenal (11,1. lionn, =-- a se scula)
bat anel (piny nAlq ----- a deschide)
¡uf ¡hiel (Inv Pd.' = a plange)
f ur tal (:nz-n Long = a rästurna)
par kal (Jilin(' yinj -= a dansa).
In dialectul oriental se observi o inclinare pro-
nuntati pentru adopiarea cuvintelor sträine :
dard (minim, = necaz)
vatan (Iniljai, = patrie)
toate introduse prin limba turcä.
Sant cuvinte particulare dialectului oriental :
hent (0,3 = in momentul ca)
tekuz (f11,1rn-y = degi, chiar dacA).
In dialectul oriental diftongul ai (inj) s'a transfor-
mat in e (I) in mai multe cazuri:
mair (if injp =-- mamá) in mer ("ti')
lain (ami`b = voce) in (en (AN
hair (..jp = tatd) in her (qp).
Diftongul ui (nj) are o tendintä de a se transforma
In dialectul oriental in u (..-) sau i (b):
ptuit (slump. = plimbare) in ptit (npnInn)
zruit (7pn,fy = convorbire) in zri( (qphy)
buin (fin,P, = cuib) in bun (pnA).
Diftongul LI (/,.--) in rändul säu are o tendintä de
a se transforma in i (b):
hariir (;,-nrbi-p = sutà) in harir (nipl,p)

www.dacoromanica.ro
 89

aliir (mibi-p = flina) in alir (wItp)

tan (Abi-t, --=-. zäpada) in (in (.1b1).
Tot aga gi a (is.) se transforma In e (t):
al (me =-- mai) in el (1,)
an (..0, = el) In en (0,).
Una din deosebirile cele mai importante intre a-
ceste douä dialecte principale consista in aceea ca dialectul
oriental a conservat sunetele limbii clasice.
In dialectul oriental:
Full. (bun) se pronuntä bari
Im4 (tron) se pronunti gah
vim (lectie) se pronunta das
*mums- (pisicä) se pronung catu
iquir (dans) se pronuntä par
mull, (an) se pronuntä tari
Pe cá.'nd In dialectul occidental se pronunta : pari, kah,
tas, gadu, bar, dan.
In prefata sa din traducerea .1a Topographie de
Grande.Arménie° a lui Alisan (,Journal Asiatique, Mars-
Jain 1869), Eduard Dulaurier presupune Ca pronuntarea
occidentalä a limbii armene ar putea sä fie cea mai veche,
deoarece se gasegte in cuvintele anterioare fractionarei di-
feritelor popoare din familia arianä, gi cá pronuntarea
orientall se datoregte influentei iranice, care nu s'a facut
simtitä deck dupa ce ramura ce s'a intins spre Persia,
s'a detagat de la suga primitivä gi s'a constituit separat.
Numeralului zece i se spune pe limba indiana.
veche dasha, pe cea iranianä veche dasa, armenegte tasn,
slava veche deseti; in schimb grecegte deka, latinegte decem
gi pe limba gotica taihun. Deci aci sunetul initial In limba
armeanä gi in cea gotica a suferit aceiag tranzitie dela d
la 1, spre deosebire de ioate celelalte limbi.
In dialectul oriental de astäzi se pronuntä tasn, pe
cind in cel occidental dasn.
In sanscrita gi zenda se pronuntä old (a da) gi gei
(vita): in limba clasica armeneasci gi in dialectul oriental
de astäzi se pronunta tal gi kov, pe and in dialectul occi-
dental s'a apropriat la pronuntarea primitivä : dal gi gov.
H. DJ. SIRIINI

www.dacoromanica.ro
CULTURA ARNEANA

BIBLIA ARMEANA
SI INSEMNÄTATEA SA ISTORICÄ 1)
Biblia armeanä, pentru care särbä.torim astäzi 1500
ani are aceeagi virstä ca gi versiunea latinä, zis. Vulgata.
Printr'o coincidenti curioasä., in anul 392 Sf. Jérôme
hotäri sä. traducá in latinegte textul ebraic al Vechiului
Testament gi il isprävi in anul 405. In acelagi timp cerce-
tärile lui Magtot, incepute in 392, pentru crearea literilor
armene, furl terminate In 405: la aceastä datä, nu numai
literile erau gata dar gi Cärtile Sfinte, cel putin in parte
erau traduse.
Aceia, care gi.au dat nobila ostenealä de a traduce
Biblia in armenegte, nu puteau sä-gi inchipue cä. aniver.
1) Cuvantarea pronuntata Cu prilejiul sarbatoririi la Paris a ani-
versIrli da 100 aril a trailcerii Bibliei in armeneVe.

www.dacoromanica.ro
 91

sarea operei lor va fi trite° zi särbatoritä in exil gi pe

pämantul indepartat de cultura latinä, acolo nude un
Armean a sosit chiar In secolul traducerii Bibliei, un oare-
-care Erovand sau Arbandus, care guvernä Galia, In cali-
tate de prefect de pretonie, dela 464 la 469. Hazardul ca-
pricios ne pune astfel fn fa unei aniversari Intreite:
mie cinci sute de ani dela traducerea Bibliei armene, a
Bibliei latine gi dela agezarea primului Armean in Franta.
Vulgata n'a avut pentru tärile latine aceeagi insemna-
tale pe care a avut-o Biblia Armeanä pentru poporul ar-
me.an.Literatura latinä exista de multä vreme, cand apart'
Vulgata, pe and Biblia armeana inaugurá inceputul
armene, inceputul unei ere nouä, In care poporul ar-
mean pentru prima oara cu condeiul In mânä. Sgi va lua.
locul In omenirea luminata.
Biblia armeanä. salvä pe Armeni de stransoarea puter-
mica. a iranismului. Ea consolidä. cregtinismul In Armenia
opuse ra.zele crucii focului Mazdeismului agresiv.
Armenia se transforma Inteun camp prin esenta
.cce.gtin si va rämine astfel de-alungul veacurilor.
Restaurarea moral& gi intelectualä a tärii desteptä
devärata congtiintä nationalä. Nu trebuie sä uitäm cä.
Biblia Armeanä aparu imediat dupä Smpärtirea Arme-.
niei Satre Bizant gi Persia, urmatä de ruina iremediabila a
regatului Armeniei.
De atunci incolo vor fi douä. Armenii, una Bizantina
yi alta Persana: douä sectiuni ale unui corp national, care
-se vor indrepta spre destine deosebite.
Viata istorica a Armenilor se desfagoarä in doui
directii divergente, care pot fi privite, Intr'un fel, ca doll&
manifestäri ale spiritului biblic.
In putine cuvinte, agi vrea sä mA intorc asupra aces-
tui dublu curent inainte de a trage o concluzie, care ar
putea sä ne fie de oarecare utilitate. Armenia Persanä. se
arata centrul culturii nationale.
Literatura care luase flint& fu admirabil servitä de
fondatorii ei.
Tralucerea acestei capo-d'opere literare gi istorice
care este SE. Scriptura a fost urmatä. sau Insotita de ar-
menizarea unei serii de productiuni importante a secolului

www.dacoromanica.ro
 92

ca de exemplu operile lui Ion Chrisostom, Vasile cija Ce-

zareea, Efrem, Afraat, istoria generalä a lui Eusebiu din
Cezareea, istoria Bisericii de acelasi autor.
Iatä primele incercäri ale creatiei originale Viola
Skintului Grigore Luminatorul, scrisä. de Agathangelus, Istoria
regilor cre$tini ai Armeniei de Faustus din Bizant, Viala
lai 1 I peirintele literelor armene, de Koriun, un tratat
ingenios asupra liberului arbitra ca combaterea sectelor
eterogene, contrarii doctrinei cre$tine de Eznik.
Aceastä desteptare iatele3taatä a$1 de impresionanta
va pästra intotdeauna ca o copilärie fericitä, farmecele $i
frägezimea celei dintäi inspiratii literare $i va trece in
ochii generatiilor urmatoare drept värsta de aur a literilor
armen e.
In fata unei astfel de infloriri spirituale, autoritätile
persane aveau de ales intre doul politici, sugerate de con-
silieri priceputi: sa.0 sá atace cre$tinismul sau si-1 punä
la adäpost de politica din Bizant, ceeace $i incercarä.
Armenii folosirä mult din aceasta pentru a-$i asigura
pentru totdeauna independenta absoluta a Bisericii lor $i
caracterul slu national dia punct de vedere administratw
$i dogmatic.
Biserica era in epoca aceasta nu numai straja con$tiin-
tei religioase dar ea mai inabräti$ea toate manifestärile
spiritului omenesc.
A avea o Bisericl nationalä inseamnä a avea o cul-
turä proprie, o limbä, o literaturä, o art& personalä, inteun
cuvant tot ceeace caracterizeazá viata spiritual& a unei
natiuni.
Caracterul national al Bisericii in Armenia rezidä in
structura sa feudalä.
Armenia de altädatä prezenta o tarä cu o retea de
mai multe zeci de seniorii, mari sau mici.
Biserica se organizeazd conform härtii politice; pu-
terea spiritualä. se imbucltati $i fa impartitá intre princi-
palele seniorii. Fiecare print cerea sä. aibe un Episcop,
un $ef spiritival pentru domeniul lui; toti episcopii erau
formal supu$ii sefului suprem al Bisericii, dupä cum prin.
insi$i recunosteau suveranitatea regilor armeni, persi
tu i
sau arabi. Armenia nu cuno$tea seria erarhica a mitro-

www.dacoromanica.ro
 93

politilor, a episcopilor autonomi sau autocefali, a episco-

pilor dependenti de un mitropolit.
Biserica asimilatã regimului feudal ImpArtäsea din
ale-sta bloasele si lipsurile. Totusi conflictele dintre pu-
terea laic& si spiritualä. nu ereau deloc frecvente si nici
grave Solidaritatea se manifesta mai ales In momente
de primejdii externe. Printii asistan la concilii cu acelas
titlu ci si episcopii, si acestia eran de partea printilor la
timpil tulburArilor politice.
Acestia sunt cei doi fa.ctori, care au sustinut onoarea
tärii, prestigiul acestui popor, care asuprit nu si-a pierdut
niciolati cpustiinta demnitAtii sale si era gata sä.-si ja
armele la cea dintai chemare a vitejilor saii efi. Trebue
si citim pe istoricii armeni pentru ca si ne däm seama de
Increderea pe care o inspiran printii ei, de admiratia pe
care o trezea vitejia lor.
Dupl cä.derea coroanei regale Armenia trece prin
perioade de tulburAri si revolutii care izbucnesc in mod
succesiv, la intervale de cAteva zeci de ani, pan& In mo-
mentul ciad jugul strAin fu scuturat.
Dape la sfirsitul secolului 1X-lea se vid ivindu-se,
unul dupi altul, o serie de principate, unele din ele pur-
tind numele de regate. In secolul al X-lea se numärA vreo
clouisprezece care se simteau destul de independente ca s5.
lege relatiuni separate cu Bizantul. Constantin Porfiro-
genet nepotul Armeanului Vasile, ne-a pAstrat numele lor
si titlurile lor dupä. protocolul Curtii Imperiale.
Biserica armeani trecu deasemenea prin incercAri
grele. Ortodoxia greacl sprijinitä de fortele Imperiului, nu
pierdea niciun prilej ca sä. si reja atacurile contra indepen-
dentei Bisericii armene.
Aceasta se apira vajnic si-si mentinu traditiile sale,
dognele sale, ritul si tot ceeace formeazä. individualitatea
S3. nationalä.. De multe ori savantii doctori si teologi re-
numiti furl chemati in capital& *i acolo In fata adunArii
imperiale ei pledarä. cauza armeanä. Nici concesiile, nici
amenintärile nu furl In stare si sdruncine convingerea lor
sau 8i slAbeasc5. curajul lor.
Este o onoare pentru Biserica ArmeanA cl a suferit

www.dacoromanica.ro
 94

ioate felurile de persecutii pentru a apära ceeace privea_

ca o mostenire sacra i inviolabilä a pärintilor sai.
Pretul unei astfel de tenacitäti si al sacrificiilor fu In-
florirea, in sinul bisericii a unei arte si a unei literaturi
care rezerva Armenilor un loe onorabil In Orientul civi-
lizat, literatura bogatá i variata, istorica, teologica,.
dogmatic& ei filosofica, arta, mai ales arhitectura, original&
In compozitie i nobilá In executare.
Intriun cuvant Armenia Incunung sfortarile sale
printr'o civilizatie care Inflori In mijlocul celor douaspre-
zece principate mentionate si care poate fi numita Bagra-
tida dap& numele regatului celui mai insemnat. Oragul Ani
centrul acestei civilizatii sta marturie prin maretele sale-
ruine a splendoarei acestei civilizatii stinse.
Aceasta a fost evolutia Armeniei Orientale sau per-
sane. Dar Armenia Bizantina ce prezenta ea In aceast&
epoca? * *

In momentul traducerii Bibliei, Armenia Bizantina lua

parte la miscarea ¡iterará. Principalii colaboratori ai lui
Mastot erau originan i din Armenia Bizantina anume din
Akilizena, din Derxena, din Horzena, din Palin si din
Taron. Mastot tasusi era din Taron.
Limba greacá era evident mai familiarä In aceastä re-
giune, chiar inaintea tmpärtirii Armeniei, din cauza veci-
natatii tinuturilor bizantine. Traducatorii säi trebuiau deci
sa fie mai bine pregätiti.
Apoi, Armenia Bizantinä nu pare sä se mai inte-
reseze de ceeace se petrecea de cealaltä parte a frontierei.
Nu o mai vedem ingrijindu-se de problemele nationale,
oricare ar fi ele.
Cel putin ea nu dadu nici un autor literaturii armene
niel un prelat demn sa ocupe scaunul patriarbal.
Bizantul tinea, dupä vremea lui Justinian sä-si ali.
peascä mai de-aproape aceastä. parte a Armeniei si sä. In.
corporeze pe Armeni In viata si In cercul intereselor im-
periului.
Organizarea feudala ajunse putin cate putin la ruina
si conducätorii tärii furä. obligati sä-si schimbe domeniul
lor pentru posturi onorifice la curte sau In Stat.

www.dacoromanica.ro
 95

Urma o migratiune spre Bizant, intensifiandu.se dela

un secol la altul.
Printre cauzele care indrumau pe Armeni spre Bizant
trebuie 85. tinem seam5. de atractia pe care o prezenta Bi-
zantiul la aceasta epoca ca imperiu, imbraand un caracter
universal si insufletit de un ideal cosmopolit.
Visul marelui fondator al nouei Rome a fost bine in-
fatisat de catre prietenul sat], savantul episcop al Cezarei.
Lumea pägana, dup5. el, era supusa diferitelor autori-
tati; de aci rezuItau ostilitatea, servitutea, toate felurile
de nenorociri. Istoricii si.au batut capul sA. caute cauzele
lor. Este cu toate acestea sigur ca totul se datora spiritu-
lui rätacit al politeismului. Indata ce legea lui Hristos va
fi triumfat toate aceste rele, emanäri diabolice, vor trebui
sa disparä, dupacum i impärtirea puterii intre diferitii
suverani la lua sfarsit.
.Acum cand un singur Dumnezeu este proclamat, zice
el, un singur imperiu trebuie sä guverneze lumea, acela al
Romanilor Legea crestinä i imperiul roman constituie
doi germeni care cresc simultan ca la un semn ceresc pen-
tru a umbri omenirea.
Toate statele, care existau in Siria, in Asia, in Mace-
donia, in Egipt, in Arabia, in Palestina, v or forma de azi
inainte o unitate. Lumea intreaga va fi o natiune, omenirea
se va uni fate° familie sub un singur sceptru fära nicio
deosebire intre Eleni i Barbarie.
Nu erau visurile unui calugär exaltat. Noul Imperiu
aspira intriadevar la o ase menea misiune si se gände a sä. o
realizeze creind pe baza crestinAtatii un stat cosmopolit.
Bizantul nu va fi nici un imperiu roman, nici un
imperiu grec. El va constitui o larga organizare cu caracter
universal bazatá pe cooperatia popoarelor de diferite rase
limbi fara prejudecatä nationalä.
Armenia Bizantina fu una din tärile care se puse
In slujba acestui imperiu crestin. Intre popoarele Asiei
Mici din care Imperiul isi va scoate fortele sale vii, nimeni
nu va prezenta un corp national mai mult sau mai putin
definit, sau insufletit de oarecare traditie. Capadocia, Lidia,.
Frigia, Galatia, Paflagonia, Psidia, Isauria i altele pierdu-
sera de multa vreme fizionomia lor nationalä.

www.dacoromanica.ro
 96

Pe aceastä. masä amorfá si pasivá se ridica elementul

grec cu spiritul activ si intreprinzätor. Mändri de un tre-
cut unic in istoria omenirii, inarmati cu o culturä si o
limbá, care ajunseserä universale din epoca elenisticä, Grecii
aveau toate avantagiile pentru a trece in prima linie in
imperiu.
Dar le lipsea un lucru pentru a se face stäpani cu
totul pe Bizant. Oräseni de multa' vreme, obisnuiti cu viata
industrialä si comercial, Grecii pierduserä, se pare, gustul
armelor. In tot cazul, capacitatea lor militará nu egala
renumele pe care.] avuseserä :in celelalte ramuri de acti-
vitate.
Chiar sub Justinian, pentru a dispretui pe soldatii
slabi li numeau ca si cind nimic cum trebuie
n'ar fi putut iesi din aceastä.' rasa..
Armenii vor completa ceeace lipsea Grecilor ; aspri
munteni, puternici i vigurosi cu un fizic impresionant si
care mánuiau minunat armele, ei aveau calitAtile cerute
pentru a comanda armata si a o duce la victorie.
Oricum geniul Bizantului este reprezentat de generali
armeni si de nastere si de origine.
Tot virtutea militará 'total.i si soarta tronului, and
acesta era sdruncinat.
De asemenea s'au väzut luptätori armeni ambitionand
sau incingAnd diadema imperiala i fntemeind nu odatá
dinastii trainice.
Se stie acum cä Heraclius, unul din cei mai de seamä
suverani ai Bizantului, era un Armean originar din Teo-
dosipolis, Erzerumul zilelor noastre. Dinastia pe care o
intemeie el, trebuie sä. fie socotitä deci ca cea dinai di-
nastie armeanä.
Ilustrul orientalist, Saint-Martin credea cä intemeie-
torul dinastiei Isauriene, Leon, era tot de origine armeanä.
Cronograful Theofanes ar fi confundat Germanikeia, astäzi
Mara, orasul natal al lui Leon, cu Germanicopolis, Er-
menek din zilele noastre, in Isauria si iar fi dat, din gre-
seala supranumele de Isaurianul. Leon inaugurá politica
iconoclastä.. El avea de ginere pe Armeanul Artavazd si
värul tau purta numele de Sisinakios, care nu este nici

www.dacoromanica.ro
 97

grec nici sirian; sunt fapte care coroboreazá presupunerile

lui Saint-Martin.
Dupä Isaurieni tot Armenii tin puterea suprema.
Mihai ce! Gangav, om de origine obscurä, asasina pe Leon
Armeanul; dar pentru a atrage pe Armeni el se inrudi cu
puternica familie a lui Marinos, un patrician din rasa Ma-
mikonianä. Fiica lui Marinos, frumoasa Teodora sui tronul;
aläturi de ea erau unchiul säu Manuel, primul general al
vremii, cei doi frati ai säi Bardas Cezar si Petrones, gine-
rele säu Alexios Babutzik; toti formau figuri stralucite,
care comandau destinele imperiului.
In sfärsit apare Vasile, fondatorul dinastiei celei mai
glorioase, zisä. Macedoneana, de fapt armeanä, sub care
Imperial atinse apogeul märetiei sale militare si culturale.
Rambaud, autoritate de netägärluit, afirmä in mono-
grafia sa consacratä dinastiei lui Vasile cá in secolul X
Armenii cucerisera Imperial, c5. nu se vedeau pretutindeni
deck Armenii. Cu Vasile ti fluriau aparitia puternicile
familii armene ca Lecapen, Kurkuas sau Tzimices, Focas,
Skleros care creiara prin faptele lor eroice marea epopeie,
gloria eternä a Bizantului.
IN1u este aci local sa desfasuram lungul lant continuu
al figurilor armene care umple prin stralucirea lor istoria
Imperiului din secolul al VI-lea panä. in secolul
nici sä apreciez minEe servicii, pe care le.au adus Armenii
Statului, In toate domeniile vietii publice. Sä. amintim ca
tusägi renagterea stiintei si culturii elene din secolul Xl-lea
este opera Armenilor.
Armeanul Bardas Cazar intemeie prima universitate
la Constantinopole si o puse sub directia lui Leon Filo-
-soful, el insu$i un armean cunoscut ca matematician
elenist.
Leon era nepotul patriarhului iconoclast Ion Gra-
maticul, ora instruit, fiul astronomului Bagrat, deci un
Armean.
Patriarhul avea un frate, care se numea Arsaber
-(Arsavir) al cärui palat suburban a fost local de intilnire
al lumii literare. FAH, tndoialá in acest salon s'a format,
Litre altii, faimosul Photius, Patriarhul Constantinopolului
i fala bisericii ortodoxe.

www.dacoromanica.ro
 98

El era armean dupa mama sa Irina, sora Armeanului

Arsaber, inalt demnitar si bärbatul surorei Impärätesei
Teodara.
Pe scurt din secolul VI-lea pang. inteal XI-lea Ar-
menii an servit Imperiul cu glorie si au facut din el sam-
pionul civilizatiei crestine contra Islamului.
Fla Vasile Armeanul spune un bizantinist renumit 1)
Islamul ar fi trecut asupra Europei, pustiind tot ceeace
face astazi din ea fiica Greciei si a Romei".
Färä generalii Armeni Bizantul ar fi fost doborat sub
lovitura barbarilor; ta ceasurile grele, dintrio data se ri-
dica un Heraclius, un Vasile, un Tzimices, un Focas,.
care di lean acestei civilizatii obosite o nouä. viata 5i atunci
Imperiul aceasta femeie batrana dupa expresia unui
istoric bizantin, apärea ca o fatä. tanärä impodobita cii.
aur gi pietre scumpe".
In mijlocul veacului XI-lea o mare schimbare se pro-
duse: dinastia armeaná se stinse gi o puternica reactie se
desläntui contra Armenilor. Este efectul nationalismului
grec desteptat sub semnul sau si care era sa tulbure bu-
nele traditii seculare i sA sdruncine edificiul Imperiului.
Ruptura de neinläturat a cooperatiei asa de uimitor rod-
nica nu intärzie sä. aiba repercusiuni asupra destinelor
Europei. Imparatii, care se succedara atunci, incapabili
nedemni de mostenirea lui Vasile, ta loc de a pune capät
desbinarii fatale dintre Greci i Armeni, adoptara o hotä-
rare nefasta färá sä. aibe constiinta gravitätii politicii lor.
Autoritätile bizantine incepurä sä. atace puternic Biserica_
A.rmeanä si ruinara astfel, färá scrupul, principatele ar-
mene in epoca in care hoardele Seleucide asaltau podisul
ar me an.
Aceasta sili pe Armeni sa intoarca spatele Bizantului
gi sä se reculeagä; ei i$i adunará puterile pentru a-si creia
un cämin politic propriu.
Viteazul Filaret, curopalat, inalt demnitar al Curtii
si vechi slujbas al Scholes adicá comandant gef al armatei
bizantine ajunse in scurt timp sa-si croiascä un stat mare
intinzandu-se dela Melitena la Antiohia.
1) A. Vogt.

www.dacoromanica.ro
 99

Un alt Armean care era tot In slujba Imperiului,

generalul Ruben, se retrase In acelag timp In Cilicia
intemeie In muntii Taurus un principat mai trainic care
ajunse In urmä un regat gi un nou centru de cultura. ar-
meanA.
Afluxul Armenilor spre capitalä. inceta; Bizantul nu
-mai vazu tignind acest isvor de unde cursese atatea forte
vitale gi pe care le secatuise el Insugi. Ruptura solidari-
tatii armeano-grece In sinul imperiului se arat5. la data In
care Bizantul se lasa sä alunece spre decadenta.
Uaul dintre cei din urma membri ai familiei armene
lui Tornic, chiar din 1261, prevedea ca Turcii vor pune
mina tuteo zi pe Constantinopole gi pe tot Imperiul.
Aceastä expunere rapidä ar putea fi rezumata. astfelz
la o anumita epoca. a trecutului armean, epoca vrednica
de luare aminte din mai multe privinte, un dublu curent
strabatu istoria armeana, unul pe pamantul national, altul
In cetatea cosmopolita dupa douä. feluri de a servi omeni-
rea, In cadrul national sau dincolo de el.
Unul din aceste curente, cosmopolitismul suferi In
cele din urmä. o Infrangere sau degenera in nationalism
grec.
Armenii, dupäce gi-au irosit multa vreme cele mai
bune forte in serviciul Statului cosmopolit, se vazurá siliti
sä se Intoarca la penatii nationali.
* *

Ei bine, In aceastä. zi solemnä noi trebuie sa ne achi-

t5.m de o datorie, aceea de a aduce omagii memoriei acelora
care, acum o mie cinci sute de ani au pus temelia morala.
a existentei noastre istorice. In sfargit, mi se pare ca.
aceasta sarbätoare poate fi de oarecare utilitate practica
cu conditia sa. fim de a fi pregatiti sä. apreciem experienta
trecutului.
Am aratat coexistenta celor dotiä curente avand drept
baza doua principii opuse. In momentul de fata cele dona
principii sunt In luptä lntr'un fel sau intealtul, sub forme
Impinse uneori pana la extrem In lumea civilizatä.
Experienta de care e vorba trebuie sa ne ajute, s'a
ajute mai ales tineretul nostru In parte orfan, läsat In voia

www.dacoromanica.ro
 100

soartei gi expus tuturor nenorocirilor; aceastA experientä.

asa de instructivä trebuie sä-i Ingäduie a face o alegere
ftrmi congtientä, hare cele douä directive pentru a se tine
fn cadrul national si a pästra cu hotArfre ceeace caracte-
rizeazä nationalitatea noasträ, limba, religia, riturile,
Fie ca solemnitatea acestei zile, memoria lui Sabak si
a lui Mastot, sä. ne inflicAreze de o ardoare nouä pentru
ca sä räminem credinciogi mogtenirei läsatä de ei. SA con-
sideräm aceastä mogtenire ca o corabie pe aceastä mare
agitata de conditiunile grele In care se sbuciumä viata
noasträ nationalä i sä nada jduim cá !rite° zi, aceastä co-
rabie impinsá de suflul dreptätii refnviate, va cobori pe
muntele Ararat gi ne va ing.idui sä ridicAm ruinele tärii
noastre päräsite, dar niciodatä. uitate.
N. AD ONTZ

www.dacoromanica.ro
 CRONICA CULTURII ARMENE
PARTEA XI. - SECOLUL AL VII-LEA
SPRE O SINTEZA
Secolul al VII-lea este unul din cele mal Insemnate
In decursul desvoltärii culturii armene.
Dupa cum am relatat In capitolele precedente, sec. al
IV-lea a fost de o Insemnätate deosebitä pentru istoria
culturii armene, realizand In sufletul armenesc o interesantä.
sinteza, altoiul crestinismului pe spiritul Armeniei pägane.
Secolul al V-lea väzu mai /ntai o perioadä de entu-
ziasnt prin inventarea slovelor armenesti, prin traducerea
In limba armeana a Santei Scripturi, si prin sfortärile
intense ale unei generatii de a tälmaci gändirea sträina In
limba armeanä, si apoi o periodä de grea Incercare cand
poporul armean, doborit din culmea ascensiunii entuzias-
mului sä.0 a fost nevoit sá poarte räzboiul religios contra
Persilor pentru ca s5.-si apere neatärnarea sufleteasca de
lovirile si influentele ce venea din afara.
Vorbind despre secolul al Vi lea, spuneam ca acesta
nu este bogat In manifesari impunatoare, dar simti cá
evenimentele celor dona secole precedente infra treptat In
matca lor, si tind a creia o independentä sufleteascä a popo-
rului armean.
Secolul al VII-lea ne infätiseaza deja Inceputul unei
sinteze. Orientul si Apusul se contopesc In sufletul arme-
nesc, si din aceasta contopire se creiaza o cultura proprie,
In diferitele domenii ale gändirii si ale artei, si In special

www.dacoromanica.ro
 102

In arhitecturi, In muzicä gi In poezia bisericeascA, si area-

sta In duda nAvälirilor i ciocnirilor al caor teatru a fost
Armenia In acest seco].
601. La Inceputul secolului al VII lea Armenia, fm-
pärtita In douä. sfere de influentä, partea din räsArit
fiind sub suzeranitatea Persilor, si cea din apus sub aceia
bizantinä, n'a cunoscut deck o scurtä perioadä de pace,
datoritä destinderii ce a domnit In timpul Impäratului Mau-
riciu (582-602) gi al regelui Persilor sasanizi Khusrew 11
-(Chosroès) Parwez (590-628).
Armenia, Insä, fu din nou teatrul ostilitätilor dintre
Bizant si Persia dupá rästurnarea lui Mauriciu de care
Focas In anul 602. Regele Persilor a declarat räzboiu im-
periului cu pretextul de a räzbuna pe Mauriciu, amicul si
protectorul sAu. A urmat invadarea Armeniei bizantine de
cä.tre Persi.
Aceastä ciocnire pe solul armenesc a celor doua po-
poare adversare, este totodatä IntAlnirea celor douä civili-
zatiuni opuse, a celei din orientul pägän si a celei din apu-
sul crestin.
Dupä pArerea unui istoric .lorsqu'à l'occident Byzance
reçut l'heritage de Rome, le r6le de l'Arménie resta le
méme qu'auparavant. SeIon l'historien arménien Sebeos qui
est la source indigène la plus importante pour la période
qui va du milieu du V-e au milieu du VII.e siècle, la do-
mination perse ne réussit jamais à s'implanter solidement
en Arménie. Les princes arméniens (nakharar) profitaient
de toutes les occasions pour secouer le joug abhorré des
pyrolares, et dans leurs perpituelles querelles avec les
marzbans perses, ils appelaient fréqueroment à l'aide leurs
coreligionnaires byzantins, ce qui amenait .5. nouveau d'in-
terminables escarmouches de frontière et parfois de grands
combats" (Streck, In ,,l'Encyclopédie de ?Islam", I, 443).
602-610. Din ordinul ImpAratului Focas emigreazä.
in Tracia 30.000 familii armene, Insotind cavaleria chematA
din Armenia spre a apära hotarele imperiului bizantin Im-
potriva dugmanilor apuseni (Sebeos, Istoria lui Heracleus,
p. 112).
Strzygowski considerä ca aceastä emigrare fortatä,
dupä aceia poruncitä. de Inapäratul Mauriciu, a fost un nou

www.dacoromanica.ro
 103

prilej ca drumul occidentului al fie deschis inaintea artei

armene, deoarece Armenii, element constructor", aveau de
sigur un numar mare de megteri in randurile celor depor-
tati (Strzygowski : Die Baukunst der Armenier und Europa,
1917, Wien, p. 736).
603. Nerses (Narsès), cel mai bun dintre generalii
bizantini, s'a declarat in Edesa contra Imparatului Focas
(Charles Diehl: Histoire du Moyen Age, III, 1936, P. 140).
Atras ?Elsa la Constantinopol, Narsès fu ars de viu In 605.
Era de originá armeana. cum dealtfel au fost multi dintre
generalii bizantini din acest secol.
Marele bizantolog Ch. Diehl vorbind despre rolul
-capital pe care 1-a jucat Narsès In imperiul bizantin, spune
ca. si l'on peut faire des réserves sur la valeur morale de
ce personnage, trop expert aux intrigues de cour et qui y
fut trop na816, on ne saurait en tout cas nier les éminentes
qualités d'esprit du diplomate, les hautes vertus militaires
du grand général que Narsès fut incontestablement (Char-
les Diehl: Justinien et civilisation byzantine au VI siecle, 1901,
p. 167).
In timpul lui Heracleus (610-641) armata bizantina,
era compusti aproape In intregime de elemente recrutate
din themele asiatice sau din Armenia, si sefii lor eran de
aceeagi origin& (Stein: Zur Entstehung der Themenverfassung,
in Studien zur Gesch. des Byz. Reichee, 1919).
Pe la mijlocul secolului VII-lea intalnim pentru prima
data theme organizate in Asia Mica, aceia a Armeniachilor,
Cu un strateg In 667 gi un turmarc in 626,aceia a Anato-
lichilor, si aceia din Opsikion (Charles Diehl: L'origine du
Té gime des themes, p. 280.287).
Un document special, o scrisoare a imparatului
Justinian, cu data de 17 Februarie 687, enumerand cele
gapte comandamente militare, pomenegte Opsikion, Anato-
lica, Armeniaca, armata din Africa gi flota. (Ch. Diehl :
Histoire du Moyen Age, III, p. 224).
Teritoriile pe care Bizantinii le-au ocupat in Armenia,
erau randuite In thema armeniaca. Hotarele acestei theme
au variat mult. Ele cuprindeau Inalta-Armenie, Sophene,
Melitene, Armenia-Minora, gi o parte a Pontului. Oragul
de rezidenta era Nephrguert sau Martyropolis, la nord-est

www.dacoromanica.ro
 104

de Diarbekir. Un strateg sau stratelat, onorat cu demni.

tatea de patriciu, concentra In mina sa atributiunire civile
si militare. Trupele cantonate In themä erau recrutate dintre
Armeni, cari aveau reputatia de cei mai buni soldati ai
armatelor bizantine. (Kevork Aslan : Etudes historiques sur
le peuple arménien, 1928, Paris, p. 263.264).
Thema armeniaa a jucat de altfel un deosebit rol in
istoria militará a Bizantului, si totodatä In legäturile celar
doug popoare crestine.
604. Dela moartea catolicosului Movses II din
Eghivart pAnä la urcarea pe scaunul catolicosal a lui Abra-
ham I din Aghbatan (607) este pomenit, ca loctiitor de
catolicos, Vartanes Kertogh, ,,Poetula, aruia i se atribue
vestita lucrare Polemica despre iconoclaste, In care autorul
sustine a icoanele erau intrebuintate in biserica armeanä
chiar in timpul Sfântului Grigore Luminätorul (301-325),
intemeietorul bisericei armene.
607. Sub catolicosul armean Abraham I si din
initiativa principelui Sambat Bagratuni se reconstrueste
biserica din Dvin, arsä In 571. Dorind ca biserica sä fie
construitä In Intregime din piaträ, principele a adunat
mesteri pietrari", dar fiind nevoit sä se dua. in Persia,
lucrdrile au mers prea Incet, si nu s'au terminat cleat sub
catolicosul Komitas (Sebeos, Istoria lui Heracleus, p. 102).
Vorbind despre bisericile clädite In acest secol, Charles
Diehl, observä:
Le VII e siècle nous a conservé un très grand nom-
bre d'édifices. Ils appartiennent b. trois types ou bien ce
sont les basiliques, parfais couronnées d'une coupole, cu
bien des constructions sur plan central, toujours surmon.
ties d'une coupole, ou bien des églises bAtues sur ce plan
triconque, dont Strzygowski attribue Finvention A. l'Armé-
nie. (Revue des Etudes Arméniennes, I, p. 226).
Charles Diehl rezumä astfel caracteristica bisericilor
armene clädite In secolul VII.
..Un trait commun frappe dans tous ses monuments
c'est la place prédominante qu'y occupe la coupole". (Re-
vue des Etudes Arméniennes, I, p. 227).
Un specialist italian caracterizeazä astfel stilul arhi-
tectonic al secolului:

www.dacoromanica.ro
 105

A ogni modo verso il sec. VII le tendenze nazionali

sono ormai decisamente vittoriose anche nelle forme rife-
ribili al sistema longitudinale. (Giorgio Rosi: in Enciclo-
pedia Italiana, IV, p. 439).
Urcarea pe tronul Bizantului a lui Heraclius,
dup5. Mauriciu (582-602) al doilea impärat -de origin& ar-
meana (Nicephore Constantinopolitanus: De rebus post Mau-
ricium Gestis, p. 50, ed. Bon).
Pe and, spune Charles Diehl, Impgratii din fa-
milia justiniana erau din Illyricum, succesorii lor sunt de
origin& asiaticä, cum este cazul lui Tiber gi al lui Mauri-
ciu, sau al lui Heracleus, care era de origina' armeanä.
(Diehl, Histoire du Moyen-Age, III, p. 227).
Numele lui Heraclius este legat cu istoria Armenilor
nu numai pentru origina sa, ci pentru faptul ea succesorul
lui Focas a jucat un mare rol In destinele poporului armean.
0 armatä persan5. infra In Armenia bizantina
si ocupa marea fortareata din Carin (Karin = Erzerumul
de astazi). Locuitorii sunt deportati la Ispahan Impreunä
cu Intregul lor der, In frunte cu batranul catolices (pa-
triarhul suprem) Hovhannes (Ion). Respingand la 612 o
ofertä de pace a lui Heraclius, Pergii naval( sc in Capado.
cia, inträ in Cezareea, °cup& Armenia. In 613 ei bat pe
Greci la Antiohia si ocupä Damascul. In 614 Ierusalimul
cade In mana lor. In 615 o armata persana pätrunde In
Asia Mica gi ajunge panä'n Calcedonia, In fata Constanti-
nopolului. In 619 Egiptul este cucerit.
Toate acestea erau preludiul unor evenimente cari
erau 55. izbucneascá in orientul a propiat, cu urmärile lor
fatale gi pentru Armenia.
615. Se urea pe scaunul catolicosal Komitas, una
din figurile cele mai Insemnate ale bisericei armene, gi In
acelag timp unul din cei mai mari animatori ai culturii ar-
menesti.
Komitas a dat InteadevAr un deosebit impuls miga-
rii culturale a tärii. Sub catolicosatul säu a inflorit In Ar-
menia o intreaga clasä de intelectuali, numiti Kertoghi
(poeti), dupa cum secolul al 5.1ea fusese ce] al Traduato-
rilor (TargrnaniN.
In timpul säu au devenit centre intelectuale nu numai

www.dacoromanica.ro
 106

vestitul seminar din Siinik, care degi infiintat in secolul

al V-lea, a dat figurile sale cele mai de seamà tocmai in
secolul al VII-lea, ci si seminarul din Sirak, mina'stirea
din Argarunik, etc., fiecare din ele devenind ate un focar
cultural.
Komitas a mai restaurat catedrala din amiadzin $i
biserica Sf-tei Ripsimè din Vaghar$apat.
El este autorul imnului bisericesc (faracan) Devota_
tele iubirei lui Hristos", mm, care dedicat Sf-telor Ripsimè
$i Gaianè, constitue una din comorile poeziei religioase ar-
mene$ti.
615. Data probabilä a na$terei lui Anania din Sirak,
rnarele tizician si matematician al antichitätii at mene. Dupà
ce a terminat studiile de teologie $i linguistica in patria
lui, a dorit sä studieze mai cu seama stiinta numerelor,
aclica aritmetica, socotind-o ca fiind mama tuturor $tiinte-
lor. Dupa opt ani (637-645) de muncl $i studii la Trapi-
zonda, länga vestitul invätat Tukighos, astronom $i mate-
ixiatician, Anania se intoarce in Armenia, in provincia
Sirak, cu dorinta de a fi folositor patriei sale. El a fost
primul care a introdus in viata intelectuala a poporului
armean gustul pentru $tiinta in intelesul de azi al cuvan-
tului. Anania a fost mai intai de toate magistrul erudit al
$tiintei numerelor, dar din toatä opera lui ne-au ramas nu-
mai citeva fragmente pe cari le-a publicat K. Patkanian in
1877 la Petersburg sub titlul .Rämäsite din scrierile lui
Anania din Sirale. Opera de ca.petenie a lui Anania
Despre Cer" se ocupa de corpurile ceresti $i totodatâ
incearcá o explicare a fenomenelor meteorologice. Anania
a mai scris un manual de aritmetica despre mäsuri, balante
$i monede, care pare sä fie o traducere, Despre balan fe
f i mdsurr. 0 altä. opera a lui este Despre rrodul 'Mire-
beirdoru, In care pune el 24 intrebäri si probleme $i apoi dä
dezlegarea lor. Aceastä lucrare este un studiu extrem de
interesant. Este insemnatä nu numai pentrucä e prima lu-
crare importantä de aritmetica din literatura armeanä ve-
che, dar mai ales pentru faptul ca.' Anania ne ciä in aceastä
opera a lui o sumedenie de informatii istorice, geografice,
etnografice si folklorice, apoi o multime de cuvinte, forme

www.dacoromanica.ro
 107

-stilistice noui, cu ajutorul cärora putem sä lärgim mult

cercul cunogtintelor noastre despre vremurile trecute.
Anania mai are o Cronice, care este prima istorie
universalä. scrisä In limba armeanä gi care a servit drept
manual de istorie in seminariile manastiresti, secole dea-
rändul. Unii cercetätori atribuiesc tot lui Anania din Sirak,
opera_ Geografie, cunoscutä ca fiind a lui M ov se s din Khorn.
Astfel Anania, prin problemele tratate de el gi prin stilul
slu, a devenit pärintele limbei i stilului gtiintific armean.
Fragmentele ce le posedäm din vasta lui operä. sunt suficiente
pentru a ne dovedi ca el a fost inteadevär un mare edu-
cator gi indrumä.tor.
615-628. In timpul catolicosului Komitas este pome-
nit ca scriitor filosofe Matusaga (Matusalem), episcopul
-din Siinik, autorul unei Serien i de credinte, prezentatä
Lonciliului bisericesc tinut la Karin (Erzerum), la care fm-
päratul Heraclius a convocat pe Armeni si Asirieni pen-
tru a delibera despre chestiuni dogmatice.
618. Reclädirea catedralei din amiadzin gi a bise-
ricei Sfta Ripsimé de atre catolicosul Komitas. Cupola
catedralei care panà atunci era de lemn, Komitas a clädit-o
i.cu pietre tAiate frumos" (Catolicosul Hovhanes : Isforia,
p. 96) sub ingrijirea unui monah numit Hohanik (Sebeos:
Istoria, p. 141). Tot aga gi biserica Sf-ta Ripsimè care era
joasá gi intunecoasä" (Sebeos, p. 140) gi micA" (Hovhan
Mamikonian: Istoria, p. 96), fu cläditä. de Komitas in chip
sublim gi grandios, frumos gi luminos".
Ripsimè este o capo-de-opera de stil arhitectonic, pro-
totipul stilului roman, pe care 11 ignora ilia Europa In
acest secol gi pe care 1.a adoptat apoi In constructiunea
bisericilor catolice.
Arhitectura acestei biserici era Le type le plus pur
de la vieille architecture arménienne : la croix enfermée
dans un rectangle presque carré, aucune abside ne faisant
saillie sur les façades" (Jean Ebersolt, in -,La voix de l'Ar-
mérzie, No. din Dec. 1918).
Les quatres frontons sont identiques; deux niches
aveugles sont pratiquées sur chacune des quatres parois de
réclifice. A l'exterieur, Ripsimè a la forme d'un rectangle ;
A l'intérieur, elle a Faspect d'un quatre-feuilles. On éprouve

www.dacoromanica.ro
 108

une réelle impression de grandeur et de pareté de ligues

en coutemplant, de longues heures durant, la modeste
pelle de Ripsime (Frederic Macler: Trois Conferences sur
l'Arménie, 1927, P. 128).
619-639. Se construeste biserica Sf. Cruce din
Mzchet, constructie pe plan central in forma de patru-
foi. (Strzygowski, p. 84-87).
622. Din acest an existä o inscriptiune in cea mai
veche bisericä. din citadela din An', porrienind pe arhiman-
dritul Abisalom ca constructor al actstui locas (K.H. Eas-
magian, in Revista Bazmaveb", 1923, p. 263). Bazilicá cu un
singur naos (Strzygowski, p. 137-138).
624. Se pun temeliile catedralei din Bagaran, ter-
minata in 631, cu cheltuelile principelui But si a lui Anna.,
sora acestuia. Constructie pe plan central in forma de
patruloi. (Strzygowski, p. 95-99, 681).
622-629. Vestitele expeditii ale impäratului Hera-
clius impotriva Persilor. La 5 Aprilie 622 impAratul por-
neste, dela Constantinopol, dupä impresionante ceremonii
religioase. In urma unei prime victorii asupra Persilor pe
teritoriul armenesc, ii obligä sä. evacueze Pontul si Capa-
docia. In primävara anului 623 el reja ofensiva, traver-
seazä. Armenia cucerind Dwinul si Nahicevanul, i pAtrun.
de in Media, färä insä. a putea SS. intre in Persia .propriu
zisä. Reintors in Bizant In 625 spre a apära capitala con-
tra Avarilor, cari o amenintau, Heraclius reluA expeditiunc a
sa in 627, trece Araxul, pätrunde in provincia Araratuluir
intrA in Media, zdrobind armata lui Chosroes. Amenintat
insä de armata generalului persan Sahr-Varaz, se retraL e
la Gandzac, unde i se vesteste moartea lui Chosroes, rts-
turnat la 24 Febr. 628 de propriul säu fiu, Cavad II sau
Siroes (Scheroé), care se gräbeste sä cearä pace. In Sep-
tembrie a anului 629, dupä. sapte ani de rAzboiu, Heraclius
se reintoarce victorios in capitala sa. Pacea, semnatä in
629 in aceleasi conditiuni ca in timpul impAratului Mauri-
ciu, deschide o nouä. erä in Orientul apropiat.
628. Regele Cavad II al Persiei, urcat pe tronul
tatAlui sä.u, nume$te pe Varaz-Tirot Bagratidul ca marzpan
al Armeniei.
630-641. In rAstimpul acestor ani pästoreste cato_

www.dacoromanica.ro
 109

licosul EzAr sau Ezras, care este criticat de istoricii ar-

meni pentru incercArile sale de a realiza unirea bisericei
armene cu cea ortodoxa (Catolicosul Hovhan, p. 160; Aso-
ghic, p. 88; Vardan, p. 61; Kirakos din Gandzak, p. 34;
Samuel din Ani, p. 79; Stepanos Urbelian, I, p. 160). Ca-
tolicosul, amenintat de Mjej Gnuni, comandantul armean
al armatei bizantine din Armenia, acceptase chiar ritualul
grec. Acest EzAr, it3S5., este pomenit ca un mare gospodar
$i reformator. li sunt atribuite acele cámtece bisericesti
cari sub mime de Arevagal (Venirea Soarelui) se cAntA in
slujbele din postul cel mare.
630. Catolicosul EzAr restaureazA biserica Sf-tei
Gaianè, nmai spatioasd $i mai splendidA, de pietre tAiate si
topite cu vara, $i, ca noutate, adAogind in jurul bisericii
chilii pentru preoti (Hovhannes Mamiconian: Istoria, Ieru-
salim, 1867, p. 103).
631-639. Se construeste biserica din Bagawan pe
plan In forma de cruce. (Strzygowski, p. 177-178).
Se clAdeste biserica din Alaman, Sf. Anania,
pe plan triconc (Strzygowski, p. 160-161).
638-640. Construirea catedralei din Mren,-edificiu
identic, prin planul san, cu Sfta Gaianè. (Strzygowski, p.
182-184, 506).
Se construeste biserica Sf. Hovhannes (Sf. Ion)
din Bagrevand (U6chilisè), cu mAna arhitectului Israel, pri-
mul mester constructor care ne este cunoscut pe nume (Pr.
Grigor NAjdehiant, in Revista ,Banaser", V, 373-375).
Sub conducerea lui Abd-er-Rahman, 18.000
Arabi veniti din Asiria; pAtrund in districtul din Taron si
In regiunea lacului din Van, punAnd tara In foc si sAnge.
Dupá istoricii armeni o armatA arabg intrA in 642 in
Armenia, ajunge pAnA. In provincia Araratului, cucereste
in ziva de 6 Ianuarie 642 Dwinul, $i dupa ce masacreazA
12.000 locuitori se retrage imediat prin acela$ drum, ducAnd
cu ea 35.000 prizonieri. In. anul urmAtor, 643, Musulmanii,
fac, prin AtArpatacan (Azerbadjan) o nouA incursiune In
Armenia, invadeazA aceiasi provincie a Araratului si pa..
trund pAnA'n Georgia, dar invinsi de printul Teodoros RA4-
tuni se retrag din nou.
ImpAratul Constantin 11 (641-668), al 3-lea !LDO.-

www.dacoromanica.ro
 110

rat de originé. armeana, recunoagte atunci pe Teodoros

ca comandant al trupelor armenegti, iar Armenia inträ ia-
rägi sub suzeranitatea Bizantului.
Dar, In 653, dupä un armistitiu de 3 ani, conchisä In-
tre Arabi gi Constantin al II-lea, Armenia fu din ncu
expusä amenintärilor arabe. Spre a pre veni o nouä. invazie,
Teodoros a lasat tara In mod voluntar in mana Arabilor
gi a incheiat cu Muawiya un tratat, destul de favorabil
pentru Armeni, in care nu se recunostea deck suzeranita-
tea formalä a Califului arab.
In acelas an imparatul, Cu o armatä de 100.000 oameni,
veni in Armenia, cagtigand de partea sa pe majoritatea
printilor locali, gi prin urmare Intinzand, fArà. vreo
cultate, suzeranitatea sa asupra Armeniei gi Georgiei.
Dar Constantin abia plecase din Armenia in 654, Ara.
buau venit iarägi luand in posesia lor districtele de pe
malul septentrional al lacului Van.
Cu ajutorul acestor forte arabe, Teodoros a izgonit
din nou pe Greci din tara, gi fu imediat recunoscut de
Muawiya ca print al Armeniei, Georgiei i Albaniei (A-
guania).
Tentativele Grecilor de a cuceri, cu o armatà sub
ordinele lui Maurianus, provinciile pierdute, eguarä. complect.
In 655 Armenii intinserä dominatia lor pe teritoriul
Armeniei intregi, iar Karin, capitala Greco-Armeniei, gia
deschis portile sale.
Dar peste doi ani, Musulmanii se vazura totugi con-
strangi sä renunte provizoriu la o posesie räu asigurata.
Cand, in 657, izbucni primul. räzboiu civil intre Mua-
wiya gi Ali, primul a fost nevoit de a cherna armata sa
din Armenia, iar aceasta, ramasä färä sprijin, a cazut din
nou tu mana primului salt stäpan, Bizantul.
Constantin a dat conducerea Armeniei printului Ha-
mazasp ; Teodoros Ragtuni pare a fi murit deja In anul 656.
Dominatia bizantinä n'a durat de data aceasta prea
mult. Muawiya, dui:4 venire a sa la putere in 661, a invitat
printeun decret populatia Armeniei sa recunoascä din nou
suveranitatea araba. i sa. pläteascä tribut, iar printii armeni
n'au indraznit sä se opunä acestor exigente.
Membrii celor mai insemnate familii si, In primul

www.dacoromanica.ro
 111

rand, acela a Mamikonienilor $i a Bagratizilor, Isi asu-

mara conducerea tärii sub primii umaiyazi papa la Abd-
al-Malik.
639. Pana la aceastä. data aduce istoria sa episco-
pul Hovhannes (Ion) din Taron (Mn),s care cu ordinul
catolicosului a scris istoria cronologia a acestei manästiri,
adaogandu-i mai multe relatiuni despre Impäratii Mauriciu
si Focas si regele Hosrov (Chosroes) al Persilor, $i descrie-
rea distrugerii de cätre Persi a acestei manästiri, pome-
nind si de principii Mu$egh $i Vahan cari au sustinut
acest locas.
Desi lucrarea lui Hovhannes, impodobita cu legende
si piing. de exageran, este departe de a fi o relatare fidelà
a evenimentelor, totusi ea reprezintà deosebit interes pen-
tru acei cari studiazä limba armeana si graiurile vulgare.
Acest istoric este tradus In limba francezä:
Jean Mamigonian, continuation de l'histoire de Daron, tra-
duite pour la première fois de l'arménien par Jean-Raphael
Emine. Collection des historiens anciens et modernes de
l'Arménie, publiés en français par Victor Langlois, Paris,
1869.
Se construe$te biserica din Mastara pe plan
central in forma de patru-foi. In acelas plan si poate din
aceasi data si de acelas arhitect sunt bisericile din Artik si
de Agrak. (Strzygowski, p. 44-45, 76-78, 101-103).
Se urca pe scaunul catolicosal Nerses, supra-
numit Constructorul", pentru sfortärile sale depuse In do-
meniul gospodäresc. A murit la 661, dupa ce a pästorit
Armenia timp de 20 de ani, si a fost pomenit de catre ur-
masii säi .ca fericit, vestit si sublim printre Armenia (Ca-
tolicosul Hovhan: Istoria, p. 114).
Lui i se datoreste construirea bisericei Sf. Sarkis
(Sergius) din Dwin, a bisericei din Khor-Virap, si mai cu
seama a acelei podoabe a arhitecturii armenesti, Zwartnot.
644. Moare Sahac (Isaac) Armeanul, tovarasul de
arme al imparatului Heracleus, care a stat ca vice-rege la
Ravenna, In capitala imperiului din Occident, pe care a
desvoltat-o si Impodobit-o. Dupa curn spune inscriptiunea
depe mormantul sä.0 din biserica S. Vitale din Ravenna,
el a apärat timp de 1S ani Roma si Occidentul. Sahac,

www.dacoromanica.ro
 112

cum gi Nerses Armeanul, care a avut inaintea lui condu-

cerea in Ravenna, stint considerati factorii cei mai insem-
nati ai patrunderii stilului armenesc in peninsula italiana,
gi in primul rand la Ravenna, unde specialigtii au consta-
tat multe urme ale rasei armen. Dui:4 Strzygowski, mor-
mintul lui Teodoric din Ravenna este creatia unui arhitect
.armean numit Daniel.
Iatä inscriptiunea de pe mormantul sat':
Hic jacet, qui rei Tellicoe Ducem egit recte Romam incolumen
tutatus, et OccidentemTranquillis Principibus ter sex annis - Ysaacius
Regum Commilito,Omnis Armenioe ornatnentum magnum. Armenius
enim erat hic ex illustri genere Hoc mortuo gloriose, conturbenalis
Susanna prudens more castoe TurturusAssidue gemit Viro privata;- Viro,
q ri sortitus est ex laboribus gloriamIn Oriente, Sole, et Occidente - Exer-
cituni enim auxit Orientis, et Occidentis.
(Corrado Ricci : Ravenna e 1 suoi dIntornl. Ravenna, 1878, p. 68).
Printre marele numar de Armeni cari au jucat in Im-
-periu roluri insemnate ca functiorari de stat, trebuie citat
In primul rand eunucul Narses, general de mare valoare,
care, nimicind fortele Gothilor gi Francilor, a recapatat
Roma gi a guvernat Occidentul recucerit dela 542 papa la
568 (Jacques de Morgan: Histoire du peuple arrnénien, 1919,
p. 287).
645. Catolicosul Nerses Constructorul convoaca. la
Dwin un conciliu bisericesc, care consacreaza 12 canoane
despre autoritatea episcopilor, conditiunile conjugale, da-
toriile principilor, etc. Canonul al Ill-lea prevede ca. ..epis-
copul sa viziteze manästirile, scoalele gi spitalele din epar_
hia sa".
645. Armeanul Hovhannes (Ion), Duce de Tigisi,
construegte o capela. la Timgad, sub domnia imparatului
Constantin gi patriarhatul lui Grigore (Monceaux, in An-
nuaire de l'école des hautes &rides", Section religietEe, 1911,
p. 23).
648. In timpul catolicosului Nerses, se intrunegte la
Dwin un al doilea conciliu bise.ricesc, cu participarea iu-
turor episcopilor si principilor armeni (Sebeos, p. 187),
spre a delibera asupra adreselor trimise de impäratul Con-
stantin ei patriarhul ecumenic Pyrus, cari propuneau Ar-
menilor sä se uneasca ca biserica ortodoxä, propunere ca.
reja nu i s'a dat insa. curs, si s'a largit astfel prapastia

www.dacoromanica.ro
 113

/titre Armeni si Bizantini, tndemnand chiar pe impärat

ordone o invazie in Armenia la 652, spre a desfiinta tara
aceasta (Sebeos, p. 219).
In timpul catolicosului Nerses este pomenit
savantul de origin& armeana Davit din Bagavan, care fu
trimis din Bizant in Armenia spre a convinge pe conducä-
torii zilei sa se uneasca cu biserica ortodoxa.
Se pomeneste la Roma de o manästire arme-
neasca, care a päistrat existenta sa pana'n 1305 (Reuista
Bazmaveb, Venetia, 1933, p. 299).
641-661. In timpul catolicosului Nerses Construc-
torul se pomeneste de arhimandritul Barsegh (Basil) Djon,
care om de o mare eruditie si de renume, a condus vestitul
seminar din Sirak, si care, in 645, conform deciziunei con-
ciliului din Dwin, a introdus o uniformitate in cantecele
bisericesti. (Kirakos: Istoria, p. 34).
654. Se construeste biserica Zwartnotz de catre
catolicosul Nerses (641-661), supranumit Constructorul, in
apropierea orasului Vagharsapat, chiar in locul unde se
presupunea ca. s'au intalnit regele Tirdat cu Santul Gri-
gore Luminatorul. (Sebeos Istoria lui Heraclius, Constanti-
nopol, 1851, p. 186).
Marele savant din Viena observä. : le caractère
de la décoration des édifices arméniens du VII-e siècle est
plus digne d'attention encore. Que l'on considère en par--
ticulier cette église de Zwartnotz que fit batir, vers le
milieu du VII e siècle, le catholikos Nerses III, surnomé
le constructeur". Ce monument, un des plus importants
de l'Arménie a cette époque, n'a, malgré l'éducation toute
grecque et les sympathies politiques de Nersès, absolument
rien de byzantin, et l'architecte y a appliqué en toute indé-
pendance les procédés traditionnels chers à Fart arméniena.
(Strzygowski, p. 682, 687).
Charles Diehl observa din partea sa : On accordera en
effet que le plan de l'élifice est purement oriental et qu'il
est apparenté de fort près au groupe des octogones asia-
tiques et syriens. Mais en revanche les chapiteaux qui
couronnent les colonnes sont des chapiteaux en corbeilles
a volutes ioniques, de style nettement byzantin, et les mo-
nogrammes qui y sont inscrits pour rappeler le nom du

www.dacoromanica.ro
 114

fondateur sont des monogrammes grecs. Sur un autre

chapiteau, un aigle aux ailes éployées n'est pas moins ca-
ractéristique, et pareillement le décor de pampres et de
grappes qui se déroule A. la courbe des archivoltes°. (Char-
les Diehl : in ,Revue des Etudes Arméniennes", I, p. 228).
661. In acest an se aseazA moartea istoricului ar-
mean Sebeos, episcop din Bagratunik, autorul unei istorii
intitulatA. Jstoria lui Heraclius", unde descrie evenimentele
din secolul al VII-lea ca martor ocular la multe din ele
autorul ne relateazA mai intAi starea lucrurilor in Armenia
la inceputul acestui seco], apoi nävälirea impA.ratului He-
raclius asupra Per0or, ciocnirile lor pe teritoriul armenesc,
stabilirea statului persan In urma loviturilor primite de ar-
matele bizantine, si in sfArsit desfiintare a statului de atre
nuul stat al Arabilor.
Opera lui Sebeos este consideratA ca una din cele mai
Insemnate lucrAri istorice ale secolului.
The chief literary monument of the 7-th century is
the history of the wars of Heraclius and of the early Mo-
hammedan conquests in Asia Minor, by the bishop Sebeos,
who was an eyewitness" (The Encyclopaedia Britannica, II,
p. 384).
',La storiograGa è rapprezentata, nel sec. VII, dall'im-
portante opera del Vescovo Sebeo, che compose la storia
dell'imperatore Eraclio e delle prime conquiste compiute
degli Arabi nell'Asia Minore, narrando in uno stile vivace
ed elegante, studiosamente esemplato sui grandi modelli del
secolo d'oro, avvenimenti dei quali egli era stato testimone"
(Ubaldo Faldati, in Enciclopedia Italiana, IV, p. 432).
.L'histoire de la conquéte de l'Arroénie par les Ara-
bes présente encore dans ces détails beaucoup d'incertitu-
des et d'obscurités, car les informations arabes, arménien-
nes et grecques se contredisent fréquemment. La relation
arménienne de l'évéque Sebeos, qui nous parle comme té-
mein oculaire de ces mémorables événements, est de bean-
coup la source la plus importante pour cette période"
(LP Encyclopédie de ¿'Islam, I, p. 443).
L'Encyclopédie de l'Islam observä mai departe c'A Ja
tradition arménienne diffère de la traditioia arabe, dans
les dates autant que dans divers détails. La relation con-

www.dacoromanica.ro
 115

temporaine de Sebeos devrait, selon Ghazarian qui a fait

dans la Zeitschrift fiir arm. Philol. (II, 173-174) une analyse
serrée des divergences entre les sources arabes et armé-
niennes, mériter plus de créance que la tradition des Ara-
bes; Miiller s'appuie aussi dans son livre Der Islam in?
Morgen-und Abendland" (I, 259-261) sur l'exposé de Sebeos".
Istoria lui Sebeos fu tradusa in 1862 in limba rusä. de
K. Patkanian.
O traducere partialä. in limba germana a facuto H.
Hiibschmann: Zar Geschichte Armeniens und der erstEn Kreige
der Araber Aus dem Armenischen der Sebeos.
Eduard Dulaurier a tradus in limba franceza extrase
din Sebeos in lucrarea sa Recherches sur la Chronologie ar-
ménienne
Traducerea cea mai complectá este acea flout& de F.
Mader: Histoire d'Héraclius par l'évéque Sebéos, traduit
de l'arménien et annotée par Frédéric Macler, Paris, 1904.
668. Se construeste catedrala din Arudj (Talis) de
catre printul Grigor Mamikonian si sotia sa Heghinè-
(Elena). Aceastä. biserica este renumitä nu numai pentru
märetia si inaltimea so, ci pentru splendoarea artei sale de
constructie. Zidurile sunt construite cu pietre voluminoase
sunt asezate cu deosebita mäestrie. In apropierea bise-
ricei se gäseste palatul lui Grigor Mamikonian numitä. si
.curtea", care ne da o idee complecta despre clädirile
mirene 4i despre vieata interna a printilor.
677. Urcarea pe tronul catolicosal a lui Sabag din
Torapor, caruia sunt atlibuite unele din cele mai frumoase
imnuri bisericesti (faracan). (Hovhan din Odzun, p. 185).
677-703. Sub catolicosul Sabag din Torapor se
pomeneste de Teodoros Kartenavor, unul din cei mai re-
numiti elevi ai scoalei din Siinik. Marele scriitor din se.
colul al VIII-lea, Hovhan din Odzun, se mändreste de a
fi flout studiile sale pe länga acest Teodoros. Sunt atri-
buite lui o Sid' vire a SI-tei Cruci", i o ,,Sleivire a Maicet
Domnului".
677-703. In timpul catolicosatuluí luí Sahag din
Torapor, este pomenit Hovhan din Mairagom, .filosof de-
sävärsit si maestru in stiintele biblice" (Catolicosul Hoy-
lannes Istoria, Ierusalim, 1867, p. 99), desävärsit In stiin-

www.dacoromanica.ro
 116

tele dumnezeesti" (Asogbik : Istoria, Paris, 1E59, p. 88),

,onaestru in scrieri dumnezeesti" (Samuel din Ani: Istoria,
Vagharsapat, 1893, p. 80). Nu este parvenitä insä non&
nici una din cele 3 lucräri atribuite lui.
680-692. futre acesti ani printal Asot Bagratuni
(Bagratidul) construeste In satul Daruynk din judetul Ko-
govit (Baiazid), In memoria str5mosilor säi ingropati acolo,
biserica Sf. Salvator (Amenaparkit), unde atarnä icoana
lui Hristos trimis5. dela Constantinopol de cätre impäratul
Justinian prin fiul säu Sambat (Hevont : Istoria, Paris, 1859,
p. 37). Aceastä icoana fu transportatä apoi la mänästirea
Havut.tar, si de aici la catedrala din amiadzin.
Catolicosul Sahag din Torapor hirotoniseste
pe Grigor ca episcop din Arsarunik, care indemnat de
printul Vahan Kamsarakan alcätueste o Interpretare a Ci-
tiriloe, Impä.rtità in circa 30 de capitole, unde vorbeste
despre särbätorile armene si grecesti.
Incepand din anul 629 aduce pänäin acest an
istoria sa Movses Kalankatuati, unul din cei mai renumiti
istorici din secolul VII. Lucrarea sa are o deosebitä impor-
tantä pentru relatärile pe care le dä despre Albanii din
Caucas Aguanii sau Agovanii si despre Grecii, Persii,
Khazirii si alte popoare de pe muntii caucasieni, i räz-
boaiele i moravurile lor.
Opera lui este tradusä:
Histoire des Agovans de Moise de Kalkantoni, extrait et
traduite du manuscrit arménien par Eug. Boré, avec des
annotations de Vivien de St. Martin. Journal de l'Insti-
tut", 1847, No. 136.
Extraits de l'histoire des Agovans, en arménien par
Mosé Caghancatovatsi. Additions et Eclaircissements
l'histoire de la Géorgie, par M. Brosset. St. Petersbourg,
1861, vol. II, part. II, p. 468-94.
Istoria Aguan Moisia Kagankatvati, pisatelia X veka.
Perevod s armiansavo K. Patkanova. San.Petersburg, 1861.
685. Khazarii, o rasa. tatarg, cari locuiau pe tärmu-
rile septentrionale ale Allärii Caspice, au invadat In Cau-
eas, apoi in Armenia, devastAnd totul. Printul Grigor Ma-
miconian a izgonit pe agresori, dar a pierit $i el In luptä.
687. Justinian II, al 5.1ea Impärat de originä

www.dacoromanica.ro
 117

armeanä, declarand räzboiu Califului Abdal 1VIalik, a

trimis o armatä. In Armenia, a devastat tara, a smuls opt
mii familii armene trimitandu-le In tinuturile depártale
spre a fi vandute ca sclavi, si a persecutat In mod cumplit
natia intreaga. a Armenilor spre a o converti la ritul grec.
La randul lor, Arabii, bänuind cá Armenii complo-
teazä impotriva autoritatii lor, nävälirá i ei asupra Ar-
meniei, nimicind orase i macelärind pe locuitorii unor
regiuni intregi. Poporul arme an a cunoscut atunci unul din
cele mai crude momente ale istoriei sale, fiind persecutat
de musulmani pentru legea lor crestinä. i victima a Gre-
cilor cari nu iertau netnsemnatele deosebiri intre cele don&
rituri crestine.
Dominatia greacä. in Armenia fu de asta data de o
scurtä. duratä. Imparatul gi-a retras, dupä cinci ani de do-
minatie odioasä, legiunile sale din Armenia, neputand re-
zista unei noi invaziuni arabe, conclusa de Abdal Malik.
689-690. Principele Asot Bagratidul a cäzut In
rezistenta sa contra Arabilor, cari au devenit definitiv siä-
pani asupra Armeniei persane. De atunci Incepe o nouä
era. pentru Armenia, atat In ce priveste structura sa poli-
tica, cat si dezvoltarea culturii sale. Valerii Brusov, ma-
rele scriitor rus, defineste astfel aceastä perioada de sub
stapanirea araba:
.Dominatia arabä. a unit toate provinciile armenegti
sub sceptrul califatului. Consecinta atestei stäri a fost
legatura care unea Armenia prin Bizant cu Apusul, s'a rupt
si patru secole dupä aceasta cultura armeaná s'a dezvoltat
sub influenta arabä. Domnia efectivä a Arabilor asupra
Armeniei a durat aproape doua secole (656-861 sau 885),
dar puterea califilor slabia treptat. Aceastä släbire a ajuns
parka acolo, hick seniorii feudali au Inceput sä. devie trep-
tat principate semi-autonome, cea mai Insemnatä dintre ele
fiind principatul Bagratizilor (885) cu capitala Ani... Aceste
douä epoce, dominatia arabl i dinastia Bagratizilor, au
imprimat poporului armean i artei sale, caracterele predo-
minante ale unor principii orientale. Formele arhitecturale
bizantine, a ca.ror domnie s'a scurs intre sec. VII-1X, au
cedat cu Incetul, locul lor influentei stilului arab, care s'a-
aservit in primul rand edificiilor laice, gi apoi a intrat In

www.dacoromanica.ro
 118

cele sacre. Influenta mahometana se observa prin cateva

trasaturi, ei in miniatura armeneasca... In literatura, scoala
elenâ decade, iar scriitorii incep sä caute forme noi. Pro-
babil in aceasta perioada s'au introdus in poezie formele
lince arabe si persane. Pe la sfir$itul acestei epoci se fac
simtite cu deosebire, influente orientale in bate domeniile
vietii. Armeniei nu.i rämänea decät sa. astepte dela Apus
un nou curent purificator de idei (Valerii Brusov, in pre-
fata operei sale Poezia Armeniei").
690. Se construeste biserica Sfta Maria din Talin
de catre Nerses Patric, printul din Sirak si din Arsarunik.
Aceastá bisericà este una din cele mai grandioase creatiuni
realizate prin indemnurile vestitei familii a Mamikonienilor.
Tot in aceastä data se pune clädirea $i cateciralei din
Talin, o basilicä cu cupola. (Strzygovvski, p. 167-173).
H. DJ. SIRUNI

www.dacoromanica.ro
IIISERICA ARMENEASCA.

LOCUL BISERICII ARMENE"

Doi istorici armeni, Sebeos gi Stepanos Asolik de Ta-
ron, care au trait primul In a doua jumätate a secolului
VII, iar al doilea In primii ani ai secolului XI, au läsat
posteritätii lucräri tnsemnate, care permit sä urmärim pro
cesul istoric gi desvoltarea ideii religioase la Arrceni, inteo
epocä aga de turburatä cum a fost perioada care a tinut
dela conciliul Calcedonic (451) pänä la sfärgitul puteiii
bizantine, aclicA ping In momentul In care Bizantul, dupi
lupta netacetatä pe care le a purtat cu vitejie impotriva
Pergilor gi Arabilor, dar deasemenea dupá ce a nemultu-
mit, prin tirania sa religioasä, bisericile din Orient, vede
1) Publicand acest extras dintr'o conferinta pe care savantul fran-
cez a tinut-o in 1927 la universitatea din Strasburg, trebuie sa adlogam
ca In 451, anut fatal de cand dateaza acele deosebiri de amanunt
care au produs unele nelntelegeri In Maul diferitelor culte crestine,
-cand se tinea la Calcedonia vestitul conciliu, Armenia nu putea sa par-

www.dacoromanica.ro
 120

steaua sa pälind pentru totdeauna. Ancheta, bazatä pe

relatiile date de Sebeos si de Stepanos Asolik, conduce
In mod fatal, orisice s'ar spune si s'ar scrie, la urmAtoarea
concluzie : Biserica armeanä a primit si a adoptat doctrina
monofizitä, din urä pentru clerul bizantin si din dragoste
pentru Biserica ortodoxa'. din Alexandria, care reprezenta
In ochii ei adevärata doctrinä cresting.
Era spre mijlocul secolului V; Armenii luptau pentru
a-si apära credinta impotriva Persilor ; fiind inferiori ca
numär, ei apelaserg la patriarhul din Constantinopole si se
bizuiau pe armatele crestine ale Bizantului pentru a.i. ajuta
In aceastä luptä, impotriva zoroastrismului. Dezamägiti In
speranta lor, inselati In asteptärile lor (1) membrii clerului
armean hotä.rtrá sá nip& cu Biserica din Bizant, sä re s-
pingg i sä nu mai primeascä deciziunile si canoanele con-
ciliului din Calcedonia si sá se uneascä cu Biserica din
Alexandria. Deoarece aceasta primise Henoticonul lui Ze-
non, Armenii 11 adoptaserl si ei cu toate cA papa dela
Roma si clerul bizantin nu intgrziara sá declare edictul de
unire a lui Zenon ca fiind eretic. Armenii hotärirg ca, in
materie de credintä, sä ad.nitá dogmele date de primele
trei concilii sobornicesti, respinserg definitiv tot timpul pe
Nestpr si Eutychès si la conciliul national tinut sub patri-
arhul Babgen, spre anul 510, rupserg definitiv cu bisericile
ortodoxe si romano-catolice. Ei socoteau cä. o bisericä care
invoacá numele lui Hristos trate sä fie libera', pe soarta sa
si sä nu se supunä nici suprematiei din Roma, nici celei din
Bizant.
O consecintä. cu totul neasteptatä, a acestei izoläri
Bisericii armene, fu alcä.tuirea unei culegeri despre vietile
sfintilor armeni. Pang. In secolul VII, Armenii se obisnui-
ticipe, deoarece tot in acest an, era silit sa intre inteo lupia pe viata §i
pe mparte pentru ca sa apere religia sa cretina contra Per§ilor, cari
inlercau sa iatroduca cu sila idolatria in Armenia. Daca este adevarat
ca din cauza acestui razboiu poporul atarean n'a avut posibilitatea sa
aiba reprezentantii in conciliul dela Calcedonia, nu este mai putin ade-
varat ca mai tarziu poporul armean a ref uzat adeziunea sa la hotararile
luate in acel cniliu, cautand legatura sa cu biserica lui Hristos in ade.
ziunea sa la primele trei concilii din NIceea, Ephes §i Constantinopole.
1) Cf. K. Asian, Etudes historiques sur le peuple armgmen, Paris,
1909.

www.dacoromanica.ro
 121

sera sä. cinsteasca memoria sfintilor greci i sirieni. Dar si

Armenia avea martini säi $i se cuvenea ca de acum Ina-
inte sa.i aduca o inchinaciune tot atat de strälucitoare ca
si aceea a celorlalte biserici. Si astfel fur& alcatuite, In
secolele VIII si IX, culegeri despre lucrurile sfintilor armeni,
care se Imbogatirä In decursul. anilor i devenira un obiect
de lectura pioasa pentru Armeni, care Insa nu jucara un
rol ese ntial asupra vietii si cultului lor asa cum se constatä.
la Bizantini si la Romani.
In urma neintelegerii cu Nestorienii, ca o consecintä
a luptei pe care Biserica oficiala a Armeniei o punta imp°.
triva sectelor care cautau sa-ki facä aderenti in sanul
la secolele VII, VIII $i XI, avura loe tentative de apropi-
ere si de unire intre diversele ramificari ale Crestinitatii
din Orient. Imparatul Heraclius fácu tot ce-i sta In putintä;
cativa catolicogi armeni se dusera In Siria, la Imparat, pentru
aceasta unire $i primirá ritualul grec. Irish% aceste avansuri
armene nu avura nici un succes.
Inaltul cler bizantin ducea o adevaratä. campanie Impo.,
triva Armenilor, ai caror preoti, anticalcedonieni, erau
itnchisi, pusi In lanturi i condamnati la chinuri. Insa cu
timpul, aceste certuri devenirä funeste chiar pentru perse-
cutori : numerosii supusi ai Imperiului neavand conceptia
de patrie, nu se simteau legati intre ei decat prin religie si
fijad cre$tini, se adanau de bunä voie sub drapelul bizan-
tin, pentru a lupta impotriva dusmanului comun, fie pers,
fie arab. Insä., intoleranta religioasa a Bizantului, nemul-
tumi pana la urmä. chiar pe cei mai räbdatori, cari In dife-
rite ocazii, chemara In ajutor pe Persi $i mai cu seamä pe
Arabi si cuacesta dispäru prestigiul numelui de cre$tin In Asia,
Inteo epocá in care Imperiul ar fi avut nevoie de toti su-
pusii sái spre a rezista In mod victorios la atacurile dusma-
nilor politici si religiosi.
Cu toate aceste lupte seculare dintre Bizant si musul-
manii din Persia $i din Bagdad, si poate gratie lor, Bise-
rica armeana reusi sä.-si pästreze autonomia, traditiile $i
viata sa proprie. Catolicosii, sustinuti de regii bagratizi,
dupl cum alta data fuseserá sustinuti chiar de poporul
armean färâ regi, mentinurà independenta nationalA a unui
popor, care din punct de vedere religios nu voia sä. ia
88.

www.dacoromanica.ro
 122

nimic dela straini si care tntelegea sä duca o viatá politic&

si economicl cu totul independentä. Opozitia dintre clerul
armean i cel din Bizant se datoreste atät unei cauze po-
litice si de ordin national cat i certurilor religioase
dogmatice.
Netntelegänd sä se supunä vicleniei preotilor greci,
opunandu-se hotärät la once Incercare de unire, Armenii,
sub ocrotirea .dinastiilor bagratidâ i arzrunianä. nu tntele-
geau sä depindä de hotärarile despotice din Bizant si nici
de ale clerului grec din Asia. Era de fapt lupta monofi-
zismului tmpotriva diofizismului. Biserica armeanä fiind de
partea monofizismului spera sä rämänäindependentä, trite°
izolare care nu avea ins& nimic trufas nici arogant.
* *
Cruciadele ar fi putut Intrerupe aceastä izolare : Bise-
rica armeanä nu se hotärdste sä. päräseasca monofizismul
si nici sä se apropie de ortodosi si continul viata sa izo-
lath'. Nu mai pomenesc despre monofizism, ca fiind un lucru
dobändit asupra cáruia nu se mai revine si clespre care
este de dorit sä nu se mai vorbeascä. Vor fi oare mai no-
rocosi In incercärile de unire cu marea Biserica din Occi-
dent ? Va fi interesant sá cercetäm pescurt la lumina eve-
nimentelor politice, In aceastä perioadá care tncepe la
sfärsitul secolului xi ei nu se termind deck to secolul XIV.
In a doua jumatate a secolului XL regalitatea luase
sfärsit In Armenia si tara fusese prAdatä metodic de arma-
tele bizantine si pustiitá de hoardele turco-selgiucide. Ar-
menii, cei care pot emigreaza In masä, ca i In zilele noastre,
cea mai mare parte se Indreaptä spre sud.est, spre trecä-
torile neaccesibile ei usoare de apdrat ale muntilor Taurus
Amanus ei de acolo spre väile fertile ale campiei cili-
ciene. Bätränul oras, In care s'a näscut apostolul Paul, de-
vine capitala unui stat nou, armean de astä datá ei cen-
trul de gravitate al vechiului popor armean se deplaseazd
c onsiderabil.
Descendentii lui Haig Armenii nu vor mai con-
templa soarele inältandu-se pe värfurile scanteetoare ale
marelui Ararat. Indreptandu-si privirea, spre Unja albastra
a Mediteranei, vor vedea deschizändu-se Inaintea ochilor

www.dacoromanica.ro
 123

lor mirati un orizont nou. Si vor Inväta sa cunoasc5, din-

colo de valurile de azur, popoare despre cari deabia auzi-
sera. Agteptarea ar mai fi durat, contactul nu s'ar fi pro-
dus aga de repede, daca Cruciatii n'ar fi fost nevoiti adesea
sä treaca priia teritoriul armeano-cilician, pentru a sträbate
prin portile Siriei, a traversa aceastä. tara nouä gi a se
indrepta spre sud pentru a cuceri plmanturile sfinte in
cari luase nagtere cregtinismul gi al aror sanctuar la Ieru-
salim ca si la Betlehem era in mana necredinciosilor.
In evul-mediu, unii Armeni venisera In Cilicia pentru
comert; dar aceastä migcare comerciala se intensifica ime-
diat dupa aderea orasului Ani. Incetul cu incetul Armenii
iau in stapanire fortäretele gi castelele intärite ale tärii;
väile deasemenea se populeazä. cu Armeni; ei In anul 1080,
printul Ruben pune bazele puterii armene In Cilicia; el
aduna partizani pentru a curäta tara de Grecii cari mai
ramaseserä gi nui trebue mult ca sä-si stabileasca domina-
tia in campiile lui Taurus.
Dupa moartea sa, fiul sail Constantin märegte moste-
nirea parinteasca. In timpul dominatiei sale Armenii infra
In legaturi cu popoarele occidentale.
Rubenienii aveau nevoie de Latini pentru
Statul pe cale de a se infiripa; iar acestia eran multumiti
sa recurgá la locuitorii tArli pentru a-i ajuta sá ja locurile
sfinte din mainile Egiptenilor. La inceput a fost o impre-
jurare favorabill pentru Armeni cá au putut ajuta pe Cru-
ciati. Acegtia dadurä. lui Constantin titlul de marchiz, iar
el Ii ajuta cu alimente gi oameni, la sediul lor din Antio-
hia si Ii trimetea calluze pentru a-si putea urma drumul
spre sud.
Trecuse deja un secol de and Ruben I pusese bazele
independentei armene pe inältimile muntelui Taurus. Acum
trebuia ca tara sa fie organizatä, civilizatá, sá devina
stat cultivat, un adevarat bulevard al cregtinismului In.
Orientul Apropiat, care era pe cale sá devina cu totul
musulmana.
Aceastá opera grea azu in sarcina lui Leon II, care
mai intaiu asigurä. hotarele nouei Armenii gi dupi aceia se
ocupa de reforma gi de apArarea tarii. In aceasta epoca,
spre 1187, Palestina caza din nou in mainile musulmanilor.

www.dacoromanica.ro
 124

Se form& o cruciadá nota, care sub conducerea lui Frede-

ric Barbä. Rosie pätrunse in Asia.Micá. Ajuns la Iconium,
impäratul trimise o ambasadä. la Leon al Armeniei cerand
ajutorul säu pentru marea operä cre$tinä pe care 1$i pro-
punea s'o indeplineasa, promitändu-i In schimb 851 Inco-
roneze ca regele Armeniei. Leon räspunde cu grab& la ce-
rerea cei fusese adresatä i trimise cruciatilor provizii
abundente.
Cand armata imperialä. inträ. In Isauria, printul Leon,
catolicosul Grigore IV si clerul Nerses de Lambron pie-
carä. in intimpinarea Impäratului. Intrevederea proectatä.
nu avu loc pentrua Frederic fäand bae In Calicodnus se
innecase.
Incoronarea lui Leon fu tärägänatä; trebui sa mai
aseepte citiva ani pan5. and Henric VI, fiul si succesorul
lui Frederic, trimise lui Leon, In intelegere cu papa
Celestin III, o coroanä. si un stindard cu emblema sa. $i
iatä cä in ziva de Cräciun, In anul .1198, Leon II fu uns,.
In mod solemn, rege al Armeniei, In catedrala din Tars, de
atre catolicosul Grigore IV, in prezenta Cardinalului
Conrad, delegatul papei $i al impäratului.
Se pärea cä. sub astfel de auspicii Armenia va träi
zile necunoscute pan& atunci.
Furä intemeiate scoli, se clädirä. spitale 5i fu organi-
zatä. o curte dup5. modelul curtilor printilor latini din
Siria. Ordinele de cavalerie furä. Inzestrate din plin; si
insfarsit, furl acordate privilegii comerciale Genovezilor si
Venetienilor. Pe scurt, se pärea cA s'au stabilit cele mai
intime $i durabile legAturi intre regatul Nouei Armenii si
natiunile europene catolice Inteun timp and el era com-
plect separat de Greci ei de Bizant.
Papii din Roma ca $i cei din Avignon incearcä sá se
foloseasa. de aceastä situatie. IncepAnd dela domnia lui
Leon II, se stabileste un vast schimb de corespondente /tare
papi, catolicosi 5i regii Armeniei, In scopul de a unifica
bisericile armene 5i romane.
Citeodatä, In timpul acestei epoci turburi, se pärea
a. unirea plänuitä va deveni un fapt indeplinit. Unii regi
armeni, bazandu-se pe ajutorul ce 1-ar fi putut obtine din
Occident, inclinau spre concesiuni. De fapt trebuiau ori-

www.dacoromanica.ro
 125

cum sä se asigure de aliati impotriva dusmanilor

cari ravneau fära incetare la teritoriul crestin al
Armeniei si Ciliciei.
Dar poporul armean nu adopta de 'Duna voie parerea
acestor regi cu tendinte de concesiuni; el vroia sa men-
tina independenta nationalä a bisericii sale, si respingä
avansurile Romei, cum fácuse i cu ale Bizantului i sa.si
pästreze autonomia chiar In detrimentul sigurantei sale.
Aceste avansuri, fäcute si respinse In interval de cativa
ani, avurl un rezultat nenorocit pentru soarta Armeniei:
acela de a intarata si mai mult pe dusmanii crestinismului,
cari vroiau si termine odati cu regatul din Cilicia pentru
a lua Europei once pretext de interventie In treburile din
Orient.
Anii trec si situatia nu se Imbunatateste ; izbucnesc
netntelegeri dese intre printii armeni si printii latini
cu toate cl erau inruditi prin numeroase casatorii. Aceste
nentelegeri interne procurä, de fiecare data Mamelucilor
din Egipt si sultanilor din Asia-Mica, cate un petext pentru
a pltrunde In Armenia a präda tara si pentru a duce cu
ei prazi enorme. Regatul armean släbea dupa fiecare in-
vazie ; ajutorul asteptat din Europa nu venea si se parea
ci nu este prea departe momentul In care urma sa. fie data
lovitura de moarte, unicului regat crestin din Asia.
Spre sfarsitul secolului XIII si inceputul secolului
XIV, Armenia trece printeo nouä. incercare. Tatarii cari
panä atunci Ii fuseserà.' aliati, simt ci steaua sa paleste ;
ei nu sunt nici crestini, nici musulmani, dar In fata puterii
crescande a Islamului nu mai stau la cumpana. Fäcanduse
musulmani, Tatarii lovesc In Armeni, liaduc pierden i mari
si din aliati vechi, devin du4mani noui.
Pe de alta parte, Mamelucii, cari au subjugat definitiv
Palestina si Siria pot si-si concentreze toate fortele Impo-
triva Armeniei. Ei vor si sfarseasca cu Armenii, cari for-
mau ultimul meterez de crestinism in Orient.
Acum, regele, clerul si poporul, renuntand si se mai
lupte singuri, lsi pun speranta suprema In Roma. Papii
profit& de aceasta stare de lucruri si promit ajutor cu con-
ditia ca biserica armeanä si se supuna autoritatii din Roma-
Poporul armean se epuizeaza In discutiuni religioase zadar-

www.dacoromanica.ro
 126

nice, fail nici un rezultat sineIntelegerile interne reincep

cu mai multä. tarie.
Sub domnia lui Hetum chestiunea religioasá se pune
din nou. Dupl ruperea aliantei cu Tatarii, regele Armeniei
se gandi cá venise, insfarsit, momentul de a face concesiuni
Romei. Aceasta idee 4$i facea drum incetul Cu lacetul, ea
lacoltea la unii oameni de seamä ai Armeniei, dupa domnia
lui Leon II; pe de altä parte, papalitatea 4$i fäcuse par.
tizani printre mirenii $i ecleziasticii Armeniei. Momentul
parea cu atat mai favorabil cu cat cercul musulman se
restrAngea, pe zi ce trecea, in jurul Ciliciei.
Atunci catolicosul Grigore VII Anavarzeti, pregatj
o profesiune de credinta, in noua. capitole. El 11i propunea
sa introduca in biserica armeanä cateva reforme rituale,
conform dorintelor din Roma, hack sa satisfacä papalita-
tea, fära a nemultumi Ins& poporul armean. Dar moartea
41 surprinse inainte de a-$i fi realizat proectul i Inca °data.
incercarea de unire nu reu$i. Acest eveniment se produse
in urmatoarele imprejurari.
In 1315 se urcase pe tronul Armeniei Leon IV, care,
la intelegere cu Hetum, convocase un conciliu la Sis, capi-
tala regatului, pentru a cerceta propunerile räposatului ca.
tolicos. Adunarea avu loc in ziva de 19 Martie 1307 $i
noua profesiune de credinta, 660. In fata adunarii fu ac-
ceptatä datoritä presiunei exercitata de rege.
Ecleziasticii se reintoarsera In oragele lor i incepura
sä. puna In aplicatie hotärarile conciliului, ceeace produse
turbura.ri, deoarece poporul nu voia sa se atinga de religia
strámo$ilor säi. Deciziunile acestui conciliu nu furä aplicate,
In parte, decal In oragul Sis. Locuitorii, ostili regelui
unchiului sat], Intaratara Impotriva lor pe generalul tätar
Bilargu, care se afla intamplator In Cilicia cu un corp
de armatä. Bilargu invita pe Leon. pe Hetum In ora$ul
Anarzaba $i i omorl impreuna cu printii partizani In ziva.
de 13 August 1307. Astfel fu Inabupitä. In sange aceasta
notia incercare de unire.
Osin, fratele $i urmagul lui Leon IV, nu trage nici
o lavitäturá din nenorocirile care se abltusera pe prede-
cesorii säi. El convocä. la 1316 o adunare, la Adana, In care
regulamentul din Sis fu din nou cercetat $i acceptat. Ins&

www.dacoromanica.ro
 127i

clauzele nu furä aplicate niciodatä, deoarece izbucnira din

non turburari mari In popor si regele, vaz.and ca-i era irn-
posibil sA introducä. In biserica nationalä vreo schimbare,
päräsi proectul.
Pregatirile de räzboiu ale 1VIame1uci1or eran formida-
bile; pericolul era iminent; musulmanii vroiau sa. termine
ca ultimul Stat Crestin din Orient. 0$in trimite In Eu-
ropa doua ambasade, una la papa Ioan XXII si cealalta
la regele Frantei, Filip de Valois, arätAndu.i situatia de
plans a crestinilor din Armenia si cerandu-i un ajutorime.
diat.
Franta era tocmai in razboiu cu Flandra si nu se
putea gandi sá dea vreun ajutor Armeniei. Situatia
devenea din ce In ce mai rea, fiind hartuita din afara de
du$manii crestinismului, iar In interior de luptele interne
provenite din rivalitatea dintre nationalismul armean si
latinismul care ficea progrese rapide.
Atunci, Unitorir subt tndrumarea lui Bartolomeu de
Bologne, turburarä. din nou tara, starnind noui certuri
religioase, ridicand pe rege 5i pe cei mari Impotriva popo-
rului care tinea la o biserica nationalä.
Noul rege Leon V obtinu promisiunea formall a Eu-
ropei ca. va veni In ajutorul Armeniei si ea va elibera
locurile sfinte ale crestinismului. In capul mi5carii se puse
regele Frantei, Filip VI, dar nici de astä data nu trecura
dela vorbe la fapte i regele Armeniei, pang la urmä, nu
obtinu decal 10.000 florini dela regele Frantei $i cativa
saci de gran din partea papei. Sultanul mameluc, Malik-
en-Nazar, afland de fanfaronada crestinilcr din Eurcpa 5i
de neputinta lor de a-si ajuta fratii din Orient, hoarl sä.
dea lovitura decisiva. Mamelucii nävalira de douä. ori tn
Cilicia, tn 1335 $i In 1337, läsand pretutindeni In urma lor
ruina $i dezolarea.
Leon se refugie in munti. Du$manul nu se retrase ins&
pang. ce regele Arme niei nu jura. pe Evanghelie si pe Cruce
ca nu va mai avea nici o legatura cu crestinii din Europa
si ca. nu-i va mai cere niciodatä. ajutor. De ru$ine 5i de
d.urere Leon V muri in 1341 si ca el se stinse dinastia ru-
benianä. In Armenia.
Dupa aceasta dinastie urma la tronul Armeniei o ra.

www.dacoromanica.ro
 128

murä a Lusignanilor, inruditä. cu regii din Cipru. Se Orea

el latinismul va tavinge de oarece Biserica armeanä, lup-
tändu-se tot timpul, släbea din zi in zi.
Unul din regii Lusignani, Constantin 1V, isi dädu
silinta sä. punä. capät acestor rele de care suferea tara.
Trimise in Europa o ambasadä ceränd ajutorul impotriva
Egiptenilor. Ambasadorul armean trecu, pe rand, prin Ve-
netia, Paris si Londra. Neprimind ajutor de nicäeri, se
adresä. din nou lui Clement; de astä. datä, papa ii dä.du sä
inteleagä cä regele Armenilor si deasemenea biserica ei
poporul säu n'ar trebui sä spere vreun ajutor din partea
lor, inainte de a fi implinit cerintele curtii din Roma.
Constantin se afla deci singur in fata dusmanilor Armeniei.
Ajutat de cativa cavaleri din Rhodos, merse impo-
triva Egiptenilor, ti invinse, fi &Au afarà din tarä. si timp
de cdtiva ani biserica gi poporul armean (1357), se bucurä
de o liniste relativä.
Domnia lui Leon de Lusignan, ultimul rege al Arme-
niei, inseamnä sfärsitul regalitätii in Armenia si triumful
definitiv al Semi-Lunei asupra Crucii, in Orient. In uima
invaziilor repetate in Cilicia, Egiptenii devenirá stapani
pe tarä si regele Leon fu luat prizonier in Egipt.Nu.i mai
raminea decit o sperantä: aceea de a cere interventie
crestinilor din Occident. El serse papei, regelui Frantei
si deasemenea regilor din Aragon si Castille, adicä la toti
cei cari reprezentau oficial crestinismul in Europa; amba-
sadorul lui Leon nu primi ajutor nici dela papa, nici dela
regele Frantei; trecu in Spania unde regele loan de Cas-
tille ii arätä multä simpatie.
Acesta trimise o ambasadä, vrednicä de cinste, sulta-
nului din Egipt, rugändu-1 sä punä In libertate pe regele
Armenilor si familia sa. Regele Aragonului, Petru 1V,
urmä exemplul sä.0 si sultanul consimti sa punä in liber-
tate pe Leon in 1382.
Leon se duse mai intä.iu la lerusalim unde regina si
fiica sa intrará in mä.nästirea Sf. Iacob al Armenilor.
Dupä. aceea trecu in Cipru si la Roma unde indemná
pe papa Urban VI sä propoväduiascá o nouä. cruciadá
pentru salvarea bisericii si restaurarea tronului Armeniei.
Merse dupä. aceea in Spania sä. multumeascâ regelui loan,

www.dacoromanica.ro
 129

iar acesta li oferi o pensiune viagerä si ii mai didu trei

orase: Madrid, Villareal si Andujar (1383).
Leon rimase timp de aproape trei ani in Spania si
apoi se indreptä. spre Franta. Carol VI Ii fä.cu o primire
en adevärat regeaseä, ii dadu o pensiune anualä de 5.000
franci gi palatul Saint-Antoine cu tot mobilierul.
In acest timp Franta si Anglia se aflau in räzboiu.
Leon se gändi sä impace aceste douà puteri, speränd sä
obtinä astfel ajutoarele necesare pentru gonirea Marnelu-
ci/or din Armenia, stabilirea regalitätii armene si salvarea
Bisericii ei Natiunii armene.
Cu aceastä intentie si cu consimtimântul lui Carol VI,
Leon se duse de mai multe ori In Anglia In anii 1383-1386;
el fu primit de regele Richard II cu onoruri mari. Acesta
trimise ambasadori in Boulogne pentru a se intelege ,eu
reprezentantii Frantei asupra conditiunilor päcii. Convor-
birile nu aduserä nici un rezultat, ostilitätile reincepurá si
regele Armeniei, care declarase cá salvarea popoarelor
crestine si a bisericilor din Orient depindea de urfirea pu-
terilor europene, descurajat, disperat, se retrase la mänäs-
tirea Celestinilor unde ti sarsi viata In sclavie.
Acesta fu sfärsitul ultimului rege al Armeniei,asa lul
sfärsit regalitatea Armeniei si Ciliciei, acesta fu deaseme-
nea sfA.rsitul Armeniei ca Stat independent si autonom.
*
* *

Dar mai rämäneau Armenii, rämänea mai cu seamä. o

Biserica, care, in decursul secolelor, cu toate dificultà'tile
cele mai mari, ca toate räzboaele, devastärile, ruinele, omo-
rurile, jafurile, tindea sä aprindä fAclia, sa adune fii fa's-
panditi ai poporului säu, sä infiinteze scoli si mänästiri,
pentru a salva limba, literatura si religia strämosilor. Deci,
Cu toate iacercirile de a innabusi Biserica armeanä, Cu
toate sfortärile, reinnoite färä. Incetare, de a o uni fie cu
marea bisericä. ortodoxä, fie cu marea bisericä. latinä, Bise-
rica Armeanä pästreazA originalitatea In ceeace priveste
limba, care rämäne armeanä; pästreazá originalitatea din
punct de vedere al erarhiei, care este o erarhie cu totul
aparte; pistreazä originalitatea In ceeace priveste organi-
zarea clerului, care cuprinde si ecleziastici si mireni. Si

www.dacoromanica.ro
 130

gratie acestor elemente deosebite, ea a salvat poportd ar-

mean ferindu-1 de contopire si de peire; ea a adus Invese-
lirea pompoasä a arbitecturii, a caligrafiei, a gravurii colo-
rate armene ; In decursul secolelor, ea a mentinut dragostea
pentru limba armeana si vorbirea ei, permitand astfel ca
In secolul XIX, sä se producâ o primavara pentru litera-
tura armeanä, un inceput care permise tinerilor autori al
cante dragostea de patrie, de libertate, setea arzatoare de
dezrobire, inceput literar care provoaca redesteptarea sen-
timentului national la Armeni, care permise sä. se prega-
teasca räscoala si care, In sfarsit, In anul de gratie 1918,
usura reconstituirea unui Stat armean ei realizá astfel o
parte a visurilor de odinioara, stabilind Republica armeana,
chiar pe pämintul In care de 30 secole träia, murea, sufe-
rea si spera vechea natiune armeanä.
FREDERIC MACLER

www.dacoromanica.ro
 .
ARTA ARMEANA

SPIRITUL ARTEI ARMENE"

Arta armeanä. a trecut si trece inca uneori, drept o
ramurä a artei bizantine. Este destul cu toate acestea sä.
compararla monumentele Armeniei cu acelea ale Imperiului
grec, mai cu seamä cele din Constantinopole pentru ca sä
observa' m deosebirile care fac sä reiasá puternica sa ori-
ginalitate.
Armenii s'au ocupat mai ales de constructie si orna.
ment. Ei ne-au läsat multe biserici, multe miniaturi, opere,
in cea mai mare parte datate si unele din ele foarte vechi, din
secolele VIVII. Un ansamblu asa de bogat este lucru rar.
Istoricul de artä se inspirá din plin din aceastä comoarä
pretioasä.
Cine a simtit farmecul bisericilor bizantine, cine a
gustat pitorescul fatadelor, armonia calcarului si a cärämizii
rosii, cine a apreciat elasticitatea si adeseori neglijenta pärtii
1) Discurs pronuntat cu prilejul sarbatoririi la Paris a jubileului
de 1500 de ani dupa traducerea Bibliei in limba armeanA.

www.dacoromanica.ro
 132

exterioare a unui zid cu largi incheieturi de tencuialä, rä..

mane uimit, trecind prin Armenia, in fata severitätii marelor
pietre de constructie minunat imbinate, färä culoare, ade-
seori fall decor sau färä alt decor deck un brau de coluane
sau citeva sculpturi, figuri sau ornamente de un relief slab.
Acelasi contrast intre edificiu, structura inscrisä. pe fatade
de o parte si pe de alta parte masa puternicá care ascunde
interiorul, care inchide nartexul, chiar absidele, in care
absida este abia marcatá printeo scobiturä a suprafetei
uniforme ca i and un sculptor urjas ar fi sapat un fond
de umbra pentru a pune in valoare un motiv preti os. Acelas
contrast intre largile deschizaturi ale marei Sfintei Sofia,
puternica sa cupola, strapunsä de nenumärate ferestre, de
care Procepe spunea cá pare suspendata in plin cer si lu-
minatul sgarcit al bisericilor armene. Totul se opune acolo
surasul cerul mediteranean si cugetarea mlädioasä a Greciei;
aci gravitatea muntilor inalti si a sufletului religios al ()lien-
tului.
Sá termiam aceastá paralela prin examinarea planu-
rilor si structurii. Bizantul si Armenia au päräsit in acelas
fel in secolul al VI-lea tipul celebru creiat pe tärmurile
Mediteranei de atre primii arhitecti crestini : basilica cu
schelet (charpente). Au preferat un motiv de constructie
de multa vreme familiar Asiei, cupola pe un plan pä.trat.
Dar au tras un folos deosebit. Cum sä. lege cupola de pa-
tratul bazei, sä. impodobeasca golul unghiurilor pentru a o
sustine. Armenii se multumesc cu un procedeu empiric lasat
de vachile generatii, nisa trompe d'angle; Bizantinii desem-
neazä. o figurl geometria., fructul stiintei, pandantivul.
Cum siä. menting apoi ap5.sarile care tind sä. praväleasca
zidurile ? Dou5. mijloace le stau la indemina : patru stälpi
puternici in interiorul patratului, in colturi sau patru abside
In exterior sprijinite pe laturi.
Primul procedeu a dat nastere, in etape, la biserica
cruciformä, al doilea in mod direct la biserica in patru foi-
Bizantinii atrasi de ingeniozitatea combinatiilor de echilibru,
au ales biserica in forma de cruce si au fäcut din ea tipul
lor traditional, veacuri de-arandul.
Armenii au pus-o deasemenea pe primul plan, dar au
avut pentru patru-foi un fel de predilectie. Ei au variat

www.dacoromanica.ro
 133

aspectul acestuia. Ei au aplicat chiar sursa de sprijin oc-

togonului sau exagonului. Ei au aplicat-o acolo unde nu
era necesarl $i au facut aceasta ca s largeasc'ä spatiul
mai curând decal sä propteasca apäsärile pe laturile bise-
ricii in forma de cruce. El au aratat pretul pe care 41 a-
cord au patruloiului, and patriarhul Nerses III intreprinse
construirea unei biserici de stil mare intre 648 $i 660 la
Zwartnot. Ei au fixat-o intr'o rotonda si au facut din ea
partea cea mai insemnata a structurii. Planul seaman& cu
acela al Sfintei Sofii, dar Santa Sofia nu pästreaza din
patru-foi cleat doua dintre absidele de sprijin care lungesc
patratul dupä axa longitudinalä, pentru ca sa facá din ea
tinda bisericii sub o esalonare de boite sferice.
Inca un contrast Armenia a imprumutat dela ve-
cinii ei din Mesopotamia un alt tip oriental, basilica boltita.
Ea a facut biserica sa in forma de cruce asa lunga ca si
crucea s'ar grefa pe basilica. Constantinopolul nu este legat
de basilica boltitä. El da crucii patru brate egale, planu-
lui echilibrul si simetria unui desemn geometric.
Armenia este originalä. A fost ea creatoare? Credem
bucuros aceasta, and vedem aceste planuri variate, repro-
duse toate in linii largi, grupandu.se u$or inteun singur
ansamblu coerent, ale ca.rui parti decurg toate din acelasi
principiu. Un mare savant, onoarea generatiei noastre, D-1
Strzygowski, ne asigure CA Armenia le-a creiat aproape pe
toate. Ea este aceea care ar fi adus din Iran cupola pena
plan pdtrat, care lar fi organizat si procurat Bizantului.
Ea ar fi realizat aceasta opera fecunda a secolului al IV-lea
indata dupaconvertirea ei in contact cu crestinii arameeni
din partea de sus a Mesopotamiei sau Caldiei, departe de
Roma si de Helenism. Daca ea prime$te in urma, in seco.
lul V-lea, influenta Siriei si Bizantului, ea nu se lasä adanc
patrunsa de aceasta influenta. In secolul VII-lea, ea se in.
toarce la traditia ei nationalá i dá local de cinste forme:
1 or concepute in primul elan al credintei.
Care a fost influenta ei? Tot atat de mare ca si ori-
ginalitatea ei, räspunde Strzygowski, si el o observa pre-
tutindeni, la Grecia, In Italia, in sudul Frantei, la Ger.
migny-les-Prés, in Boemia, in arta romana.
Ea ajunge mai intai in Georgia si de acolo se propaga

www.dacoromanica.ro
 134

t a toate directiile ca nivilitorii goti, negustorii varegi,sau

emigrantii armeni. Ipotezä indräzneatä care s'a lovit de
multe rezistente. In tot cazul, cei mai prudenti vor recu-
noaste ci sunt putine morminte pe pämäntul bizantin, in
toatä Europa in indepärtatul evul-mediu si mai tärziu, al
ciror studiu si nu fi luat citeva idei esentiale din bogata
comoari monumentall a Armeniei.
Armenilor le-a plicut mult ornamentul. Ei au infru-
musetat ca el bisericile lor, mai ales portalurile,cadrele fe-
restrelor si coltarele arcaturilor.
Celebra bisericä din Akhtamar este inconjurati ca de
un bräu de o minunati frizä. de frunzis de vita sculptat.
Motivele stint variate, studiul lor este complex si ar cere
o carte intreagä.. Vom intelege mai usor caracterul orna-
mentului armean in maeuscrise, mai ales la inceputul evan-
gheliarelor, pe arcadele care incadreazi tablourile de con-
cordantä- Cele mai insemnate apartin secolului al X-lea;
acela al reginei Milke, o bijuterie a Mechitaristilor la Ve-
netia, este din 902 acela din ,amiadzin din 989. Ele re-
prezinta o arti puternici, arcadele se construiesc bine
In jaral arcului piuni frumosi sau pisiri care stau fatua
fati pe laturile unui vas ture incärcate de rodii, sau flori
mari inchise asemänätoare unui mac fac un fel de ciucuriele-
ganti. Restul decorului rämäne antic, in mare parte si unul
din timpane, in m.a.nuscrisul reginei /Wilke, reproduce un
peisagiu alexandrin: pescan, pesti, crocodili. Aceastä arti
distinsä isi are primul eau model, in secolul al VI-lea, in
partea de sus a Mesopotamiei si se dezvoltä paralel in Ar-
menia si in Bizant.
Dar cltre incéputul secolului al XI-lea un alt ma-
nuscris al Mechitaristilor se inspirä dintr'un sentiment
Cu totul deosebit. Arcul a pierdut caracterul säu arhitec-
tural. El nu mai este sustinut de coloane, el e inchis In-
teun dreptunghiu, si nu serveste decAt sä determine liniile
$i miscarea compozitiei decorative. Aceastá compozitie
densä si coloanele secunde scot in relief inteun cadru
sprinten nu numai päsirile si pomii infloriti din partea de
sus dar gi pe läturi, plantele stilizate pe care artistii In
mozaicuri ai Omeiazilor din secolul al VII lea in. Siria. oi-
Palestina le imprumutaserà Artei sasanide.

www.dacoromanica.ro
 135

Accest decor este incá foarte sobru: la aceasta se a-

daugi o floare artificiala, cautatä, elegantä care apare In
acelagi timp in manuscrisele bizantine. Ea Impodobegte
ca.inpul incadrat de cercuri si de frunze de vita. SA lasAm
acum sá treacä doua secole gi sä ne Intoarcem la un alt
evangheliar din Venetia datat la 1193. Este acelas cadru,
aar un alt spirit. Nu mai sunt motivele putin numeroase,
nu mai este randuirea inteleaptä gi chibzuitä, ci varietatea
gi inventia, verva gi fantezia. Cand mai multä stilizare:
animalul este impletit In frunzig; cand mai mult adevar:
arborele mai aproape de naturä gi pasärea umbland In
4ibertate dupa hrana. Elementul antic gi Bizantul sunt a.
proape uitate. S'a observat ca valoarea ornamentului, In
Asia, stä In originalitatea compozitiei. Aceastä originali-
tate este calitatea esentialä a sculptorului de ornamente
armean.
Armenia punea mai putin .pret pe figura omeneascä
decal Bizantul. Ea a tratat-o intr'un alt spirit. Ea nu cauta.
eleganta ci expresia. Ea imprumutä bucuros lui Hristos
rästignit linii frante care exprima durerea. Ea pare sa nu
cunoasca relieful plastic al formelor dela maegtrii bizantini.
Evangheliarul reginei MAlke ne infatigeaza o artä ne-
agteptata In plin evul mediu, acela a impresionigtilor nogtri
moderni. In draperii, factura rapida putin cam neglijatä, di
impresia de atmosfera, si pentru nuduri, aplicarea culorilor,
culoarea uniformä., varietatea culorilor sepia, brun-galben,
Till:lien, roz, albastru, violet, lumina prea alba, opozitia va-
clorilor produc un bogat efect de lumina gi dan ochilor negri
o adancime impresionanta.
Si nu este un caz izolat. Manuscrisul reginei Malke
de o strälucire particularä reprezinta o lungl traditie pe
care o vedem formandu-se in secolul VI-lea, In manuscrisele
grecesti din Asia Mica si care se regasesc in picturile
Rusiei gi ale Balcanilor, la sfarsitul secolului al XII.lea.
Ele reprezinta sentimentul realist si colorist al Orientului,
in fata sentimentului idealist gi plastic al Greciei.
Imi cer iertare pentru aceastä expunere putin cam
severä. Cateva proectiuni ar fi facut far& indoiala, sä In-
telegeti mai bine frumusetea robust& a monumentelor Ar-
meniei. Cel putin ati retinut motivele care pot sä de.

www.dacoromanica.ro
 136

termine pe un istoric al Artei al vita intr'o imprejurare

solemnä, cu ocazia unei mari aniversäri pentru a da na-
tiunii armene o dovada a admiratiei sale. Acest trecut, din
care a fi vrut sä fac sä reiasá mai bine märetia sa, este
dintre acele care pot da unei natiuni tu zilele de incercare,
cea mai puternicä Imbärbätare si tntretine flacära meren
vie care va arunca din nou cea mai puternicA strälucire
In zile mai fericite.
GABRIEL MILLET

www.dacoromanica.ro
ORNAMENTELE $1 MINIATURILE
MANUSCRISELOR AR MENE
Cu prilejul unui recent studiu al lui A. N. Svirin 1)
In vechea Armenie arta scrierii si pictärii ma-
nuscriselor era foarte räspändiiä si acest fapt ni.1 atestä
cu toate cA o mare parte dintre manuscrise s'au pierdut
din cauza vitregiei vremurilor prin care a trecut Armenia
cele 23.000 de manuscrise ce au ajuns pAnA In zilele
noastre, iar dintre acestia 6.000 aunt cu miniaturi2). Cu
toatä aceastä bogAtie de manuscrise, nu ni s'a pästrat nici
un manuscris din secolul VIII ci numai dela Inceputul se-
colului IX.
A. N. Svirin, Miniatura dreunej Armenii (La miniature dans
rancienne Arménie) publicata de Gosucarstuenyi Muzej izobraziternyh
iskusstv, Moskova--Leningrad, 1939.
lar cea mal mare colectie de manuscrise cu miniaturi o corsti-
cue Arhiva Statului de manuscrise din Erevan. fosta biblioteca a ma-,
nastirei din Ecimiadzin, unde sunt aproape 4.000 de manuserisc.
88

www.dacoromanica.ro
 138

Manuscrisele armene se afla r...spandite In mai multe

biblioteci din Europá Aptiseand. (Biblioteca Nati-c nala din
Paris care cuprinde 323 manuscrise armenesti, British Mus-
euni, etc). Biblioteca congregatiei armene a Mechitaristi-
lor din Venetia posed& aproape 2.000 manuscrise arme-
negti, iar cea din Viena 572. Nu este mal putin bogata, In
ce priveste mai ca seama operele de arta, colectia patriar-
hiei armene de lerusalim.
Insä cea mai Snsemnata colectie a manuscriselor ar-
mene egalä a jumätate din toate cele conservate dea-
lungul veacurilor se afta In Arhiva Statului din Erevan,
colectie ce a crescut mai ales In anii razboiului mon-
dial gi a celui civil din Rusia, cand au fost adunate ma-
nuscrisele din manästiri i biserici. Un numar mic de ma-
nuscrise, format exclusiv din cele artistice, se afla in mu-
zeul artelor frumoase ale statului Armeniei 1). Sunt apoi
si colectii particulare.
Manuscrisele artistice armene sunt exclusiv de caracter
bisericesc, iar Stare ele domina evangheliile; ca'racterul ar-
tistic al acestui gen de manuscrise are la baza miniaturi
pe teme evanghelice, chipuri de evanghelisti i podoabe
ornamentale. Ornamentul ilustreaza canoanele, peginele
de titlu, vignetele, m3.rginaliile gi initialele. Miniaturile
cari ilustreazi textul, in majoritatea lor sunt lipsite de
simt religios, care ar trebui si formeze chintenzenta artei
bisericegti. Si In aceste miniaturi se gasesc multe momente
din viata de toate zilele : case, diferite obiecte, pärti din
peisagiul natUrei. Rareori apar i portretele celar cari au
comandat manuscrisele.
Arta In manuscrisele armene scrise dealungul veacu-
rilor prezinti doua elemente caracteristice. Cel dintai de-
corul care apare atat In ornamentatie cat chiar i In mi-
niaturä. Se poate spune chiar mai mult: au existat scoli
de arta In cari tendinta de a transforma totul In decor-
ornament, se gasegte gi la elemente cari n'au nici un ro:t
de a fi decorate. Al doilea element 41 constitue cel pictural:
atat In miniaturi cat gi tri ornamente, caci minunata claritate
a culorii constitue träsätura nationala care deosebeste
1. In ruseste: Gosudarstvenyi Muzel izobrazitenyh iskussiv
Armenit.

www.dacoromanica.ro
 139

qrianuscrisele artistice armene de cele ca aceiasi caracter ale

-altor popoare.
Se latAlnesc apoi In arta manuscriselor armene deo-
parte conservatismul iar de altA parte o desvoltare dei
inceati totusi continua a aceleasi arte.
Una dintre problemele cele mai de seamá in studiul
artei armene este cea a timpului aparitiei ei.
Si in acest sens e de semnalat cA teoria profesorului
J. Strzygowski dupä care arta manuscriselor armene in
secolul X era in faza ei incepätoare 1) nu se poate sustine
cAci toate argumentele lui Strzygowski au fost inläturate
incA in anul 1933 de Sirarpie Der Nersessian2).
DupA datele din manuscrisele armene se vede ca cei
-cari se ocupau Cu ornamentarea si pictarea manuscriselor
erau numai persoane din tagma bisericeascA deci la fel
ca si ai ma.nuscriselor slavo-romAne executarea lar D.-
-cAndu-se mai cu seamA in mAnAstiri. ManuScrisele costau
foarte scump, iar din insemnArile posterioare ce poartA se
vede cä se räscumpärau atunci cAnd cAdeau in mAinile ne-
credinciosilor, deci aceleasi date ca si in rnanuscrisele
slavo-romAne. Pentru nobili paran si pentru clerul sus-
pus manuscrisele se scriau pe pergament, se legau in argint
si se impodobeau cu pietre pretioase 9.
Un studiu care sl cuprindä intr'un tot intreaga artä
a vechei Armenii nu existä pAnä acum. Tot ceia-ce s'a
scris pAnA acum nu sunt decAt cercetAri ale unei anumite
epoci sau ale anumitor manuscrise sau colectii de manus-
crise. Dar nici :din acest punct de vedere cercetArile nu
sunt complete cAci in ceia-ce priveste de pildl scoalä cili-
cianä si cea dela Hizan ele Bunt aproape late() fazA em-
brionarA. Asa de pildä Ceafo(ul (Ceaslovul) regelui Hetum,
J. Strzygowski: Die armenische Mtniaturenmalerel; idem : Das
Etschmiadzin-Evangelien a Beitreige zur Geschichte der armenischen, ra-
vennatischen und syro-dgyptischen Kunst,ln Bizantinische Denkmdler, I
(1891), Datele de mai sus dupa R. Drampian, Armjanskaia miniatura I
lvtiznoe iskusstvo (=-- Miniatura armeana §i arta cArth) in Ocerki Po
'stork! iskusstva Armenii, Moskova-Leningrad, 1939, p. 3-27.
Sirarpie Der Nersessian, The Date of the initial Miniatures of
the Etschnziadzin Copse!, Chicago, 1933, apud R. Drampian, op. cit..
p. 7-8, si n. 1.
R. Drampian: op. cit., p. 9-10.

www.dacoromanica.ro
 140

scris in anul 1286 care e cel mai de seamä. monument at

scoalei ciliciene e aproape necunoscut ').
Deci din toate punctele de vedere un studiu de an-
samblu al miniaturei armene dealungul veacurilor era ab-
solut necesar si ca atare e mult binevenitä. lucrarea in
acest gen a cercetAtorului rus A. N. Svirin.
Dupä cum am arätat mai inainte manuscrisele artis-
tice sunt evangheliile si bibliile. Aspectul lor exterior este
in genere destul de simplu cele legate in argint sunt
rarisime. Dup5. scoartä. manuscrisul cuprinde niste file cu-
sute de obiceiu douA cari au apartinut unui manuscris.
mai vechi fie armean fie grecesc, latin, ebraic, arab sau
slav. Urmeazä. apoi textul propriu zis al manuscrisului,.
scris pe pergament, foarte rAspAndit in Armenia pänä. la

Evanghelia Reginti Malke scrisl ro any' 902.

1) Din pref ata lui R. Drarnpian ce insote§ie studiul lui Svirin,

www.dacoromanica.ro
 141

secolnl 'XVIII, hilrtia apirind si ea destul de timpuriu

In secolul X.
Ca format manuscrisele au in medie, in sec. IX, 39 x 30'
iar in secolul X, 32 x 24 cm.
Un element caracteristic al manuscriselor armene, ce
le evidentiaza fa¡ä de cele bizantine si slave este prezenta
-datei cronologice, care permite studierea lor mai usor, iar
adeseori si a celei topografice, pe lingl numele scribului si
a pictorului acest din urmà element permitänd urmärirea
creatiei unora dintre artisti de pildá a lui Avak, prezen-
-tatá de manuscrisele din anii 1329, 1340 $i 1358. Insemnärile
acestea poartá numele de hi$atakaran (memorial) $i adeseori
relateaza nu numai data sau numele scribului ci $i date
istorice deosebit de importante. Asa de pildä in manus-
crisul Nr. 892 979 al colectiei amiadzin ni se dä in po-
_menitul hiqatakaran o scurtä istorie a dinastiei Rubenizilor.
Aceleasi hifatakarane cuprind uneori si date biogra-
fice referitoare la pictorii care le-au ornat. Dupá ace ste
urmä date se poate urmäri creatia cunoscutului pictor
Sarkis Pitak cel care o ornat manuscrise !titre anii
1320 si 1353, mina lui de lucru väzindu-se inc.1 in anul
1301, in pictura evangheliei dela Etmiadzin, dar ca ajutor
al tatälui säu
0 21GINEA LI \I ORA DINTRE ELEMENTELE
DECORATIVE

O cercetare indeaproape a artei din manuscrisele

vechei Armenii aratá marea diferentiere, complexul cum $i
vechimea acestei arte, caci multe dintre elementele artei
a.rmene sunt in strinsä legaturä cu modelele de artä ale
iranului, Bizantului, Rä.säritului apropiat si chiar a Apu-
sului indepärtat pentru Armenia a Frantei de Nord
si a Angliei. Se $tie ca in antichitate centrul culturii ele-
nice era Alexandria, dar dupä cucerirea ei de catre Arabi
cultura ce a iradiat-o a fost dusá pe alte meleaguri mult
iniepirtate câ.ci intinderea cucerirei arabe duce in Anglia
1) Cf. Sirarpie Der Nersessian, Manuscrits armOniens Illustrds des
XIII, XIV et XV siècles de la bobliothèque des peles Mekhltharistes de
Venise, Paris, 1936, p. 137 §1 p. 140.

www.dacoromanica.ro
 142

gi Irlanda fete bisericesti copte, siriene si armene,. pome-.

nite in rnolitvelnicele irlandeze. Asa e de pildä. episcopul
armean de Killeigh. Apoi evanghelia sirianä scrisä de Ra-
bul in anul 586 in Zakba din Mesopotamia $i aflatä in
biblioteca Laurentian& din Florentaeste decoratá cu ar-
cade, coloane cu abside gi alte elemente cari reflecteazä
traditia picturall. alexandrinä.. Tot a$a in evanghelia scrisä
intre anii 781 si 783 pentru Carol ce! Mare aflatä. In Bib-
lioteca Nationalä din Paris') e zugrävit un edificiu format
din opt coloane corintiene, avänd un acoperis cu laturile
concave, deasupra cäruia se aflä. un glob cu o cruce, iar
in jurul edificiului diferite animale $i päsäri. Aceastä con-
structie trebue privitä ca un hol care se ridicä. In fata
tronului $i ea a fost numitä de J. Strzygewsky tempietto.
Acelagi tempietto se aflä $i in cunoscuta evanghelie
amiadzin cu acelea$i ele mente laterale ca $i In evanghelia
lui Carol ce! Mare.
Un alt element ornamental intálnit in manuscrise ar-
mene este cel format din romburi, cari alcätuesc un fel de
arc de boltä, ornament ce apare intäiu intr'un manuscris
dioskorit din anul 524, in evanghelia lui Rabul scrisä. In
Mesopotamia in anul 586 $i inteo tesäturä coptá aflati in
Ermitajul statului sovietic. Intre manuscrisele arrnene apare
pentru prima oarä. In evanghelia din anul 989 bi apoi e
prezent pänä in secolul XVIII.
Un al treilea motiv ornamental, alatuit din doui dis-
curi suprapuse, foarte räspändit in manuscrisele secolelor
VIII $i IX din Apus, el apare in evanghelia din Etmiadzin
$i din Magnin.
Lar ultimul motiv ornamental,care constä dinteo dungä
In zig-zag, formatä. la rändu-i din trei ränduri colorate,
apare ca o podoabá indispensabilä a hosanelor rame-
lor din jurul canoanelor lui Eusebiu $i el se intAlne$te
In manuscrise pänä in secolul XVIII.

1) Sub Nr. 1993, T. Arnédée Boinet, La miniature corolinglenne,

ce S origines, son aéueloppement, Paris, 1913, planga ¡V b, upad A. N.
SOirin, op. cit. p. 24 n. 3.

www.dacoromanica.ro
 143

ARTA IN SE'COLELE X XII

Studiul artei manuscriselor din secolele XXII incepe

cu cel mai vechi manuscris armean, datat, asa numita e-
vanghelie a seminarului Lazarían din anul E87 care prO-
priu zis n'are miniaturi ci numai cäteva horane. Acestea
sunt tn ceeace priveste caracterul lor apropiate de
canoanele manuscrisului sirian al lui Rabula din anul 586.
Manuscrisul urn:la:tor e renumita evanghelie a reginei MAlke
din anul 902 si apoi evanghelia din EL'miadzin din anul 989.
Toate acestea Insä nu lamuresc problema tnceputurilor ar-
tei armene, adicä dela aparitia alfabetului armean i pänä
in secolul X. Totusi o artá de inceput armeana a existat
caci märturiile literare ne confirmä existenta, In secolele
VIVIII a scoalei zisä Kamsarakan i apoi si a celei dela
Tatev.
Din secolul X Svirin studiaza trei manuscrise. Cel
dintai e evanghelia din amiadzin, scrisä pe pergament In
anul 989 de scribul Hovhannes In Noravank (regiunea
Vaiot-Dzor), din porunca lui Stepanos, fiind copiatà dupa
un model vechi. Evanghelia e legatä Inteo scoartä impu-
nätoare de fades din secolul VI, lucru bizantin. Inainte
de text sunt horanele, apoi miniaturile cu chipul lui Christ
tntre evanghelisti, doi apostoli, Maica Domnului tronand
si prinosul de jertfä a lui Adam. La sill-situ' manuscrisului
4 miniaturi: bunävestirea lui Zaharia, inchinäciunea magi-
lor i botezul Domnului. Influenta care s'a exercitat asu-
pra. artei evangheliei amintite e cea bizantina'.
E apoi evanghelia datata prin anul 986; scrisä pe un
pergament gros, galben si Impodobita numai cu horane.Me-
ritl a fi semnalate tn aceastä evanghelie pàsàrile cu cari sunt
tmpodobite din belsug toate horanele §i acest gen si
belsug aminteste palatul fliadzak din Samarra. Iar influenta
tntregei ornamentatii manuscrisului e de origine iranianä.
Si ta sfärsit al treilea manuscris e cel aflat sub No.
208 In Muzeul de stat al artelor frumoase al Armeniei
care n'are nici o datä. Manuscrisul cuprinde numai o singura
miniatura: Intalnirea lui Isus Cu samariteanca, dar In loc
de fantana e o conducta din care curge apa In ulciorul
samaritencii. In genere amandoua figurile a lui Isus si a
samaritencii nu sunt lipsite de oarecare monoinentalism,

www.dacoromanica.ro
 144

iar rama In forma de lant 'in *are se cuprinde Miniatura,

e asemenea celor din manuscrisele siriene din secolul X,
ceiace presupune o apropiere posibila a miniaturei date
de ma.nuscrisele provinciale siriene.
Printre manuscrisele din sedolul XI Svirin cerceteaza
trei dintre cari cel dintai e manuscrisul, scris de scribul
Hovhannes In anul 1018 si tu manastirea Talaha (raionul
Khat). La sfarsitul acestui manuscris e insemnarea ca sä
fie pomenit maestrul Farho care a eliberat evanghelia In
1018 din miinele necredinciosilor. Evanghelia e scrisa pe
pergament alb iar textul e precedat ca de obiceiu de
horane; lipsesc vignetele i cateva miniaturi. Acestea din
urmi cuprind figuri a ca.ror zugravire dovedeste o totala
nepricepere a proportiei corpului omenesc. Lipsa ciernen.
telor artei bizantine, In horanele a coloanelor tip bastoane
din manuscrisele siriene, iar pe de altä. parte prezenta pa-
sarilor ca tratare apropiate prototipurilor iraniene aseazâ
aceasta evanghelie In randul monumentelor irano.armene.

lsui c3barat ta ¡ad libereaz1 pe Adam. (Evaughelie =HO la Tatev tu 1619).

www.dacoromanica.ro
 145

Evanghelia urmitoare, scrisä. In anul 1038 de Evagre, cro-

navor (cilugär) din Agbiurg (de langl Erzerum) tot pe per-
gament, ca i evanghelia precedena are textul precedat
de horane g i miniaturi, cu lipsa vignetelor; Intregul decor
al horanelor n'are nimic arbitectonic ci are un caracter
exclusiv ornamental. O deosebitä atentie meritä rniniatu-
rile gi mai ales scena Nagterii Mäntuitorului, care trece
dincolo de limitele obicinuitelor scheme iconografice bizan-
tine. Astfel in colo' stäng de sus stä. Hristos inagat cu
fata spre privitor, jos tá Maica Domnului cu m'Ana stan-
gl. intinsä, intr'o imbräcä.minte care-i cuprinde intreaga
figura. In fata ei stä. gänditor Iosif, iar In spate doi pästori,
primul dintre ei purand pe brate o oaie. In coltul drept
de sus sunt cei patru magi cari se apropie cu danii').

ift..3 -'1.41,',z1-
z,.1
ci.e :11
-ido,I.

Rgstignirea. (lEivanghelie scris1 la Tatev ta 1619).

1) Svirin adaoga -- p. 42 n. 1 ca dupttatnunicarea ce i-a- Iticut

D. V. Ainalov exemplul celar patru magie rar qi el se vede pe vasul
din secolu1.1V. din mazeul Kirheriani din Roma.

www.dacoromanica.ro
 146

O proportie a tuturor personagiilor din miniaturä, mo-

raumentalisrdul :igurilor MaiCei Doninului si a lui
redarea: exacta a miscärii ritmice a magilor; figurile "Os.:
torilor nu lipSite de oarecare viatä. toate acestea duc
la concluzia cá aceasta miniaturá este una dintre cele
mai reusite creatii a artei manuscriselor armene din secolul
XI- Toa.te elementele prezentate duc la concluzia ca origi-
nalul de mai sus e din vremea care precede formärii sche-
melor iconografice bizantine, iar lipsa Maicei Domnului
ca figura central& a miniaturei, cum dimpotrivä aceasta e
permanenta miniaturilor bizantine, leaga miniatura evan-
gheliei din 1038 ca vechea prezentare iranianä a mersului
arca$ilor in Persepole.
Ultima evanghelie cercetatä. de Svirin, ca fiind din
secolul X1 e cea datatä prin anul 1053, scriEä de preotul
Hovhannes in Armenia Räsäriteanä. Ea se deosebeste de ma-
nuscrisele precedente din secolulul XI, prin aceia cä tex-
tul e precedat de vignete intr'un decor complicat format
din päsäri animale si motive vegetale, in unele dintre ele
fiind si fete omenesti. Apoi horanele riu st,nt lipsite de
sens arbitectural, fiind formate din douä coloane, desenul
redand parca marmora sau porfira. lar miniaturile au ca
temeiu o arhitecturl complicatä cu multe etaje. Intreaga
ornamentatie cu miniaturi cu tot are un caracter monu-
mental evident. Acest manuscris apare ca prototip al altui
manuscris färä data dar scris inainte de anul 1204 aflat
astä.zi, sub Nr. 204, in muzeul din Tbilis Acesta din
urma e unul dintre cele mai de seama monumente ale
artei din Armenia veche, cuprinzänd in paginile sale re-
fiexele artei tuturor tarilor cari au avut legaturi cu Armenia.
Manuscrisul Nr. 207 are vignete si initiale ornate, textul
fiind precedat de 10 horane. Un deosebit interes pre-
zintä. scena pescuitului din semicercul horonului dela fila
6 care apare ca o replica indepärtatä a genului fluvial
egiptean din secolul 1 iar elementele cuprinse in rAndul
de jos z patru grifoni i animalul inaripat cu capul de om
(calul lui Mahomed), coboara din proto originale cari *tau
In legatura cu modelele iranice (animalele sburatoare de pe
teaiturile iraniene). Apoi un sir de horane reprezintä
aAri cari tin in cioc un fel de ramurg, care amintelte pe

www.dacoromanica.ro
 147

..fa.zanul care aduce noroe de pe -farfuria iranianä. din

Ermitajul sovietic. In acelasi.horan cu anaintitul gen fluvial
egiptean exista o- culpa. sustinuta de dota pAsäri, avand
deasupra un sul, pe care se vede ciar o inscriptie kuficä
In acelasi manuscris deci in randcuornamentele tipicearmene,
discuri suprapuse, täiate f n fatete, sunt atît flori cu trei $i
cinci petale cat si un ornament in forma de cruce aproape
identice manuscrisului bizantin din secolulul XII, cändva
al Lavrei Sfintei Trotte, acum in Biblioteca Lenin din
Moscova.
Rezumand cele de mai sus se vede ca manuscrisul Nr.
207 intruneste arta tuturor tarilor cari au venit in legatura.
ca Armenia. In ceia-ce priveste miniaturile ele se remarca
prin particularitatile lor iconografice. O mare atentiune se
da arhitecturei care e cu mai multe etaje, cu ornamentatia
peretilor si geamurilor, care particularitate le apropie de
frescele din capela santului Eustate din bisericile subte-
rane ale Capadociei. Apoi unele detalii in miniaturi, ca_
de pilda crucea in Iordan din timpul botezului, atesta tra-
ditiiile picturale palestiniene, care se reflecta in aceste mi-
niaturi. In compozitia scenei: intalnirea Mariei cu Elisa-
beta se vede din nou legatura cu frescele din capelele antice
ale CapadOciei. Deci in acela$ manuscris stilul fr e sce lar capa-
dociene se intalneste cu cel al traditiilor palestiniene.
Exista lusa si o scenä iconografia,specifica vietei armene
si aceasta e cea a coboririi Sf. Duh, care cuprinde, intr'un
semicerc central, diferitele popoare.
In concluzie toate manuscrisele din secolele X, XI si
XII au ca träsäturä, comunä. stilul monumental.
ARTA SCOALEI CILICIENR
In anul 1085 ia nastere, pe malul Nord-Estic al marii
Mediterane, un mic stat armea.n, tntemeiat de originani
din Armenia centrala, statul Ciliciei, cu capitala Sis a
cirui fiintá a durat pana in anul 1375, cand s'a desfiintat
Inscriptia aceasta araba semnalata lui Svirin de profesorul
V. A. Krackovskij; cf. A. N. Svirin, op. cit, p. 46 n. 2.
Aceasta data ce o da R. Drampian in Armionskaja miniatura
I knizrwe iskusstvo, p. 19, la A. N. Svirin op. cit. p.49 data e 1352.

www.dacoromanica.ro
 148

prin invazia Turcilor. Cilicia a jucat un rol 1nsemnat In-

istoria artei armene, lasand un mare numar de manuscrise
ornate 4i Cu miniaturi.Legaturile strInse Cu Bizantul si Europa
apuseana Cu aceasta din urmä sustinute puternic de di-
nastia Rubenizilor au imprimat o puternica influenta a
§colii de artä. ce ja nastere In acest stat cunoscuta sub nu-
mele de scoala ciliciana.
Cel dintai manuscris din aceastâ scoalä pe care-I stu-
diazi Svirin este Narek-ul scris In anul 1173 de calugärul
Grigorie dupa porunca adica comanda preotului Nerses
puternicului sevastos Oin. Manuscrisul e scris pe
pergament de buna calitate si e impo iobit cu horane, vignete,
ornamente marginale si miniaturi. Toate aceste impodobiri
nu mai au träsaturile stilului monumental ci formeazä.
un nou stil, cel artistic. Manuscrisul legat de scoala
dela curtea din Cilicia e evanghelia aflatä. In muzeul
de arte frumoase al Armeniei scrisa pe un pergament
alb si subtire, Impodobita de artistul Avetik si apartinand.
lui Sambat, fratele regelui cilician, Fletum I, fapt ce dateazA
manuscrisul ca fiind dela mijlocul secolului
Toate elementeleartisticeain cuprinsul evangheliei sunt lu-
crate cu multa lademanare si chiar rafinament. Deosebit
de interesant e horanul de pe fila 2 Cu chipul lui Ciprian,
ca,re e format din dou5. coloane, terminate cu capitole.
Daasupra coloanelor e un dreptunghiu care are In centrul
sit' o arcada dubla In form5. de sägeatá sub care e cuprins
chipul lui Ciprian, pe arcadä. sunt doul pantere iar
varful ei o ciuta. Spatiul dintre arcadä. si unghiurile su-
parioare ale dreptunghiului e umplut de un dragon Inari-
pat ca solzi, a carui coadl e innodatä identic dragonu-
lui basoreliefului datat din anul 1221 de pe portile Talis-
manului din Bagdad. Pe laturile horanelor unor file sunt
apai sfasnice tipice celor din moscheie.
Red area minunata a figurei lui Ciprian dovedeste cä. pic-
torul ei a fost un mare artist aci el a redat atat träsitu-
rile individuale cat si o puternica exprecie si viata figurei
lui Ciprian, totul fiind redat real. Toate aceste elemente
dovedesc ca autorul miniaturei era un cunoscator al ce-
tor mai reusite creatii ale ariei bizantine, cunoscand ei In-
.felegind fodrte bine natúra. Acelasi realism se remarca ei

www.dacoromanica.ro
 149

tu scena ce reprezinta Nasterea Mantuitorului prin figura

femeii care cu mana tntinsä cearca temperatura apei din
Laia, pentru prunc.
Cunoasterea naturii de ca.tre artistii cilicieni,inderoa-
narea lor de a desemna dupS. natura vie si cunoasterea
sculpturei se reflecta si in manuscrise.
Asa in manuscrisul aflat in pomenitul muzeu sub No.
215, cumpärat de Gaspar In Alep i däruit bisericei
Ripsime din Gomerant Giigh din raionul Kafan scris
In Cilicia la inceputul secolului XIII; pe fila 185 e o litera.
In chipul unui om ce se aruncä In apä intreaga scenä
fijad numai realism. Acelasi lucru 11 przintâ i figura mas-
culina In unire cu sarpele prezentatä In litera de ye
fila 15 verso, la fel si figura femenina. de pe fila 2 care se
sprijing pe un animal inaripat.
In ceia ce priveste elementele artistice apoi acestea
sunt representate din belsug de manuscrisul scris in anul
1249 In RomIlai. Seria pe un pergament satire, adus
din Roma de un oarecare Barseg, rnanuscrisul e legat
anul 1255 in scoarta de argint aurit qi el a fost däruit, in
anul, 1263 de printul regal Levon surorii sale Tamfin.
Cel mai inalt grad de desvoltare a arteitlatinge Cili-
cía in a doua jurnätate a secolului XIII. Din acest timp e
manuscrisul aflat in muzeul amintit, sub Nr. 1035, scris
pe pergament subtire, l'ara data, dar dupl datele stilistice
scris in ,a.doua jumatate a secolului XIII in Cilicia. Un
memorial (hifa(akaran) povesteste lunga istorie prin care
a trecut manuscrisul incepand cu secolul XIV '). Traditia
atribue ornamentatia acestui manyscris renumitului
artist Toros Roslin, el cuprinzand 12 horane si 10 mi-
niaturi cele dintai neavand nici un sens arhitectural,
intreaga atentie a artistului fiind indrepiail asupra orna-
mentatiei, in acest teren fantezia lui fiind nelimitatä. Asa
1) Ma In anul 1368 eref-ul (preotul) David Ma§eli (din Mua)
rascumpara cu 3(0 de dekani dela necredircio§i §i o da mangstilei din
Taron. In 1496 manuscrisului i s'a fgcut o scoartg de argint, lar in ami!
1574, navalind necredincio§ii, cgluggrii fug, lasand manuscrisul fu bise-
rica sf. Careret. Ctm inta el a Inceput sa putiereasca Semen Sar-
gavac alland de aceasta o reprfig, Incurand cu acest prilej toate Hiele
cu harem §1 miniaturi.

www.dacoromanica.ro
 150

pe fila 4 sunt doui figuri'cu capete de om iar cétpul 'or e

al unui animal patruped. Un eir intreg de horane sfärsesc
prin scene de vänätoare si lupte dintre animale. Vigne-
tele, ornamentul marginaliilor, initialelor ei literilor dintre
primele randuri ale textului dau impresia unui email
foarte pretios, ceia-ce face a se presupune desvoltarea po-
sibilä in Cilicia din secolul XIII a artei emaiului.Apoi cele
10 miniaturi cari cuprind scene evanghelice sunt toate
pline de dinamica, dinamica figurilor fiind un element ca-
racteristic al manuscriselor miniaturistice armene.
Un alt manuscris care stä la aceiasi inältime cu cel
de mai sus este ceaslovul scris in anul 1286, din porunca
regelui Hetum II, fiul regelui Le von. Lucrarea e scrisi
pe pergament alb, si e plin de o multime de desene, bpera
lui Toros Roslin, cel mai de seama pictor cilician') in cari
creatia pictorului e farä. margini. Aga de pildä fila 295 e
tiPica caci partea superioarä. are o vignetä, iar textul
incepe apoi ca litera I de mari proportii. In centrul vig-
netei e bustul lui Emanuel in forma de medalion, pe latu-
rile medalionului, doi lei, a caror guri, blänuri ei cozi sunt
transformate inteun ornament colosal, ce le dä o infatisare
de sculpturi fantastice, intreaga compozitie fiind cuprinsä.
inteun trapez, sustinut de doi lei, mai apropiati de natura
ca primii. Värful vignetei e plin de päsäri gi plante. Li-
tera I e format& din trei animale, intinse pe verticalä, ul-
timul ei cel de sus pringi intr'un sarpe monstru, in care
gi-a infiipt ciocul un bätlan, iar pe coada celui de sus stä
un cocos care cantä. Nu mai putin fantastic e ornamentul
marginaliilor reprezentând o planta foarte complicatä, ce
cregte din capul unui taur, pe al cärui cap terminänd
cu trei fete stá un vultur. Printre florile, frunzele ei
fructele acestei platte stau päsäri i niste anirnale cari amin-
tesc maimuta. Nu mai putin fantasticä e gi planta lip-
sit& ins& de animale care räsare dinteo stana, de pe
fila 456 verso. Aceiasi fill cuprinde pe partea de jos, un

1. Dintre lucrarile lui s'au pAstrat pana astAzi,ne spune R. Dram-

plan (in op. cit., p. 22), suma i 10 manuscrise 6 la lerusalim, 1 in Se-
basta qi 3 in muzeul de manuscrise al statului U. R. S. S. (Goshra-
nilsce rukopisej).

www.dacoromanica.ro
 151

pseudomag care merge calare pe un maga, un leu ce

stä. sub un copac cum ei doua camile toate fiind real
prezentate- Tot asa pe fila 324 e Teodor Stratilat care
strapunge cu lancea vi$ap-ul (dragonul), iar vedenia proo-
rocului Daniile dela fila 129 reprezintä toate acelasi realism.
Caracterizand creatia celor doi artisti a celor don â.
.

manuscrise cercetate mai sus se poate vedea deosebirea

lor stilisticA caci pe and productia celui dintai poarta
pecetea stilului grafic al celui de al doilea al ceaslovului
e. stilul pictural.
Dar stilul grafic se mai poate urmari si in manuscri-
sul scris in anul 1293 in manastirea Skevra, ornamentarea
lui ficandu.se abia peste jumatate de veac in anu11444
de trei artisti : Manuel si preotii Hovhannes si. Sion
fila 112 verso cuprinz'and si portretul lui Manuel care stä.
In genunchi. Tot asa si in raanuscrisul, biblie, scris pe un
pergament sub tire in anul 1295 din porunca regelui Hetum
1I, pe fila 289 fiind figura Maicei Domnului, in picioare
cu pruncul pe fondul unei arhitecturi fantastice. La fel si
manuscrisul din anul 1297, ornat de artistul preot Grigor,
tatal cunoscutului artist Sarkis Pitak.
Rezumand cele spuse mai sus concluzia e cä. la sax-
situl secolului XIII In Cilicia exista o bogata cultura ar-
tistica., rezultatul unei perioade pregatitoare, a careiesentä
nu se poate judeca din lipsá de date.
Arta cartii ajungand la o asa de mare inflorire In
Cilicia secolului XIII. puterea ei de creatie i-a ingaduit
sä. se rIspindeascä departe peste hotarele de bastina. Si
exemplul acestei räsgandiri apare in manuscrisul scris In
a.nul 1329 in regiunea Stinik (Karabagh) de scribul strein'
si ornat de artistul Toros din Taron Astfel hora-
nul de pe fila 9 cu rinde, intre altele, in mijlocul partii
sale de sus o arcada tipica artei armene..
Ca cel mai vechi manuscris cilician din secolul XIV,
Svirin 11 prezinta pe cel scris pe pergament alb, in anul 1307
in timpul regelui Levon fiul lui Toros, scrib fiind un preot
oarecare Levon, iar cel cel care 1-a comandat un preot
Vartan. Din punct de vedere artistic manuscrisul se remarca
prin ornarea bogata cu desene liniare de culoare neagrA,
restul ornamentatiei: miniaturile, vigne tele, maigiqaliiie si

www.dacoromanica.ro
 152

initialele, fiind ficute Ici acelas stil grafic despre care am

pomenit mai Inainte. Meritä atentie desenele bogate mar-
ginale, unele servind drept ilustratii ale locului dat din
text, traditia prezentärii acestor ilustratii färä nici un fond
fiind legatä de cele mai vechi modele siriene. Asa e de pild&
desenul de pe fila 153 verso, reprezentand pe Isus si pe
päcaltoasa un destul de apropiat prototip al acestei com-
pozitii afländu-se In manuscrisul sirian din secolul VI, aflat
sub Nr. 33 In Biblioteca National& din Paris. Sunt apoi,
cäteva desene cari ilustreazä textul evanghelic. Asa
de pildä pe fila 317 e o maimuti ce tine un sfesnic, fila
219 o cioara care ciuguleste struguri, iar pe fila 361 un caste!,
format dintr'un mare turn rotund deasupra cäruia se trralti
alte douä turnuri mai mici, unul deasupra altuia Inchis
cu porti mari, deasupra cu creneluri i pervazuri foarte
probabil reproducänd intrucatva schematic tipul castelului
Ciliciei.
Istoria artei din perioada cilicianä se Incheie prim
opera renumitului artist al vremii, Sarkis Pitak. Activitatea

Judecata din utmg (Evanghelie scrisl la Tatev in 1619).

www.dacoromanica.ro
 153

lui Pitac e cunoscutä din 18 manuscrise dintre cari numai

trei aunt cercetate de Svirin (cele din anii 1320, 1336.
1338 si 1352).
Reputatia ca mare pictor a lui Pitak e stabilitä In
anul 1320 and episcopul Stefan de Sebasta ii incredinteazä
un evangheliar ce-i fusese däruit de regele Osin (1308-1326)
si care era iaeterminat In ceeeace priveste partea pictatä.
Manuscrisul In chestiune cuprinde peste 400 de miniaturi
si ornamente pictate iar.:;.unele din ele numai conturate de
pun artist genial necunoscut" $i pictate apoi de Pitac pentru
care muncl ja 1300 d. 1). Legenda spune cä. Inca In copilärie
Pitac a desenat atät de bine o viespe ce stätea pe geam
Inca prietenii lui cAnd au väzut o pe härtie au Incercat O.
o alunge crezänd ca e una vie, pentru care fapt apoi Lau
poreclit pi(ak -=-- viespar.
El s'a bucurat de mare falä nu numai ca artist ci si
ca mester In ornamentare. Cu aur. Pitak prinde gustul me-

Judecata din urrnA. (Evanghelie scrisA la Tatty In 1619).

1) Ms se afla, sub No. 222, ca ili toate celelalte mss de cari se
ocupa Svirin fn Muzeul de arte frumoase al Armenlei.
10

www.dacoromanica.ro
 154

seriei dela tatil slu preotul Grigor, iar primul manuscris

in care apare mä.na lui este evanghelia din colectia Etnaiadzin,
din anul 1301 ca ajutor al tatglui sä.u.
Cercetänd manuscrisul din anul 1336, impodobit de
Pitak, Svirin ajunge apoi la concluzia cá talentul lui Pitak
era in declin. Faptul e explicabil cáci In Biblia din anul
1338 scrisä in Erzänga, i anume pe fila 422 e autopor-
tretul lui Sarkis un bätrin avänd pe cap o beretä de
culoare grenat inchis e imbräcat fritrio hainä lungA de cu-
loare albasträ deschisä iar in mäini tine o carte mare.
lar manuscrisul din anul 1352 la care lucreaza Pitak
dovedeste o totall decadentá a creatiei lui Pitak.
Dar urmele artei ciliciene se intälnesc din abundentá
in manuscrisele lucrate in Crimeia si Istambulfärg insä a
pgstra caracterul prototipurilor: simtul proportiei, al m5.-
surei si al iscusintei.
ARTA ARMENIEI CENTRALE IN S'ECOLUL XIII
Cilicia n'a fost singurul punct unde arta armeanä s'a
desvoltat caci in secolul XIII arta ajunsese la o desvol-
tare destul de intinsä $i In Armenia centralä. Si pentru
a evidentia acest fapt Svirin cerceteazä cinci manuscrise.
Cel dintai aflat sub Nr. 232/378 in colectia Etmiadzin, e dela
sfärsitul secolului XII sau inceputul secolului al XIII.Ma-
nuscrisul e scris de scribul Toros pentru Vahtang si sosia
lui Horisan in regiunea Haten din tara Agvank. Un deose-
bit interes prezintä. horanul de pe fila 7, format din trei
coloane, deasupra lor inaltându-se un dreptunghiu inalt cu
p5.sari pe deasupra si pe. laturi. In sernicercul dreptunghiu-
lui, pe un fond ro$u se afta in pozitii heraldice, douä ani-
male, sprijinind un *arpe. Intregil stil al ornamentatiei
manuscrisului este grafic.
Manuscrisul urmätor e din anul 1211 impodobit de
pictorul Markar in Ahpat. Horanele spre deosebire de
cele de pänä. acum pe laturi sunt impodobite cu fi-
guri omenesti. Iar miniatura reprezentänd intrarea lui
Isus in Ierusalim e extrem de interesantä, ea fiind in afara
schemelor bizantine: Isus se apropie de oras pe partea
stänga ca de obiceiu, iar arhitectura orasului ca i intreaga
arhitectura poartä un caracter net iranic.

www.dacoromanica.ro
 155

E apoi manuscrisul scris in anul 1224 din porunca

Djadjrei fiica lui Vaghen Hahbakiant din neamul principilor
de Sevadiant, in mänästirea Horanagad, din regiunea Hacen,
aproape de Gandzak (Kirovabadul de astäzi). Dar miniatura
eu chipul evanghelistului dovedegte o totalä iaepricepere
a pictorului in redarea figurei omenegti.
Urmltorul e manuscrisul scris in anul 1232 de scribul
Ignatios in Horomos ($irak) din porunca principelui prin-
cipilor Patrak Havras. Manuscrisul a suferit mult in de-
cursul veacurilor gi din aceastä cauzä horanele i miniaturile
nu s'au mai pästrat. Sunt interesante din punctul de vedere
al compozitiei filele cu titluri.
Ultimul e manuscriptul scris in anul 1232 de pictorul
dupi comanda lui Grigor, marele print al Armeniei, stäpâni-
torul in mänästirea Tangman6at, de längä Gand-
zak. Un merit deosebit din punctul de vedere al artei prezintl
miniatura de pe fila 188 care infAtigeazà.' Bunävestirea. De
Maria, care stä jos, se apropie arhanghelul Gavrilpictorul
a reugit sä redea, cu deosebitä mäestrie, figura contractatä
gi plinä de uimire a Mariei cum gi orbita ochilor, ovalul
gi rogeata fetii. $i tratarea fetii ingerului corespunde cu
cea Cu acelag obiect din miniatura secolului XII a gcolii
dela Salzburg, ele avänd o origine comunä. : bizantinä in
redactie palestinianä, cáci Maria e reprezentaa stand jos.
Incheind cercetarea asupra manuscriselor Armeniei Cen-
trale, Svirin ajunge la concluzia cä pictorii acestei regiuni nu
gtiau sä redea figura omeneascä iar elementul tipic al tuturor
manuscrieslor constä in lucratura filei cu titlu, stilul lucrara
fiiind reprezentat prin douä. cäi : pictural i grafic.
SCOALA DIN GLADZOR
Intre vestitele gcoli man,istiregti de artä ale Arme-
niei Räsäritene una dintre cele mai cunoscute, mai Cu
seamä la secolele XIIIXIV apare cea din minästirea
Gladzor din tinutul Siinik. Din lucrärile acestei gcoli nu
se cunosc irisa decät cele ale pictorului Toros Taronati, cel
mai de seamä reprezentant al gcolii in prima jumätate a seco-
lului XIV.
Din cercetarea operilor lui Toros Taronati se vede cä.
gcoala dela Gladzor avea, la inceputuI secolului XIV, ca

www.dacoromanica.ro
 156

stil cel literar-miniaturistic, figurile au fata expresivä ins&

sunt uniforme, monotone, seamäná unele cu altele, nu au
rafinamentul si finetea celor ciliciene, cu toate cä poartä
influenta acestora.
De aceiasi scoalá ar putea apartine i pictorul Avak
care s'a instruit la Gladzor1); el insä. lucreazA In Crimeia
si ca atare 11 vorn cerceta in cuprinsul artei din coloniile
arme ne.
ARTA IN COLONIILE ARMENE DIN CRIMEIA,
IRAN si ITALIA IN SECOLUL XIV
Arta armeanä a inflorit nu numai pe terenul propriu
al tärii ci si In afara ei, In tärile unde populatia armeaná
a format intinse colonii. Asa e iintäi Crimelaunde Armenii
au apärut incá In secolul XI, fapt atestat de inscriptia de-
pe o cruce din anul 1027. Colonia armeanä din Teodosia
a ajuns, In secolul XIV, la cea mai mare Inflorire and
facepe j arta ei, oclatä cu pictorul Avak, care a träit si
lucrat In Crimeia. Trei manuscrise datate din anii 1329,
1340 si 1358 caracterizeazá intreaga lui operä In deems-
de 29 de ani, atestatä de memorialele (hisatakaran) celor
trei manuscripte. Avak era originar din Mosabbiur fiind
ucenic al cunoscutului Invätat si scriitor biericesc Esai
INT$eti. Primul ma.nuscript, scris de scribul Grigor, cuprinde-
intre miniaturisi anume cea din urmäuna cu autoportretul

(Evanghelie scrís4 la ErzAnga in 1269).

I) Dupti R. Drampian, op. cit., p. 23-24.

www.dacoromanica.ro
 157

lui Ava,k stand in genunchi vi ay:ilia la stänga pe As-

lan, cel care a comandat manuscrisul. La 1340 Avak se
aflä. in tara Atrpatakan 4i anume in orasul Sultania unde
impodobeste un manuscris pentru paronul Pesghen.In 1350
Avak, deacum oartapet (arhimandrit) träeste in tara Paita-
karan de unde e trimis de paron-ul Surhatmis in Ciliciaca
sä. aducä o carte sfantä.. Catolicosul Ciliciei ii da. o biblie
vi o evanghelie scrisa in anul 1314, neilustrata vi pe care
el o ilustreaza in anul 1350. Cercetind manuscrisul lui,
Svirin ajunge la concluzia cá trasatura de baza a operilor
lui Avak o constitue miscarea de care sunt animate toate
figurile omenevti ele se misca, gesticuleaza, miscarealor
se transformi' in dans, in exaltare. Avak e si portretist.
Asa la manuscrisul din anul 1358, el picteaza, pe fila 410
ce cuprinde miniatura Nasterii 1V1antuitorului, in coltul din
stanga pe paronul Surhatmis vi pe sotia lui Beki-Hatun.
In intreaga activitate a lui Avak se vede influenta scolii
ciliciene.
Manuscrisul legat iarav de Crimeia este cel scris in
anul 1332 pe hartie de Grigor Sukiasiant in orasulSurhat,
care insä. din cauza proastei conservar n'a mai pastrat a-
proape nici-o miniatura intacta. In insemnarea din mantis-
cris se arati ca. acesta e copiat dupi un original al pa.
triarhului talmacitor armean, Sahak (din secolul IV). [nag
studiul lui arata ca. el nu se leagá de protooriginalul
secolului IV; miniaturile n'au fond, pictorul redä destul de
exact proportia figurilor omenesti, In majoritate ins& lip-
site de miscare. Insä. fata lor uimeste printeo picturá fin&
vi mäestrie in modelare cum si o adanca expresivitate, avand
chiar impresia unur fresce. E interesant apoi de semnalat
ca pe una din miniaturi pictorul a infatisat pe o pernä.
vulturul bicefal, stema Paleologilor.
Tot Crimeiei apartine i manuscrisul scris in anu11342,
de preotul Semen cu toate cä. nu are indicarea localitätii.
Manuscrisul scris pe hartie se remarca printr'un sir in-
treg de desene de contur, negre, executate in penita cu o
deosebitá maestrie, autorul lor fijad inzestrat cu o bo-
gat& fantezie.
Insä 'Crimeia a fost si locul de refugiu pentru multi
.Cilicieni cari s'au refugiat din cauza invaziei turcesti dela

www.dacoromanica.ro
 158

mijlocul secolului XIV. Probabil cS.In Crimeia au ajuns, cu

acest prilej, gi unele dintre manuscrisele ciliciene imitate
apoi de cele armene scrise in Crimeia. Aga e de pilda ma-
nuscrisul din anul 1693, care confirma'. renagterea traditiei
ciliciene.
Insa relatiile comerciale ale Ciliciei cu alte täri, unele
dintre ele destul de indepärtate, au aeut ea Inca in seco-
lul XIII sa. apara biserici armenegti la Roma, Florenta,
Milano gi In alte orase italiene. Aga se explica gi prezenta
manuscriselor armene In Italia. Intre manuscrisele scrise In
Italia Svirin cerceteazä cel scris In anul 1331 de Ieremia
In Peruggi. Pe fila 4 manuscrisul cuprinde pe ev anghelist
In Imbräcamintea calugarilor din Apus cu capigon; el sta
pe scaun, manuscrisul Ii sta. pe pupitru, iar nu pe gerkunchi
ca In manuscrisele armene, bizantine gi rusegti. Detaliile
miniaturei dovedesc ca pictorul ei a fost influentat de
mediul italian.
0 parte importanta din Armenia intra, pana la bace-
putul secolului XIX, In cuprinsul Iranului, acolo fiind o
mare populatie armeana. Din mijlocul acestei populatii s'au
ridicat apoi artigti influentati, cum e gi natural, de arta ira-
niana. Unele dintre manuscrisele serse In acest mediu, este
cel scris In anul 1356, de Makhitar din Ani, probabil 4n
Sultania. Aceste manuscrise cuprind inaintea textului o-
bignuitele horane, miniaturile cu subiecte din evaiaghelie,
filele cu titluri, vignetele $i ornamentele marginale. Pictorul
cunogtea schemele iconografice bizantine Insäle-a schimbat
foarte mult cäci In prezentarea figurilor omenegti ele cu-
prind trasäturile traditiei picturei iraniene cu elemente
ale artei armene, figurile fiind lipsite de proportie au
capetele mari gi Intre ele domina' tipurile mongolice.
Manuscrisul urmator e din anul 1610, scris de scribul Agop
In oragul Noul Djulfa, dupa comanda lui Hodja Avetik.
Manuscrisul acesta cuprinde 53 de miniaturi, 10 horane gi
4 file de titluri. Intreaga compozitie a pictorului e plina
de un naturalism dur, 4mbracämintea, vasele 5i ornamentul
fiind de origine iraniana. Fila 54 cuprinde gi pe pictor, tu
genunchi. Textul manuscrisului e scris pe dousa coloane,.
fiecare coloang fiind cuprinsi In cinci gase unii fine de-
culoare rogie i albasta, cu aur.

www.dacoromanica.ro
 159

$COALA DELA HIZAN.

Printre scale de artä. ale Armeniei vechi unul dintre
locurile de seam& 11 ocupä. cea formata in orasul Hizan,
a$ezat la sud de lacul Van. Scoala dela Hizan a produs
multe manuscrise. Svirin insá cerceteaza iaumai patru din-
tre ele, in ordine cronologicä incepAnd cu anul 1332 si
mergind pänä in anul 1662. Din punct de vedere iconogra-
fic $coala dela Hizan n'are nimic comun cu cea bizantina,
ea formandu-se pe baza unor izvoare locale, nationale. Sti-
lul scorn se remarcä printeua conservatism neobisnuitä caci
miniaturile din secolul XVII se deosebesc foarte putin de
cele dela inceputul secolului XIV.
Cel mai vechi manuscris pe care-I cerceteazi Svirin
e din anul 1332 scris de Aristaglies in regiunea Van-ului si a
Bitlis-ului. Semnularhitectural in redarea horanelorlipse*te;
In ornamentatia lor se itatilnesc mai mult päsäri, mai cu
seama cucosi, pesti si fiinte fantastice. Sunt apoi carac-
teristice $i rniniaturile. Asa obisnuit, evanghelistul e repre-
zentat stand sub un arc, far& fond arhitectural, avind in
fati masa cu uneltele de scris. El serie pe un rulou care
cade in valuri si al carui capät nu se vede. Manuscrisul
urmator e din anul 1335, scris de scribul Stepanos in ora-
sul Hizan si impodobit de pictorul Hovhannes. E apoi ma-
nuscrisul din anul 1395 scris de pictorul Dzerun si Impo-
dobit de acelasi in orasul Vostan de pe malul lacului Van.
Pe fila 12 e si autoportretul pictorului care stä pe scaun,
avänd pe cap un turban alb si lucreazä pe o filä alba,
prinsi de o tabli care e prinsá de tavan printeo funie.
Figura e in stilul scolii dela Hizan.
Urmatorul si ultimul e manuscrisul din anul 1397 a
cArui prezentare iconograficá e rezultatul unei bogate fan-
tezii a pictorului, departe de cerintele canonice. Pe fila 17
verso cuprinde miniatura cu chipul evanghelistului, intoc-
mai la aceiasi prezentare cum e la manuscrisul precedent
figura pictorului Dzerun. Modul cum cad faldurile Imbra-
cimintei figurilor din miniaturile scoalei Hizan 11 face pe Svi-
rin 91 se gandeascä la figurile din frescele Smarei, din a-
nii 830-888, deci in concluzie o infiuenta artei babilono-
asiriene asupra celei dela Hizan.

www.dacoromanica.ro
 160

In concluzie ecoala dela Hizan este una dintre cele

mai diferentiate, intr u totul independentä, iar pozitia geo-
grafici a Hizanului intre munti aproape inaccesibili
explicl gi arh aismele ei.
ARTA ARMEANIA IN SECOLELE XV, XVI $1 XVII
Arta manuscriselor ciliciene din secolele XIII gi XIV
gi.a implinit sfera ei de des voltare, atingAnd cel mai inalt
grad de creatie gi mäestrie gi ajungAnd la o desävärgire in
tratarea figurei omenegti. In afarä. de aceasta, ea a creiat
un stil deosebit gi elemente componente noui in ornamen-
tarea filei cu titlu a manuscriselor. Deosebita atentie acor-
datä. literei initiale gi vignetei ca elemente de bazä ale
artei manuscriselor a par ca un punct central in cre-
atia pictorului.
Dar cucerirea Ciliciei de cAtre Turci la mijlocul se-
colului XIV, aduce ca sine decadenta mäestriei in arta
manuscriselor armene, cAci in perioada postcilicianä (secolele
XV XVII) arta armeanä se desvoltá in altä. directie.
Astfel pe ciad in perioada cilicianä se puteau ugor observa
pe lingO elementele nationale gi cele apusene, dimpotrivä. in

Patriarhli (dintr'un desea vechi)

www.dacoromanica.ro
 161

epoca postciliciana particularitatile locale, indigene se In-

cetätesc cu o putere deosebitä elementul de baza al
creatiei artistului armean este mä.estria lui In ornamentatie.
Si aceastä perioada In arta armeanä poate fi nu mitä natio-
nalä ; ea are o laturä emotionantä independentä In tratarea
temelor evanghelice gi traditional& In ceiace priveste
forma. Astfel manuscrisele din secolele XV si XVI, ori-
ginare din Armenia centralä, sunt opere ale pictorilor cari
sunt incapabili a reda figura omeneasca fiind Inclinati a
o trata ca ornament. In acelea.i manuscrise sunt ex primate
träsäturile existente In manuscrisele scoalei dela Hizan.
Aga In manuscrisul scris in anul 1462 In Akhtamar
(insulä de pe lacul Van) pictorul trateazä cu totul liber si
independent seen' ele evanghelice, Ins& In figurile omenesti
*i In celelalte elemente In legatura cu natura nu se vede
viata, iar redarea exact& anatomic& a figurei umane fi este
necunoscuta.
In manuscrisul scris in anul 1559 In Vaiot-Dzor din
Daralaghiaz, figurile din miniaturä au prea putin comun.
Asa de pildi cele de pe fila 3 verso unde e reprezentata
Bunavestirea, corpurile nu se vid de sub faldurile im-
bracamintei, figurile fiind formate din falduri orizontale
Inclinate ce se transform& In ornament.
Tot aga in miniaturile ce reprezint& filele creatiei din
manuscrisul scris In anul 1601, totul e ornamentatie.
L.3. fel gi In manuscrisul scris In anul 1632 de scribul
Arakel In satul Revang din regiunea Erzer.um (Karin) In
care miniatura de pe fila 32 verso da un exemplu minu-
nat de transformare 4n ornament a figurei evanghelistului
Matei gi a tot ce.1 Inconjoara. Tot ceia-ce e cuprins In
miniaturä e Inteatat de stilizat trick nu se poate Intelege
ceia-ce a vrut si redea pictorul prin aceastä combinatie
de desene de tot felul, cu deosebire de tipul covoarelor,
norii stint discuri suprapuse.
Am aratat mai Inainte cat de departe ajunsese arta
manuscriselor ciliciene si e probabil ca In secolele urma.
toare dupa ce scoala cilicianâ. i.a incetat existenta, atunci
cand era vorba si se creieze un nou manuscris begat, apoi
prototipul acestuia era un manuscriadin epoca ciliciana; caci
In tot decursul secolelor XVXVII se poate urmari un

www.dacoromanica.ro
 162

sir de manuscrise cari fära Indoialä sunt copii ale unor o-

riginale comune, sau copii unul dupa altul.
Svirin cerceteazd. In acest sens i in ansamblu douâ
manuscrise din secolul XVII; cel dintai scris in anul 1643
la Constantinopol iar cel de al doilea, In anul 1649 In Is-
pahan din Iran.
Biblia si evanghelia din anul 1649, cuprinse intr'un sin-
gur manuscris scris In Ispahan, are pe fila 463 un horan
format din trei coloane cu un dreptunghiu foarte bogat
ornamentat, Cu päsari si vegetatie pe laturi care horan
e intocmai cu cel de pe fila 7 verso a manuscrisului lui
Simbet Conetabl dela mijlocul secolului XIII. Deci
exemplu de modul cum manuscrisele originale ciliciene
duse In Iran foloseau ca protooriginale pentru manuscri-
sele din secoleie postciliciene. Acelasi manuscris scris In
Ispahan cuprinde Intre numeroasele sale miniaturi cari i-
lustreazd. apocalipsul una cu prezentarea Ier usalimului ce-
resc. Ea Infatiseaza orasul In forma de dreptunghiuri, in-
conjurate de ziduri cu porti la mijloc. In fiecare dreptunghiu
sta un inger iar in mijloc e Intins orasul cu dreptii In in-
terior. Orasul e inconjurat de fläcfirioar In planul din fata
e pästorul care poartd pe umeri o oaie. Sus un porumbel
chiar deasupra lui Savaov, In dreäpta un Inger si figura
lui Ioan Teologul. O comparatie a miniaturei. descrise mai
SUS cu gravura, cu acelasi cuprins, din biblia lui Piskator
duce la concluzia cl miniatura din manuscris e o copie
dupä cea din Biblia lui Piskator.
In manuscrisul scris la Constantinopol in anul 1613,
pe fila 8, e cuprinsi o miniatura ce reprezintä crearea
animalelor o copie cu deosebiri neinsemnate a gravurei
cu acelas cuprins din biblia lui Piscator (editatä In

I. Svirin foloseste un exemplar din Biblia lui Piskator aflat in mu-

zeul rusesc si care poartA urmatorul titly: 7 heatrum biblicLm Loe est
historiaesacrae veterts et novi testamenti tabmis aeneis expressoe. Opus
praestantasimorum huius ce superioris sectas pictorum atque scsibp-
torum summo gladio con qusitum et in lucem editum par Nicoiaum lohannis
Piscatorem. Anuo 1674, Amsterdam.

www.dacoromanica.ro
 163

anul 1639 ')cu singura diferentiere c. In manuscrise mi-

niatura e In picturä, iar la Piscator gravura e graficä. 0 s
dovadi deci ca biblia lui Piskator a circulat la Ispahan si
la Constantinopol.
Dar in manuscrisul din anul 1619, pe fila 489, e cu-
prinsa si o miniatura din apocalips ea reprezentänd un
inger care cu un picior calca pe pamant, iar cu celälalt
pe apa. Proto-originalul acestei miniaturi se aflä bite°
gravurä a lui Diirer,2) reprezentänd acelag subiect.
Aceste manuscrise intrunesc, In cuprinsul lor, de o
parte urmele cele mai vechi traditii picturale ciliciice iar
pe de alta parte reproduc ele mente ale pictorilor apuseni :
olandezi, germani si flamanzi, din secolele XVXVI.
Lisa traditia artei ciliciene a continuat 011a la sfärsitul
secolului XVII in antica Caffa din Crimeia, o perioada in
decadent& a artei strälucite cilicient le odinioarä. Si exem-
plul artei perioade e cuprins In manuscrisul scris In anul
1693 In Crimeia, al carui horan de pe fila 20 prin compo-
zitia sa lipsita de sens arhitectural, ca baze i capiteluri
mari, cu elemente In jurul lui care toate le un loc, do-
vedesc o to tala nepricepere a forme i, a proportiei artei cili-
ciene din epoca si de inflorire.
ARTA IN COLONIELE ARMENE DIN MOLDOVA.
Dar nu numai in tärile specificate de Svirinau existat
colonii armene ci si In Moldova. Dealtfel Armenii consti-
tue una din cele mai vechi populatii streine ale Moldovei,
venind cum ne arata d-1 profesor P. P. Panaitescu3)
din Polonia prin Rusia Rosie, ca negustori la sfärsitul se.
colului al XIV-lea. Tot d.1 Panaitescu a publicat cel mai
vechi act slav, cu privire la Armeni i prin care, la 30
Iulie 1401, Alexandru cel Bun recunoaste pe Ohanes ca
Svirin, imparte, dupg cercetatorul rus Tarabrin editiile bibliei lui
Piskator in trei grupe. A4a In prima grupa cuprinde bibliile tiparite in
mili 1639, 1643. 1650 §i 1674, in folio; in a doua grupa cele tipgrite in
4°, lar in a treia grupg cele in 8°.
Apud Svirin (op. cit., p. 130, n. 4), Klassiker der Kunst, Diirer,
1904, fig. 174.
3) P. P. Panaitescu, Hrisovul lut Alexandru cel Bun pentru epis.
copia armeanet din Suceava (30 Julie 1401), extras din Revista Istoricd
Romdnd, IV (1934), Bucuresti, 1935, p. 5.

www.dacoromanica.ro
 164

episcop al Armenilor din Moldova, insotind textul, facsi-

milul si traducerea actului cu un comentariu plin de eru-
ditie '), care de altfel caracterizeazä intreaga activitate
stiintificä a distinsului profesor.
Efortul cultural al coloniei armene din Moldova se evi-
dentiazä in timpul domniei lui Stefan ce! Mare, cand in
anul 1461, episcopul Nicoghos serie, la Cetatea Albä, un
Ceaslov, aflat astazi in Biblioteca Centralä Armeanä din
Bucuresti.
E apoi Ceaslovul scris sub fiul si urmasul lui Stefan
cel Mare, Bogdan III, in anul 1507, la Suceava de episco-
pul Simeon din Suceava, pentru trebuinta preotilor armeni
din Siret aflat astäzi in Biblioteca Mechitarigtilor din
Viena.
In 1607 scrie, la Iagi, arhimandritul Mesrob, originar
din Caffa, Interpretarea Calendarului, aflat astäzi in Biblio-
teca Mechitari$tilor din Venetia.
In timpul do.mniei lui Radu Mihnea (a doua dom-
nie), a lui Miron Barnowski, a lui Alexandru Coconul $i
a lui Moise Movilä pästore$te peste Armenii din Mol-
dova, episcopul Hazar, care scrie si impodobeste mai multe
manuscrise. Asa in 1624 el scrie douä evanghelii, o a treia
o scrie in 1628, o a patra in anul urmätor, iar in 1631 scrie
Vie(ile Sfintilor manuscris ce se aflä la muzeul armean
din Gherla.
In a doua domnie alui Alexandru Ilias,preotul Simeon
scrie la Suceava in anul 1632, o Evanghelie, aflatä In can-
celaria bisericii armene din Suceava.
In domnia lui Vasile Lupu se remarcl intai un preot
Anton care in 1639, scrie, la Sucea.va, o carte curugaciuni,
ce se aflä astäzi la Cesarea. E apoi un preot Haciatur
care in anul 1641 scrie in aceldsi loe, o evanghelie, aflatá
astäzi in Biblioteca Mechitari$tilor din Venetia. In anul 1643
preotul Sarkis serie la Iasi, un Ceaslov, aflat astäzi la Sniatin,
iar in 1649 preotul Hovhannes serie la Suceava o evanghelie
aflatä, si astäzi la Suceava ; in acelagi loe tot el serie,
Cu ajutorul diaconului Avedik, o evanghelie ce se pastreazà.
la Gherla.
1) Ibidem.

www.dacoromanica.ro
 165

Sub Gheorghe Stefan activeaz1 episcopul Stefan,care

in anul 1655, scrie la Suceava un Ceaslov ce se pästreazä
in Biblioteca Mechitaristilor din Venetia.
Apoi in 1659 un preot serie la Iasi, o evanghelie ce
se pästreazA la Gherla.
$i in sfärsit in domnía luí Stefan Petriceicu e remarcat
ultimul episcop de Suceava, Minas Zilihdar, care in anta
1672, scrie la Iasi o carte de ritual (Mastot), in acelasi an el
caläuzind si exodul Armenilor din Moldova in Transilvania.
Dar Armenii in perigrinarea lor spre Moldova au
adus cu ei o serie intreaga de manuscrise scrise unele dintre
ele la Maskevor 1), altele in Cipru 2), in lerusalim Caffa 9,
Lemberg 9, Camenita 6) si Constantinopol 1), care astäzi se
aflä in diferite biblioteci din tarä. °).
INCHEERE

Din cele expuse mai sus se vede credem cu prisosintä

.

bogätia si difereatierea artei manuscriselor armene dealun-

gul veacurilor, incepänd cu vechea evanghelie din amiad-
zin care in paginile eí cuprínde influenta artei eleníce,
iar in constructia horanelor sale redä monumentalul si arhi.
tectura prototipurilor sale. E apoi prima jumätate a seco-
lului XII care pastr.ind stilul monumental in miniaturi $i
horane ingädue prezenta vignetelor si a literilor initiale
formate din impletituri. A doua jumätate a secolului XII
prezintä exemplul stilului desvoltat al aitei manuscriselor
I) Evanghelia scrisa in anul 1265 si aflat astgzi la Roman.
Fapiele Apostoillor, serse in anul 1310 si aflate la Cherla.
Ceasloutil scris in anul 1313 si aflat in Biblioteca Centrala
meang din Bucuresti.
Asa e Euanghelia scrisg in anul 1351, aflata la Biserica din
Iasi, evanghelia scrisg in anul 1359 si aflatg la Botosani cm si Viciiie
Sfinfilor din sec. XVII, ce se afIg la lasi.
Asa e o Carie de ritual scrisg in anul 1555.
Asa e o Colectie de legi, aflata in Biblioteca Centralg Armeana
din Bucure§ti.
Ap e Ceaslouul scris in anul 1671 si aflat in Biblioteca Cen-
tra} A Armeana din Bucuresti.
Pentru toate aceste date, suntem indatorati d-lui H. Dj. Siruni,
care le expune pe larg in lucrarea sa: Catalogni manuscriselor armene
din Romanta, nflata incti In manuscris.

www.dacoromanica.ro
 166

Cu toate elementele artei: vigneta, initiala, ornamentul mar-

ginal pentru ca In secolul XIII sä aparä Inflorirea artei
ciliciene. Vine apoi secolul XIV cu semnele decadentei
artei ciliciene In laturile unui grafism nemAsurat, a unui
desen sec si a depärtärii de naturä.
Dar pe cand in Cilicia in secolul XIII arta igi atin.
gea apogeul, In Armenia Centralä se forma un stil propriu
regiunei: fila initialA, litera initialä, vignetele gi ornamen-
tul marginal erau preocuparea aproape exclusivä a artis-
tului, curentele fiind impärtite In grafic i pictural. Alä.turi
de tehnica aproape desävArgitä. e ornamentatiei sta nepri-
ceperea In a reda figura umaná gi acest element formeazä
chiar träsätura caracteristica a artei perioadei pomenite.
Prezentarea artisticä a manuscrisului, creiatä in secolul
XIII, In Armenia Centralä, apare cloricä si aratä marea
culturä. artisticä a pictorilor de manuscrise. Arta manus-
criselor devine In aceastä regiune national& si ea desvoltä
problemele compozitiei i coloritului, creind un nou stil:
curat ornamental-grafic, In care figura uhanä. este subor-
donatä. artistului care o transformä in motiv ornamental.
Dar odat& cu aceste forme iioui se face gi copierea origi-
nalelor de seam& din trecut. Si in sfArgit, la mijlocul se-
colului XIII pätrund gi modelele apusene, sub form& de
gravuri, prelucrate In gen armean de pictorii armeni.
Cat despre studiul lui Svirin el e bogat In datele sale
pe care noi le-am prezentat mai sus pe larg
dar cu toati calitatea lui remarcatá e de semnalat faptul
c& pentru cercetarea sa Svirin n'a folosit decAt numai ma-
nuscrise aflate In muzeul de stat al artelor frumoase al Ar-
meniei. Apoi autorul nostru n'a atins problema legAturii
dintre motivele ornamentale ale manuscrisului 5i ornamen.
tatia arhitecturii armene la fel gi problema legäturei ace-
leagi arte cu cea decorativä ornamentalä toate aceste
scApäri fiind remarcate de marele cercetätor armean R.
Drampian
Totugi chiar gi cu aceste lipsuri studiul lui Svirin .e o
pretioasä contributie la studiul artei manuscriselor armene

1) cf. prefata lui Drampian ce precede studiul lui Svirin.

www.dacoromanica.ro
 167

a manuscriselor prea putin accesibile resttilui cercetä-

rilor dat fiind prezenta lor In U. R. S. S. e un nou
aport in studiul trecutului unui popor atit de urgisit
de veacuri.
DAMIAN P. BOGDAN

BIBLIOGRAFIA
STUDIILOR DESPRE MINIATURA ARMEANA
Abdullah S. gi Macler F., Etudes sur la miniature arménienne,
Paris, 1909, extras din Revue des ètudes ethnographiques
et sociologiques.
Adjarian Hratchia, Katalog der armenischen Handschriften in
Tabris, Viena, 1919.
Alichan, Sissouan ou l'ArmérzoCrlicie, Venetia, 1899.
Baumstark Anton, Eine Gruppe illustrierter armenischer E-
vangelienbiicher des XVII und XVIII Jahrhunderts in
Jerusalem, la Monatshefte für Kunstwissenschaft, 1911,
caetul 6.
Bodurian Preot M., Ornamentele Evangheliei Reginei Mcilke (in
armeneste), Venetia, 1902.
Brosset, Katalog krzig eérrziadzinskoj biblioteki (catalogul ar-
tilor bibliotecii din E6miadzin), S. Peterburg, 1840.
Conybeare Frederick, Catalogue of the Armenian Manuscripts in
the British Museum, Londra, 1913.
Dashian Jacobus, Katalog der armenischen Handschriften in
der Mechitaristen Bibliotek zu Wien, Viena, 1895.
Der Nersessian Sirarpie, The date of the initial Miniatu-
res of the Etchrniadzin Gospel. Reprinted from the Art
Buletin, XV, Nr. 4, the College Art Association of Ame-
rica University, Chicago Illinois, 1933.
Manuscrits Arméniens illustrés des XII, XIII et XIV
siècles de la Bibliothèque des pères Mekhitaristes de Vc-
nise, Paris, 1937.
Drampian R., Armianskaja miniatura i knignoe iskusstvo
( Miniatura armeanä ei arta 65.rtii) In 06erki Po istorij
i iskusstua Armenij, MoskovaLeningrad, 1939, p 3-27.
Khalatlant G., Evangelije perevedennoe na drevnearmjanskij jazyk

www.dacoromanica.ro
 168

i napisannoe v 88 7 g. (= Evanghelia tradusä in limba

armeanä veche si scrisä in anul 887), editia Rukopiseif
Lazarevskago Institute: vostoényh jazykov v Moska (=Ma-
nuscrisul Institutului Lazarian al limbilor räsäritene
din Moskova), Moskova. 1899.
Hatuni PM-. V., Istoria costumului vechi armean (In limb&
armeanä), Venetia, 1923.
Hovsepian Arh. Garegin, Album de paleografie armeanil (in
armeneste), Vagharsapat, 1913.
Evanghelia din Dzghruth (In armeneste), in Ararat, 1898.
Relatiuni asupra unor miniaturi din Eémiadzin (in ar-
ineneste) in itnahit, 1911.
0 pagind din istoria artei f i culturei armene (in arme-
neste), Alep, 1930.
Miniaturistul Ignatios fi neamul .5otorgant (In armeneste).
In Sion, 1933.
0 capo d'operii a qcoalei din Haghbat, Evanghelie. din.
Ghetafen, in Sion, 1934-35.
Hahbakiank sau Profiank in istoria Armeniei (In arme-
neste), Vagharsapat, 1938.
Kalemkerian Pär. Gregoris, Katalog der armenischen Hand-
schriften in der königlichen Hofbiblioihek zu Miinchen,.
Viena, 1892.
Karamianz, Die Handschriften-Vergeichuisse der königlichen
Bibliothek zu Berlin, 1888.
Kondakov N., Arheologiéeskoe put6estvie pa Sirii i Palestine
(=-- Cälätorie arheologia. prin Siria si Palestina), S.
Peterburg, 1904.
Kuciuk loannesov, Armjanskie rukopisi (=Manuscrisele ar-
mene), Simferopol, 1914.
Macler Frederic. Catalogue des manuscrits arméniens et
géorgiens, Bibliothèque Nationale, Paris, 1908.
Eludes sur la miniature arménienne, Paris, 1909.
Rapport sur une mission scientifique en Arménie Russe
et en Arménie Turque, Paris, 1913.
Miniatures arméniennes. Vie du Christ,peintures ornamen-
tales (XXVII siécles), Paris, 1913.
Notice des manuscras arminiens vus dens quelques Bi-
bliotOques de l'Europe centraie In Journal ahiatique, 1913.
La France et l'Arménie, el travers l'art ei l'histoire,1917..

www.dacoromanica.ro
 MINIATURA ARMEANA

' g
;

,._. .
e4,7
c:
:
.\"4-0744'j'.
vt.41
'73*,
44,4
4.4...tct.,9, I?
:4!
trA
1/4
;., , r",
, eY,
au,

Evanghelie scris4 la Skevra in 1193

www.dacoromanica.ro
Evanghelle scrisK la Skevra tu 1193

www.dacoromanica.ro
Evanghelie zis l a Traducltorilor scrisl t n 1202

www.dacoromanica.ro
Evanghelie zisl RegeascA scrisl tn 1272

www.dacoromanica.ro
 ,
.... a. CL. ; *

w- ' ,`*. ,-,

1 ? ' 4-.6

...,..
!. .:-.,-.....,-.1.--
_,.,--

11.405.'0 .** +.41

Evanghelie z!sil RegeascA scris4 in 1272.

www.dacoromanica.ro
Evanghe1ie zis 4 Regeascl scris4 tn 1272

www.dacoromanica.ro
 Cv.
"4.
?.5
el, 1-4

AS I"
ytio,
t2Pt.-rt,ribi4-,)
(.4/..zurl I 7-
t ti

W-4t4 Ofi

k 1.,".
FAL'4' $+.

1,-EL.--11E-5,5555.55.5.55

Evanghelle scrisi tnwww.dacoromanica.ro

1331 la Drazark de cutre $arkls Pitak
 ',.., f J'Jp
.4.
2--

-4P
I .4f., .,

M% '
1.J
4,' .''',14
J::, ' J7.4-,
.4,

,
1
A
2,
.10.ò7
..,I"

IT
.7
....,
..1,,,.
Go

..,' , t... .

V. a'.,7..
x i

x'.. ;4 1 ..1,.. rs'

A&
,, , , N,..,
. 1".""
.4.
;}
ri - ú

;S.-
JO-
1

, r_
- ...e 1 4,
01**
. .0* 4. ,,

scf,52.

Evanghelie scrisA tn 1331 la Drazark de cutre Sarkis Pitak

www.dacoromanica.ro
 o

' ' ' " P `lb ,ovierrisc a ...1. !Awe .0 ffrt."...,..1....4-feetf 41,5,4 4...,
'' ' 1.7.i. 6.14,.5L..,,,u..
...= Aral
a eif tite re4al f-r. I, 11.4., I mu" ? 4., nruitLf ,* ,b.trztriff . ...... ter, At.,
e, . ', . , .:I, 1,LL-61, 9..... (Pr/ L...1.4 usituir. ,..-1. chir...r...A.,4...4,14 4.,,,,ri,,,,,,e,,,,,;,
[.... . ..",..,1,, &Fs_44 Aaji,,,,,itey 7, r,,, 1......dX .. 11{twarief...,-Irea.,27,fuvtlf
, ''. 4,,,,,, ...,U 7,e.A. A 1.4 °At 4- sruntA, tev...7.7tribr. ea ..,v4, it."67k, -,,,,,i,,,,,,,
, T) '-' ., b ap %2Iirmyt4it. JP, 1 Le,...41, ... smuip Au 4 N - Fs. er t%ri., .,,.. - ', ,

Evanghelie scrisA In 1331 la Drazark de catre Sarkis Pitak

www.dacoromanica.ro
 ,t--,...-m*".=,74.44,.,°,;:-... "
.

1 +
Evanghelle din sec. XIV (Biserica armeanl din Ia§i)

www.dacoromanica.ro
 ___ v. -
4 rc 40

^r A . ,;¡17;,?ve;;:. ,

,,,
.,
'...,,.

- e- A1 ,,,,,, ',:,, ::. .5,

' ;) ° . cal sIC.,-o ,

*3. -,,- 441, . '.fr -..%..' a det
-4, 4... .',,...-41,-,027, ' .
. -

, a rt;f: '4.- 5,A,.

-,..
of%
l''
-,
v

. '..4
.s. .

-t,-* 6';4
_
a 1.2.4....a., . 0.40.-
.7(iii.a)443. c ,., ,i- + .. . - " 'C5 3 * ' ''.' ! - A

. kt,' 0
r ii4' .

.4,11
tg+
44,44 tkik

EvaagSzfie din:sec. XLV (Biserica armean4 din la§i)

www.dacoromanica.ro
 so,
\''''''"4"e.r404"tr"34/A6°11:
... _
:WJ-461%.,
r 11.=

z6-

Paradis terestra dintr'un manuscris din sec. XVII

www.dacoromanica.ro
 1 4 ,:
, 4_tt r.-.1,1-1.2. i3,,--; -.....
k-t-,,N.A t t-.6A

www.dacoromanica.ro
, fAsis.
1; o
in -k-,, .71- ,,k,,,,,oes soon
. !
:, k , ,,, .., ., a+ -6 -
44;11,éti 15'4'4,,,tP4.1..-tq, 4.s,4.1-
1. 4,,,-4c:js4Sleltii-,i
o
1. cn
I-. .4.P!':"'..'.'"t4 _4 -:',.-.-, - . .._ . -
_,...4,,,... bn
,,,L,--,,t..;,4-..,,,,i,,,,,koh.,,, .44,
1
Evanghelie scris1 in 1661 la Tokat

www.dacoromanica.ro
 ,...,

A4.e. . - A=p, ...

ar .1. yv,
kJ' .P Ur/LANINe , xi: 14-i=
' Ntot.."..ft.rikl,
:

C.,,
e _ - .' -...-_-.1
0.1 7 ,- --"=".*- TA

A.
r, _

i,(0 L.".9 * . °
FL

o T

.(1,1i1 I' ii1saill.1111'

- -

11 '11 I

Lucrarile Apostolilor, scrisA in 1310 la Cipru (Muzeul larmenesc din Gherla)

www.dacoromanica.ro
Evanghelie scrisa tn 1649 la Suceava de catre preotul Hovhannes

www.dacoromanica.ro
 169

Documents d'art arménien. De arte illustrandi. Notice

des manuscrils arméniens. Paris. 1924.
L'Evangile arménien. Edition phototypique du manuscrit
No. 229 de la Bibliothèque d'Etchmiadzine, Paris, 1920.
Notices des manuscrits arméniens ou relatifs aux arm&
niens dela peninsule Iberique et du Sud- Est de la France,
Paris, 1923.
L'E iluminure arménienne profane, Paris, 1928.
Rabala Milqué, In Mélanges Charles Diehl, 11, Paris, 1930
Arménie et Grim. ée, note d'histoire, notice de manuscrits,
Paris, 1933.
Merk A., Die Miniaturen des Armenischen Evangeliars No. 697
der Wiener Mechitaristen Bibliothck, In Monumenta Ar-
meniologica, Viena, 1927.
Millet Gabriel, L'Art Byzantin dans l'Histoire de l'Art, publié
sous la direction de André Michel, Paris, 1CO5.
$i Der Nersessian Sirarpie,Le psautier arn:énien illustré,
In Revue des Etudes Arméniennes, IX (1929).
Mourier J., La bibliothèque d'Etchmiadzine et les manuscrits or-
méniens, Tiflis, 1885.
Nikol'skaja E., Illiustracii rukopisei mastera Ovan esa iz Hizana
alustratiile manuscriselor megterului Ovanes din Hi-
zan) In Mistectvoznavstvo, zbirnik 1-ii Harkiv. sekcij
1Yaukavo-doslid. katedri mistecvoznavstva, 1928.
K izu6eniiu armijanskoj iuopisi. Armijanskaja ruko pis
XI veka, e6trziadzinskaja biblioteca No. 283. (Cu privire
la studiul picturei armene. Manuscrisul armean din
Etmiadzin) in Sbornik u e'est' prof. V. P. Buzescula,
Harkov.
Nikol'skaja O., Do vivcennja virmenekogo minijatiurnogo mal-
jarstva. 3 rukopisi eémiadzinskoj bibloteki,1929.
Redin E. K., Diptih ejmiadzinskoj biblioteki (Diapticul bibli-
otecii din Etmiadzin) In Zapiski Russkago arheologievs-
kogo obk.éstva, V (1891).
Sarghissian Basile, Grand Catalogue des manuscrits arrré-
niens de la Bibliotheque de mékhitaristes de SI. Lazare,
Venetia, 1914,
Stasov V., Armjanskie rukopisi i ih ornamentacija (Manus.
crisele armene $i ornamentatia lor) In Jurnal Minis-

11

www.dacoromanica.ro
 I70

terstva narodnoga prosveScenija, Iulie 1886 gi in Ardza-

gang, 1886, Nr. 26.
- Slavjanskij i vostoenyj ornament po rukopisfam drevnego i
novogo vremeni (Ornamentul slay si räsiritean dupä
manuscrise ale timpurilor vechi si noui; titlul si in
limba francezä), S. Peterburg, 1887.
Strzygowsky Josef, Das Etschmiadzin Evangeliar, in Byzan-
tinische Denkmdler, I, (1891). Die armenische Miniatur-
malerei, In revista citatä., I (1891).
Ein zweites Etschmiadzin Evangelior (Hizschcruzcn:
Festschrift ous Anlass des 100 Jährigen Bestandes der
MechitaristenKongregation in Wien, Viena, 1911.
Kleinarmenische Miniaturmalerei, in Königliche Universi-
tät zu Tiibingen, Veröffentlichungen, I (1907).
Tchobanian A., La Roseraie d'Arménie, I III, Paris,
1918 1929.
Ter Movsisian Arh. Mesrop, Evanghelia regelui Gagic (in
armeneste) in Ararat, 1910.
Miniaturi armene (In armeneste), in Azgagrakan
Handes", Tiflis, 1910.
Tikkanen 1. 1., Tri artnjanskih rukopisi s minialurami (Trei
manuscrise armene cu miniaturi) In Finskt Museum V
(1894), p. 9.12 sau in Izvestija arheologic'eskoj komissij
38 (1911).
Uvarov S., E(uniadzinskaja biblioteka (Biblioteca din ami-
adzin) in Trudy 5-go arheologie'eskogo s'ezda u Tiflise,
Tiflis, 1882.
Weitzmann Kurt, Die armenische Bachmalerei des X und
beginnenden XI Jahrhunderts, Bamberg, 1933.

www.dacoromanica.ro
-TEATRUL ARMENESC

TEATRLIL ARMEAN
IN ANTICHITATE
I. ORIGINA TEATRULUI

Dup.& cum se stie, Teatrul isi are leaggnul In vechea

Grecie. Primele piese nu erau decgt cAntäri pentru
rea lui Dionisos (Bacchus).
Traditia spune ca, un oarecare Icar, gAsind, inteo zi,
livezile sale, un tap care producea stricAciuni viilor
ucis dandu.1 oamenilor sal ca sg. ospateze. Acestia, de bu-
curie, inainte de a se aseza la masa, dansara in jurul tapu-
lui fript. De atunci s'a näscut obiceiul ca, in toti anii, la
culesul viilor, cultivatorii sa taie tapi, sa claefuiasca si, beti
de vinul cel nou, sa colinde, in vehicule, prin intreg orasul.
Aceste petreceri s'au transformat apoi in serbAri in
onoarea lui Bacchus.

www.dacoromanica.ro
 172

Aceasta sarbätoare, celebratä in timpul primäverii

sub auspiciile arhontelui, avu o importanta foarte mare In
viata publica 0; era inteadevar sarbatoarea demos-ului.
Maretia procesiunii, numärul jertfelor i strälucirea ban-
chetelor, apoi splendoarea corurilor In coiacursuriie lince
si veselia sgomotoasa a unei mascarade de betivi (x0.41.0s)
firmau deabia un preludiu pentru ceremoniile care se des-
fisurau in .orchestra circulara" a lui Bacchus2).
Aceasta sarbatoare, cea mai apreciata dintre toate, de
un popor atat de indrAgostit de frumos si dornic de vese-
lie, trebuia sä. atate geniul atenian spre una din cele mai
'mari inventii ale sale.
La inceput, coristii, imbriicati in piele de tap, amin-
teau in cantecele lor miturile lui Bacchus si imitau cu o
mimica expresiva pe insotitorii zeului.
In curand conducatorul corului se despärti de cor;
el inlatura strofele si antistrofele de raspuns, cari se pre-
lungira putin cate putin pa.na in momentul in care el se
lepacla de personalitatea sa pentru a vorbi limba si a im-
braca haina unui personagiu divin.
Cel care räspundea, devenise actor (orcoxerc); diti-
rambul dada nastere tragediei si dramei satirice. Acum,
r-prezentatiile de teatru furl organizate de Stat si fura.
propuse premii autorilor 1).
Printre formele liricei corale, ditirambul a avut o
soartä. uimitoare. La inceput era un imn care nu se deo-
sebea de celelalte.
Era totu$i o diferentä; aceea ca era consacrat lui
B.tcchus, Mti tarziu coristii, servitori ai zeului, sunt de-
ghizati In satiri; dansul pe care.1 executa In jurul altaru-
lui a$ezat ta mijlocul unei orchestre circulare", da loc,
canform scenei mitice pe care o reprezintä, la miKAiri
stu incete si la cantece vesele sau triste.; Insfâri,pentru
ci. aceste mi$cari diferite si cântece succesive sä. urmeze
la ordine este iaevoe de un conducAtor, corifeul.
Gustave Glotz: Histoire Grecque, 1929, I, 455.
Foucart: Le culte de Dionysos en Attique, Mem. de l'Ac. des
Inscr. t. XXXVII, 1904, p. 166 qi u.
A. Croiset: Histoire de la litterature grecque. 111, p. 23 u,
333 i u., p. 424 i u.

www.dacoromanica.ro
 173

Astfel ditirambul, pästrandu-si locul in sanctuarelelui

Ba.cchus, 15i pierdea caracterul säräcäcios de antare .mo-
notoná in onoarea unui singur zeu, chiar in epoca in care
sirbitorile din care facea parte luau o intindere si o am_
ploare neauzice 010. atunci; toate mijloacele de expresi-
une era puse in serviciul säu si toate subiectele alese fie
din lumea zeilor fie din viata eroilor ti deveneau acce-
sibile 1)
Chiar sub aceastä formä desvoltatä, ditirambul n'ar
fi rämas dec.it o frumoasä variatie a lirismului coral, färä
a avea mIcar alura drasticl a corurilor sale spartane, in
care bbiträ.nii, oamenii maturi si tinerii, asezati unii langO
altii se atatau tuteo rivalitate de patriotism.
Dar se intamplä. urmätorul fapt: Corifeul in loc sá
se märgineascá la a da semnalele si sä rämánä la locul
siu, la rani, se asezä In fata tovaräsilor sái. Iatä marea
noutate ale cárei urmäri ver avea repercusiuni l'Ara de
sfársit in. istoria Merará a lumii civilizate. Corul si cori-
feul vor avea rolan i diferite. Corul cântä bucä.tile lince ale
ditirarubului, iar corifeul povesteste cele epice. IuCá un
pas si dialogul este angajat. Corul intreabä, corifeul räs-
punde si, astfel ja nastere drama, $i drama se desvoltà, in-
tamplärile se .leag5. unele de altele : autorul, care nu lucre-
dinteazá nimänui grija de a organiza scena, de a inväta
corurile. de a alcä.tui räspunsurile, devine regisor, organi-
zator al baletului si actor. Corul are de acum incolo un
rol secundar; acela de a exprima sentimente colective. Tot
interesal este indreptat asupra unei singure persoane, fiintä
imaginará, care sau face sä. plângS. publicul de nenorocirea
sa, sau Il exalta'. prin eroismul sä.u; de astä. &CA drama se
prezintä. sub forma sa cea mai inaltä, aceea a tragediei
Aceasta este deci geneza teatrului.
II. CIVILIZADA ELENA IN ARMENIA
Din veacul al VI-lea si panä la a doua jumätate a
veacului al IV-lea inainte de era crestinä, in Armenia a
predominat civilizatia persanä. Se stie din Istorie, cä. In
Gustave Glotz, op. cit., p. 540-541.
Gustave Glotz, Op. cit., p. 542.

www.dacoromanica.ro
 174

perioada aceea, Armenia era guvernata de rAtre satrapí

per$i, dupá legile persane.
In modul acesta, se ra.spändira in sanul poporului ar-
menesc limba persana i obiceiurile persane. Xenofon spune
ca pana si femeile cunosteau limba persaná sì o vorbeaul)..
Ca o altä consecinta, Armenia suferi si urmele cultu-
lui persan. Strabon spune ci toti zeii Persilor era vene-
rati si de Armeni.
Dovadi pentru aceasta sunt numele zeilor armeni:
Aramazd, Anahit, Tir, Mihr. Armenii au adoptat In acelasi
timp $i obiceiurile persane. Fastul curti, regale armene era
copiat dupu cel al curtii persane.
Civilizatia elini se introduse in Armenia dupä a doua
juma tate a veacului al IV.lea in. de Cr. Aceasta s'a intam-
plat atunci and s'a ivit pe orizont Alexandru Macedon,
care a purtat cu sine, In toate tárile cucerite, germenii ci-
vilizatiei eline. Lui Alexandru Macedon Ii revine meritul
de a fi deschis portile Apusului Orientului apropriat, ale
carui popoare träisera izolate mii de ani. $1, trei veacuri
intregi, Elada Isi pune pecetea pe moravurile si arta po-
poarelor din Orientul apropiat. Aceasta nu era acea pene-
tratiune pacifica pe care o faceau Elenii In diferite pArti
ale Asiei pentru scopuri comerciale. Era introducerea for-
tata a civilizatiunei eline In viata popoarelor din Orientul
apropriat si pe care o realiza Alexandru Macedon, talen-
tatul cuceritor In varsta de abia 22 ani.
Poporul armean nu putea si nu fie pArtas la aceasta
expeditie a civilizatiei. Elenizmul se Infipse ei In Armenia
revolutionand moravurile si artele. In templele armenesti
incepura si apara zeitatile olimpice, alaturi de cele nationale.
Armenii incepurä sa invete greceste, si citeasci pe
autorii elini si si se intereseze de civilizatia greaca. Incepu
o adevarata expeditiune a tinerilor studenti armeni la Atena
$i In alte centre ale Eladei. La curtile regale armene furi
invitati rectori, poeti, savanti si pictori greci. In orasele
mari din Armenia incepura si se reprezinte tragediile elene
Vizitau Armenia si actori greci.
Partea caracteristica a acestei prefacer, e a poporul
1) Xenofon, III, cap. IV,

www.dacoromanica.ro
 175

armean a primit civilizatia greacä de 'Duna voie si cu pla-

care, pe cand in alte tari noua civilizatie a intampinat o
darza. impotrivire. Poporul armean a primit cu iubire lumina
ce-i venea din Apus.
Se constatä, in general, spune un autor italian,
aristocratia armeanä, face mai mica impotrivire deck cea
parta, spre a primi civilizatia apusanä, cu bunavointA si
In näclejdea de a isbuti. Ca dovadä, avem nu numai cultul
clasic al lui Zevs ci si introducerea crestinizmului care s'a
infaptuit atat de repede printre Armeni 1)".
III. SUB ARPASES I (190-161 in. de Cr.)
Artases (Artaxias) fu cel dintaiu monarh care lute-
meiä un stat in sensul strict al cuvdntului. Poporul armean,
inainte de el, era lipsit de unitate politicä, tara fiind
impärtitä in tinuturi cu autonomie localá, mergdnd pe di-
ferite drumuri chiar i in politica externa. Artases a pus
bazele unitätii statului.
Statul acesta, inzestrat cu un sol fertil, era tntemeiat
la incrucisarea drnmurilor comerciale si strategice inter-
nationale, pe cdmpia Araratului si in valea fluviului Arax.
Acolo isi ridica gi capitala Artasat.
Din sorginte greacä se sustine ca local fu ales de
Anibal, marele strateg, care, invins de Roma, trecuse in
Asia Mica gi fusese gazduit de regele Armeniei.
Straban vorbeste elogios de orasul Artasat zidit la o
cotitura. a fluviului Arax si 41 numeste ,,frumos").
lar Plutarc vorbeste cu elogii si mai mari de acest
oras zidit de Anibal.
«Se spune, zice el, ca Anibal, dupd infrtingerea lui
Antiochus de catre Romani, s'a retras in curtea lui Artaxias,
regele Armeniei, cäruia ti dadu mai multe sfaturi si ins-
tructiuni folositoare; observand In tara o localitate mult
agreabilä i prea fertilä, care pdna atunci era neglijatä, el
a elaborat acolo planul unui oras; aducand apoi pe Arta-
xias in acest loc Ii arata acest plan indemnandu.1 sä. dd.
1) A. Abruzze, La relationi fra ¡'Armenia e Roma al Tempo di
Augusto. Padova, 1903, p. 12.
2. Strabon, vol, XI, cap. XIV, p. 6.

www.dacoromanica.ro
 176

deasca acolo un oras. Regele, facintat de tot ce vedea, l'a

rugat sä. dirijeze chiar el opera; si de curänd s'a vazut
ridicindu se un inlre si frumos oras, care primi numele
regelui si titlul de Capitalä a Armeniei").
Vorbind despra prosperitatea Armeniei pe acele vre-
tnuri, istoricul ne povesteste ca. ,,ase zile dupä batalia din
urmä, au ajuns la räul Araxes, ce face hotar tntre Arme-
nia si Media. Apa asta ce vine manioasä si iute nu era
usoarâ de trecut. Romanii bänuiau cä dusmanul Ii pändeste
aici si se temeau de un atac In vremea trecerii. Au trecut
si raul acesta si s'au vazut In Armenia. Erau ca niste oa-
meni ce au umblat multä vreme pe marea batuta de furtuna
si au ajuns In fine la uscat; sarutau pämäntul, se Imbräti-
seau i plangeau de bucurie. Mergeau acum prin tinuturi
mänoase; din lipsa si nevoia de pang acum, au dat peste
prea mare belsug i s'au imbolnavit multi de stomac, man-
cand si bind, farl inasuraa 2)
Artases nu se multumi infaptuind numai unitatea po-
litica a statului ci cauta ea creeze i unitatea moralä in-
terna a paporului. El e acela care a introdus gradele si
disciplina militara, a organizat aducatiunea nationalä, a
introdus ordine In nobilime, a inGintat tribunale. Dar cea
mai puternica legaturá cu care acest talentat intemeitot a
unit diferitele tari si popoare, a fost intrebuintarea limbei
armene In toate straturile sociale.
Crescut In cultura elinä, el puse in Armenia temeliile
culturii grecesti, astfel luck chiar 5i urmasii sai gazduiau
la curtile lor slvanti 5i artisti greci. Tot pe timpul
Artases au fost introduse In Armenia si statuele divinitä-
tilor elle.
Nu avem in tistorie dovezi despre existenta In acea
epoca a unui teatru armenesc. Dar este evident cä trage-
dia elinä nu era necunoscuta Armenilor. De altfel, era In
epoca and teatrul grec, ajuns la apogeul sau, cucerise
toate regiunile q iasi.grecesti din Asia Mica. Artases, in..
troducänd In tara sa civilizatia greacl sub diferitele-i as-
pect, nu putea sa uite teatrul, mai ales ca. el n'a fost nu-
Platen, Lucullus, XLVI.
Plutarc: Vlettle paratele ale oamenilor ilustri, trad. de M.
Jak.)ta, 1933, Bucurelti, p. 372.

www.dacoromanica.ro
 177

mai un puternic rege militar, ci gi un mare iubitor al fru-

mosului si elegantei.
De el se leagl una din cele mai frumoase povestiri
referitoare la izbanda sa asupra Alanilor si asAtoria lui
romanticá cu regina Satenik, fiica regelui invins. La nunta
lui Artages curgeau aur gi perle, cum apune legenda '). Iar
istoricul Toma Ardzruni (veacul X), transcriind o alta
povestire, spune cá Artages a constrait, l'ano'. Van, oräge
lul Artamet, cu un palat märet, inconjurat de somptuoase
gradini pentru locuinta de toamna a regelui Satenik2). Pe
lAngi aceasta, urmagii imediati ai lui Artases, la randul
lor, inältarl orase inzestrandu-le cu teatre. E evident a
dânii aveau mai de mult gustul teatrului.
In fine, prima trubaduri armeni, cari eran chemati sä
cante la nunti si festiVitAti, igi luaserá ca subiecte ale an-
tArilor lor in viata glorioasä a lui Artages. Din nefericire,
din toata literatura aceasta nu au ajuns pana in zileie
noastre de cat ateva fragmente, cari, insä, dup.& pArerea
noastrA, nu sunt decat pArtile unui teatru complect, dupa
cum vom explica mat tarziu. Daca o parte din ele au fost
faurite dupa moartea lui Artases, o altA parte exista de-
sigur de pe vremea cara regele era inca in viatä, iar tru-
badurii cantau si jucau chiar in prezenta regelui, cum era
obiceiul in timpurile vechi, ami regii erau glorificati in
prezenta lor.
IV. SUB T1GRAN AL II-lea (95 m. de Cr.)
In anul 95 apare Tigran al II-lea aupranumit cel Mare,
cea mai mAreatä figura dintre toti regii Armeniei, despre
viata cáruia vorbesc amlnuntit istoricii greci gi romani.
Aliat cu Mithridat al Pontului, Tigran al II-lea- a reor-
ganizat armata armeanA, a cucerit si a contopit toate prin-
cipatele armene mari gi mici, a smuls dela Parti cele 76 de
vai i titlul de wRege al Regilor", a cucerit intregul impe-
riu seleucid, intinzand puterea sa incepand dela Kur pana
la Jordan, dela Media pana la Taurusul cilician, si s'a
räzboit cu armatele romane comandate de Lucullus
Pompei.
I. ilovses. din Khorn, Istoria Armentlor, cartea I, cap. XXX.
2. Tovma Ardzruni, ¡atora, Corstantinppol, 1852, p., 5 57.

www.dacoromanica.ro
 178

O armatä armeanä, spune Reinach,9 cotropi teritoriu/

part ei pätrunse panä la Arb6les si Ninive, distrugand
tot ta drumul säu; Partii furl nevoiti sä semneze im tra-
tat dezastruos, sä innapoeze Armeniei cele eapte zeci de
väi cucerite In 95 ei sä i mai cedeze douä provincii Inflo-
ritoare ale Mesopotamiei septentrionale: Mygdonia ei Os-
roene2). In acelae timp trebuirä sä Incheie un tratat de
aliantä. cu Invingäterul3) si sá lase la discretia sa pe toti
vechii feudatari ai Nord-Vestului. Cel mai Insemnat satrap,
rege al Mediei 9, väzu pe Armeni pätrunzänd 'Ana' la per-
file Ecbatanei ei arzandu-i palatul; toti vecinii lui Tigran
Lira obligati sä-i primeascä. suzeranitatea In conditii mai
mult sau mai putin Impoväratoare. Regii Albaniei i Iberiei
pe Kur (Cyrus), regii Mediei Atropaten 6) ei Mediei Mari,
cei din Gordyene si Adiabene, devenirä vasalii noului
rege al regilor, aducandu-si omagiile ei tributul In timp de
pace ei contingentele de soldati i lucrätori In timp de
räsboiu.
Tigran Jai relua apoi vechile planuri pentru tärile
situate la Vest de Eufrat 7). De acolo n'avea cleat si-5i
Intindá mana pentru a culege Siria, ca un fruct copt. In-
cepand din anul 83, Tigran deveni stäpan pe teat& Siria
superioard, Antiohia, care devenise una din reeedintele
sale; bätea monede cu chipul säti.
La vest el puse mana pe ultima podoab5. a ,coroanei
Seleucizilor: Cilicia. Multe orase si printre altele inflori-
toarea Soli, furl distruse 5i populatia lor fu deportatä In
Armenia. Apoi Armenii ocupara Capadocia, inconjurand
Ariobarzane c'a tntr'o retea si luarä. In stäpanire capitala sa.
Dar fu mare rolul lui 5i ca reformator. El räspandi
civilizatia, cultura ei artele i la Wile cucerite, cum In
Mesapotamia ei Media, umplandu-le cu colonii greceeti
introducand acolo cultura si industria elenA.
Theodore Reinach, iMithridate Eupator, p. 311.
Strabon, XI, 14, 15.
Justin, XL 1.
Probabil Darius,(Appien, Mith., 106).
Isidore de Charax, C, 6.
Mithridate care s'a c'AsItorit cu tuca lui Tikran (Dion 'Cassius,
XXXVI, 16).
1. Theodore Reinach, op. tall., p. 312.

www.dacoromanica.ro
 179

Sub titlul de pl'Hellénisme en Arménieg, Reinach

spune : ')
Totus, influenta ideilor din Occident incepuse sa
patrundä. la curte ; regina Cleopatra, fiica lui Mithrid ate,
fiiad atras'ä, ca si tatäl sax], de civilizatia elena, invita in
Armenia arti$ti $i literati.greci. Retorul Amphicrate, izgo-
nit din Atena, care refuzase ca dispret invitatia lui Seleu.
cianul din Tigru2),o primi pe aceea a lui Tigran. Métrodore
de Scepsis, fost ministru al lui Mithridate, traia acum la
curtea regelui Armeniei $i Ii scrise chiar istoria 3). Curtea
lui Tigran incepea 85. indrageasca teatrul grec, intocmai
ca si curtea lui Ctésiphor.: and Lucullus ocupa. Tigrana-
certa gasi acolo o trupä. de actori, veniti sä. inaugureze o
scena. märeatä4). Tinerii printi armeni furl crescuti In
spiritul culturii grecesti; unul dintre ei, viitorul rege
Artavazd, deveni chiar un scriitor distins6).
Daca imperiul armean ar mai fi tinut s'ar fi grecizat
fara. indoialä In curind, ca ei Pontul $i Capadocia; ele-
mental grec, atit de puternic In Siria 5i In Mesopotamia,
lacrase ca un ferment energic $i convertise dupa Infatisarea
sa restul substantei. Grecii o simteau; ei primeau cu resem.
mare despotismal brutal $i trufas al lui Tigran, ca o trail-
zitie necesarä care pregltea o nouä. cucerire a civilizatiei lor.
Gäsind ca. central Armeniei era prea departe de
nouile taxi alipite, Tigran al II-lea malta. magnificul ora'
Tigranacerta.
Tigranacerta fu Inteadevar o reinviere a enormelor
cettiti asiriene $i babiloniene de alta data, cu zidurile sale,
In caramidä, inalte de 50 coti, destul de groase pentru a
adiposti gra-jduri, ca citadela sa inexpungnabilä, palatul
san märet clädit tu afara zidurilor $i de jur imprejur par.
cursi, vinaturi, elegtee; creatie uimitoare, dar treatoare,
a geniului oriental, simbol viu al acestei monarhii armene,
"'agent& dintr'un joc al soartei $i care trebuia sä se präbn-
seasca la primul suflu de nenorocirr
Theo.tore Reinach, lefithridate Eupator, 344-5
Plutarc, Lacunas, 22
Strabon, XIII, 1, 55; Scoi. Apall. Rhod. IV, 433
Plutarc, Lucullus, 79
Plutarc, Grassus, 33
6 Th. Reinach, op. cit., p. 346

www.dacoromanica.ro
 180

Noua capitalA, .cetatea lui Tigran" 0 egi din pAmAnt

ca prin farmec.
Cele mai insemnate familii ale regatului furA obligate,
sub pedeapsa confiscArii, sA-si transporte acolo domiciliul;
trei sute de mii de locuitori, Asirieni, Adiabenieni, Gordi-
nieni si altii, furA strAmutati ca forta.
Pentru a si popula oragul, Tigran pAtrunse in anul 77
in Cilicia i Capadocia, despopulA douAsprezece orase inflo-
ritoare si printre altele Soli si 1Vlazaca2).
Acest oras era plin de Greci pe cari Tigran Ii adusese
din Cilicia gi de barbari cari avuseserA aceeasi soared, de
Adiabenieni, de Asirieni, de Gordienient si de Capadocieni
ale ciror orase fusesea distruse iar ei siliti sä. se stabi-
leascA in noul oras. De altfel orasul era plin de bogAtie si
podoabe de tot Mal; toti locuitorii, incepAncl
particulari pAnä. la cei mai de seamA, se luaserA Ja ntre-
cere ca 85. contribue la mArirea si infrumusetarea orasului
resedintA, pentru a mAguli pe rege3).
Ca si Evreii pe cari Salmanazar 5i Nabucodonosor
transportaserA odinioarA la Babilon, locuitorii din tinutu-
rile mArginage ale imperiului, din Corduene, Adiabene,
Siria, Cilicia si din Capadocia, mai cu seamA cetAtenii greci
semi-greci, furl nevoiti sA se stabileascA in noua rese-
dintA, aducAndu-si toatA averea sub pedeapsa de a fi con-
iscate tot ce lAsau in urmA: este unul din acele orase de
imprejurAri, cari esiau ca din pAmAnt la vocea marAlui sul-
tan. la fiecare schimbare de suveranitate, 5i cari dovedeau
mai de grabl nimicirea popoarelor decAt mA.rirea suveranilor.
Noul oras al lui Tizran, Tigranacerta, situat in partea
cea mai de miazA-zi a Armeniei, nu departe de frontierele
Mesopotamiei, era un oras ca Ninive si Babilon, cu ziduri
inalte de 50 coti, cu palate, grAdini si parcuri de cari nu
se lipsea sultanismul4).
Tigran ducea o viatA. foarte pompoasA; pretutindeni
Th. Reinach, op. cit., p. 346.
Strabon, XI, 14, 15; Plutarc, Lacunas, 21,
Plutarc, Lucallus, 532.
Th. Mommsen, flialoire Romaine, trad. de Guerle 1861, París,
vol. VI. p. 57-8.

www.dacoromanica.ro
 181

pe uncle se aräta In public apärea cu toati pompa sit 'mg.

retia unui succesor de al lui Darius gi al lui Xerces').
Regele, Inconjurat de o veneratie superstitioasä2),
Igi luase porecla de Dumnezeu", nu se arAta In pu-
blic cleat In cea mai strälucitä pomp5, Imbrg cat cu o tunicg.
In dungi albe gi Invelit In cutele lungi ale unei robe
de purpurä, capul acoperit cu un caftan tnalt, instelat.
Cänd primea In audienlg, patru regi vasali stäteau In
picioare, Cu mäinile Impreunate, pe treptele tronului; and
cälärea, acestia alergau pe jos, Imbräcati numai lute° simplg.
tunicä, Inaintea lui4).
N'avem nici un detaliu despre teatrul din zilele lui
Tigran. Dar, nu Inca pe Indoialä, a se reprezentau trage.
diile eline, cu actori greci. Cea mai tusemnatä dovadA este
cä principele de coro3.nä, Artavazd, a scris o piesä, tatäl
säu fiind Incg in viatA. El scria In limba greacg. Principele
n'ar fi scris pentru teatru, dacg. teatrul grec n'ar fi fost in
floare In Armenia.
Dar, in toate manifestatiuniIe aceste a artistice de sub
Tigran al II-lea, figura gi el6mentul national. Spiritul na-
tional a rämas intact In viata Armenilor, iar limba ar
meanä ca $i pe timpul lui Artages, era legätura de unire-
Intre Intreaga populatie a Armeniei.
De sigur a a existat gi o literaturä. In aceastä
cel putin In ce privegte antärile. Trubadurii erau foarte
räspänditi in timpul lui Tigran al II-lea, deci era rgspdn-
clit'A i epopeia creatA mai tärziu In jurul lui, mai ales in
ce privegte cgsätoria romanticä a marelui rege Artages cu
Satenic gi tragica moarte a lui Artavazd.
V. SUB ARTAVAZD (56 35, tu, de Cr.)
Succesorul lui Tigran al II-lea fu fiul sgu Artavazd,
Inzestrat Cu o vastg. culturS. eleng..
Nu era nimic uitat pentru educatia tängrului Arta.
vazd. Savanti gi artigti greci fuseserä pedagogii sai. Sub
I) Motnmsen, op. cit., VI, 58.
Th. Reinach, op. cit , p. 344.
Dion Cassius, XXXVI, 52.
Plutarc, Lucian's, 21.

www.dacoromanica.ro
 183

suflul acestora Artavazci devenise un devotat al literaturii

si al artei.
Nu era fire räzboinicã si sub domnia lui, Armenia
släbi si deveni cal de bätaie intre Romani si Parti, cari
erau in räzboi. Era pe timpul triumviratului Cezar Pom-
peiCrassus. Acesta din urmä, care Isi atribuise orientul,
a declarat räzboi contra Partilor. Era cam grea situatia
regelui armean. Artavaz3, respectänd la inceputurile dom-
niei sale angajamentele luate de tatAl säu fatä. de Romani,
procurä lui Crassus, la inceputul campaniei, un corp de
armatä. de 6.000 de oameni; dar, II pärasi apoi pe genera-
lul roman cand acesta refuzá sä. treac.i prin Armenia sau
se pregatea sä-i vina in ajutor ? nu putem decide ; totusi
se pare cá cotropirearegatului sau de Parti ar fi fost cauza
principala a retragerei sale In tinuturile ei. Infrängerea lui
Crassus silindu-1 sä inchee pace, el negocia Cu vecinii
pentru a pecetlui noua sa aliantä., dAdu in cäsätorie pe
sora sa, printului Pacorus, fiul preferat al lui Orodes1).
Vestea despre marea victorie astigatä. de Surena,
sosi regelui persan tocmai and se serba nunta i in
momentul in care o trupa de artisti juca inaintea celor
cloul curti, ,,Bacantele" lui Euripide.
In timp ce Surena, ne relateazA Plutarc 2), se da
astfel In spectacol, regele Hyrade (Orodes) incheiase pace
cu Artavasd, regele Armeniei si aranjase cAsAtoria surorii
acestui print cu Pacorus, fiul sáu. Cei doi regi isi dadeau
reciproc banchete, In timpul arm-a se re citeau de obiceiu
ateva poezii grecesti; deoarece Hyrade nu era sträin nici
de limba, nici de literatura greacl; iar Artavasd compu-
sese In aceastä limbl tragedii, cuvAntäri si povestiri dintre
cari o parte exista pinä in ziva de azi. Cand cei cari pur.
-tau capul lui Crassus se prezentarä la usa sälii In care a-
vea loe ospätul, mesele erau deja ridicate; un actor de
tragedii din orasul Tralles, numit Jason, recita scena lui
Agavé din tragedia Bacantele a lui Euripide. Toatä asis-
tenta era inantatä ca-1 poate asculta, and Sillace inträ
In salä gi dupa ce se inchinase in fata. regelui aruna. la
Jacques de Morgan : L'histotre du peuple arménieni p. 84
Plutarc: Crams, XLIII.

www.dacoromanica.ro
 183

picioarele sale capul lui Crassus; in acel moment sala rä.-

sunä. de aplauze gi de dovezi de bucurie din partea tutu-
ror invitatilor; ofiterii din ordinul regelui agezarä pe Sil-
lace la masa; iar Jason, dAnd unuia din personagiile co-
rului costumul lui Pantheus, in care era imbrAcat, la ca-
pul lui Crassus gi plin de furiile bacantelor antä cu en-
tuziasm aceste versuri ale lui Agavé :
Vd aducern aci din culrnea munfilor noftri
Pe acest june cerb, preipcidul cdmpitlor noastre,
Sä cinstim pe invinglitorul acestui vemat norocos.
Aceastä aplicatie pläcu tuturor gi antarä urmarea in
care corul intreab1 :
Care mind l'a ¡ovil?
Si Agave räspunde:
Onoarea a avut-o braful meu.
Numaidecät Pomaxathre se ridia dela masä gi luind
capul lui Crassus spune cá mai degrabl lui i se cuvine de-
cât lui Jason sä ante aceastä bucatä. Regele, inan.
tat de aceastä rivalitate, acordä lui Pomaxathre darul
pe care legea tArii 41 prescria aceluia care omorise un ge-
neral dugman iar lui Jason Ii därui un talant (monedi. de.
5000 franci).
Dar sfärgitul lui Artavazd fu tragic. La Roma se for-

mätor.
mase triumviratul al doilea cu Octavian, Antoniu gi Le-
pid, orientul revenind lui Antoniu.
In mijlocul serbärilor scandaloase pe care le dädea in
Antiohia, Antoniu nu-si uitA ura ; ins& in zadar incercä
sá atragä pe Artavazd in cursä.. In primAvara anului ur-
(34 in. de Cr.), triumvirul veni in Armenia gi re-
usi prin intermediul lui Q Dellius sä convingä. pe rege sá
a.ccepte o intrevedere care ar fi in interesul mentinerii
tronului Abia incäpu nenorocitul print in mAinile Ro.
manilor cä, cu toatä credinta juratä, fu pus in lanturi gi
plimbat ca prizonier chiar in statul sin, silit sA deschidä
portile cetätilor ei sä-i predea tezaurul. Antoniu, pentru
a.gi incununa succesul, Il sill sä parcurgä. strAzile Alexan-
driei ca prizonier, in lanturi,1mpreunä cu sotia gifiii säil)
1) dAcques de Morgan, op, cit., p. 87.

www.dacoromanica.ro
 184

In istoria Armenllor, Artavazd prezintg o figurAsim-

paticA, dar lipsitä de vigoare. El fu mai molt un rege
artist.
Din copilgrie crescut cu cultura eleng, a rgmas pâng
la sfärsit devotat artelor elene. Istoria II cunoaste sub ti.
tlul de filelen". Inteadevär capitala sa era totdeauna
plinä. ca artisti greci. Desigur si anturajul säu avea gustul
artelor. Reprezentatiiile tragediilor elene cari se dädeau
la timpul sà.0 dovedesc aceasta.
Dintre autorii reprezentati pe timpul lui, cunoastem
numai pe Euripide.
De fel din Salamina, Euripide (480-460 in de Cr.)
este autorul a 92 de tragedii, dintre eari cele mairenumite
sunt: Alces f, Medea, Ion, Helene, Oreste, Electra, Hyppolite,
Iphigenia in Anude, Iphigenia in Tauride, Baccante, etc. Era
aceasta din urmä care se reprezenta in curtea armeneascg.
cu prilejul nuntii lui Pacorus. In aceastä piesä Earipide
descrie moartea grozavä a lui Pantheus, care se impotri-
vise inträrii in Grecia a cultului lui Bacchus.
Din productiile literare ale acestu'i rege, n'a ajuns
nimic paná in zilele noastre. E evident, insg, ca ele eran
scrise in genul elen. Si nici nu incape indoialá cä trage-
diile lui Artavazd eran jucate in teatrul din capitala sa.
Ceiace mgreste insá fizionomia sa de dramaturg este
faptul el operele sale erau cunoscute i in afara hotarelor
tärii sale, si chigr se pästreazä secole dui:4 moartea sa.
Pe timpul lui Plutarc, ilia mai existan scrierile lui
Artavazd, dupa cum märturiseste si el.
Indiscutabil, cá Artavazd, desi fil elen, nu putea
neglijeze nici arta nationalA armeanä i sä nu incurajeze
pe trubadurii armeni, cari existan in zilele sale. Aceasta
cu atat mai mult, cu cat, ca succesor pe tronul lui Arta-
ses si apartinänd dinastiei, acestuia, Artavazd nu. putea
8á renunte la epopeele referitoare la gloria lui Artases.
VI. IN ARMENIA CRESTINA.
Crestinizmul, in general, a nimicit urmele culturii
plgine. In primele secole ale crestinizmului artele au träit
aproape in agonie, pänä cç In decursul secolelor, ele an

www.dacoromanica.ro
 185

reluat Infltisarea 'or, de aceastä data. sub impulsul spiri-

talni cregtin. Aga s'a intamplat gi in Armenia ;.cand regele
Tiridat i sf. Grigorie Lumina.torul au crestinizat Armenia,
prima lor grije fu nimicirea urmelor pagänizmului. Nu
putem preciza ce victime a dat arta armeanä crestinizmului.
Stim numai ca. noua religie n'a putut a starpi din sufletul
poporului armean moravurile pagane, si tot ce Ii era mai
scump, cintece, dansuri, muzica si jocuri.
Nu era trecutä nici o jumatate de veac dup5. cregti-
nizarea oficiala a Armenilor (300 303), cand In Armenia
se observa. o tendintä vAditä spre vechile moravuri. Primii
regi ai Armeniei crestine, Tiridat (326 330) gi Hosrov
(338 342), reprimau once miscare paganä. Suveranii cari
i-au urmat, Tiran (342 350), Arsac (350 367) si Pap
(368 374) au fost insa mai toleranti si sub domnia lor
Armenia fu din nou cuceritä de vechile traditii, dupä cum
ne relateaza istoricul Faustus din Bizant, clandu-ne gi ample
detalii despre veneratiunea obiceiurilor pagane sub acesti
regi. Astfel cântecele, jocurile si dansurile de alta data au
reaparut, introducanduse chiar In curtea regilor.
Faustus din Bizant care este autorul cel mai fidel In
ce priveste descrierea moravurilor din secolul IV, ne po-
vesteste cá. petrecerea cea mai pläcutä a regilor pomeniti
erau festinele si scenele teatrale. De sigur ca. si poporul Si
urma. Deaceea capii bisericii armene au deschis o lupta
aprigä contra acestor festivitäti, pe care le considerau ca
imorale si pägane. De altfel sunt cunoscute litigiile dintre
patriarhii arraeni si acesti regi, atat pe tema orientatiei
politice a tärii cat si pentru felul cum era guvernatä tara.
Despre existenta teatrului In secolul al V-lea In Ar-
menia ne marturiseste Hovhan Mandakuni, capul bisericei
armene Intre anii 478-490, si autor al mai multor serien,
Litre care o serie de omelii. In a XVILlea din aceste orne-
Iii, scrisä sub titlul de Despre murdarele teatre diabolice',
Mandakuni denunta reprezentatjile teatrale ca imoraliza-
toare si indeamna poporul sä se fereasca de ele.
Aceastä omelie a lui Mandakuni este o dovaiá nu
numai pentru existenta teatrului In Armenia In acest secol,
ci gi despre faptul ca. reprezentatiile eran atat de raspan-
dite In Armenia kick ele formau un adevärat pericol pen-
12

www.dacoromanica.ro
 186

tru moravurile cregtine. Cuvintele furioase ale patriarhului

armean ne mai dovedesc ca in timpul reprezentatiilor tea.
trale, erau executate dansuri i muzicA, cum gi pantomime
si bufonerii.
Este locul 85. pomenim aici despre o lucrare atribuitA
lui Movses din Khorn, Pitoit Ghirk, care este un fel de artA
poeticA, continAnd notiuni despre gramatica, retorica, gi
alte subiecte considerate atunci ca artä. Ea vorbegte gi
despre genurile teatrale, considerAnd de pildl pe Euripide
ca oghbergak (tragedian), pe Menandru ca katakergak (co-
median), etc. Na gtim exact (lac& aceastA lucrare este opera
unui autor armean sau este o traducere. In once caz ea
este rezultatul unei cerinti. Cuvintele intrebuintate in ea
desigur aveau locul lor In viatä.

VIT. TEATRU IN ARMENIA.

Interpretii. Nu posedAm datele precise despre as-

pectul teatrului armenesc in antichitate, din punctul de
vedere al teatrelor, punerei in scenA si al artigtilor. Dar,
intrucit reprezentatiile aveau loc in limba greacä, cu ac-
tori greci gi piese grecegti, e neindoios cä. arta greacA di-
dea tonul gi in Armenia.
Si, gtim din istorie, cä. actorii greci spre a nu fi re-
cunoscuti, igi smoleau fetele. lar mai tArziu, cAnd a apArti,t
Eschyl, a impus actorilor sA poarte mAsci pentru ca pu-
blicul sä. poatä pricepe ce anume zeu reprezintA. El mai
impuse portul robelor impodobite gi al incAltämintelor
lungi, pentru ca actorii sä aibA o prestantä deosebitA gi o
mai mare naturaletA.
Si, de sigur, cA $i in Armenia era adoptat acelag port
teatral. In aceastä privintä cea mai bunA dovadA este des-
crierea flcutä. de Plutarc asupra scenei care se reprezenta
in curtea armeneascA Cu prilejul nuntii printului persan
Pacorus cu sora regelui armeari Artavazd. Se pomenegte
in aceastA descriere cA Jason care jaca rolul principal,
purta masca iui Pantheus.
In ce privegte interpretii din vechiul teatru armenesc
nu ne-au ajuns insä prea multe detalii. Dacl ne-au parve-
nit unele notiuni le datorAm istoricilor gi autorilor din

www.dacoromanica.ro
 187

sec. V-lea d. Cr.. cari descriind moravurile pAgAne r5.-

mise ta Armenia crestinA, ne dau pretioa se relatiuni i In
ace as t5. privintA.
S pre a desemna pe actori, istoricii armeni pomenesc
de urmitoarele termene :
Gusan. Era interpretul principal al jocurilor, deo-
biceiu de sex masculin. El era nu numai antAretul care
cinta bucata sa, ci i juc&torul unui rol si cAteodati
chiar autorul piesei.
TraducAtorul armean al lui Crisostom, a tradus prin
gus2n cuvAntul mimus tntrebuintat de acesta, ceeace dove-
deste c5. in Armenia gusanul era cunoscut si ca mim.
Mamie dictionar al limbei armene, Haicazian.Barghirk,
indici ca corespondantele grecesc i latin ale cuvAntului
graan: dia6v e,43015c704; tatic4 ; 6 aVivng; cantor ; canta-
7.gi

trix; histrio scenicus.

Vartak. Asa se numeau deobiceiu interpretele ; ele
erau cAntAretele bite° bucatA muzicará si tot °data dan-
satoare la petreceri i In teatrea.
TraducAtorul armean al Crisostomului acest cuvint
l'a intrebuintat spre a tilmAci expresiunea de ,jucAtoare
In teatru".
Prin vartak se tntelegea deci actorii de sex femenin.
HaicazianBarghirk arati ca corespondentele grec si la-
tin ale acestui cuvAnt Pow= ; eprs ; dpAcstpLcc ; [tiven ;
cantatrix; psaltrix ; saltatrix.
Katak. Acest cuvAnt II tntrebuinteazA Faustus din
Bizant i Hovhan Mandakuni spre a indica pe acel din
interpreti care amuzä pe spectatori.
Hatkatak. Lazar din Pharb tntrebuinteazi si acest
cuvint ca echivalentul otimus"-ului. Dup5. HaicazianBar-
ghirk cuvA.ntul corespundea cu : naPCiatt14; parasitus; coe-
narum; adsecla.
Boz. Acest cuvAnt, care In graiul de astAzi este re-
zervat exclusiv pentru curve, Faustus din Bizant tItntrebu-
inteazA pe lAngä cuvintele gusan, vartak si katak, adicA ca
o interpret& tntr'o scenA.
Dap& Haicazian-Barghirk cuvintul corespunde cu :
itocEpcx ; ncípm ; meretrix ; scortum.

www.dacoromanica.ro
 188

Mai eran intrebuintate cuvintele:

mimos (A-Los; mimus; imitator ; histrio)
qaghacrat (x6pag. ; cordax; genus saltationis comicae
et lascivioris)
dzaghradzu (le7kw-corco:6g ; p.rvog : mimus)
kheghkatak (eûtp2,6s ; scurillis; bouffon)
Pe acestia li intAlnim in lucrärile vechilor scriitori
armeni sau in traducerile facute de ei.
Dansatorii. Si dantul pare a fi fost o parte esentialä
a reprezentatiilor teatrale in Armenia veche, ca $i in
tragediile elene, intru cat ei treceau drept intermediani
Intre muritori si divinitäti. Dansatorii aveau misiunea de
a excita jocul actorilor, de a-i consola $i de a domoli
patimele lor.
Corpul dansatorilor, compus din fete tinere $i chiar
bätrine, era in numär de cinci zeci, care scazu, la urmä, la
15. Dansul se Impärtea in douä parti, fiecare grupä avänd
pe corifeul säu. Partea liricä. era executatä de toti la o
laltä ca acompaniament de instrumente muzicale.
Sä. ne adresäm iaräsi descrierii de cätre Plutarc a
nuntii lui Pacorus. Cand s'a adus capul lui Crassus la sala.
din curtea armeneascä unde se juca piesa lui Euripide,
Jason, interpretul principal, spune Plutarc, a scos din fata
sa maca lui Pantheus $i a inminat-o unui dansator. Si
apoi, dansatorii $i corifeul, au reinceput dialogul lor din
piesá.
Dansul era $i el amestecat cu subiect i cu muzicä,
adicä. ca jocul $1 cäntecele.
Istoricii armeni fac aluziuni $i la dansuri, pe care le
citeazá sub denumirea de:
kakctv (6priatq ; Xop6S ; chorea; tripudium)
kiit (zpotLo ; in:XPOTiC0 ; applaudo; complaudo ; con-
cre pito)
kailün (xp6toc ; crepitus; strepitus; plausus).
lar dansatorii sunt pomeniti sub denumirea de :
kakavt6 Opxo6lievog ; 6PnatiiS ; 6tp/5 ; saltator ; saltatrix>
khaghalik Ocegougz; 7tx(,) ; saltatrix; saltator).
paraoor (xopivon; ivovace ; sti*; choream agens ; saltans
et caneas; saltator; saltatrix).
lstoricul Eghisè vorbind despre incerc5.rile printului

www.dacoromanica.ro
 189

Vasak de a reinvia tuoravurile págáne in toiul secolului al

V-lea, spune cA el vrea sä pAstreze cAntecele de petreceri
(arbefu(ian erg) §i dansele de orgie (kakav lei/elution).
Dansurile pomenite eran desigur cele jucate la petre-
ceri pe care biserica crestinA le considera ca imorale
scandaloase.
Muzica In manifestarile teatrale. In scenele teatrale
muzica, atat cea vocalä cat si instrumentalä, a avut tot-
deauna un deosebit rol. Gusanii, cari erau interpretii prin-
cipali, erau totodatä autorii i muzicantii scenelor repre-
zentate. CAntecele si muzica erau executate in once loc si
cu once prilej, la curte si in palate, in pietile publice Si
in temple, in drum, la petreceri i la nunti, chiar la inmor-
mAttári.
In ce priveste cAntecele, istoricii armene pomenesc :
mcirmunei (gauptal-L6S; I-LE)s&C7 ; susurratio ; declamatio)
gheghon ; TCop.7)
oghb (Opilv; ,aplvo;; 6,3upp.6; plan ctus ; l am en tatio ; plo.
ratu s)
egherg Prie(oc: elegia).
Istoricul Eghisè mai intrebuinteazá
arbefutian erg (cAntece de petreceri)
hetanosakan erg (cAntece pägAne)
lati erg (cAntece de orgie)
lstoricii armeni pomenesc ca instrumente muzicale
bambir (xt5goaov cymbalum; timbale)
pogh (&u),6;: co'ckno^f:; tibia ; tuba; buccina; trimbitä;
bucium)
pandir (ztacipz; cithara ; chitará)
vin (tntrebuintat ca sinonimul de keinar si tavigh)
tavigh (vcíp)x; vecuXcc; tPcx),T4tov; zuvt5pcc; Xúpcc; 6pyavov;
nabla ; nablium ; psalterium ; cithara ; lyra ; organum)
kanar (xwtípa ; xt.aipa; )t5pcx; cinyra; cithara; lyra)
dzandzgha (zt5143042,0v; cymbalum)
teunbuk (611,7COLVOV ; tympanum ; timpan ; toba)
sdring (Gt5erg: fistula ; flaut ; fluier)
si un alt instrument (letinddndolavor aghepakh gordzik)
care era jucat cu arcus si care probabil era un fel de viorA.
Ca muzicanti Faustus din Byzance pomenete:
teirnbkahar (tobaSar)

www.dacoromanica.ro
 190

seiremgahar (fluierar)
pancErnahar (xc4cepta* ; xtacep(pa6g citharoedus)
kemarahar (cel care cAntä din lira)
poghahar (ciuX7IrlIS ; tp ; TPIS ; acc)rcuTztilg ; zczXmcnidq ; tibicen;-
tubicen; tubicina ; trimbitar)
eicinarahar (cântator din lira)
Spre a complecta lista acelora cari participau la scene
muzicale, trebue sâ fie pomenite $i femeile cari luau parte
In ceremoniile funerare cu ante cele lor inchinate celui mort:.
lalcan (xXa(cov; fleus ; bocitoare)
egheramair (jelitoare)
mair stiko (maicä de doliu)
deaterk seiko (surori de doliu)
Dealtfel aceastä ceremonie de lamentatie cu prilejul,
tmormantarilor formau niste scene teatrale, la bucatile
antate adaogindu.se deseori gesturile jelitoarelor.
Teatrele. Deasemenea nu cunoa$tem nimic precis
cu privire la localurile de teatru. E neindoios, insa, ca, in
orasele Tigranacerta i Artasat existau teatre, dupa cum
am aratat.
Trecuse epoca când vechii tragedieni greci se produ-
ceau prin livezi si pe vehicule. Aparusera Eschyl, Sofocle
Euripide, iar Dionisos 15i avea teatrul la Atena,
poalele Acropolei. Iar la Roma, Ponipei construise un
splendid teatru, mide atät scena eat i costumele erau i-
mitate dupl teatrul elen.
$i in Armenia erau, neindoios, localuri proprii de-
teatre, dar, ele serveau si ca sali de festinuri. Reprezen-
tatiile aveau loc In acelas timp and se si benchetuia.
Autorii. Notiunile noastre despre autorii pove$ti-
lor" sunt foarte reduse. Movses din Khorn indica ca au-
tor, pe unul din fiii lui Arta$es, principele Vruir, pe care
isoriografii 41 consider& ca compozitorul principal al po-
ve$tilor ajuuse nouä sub numele de cAntecele din
Koghtän". Despre lucrarile dramatice alatuite de regele
Artavazd tot nu $tim nimic, cu toate ca. ele mai existau.
In timpul lui Plutarc (50-125 d. Cr.)
Noi credem ca autorul cel mai de seama al acestor
povestiri este chiar poporul, acel autor anonim" care

www.dacoromanica.ro
 191

creiazä i complecteaza in decursul secolelor tezaurul spi-

ritual al unei natiuni, spre a premari faptele eroilor sal.
Acesti autori anonimi Movses din Khorn Ii desemneazá
sub numele de .povestitor" (vipasan), indicand ca multe
din faptele atribuite marilor figuri ale istoriei armene,le-a
alcatuit dupá spusele acestor povestitori.
Sub numele de vipasan este de inteles nu numai au-
torii unei lucräri, ci cateodatá si interpretul, cum erau de
altfel truverii, trubadurii, etc., in sanul altor popoare.
Arta national& Este inadmisibil ca numai tragedia
elena sá fi format singura vechiul teatru armean i sa nu
ft existat o artá teatralä proprie, daca nu la inältimea celui
din Atena cel putin in felul inceputurilor lui, ca o expu-
nere public& a elogilor adresate divinitätilor prin grai,
cantece sau gesturi.
Din nefericire, conditiile politice atat de cumplite in
cari a trait poporul armean si mai ales, invaziile barbare,
au nimicit documentele trecutului.
Totusi, unele urme, un crampei de cantec, o aluzie a
vechilor istorici streini si armeni, sunt suficiente pentru ca
palpaie lumina prin siragul veacurilor intru reconstituirea
clipelor luminoase traite de vechii Armeni.
VIII. eCANTECELE DIN KOGHTAN,

Sunt cantecele ramase din epoca päganismului si nu-

mite astfel fiindca se cantau mai ales in regiunea Koghtan,
bogatä in podgorii.
Cantecele acestea au fiintat i in timpul crestinismu-
lui papa pe la veacul al XI-lea.
Inteadevär istoricul Faustus din Bizant invinuind pe
Armenii din secolul al IV-lea, pentru moravurile pägane
cari mai persistau in sanul lor, spune ca ei mai dadeau
crezare vechilor legende i cântece.
Istoricul Eghise descriind santul räzboi al Vardanie-
nilor din secolul al V-lea i vorbind despre adversarul lui
Vardan, printul Vasak, spune ca el incerca pastrarea
tecelor pagane.
Movses din Khorn, care a trait probabil in veacul
al VII-lea, scriindu-si Istoria Armenilor, se foloseste de

www.dacoromanica.ro
 192

vechile legende $i cântece ce existau pänä In zilele sale pe

cari le reproduce sau le da numai intelesul. Astfel, vorbind
despre Artases, spune, de pildä, cä viata lui se cunoaste
din cântecele narative cantate in regiunea Koghtan. In altä
parte spune iarasi ea figurile istorice infatisate de dansul
se dovedesc si prin cantecele pastrate in regiunea Koghtän.
Grigor Maghistros, din secolul al XI-lea,märturiseste
cä in timpul sau se mai cântau acele cantece, si reproduce
chiar miele bucati din ele.
Cintecele acestea au devenit, de trei sferturi de veac
obiectul mai multor studii. Cel dintki studiu a fost publicat
de Makärti Emin, In 1850, sub numele de Povestírile vecheí
Armenii".
Apoi au mai scris despre aceste cantece :
Par. Hovsep Catärgian In a sa Istorie a Literaturei
Armene", 1851, Viena.
Par. Gareghin Zarpanelian in Istoria literaturii armene",
1865, Venecia.
M. Abeghian In Povestea populard armeanir, 1901.
Gr. Khalatiant in Povestea Armenilor in Istoria luí
Mouses din Khorn", Moscova, 1896.
Dar pärerile sunt impärtite In privinta esentei acestor
cintece.
Mäkärti(; Emin crede cä. acestea sunt pa'rtile unei
singure epopei, cum este, de pildä, $ahname" a lui Firdusi.
Totus trebue sa se 0'11 seam& cá cele reproduse de
Movses din Khorn, relateaza fapte referitoare la epoci
diferite. Astfel Ajdahak si generatia sa cad in secolul al
VI-lea, in. de Cr. ; Argavan Medul care l'a trädat pe regele
Artases, este cu cäteva secole in urnag.
Savantul german Fetter, si cu el alti savanti europeni
spun ca aceste fragmente ale vechei poezii armene sunt
distincte unele de al tele i sunt mai mult balade cleat poezii.
Spre a intelege esenta cantecelor zise din Koghtän,
trebuia mai intai sä fie cercetat cum au luat nastere po-
vestirea, poezia si drama. La inceput se credea ca. poves-
tirea $i poezia precedau drama. Savantii din zilele noastre
cari ocupä ca studiul artelor, bazandu-se pe datele ma-
terialelor etnografice, sustin insä ca In timpurile stravechi
cele trei ramuri ale poeziei, povestirea, lirica si drama,

www.dacoromanica.ro
 193

erau contopite intr'o singurl form& si s'au despärtit pe

urml. Inteadevär povestirea popularä., la Inceput, se canta
si se povestea deodatä, si de obiceiu le insoteau instrumen-
tele muzicale, dansul si mimul.
Toate acestea s'au despArtit apoi una de alta si au
format arte deosebite.
Povestirea populará armeanä, dela care nu neau ajuns
decat unele specimene, a fost si ea un fel de dramä, o
sinteza a povestirei, cántecului i jocului. Trubadurii armeni,
cum de altfel si cântäretii populari ai altor popoare, nu
numai cä po vesteau ci si cântau, dansau, reprezentau cu
mime si pantomime, 1nsotite fiind de instrumentul muzical.
Dacä cántecele din Koghtân nu sunt pärtile unei
singure epopei, ele sunt pärtile unor epizoade complete care
se reprezentau.
Aceasta rezultä chiar din compozitia acestor antece.
Sä lug.m, de pildä, cantecele consacrate lui Artases,
cari au ajuns pâná In zilele noastre. Parte din ele sunt la
persoana I-a, adecà e insusi eroul care vorbeste c.i gura
a.ntäretului. Cu alte cuvinte, e un actor care incarneaza
pe erou. Aceasta este partea pur teatralá a subiectului.
Din nefericire sunt foarte putine bucätile ajunse pang In
zilele noastre.
Celelalte cântece sunt la a II.a persoanä, adecl e
Insusi cântaretul care povesteste. Comparándu-le Cu com-
pozitia operelor teatrale eline, suntem nevoiti de a conchide
cl aceste cántece din urmä sunt pärtile rezervate corifeului.
Unul din cántecele ajunse pânä. In zilele noastre este
cel referitor la räpirea fiicei regelui Albanilor, Satenik, de
cltre regele Artases.
Cintecul, din a cärui compunere chiar se poate deduce
ca el este coral si de declamat, cu o miscare comunl, e
urmätorul:
Suindu-se viteazul rege Arta$es,
Pe un frumos cal ne gru,
A scos cureaua sa de pide ro$ie
Ornatc1 ca bekiuge de aur,
A trecut apoi raul
Ca un vuitur in zbor.

www.dacoromanica.ro
 194

$i aruncand cureaua de piele rofie

Ornatil ca belciuge de aur
El a prins-o de mijloc
Pe printesa Albanilor,
$i mult a durut
Mijlocul gingafei printese
.$7 a dus-o repezind
La tabeira sa regeascci.
Nunta lui Artages gi a reginei Saten)k a fost de o
neobicinuita splendoare gi bogätie.Tot sunt damatorii cari
canta:
ploaie de aur cddea
Ccind fa mire Arta$es,
ploaie de perle ceidea,
Ceind Satenik fu mireasei.
Iarägi sunt dansatorii care povestesc spiritul räu al lui
Artavazd, fiul lui Artages:
Dragonii 1-au furat
Pe copilul Artavazd
$i au pus un necurat in locul luí.
Artages ajuns la sargitul vietei sale atät de fecundä
gi presimtind moartea sa, nu vrea totugi sä päräseasca
lumea, gi Inca simte gustul frumusetilor tärii sale. In gura.
sa vorbeee acum actorul care 41 personifica.
Cine mi-ar da fumul cofului
$i dimineata primei lune a anului,
Alergarea iezilor qi fuga cerbilor.
Moare totugi Artages, si toatä. tara plänge moartea
sa. Era atät de iubit de popor, incat pe mormäntul lui se
sacrificara de bunä voie multa lume, dupg. obiceiul pagan.
Atunci Artavazd, fiul gi succesorul lui, striga de gelozie,
In gura actorului care 41 reprezintä:
Ceind tu ai plecat
$i ca fine ai dus intreaga farä,
Cum pot sei domnesc eu
Peste aceste ruine.

www.dacoromanica.ro
 195

Artages, In somnul mortii, aude strigätul fiului sä.u, si

furios, II blestemä. Actorul, care il incarneazA pe Artages,
rostegte :
Ctind vei ie$i la veincsitoare
Inspre Masts cel liber
Necurafii set te princlei
Sei te duccl inspre Masis cel liber
Sii 7-Cirri& tu acolo
.. i set' nu mai vezi lamina.
Dupä cum se vede, aceste fragmente care ne relateazä,
diferite momente din viata lui Artages, nu sunt nici Can-
tece incoerente, nici bucätile unei singure poeme. Ele fac
parte dintr'o piesâ teatralä, alcä.tuità dupä stilul tragediilor
grecegti, unde interpretii gi corigtii complecteazä subiectul.
Aga sunt, credem, gi celelalte cantece cari ne sunt
ajunse in fragmente sau acele despre cari gtim numai din
aluziunile istoricilor. Sunt bucätile unei actiuni scenice
acele cântece care ne infätigeazä, de pildä pe regele Tigran I,.
date de istoricul Movses din Khorn in rezuml t.
Mai este un caz semnificativ. Istoricii armeni, cad
pomenesc de aceste cântece, le amintesc sub diferite nume:
zruit (legendä)
vep (poveste)
vipasanaf erg (cantecul povestitorilor)
vipasanutiun (povestire)
aras pel (basm)
erg bang (cantec de cuvinte)
erg ludic!! (cântec de mäsurä)
Toate aceste expresiuni, intrebuintate In vechea lite-
raturà armeaná ca sinonimele cintecelor din Koghtân, ne
clovedesc cä aceste cantece fac parte de unele scene tea-
trale, alcätuite pentru premärirea eroilor nationali.
Dar ceeace accentuiazä intrebuintarea acestor cAntece
In manifestatiunile teatrale, sunt acele douá cuvinte pe
care le pomenegte tot IVIovses din Khorn ca sinonime:
erg fafof gi erg paruf.
Erg (Not sau tu/k, dupä cum au explicat aproape
toti filologi, insemneazá un fel de teatru, adicl prezen-
tarea unui subiect cu migcä.ri. Din nefericire nu gäsim alte

www.dacoromanica.ro
 196

detalii in aceasti privintä. nici la 1Viovses din Khorn, nici

la altii. Dar färä indoialä genul pomenit indicá un fel de
piese, iasotite de cântece si muzicä, iar nu simple panto-
mime, cum au crezut unii.
Erg paruf, - cântec al dansurilor, nu era dupl pä-
rerea noasträ, cantec de daps cu intelesul de astäzi al
cuväntului.
El ficea parte chiar din reprezentatia teatrala.
Inteadevär, dupä cum $tim din istoria teatrului, dansul
era o parte integrantä a pieselor. Coristii interveneau in
tragedie, când intrepretii terminan o bucatä. Ei dädeau
pausa interpretilor, $i totodatä completau piesa. Chiar in
Armenia, in tinipul tragediei reprezentate cu prilejul nuntii
lui Pacorus sunt dansatorii, dupä cum am vAzut, cari
intervin in piesa, cänd actorul terminä bucata sa.
H. DJ SIRTJNI

www.dacoromanica.ro
ARTA CASNICA. LA ARMENI

BRODERIILE ARMEN ESTI

In lagarele refugiatilor armeni din Siria, se puteau vedea,
inca de curancl, impodobind ingrädirile de lemn ale särmanelor
baracc sau uscandu.se la soare, in ziva spdlatului saptamanal,
stofe vechi, brodate ultimele resturi ale unui mobilier de casa,
salvate de la ris,urile emigrkilor si de la jafurile deportärilor
violente.
Pentru a salva dela pieire aceste rärnasite de arta popular>,
ale unci rae nenoricite si pentru a Ostra traditia la artistii säi,
a fost adunata colectie, din care däm aci cateva modele.
Ele ne vor procura documente interesante despre broderia
armeana : despre punctul putin studiat al broderiei orientale,
Arta popularä, in care, ca si in aceea a covorului, tallara lucra-
toare urrni instinctiç traditiile de secole ale generatillor prece-
dente. Pregatindui:i din tot sufletul trusoul, ea reproducea de-
semne si motive simbolice dovezi de vitalitate artistica ale rasei,
Arta superioara prin care se intelege in mod esential sufletul
unui popor si se ghiceste secretul moral al rezistentei sale de
necre:ut.
Trusoul traditional al tinerei armence era pregatit de ea in-
säsi, sub indrumarea mamei si bunicii sale. El continea, ca stofe
de mobilier, ease bucati principale. Läsänn la o parte chestiunea
covoarelor.

www.dacoromanica.ro
 198

stota brodata destinata sa acopere sal-

teaua.
Yorgan-ytizii: stofä care acopera plapoma (1 m. 50 X
2 rn. 80) .si la care, conform obiceiului, era cusut rar cearsaftd
de plapoma.
BoUa : stofa pätrata (1 m. x 1 m.) destinata sa inve-
leascá hainele si podoabele de nuntä ale tinerei logodite. Unii
batrâni din Mara5 o numesc cain-baba-minderi" adica perna
socrului". Se pare ca servea in acelas timp ca podoabà pentru
perna pe care se aseza capul familiei. In fata lui, timp de mai
multi ani, rinara sotie trebuia sa stea tot timpul in picioare in
fundul divanului si sa-i cedeze locul de onoare cand venea acasa
la ea.
o fatä de pernä lunga dreptunghiulafa"
acoperind pernita patulu;, iar in timpul zilei spatele divanului.
Numhul yastic-urilor varia dupa bogätia trusoului. De obiceiu
fiecare exemplar purta un desemn diferit. Unele yastic-uri din
Mora, si Malatia par sä fi fost desemnate sub formá de fete de
masä sau covoare de meze", gustare de särbatoare ()feria in
Orient oaspetilor de seama sau prietenilor capului familiei.
-- Bebec-yastigä: pernä de copilas, care se punea in fun-
dul leaganului si care ii era o complectare cu acelas desemn
Gab: centurä sau banda brodata cu care se lega noul
näscut îi. leagan.
Dupa obiceiul oriental de altadata, salteaua patului intinsa
In timpul noptii pe covorul dusumelii, era infasurata in timpul
zilei in plapoma i asezata in firidele de lemn sculptat care se
deschideau in lemnäria salii. Aceste stofe formau astfel, impreuna
cu covoarele, mobilierul camerei mari a casei.
MATERIALUL BRODERIILOR
Broderiile pe cari le avem din Maras si Malatia au ca .fond
o panza rezistenta de bumbac, ale carei fire erau pregatite, vop.
s.te i apoi tesute chiar de femei. Culoarea fondului, rosie, al-
bastra sau neagra, se confectiona prin procedee vechi, locale,
asemanatoare celor destinate pentru vopsirea lanii de covoare.
Culorile primitive, fäcute anume pentru a suporta spälatul sap-
tämiinal i uscarea la soare, erau inchise i puternice. Dupa putin
timp ele se atenuau. Rosul se transforma, dupa discompozitie, in

www.dacoromanica.ro
 199

rosu alramiziu tinz'and care portocaliu, in purpuriu sau roz, in

rosu de smeurà si in trandafiriu. Albastrul inchis se fixa in albas-
tru deschis sau in azur. Negrul se transforma in unele locuri in
cenusitt de diferite nuante. Culoarea primitivä a fondului nu se
mentinea cu aceeatd putere cleat sub broderii. Ea le fixa in to-
nuri sterse &And un aspect mai frumos desemnelor. Unele din
oceste stofe vechi de bumbac au astäzi bländetea reflexelor
schimbätoare ale catifelei de Genua sau ale vechilor matäsuri
chinezesti.
Broderitle erau fäcute dintr'un fir gros de bumbac, vopsit
prin aceleasi procedee in culori vii cari se atenuau repede din
cauza intrebuintärii si se fixau definitiv in nuante mai sterse.
Tonu/ primitiv pästrat in interiorul firului punea in luminä cu-
loarea finalä i Ii clä'dea o strälucire. La unele broderii mai bo-
gate, florile erau lucrate cu fir de mátase. In muntii vecini, tine-
rele logodnice armence, aläturau cAteodatä fire de aur sau fire de
-Or la firul de länä, cand vroiau sä scoatä in relief vreun motiv.
TEHNICA
Pentru broderiile din Mara s si Malatia se intrebuintau douä
puncte diferite: in urma acului si
Dupä studiul stofelor gäsite, se pare el primul a fost tehnica
ofiginalä. din Mara. Noi le vom numi produsele Mara s primul
s til.
Läntisorul pare tehnica proprie a Malatiei.
$tofelor din Mara s brodate in punctul läntisor le vom da
numele de Maras al doilea stil.
Numai un stndiu de ansamblu al broderiei armenesti, ar
putea sä regäseascä originea acestor tehnice difefite. Am avtit
la indemänä o bohcea foarte veche din Mara, lucratà inteun
lântisor particular, cu totul diferit de al Malafiei.
Modele regäsite nu par sä fie mai vechi de un secol sau un
secol si jurnatate. Aceasta datä, anterioarä invaziei produselor
fabricelor europene in targurile armenesti din Turcia, este sufi-
cientä a ne permite sä regasim arta armeanä veche, in tehnica sa
originalä. Broderia, sorä a industriei de covoare, se executà dupà
procedee si legi transmise in mod fidel din generatie in genera-
tie. Se cunoaste invariabilitatea acestei arte populare femenine
In Asia pänä la mijlocul secolului XIX.

www.dacoromanica.ro
 200

ORNAMENTATIA $1 STILUL
In broderiile din Mara, primul stil, ornamentatia este mai
cu seamd din flori. Buchetele formänd coroana centralä, un camp
de flori pe chenar. Singura ornamentatie de animale o forrneazä
dur modelul persan, päsärile care se inveselesc printre flori.
Desemnele geometrice apar in coroana centrald care este
adesea octogonal, in ornamentele lunguete de sclupturd din
colturi si in liniile si cercurile care sustin florile. Tot timpul se
vede tendinta de a nu intepeni modelele si de a nu stiliza prea
mult ornamentatiile de flori. In ghirlandele chenarelor, florile de
cimp sunt usor i cAt mai natural dispuse in feston.
Primul stil din Mara s este o influentà kurda si persanä atat
prin alegerea motivelor cät i prin coloritul natural si vesel.
Al doilea stil din Mara, lantisorul, stilizeazà, mai mult ca
primul, aceleasi ornamentatii din flori. Buchetele fondului si
ghirlandele chenarelor pdstreazä cu toate acestea usurinta aran-
jamentului si gratia naturalà a miscärii. Adeseori apar si motive
de influentd mongolä i chinezd, de exemplu norii. Se simte in-
fluenta artei persane, aducänd cu ea inspiratii din Asia Centralá
si din Extremul Orient.
Broderiile pe -cari le avem din Malatia sunt lucrate inteun
lântisor mai sträns decat cel al broderiilor din Mara, al doilea.
stil. Ornamentatia este mai incArcatà si mai geometricä. Ea poartd
o influentä pronuntatá si directá a artei chineze, mongole si in-
diene. Fondurile.sunt impodobite de cercul chinez care formeazd
centrul broderiei. Norii i svastica se repetä. adesea. Chenarele.
sunt brodate in ornamentatii geOmetrice sau reproduc ornamen-
tatiile salurilor indiene.
Malatia bogat centru agricol, dar mai cu seamá popas in-1:
portant pentru caravanele din China si din India in drum spre
Bizant i Consitantinopol, era in legäturi mai stranse cu Extremul-
Orient. Voiajorii säi conduceau in familii modele de 5tofe, de
covoare si de mätäsuri cari influentau imaginatia tinerelor lucra-
toare.
Mara, mai retras in muntii kurzi in mijlocul câmpiilor si
grädinilor sale, pästrd mai mult arta sa proprie, stilul original si
natural al lucrätoarelor sale. Ele se inspirau dupä stof ele kurde si
persane dar transformau aceste influente dupä imaginatia lor.

www.dacoromanica.ro
Fa il de perna (yasttc-yOzit) din Marag

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Fa ll de saltea (dtigek.yilzik) din Marag

www.dacoromanica.ro
FAA de penal (yastic-yfiza) din Malatia

www.dacoromanica.ro
Dantell zisl carmeneasca, (oya)

www.dacoromanica.ro
 _
.... . uo
If&
11%1
t
E 11.
44143110. '411r10
' .2.1,, ., 4-z.
' -it ? tttttttt tttttttt e tttttt éyty Iteemytimitty 'Aim ttttt ctemayslynoi
il Cvoicemaisieivelsisiatt4.1.1.4.11././v9 ;

www.dacoromanica.ro
ttttt tttttt ttttttt ttttt tttttt noon. ur?
re/
g
2 : tel ; I ,f;:'
.: i ,.; i
7,..' 11.
-1; . ,
....
g., ,.. Ft ! T. i I
:..:
'44., T. t 1 t`
P--.1% M. -44.. x :.. : ?7;
.,. !. .''ii i ,..
.I _72 1
...
,? a,4.*::'
s T. Z
, :i #: .
q"..,
, .. 1
,
,z 1 i-,.
A I
. ! ,. r- -0. i ::
*
-,4,
, 1 -.;
,
.4., 6- --63.i .....
I:
i I 61
1 ..,-
':
.7 ± 0........±..........±...; ttttt .11.. 5 14. 1 6,11
6.. amfootrrttlYEtirynirsymemystyywyrysanyysylulot6 4 I ',...
s ,,
..
4.
-,40,,, .,,i,,,,.., - ,A...:4:....,.. --4. ..a.- :
445, : ..zi, : r.r. .t ;
........Purmytrsoyasay.yysyytytyncrnsnyUas,,,Maecncoaprurityyyytyyrogym.1.-Yrryymyyyny...,...,, E.
.-..,
iflilefeisisisitioieiveiaisisi9ioìzisfuoliiii4A/IlisisieiliOititioAssisiessid
rsonyymysyyynesolvymyyritomou=myympmayymy.....,,r.4!..r.syyyymyyyy....
__
,
_ . _ _. ..
- .
 Broderie veche armeneasci

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 201

Desemnele i simboalele Chinei si ale platoului mongol ajungeau

la ele deja modificate de arta covoarelor din Iran.
Vom vedea mai departe curn tinerele lucrAtoare armence
imprimarA merett la ornamentatia simbolicA strAinA in stil pro-
priu i caracteristic.

MODELE SI SIMBOALB
Pentru a putea pAtrunde caracterul original al broderiei ar-
mene este nevoie de un studiu atent al modelelor si al simboa-
lelor intrebuintate. $tofele de care ne ocupAm aici sunt bucAti
traditionale ale mobilierului unei case. Ele erau confectionate de
tinAra logodnicA, dupä modele mai vechi, invAtate si explicate
de mama si de bunica sa care o supravegheau in timpul lucrultti.
Fiecare din aceste stofe exprima cate o dorintä pentru viitorul
cAntir. Trebue s'A incercarn sà explicAm pe scurt sensul tradi-
tional.

FLOR!
Toate florile din cAmp apar pe fondurile 5i pe chenarele sto-
felor din Mara s si Malatia. Linde din ele se repetA insA cu o oa-
recare infaetate.
Trandafirul este o floare pe care o intAlnim -si in arta kurda
sub diferite infAtisAri dintre cari una ar fi reprezentarea arbore-
lui vietii". Rezeda, de origine persanA, reprezina Steaua din
Bethleem", floare timpurie de prinavarà din muntii Iranului, sau,
dupA unii autori, floare de lotus. Trandafiri i rezede se regAsesc
In yasticurile si bohcelele din Mara, si din Malatia.
Un spate de divan ne clä o stilizare gratioasl a floarei de
mac.
Crinul, pe care-1 intAlnim cu Enfile sale naturale in unele
covoare persane, este stilizat in covoarele asiatice in formA de
trei petale, cAteodatA trinughiulare, cu o tulpinA lungA sau de
1) Pentru acest studiu ne-am inspirat dup4 lucrarea foarte docu.
mentata a doctorului G. Griffin Lewis dcspre simbolismul covoarelor
oriewale, 4Designs and their symbolism2, in The Practical Book of
Oriental Rugs», Lippington Co., Philadelphia and I.ondon, p. 97-147.
Pentru dorintele simbolice chineze am recurs deasemenea la studiul lui
Ad. Chavannes, L'expression des vceux dans ¡'ad populaire chinois',
éditions Bossard. Paris, 1922.
13

www.dacoromanica.ro
 202

patru petale triunghiulare In forma de frunze de trifoiu. Si in

covoarele din Asia Mica, mai cu seatra in cele din Konia
Ladig, crinul este stilizat sub infatisarea unei tulpine lungi, cu
frunzele opuse asezate regulat iar la capatul tulpinei iraltandu-se
floarea a carei co' rola stransa in forma de cupä este formata din
trei petale; cea din mijloc are cloud sau trei puncte. Culorile stra-
lucitoare din centrul florii sunt insemnate pe petale in puncte
sau santulete.
Sub prima forma, crinul este ornamentatia folosita in Ma-
ra s la al doilea stil, fie pe fond, fie pe chenar. Il regasim si in
Malatia unde tehnica lantisorului mai steam ii dä deseori un
aspect cruciform. Se vede dealtfel cá lucrätoarea are tendinta de
a schimba forma triunghiulara in forma de cruce, deoarece lanti-
sorul nu putea reda bine prima forma.
Sub a doua forma traditionala, crinul din Ladig, pe care
urii Il numesc crinul ladion" si pe care noi Il vom numi crin
de Konia i Ladig", pare sä fie aceea floare cu petale rosii pe
care o gäsim in si in yastic-urile din Mara s pri-
mui stil. Diisec-yiizii-rile din Mara s primul stil pe cari le am
avut la indemana in numär destul de mare, au toate aceeasi or-
namentatie. Inteo rana exagonala, cerculete albastre impodobite
cu perle fixeaza o floare rosie cu trei petale. Frunzele tulpiiI,
corola in forma de cupa largita, petala din mijloc crestatä, trans-
parenta aurie a centrului floarei insemnatä pe petale, ne reduc
In mod instinctiv la crinul din Konia i Ladig. Dimpotrivä, este
nevoie sä vedem o stilizare armeanä a floarei purpurii de lotus
pe care o'gasim in Egipt ca simbol de puritate i nemurire, in
India budistä ca floare sfantä si nationalä i in China ca o
dorinta simbolica pentru o posteritate numeroasa.
Crinul rosu din muntii Armeniei, simbolul de sacrificiu rji
de puritate; lotusul egiptean, simbol de nemurire si de puritate;
sau lotusul chinez, dorinta simbolica pentru o poqeritate nume-
roasa? Numai un studiu retrospectiv al broderiei armene ar p,rtea
decide.
Numeroasele pasäri cari vin sä. inveseleascä, dupä. obi ceiul
persan, colturile ramelor cari fixeazä florile, aratä ca sufletul ar-
mean lega in.mod traditional fericirea caminului de virtuti!e
simbulizate de aceastä floare misterioasä.

www.dacoromanica.ro
 203

ANIMALE
Contrar artei populare a covoarelor, in care lucatoarele
kurde si atmence reprezinta dupa imaginatie animale dbmesfice,
pasari de curte, capre i oi, in broderii nu gasim ca vi.etuitoare
decat pasarele in mijlocul florilor, ca semne de viata si de bu-
-curie. Fluturele, simbol chinez al vanitatii femenine, nu apare
decat in cateva matäsuri vechi lucrate in punct din Aintab.
SIMBOALE
Cercul, atat de frecvent in decoratia chinezä, ca simbol de
eternitate, neavand nici inceput nici sfarsit, Il regasim in stofele
din Maras si Malatia.
'Cercul fericirii, circular sau oval, care formeazä impreuna
cu animalele i cu florile motivul central la numeroase lucaturi
chineze, inspirá ornamentatia principala a yorgan.yiizii-rilor din
Mara .s si a yastic-urilor din Malatia. In central sau se gaseste
de obiceiu o cruce, care da simbolului budist o aparenta crestiná
si formeazä desemnul principal al tofei.
Octogonal, simbolul celor opt puncte cardinale, frecvent in
lucraturile chineze, turcomane si caucaziene si caracteristice co-
voarelor din Turkestan Si in special din Bukhara, Il regasim
cu forme rotunjite in motivul central al yastac-urilor din Mara.
In acelas stil, regasim ramele de originä persana incadrand moti-
Nele de campuri cu flori.
Perla, simbol mongol de puritate, este frecventa in lucratu-
rile chineze, turcomane i tibetane. Ea este insotitä de o soparla
mica care o fereste de ispitele diavolului. Deseori i lucratoarea
armeanca, dupa influenta chineza, pune cate un punct de culoare
deschisä i strälucitoare pe fondul stofelor din Mara s primal
stil si mai cu seama al yastic-urilor din Malatia.
Steaua cu opt brate alungite, pe care o intalnim in covoarele
caucaziene i turcomane sau asezata in mijlocul unui octogon,
clespre care se spune ca reprezintä divinitatea vechilor Mezi, nu
o regasim deck in broderiile din Aintab. Ea este pentru aceste
broderii un motiv preferat in ornamentatia centrului.
Svastica, semn foarte vechi de noroc si de fericire la popoa-
ele din Asia, foarte des intrebuintata in covoarele chineze, cau-
-caziene, turce i turcomane, nu s'a regasit sub forma primitiva
.completa, decat in vechile broderii de matase din Aintab. In

www.dacoromanica.ro
 204

broderiile din .Maras si din Malatia, se afla sub forma reclusa_

de carlig sau de cheie, fie simpla, fie dublä in forma de S. Ea
se reprezinta deasemenea printr'un cerc cu cruce, in mijloc cu
opt roze in forma de cheie rotunjitä. Nu e greu de recunoscut
ca sunt doua svastice supripuse.
Norul, cel mai renumit desemn mongol, simbol al nemuririi,
pe cape-1 intalnim des in covoarele din Caucaz, Turkestan si
Persia, ocupa un loc important in decoratia accesorie a artei din
Mara*, Malatia i Aintab. El formeaza motivele obisnuite pentru
a decora colturile stofelor din Malatia. In broderiile din Maras
al doilea stil, Il gasim foarte des in yorgan-yiiziiri, bebec-yas tic
un i *i in gab-uri. Dar lucratoarea armeanca a imprimat norului
mongol o pecete particulara: el este insotit mereu de cruce. Deci,
ea nu urmareste forma gratioasa a desemnului transmis de arta
persanä, ci ideea fundamentala pe care o exprima. Lucratoarele ar-
mence din Mara s si din Aintab ascund deseori forma norului
chinez sub curbele largite ale ghivecelor de flori pe cari le in-
multesc in motivele lor. Dar simbolul este transparent.
Crucea, ca desemn geometric, apare in motivul din mijloc al
yorgan yiiziirilor din Mara. In alte parti ea inspira aranjamentul
general al numeroaselor desemne de flori, forma crinului in punc-
tul lantisor, desemnul fondului intre buchetele sale de flori. Ea
se afiseaza mai putin, dar o gäsim pretutindeni. Ideea cretina
vine astfel sA dea o bazä caracteristica si generala tuturor sim-
boalelor de: puritate, posteritate numeroasa, longevitate si de
nemurire, luate de tinerele lucratoare armence din arta Extremu-
lui-Orient si a Persiei. Frägezimea i bucuria pe care o respirà
aceste .stofe destinate viitorului camin, merg manA in minA cu
idee de maretie i sfintenie a familiei inspiratä de crestinism.
Inaintea acestor broderii vechi armenesti unele invechite si
rupte, dar pästränd in tehnica, in ornamente si in simboale stilul
animat al unei arte inalte i profunde, ne gandim in mod instinc-
tiv la remarca Contelui de Gobineau cä, in perioadele obscure
si turburi ale istoriei apar deodata minuni individuale de vita-
litate umana, flori de aur ridicate i aplicate pe suprafata intu-
necata a märii animate din care au luat nastere. Ce sont des
fleurs d'or; elles nagent et s'étalent étincelantes sur la profon-
deur murmurante des jours qui les ont produites et de la masse
de substance animée d'ou elles sont issues".
A POIDEBARD

www.dacoromanica.ro
MIMIC& ARMENEASCA

ORIGINA NOTELOR ARMENE$TI

Vechii Armeni utilizau un sistem special de notatie, prin
sau pe latineste neume(Neuma), cu ajutorul cArora
transcriau melodiile si imnurile religioase.
Semnele acelea, care se asemanau cu cele stenografice de
astázi, erau utilizate fie de popoarele occidentale, fie mai ales
de cátre cele din Orient. Dui:4 sec. X-lea, popoarele occidentale
au inceput sa intrebuinteze note in formA de figuri pAtrate, ase-
zate pe 2 sau 4 linii paralele, care mai tarziu se transformará in
nótele ovale de astazi pe portativul de cinci paralele.
Popoarele orientale insä si-au pAstrat mai departe vechile lor
semne muzicale, panä'n Evul Nou (1500). Dar din nenorocire,
gratie diferitelor obstacole ridicate de mersul nefavorabil al eve-
nimentelor politice, intrebuintarea acestor semne a devenit din ce
in ce mai rail, pAnA ce au fost date uitärii. Aceastá nenorocire
lovi deopotrivá pe Armeni, Greci si Sirieni, cari aveau sisteme
muzicale proprii de notare.
StrAmosii Armenilor, ca i urmasii lor de azi, and prezentau
wi cantec in cor, alegeau sà-i condua, si in antichitate, pe cineva
-care cunostea antecul mai bine cleat toti, si care treand ca
atare in fata lor Ii dirija. Acest dirijor cAuta sl-i reaminteasca
bucata executatA membrilor din cor prin miscAri de mAini si
chiar ale corpului, dupá ritmul melodiei.
Insä spre a nu se da uitárii melodia antecului, oameriii se

www.dacoromanica.ro
 206

gandirä sà noteze pe lartie figurile desemnate prin gesturi de-

at:re dirijor. Deacum cantAretii puteau sa-si reaminteasa upr-
orice cintec, cu ajutorul acestor figuri §i semne muzicale i sa-si
gAseasa modulatiunile potrivit acestor note.
In decursul vremii, pe mAstu-a desvoltärii literilor i a lite-
raturii, i aceste note muzicale trecand prin diferite modificki
si arneliorAri, pAnà ce ajunserä la reguli definitive, cu anumite-
semnificatii, numere O. denumiri.
Acum restringindu-ne la notele armenesti, despre origina
lor stim doar cele ce urmeazA.
Primul §i unicul cronicar armean care face mentiune speciala
si ne da lAmuriri despre vechile note muzicale armenesti este
Kirakos din Gantak (pe la 1250). El aminteste a pe vremea aceea.
(Sec. XII-lea) un mare cantaret din Taron, cAlugarul Khaciatur,
a cutreerat prin toatà Armenia Mare, invatandu-i i ficAnd
opera' de räspândire a notelor printre Armeni. judecand de aici
sistemul de note armenqti a luat fiinfà probabil prin secolul XI-
XII. Acest punct de vedere este int5rit deasemenea si de fap-
tul ca in manuscriptele armenesti de pinA atunci nu exista
o urma de semne muzicale.
Totusi, specialitii cred cá sistemul gamelor armenesti are o
origine mai straveche. Astfel, prof. Velesch, dela liniversitatca
din Viena, care este un specialist al gamelor orientale scria de
curand ca notele armenesti sunt mai vechi cleat cele bizantine
(greceti) i cà cele armenesti constitue chiar baza gamelor bizan-
tine. Dupa aceastä teorie, notele armenesti trebue sa fi existat
inca dinainte de sec. VIII sau VII. Dealtfel, until din vechii cro-
nicari armeni, Lazar din Pharp, pare ca vrea sa ne dea vreo indi-
catie confuza, amintind de intrebuintarea literilor muzicale", In
once ca:, nu putem inca stabili cu certitudine faptul acesta, dar
nici sà-1 respingem.
lar ca forma' primitivA, notele armenesti erau constituite_
probabil de acele semne ale prosodiei, care se intrebuinteaza
pana i astazi, adicA: accentul gray, accentul ascutit, semnul de
lungire, semnul de scurtare i accentul circonflex.
Din acestea, accentul gray ), ascutit circonflex(^)
se utilizau pentru indicarea diferentei de tonuri (gamele), iar
semnul de lungire i de scurtare (0) pentru arltarea tim-
purilor (durata).

www.dacoromanica.ro
 207

Aceste semne de prosodie, care deobiceiu se numeau note

prosodeice", apar in manuscripte incepand din sec. VI-lea, si
pornind din Orient au fost adoptate si in Occident.
Utilizarea notelor armenesti parvine pana'n Evul Nou, ince-
tind dupa aceea, cu incetul, de a fi intrebuintate, din cauza eve-
nimentelor politice nefavorabile, Ora ce sunt date complect ui-
tarii. Pe la inceputul sec. XIX-lea Baba Hampartum din Cons-
tantinopole, un bine cunoscator al imnurilor religioase, dorisa
redea viatä vechilor note armenqti lipsite de semnificatie. Din
nviltimea de semne muzicale, dupa Parintele Komitas 198 la
ntundr, - el alese numai 7 sunete dominante cu valori precise,
formula legi i constitui astf el noua sa gamä muzicala, aproape
identica cu cea europeanA.
Cu ajutorul acestei game noui, care acum a intrat in uzul
general, au fost editate toate imnurile religioase din Ecimiadzin
din partea unui discipol al lui Baba Hampartum, numit Nico-
gaios Tasgian.
Semnificatia vechilor note armenesti, a ramas insa Ora si
astazi o enigma nedescifrata. Nemuritorul Komitas, care se con-
sacrase timp de 16 ani cercetarii acestei probleme, scria in 1910
ca in curand va da la lumina solutia acestui secret muzical al anti-
chitätii arniene. Dar din nenorocire, a intervenit o boala neinciu-
plecati care intrerupse aceasta nepretuita activitate a marelui mu-
zicograf, al carui manuscrise au pierit si ele fall nici o urmä.

Par. GR. HEPOIAN

www.dacoromanica.ro
 woor> tigt) ow> osiir) czar> cs> =zazu .430

DATINE 41 OBICEITTRI LA ARMENI

STEAGURILE ARMENE,STI
Toate natitmile din lume au avut din cele mai vechi
anumite simboale asezate pe vârful unor bare lungi, pe care le
expuneau armatei si poporului.
Parintele Vardan Hatuni, in studiul ski intitulat Steagu-
rile armenegi", crede ca in antichitate stof a sau pAnza steagurilor
erati de o culoare uniformä, i cA noile drapele multicolore ale
natiunilor contemporane sunt de provenientà mult mai tirzie.
Vechii Armeni aveau dou.4 feluri de drapele: dinastic si na-
tional.
In randul steagurilor dinastice erau mai insemnate acele
regale ale celor patru dinastii armenesti. Astfel, drapelele Arta-
sizilor. Arsacizilor, Bagratizilor si ale Rubenienilor erau toate
de culoare purpurie.
Numerosii principi din Armenia aveau deasemenea drapele
proprii pentru familiile br. Steagurile acestea insA nu erau pur-
purn ca cele regale, ci in majoritate albe. Ele se distingeau
prin formele lor 5i anumite semne. Drapelele princiare puteau fi
si de mätase, dar nu aveau podoabe de impletituri aurii care erau
caracteristice numai pentru steagurile regesti.
In evul mediu principii armeni incepurä sa intrebuinteze
ei steaguri purpurii, dar semnele de pe ele erau in genere toate
albe.
Agathangelus relateazA cA la inceputul sec. IV-lea, cAnd Gri-
gore Iluminatorul alAtorea in Cesareea, principii care-1 insoteau
aveau semnele lor, adica drapele. Eghise deasemenea ne
pe seniorii care au luat parte la batälia din Avarair (451) cu
steagurile lor speciale.
Faustus aminteste de cavaleria lui Vasag Mamikonian cu.

www.dacoromanica.ro
 209

drapele lor dinastice. Potrivit relatarilor aceluias cronicar in

ajunul luptei dela Bagavan, Musegh Mamikonian tinu ca im-
preunä cu armele sd fie sfintite i steagurile si simboalele armatei
sale, de catre catolicosul Nerses cel Mare.
In afara de diferitele drapele regesti si princiare, Armenia mai
avea drapelul sAu national. Steagul acesta dateaza din epoca
cretinismului. Ca si drapelul bizantin, si steagul national arme-
nesc avea pe el ca simbol o cruce.
David Eupr an umit Invincibilul si alti istorici armen', men-
tioneaza ca cliapelul national cruciat era purtat in fruntea arma-
tei armenestí.
Si acest drape' national era purpuriu, impletit in aur si cu
ducuri de aur. In Evul Mediu, pe la cele patru colturi ale aces-
tor steaguri se obisnuia sA se brodeze i initialele cuvintelnr:
Domnul Dumnezeul (nostru) Iisus Hristos,
SernnuI caracteristic de pe steagurile purpurii ale dinastii-
lor Artaside si Arsacide era un vultur, impletit in genere de
culoare aurie ; uneori erau doi vulturi având la mijloc globul
solar (acest semn se poate vedea foarte distinct si pe coroana
lui Tigran cel Mare).
Rosu purpuritt era culoarea oficiala si preferata a curtilor
regale, iar regii armeni se imbrAcau in purpura. 'Caius Dion vor-
beste despre togile p`urpurii ale luí Tígran cel Mare, iar Agathan-
gelus aminteste de purpura cu care se impodobea regele Tiridat.
Regii armeni artasizi si arsacizi purtau deasemenea si cizme
rosii.
In aceastà epocà, steagurile armene§ti erau uneori inguste
Pärintele Hatuni deduce aceasta dela drapelele acme-
nesti incrustate pe monedele lui Lucius Verus. Aceste steaguri
erau sustinute deobiceiu pe sulite lungi i subtiri.
Potrivit relatarilor istoricului Movses din Khorn, in privinta
regelui Vagharsak, Armenii, afara de drapel, mai obisnuiau
sá duca pe dinaintea regelui si un vultur auriu, purtat pe o sulita
Persii si Romanii aveau si ei astfel de simboale, numai
Romanii duceau steaguri simple si purtau numai vulturul pe
s
Steagurile Cu vulturi impletiti in aur ale Artasizilor i Arsa-
cizilor au fost adoptate mai târziu si de catre dinastia Bagratida,
A arei drapel era deasemenea purpuriu. Vulturul bagratid era

www.dacoromanica.ro
 210

ridicat in picioare i avea aripile larg intinse, cum se poate vedea

dealtfel si pe unele ruine ale monumentalelor bisericii din Ani..
Drapelul regilor bagratizi era fixat pe un glob de aur, iar
Onza in loc de a fi asezatä ca deobiceiu orizontal, sta atarnatl
in jos.
Steagul principilor Rubenieni avea ca simbol ori o cruce
ori figura unei cetäti. Iar in perioada regatului acest simbol,
loc de vultur obisnuit fu inlocuit cu altul, care tinea in cioc un
bastonas cu o coroanä cu cruce la un capät.
Strävechea Armenie avea deasemenea i steagurile sale Li-
sericesti.
Aceste drapele-au fost introduse si in Bisericile din Occiden t
incepAnd dela papa Grigore II-lea.
Marele drapel pontifical armenesc se deosebea de cele re-
gesti prin crucea sa aplicatà pe fondul unei panze rosii. Dupi
relatArile lui Vardan Cronicarul, cand guvernatorul Hise veni in
Armenia, in sec. IX-lea, fu intimpinat de cAtre catolicosul Zaka-
ria, iar satrapul arab ii ingAcluia s'a falfaie §i sa poarte mereu-
inaintea lor drapelul ce! cruciat".
In epoca cilicianä, s'a bucurat de un prestigiu deosebit,
bine'nteles dupA cel de totdeauna al catolicosului, arhiepiscopul
din Sanik.
Stepanos Orbelian povesteste cum in sec. V-lea, regele Agu-
anilor Ii dArui arhiepiscopului din Siinik drapelid sau regal, care
era de culoare rosie. Se intelege deaci cà arhiepiscopatul din Sii-
nik avea si el drepturi de a purta drapele rosii, ca cele catoli-
cosale.
Deosebit de steagurile catolicosale si cele arhiepiscopale din
Siinik, mai erau deasemenea diferite alte drapele bisericesti, care
In genere erau brodate sau incrustate cu pietre pretioase si icoane
sfinte.
Drapelele bisericesti se utilizau deobiceiu la funeralii. lar
marele steag pontifical, asezat pe un glob cu o cruce impozantá-
de aur se purta pe dinaintea catolicosului.
Drapelele erau purtate de stegari anumiti. Cele regesti si
pontificale intotdeauna de catre un ofiter superior iar cele princi-
are de un soldat simplu.
NIIBAR DIACSUDIAN

www.dacoromanica.ro
NIINISMATICAS ARNEANA

NUMISMATICA GENERALA
ARMEANA"
Cunoscutul istoriograf armean, K. H. Basmagian a daruit
studiilor armenesti o nota lucrare valoroasa. Numismatica ge-
nerala armeana" (Venetia, 1936), este prima incercare aparuta
In limba armeanä" asa cum declara autorul in introducerea sa,
scrisa despre numismatica noastra generala" considerand ca mai
inainte fusesera publicate numai lucran i partiale in acest domeniu:
de exemplu Clasifica tia monetelor Rubiniene" (Viena, 1892) a
parintelui Sibilian i alte dotta scrieri despre monetele Arsacizi-
lor dintre cari una era un rezumat in limba germana al lucrarii
lui Alexandru Petrovici, alatuit de catre Par. H. Dasian.
lar dintre savantii europeni, Victor Langlois a publicat in
1859 in limba franceza o lucrare in douà volume, intitulata Nu-
mismatique générale de l'Arrnenie" care insa din punct de
dere al tiintei moderne contine in mare parte lucräri de criticat
si de respins".
Asadar, opera d.lui Basmagian aduce o mare contributie
studiilor numismatice armene insa fará pretentia de a se consi-
dera o lucrare complecta, fiindca mina distrugatbare a timpului
a nimicit in intregime cine stie cite monete i alte monumente.
Pe de alta parte viitoarele sapaturi arheologice cu siguranta vor

www.dacoromanica.ro
 212

scoate la ivealA monete noui rAspandind luminä in unghiurile in-

tunecoase ale istoriei armene.
D. Basmagian imparte opera sa in treisprezece perioade dis-
tincte, incepand din anii Dinastiei achemenide Persane (519 î. de
Cr.) partà in zilele noastre, un interval de aproape 25 secole. Tre-
bue sá observäin cA in cuprinsul prezentei lucräri sunt examinate
,.nu numai monetele proprii armenesti, dar si cele cari in realitate
nu sunt ale Armenilor dar cari, indiferent dacä au fost sau nu
bätute pe pAmantul Armeniei poarta sau inscriptia Armenia"
in litere latine, asa cum se vede pe monetele armenesti bätute
de Romani, sau Armeniye" in litere arabe asa cum poartà
monetele armenesti ale domnitorilor mahomedani, sau observAin
pe ele numele unui oras din Armenia in monetAria cAruia s'a
tut, Rill sä poarte insä litere armenesti. SA ne gräbim a acläoga
cA despre fiecare perioadà sunt date informatiuni concise dar in-
teresante cari contribuesc in deosebi la cunoasterea monetelor
descrise. Din and in cand sunt anexate i cateva liste genea-
logice pregAtite cu grije ale diferitelor dinastii armenqti. Nume-
roase si felurite ilustratiuni ale monetelor armenesti luate in
mare parte din pretioasa lucrare Histoire du peuple Arménien"
(1919, Paris), a renumitului arheolog francez Jacques de Morgan,
impodobesc volumul.
I. PERIOADA PREMESROBIANA (519 tn. de Cr.-414 d. Cr.). -

Este prima din perioadele la cari s'a fäcut aluzie mai sus.
Apartin acestei perioade monetele ce existau inainte de desco-
perirea literelor armenesti. Printre ele gäsim monetele celor doi
satrapi persani, numiti In Armenia de atre puternicii regi
achemenizi ai Persilor. Prin moartea lui Alexandru cel Mare
(323 in. de Cr.) Armenia a revenit unuia din generalii säi pu-
nindu-se astfel temelia unui nou stat armean si din epoca aceea
ne-au rAmas vreo sase monete, toate Cu inscriptii eline i fArA
nutnirile distinctive de Armenia" sau al Armenilor". Din feri-
cire, din epoca cea mai glorioasä a istoriei Armenilor ne-au rämas
monetele lui Tigran al II-lea ceI Mare (94-54 in. de Cr.) si ale
fiului sätt Artavazd al III-lea (54-34 in de CO cari dupà pArerea
lui KalAbgian un specialist in materie, alcAtuesc aureola mone-
telor armenesti". Si acestea poartä inscriptiuni in litere cine:
,,Regele Tigran", Regele Regilor Tigran", Regele Regilor Ar-
.tavazd". Dintre urmasii acestora, ne atrag atentia monetele lui

www.dacoromanica.ro
 213

Tigran al IV-lea (12-5 in. de Cr. si 2-1) cu inscriptia Regele Re-

gilor Tigran cel Elenofil". Pe o altA monetà a lui Tigran al IV-
lea sunt gravate chipul sAu §i cel al sorei sale, Erato, si poarta
inscriptia Rege al Regilor Tigran".
In capitolul Monetele Arsacizilor" (53-430 d. 'Cr.) d. Bas.
magian declara in mod categoric a nu existà monete cu nurnele
Arsacizilor armeni dei dupa pArerea unora dintre orientalisti,
astfel de monete exista.
PERIOADA MESROBIANA (4'4-1187).
Trecänd la aceasta perioada, istoricul nostru scrie cu durere
si deceptie ca dela descoperirea literelor armenesti (414) pana
in vremea lui Leon al II-lea dintre Domnii Rubinieni (1187),
n'am intalnit monete cu litere armenesti", i continua: Nici din
zilele posomorite ale Arsacizilor nici din timpul plin de zgaduiri
al marzpanilor, (430-630), nici din timpurile nelinistite ale curo-
palatilor (635-703) nici din epoca dureroasa a ostikanilor (653.-
885), nici chiar din zilele socotite ca stralucite ale dinastiei Ba-
gratizilor (885-1045) nu exista nici o moneta armeneascr. CA-
rui fapt extraordinar si neasteptat ar trebui sA atribuim absenta
monetelor cu litere armenesti?" se intreaba d. Basmagian si ras-
punde: Hilda Armenii n'au stapanit un stat absolut indepen-
dent, fiind mereu supusi sau tributari cutarui sau cutarui stat,
ghiar in perioada glorioasa a Bagratizilor". Dui:a cateva randuri,
adaoga: Din aceastä absenta reiese c5. Armenii n'au avut drep-
tul de a bate monetà nationala asa cum uneori au batut Ti-
gran si urmasii sai ci au intrebuintat monete romane, persane,
arabe, mongole, bizantine si altele". Dei dureros, acesta este
din nenorocire adevarul istoric.
PERIOADA ROMANA t69-183).
Incepand din anul 69 inainte de Cristos stäpanirea romana
s'a intins si in Armenia si a durat cateva secole, Armenia deve-
nind märul de discordie dintre Orient si Occident. GAON/a din
imparatii Romani din acea perioada, in amintirea biruintelor lor
asupra armatelor armene, au batut moneta cu inscriptii ca Ar-
menia Capta" (Armenia cucerita), Armenia Recepta" (Armenia
invinsa) sau altele cari asemeni acestora preamareau puterea
somana. Dintre cele mai importante sunt monetele lui Marcus
Antonius care invingandu-1 pe Artavazd al II-lea (54-34 in de Cr.)

www.dacoromanica.ro
 214

1-a trimis in dar iubitei sale Cleopatra, regina Egiptului. Cleo-

patra, tAind capul lui Artavazd, 1-a trimis aliatilor sài Parti...
Pe monetele bAtute cu aceastd ocazie este scris: Antoni,
Armenia devicta" (Antonius, Armenia supusà), iar pe partea
cealaltà: Cleopatra reginae. Regum Filiorum. Regum" (Reginei
'Cleopatra, fiilor-regali i regilor).
Sunt cunoscute numeroase monete cu numele lui Germani-
cus, al lui Traian, al lui Lucius Verus si al altora cari prin ins-
criptii i simboluri reprezintä Armenia invinsä i subjugatà. Pe
moneta lui Antonius Pius este scris: Rege al Armenilor prin
sentinta Senatului".
W. PERIOADA PERSANA (273 627).
Acesta cuprinde perioada stäpanirii persane. Urrnând pro-
babil exemplul Romanilor, vechii Persani ar fi bAtut monete in
Armenia, insä despre aceasta n'avem cunostinte sigure. Dl. Bas-
magian aminteste o monetà de aur a regelui Sasanit Vram ga-
sità in Armenia printre monete romane i ca i J. de Morgan
crede cä ar fi batute acolo. Pe unele mcnete se vad inscriptii in
litere Sasanite ca Arm sau Armn in care unii arheologi ca Mort-
mann vor sä vadà cuvântul Armenia". Dar totul este discutabil.
E demnä de atentie moneta lui Sapuh I-iu (Sapor), fiul lui Haz-
kert (Yezdedjerd) I-iu (399-420) care poara datä, dar nu amin-
teste vreun nume de tail. Acest Sapuh s'a asezat pe tronul Ar-
meniei in 416. Dupä moartea tatAlui säu, s'a grAbit sà ajunga
In Persia ca sä' pue stäpAnire pe tronul tatälui sä.u, insä n'a reusit
si a fost omorit (420). Asadar, dupà toate probabilitätile, mo-
netele cu numele lui $apuh din acea perioadä, apartin Arme-
.
.. .
mei.
ncând un salt mare, trecem in Evul Mediu si Evul mo-
dern si observäin cä. in timpul dinastiei Safaviilor (1502-1735)
unii din Sahli Persiei au batut monete in numar destul de mare
In Erivan, Nahicevan, Gandzak (Ghenge) si $amakhi cari dura
cum se stie faceau parte din statul lor. Deasemenea din vremea
Afsarilor, Zendilor i Cadjarilor (1750-1925) ne-au parvenit mul-
te rnonete bätute in provinciile armene din Iran.
V. PER1OADA BIZANTINA (582-1 ).
In acest capitol, in afarà de importante cunostinte istorice,
sunt prezentate caeva exemple de monete batute de impArat-ii
Armeni-bizantini, de exemplu cele ale lui Artavazd, Nichifor, Ion

www.dacoromanica.ro
 215

Zimisces, Leon Armeanul, etc. cu inscriptia greacá Impárat al

Bizanfinilor, prin gratia lui Dumnezeu". Conform listei intregi
alcátuitá cu aceastá ocazie de d. Basmagian, Armenii au avut 25
imparati armeni si imparatese armence (582-1341). Dei Arme-
-nia a trecut de multe ori in stapanirea Bizantului se pare ca
imparatii bizantini n'au bátut monetä acolo.
PERIOADA ARABA (660-932)
Aceastá perioadá este mai bogatá in amintiri numismatice.
Stápinirea arabá in Armenia a durat aproximativ trei secole,
prelungindu-se chiar dupl anul 887 când Arabii au stabilit Di-
nastia Bagratizilor. Asadar, in acest lung interval, Arabii au bá.-
tut in Armenia diferite monete de aur, argint, cupru si bronz
pe toate fiind numele Armeniye (Armenia) sau b-Arminiya"
(in Armenia) in litere arabe. Dintre Kalifii mai insemnati sa
amintim Omar (717-720), Harun-al-Raid (786.809), Abdallah-
El-Mamun (818-833), El- Motavakkil (847-861) si incá altii cari
au bátut numeroase monete in Armenia. Nu mai putine monete
au fost bátute deasemeni de cátre guvernatorii trimisi in Arme-
-nia de catre Arabi.
PERIOADA MONGOLA (1185-1445).
Aceasta este perioada in cursul careia diferite puteri mon-
golice, Turcomanii, Djinghizienii, Djagataii, Ilhanii, Djela-
irii, Timurienii (hoarda barbará a faimosului Lenk-Timur) si
Mozafferienii au pustiit i cucerit Armenia. Dela toti acestia
ne-au ramas monete in numdr destul de mare, bátute pe pämant
armenesc dar purtand inscriptii arabe. Studiul stäpanirei Ilha-
-niilor in Armenia are multa insemnátate. La inscriptiile dela Ani
ei sunt amintiti de 5-6 ori. Unii erau crestini, altii aveau femei
crestine; Pe monetele Khan-ilor Arghun i Hasail-Mahmud se
vede scris in limba araba: In numele Tatálui i Fiului i Sfán-
-tului Duh" i aláturi o cruce. Monetele mongole poartá numele
oraselor, Cesarea, ErzAnga, Sebasta, Partav. , Arzin, Kharpert,
al altor orase din Armenia. Este si una cu inscriptia Armenia".
PERIOADA MICILOR STATE TURCOMANE (879-15(8).
Este perioada in care in Armenia si Asia Mica s'au interne-
iat diferite State mici. Dintre cele mai importante era Statul
s ah-Armenilor spre miazá noapte i apus de Van. Ei au mo-
nete bátute in Khlat. Caramnaii au bátut monete in Erzanga,

www.dacoromanica.ro
 216

Cesarea 5i Karin. Karakoyunli-i renumiti Cu barbariile lor, au

batut monete in Bitlis, Tauriz etc. Cel mai de temut dintre ace-
5tia a fost Uzun-Hasan, intemeietorul a5a numitei Dinastii 4
Akhoyunli-ilor.
PERIOADA SELGILICIDA (1192-1291).
Autorul ne spune cd aci este vorba de Selgiucizii
Rumi" cari erau stabiliti in provincia Konia de astdzi (vechea
Jconium) 5i a cdror capitall era de cele mai multe ori Iconium
sau Konia, sau cateodata Sebasta sau Cesarea. COnd Seigiucizii
au inceput sd-§i intincld stdpanirea, au bdtut monetd aproape in
fiecare nou ora 5 cucerit. Se pare cd cea mai importantä mone-
tdrie era cea din Sebasta. uncle_ Sultanii Selgiucizi au batut in
mare parte monetele armene5ti. Doi din cei mai insemnati Sul-
tani, Alaeddin Kaikobad I-iu (1219-1236) 5i Ghaiaseddin Kai-
khosrev II-lea au fost aliatii lui Hetum I-iu 5i impreuna au batut
rnorietd in semn de prietenie i alianta. Aceste moflete sunt foarte
interesante. Pe o parte se vede Hetum I-iu calare i inscriptia
anneneasca Hetum, Rege al Armenilor" iar pe partea opus4
este inscriptia in litere arabe: Maretul Sultan Alaeddin Kaiko-
bad, fiul lui Kaikhosrev" sau Reazim (aparator) al credintei
lumii, Sultanul suprem Kaikhosrev, fiu al lui Kaikobad".
Aceste monete sunt batute in Sis.
PERIOADA RUBINIANA (1187-1489).
Din aceasta perioada avem monete armene5ti ca litere arme-
ne§ti batute in Cilicia in timpul Dinastiei Rubiniene 5i monete
straine purtând numele Armeniei i inscriptii latine. Dela Leon
I-iu (1196-1219) Ora la Leon al V-lea (1374-1375), ultimul rege
al Armenilor, intalnim 17 nume domne5ti. Toti regii Rubinieni,
cu exceptia a 2 dintre ei, au batut fel de fel de rnonete, unele
mai rare, altele obi5nuite.
Astfel avem monete cu numele lui Leon al II-lea 5i al unna-
5ilor sdi Hetum I-iu (1226-1270) cu Isabela, Hetum al II-lea
(1289-1279), Sâmbat (1297-1298), Constantin I-iu (1298-1299),
Leon al 111-lea (1301-1307), 05in (1308-1320) 5i al altora, aproa-
pe toate batute in ora5u1 Sis. Toate poartä inscriptii armenesti
ca: Prin puterea lui Dumnezeu", Leon, rege al Annenilor",
Hetum, Rege al Armenilor" etc., dar n'au data de unde dedu-
cem cä acest lucru astäzi esential, pe vremea aceea era oate

www.dacoromanica.ro
 MONETELE ARM ENE$T1

TETRAURALtIME DU ROI D'ARMENIE TIGRANE

(Au rever., I fortune evonitschel

IONNAIE DU 1101 FIONNAIE DU ROI D'ARMENIE SIONNAIE DU RUI D'ADIILNIL

ARTAVAZD TIGRANE IV, AVEC SA SCEUR ERATO TIGRANE

DENIEn DE MARC-ANTOINE DENIER D'AUGUSTZ SIONNAIE D'AUGUSTE

ET GLEOPATRE ARMENIA CAPTA ET D'ARTAVAZD V
ARMENIA DEVICTA

SLONNAIE D'ARGENT DE L'ESI- SIONNAIE D'ANTONIN LE PIEUX MONTRANT CET ELIPENEUP

PEREÚR LUCIUS VENUS COURONNANT LE 1101 U.ANOIF7s1F

MONNAIES DE L'EMPFREUR TRVJAN COMMEMORANT 5E5 CAMIONES EN AltMENIE

www.dacoromanica.ro
 NIONNAIES DU ROI LELKS I

MONNAIES AUK VONIS DE IIETOUM I

ET ors sol.tAss D'Ecomum

tIETO011 I ET IS All ELI E vow. 4Ik 01 Olt 100V I (1101

www.dacoromanica.ro
 510SNAIES DE BETOUM

mONSAtES DE SEMP,VD, EUDGIAIES DE CONETLETIN U

1101 D'A !MENU' rilatmirizz
2J 'S
fiZ,O\ad. .....

;,
1

Id0:4NIIFS DE LEt.,:iUtWAIIMENIE MONhAIFS DE IFON IV

nOI

11IONNAIES D ORION, ROI

www.dacoromanica.ro
 MON.NAIE GEY DE LUS1GNAN
(coNb CAN C1N 11)

$11./NNAIES DE CONSTANTIN 111 D'ARMENIE

MONA. ULS /iF:CONST1NT1N 1V D'etNME,LE MONNAIES DE LEON V DE LUEIGNAN

no' CANN iN1E

www.dacoromanica.ro
 217

considerat ca ceva de prisos. Dupa moartea lui Leon al V-lea

(1374-1375), regii Ciprului au uzurpat si exploatat tilitl de Rege
al Armeniei inscriind pe monetele lor Rege al Ierusalimului,
Ciprului si Armeniei". Acestia au fost Iacob I-iu, Leon al II-lea,
Carlotta, Iacob al II-lea, Iacob al III-lea si Caterina Cornaro. Re-
gina Cornaro, care a murit la Azolo in Italia, a cerut sa se ins-
crie Regina'. a Armeniei" 'Jana si in testamentul si pe mormân-
tul ei.
PERIOADA GEORGIANA.
In timpul domniei reginei Tamar a Georgiei, cei doi guver-
natori ai Armeniei, fratii Zakare si Ivane de origina armeand,
se intituleaza regi ai Armeniei inteuna din inscripliile dela Ani,
iar inteun memorial manuscris din Ecimiadzin li se da titlul de
Cezarus (imp'drat). Din aceasta perioada n'avem monete.
PERIOADA OTOMANA (1512-1823).
Este imposibil ca dupa glorioasa perioada Rubiniana sa tre-
cem fall strangere de inima la veacurile de dominatie otomana
In cursul cArora Sultanii Otomani au batut monete pe pamântul
Armeniei. SA' citarn in treacat cateva nume: Selim I-iu (1512-
1520), in timpul domniei lui a fost batuta la Diarbekir, prima
moneta otomana din Armenia; Murat al III-lea (1575-1595) a
batut monete de aur si de argint in Karin (Erzerum), Van, Nahi-
cevan ; Mustafa al II-lea (1695-1703) care printre altele mai are
o moneta de aur foarte rara cu inscriptia Armeniye" prima si
singura moneta din acea perioada amintind numele Armeniei.
XIII PERIOADA CONTEMPORANA.
In aceastA perioada sunt cuprinse biletele de banca tiparite
(emise) in 1918 si in anii urmAtori mai intaiu de catre Guvernul
Confederatiei Transcaucaziene, apoi de catre Republica Armea-
na, Cinci zeci Ruble", O suta Ruble" Dota sute cinci zeci
Ruble", ale cAror fotografii sunt expuse la sfarsitul volumulm.
M. TIRIAKIAN

14

www.dacoromanica.ro
ARHITECTURA ARMEANA

SPIRITUL ARHITECTURII ARMENE

La confluenta civilizatiilor mediteraniene i iraniene Armenii
au asimilat intr'un chip fericit cultura si arta acestora, pentru ca
prin credinta? elan si rafinament sa ne dea cu incepere din seco-
lul al V-lea si pAnA in preajma secolului al XII-lea, o vie si ori-
ginalä arhitectura bisericeascä.
Daca crestinismul pätrunsese in Armenia incä din prima era
si era propovaduit in straturile largi ale populatiei, recunoaste-
rea oficiala a religie de Stat a avut loc ceva mai tarziu, pe la
inceputul secolului IV.
Furia crestinismului a distrus {0a-a arta veche pentru ca
nu mai ramanA nici o urmä de paganism. A fost o mare pagubä
rentru arta armeanä, dar geniul creator al rasei a ramas viu;
sentimentul, stilul, aplicatia si technica, erau bunuri castigate,
care prin noua religie de stat au fost iardsi inviorate.
Spiritul arhitecturii armene, fine de aplicatia acestui neam

www.dacoromanica.ro
 219

spre geometric i analitic ; cultul simetriei §i al proportiei e vädit

atät in arta constructorilor ei cat §i in acel al decoratorilor.
Bine inteles cä §i elementul precum §i materialul de piatrà
atat de abundent in partea locului au favorizat desvoltarea aces-
tei arhitecturi.
Märetia muntelui Ararat care dominä prin forma sa conicä
tot podi,u1 Armeniei, n'ar fi fost poate strain in elanul mesterilor
armeni ; amintirea acestui pisc, a cärei viziune Ii urmärea, a rä-
mas ca un simbol al patriei lor, de aci forma conicä a turlelor.
Ca aceastä artä pornea dintr'un sentiment §i elan general, nu
incape nici o indoiald; marele numär al loca§urilor de rugäciune
ni-I dovedete ; numai Ani capitala Armeniei bagratide,
era vestità prin acele 1000 de biserici ale ei §i ca un omagiu adus
natiunei creatoare, me§terii tineau sä rämänä anonimi §i in afard
de Manuel §i Tiridate nu se cunosc alte nume §i Inca dacä acesta
din urmä nu ar fi fost chemat sä restaureze cupola sfintei Sofia
dupä cutremurul din anul 989, poate cä ar fi ramas i el necu-
noscut.
Dupä lucrärile lui Brosset (1847-48), Grimm (1864), Dubois
de Montpéreux (1839.1843) care au cälätorit in Armenia, §i in
a farä de capitolele consacrate Artei armene in operele lor de
Charles Diehl, G. Millet, A. Choisy, F. Benoit §i altii, Josef
Strzygowski, eminentul profesor al Universitätii din Viena, cerce-
teazá intre anii 1889 §i 1913 in tara de origine arhitectura armea-
§i ne dä in 1918, monumentala sa lucrare in douà mari volume:
,.Die Baukunst der Armenier und Europa" din care rezultd in
mod §tiintific atit aportul original al arhitecturei armene cät §i
InrAurirea ei in desvoltarea artelor bizantine §i romane.

K. H. ZAMBAC CIAN

www.dacoromanica.ro
 LOCLIL ARHITECTLIRII ARMENE"
Seara aceasta, dupä cum o märturiseste programul ei, este
special consacrata arhitecturii armene. Aceasta arhitecturä este
desigur una din gloriile Armeniei si, vorbindu-vä de ea, cred Ca'
voiu aduce patriotismului dvs. o legitima si mägulitoare satis-
factie.
Doamnelor si Domnilor, Armenia a pastrat un foarte mare
numär de monumente. Cele mai vechi sunt din secolul V-lea,
cele mai recente din prima jumatate a secolului XIII-lea.
Cea mai mare parte din aceste monumente au ajuns pAnä
in vremurile noastre, aproape neatinse, vreau sä spun a n'au fost
modificate de restauräri ulterioare i chiar acelea care sunt rui-
nate au pästrat o infdtisare impunätoare.
E deci acolo o multime de monumente de un interes foarte
mare, tot atat de mare prin varietatea lor, originalitatea modele-
lor cat i prin impresia pe care o produc. Aceastä arta armeanä
a avut de sigur un loc insemnat in desvoltarea Artei crestine a
Orientului si se cuvine sä va atrag atentia asupra acestui fapt.
Care este exact locul pe care 1-a avut arhitectura armeanä in
evolutia artei creOne din orient ?
Sunt vreo douäzeci de ani de când un profesor dela Uni-
versitatea din Viena, Strzygowski, a publicat o carte foarte fnt-
moasä asupra arhitecturii armene Die Baukunst der Armenier
und Europa", carte cäreia Armenia îi datoreste desigur o indo-
itä recunostintä. Aceastä lucrare a pus, pentru prima oarä sub
ochii Europei, monumentele arhitecturii armene si a fixat, pe de
altä parte, locul de mana intai, pe care Il da autorul arhitecturii
armene in istoria artei crestine din Orient.
Discurs rostit la Paris de d-1 Profesor Charles Diehl, membru al
instttutului, Duminick 22 Decembrie1935, in cadrul unui festival con-
sacrat culturii armene.

www.dacoromanica.ro
 221

Daca ar fi sal, credem pe Strzygowski, aceastä arhitecturä

armeanä ar fi origina din care provine, intr'un fel oarecare, toata
arta crestinä din Orient.
Armenia reprezinta terenul solid pe care se poate clädi toata
istoria arhitecturii crestine din Orient. Dupä pärerea lui, biseri-
cite Sf. Sofia din Constantinopole, Sf. Vital din Ravena, chiar
Sí. Petru din Roma si castelul Chambord ar purcede in f ehil
acesta din arhitectura armeanä.
Sunt nevoit sä pästrez oarecare rezervä fata de aceste afir-
matiuni, caci Strzygowski, care este un foarte mare savant, emite
uneori idei indräsnete; si färä a vrea sä tagaduiesc insemnätatea
acestei arhitecturi in formatia artei crestine, e vorba sa stim dach
locul care i se face nu e prea covärsitor.
Asta nu-i nimic, de altfel, caci monumentele a.0 prin ele in-
sele un caracter destul de puternic, destul de original 5i daca
datoresc ceva altora au si asa meritul Ion.
Prin situatia ei geograficä, Armenia era chematä sä joace
un rol in istoria artei crestine din Orient. In partea de räsarit ea
se märginea cu Persia, la miazäzi cu Mesopotamia, la apus cu
lumea bizantinä', Asia Mica i cu lumea greacä. Intre aceste täri
deosebite, Armenia trebuia sä joace rolul de mijlocitoare.
In adevär, ea a imprumutat Mesopotamiei biserica boltita
dupä cum si Persiei cupola. De multa vreme, se serviau arhitectii
-persani de aceastä cupola, dar arhitectii armeni au tras din aceasta
un mare folos pentru desvoltarea arhitecturii arrnene in secolul
1V-lea si V-lea.
De altfel nu trebuie sa uitätn ca". Siria are, si ea, o parte
foarte insemnata in istoria artei i in felul acesta monumentele
cele mai vechi care ne rämän din arhitectura armeana, basilicile
din Ereruk i Tekor au o asemänare surprinzatoare cu acelea ale
Siriei (Galblanzi & Turmania).
Adaug cä in catedrala din Ereruk s'au gäsit inscriptii grecesti
si in catedrala din Tekor inscriptii sirlene i trebuie s'o spun, cel
-putin pentru secolul V-lea, aceasta micsoreazä putin partea de
onginalitate pe care Strzygowski ar fi ispitit sa o dea Armeniei.
dar ceeace e de netagaduit e a arta armeana a cunoscut o epoca
deosebit de stralucitoare la sfärsitul secolului VI-lea si incepu.
-tul secolului VII-lea.
Arhitectii armeni au dat atunci tot ce puteau da. Mari cala-

www.dacoromanica.ro
 222

tori, ei au cautat invataturä aiurea si au construit o multime de

monumente a caror varietate este neobisnuitä. Mai intotdeauna,
aceste monumente sunt datate cu precizie, ele sunt dela sfaritul
secolului VI-lea si din tot secolul VII-lea. Varietatea planurilor
ce reprezinta este uimitoare.
Unele sunt biserici cu cupola (Talin, Talis) sau edificii
plan central, prezentand planuri in forma de trifoi cu 4 foi adica
o cruce ale carei brate se termina cu abside.
In alte parti, sunt cupole sustinute pe opt firide care poartä
edificiul, apoi sunt monumente terminate in triconque i biserici
in forma de cruce.
Ceeace e sigur e cá ele produc o impresie extraordinara asu-
pra calatorului. si chiar acelea care sunt ruinate nu sunt mai pu-
impresionante si insufletite.
latá catedrala din Ecimiadzin. Ea trece drept cea mai veche a
Armenici si a fost construitä in timpul secolului V-lea si pre-
lucrata in secolul VII-lea. Totus, cu toate aceste restauran, planul
este foarte ciudat, vedem o cupola purtatä de patru stalpi, pa-
tru abside.
Acest plan a avut de altfel in Armenia o modal extraordi-
para. Cu acest model, s'au ridicat alte catedrale, nu departe de
Ecimiadzin. La Vagharsapat, vechea capitald a Armeniei,
biserica Sf. Hripsime clädita cam pela 618, reprezintä un plan
foarte interesant cu patru firide in colturi si un acopris conic.
In sfarsit, in acelas loc, este Sf. Gaiane, datand cam din anu1
630 si prezentand un plan, poate mai putin original, dar tot asa
de caracteristic.
Mai gäsim acest plan in forma de cruce si in arhitectura
bizantina. La Zwartnot, avem o biserica inchinata Sf. Grigore
si cu toate ca este ruinata, planul ei e vrednic de a fi remarcat.
Aceastä biserica dateaza din secolul VII-lea, ea a fost construitä
de catolicosul Nerses III-lea care guverna biserica armeana dela
640-660. Aceasta biserica are forma unui trifoi cu patru foi, cu-
pola e sustinutä de patru stalpi mari care se vad la punctul de
intalnire cu obsidelt. sanctuarul este asezat sub cupola. Monu-
mentul este cat se poate de interesant prin planul sau care e de
origina orientala. Ceeace trebuie sa nu uitam e a decoratia este
greceasca. tim ca acest Nerses, innainte de a conduce biserica

www.dacoromanica.ro
 223

armeand, isi fdcuse studiile la Constantinopole i studiase limba

greaca care ji plAcea in deosebi.
Pentru aceasta, face el apel la arhitectii greci i unele capi-
teluri sunt cu totul bizantine; o inscriptie greceascd, asezatä pe
zidul bisericii ne aduce aminte de numele säu.
In aceastä Armenie a secolului VII-lea erau stranse legaturi
cu Bizantiul si aceasta se gdseste in inscriptii.
Multe din aceste edificii ne aduc aminte anul de domnie al
Impratului ; fondatorul evocä titlul falnic de Curopalat, de Pa-
triciu, pe care il primea bucuros dela Curtea Bizantiului. Toate
acestea aratd o oarecare dependentà a Armeniei de Bizantiu.
In secolul al VI.lea, arhitecti bizantini au clädit in Armenia
biserici care au putut sá serveascä de modele si aceasta micso-
reaza putin faptul asupra cäruia stAruie asa de mult Strzygowski.
Un lucru, cu toate acestea, sigur, e c:d aceastä art:A se va
indepdrta din ce in ce de traditie si va pdräsi Bizantiul.
Vom constata aceasta in timpul secolului X-lea si XI-lea.
Armenia joaca atunci un mare rol in Orient. Multi Armeni vin
la Constantinopole sA slujeascä ca soldati si ei au fost dintre cei
mai buni. Multi dintre seniorii armeni, stramtorati i atrasi de
impsárat s'au imbogatit.
Pe de altä parte, arhitectii de care am vorbit, mari Cal'atori,
au piecat nu numai la Constantinopole, dar ocolind intfun fel
lumea bizantind, au dus arta armeanä in Georgia, apoi la popoa-
rele slave si pinä in Grecia. Toate acestea ne aratä rolul Arme.
niei in istoria artei.
Biserica din Akhtamar, care dateazä dela inceputul secolului
X-lea este demnA de remarcat; in preajma anului 1000, mai cu
seama gäsim o minunata inflorire a edificiilor, biserici in formä
de trifoi cu patru foi : Hosovank, Marmasen. Mai sunt i altele
care se leagd strans de Armenia, dei geograficeste ele apartin
Georgiei. Biserica din Gnelat, catedrala din Kutais, ruinate in se-
colul XVII-lea de atre Turci, biserica din Mokvi, ansamblul ex-
traordinar asupra cäruia, se cade sä stäruim ; mai sunt apoi monu-
mentele care se gäsesc pe platoul pustiu inconjurat de Arpaceai,
unde se gAsesc ruinele din Ani si o serie intreaga de monuntente
foarte frumoase : aci se gdsqte catedrala, care ne aminteste pla-
nul catedralei din Ecimiadzin. Ea este opera unui mare arhitect

www.dacoromanica.ro
 224

Tiridat. Tara*, langä catedralä, biserica Sf. Grigore, cladita intre

1001 ti 1020.
O alta biserica destul de minunata este capela duodecagona
a lui Sf. Grigore al carui aspect este cu totul deosebit. .Alte
biserici de pe platou ne arata cá aceasta mare mi§care a tinut
pana la distrugerea orawlui Ani. E acolo un ansamblu de mo-
numente de un interes foarte mare, de o originalitate netägaduitä;
aceste monumente repetä adeseori planul monumentelor seco-
lului VII-lea.
Langa aceste biserici de artä armeana, patrunde in Georgia
influenta bizantina mai ales de stil curat bizantin (biserica din
Gi izuid). Ceeace ne arata cá alte elemente se amestecä cu tradi-
tide armene. Cu toate acestea, e un ansamblu de monumente a
aror valoare e copiläresc sa voim a o micora.
Care sunt caracterele acestei arte armene ?
. Gel dintai fapt de o mare insemnatate: monumentele Arme-
niei se deosebesc de acelea ale Bizantiului prin materiale. Monu-
mentele bizantine sunt construite din carämida in timp ce in
Armenia se intrebuinteaza piatra i in felul acesta se apropie de
bisericile romane.
O alta trasatura caracteristica: felul cum incununau cupola
cu acoperi§uri conice nu este o inventie pur armeneasca. Inteo
scrisoare, Sf. Grigore din Nissa prevedea aceste acoperiwri co-
nice care se gäsesc in Armenia, dar ceeace e surprinator foarte
adeseori, e pe de o parte decorul exterior al acestor biserici ale
Armeniei prin care ele se deosebsc de bisericile bizantine pe de
altá parte infati§area interioara a acestor biserici care are deose-
biri vädite fatä de bisericile bizantine. O biserica a Sf. Grigore
din Ani are arcade lungi, ferestre foarte mici §i uneori adevarate
cräpäturi care lasa sä patrundä lumina. Sculptura tine un loc in-
semnat in decoratie. Se poate intrezäri cate ceva din aceastä de-
coratie, in biserica Akhtamar construita intre 915 §i 921. Ea are
pe fatada ei un intreg decor sculptat care reprezintä plante, ani,.
male, oameni i intre altele statuia fondatorului care a ridicat
a ceastä biserica.
In interior se poate vedea ceva din aspectul pe care il oferä
aceste biserici putin cam intunecoase, cam misterioase, facute
astf el pentru a innälta sufletul inteo adoratie
Se vad unele din caracterele acestei arhitecturi : masa de

www.dacoromanica.ro
 225

edificii, linii severe, grave, interioruri obscure si prin aceasta

ele meritä un interes viu.
S'ar putea spune ca aceasa artä din secolul X-lea si XI-lea
este o ara cu totul nationalä ? O artä care a dat totul artei
crestine a Bizantiului ? Nu este asa.
Strzygowski atribue Armenilor biserica din Nea. Nu se
poate sti daca este sau nu armeneasa e insa sigur ca Armenii
au ocupat politiceste functiuni insemnate in Bizantiu si multi au
ajuns panä la tronul imperial.
De altfel, cand un cutremur de pamant a därämat cupola
bisericii Sf. Sofia, imparatul Basil II-lea cheama pe arhitectui
armean Tiridat ca sä repare acest dezastru.
Iatä deci concluzia la care ajungi mai intotdeauna cand in-
cerci sä faci un studiu
E greu sá precizäm gradul de originalitate, puterea si in-
lluenta artei armene, dar ceeace e un fapt sigur e intinderea in-
fluentei sale in orientul crestin. Pe langd actiunea ei la Constan-
tinopole, aceastä arta a ajuns pana in Rusia. Biserica din Mokvi
este, de netägäduit, modelul bisericii rusesti Sf. Sofia, din Kiew.
Ne putem chiar intreba daca, arhitectul care a cladit-o, nu era
arinean. Aceastä artä se intalneste chiar in Grecia si in Pelo-
ponez. Länga influenta elenä se vede arhitectura armeand in
menumente severe. Trebuie sä mergem mai departe ? In ce mä-
surä se poate intâlni aceastä arhitecturd in arta romanä. ?
Se poate vedea aci o asemanare de impresii interesante.
Si jata in rezumat insemnatatea, care reiese din aceste con-
troverse, pentru care vä cer iertare. Un lucru e sigur : asa cum
sunt, :!ceste monumente ale arhitecturii armene sunt o podeabd
Armeniei. Trebuie sä recunoastem cä printre popoarele orien-
tale, arhitectura armeand face gloria si vitalitatea Armeniei de
altädaa.
CHARLES DIEHL

www.dacoromanica.ro
 ts e
.1
*1 i
nyz.,-,s,..,ec....7,6....,-te-.........,s.c.zer.ce...........c...s... ....c..K.,,zon67..t.-..........-rr,..,40-

,- :TA ' V r i Irri--"-'''rl-

i`
7...1,.
, 4...14
1- A--
64.

4.
IN
4\
trl
rkoi¡r

ARMENII I ARTA GOTICA

Problema originei boltii gotice retine de multa vreme atentia
arheologilor si a istoricilor. Ea a fost atribuita cand unor izvoare
iraniene sau siriene, cand Bizantului sau Romei, fiind alteori
consideratä ca o creatie occidentalä, nascuta dupa unii in Franta,
dupä altii in Anglia, in Normandia sau in Italia de Nord. Acea-
sta diversitate de veden i se explica in parte prin multiplicitatea
factorilor cari au contribuit la formarea ei. Printre diversele cu-
rente este unul care nu a fost indeajuns studiat 'Dana acum: cu-
rentul armenesc. Existä in Armenia o serie intreagä de edificii,
acoperite cu un sistem de cupole sau de plafoane sustinute de
arcuri incrucisate. Exemple de acestea gasim la Ani, la Horornos
Vank, la Haghpat, la Khorakert Vank, la Gandzasar, la Ara-
dess. Planele sunt foarte variate, unele prezintá nervuri radiale,
altele nervuri incrucisate in diagonala sau urmand axele patra-
tului, in fine nervuri duble combinate in forma de dublu T. Ace-
ste arcuri, de o structurä viguroasä, asezate cu dibäcie, sustin in-
treg acoperisul, impärtindu-1 in acelas timp in compartimente
aproape independente, terminate cu cupole mai mici sau frog-
mente de boltä en arc-de-cloitre" sau en berceau". Acest sistem
de acoperis, sustinut fie direct de armätura arcurilor, fie cu aju-
torul unor pereti subtiri ridicati in exteriorul boltii, usureazd
montarea celorlalte Orti ale edificiului, libereaza adesea peretele
laterale i prezinta multe avantaje pentru constructie.
Cele mai vechi monumente apar la sfarsitul secolului al X-lea
si la inceputul secolului al XI-lea. Procedeul persista pana in
secolul XIII, fara schimbare.
Cele dintai exemple sunt deacum de o perfectiune care pre-
supune existenta unor experiente anterioare, Inca necunoscute.

www.dacoromanica.ro
 227

Cornparatia cu boltile arabe cu nervuri decorative, asa cum se

vede la Cordoba, la Toledo, in Persia, in Mesopotamia si
Maghreb, releva mai multe contraste deck inrudiri. Se pare cd
avem de a face cu cloud miscäri paralele, nascute dintr'un proto-
tip comun ; una creeatd de geometri, cealaltä de arhitecti. Aceste
monumente armenesti par mai apropiate de spiritul arhitecturei
gotice deck de arhitectura
Este inutil de a cerceta aci punct cu punct, etapele de for-
matiune al edificiului occidental. Se stie cá primele bolti combi-
nate cu arcuri incrucisate, apar aproape simultan in Italia de
Nord si in Marea Britanie, la sfksitul secolului XI-lea, apoi
forma se impämänteste in Ile de France, catre al doilea pdtrar
al veacului al XII-lea.
Problema pusä de arhitectii din Occident i anume combi-
narea acoperisului cu arcurile incrucisate, are multa asemäriare
cu experientele fAcute in Orient. Ei lucreazä cu aceleasi elemente,
cautä forme analoage. Analiza nu e numai de cercetdri. Mai multe
detalii se prezintä la fel in Armenia si in Spania. Aci gasim
aproape toate planele specific armene: cu nervuri dublu ramifi-
cate, etc. In Lombardia se gäseste un edificiu in intregime de tip
armenesc. Tinda bisericii din Casale-Monferrato reproduce fidel
toate particularitkile acelor jamatun", asa cum se vede la Kilo-
savank, la Haghpat sau la Gandzasar.
Un edificiu asemdrator se aflä la Sf. Mihiel, iar la Etampes
se gaseste un monument care reproduce elementele de construc-
tie de arta. Mai exista o serie intreagd de dovezi de legaturile
care unesc arhitectura medievalä a occidentului cu constructille
armen esti.
Dar nu exista intotdeauna identitate absoluta in desvoltare,
dat fiind conditiunile diferite la cari sunt supuse. In Armenia
sistemul cu nervuri se desvolta in voie. Arhitectura este domi-
nata de sistemul arcurilor, singurele suporturi reale ale acoperi-
sului. In Europa, fenomenul se prezintä mai complex. Aci, arhi-
tectii cauta sä rämana credinciosi unor forme traditionale, in spe-
cial boltii d'arétes". Au deci de combinat cloud structuri, fie-
care din ele având valoarea si echilibrul sAu propriu. Aceastä
combinatiune nu da totdeauna rezultate bune. In Lombardia,
Anglia si Normandia, introducerea arcului dedesubt boltii, nu
este totdeauna de o eficacitate realA. Chiar la bisericile din Ile

www.dacoromanica.ro
 228

de France, procedeu/ are la inceput ca scop subtilizarea boltilor

mici, cari s'ar fi putut deci lipsi, fara niciun neajuns, de acest
element nou. Desvoltarea sistemului de ogive incrucisate (croisée
d ogives) este stapanitä in Occident de autoritatea incercatä a
boltii d'arkes", si chiar atunci cand mecanismul ogivelor se va
fi fixat definitiv, aceste arcuri incrucisate nu vor supune acope-
ca in Armenia, necesitätilor lor. In arhitectura gotica, rapor-
turile dintre scheletul arcurilor i bolta, nu sunt aceleasi in mod
constant. Rolul lor respectiv este mai mult sau mai puf in impor-
tant. Tentativa de a concilia aceste douà sisteme intampinä o se-
rie de dificultati. Dacä in Asia incrucisätura de ogive (croisée
d'ogives) apare ca o necesitate constructivä, care dela inceput
profita de toate posibilitätile ce dell, in Occident ea este la in-
ceput un adaos suplimentar la un sistem arhitectonic avind legile
sale proprii. Se poate pune intrebarea, daca ideia n'a venit pentru
intaia °ail in Europa depe un santier, unde isi dovedise utilitatea
.si unde desvoltarea ei nu fusese stanjenita de nimic. Incorporatä
la o altä lume de forme, ogiva capätä un sens nou si devine ele-
inentul primordial al unui stil.
Relatiunile istorice intre Occident si Orient permit sa se in-
trezareasca mai multe posibilitati de contact. Este greu de a
rezuma pe scurt liniile esentiale. Dintre datele importante, se
poate aminti cazul Sfäntului Gregorie, episcop armean, stabilit
prin secolul al X-lea la Pithiviers, si ale carui moaste adunate in
biserica parohialä, sunt para astazi un obiect de pelerinaj. Acea-
stä biserick inchinata unui sfant armean, ziditä inteo regiune si
la o epoca când au loc experientele asupra ogivei, are la incru-
cisatura transeptului In loc de o bola d'arétes-, o cupola com.
binata, cu nervuri incrucisate de tip net armenesc. lata deci unul
din acele fapte ciudate si caracteristice, cari aruncä o lumina
asupra relatiunilor arhitecturale. Altele se pot cita.
Desigur, este greu de inchipuit ca ogiva armeneasca sA fi
pregatit ea singurd toate aspectele ogivei gotice. Procesul de for-
matiune a arhitecturii medievale este mai complex. Mai multi
factori : arab, roman, au putut interveni, insà" dintre toate apor-
turile, Armenia isi are rolul si locul ei.

BALTRUSAITIS

www.dacoromanica.ro
STIINTELE ARMENIEI VECHI

UN CHIRURG ARMEAN
IN SEC. VII-LEA
(0 contributie la istoria de medicinfi armean5)
I

Am avut norocul sä studiez in zilele din urmä un pre-

tios document turcesc ce mi s'a prezentat spre cercetare.
Documentul care se aflä in momentul de fatä in Bi-
blioteca Ceiatralä Armeanä din Capitalä, fiind &Arta de d.
Ilie Silaghi, aduce o deosebitä contributie istoriei medici-
nei armene.
In ce priveste perioada anticä a istoriei medicinei ar-
mene, amänuntele ne lipsesc. Istoricii pomenesc numai cá
slujitorii altarelor pägäne erau si primii medici ai Armeniei.
De altfel poporul armean incA inainte de Cristos, avea
In rändul zeitätilor pe care le adora, pe o Astlic (Astghic),

www.dacoromanica.ro
 230

care era recunoscutä ca zeita sanatatii $1 medicinei, o Nana,

adoratä ca patroana lehuzilor
Toma Ardzruni2) pomenind construirea de catre re-
gele Artases (sec. II in. de Cr.) a orasului Artamet In dis-
trictul Tosp din provincia Vaspurakan, spune ea In jurul
cetatii s'a amenajat gradini, cari produceau nu nurnai dife-
rite flori, ci si plante ce erau intrebuintate In pregätirea
medicamentelor.
Istoricul Lazar din Pharp (sec. V), descriind fauna
provinciei Ararat spune ca. aceasta parte a Armeniei este
bogata in rädacine de plante care servesc medicilor price-
puti pentru pregatirea medicamentelor 3).
Vietile Sfintilor pomenesc de un Sf. Vlas (Blaise),
originar din Sebasta si martirizat in anul 316 la Cesarea4),
care era vestit ca medic, si care pan& astazi este venerat
ca vindicatorul boalelor de gat, dupä cum dovedeste slujba
anuall la Roma, la 3 Februarie, in biserica din str. Giulia
inchinatä sfantului armean, cand suferinzii ung gatul lor
cu untul binecuvantat in timpul liturghiei.
Alte nume ne lipsesc cu desavargire.
Abia tn. secolul IX, In timpul catolicosului Zacharia
se pornene$te de un vestit medic cu nume Hovhannes 5).
Daca vechii istorici armeni nu sunt prea binevoitori
a ne da amanunte despre personalitatea medicilor, avem
'RBA mai multe insemnäri in ce priveste existenta in Arme-
nia a localurilor de tratament.
Inteadevar, putin timp dupa intrarea crestinismului
In Armenia, templele pägane fur& animate si inlocuite cu
biserici si manastiri, dintre care cea mai vestita era acea
zidita de Apostolul Bartolemeu, ,Manästirea Hokvot" din
Haiot Tor din Varae). Acolo veneau,in grupuri, pelerinii
si °datä cu dansii nenumarati suferinzi, $i se povesteste ca.
Dr. V. Torcomian: Spitalele vecht din Armenia, in Kotcnak
Flaiastani", New-York, 1925, p, 12.
Toma Ardzruni, !storm, 1, 11.
Lazar din Pharp, Istoria, XIX.
La Revue des Saints, 1932, Februarie; Du culte de Saint-Blaise,
1912, Paris; Saint-Btaise, Paray-le-Monial, 1878.
Par, H. Ingigian: Paleografia Armen/el, vol. III, p. 127.
b) Par. H. Ingigian. Paleografia Armentel, III, 211.

www.dacoromanica.ro
 231

acolo ar fi existat o casä special& de ingrijire i surori de

caritate, care clädeau ingrijiri si leacuri 1).
In sec. III, Intre anii 269-270, se pomeneste de o ce-
lebrä leprozerie, pe care a zidit-o o printesä armeanä,
Doamna Agvita, in imprejurimile locuintei sale din provin-
cia Salahunik, aproape de izvorul numit Arpenud 2).
(Cabanis, cunoscutul istoric al medicinei, spune c5.
Fabiola, o Romana foarte bogatä, pe la 380, vänzind tot
ce poseda, cu banii strlasi a infiintat un spital, unde a
gäzduit pe toti bolnavii gäsiti pe sträzi si carear fi primul
spital sau .nasocomium"). Decat, tinand seama de date
vedem 4), cä cel al Doamnei Agvita e cu un secol mai vechi
-deck acela al Fabiolei.
In sec. IV pe la 353-373, patriarhul armean Nerses
ce! /VIare intemeiazä in oragele principale ale Armeniei,
adäposturi pentru säraci, orfelinate, aziluri i spitale5).
Spitalele gi leprozeriile intemeiate multumiti sträda-
niilor lui Nerses cel Mare si-au continuat, desigur, exis-
tenta, färä intrerupere, cä.ci despre urmele lor se gäsesc
izvoare autentice in secolele ce-au urnaat. Astfel articolul
10 al canoanelor votate de cätre marele conciliu bisericesc,
intrunit in anul 447, la Sahapivan, in zilele catolicosului
flovsep, dispune ca toti acei ce ar fi indrä.znit sä facä. far-
mece vor fi dugi la leprozerii i vor sta doi ani`.
In secolul al VI-lea gäsim o urmä care ne vorbegte
de existenta unei leprozerii care se gäsea in muntii Baghk
din provincia Siinik, si era infiintatà de un pustnic cu nu.
mele de Kiid 6).
In acest secol se bucura de o mare faimä. Mänästirea
Sf. Lumina-tor din Pharp, unde veneau sä. se tämäduiascl
cei muscati sau intepati de animale turbate7).
Par. M. Ceamcian: Istoria Armenilor, I, 279-298.
Par. H. Ingigian: op. cit.,. p. 211.
Cabanis: Les curiosités de la ltlédecine, Paris, p. 60.
Dr. V. Torcomian: Aperçu instorique des anciens établissemenis
Izas pila iers de l',4rménie, Anvers, 1920; Les Arméniens dons l'histoire
de la Médecine, Paris, 1921.
Movses din Khorn, Isloria, p. 206; Ali§an: ,Snorhali i cazul
&Ili, p. XXIV.
Orbelian: Istoria din Siinik, 1, p. 121, 130.
Orbelian: op. cit., 11, 45, 298.

www.dacoromanica.ro
 232

In secolul al VII-lea Armenia lsi avea iaräsi spitalele

ei. Despre ele face märturie stralucitä., legea treia, admisä
de conciliul bisericesc intrunit in 645 la Dwin, in zilele ca-
tolicosului Nerses Ctitorul, si care gläsuieste : Episcopul
va vizita mänästirile, scolile si spitalele din Eparhia sa".
Seeolul VIII-lea ne prezintä o casä de tämAduire, in-
temeiatä de Doamna Susan Kamsarakan, si in care, aceastä
celebrä si generoasä fenaeie, aduna si ingrijea, pänä si pe
rânitii dusmani, cari, räpusi de sulitele Armenilor in vesti-
tul räzboiu din Vardanachert se refugiau, insängerati, in
grupuri compacte 9.
In prima junaltate a acestui secol, iarAsi, sora vesti-
tului episcop Stepannos din Sanik, Domnita Sahakaduht,
In memoria marelui säu frate, a zidit In valea Garni un fel
de sanatoriu, unde alina prin cäntecele sale duioase si acor-
durile armonioase ale lirei sale, durerile neurastenicilor pe
care-i proteja 2).
Tot In secolul acesta conciliul din Bardav tinut In
768 hotäri ca sä se zideascä. adApasturi pentru cei ce vor
fi izgoniti din orase, din pricina bolilor lor si sA li se dea
o dajdie de cätre popor`.
Pe la sfärsitul secolului X-lea incepAnd glorioasa pe-
rioadA a dinastiei Bagratizilor, cAnd stiintele si artele au
luat un avänt neobisnuit, si suferinzii nevoiasi au fost
obiectul unei deosebite atentii; inteun ritm accelerat sau
clädit adAposturi, leprozerii, spitale pentru ei3).
Leacurile aplicate erau plantele medicinale, de care
era piing Armenia, dupä cum scriu istoricii Lazär din Pharp'),
Toma Ardzruni 5), si dupA cum au relevat si autorii strAini,
Koch, Tournefor, Victor Langlois 6).
Evident, serviciile medicale si administratia spitalelor
eran in mAinile preotilor sau slujitorilor bisericesti, cari
fäceau si oficiul de medici.
Hevond, Istorta, Paris, 1857, p. 46; Catolicosul Hovhan, Istoria,
Ierusalim, 1846, p. 66-67; Vardan, /storm, Venetia, p. 71; Ceamcian,
Istoria, I, p. 382.
Orbelian: op. cit., I, 182-
Arhim. Karapet $ahnazarian: !stork, Armenilor, Paris, 1856, p. 38.
Lazar din Pharp: Istorta, p. 23- 24.
Toma Ardzruai: !stork!, p. 29.
Alisan, Stssouan, p. 18.

www.dacoromanica.ro
BISERICILE ARMENE DIN SEC. VI $1 VII

Biserica din Ereruk cliidint intre 500-510.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Catedrala din Ecindadzin restauratl in 618.
www.dacoromanica.ro
Biserica Sf-ta Ripsime din Vaghargapat clAclitl in 618.
www.dacoromanica.ro
Bistrica Sf-ta Oaiane din Vaghar§apat clOdittt In t.30.

www.dacoromanica.ro
Catedrala din Bagaran cltditl tntre 624 631.

www.dacoromanica.ro
Biserica din Alaman clkditii in 637.

www.dacoromanica.ro
 www.dacoromanica.ro
Catedrala din Mren clAditA intre OM 640.
 4_____,Lff_C__,,..,__,.*0

Biscrica din Mastara cMit1 to 645.

www.dacoromanica.ro
Ruinele bisericei Zwartnotz, claditA in 654

www.dacoromanica.ro
Biserica Zwartnot (o reconstruire a arhitectului Toramanian).

www.dacoromanica.ro
 °

Fragmente din biserica Zwartnot.

www.dacoromanica.ro
 ;''''.te'rf'-%' ''
ik-r,q_..
-.:.
, ' ,-, ..., .:,
-.03,?!

rt.4311LF"
.... ....4° ,..¡7
.k. r
12-:- " ' k'":p.

'
, e.a.`A_':',:-.. ', . =

1 ,14. vo
Pin

. ,
"
- dki. 64Iq3w,
Fragmente din biserIca Zwartnot.

www.dacoromanica.ro
 _

Catedrala din Talig clilditl tn 668.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 233

In cursul secolelor, preotilor-lecuitori i.au succedat

adeväratii medici. Numele unora dintre acestia sunt pome-
nite abia dup. secolul XII-lea, incepänd dela perioada cili-
cianä., care de altfel este renumitä prin spitalele sale 1).
Printre acesti medici ne sunt cunoscuti: Mechitar
Herati (sec. XII), autorul vestitei lucräri, Lecuirea friguri-
lor si altor opere 2), Amirdovlat din Amasia (sec. XV),
autor al mai multor lucräri medicinale, Eire: folos pentru
nestiutori, In folosul medicinei, etc.3), Asar din Sebasta (sec.
XVI), Buneat din Sebasta (sec. VII), Calust din Amasia
(sec. XVII), etc.

Documentul amintit ne aduce, ca o surprizi pläcutä,

pomenirea, in prima jumätate a secolului VII, a unui chirurg
din orasul Algevaz din Armenia, ca ingrijitor al lui Aii,
califul arab.
Spre a explica prezenta unui medic din Armenia in
jurul pontifului musulman, este de ajuns o privire asupra
relatiilor intre tara armeneascá i noul stat arab, relatiuni,
cari incep tocmai in aceastä perioadä a istoriei armene.
Se stie cä prima invazie a Arabilor este semnalatä. in
.639, cal:id, o armatä araba de 18.000 oameni, conclusa. de
generalul lor Abd-er-Rahman, pätrunde in Armenia. La inva-
darea lor in provincia Mokak, principii armeni Sahur
Andzevati i Vardik Mokati s'au predat, iar in regiunea
din Taron princepele Tiran Mamikonian4), a sucombat dupä
o rezistentä aprigä.. Arabii dupä ce distrug locasurile sfinte
din Taron, Astigat, Glak, Matnevank, pornesc spre
sudul lacului Van, terorizeazä. judetele Baznunik, Aghiovit
ei Arberan, i trecand prin valea Bergri pätrund in judetul
Kagovid, si de aici in provincia Ararat, avalad ca scop sá
Dr, V. Torcomian, Spitalele din Armenia, in revista Ani", anul
I. vol. I, p. 45-52; Medicina In Arnieno-Cillcia, in revista ,Ani',
II, vol. III, p. 25-31.
K. J. Basmagian, Anivérsarea de 750 ani a anal medic, in re.
vista Ani', anul I, vol. IV, p. 10-16.
Dr. E. Mirakian: Dn medie ardor din sec. XV, in revista Ani",
anul Il, vol. II, p. 33-36.
Hovhannes Mamikonian, Istoria, p. 58.
15

www.dacoromanica.ro
 234

ocupe Dwinul. Principii armeni de pe drum nu pot si

reziste nävälirii arabe; numai Teodos Vahevuni, Khocian
Araveghian si Sapuh Amatuni trimet fortele lor disponibile
In ajutorul Dwinului. Armata arabi ajunge la portile Dwi-
nului In 6 Octombrie 640 1), si abia dupa o impresurare de
trei luni inträ. In oras, la 6 Ianuarie 6412), si dupi ce
12.000 oameni si jefuieste biserici si locuinte, pleaci
macelirete

indärät ducand cu ea 35.000 prizonieri5).

In anul urrnator (643), armata arabä. a intrat In Atrpa-
takan, Impärtindu.se In trei corpuri: 0 parte a mers spre
provincia Ararat, a doua In tara Aghvanilor si o a treia
la Vaspurakan (Van). Flancul din Ararat a impresurat
Erevanul; ne putänd Insá sä-1 cucereascä, a mers spre
Ardzap, dar a intampinat si aici greutäti ; numai pro-
fitänd de o neglijentä. a paznicilor a aflat trecerea secretä a
inältimei din Kakhanktut, au omortt pe paznici si au cuce-
rit fortäreata la 10 August 643. Teodoros Rästuni a sosit
insä cu armata sa In ajutor si a risipit oastea Arabilor; a
Imprästiat apoi fn apropierea Nahicevanului si celälalt
flanc care se dusese la tara Aghvanilor `); Atunci s'a retras
si flancul din Vaspurakan. Astfel s'a lichidat aceasti invazie
a Arabilor, si Armenia a fost asiguratá pentru un timp
contra amenintärii arabe 5). Aceastä perioadä de pace ar fi
durat Intre 642-652 '').
In aceastä perioadä de pace relativä, In Armenia s'au
dezvoltat douä, carente opuse : o parte, aceia a clericilor,
sub indemnul catolicosului Nerses, refuza once contact cu
pägani ; principii armeni, avänd pe Teodoros Rdstuni In
frunte, preferau o apropiere cu Arabii spre a asigura Arme-
niei o pace Indelungatä. Acest din urmä curent gä.sind teren,
Teodoros Rästuni s'a dus la generalul arab Muawiya, care
pornise dela Asia Micä. Armenii au consimtit la suverani-
tatea arabä si la despärtirea de Greci ; rämäneau un oarecare
timp scutiti de dä.ri, obligändu.se a le plä.ti peste 7 ani
Sebeos, Istoria, 171.
Samuel din Ani, istoria, p. 80.
Ormanian, Azgapatum, I, 704.
Sebeos, op. cit., p. 184.
Hovh. Mamilconian. op. cit., p. 109.
Ormanien, op. cit., p. 710.

www.dacoromanica.ro
 235

.cat vor putea; vor avea un corp de 15.000 cäläreti ei vor

pAstra legea lor. Arabii le promiteau ajutorul lor in cazul
unui atac din partea Grecilor ; mai promiteau sä nu trimitä
pe cäläretii armeni prea departe, sä nu le impunä functio-
-nari arabi, i sä primeascä cereale in locul därilor 9, Aceastä
conventie ar fi incheiatä in 651 2).
Pe la 652 Arab ii eran invingätori i Grecii retrasi.
Patriarhul armean, Nerses, nu mai putea insista asupra
unei politici probizantine. Teodoros Rästuui era singura
nädejde a poporului si nu gäsea alt mijloc de scapare deck
o supunere totalä atre califul musulman. S'a dus la Damasc,
a. prezentat generalului Muawiya supunerea Armeniei, a
primit onoruri princiare si caftane ornate de aur si de
argint ; i s'a dat i steag i titlu de comandant general al
regimentelor crestine din Armenia si din tinuturile din Nord 2).
Teodoros Ristuni a fost nevoit, dei bolnav, sä. se ducä.
in 654 pentru ultima oarä. in Siria spre a se Intâlni cu
Muawiya, desi Osman era omork, si Ali, ginerele lui Mu-
ham med era calif. Teodoros credea cä va asigura tärii sale
o soartä mai bunä. printr'o nouä convorbire cu generalul
arab. Dar s'a ingreuiat boala sa in Damasc, unde a si murit,
iar trupul säu netnsufietit a fost transportat in locul de
odihnä al strämosilor säi
Sub califul Osman, care in 654 urmase pe Omar, Ar-
menia era supusä unui regim de opresiune. Inteadevär,
spre a räzbuna o incercare de apropiere a Armenilor de
Greci, califul a poruncit strangularea celor 1775 ostateci
armeni.
Na sunt semnalate invaziuni arabe in Armenia sub
-califul Ali (656-661), cel de care pomeneste ilocumentul
nostru.
Ali, omorit in 661, a fost urmat pentru un scurt timp
de Hasan. Tot in acest an Muawiya a luat califatul si cu
el a inceput o noua erà pentru Armenia, o era de destin-
dere, Grigor Mamikonian fiind numit print si guvernator
al Armeniei.
Sebeos, op. cit., p. 216.
Ormanian, op. cit., p. 722.
Sebeos, op. cit., p. 225.
Sebeos, op. cit., p. 234.

www.dacoromanica.ro
 236

Dupä cum se vede din continutul docurnentului po-

menit, un chirurg armean din oragul Algevaz din Armenia,
a vindecat pe califul Ali, care, spre a räsplati serviciile
aduse de medicul säu, a scutit pe descendentii acestuia de
once dAn i impozite.
Ali, al 4-lea calif al Musulmanilor, era värul si totodatä
ginerele profetului, supranumit de acesta Abu-Tiirab. Era
sotul vestitei Fatma.
Urcat la scaunul califatului in ziva de Zilhigte 35 (24
Iunie 656), a avut un adversar de temut in persoana lui
.1V1uawiya.
Luptele intre califul Ali si generalul Muawiya dureazä.
4 ani (657-661).
In sfirsit, paräsit de o parte a trupelor sale Ali s'a
retras la Kufa, in timp ce Muawiya trimitea expeditiuni
peste expeditiuni spre a-1 urmäri in refugiul säu. Ali fu
asasin.at la Kufa In ziva de 17 Ramazan 40 (20 Ianuarie
661), $i a fost ingropat la Kufa, unde s'a ridicat apoi ora-
$ul Nedjef, numit astäzi .Meshed-Ali. ').
Pentru Siiti Ali este Wali Allah", prietenul lui Dum-
nezeu`; el este considerat ca sfántul adevärat al Islamu-
lui, $i aceastä calitate a sa II deosebeste de Muhammed,
care nu este decAt nabi-ul, wprofetul lui Dumnezeu".
Intregul siizm, cu nenumäratele sale secte, derivä din
aceastä. conceptie. Astfel Siitii acordä. lui Ali triplu caracter
de imam (cel care prezidä rugäciunea), de rázboinic $i de
sfänt. Titlurile i prenumele cele mai des intrebuintate de
Siiti sunt urmitoarele: murtaza (agreatul), haidar (leul),
ah-i- wilaye t (regele sanctitä.tii), a h-i- m er dan (regele came-
nilor), etc.
Dar, pentru Siiti inainte de toate, Ali este incompa-
rabil in rolul säu de sfänt; el face miracole (haramat) pe
care partizanii sAi nu ezitä sá le compare cu acele ale pro-
fetilor (mugizat). Dupä Siiti judeatile sale sunt demne de
a fi comparate cu cele ale lui David $i ale lui Solomon;
in ce priveste maximele $i apoftegmele sale, ele s'au bu-
1) Datele biografice dupa Cl. Huart, in Encyclopedie de l'Islam,
I, p. 285.

www.dacoromanica.ro
 237

curat in intregul 'orient musulman, de cea mai mare cele-

britate. lar Siitii numiti ghaliya merg mai departe In le-
genda lui Ali: ei cred c. divinitate este incarnata In per-
-soana ginerului profetului, prin calea de .descente" (hulul).
Dupa cum am spus, in timpul lui Ali, nu se pomeneste
de nici o incursiuue arabä. in Armenia. Totusi tarile arme-
nesti erau sub stapanirea Califului arab, si nu este de mi-
rare prezenta unui chirurg din Armenia in anturajul sä u.
IV.
Sultanul Murad IV, clespre care documentul spune
-ca. conGrmase privilegiile acordate de califul Ali .Armeni-
lor din Algevaz, In timpul sederei sale la Bagdad, este al
17-lea sultan al dinastiei lui Osman, si a domnit hare anii
1032-1049 (1622-1640). El este supranumit si cucerito-
rul Bagdadului" (Bagdad Fatihi). Inteadevar In 1623 Bagdad
cazuse in mana Persilor, si toate incercarile spre a o cu-
ceri ramasese infructuoase.
Incepand dela 1632 Murad IV prepara, printr'o ener-
gie de necrezut, mobilizarea tuturor resurselor ale tarii
pentru un räzboiu cu Persii, unde Sal-Abbas murise in 1627 9.
Expeditiunile sale in provinciile armenesti, Sultanul
Alurad le-a inceput In 1635.
In acest an Sultanul päräsi capitala sa, s'a intalnit
cu armata Marelui Vizir la Erzerum si a cucerit Erivanul,
capitala de astäzi a Armeniei (August 1635). Apoi a intrat
in Persia propriu-zisä, a ocupat Tabrizul si l'a distrus, dupa
care s'a reintors la Constantinopol. In anul urmator Persil
au recucerit tnsä Erivanul. In 1638 Sultanul Murad a pornit
inteo nouä expeditie; plecat dela Scutari la 8 Mai, a ajuns
la 15 Noembrie la portile Bagdadului.
In a 40-a zi a asedierii, 18 Saban 1048 (25 Decembrie
1638), Bagdadul s'a predat dupa ce a suferit 15 ani dominatia
persanä, si de atunci a ramas sub sal:Attire a sultanilor turci.
Tratatul de pace lncheiat In 1639 atribuia Bagdadul Turciei,
iar Erivanul ramanea Persilor 9.
Credem cá i In acest an Sultanul Murad IV a retnoit
privilegile Armenilor din Algevaz acordate de Califul Ali-
t) J. H. Kramers, in Encyclopedie de l'islam", III, p. 781.
2) Hammer, Htstoire de l'empire ottoman, trad. franc., IX, p. 344.

www.dacoromanica.ro
 238

V.
Orasul Algevaz, adtat 4n document ca localitate de
origin& a pomenitului chirurg, este una din acele regiuni
ale Armeniei care au pAstrat fizionomia lor armeneasd
pan. In zilele noastre.
Aligevaz (=Algevaz = Adilgevaz) era un judet (cazof
In provincia din Van, situat Intre judetele Khälat, Bulandc,
Manazchert si Arges, si pe la sud märginit cu lacul Van.
Districtul este muntos, dar malurile de pe lac sunt bogate
In livezi ').
Judetul a avut totdeauna o populatie compactä arme-
neasci. InteadevAr dupä. Victor Quinet judetul enumera
12.697 locuitori, dintre care :
Armeni 8000
Armeni catolici 93
Armeni protestanti 45
Kurzi 4000
Turci 145
Evrei 74.
diversi 340
Aceste cifre aunt indicate si In dictionarul enciclopedic
turcesc al lui Semseddin Sami care apune:
.Adilgevaz este un judet (cazei) In provincia (circlet) 5i
districtul (sandjac) Van, situat la marginea nord-vestid a
provinciei, Inconjurat la sud prin lacul Van, la est prin jude-
tul Arges, la nord prin provincia din Erzerum, la vest
prin cea din Bitlis. Centrul judetului este orasul Argighe,
situat la nord.vestul orasului Van, la o depOrtare de 165 ki-
lometri si cu o populatie de 2500 suflete. Judetul are 5 co-
mune (Edin, Tasktn, Ak-tepè, Pesnè-Kiimiir i Tursunkuc) si
44 sate, cu o populatie totalO de 12697 locuitori dintre
care 4555 sunt musulmani, majoritatea fiind Kurzi, 74 de
Evrei, si restul Armeni din cele trei rituri 2).
In judet, erau aproape 30 sate armenesti dintre care
cele mai Insemnate erau 3) Arkke, Huru, Norsantag, Daskun,
Eghetor, Kjinorsen, Pesnagomer, Gozokh, Koger, ArUa,
Par. S. Eprikian, Eldnavharik Bararan, p. 291.
Semseddin Semi: Camus-N-ilam, 1311, Vol. IV, p. 3038.
Ardzyl-Vaspurakan", 1858.

www.dacoromanica.ro
 239

Karakesis, Vikakatruk, Arantkuis, Harin, Khorant, Verin

Sipan si Varin Sipan.
Mai erau pomenite Manik, Barkat, Giizel, Murkhus,
Anus-Aghbiir, etc. i).
Dintre aceste comune si sate Ardzghe era principalul
oräsel al judetului, situat pe malul lacului Van, lute() de-
pärtare de 165 de km. dela orasul Van, cu care comu-
nia. si prin apä. Intr'o pozitie splendidä, cu livezi fruc-
tifere si ape abundente, enumera inainte de räzboiul mon-
dial 2457 locuitori: Maliometanii (Turcii si Kurzi) 1245,
Armenii 1138 (din cele 3 rituri) si Evrei 74.
Asa incat chirurgul care este pomenit in document ca
un crestin din Algevaz era in mod neindoielnic de natio-
nalitate armeanä. Arabii si dupä ei si Turcii sub denumirea
de zemmi indican pe toti crestinii de sub. stäpanirea lor. In
Algevaz nu au locuit alti crestini cleat Armenii, atät in
tirnpul califului arab at si sub Sultanii Otomani.
VI
In ce priveste därile dela care se scutesc descendentii
chirurgului armean din Algevaz, documentul le pomeneste
astfel: giiziè, avariz-i-divaniè, techialif-i-örfiè f i techialif-i-
facchè.
Impozitele2), in tärile musulmane, erau ImpArtite in douä.
categorii: impozitele legale (hucue-i-feriè sau rusvin-i-feriè),
care eran determinate de Coran si de legile fundamentale
ale islamismului, si impozitele arbitrare (techialif-i-örfiè), care
nu eran instituite deck prin ordonante administrative
(canun), si care, prin urmare mai erau numite impozite de
Divan (avariz-i-divaniè).
Impozitele legale erau: capitatia (giiziè), dijma (afar),
impozitul funciar (kharaj-i-muvazzaf), §i impozitul asupra
produselor (kharadj-i-mucasemè), toate purtind numele gene-
ric de kharadj.
Impozitele arbitrare cuprindeau taxele, amenzile, vä-
mile si impozitele propriu zise
Taxele erau impärtite In taxe asupra persoanelor si
Par. S. Eprikian, op. cit., p. 292.
Hommer, op. cit., VI, p. 271-2.

www.dacoromanica.ro
 240

lucrurilor : prirnele erau taxele celibatarilor, logodnicilor ei

easatoritilor ; celelalte, taxele de justitie si de mirodenie.
Amenzile erau impuse pentru delictele grave de politie
(gerimé) sau pentru contraventii usoare (bad-u-hava= amen-
da väntului si aerului).
Taxele de vamei, se percepeau dela märfuri si erau 4m-
partite In: taxe de import si taxe de export, taxe de tran-
zit si peaj, taxe asupra alimentelor, cum si acele percepute
pentru carne si yin.
Impozitele propriu zise erau urmatoarele :
niè (impozitele administrative); masdariè (suprataxa vamalä.
ce se percepea la Constantinopol la unele märfuri); reftiè
(taxa de iesire a marfurilor) ; badj (taxa de vamä., de tran-
zit sau de transport); derbendiè (taxa de treatoare); casa.
biè (taxa asupra pieilor); bagh (taxa asupra viilor); capan
(taxa zisá si zall, ce se percepea la vamä); muvazenè (taxa
de antar); tamghel (taxa de timbru); cudumiè (daruri ce se
ofereau unui demnitar la sosirea sa intr'o localitate); dellaliè
(salariu de dellal = de mijlocitor).
Dupà cum se vede dela documentul pomenit, Sultanul
Abd-iil-Megid a scutit pe urmasii chirurgului armean nu
numai de impozitele arbitrare enumerate mai sus, ci si
dela unele impozite legale, cum este de exemplu capitatia.
VII
Copia legalizatei de Hasan Regeb, judeccitorul tribunalului
din Mahmud-Paqa, a unui firman impeireitesc, promulgat in 1246
(1840) de ceitre Sultanul Abd-iil-Megid.
Judecatorului judetului Algevaz, pilda judelor (cadi) §i
judecatorilor (hachim), mina de virtuti si de cuvinte, ca
sä fie sporitä virtutea sa, ofiterilor, notabililor 5i oame-
nilor de treaba, glorii printre ilustri si vestiti, ca sä fie
sporita gloria lor,la primirea acestei cifre imparatesti si
fie cunoscut ca.:
Drept räsplatá serviciilor aduse de acel crestin (zemmi),
care In anul al 40-lea din Hik'ret, a vindecat In calitate de
chirurg (gerah) trupul lui Ali, printul credinciosilor (emir-
iil-muminin), ginerele profetului, atät el at si fiji i urmasii säi
au fost scutiti cu desavirsire printeun Hatt-4-5erif de toate

www.dacoromanica.ro
 241

därile de capitatie NiiziO, de impozitele administrative (avariz-

i-divarde) gi. de contributiile de rizboiu (techalif-i-harbie).
Aceastä scutire a fost respectatä. de toti strabunii mei,
si räposatul Sultan Murad al IV-lea, la sosirea sa la Bagdad,
a confirmat-o printeo august& poruncl. (emr-i-gerif) a sa.
Acum un numb. de 16 crestini (zemmi), din judetul
Algevaz, din districtul (vilayet) Van, m'au rugat o nouä
confirmare a ordinului Impärätesc dat de Sultan Murad
printeo nota poruncl a mea, arätändu-ne augustul act (sened-
i-gerif) si malta poruncl (emr-i-ali).
Dupä documentele arätate fiind convins cl 1ntr'adevAr
strämosul lor a vindicat trupul venerabil (miibarek vidjud-i-
gerifleri) mai sus numitului [calif], si respectänd dispozitia
augustului act despre scutirea pomenitä [de daruri], si a-
wind In vedere cA consiliul inaltelor sentinte (megbs-I-
ahchiam-i-aliè) a acordat avizul säu favorabil In privinta
promulgärii augustei mele porunci spre a reconfirma inaltul
ordin dat altä data, dupá cut" era solicitat, $i cazul fiind
adus la picioarele mele 1mparätesti spre solutionare, am
dispus deci.etarea sublimei mele porunci (emr-t-aligan) spre
confirmare si reinoire.
Prin urmare s'a promulgat Inaltul meu ordin de re-
faoire 5i de confirmare, inmä.nandu-se raialelor pomenite.
Deci, voi, cari sunteti judecator, zabiti, notabili si
oameni de treabä, pomeniti mai sus, trebuie sä stiti cá a.-
cesta este firmanul meu, si cä, asa cum se mentioneazä mai
sus, numitii, dupá cum erau mai de mult, sunt scutiti si
liberi In mod desAvarsit si de acum inainte de toate con.
tributiunile exorbitante (techialif.i.gacche) si (iiiziè si alte,
si prin urmare sä vä stràduiti ca sá nu se ceara si sä nu
se primeaseä vreun ban sub nume de f)iiziè, avariz gi alte
contributiuni Interzise prin aceastá scutire, sä vá feriti de
a vä. face räspunzätori indräznind de a le cere vreun ban
si cllcand astfel dispozitiunile augustului act de scutire,
ale inaltelor porunci si ale vointei mele Impärä.testi, drept
care s'a promulgat inaltul ineu firman.
Am poruncit deci cá la sosirea augustei mele judecäti
sä vä conformati exact cum este prevAzut In tnaltul meu
ordin la care lumea trebuie sä se supunä si sá asculte,
ferindu-vä cu desivarsire de tot ce este contrariu.

www.dacoromanica.ro
 242

Sä. gtiti cum este scris gi sä dati crezare cifrei noastre

ImpArAteeti.
S'a scris in ziva de treisprezece a lunei Rebi.iil-evvel,
din anul una mie, douä. sute cinci zeci i gase (1840 Mai 3).
S'a inregistrat In registrul special al biroului de con-
tabilitate al municipiului [din Istambulb
* *
Firmanul de mai sus este emanat de Sultanul Abd-iil.
Megid (1839-1861), care reinoegte astfel privilegiul celor
din Algevaz, dupl ce sunt examinate de forurile compe-
tinte actele care Ii scutesc de därile méntionate.

H. D.T. SIRIINE

www.dacoromanica.ro
FOLKLORIIL ARNENESC

LEOENDA FETITEI ZIDITE

Legenda Megterului .Manole are variantele sale la ma
multe popoare. Folklorul armenesc gi el este bogat in ele.
* *
MuIt s'a vorbit despre legAtura care ar fi existat Intre
Curtea de Argeg gi poporul armean.
Pomenind versiunile despre prezenta unui element
armenesc tu regiunea Carpatilor chiar In secolul XIII-Iea,
gi despre existenta In Armenia, lAng& lacul Van, a anui
oras foarte vechiu numit Argeg, B. P. Hagdeu conchidea
primul ca intrucat Romanii n'au avut nici o data' colonii
In Armenia, pe and Armenii le-au avut fn Romania, gi
Intrucat Argegul cel armenesc e Ara alaturare mai vechiu
deck al nostru Argeg, rezulta cá targul Argeg din Carpati
cel de langA rani Argeg fusese colonizat In veacul de mijloc
de catre pribegi armeni din targul Argeg cel de langa
lacul Van 1).
Tot aga Odobescu semnaland curioasele analogii de
stil ce exista tntre monumentele Georgiei i Armeniei
cregtine cu acele ale Romaniei, spunea ca biserica episco-
pal& dela Curtea de Argeg este un exemplu mai recent despre
1) B. P. Ha§deu: in .Revista Nona' din 15 Martie 1888.

www.dacoromanica.ro
 244

aceasti legAturä. gi se intreba dacA Neagoe Basarab

n'a adus lucrAtori din Armenia gi Georgia, unde regii crestini
ridicau biserici gi le impodobeau la fel ca mAnAstirea Curtea
de Argeg 2).
Tocilescu a constatat gi el inrudirea dintre orna-
mentele bisericei episcopale din Curtea de Argeg gi cele din
Caucas.
N. Iorga a socotit Curtea de Argeg fructul contopirii
prin sufletul romAnesc a artelor Apusului ei Räsäritului8).
N. Ghika-Budesti a semnalat de asemenea influentele
din orient asupra artei valahe4).
Ales. Busuioceanu crede cA printre megterii orientali
cari au lucrat la decoratia mAnAstirii Curtea de Arges se
gAseau probabil gi mesteri armeni sau cel putin artigti for-
mati in gcoala lor sau adAnc influentati de genul lor artistic5).
In sfirsit G. Balg, care a studiat in mod amAnuntit
influenta arhitecturii armene in tank romAne, conchidea
inteuna din ultimele sale lucrAri :
Il est donc probable que c'était un Arménien ou un
georgien émigré de son pays et travaillant A. Constantinople,
d'où Neagoe, prince éclairé et en relations avec les Balkans
et la Turquie, l'a fait venir 23. Arges. La poésie populaire
en a fait le légendaire Meter Manole" dont tout le monde
connait la tout chante legende").
AceastA rudenie a fost semnalatä. de numerosi oameni
de gtiintä. ai Occidentului ca : Choisy, 7) Franz Jaffet 8),
Strzygowski 9), etc.
A. I. Odobescu: Cununa mare din thesaurul dela Aevo-Cer-
kask, p. 264.
Idem: Scrieri, H, p. 505.
N. Iorga: Histoire des Rournains et de leur civilisation, p. 122.
N. Ghika-Bude0 : Evolufia arhitecturii In Muntenia, Buf. Com.
Mon. 1st., fasc. 53-54.
Al. Busuioceanu: Influences arnzéniennes dans l'architecture
religieuse du idas-Danube.
Balv L'influences armaiennes el georgiennes sur l'archltecture
rournaine, p. 12.
A. Choisy: Histoire de l'Archlecture, Paris, 1899, vol. II, p. 61.
F. Jaffet: Die Bischöfliche, Klaster Kierehe In Curtea de Arge;
in Rounzanien, Berlin, 1911, p. 73.
J. Strzygol.vslii: Die Baukunst der Armerzier und Europa, 1918,
p.857.

www.dacoromanica.ro
 245

Or, r5.posatul Toros Toramanian, marele arhitect ar.

mean, inteun articol despre arhitectura armeanä, publicat
In revista Anahit din Paris (No. 9-12, 1911) presupune de
asemenea cä. .1V1änästirea Arges ar fi construitä de megteri
armeni.
* *
In acel articol Toramanian vorbind despre legenda
mesterului Manole spune :
In Armenia existá o variantä a acestei legende, in jurul
construirei unui zid urias de fortificatie. Ducerea la bun
sfirsit a zidului si soliditatea lui depindeau de zidirea
unei fete la temelii. S'a gäsit o bAtränä cruda, care, sedusä.
de aurul ce i se fä.gäduise, oferi ca victimä pe inasi ne-
poatäsa, orfanä. Biata fatä in zadar se roagá de mätusä-sa
sä. o scape. Si se tot roagl pänä. ce dispare cu totul dupä.
pietrele ce se insirau in fatä i. In fine, copila, deznädäjduitä,
blesteamä pe bätränä, care se preface in corb si cobeste
ping. acum in värful aceluias zid".
Iatä traducerea acelei legende trecute in cântecele
populare. Dupä Toramanian legenda ar fi fost adusä in
Tara Romäneascl de cätre aceiasi colonisti cari au con-
struit mänästirea.
Infirard, mcItufe, in$irard
Pad la glesne md
Scapd-mci, miitufe, scapd-md,
Crutd-mi viola fragedci.
Lasa sà înire, fatd, lasd-i,
In pia Irá cuprincld trupul.
Rabdd, eu ce-ti pot face? rabdcl,
C'or veni sd te scape. Fu i tare.
In$irard, miitufe, infirarei
Pan' la genuchi md
Catcl un mijloc de scdpare
Daccl mai crezi in Cel de Sus.
Lasci sá facd, las' sei facd,
In piatrd cuprindd pieptul,

www.dacoromanica.ro
 246

Vai de mine, mai afteapta!

Sa-ti cer printului salvarea.
InOrara, matt4e, i*rara
Pan f i pieptul imi zidird,
Ma dor coas/ele sdrobite
Crutd-mi viata, miituOcei.
Las' se!' facd, las' sa faca
$i vital sa ti-1 as/upe,
Prinful este far' de mild
$i hdrtia ti-a respins-o.
Mdtufe far?' de suflet,
Inima-ti de piatrei-i fduritd,
In local iadului sufletul sa-ti piara.
Dumnezeule! M'ai Ira dat
Sufletul ca pu/ere mi-ai sdrobit,
Mdtu$ico sa nu mai ai odihnd
In corb negra sa te prefaci
Sd räkiceqii nebund in lume
$i pe ziduri sa tot cobefti.
Nu intl.& In cadrul articolului de fa tä a examina
chestiunea unei strävechi colonii armenegti in aceastä re-
giune a Carpatilor gi nici a cerceta urmele artei armene in
irionumentele din Curtea de Arges, chestiuni care continua
a forma obiecte de discutie, cu toate asertiunile contro-
versate de pänä astäzi.
Am dorit s5. arätäm numai rudenia sufleteascä a po-
poarelor prin folklorul lor. Am dorit sá dam o variant&
armeneascä a acelei mari credinte a popoarelor dupä care
nu este biruintä färá jerife gi creatie färä sacrificii. Fol-
klorul poporului armean mai are gi alte variante asupra
acestei teme, variante din care o mare parte, culese de co-
laboratorul nostru din Persia, d. Haig Agemian, gi pe care
vom avea prilejul de a le da.
H. DJ. SIRITNI

www.dacoromanica.ro
 247

PASAREA SAHAK
De cum se desprimäväreazä vi toatä vara, dupl apusul
soarelui, se aude un glas tänguios In valea umbroasá a
viilor : Sahak! Sahak!...
Nimeni n'ar putea spune de unde vine acest glas.
In toatä valea, ori fncotro te-ai fndrepta auzi rä.sune-
tul aceluiasi glas si, cat astepti sá se apropie, cu atät el se
depärteazA, repetänd fä.rá fncetare aceiavi plAngere tristä :
Sahak, Sahak!...
Se zice cä. glasul acesta este plänsul netncetat al unei
-päsäri legendare, care a fost odittioarä. fiintä omeneascä.
Era odatä o mamá, o mamá plina de iubire, care avea
un singur fiu, Sahak; un tarar blond, pe care 11 iubea din
toatä. inima. Si mama si fiul erau fericiti, foarte fericiti.
Dar, vai, In acel timp era obiceiul ca atunci and se
fäcea un pod, pentru a ImpAca duhurile din apA, sá se
jertfeascä. cea dintaiu fiintä omeneascA ce trecea pentru
prima datá pe podul nou.
Dacá nu se jertfea nimeni, atunci apele se infuriau vi
se gräbeau sá rästoarne podul cu undele lor näprasnice.
Blondul Sahak nu cunostea obiceiul acesta nelegiuit
vi pleca, tntr'un ceas räu, sä vadá podul de curänd ridicat
.vi care era pe isprävite.
Vesel vi färä. grijä. Sahak se tncumetä sä. treacl podul
vi-1 trecu, dar, vai, obiceiul era neinduplecat, si bietul copil
fa jertfa nefericitä a podului nou ridicat.
Mama, nevtiind de aceastà grozavä nenorocire, asteptä
Intoarcerea fiului ei. Nu stia unde plecase. II asteptä za-
darnic; cici blondul Sahak nu se mai intorsese, vi biata
mamá, ca o nebunä, Incepu sä-1 caute, alergAnd fncoace si
incolo dar nu-1 gäsi nicäieri.
Cine stie cat timp mama rätäci prin munti si prin
päduri cäutänd si plängändu-si copilul iubit. Intrio zi, nu
stiu cum, ea fäcu aripi si se ridicä In väzduh. $i din clipa
aceea ascunsä. In negura noptii, ea tsi plänge soarta si-vi
cautä Incä iubitul copil, pe care fära incetare, cu glas trist
11 chiamä: Sahak, Sahak, Sahak!
Trad. V. B. Cules de F. MACLER

www.dacoromanica.ro
 248

FABULE DIN EVUL MEDIU

Purceii tii mAgAru§ii

Un om avea o mie de porci. Ii adunä la un lac si-i
Incercui cu un gard. El cära mereu cu mägarii orz si po-
rumb si-i ingräsa.
Glad magarii porniau la lucru, mägärusii se duceau
ling& porci, ca sä. mai imbuce din hrana lor. Dar paznicii
nu-i läsau si i goniau lovindui In spate. Mägärusii se plan-
geau pärintilor lar: porcilor le dau cu nemiluita, dar noi
stAm lihniti de foame".
Mägarii räspundeau: Räbdati, räbdati. Porcii cari
acuma mänäncä, vor inapoia tot ce-au mäncat. Va veni
timpul, o sä. vä. milostiviti voi de ei".
Cänd sosi iarna, stäpAnul incepu sä-si taie porcii. M5.-
gärusii auzirä tipetele si tänguirea porcilor ce erau täiati.
Porcii tipau mai värtos deca oricare altä fiintä ce era tä-
iatä. MAgä.rusii intrebarä pe pärintii lor : Ce sunt tipetele
acestea?" Acestia ii duserä mai aproape si le arätarit pe
porci. Cand mägärusii le vä.zurl chinurile, azurä la picioa-
rele pärintilor lar, isi inältará boturile si grAira: ,Pentru
numele lui Dumnezeu, vedeti, sa nu cumva sä fi rimas In
spatele nostru veun gräunte de orz sau porumb".
Mamele Isi linistirä. puii: Nu vä temeti. Cine a mAra-
cat, va pläti. Vona sä nu vä pese".

Abraham §i idolii tatfilui s'Au

Pe când Abraham era inca mic tatäl säu fácea. idole.
Si bite° zi, incärcând pe un mäggr, ii ducea sä-i vänzl.
Pe drum, mägarul se poticnisi cazu lute° mlastinä, iar ido-
lii se raspandirä pe jos. CAtiva se sfärämarä si se ameste-
carä cu noroiu.
Abraham se supärä tare. Si.i fu teamá de tatäl säu si
spuse idolilor : ,Vai si amar de voi I Ce fel de Dumnezei
sunteti voi, de nu puteti sä vä feriti de noroiul Asta? Acum,
ce-am sä. räspund tatälui meu ? Ce folos am avut eu dela
voi !"

www.dacoromanica.ro
 249

Se infurie si mai mult, sfärämä $i pe ceilalti idoli,

aruncä in noroiu $i grli : De asta sunteti buni voi, sä.
zaceti in noroiu".
Si supärat i amära, luä mä.garul de cäpästru $i se
intoarse acasä.
Cand tatäl sal Taran, väzu pe fiu säu atät de necäjit,
vorbi lui Abraham
Dece esti asa de trist
Si räspunzänd, 4.A.braham gräi care tatäl säu :
Mergeam $i pe drum am dat de o mlastinä.
unägarul meu n'a putut sä treacä. printr'ansä, cAzu in
noroiu $i idolii no$tri se sfärämarä. Eu tare m'am intristat,
m'ara intors care idoli $i le-am vorbit : Asta e puterea
voasträ. ?" Luai pietre $i-i sfärämai pe toti deodatä. Si acum,
iatä, má intorc Cu mâinile goale acaQä".
Tatäl vorbi: Inteadevär, care e puterea idolilor no$-
tri, dacl n'au fost in stare sá tie in picioare mäcar un
mägar, ca sá nu caza ia noroiu, iar ei sä nu fie sfärämati?
Si-apoi, clacl ei n'au putut sä se fereasa singuri, atunci
cu ce ar fi putut sä. ne foloseascä noul Si tatäl zise
fiului: träie$ti, faul meu

Leul bolnav §i MAgarul fárä urechi §i Wink'

Leul se imbolnävi odatä. $i chemä la el pe toti vracii,

poate Ii vor gäsi un leac.
Venirá vracii si gräirä: uPentru tine nu e alt leac mai
bun, decal sâ tai urechile unui mägar, sä.-i scoti inima, sä
le fierbi $i sä. le mänänci".
Si chemarä. vulpea $i-i ziserä : Fâ ce stii, $i adu-ne
un mägar".
Vulpea räspunde : In curänd am sá vä implinesc
porunca. Da, fratilor, in cutare vale, paste un mägar, un
mägar tare gras. El e fratele meu de cruce".
Vulpea se duse la mägar $i-i vorbi. O tu, bunule 5i
blind frate, am aflat pe fratele täu cel mare. El dore$te sä
te vadä. Vreau sä te ridic in cele mai inalte siâvi. Caci
leul care-i imparatul dobitoacelor, e holnav i aproape de
mormänt. El voieste sä te vazä i sä.ti dea impärätia sa.".
16

www.dacoromanica.ro
 250

Magarul dete crezämänt cuvinte1or mincinoase ale

vulpii, se duse la leu, i vru sä särute pe fratele säu mai
mare.
Leul igi deschide gura gi dä. s5. 'aghitä dinteodatä. pe
migar.
Mägarul abia scäpä din ghiarele leului i fugi iute afarä.
Vulpea dete fuga dupä el, 11 ajunse $i-i zise : Pros-
tule, dece fugisi?' lar mägarul : M'a durut tare gatul, cAnd
má säruta leul".
Vulpea: ',Asta era din prea multä iubire, prostule,
intoarce te $i nu mai fugi. Calad ti-o veni rändul i ai sä
sä.ruti pe fratele tálu, ai sä te bucuri riespue.
Mägarul se intoarse längä. leu, $i vru särute.
Leul se sculä din loc, prinse pe mägar de gâ.t, 11 su.
grumä apoi se duse iar sá se odihneascä.Iar vulpea,scoase
inima mägarului, o täie $i o mäncä..
,Apoi, da.cd e leaca, zise ea, w e mai bine s'o mainanc
eu, decat leul'.
Vulpea se duse apoi längä. leu $i vraci 5i le gral : *Ve.
nii sá vedeti, mare minune si lucru de mirare, mägarul
ala n'are nici inia i nici urechi".
Si venind, vä.zurä cä. n'avea nici urechi, nici
Mult s'au minunat.
Lar vulpea: De ce va mirati? Dacá el ar fi avut
inimä i urechi, dupl ce a venit odatä längit leu $i i-a auzit
urletul, nu mai venia Inapoi a doua oarä, ca sä moará.".
$i toti gäsirá indreptätite vorbele vulpii.
Culese de A. ABEGHIAN

www.dacoromanica.ro
 251

PROVERBE $1 ZICATORI
LA ARMENII DIN ARDEAL
Vorbegte putin dar zi bine.
Miluit-a Domnul nostru gi apäru si omul nostru (Omul
netrebnic).
Cine agteaptä dela altul se satura cu vänt.
Cal:id goarecele n'arg ce face altceva se repede gi la
meiu uscat.
Dec,it nimic, mai bine gi imputit.
Pentru ploaia opritä nu-i nevoe de umbrelä.
Dupä. rninciuni vine si adevärul.
Lupul nu-gi leapadä blana.
o Nu cäuta sä. salvezi mielul cäzut In gura lupului.
Bufnita e si ea primar In casa ei.
Cine nu face negot nici nu pierde ei nici nu cAstigä.
0 Respectä-i pe Sfinti, dar sà-i stii gi de teamä.
Cänd vor sä. ucidä un cäine se räspändeste vorba ca. e
turbat.
Nu te descalta mai inainte de a vedea apa.
Cine umblä cu fete mari, Isi pierde si umbra sa.
Cine nu se multumegte cu ce are, pierde si ce n'are.
Te odihnesti In mäsura si dupä. locul unde ti-ai asezat
patul.
Nu gä.segti epuri In once pädure.
Cine n'a gustat amarul nu stie ce-i dulcele
Gaura curbatä. cere gi ea un cui Incovoiat.
Degeaba i se spune orbului cä. e luminä, caci el nu vede
cätusi de path).
Apa linistitä sapä pe la margini.
CAnd omul nu gtie de päsul altuia Ilcheama la bisericä.
In miez de noapte.
-0 Nu-i da nu-I invata, de i-ai dat nu pregeta.

www.dacoromanica.ro
 252

E fata bunä si de treabä. De unde se cunoaste?

A märturisit-o mama sa.
Cine intrá firl sa fie chemat, e chemat cand va sa iasa
Cu mult obosesti, Cu putin o nimeresti
Mananci dupl cum stii ai sara bucatele.
Pe leul care doarme sä.-1 lasi In pace.
Calul mic are nevoe de frau scurt.
Cine nu masoara, n'are cat ii trebuie.
Copacul nu cade dintr'o singurä lovitura.
Nu-i Domnul Sant, ca repet numele de trei ori.
Cine ramane la urma, sä.-1 aibe pe Domnul cu el.
0 Va.i de untura care a picat jos.
Fie ca ti-am spus-o tie, fie la tot targul e tot una.
(Omzil cu gura spartd).
Once om place mai mult pe sine deck pe altul.
Ce-ti stie mima, n'o stie cämasa.
Loveste seaua, sä inteleaga magarul.
De-ar fi avut oase limba umului s'ar fi agatat si ea.
Copilul mai multor bunici se pierde.
Cu multe maini multe treburi, cu douä Insa cat se poate-
Na-i sfä.tui pe acei mai stiutori ca tine.
Fumul se Inalta drept In sus.
Cainele care laträ mult aduce lupul In casä.
Adesea o orä. aduce mai mult decat o sutá de ore.
N'are cal si cautä grajd.
A trece inele de aur la botul porcului.
Cainele mânat cu bâta nu prinde epuri.
Lumea e o roata, se 'ntoarce.
Pomul nemernic cu poama-i netrebnia.
Nu inteti focul altuia, ca nu ti va fierbe mancarea.
Aprindem luminile la noi si facem gälagie la altii.
Moartea te ajunge cu pricini.
Cu!ese de Pir. SIMON GIULARDIAN

www.dacoromanica.ro
ISTORIA. LITERATURII ARBIENE

VIL PLEIADA TRLIBADLIRILOR

Dacä. evul mediu este epoca cea mai caracteristica a
literaturii armene faptul se datoreste fära Yndoialä. truba-
durilor armeni care imprima literaturii acestei epoci speci-
ficul national In forma cea mai desavarsitä. Cu secolul
XEV-lea incepe sirul acestor rninunati creatori si tine 0135.
dincolo de veacul XVIII-lea caci In sec. al 19-lea am avut
cativa cântäreti poporani cari au ajuns chiar pang aproape
-de zilele noastre pästrand astfel traditia acestui minunat
gen de creatie artistic5.
Spiritul care domina acest evul-mediu al trubadurilor
este fireste cel lumesc.
Dup5. ce poezia armeana a luat un avant considerabil
in manästiri unde calugarii de asta dat5. isi Indreptau cate
-odatá privirile spre emotiunile pämântesti, au urmat Indata
acesti trubaduri cari au inceput sä cante femeia, iubirea,
vinul In culorile cele mai veridice si vii.
Limba pe care o adoptara trubadurii fu cea vulgar5.
E drept ca aceastä limbs& vulgarä era de multä vreme limba
vorbitâ de popor si cl cateodatä pätrundea chiar timid In
.scrierile literare ; dar In evul mediu ea a dominat toata lite.
ratura nu numai a trubadurilor dar si aceea bisericeasca
ce se fäurea In chiliile din manastiri.
Printre trubaduri au fost unii, cari s'au consacrat de-
finitiv devenind astfel tnaintasii limbei armene moderne.

www.dacoromanica.ro
 254

Trubadurii armeni au cantat gi in limbi sträine gi anu-

me : in limbile turcä, georgianä, kurdä gi persanä. Au fost
cantäreti rätäcitori dintre cari multi au adoptat dialecful
tinuturilor pe cari le-au cutreerat sau al curtilor gi al pala-
telor sub a cáror boiti a vibrat cantecul lor inaripat. De
ad provine poate gregala aceea de a atribui trubadurilor
origini sträine, fiind indugi in eroare de unele nume gi po-
recle persane sau turce pe cari acegti trubaduri i le luau
precum sunt numele de Sirin, Subhi, Narin, etc.
Trubadurii armeni au fost de fapt produsul specific
al sufletului armean.
In primul rand se recunosc in ei influentele orientului,
De multe ori trubadurii armeni au adoptat in cântecele lor
formele orientale dei au creat si forme originale cum sunt
de pildä cantecele numite antunia. In creatiile lor intal-
nim orientul cu culorile lui, cu trandafirii 5i miresmele lui,
cu chefurile si frumoasele lui, cu intreaga lui structura
sufleteascä., misticä gi fatalistä. Totug orientalismul este
adesea numai formal, In adanc recunoscandu se un suflet
deosebit de cel oriental care este insugi sufletul poporului
armean cäutätor de frumusete, cu mult simt al demnitätii
chiar in suferintä. gi optimist chiar in lacrimi gi restrigte.
* *

In pleiada trubadurilor armeni al evului mediu strä-

lucegte ca o minunatä stea, mai ales unul. E Nahapet
Kuciak acela.
Istoria literaturii arene nu este incä pe deplin cla-
riacatá asupra personalitätii sale gi domnegte oarecari
confuzii in ceeace privegte locul lui de nastere gi datele
vietii sale.
Oricum insä, pentru literatura armeanä existä un-
Nahapet Kuciak autor al acelor cantece de neintrecutä
frumusete cari au ajuns panä. la noi.
O altä. glorie a trubadurilor medievali este Frik. Istoria-
literaturii armene gtie foarte putin lucru despre el gi viata
lui. De aceea unii Ii indentificl in alti trubaduri. In once
caz Lisa numele de Frik este un pseudonim sub care se
ascunde un mare poet al veacului XV-lea. Dela el avem
multe poezii, versuri continand povete unele mai putin reu-

www.dacoromanica.ro
 255

site altele gingase si frumoase. Opera lui cea mai de valoare

ins& rämäne Plangeree, care este un fel de protest I'm-
potriva lui Dumnezeu din pricina nedreptätilor de pe a-
ceastä lume.
Ghezar din Sebasta (sec. XVI), dei cleric, a cantat
totusi emotiunile sale pämäntesti lute() culoare din cele
mai vii.
Naha§ Hovnatan näscut iii 1661 In oräselul Sorot din
Sisakan, a murit la 1722. De meserie era pictor-zugrav
(naha) si executase zugräveli de biserici si picturi de sfinti.
El cälätorise mult si acumulase multe cunostinte. Poeziile
lui Hovnatan sunt alcätuite din versuri religioase si de Po.
vete, din poezii satirice si cântece de bucurie si iubire.
Sunt reusite indeosebi poeziile sale de iubire.
Ghtinkianos (sec. XVIII), de fe! din Erzerum, ne-a IA-
sat o multime de poeme mistice.
Bagdasar este näscut pela sarsitul veacului 17-lea si
mort la 1760. Pe vremea lui el era cel mai bun armenolog
al Constantinopolei si fusese profesor si corector. In 1736
a publicat o grämaticä a limbei clasice cu explicatii in
limba vulgarä. Dar in acelas timp el este unul din cei mai
buni poeti ai secolului 18 lea dei poeziile lui lea compus in
mare parte in limba clasicä. A publicat versuri in 1723,
1734 si 1768, in cari sunt vre-o zece poezii in limba vulgar&
cu influente turcesti.
Publicatia lui cea din urmä ,,Versuri de iubire si de
doe contine cele mai frumoase versuri ale lui cari au fost
multä vreme cAntate in popor cu melodii turcesti.
Sayat Nova este ultimul dintre marii trubaduri ai evului
mediu. El este autorul a o multime de cantece armenesti,
georgiene si turcesti in cari simtämäntul si filosofia se im-
binä inteun chip minunat.
Cantecele luí armenesti calde si comunicative sunt
scrise in dialectul din Tiflis.
Mai intäiu trubadur, apoi cleric Sayat Nova inoare
ca un martir, probabil In anul 1795.
Givani, cu adeväratul sau nume Serope Levonian
(1846-1909), se considerä ca ultimul dintre trubadurii armeni.
A cântat, in limba de azi, durerile poporului sat' si
ränile sociale-
H. DJ. BIMINI

www.dacoromanica.ro
 256

CANTECE
(de Nahapet Kuciak)

AF urea sä fiu o reindunicei micó, sei poi infra

la fine in once ciipä din zi.
Mi-af face cuibul iângà terasa casei tale.
Cad s'ar leisa noaptea, m'af cobori in patul
lar dimineata m'af intoarce din nou in cuib.
AF urea sei fiu o ceimafe de meitase sei-ji inleintui
trupul Maki ziva.
Sau un mic ciucure de meitase, sei-ti seirut geitul;
Ag urea sei fiu apei, sau vin de rodie, set reimein
toatei ziva in paharul telu:
Tu m'ai apropia de buzele tale, eu m'af apleca ufor
qi pe furif fi-af seiruta beirbia.

Voiu pleca! Voi pleca! imi spunea iabitul meu; fi nu-1 credeam.
Cand fi-a luat reimas bun, am reimas impietritcl.
Ceind a peireisit prima treaptei a scelrii, l'am privit in extaz;
$i nu i am putut spune deceit aceste cuvinte:
Pe unde vei trece, sei-fi fie drumurile bune !
,Pe ceíreírile ce vei urma, sel-fi creascel sub pafi
trandafiri qi
In orafele unde vei poposi, glasul mortii sei nu se
inalte niciodatel !
In aduneirile in care te vei afla, paharul sci-fi fie
totdeauna plin!
Mdrile set se schimbe pentru tine in vin, f i coreibiile
In urcioare

www.dacoromanica.ro
 257

CANTEC DE IUBIRE (fragment)

(de Ghazar din Sebasta)

...Chipul Ida e strdlucitor, iar fruntea ta are paloarea

chilimbarului auriu;
Firurile dintilor tdi reinduesc mcirgdritare; buzele tale
sunt dulci ca f erbetul.
lasd-md simt obrajii! Ce rdu vezi in nimicul acesta,
Care m'ar face fericit?
Obrajii tdi sunt mai fragezi ca livada de meri;
Gura micd f i bdrbia rotunda";
Pletele blande iti inleíntuie gatul alb...
Dragostea ta md doare, deagostea ta md innebunefte...
Tu eqti un nufdr alb, o floare de mare,
Un crin salbatec, mireasma olibanului,
Meirgdritar rar in scinul unei scoici;
Tu efti luna plind, steaua diminetii.
Cand te zdresc, biata-mi inima" se sfar$e$te,
ard mistuit ca de vapaie.
Ata tia sclavi au fost liberati de despotii lor:
singurd data vorbefte-mi, dà liberta tea robului
palmierul meu fraged f i svelt!
Greiclind de rodii! o, chip aros! o, platan!
Tu e$ti un pumnal de aun impodobit cu pietre rare!
Aibi mild $i nu ma' ucide !
...Pieptul tdu e atreigator $i alb ca pufuletul;
&mil tdi stau aninati ca cloud clopotele mici;
Albimea lor desveiluitd rdspandeqte
...57 luna $i soarele se imbind in streilucirea lor.

www.dacoromanica.ro
 258

CANTEC DE IUBIRE
(de Naba§ Hovnatan)

Eu te-am veizut in zori de zi impodobitei.

Tu mi-ai rapit, iubito, $i Mima $i liniFtea...
Aveai podoabe de our, perle f i chilimbar...
Tu mi-ai reipit f i Mima f i liniftea...
Intinde-mi, frumoasa mea ca fruntea alba f i feta ca petala de
trandafir,
Intinde-mi mana, da-mi trandafirul...
Eu fi-am peistrat ascuns sucul de miere.
Tu mi-ai rapit qi mima f i liniftea...
Ochii teii sunt ca oglinda,
lar amurgul sprdncenelor de matase, sagefi f i raze.
mima mea-i arsa de razele patimii...
Tu mi-ai rapit $i Mima f i liniftea...
Spranceana ta-i o semilund, iar pletele ca samiinfa de mac,
Suspin de dorul dragostei tale...
dac'a$ nimici du$manul care ne desparte !
Tu mi-ai reípit f i mima f i liniqtea...
Graiul tau e sonor f i dulce ca al privighetorii noaptea;
Un braf al tau e o zambilei, iar cebalalt mil imbuid ca vinul,-
Pe tata roza', porti cu vraja un semn de cand erai copila...
Tu mi-i rcipit f i Mima f i Unifica...
Sa stam sub un arbore la umbril ; vom rupe roade de migdal
Si in tainei fi-oi gusta gamarnii1) plmi f i dulci ai seinilor tiii...
Mi uit in ochii tili f i gandul imi pribige$te departe...
Tu mi-ai reipit f i Mima qi liniqtea
Trupul tau e un chiparos, iar buclele tale de aur ascund more
In achine.
Lasei voalul de aur, sii-fi cada' pe trupul mladios...
Peina ceind sei-fi doresc in zadar frumusefea?
Tu mi-ai reipit qi Mima f i liniftea...

1) $aman: un fel de pepene galben ce cre§te in Armenia; compa..

ratia aceasta e frecventa In poezia armeana.

www.dacoromanica.ro
 259

VISE
(de Ghunkianos)

Cand alegii cerului peitrund in Paradis,

Dumnezeu le daruegte favorile promise,
Le impodobegte capeteie cu cununi de raze,
.i le pune in degete inele de smaralde i rubia.
Ingeri f i madone vin, ceintand, intalneasca
$i se invesecesc vegnic in sunetul instrumentelor...
Sfintii streilucesc ca stelele,
vederea lor ii face pe ceialegi Sd cadä intr'un extaz
Visul acesta este izvorul veseliilor mele;
Vino-mi in ajutor, Marie
Pair-Ida-ma de manei, aratei-mi calea catre florile cerului,
Sti le pot respira miresmele purificatoare...

PRIVIGHETOAREI
(de Saiat Nova)

De unde ai sosit, privighetoareo?

Nu plange, opregte-ti lacrimile, ceici plange i sufleful mea...
Dorul tau îi cauta un trandafir, visul mea igi could iubirea...
Nu plemge, opregte-ti lacrimile, cad plänge gi sufletul meu...
Cemiä-mi, privighetoareo, cemtec de iubire,
glasul tau fie binecuvantat!
In curdnd iti vei afla trandafirul.in curand imi voi regeisiiubirea...
Nu pleinge, opregte-ti lacrimile, ceici pitinge f i sufletul mea...
Durerea inimii mele deasemeni
Talosului ghimpe ce-1 simti in pieptul tau cel mic...
Acelag farmec stapemegte f i trandafirul tau f i dragostea mea...
Nu plemge, opregte-ti lacrimile, caci plänge f i sufletul mea...
At& mi-e draga' ceintarea tal...
Noi tremuram de aceleagi ascunse doruri
Saiat a strigat: Jubito,
Nu pldnge, opregte-ti lacrimile, cáci plemge i sufletul meur

www.dacoromanica.ro
 260

TRUB A DURUL
(de Givani)

Trubadurul e o pasdre hire!' de aripi,

Astdzi aici, iar mdine cine ?tie uncle;
Trubadurul e o viirtelnifd care nu inceleazd,
Asteizi aici, iar mame cine $tie unde.
Uneori e mistuit de foame $i de sete,
lar alteori imbogdtit de soarid,
El reitciceqte, rdtdceqte fcird incetare,
Asta-zi aici,iar mdine cine f tie unde.
un fel de licuriciu,
crainicul care imprdqtie noutatea,
Un nor mic gonit de vdnturi,
Astdzi aici,iar mdine cine ;tie un de.
El pribegefte purtat de vane neidejdi,
Strdbate orafe f i sate,
adesea cade ca trdsnetul,
Astdzi aici,iar maine cine qtie unde.
Givani nu se oprefte
Necontenit e 'n sbor ca o albind.
Rind la moarte aqa va trdi,
Asteizi aici,iar mdine cine qtie unde.
Trad. de M1RCEA GHEORGH1II i GR. AVACH1AN
.Din Lirica Armeana"

www.dacoromanica.ro
PROZA CONTIMPORANA

RUBEN EARTARIAN
Ruben Zartarian Lace parte, ca si Daniel Varujan, din
acea elitä intelectuali care la 24 Aprilie 1915 a fost de-
portatä din Constantinopole $i nu s'a mai intors debe,
pierind astfel de timpuriu, in floarea rodnicei sale activitäti.
Face parte $i el din roiul ma.estrilor armeni ai renas.
terii literare, care incepand din 1890, a adus un nou suflu
In viata literarä armeanä de atunci. Unii din acesti tineri
pioneri armeni au incercat s. improspäteze mediul intelec-
tual in care träiau introducand in preocupärile lor literare
In expresiuni $i in forme, altoiul gändirii europene, iar aItii
au incercat sä.$i culeagä seva el:liar din vinele rasei si a
gliei armenesti. Ruben Zartarian, enumeränduse in randul
acestora din urmä, a fost, impreunä cu scriitorul Talgadinti,
axa principalä a miscärii provinciale care, inceput Ind. din
1890, s'a consolidat din ce in ce, devenind pänä la urmä
un curent ¡iterar aparte si temeinic.
Näscut la Kharpert in anul 1874, a studiat in orasul
sin natal $i intränd tot acolo in cariera de invätätor, Ruben
Zartarian s'a consacrat literaturii Inca din tinerete, cola-

www.dacoromanica.ro
 262

-borAnd din oragul eau provincial la revistele armenesti

apärute In Constantinopole si Smirna.
Aderänd la miscarea revolutionarà din acel timp, de-
altfel ca si multi alti intelectuali armeni, el este nevoit sä
se refugieze In Filipopoli (Bulgaria), de wade Incepe ta
publice ziarul ,Razmig" (LuptAtorul), ca o solie a migcArii
eliberatoare a revolutiei armene.
0 Jatä. cu stabilirea constitutiei turcegti se intoarce si
el In Constantinopole, la 1908, si preia conducerea marelui
ziar Azatamarr pAnA In anul 1915, and este doborät si
el Impreun'a cu sute de alti intelectuali armeni.
Absorbit mai mult de publicisticA si profesorat, Ruben
Za.rtarian a läsat putine lucräri literaturii arene. CAteva
zeci de pagini numai, care constitue volumul intitulat Lu-
mina nocturne. Dar si cu putinul acesta a putut sä des-
chidä o brazdä nota In cAmpul literilor armene, aducAnd
sä amestece suflul proaspät al provinciei cu literatura des-
voltatä In sere. In locul sentimentelor vitrege a adus pal-
pitarea sufletului armenesc, inspiratiunilor venite dela
sträini le-a impus suavitatea basmelor populare, iar pentru
supleta stilului, In locul neologismelor a recurs la frumu-
setea virginá a vorbirii provinciale.
Zartarian spune Frederic Macler In introducerea
lui din traducerea francezä a Luminei Nocturne"este din
acei putini scriitori provinciali cari au reactionat contra
abaterilor literare introducänd In arta falsä si lipsitä de
vlagl a vremii lor culoarea vie a tärii neamului lor, fru-
musetea fermecAtoare a basmelor si cAldura novice a su-
fletului täranului armean%
Definindu-1 in introducerea sa din ,,Lumina Nocturne,
Gaston Bonnet 1VIaury spune : .Zartarian este un suflet
adevärat de poet, foarte sensibil fatä de frumusetile na-
turii, credincios pämäntului säu matern, iubitor de libertate,
dreptate gi adevär, dar si indoliat cu suferintele patriei
sale gi cu durerile lui personale de exilat".
Si Ruben Zartarian s'a dus timpuriu, and nu-si an_
tase Incá ultimul säu cAntec.
H. DJ. SIRUNI

www.dacoromanica.ro
 263

PAGINI DIN RUBEN ZARTARIAN

CEI $APTE CANTARETI
0 mama nevAzutä de artist a scris pe o bucatA de
pergament cá ei au fost gapte cantAreti, gapte trubaduri
far& casá far& nume.
Erau gapte cantä.reti purtand gapte instrumente de
muzica i fiecare instrument avea de gapte ori gapte melodii.
Eran Imbitati de toate vinurile viilor vietii, din aceastä,
cauzA buzele lor eran sensibile i indulcite gi din aceastä
cauza cantecele lor miroseau mireasma tuturor tainelor,
ale, näror tagnituri vegnice deschid gradinile sufletului ome-
nesc gi le umplu de freamat.
ase din ei erau elevii, iar al gaptelea maestrul, cAruntit
ca plete dalbe carg ajungeau Tana peste umeri.
Erau orbi cei gapte trubaduri, cAci orbirea In acel veac
era sacra gi dA.dea poetului, scrie mana nevAzutá a artistului,
in locul luminei de soare lamina soarelui inteligentei care
strAlucegte pe cerurile inalte ale sufletului, mai luminos
gi mai orbitor, mai minunat i divin.
Erau adunati In acea zi spre a canta fiecare pe ins-
trumentul sáu cantecul perfectiunii lor lince, deoarece
maestrul urma sä desväluiasca ultima taina a artei gi inte-
ligentei si sá ingAduie ca elevii sá se indeparteze i si se
räspandeascl in cele gapte colturi ale lumii. SA meargä.
spre a saluta, prin puterea tuturor limbilor inimii, toate
durerile si bucuriile, oriunde le-ar gAsi, i spre a vorbi
tuturor congtiintelor gi simtamintelor omenegti, oriunde
le.ar Intalni.
Iar vinul din Koghtan era pus inaintea lor, Inteun
vas verde de argilA gi vinul era turnat In gapte cupe albe
de porfir, una de fiecare.
Primul cantec 1.a cantat pe fluer acela care avea in
jurul pArului negra coroana de pastor impletitä din flori de
camp :
...Blandetea pentru cantecul meu, cantecul meu
pentru lume ; sunt vantul i viu din munti, sunt privighe-
toarea si nu am patrie...
Vai de mima care nu are zambet, vai de patria care
nu are privighetori ; mima farA visuri dulci, veselia far&

www.dacoromanica.ro
 264

cantäret este isvorul care nu are apä., este noaptea care

nu are nädejde de dimineatä...
Vouä vocea mea, vouä cântecul meu, fericitii oame-
nilor, care duceti pe umerii vogtri donita de aur a zorilor
ceregti; este pentru voi; opriti-vä la fiecare pas gi imbä-
tati-vä din deliciul donitei noastre, asemenea cocorilor care
zboarä veseli si zburänd beau silabele acoperite de rouä
ale cantecului lor ceresc.
Eu mi-am muiat buzele In mierea rodiilor de Eghin
mi-am stropit sufletul cu miresmele trandafirilor albe
de $iraz; cantecul meu ajunge din. cimitire pänä la urechile
mortilor ale cäror oase se migcä. de bucuriet; vocea mea,
trecand peste deserturi, face sä. Infloreasa floarea vietei
creatoare chiar i in nisipul lor infierbantat.
,Eu nu cunosc In univers decat o singurä putere, care
este isvorul tuturor isvoarelor, inceputul i scopul
Si s'au ridicat in aer paharele de vin, iar vocile can-
tand au repetat impreunä:
Iubireal Iubirea! Iubireal
Al doilea cântäret, acel care purta pe cap o coroanä
de lauri, lovind In coardele lirei sale a cantat astfel:
Dimineata. trece ca i visul pe ochii copilasului,
iar seara moare In bratele intunerecului ca o clipitä; soa-
rele arniezii este 11135, acela care dä fecunditate solului si
lumii ceeace lumea ar fi voit sa. dea complet, definitiv
si perfect.
.Eu cant misterul cerului si al pamantului, acela care
pästreazä eternitatea pädurilor Inverzite si Indreaptä pis-
curile muntilor spre cer ; cant ceeace filosofii au cantat
In marmorä In templele din Atena, ceeace este frumusetea
omului, inaintea cäruia cade la genunchi si se predä femeia
cu toate armele sale divine.
.Cantecul mea este glorifie..area vietei si a singurei
legi care exista eri si mai Inainte de eri gi care va rämane
maine si In veci; eu cunosc numai o singurä putere, pute-
rea tuturor puterilor, perfectiunea tuturor artelor i cheia
cupolelor misterioase ale universului...'

www.dacoromanica.ro
 COSTUME ARMENE$T1

SR.

Regina armeana ariacicia Regina armeanti Varazdukta

(dupa Par. V. Hatuni) (dui:id Par. V. Hatuni)

CA

www.dacoromanica.ro
 _

Regina armeana bagratida

Regina armeana din sec. V
(dupa indicatiunile istoricilor) www.dacoromanica.ro
Femeia =lean/ din sec. XVI Fenicia artneanl din Giulfa (Persia) Femela armeang din sec. XVI
(duptI Cesar Vicellio, 1590) (dui:A cllatorul Lebrun, 1704) (dupit Cesar Vicellio, 1590)
www.dacoromanica.ro
 Armence din Persia

Armeanca din Persia

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Armeancd din Erivan Armeanckdin Tiflis

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 265

Si mäinile au ridicat paharele de vin si cele apte voci

de trubadur au cântat Ympreunä:
Fortal Forta! Forta!
Si-a ridicat läuta din san al treilea antäret, acel care
avea in jurul fruntii cununa impletitâ cu viorele, garoafe
si märgäritare, $i a antat cu vocea tremurandä. :
,,Eu viu spre tine In genunchi si-mi ridic sufletul spre
tine, o zeitä, care ai creiat cantecele tuturor veacurilor si
ai fost curcubeul totdeauna zâmbitor al tuturor timpurilor
trecute si viitoare, tuturor timpurilor care pläng de
durere.
Viu spre tine, precum au venit regii imploränd care
au cobortt de pe tronurile lor si pästorii uitänd turma lor
pe campii; precum au venit spre tine armatele de visätori
si visurile nernuritoare ale marilor cäntAreti, au venit si
vor veni caravanele generatiilor totdeauna tinere.
In univers nu este decal un singur templu vecinic
deasupra tuturor isbanzilor, ascultati-mä, templul superior
al cirui zeu nu are moarte si al cdrui cult este religia tu-
turor religiilor si a tuturor zilelor...
In ceasul cand zeul meu va muri, soarele isi va pierde
lumina, viata gravitatea sa, iar lumea se va transforma
Intr'un palat blestemat ai cärui stälpi vor trozni neincetat,
iar temeliile se vor misca amenintätor, si de unde omul
va fugi speriat, precurn fug animalele sälbatice din cuprinsul
unei cämpii in fräcäri.
Viu spre tine, o zeitä, atinge ca degetele tale läuta
mea si cantecul ei sä fie semnificatia limpede a tuturor
misterelor tntunecoase..."
Si sapte pahare de yin s'au ciocnit unul altuia si gru-
Dub a repetat melodios:
Frumusetea! Frumusetea! Frumusetea!
Al patrulea cantäret, acela care nu avea deck o frunzá
de vitä pe pärul säu, si-a luat cimpoiul sub brat si a cantat
astfel :
Eu eram trist si iatä. cä-mi gäsesc fata pe perna
bucuriei, eram obosit, precum roata cere se Invärteste subt

17

www.dacoromanica.ro
 266

picioarele olarului, si iata el sangele s'a Infierbantat In

bratele mele si le-a transformat In otel.
.Suferinta 5i vanitate totul, si iubirea, 5i frumusetea,
si forta : Apa trece ei numai pietrele raman. Eu stiu sä
apuc veciiaicia pe buzele mele, si sä ma ridic deasupra
furtunilor vietei, cu acele aripi pe care In zadar le-au cau-
tat toti sfintii 5i profetii, toti filozofii 5i predicatorii...
Picioarele-mi au trecut pe toate cararile lumii si eu
am gäsit pretatindeni pe oameni ca gropari; unii se duceau
dapä un cosaiug 5i eran indoliati, altii se pregäteau sä
urmeze un cortegiu fárä. sa stie. Eu am stat la rascrucea
drumurilor 5i am invitat pe cei hadurerati la consolare,
i-am invitat la talismanul fericirii...
Le-am spus lor ca iubirea sboará mai repede decAt
vantul, frumusetea moare mai repede decat picatura de rouà
depe caliciul crinului; le-am spus ca toate simtamintele si
con5tiintele pot lute° zi sä umple mima de amäräciune, mai
mortal decat otrava, mai ruinator decat rugina aramei.
Nu exist& filozofie nici In durere $i nici In lacrimi;
exist& o singura filosofie, uitarea tuturor, 5i a durerei 5i
a lacrimilor, si a cerului, 5i a infernului.
Uniti-vä. mie 5i beti filozofia din cupa mea .
Si cei 5apte a ntäreti au strigat toti Impreunä ca ultima
silabi a unei cantäri sfinte :
Vinul! Vinul! Vinul!
Cel de al cincilea cantaret, care purta un trandafir
ro5u, a cantat astfel pe chitara sa :
Coardele-mi au o mie de limbi, cele o mie de limbi
o mie de inimi, 5i fiecare inimä cate un ocean.
.0 soare, iubite soare! 0 lume, scumpa lume, once
sacrificiu pentru trandafirii täi 5i pentru ghimpii tai, once
jertfä pentru cerul tau si pentru nourii tai ! Vai de mun-
tele fail vant, vai de mima fall suferinte ! Muntele färá
vant nu poate Inverzi, mima färä durere este stanca care
nu are izvor.
.Ferice de lumea care are nunta! Vai de acel care im-
braca doliu! Umple paharul, paharnicule, sä dam tributul
de glorie maestrilor 1 Sub soare totul este umbra. 5i urme
de pa5i; scärile se distrug 5i cei de jos se ridicä In cer, iar

www.dacoromanica.ro
 267

-cerurile rasturnandu-se se prefac In cenugä gi fum; sä dam

tributul de glorie maegtrilor care ne-au Invatat povestea
fericirii printre toate povestile!...`
Si gapte buze incalzite au strigat deodata:
Cântecul 1 Cantecul ! Cantecul I

Al geaselea cantaret, care avea drept cununä frunze

galbene si ofilite, a cantat pe harpa sa foarte Incet:
Multumire pentru toate, pentru ceeace mainile lumi-
nate ale zeilor au räspandit pe pämant gi In ape gi In spa-
tiul ceresc; ferice de acei care au vazut lumina stelelor,
care au respirat aerul diminetei, care au avut lacrimi, au
avut zambet, au dormit gi s'au trezit.
Fericirea constä. deci numai In aceastä lege ; acel care
a trecut odatâ pe aile soarelui pe pämänt, prin apä gi
prin spatiul ceresc, a devenit zeu; o singurä data, fiindeä
randul vine numai o singurä data. gi cine a venit °data nu
se va mai intoarce, gi cine a plans sau a räs nu va mai
vedea nici tristeta gi nici bucurie, gi cine a simtit setea gi
foamea a vazut deja suprema fericire...
,,BinecuvAntatA. sä fie aripa care a zburat inteo zi,
binecuvantatá sä. fie vocea care a avut vreodata pe acest
pämant ecoul sau.
Bucurati-vä de ceeace aveti gi de ceeace gasiti,fiindcg.
-este singurul adevAr pe care-I gäsiti, aga cum curge apa
din mii de izvoare, turbure sau limpede, torent sau parg.u,
ploaie sau curcubete...
$i vinul gi-a raspandit mirosul tämlios gi s'a auzit
cantecul celor geapte trubaduri, cald gi palpitant :
Viata I Viata ! Viata!
$ease din ei erau elevii, iar al geaptelea maestrul,
acela care era incaruntit avänd plete dalbe pang. peste
umeri. Si maestrul 45i lua timbalul, 11 saruta de trei ori
ducandu-1 la frunte gi canta cantul de mai jos :
Voi intrati pe ugile saloanelor prin care am intrat eu
gi de unde ma intorc eu acum, ma intorc dupa ce am baut
deja cele gase paliare la rand.
Viu dela masa de petrecere a lumii, unde am sträns
iubirea In bratele mele gi am simtit farmecul frumusetii subt

www.dacoromanica.ro
 268

puterea sa magicä ; am .vazut forta care, ca o furtunä, a

venit si a trecut pe lAngl mine nechezAnd ca un cal arab;:
am bäut vinul de pe toate mesele si am ascultat toate
tecele, pe care le-au cantat cantäretii tuturor timpurilor ;
am cälätorit In viatä, o trubaduri, salutänd toate malurile
unul cate unul, numärand stelele care räsäreau si ciorchi-
nile tuturor orizonturilor.
Eu m'ara convins cá iubirea este nemuritoare, insä
mima omeneascä se preface in pulbere; frumusetea este ve-
cinicA, Ingá noaptea asterne pe ochii care o privesc pece-
tea intunerecului; m'am convins cá forta, vinul, antecul
viata mergeau toate pe o präpastie... i cand am bäut vinul
groaza nu m'a päräsit si cand am incercat sä intonez can-
tece de bucurie, frica a impietrito in sufletul meu, si m'am
convins cl nu s'a cantat niciodatä, pe acest pämänt, nici
un cantec adevärat de fericire....
degetele-mi care tremurä, iatä mesele care sunt
goale; iatä. invitatii care se indeparteazä....i unul vine s'a ja
locul altuia cei noui incep ceeace cei vechi au terminat,
iata cantul meu, iatä viata...
Voi toti ati cantat ceeace trebuia cântat, iar eu am
spus adevärul, pentrucä adevär este si iubirea, si forta, si
frumusetea, si vinul, si cântecul, si viata... adevar este cu
toate anestea si peste toate acestea si moartea.
Fie ca toate adevärurile sä sträluceascá impreunä
pretutindeni, precum cele sapte culori pe curcubeul de pe
cer ; sa sträluceasca ele prin sufletele voastre si prin coar-
dele instrumentelor voastre.
Eu nu am spus adevär, ci numai taina perfectiunei
artei..."

Vinul a spumegat in cupele de porfir si cei sapte tru-

baduri au bäut ultima picäturä din vasul verde de argilä, au
särutat timbalul maestrului i s'au despärtit.
S'au räspandit In cele sapte colturi ale lumii ; s'au dus
sä salute, cu puterea tuturor limbilor inimii, scrie man&
nevA.zutä a artistului toate durerile si bucuriile oriunde
le-ar gäsi si sä vorbeascä cu Qufletul omenesc, in sate $i in
orase, prin bordeie si pe pragul palatelor. Nu este nevoie
de numele lor, cici lumea va repeta vecinic cantecele lor.

www.dacoromanica.ro
 260

Z 'ANA LACLILLII
(PoVESTE)

I.

Pe ambele maluri ale lacului, fata in fata erau doua

sate; unul mai sta inca $i astazi, iar celalalt a disparut sub
ape.
in satul care nu se mai vede acum, era o tarara fe
meie numitä zdna lacului. In fiecare dimineatä,mult inainte
de rasäritul soarelui, cand lacul, sub sarutärile va.ntului
ce-i desmierda malurile, producea cercuri plutitcare, zana
cata departe, spre o pasare neagra ce innota disparand
din ce in ce in zare.
Razele de pe fata ei se revarsau in ape, iar statura ei
semana cu plopii ce cresc pe maluri de rá.u. Parul ei ca-
zut pe umeri semana cu razele lunei ce se strecor prin crea-
gile arborilor, iar ochii, ca ai ca.prioarei din munti. Sicand,
spre ziuä., zana lacului se departa de mal, vietuitoarele apei
erau cuprinse de o profunda turburare.
Asa povesteau batranii cari, si ei, nu mai sunt astäzi.

In fiecare noapte, pe la miezul noptii, se zarea o lu.

mina slaba, tremurätoare pe mal facand semne lacului. Si
deodata, din fundul apelor, se auzea sgomotul valurilorspu.
megande si. se vedea esind din apa un t'anal., Infäsurat in
albul spumelor, frumos ca si cum s'ar fi nascut din spumä.
Si in fiecare noapte, singuri, alaturi de pietricelele si
broastele lacului, in singuratate, indragostitii lacului se
iubeau pana in zori. In bezna intunericului, linistea era in.
trerupta numai de oracäitul broastelor ce se prelungea
se stingea in apl.
Si cänd luceafärul, de dupa munte, apärea pe satul
din Uta, tanärul din lac Il tintea din ochi i isi indrepta
bratele spre valuri. Iubita Il urmarea cu privirea pana cel
ce inota devenea mai mic, intai o pasare neagra, in urma.
un punct $i nu se mai vedea.
Spre zita, cand zana lacului se intorcea spre casa, va-

www.dacoromanica.ro
 270

lurile se loveau mai tare de maluri, iar pestii din lac erau
cupringi de o e. xtraordinara turburare.

hate° zi, o babá vecinä gtiu totul, iar bärbatul femeiei

numitá zAna lacului, allá taina.
Lumina, in noaptea aceia, dela locul ei, dädea desigur,
semnalul i cAnd tänärul ajunsese lu mijlocul lacului, de
odatä in tntuneric o mänä furioasá doborä lumina gi apucl
de pär pe z5.na lacului. Lacrimi, rugäminti nu putura sä.
potoleasca furia nemilosului bärbat. $i murind, zAna fsi
blestemä bärbatul; blestemä pe babi i satul, pi entru
oarä.
A doua zi, de dimineat.5., ciad luceafärul rä.särea din
spatele muntelui indepärtat, la ora de despärtire a indra-
gostitilor lacului, cAnd pästorul care doarme la munte se
intorcea acasä n'a mai gäsit nici sat, nici oameni: apa in-
ghitise totul.
Acum, se povesteste c5. in fiecare noapte, la miezul
noptii, in dreptul acelui sat, o slabä luminä liareste in ap5..
Iar spre ziná, clad apare luceaRrul, lumina se stinge,lacul
se framintä i doaä päsäri albe cu ciocurile rogii se aratä.
deodatä acolo, bräzdeazi incetisor apa producand mici va-
inri si dispar iarägi. Ele nu se arat5. ziva niciodatä.
Lacule, sá nu spui nimänui numele lor!
Trad. de ARD. T. TOMASIAN

www.dacoromanica.ro
POEZIA CONTIMPORANA

DANIEL VARUJAN
CAntAreful sufletului armenesc
Cu ocazia Implinirii a unui pAtrar de veac dela moar-
tea marelui poet armean (1915-1990), autorul acestor ran-
duri a publicat un volum In limba armeanA, Inchinat vietii
operii sale. NAscut la 1884 In satul Bargnik din apro-
pierea Sebastei si studiind mai IntAiu In colegiul Murat-
Raphaelian din Venetia i apoi la Universitatea din Gand
(Belgia), Daniel Varujan, la Intoarcerea sa In patrie, a tm-
brAtigat cariera didacticl $i era director al calegiului SE
Grigore IluminAtorul din Constantinopole, cand, la 24
Aprilie 1915, Turcii 1-au deportat si pe el, Impreuná cu in-
treaga elitä a intelectualitAtii armene, si 1-au martirizat.
Daniel Varujan este unul din gloriile poeziei armene.
A avut doar 10 ani (1905-1915) pentru a-$i cristaliza frA-
mintArile sale sufleteoi, dar cei 10 ani de activitate au fost
deajuns pentru Inzestrarea liricei armene cu opere nemu.
ritoare.
Prima sa lucrare ,Fiorure (1905), constitui o revelatie
a talentului sAu si face sA. fie intrezArit Inca de atunci ar-
tistul desivirsit de mai tirziu. In lnima neamului" (1909),
care fu a doua sa operA, Varujan antA mai IntAiu gloria
de pe timpuri a neamului.sAu, dragostea cu care era legat

www.dacoromanica.ro
 272

sufletul sau de veacurile apuse, dorul nespuselor frumuseti

ale acestui falnic trecut, i totodatä. nu uitä. sä, släveascä
prezentul cu suferintele actuale ale neamului sáu i Cu su-
blimul luptei pe care o duce pentru fäurirea unui viitor
mai strälucit. In ,Ccintece peigâne" (1912) II gasim fermecat
de frumusetile vremurilor indepärtate, deplâmgand moartea
zeilor disparuti i detestand aceastä luroe in care omul su-
fera atat de mult si este supus peirii. Ultima lui lucrare,
.Ceintecul painii", care apäru la 1921, dupä sase ani dela moar.
tea sa, ne-a revelat o altä latura a sufletului sau, ca o razä.
nota din mima poetului. A cantat in ea ogorul i munca.
* *
Multi poeti au incercat sä cânte aspiratiunile sulk-
tului armenesc. Din ziva cand s'a plämädit o constiinta
nationalä armeanä si speranta unei apropiate eliberAri
incepu sä. surada si suflärii armene, poezia armeana luâ
deasemenea un avant deosebit. Si aproape timp de un secol
literatura armeanä evolua in ritmul desvoltarii politice si a
fazelor prin care trecu Chestiunea Armeanä.
Aparu mai intaiu poezia nationall sau mai bine zis
nationalista. Era epoca romantismului politic care isi auri
si pe poetii sái. Revolutia Franceza abia isi rg.spandise va-
lurile sale in Orient, aruncand o scanteie si in suflarea
armeanä. Popoare robite de veacuri capatau treptat
libertatea lor, insufletindui bine inteles si pe Armeni,
cari asteptau cu neräbdare realizarea visului lor secular.
Poetii armeni din aceastä epocä sunt nutriti de aceste spe-
rante i parica si de credinta cá mantuirea lor se poate
cäpata $i prin forta realizArilor lor poetice. Poeziile lor
sunt deci concepute cu simplicitate $i fanatismul credintei,
fiind in majoritate lipsite de preocupäri estetice.
Poeziile cu subiect istoric au constituit o altä coarda
a liricei nationale armene$ti din aceastä epoca. Invocand
pe eroii nationali poetii au incercat sä redestepte constiinta
nationalä a neamului lor. Pagini intregi si glorioase din
Istoria Armenilor furä transpuse in poeme si adaptate la
teatru. Se rà.'spandise convingerea fermä cá mantuirea po-
porului nu putea sa mai vinä prin puterea suferintii i cu
pretul sangelui. Salvarea consta mai curand in redestepta-

www.dacoromanica.ro
 273

rea vechilor i glorioaselor traditii eroice ale neamului. Poe-

zia acestor vremuri este impregnatä deci de retorism si lip.
sitä de artä..
Veniserä apoi trimbitasii revolutiei. Scriitorul Raffi
a aura, prin romanele sale, o pleiadA de poeti cari s'au
inspirat din diferitele episoade ale epopeii armene$ti, insu-
fletind la rändul lor i generatia vremii aceea. Desigur foarte
putine opere din aceastä epocA vor putea rezista timpului
iar acestea numai din nevoia de a face legä.tura intre dife-
ritele perioade ale literaturii armene.
Urmeazä. In fine cantäretii traditionaNti. Se desco-
perise Inc& o van& nouä a sufletului armenesc. Basmele ar-
mene$ti furä versificate si poezia popularä servi ca model
poetilor incepä.tori. PAmantul strAmosesc al Armeniei adu-
cea astfel un altoiu proaspät liricei nationale, inlocuind re-
torica patriotistA. Unele poeme fruraoase din aceastä. peri-
oadä literarä. vor putea probabil strä.bate veacurile.
* *
Daniel Varujan aduse o coardá nouä a liricei armene
$i un sufiu original In poezie. El a cäutat necontenit altoiul
$i materia care sä-i improspäteze mereu sufletul si a vrut
sä se identifice cu aspiratiunile neamului säu.
Varujan nu a variat In zadar dela o poezie a sa la
alta, cä.ci toatä opere lui poeticä este o cäutare avidä,
care strAbate peste culrai.
Varujan, In adevä.r, a cäutat neincetat, cu lira sa, su-
fletul neamului säu. Sufletul armenesc,simbol de nepätruns,
care nu cade nici sub simturile noastre si nu se descoperä.
nici gândirii. Veacurile nu 1-au putut intelege si s'au räs-
turnat lumi intregi dar el a rezistat. Torentii 1-au prä.välit
In präpästii dar el a Incercat din nou sä se catäre spre
culmile stä.ncilor. S'a ghemuit sub calcAiul neindurAtor al
tiranilor dar tot $i-a fluturat coama lute° bunä zi. Negus-
tor, dar si poet, rob $i erou, persecutat dar mandru, bat-
jocurit dar niciodatä doborät, iatä ce a fost neamul arme-
nesc In decursul veacurilor. Simplu dar $i inväluit In mister,
carte deschisà tuturor dar si pergament indescifrabil de
nimeni, cintec dar si blestem, doliu dar $i zämbet, iatä
calitätile prin care a opus o rezistentà därzá atätor lo-
vituri necrutätoare.

www.dacoromanica.ro
 274

Urmele acestui suflet atat de lncercat au fost urmärite

de Varujan, mai Intaiu In suferintele i luptele poporului
armean. Martiriul armenesc Isi jele$te suferintele Inca din
primele sale poezii, izbucnind in revoltä contra asuprito-
rilor nelegiuiti. Din aceasta chemare a durerii Insa poetul
desprinde germenul marilor furtuni apropiate.
Varujan apoi, par'ca desamagit, rupe struna aceea si
se afunda In trecutul armenesc, desigur manat tot din do-
rinta de a descoperi sufletul adevärat al neamului sAu.
Iata-1 deci intrand sfios ruinele cetatii Ani" pentru a
se impartasi cat mai deaproape cu suflul veacurilor apuse.
Apoi 11 gäsim invocand pe zeii dispäruti cari au mangaiat
pe timpuri sufletul poporului sau.
Poetul Insa tot nu-i multumit. Se vede ca nu a putut
gasi ceace cauta nici In suferintele seculare i luptele duse
cu inclarke de acest popor i nici in zeii cei dispäruti cu
stravechea lor poveste. IatA-1 deci mergand sa desv Aluie
sufletul neamului eau in sudoarea creatoare a sfintei munci
a taranului si a xnuncitorului.
In dorinta lui aprinsa de a creea o sinteza definitivä.
a sufletului armenesc, Varujan nu putea fi pe deplin mul-
tumit nici acum.
Idealul lui suprem. a fost legenda lui David din Sasun.
Dorea sa conceal:4 pe acest erou legendar ca o sinteza su-
fleteascà a neamului sau.
David din Sasun, pentru el, reprezenta pe acel erou
In care se Incarnau toate secolele poporului armean in
gloria si vicisitudinele lor, In truda i luptele lor, in vointa,
si credinta !or, si pe care el vroia sa le ante ca sinteza
definitiva 5i integrala a rasei.
H. DJ. SIRATNI

www.dacoromanica.ro
 275

PAGINE DIN DANIEL VARUJAINE

BINECUVANTAREA OGOARELOR

Pe meleagurile Lumii dinspre Rdsdrit

Fie numai lini?te f i pace...
Sri nu curgd sdnge, ci sudoarea muncii
Printre vinele destinse ale brazdei.
lar chemarea baciumelor de prin sale,
Fie imn de binecuveintare.
Pe meleagurile Lumii dinspre-A pus
Fie bogeitie f i fecunditate...
Sti sclipeascd stele'n stropi de road'
Peste grele spicuri contopite'n aur.
lar cdnd oile vor pa$te'n culmi de munte,
Fie plaiu intins de flori fi muguri.
Pe meleagurile Lumii dinspre Miazdzi
Fie cu belfug f i 'ndestulare...
.Fi 'n grdnarul mdrilor de aur
Sd innoate ve$nic luciul coasei.
Iar cdnd se deschid hambarele de toamnd,
Fie implinite'n voie bund.
Pe meleagarile Lumii dinspre Miazdnoapte
Fie rodnicie # fertilitate...
Sd 'nfloreascd mierea din stupine,
Vinul sd reverse'n cupe pline,
lar cd ad mcindrele freirmintd buna pdine,
Fie fi idilele In floare.

www.dacoromanica.ro
 276

DRUMUL CRUCII
Doamne, Isuse, care fost-ai treidat,
0, Tu, care ai auut capul incununat ca spini,
Inclurei-Te fi de capul mea...
Prelatii teii feitarnici au dat intruna in el
Cu pietrele bisericilor.
Viespile nelegiuirii au imbucat
Din meiduva scurset a nindor mele.
Vezi, Doamne, s'a aqezat bruma peste peirul meu,
De mult ce-am fost chinuit...

Doamne, Isuse, care fost-ai torturat,

0, Tu, care ai avut ochi
Indura-Te qi de ochii mei...
Ei au veirsat mai malt f iroaie de lacrimi
Decal asteimpere setea de luminei. Peste racle
Au vegheat mereu moartea dimpreunei ca lumezneirile stinse.
Pupilele mi-au cilzut in adeincul suferinfii.
Vezi, Tharnne, s'a preseirat scrurnul peste pleoapele mele,
De mult ce-am vegheat...
Doamne, Isuse, care fost-ai perlmuit,
0, Tu, care ai aval mâini inceituate,
Indurei-Te fi de merinile mele..,
Cu polcoave 'nrofite mi-au ars palmele,
$i mi-au smuls seingele din degete.
Mi.au plesnit incheieturile
Ceiremd fierul §i sal:rand peimeintul.
Vezi, Doamne, ca unghiile mi-au ciopeirfit mima,
De mult ce-am fost

Doamne, Isuse, care fost-ai scuipat,

0, Tu, care ai avut coaste biciuite,
indurd-Te f i de coastele mele...
Ele qi-au gdsit odihna pe meirfave greimezi,

www.dacoromanica.ro
 277

$iau cunoscut durerea mai puternicd decdt somnul.

$i ca nepotolita lor foame
Au hreinit Moartea cea oarbd, imbreifi$ind-o mereu.
Vezi, Doamne, un ceiine coastele mi le-a sfilqiat,
De malt ce-am fost hulit...
Doamne, Isuse, care fost-ai oscindit,
0, Tu, care ai aval picioare fintuite,
Indurd-Te §i de picioarele mele...
Stropindu-le ca siinge ele au rdtdcit necurmat
Printre urzicile dintre ruine.
Nici o meudi dragei nu le-a spdlat
Intr'un lighean primitor.
Vezi, Doamne, in loc de seinge cenu$e imi curge,
De mull ce-am umblat...

Doamne, Isuse, care fost-ai crucificat,

0, Tu, care ai avut inima impleintatei ca sulifi,
Indurd-Te 0 de mima mea...
De a trdit pe vremuri toald frilmeintarea acestei lumi,
In local speranfei acum s'a incuibat neantul in ea ;
$i e asemenea unei urne pline ca centqa mea,
Ce va &idea pradd vaturilor, dupci ce voi muri.
Vezi, Doamne, un pumnal mi-a striipuns
De malt ce-am iubit...

www.dacoromanica.ro
 278

DE VEGHE...
E noaptea marei sarbdtori a biruintii;
Pune oliul, nora, in lanternd.
Curancl se 'ntoarce fiul victorios din lupia;
Sii a$ezi fitilul, nora, bine...
iatd, s'a oprit un car, l'anea fantand ;
Fci-mi lamina, nora, de indaiti.
Cd mi-a venit odorul scump ca fruntea'n lauri;
Adu'n pragul u$ii, nora, lampa.
Dar... ce m'id vare 'n car, e sange sau e doliu?
Aide 'ntinde, nora, lampa 'ncoace;
Viteazal tia e-atins de aciga$ul glonte...
Ah! acum sa stingi lamina, nora.

GINTEI ARMENE
O geniu secular al gintei armen('!
In aceste zile insorite de sdrbatoare
Rena$te f i tu din pulberea ruinilor tale
reia glorioasa ta lira.
In numele Fortei f i al Frumusetii
Intrd semet in templul zei/or.
cu facha ta sacra in mana',
Presura foc $i sange prin aliare.
cupa ta purpurie
Catre sanii zeitei Anahif,
Toarnd apoi, toarnd din plin
Peste Mima poetilor care se sacrifica.
Ctici noi in numele Iubirii $i al &mantel,
Din marmora virgina- a stravechel tale Rase,
Noi, fii tal cei Augafti,
Vom fduri o noud aurorei...
Trad. de CR. ODABA$IAN

www.dacoromanica.ro
 279

RASISMLIL NOSTRLI
In volumul armenesc apdruf de curdnd, dedicat marelui poef
Daniel Varulan, auforul acesfor rdnduri inchind un capitol intreg
41 acesfei miycdri literate, care, aproape ca freizeci de ani in urmd
a luaf fiinfd in sdnul finerimii armene infelectuale din Cons fan..
fino pole, penfru a indrepfa su [Jarca armeand spre ptopria sa mafcd.
Daniel Varujan a fosf unul din pionierii acestei miscdri.
El a fixat dela incepuf rosturile preocupdrilor de afunci, nu numai
prin opera sa poeficd, dar, penfru a reuni inir'un cenaclu noua
genera fie liferard a vremii sale, a pus bazele unui anuat liferat-
artisfic, Wavasard° , impreund ca subsemnaful.
Fragmenful urmd for, pe care 21 exfragem din volumul a.
minfif, este o invoca fie a acestei mi$cdri.
*
* *
Era un fel 'de rasism ceeace am incercat In zilele
acelea. .

... As Uzi lumea e infllarata de o noutate. Cautä. un n.ou

sistem pentru bunul traiu al popoarelor. PAna acum a In-
cercat toate caile spre a.1 aduce pe om In Tara Fagaduintii.
Pe fiecare drum s'a isbit de o piedicä. A pornit In dreapta
ei 'n stanga, a alergat ei s'a oprit, s'a repezit ei s'a intors
-dar n'a gasit calea mântuirii. A Incercat toate teoriile, a
gustat din fiecare regim dar omul a continuat 81 sufere.
$i-a largit sufletul, ei-a deschis bratele tuturora apoi s'a
pitit iar In invelieul sail. Nu. Omul a ramas mereu neno-
rocit. Acum, o nouä. incercare turbura lumea. A se retrage
-In fortäreata sufleteasca a rasei pentru a lupta contra na-
valei sträine care cu mii de brate incearca sá se strecoare
In sufletul popoarelor, pe calea gandirii ei. a artei, turnand
culoare strainä. In moravuri ei obiceiuri, aducAnd sevl vi-
trega In sangele oamenilor.
Miecarea rasista care astäzi circula' din tara In tara,
este rodul marei preocupä.ri care chinueete popoarele a
nu te Instraina, a nu te ofili, a nu te stoarce pe dinäuntru.
Aceastä preocupare a molipsit de nenumarate ori popoa-
rele. Acum ea si-a gasit un regim rasa, drept pavaza.
spirituall.
0 asemenea grijä ne cuprinsese ei pe noi, ca In acele
zile. Pe atunci ilia nu exista cuväntul racism". Ce In-

www.dacoromanica.ro
 280

semnätate au cuvintele cänd sufletul te 'ndeamnä. Ceeace

niciodatä. nu vor putea da nici uniformele, nici insignele,
nici margurile, ne-o dá izbucnirea läuntria. A cauta un
sprijin pentru sufletul nostru. aceasta era grija noasträ. $,i
noi credeam ca rasa ascunde in samul sâ.0 talismane necu-
noscute pentru a primeni generatia noasträ, tintá a saru-
tarilor straine gi generatia ce era sa viná dui:a noi, in in-
tregime pängaritä de straini.
Astäzi, migcarea rasistá la alte popoare este mai mult
o dogma politica care se ordona de sus, masselor .Se invatá
gi se predicä. Se impune ca necesitate politicä drept ele-
ment activ Iii apärarea unei täri, drept arma contra vraj.
magului.
Aläturi de acestea sunt i natiuni cari imita dogma
dela altii. E drept, unii o potrivesc climei lor i adoptând
principiul de bad., Ii dau o fizionomie nationala. Dar sunt
si popoare mici gi slabe cari igi insugesc numai forma gj
lozinca far& sá fi mistuit filozofia ei, fära sá fi pätruns
In adAncul ei, fará sä. fi pipäit macar sprijinul 'or läuntric
pe care trebue sä. se reazime. Ei vor sa-5i clädeasca sufletul
pe un schelet strain.
Rasismul nostru din zilele acelea era o intelegere go-
vaelnicä, e drept. Era insa isbucnirea fireascä a legaturii
sufletegti dintre generatii. El n'a isvorit dinteodata In su-
fletul nostru cäci venea din departäri, urcand muntii gi
coborând vä.i, purtat de curentul räurilor, izbindu-se de
pie dici gi de stänci ; venea transmitandu-se din generatie
in generatie, schimbandu-si infatigarea gi culoarea cu fiecare
din ele. Când infruntand vrajmagul, cand muncind din greu
late° chilie de mänästire, cänd rAbdänd sub jugul strain,
cänd rätacind in cantecul trubadurilor. De prin sangele ge-
neratiilor, era rasa care se lupta cu secolii, and ridicand
biserica Zwartnot drept ocarl veacurilor, cand trezind coar-
dele in sufletele monahului din Narek gi al lui Kuciak, spre
a sfida gloriile deserte ale lumii.
Era acelas spirit care in tot cursul unui veac trecuse
visuri i emotiuni, nadejdi i amägiri, gi venea spre noi.
Mai mult Inca. El se desvolta in sufletul poetilor armeni,
asemenea unei arätAri. Numen i nu ne a invatat, nimeni nu
ne-a desemnat lozincele. Ca o izbucnire instinctivä, el a
inceput sä ja fiintl in sufletul oamenilor.

www.dacoromanica.ro
 281

Pentru noi, rasa n'avea sensul legaturii de sä.nge, formula

proprie popoarelor nomade. Pentru noi ea era chiar poporul
nostru impreunat cu pämäntul patriei si Cu traditiile lui.
O rasä trebuie sä fie legata de un petec de pamant
ca sä se lepede de instinctul sau nomad. E trist sá ne'nchi-
puim rasa departe de glia sa stramoseasa. Toti acei cari
incerca sä. creeze o rasa departe de patria sa si färä dorul
ei imediat, sunt doar bieti scamatori cari terfelesc genera-
fine dupä ce o clipä le-au luminat ca niste licurici.
Dar patria nu este numai un petec gol de pämänt.
Ar fi o greseala sa materializam, sä limit5m rasa si patria
la intelesul lor pämantesc. Si sanul pamantultti face parte
din patrie, osemintele mortilor, cenusa veacurilor. Trebuie
sa trezim mortii din somnul lor i sä deslegam taina ruinelor.
Cei ce n'au morminte, au rupt legatura dintre sufletul lor
$i secoli.
Dar pentruca un popor sä. dobandeasca un loe in is-
torie, nu este de ajuns ca el sä. aibä o fizionomie rasialä,
un petec de pämant drept reazim i sä se hraneasca cu
traditii. El trebuie sä-si depunä toatä silinta sa creatoare
pe acel pämänt. Este o iluzie sa crezi intr'un bun traiu, fära
sä te cäsnesti, färä sä cheltuiesti din lumina ochilor si a
sufletului. Treaptä cu treaptä, trebue sa te cateri pe munte
ca 85. simti slava inaltimii.
Astfel se schita rasismul armean, acum un sfert de
veac, $ovaelnic in aparentä dar limpede in fond.
...Primul element al rasismului" nostru din zilele acelea
era silinta noastrá de a sfärama lantul sufletelor noastre.
Mediul in care träiam era prea strans pentru noi, atmos-
fera in care respiram, prea apasätoare. Josnica era viata
pe care secolii ne-o destinaserä, c i elementele din jurul
nostru. Noi eram in sdrente, desgustätoare era si mantia
primitä dela sträini. De aci, sfortarea noasträ de a pätrunde
In adancul veacurilor ; de aci scarba. noasträ pentru viata
inconjurätoare.
Dar trecutul spre care tindeau sufletele noastre nu
era gloria fatarnica si trufasa preamaritä. in cartile de Is-
toria Armenilorl, cu care se inflacarase naivitatea multor
generatii si copiläria fiecäruia dintre noi. Trecutul arme-
nesc trebuia clutat in frumusetea lui.
18

www.dacoromanica.ro
 282

De-aci dorul de zbor desläntuit al sufietelor noastre.

De-aci dorinta noastri de a nu ne si in fata nuditätii
cind ea este frumoasä. Noi credeam cä. pentru poet nu
este nimic scandalos in goliciune, fiindcä. numai multimea o
vedea astfel, firl si zäreasci micar vilul fin al artei pe
care artistul a läsa.t-o peste goliciunea femeii, acoperind
tot ce este izvor de vicii, cici el n'are scopul de a trezi
iastincte animalice in spectator ci vrea si-I impresioneze
In numele frumJsetii.
Insfirsit, credinta in forta spirituall a poporului ar-
mean. Noi simtiam cá ar fi fost gresit sä credem cA numai
prin arme va veni mintuirea Armenilor", cum spunea cin-
tecul. Mintuirea nu era sä yin& numai prin arme. E drept,
asteptim ca totii venirea unei Mesii, dar simtiam cä. acel
Mintuitor nu se va naste din cintecele de jale ale profe-
tilor sau din pacea unei iesle, ci sufletele noastre Ii vor da
flint& stringindu-se i chinuindu-se. Fiecare dintre noi tre-
buia si urce pe Golgota. Trebuia si simtim in coastele
noastre durerile facerii.
Mesia trebuia sä se nasca in mima fiecaruia, fiindcá
n'ar fi fost libertate daca mai intii sufletele noastre nu
erau slobozite.
Fieciruia dintre noi ti era sete de o Armenie. Nu-i
hotänisem IncA nici locul, nici intinderea. Cuvintele de
»Armenia independent& si unite au fost create doar mai
tirziu and Armenia a putut fi o notiune palpabilä.
Armenia noasträ träia in sufietele noastre imateriali
si inpalpabilä. Era o voce tainici ce ne cherna, un aim-
bure care cre4tea, un haos unde secolele erau in facere
asteptind sä. se audi marea porunci: Si fie lumine.
E adevärat ci uneori o evocam in emotiile noastre
dar o fäceam numai ca sá ne agatä.m.de o ramuri in fuga
vedeniilor noastre. Armenia era ilia o fortä misterioasä.
care se intirea altflel pentru fiecare dintre noi.
Rasismul nostril era o silintä. de a afla sufletul rasei
In legenda secolelor si in cintecul ruinelor, o sfortare de
a pätrunde pin& la strälucirea si la gloria lui, un efort de
a ne cazni si de a crea.
H. DJ. SIRIINI

www.dacoromanica.ro
 II.

ARME N.PI
IN VIATA A1LTOR POPOARE

www.dacoromanica.ro
ARMENI IN VIATA ALTOR POPOARE

ARMENI $1 CULTURA MONDIALA

Destinul tragic al poporului armean a fost cä s'a
distins in serviciul sträinitätii, in timp ce n'a putut reuqi
si guverneze timp mai indelungat propria sa tar5..
Multe din personalitätile conducltoare din Byzant
erau Armeni §i tot ei au fost acei cari au dat imperiului
din Orient cei mai buni conducätori de armatä: de ex.
Nerses care a cucerit Italia sub impäratul Justinian, sau
Johannès Kourkonas (920-942), acel general care a fost
de mai multe ori invingitorul Arabilor. In diverse epoci,
Byzantul a fost guvernat de impärati capabili, de originä
armeanä, cari i-au mentinut si i-au intärit puterea släbitä.
Printre ei trebuie sä numim pe impäratii Mauricius, He-
raclius (al cärui tatä era Armean), Bardanes Philippicus,
Artavasdes, Leon V, Basile Lul, Romanus Lekapenus,
Johannes Tzimisces, Basile II (Nläcelarul Bulgarilor") etc.
Deasemeni si mai multe impiträtese au fost de originä ar-
meanä, Astfel Armenii au exercitat in timpul unor lungi

www.dacoromanica.ro
 286

perioade o influentä. decisivä. asupra destinelor marelui

imperiu.
Dar cu toatä capacitatea lor, Armenii n'au stiut sä-si
pästreze propria lor patrie. Cu tot sentiroentul lor puter-
nic de unitate spirituaIA, dupä cum dovedeste credinta
pentru doctrina si biserica lor, mereu atacate de ortodoxi
4i catolici, ei n'au avut niciodatä Idestu1ä iubire de patrie,
pentru a face sä tacä toate rivalitátile lor individuale si
astfel le-a lipsit conditiunea esentialA de unitate politicä si
de libertate. Dupä cum am suggerat In alte pArti, cauza se
datoreste desigur naturii tärii, väilor ei izolate, tinuturilor
ei separate unele de altele si a cAror populatie, conclusä
de proprii ei efi, se simtia, mai mult sau mai putin, inde-
pendentä. Ca atare netntelegerile interne $1 rivalitAtile au
släbit in mare mäsurä puterea de rezistentä a poporului si
1-au flout incapabil de a rezista mult timp dusmanilor din
afarä.
Desele si insemnatele emigrAri cari Ii luau tärii pu.
tenle ei cele mai de seaml, furA si ele o cauz6 a slabirii
sale. Prin firea lor, Armenii aveau gustul de strä.mutare
cAlAtorie, care este in general o träsäturl a oamenilor in-
teligenti i prin forta imprejurArilor, dorinta lor fu mai
mult cleat satisficutA. Intotdeauna, din timpurile cele mai
indepärtate, hoardele dusmane au gonit populatia in mass&
si au risipit-o In alte tinuturi. ImpArati bizantini ca Mau-
ricius (582-602), Phokas (602-610), Basile II (976-1025)
transportará chiar populatii intregi (Phokas el singur a
deplasat 30.000 familii smulgändu-le teritoriilor arene su-
puse, pentru a le duce In Tracia si Macedonia cu scopul
de a mAri puterile de opozitie contra inamicilor din partea
cealaltä a Dunärii si a Bulgarilor).
* *
Armenii au intemeiat In mai multe din tärile unde au
emigrat colonii mai mult sau mai putin mari cari prospe-
rarl prin muncA si spiritul lor intreprinzAtor. La Räsärit
ei s'au stabilit In Persia, in India, in insule si
China; in apus au mers in Siria, in Egipt 5i In marile
porturi ale Mediteranei, unde au creiat colonii importante.-
100.000 dintre ei venirä chiar In Polonia, altii In Galitia, In
Moldova, Bucovina, Transilvania, Italia, etc. DupA invazia

www.dacoromanica.ro
 287

din secolul al Xl-lea a Selguicilor-Turci si cea de mai tarziu

a Mongolilor au urmat emigräri In massa. Armenia fu de.
populatä si regiuni intregi ale acestei tärii roditoare ra.
maserä pustii si necultivate. In munti se instalará Kurzii
nomazi ; Turci, Tatari si Kurzi ocupará vai si plaiuri, si
acolo unde odinioara Armenii erau singurii stäpani, popu-
latia deveni foarte amestecatä ; cu toate ca raporturile lor
statornice cu comerciantii sträini si Cu caravanele
puteau fi un bun stimulent intelectual pentru locui-
torii Armeniei, aceastä tara n'a fost In conditiuni
particulare favorabilä dezvoltatorii unei culturi gene-
rale. Tinutul era impärtit In numeroase districte cari
n'aveau Satre ele deck putine comunicatii. Populatia era
formata din t5.rani, care fiind legati de plug, nu pot fi ni-
cidecum emisarii unei Salte culturi imtelectuale. Pentru ca
viata spiritaalá a& se poata dezvolta, trebuie deci o clasa
care sa se bucure de o oarecare libertate, orase cari pot fi
centre de civilizatie, unde viata intelectualä mai intensä
face posibile schimburi de gandiri si idei. Astfel de focare
lipseau Armeniei; singure marile manästiri erau sanctua-
rele vietii spirituale. Separata' de mare, Armenia nu avea
nici porturi. Era deci firesc ca indivizii inteligenti si cari
aveau initiativa sa caute In afara tärii, centre unde aveau
posibilitäti mai mari, ca de pilda la Bizant si In celelalte
orase ale Occidentului, sau inca la Est In capitalele Persiei.
Aci puteau sa-si dezvolte In libertate facultatile lor inte-
lectuale si sa se faca folositori gazduitorilor lor. Ei erau
ins& pierduti pentru patria lor.
Cu toate acestea, gratie izolarii Armenilor In tara Ion
muntoasä, s'a dezvoltat o cultura national& originalä. de
care poporul se simte sträns legat, mergand uneori pan&
la fartatism. Credinta lor In religia si Biserica lor este o
dovada. Prin evolutia sa original& In mai multe puncte,
acest popor dotat a contribuit nu numai la dezvoltarea
culturii bizantine, dar ei la cea a Europei occidentale.
Acest popor, care pare a fi fost primul care a facut
din crestinismul religie de Stat, a desfäsurat de ti mpuriu
o activitate religioasa gi culturali, care depasea hotarele
'aril. Se spune ca inaintea secolului al VI lea, poate chiar
In al IV-lea, Armenii intemeiasera 70 de mAna stiri la Ieru-

www.dacoromanica.ro
 288

salem gi in alte pärti ale Palestinei, afar& de multe altele

cari le-au ridicat In Egipt, pe murttele Sinai, la Alexandria
gi in Thebaida
In secolele XI gi XII erau multi Armeni in Egipt
noi am indicat mai Inainte marele rol ce ei jucat In
istoria bizantina.
Armenii exersarà gi asupra Germanilor de Nord in-
fluenta lor. Astfel, e probabil ca ei sä fi fost acei cari da-
dura Gotilor primele notiuni de cregtinism. D. Shopus Bugge
a dovedit ci liniba gotica din traducerea Bibliei de Ulfilas
contine mai multe elemente din bimba armeana. Bunicii
acestuia 2) au fost fä.cuti prizonieri de Goti, in 257, In par.
tea de Sud-Vest a Rusiei numita Capadocia, care e tara
de origina a Armenilor i unde multi dintre ei poposeau
totdeauna ! Tot In Capadocia fu crescut gi apostolul ar-
mean Grigore, aproape cam tot In aceiagi epoca. Can&
Gotii poposisera Lang& Marea Neagra, cu sigurantä. ca au
intrat In raporturi cu Armenia, probabil prin mijlocirea
comerciantilor i misionarilor acestei taxi. Mai multe ama-
nunte in modul lor de constructie, pe care le-au importat
apoi in Bulgaria gi Europa occidentalä, par a oglindi influ-
enta armeani. E deasemeni curios de a remarca nume ar-
menegti ca Artavasdes (cam 710 dupa I. Cr.)3) la printi
inca dela sfargitul dominatiei lor in Spania.
Aceste infiltratii armenegti au putut sä se intinda pana.
In Scandinavia gi ar lamuri,intre altele, asemà'narea locu-
rilor de inhumatie gi a pietrelor comemorative, cari se ga-
sesc de pilda la Bohuslen ei la Blekinge (Suedia) ca cimi-
tirele i pietrele de mormant armenegti. Existara relatii gi
ulterior. Profesorul Magnus Olsen din Oslo m'a fäcut sa
remare ci Are Frode din Saga Islendingabok (Cap. 8) isto-
risegte ca trei Ermskir" (cum s'ar zice Armeni): Petrus,
Abraham gi Stefaxtus sosira in Islanda spunand ea sunt
episcopi armeni; ordinele lor erau In multe privinti mai
putin severe ca cele ale episcopului Isleiv (1056 1080).
Pentru cate cauza ei furl iubiti de oamenii rái, pana la
Vezi Strzygowski: Die Baukunst der Armenier und Europa, Vol.
Il p. 730 gi urmatoarele.
Ultilas se nascu in anul 311, dupa I. Cr.
Vezt Strzygowski, op. cit., vol. II, p. 728 §i urmatoarele.

www.dacoromanica.ro
 289

momentul ciad arhiepiscopul Adalbert trimise un ordin in

Islanda, interzicind credinciogilor de a primi dela ei slujba
divinä fat:Idea:, zicea scrisoarea, unii dintre ei sunt exco-
municati gi in tot cazul toti trei au plecat la drum fári
permisie" 1).
Acegti Ermskirg erau foarte probabil misionan i armeni
veniti pang. in Islanda. Era tocmai epoca invaziilor Selgiu-
cilor Turci in Armenia, cari provocará migcari migratoare
intense in diferitele pärti ale lumii. Episcopii armeni cari
predicau doctrina gregoriana, erau evident nigte eretici
pentru arhiepiscopul catolic i fur& excomunicati.
*

Arhitectii evului mediu par a fi fost indatorati Arme-

nilor pentru multe din inspiratiile lor. Din secolul al 111.1ea
dar mai ales in cursul secolelor al IV-lea gi al V-lea, multe
biserici au fost construite in Armenia, dar gi mai inainte
in secolul II, furä ridicate biserici in Siria (Edessa) gi la
Est de Tigru, la Arbela. Aceste biserici aveau, pentru cea
mai mare parte forma unei bazilici cu o tinda prelungita;
acele cari au fost ridicate in primele secole in Armenia gi
in Georgia aveau o formi asemänatoare, astfel aceia din
Nekressi care dateazä probabil din secolul al IV-lea. Dar
curand s'a dezvoltat un stil original in aceste tinuturi, a
cärui caracteristica e o tindl patratä, inältatä de o cupola.
Acest stil se apropie de acela al Orientului. Armenii sufe-
rina. mai intäi dominatia Mezilor, pe urma aceia a Per-
iar, mai tarziu au venit in contact straits cu Partii
care le dadurä dinastia Argacizilor. Pentru acest motiv
printii i nobilimea avurä simpatie totdeauna pentru Parti,
simpatie ce niciodatä n'au putut castiga nici Sasanizii,
nici Roma, nici Byzantul. E firesc ca evolutia arhitecturi,
O. se fi resimtit de aceste circumstante politice.
E probabil ca. i careul inältat pe cupola si fi fost
forma adoptatä, pentru vechile temple pä.gane. Soclul care
e la baza exterioara a bisericilor armene, impärtit in mai
multe pärti, corespunde desigur temeliei de mai multe trepte
1) Vezi fiiingrvaka, Cap. II, Biskupa SOgur 1: Vezi si Konrad
Mames: Die Bekehnung des Norwegischen Stammes zum Christenthum,
vol. 11, p. 586 si urm., 1856.

www.dacoromanica.ro
 290

pe care eran asezate locurile de ¡era& si templele. Nu gäsim

nimic asemlnAtor la bisericile din Sud (in Siria), din Vest
(in Asia Micä) sau din Europa. In privinta cupolei centrale
ea e fár& indoialä de origin& orientalä, gi foarte probabil
persanä.
Cand se dezvoltä arhitectura religioasä. in Europa
occidentalä, multe secole mai tärziu, suferi infiuenta Orien-
tului ; nu numai aceea a Byzantului dar gi aceea mai directa.
a Asiei occidental& (Siria, Mesopotamia, Armenia, Georgia),
influent& a cärei emisari fur& emigratii sirieni gi armenia
Stilul roman prezint& caractere pe care le regäsim in Orient
la o epocä anterioarä gi and aceste elemente erau necuno-
acute in Europa; astfel intrebuintarea stAlpilor masifi pe
ling& aceea a coloanelor, capitelurile cubice, girul de arcade
mici gi piIatrii impodobind exteriorul bisericei, sau for-
mand friza in interior, galeria cu arcadele sale ce merg
ingustAndu-se dela exterior spre interior si care e aga de
caracteristica In arta evului mediu in Europa toate
aceste träsäturi le gäsim foarte devreme in Armenia. Po.
doaba pietrelor deschise i inchise pe care Armenii le
mogteniserä. dela Chaldei fu mai tarziu des intrebuintat& in
Italia, in particular la Genua gi la Florenta. Bolt& in forma.
de leag&n, care a inlocuit acoperigul de lemn al basilicelor
este originar& din Mesopotamia ; pe and cupola ce inaltä,
un pätrat este o träsAturä foarte caracteristicä a arhitec-
turii armene gi georgiene. Foarte diferit& de vechea cupol&
rominä, ea a fost intrebuintatä. in Europa 'Inca dela ince-
putul evului-mediu i poate sa fi inspirat pe arhitectii Sfintei-
Sofia.
Aceastä conceptie arhitecturalä. pätrunsese Inc& mult
mai inainte In Occident prin mijlocirea emigratilor armeni
gi a Gotilor cari erau in raport cu ei. Se gäsesc multe
biserici i capele de un curat stil armean la Atena, in Italia
septentrional& (Milano), in Franta (la Germiguy des Près,
langä Orleans) si in alte locuri. In numeroasele biserici
ridicate pe muntele Athos 1) se simte aceiagi influentà. In
fine intrebuintarea cupolei centrale se dezvolt& in Europa
occidental& mai ales in secolele XV gi XVI in operele
I) Vezi Strzygowski; op. M., vol 11, p. 766 §i unri6toarele.

www.dacoromanica.ro
 291

maestrilor ca Brunelleschi, Alberti, Leonardo, Bramante $i

Vignole (in biserica lui Iisus la Roma). Acest fel de con.
structie atinse cea mai inaltá perfectie in dômul din Flo-
renta $i cupola SfAntului-Petru. Planuri 5i schite ale lui
Leonardo reproduc clädiri care au o astfel de asemänare, in
cupolele $i nivele 'or, back se poate presupune cl marele
artist lea cunoscut direct ').
Dupa opinia curentä, Byzantul ar fi influentat arhi-
tectura armeanä mai curänd decat contrariul. Dar la acea-
st& ipotezä, e locul de-a obiecta ca biserica armeana a fost
fondata mult timp inaintea aceleia din Byzant 5i cá dupä.
Conciliul din Calcedonia, ea fu in opozitie constantá cu
aceasta din urmä. Astfel arta armeanä. se deosebe$te cu
desivarsire de stilul bizantin prin severitatea sa, prin in-
trebuintarea discretä a ornamentatiei $i in special prin lipsa
icoanelor gi a tablourilor cu subiecte religioase. Aceastä
aversiune pentru tot ce era reprezentare de creaturi divine
foarte indepärtata de felul de a simti al Grecilor, dar
este in raport direct cu conceptia religioas& care 15i gäsia
xpresia in doctrina lui Zarathustra. Dupa aceasta divini-
tate 5i creaturile divine erau conceptii supranaturale si ab-
stracte care nu puteau fi materializate nici reprezentate sub
forma umanA. Aceastá convingere emana dinteun sentiment
religios mai profund 5i mai serios; ea e aceia a popoarelor
la care religia e mai spiritual& $i mai putin materiall ca
aceia a locuitorilor mai superficiali ai marilor tinuturi de
civilizatie. Cultul lui Yahveh (Evreu) 5i mai tArziu Islam
proscriserä i reprezentärile lui Dumnezeu. Aceastá aver-
siune a icoanelor desteptä. lupta Iconoclagtilor (726-843),
care in istoria Byzantului face efectul unei furtuni purifi-
catoare si risipegte multe superstitii Atestabile. AceastA
luptä. apArata de influente armene, fu sustinutá mai parti-
cular de impärati originan i din Armenia sau Asia Mica-
Aceast& evolutie a sentimentelor religioase se prelungi
direct pan& la Luther $i Puritani.
Se pare cl 5i arta armeanä al fi dat un impuls de.o
temeinica insemnatate creatiei a$a de particulare a evului
mediu care e arhitectura gotica. Nu se mai poate tAgAdui

1) Vezi Strzygowski; op. cit., vol II, p. 863 §i urmatoarele.

www.dacoromanica.ro
 292

Inteadevär, cä. multe din elementele cele mai caracteristice

ale artei gotice furl Intrebuintate In biserici i alte
din Armenia cu mai multe secole inainte de aparitia celei
gotice In Europa.
Catedrala din Ani 1) e o ilustratie particularmente
izbitoare, cu cele trei oblonge ale sale. Ea fu isprAvitO sub
domnia regelui Gaghik I In 1001 de maestrul arhitect Tirdat,
care zidi gi mai la nord 15.ng5, Kars-tchai, catedrala din
Arghina tatenn stil asemänätor 2).
In 989 Tirdat fu chemat la Constantinopol de imp5.-
ratul Basile pentru restaurarea bisericei Sfanta Sofia care
fusese ruinatä de un cutremur de pamant.
Noi am semnalat deja catedrala din Kuthais ca ase-
m5.nätoare bisericilor gotice zidite mai tarziu In Europa.
Dar catedrala din Ani, construitä odinioarä, oferä o ase-
mOnare si mai izbitoare. Stilul sä.0 e o tranzitie Intre stilul
armean tipic i acel romano-gotic i prezinta mai multe din
elementele cele mai caracteristice ale goticului, astfel ogiva
fasciclu de coloane. Analogia e aga remarcabiiä. Incat
citiva istorici ai artei, crezând de-a putea afirma origina
europeanä a goticului, au pretins cä biserica din Ani tre-
buie sä. fi fost restauratä prin secolul al XIII-lea de arhi-
tecti veniti din Europa occidentalä. Dar aceastá ipotezä
e desmintita de faptele : cu toate cä. epoca In care-gi cApAta
forma definitivl catedrala nu e bine determinatä, se gäsesc
elemente asemänitoare zise gotice" mai mult sau mai putin
desvoltate In mai multe alte biserici armene din aceiagi
epoca sau dintr'o epoca anterioarä.
.
Stilul catedralei din Alai s'a ivit foarte probabil din-
tr'o aliantä intre stilul din Mesopotamia formä oblongä
gi boltä. In formä. de leagän, si stilul primitiv armean
cupola cu bazä patratä, asezatä pe patru st5.1pi centrali si
galerie circularä. Aceasta pare sä. fie origina bisericii
oblongi cu trei tinde. Cel mai vechi monument cunoscut
din aceastä. forma este färä indoialä. biserica Grigor la
Dwin, ziditä. la Inceputul celui de al VII-lea secol gi dis-

Vezi Lynch, Armenia, vol. 1, pag. 371 si urmatoarele si Strzy-

gowski, op. cit. vol. I, pag. 184 si urmatoarele.
Vezi Strzygowski, op. cit. vol. II, pag. 590 si urmatoarelo.

www.dacoromanica.ro
 293

trusä. de un cutremur de pamánt ta timpul secolului al

IX-lea. 0
Catedrala din Ani si celelalte biserici de acelas tip
prezintá urmätoarele elemente gotice : Intrebuintarea ogivei
In particular In cele patru arcuri principale care leagl cei
patru stalpi ce sustin cupola centralä. Ogiva se reggseste
si In constructii civile de pildá la castelul din Ani. Fas-
ciclul de coloane pe care-I putem considera ca desvoltarea
logia. $i progresivä a celor patru stalpi de unghiu primi-
tivi purtAnd cupola. Acesti fascicluri centrali sunt legati
de arcuri la cei ai stapilor lipiti de zid. Boltile cu nervuii
cari se gäsesc indicate si in unele biserici si mänästiri ar-
mene. Insarsit trebuie sä citäm si arcurile susfineiloare vi-
zibile de afarä. $i zidurde inietritoare cari sustineau cupola
centralä. Ele au izvorat din aceia$i idee arhitecturalä ca
arcurile sustinätoare, ale bisericilor gotice si au putut sä
le dea nastere acestora.
Primele elemente gotice au putut fi adose in Europa
occidentalä de Armenii cari s'au risipit in toate tärile In
secolele XI si XII. Relatitle ce le-au avut Cruciatii°, cu re-
gatul armean din Cilicia la sfarlitul secolului a XI-lea si
prin ei cu toatä. Europa occidentalä, poate deasemeni sa fi
jucat un rol. Astfel goticul, aceastä mare creatie pe care
evul mediu a dat-o patrimoniului arhitectural mondial, a
fast inspirat de timpuriu $i inteo mare mäsurä, de acest
mic popor talentat, si aceasta lute° epocä când sustine a.
chiar el lupte desnädäjduite contra vräjmasilor puternici
cari 41 imprejmuiau.
FRIDTJOF NANSEN
L'Arménle el le Proche-Orient".

1) Vezi Strzygowai, op. cit., I, pag. 163.

www.dacoromanica.ro
MARTURISIRI DESPRE ARMEN' SI CULTURA LOR.

RELATIILE CULTURALE
DINTRE GERMANI 1 ARMENI
In timpul rasboiului am fost de multe ori la Ministe-
rul Afacerilor Streine pentru a solicita sprijinul Germaniei
In favoarea Armenilor prigoniti. Am intampinat totdeauna
o binevoitoare primire si de multe ori am obtinut un spri-
jin efectiv. Astfel, pentru acei dintre studentii armeni cari
erau cetateni rugi, am obtinut invoirea de a continua ne-
turburati studiile lor. Numai Saxonia ne-a refuzat-o. Am
inlesnit apoi plecarea In patrie a unor Armeni prin Suedia.
lar atunci cand Turcia a recbemat In tail pe toti cetätenii
ei aflati In Germania pentru serviciul militar, ceeace ar fi
Insemnat pentru Armeni moarte sigurä, am reusit sä-i sus-
tragem de urmarirea Turcilor prin Inrolarea lor In servi-
ciul civil german. In 1918, cand a sosit la Berlin o delegatie
armeani pentru a cere ajutorul si protectia Germanilor Im-
potriva intentiilor Turciei de a extermina si restul de po-
pulatie armeneassä refugiatä pe teritoriul rusesc, am reusit
sa determinam comandamentul superior al armatei, ca prin
ordinele date serviciului de aparare a cäilor de comunicatie
din Caucaz, sä infaptuiascä. aceastä salvare.
Cu toate acestea, ne-am putut convinge odatä, cá mo-
tivele adevärate ale actiunii noastre nu erau Inca bine lä-

www.dacoromanica.ro
 295

murite pentru toti. Un consilier de legatie imi spunea : .0

asociatie germano-armeanä mi se pare ceva asemänkor cu
cresterea strutilor in Germania". Dacä un om, prin natura
serviciului sail avea cunostintä de situatia intimä si ade-
värata din Orient si judeca astfel relatiile dintre Armeni
si Germania, ce sá zicem de massele mari ale poporului.
Ele vor spune : Ce ne pasá nouá de un popor indepärtat
din Rasärit ? Ele inteleg consideratiunile de cari au deter-
minat ajutorarea vaduvelor si orfanilor Armenilor masacrati
in 1896 si 1915, opera pentru care Germania, alkuri de ce-
lelalte tari crestine, a adus poate cel mai mare aport. Dar
dincolo de aceasta,lipseste interesul pentru poporul armean.
Dimpotrivä, judecata popularä este impovärata de o pre-
judecatä care dintr'o vorbä, pretinsá de spirit, a lui Felix
E. Luschan s'a raspändit peste tot. Anume a un Armean
plcaleste 7 Evrei ca si când ar fi vorba de un popor
numai de negustori si ca obiceiuri necinstite, dei numai o
mica, parte a Armenilor, si in special cei din porturile ma-
ritime, se ocupa mai mult cu comertul. Armenii sunt un
popor de agricultori si asa ni.1 descriu, cu o unanimitate
impresionantà, toti acei cari 1.au cunoscut in patria lor din
jurul Araratului. Incepänd cu Moltke, care in scrisorile
din Turcia spune : .Armenii din Asia formeaza un element
numeros si plin de vigoare, supus si ascultätor, muncitor
si adesea cu stare. In clipa de fat& (1836 39) populatia
cretina armeneascä este mai credincioasä Portii deck cea
musulmaná kurdá sau araba" (Scrisori din Turcia, Ed. V, p.
355). Decind guvernul german a recunoscut oficial c5. Ar-
menii apartin rassei ariene, va dispare desigur once idee
falsa ce mai circulá in anumite cercuri rail informate, iar
mintile se vor deschide pentru intelegerea adeväratului
caracter al acestui popor, al cärui tip este mai mult euro-
pean deck oriental si care in toate timpurile a fost un in-
termediar intre Orient si Occident. Pentru noi este mai mult
deck indoelnic, cä Mustafa Kemal va putea sä. apropie
tara sa de cultura apuseaná numai cu elementele turcesti,
dupä. ce Armenii, inteligenti si muncitori, au fost cu totul
exterminati. *
* *
Relatiile culturale germanoarmene sunt foarte vechi.

www.dacoromanica.ro
 296

Incercärile unui armenolog de a reduce cuvintele Germa-

nia si Armenia la aceia$ tulpinA prin intercalarra cuväntului
Irmin, sunt desigur fanteziste, mai ales ca.. Armenii se nu-
mesc insäsi Hai. Legäturile acestea dateazä din vremea
Cruciatelor, cand yin In Orient primii Germani. In Cilicia,
armatele cruciate se intalnesc cu Armenii, cari Intemeiaserä
aci mai multe principate independente de Bizant. Armenii
erau singurii cari considerau pe Francii, cum erau numiti
In genere toti occidentalii, nu ca dusmani, ci ca amici.
Afarä de faptul ca Germanii si Armenii erau dusmanii co-
nauni ai Islamului, ceeace it lega mai sträns decAt cu Grecii,
erau acele potriviri de cult ca: intrebuintarea päinei ne-
dospite pentru sfänta Cuminecaturä, condamnarea icoanelor.
Succese mari ale Cruciatilor se datoresc numai ajutorului
dat de Armeni, iar trupe auxiliare armenesti nu lipsesc
niciodatä. In luptele principilor europeni cu Mahomedanii
Sybel spune : .Armenii n'au refuzat sprijinul lor vreunui
principe franc niciodatä $i nicäeri (Istoria Primei Cruciate,
p. 252). 0 insemnätate simbolia. pentru legAturile dintre
Germa.ni. si Armení, prezintä faptul ca: Frederic Barbarossa,
In jurul cäruia s'au tesut cele mai frurnoase legende patio-
nale germane, a inchis ochii in tara Armeniei, iar Kyf-
fhaiiser poate fi cäutat de fapt in Armenia. Relatiile dintre
Armeni si Germani ajunserà din cele mai stränse atunci
cand rubenidui Leon II, In 1198 primind tara ca feudä dela
Enric VI fiul lui Barbarossa -- ceeace principii armeni
refuzaserä. sä. fac5. luí Tankred, Bohemund si Joscelin, toti
princi pi cruciati fu incoronat la Tarsus de catre Arhi-
episcopul de Mainz, Konrad von Wittelsbach. Ca stemä.
i s'a dat un steag infä.tisänd un leu In pozitie verticalä,
care a trecut pe urmä. In stema regala. italianä. In 1210,
Armenii trimit din nou o solie la impäratul Otto IV, pentru
a cere dela el coroana pentru Ruben, nepotul si urma$ul
lui Levoa. Aceasta delegatie rä.mase un an si trei luni la
curtea Impäratului Otto, IntorcAndu-se apoi acasä cu o
coroanä de mare pret. Aceste legäturi au continuat si sub
Carol V, cu care Patriarhul armean Stefan a avut o In.
trevedere la Ronal.. Istoria Cruciatelor a fost imbogätitä
prin scrisorile autorilor armeni contimporani. Toate aceste

www.dacoromanica.ro
 297

isvoare sunt reunite in Monografia .Cruciatii si Armenii

a doctorui Galust Ter.Grigorian Iskenderian, Weida, 1915.
Aceste legäturi politice au fost apoi intrerupte pentru
mult timp. Ele au fost reluate putin inainte de marele räs-
boil', cind incearcä sä se dea o solutie chestiei armenesti,
prin unirea celor $ase vilaete räsäsitene, tara de originä a
Armenilor, sub autoritatea unor inspectori neutri, cu con-
silieri cre$tini $i cu o politie la care trebuia sä participe
$i un numär proportional de crestini. Contrar propunerii
Rusiei de a institui un singur inspector general pentru in-
treaga regiune, Germania cdruia Austria $i Italia ii dädu-
sera mäná liberä, i$i impuse punctul ei de vedere, adicA
numirea a doi inspectori. Aceasta se $i fäcuse In persoana
Olandezului Van Hoff $i a Norvegianului Westenenk, cAnd
isbucnincl räsboiul, ei furä chemati inapoi din drum.
* * *
Insä nu aceasta era parte: cea mai importantä a le-
gäturilor dintre Armeni $i Germani. In drum dela Tebris
la Giulfa, un c5.1ä.tor armean imi spunea : Noi iubim poetii
vostrii, pe Goethe, pe Schiller, insä nu $i politica voasträ.
In timp ce apropierea germano-turcá nu mai ingäcluia
nici-o interventie politicä in favoarea Armeniei, relatiile
culturale dintre ambele popoare erau totu$i infloritoare.
Armenia este o tarä de civilizatie. Ce: dintAi tarä in
care Inca din anul 300, crestinismul era introdus ca religie
de Stat. Cu o literaturä infloritoare, dea.nd Mesrop a in-
ventat literile (406) $i Sahak a crestinizat Intregul popor
Cu ajutorul cälugärilor. Prima perioadä de strälucire a cul-
turii armene este de cea mai mare importantä pentru $ti-
inta teologiei, mai ales pentru patrologia.
Afará de importanta covärsitoare a traducerii Bibliei
In limba armeanä pentru stabilirea textului original al
Bibliei, o serie intreagä de scrieri $i fragmente din parintii
Bisericei ne-au parvenit numai In traducerea lor armeneasc5.
Pang, in zilele noastre se mai fac descoperiri In acest do-
meniu. Mänästirile armene$ti ascund desigur Ina multe
comori. La Mänästirea Tadeus din Maku in Persia, numai
episcopul Karapet Ter-Mkrtician, un elev al lui Adolf von
Harnack, a descoperit trei asemenea scrieri, fäcându-le
accesibile $i $tiintei germane prin traducerea lor In germana.
19

www.dacoromanica.ro
 298

NdvAlirea Selgiucizilor distruge floarea literaturii ar-

mene. Cu toate acestea, in 1513 apare prima carte arme-
neascä tipdritä: un calendar. Are o semnificatie simbolica
faptul cä cele dintli litere armenesti au fost lucrate de un
German gi tot un German, Magister Akoluth din AresIan,
este gi intemeietorul primei tipografii armene din Germania
la Leipzig. (Karl Roth, Armenia f i Germania, Leipzig, 1915,
p. 12). Redescoperirea literaturii armene se face totugi pe
pdraänt italian de cdtre Abatele Mechitar, tntemeietorul
ordinului care-i poartä numele, la Mänästirea ridicatd de el
In 1717 pe insula San Lazzaro ling& Venetia. Mechitar gi
Mechitarigtii nu au tipärit numai scrierile vechi armenesti
ci ei au gi tradus cele mai de seamd opere ale spiritului
european, traducand cel dintai din literatura german5.
Moartea lui Abel" a lui Gesener. Dupd mutarea unei ra-
muri a congregatiei Mechitarigtilor la Viena (1811), legätu-
rile cu Germania devin din ce in ce mai stränse, in spe-
cial prin aparitia revistei stiintifice ,Handes Amsoryag.
Raporturile culturale dintre Armeni gi Germani rein-
cep efectiv in 1829, un an dup5. ce Transcaucazia trecand
sub stdpAnirea ruseascä, se restabilise legätura cu lumea
spirituald apuseanä. Este anul, in care savantul Friederich
Parrot, se intoarce la Dorpat, aducand cu el si pe tänärul
Abovian, care-I insotise in ascensiunea muntelui Ararat.
Abovian este primul din acel sir neintrerupt pand la rdsboiu
de studenti armeni la o universitate germanä. Stiinta ger-
manä, pe care acesti Armeni au dus-o cu ei in patria lor, a
intlurit atat de mult limba armeand nouä, literatura, poezia,
publicistica gi gtiinta, Licit ele nu se pot concepe far&
acest contact. (Dr. Krischtchian, Vointa de cultura a Arme-
nilor, in Rohrbach, Armenia", Stuttgart, 1919, p. 56.) S'au
intemeiat seminarele Nersesian din Tiflis (intemeietor Pa-
triarhul Nerses V. in 1824), din Erivan, Samakh längd Baku,
Susa, din Noul Nahicevan längd Rostov ; trebuesc mentio-
nate in special cele douä. scoli superioare armenegti,Insti-
tutul Lazarian din Moscova si Academia din Ecimiadzin,
intemeiatd in 1874. Acesta din urmd, creatd la inceput cu
scopul de a prägiti slujitori culti pentru bisericä, devine
mai tärziu o ale väratä universitatea. Din Ecimiadzin, centrul
bisericei armene gi resedinta catolicosului, spiritul culturii

www.dacoromanica.ro
 299

germane este rispandit in intreaga Armenie. De aci se

trimet studenti la universit5.tile germane, In numar din ce !nee
mai mare, din convingere pentru superioritatea instructiunii
universitare germane asupra tuturor celorlalte. Datorita
acestei legaturi, in timp ce in Turcia si Armenia turceasca,
cistiga mereu teren spiritul francez, sprijinincl astfel inte-
resele economice ale Frantei in Orient, acelas lucru se
petrece in Transcaucazia, In favoarea intereselor Germaniei.
In scolile superioare armene$ti, limbile francez5. i germanä
erau materii de libera alegere. In anul 1908, and am vizitat
Seminarul Nersesian din Tiflis, cursurile de germanà erau
mai frecventate deck cele de francezä. Despre progresele
elevilor In germanä, m'ara putut convinge personal, asistand
la o lectie tinuta de un profesor armean. Deasemenea, in
tot timpul calatoriei mele in Caucaz pana la Tebris am In-
tâlnit mereu Armeni cari vorbeau germana, asa !neat nici
ream simtit nevoia altor limbi. La Ecimiadzin, am gasit
cerc de profesori armeni, in care ca German m'am sim-
tit ca la noi aca85. Atat de viu era interesul pentru vista
culturali germanä.. In biblioteca unui calugär armean am
gasit peste jumätate numai carti si reviste germane.
Numärul studentilor armeni la universitatile germane,
se poate sa fi fost inainte de räzboi de vreo 200. Trebuie
sá distingem cloul categorii. Una, care frecventa in special
scolile superioare tecnice sau comerciale, apartinand unor
fa milli cu stare si intretinandu-se pe cheltuialä proprie, iar
cealaltá frecventa universitätile studiand ca bursieri. Ar-
menii cu stare erau totdeauna gata pentru once sacrificiu
In scop cultural. Un industrias din Baku,, intretinea el sin-
gur 20 studenti anual. Pentru scoli totdeauna se gäsea ceva
de dat. Am fost personal martor cum la Intemeiera scoalei
centrale din Tebris, donatiile s'au ridicat la 2000 tomani
(1 Toman = 4 Marc° cu un entuziasm färä. pereebe.
Bisericile insa-si, atat timp cat au fost libere sa dis-
puni de veniturile lor, au dat burse pentru studii In strai-
natate. Dar, cu mult inaintea regimului sovietic, guvernarea
taristä confiscase intreaga avere bisericeaseä, dup5. ce In
1895 Inchisese i toate scolile armenesti. (Abia In 1905
averea bisericeasca fa restituita si 4coli1e se deschisera din
nou). Chiar pe taramul ei propriu, Biserica cauta sä cul-

www.dacoromanica.ro
 300

tive raporturile cu Germania. In 1889, ea trimite In Ger-

mania pentru studiul teologiei, un cälugär (cAci dintre
alugäri se aleg gradele superioare), care este urmat de alti
zece. Inaintea lor chiar, un Armean studiase teologia in
Germania si se stabilise ca preot la Tiflis. In urma masa-
crelor, biserica intrebuintand toate resursele ei pentru
micsorarea suferintelor poporului, nu mai poate sprijini
aceastâ apropriere culturalà. Tinand se amä de aceasta, se
intemeiazä in Germania o asociatie care inlesneste studiile
a altor 5 studenti armeni, la cari se adaogä putin inainte
de isbucnirea räzboiului un al saseIea, intretinut pe soco-
teala Bisericii. Toti acestia, ca si predecesorii lor, obtin
doctoratul in filozofie, iar doi din ei sunt promovati licen-
tiati In teologie. Toti erau oameni dotati exceptional, ca-
pabili si energici si unii din ei au ajuns apoi episcopi,
membri in Sinod, profesori de teologie in scolile supe-
rioare sau la Academia din Ecimiadzin, contribuind In mod
hotäritor la rä.spändirea spiritului german in Armenia.
Unora din ei le datoräm pretioase contributii la isto-
ria bisericii. Traducerea noului testament In armeana modernä.
pan& atunci nu exista deck o traducere defectuoasä a So-
cietätii Biblice Britanice nu a putut merge dincolo de
cele patru evanghelii, din cauza tristelor evenimente din
Armenia. In revista Ararat" a Patriarhatului armean, care
multä vreme a fost redactatä de teologi armeni formati in
Germania, au apärut traducen i din cele mai de seamä scrieri
teologice germane si s'a fAcut primul pas pentru publicarea
dupä exemplul celor germane, a cärtilor de popularizare a
stiintei teologice. Era o muncä care legitima speranta cä.
Biserica armeanä va ajunge la o nouä inflorire si o reformä.
läuntricä, prin contactul ei Cu stiinta germanä.
Rä.sboiul mondial a spulberat odatà cu atg.tea altele
si aceastä. sperantä. Dacä tinem seamä cA biserica armeanä.
din Rusia si Persia nu numärä. deck 12 Episcopii, atunci
vedem ci chiar un numär restrans de teologi formati in
Germania, ar fi putut exercita o influentá suficientä asu-
pra bisericii in intregime mai ales cá teologia se preda la
Academia din Ecimiadzin tocmai in acest spirit. Unul din
acestia, Karapet Ter-Mkrtician, de care am mai vorbit, o
personalitate adanc evlavioasä, dotatä exceptioiaal, plinA.

www.dacoromanica.ro
 301

de inteligenta, cu insusiri de adevarat conduckor de bise-

rica, fusese chiar propus, dup5. moartea Catolicosului Ma-
teus Ismirlian, pentru cel mai inalt post al bisericei armene.
Intrigi de tot felul au impiedecat alegerea sa. El a murit
in 1915, in urma unei operatii, in plina vigoare a maturi-
tatii. Un urmas asemanätor lui n'a avut. Dupa. isgonirea
Armenilor din Turcia si cucerirea Republicei Araratiene din
Caucaz de catre Soviete au fost intrerupte toate relatiile.
Inainte de isbucnirea rasboiului mondial se intemeiase o
asociatie germano-armeana pentru cultivarea relatiilor cul-
turale intre amandoul popoarele, si aparuse chiar un prim
numar al unei reviste redactate in amandouä limbile. Ras-
boiul a pus capät la toate. Zeul Marte stapane$te inca
momentul. Insä, cand Muzele se vor inapoia in Parnas
$i asta se va intampla neapärat atata timp cat exista o
umanitate civilizatä atunci Armenii 5i Germanii se vor
intalni iaragi in aceeas muncá pentru cultura, si poate va
incolti atunci $i vreo samanta care acum se crede pierduta.
D. EWALD STIER
Anneniertum-Ariertum"

www.dacoromanica.ro
 0'""'".

EROI ARMENI IN LlTERATURA UNIVERSAL/I

CRÉBILLON, TACIT ,SI ARMENIA

Prosper Jolyot de Crébillon era un om superior in
felul säu. Contemporanii säi ti recunoscur5. geniul tragic.
Totusi, Voltaire 41 lua in räs cu o stäruintä crud& si itsi
permitea gluma räuticioasá de a-i reface piesele. Pentru noi,
meritul säu cel mai mare este cä a läsat un fiu spiritual,
pläcut si intotdeauna bine dispus.
El debuteazä tu teatru in 1705 cu Idornénée : un print
tinär este victima imprudentei paterne. In 1707, iatä Atrée
et Thyeste : un rege se räzbunä cumplit pe fratele säu. In
1708, apare Electra : un fiu devine ucigasul mamei sale.
Crébillon päräseste dupä aceea Grecia eroicä $i ur-
mind exemplul lui Corneille, cautä un subject in istoria.
mai putin cunoscutä a regatelor orientale, asa cum era ea
povestitä de scriitorii Romei. In Analele lui Tacit, in car-
tile XII $i XII, el gäsegte aventuri ciudate in care sunt
amestecati un rege armean putin cunoscut, Rhadamist, sotia
sa Zenobia si tatil siu Pharasman. Crébillon, om de carac-
ter simplu si linistit, mare prieten al pisicilor, dupä cum
ni se spune, $i mare fumätor de pipe, isi facea o pläcere
provocind groaza si spaima. El vroia ca spectatorii sä se
cutremure la tragediile sale. Faptele povestite de Tacit
erau ficute pentru a trezi in el entuziasmul;
Pharasman era, prin succesiune, regele Iberiei, tinut

www.dacoromanica.ro
 303

din Caucaz, care corespunde aproape Georgiei. Fratele eau

Mithridate, obtinuse, prin protectia Romanilor, regatul Ar-
meniei. Fiul lui Pharasman, Rhadamist, avea un caracter
violent : el agtepta cu neribdare succesiunea pärintelui.
Pharasman se ternea de el si, pentru a 1ndrepta lacomia
sa In alta parte, Ii aria ca ar putea, prin siretenie si fortä,
sä la in stäpanire Armenia. Rhadamist se duse deci la
Mithridate care 11 primi cu afectiune gi Ii dadu In cäsitorie
pe fiica sa Zenobia.
Nu vom urma.ri pe Tacit in ananuntele luptelor, fe-
roce gi perfide, in care se infruntarä. Pharasman, Mithri-
date, Rhadamist, regele Partilor Vologes i reprezentantii
Romei. Rhadamist cuceregte gi pierde Armenia in mai
multe randuri i pan& la urna este izgonit de poporul re-
voltat. Armenii luarmati Ii inconjoari gi-1 silesc sá fuga.
Tacit face din fuga sa una din acele lucräri dramatice
In care el exceleaza.
,,Nu-i rarnase lui Rhadamist, apune el, alta scipare,
cleat repeziciunea cailor cari conduserä pe el si pe sotia
sa. Aceasta, insarcinata, suporti la inceput fuga, de bine
de rail, de teama dugmanului gi din dragoste pentru sotul
sau; dar, in curand, fuga continui scuturi i agia pante.
cele gi miruntaele sale in aga misura, incat, ea implorä o
moarte onorabilä care s'o sustraga umilintelor captivitätii.
Sotul sat', la inceput, o imbritigeazi, o mangaie, o fucura-
jeaza: and Ii admira. aria sufleteasca, and bolnav de
frica tremura câ daci o abandoneazä sá n'o la vreun altul.
Pa.na la urna, condus de violenta dragostei gi de obignuinta
In crime, igi trage sabia gi ranita, o taragte la malul flu-
viului Arax ; o lasi in voia fluviului, pentru ca nici corpul
si nu cad& in mana dugmanului. Cat despre el, o fugá
grabnica Il conduce la lberieni, in regatul tatälui säu".
Cu toate ci fuese ränia, i aruncati in fluviu, Ze-
nobia nu muri .1ntr'un golfulet linigtit, unde respira gi
&idea semne de viati, o ziresc nigte pästori, cari, banuind
aura nobletea trasiturilor sale cá nu este de nagtere
ti panseaza rana, o ingrijesc cu leacuri rustice gi and
afla numele i nenorocirea sa, o transporta. in oragul lui
Artaxat. De acolo, ea este condusa pe seama Statului la

www.dacoromanica.ro
 304

Tiridat, care o primegte cu bunätate si Ii inapoiaza ono-

rurile regale".
Tacit ne spune cä dupa. aceea Pharasman acuza pe Rha-
damist de tradare i 41 °moil. Cat despre Zenobia, 111.1 ne
mai vorbegte de ea.
Nu trebue sä ne miräm deloc ca aventurile lui Rha-
damist gi ale Zenobiei au impresionat un scriitor in catare
de situatii puternice. Compunerea unei scene se impunea
de astfel chiar unui autor mai putin nimerit : deoarece Ze-
nobia nu murise nici de sabie, nici de apa, Rhadamist tre-
buia s'o gaseascä kite° zi.
Ar fi pläcut sa ne inchipuim piesa pe care ar fi com-
pus-o un dramaturg romantic, dupa povestirea lui Tacit.
Am fi väzut pe Rhadamist intinzand curse adversarilor
l'am fi vazut castigand gi pierzand Mani. Uciderea Ze-
nobiei ar fi format subiectul unei scene patriotice, far&
indoiala scena principalä a intregei drame gi cu ce inde-
manare autorul, in momentul recunoasterii, ar fi emotionat
pe spectatorul mirat. Sub pretext de exactitate istorica gi
geografica. ar fi impodoblt opera sa cu un orientalism
inferior.
Sarmanul Crébilloi nu avea asemenea resurse : el tre-
buia sä Oa. o seamä de cele trei unitati, trebuie sA aleagä
din viata lui Rhadamist un singur epizod.
Care anume ? Dui:a un examen atent, ajunse la con-
cluzia, ca. numai fuga lui Rhadamist, omorirea Zenobiei si
vindecarea sa dau originalitate acestei aventuri. Dar cum
sä restrangä toate aceste evenimente in 24 ore ? Nu se putea
reusi nici prin artificiul cel mai subtil nici prin cel mai
naiv. Rämanea tradarea i moartea lui Rhadamist. Tacit
le redä pe scurt : poetul putea sl-gi imagineze imprejur5.-
rile ; el putea, färä greutate, sa. introducä in piesä intalni-
rea si recunoagterea Zenobiei gi a lui Rhadamist.
Deci Crébillon luá ca subiect, pentru tragedia sa,
trädarea lui Rhadamist. El isi puse la contributie imagi-
natia. Intriga piesei Rhadamist i Zenobia nu este simpla
gi nu se poate pune la indoialä cA. Crébillon nu ar fi fost
stäpanit de apucaturile corneliene. Cine gtie dac5. el ar fi
retinut, fära infiuenta lui Corneille, pasagiile in care Tacit
povesteste istoria lui Rhadamist? De fapt, Corneille situase

www.dacoromanica.ro
 305

tOE provinciile din Asia cite va din cele mai celebre tragedii
ale sale: Polyeucte, Rodogune, Nicomède. Ca si in ,Rodo-
gone' $i Nicomède", doi frati sunt rivali In Rhadamist si
Zenobia", deoarece Crébillon dä regelui Iberiei, Pharasman
un al doilea fiu, Arsam. Ca si in Nicomède, un tatä 5i un
fiu sustin cauze diferite. S'ar putea insemna si alte asemänäri
Intre Corneille si Crébillon.
Ar fi gi lung si plictisitor si povestim in amAnunt
tragedia. Incidentele se succed, cAteodati final prea mare
aparentA de adevär. Expunerea este greoaie si deseori
lipseste claritatea. Ea se prelunge$te aproape dota acte.
Crébillon foloseste de doul ori povestea fugii si mortii dar
Ii släbe$te preciziunea miscätoare 5i sälbatecA *i suprimä
un detaliu de oarecare importantä: el nu spune cä. Zenobia
fiind insärcinatä suferi duren i fizice intolerabile. Märturi-
sim cl el justificä aceastä tAcere presupunAnd aRhadamist
a trebuit si fugA chiar in ziva cisätoriei sale, dar el nu
bagá de seamä cá. uciderea Zenobiei nu mai are nici o jus-
tificare.
Pästorii nu intervin deloc. Salvatä din apä upar les
spins d'une main secourable", Zenobia a rätäcit mult sub
numele fals de Ismenia. PS.nä la urmä, in timpul unui räs-
boiu, a sax& prin a cädea In puterea lui Arsam si trä-
este acum in regatul lui Pharasman. Ea il crede pe Rha-
damist mort. Arsam se indrägosteste de ea, iar ea se lasä
In voia acestei dragoste.
Dar Rhadamist tráete; el a gäsit refugiu la Romani
5i ajunge in Iberia in calitate de ambasador al Romei. Cré-
billon se informeazä c5. Pharasman, din copilärie, 41 trimise
In Armenia $i, dup.A. aceea, nu.1 mai vAzuse deloc. Astfel,
tatäl primeste in audienti pe fiul säu, färá sä.1 cunoascä.
Convorbirea dintre ei este destul de asprä. Pharasman,
ofensat de atitudinea mandri a ambasadorului, Ii ordonä.
si plece numaidecAt. Totugi Rhadamist intArzie Arsam
vre. a si-i vorbeascä in ascuns pentru a-1 ruga si ducä cu
el pe frageta Ismenia, cäruia Pharasman Ii spusese planul
säu de a o lua in cAsätorie. Rhadamist primeste.
Fati in fatä, Rhadamist i Zenobia se recunosc nu-
maidedt. Acum asistäm la renuntAri eroice. Zenobia va
fugi, in timpul noptii, cu Rhadamist. Cu toate acestea,

www.dacoromanica.ro
 306

Pharasman a stiut ci Rhadamist i Arsam si-au vorbit

tr'ascuns. Se nasc in el binueli, acuzä pe Arsam de tri-
dare si se infurie. Deodati el afiä cA ambasadorul Romei
räpeste pe Ismenia. El aleargi i reapare in curänd: a
lovit el insusi in ripitor.
Si iatá ci se emotioneazi gAndindu-se la aceastá crimä.
noul; el se simte ci a comis o crimä. detestabilä. Rhada-
mist vine si moari pe sceni. El descoperi secretul teribil :
Pharasman si-a omorit pe fiul säu, cel mai mare. Regele,
cuprins de o remuscare subitä, adresändu-se celuilalt fiu
Arsam, strigä.:
Avec mon atnitié je vous rends Zénobie.
Ii dä un ordin:
Courez vous emparer du trône d'Arménie.
Dar adaugl:
De mes transports jaloux mon sang dot, se défendre;
Fuyez, n'expozez plus un père et le répandre.
Astfel se termini tragedia.
Crébillon, desigur, scriind Rhadamist iZenobia", a
avut cele mai nobile ambitii. Dar astizi opera sa ni se
pare destul de modestä. Situatiile cele mai dramatice sunt
tratate Cu o neputintä care ne mirä. Crébillon concepe
scene cari, gändite, vä.zute, scrise de un altul, ar fi avut
cel putin o märetie de teatru: executia slabi le face mes-
chine. El tinde färi incetare citre sublim, dar mijloacele
de expresiune Ii lipsesc si el cade in platitudine. Nimeni
nu s'ar mai cutremura la reprezentarea piesei ,,Rhadamist
si Zenobie ; neam plictisi si poate cäteodatä am impinge
lipsa de respect pänä. acolo !flat sA rädem. Personagiile
ti expun cu o ingenuitate unicä perfidie si cruzimea: nu
s'ar putea si-i iei in serios. Crébillon ignora cu totul obi-
ceiurile si caracterele armenesti si nici nu pare ca el si fi
cä.utat si se instruiasci prea mult. In rezumat, piesa este
foarte mediocri: nu se poate explica succesul momentan
decat prin starea de mizerie a teatrului contemporan si, cu
toatä ignoranta evident& a lui Crébillon, ea nu mai repre-
zintä vreun interes decät prin constanta evocare a Ar-
meniei.
A. FERDINAND-HEROLD

www.dacoromanica.ro
IZVOARE ARMENE PENTRII ISTORIA UNIVERSALA

HETUM 1 ISTORIA SA
CAlugärul armean Hetum, care fu cunoscut In Europa
sub numele de fratele Jean Hoyion sau Aiion, ne permite
sá ne d5.m seama de intinderea cunoetintelor ei a comer.
tului care exista incepand din secolul XIII. Personalita tea
sa este cunoscutA din lucrarea Livre des Merveilles`, a du-
celui de Bourgogne, Philippe le Hardi (Biblioteca natio.
nalä din Paris, unde ni-1 prezinti ca un cilugAr din ordi-
nul Prémontre, vAr primar cu Regele Armeniei, qui parle
des merveilles des XIV royaumes d'Asiem (care vorbeete
de minunile celor XIV regate ale Asiei). Italianul Ramusio
publicAnd, prin mijlocul secolului XVI, a doua parte a
Istoriei Mongolilor, luat& din Hayton, in Navigationi et
viaggi diverse, 41 declarl figliuol del signor Curchi, parente
del Re di Armenia" (fail seniorului Curchi, rudi cu Re-
gele Armeniei). Insfareit Giovanni Villani, care vorbeete
de el in istoria sa, 11 consider& chiar ca fiul Regelui Ar-
meniei. In once caz, inrudirea lui Hetum cu Regele Ar-
meniei este sigur& ei el insuei o mentioneaz5.
Aei don i 85. insist asupra legendei care s'a creat ime
diat in Italia, in jurul lui Hetum, o legend& pe care o cred
foarte semnificativA, dar peste care s'a trecut pin& acum
cu vederea. Li g5.sim urma la istoricul florentin ei este in-
teresant el tinem seama ci Toscana pare BA se fi ocupat
de el in mod special.

www.dacoromanica.ro
 308

Villani povesteste cä Hayton fu trimes de tatal sat',

impreuna cu alti religiosi ei o suitä numeroasä, sä inso-
teasca pe sora sa, printesä a Armeniei, data. in cäsatorie
Imparatului Tätarilor este vorba de suveranul mongol
Ghazan (numit de Italieni Cassano), care stäpanea Persia.
Istoria lui Ghazan si a printesei armence, care era totusi
o istorie contemporanä, ne apare la Villani inteo atmos-
ferl de peveste din ,,0 mie si una de Nopti'. Cand Cassano
deveni Impärat, povesteste istoricul florentin, trimese pe
ambasadorii sai in tot Levantul pentru a cauta pe fata cea
mai frumoasä, ce se putea gäsi, fära a tine seam& nici de
bogätie si nici de iaimic altceva, pentru a o lua in casäto-
rie; acestia, väzand ca. fiica Regelui Armeniei intrece in
frumusete si in cinste pe toate celelalte, o cernrä tatälui
ei. Tatal primi cu condivia ca aceasta sä. fie si pe placul
tinerei fete ; iar ea fiind intrebatä, räspunse, dand dovada
de o mare intelepciune, ca. ea era multumitä sal poata im-
plini o dorinta a tatälui sau, dar, ca. cerea numai sa fie
liberä. sa se inchine tu religia sa si sä poata adora pe Domnul
Isus Christos, cu toate ca sotul säu era pagan; si acest lucru
fiind promis ea fu luatä. in primire de ambasadorii lui
Cassano'.
Nu se observä. deloc care este adevärul ce a fost de-
naturat pentru a da nastere la aceastä. povestire. Hetum
vorbeste dimpotrivä de un print Armean Sa.mpad, fiul lui
Leon II-lea, care, devenind rege al Armeniei, reusi sa se
asigure prin ambasadori si daruri de bunavointa regelui
Ghazan si se casatori cu o printesä din familia sa. Ne
aflara deci departe de adevar, In puna imaginatie.
Dar interventia supranaturalului o intalnim mai de-
parte. Sora lui Hayton, maritata cu Ghazaia, dal rastere
unui monstru oribil, cara nu avea nimic omenesc. Inteleptii
Regatului, convocati pentru a..si da pärerea asupra acestei
minuni, decid ca regina este adultera i ea trebue arun-
catä in flIcari impreunä. cu fiul sau. Printesa cere ca sä. i
se dea voie sa se spovedeasca si sa se impärtaseasca si ca
fiul ei sä. fie botezat. Dar, in timpuI botezului, copilul de-
vine cat se poate de frumos. Inocenta mamei este recu-
noscutä, stint pregätite serbari mari si astfel Cassano pri-
meste botezul cregtin tnapreuná cu poporul sau.

www.dacoromanica.ro
 309

Este imposibil sa nu fim frapati de asemänarea care

exist& intre aceasta legenda si sacra rappresentazionem
din .Regina Stella e Mattabruna", care vine deasemenea
din Orient si care se introduce In Florenta In evul mediu.
In aceastä povestire edificatoare, groaznica soacrä. Matta-
bruna pune In locul celor patru copii minunati, pe cari
nascuse regina, patru 046, pentru ca s'o compromita
s'o duca la peire. Desigur si aici intervine supranaturalul.
Aceste fapte miraculoase au trezit curiozitatea lui
Giovanni Villani si Ara indoiala si a altora. Avem destul
de multe date despre obiceiurile Tatarilor, pune istoricul,
trial sá putem scoate din ignorantä pe acei cari nu stiu
nimic despre ei. Gel care doreste sä. stie $i mai mult sä.
citeasca tratatul fratelui Hayton din Armenia si cartea
Milion din Venetia".
Ne putem da seama astfel, cum au ajuns panä in
Italia, prin Mongolii stabiliti In Persia, pove$tile indo-
persane, cari vor contribui la imbogatirea literaturii floren-
tine si in special picturile chineze.
Chiar calugarul armean, de origine ilustra, veni, dupa
cum se stie, in Europa. In Istoria Mongolilor, care nu este
deal o parte din opera lui Hetum, tradusa In parte de
Ramusio $i de care se foloseste Philippe le Hardi odatá
cu povestirile de calatorii In Occident in cartea sa Livre
des Merveilles", Hetum poves.teste cá imbraca haina ordi-
nului Prémontré In Cipru, la mandstirea din Episcopia.
Trecu apoi In Tara Santa, poate urmandua pe Ghazan $i
de acolo papa Clement V Il trimise la Poitiers : in acest
oras calugarul armean dicta Istoria sa In 1307.
Biblioteca National& din Paris pcseda un manuscris
al operei lui Hetum, Liore de la Fleur des Hystoires de la
Terre d'Orient", $i M. Vermeylen, profesor la Universita-
tea din Bruxelles, in 1921 cu ocazia Congresului de Istoria
Artei din Paris, a atras atentia asupra unor revelatii pe
care le contine. Am insistat i eu $i am tras concluzii noi
In cartea mea despre Influences Orientales dans la Peinture
Toscane. Hayton, pomenind detlregatul Cathay (nume dat
Chinei in evul-mediu), vorbeste de arta chinezä, pe care o
cunoa$te bine Intro cat o poate aprecia comparando cu
arta strainä, deoarece se exprima astfel:

www.dacoromanica.ro
 310

Si intriadevir, vedem cA din aceasti tara ne vin tot

felul de lucruri ciudate si minunate. si de lucrituri subtili,
/flat par si fie cei mai subtili oameni din lumea artei
a lucrului de minr. O asemenea predilectie pentru o arti
atát de delicati pare semnificativi; si el devine, desigur,
propagatorul ei in mediul de culturi Malta in care se afla.
Putem BA o comparim cu admiratia lui Marco Polo pentru
picturile chineze de fond de aur si argint, pentru scenele
de femei, cavaleri, pisAri, animale din palaturile marelui
Khan. Dar am arätat intealti parte cA activitatea lui He-
tum la aceasti epoci, adici In ultimii ani ai secolului XIII
$i primii ani ai secolului XIV, nu este izolatA.
Un fapt curios si destul de important este cel revelat
de Giovanni Villani gi Cristoforo Landino. Fiul unei fa-
milii florentine, stabilitä. in Persia familia Bastori
crescut la curtea lui Ghazan, este trimis de acest suveran,
dupl conversiunea sa la Crestinism, in fruntea unei am-
basade, in acelas timp cu niste Mongoli, cu ocazia primu-
lui an sfánt 1300, la papa Bonifaciu VIII si la printii
Crestinititii. El se opreste In orasul säu natal, Florenta,
unde Villani are ocazia ca-1 vadA. Sunt agenti de legituri
al caror rol nu se poate sä fie recunoscut in momentul in
care se va desvolta stilul orientalizat al peisagiului floren.
tin, pe care am incercat sä-1 definesc $i in care apare pic-
tura din Siena, a lui Simone Martini, pitrunsä de princi-
piile ei tehnica picturii chineze.
Dar trebue oare sä. ne mire asemenea influente cAnd
stim ci din mijlocul secolului IX $i inceputul secolului X,
arta chinezá si in special pictura chinezà era cunoscutä ei
apreciatä de negustorii arabi cari erau in mod permanent
In contact cu lumea mediteraneanä.?
Avem de altfel cE. märturie insenanärile adäugate in
916 de Abu Zayd Hasan la povestirea de calätorie a ne-
gustorului arab Suleyman : Ni s'a spus despre Chinezi
aunt mai indemanateci, deck oricare alt.& natiune, in once
arta si mai cu seaml in picturä.", si scriitorul insista a-
supra rafinamentului ei spiritului de observatie pe care
publicul chinez, dupä indemnul suveranului insusi, 41 pre-
tinde artistilor
Ne putem imagina oarecum cortegiul inchipuirilor fa-

www.dacoromanica.ro
 311

buloase vi al evocärilor diverse cari provoacä, cel putin

in Italia, aparitia lui Hetum. Il amesteca In povesti care
au o aceeasi origine misterioasä si indepirtatä si el insusi
devine reprezentantul unei arte sträine pe care au intre-
vazut. o.
0 personalitate ca aceea a cälugärului armean ne
permite din prisos sä putem tntelege cunostintele intinse
vi cosmopolitismul care domnea In mediul monahal al evu-
lui mediu, nu numai In mänästirile .basiliene" dar chiar In
ale latinitätii si nu numai prin Intretinerea iconografiei ei
a tehnicei orientale a miniaturilor. FArá indoialä, pe acest
drum ne mai asteaptä multe descoperiri si arhivele minis-
tirilor sunt desigur In stare sä ne lumineze destul de mult.
Faptele asupra cArora am dorit sA insist sunt deja foarte
instructive. Ele ne descopere insemnItatea influentelor
care se introduc In occident si cari singure ne pot explica
desvoltarea scolilor si refac istoria artei. Asemenea fapte
Intäresc tocmai ceeace analiza operelor si ratiunea ne per-
mitea sä. descoperim.
GUSTAVE SOULIER

`1

www.dacoromanica.ro
ARMENIt IN ARTELE DIN APITS

SCRIBUL GRIGORE,
ARTA GRAVUREI IN EUROPA
Arta gravurei pe lemn ca i cea a gravurei pe metal
era cunoscutä in Europa din sec. al XV-lea. Desigur ele
erau intrebuintate in Orient incá din timpuri mai vechi,
ca gi multe altele cari inainte de Renastere au inflorit in
acel leagan al civilizatiei, Orientul, si de acolo au fost räs-
pg.ndite in Occident.
Paná in secolul al XIX-lea, gravura pe lemn se fä.cea
pe sandurä adicä pe planse täiate in directia vinelor lem-
nului ca briceaguri speciale si nu cu dältite (au burin")
cum se face gravura pe metal. Diferenta intre aceste douä
e mare. Cu clältita si pe materie durä, (metal) se pot exe-
cuta lucruri foarte fine pe and pe lemn, oriat de tare ar
fi cel intrebuintat, nu se poate obtine acelas rezultat.
Astfel in secolul al XIX-lea, un gravor englez, Be-
vvyek, participiud la un concurs de gravuri pe lemn, a
fost premiat pentru finetea lucrärilor sale. Acest meter,
In loc sä graveze pe planse longitudinale i sá intrebuin-
teze briceaguri, lucrase pe planee täiate in lätimea trun-
chiului (debout) cu instrumentele intrebuintate in gravura
pe metal.
Deci un nou orizont se deschidea in Europa pentru
arta gravurei pe lemn, fiinda prin acest nou sistem se
putean executa pe lemn lucräri tot atat de fine- ca si pe

www.dacoromanica.ro
SCULPTURI SI GRAVURI

Copertl de Ilkley din sec. VI

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PlatrA funerarN din sec. XIII (desenat de T. Toramanian)

www.dacoromanica.ro
Relicvar in manAstirea Sf. Ni§an din Sevan

www.dacoromanica.ro
Coperta de argint lucratA in sec. XVI si ornatl de pietre pretioase

www.dacoromanica.ro
Poarta bisericli Sf. Aposton din Sevan sculptatti tn sec. XVI

www.dacoromanica.ro
 TaPairti

:'C'Or
4.1[3:0
afain
tAPLIX'
r

Coperta noel Evanghelil lucratl ta anti! 1691 la Cesarea

www.dacoromanica.ro
 ,
TTIT 4 At
.

z,

Poartl de sidef la Ecimiadzfn Incrat4 In 1721

www.dacoromanica.ro
 313

metal. In tot cursul secolului al XIX.lea intAlnim mesteri

mari ale cAror opere sunt cunoscute iubitorilor de artä. $i
constituesc podoaba diferitelor muzee.
Pänä la inceputul secolului al XX-lea pArerea gene-
ralä. era cä cel care intrebuintase pentru prima oarä acest
sistem In gravurä era un Englez si cä aceastä artä se rgs-
pindise din Anglia.
Insä In cele mai recente publicatii despre gravurá mi-a
atras a tentia o nouä insemnare unde se spune cá acea
artä s'a räspändit din Armenia. Era natural ea acoastá
observatie fácutä. In treacAt sä. trazeascä. curiozitatea unui
Armean. Astfel am inceput sä. cercetez prin biblioteci si
sá citesc once carte despre arta gravurei pentru a cApAta
amluunte mai precise. In sfársit in lucrarea intitulatä .Gra-
vare sur bois et faille d'épargnem a lui Pierre Guzman pu-
blicatä In 1933 am gAsit un amä.nunt interesant al acestei
descoperirim prin care se preciseazA c5. Europa a canos-
cut aceastä artá si putut s'o Intrebuinteze si s'o desvolte
gratie operelor unui me$ter artist armean.
* *
Inainte de data publicärii lucrärii mele asupra gra-
vurii (1916) se credea cä primal care gravase pe planee
transversalä. (.debout") era Englezul Bewiek, spune autorul.
Astizi este de nedesmintit el sistemul acesta vine din Ori-
ent si cá a fost intrebuintat mai intliu In Anglia apoi In
Franta de unii sträini dintre cari primii sunt anonimi.
-Exemplele cele mai interesante si mai convingatoare
se gäsesc inteo carte ilustratá armeneascl, nAgathanghelue ,
tipäritä la Constantinopol In 1709 si ale cirei ilustratii
stint executate In stil oriental. Acestea sunt gravuri exe-
cutate ca dälti si dintr'o singura privire s'ar crede cá sunt
gravuri In metal. Dar nu este asa. Un defect tehnic dove-
degte ca ele aunt gravuri debout.
.S5. spunem cum.
Planse täiate In lungul lemnului se putean gäsi foarte
usor, dar pentru a se grava pe lätime o figural mai mare
deal mima lemnului (coeur) era necesar sä se lipeascl
bucAti pe unghiurile lemnului täiat In formä de octogon
pentru a se da o forma pätratä rotunjimii triunghiului.
In cartea aceasta armeneasci este o gravará In care
20

www.dacoromanica.ro
 314

unghiurile s'au deplasat si se observa o linie alba in josul

gravurei, acolo unde au fost lipite bucitile. Acest aminunt
neinsemnat dar tehnic ne (la dovada sigurä c5. plana este
tliatä in lätimea lemnului si ca. gravura este executatä cu
daltita. Astazi, plana se prepara lipindu-se patrate mici
taiate in lätime din Iemnul cel mai tare (buis).
Cartea aceasta a fost tipärita de scribul Grigore-
fiul din Minästirea amiadzin si tot el este probabil si
autorul gravurilor cari sunt dovada une adevärate arte.
Din sursá sigurä se stie ca asemenea carti au fost
tiparite la Ispahan in sec. al XVII-lea. Deasemenea, gra-
vurile dintr'o carte medicala tipäritä. in 1771 de Doctorul
Petros din Ghapan la Constantinopol, sunt tot armenesti.
Aceste gravuri, in stil Occidental, poarti literile armenesti
G. R. Ele seamänä cu gravurile olandeze ale lui Van Suc-
kt.m, care era originar din Smirne.
* * *
Acestea sunt explicatiile date de Pierre Guzman.
Insä din amanunte istorice date intr'un alt capitol din
cartea sa, reiese ca arta s'a raspandit in Anglia din Olanda.
Van Suckem care este cunoscut in arta gravurei e originar
din Smirna asa cum am vazut si nu este imposibil ca el
sä. fi apartinut coloniei armene din Olancla. Se stie ca dup5.
inventia lui Giltemberg Armenii au tip5.rit prima Biblie
In Amsterdam in 1646. Pentru aceasta, scribul Abgar a
fost trimis din amiadzin in Olanda. Tiparirea gravurilor
era cunoscutä inainte de inventia tipäririi literilor asa
incit n'ar fi o gresall s5. presupunem ca pentru a ilustra
Biblia si Saracane (carti ca imauri) tiparite in Amsterdam,
mesteri armeni ar fi plecat in Olanda $i astfel ar fi tran-
smis arta aceasta in Occident.
Pe de alta. parte, se stie a pentru inventia sa, Gii
tenberg a fost inspirat de tipärirea gravurilor care, asa
cum am väzut, era cunoscutä de Armeni, de Chinezi $i de
popoarele inaintate din Orient.
LEVON TïfT üNGIAN

www.dacoromanica.ro
FIGTJRI DE ARMENI IN LITERATURA UNIVERSALA.

MARELE SAROyAN"
Sub acest titlu cunoscutul critic american De
Geoffrey J. Hellman, publicil in revista Life" din
New- York (18 Noembrie 1940) un lung articol despre
viata fi opera tánárului scriitor armean, William
Saroyan, care in momentul de fa/n- se bucurel de o
reputatie unanimä in viata ¡iterará a Statelor Unite.
Extragern urmátoarele pasaje :
William Saroyan este un autor dramatic de 32 de ani,
näscut In Fresno, California, din pärinti armeni. In 1939,
In interval de 13 luni, 3 piese serse de el au fost jucate pe
Broadway. Senzatia produsä de ele a fost amplificatà pri-
mlvara trecutä cand una din aceste piese The Time of Your
Life" a obtinut premiul Pulitzer. Saroyan a stärnit mult
aceastâ senzatie, publicand o declaratie prin care refuza sä.
accepte prerniul In cauzä. (1.000 doiari) pe motiv cä piesa
careia i s'a acordat premiul nu e nici mai bunä nici mai
valoroasä decat celelalte piese scrise de el, si pe motiv cä.
Bogätia (premiul Pulitzer) nu trebue sä patroneze Arta (W.

www.dacoromanica.ro
 316

Saroyan). Aceasta dupa dinsular fi de prost gust, tot

asa cum ar fi de prost gust ca el sá acorde un premiu unei
societati pe motiv ca aceasta societate a realizat beneficii
importante.
Refuzand premiul Pulitzer, Saroyan care nu se su-
Ora dacä. i se face publicitate prin presä. a castigat o
publicitate ei mai mare ca $i John Steinbeck si Carl Sand-
burg cari au acceptat recompense similare. Drumul lui Sa-
royan spre celebritate a fost incet dar sigur, ca 5i mersul
unui tank pe care te poti bizui.
Inainte de a fi consacrat autor dramatic, el a scris un
mai mare numär de nuvele 5i essay-un, din care mai bine
de 400 au fost publicate in carti $i reviste. Cea mai impor-
tanta dintre acestea, The Daring Young Man ot the Flying
7 rapez, povesteste miscator gindurile unui actor care moare
de foame. Celelalte povestiri ale lui Saroyan nu au toate
un subiect propriuzis ci cautá mai degrabä. o stare sufle-
tease& $i descrie bucuria de a trai a autorului, nevoia
sa de a se tunde, bucuria sa de a sane, dragostea sa pentru
ma$iiaa sa de scris, reactiunea sa fati de o odaie rece, an-
tipatia sa pentru comer, veneratia sa pentru pärinti si
asa mai departe. Multe din aceste au fost publicate in vo-
lume complecte si and a fost reprezentata prima lui piesa
My Heart's in ihe Highlands, Saroyan reprezenta deja o fi-
gura literarg bine precizatä. A doua pies& a sa, peiatru care
a refuzat Premiul Pulitzer, i-a marit faima, iar la a treia
piesa, Love's Old Sweet Song, criticii continuau sa se ocupe
de dinsul intr'un mod plin de patrundere, care indica im-
portanta sa ca autor in lumea teatralä.
De atunci Saroyan a primit 5i ultima consacrare pe
care teatrul o poate oferi unui autor. Ca $i Alexandru
Woolecott in The Man Wo Came to Dinner, Saroyan a avut
o piesä scrisä despre el insusi. Faptul ea aceastä. pies,
The White-Haired Boy, a cä.zut dupl o saptä.mina de repre.
zentatie la Boston, trebue considerat ca o slä.biciune a
piesei in sine, iar nu ca o reactiune a publicului fatä. de
Saroyan. De fapt fiasco-ul acestei piese este motivat de
mai multi prin faptul cá figura literara a lui Saroyan este
prea homerica pentru a putea fi impusa lute° pies& de
teatru. Mai mult cleat aceasta, s'a ajuns la concluzia cä.

www.dacoromanica.ro
 317

0661 de talentat ar fi un actor nu 1-ar putea interpreta

tote° piesä pe Saroyan mai bine deal el Insusi, iar pe de
altä parte nu i se poate cere acestui 8á joace tote° piesä
rolul lui, si sä se flateze singur. In once caz, aceastä piesä
precum si faptul cä Saroyan a scris trei piese noui cari
au fost citite In cadrul pieselor citite In varä, si cari as-
teaptä. acum un producer din capitalä, au permis lui Sam-
yan si-si mentinA locul celui mai comentat autor de nuvele
si autor dramatic din U. S. A.
RAZBOI LITERAR INTRE SAROyAN SI EL INSLISI
La toceput toate criticile lui Saroyan, eran conduse de
el tnsusi. Saroyan este cu mult mai modest cleat cred unii
oameni, si pentru a
nu se ambarasa pe
el Insusi, si-a criti- (ctose.u? I

cat de multe ori THE.GO.EPI SAROIANJ

scrierile lui de sub 'FRESNO'S ELFISH ARMENIA HAS THE TIME

or GIS LIFE BECOMING A FAMOUS PLAYWRIGHT

un alt nume. De - .111/ "MOM

exemplu In primä- .11r

i:111;:r ...1:='..;:;;!.t.=, -
vara anului 1934 ca
..x31.4.f.., 47.-1.::::::;. ,'
câteva luni inaintea 2;,.I:C:4.1:;::
:::".,.tral:,^7".:-.t....1 I:, ''.
aparitiei primei sale
ea:4i, The Daring
Young man on the _
-
Flying Trapez and
Other Stories, Saro-
yan intrand inteun
salon literar din San
Francisco, se pre-
zenta sub numele u-
nui prieten al säu,
Jo Pagano, intere-
sändu-se despre mo- 1.0
dul cum sunt primi-
te nuvelele lui Wi-
lliam Saroyan, cari
apäruserä In revista .Story" si In alte reviste. pToti cei
tntrebati erau extrem de entuziasmati' a scris apoi Sa-
royan unui prieten, cäruia ti arätase cum a procedat. Ina-

www.dacoromanica.ro
 318

inte Saroyan scria sub douä nume. Sub numele säu semna-
publicatiunile sale obienuite, iar pe numele de Sirak Goryan
semna publicatiile sale din jurnalele armeno-americane. Acea-
sta a avut drept urmare, cá la un moment dat, criticii literari
au taceput sä. compare meritele literare ale ace stor doi promi-
tätori autori armeni. E. J. O'Brien a ales o productie sem-
natä Goryan in antologia sa pentru cele mai bune nuvele
scurte din 1934, iar Whit Burnett, editorul revistei ,,Story",_
a contestat aceastä alegere, sustinänd cá productia lui Sa-
royan este mai bun... Saroyan care nu prea are cuvinte
bune pentru alti scriitori afarä de el, a adus totuei cu
aceastä ocazie multe laude contemporanului säu Goryan.
Cam pe vremea cand prima colectie de nuvele a lui Saro-
yan a fost publicatä, acesta a omorit pe Goryan, pentru a
pune capät ispitei de a se mai bizin pe altul deck pe
Saroyan.
Publicarea lucrärii The Daring Young Man de
House, a constituit un centru pe discutii pentru catreRandom

Saroyan, la San Francisco, de unde este autorul. Astfel-

editorii säi povestesc cl atunci and i s'au trimis cele
ease exemplare ce se trimite in mod obienuit autorului
Saroyan s'a suit pe Ferry-boat-ul Oakland - San Francisco
cu cartile in maná, tipänd in gura mare Eu sunt Saroyan
ei aceasta este cartea mee, bägänd artile sub nasul pasa-
gerilor speriati. Saroyan este un tänär subtire, cu o expresie
foarte mobil& a obrazului, si cu un fel de a fi prietenos
simpatic. Et reuei sä vändä. cele ease exemplare, ei trimise
contravaloarea editorului, care i-a propus un comision bun,.
dacl era 8ä continue acest sistem de vänzare al volumelor.
SIMPATIE PENTRLI OAMENII SIMPLII
Saroyan prefer& automatele cu sanvisuri restaurante-
lor scumpe, i majoritatea scrierilor sale arätä dragostea
ei simpatia sa pentru poporul de jos. Dupá el, de exemplu,
morala piesei lui, My Heart's in the Highlands, este faptul
cä mai bine sä fi särac ei in viatä decat bogat ei spiritualiceete
mort. In piesa The Time of Your Life, personagiile modeste
care frecventeazä barul lui Nik din San Francisco, sunt
descrise cu o tandrete sentimentalä, i singurul personagiu
ridicol din aceastä piesä este un politist care vine sä. are-

www.dacoromanica.ro
 319

steze niste prostituate precum si o pereche de burghezi cu

cravata alba si blana de herminä, veniti in acel bar sä-si
plimbe. Ironia lui Saroyan este mai mult tolerantä decat
intepätoare ; el nu condamná nimic in mod absolut. Ast-
fel familia numeroasä si lipsitä de valoare, Ochies din
piesa Love's Old Sweet Song, este tratatä cu multa simpatie
cgtre nu se pierde nici atunci cAnd bäiatul aproape idiot
din acea stä. fa mine, !si maltrate a zä. pe tai Al sä u 'Ana aproape
de moarte din cauza unei discutii triviale. Inainte de pro-
ducerea acestei piese, Saroyau de fapt decisese ca in acest
punct al piesei baiatul sa-si ucidä. tatäl.
A renuntat Insi la aceastä scena pentru a nu intu-
neca prea mult piesa.
Omorul spune dänsul este un fapt complecta-
mente inocent si care nu are pedeapsä. Apoi continuA spu-
nänd eu cred in bun si In räu.
Cu toate cä piesele din ultimii unul sau doi ani, i-au
permis lui Saroyan sä trAiascä confortabil, el preferä in-
tr'un mod cu totul ostentativ, munca si viata de jos.
COPILARIA SA
TatAl säu un preot armean care a fost educat de mi-
sionarii prestbiteriani, a venit In America in anul 1906 si a
lucrat pentru un timp ca janitoe In New York. Nu mult
dupa aceia, el s'a mutat cu familia sa la Fresno in Cali-
fornia, unde a inceput s'a; se ocupe cu cresterea puilor si
cu grädinäritul, si unde in 1908 William Saroyan s'a
näscut, cel mai tänä.r din ceilalti copii: doi bäieti si douà
fe te.
William Saroyan nu avea incä. 8 ani cand tatäl sä.0
muri.
Mama lui luä apoi un post de menajerä la San Fran-
cisco, dupä. ce plasase pe copii inteun orfelinat de läng&
Aimeda.
Saroyan isi aduce aminte de acest orfelinat ca de un
loe plä.cut, condus de Scotieni plini de bunätate.
Am citit mai tärziu pe pe Dickens", spune Saroyan,
si mi-am dat seama in ce infern de loc a fost Oliver
Twest".

www.dacoromanica.ro
 320

Copii päräsir5. orfelinatul ca.nd William Saroyan era

de 7 ani, pentru a trAi din nou laolaltA cu mama lor care
lntre timp lucra la o rafinärie din Fresno.
Colonia armeneasca din Fresno, este cel mai mare
conglomerat de Armeni din sträinatate. ConcetAtenii lor
din Fresno, nativi de acolo, nu prea trateaza colonia ar-
meneascA de acolo cu multä consideratie si prieteni cari
cunosteau pe Saroyan, atribuie mult din aroganta sa exte-
rioarä. Imprejurärilor grele avute In copilarie. A fost ne-
voit sä cerceteze o scoall primara inferioarä. In cartierul
armenesc, si Isi aminteste de intreaga perioadä a carierei
sale scolare, ca una de o plictiseala senzational de mare.
Puneam intrebäri profesoarei care nu $tia sä..mi ras-
panda zicea el. Mä puneata anti-camera eu esam grin
fereastra". Directorul mä batea". Saroyan a Incercat s5.
elimine partea plicticoasa a vietii scolastice prin jocuri
brutale.
Primul sAu succes literar a venit la etatea de nouä.
ani; cänd i s'a dat subiectul .Cum Am C4tigat Primul Meu
Dolar", a dat o mie de cuvinte In loe de cincizeci at s'au
cerut. El vindea ziare impreunä. cu fratele sAu Henry,
acesta a format subiectul essay-ului au. Dupa ce s'a In-
chis scoala la sfär$itul zilei, profesoara a retinut pe Saro-
yan si i-a spus: Promite-mi c5. te vei duce la Universitate".
Saroyan a fost deja un cititor neobosit. Am cetit fie-
care carte din biblioteca public& din Fresno. Departe
fiind de College, Saroyan a devenit asa de nerabdä.tor cu
educatia sa formalä., Inat a päräsit liceul inferior din
Frenso la etatea de 15 ani, nimic mai mult In mänä deck
diploma de caligrafie, din care reese" zice el ca. scrie".
Mama mea este foarte mändrá de diploma mea.
Scrisul lui Saroyan este plin de nevinovatie; In viata
realä Insä. a invätat 85. fie practic. La inceputul tineretei
sale, fiind Inca In $coalä, a astigat cincisprezece dolari la
saptamänä, ca mesager la Posta $i Telegrafie. A fäcut curse
ca bicicleta dela ora 4 dupä masa pänä la ora 12 noaptea,
distribuind 5i ridicänd telegrame. La inceput mergea a$a
de repede !flat personalul societä.tii 41 poreclise Viteze.
Dup5. un an, devenind mai matur, s'a potolit, iar seful sä.0
41 dojenea. Am obosit" se plingea Saroyan. Nu m5. nu-

www.dacoromanica.ro
 321

miti Viteza cä nu tmi place". A plecat dela acest post In

preajma timpului cand a parasit scoala, si a inceput sä.
Invete dreptul In biroul unchiului sau, unde a invätat si
stenodactilografia. Unchiul säu a inceput sa-i dicteze scri-
sori, etc., far& sa accepte Lisa propunerea lui Saroyan de
a-i plati un salariu, invocand ea beneficiazä de practica
valoroasá in mod gratuit, la fel ca un Incepator la o casá
bancara internationalä. Saroyan a 1ntrebat pe unchiul sal),
un individ cu ocupatiuni multiple, care Intre altele era si
proprietarul unei vii. Cat plätesti Mexicanilor d-tale" ?
Unchiul raspunsé 30 centi pe ora". Saroyan imediat a In-
ceput sä lucreze la vie 4i nu s'a niai intors la birou. In
zilele acelea a dobandit o cunostintá mai superficiala a
limbilor mexicane si japoneze, cat si convingerea cá lucra-
torii nu sunt niciodata prea bine retribuiti.
La etatea de 17 ani, Saroyan a plecat la San Fran-
cisco, unde a ocupat mai multe posturi modeste, ca dacti-
lograf, ajutor contabil, mesager, portator de colete la ma-
gazine mari, etc. A cumparat duzini de carti vechi la 5
cents volumul, simtindu-se fericit ca s'a aclimatizat Inteo at-
mosfera cosmopolitana, si cu totul altfel deck la Fresno,
nu a fost desconsiderat pe lume prin faptul ca a fost Ar-
mean. A scris un mare numar de nuvele care nu a fost
primite pentru publicitate deck dupa cati-va ani, i-a
fost insà.' deajuns multumirea Ca s'a stiut scriitor, meseria
care i-a rämas la inaltime fat.á de toate celelalte intreprinse.
Odatä. and Saroyan a lucrat la un chiosc de zarzavat, un
client l'a Intrebat daca pätlägelile rosii sunt bune. Daca
aceste rosii sunt bune ?" Intreba Saroyan, aceste rosii
sunt asa de bune Incat noi le numim r-o-o-o-s-i-i-i"
In asa fel convingänd pe client. Slujba de cea mai mare
durata a lui Saroyan, la San Francisco, a fost la Postal
Telegraph". A inceput ca functionar si mai tärziu a
ajuns sef de birou. In aceste calitäti" zicea el am cetit
telegrame confidentiale foarte interesante". Ca sef, Saro-
yan a proclamat virtutiile institutiunei Postal" unui nu-
mar considerabil de persoane, Inteun mod asemanator
acelui cu care mai tärziu el s'a proclamat cel mai mare
scriitor al lumei. In felul acesta afacerile In birou au mers
strunä si s'au dublat, iar ca urmare a scris o scrisoare de

www.dacoromanica.ro
 322

douä. mii de cuvinte superiorului säu, propunind fel de fa'

de Inbunä.tatiri sistematice iar la urma ceränd o marire
considerabilä de salariu ; scurt timp dupa primirea ace-
stei scrisori, Saroyan a fost concediat, si Societatea natu-
ral ca a dat faliment Intre timp.
SUCCES LITERAR
Succesul literar a lui Saroyan dateaza din Decembrie
1933, and revista ,Storyg i-a trimis un cec de 15 dolari
pentru nuvela intitulatä. The daring young man on the flying
trapez. Pentru prima data a fost recunoscut de o revista
nationall. Si.a cumpärat o hainä de iarnä. de 11 dolari. A
mai trimis revistei Story" 30 de nuvele In urmatoarele 30
de zile, $i s'a asezat la corespondentá viguroasá cu editorii
revistei cat si cu proprietarul revistei de atunci, Bennet
Cerf, a carui casa de editura, Random House, a publicat
mai tärziu primele doua volume de nuvele ale lui Saroyan.
Scrisorile lui Saroyan catre editorii sal aratau dela
Inceput un viu interes pentru publicitate. Credeti ca ar fi
bine sá apar fotografiat balansänd pe o trapezar scrise
el editorilor sal In 1934. In cele zece zile care urmau dupa
publicatia primei sale carti, a trimis opt scrisori la Random
House, care contineau 7.500 de cuvinte, desvoltänd in mare
parte, planuri de promovare si metode de publicitate. S'au
vändut unsprezece mii de volume din aceasta carte. Din a
doua colectie de nuvele ale lui Saroyan intitulata Inhale
and Exhale, s'a vändut mai putin de jumätate. Pe lauga o
violenta protestare a lui Saroyan, Random House a taia.t
cuvintele acestei cärti dela trei sute de mii la o suta de
mii. Saroyan a fost indignat de acest fapt, si pentru viitoa-
rea sa carte a trimis de un grup de nuvele cari In mare
parte au fost refuzate In cel de al doilea volum.
Bonnet Cerf i-a trimis o scrisoare explosiva, prin care
a refuzat cartea. Saroyan atunci s'a dus la Casa Harcourt
Brace, care de atunci i-a publicat cele trei piese jucate.
Cu toate cä. Saroyan nu considera Ingämfarea un de-
fect el a scris odatä : Modestia insoteste aproape intot-
deauna mediocritatea si de obiceiu este o forma de lipsä
de ne-modestie". El nu vrea sa fie acuzat de nesinceritate
sau frivolitate.

www.dacoromanica.ro
 323

Purtarea mea este cinstitä, simplA si bunA". Cultul de

nevinovätie al lui Saroyan are limitele lui, si a fost pus la
Incereiri grele, mai ales ca scriitor dramatic, din cauza
greutätii de a ajunge la o intelegere in ceea ce priveste
idei, sex $i ideologii. In general, caracterele lui Saroyan
sunt statice si par a se expune doar, de multe ori parcä
multumiti cä träesc si incantati de ei insusi, ceea ce in
anumite imprejurä.ri nu este lipsit de savoare. Aceasta este
exact ceeace vrea sä. facä Saroyan insusi. Si lui ti place sä
bea, sá citeascA, sä parieze la curse, sä frecventeze cine-
matografe odioase, sä. joace tenis si Stud Poker". Oame-
nii se pot studia foarte bine la Stud Poker" zise el. Este
un mic examen al omului sub presiune".
Saroyan scrie numai and are chef, deobicei, cänd
este late° stare emotivä. Probabil ca din aseastä. cauzA asa
de indrAgostit de totul ceeace scrie cä aproape niciodatä.
nu transcrie ceva spre exasperarea editorilor sä.i. La piese
face schimbAri doar la probe; uneori creazä noi caractere
la o inspiratie momentanä.. LucreazA foarte repede si are
plAcerea sá spunä cá a scris piesa The time of your life in
sase zile iar piesa Love's old sweet song In trei zile. Se feli-
cita de a fi scris piesa Sweeney in the trees tot in sase zile,
care pies& a fost incercatä in vara acestui an. Härtia indigo
41 enerveazä si nu tine niciodatä copii dupä lucrärile sale.
CAlAtorind in Rusia, in anul 1935, unde s'a dus special spre
a vizita Armenia Sovieticl acolo a scris o nuvelä, care
dupä pärerea sa a fost foarte bunä, intitulatä, Moscova in
lacrimi. Plicul care a continut aceastä piesä l'a dat direc-
torului hotelului unde a stat la Moscova, rugändu.1 sä.1
trimitä agentilor säi de editurä. la New-York, deoarece nu
avea märcile postale necesare. Scrisoarea nu ajunsese la.
destinatie, si Saroyan crede cá a fost confiscatä. fiindcá
a fost scris in aceastá nuvelá c5. a ploat mult in Moscova
si altele despre U. S. S. R. in general.
Este curios faptul cä nu are dorinta de a juca in pie.
sele sale ,nu vreau sä. joc ; nu mä intereseazA.Mie imi
place adeväratul joc in afarl de piese".
I s'a pus intrebarea odatä dacä ar consimti sá se c'ä-
sätoreascá cu o fatä alta decat armeancl; el a rAspuns : fata
de care te indrAgostesti devine armeana.". La New-York

www.dacoromanica.ro
 324

si San Francisco de multe ori si adreseazi Armenilor in

public. La restaurante este primit cu multi admiratie de
chelnerii armeni. De and a devenit celebru a vizitat
oriselul Fresno de citeva ori, si II amuza in special and
fostii sai colegi si colege de scoall de acolo, cari natural
nu stiu de succesul sit], II intreba cu ce se ocupi, iar el
rispunde a pentru moment nu are nici.o ocupatiune si
cautä. de lucru.
GEOFFREY J. HELLMAN

www.dacoromanica.ro
ARMENII SI ROMÄNII

www.dacoromanica.ro
 Vsk
1
5 -
\ ik
4-\A-VitCN
\re y Si r
"rt "{OA\ Ò V- Co\-
--

t\k, r

www.dacoromanica.ro
IN LUMINA. NOILOR CERCETARI

ROMANI' 1 STUDIILE ARMENEM

Imi inchipui Armenia o tarä de munti uriasi adunati
In jurul bibliculni Ararat si strAbAtutä de repedele Araxe
cel cu apä. turbure. Cred a. imensitatea sälbatea. a Cau-
cazului, care o strAjueste spre Nord, locul cel mai potrivit
pentru osända lui Prometen asa cum socotea imaginatia
greceasa., Isi are corespondentul Intocmai spre Sud In
muntii armenesti dintre Marea NeagrA gi. marea CaspicA,
greu de sträbltut iarna (id temporis importunam, quia hiems
occipiebat, Tacit, AT:rid. lib. XII, 12), unde de veacuri stA
Inläntuit un 1ntreg popor nobil.
A vorbi deci despre tara si poporul armean inseamnä
a tine seama in primul rand de acest element natural, muu-
tele, care formeazA o unitate geopolitia, si de actuaia stare
polilicá sub trei stäpAniri aspre, turceascA, ruseasca si per-
sani, care dan nastere a trei Armenii in loe de una cum e
natural sA fie. *
* *
Istoriceste inceputul poporului armean se pierde In

www.dacoromanica.ro
 328

negura vremurilor. Totugi autohtonismul lui este in discutie.

Dacä rasa vanica a filologilor e in adevar Urartit sau Biai-
na Asirienilor, si care nu este decal cea mai veche rasá
armeanä, atunci ne putem inchipui cat de vechi sunt Ar-
rnenii in acelasi loc de azi, legati de muntii lor. nand o
apropiere cu trecutul nostru vedem c5. Armenii devin ast-
fel contemporanii Getilor, alt popor autohton In partea
apuseana a Marii Negre, avestica Axshaéna. Getii au fost
ei catärati de munti legendari, numiti in limba lor Car-
pati, si legati de Dunare, alt nume cu sträveche rezonantä.
Din acele vremi uitate Armenii n'au incetat un ma.
ment de a fi oameni ai locului, cu toate calitätile i defec-
tele popoarelor legate de un anumit pamant, simtit instinctiv
ca numai al lor, tara. Legatura aceasta ins& a salvat rasa.
Altii au fost pe alaturi, uneori gi peste ei, au ajuns puter-
nici i vestiti, dar au trecut toti. Armenii 1110. nu s'au
clatinat.
Acest popor strävechi intrand in contact cu Grecii,
apoi cu Romanii, s'au facut cunoscuti mai bine si istoriei.
Nu fiindca nu ar fi existat si mai nainte, oricare ar fi dis-
cutille de azi asupra acestei chestiuni, ci numai fiindä izvoa-
rele istorice ale vremii mai noui le-au pastrat amintirea mai
In amanunt. Momentul acestor mentiuni mai ample, de pro-
venientä romanä, este bine 85. fie tinut in seamä. Atunci
li s'a pus in circulatie largá numele insusi. Dupä. cum Getii
carpatici au ramas in istorie cu numele dat de Romani
primului trib intalnit In calea penetratiei lor spre Rasärit,
Dacii de altfel ca si Românii care au ramas In onoma-
stica vecinilor cu numele celto-germanic de Vlahi tot
astfel si Armenii devin cunoscuti lumii sub acest nume dat
de Romani. Ei intre ei isi zic Hay, iar tärii lor Hayastan.
Hayastan este in adevär o unitate geografica. si etnica.
Totusi multi vreme nu poate fi vorba de o unitate
adecä de un stat national. Regii säi, fie ca sunt nationali de
la Tigran cel dintai i pana la Ogin cel din urrnä, fie ca
sunt sträini, impusi de altii sau recunoscuti de ei, nu re-
prezintä deck suveranitatea unui concept al vremii sub
care se garanta putinta de vietuire. Ca pretutindeni In tim-
purile moderne, acest concept a fost ideia de imperiu unic.
Armenii s'au alaturat acestuia i atunci cand a fost repre-

www.dacoromanica.ro
 329

zentat de Asirieni, Persi, Greci sau Romani, si cAnd, dela

ei, a trecut la Bizant sau la califatul din Damasc. Deaceea era
in ordinea lucrurilor firesti ca regele arme an, peste formele
religioase sau tendintele spirituale proprii, sâ poatä fi nu-
mit principe al principilor sau rege al regilor chiar si de un
calif. E vorba de o delegatie partial& din ßaccXeúg
Pacraitov.
Incontestabil, viata de stat armean trebue privitä sub
acest punct de vedere atit de generalizat in antichitate si
4n evul de mijloe. In cercul acestei idei de universalitate s'au
incadrat Bra litigii atat dinastiile nationale, din care este
cu totul remarcabilä a Bagratizilor (861-1079), at si cele
sträine, din care retinem pe cei din noua Armenie, din
Cilicia sau Armenia Micä, sub Rupenizi (1079-1320), sau
Lusignani (1342-1393). Urmarea fireasa a acestui fel de a
concepe statul este si lInlesnirea cu care mai multi Armeni
au onorat cu numele lor Insäi purpura imperialä bizantinä.
Nu trebue sfi. negim insi si faptul a a existat si ten-
dinta de osebire, de individualizare, care a dus la crearea
Armeniei ciliciene, cu o not& culturalä. dominantä. Dar a-
ceastä creatie noui, tari de refugiu a unei natiuni deposedatä.
de insignele vietii ei proprii, nu este alituri sau Impotriva
imperiului universal. Acum suntem In vremea cruciatelor
cAnd Biserica duce o mare luptä de separare. A fost deci
posibilä o creatie armeneasci notiä, dar ea are ca temei
numai problema religioasA. Aceasta i-a dat viatA, ca si
atitor alte forme politice apusene transplantate In Orient,
dar ca si acelea, a dispirut cAnd n'a mai existat motivul
creator, färá ea urme viabile si mai fi rämas In loc. Ceea
ce nu este cazul cu Armenia insisi.
Nuoi mai putin adevärat cA de-alungul dinastiilor si
al vremii s'a cristalizat si ideea de unitate nationalä. Limba
si credinta au fost elementele coordonatoare ale acestei
noui conceptii. Dar de acestea nu se poate vorbi deck
dup.& ce Armenii primiserä crestinismul propovAduit de
Grigore Lusavorici (Luminätorul) gi dupi ce-si fixaserá
calea gändirii proprii in literile adecvate limbii de asa
zisul Mesrob Mastot. Alfabetul armean este greoiu, cu li-
tere usor de confundat krafic 4ntre ele, 4120. are calitatea
de a fi numai al lor.
21

www.dacoromanica.ro
 330

Aceastä. dorintä de individualizare a mers mai departe.

Conciliul armean dela Dwin (Marti 9 Iulie 551), prin care
s'au opus hotartrilor dela Calcedon (536), a asezat pe Ar-
meni din punct de vedere dogmatic intre Grecii din Apus
si Nestorienii foarte raspanditi din Räsarit. Important&
acestui act a fost observata inca de atunci. deoarece Ar-
menii au luat hotärlrea sa-si numere anii cu o non& era,
care incepea cu data acestui conciliu. Daca la acestea
ad'augam si norocul pe care 1-au avut de a li se da Biblia
in limba lor ilia din sec. V, intelegem de ce a fost posibilä.
individualizarea gi de ce vremuirea nu a putut sa o dis-
trugl niciodatä. Opera savarsita la 434 de Sahak si elevii
luí Hovhan, Hovsep, Eznik si Coriun, le-a ramas sprijin
temeinic pentru totdeauna.
* *

In situatia ce si au creat in tara lor, Armenii au pu-

tut sa dea lumii comori artistice fundamentale. In poezie,
In arta, in speculatii teologice adeseori, au facut si pe altii
sá le fie tributari. Daca numim intre acegtia Bizantul in-
susi credem cä este destul. Nu vom cauta explificari. Ele
pot merge panä departe, de jurimprejurul Marii Negre.
Bisericile lui Stefan cel Mare vor pästra si ele pentru
totdeauna anumite urme armene venite poate prin Man-
gupul rudeniilor ctitorului lor. Amintim insá ca i in bise-
rica noasträ, cu cantäri de slava create de Bizant in care
exceleazä un Romanos Melodul si apoi un Cucuzel
altii, se pare ca si azi la slujba ingroparii Mäntuitorului
rasunä Inca ecoul versurilor lui Sahak:
,In dar e cerut dela Pilat cel ce d6ruitu-s'a tuturor,
Col ce rnspándea lumini consimte sA fie pus de losif In giulgiu.
,E coborlt in groapd Cel ce dat-a viatA tuturor.
compara nempririi se pecetlue§te Cu cartea prectifor.
,Christos ce fusese Mftntuitorui crealurilor pus a fost azi In mor-
[mAntul nou s5pat;
,Cel sldvit de oltile cere5ti, pazit e azi de ostali'.
Datoritä acestei puteri morale Armenii s'au tinut
därzi in muntii lor, in numar covarsitor. Nimic nu a putut
disloca multimea lor siteasca, nici chiar dui:4 ingrozitoa-
rele masacre din veacul trecut si chiar din al nostru. Anul

www.dacoromanica.ro
 331

'1915 credem insä ca poate fi socotit ca ultimul al prigo-

nirii lor.
** *
Mersul istoriei a vroit ca unitatea Armeniei sä fie
sfäramata Inca din sec. XIII, cand vecinii au tins la domi-
natia solului armean. Inca de mai nainte era In obiceiul
Armenilor intreprizi sA circule pretutindeni cautand o
soarta mai buna deck aceea pe care le-o oferea tara lor.
Era dela sine tnteles ca. dupa cäderea statului aceastä
diaspora armeneasca trebuia si creascä. Vechile i stralu-
citele orase armene, Ani, Tokat, Ecimiadzin i altele, se
desertau de toata clasa lor productiva. Daca ne lipseste
constatarea cl Armenii sa fi venit pe solul nostru chiar
In acel veac, nu avem nicio indoiala ca In cel urmätor
eran destul de numerosi cel putin In Moldova. Soarta ace-
stor cautätori de refugiu, care sä le fie o nota patrie, ne
intereseazi la deaproape.
Documentar Armenii apar la Cetatea Alba, la Siret
si la Suceava In sec. XIV. Aceasta aparitie se explicä.
Inteun anumit fel. La Cetatea Alba era o colonie italiana
care se mentinea datoritä drumurilor comerciale din teri-
toriul care-i stätea aläturi. Se crease astfel acolo o bur.
ghezie bogatä. Aceasta Ina nu va lucra numai decal cu
producatorii tärani, care nu puteau aduce decal un con-
sum relativ redus. Trebuia sä mai fie cineva ca necesitati
mai mari si cu standard de viata mai ridicat. Orasele Un-
gariei si Poloniei, alimentate si pe calea porturilor nordice,
aveau nevoie de drumurile moldovene numai intr'o anu-
mita masura, cat läsau sä le yin& marfa orientalä. Dar
-atat consumul cat si siguranta drumului dela Liov la Ce-
tatea Alba, ca sä da m un exemplu, impuneau creatii poli-
tice intermediare. Acestea nu puteau fi deck In nordul
Moldovei actuale.
In Nord trebuia deci sä ja fiintä macar o formatiune
deoarece acolo se 1ntretaiau toate drumurile co-
merciale. Si aceasta formatiune a fost Moldova cu centrul
Intai la Siret, apoi la Suceava, creatie a elementului autoh-
ton, peste care e probabil sa. se fi suprapus si un element
-diriguitor vertit din vecinatate, dar nu strain de neam.
Aceste dota centre econo mice, Siret si Cetatea Alba, au

www.dacoromanica.ro
 332

dat nastere celor doul täri, Tara de Sus $i Tara de Jos.

care au dus la Moldova lui Alexandru cel Bun $i a ur-
masilor säi. In amândoud pdrtile au apärut Armenii inc.
de timpuriu destul de numero$i.
Importanta coloniei armene din Moldova era a$a de
mare inat la 1401 a putut avea episcopul ei dela Su-
ceava, inteo vreme când Moldovenii insi$i abia 1$i fixa-
serä ierarhia lor bisericeascä. De atunci inainte numärul
lor a mai crescut incä. E de observat a. dela Suceava,
un.de 15i pästreazá lila multä. vreme centrul spiritual la
Zamca, $i Siret au coborit la Botosani $i lagi pe de o parte
$i la Roman si Bacán pe de alta... Au apucat adia dru-
mul expansiunii Moldovei dela plonine spre Dunäre $i
Mare. La Putna au intAlnit al doilea rdnd de penetratie,
al Armenilor care au venit in Tara Romaneascd prin Con-
a tantinopolul bizantin Intai, turcesc pe urmä. In felul acesta
coloniile armene s'au rdspindit pretutindeni in cele doud
creatii pur romdne$ti.
Din aceste regiuni nu le-a fost greu sä. treacd $i in
Ardeal intdrind elementul armean mai vechi de acolo. Aici
ne intereseazä coloniile armene $i din alt punct de vedere.
Limba armeaná a fost totdeauna influentatä de limba con-
vietuitorilor. La Armenii din Transilvania se simte influenta
rämäneascä in cea mai mar e mdsurä. Este $i aceasta o
dovadd a infiuenta a venit dela cine exista real acolo si
nu dela cine domina teoretic. Deaceia cred a studiul se-
rios al limbii si folklorului armean din Transilvania, ciliar
and ar fi vorba de cea mai nouá colonie cum e a Gherlei,
ne va putea aduce lumini deosebite asupra puternicei etni-
citäti romänesti de acolo 0.
Ori unde s'au dus, Armenii au format o clasä aparte
de meseriasi $i negustori. I-am putea socoti, cu un termen
mai nou, 'ea mai insemnatä parte a burgheziei. Cdile dem-
1) vezi in acest sens H. Dj. Siruni, Cavinte romdnesti tn dialec tul
Armentior din Ardeal,in Ant, I, 2 (1936), p. 82-90. Acest articol este o
revizuire a altuia, Cuvinte armenesti tn dialec tul Armenilor din Tran-
silvania CcIleva note istorice, publicat farA semnAtura in Revista 's'o-
rica, XIII, (1927), p. 129-139; in acest sens trebue fAcuta identificarea
autorului si in Indicele general al Revistei Istorice, laso. I, Bucuregti,
1938, p. 29. unde 1-am trecut la autori necunoscut1.

www.dacoromanica.ro
 333

nitatilor inalte le.au fost insä larg deschise. Adesea au

-ravnit i obtinut scaunul domnesc, cand au putut sá.I n-
-dreptateascä. cu vreo legatura oarecare dupa obiceid
mintului, cum ar fi tendintele celor din neamul Serpegai').
Lisa, spre deosebire de alte colonii, Armenii dela noi sunt
-singuriicare, ca toate cl.gi pistreaza caracterele rasei,
sunt Intru atata transformati incat recunosc ca patria lor
nu e alta cleat patria In care traesc. ,Zidul plangerii"
este cu totul inraturat din privirile lor. Legatura cu Ar.
menia lor este doar amintirea unui vis frumos, de care
pot fi mandri.
* *

Intre preocuparile spirituale ale Armenilor, nu in de-

-ajuns de studiate, nu trebuie sa uitam insä ca. i istoria
ocupa un loc insemnat. Plecând dela cunoscutul Movses
Khorenati, istoric gi geograf, asupravremii cäruia se discuta
Inca daca apartine sec. V sau IX, si pana azi, In istoriile
lor se tnalnesc pagini de toata frumusetea, uneori de un
avant minunat, mai adesea pline de jalea unui neam tntreg.
Fios historiaram a lui Hethum este numai un exemplu din-
tre cele mai vii, care ne-a ra.mas din epoca cea mai tragia.
a Armeniei. Am putea adäuga deasemeni paginile nrivi.
teare la Ardzrunieni ale lui Toma Ardzruni din sec. X,
ale luí Nerses Snorhali din sec. XII, contemporan cu teo-
logul Nerses de Lampron care ataca gi misterul liturghiei,
Kirakos de Gantzak, Vartan cel Mare gi Samuel din Ani
apartinand secolului urmator, Vahram din Edessa din sec.
XIV, si mai noui Arakel de Tauriz, diaconul Zaharia i ca-
tolicosul Avram din Creta. Numarul lor se poate Inmulti
Cu multa ugurinta 2).

[1-1. Di.] Sir[uni], Legenda Serpegdi, in Ani, I, 3, (1926), p. 81-82.

Cf. Recueil des historiens des Croisades, Documents arméniens,
I, Paris, 1869. M. Brosset, Collection d'historiens arméniens, I-II, St. Pe-
tersburg, 1874-1876, Pentru o informare mai bogatti se adaugA literatura
dela N. Iorga, Armenii si Romdnii: o paraleld istoricd, Bucuresti, 1913,
(extras din Anal. Acad. Rom., Mem. Sect. 1st., seria II, tom. XXXVI),
retiparit 51 in volumul: Academia RomanA, Grigorie M. Buicliu, 1840-
1912, Bucuresti, 1914, p. 39 - 75, unde se dl i catalogul bogatei
teci a lui Buicliu (p. 77-92) pe langa 51 mai bogatul fond oriental (p.
93-113).

www.dacoromanica.ro
 334

Din aceastA vasta creatie armeanä, pus& la indemAna

noastra de cätiva pasionati armenisanti ca Jean de Saint-
Martin sau Brosset mai vechi, Fr. Macler, N. Adontz si-
altii mai noi, cunostem prea putin. Cäteva colectii si atat.
E drept chi azi studiile armenologice se inmultesc. Pärintii
Mechitaristi din Viena si Venetia, la care se adauga cä-
teva societäti savante din Apus, adunä si pun in circula-
tie tot mai numeroase si mai temeinice informatii. Din ne-
fericire noi aici nu putem sä. ne bucuram de toate
aceste bunuri deal cu mare greutate. Revistele si studiile
de specialitate apar rar de tot in bibliotecile noastre. Este
destul sá spun cä. Journal asiatique, cea mai bogatä publi-
catie orientalistica, nu se gäseste in nicuna din bibliotecile
noastre, afara de cäteva volume vechi din biblioteca Ar-
hivelor Statului din Bucuresti.
Istoriografia noastra ar avea ea insäsi de chtigat prin
cunoasterea izvoarelor armene. Inca incepand cu Moses
Khorenati amintit mai sus si Vardan Pardsrperti din sec..
XIII, carora Decei le-a inchinat un amänuntit studiu') si
pänä azi, o seamä de izvoare armene au atingere, uneori
de amAnunt, cu istoria noasträ. Am avea un cästig deosebit
daca macar izvoarele Armenilor dela noi ar putea fi puse
In folosintä. curenta.
Datoritä convietuirii cu noi este logic sä ne asteptgm
ca märturisirile istorice armenesti sä fie destul de nume-
roase. Amintim cä cele mai vechi inscriptii de pe teritoriul
moldovean sunt armenesti si provin dela colonia din Ceta-
tea AlbA2). Acte si insemnäri istorice armenesti se tin apoi
lant. N'au fost pierdute ci numai ne.au rämas necunoscute.
Armenisantul H. Dj. Siruni, cu pricepere si sarguintä. face
acest mare serviciu stiintei istorice romanesti prezentänd
regulat aceste izvoare, din ce in ce mai bogate si mai pline

1) A. Decei, Ronninil din veacul al IX-lea OM In al XIII-lea,

lumina tzvoarelor istorice armenesti, Anuarul Inttitutuluz de 'Mori&
nationalii, VII (1936-1938), p. 412-581, al UniversitAtii din Cluj, Bucure0i,
1939. Cf. i darea de seama anticipativa de Gr. Avakian, Romtinil in sec.
IX-XIII In lamina isvoarefor armenesti, in Ani, II, 4 (1938), p. 62-64.
2) Cf. Gr. Avakian, Inscripliile armenesti din Cefalea AIM, In Re-
vista Istoric6, IX (1923), p. 123-136; id., Rectificdri si Ceta
¡ea AIM, In Ani, I, 3 (1936), p. 76-80.

www.dacoromanica.ro
 335

de interes 1). Osteneala sa, pe care am dori-o 4nsotitä gi de

a ahora, merge tnsä mai departe. Dorind o mai apropiatä
cunoagtere a trecutului armenesc urmaregte cu stäruintä sä
ne prezinte intreaga viatä. armeana. In privinta aceasta, re-
vista pe care o scoate sub titlul simbolic de Ani, numele
capitalei din epoca cea mai cultural& a Armeniei, este de
caracter enciclopedic, cum a gi fost numitä 2). Programul
ei corespunde dorintelor noastre, asa cum a fost formulat
atat de simplu gi complet chiar de directorul ei :
Ani va tinde mai intai de toate, la intä.rirea legäturi-
lor sufletegti dintre popoarele roman i armean, fäcand sä.
parvie la cunogtinta intelectualitätii gi publicului roman,
In primul rand umilul aport ce poporul armean 1-a adus
civilizatiunii omenirii, strädaniile lui In domeuiul literaturii,
artei, culturei gi pe de altä parte cercetand i scotand
la lumina toate acele date aflate In izvoarele armenegti,
care sunt menite sâ. lämureascä, Intrucatva, anumite peri-
oade din istoria poporului roman 3)1.
Dacä la acestea, spuse cu atata modestie, s'ar adäuga
gi o list& a suveranilor, cat mai precisä, impreunä cu a
marilor ierarhi gi mai ales a acelor care au fost In contact
ca trecutul nostru, cum si biografiile Armenilor care au
jucat un rol In istoria noastra, inceputul In acest sens fiind
gi fäcut, punctele principale ale relatiilor armeno-rumane
ar fi atinse gi cercetarea lor inlesnitä.
*
Toate elementele pe care le am schitat aici dau dreptul
poporului armean sä. nädäjduiascä spre mai bine. Un intreg
trecut de muncä, de creatie gi de jertfe neasemuit de mari,
trebue sä fie repus la locul sä.u.
Astäzi se intrezäresc In adevár zari noi pentru orne-
nire. Nu gtim care va fi temeiul zidirii nouei lumi dar, fie
I) Vezi H. Dj. Siruni, Bibliogrofia studillor armen(01 din Roma-
nia, 1920-1940, Bucure0i, 1940, (extras din Arhiva Romdneascd, IV), §i
mai ales de acela§i, Cronica Armenilor in Iarile romdne, in Ani, I
(1935-1936), fase. I, p. 68-73, fasc, 2, p. 65-74, fasc. 3, p. 69-75, fase. 4, p.
60-63, qi 11 (1937-1938), fase. 1, p. 72-78, fase. 2, p. 78-82, fase. 3, p.66-72,
fasc. 4, p. 51-61, care merge painA la 1570.
N. lorga, Cdteva cuvinie, In Ant, I, 1 (1935), p. 1.
H. Dj. Siruni, (Ants Titlul reviste!, In Ant, I, 1 (1935), p. 2.

www.dacoromanica.ro
 336

el etnicul, fie munca tnteun spatiu economic, Armenii le

intrunesc pe amincloua gi au dreptul sä nädäjduiascä. De
aceea nu putem incheia aceste rinduri decAt cu profeticile
cuvinte acum mai mult ca oricand pe care le-a rostit
cândva acela care a fost cea mai reprezentativa figura a
neamului romS.nesc i un pretuitor sincer al Armenilor,
pro fesorul meu Nicolae Iorga. El a dispärut atat de tragic
ha nefastele zile ale anului trecut, jertfä. a marei lui iubiri
de muncä, de adevä.r, de dreptate gi de slävire a patriei,
dar cuvintele lui vor sta vegnic neclintite In 1ntelesul lor,
asa cura au fost formulate: dreptatea care incepe sä se
intindä asupra tuturor popoarelor gi asupra acelora care
poate nu erau vrednice de dinsa, sá se coboare In sfärgit
gi asupra poporului care o cere de douä mii de anil)"
AURELIAN SACERDOTEANU

1) N. Iorga, Patru conferinfl despre Armenia... Bucuregti, 1929, P. 73.

www.dacoromanica.ro
 EVANGHELIA ARMEAN
DIN IAT (1351)
La sectia manuscriselor din Biblioteca Academiei Ro-
mine din Bucuresti se gäseste o subsectie de còpii foto-
grafice dupä. documente (cele mai multe si mai pretioase
fijad däruite de slavistul Ion Bogdan), odoare si manuscrise
vechi biserice$ti (majoritatea si cele mai de seamä, däruite
de d. Marcu Beza). Printre acestea din urmä, In pacbetul
catalogat sub Nr. XXVIII, se afl5.1) 17 fotografii (in cite
2 exemplare 2) chute° Evanghelie armeanä, despre care ne
lä.muresc urmätoarele rinduri extrase dintr'un referat, pus
si el in acelasi pachet, al lui Luca Sarmacas, fost profesor
la $coala armeneascä. din Iasi: ,Evanghelia aceasta este
scrisä. cu mina liberal la anul lui Chr. 1351 In ora$ul Caffa
din Crimeea i däruitä, bisericii armene din Iasi la anul
1451, dupi cum se vede din iscriptiunile [aflate] In filele
din urmá ale acestei evanghelii".
In acelasi pachet se mai afla: 1. Cateva fotografii din Evan-
gitella slava a logofatului Golia, dala Manastirea Golia din Iasi, din 12
lanuarie 1546 (pentru datare, v. N. A. Bogdan, Oraul ¡al. Saute isto-
rice z administrative, Iasi, 1904, P. 95 si 97). 2. Patru carti postale ilu-
strate In culori, editate de Societatea Orlodoxa Nationala a Femeilor
Romane,1914°,dupa vechi semnaturi si miniaturi romanesti, 3 dela Const.
Brancoveanu si 1 dela Serban Cantacuzino: opera de mare frumusete si
real folos pentru cunoasterea miniaturei romane, opera care s'ar putea
continua sl azi. 3. 0 pagina din epilogul Evangheliel slave din 23 Apr.
1502, salsa de Filip Monah si daruita de tefan-cel-Mare Manastirei
Zografu, dupa Cod. Slav nr. 7 din Bibl. Nationala din Viena (pagini mai
multe a dat N. Iorga: Les arts mineurs en Roumanie vol. I, 1934, p1.1-6).
Cumparate de Ion Bianu deis fotograful P. Packer din Iasi, la
20 Martie 1913, ca si fotografiile dupa Evanghelia slava a logofatului
Golia.

www.dacoromanica.ro
 338

Desi manuscriptul prezintä, cum vom vedea, o mare

tasemnAtate literara, miniaturistica i istorica, desi a figu-
gurat ta sectia armeana a Expozitiei generale romine din
Bucuresti 1906, cAt $i la Expozitia de ara. arraeanä din
1930, totusi opera aceasta n'a fost decat semnalat1 prin
cAteva rinduri1). Datoritä amabilitätii d-lui H. Dj. Siruni,
care mi-a tradus unele pasagii din limba armeanä si care
mi-a dat unele lämuriri de strictä specialitate, vom putea
aräta la paginele care urmeaz1 Insemnätatea acestui manu-
script.
DESCR1EREA MANUSCRIPTULUI
Cuprinde cele patru evanghelii, are formatul In 8°
(28 )< 17X8 cm.), de 289 foi nenumerotate, scrise cu cer-
nealä neagrä $i rosie pe 2 coloane, 21 rAnduri pe paginä.
Scris pe hartie, s'a umezit ei, de$i legat Inteo frumoasä
legäturl de argint (v. plansa), totusi starea lui nu este a$a
de bunä. Pagini albe 18.
Scrisul este simplu, ordinar, apropiindu.se mult de
forma primitivA a literelor mesrobiane, devenite apoi ca-
ractere de tipar; este Ingrijit, intr'o ortografie corectä., dar
dupä referatul amintit al prof. Luca Sarmaca$ acest
scris dowede.$te cä. scriitorul a avut in vedere numai forma
scrierei $i nici[de]cum Impärtirea regulatä a cuvintelor In
silabe: asa, mai in toate liniile gäsim cuvinte intrerupte si
partea Intreruptä, alipitä de cuvintul urmätor". Aceleasi
neorinduieli se observä si In despärtirea silabelor In cuvin-
tele incepute la sarsitul unui rind $i sfir$ite la inceputul
rändului urmätor, ceca ce face lectura foarte anevoioasä
MINIATUR1LE
Dei n'am la Indeminä decat cele 17 fotografii mo-
nocrome dela Biblioteca Academiei Ron:4)3e (14 pagini di-
1) ia Cataiogul Expozitiei deartd armar:6,1930, Bucureti, intocmit
de H. Dj. Siruni, su este pus fa lista manuscriselor importante ajunse
noud (p. 42). Mentiuni: Grigore Goilav, Bisericele armene de prin rárile
rorniine, Bucuresti, 1912, p. 29. H. Dj. Siruni, Privire asupra manuscri-
selor armenegi, In Revista istoricei, XV (1929), p. 136. Informatii ceva
mai multe a scris H. Dj. Siruni: Armenit in Romdnia, in Arhiva Roma-
neasc6, V (1940), p. 167, 178-179.

www.dacoromanica.ro
 339

ferite, Cu text si 3 fotografii dupä legätura de argint a ma.

nuscriptului), se poate vedea totusi insemnätatea lui pentru
studiul ornamentatiilor si miniaturilor, fijad dintre cele mai
vechi In arta armeanä.
Culoarea miniaturilor $i ornamentatiilor este neagrä.
si rosie. Imaginile care impodobesc manuscriptul sunt fi.
gurile celor 4 evanghelisti, pe cAte o paginä tntreagä; 4
mari frontispicii In formi de boltä. ocupä jumätätile
superioare ale paginitor, la tnceputul fiecärei evanghelii;
initiale mari si tnflorate, la inceputul celor 4 evanghelii $i
la lace putul tuturor capitolelor din text. De obiceiu, aceste
initiate majuscule sunt iesite din ampul textului, In margi-
nile destul de largi ale paginei. Initiatele verseturilor sunt
mai mici 8i lipsite de ornamente, dar In culoare rosie, spre
a se deosebi de restul textului, scris In negru. In sfarsit,
mai constau din chenare dreptunghiulare In partea de sus
a paginelor, unde Incep indicatiile tipiconale, at si expli-
catiile evangheliilor.
Autorul acestor ornamentatii si miniaturi este, dui:4
cum rezultä. din memorialul manuscriptului, preotul Cara-
bed, care a scris In anul erei armene 800 (dela Hristos 1351)
In Caffa, din Crimeea. Când tntre anii 1062-1064 diferitele
näväliri sträine au atacat Armenia $i capitala ei Ani, Ar.
menii s'au refugiat spre sudul Rusiei, Polonia si Moldova.
Nävälirea 'Marilor din 1239, cutremurul de pämänt din
1313 si nävala Persilor din 1342 au impins un nou val de
refugiati armeni spre Georgia, Caucasia si Crimeea, unde
gäseau si un mediu mai prielnic preocupärilor lor negusto-
resti, format de vechile colonii genoveze si venetiene. Alte
ramuri s'au refugiat dela cele dintai atacuri sträine spre
Cipru, Cilicia si Venetia, unde au tnaintat biserici $i con-
gregatii vestite, cum este aceia a Mekhitaristilor In insula
Sf. Lazär a Venetiei. Desi vieata acestor refugiati finä. tará
era grea 9, totusi cä.lugäri, preoti, dascAli si oameni de
1) Aceste grele conditii de vieata se intrevad in trasaturile severe,
triste ale figurilor reprezentate in vechile manuscrise armene, cat si in
notitele presarate pe aceste manuscrise: e in viata meta de pribe-
gie prin straini, ca scriu" scrie un copist; e Luna, iar odaia-nii Intune-
coasa si rece", am scris pribegind de colo colo` scriu al(ii, (cf. Sii[unil,
Manuscrisele armene$11,in (,atalogul Expoz. de arid armeand, 1930, p. 35):

www.dacoromanica.ro
 340

cultura Armeni au format adevarate scoli de caligrafi si

miniaturisti, dintre care mai vestitä este cea din Cilicia,
a sec. XIIXIII.
In regatul Rubenienilor (1196-1375) din Cilicia mi-
niaturile armene ating apogeul, prin gravura viu colorata,
prin finetea $i varietatea efectelor, prin gratia $i siguranta
executiei. Ele yadese, toate, un amestec unitar 5i armonic
al influentei occidentale latine, cu elementele decorative
orientale si mai putin bizantine. In schimb, scolile arme-
nesti din taxi straine, cum a fost $i cea din Caffa Crimeei,
reprezintä o faza de decadent& a artei miniaturistice ar-
mene. Influentele straine, din care mai ales cea bizantina,
devin dominante, Jack executarea artistica. devenise me-
canica si lipsitá de personalitate '). Evanghelia armeana
dela Caffa, din 1351, Infatiseazá totu$i calitätile unei exe-
cutari artistice Ingrijite, fine si originale.
Unul din frontispicii si anume cel dela evanghelia Sf.
Ioan, In forma de portal, se terminä, In stänga jos, cu un
stälp ornamentat, dublat ca un sarpe cu capul intors spre
text si este format din 6 ovale in florate, care incadreaza sime-
tric un medaillon de arabescuri (v. plana). Deasupra doi po-
rumbiei care se privesc, despartiti printr'o ornamentatie de
flori. Cu mici variatii (patru porumbiei, lipseste sarpele) este
pictat si frontispiciul dela evanghelia lui Marcu. Chena-
rele dreptunghiulare din capul paginelor cu tipicul sunt
palide, fat& de bogg.tia celorlalte.
Figurile evanghelistilor, dei simple $i rigide, plac prin
cadrul In care sunt pusi: In apropiere de jilturi sculptate,
de baldachine Impoyarate de matäsuri si catifele, de tur-
nuri sau alte clädiri de arhitectura ciudata.
Unde vedem mai multa variatie In linii si rnai multa
finete artistica., sunt initialele majuscule si diferitele orna.
mentatii din campul alb al paginei. Ca figuri, Intalnim pa-
sari cu capete de om, figuri geometrice, troite cu cruci de-
asupra, plante cu stilizari de figuri omenesti, desene din
flori si linii, etc. Märimea lor egte Intotdeauna proportio-
natal, liniile subtiri, discrete, pline de elegantä (v. plana).

1) Mpg Ciobanian, Miniatura armeanii, articol in Cata/ogul Ex-

citat, Bucurett, 1930, p. 14.

www.dacoromanica.ro
 341

Din examinarea miniaturilor, vedem cä gcoala dela

Caffa, din sec. XEV, nu infatiseazä arta miniaturisticä at%
meanä. in decadentä, ci, judecand dupl Evanghelia armeaná
dela lagi, ea infatigeaza lupta dintre curentul traditionalist
si influentele straine in mijlocul carora erau fortati sa trä-
iasca Armenii. In vechea i lunga convietuire a Armenilor
In tarile romane (dupa marturia istoricului Pajigkian, prima
caravana de Armeni vine In Moldova Inca din 1062--1064,
dupa primul atac dat impotriva capitalei Ani), vechea artä
miniaturistica slavo-romina s'a desvoltat in apropierea a-
cestor modele armene, atat de räspandite in centrele lor
bisericesti din Moldova. Influentele reciproce vor trebui
()data studiate, pe baza unui material mai bogat de infor-
matie.
LEGATURA
Manuscriptul are o legatura scumpá de argint (vezi
planga). Cele 2 scoarte sunt legate Intre ele, la cotor, prin
3 tmpletituri late de argint. Pe scoarta din fat& avem infä-
tigata in relief scena Invierii Domnului Itsus Christos, cu ins-
criptie sus In limba armeana: Christos Domnul nostru in
infern.
Tipul acestei icoane a Invierii nu este insä. cel obis-
nuit, luat din evangheliile canonice, ci tipul coborkei In
iad, din evanghelia apocrifa a lui Nicodim.
Aceasta evanghelie, spre deosebire de cele canonice,
pune tot interesul pe peripetiile Mantuitorului la cobori-
rea luí In lad, pentru räscumpärarea omului din pacatul
eel vegnic &cut de Adam si Eva. Aceste peripetii sunt
povestite de fratii Carinus gi Leucius, inviati de Mantuitor
In vremea aceia, cam in felul urmätor ... puterile Iadului
eran In mare turburare, and deodatá se auzi la poarta
infernului de trei ori un glas puternic, ca un tunet: luati,
domni, portile voastre; sä ja poarta cea de veci i sa in-
tre imparatul slavei. David gi Isaiia recunosc ca. acesta
este /Vlantuitorul, pe care ei prezisese. Satana 5i ai säi
sunt cupringi de groaza gi se strAduiesc sä. ferece portile.
Dar lisus tnsotit de ingeri, sfärima incuietorile iadului si
lumineaza Intunerecul cel de veci. Atunci, cad dintr'odatä
obezile, care tineau pe sfinti incatugati, iar Mantuitorul

www.dacoromanica.ro
 342

apucl pe Satana de grumaz si, intorcAndu-i mäinile tnapoi,

11 leagl ca lanturile sid aruncä In adäncimile iadului, In
focul cel vesnic, uncle va rämäne ping. In ziva judecätii
din urati. A poi, Mintuitorul, intinzand mana lui Adam, 11
scoate din infern Impreunâ cu toti sfintii, pe care-i duce
In cAntece de slavä, In raiu" 1).
Aceastä legendä a influentat iconografia2), imnografia
crestira si gravura veche româneascä ; gäsim frontispicii in-
spirate din legendä. la Penticostarioanele vechi tipärite si,
cum vom vedea acum, a influentat chiar pe vechii nostri
legä.tori de arti, facepand ca secolul al XVX VI-lea.
Am reprodus intriadins legenda, pentruca cititorul sá
compare cu ceea ce reprezintá scena din legätura manuscrip-
tului nostru (v. plana): lisus In gura unei pesteri, situatä
In fundul unei väi, tiatre munti cu terase. MAna dreaptä o
intinde lui Adam, stänga Evei, scotandu-i din iad; In dreapta
lui, loan Botezä.torul, David si Isaiia, care au prezis invie-
rea lui Iisus. Sub gura iadului o cruce si sub cruce cheia,
lacatul, 2 tätäni de poartà si 2 zIvoare, toate sfärämate,
dela poarta iadului si aruncate jos. Elementele sunt luate
deci din legenda apocrifá a evangheliei lui Nicodim, po-
vestitá mai sus.
Pe cealaltä copertä, la naijloc, este Maica Domnului cu
lisas In brate, asezatà pe un jilt; are la stä.nga si la dreapta
heruvimi si 2 stele, iar la cele 4 colturi, figurile celor 4
evanghelisti. Sus inscriptie In limba armeanä.: Maica Dom-
nului. Desi serie In limba armeana, legätura are bate carac-
terele vechilor noastre legeituri in argint, din sec. XV si XVI.
Comparä aceleasi scene din: leg6.tura evangheliei dela
I) N. Cartojan, Iconografie folclor, curs uaiversitar editat de Se-
minarul de Istoria literaturii romgne vechi, Bucure0i 1937-1938, p. 95-96.
In afarg de studiul citat mai sus al d-lui Cartojan, vezi §i V.
Brgtulescu, Elemente profane In pictura rellgtoasa,in Bulet. Com. Monum.
Istorice, XXII (1934), p. 38-39. Motivul popular pgtrunsese in ezininii, dovacill
la Vasile Grecu: Cartt de picaira bisericeascii bizantina. 1ntroducere §1
editie critica a versiunilor romdneei alai dupa redactiunea nit Dionisle
din Furna,tradusa la 1805 de Arhimandritul Macar/e, cdt dupa alte
redactlunt mat vechl traducer' anonime Cernguti, 1936, p. 172-173.
De pildg TflOdul.Penticostar, Ramnic, 1743 (cf. Dan Simonescu.
InvIerea Domnulut in iconografia sl folclorul romdnesc, In ziarul Roma-
nia, murar special de Pagti. 28 Aprilie 1940, p. 2).

www.dacoromanica.ro
 343

,Humor (an. 1473) 9.; legätura evangheliei logofátului Golia

(an. 1546)2); legatura evangheliei dela Voronet (an. 1550)');
legatura evangheliei lui Ieremia Movilä. (an. 1598) 9 ; a evan-
gheliei lui Const. Bráncoveanu (an. 1697)9 ; de bunäseama
gi In altele. Este tara indoiala ca legatura manuscriptului
a.rmean, däruit, duma cum vom vedea din memorialul res-
pectiv, bisericii armenegti din Iagi la 1451, a fost facuta pe
plmantul Moldovei In cursul secolului XV, dupá modelul
legaturilor obignuite in tara noasträ sa se facá la evan-
ghelii, in acea epoca.
CUPRINSUL

Manuscriptul are, cum am spus mai sus, 289 foi, din

care 9 sunt albe. Foile 1-2 cuprind o introducere cu ca-
racter religios i sfaturi de cum sä se foloseasca concor-
dantele aráturate In manuscript.
Foile 3-10: sunt 4 tabele de concordantä. pentrn faptele
povestite la fel de toti patru evangheligtii; a doua tabelä, de
faptele comune la 3 evanghelii, apoi la douä gi, In &farsa
se arata faptele povestite de un singur evanghelist, lipsind
la ceilalti.
Urmeazä evanghelia lui loan, cap. VII, v. 53, cap. VIII,
v. 1-11, dupg care textul evangheliei se intrerupe cu un
loe ce a fost alb cand s'a scris (1351), dar s'a completat
ca dedicatia, in 1451, cand manuscriptul a fost däruit bise-
ricii armenegti din Iagi. Urmeazä raemorialul, care in manus-
criptele armene joaca rolul predosloviilor din manuscriptele
cärtile noastre vechi. Dupa memorial, continua textul
evangheliilor, ultimele foi cuprinzand indicatiile tipicului,
pentru folosirea si cantarea evangheliilor.
Locul lasat alb timp de un seco], ca 3 coloane text,
dintre evanghelia lui loan si memorial dupa explicatia
I. Bogdan, Evonghebile dela Homor i Voronet din 1473 §1 1550,
Bucuresti, 1907, plana V (extras din Anal. Acad. Rom., s. ist., s. H, t.
XXIX, mem. 16).
Bibl. Acad. Rom., Manuscripte, Fot. XXVIII; vezimai sus, p.337,
nota 1.
I. Bogdan, op. cit., plana VI.
Marcu Beza, Urme romelneal in Rastiritul oriodox. ed. U,
Bucuresti, 1037, p. 7.
1bidem, a doua plange dintre pag. 182-183.

www.dacoromanica.ro
 344

prof. Sarmaca$, din referatul citat se datore$te obiceiului

ca sä se rezerve pentru numele posesorilor unui manuscript,
e ventualii cumpärätori $i protectori ai caligrafilor säraci, lo cul
cel mai de frunte, inaintea chiar a memorialului, ala vreme
In memorial se aminteau numai de prea umilii si prea
päa.tosii copisti. Era un fel de a mäguli pe cumpärätori,
un fel de a.si vinde copistii mai usor operele copiate. Odatä
cumpärat manuscriptul, se completa locul cel alb, dupä
anumite formule, ca numele noului proprietar al manus-
criptului ; sau se scria vreo dedicatie, cAnd cumpärätorii
fi luau pentru a-1 därui, spre pomenirea lor, vreunei bise-
rici: cazul evangheliei armene din Iae.
TRADUCERE4 DEDICATIEI
Pentruca cititorii sä. vadä. ei insisi formulele si felul de
a serie al Armenilor din secolul XIV, voiu transcrie aici
traducerea prof. Sarmacas din referatul citat. Trebue, Insä,
sä multumesc In mod deosebit d-lui Siruni, care a binevoit
a corecta gregelile profesorului armean si, mai ales, a com-
pleta pasagiile pe care Sarmacas nu le-a putut citi, deci
nici traduce. Dedicatia:
ePomeniti, deci, pe cei din urma cumparatori ai acestei slinie
Evanghelii, pe Agopsa si pe frate-sau Ariut (=Leul) si pe parintii
lor, cari au cumparat-o din dreapta lor munca si au dat-o spre
amintire la lasi, la [biserica cu hramul] Sfanta Nascatoare de
Dumnezeu si nimeni sa au inchazneasca a o scoale de la Sfanta
Nassatoare de Dumnezeu, nici dintr'ai mei si nisi dintre straini.
Si, daca cineva ar indrasni si, impotrivindu-se, ar ridica-o, acela
partes crucificatorilor sa o mosteneassa si rasplata lui Coih $i a
lui Datan sa primeasca. S'a scris in anul [erei arment] 900 (dela
Christos 1451) ')'.

TRADUCEREA MEMORIALULUI:
Marire Tie, Unicului ce te marturisim de trei ori Sfant, acela
carui nu-ti lipseste nimic, desavarsitule si nemarginit Tata, Fiu si
Duh Sfant, in veci, amin. .

Prin gratia Domnului atottiitor si prin ajutorul Lui s'a ispya.

vit evanghelia aceasta prin minune !acata si cu Duhul impodobiia,
1) Anul 1451 trebue, deci, adaogat la Cronica Armenilor din tiírile
romilne, alcatuita de H. D. Siruni in revista Ani, Noemvrie 1936, p. 60.
Ultimele cuvinte din dedicatie si data n'au putut fi descifrate de Sarma-
cas; descifrarea o datorez d-lui Siruni.

www.dacoromanica.ro
 EVANGHELIA DIN IA$I (135»

Biserica armeanA din Iasi Inscripfunea bisericei din 1395

www.dacoromanica.ro
 ;1;1)1.-1* ittS

7b

Dou4 pagini din manuscrisu1 armean din la§i din 1351

www.dacoromanica.ro
 LfrOi:irelIty01.4407
,Gget4t2,....A.Ttf--

rbizt,',P4Myli
t 1/4741Fd"14N
'
r
Ttì $44-7,c14.1411!
Au,,.. .10,cof .1402

,1,:044-0.49,; S.d.1.044

-;,¡,,,,frAoroyi$4°-

44:124"51.kielti"4
;.ii _ ale

Text i majuscule ornamentate din manuscrisul armean din Ia§i din 1351

www.dacoromanica.ro
 71

tiL

Legltura tn argint a manuscrisului armean din Ia§i din 1351

www.dacoromanica.ro
 345

ceea ce fericitii evanghelistl Cu Intelepciune au unit multele cubrí

In o singurg tesgturg, mgestritg ca compozitia untului scos din tier-
berea dulcilor flori, ale cgror calitAti, prin proprietatea duhului, li
se p3ate deosebi ; si copiatd prín participarea multor lurninati,
pentru a o insu5i bisericei unità cuviincios Cu capul de pace, cad
dela DAnsul este perfectiunea.
Multe sunt cauzele pentru care sunt pairu evanghelisti : o-
mul, leul, tauful si vulturul ; patru materii ale lumei: pgmantul,
apa, focul, sit aerul care sunt unul altuia dusmani neimpAcati, dar
si iubiti neseparabili. CAte patru litere compun numele Sfintei
Treimi: Tatd, Fiul, Duhu. Patru sunt fluviile ce izvorgsc din para-
dis : Phisonul, Chehonul, Tigrul si Eufratul. Patru sunt unghluxile
si colturile mesei, patru sunt fetele crucei si mi sunt si alte cauze
in care se pot idealiza cele patru evanghelii.
Deci se numesc evanghelii, fiindcg ni se istoriseste despre
bungtAtile ce s'au fgcut, de pacea ingerilor si a oamenilor, de dis-
trugerea violentei inamicului, de risipirea iadului, de mantuirea
sufletelor, de sederea de-a-dreapta TatAlui, a naturei noastre mile-
nesti.
Dar s'a scris SFAnta Evanghelie in orasul de Dumnezeu pg-
zit Calla, sub umbra prea Sfintei Treimi, in timpul Patriarhului P. S.
Mekhitar I,1)In al Arhiep[iscopatului] P. S. Stefan si in timpul dom-
niei lui Doda; si2) am scris Evanghelia aceasta in anul Armenilor
800 (dela Christos 1351), eu pat:Mosul si nemernical preot Carabed;
am imdodobit aceastg evanghelie cu mAna mea, pentru folosul
Diaconului Grigorie si pentru amintirea pgrintilor 1ui, amin.
Porneniti intru Christos pe cumpargtorii acestei evanghelii,
pe Umeg si pe Avac si pe pgrintii lor,pe bunicul Khotateh, pe bu-
Rica Tagtkhatun, pe strgbunul Umeg, pe [stralbunica Vartedzot, pe ta-
tat Varteres si pe mama Azchedighin, pa surorile Snokor, pe
Mía, pe Acer, pe Grigore, cu copiii lor, pe Dzahig si pe Dzan-
gaziz Cu copilí lor sí cu toatg familia lor, amin.
Pomeniti letra Christos pe rgposatul lor !rate Sukran,care in
vArsta tAngrA s'a sgvársit, ca floarea s'a scuturat si ca iarba s'a
uscat si a fost usturime mare si doliu nemArginit si suspinuri, fra-
tilor si mamei lui.
Si au cumpgrat evanghelia aceasta din dreptul lor sAnge,
pentru amintirea fratelui lor Sukran si pentru bucuria lui Grigore
Diaconul, fratele lor, intru amintirea pgrintilor lor, amin.
Pomenitt intru Christos si pe pgrintii nostri pr. Movses, pe mama
mea Dira si pe bunicul mea MggArdici si pe bunica mea, doamna
Snokor si pe toti strgmosii mei *i. pe mine pgatosul si nevred-
nicul preot, fals religios Grigorie, care am indemnat si am fgcut
sg cumpere evanghelia aceasta Intru amintirea vesnicg a suflete-
I) Mekhitar I, catolicos de Ecimiadzin, 1341-1355.
2) Incepand dela acest cuvant si Ong la sfarsitul paragrafului,
Sarmacas neputand descifra textul, am folosit traducerea d-lui Siruni.
22

www.dacoromanica.ro
 346

'brsi a corpurilor celor vii si ale celor morti, ale celor drepti si ale
p gcatosilor ; cad aceasta este vieata ; lumina celor intunecati, invg-
tatoarea celor smintiti, calea celor ratgciti, liman celor naufragiati,
candelabru nestins, izvor de nenumile, convorbire eu Dumnezeu,
chematoarea pacgtosilor la pocainta i cea care cheamg pe toti
la nunta cereasca, la cortul mirelui nuptial.
Aceasta este odihnitoarea celor impovgrati, usuratoarea de
pgcate prin pocaintg, speranta celor fgra de sperantg, adapostul
celor nenorociti, conducgtoarea la vieata, marggritarul nepretuit,
piatra valoroasa, templul luminos si aurul ales, via des gtatoare,
paradisul dorit, planta de nemurire, trandafirul nevejtejibil si con-
ducatoarea credinciosilor Cu ngdejde si cu credintg la altarul ce-
resc, [andelsan.3 bicuram de bungtatile netrecgtoare si de veselia
fail de slarsit, intru lisus Christos Domnul nostru, care este bine-
cuvantat in veci, amin.
lar cei ce vor pomeni pe cei amintiti aici, pomeniti sa fie
de Christos Domnul nostru, cel binecuvanlat in veci, amin.
Reconstituind faptele din memorial 5i dedicatie, sta-
bilim imprejurärile in care s'a scris precum 5i circulatia
manuscriptului. Murind, in Crimeea, Sukran de varstä ta-
närä, in amintirea lui, Diaconul Grigore, fratele lui Sukran,
comandä la Caffa, preotului Carabed scrierea evangheliei In
1351. Faptul era socotit ca o mare cinste pentru familia
intreagä $i de aceea in memorial sunt amintiti toti mem-
brii familiei. Manuscriptul ajunge in proprietatea fratilor
Agopsa si Ariut Leul) cari inainte de 1451 erau pro-
babil in Moldova. Fä.ceau parte, de bung seamä, din sprijini-
torii Armenilor din Iasi, pentrucá numai asa se explicl
ruirea manuscriptului bisericii armene5ti, in 1451. Lipsa
altor insemnäri, aratä cá evanghelia a fost cu sfintenie
pästratä numai la biserica armeanä. din Iasi, rinde trebuie
sä se gäseascä. 5i acum.
Evanglaelia este cel mai vechiu manuscript armenesc,
produs al gcoalei caligrafice dela Caffa, gäsit pe pämantul
tärii noastre. Dupä. 3 ani, la 1354, un alt caligraf in Caffa
(Tara Crimeei spune memorialul), Grigore Suchiasian scrie
a doua evanghelie armeanä, din indemnul preotului Thoros ;
din fericire, tara care a adäpostit si acest al doilea monu-
ment literar armean, a fost tot Moldova, la biserica ar-
meanä din Boto$ani. Pe aceastä din urmá evanghelie, insä,
nu mai este pusá data la care ajunge manuscriptul in Mol-
dova, ceea ce ridicá si mai mult valoarea 5i insemnätatea
bibliograficä a evangheliei dela Iasi.

www.dacoromanica.ro
 347

Formulele de umilinta ale caligrafului pacatos", ne-

-vrednic preot", fals religios" sunt obignuite la copistii
tuturor popoarelor si trebuiesc puse in legatura cu misti-
cismul si umilinta religioasa din timpul evului mediu. Ace-
lasi misticism se vede si in bogä.tia de cuvinte retorice pe
care le gäseste, ca sä exprime binefacerile invataturii
evanghelice. Concordantele dela inceputul manuscriptului
(v. mai sus), canoanele" dela inceputul fiecarei evanghe-
lii aratä mai mult decat o simpla preocupare de copist-
caligraf; aratà.' din partea stiintei armene o preocupare de
adancire teologicä. si critica in domeniul Sfintei Scripturi,
inca din secolul al XIV-lea.
INSEMNATATEA ISTORICA
Descoperirea acestei evanghelii are si o insemnatate
istoricä deosebitä, in legatura cu zidirea bisericii armenesti
din Iagi. N. A. Bogdan (in Oraful kifi, ed. 1904, p.12-13)
a publicat in facsimil inscriptia armeaná care aratä. ca
s'a pus temelia bisericei Sfintei Näscatoare de Dumnezeu
ihramul bisericii armenesti din Iasi], prin stäruinta parin-
telui Iacob, a hagiului Marcar" la anul 1395 1). Aceastä data
este confirmatä si de altä. inscriptie pe o placa de mar.
mora din aceiasi bisericl. S'au gasa totusi cercetätori cari
au contestat autenticitatea inscriptiei si ei atribuie bisericii
o intemeiere mai apropiatä de timpurile noastre2). Evan-
ghelia däruitä in 1451 bisericii din Iasi confirma irisa datele
inscriptiilor mai sus amintite. Inteadevär, fratii armeni
Agopsa si Ariut (= Leul) nu puteau lua hotarirea de a
därui bisericii evanghelia in 1451, daca la aceasta data in-
stitutia nu avea o faimä, o reputatie demná de increderea
si stima lor. Aceasä reputatie n'o putea avea, daca am ad-
mite intemeierea ei chiar in preajma anului 1451; trebue,

La fe! sustine Grigore Goilav, Bisericile armene de prin (tulle

romdne, Bucure§ti 1912, p. 14 (extras din Rev. p. ist. arh. i filologie,
vol. XII, partea I).
Un profesor universitar din Ia§i inteo conferinta publicg, amin-
tit de N. A. Bogdan, Orasul lasi, ed. 1913, p. 34-35 §1 N. lorga, Armenli
si Romanii: o paralela 'stork& Bucure§ri, 1914 (in publicatia Acad.
Romand, Grigorie M. Buiucliu), p. 63: Incercarea de a dovedi cl cea
la0 are data de 1390 [recte 1395] n'a izbutit".

www.dacoromanica.ro
 348

deci, sä. fi avut o vechime, o traditie culturalä gi religioasä

de cateva decenii, pentru a se asigura de buna folosire gi
pástrare a darului lor. Un interval de 50 ani (la 1395 se
pusese numai temelia) a fost de ajuns pentru consolidarea.
acelei situatii de faimä in ochii credinciogilor armeni, incat
sá poatá oferi darul Ion, bisericii.
De altfel, descoperirea hrisovului lui Alexanclru.cel-
Bun, prin care infiinteazä episcopia armeanä, In Suceava,
Incg. din 30 Iulie 1401 9, spulberä gi ea once gand de a
pune la indoialá. veracitatea inscriptiilor dela lagi.
Ajungi la capa tul acestui studiu, menit sä atrag& aten-
tia asupra celui mai insemnat manuscris armean gi al 2-lea
ea vechime 9 aflätor pe pämäntul tOrii noastre 3), trebue sä
multumesc d-lui Siruni, directoral acestei reviste, pentra
interesal ce a arätat ca aceastä cercetare sá fie cát mai
completä. LegAturile de veacuri româno-armene se confi-
na& azi prin frumoasa gi rodnica activitate stiintificA a d-sale.
DAN SIMONESCII

P. P. Panaitescu, Hrisovul tul Alexandru cel Bun pentru epis-

copia armeand din Suceava (30 lulie 1401), in Revista istoric6
(1934), p. 44-54. RomanaIV
Cel mai vechiu, este tot o evanghelie, dela biserica armeana
din Roman, scrIsa de Chiriac, In anul 714 (dela Christos 1265) la mgna-
stirea Masghevor, dar nici pentru acesta nu cunoastem data intrarii lui
pe pAmantul Moldovel.
0 catalogare sistematicd a Ior nu s'a fticut decftt pentru cele-
allatoare In cuprinsul Transilvaniei: Frédéric Macler, Manuscrits armé-
niens de Transylvanie, vus et décrils par..., Paris, 1935 (Librairie orien-
taliste Paul Geuthner, in El°, 93 pagini).

www.dacoromanica.ro
PENTRII O CIINOASTERE RECIPROCA

EMINESCLI IN ARMENE$TE
H. Dj. Siruni, .Mihail Eminescu", in armenegte, cu o pre-
fata de N. Iorga, Bucuregti, 1939, in 8, 1V+187 pg.
D-1 Siruni prezinta in volumul cu titlul de mai sus gi
de o remarcabilä executare graficä, un studiu asupra vietii
operei lui Eminescu, urmat de 38 de poezii alese din
-opera marelui poet roman. Scopul aparitiei acestui volum
a fost, afirma domnia sa, in primul rand, participarea auto-
rului la marea sarbatoare spirituala a poporului romanesc,
implinirea a cincizeci de ani, de cand Mihail Eminescu,
gloria poeziei românegti, si-a inchis ochii impotriva lumii
gi a oamenilor", i in al doilea, pentru a face cunoscut pe
Eminescu i Armenilor".
In studiul care precedeaza traducerile, inteun total de
95 de pagini, formand 23 de capitole, autorul face biografia
poetului gi analizeaza intreaga-i opera, dovedind, pas cu
pas, ca. e la curent cu toatä critica literara legata de opera
lui Eminescu. Capitolele asupra originii poetului, cat ei cele
intitulate: .0mul politic", .Proorocul", Deceptionatul",
Bolnavul sufletegteN gi .Dominatia lui Eminescu in litera-
tura romaneasca., aunt tratate cu o congtiinciozitate demnä
de toatä lauda gi abunda in päreri personale, pe cat de o-
riginale, pe atat de interesante gi doveditoare de o totall
pltrundere a operei lui Eminescu.
Poeziile traduse au fost alese cu grijá i impArtite in
.opt gripe, dui:4 natura lor. Titlurile, ca gi textil lor, sunt
-ca in cele mai bune autorul le numära patru editii ale
poeziilor lui Eminescu. Aceste poezii stint: 1. .0 mama",
2. Dorinta", 3. Din valurile vremii', 4. .Adio", 5. Noap-
tea'', 6. .Dece nu-mi vii?", 7. .Nu mi intelegi", 8. Oda',
.Sunt ani la mijloc", 10. Iubind in taina", 11. Afara-i
toamnä", 12- .Mai am un singur dor", 13. Ce e amorul?".

www.dacoromanica.ro
 350

14. Trecut-au wail*, 15. Criticilor mei", 16. Cind aminti-

rile', 17. »Ce suflet triste, 18. Departe sunt de tine',
19. De cate ori, iubito", 20. .Mortua estu, 21. »Singurata.
tea", 22. .Despartirea", 23. Ce te legeni, codrule ?u, 24.
»Somnoroase päsarele", 25. .0, rimaiN, 26. ,La steaue, 27
Oricate stele", 28. $i dacl ramuri bat In geam", 29. Re.
vedere", 30. Venetia', 31. .Kamadevau, 32. .Viatau, 33.
»Proletar $i Impärat", 34. .Cu maine zilele-ti adaugiu, 35.
'Glossa", 36. »Scrisoarea I", 37. »Doina", 38. Luceafärul".
In privinta masurii, numai doul din aceste poezii,
anume Cand amintirile" $i Cu maine zilele-ti adaugiTM, sunt
turnate de d-1 Siruni in forma celor originale. Restul sunt
traduse in versuri albe, cu pastrarea rimel versurilor ori-
ginale. Cu toate acestea, prin mijloacele sale de iscusit
manuitor al condeiului In limba armeanä, di Siruni a reusit
sä creeze In toate traducerile sale atmosfera poeziilor ori-
ginale si de aceea ele nu par traduse ci concepute direct
In limba armeana. Aceasta sigur gi pentru ca d-1 Siruni da-
o importanta deosebitä lexicului, intrebuintand cuvintele
corespunzätoare in limba armeanä. Iata dece arhaismele sau
alte particularitäti ale limbii lui Eminescu, redate de d-1
Siruni cu o grijä deosebita, Isi gäsesc un loc de cinste in
aceste traducen, Infrumusetandu-le. Munca domniei sale,
date fiind rezultatele dintre cele mai tinbucuratoare, trebue
sa. recunoastem ca. a fost foarte grea. Constient de greuta-
tea pe care a intampinato in realizarea acestor traduced,
d-1 Siruni se grábete sa constate, In introducere, ca., pentru
scriitorii armeni, care ar Incerca sa-1 redea pe Eminescu In
armeneste, exista totusi o mangaiere : In poeziile lui ei pot
gasi accentul cantecelor lor nationale, iar coardele care mai
vibreaza In lira sarmanilor poeti armeni, produc doar aceeasi
palpitatie". Aceastä märturisire a d-lui Siruni, pe cat de o-
riginalä, este pe atat de dreaptä : intreaga atmosferä a poe-
ziilor lui Eminescu evoca poezia armeanä. Unele motive din
poezia lui Eminescu insä. mi ga.sesc ecoul in poeziile arme-
nesti chiar de acum cateva sute de ani. Astfel, cele din
uScrisoarea I' ne amintesc poeziile gnomice ale poetilor
Hovhannès din Erzanga (1250-1326), Makartici Nahas
(sec. XV), Nahapet Cuciac (sfarsitul sec. XV si Inceputul
sec. XVI), etc. Numai cine poate sä.-i. citeascä. In original,.

www.dacoromanica.ro
 351

simte sufletul poporului armean, care palpita in poeziile

lor. Atmosfera din poezia armeanä. mai noua hasä este gi
mai evocatoare a problemelor atacate de Eminescu si a
intregii mentalitäti pe care o respira. Iata dece, pus In fata
acestui fapt incontestabil, mult regretatul N. Iorga, cunos.
cator adinc al valorii culturale a poporului armean, mar-
turiseste, in prezentarea pe care o face lucran i d-lui Siruni,
cä mentalitatea poporului armean, chiar in afara de
legaturile stranse pe care le-a avut cu poporul nostru, si
intre mentalitatea lui Eminescu este desigur o asemanale.
Prin cine gtie ce aspiratii ancestrale, manand catre Räsarit,
pe care le are in formatia lui aga complicata Eminescu, el
era un cugetä.tor cu mintea indreptatä spre orizonturile
largi i spre zärile misterioase. Dar toatä. literatura ar-
meana, fie gi in vechia patrie de subt Caucaz, fie si in pa-
tria-i de strämutare din Armenia Micä., din Cilicia.... este
stäpanita de aceeagi notä. Astfel, intre Armenii, once
limbá ar vorbi astäzi, gi intre poezia lui Eminescu, este o
legatura. Armenii sunt in stare mai mult, deck poate un
Francez sau un Italian, sa inteleagá poezia eminescianä in
ceea ce are mai fundamental in esenta er.
dece dinsul igi exprimä deosebita pläcere sä. vadä
,poporul armean, a carui civilizatie este aga de veche
care se gäsegte pe plmantul românesc de atata timp, par-
ticipand la o intreagä opera de civilizatie materiala gi
dand Romani'or reprezentanti alesi ai intelectualitatii lor,
se gandegte gi el, ca si majoritatea romaneascä, la acel
mare creator gi indrumkor de literatura si gandire, care a
fost Mihail Eminescu".
Adaugam cä, datoritä. lucrarii d-lui Siruni, dé doi ani
de zile presa armeaná de pretutindeni elogiaza cu o deo-
sebita cäldura pe marele poet roman, insistand cu un inte-
res ugor de inteles asupra legaturii pe care o are poezia
lui Eminescu cu spiritualitatea poporului armean.
Prof. Dr. GRIGORE M. AVAKIAN

www.dacoromanica.ro
 352

O SCRISOARE
Imi face o deosebita placere sä väd cä poporul armean,
a cärui civilizatie este asa de veche si care se gäseste pe
pamintul romänesc de ata.ta timp, participänd la o Intreaga
operä de civilizatie materiala i &and Romanilor reprezin-
tanti alegi ai intelectualitatii lor, se gändesc si ei, ca $i ma-
joritatea romäneascä, la acel mare creator $i Indrumator de
literatura i gändire care a fost Mihail Eminescu.
S'a vorbit de o origine armeanä a lui ; ceia ce au do-
vedit cercetarile mina acum este numai existenta intr'un
sat bucovinean a unei familii Eu3inovici, al cärui nume are
o dezinenta slava, din acelea care se impuneau de guvernul
austriac pe vremea cand Bucovina si Galitia se aflau supt
aceia$i obladuire si uneori In aceia$i forma administrativä.
Din acest nume este de pästrat numai rädäcina, care este
emin, sau cum se pronuntä in Bucovina $i in Moldova de
sus, unde tatäl lui Eminescu a fost fugrijitor de mosie, imin.
Se gändeste fiecare la Emin Paga $i la alte nume orientale,
dar o concluzie sigurä nu se poate scoate din astfel de ase-
mänäri. Nu cred ca futre Armeni, chiar cei care sunt supt
influenta culturalá turceasca., sä se gaseasca numele de Emin
dar (lac& ar fi vorba de o infiltratie armeneasca, ea nu s'ar
putea implini decat In orase, cum de fapt s'a $i petrecut
lucrul la Botogani, la Iai, la Roman si la Foc$ani unde
1) N. R. Atat tn vechile colenif armene5ti din Polonia cat o
In cele din Moldova, erau 1ntrebuintate cuvinte arabe, persane i turce
ca sume de f amine gi de botez, obicei pe care 11 adusera Armenii din
Crimeea. Astfel gasim ca nume de familie : Ciolac, Ciomac, Misir,
Tatar, etc., lar ca sume de botez: Sultan, Sinan, Turnan, Dovlat, Ta-
mur, Safar, Aziz, Gulaf, Hanum, Tuhdar, Gulbahar, etc.
In ce privWe numele Emin. 11 1ntalnim deseori la Armeni ca
nume de familie. Astfel: Makartici Emin, marele savant armean, care
1ntre 1850-1881 a publicat la Moscova mal multe iucrari filologice 51
istorice In limbele armeana, rusa §i franceza; Hovsep (Joseph) Emin, yes-
tita figura armeana, autor une! autobiografie: The Itfe and adventures
of Joseph Emin, an Armenian, written in English by Himself", London,
1792; Par. Srabion Eminian autor unui dictionar francez-armean-turc
(Viena, 1853), etc. Ceva mai mult: numele de Emin era intrebuintat la
Armeni chiar ca sume de botez; acum cateva luni a murit in Armenia
batranul autor dramatic Emin Ter-Grigorian.

www.dacoromanica.ro
 353

au asistat importante colonii de negustori armeni. Armenii

negustori de vite, care veneau in Moldova in secolul al
XVIII-lea nu-si cautau salasurile lor in sate. Origina rurala
a familiei Eminescu ne indreapta prin urmare pe alt drum.
Dar intre mentalitatea poporului armean, chiar in afara
de legaturile stranse pe care lea avut cu poporul nostru,
si futre mentalitatea lui Eminescu, este desigur o asema-
nare. Prin cine stie ce inspiratii ancestrale manand catre
Rasarit, pe care le are in formatia lui a4a. complicata Emi-
nescu, el era un cugetator cu mintea indreptata spre ori-
zonturile largi si spre zarile misterioase. Dar toatä litera-
tura armeanä, fie si in vechea patrie de supt Caucaz, fie
si in patria de stramutare din Armenia Mica, din acea
Cilicie, care in momentul de fat& este daruita de Franta,
detinatoare a unui mandat, Turciei nationaliste, este sta.-
Omit& de aceiasi nota.
Astfel intre Armeni, unce limba ar vorbi astazi, si
intre poezia lui Eminescu este o legatura.
Ai dumitale, Domnule Siruni, sunt in stare mai mult,
cleat poate un Francez sau un Italian, sä inteleagi poezia
eminescianä in ceia ce are mai fundamental in esenta ei.
Acestea sunt cuvintele pe care am voit sä le adaug,
urmand dorintii dumitale, inaintea unei cärti de pietate fat&
de marele poet roman.
N. IORGA

www.dacoromanica.ro
 354

OPERA LLII EMINESCLI1)

Pentru a judeca opera unui poet e necesarä. i cerce-

tarea formatiei sale spirituale. Oricat ar fi de adevarat ca
temeiul creatiunilor artistice constä.' In primul rand In
focul launtric ce se naste odatä. cu poetul, totusi sufletul
säu nu poate sa nu se lase influentat de mediul Inconjura-
tor, de evenimentele d'imprejur si de viata care-I Indeamni
nelncetat la trudä si enaotii, la sperante si tristete. Viata
este aceia care joacá pe coardele iaimei artistului, &can-
du-le sa vibreze. Trebuiesc urmarite deci fazele prin care
a trecut viata. poetului, pana ce i-a format sufletul aducan-
du-1 la pragul unei creatii proprii.

E usor de explicat opera lui Eminescu daca Ii urmä-

rim viata de unde a Inceput-o si pe unde i s'a haräzit si
paseasca el.
Nascut si nutrit Inteunal din cele mai vechi aseza-
minte ale Moldovei, el infra in contact direct cu sufletul
täranului moldovean. Botosanii, cu strävechile sale biserici
ale cäror clopotnite sure dominan peste tot orasul, 41 facea
sá retraiasca paginile glorioase din istoria poporului ro-
manesc. Acolo s'a pecetluit In Eminescu prima träsiturä a
sufletului adoratiunea veacurilor trecute.
Eminescu a cunoscut din viata copiläriei si pe Roma-
nii neliberati. Viata lui scolarä. in Cernäuti, capitala Bu-
co vinei si, mai tarziu peregrinärile sale In Transilvania cu
o trupa romaneasca de teatru, i.au dat prilejul sâ. cuipasci
si pe Romanii cari suspinau sub jug sträin. A vazut cum
pätimesc compatriotii säi sub ceruri sträine si cum, In po-
fida tuturor persecutiunilor, pastreazä incä. aprinsa In sufle-
tut lor fä.clia traditiilor seculare mostenita dela strabuni.
Pe acele meleaguri a cunoscut Eminescu mai ales pe tAranul
roman care pästra Inca cu sfintenie patrimoniul strämosesc.
I) Rezumatul studiului pe care l'a publicat d. H. Dj. Sir uni ca in-
troducere la traducerile sale din Eminescu.

www.dacoromanica.ro
 355

Acolo tnsä unde s'a tntregit cu adäncul sufletului sat/

rasa din care fäcea parte a fost la Viena.
Pe vremea aceia capitala Austriei era un fel de focar
In care se contopea gändirea romaneascä. Tinerii cari ve-
nea acolo pentru studii din toate tinuturile romänesti ale
Ardealului, din Bucovina si Banat, se impartäseau cu totii
din frätia ce-i unea tocmai din fundul secolelor. In acea
atmosferl se otelaa Idealul national romänesc si se zämis.
leau patriotii de mäine. Acolo se tncolti definitiv si natio-
nalistul din Eminescu care nu-1 mai pdrdsi niciodatä.
derea sa la Berlin n'a fost färä rost. Aici Isi g5.si
desävärgirea artistul din el. Biografii säi sustin In mod solidar
influenta literaturei nemtesti asupra lui Eminescu. Dei
perfect original &dei tot ce venea din afarä trecand prin
prisma puternicei sale personalitäti se preacea pänä la
necunoscut, totusi In opera luí Mihail Emínescu este vä-
dita pecetea cugetärii germane. Gänditorul Eminescu vine,
färä tndoialä, din Germania.
Si iatä.-1 din nou In Moldova. Societatea literarà Ju-
nimeam care reunea la Iasi pe multi tineri scriitori talen.
tati din diferite tinuturi ale Romäniei l'a invitat pe Emi-
nescu sá vinä din Viena si sä se stabileasca In capitala
Moldovei unde pe vremea aceea viata literarä era In toiu.
Eminescu a fost prímit cu simpatíe, jar mai tärziu, and
Titu Maiorescu deveni Ministru al Instructiunii,Il desemnä
pe tänärul poet, mai Intaiu ca revizor scolar si apoi bib.
liotecar al Universitätii. Legäturile lui Eminescu cu Socie.
tatea Literarä fu dintre cele mai afectuoase Intre anii
1873-1876. Eminescu igi recitea poeziile la toate sedintele
Junimei, entuziasmand pe auditorii säi. Epoca aceia a fost
poate cea mai fericitä din sbuciumata lui viatä. gi a avut
acolo multi confidenti.
Eminescu fu astfel primul care a cunoscut poporul
romänesc pe toate tiatinderea provinciilor gi In toate con-
ditiunile sale de traiu.
Mai intäiu, el a avut ocazia sä cunoascä sufletul tä-
ranului de unde a smuls tot ce a gäsit mai frumps Inrädä-
cinat din vreaturi strävechi. El gi-a Insusit cintecile
basme1e poporane cu un dor pornit, aproape din instinct.
Urmeaz1 dupä aceea, setea dupl veacurile apuse. El

www.dacoromanica.ro
 356

incepu si adore trecutul, pentru cä idealismul sufletului

säu nu se putea satisface cu epoca materialistä In care
träia si, pe de alti parte, fiindcä nici n'avea prea multä
incredere In viitor. Il entuziasma trecutul flindcI acolo
afla el atätea frumusete si valori pe care secolul säu nu i
putea da.
Eminescu, In sar$it, a fost adanc pätruns de natio-
nalism. Patriotismul ajunsese si fie marfa cea eking a
vremurilor sale ; un simplu joc de cuvinte $i compliment
pentru discursuri demagogice, complect lipsite de pecetea
unei adevärate con$tiinte. Credinta zea raspAnditä era ci
prin creearea unui Stat s'ar fi realizat implicit $i Patria,
iar prin citate istorice s'ar fi putut pätrunde In tainele
secolelor.
In locul unui nationalism superficial $i formal, Emi-
nescu va veni si predice o patrie de naturi spiritualä,
proveniti din inabinarea pämAntului cu trecutul veacurilor.
Fänä. acest trecut nu poate exista nici ziva de azi $i nici nu
poate fi asigurat viitorul. Traditiunile singure pot Intari o
natiune pentrucä. numai prin cantecele si limba sa, prin mo-
ravurile $i obiceiurile $i prin basmele $i credintele sale,
träe*te ca adevärat un popor si rezistä timpurilor.
Trebue sfänimat jugul apäsätor al sträinului iar hota-
rele distruse, pentru a da naltere unui singur popor $i
unei singure Patrii, acesta este visul lui Eminescu. Iasi el
nizuia si distrugä. mai tntäiu lanturile ce robeau con$tiinta
compatriotilor säi sfäramând moravurile Incuibate dela
sträini, $i si libereze In primul ränd sufletul. Asa concepea
Eminescu nationalismul.
Si pe and dupä 30 de ani dela tragica lui moarte,
cursul unor evenimente neprev1zute era si realizeze intre-
girea Tärii sale, In sufletul lui Eminescu hotarele erau 'de
mult Inläturate, iar Unirea Patriei, deja intocmità.
III.
Eminescu a iubit. Iubirea nu este la el ceea care robeste
sufletul poetului aprinzAndu-i un foc de nestins. Mai curänd
stint momente rAspicate de amor, dealtfel ca $i In cantecele
sale de iubire. Astfel, nici In operele sale poetice nu se
poate gäsi täria unei mari iubiri, care la alti artivti cu ce-
lebritate le-a prilejuit capod'opere nemuritoare.

www.dacoromanica.ro
 357

Eminescu a fost insa nenorocit In amor. A iubit o

fatä, pe frumoasa Veronica cu ochii albagtri si pärul ba-
laiu, pe care o märitaserä impotriva dorintei sale cu un
profesor batran care o Msä iute vaduvä. Eminescu se gändi
chiar, la un moment dat, s'o ja de sotie pe femeea care o
iubea atat de mult, ins& prietenii ski au gäsit ca. prin acest
pas ar pacatui fatä. de demnitatea sa de poet si i s'ar pan-
gäri ins piratia. Eminescu a cedat,insä dupä. aceea nu fu mai
putin nenorocit.
El a cunoscut femeea gi mai färziu, !Lisa nu Femeea.
A cunoscut ceeace poate da o femee, dar nu acel simtimänt
puternic care leaga sufletele pentru totdeauna da.inuind
pana si dincolo de mormânt.
Eminescu, cum 11 trädeaza i poeziile sale, n'a fost
statornic in iubire. Sunt doar cupe trecatoare de amor,
mai mult sau mai putin durabile.
IV.
Politica li doboarâ pe toti slujitorii artei care se mo-
lipsesc de ea gi 1.a doborit si pe Eminescu.
E destinul nenorocit al multor popare cari Ii inhama
si pe oamenii sal de litere gi de art& la munci cu totul vi-
trege de preocuparea lor. Si-i obliga pe artigti sä.gi isto-
veasca focul launtric In felurite eforturi sociale sau sa se
afunde in vieata politicA paräsindu-i ade sea domeniul nobi-
lelor emotii si al viziunilor inalte.
Vieata política romineasca La ra.pit gi pe Eminescu.
$i 1.a stigmatizat.
Poate s'ar pa.rea curios daca vom aminti cä. Eminescu,
care a deschis o era nouä. In vieata culturala romaneasca,
In conceptia lui politic& a fost un conservator.
Inteadevar adoratiunea deosebita pe care o nutrea
tot ce venea din trecut, a constituit baza ideilor sale con-
servatoare. El era pe deplin convins ca. daca poporul de
jos a fost izvorul vietii nationale romanegti, ceea care a
conservat-o ti a inobilato a fost boerimea. Dupa conceptia
lui, cel mai scrupulos pastor al traditiunilor nationale gi
pazitorul cel mai congtiincios al rasei este protipendada. Si
tot ea poate sâ. lupte maine contra unor curente de modà,
care vor roade rasa dinläuntrul ei ca moliile, ea fiind tot

www.dacoromanica.ro
 358

aceea care va apara i in viitor traditiunile, cu sfintenie.

De aici pornesc ideile lui conservatoare care, cum vedem,
nu se pot injgheba bateo adeväratä doctrina politicä, ele
izvorand, mai cu seama, din grija de fiece moment a poe-
tului pentru pästrarea vechilor $i nepretuitelor valori strk
mose$ti. Preocuparea lui se indreaptä. in deosebi spre pros.
peritatea rasei, mai ales la patura de jos, oriat ar fi fost
boerimea de conservatoare a traditiunilor nationale. Din
moment ce miezul problemei consta ta fericirea poporului
säu, el nu mai pune prea mare deosebire in principii. Nui
este teamä. chiar când aste socotit ca moiaarhist.
Eminescu, da, a putut fi atras de political, iris& nu s'a
ritäcit in fanatismul de partide. Mai curänd a fost robit
de propriile sale idei, iar in principiile sale a ramas nein-
duplecat. Si ceeace accentuiaza inca mai mult sinceritatea
neclintitelor sale convingeri, este faptul a s'a desinteresat
complect de slujbe $i mä.riri la care era poate cel mai in-
-dreptatit sa aspire, 5i n'a autat sä tragä foloase de pe
urma politicei.

A vorbi despre publicistul Eminescu insemneaza a re-

leva inca °data. cum se pra.pädesc artistii obligati la istovi-
rea talentului lor prin gazetärie. Daca política, in genere,
11 amorteste pe omul de arta, presa de zi mai contribue,
mai ales, la sleirea puterilor sale si uciderea lui. Chiar
la noi, care scriitor armean nu si-a pángärit talentul in
gazetärie? Daca imprejurarile 1111 Lar fi aruncat si pe Emi-
nescu in sbaul gazetäriei, poezia romäneascä ar fi avut
probabil si alte capod'opere.
Trebue iris& amintit cá daa poetul din el a fost cc).
plewit de publicistul, omul tusa' a ramas cu depline puteri.
Chiar si gazetarul Eminescu s'a situat mai presus de mediul
inconjurätor-

Eminescu s'a relevat ca un profet, intrio vreme and

.nu-1 astepta nimeni si and nu putea fi bateles de nimeni.
01 desigur providenta este acea care are grija s'a tri-
meatä pe profeti. In momentul and popoarele isi pierd

www.dacoromanica.ro
 359

propriul lor suflet ei incep sá dibuiasca in intuneric cereind

zambetul ei generozitatea trecatorilor, ea aduce deodata
pentru a indica gloatei drumul cel drept. Multi-
mea se infioara o clipä de flacAra lucitoare ei chiar iei
incuie sufletul, dar, cu incetul urmeaza pe drumul aratat.
Sá nu spunem deci ca Eminescu a venit devreme. El
a venit ca un profet. A venit pentru a nu fi inteles, pentru
a fi dispretuit ei batjocorit.
Era sa fie priceput, numai dupä plecarea lui de pe
acest pämänt. Cand a trait aläturi de ei, oamenii nu 1-au
luat in seama, a trebuit sä se depä'rteze de ei ca sá fie
cercetat amänuntit ei sa i fie smulsä lumina din fiece strofá.
Vorbele i-au fost adoptate ca devizä ei s'a pus jurämänt
pe cuvintele sale.
Da, in once poet autentic exist& un profet. Si simti
imediat sutletul* unui profet, unui vizionar, in multe poezii
ale lui Eminescu. O viziune clara, care nu este numaideat
instinctivä i inconetientä i izvoreete dint'o cugetare adänc
patrunzatoare.
De aici, Eminescu a vazut intotdenuna ei in viata lui
de publicist, dincolo de orizont. A presimtit präbueirea
gloriilor de lut si a precizat tot ced trecator si trainic in
viata popoarelor ; iar and scrie Doina, in anu11882, ca s'o
reciteasca la serbarea lui Stefan cel Mare din Iagi n'a fost
numai pentru a svärli cateva vorbe multimii sau pentru
a lansa sentimentele sale patriotice ci pentru cá resimtea
cu adevärat ceasul apropiat al invierii. Ceeace Ii sbuciuma
-deci sufletul era viziunea clarä a Unitätii Patriei sale.
VII
Cum sa nu fi fost pesimist cineva, cäruia i.a fost ha-
räzit din naetere o soartä nenorocita ei care a suferit ei a
väzut toatä suferinta din juru-i ?
N'ar fi insä drept a trece, spunand cl Eminescu a
fost pesimist.
Trebuie mai intaiu lamurit de uncle venea pesimismul
lui. Criticii se trudesc in zadar sä-i arate isvorul adevarat.
Aceasta, pentru ca nu pot sä-1 atribuie unei dispozitiuni
ereditare. Eminescu, a avut un caracter bun ei blind in
viata ei a fost in fond un optimist. Pesimismul lui nu se

www.dacoromanica.ro
 360

sprijinä. nici In educatia sa gi nici se poate atribui influen-

tei unui autor oarecare.
Pesimismul lui Eminescu are o träsätur5. simpatic
Nu este o tänguire jalnicä pe care te opreste s'o asculti
o clipá si care, apoi, te inspaimântä. Poetului nu-i place
sä-i exprime durerile in suspine, care la urmä ii vor strica
tot farmecul.
Unii Armeni, care Lau citit pe Eminescu Inclinä con-
dusi de prima impresie poate si-1 apropie de poetul Turian.
Diferenta Insä. este mare intre ei. Turian si-a cäntat
propriile sale suferinti. In fiece ränd din poezia lui se
simte viermele care li roade trupul gi imensa lui sete de
viata. Na vrea sä se despartä de aceastä lume gi blestemä
pe Dumnezeul vätt. La Eminescu träsätura pesimistà diferä.
Intru totul. El n'are setea vietii gi nici nu duce grija sufe-
rintei sale proprii. Da, el vede negra Imprejuru-i, In mä.-
aura In care simte suferinta din tot ce-1 Inconjoara. Du-
rerea, in cantecele sale este, astfel, naai mult de naturä.
universalä.
Chiar gi In poeziile lui cele mai triste, nu existä acel
strigät desnäclAjduit de naturä, sa-1 contamineze si pe cititor
cu melancolie. E drept ca.' adesea doreste moartea, dar nu
pentrucä. ii desgustat de viatä, ci, mai mult, penteu a
aduce liniste sufletului säu descompus.
Inteun cuvänt, in pesimistul Eminescu exista In fond
idealism, bunätate, bländete, simtul armoniei gi a simpatiei
universale.
VIII
Träsätura cea mai fericitä insä In Eminescu este färä
tadoialä. artistul. Toate celelalte valori din el ramán pe
planul al doilea. Arta La preocupat gi La chinuit mai Ina-
inte si mai presus de toate. Nu insá arta aceea care constä
numai In forma, lustru, miros; la el gäsim si adancimea
fondului, cugetarea cea adeväratä., efortul depus de sufletul
säu, care, toate, dau sens frumosului gi vieatä formei.
Eminescu este artistul desä.vargit, aidoma sculptorului
care dá formá si vieatä marmorei. Chiar gi la primul con-
tact cu poeziile se trädeaza grija si efortul depus de ar-
tistul din el pentru a-ti comunica In forma cea mai fru-
moasä ei desä.värgitA emotiile sufletului sill.

www.dacoromanica.ro
 361

Eminescu, tu adevär a fost foarte dificil cu privire la

formä. Se chinuia mult ca sä. Imbrace poeziile cu forwa de-
finitiva. Ca gi poetul nostru Varujan, care chinuia cuvintele
pima sad poatä. exprima exact gandirea, Eminescu se trudia
gi el pentru fiecare rand gi pentru fiecare cuvant in parte.
Are poezii cari au trecut prin zeci de variante papa ce
si-au gäsit forma definitivä.
El nu se ingrijea numai si si deserte sufletul intr'un
pahar frumos ci näzuia ca emotiile lui sä se apropie ca o
muzicâ plOcutä de inima oamenilor. De aici vine si armo-
nia, muzicalitatea poeziilor sale care-ti cânti dulce ca un
park'. De aici gi nobila infátisare a fiecärui cuvant intre-
buintat de el si frumosul ce se revarsä din fiecare rand al
poeziilor sale.
Eminescu, da, s'a chinuit pentru form& insä. nu s'a
robit ei. Efortul lui constä. in munca depusä pentru usura-
rea nä.volnicei revärsäri a sufletului säu i gandul de a
transmite emotiile i semenilor sai. N'a cäutat forma, pentru
forma. latä. dece in adancul poeziilur sale palpitä. chiar su-
fletul am. In fundul fiecäreia din ele persistä o filosofie,
chiar i in acele schitate din cateva träsäturi sumare.
Artistul care s'a chinuit atat de mutt pentru formä.
trebuia sä creieze desigur si un stil. Emintscu a fäcut mai
mult : a creiat aproake tot limbajul poetic. lnainte de el
limba literari romaneascä era säracl pentru a putea pcvesti
sufletul intreg al unui poet. Eminescu a fost obligat deci
sä alcä.tuiascä mai intaiu un limbaj pentru a se putea des-
lugi cum ficuser& dealtfel i pionerii renagterei ¡iterare ar-
menesti, actin o jualitate de veac, irosindu-gi mare parte
din trudnica lor muncá pentru a da forma literara a limbei
armene moderne. Eminescu n'a gäsit pregätit nimic inaintea
sa, cum n'a avut generatia literarä. armeana care ne-a pre-
cedat, A trebuit intaiu sä. desävarseascá forma limbei ca sä.
evite gangäveala in explicarea gandurilor sale.
Eminescu, poate fárä sä vrea, a fost unul din creatorii
limbei raminesti. Stilul siu s'a impus in configuratia limbei
sale materne. Nu este exageratä afirmatia cl poeziile lui
au constituit un fel de indreptar clasic pentru generatiile
cari au venit dupä. el. Asa cum s'a intamplat de altfel gi
pe vremea formatiei limbei noastre moderne. Cei cari au
23

www.dacoromanica.ro
 362

reusit el faca ceeace nu putuserl gramaticii, au fäcut si la

noi oameuii de ¡itere. Operile lor ¡iterare, au constituit
adevä'rata gramatica a limbii armene moderne.
Eminescu a dispretuit aplauzele ca si toti adevaratii
artisti. El nu s'a apropiat debe dela gloatA. El canta, pen-
truca nu putea 8A. nu $i desvAlue sufletul. Si 'lac& a scris
a fost din placerea de a serie. A scris pentru sine $i pentru
putinii fericiti care puteau sal inteleagA. El a cantat pentru
nobilii cavaleri".
IX.
Eminescu nu se poate defini inteun gen literar. Nu
este prin urmare cazul de al apropia de o $coala oarecare.
Nu se supune nici unei scoli si toate scolile ¡iterare au totusi
o dará intiparita in opera lui. Este clasic & romantic, par-
nasian si simbolist, fära a fi sclavul uneia din ele. El fi
cizeleaza poeziile ca un maestru clasic si face sá se reverse
emotiile omenesti ca maestrii romantismului. Forma $i fon-
dul cumpatat il apropie de parnasieni, iar, pe de alta parte
a stiut sägi transpuna sbuciumul in simboale, cand nici nu
exista Inca scoala simbolista.
$coala lui este el Insusi. A creiat scoala pentru sine
ei pentru cei cari au urmat pentru el. Astfel, Eminescu este
pentru literatura romäneasca un gen $i o scoall aparte.
N'are numai imitatori in arta sa, ci existá o intreaga scoalä.
formata din cercetAtori $i comentatorii sAi, $coala Emines-
ceana. Chiar ei cunoaeterea si interpretarea lui Eminescu
este acum o specialitate. Nu exist& numai competinte In
analiza artei si filozofiei sale, ci, chiar si rimele, cuvintele,
neologismele introduse de el 1$i au cercetatorii lor specia-
listi. $i In rändul acestora sunt bine inteles si unii care
socotesc mediul In care s'a desvoltat, satul unde si-a deschis
ochii si persoanele cu care s'a IntAlnit et in vieata.
Ceva mai mult, Eminesou nu-i astäzi un simplu poet,
ci, e adorat ca un semizeu, el este idolul poeziei rom.4-
nesti". Vai de acela care incearca sä-i gäseasca vreo patA I
Deci in zadar poetul a vazut Intunecat viitorul :
...S'ainteles de mai 'nainte
C'o ironica grimasa sä te laude'n cuvinte.
Astfel, incaput pe mana a oricarui, te vor drege,

www.dacoromanica.ro
 363

Rele-or zice cä sunt toate cate nu vor intelege....

Dar, afarl de acestea, vor cata vietii tale
SI-i gaseascâ pete multe, rautäti gi mici scandaleg...

Toti biografii sai sunt solidan i in pretuirea omului din

-el. $i toti accept& cá poetul, care avu o vieatä atat de vi-
jelioasä, locuia de fapt mateo fiintä. blandä gi plina de
bunätate.
Poeziile lui lumineaza indestul aceasta laturä a sufle-
tului sat'. Ele ne povestesc cum a iubit Eminescu pe semenii
sli, umanitatea intreaga. Träsatura cea mai puternica a ca-
racterului &Au este de altfel altruismul. OmuI acesta care
se declara conservator gi considera pe boieri ca cei mai
credinciogi traditionaligti ai neamului sau, acest om nutrea
o nemärginita compätimire gi simpatie fatä de poporul de
jos. Toti cei cari au avut norocul sá vinä in contact cu
Omul Eminescu, ne au läsat marturii unanime despre insu-
girile lui nepretuite.
XI.
Pentru a masura pe- Eminescu nu-i deajuns sá punem
in cumpänä numai opera sa poeticä.
Eminescu nu poate fi judecat numai in valoarea sa
intrinsecä. Fiinda gloria sa nu constá numai in talentul
gi rodul cules depe urma lui. Eminescu a fost insemnat
fiindca fu mare ca poet gi a fost mare gi influenta ce a
-exercitat-o dupä el. Sunt stele care lucesc si se sting smul-
gaud doar pentru o clipä admiratiunea lumii. Eminescu insä
a putut lasa in urmä gi o dirá luminoasä. El a insemnat,
pentru literatura romaneasca o piatrá de hotar. Ceva mai
mult : poezia romaneasa incepe cu gi dela el.
Unii, deplini cunoscä.tori ai frumusetilor acumulate in
trta lui cred cá generatia care i.a urmat a fost indusa in-
arucatva la sterilitate. Ei spun ca talentul lui exceptional
n'a läsat sa germineze altele noi. Ca gi soarele care opregte
lumina stelelor, talentele exceptIonale Ii intunea pe cele
mici, inläntuind chiar pasii ai incepatorilor. Nu tot aga
s'a tntamplat gi la noi? N'au fost oare poetii Varujan
Siamanto cei care au condus in penumbra ce ata celor lip-

www.dacoromanica.ro
 364

siti de talent 5i n'au läsat sa se desvolte pe altii ? Figurile

cele cu vazá pun adesea In umbra mediocritätile si tara
lor persist& cateodatä. $i dupa moarte.
Eininescu, intr'adevair, a avut imitatorii säi, insá nici-
decum urmagi.
Era firfsc eA Eminescu sä fi impus si pärtile intune-
cate din opera lui, acea träsatura disperatä a sufletului säu.
El a transmis o generatie bolnavä. Cantecele sale triste,
melancolice, adesea pesimiste au contaminat pe toti. A
contribuit poate la aceasta, si sfarsitul lui tragic. Foarte
multi i-au maimutär. it numai forma, muzica tristä a cuvin-
telor sale, färä. Irish'. a putea impästäsi din sufletul säu, care
In fondul lui a fost optimist $i zambitor.
XII.
Am spus cä. Eminescu are multe laturi in adâncul su-
fletului si In arta lui. Dia aceasta cauzä. poate, cautarea
unor träsäturi analogice intre el si oricare din poetii iaostri
armeni, tnampinä anumite greutäti. Soarta lui a fost in a-
devár identicä cu a multor poeti armeni. A cunoscut ca
Besiktaslian, durerea unei iubiri intense si, la fe! ca Turian,
a sorbit din venioul vietii. S'a dedat ca $i Demirgibasian
unor viziuni ce i au zdruncinat din adanc sufletul. Si-a la sat
cantecul neterminat ca i poetii Varujan i Siamanto, Derian
$i Cirakian... A gustat din plin amarul vietii si n'a fost In-
teles; a simtit dinláuntrul sdu ecoul chemarilor seculare ale
neamulut si a avut viziunea clara a viitorului la fel cu multi
din poetii nostri, care au revelat orizonturi noi. E greu Irma
sal identificam cu unul din ei.
Mai mult. In poeziile sale existá si un fond filosofic
care a lipsit poetilor armeni. Operile lui Eminescu nu-si
au izvorul numai in inspiratia, emotiile si arta sa. In multe
din poeziile sale se poate identifica ganditorul din el, care
cugetä si analizeazä.. Daca vieata i suferintele lui au con-
tribuit Inteo rnasura la maturizarea gandirii sale, sá nu
uitana ca Eminescu a studiat filosofia, venind In contact
cu marii cugetätorii ai omenirii. Urmele cugetarii lor stint
vädite in operile sale iar ele ti indeamná si pe cetitori la
refiectiune. Putini dintre poetii no$tri si-a obi5nuit Intr'atat
gandul pentru tainele universtilui.

www.dacoromanica.ro
 365

Totusi prin anumite laturi ale artei sale Eminescu ne

aminteste pe unii din poetii armeni.
Acolo unde se revoltg, bungoarä, simti mania lui Tu-
rian, tusa: ceva mai mult cumpätat. Eminescu isi inväluie
adesea mania in ironie si dispret, pe cand Bedros Turian
izbucneste cu nepásare in blestemuri si ocarä.
In poeziile sale lince te isbeste suflul poetilor Med-
zarent i Derian. lar acolo unde canta suferintele omenesti
nedreptätile sociale se aseamAnd cu Varujan.
XIII.
Care este origina marelui poet roman si in ce mäsurl
-se poate starui asupra sangelui säu armenesc?
Este Inteadevär o problema care daca nu va scade
.cu nimic din sufletul romanesc ce-a vibrat in el, este sor-
titä s'a elucideze un punct confuz din biografia sa.
Departe de noi rätäcirea de a-1 uzurpa pe Eminescu-
Dacl totusi cercetAm aici mai de apraope problema
unei urme armenesti bAnuite In sangele säu, nu este pentru
insusi poporului armenesc, ci, mai curand a gäsi o nouä
punte, unde s'a lntâlnit poate sufleteste aceste doul
popoare.
Oricare va fi irisá lumina ce se va face asupra originii
lui, putem spune sincer de pe acum cä Eminescu nu se va
mai patea desprinde din sufletul romanesc.
Si aceasta, nu pentru faptul ca poezia romaneascá se
impärtäseste din gloria si valoarea sa exceptionalä si Emi-
nescu sá. situeazä in literatura romaneascä ca un moment
fall ci,mai ales,pentruca la sufletul si cantecele sale
poporul romänesc se reglseste pe sine aclame infiripat
In modul cel mai autentic.
XIV
A te incumeta sä-1 traduci pe Eminescu, este o sar-
ciná grea.
Cine traduce, trädeazä; nici odatá proverbul acesta
italian nu-i poate mai la locul lui decat in cazul cand se
lincearcá traducerea luí Erninescu.
Elninescu este in adevär o simfonie, o imbinare cum-
pinitä i mleastrl de ränduri si cuvinte, iar cugetä.rile

www.dacoromanica.ro
 366

sale, sbuciumul gi emotiile din el, sunt oglindite In cantece-

dulci gi armonioase.
Armonia aceasta a originalului nu se poate pastra iae-
alterata in traducerea poeziilor sale. Caci nu-ti este iertat
sa treci ugor, transpunand doar rand cu rand intelesul ion
pentrucl e greu sa-1 tatelegi pe Eminescu In emotiile lui,
mai precis pentruca nu poti gusta din dornica revarsare a
sufletului sail, fära limba sa poetic& gi färä muzicalitatea
randurilor sale.
E imposibil de obtinut pe deplin, in traducere ecbili-
brul si armonia din poeziile sale fiindca, mai ales multe din
ele au randuri scurte, iar traducatorul n'are libertatea de a
manui In voe cuvintele gi a cauta forma cea mai potrivita.
Cu toate acestea, oferind vreo patruzeci din poeziile sale
literaturii armenesti speräm sa aducem cel putin, o probá
din sufletul säu. Am cules in deosebi acele cantece care-i
puteau povesti sufletul in starile sale de iubire gi dor, de
sperante gi tristeti, de cugetare gi filosofie ei ne-am silit,.
pe cat a fost posibil sä..i flip credincios rand cu rand In-
cerr.aixl sa pastram gi armonia din ele.
H. DJ. SIRUNI

www.dacoromanica.ro
 TEECUTUL ARMENILOR IN TARILE ROMANE

MIHAIL KOGALNICEANLI
,SI ARMEN JI
(50 de ani dela moartea lui)
Dela moartea marelui Roman care a fost Mihail Kogäl-
niceanu, s'au Implinit vara aceasta cincizeci de ani. Un mare
()al politic, dar un gi mai mare nationalist a sfarsit o viata
de lupte necontenite pe täramul romanesc in 1891.
Inca din tinerete a fost iluminat de realitätile trecu-
tului nostru romanesc, de care s'a tugrijit gi pe care I a.
cunoscut nu numai cu mintea dar gi cu mima lui dreaptä.
si intelegatoare. Ravna de a degtepta viata acestei tari gi
de a lega de firul neiatrerupt al activitatii Domnilor mol-
doveni si munteni de un prezent indoelnic, a dus la marele
act din 1857: Uairea celor douä principate romanegti libere,
sub domnitorul Alexandru Cuza.
Lucrärile pregatitoare pentru realizarea acesteia, con.
duse in Divanele Ad.hoc, au pus noi probleme oamenilor
politici. In primul rand era problema religiei de stat orto-
doxe gi a pozitiei fatâ de confesiunile heterodoxe, in special
cea catolica gi cea armeand. Oragele gi satele moldovtne
aveau o populatie veche de Catolici gi de Armeni, care sim-

www.dacoromanica.ro
 368

teau gi lucrau romaneste, insa aläturi de ei regäseau multi

supugi sträini, de aceiasi credintä i trebuia sá se faca un
dicernärnant, greu de stabilit. Membrii Divanului Ad hoc al
Moldovei nu vedeau cleat douä. solutii : admiterea cetäte-
niei celor de alte confesiuni sau respingerea lor, chiar daca
aveau drepturi castigate. Ultima solutie se gäsea sprijinità
de deputatii clerului gi de unii mari proprietari influenti.
Contra acestei din urmä solutiuni s'a ridicat istoricul roman
si clar-vä.zatorul bärbat politic Mihail Kogalniceanu.
Pozitia, ne care o apara, era aceea a renasterii meri-
telor Catolicilor gi Armenilor stabiliti In tärile romane de
timpuri stravechi, cari, pe deasupra deosebirilor de confe-
siune si avand toleranta religioasá a vechilor Domni, au
luptat pentra imbogatirea tärii i mentinerea libertätilor ei
contra dusmanilor din juru-i. .La inceputul sec. al XV-lea,
Alexandru-cel-Bun primegte pe Armeni si le Inseamna gapte
orase spre locuire. Bisericile lor, zidite de patru sute de ani
si care stau Inca gi pang. astäzi In picioare, dovedesc In-
tinsa toleran VA de care ei sub toate guvernele s'a bucurat").
Lisa singar recunoaste cá multi dintre cei Impäroante-
niti se socot si lucreaza ca Greci, Rusi, etc". Mai Inuit:
and se discuta problema cetäteniei celor de confesiuni
heterodoxe, se gasesc unii Armeni care se declarä natiune
armeanä." spre a fi considerati supugi sträini. Aceastä teamá
de viitorul lor, aceasta tradare a solidaritätii romanesti
este degaprobatä de marele orator al drepturilor lor, cäci
daca la nevoi se dau In läturi, ei nu trebue sä. profite and
soarele a lace put a luci si pentru Romania". Pentru acegtia
nu trebue mill; dar nu trebue uitat nenorocitul meseriag
de religie armeanä, carele n'a alergat la protectia sträinä,
carele ca i meseriagul ortodox a rä.bdat toate impilärile si
ale agli, gi ale comisarului, gi ale jandarmului".
Aci Kogälniceanu atinge o probleml capital& pentrn
acele vremuri : nevoia de a se constitui o clasä de mijloc,
de targo yeti meseriasi si negastori, pentru care Romanii nu
au tragere de inima. Citind pe printul scriitor Dimitrie
1) ¡ediata din 12 N iemvrie 1857, in Acte §i documente relativ la
lstoria RenWeriei Roniftniei", publicate de Dirnitrie A. Sturza si C. Co-
leseu-Vart.c, vol. 11. partea 1 (Divanul Ad-Hoc al Moldovei din 185'0,
Bucureltl, 1896, pp. 227-243.

www.dacoromanica.ro
 369

Cantemir, el arata folosul economic, pe carel are tara din

capitalul adunat din orasele i satele romanesti. Tarkovetii
armeni si catolici nu trebuesc siliti säi paraseasca parnantul
locul de nastere, precum si drepturile castigate, cum este
cazul celor din teritoriile noi alipite din Sudul Basarabiei.
Daca s'a tntamplat ca mosieri armeni sa-si vanda totul
sä. treaca In Bucovina austriaca, ei n'au &cut.° cleat pentru
putea da copiilor lor o patrie", pentrucä aici li se acorda
färá sovaire egalitatea cetateneasza. In Tara Româneasca
lucrul acesta nu s'a petrecut, caci si Armenii si Catolicii au
drepturi politice, sunt proprietari de mo$ii", putând fi ast-
fel asimilati de Romani. Si numai prin intransigenta ei
Moldova a pierdut un mare numär de cetäteni folositori".
In incheiaerea discursului sau, Mhai1 Koga.lniceanu se
-declarä pentru acordarea de drepturi tuturor pämântenilor
heterodoxi, inchipuind o Horä. a Unirii mult mai mare de-
ck aceia dintre Moldova si Muntenia, o hora in care sa
se tina de mina toti pamantenii, $i Ortodoxi, i Catolici,
Armeni".
Previziunile lui s'au realizat! In clipele acestea de
mare entusiasm romanesc, cand Moldova t$i tntregeste ho-
tarele lui Stefan cel Mare, este un omagiu memoriei pro-
fetului istoric dispärut de o jumatate de veac, lupta Roma-
nilor de once rit cre$tin pentru desrobirea de sub jugul
strain a celor de dincolo de Prut, din Bucovina si din Ba-
sarabia.
ION-RADII MIROEA.

www.dacoromanica.ro
 370

UN CENTENAR')
Era drept sä se reaminteascä eforturile depuse pen-
tru renagterea Armenilor din Moldova, eforturi fAcute cu
un secol in urmä. gi la cari sunt mandru de aceasta
au luat parte gi strämosii mei.
Printre actele mele de familie, am numeroase docu-
mente cari privesc aceste sfortäri de acum o sutä de ani.
Mai intaiu este colectia documentelor atingätoare de
Comunitatea Armeanä in Principatul Moldovei dela 1841-
1852N, tipärite in 1853, in tipografia Albina".
Aceastä. colectie contine:
0 Pro-cuvAntare" semnatä de Eforia Armeanä din
Iagi (Presedinte Garabet Criste clucer, Garabet Cärämläu,
Isaia I. Treancul, Die Popovici clucer, Tacor Karakag, se-
cretar Anton Popovici), cu data de 1 Ianuarie 1853.
Adresa cu data de 15 Decembrie 1841, No. 300, a
Epitropiei Invätäturilor Publice in Princiratul Moldaviei,
citre Eforia ComunitäVi Armene din Principatul Molda-
viei, iscälitä. de Neculai Suto, Kostaki Mavrocordato,
Asaki referendar si secretar Kaliman, adresä care instiin-
teazä. cä. Domnul Tärii, Mihail Sturza, a binevoit sá intä-
reascá agezarea scoalelor armene sub privigherea Epitro-
piei Invätäturilor Publice.
Hrisovul lui Mihail Grigoriu Sturza Vodá cu data
de 8 Noembrie 1841, No. 163, contrasemnat de Kostaki
Sturza vel logofet, A. Sturza Vornic, Kostin spatar geful
sectiei, hrisov care reglementeazä functionarea scoalelor
arme ne.
Adresa cu data 3 Iulie 1842 No. 280 a Epitropiei
1) S'a implinit, anul trecut, un seco! decand Armenii din Moldova
dupa o viata indelungata taita in aceaste tara, a realizat prima lor or-
ganizatie interna, constituindu.se inteo institutie nationala, spre a pune
o randuiala efectiva in adminisbatia bisericilor armene din Principat,
lacercare careia a urmat impulsul dat scoalelor armenesti, i apoi o ac-
tivitate rodnica pentru a recapata drepturile de alta data si sa se in-
troduca astfel in marea familie romaneasca.
Cu prilejul acestui centenar, Or. L. Trancu-Jai, neuitatul nostru
prieten i colaborator, ne 1ncredintase articolul de Uta, unde evoca
sfortarile de acum un secol ale unui manunchiu de intelectuali atmeni
din Moldova.

www.dacoromanica.ro
 371

Invä.täturilor Publice In principatul ./VIoldaviei cätre Eforia,

Comunitätei Armene din Iasi, iscälitä de Neculai Suto,
Asaki referendar si secretar Kaliman, si anuntänd alatu-
irea unui regulament special pentru administrarea scoalelor
armenesti.
0 Aneksi la regulamentul akademik, instruktiile
ating.itoare de Scoala Public& Armeanä. din Iasi cu data
de 2 lulie 1842. No. 280, semnatä de N. Slit°, Gr. Ghica,
hatman, Asaki referendar, secretar G. Kaliman sardar.
0 adresä cu data de 27 Martie 1842, No. 138 a E.
pitropiei Invätäturilor Publice In Principatul Moldovei,
cätre Eforia Comunitätii scoalelor armene din capitalä,
iscAlitä. de Kostaki Mavrokordat, Neculai Sub() si secretar
Kaliman, si fixAnd uniforma elevilor din scoalele arroene.
0 adresä cu data 7 Aprilie 1845, No. 167, a Epi.
tropiei Invätäturilor Publice In principatul Moldovei, is.
calitä de K. Mavrocordat logofet, Asaki referendar, Sar-
dar G. Kaliman, si numind pe cä.minarul Gheorghe Sau-
lescu ca delegat din partea acestei epitropii.
Incuviintarea cu data din 2 A prilie 1845 a lui Mi.
hail Gr. Sturza Voevod, pe un raport cu data de 6 Fe-
bruarie 1845, No. 45, iscälit de Kostaki Mavrokordat lo-
gofet, Asaki referendar, secretar G. Kaliman, raport des-
pre activitatea anului trecut a scoalelor armenesti si Inbu-
nätätirile proectate.
0 nAneksä la regulamentul Komunitätii Armene.
Instruktii atingatoare de Administratm si Organizatia din
natratrul Eforiei Komunitätei. Anul 1844 Decembrie 20
zile'; iscalitä. de G. Saulescu si Iac. Buiucliu caminar, a-
ceastä anexä. prevede modul alegerei eforilor armeni.
,,Aktu de dänuire" cu data de 5 Iunie 1852, al lui
Jsaia loan Treanku, efor actual al Komunitätei Armene
din Kapitaliea Jasii", act prin care acest Isaia Trancu
pune la dispozitia Cornunitätii, un capital de 400 galbeni,
spre a fi destinat ca bursä. la 2 tineri armeni orfani ce se
vor trimite de cAtre eforia comunitätii armene la colegiul
armean Samuel Murat din Paris ').
1) Ia actele mele de familie sunt cAteva diplome prin care Alcx-
andru Ghica Von clA btul de sezdar lui lsaia Trancu in 1856 5i alta
prin care loctiitorul Domnului Moldovei, Nicolae Conechi Vigori, dti
titlul de serdar lui Solomon Trancu.

www.dacoromanica.ro
 372

11. Legalizarea acestui act de catre Divanul Intaritu-

rilor al Moldovei cu data de 26 Iunie 1852, No. 1947, is-
calitä. de A. Donici, Katiki, I. Sigara, director Sterian,
$ef A. Raulet.
*
* *

Un alt regulament, cu data de 4 Mai 1875 gi iscalit

de Solomon Trancu, precizeazä administratia averilor bise-
ricei ei colei armene din Iasi gi in introducerea sa, spune
printre altele ca stabiliti In Romania de mai multe secole,
aga cum o dovedesc biserica din Botogani claditä In 1350
$i cea din Iagi construita in 1395, Armenii s'au bucurat In
totdeauna de o protectie binevoitoare din partea guvernu-
lui din Moldova, ca in 1841 ei au putut sa obtina dela
domnul Mihail Grigore Sturza un decretecu titlul de
dineksä la regulamentul comunitätii armene din Moldova"
cu numärul 163 gi aparutá in pagina 388 a volumului al
II-lea din Manualul administrativ°, dupa care gi $colile ar-
menegti au intrat sub supravegherea ministerului Instruc-
tiunei Publice, ca gi scolile romanesti ; cá conform cu aceasta
lege, In toate ora$ele unde sunt scoli $i biserici armene$ti
este cate o eforie compusä. din 5 membri, avand rolul de
a organiza gcolile $i de a administra veniturile toate depin-
zand de epitropia centralä a capitalei Ia$ i; cä. alegerile
aveau loc ()data la trei ani In prezenta unei comisii alese
de catre comunitate $i sub pregedintia unui reprezentant
al Instructiunei Publice 5i. al Cultelor $i ale carei lucran
se trimiteau apoi la Minister spre aprobare ; gii ca In 1857
dupä Congresul dela Paris, Armenii ca gi celelalte popoare
cre$tine din Romania, au dobandit drepturi civile si poli-
tice $i astä.zi ei se bucurä de aceste drepturi in limitele
aplicarii legilor.
*
* *

Am dat aceste ateva note spre a aduce gi din partea

mea o mica lamurire despre trecutul Armenilor din aceastä.
Tara.
f GR. L. TRANCIT-IAI

www.dacoromanica.ro
 CRONICA ARMENILOR1)
DIN ROMANIA
Partea IX (1575-1600)
1575 Martie 30. Petru Voclä. IntAreste manästirei
Patna, satul Cuciurul Mare, tinutul Cernguti. Printre panii
pomeniti este Vartic ceagnic". (T eod or Balan: Do-
cumente Bucovinene, I, p. 71, 73, 75). Acest [Jurascu] Var-
tic era fiul boierului armean Petre Vartic, tä.lmaCiu secret
In 1539, pircalab Sucevei In 1541, portar Sucevei In 1542
hatman Sucevei ta 1548.
1577. Lae() inscriptiune funerar5. aflat5. In biserica
Sr. Cruce dia Suceava este pomenit preotul Grigor, dece.
dat In 1026 ( 1577). (Biserica Sf. Cruce, cliclitä In 1521
de catre Criste Hanco sub domnia lui StefAnitä. Vaal, era
catedrala Armenilor din vechea capital& a Moldovei).
1577. Cronicarul din Camenita descriind luptele
!rare loan Potcoavg. gi Petru Schiopul, i amestecul Kaza-
cilor 5i Turcilor la aceste lupte, adAogä : Din cauza aceasta
locuitorii de toate natiile ale tarii, fe Armeni, fie Valahi,
sufereau mari neajunsuri. Iasul a ars si tot ce aveau a fost
prädat. Oamenii cu vazá au fost omor6.ti". (H. Dj. Sir un
Extrase din Cronica Armenilor din Comenita, 1936, p. 13).
1577 Martie 7 16. In rapoartele sale despre rela-
tiile turco-polone dela granita Moldovei, David Ungnad

1) Primele opt capitole ale acestel cronici au apgrut in revista

Ania, anul I (vol. I, II, III qi IV) i anul II (vol. I, II, III i IV).

www.dacoromanica.ro
 374

trimite dela Constantinopol còpiile scrisorilor regelui Po-

loniei catre .Sultan, sosite la datele de 23-4 Februarie,
aduse printr'un Armean cele d'intaiu, iar celelalte printr'un
ceaus. (H urmuzak XI, 594).
kW() anexa la acest raport, se spune ; Das Schreiben
ist den 23 Februarii durch am n Armenier in der Lemberg
wonhafft, den der Steffan Bathori mit Vleiss darmit
abgefertight, hieher bracht worden (T b o r n, 29 Decembre
1576) (Hurmuzaki, XI, 5.5).
1577 lunie 22. Oratorul regelui $tefan Batory pre-
zinta la Constantinopol catre Sultanul Murad III, punctele
privitoare la Moldova si comertul ei tntocmite pentru re-
Inoirea tratatului de pace dintre Polonia si Turcia, unde
spune :
....Caeturum, quia ex mercatoribus utriusque partis
vectigalia et sumptus angeri solent, Ser.mus Rex meus
petit, ne subditi eius M.tis Armeni alii tam in Turcia, quam
in Valachia iniustis officiantur modis, neque cogantur ad
solutionem debitorum, quae illi non tenentur, sed alii, quos
i psi ignorant, prout hactenus est factum. Iniustum est enim
hominem innocentem pro reo puniri, cum et divino hure
filius iniquitatem patris non portat. Tum etiam pe merca-
toris Ser-mi Regis mei iniustis vectigalibus et theloneis
exagitentur tam in Turcia, quam in Valachia Ser-mus Rex
meus postulat. Idem facturus semper mercatores Pot-mi
imperatoris ; in quo negotio ut et literae Imperatoriae M-tis
ad palatinum Valachiae dentur". (A ndrei Veress: Do-
cumente, II, 1930, 125-126, dupa Protocollum Bathorianum,
Budapest, Fol. 30-31).
1577 tulle 30. In räspunsul sau Sultanul Murad III
catre regele Stefan Batory confirmä punctele cerute de rege
privitoare la comertul negustorilor din Polonia si Moldova
si stergerea darilor nedrepte introduse acolo de Domnul
cu prilejul reiraoirii tratatului.
pItem Ser-mi regis Poloniae subditi mercatores, sive
sint Armeni, sive alterius cuiuslibet nationis, quadocunqur
Moldaviam aut quamcunque partem ditionis nostrae Cae-
sareae Celsitudinis mercatum venire voluerint, non per
ignotas et incertas vias, sed per iter publicum consuetum-
-que, quod mercatores in genere tenent, recta via veniant:

www.dacoromanica.ro
 375

in qua, si bonis aut personis illorum damnum aliquod illa-

tum fuerit, damnum inferentes quaeri et puniri debebunt,
mercatoribusque venientes aut euntibus absque inuiria, tri-
.cesima accepta, iter liberum detur et dimittantur. Neve ab
alterius debitum aere alieno obstricti mercator capietur,
neve Cyausii aut Spahii, Janicerique subditorum Ser-mi regis
Poloniae equos in itinere accipiant."
(Andrei Veress: Documente, II, 1930, 128.9, dupä
Staatsarchiv. Wien. Polonica).
1577 Decembrie 5. Petru Vodä. Schiopul dä si intä-
reste lui Ion Golde vel logofà.t cumpäräturile ce a fäcut in
vii si mosii, si anume 3 alci de vie la Cotiaari, un loc
pustiu pe Ciuhur la Hotin, anume Rujittii si satul Draxi-
iae$ti (Spineni) pe Jijia. Vanzätorii sunt 2 Armeni. Actul
spune: Cu mila lui Dumnezeu Io Petru Voevod Domn
tärii Moldaviei ingtiintare facem cu aceastä carte a noasträ
tuturor cui pe &Lisa vor cäta, ori cetindu-li-se o vor auzi;
iatá au venit inaintea noasträ. i inaintea a lor moldovinesti
boeri a mari si a mici Asfadur i fratele su Bogdan, Armeni
din targul Siretului, de a lor buná voe de nimene asupriti
niai siliti si au vändut..." Printre panii pomeniti este ,.Var-
tic postelnic". (G h. Ghibtinescu: Surete fi Izvoade,
V, 1908, Iasi, 226.233).
1577. Urcd pe tronul Moldovei Carabet, sub nume
de loan Potcoava sau Cretul. Dupd manad era fratele lui
loan cel cumplit Armeanul. (X enopo 1: Istoria Romeinilor,
IV, p. 124).
1577 Noembrie 12. Stefan Batory fixeazd natura
märfurilor pe care le vor putea vinde Armenii in Polonia,
in prä.vdliile särace i in cele bogate. (F. Macler : Rap-
port sur une mission scientifique en Galicie et en Bukovine,
1925, p. 52).
1578 Nile 7. Stefan Batory precizeazä. cá Armenii
au dreptul sä debitá bduturi, a vinde nadasuri, a exercita
rneserii, drepturi pe care i le contesta orasul Lemberg-
(Macler, op. cit, p. 52).
1579 (7087) Aprilie 26. Petru-Vodá intäreste cAlu-
gärilor de la santa mänästire 123.cica 2 pdrti din satul To-
mesti pe Moldova. Printri panii pomeniti sunt Jurascu

www.dacoromanica.ro
 376

Vartic si Vartic paralab de Hotin. (G hibänescu : Su-

rete, II, 34).
1579 lunie 2. Urcä pe scaunul arhiepiscopal din Lem-
berg Barsam (Barsumas) Bogdanovici (S. Barac z : Rys,
p. 110.
1580. - In timpul lui Iancu-Vodä Sasul se pomeneste
de Jurasco Varticovici ca interpret al voievcdului. (H ur.
muzaki, XI, p. 30).
1580 lulie 7. Iancu-Vodä, Domnul 1VIoldovei,
reste lui Vartic postelnicul cu ai säi hotarele säu Cerlina
despre hotarele satelor Täräsäuti, Vancinita si Catoleva.
(L. T. B o g a, Documente Basarabene, V, p. 36).
1581. Se crede ea In acest an s'a clädit prima bise-
ricä. armeanä la Bucuresti In locul bisericei Bärätia de as-
täzi. Dupä documente vechi se aratä Inteo scriere germanä.
recentä, cá intaia biseria. armeara-orientalä In Bucuresti a
fost Bäreilia de azi, care s'a clädit In unire cu Armenii ca-
tolici ce se aflau atunci In Bucuresti, ce abia incepurl a se
intemeia, venind din toate pärtile fel de fel de neamuri,
tntre 1400-1435. Intre acele natiuni eran si Armenii de
ambele rituri, pe lingl Nemti, Francezi, si bine Inteles Ro-
mäni. Armenii din ambele rituri unindu-se prin casätorii
Itntre ei precum si cu celelalte neamuri, si fiind aproape
sä-si piardá cu desävärsire religia nationalä, au hotärät clä-
direa unii biserici. Cu toatá opunerea unora, la 1581 s'a
pus temelia acelei biserici areia i s'a dat numele Bareitia,
adicä. 'bratstvo, pe slavoneste frätia".
(Grigore Goilav: Bisericile Armene de prin
rile Romtine", 1911, Bucuresti, p. P. 17-18).
1582. Mancinelli, predicatorul iezuit, gäsi pe la
1580 Iasul plin de Armeni, bogati negustori de aromate, pe
cari incerca castige la catolicism, vizitänd si biserica
lor. (H ur mu z ak XI, p. 115). Mancinelli spune In His_
toria della vocatione et peregrinatione del nostro padre
della Compagnia di Giese :
.Visito tertio: Misia, Valachia superiore et inferiore,
Boldavia overo Moldavia, Giassi, et nella sedia del prin.
cipe di quella provincia et altri luochi, dove si fermò per
alcuni giorni, trattando ancora con gli Armeni, molti e

www.dacoromanica.ro
 377

richi, chi habitano in quel luoco, e di fede cattolica. (Na-

poli, Bibl. nazionale, XI, A, 65)" (H ur mu zak i, XI, p. 115).
di.nd6 alla chiesa delli Armeni (in Giassi), che in tutti
quei paesi ve ne sono assai piii ricchi et più commodi di
tutti gli altri,. per la mercantia che fanno de aromati, et,
questi congregati et fattone conseglio, risposero che era
in sua mano la chiesa et loro stessi, mostrandole grande
affetione, per la relatione d'un Armenico (sic) che era
all'hora venuto da Roma et referito l'amorevolezza del
pipa verso q aella natione et la buona fama della Com-
pagnia". (H ur mu za k i, XI, p. 116).
1582 Februarie 18. Regele $tefan Bathory raspunde
din Wilno catre municipiul orasului Brasov, la cererile
orasului si intre ele despre deschiderea drumului-mare la
Oituz si despre trecerea negustorilor armeni prin Ardeal
in Tara-Romäneasa, ceeace interzice bucuros, afländ ca e
¡ignitor privilegiilor orasului.
Punctul III al acestui act spune : ,Armenis quidem
liberum transitum in Vallachiam ex nostra Russia conce.
dere nobis animus erat, sed quia id libertatibus Fidelitatum
Vestrarum repugnare intelligimus, nos quoque hoc con.
silio libenter supersedebimus. Id ceste Armenis non magis
nostra, quam vestra causa indulgere cogitabamus, quod
existimaremus mutua illa cum exteris gentibus negotiatione
non exiguum commodum ad vos perventurum. Conquerun-
tur denique Fidelitates Vestrae de telonio quodam, quod
nobiles possessionis Birk6s, propria auctoritate, in praeiu-
dicium non tantum vestrum, sed etiam aliorum erexissent.
Scripsimus ea quoque de re ad nostros consiliarios, ut nos
quam primum certiores faciant. Si enim recens propriaque
authoritate illud erectum ease cognoscemus, curabimus, ut
adoleatur. Bene Valeant Fidelitates Vestrae". (Dr. An dr ei
Veress: Documente, II, 1930, 224-5).
1582. Sub Iancu Vodä (1579-1582) este pomen¡t la
Suceava episcopul Hovhannes Hunanian, care a fost che-
mat la Lemberg, scaunul acestuia fiind vacant dupä demi-
siunea episcopului Bogdan (Barsumas) Bogdanovici (1568
1582); acest din urmä era nevoit sä. demisioneze deoarece
nu putuse a converti pe Armeni la catolicism, cum cereau
24

www.dacoromanica.ro
 378

Polonezii (3. Bar ac z: Rys dziejow ormianskich w Polsce,

p. 116).
1582 August 22. Iancu-Voclä Sasul, Domnul Mol-
dovei, däruieste mänästirii Pobrata satele Hlinita i Dra-
cinita, 100 ughi fiind däruiti Sftei mänästiri de Petre Var-
ticovici fost pärcAlab si aceste douä sate amintite mai sus
sä fie ale mänästiri cu toate veniturile, ins& cAlugärii sä.
tie sirindare pentru acel Petru Varticovici i nime sä nu
se amestece impotriva acestei scrisori a noastre" (Te od o r
Balan, Documente Bucovinene, I, 1933, p. 84.85).
1583 August 6. Petru-Vodä, Domnul Moldovei, dä-
rueste mänästirii Sucevita, satul Sucevita, ascultätor de
curtea din Badeuti. Printre panii sunt pomeniti Vartic,
mare dvornic al tärii de jos; Eremia Moghila mare dvornic
al tärii de sus. (Teodor Bala n, Documente Bucovinene,
I, 87-89).
Gäsim pe acest Vartic pomenit ca amare dvornic al
tärii de jos" si in alte documente, din 28 Mai 1584 (T e o-
dor Bala n, op. cit., II, 25-31), 26 Febr. 1586 (idem, p.
33-38), 16 Aprilie 1587 (GhibAnescu, Surete, XXI, 117),
6 Sept. 1587 (idem, XX, p. 2), 19 August 1591 (H u r mu- -
z a k Xl, 232), 14 Sept. 1552 (B a 1 a n, II, 44).
1583 Septembrie 11. Petru-Vodä. cel Schiop intäreste
minästirii Galata daniile familiei Vartic, spunAnd cä.
ca venind Iurascu Varticu, fiul Hatmanului Vartic, de
buná voia a sa a dat satul anume Malitintii cu iazu i cu
o moarä in judetul Hotin, mänästirii Galatia, pentru su-
fletul repozatului säu frate Ionagcu Varticu si al fiecei lui,
reposatei Angelina, ingropatä in acea sintä monastire"
(Arhiva Istorica, I, 144).
1585. Jean Zamojski instaleazä Armenii la Zamosc,
clandu-i un cartier i scutindu4 de impozite timp de 20 ani.
(F. Mac le r, Rapport sur une mission scientifique, 1925, p. 47).
1586 Mai 7. Petru-Vodä Schiopul intAreste rescum_
pärarea dela cAlugärii mänä.stirii Galata a satului Malitin-
tii, cedat Vasilicei, väduva lui Iurasco Vartic, copiilor
säi Lupu, Gavril i Anessia (Arhiva Istoricei, I, 144).
1591. Aron VodA, cänd s'a asezat al doilea rand
la scaun a pus pe Oprea Armasul logofät mare, ei pe

www.dacoromanica.ro
 379

Vartic vornic mare pe tara de jos. (U rech e, ed. Picot,

p. 583-585).
1591. Alexandru, de origina armeana, fratele lui Ioan
Potcoava, urca pe scaunul Molciovei. (X enopol: Istoria
_Romdnilor-, IV, p. 124).
1591. Constantin, de origina armeana hate cu Alexan-
dru, devine Domn al Moldovei. (X enopol: ,Istoria Ro-
mânilorm , IV, p. 125).
1591. Petru, de originä armeana, fiul lui Alexandru
nepotul lui Loan ce! Cumplit, urcá pe tronul Moldovei.
(Xenopol: Istoria Romdndor", IV, p. 126).
1592 Mai. Un Armean din Cesarea, Bostan, ajuta la
Constantinopol negocierile lui Mihnea Vocla gi ale unchiu-
lui sä.0 Petru Schiopul. (Hurmuzak XI, p. 329-330,
333-334, 336, 338, 349, 569; N. Iorga : Istoria lui Mihai
Viteazul, I, p. 97-8).
1593. In Epoca lui Mihai Viteazul, care bätuse pe
Turcii, opresorii lor din Armenia Asiatica, Armenii din
oragele romane se agita i cei mai insemnati dintre ei In-
-cearcä printr'o propaganda energica, 8a räscoale pe com-
patriotii lor in vederea delivrärii lor de sub jugul turcesc.
(I. N. Angelescu: Histoire Economique des Roumains, I,
Paris-Genève, 1920, p. 243).
1593 Aprilie. Cu prilejul märturiilor ale lui Luca
Stroici, Ureche Simon Movilä, Christofor Dzierzek, g. a.,
In privinta procesului lui Petru-Veda cu loan de Marini
Poli, este pomenit ca ....De aceasta doua marturii fäcut-au
gi Constantin Corniathu gi Anton Conforti gi Bogdan Ar-
manul iar, deosebi de noi. ...De aceasta au ficut märturii
Armenii, osebi de noi". (H urmuzak XI, 317-318).
1593 Septembrie 25. Post-scriptul la scrisoarea lui
_Matthias Fredericus scris dela Bistrita c5.tre loan Erek,
doctor In drept gi mai mare peste ocnele de la Baia-Mare,
despre Tatarii din Moldova gi numirea ca Domn a lui Mi-
haiu Viteazul, spune: .In Moldavia ingens numerus
Tartarorum esse fertur ; miseri Armeni quidam hisce diebus
in itinere moldavico in Alpibus interfecti i spoliati stint.
Nostra quoque provincia gravissimis exactionibus vexatur.
Siquid novarum rerum habuerit Dominatio Vestra gratiosa,

www.dacoromanica.ro
 380

nobis, quaeso, communicet. (H urmuzak XI, p. 774).

1593 Noembrle 13. In timpul mAcelului turcesc In-
tamplat In Bucuregti pe vremea lui Mihai Viteazu and a
fost impresuratä. casa vestierului Dan de pe podul TArgului
de AfarA, unde Turcii se coplciserA, pe lAng5. ei au fost
omorlti cAti-va 0 vrei i Armeni. (D. Caschi, ta pGazeta
Manicipalce din 19 August 1934).
1593.Se pomenegte la Iagi de preotul armean Hagop din
Tokat, unul din poeti armeni ai timpului; martor ocular al
evenimentelor petrecute tntre anii 1593-1595 la Iagi, le de-
scrie intr'un antec de ¡Mire, aruia pärintele Akinian Ii dâ.
titlul de antec de ¡Afire asupra tärii Valahilorm. (H. D j.
Sir uni : Aron Vodcl, Rclzvan "[Todd f i Eremia Vodci intr'un
poem al unui cronicar armean, An. Ac. Rom., Mem. Sect. Ist.,
seria III, t. XX, mem. 14).
Subiectul antecului de ¡Mire a lui Hagop din Tokat
aunt evenimentele politice, petrecute In Moldova, intre anii
1593-1595. Hagop din Tokat istorisegte mai IntAiu negocie-
rile lui Aron VodA, ca Hatmanul Kazacilor, Lobodl, pentru
a ataca cu forte unite pe Turci. Kazacii consimt gi sub co-
manda gefului lor vin la Tutora, pe malul aului Prut. Aron,
tnsi, lepAdl primul 85.0 proect, gi atac5. pe Kazaci, dar, In-
vins fuge dinaintea Kazacilor, care inträ. la Iaqi la 26 Oc.
tombrie 1594. Populatia simtind pericolul, aduce lucrurile
sale In biserica armeanä. Kazacii yin gi sparg ugile biseri-
cei, i devasteazi tot ce le cade In mina. Apoi nAvAlegte
spre bisericA o altA hoardä. a Kazacilor gi, neavAnd ce fura,
chinueste, drept rAzbunare pe Episcopul armean gi pe
preotii. Kazacii, apoi dau foc oragului gi se retrag.
Iatä. un pasaj :
Cad au venit Cazacii
au intrat in Tcirgul
era 26 Octomvrie
Vineri, la amiazi.
Au mers la bisertai,
au spart poarta de fier,
au infra! inneluntru cu mii f i mii,
ca fiarele cele rele din peidure.
Lucrurile aduse aci erau multe,

www.dacoromanica.ro
 381

ajungeau mind la lavan;

au luat tot ce era,
n'a rilmas nimic in bisericd.
.IV umai Sf. Mir din Ecimiadzin,
n'a ajuns in mana pdcdtoasd,
l-a luat episcop111
punandu-1 pe scard.
Apoi au venit alte cele de ale lor
ca vipere rele pline de venin;
negdsind nimic in bisericti,
au luat sflintul Mir f i
Vdzut-au pe Episcopal stand,
pe acest duh curat f i bland,
doi ini rdi l-au oprit,
l-au desbrdeat, t-au imbrdcat in zdrente.

(H. D. Siruni : Op. cit., p. 8-9).

Cronicarul armean din Camenita pomeneste si el de
aceste intAmplAri, punandu-le ins& sub anul 1592: ,Un anume
Petre [Cazacull a fost numit Domn al Valahiei; era fiul
Domnului Alexandru. Mult timp el a mers din tara. In tari
pe la regi, pe urmä a .venit in Camenita unde a stat un
timp. Inaintea lui era un alt domn numit Aron care a &cut
multe mizerii Valahilor din tarä, panä cind aceastá stire a
ajuns la Sultan. Sultanul a dat ordin ca acesta sä vie la el
si el a plecat. Dupä plecarea acestuia, boierii valahi au jurat
in fata lui Petru, pe care 1-au condus la scaunul domnesc
unde 1-au instalat si s'au supus lui. Cu ei era de asemenea
4si Avak. Dupà putin timp Arun s'a retntors la scaunul
domnesc din ordinul Sultanului, 1mpreunä cu el venise
un principe turc cu soldatii sal, care se mai numea si agá.
A venit la Iasi si 1.a prins de viu pe Petru de asemeni si
pe Avak, care era armean, fiul lui Matei, i.a täiat nasul
1-a dus la Sultan. Pe Avak 1 au pus In inchisoare si a
venit tnapoi. In locul lui au prins pe doi tineri armeni
Krikor Murko si Simon Zohna si i-au pus in Inchisoare.*
(H. D j. S iruni: Extrase din Cronica Armenilor din Came-
ni(a, 1936, p. 14-15).
1593. Hagop din Tokat in cintecul säu de jälire
pomeneste de episcopul armean din Iasi :

www.dacoromanica.ro
 382

Episcopul natiunii armene

era bunul Hovhannes ;
el era din oraful Caffa,
instalat in Thrgul
(H. Dj. Siruni: Op. cit., p. 8).
Ne sunt cunoscuti in a doua jumätate a secolului
XVI.lea (1551-1607), pe scaunul Sucevei, 4 episcopi toti
cu numele Hovhannes : In anul 1551 este pomenit Hovhan-
nes din Suceava (A lisa n, Cameni(a, p. VIII), In anul 1578
Hovhannes din Bogdania (Cameni(a, p. VIII), In anul 1593
Ho vhannes din Caffa (H agop din Toka t, Ccintec de
'Mire, p. 15), In anul 1607, Hovhannes din Suceava (Came-
ni(a, p. 169).
1594. Intim si tovaräs de afaceri al lui Petru-Vodä
Cazacu fu pe 1594 un ()vac Matisovici, care fu prins
dus la Constantinopol impreuná cu acest stäpan al sä.u. (N.
I o rga : Studii f i Documente, XXIII, p. 432-3).
1594 lanuarie 19. Aron-Vodä afländ a din pricina
datoriilor unor Armeni päriti au Inchis drumul mare In-
spre Suceava roagá municipiul orasului Bistrita sä.1 slo-
bozeascä ca sä poatá umbla negutAtorii de pe acolo.
Scriu Domniei Tale cinstea i 1nchinarea mea, ca
bunului meu domo megies si-ti poftesc Domniei Tale sä ti
se deje de viul lui Dumnezeu tot binele sufletesc i trupesc,
viatä indelungatä norocoasä. Mai departe numai despre
aceea sunt nevoit sä scriu Domniei Tale, ca bunului meu
domn megies, cá sunt cunoscute Domniilor Voastre niscaiva
datorii ale unor Armeni, pe care nici nu le-ati pâril. inain-
tea mea; pentru aceea iatà cä Domniile Voastre ati inchis
drumurile acelor negutatori de aici, incat negutätorii nu
pot iesl din Suceava. Rog pe Domnia Ta, sä slobozesti
Domnia Ta drumurile, ca acolo afará sä nu fie Impiedicat
nimeni din acea pricinä. Dumnezeu vede cá eu fac dreptate
Domniei Tale. Iatä. eu mä 1ncredintez Domniei Tale cu
bunä. megesie. Dumnezeu sä." VIA. pe Domniile Voastre".
(A ndrei Ver es s. Documente, IV, 58, dupä actele din
Arhiva Judetului Bistrita-Näsäud).
1594 Mlle 1. Aron-Vodá scrie dela Iasi cätre loan.
Budaki primarul orasului Bistrita, rugändu-1 sá faca jude.

www.dacoromanica.ro
 383

cata in treaba furtului de oi, savarsit de ca. tre Vascan de

acolo, impotriva cäruia s'au plans oamenii de pe la Campu.
lung: Mai departe vream sa. dau de stire Domniei Tale
ca megiesului meu bun, ca. au venit aici la mine iobagii mei
din Campulung si s'au plans ca. oamenii Domniei Voastre au
dus in anul trecut cincisprezece sute de oi ei obisnuindu-se
cu aceasta acei lotri, au manat si acuma trei sute de oi
treizeci de vaci cu boj impreunä, sase cai. Domniile Voa-
stre sa nu tinä partea unui lotru, adica. lui Väscan, caci
eu astept de la Domniile Voastre prietenie mai bunä.
Pentru aceea, iatä acum a mers la Domniile Voastre omul
meu acolo sa le facl Domniile Voastre in toate dreptate,
caci si eu fac dreptate Domniilor Voastre in toate trebu-
rile, adica si in privinta Armenilor. Dumnezeu sa tin& pe
Domniile Voastre. (A nd rei V er es s, Documente, IV., P.
89, dui:4 actele din Arhiva judetului Bistrita-Nasäud).
1594 Iulie 25. Aron Vocla scrie dela Jai catre Ioan
Budaki, primarul orasului Bistrita, recomandandu-i din nou
faca judecatä dreapta fära ragaz in treaba oamenilor din
Campulung ca s5.-si poatä primi oile furate si a nu stea
pägubiti. Mai departe iubitorule, bunule megies, sunt
nevoit sä scriu Domniei Tale despre oarecari lucruri de-ale
noastre, ce pagube mari au pricinuit iobagiilor mei, anume
celor din Campulung, niste iobagi de-ai Domniilor Voastre,
ceeace nu s'ar fi cäzut sä faca, caci eu totdeauna fac drep-
tate Domniilor Voastre in treburile cu Armenii. De aceea
rog pe Domnia Ta, ca pe un bun megie$, sä pui Domnia.
Ta si 8'1 le aduci judecata dreaptä oamenilor mei pentru
pagubele lor, sa li se deie vitele lor ; daca. Domnia Ta faci
aceastä pentru mine, voiu fi si eu Domniei Tale cu o slujbä.
asemanatoare, sä nu pui Domnia Ta zabavä multà in aceasta
treabä. Paul acum am scris Domniei Tale de cateva ori
tot despre acest lucru. Dumnezeu sä. tina pe Domnia Tag.
(A n d r ei Verre s, IV, p. 91, dupa Arhiva Judetului
B is trita-Naslu d).
1595. Cronicarul din Camenita descrie astfel eve-
nimentele petrecute : In acest an s'au strans Cazacii, unii
spun 20.000 de oameni, ei cu mari pregatiri razboinice au
intrat in Valahia, au pricinuit pagube si au alungat pe
Domnul Aron. Au omorat multi soldati, altii au ars si au

www.dacoromanica.ro
 384

prä.dat totul. Au apart chiar si usa bisericii armene, au

intrat inäuntru si au luat o multime de obiecte de aur si
de argint. vestminte scumpe pe care Armenii le pästrau In
biseria. Ei au trecut pe aici si au pricinuit mari pagube
animalelor, oilor, vitelor si graului din satele din Impreju-
rimile Camenitei. Dupä ateva zile au trecut din nou In
Valahia unde s'au supus, au jurat intre ei si s'au invoit Cu
Domnul. Pe urmä au intrat in Turcia pentru ca sä se lupte
contra Turcilor. Dumnezeu sä le dea putere pentru ca po-
porul crestin sä-si gäseasci pentru putin timp linistea. Sefii
lor se numeau Lobodä si Nalivaiko." (H. Dj. Sir uni :
Extrase din Cronica Armenilor din Camenira", partea I-a
(1430-1611). Academia Romänä, Memoriile sectiunii isto-
rice, 1936, Bucuresti, p. 15).
1595. Armeaiaul David Serepkovici in fata tribuna-
lului din Lemberg predl lui Aron-Vodä Domnul Moldovei
patru chitante, respectiv de 100.000 aspri, 668 zloti aun,
3.257 talen i si 8.000 talen. (H. Zavrian : in revista Hai-
renik, 1929, VIII, p. 98).
1595 Mal 15. Andrei Taronowski scrie dela Came-
nitä catre Pstrokonski : Au sosit chiar scrisori din Turcia
atre sluga Ambasadorului Angliei la Camenita, in care i
se scrie el acest noul impirat turcesc ...mai intaiu a poruncit
si inece pe mama sa proprie, sä omoare pe sapte frati ai
säi, sá mece patruzeci si $ase alte sotii ale tatAlui sAu cu
mama sa; ...ftilor Voevozilor Moldovei si Munteniei, cari
se pomeniau c1 au oarecare apropiere si drepturi la dom-
nie, tuturor a poruncit fa li se taie nasul si urechile, pentru
acea pricinä, cl ei, negotänd unul dui:a altul domnia, au
nimicit aceste täri, prin care fapt in Constantinopol este
acum mare scumpete din cauza ruperii acestor täri de sub
puterea lui. A poruncit sä. prinda si sä. arunce in temnità
pe cei mai bogati Armeni, Jidovi, Greci si Italieni din
Galata..." (Il ie Cortus: Mihai Viteazul f i Poloni, p. 207-
210).
1595. Urcä. pe scaunul Moldovei Eremia Movilä-
Vodä, sotia canna era, dup5. V. A. Urechia, armeancä, din
familia Ciomartan.
1595. Ciad in August acestui an Eremia Vodi intr.&

www.dacoromanica.ro
 385

la Iasi, ,,vede aici, clupá focul cázIcesc, Curtea, trei biserici

rominesti, una catolica ei una armeneascá ei marea cládire
a BAH turcesti." (N. Iorga : Istoria Armatei Romtinefii,
vol. I, 1929, Bucuresti, p. 353).
,Regia quae ex muro erat, relicta fuit: tum templa
tria circiter graeci ritus, Armenorum unum, ex lapide omnia,
catholicum ex materie unum, super omnia balneum, asiatici
operis, ex lapide, pro captu loci satis elegans." (Rerum
Polonicarum libri, XII, p. 318).
1596 Febr. 17. Von Kiihbach scrie dela Bozen cAtre
Guvernul tArilor superioare austriace, despre un proces
de mostenire: Wie ich denn laider ire peese Natur gar
zu wol erkhennen; es ist sollich ein vermischtes Gesindl,
Thaills Kriechen, Teils Armenier, Thaills Circhassen; etli-
che Wallachen, etlich Moldauer, und glaub etlich Tiirggen,
dann sy die tirggisch Sprach alle pesser und lieber röden,
alls die moldauischg. (H urmuzak i, XI, 528).
1596 Oct. 10. Nuntiul Germanic° Malaspina serie
dela Varsova cave card. Cinzio Aldobrandini, despre solii
din Moldova si Transilvania in afacerea stärii Moldovei,
unde trimisul principelui Sigismund Báthory agitá prea
mult impotriva cancelarului Zamoyski. ,E capitato cosl
tardi hoggi l'Armeno mandato dal Moldavo contiguo alla
Transilvania che a pena hanno havuto tempo questi Sig-
nori di comunicare meco il tenore delle lettere del Can-
celliero, non che di udire il sopradetto huomo. Né a me è
stato possibile di far tradurre, se non summariamente le
lettere del Cancelliere dirette a Sua Maestá più presto
che in questo punto, che il pedone si deve partire per
Vienna." (A ndrei Veres s, Documente, V, 1932, p. 45,
dupg Arch. Vat. Roma. Fondo Borghese, /11, 89 c.).
1596. Intr'un conflict din 1753 Martie 15 pentru locul
din Suceava al mängstirei SF. Ilie cu Armenii, Armenii aratá
trei documente, unul din 1595 dela Eremie Movilá Vodá
ta care se 1ntáreste A rmeanului Bogdan Donavac, meser-
ciu de Suceava, trei mesernite si un loe de fánet situat In
capaul fáneatului Zahariestilor si alt fánat supt podgorie
la fintänä si o prisacá in vale supt mánástirea Sf. Näscä-
toare de D zeu, 5 helestee de acea vale si 7 aid vie la
Cotnar". (T eodor Bala n, Documente Bucovinene, IV, p.

www.dacoromanica.ro
 386

65, dupä nn document din Arhiva Metropoliei din Cer-

näuti, fasc. 52, lit. S.).
1597 1anuarie 22. Printeun hrisov domnesc Ere mia
Movilä-Vodä inmaneazä si intäreste lui Bogdan Donavac
averile din Itcani ale taalui säu, Dragan, confiscate dupä
fuga acestuia in Polonia in urma evenimentelor cunoscute.
(Uricar, XIX, p. 1-6),
1598 Februarie 28. Eremia-Vodä. Movilá intäreste
lui Ivanasco Tolicico si Agaftei cumpAraturä ce au fäcut
ca 1000 zloti tätäresti in jumItate de Li$na dela fratii
Varticesti. Actul spune cä. Lupul Vartic armas mare si
frate sau Gavril Vartic si sora lor Anisia, feciorii lui Iu,
rasco Vartic postelnic, nepotii lui Petru Vartic portar de
Suceava, ...si a vandut a lor dreaptä ocinä. si mosie din
dreptul säu uric si dresá de impärtealä ce a avut mosul
lor Petrea Vartic portarul de Suceava dela bätra'nul Pätru
Voevod, jumAtate de Li6na cu loc de häleste ce este ti-
nutul Dorohoiului ...drept una mie zloti tätäresti flindc5.
dinteacesti bani a plätit datoria pärintelui säu Iurasco
Vartic postelnic in mâinile lui Iacob jidovul din Tarigrad".
(Gh. Ghibeinescu, Surete, XXII, p. 112).
1598- Un geografitalian Malinine spune cA inainte
de 1598 locuiau in Moldova Armeni, Evrei, Unguri, Saxbni
si Raguzeni, cari acaparase aproape intreg negotul, si ei
trimet grinele si vinul moldovenesc in Rusia si Polonia,
cearä, miere, cärnuri de bou sarate, unt si chiar legume la
Constantinopol; iar .vinurile faimoase din Creta ce se
trimet in Polonia, toate trec prin Moldova", prin mijloci-
rea de sigur a acestor sträini negustori. (N. A. Bo gd an:
Oravil Mi", Iasi, 1913, p. 338).
1598. Isbucneste in Asia Micä. revolta Gelaliilor. A-
cestia erau capii unor triburi din diferitele regiuni ale
Asiei Mici, cari adunand in jurul lor hoarde de banditi,
näväleau in toatä. Asia Micä 4i provinciile armenesti, je-
fuind i prädând. Provincia din Erzerum era in special su-
pusä. räutätilor lor.
Nu era pentru locuitori alt mijloc de scapare cleat
SA päräseascä. tara. Atunci un nou curent de refugiati, in
ideosebi din regiunile Erzanga, Kemah, Akan si Divrig, a

www.dacoromanica.ro
 387

Inceput sä porneascä spre Constantinopol i imprejurimir

intänzändu-se apoi In Turcia EuropeanA, si ajungänd pänä
la Belgrad, Polonia, Crimeea, si .Tara Valahilor si Bug-
daniloru (Prefata Cronicei lui Grigor din Daranagh", Ieru-
salim, 1915, p. XIII).
1598 Oct. 1. Expunerea de solie a lui Petru Grigoro-
vici Armeanul, trimes de Mihai-Vodä la arhiducele Maxi-
milian (Innsbruck, Statthaltereiarchiv, Ambraser einkom-
mene Schriften) : ...jedoch auch darneben heumblich seinen
Diener ein Zettele in Armenischer Sprach beygesteckt,
des Inhalts, ehr, der Waivoda, hette zwey Augen und zwey
Ohren, wurde also woll verstehen, das ehr den Brieff nach
des Filrsten Willen hette schreibeta mussen. (Hur m u.
zaki, XII, 395-397).
1598. Se pomeneste la Suceava de episcopul Hovhan-
nes, care pentru un scurt timp se mutä la Lemberg, cAnd
acest scaun era vacant. (A lisa n, Camenitd, p. 136).
1598. Intr'un manuscris latin dela inceputul secolu-
lui al XIX-lea Fr. Macler gäseste o notitä despre arhie-
piscopii cari au succedat pe scaunul din Lemberg. Manus-
crisul dui:a Barsumas (1579-1582) pomeneste de Hovhannes
din Suceava care a stat pe acest scaun dela 1582 pänä
la 1598.
Sic ubi Bars umus dimisit fraena Joannes Suscepit
curam sede vacante gregis Soczaviae primum profulsit ho-
nore CathedraeHinc Lembergensi jusq decusq dedit Ab
aliis in serie praetermissus a solo Roszka memoratus ad
A. C. 1598" (F r. M a cl e r: Rapport sur une mission scien-
tifique, 1925, p. 87).
1600 Aprilie 17. Regele Poloniei Sigismund III sta-
bileste bresiasii armeni ; ei pot sä posed& 2 mesteri croi-
tori, 2 cizmari, 2 fierari, 1 zugrav (M acle r, Rapport, 53).
1600 Aprille 25. Vestitul bandit turc Abdiilhalim
Cara-Yaztgl, dupä ce o invinge ostirea regulatä otomana,
ocupä itntreaga Asia Mica, bäntuind asupra tuturor orase-
lor prospere din aceastä regiune. Orasul Tokat devine si
el prada nävälirilor lui Cara-YazIgi gi apoi ale fratelui säu
Deli-Hasan. Ne putänd suferi jugul impus, Armenii din
acest oras pornesc In pribegie, dupä cum ne relateazä. cei
trei poeti-cronicari contimporani din Tokat, Stepanos, Ha-

www.dacoromanica.ro
 388

gop ei Hazar, ta cantecele lor de Wire. Cu acest prilej

vine gi in Moldova un grup de pribegi, dupl cum pome-
negte Stepanos:
Grind a venit deodatei
Cara- Yazigi la Tokat,
I-a impriiviat pe tali ca praf,
I-a arancat pe toti cdte un loc.
Unii s'au dus la Stambul,
Altii la Brusa, la Adrzanopol,
Multi au plecat in Rumelia,
In tara Francilor [Europa), in Moldova, in PoIonia'.
(Alisan: Haiapatum, III, p. 315).
Este de observat cä oragul Tokat a dat multe figuri
importante vietii armenesti, si mai cu seamä coloniilor ar-
mene din Moldova si Galicia.
Astfel era din acest Tokat scribul Minas, care näscut
In 1510, dupä. ce In tinerete a stat in oragul säu natal, a
pribegit apoi in Polonia, si se gäsea in 1551 la Suceava
unde ca martor ocular al prigonirilor desläntuite de cltre
Stefan Rares-Vodä, a redactat renumitul säu cantec de jä-
lire. Era näscut la Tokat acel Hagop, care pribegit in co-
pilärie la Iasi, a fost martor ocular al evenimentelor din
1593-1595, gi le-a descris inteun poem.
Printre cäntäretii armeni din Tokat se pomenegte Qi
de episcopul Hazar, 1550-1610, care a pribegit tot din
cauza evenimentelor pomenite, petrecandu-gi vieata sa in
mare parte la Camenita.
Este vrednic de amintit a acele draperii de altar, care
sunt pastrate pänä. acum In bisericile armene din 1V1oldova
si care au format podoabele Expozitiei de Arta Armeanä
din Bucuresti, din 1930, sunt In mare parte opera maestri-
lor armeni din Tokat. (H. Dj. S irun i: Expozi(ia de Artei
Armeanei din 1930, in revista Ani", anul I, vol. IV, 1938,
p. 32-34).
1600 Noembrie 12. Teodorasco Varticovici, parcalab
de Soroca, printr'o scrisoare ,c5.tre mult milostivul meu
domn Smialko", raporteazä cä Simion Movilä a ocupat
Capitala T.i.rii Romänesti 5i principalii boieri au trecut de
partea si. (P. P. P an ai t e sc u: Documente priviloare la
istoria lui Mihai Viteazul, p. 136-137).
H. DJ. SIRIINI

www.dacoromanica.ro
MORMINTE ARMENEM
DINTRE PRUT 1 NISTRU
In lungile mele excursii prin tärgurile Indepärtate
moldovenesti dintre Prut gi Nistru, m'am interesat totdea-
una de monumentele care priveau trecutul Armenilor din
localitate. Biserici gi rnorminte, toate le am cercetat, le-am
studiat si sub aspectul vietii acelora, ai carer mime era
legat de existenta cestor monumente.
Pornind dela Nord, ne oprim la Hotin'). 0 bisericä cu
totul ruinata, In mijlocul unui ghetou evreesc, este tot ceea
ce ne amintegte despre o colonie destul de Insemnatä, ar-
meneascA, din acel oras. Am cäutat cimitirul. In mijlocul
unei livezi, douä-trei monumente märturistsc cá aceastä
ogradä servea odinioarä de cimitir catolic. In acest cimitir
eran Ingropati gi Armenii, In mare parte catolici, veniti
acum peste o sutá de ani, cu turmele lor, din Polonia,
arendagi, Improprietäriti apoi.
Un cimitir, ca acesta, dar mult mai Intins, 1-am gäsit
si la Bälti. Morminte vechi, cari ne indicau originea ar-
meano-catolica a multor familii de odinioarä, din BAlti.
Aici putem sá pomenim pe paharnicul lordache Panaiti,
care i-a invitat, ca sa populeze noul tärg, pe Armenii ca.
tolici din Polonia. Li s'a clädit o bisericä, la 1795, care
mai tärziu, cänd numdrul celor veniti n'a corespuns cerin-
telor, la 1804 a fost sfintiti drept catedral& veche a BAlti-
1) N. R. In ormele basarabene sunt pornenite biserici armene
la Cetatea-AlbIl In 1384, la Siret in 1901, la Hotin in 1980; biserica din
Chl*inAu este clAdite In 1804, cea din flance§ti in 1818, reconstruita in
1871, §i cea din BeIt' In 1912; au mai existat biserici armene la Soroca,
Cau5ani, Tighina, Orhei, Ismail.

www.dacoromanica.ro
 390

lor. Biserica armeneasca. din Bälti s'a zidit abia intre anii
1910-1912, fiind ctitorita de familia Marcarov. La zidirea
acestui sfänt lacas, ca si a celui din Orhei, intre anii 1902
1903, si a capelei din cimitirul din Chisinau, a familiei Bag-
dasarov, la 1916, a colatribuit mult preotul Martiros Zati-
kiant.
Ascendentul familiei Marcarov, Carabet Marcarian
(1816-1892), ctitorul bisericii din Ismail, inmormantat pe
länga acea bisericA, a sosit din Constantinopol, fiind copil
inca. Despre urmasii sái, prietenii tat5.1ui meu Gavril
Bezviconi,gasim amanunte in amiiatirile lui1). Ctitorul bi-
sericii din MO, a fost un nepot al lui Carabet, Iacob Gri-
gore (1861-1936), fost alter, mai pe urmä ajuns presedinte
al autocarmuirii locale zemstvei din Balti. Doi alti ne-
poti, au fost fratii Carabet (1868-1935) si Tigran Marcar
(1866-1923), mari proprietari din Sudul Basarabiei. Tigran
e inmormantat la Bolgrad, la cimitirul ortodox.
Centrul cel mai vechi al Moldovei este Cetatea-Alba.
Biserica armeneasca i mormintele din jurul ei dateaza din
secolul XIV. Acesti Armeni au si luptat impotriva Turci-
lor, aparand cetatea impreuna cu Stefan ce! Mare. Este
interesant de semnalat cä asa zisul izvor al Sf. loan cel
Nou de pe malul limanului, este si el un monument arme-
nesc. Un cercetator al trecutului, d-1 Grigore Avakian, a
stabilit ea o tabla veche de pe izvor, dusa apoi la muzeul
arheologic din Odessa, zicea :
Izvorul acesta este amintirea dela domnul Tevan-
Aga, fiul lui Sahac Voscaniant, din Parac, fäcut pentru
viata lunga a fiului Ghevore.
De aceea, Armenii numeau izvorul al Sf. Gheor-
ghe, zidirea lui datänd din 1743, fiind Tevan-Aga vistierul
hanului Crimeiei. In locul tablei duse la Odessa, Armenii
au asezat o alta tabla veche, care si ea nu are nimic comun
ca Sf. loan. Ea serie ,Aceasta este locul de odihnä al
dascalului Hovhanes, fiul lui Hagob din satul Ketron", de-
cedat la 1715.
Cetatea-Albä are un frumos cimitir armenesc. Mor-
mintele familiei Asvadurov sunt monumente de arta. Prin-

1) Revista Din trecutul nostrur, VIIIIX, 1939, p. 18.

www.dacoromanica.ro
 301

cipalii din aceastä familie, Siragan Sahac (1841-1925) si

fiul säu loan (1880-1928), sunt inmormintati pe längä. bi-
sericä, ai cärei epitropi au fost.
Dar, de sigur, centrul vietii armenesti din Moldova
dintre Prut si Nistru, a fost Chisinäul. In cimitirul catolic
din localitate, gä.sim si miele morminte ale Armenilor cato-
lici, dar putine la numä.r, cäci toti acesti Ohanowicz, Szi-
monowicz, Antonewicz, Negrusz, Kasparowicz, Lusahano-
wicz, Ambrozewicz, Romaszkan si altii, erau inmormantati
la mosiile lor. Un armean-catolic, Bronislav Ianuszevcicz,
maresal al nobilimii din Orhei si guvernator la Stavropol,
a murit la 1917, la Odessa. La mosie trebue sä fie inmor-
mântat si Anton Demjanowicz, mosier la Tarigrad, deputat
In toate cele patru Dume Imperiale.
Cimitirul armenesc din Chisinau existá de peste o
sutâ de ani. Sub o piatrá veche, purtänd mitra Catolico-
sului, zace arhimandritul Toma Hohanian Aguleti, decedat
la 16 Decembrie 1827. El a sosit la Chisinäu, ca un nuntiu
special al Cttolicosului, pentru a inregistra succesiunea
Arhiepiscopului Armenilor din Basarabia, iar intre anii
1806-1812 al Moldovei, Grigor Zaharian, nä.scut la Ce-
tatea-Albä, era omul de incredere al Catolicosului Iosif
Argutian (t 1801) si se credea cä si-a insusit bogätiile Ca-
tolicosului. De aceia succesiunea lui Zaharian, decedat la
23 Iulie 1827, in drum in Ungaria, unde el a plecat ca sä.si
ingrijeascá sä.nätatea, era cäutatä cu mare interes. Grigor
a fast inmormäntat la mänästirea Hagi-Gadar de lingä.
Suceava, iar câteva luni mai tärziu a murit si arhimaia-
dritul Toma.
Unii din arhiepiscopii Armenilor din Basarabia, ca
Azle ex: Nerses Astaraketi si Macar Ter-Petrosian, au ajuns
la Catolicosi; altii au plecat din timp, !neat numai trei le-
rarhi armeni sunt inmormäntati la Chisinäu, pe längá bi-
serica ziditä la 1804. Primul este Arhiepiscopul Ghevorg
Ter Mägärtician decedat la 23 Octombrie 1871, in värstä.
de 60 ani. Al doilea, este Arhiepiscopul Grigor $ahinian,
decedat la 22 Septembrie 1889, in värstä de 63 ani. In
sEirsit, cel din urmä Arhiepiscop, Nerses Hudaverdian,
decedat la 5 Martie 1917, in värstä de 73 ani.
La cimitirul din Chisinlu, gäsim cAteva morminte im-

www.dacoromanica.ro
 392

punitoare. Da altfel, ca bogitie de morminte, acest cimi-

tir e de remarcat. Doug. cavouri mari gi un monument cu
blazon, se inaltg. de.asupra mormintelor nepotilor de frate
ai Arhiepiscopului Grigor Zaharian, fratii Artemie (t 1850),
David (1799-1874), Abgar 1809-1889) gi. Andrei (1812
1873), nobilii Zaharianov, cavaleri gi consilieri de curte.
Un tnältätor cavou apartine familiei nobililor Lebe-
dev, urmagii särdarului Moise LebAda. Urmeazá mormin-
tele urmagilor särdarului Isaia Ohanian (t 1831), nobilii
Ohanov. Amintim mormAntul marilor proprietari Carabet
Arakelian Balioz (1808-1873) din lvancea gi Carabet Goi-
lav (1825-1872) din Paulegti, urmagul sulgerului Luca, fiul
clucerului David Goilav. Un strämog al faruiliei Bagdasa-
rov, Hagi-Asvadur (1805-1865), apoi Sergiu 1. Cerkes
(1834-1904), Sergiu Gr. Negrug (t 1923), Vasile loan An-
ghel (1867-1922) desi nu este armean, dar cäsAtorit cu
o Cerkes ; iar pe Magi biserica din oras mai gäsim mor-
mAntul epitropului ei, Carabet Muratov (1804-1882).
Ca importantä, pe ling& biseria mai gäsim un mor-
mint tatr'adevAr istoric, apartinAnd faimosului mare Dra-
goman si Bei Manuc Mirzaian. Am scris despre Armenii
din Basarabia'), dar si despre acest vestit aventurier, ajuns
Insemnat bArbat de stat si diplomat2).
Näscut la Rusciuc, la 1769, Manuc a fost un boier si
om de incredere al pagei Tersenich-Oglu si al Marelui
Vizir Mustafa-Bairactar. CAnd acest Vizir a fost ucis, la
1808, Manuc-Bei a trecut la Bucuresti, unde generalii rugi
l-a distins cu SE. Vladimir. TemAndu se de räzbunarea Sul-
tanului, Manuc-Bei a emigrat In Basarabia, obtinAnd dela
Rusi Inaltul grad de .consilier de stat efectiv. Astfel s'au
cunoscut meritele lui deosebite diplomatice din timpul rgz-
baiului ruso-turc, care In mare parte gratie luis'a ter.
minat prin pacea dela Bucuresti (1812). Manuc-Bei a murit
subit In regedinta sa, la HAncegti, la 20 Iunie 1817, dar a
fost inmormAntat la Chisinlu, deoarece biserica veche din
Hincesti a fost abia ziditä la 1818. In locul acestei bise-
rici, la 1872 fiul Dragomanului, loan-Murad a clädit

Revista Dirt trecutul nostril", Nr. 2. 3-4, 1934.

Revista Din trecutul nostril', Nr. 54-55, 1938.

www.dacoromanica.ro
 393

un frumos läcag, construit de apreciatul arhitect Berna-

dazzi. La fel, loan-Murad a zidit grandiosul palat princiar
din Hancegti. La Chiginau, pe langa tatAl lor, au mai fost
Inmormantate ficele lui Manuc-Bei, Mariam (t1822)
Gaiane (t 1824).
SEirgesc excursia mea, oprindu-mi la Ha.ncegti, tirgul
creat de Nlanuc-Bei. L'am vizitat, iarna anului 1933, cb.nd
acolo locuia ultimul urmag al Dragomanului, regretatul ba-
ron NIaurice Schilling, decedat la Paris, la 1934.
L. Hincesti, sub bisericä-capelä de-asupra mormintelor
familiale, e ingropatä väduva Beiului, Mariam, näscutä Ave-
dian, decedatä la 17 Septembrie 1828, In vArstä de 45 ani.
Linga ea, fiul Ioan-Murad, näscut la Bucuregti la 7 Nlartie
1810 gi decedat la Paris, la 23 Aprilie 1893.
In matricolele bisericegti din Hancegti, preotul Ioanes
Abramiant mi.a arätat actele de cäsätorie ale fiicelor lui
Ioan-Murad, Ecaterina, cäsätoritä la 9 lulie 1881 cu mar-.
chizul Pietro-Schedoni, gi Olga, cäsatoritä. la 23 Iunie 1878
cu eambelanul conte Hatzfeld-Trachenberg.
Si la sfArgit, mormAntul nefericitului fin al lui loan-
Murad, Grigore, ultimul print Manuc-Bei, sinucis la 1 .Au-
gust 1902, la Odessa.
C. BEZVICONI

25

www.dacoromanica.ro
IZVOARE ARMENESTI DESPRE RoBTANI

ISTORICI ARMENI
VECHIMEA POPORULUI VALAH
(pe marginea unui studiu al d-lui Aurel Decei)
1. 0 dONTRIBUTIE PRET1OASA
Intr'un moment catad unii istorici maghiari combateau
teza permanentei elementului romanesc In cuprinsul vechei
Dacii, Ore a dovedi c& teritoriile locuite astäzi de Ro-
mani au fost pe vrensturi o terra deserta et inhabitata", d.
Aurel Decei publica la .Anuarul Institutului de Istorie Na-
tionalci" din Cluj (vol. VII, 1936-1938, p. 412-581), o inte-
resara& lucrare intitulatl Romiinii din veacul al IX-lea pänd
In al XIII-lea, in lamina izvoarelor istorice armenefti", aducand
o pretioasi contributie istoriografiei romanesti.
Izvoarele istorice armenesti, apune dl. Aurel Decei,
atat cele scrise in Armenia cat si cele scrise aiurea, pentra
epoca mai veche n'au fost tac& cercetate din punctul de
vedere al trecutului romanesc1).
1) Pentru o epoca relativ recentd d. Decei citeazd lucrarea noa-
afta publicatd in Analele Academiei Romane", sub talul de MCatiirii
armeneVI des pro Ronzdni: Valahia qi Mo1dova, eialetele guvernatc de
princlpi creauzi de peír. Hagas ngigion (1758-1893), In Memotiile Sec-
(iunii Istorice, s. /II, t. IX, 1929. Autorul acestor randuri a mai publicat,
In aceasta serie, Extrase din Cronica Armenitor din Comen fa (1430-
1611), t. 17, 1936; Aron Vouil, Reizvan Vodil qt Eremia Vocld Intr'un

www.dacoromanica.ro
 395

Aurel Decei este convins cá din izvoarele istorice

armenesti se pot aduce multe lamuritoare lumini pentru
istoria romänä din evul mediu $i incearcà sä. punä cateva
din aceste izvoare in legaturl cu ceea ce se cunostea din
izvoarele occidentale privitoare la o epocä. atät de intune-
catä. ca aceea din veacul al IX-lea pänä la al XIII-lea.
D I Aurel Decei in studiul säu ja in cercetare doi
autori armeni, cari n'au fost Inc. pu$i de-a-dreptul in co-
relatie cu istoria Romänilor, $i cari, inteadevär, unul din
secolul al IX-lea, iar celälalt din al XIII-lea, cuprind una
din cele mai importante perioade ale trecutului romaiaesc:
aceea a injghebärii de unitäti teritoriale, care, revärsändu-se
dincolo de hotarele strämt locale, se impun atentiei altorag.
In studiul säu d. Aurel Decei cerceteazä lucrarile geo-
grafice ale acestor doi istorici armeni :
Geografia atribuitä lui Movses Khorenati (Movses
din Khorn).
Geografia Arhimandritului Vardan.
Studiul d-lui Aurel Decei cuprinde urmätoarele ca-
capitole:
I. Importanta izvoarelor istorice armene$ti pentru tre-
cutul iaostru; 2. Moise Chorenati (autorul $i opera); 3.
Editiile Geografiei; 4. Textul Geografiei; 5. Interpolärile
Geografiei; 6. Autenticitatea editiei Saint-Martin ; 7. Sar-
matia, Rifeii gi Tanaisul ; 8. Zagora; 9. Tara Bulgarilor;
10. Dupl venirea Ungurilor; 11. Vardapetul Vardan; 12.
Geografia; 13. Istoria Universalä; 14. Dacia" in izvoarde
.medievale; 15. Incheere; iar ca anexe: a) Foaia de titlu a
editiei din Marsilia 1683; b) Paginile cu capitolele despre
Sarmatia i Thracia; c) Geografia lui Vardan, Ms. dela
Paris, Bibliothèque Nationale, f. armén. Nr. 147, f° 145; d)
poem at ungt cronicar armean, t. 20, 1937. Mai sunt gata de a fi pu-
blicat in aceasta serie de 4Mgrturii armene§ti despre Romani*, §i wing-
toarele lucran l ale noastre:
Notele de drum (1619-1625) $i cronica (1622-1625) ale lid Simeon
Lehafi; Cronica lui Grigor din Daranagh ; Dobrogea $i Basarabla in Geo-
grafia pdrintelui Hugas Ingigtan; Ardeaiul in Geografia arhiepiscopulul
Stepanos Akontz; Note despre roindne la Insemneírile de aleitorie
ale pdrintelui Minas Pills/mini; Date $1 note din arldua Mechitari$111or
din Venefla; Memoriiie din manuscriptele armene$11 din Romdnia $i din
strdindlate; Un epizod din reizbalul din18561ntr'un roman armenesc,etc,

www.dacoromanica.ro
 396

Geografia lui Vardan, Ms. dela Londra, British Museum,

Ms. or. Nr. 5459, f° 31.
Cele douA lucräri, cercetate de d-1 Aurel Decei, aduc
Inteadevär o pretioasä contributie tezei romAnesti.
In primul rand, aluzia pe care o face Movses Khore-
nati, despre un tinut balac, adia valac, vecin tärii Bulgari-
lor si al rAului Donavis, adia Duarea, este o pretioasä
indicatiune despre prezenta poporului romAnesc In aceste
tinuturi inaintea secolului al IX-lea.
Tot asa si notele arhimandritului Vardan, desi scrise
Inteo epocá relativ recentä, totusi adeveresc continuitatea
elementului valah In tärile ronaäne.
II. MOVSES KHORENATI
Autorul care este cunoscut In literatura armeanä sub
numele de Movses Khorenati (Movses din Khoria sau din
Khoren), este una din figurele cele mai Insemnate ale ve-
chei literaturi armenesti 1).
Movses Khorenati a fost cercetat, in decurs de trei
secole, de multi istoriografi si filolcgi, si. exista o literaturi
imensä despre persoana si opera sa, si mai ales despre
timpul and a trAit autorul.
Stim, chiar din spusele lui cA a fost unul din primii
discipoli ai lui Mesrob, imediat dupl alatuirea slovelor
armenesti (404-412).
Dupä conciliul din Efesus (431), cei doi SndrumAtori
spirituali ai Armeniei, Sahak si Mesrob, trimet In Grecia
o noa grupä de studenti ca si se consacre studiilor filo-
sofice. Printre acestia se gAsea Movses Khorenati, care
trece prin Edessa la lerusalim, si de aci la Alexandria. Aci,
In capitala egipteand, Movses se consacrA filosofiei elene,
sub Indemnurile unui InvA.tat pe care il numeste Noul Pla-
ton. Termiand studiile sale la Alexandria, porneste spre
Ellada. 0 furtuná cumplitä aruna. nava sa la malul itaban.
Profitind de acest incident Movses viziteazä orasul etern,
1) Numele lul Movses este transcris In limbele strfiine In foirna de:
Moise de Khorène, Mosè Corenise, Moses von Chorene,etc. Noi am pre-
ferat forma din limba armeanA: Movses Khorenati, sau traducerea sa
romaneasca: Movses din Khorn.

www.dacoromanica.ro
 397

pornind de aci iarAgi spre Atena. Dupä un timp pä.r.isegte

metropola filosofilor, spre a se muta In Bizant, ca ultimä
destinatie a sa. Cu o eruditie vastä el se intoarce in patria
sa, pe care o gäse$te tritr'o stare deplorabilä, luminätorii
cei mari muriti, Armenia cre$tinä persecutatä de Persi, $i
marea iniscare culturalä opritä pe Inc. Retras intr'un sat
indepärtat Movses Khorenati rämâne in uitare, paná ce
catolicosul Ghiit (461-478) 11 hirotoniseste ca episcop al
tinutului Bagrevand.
Sub numele lui Movses Kborenati ne-au aiuns cateva
lucräri: O istorie a Armenilor, care in timp de secole a cons-
tituit unica bazä a istoriei poporului armean, $i apoi o
Geografie a Armeniei i a tinuturilor cunoscute atunci ').
Movses Khorenati spre a stabili bazele unei istorii a
Armenilor a utilizat nu numai tot ce a gäsit in izvoarele
armenesti, dar a $i cercetat autorii sträini pe care i-a pu-
tut gäsi. El insusi indicá acesti autori cari i-au servit ca
izvoare. El citeazä astfel, Sf-ta Scripturä, Eusebiu, cronica-
rul din sec. Mar Abas Catina, istoricul asirian,
Labubna din Edessa (sec. III), cronicarul lulius Africanus
(sec. Ill), autorul evreu Hovsebus Flabius (sec. I), Berosos,
Chefalion, Ariston din Phella, Hypolit, Policrat, Porfirie,
Euacru, Plegon, Paliphat, Philemon, San coniaton, etc.
Ctrcetätorii istoriei antice au mai dovedit 11181 cà
Movses Khorenati a mai avut ca izvoare $i alti autori a-
fará de cei pomeniti de el. Principalii din cesti autori ne-
pomeniti sunt Climent din Alexandria, Diodores Sicilia-
nul, Filon Evreul, Grigore al Nisei (sec. IV), Grigore din
Nazianz (sec. IV), etc.
Movses Khorenati a mai utilizat folklorul armenesc
al timpului, toate legendele, traditiile $i antecele trubadu-
rilor. Dacä el a micsorat astfel autenticitaiea faptelor is-
torice $i a introdus in istoria sa ni$te figuri legendare $i
faptele inventate sau märite in imaginatia poporului, ne-a
furnizat in schimb un bogat material folkloristic, $i a salvat
de pie:re bucätile cele mai pretioase care ne-au ajuns ca
1) Mai sunt atribuite lui Khorenati: O arta poetica cunoscuta sub
denumirea de Pitoit Ghirk, cateva discursuri, §1 traducen i din Pseudo
C tilistaaa3, Grigare dia Nazianz, Grigore al Nisei, Vasi e din Cezareea.
etc.

www.dacoromanica.ro
 398

poezie popularä, toate citate de Movses Khorenati spre a

ilustra personalitatea eroilor din istoria sa.
In ce priveste Geografia lui Khorenati ea este alcätuitä,
dupä insäsi märturia autorului, pe temeiul Corografiei ecu-
menice" a lui Pappus din Alexandria, un geograf urimas al
vestitului Ptolomeu din secolul al III-lea d. Chr., care a
läsat o descriere a lumii intregi cunoscutä pe atunci .din
care ne-am fä.cut noi extrasele". In cursul Geografiei Ins&
Movses Khorenati il aminteste si pe Ptolomeu.
Lucrarea lui Movses Khorenati contine totusi $i multe
insemnäri proprii nu numai In ce priveste teritoriul arme-
nesc, dar $i despre alte teritorii.
Dupä. ce face cateva consideratii de ordin general
asupra *tiintei geografice, incepe cu descrierea Europei
dinspre apus si trecind pe urmä la Libya (= Africa), ter-
min& ca Asia ; prin urmare detine diviziunea In trei conti-
nente al lui Ptolemeu. In calitatea sa de Armean, Irisa., se
opregte firegte mai mult asupra regiunilor din Armenia sau
asupra acelora din imediata vecinätate a tärii sale, extin-
zandu-se in mod disproportionat, asupra lor, In detrimentul
celorlalte ').
Cercetärile istoriografice nu au spus Inc& ultimul lor
cuvânt despre epoca lui Movses Khorenati, nici despre
personalitatea sa. Chiar in sänul istoriografilor armeni
sunt douä. teze deosebite.
Unii sustin, cum este cazul Mechitaristilor din Venetia,
el Movses Khorenati a trait in secolul al V-lea, si este au-
torul chiar al lucrärilor cari ne-au ajuns.
Dup5. altii, lucrärile cari ne-au rämas sub numele lui
Movses Khorenati, dateazä din secolele mai din urma, dupa
cum cred Mechitaritii din Viena $i cu ei alti savanti ger-
mani, rusi si francezi, cum sunt Jean de Saint-Martin,
Gutschmid, Auguste Carrière, Nicolas Marr. Vorbind des-
pre aceste controverse, Jacques de Morgan 2) conchide :
,Mais, parmi tous les historiens de l'Arménie, le plus
célèbre es t, sans contredit, Moise de Khorène, q ui, après avoir
passé pendant bien des années pour étre l'Hérodote de
l'Arménie, est aujourd'hui fort discuté et a perdu beaucoup
Aurel Decei, op. cit., p. 23.
Jacques de Morgan, Iiistotre du peuple armérden, 1919, p. 311-312.

www.dacoromanica.ro
 399

de la confiance dont on honorait ces écrits. Certes, par son

désir de rattacher les origines de sa nation aux traditions
bibliques, il nuit A, son oeuvre ; mais ce défaut, nous l'avons
vu, ne lui est-il pas commun avec la pitipart des auteurs
latins et grecs des débuts du christianisme ? Moise de Kho-
rène, auteur remarquable par la pureté de son style, ainsi
que par son élégante concision, a le grand mérite de s'étre
souvent placé au.dessus des sentiments exclusifs que con-
seillaient les nouvelles croyances et, dans bien des cas, de
se faire l'écho des traditions et des légendes palennes, de
nous transmettre des pages entières d'annales, aujourd'hui
perdues, mais dont il était encore A. méme de consulter les
sources originales. C'est a lui que nous devons le peu qui
s'est conservé jusqu'à nous des chants populaires de l'anti-
quite', ainsi qu'une foule de documents dont l'interprétation
ouvre de vastes horizons sur les temps antérieurs A. Mesrop
Il'inventeur d'alphabet arménien]."
Inteadevar oricare ar fi sentinta lumii stiix3tifice slat
In ceeace priveste persoana si timpul in care a trait, cat si
mai cu seama In privinta autenticitatii faptelor relatate de
el, Movses Khorenati a jucat un rol din cele mai impor-
tante In decursul secolelor In psihologia poporului armean,
creind nucleul unei istorii nationale pe care a cladit-o pa-
triotismul generatiilor.
Ill. EDITICINILE

Movses Khorenati este unul din autorii armeni cari au

cunoscut o reputatie mondiala. In primul rand prin editiu-
nile sale. Astfel textul armenesc al istoriei sale s'a tiparit
In 11 randuri:
1. Amsterdam, 1695; 2. London, 1736; 3. Venetia, 1752;
4. Venecia, 1827; 5. Venetia, 1841; 6. Venetia, 1843; 7. Ve-
netia, 1865; 8. Venetia, 1881; 9. Tiflis, 1881; 10. Petersburg,
1889; 11. Petersburg, 1898.
Tot asa Movses Khorenati a fost tradus In mai multe
limbi :
Epitome commentariorum Moysis Armeni de origine et
de rebus Armenorum et Parthorum item series principum
lberiae et Georgiae cum notis et observationibus Henrici
Brenneri, Stockholm, 1733.

www.dacoromanica.ro
 400

Mosis Chorenensis Historiae Armeniacae. Armeniacè edi-

derunt, Latin& verterunt,Notisque illusträrunt Gulielmus
Georgius, Gul. Whistoni Fiji. London, 1736.
Armianscaia ustoriia, socinennaia Moiseem Khorenskim.
Perevel Arhidiacon losif Ioannesov. 1809. S. Peterburg.
Histoire d'Arménie de Moise de Khorenatzi, auteur ar-
ménien classique de V-me siècle, traduite par P. E. Le
Vaillant de Florival. Editia I-a, 1836, Paris. Editia II-a,
1841, Venetia. Elitia IIt.a, 1845, Paris.
Storia di Mosè Corenese, versione illustrata dai Monaci
armeni Mechitaristi, ritoccata quanto all° stile da N. Tom-
masco. El. I, Venetia, 184E. Ed. JE, Venetia, 1850.
Mosè Corenese, storico armeno del quinto secolo, ver-
sione di Giuseppe Capeletti. Venezia, 1841.
Istoriia Armenii, Moisea Khorenscavo. Perevel M. E-
min. Moscova. Ed. I, 1858. Ed. II, 1893.
Histoire d'Arménie de A/lobe de Khorène. Traduction
nouvelle par Victor Langlois, dans la Collection des histo-
riens anciens et modernes de l'Arménie. Vol. II, 1869.
Des Moses von Chorene Geschicte Gross-Armeniens. Aus
dem armenischen iibersetzt von Dr. M. Lauer. Regens-
burg, 1869.
Chorenei Menes. Nagy-örmenyorszdg története. Eredeti 6r-
ménybal fordit otta es magyaraz6 jegyzetekkel ellata :
Szongott Krista. Szamosiijvartt, 1892.
A fost tradusà i in limba armeanä modernä de catre
Arhim. Khoren Stepan& in 1889.
In ce priveste Geografie lui Movses Klaorenati din
fericire aceastä opera a istoricului armean s'a dat la iveala
inaintea altor multi clasici armeni, si a gäsit lumina tipa-
rului chiar in mijlocul secolului al XVIILlea.
Arhimandritul Voscan, care a simtit insemnätateaei, a
fost primul care a tiparit in 1668 la Amsterdam ,Geografia"
lui Khorenati la tipografia infiintata chiar de el.
S'a tipárit apoi In mod succesiv in 1678 (Marsilia),
1683 (Ecimiadzin), 1685 (Amsterdam), 1698 (Ecimiadzin),
1736 (London), 1752 (Venetia), 1843 (Venetia), 1865 (Vene-
tia), 1877 (Petersburg), 1881 (Venetia).
Geografia" lui Khorenati a fost tradusä si ea in mai
multe limbi:

www.dacoromanica.ro
 401

Mosis Chorenensis Historiae Armeniacae libri III. Accedit,

ejudem scriptoris Epitome Geographiae. William si George
Whiston. London, 1736.
Armenskaia &forth! Socinennaia Moiseem Khorenskim K.
Kratkim Geograficeskim opisaniam Drevncli Armenii. Perevel
Iosif Ioannesov. S. Peterburg, 1809.
Géographie attribuée à Moyse de Khoren, in Mémoires
historiques et géographiques sur l'Arménie", II, p. 301-394
J. Saint-Martin. Paris, 1819.
Géographie de Moise de Corène d'après Pialémée. Texte
arménien traduit en francais par le P. Arsène Soucry Mék-
hitariste, Venetia, 1881.
Armianskaia Geografia VII veka po R. K. Text u pere-
vod... Izdal K. P. Patkanov. S. Peterburg, 1877.
IV. CONTROVERSE DESPRE EPOCA SA
Existä, dupá cum am spus, o intreagá literaturA de
cercetär; despre persoana si opera lui Movses Khorenati.
P.i.ná la inceputul secolului trecut Khorenati era con-
siderat ca apartinand secolului de aur al literaturii arme-
nesti, si toti istoriografii ') armeni cari I au cercetat n'au
avut nici o indoiali in ce priveste autenticitatea faptelor
relatate de el.
Prima bänuialä a avut'o Jean de Saint-Martin dug&
care Movsts ar fi träit in secolul al IX.lea2).
Iar printre istoriografii armeni primul a fost Par. H.
Katargian, din Congregatia Mechitaristilor din Viena, care
a avut si el indoieli a).
Totusi rä.murä cealaltä a acestei congregatie, aceia din
Venetia, a persistat si mai departe In a considera pe Kho-
renati ca un autor din secolul al V-lea ').
Par. M. Ceamcian: Istorta Artnenilor, Venetia, I -111, 1784-1786;
Par. H. Ingigian: istoria Paleograficcl a Armeniei, 1835, Venetia.
Jean de Saint-Martin Itlémoire sur l'époque de la composition
de la t Géographie» attribu6e à Moyse de Khoren, publicat impreuna Cu
4Cieografia,, in Mémoires historiques et géographiques sur l'Arménie,,
Paris, t. II, 1819, P. 301-317; Notice sur la we et les gents de Moise de
Khordne, Historien Armémen, In Journal Aslatique°, 1-re série, t. 11,
1823, p. 321-344.
Par. Hovsep Katárgian: Istoria Universal& 1899-1852, Viena.
Par. Gareghin Zarphanelian: Istoria Literatura Armene, Vene-
tia, 1865.

www.dacoromanica.ro
 402

Tot asa Victor Langlois a considerat pe Khorenati ca

-le plus important des historiens arméniens qui vivait à la.
fin du quatrième siècle ap. J. C.m 1), Eduard Dulaurier l'a
prezentat ca avand upar son érudition autant que par son
talent d'écrivain, droit au premier rang"), si Félix Nève
ca wréputé vers le milieu du V-e siècle, le plus illustre des-
historiens de l'Arménie 3).
Este interesant sa mai pomenim ch. Al. Papadopol-
Calimah, amintind scrierile vechi pierdute atingAtoare de
Dacia, spunea in 1876, ca .Moisi de Khoren, ilustrul istoric
si geograf armean, a trait si a scris pe la 400 dupà Chr. El
a calatorit si a cercetat toate arhivele i bibliotecile Orien-
tului, ale Siriei, Egiptului, Greciei i Romei. El a scris Intre
altele Istoria Arrrzeniei ei Geografia Universal& Moisi a scris
despre Alani, Scythia, Duneirea pe care o numegte Tanup,
despre Massage (Maskhouth) si despre Geli" *).
Nu s'a Intarziat insa o prima loviturä. serioasä : A.
Gudschmid 6) a einis pärerea cä. Movses Khoranati ar fi
scris Intre anii 634-642.
A. M. Karakagian, la 1880, In primul volum al vistitei
sale istorii critice, examinand izvoarele lui Khorenati, ga-
segte cä. lucrarea istoricä a unui cronicar sirian, Mar-Abas
Katina, de care se folosegte Khorenati ca baza principal& a
lucrärii sale, este un izvor imaginar, Qi ca deci faptele arä-
tate pierd din autenticitatea lor 6).
M. Emin a negat gi el existenta unui autor cu nume
de Mar-Abas, considerandul ca o simplä creatiune a lui
Khorenati, iar relatärile pe care le ar luat Khorenati de el,
ca nigte culegeri din legendele populare7).
Victoire Langlols: Etudes sur les sources de d'Arménie
de Moise de Khoren. Buletin de l'Acadéinie Impériale de Sciences,1861,
St. Pétersbourg.
Ed. Dillaurier: In Journal des savants, 1872.
Félix Islève: L'Arménie ancienne et sa lité,ature, 1886.
Al. Papadopol-Calimah: in Columna lut Traian, Vil, (1870,
p. 128.
A. Gudschmid: Ober din Glaubwurdigkeit der Armentschen
Geschlchte, in Ktetne Schriften, 111, 1876, 332-338; In Encyclopoedia
Britanice, 1882, XVI, p. 861.
A. M. Karaka0an: Istoria Critict1 a Armentlor, Vol. 1, 1880,
Constantinopol, Vol. II-1V, Tiflis, 1895.
M. Emin: Povestele Armeniel Veche, Moscova, 18E0 (in fume-

www.dacoromanica.ro
 403

Kalust Ter-Makartèian de asemenea a examinat lega-

turile cari ar .fi existat hare Khorenatri si lucrarea atribuita
unui Mar-Abas
Tot asa si Auguste Carrière cercetand autenticitatea
acestui Mar-Abas, 11 considera ca una i aceiasi persoana
cu Khorenati, parerea la care ins& a renuntat el apoi ; totusi
August Carrière conduce pe Movses pana 'n secolul VIII.
In 1894 N. Marr a fost primul care a Incercat sä do-
vedeasca existenta unui Mar.Abas, gasind asemanari Intre
cele luate de Khorenati de el, si acele atribuite de Sebeos
unui cronicar tot cu acelas nume 3)
Tot In acest an P. Vetter a ajuns la aceias concluzie
Auguste Carrière Intr'o noua lucrare a cercetat modul
cum Khorenati se folosea de izvoarele sale, &Bind deose-
biri tntre cele relatate n izvoarele initiale si forma In care
sunt date ele de Khorenati 5).
Par. B. Sarkisian a combätut cu toata energia teza lui
Carrière dupa cum a hicercat ulterior sá aduca noi do-
vezi despre vechimea lui Khorenati.
Gr. Khalatiant examinand partea La din istoria lui
Sebeos, de care s'ar fi folosit $i Khorenati gäseste In

negte); Mouses Khorenati z povestele vecht ale Armeniei, 1E81, Moscova

(la I. rusa); Creriealogla dinastel flaikozant dupa istoria Armenilor" a
hd Mouses Khorena(i, Moscova, 1884 (in 1. rusa).
Miaban (Kalust Ter-Makáridian): Studii despre istoria luiKho-
renafi, in revista ,,Ararat" din Ecimiadzin, 1b90-1891.
Auguste Carr ere: Moise de Khoren et les genealogies patriar-
cales, Paris, 1891; houvelles sources des Molse de Khoren, Vienna, 1893.
N. Marr K Vuprosu ob Istoeinikokh ¡stop ¡a Moisia Khorens-
;moo, in VizantInski Vremennik', I, 1R1,5, p. 263-316; K Kritike istorii
Moisia Khorenskovo, In (Vizantinski Vremenn k, V, 18S.-8, p. 227-2E9;
Arabskoe izledecenrpe iz siriikoj Kroll:Al Mar abasa, In tZapiski Vosta-
noto otdelennia Russk. Arkheolog. Ob;cestva*, XIV, 1902.
P. Vetter: Die nationalen Gestinge der aihn Aun. in (Theolcg.
Quartalschrifta, LXXVI (18D4), p. 47 *i urm.
Auguste Carrike : La Légende d'Abgar dans Chistoire de l'Armenie
de Moise de Khoren, Paris, 1895.
Par. B. Sarkisian: Critica crittcelor lui Auguste Carrière si fizio.
nomia lui Khorencat ca autor din sec. V, in ePazmavebP, 1895, p. 198
pana la 210; Cursal stuchilor despre istoria lut Khorenall i noi dovezl
despre vechimea su, In Pazmavebb, 1903, No. 11, 12.

www.dacoromanica.ro
 404

ea urme din secolele VIIIIX, si prin urmare fixeaza pe

Khorenati In secolul IX ').
In anul 1897 Gr. Khalatiant $i Kalust Ter-MikartCian
comparä.nd pasajul din Khorenati despre Sf. Mesrob, alcä-
tuitorul alfabetului armenesc, cu viata sf tului Silvestru,
tradusä In limba armeaná tocmai la sfarsitul secolului VII,
cred cä. Khorenati s'a folosit de ea.
H. Dagbasian a incercat ä dovedeascä. cä Khorenati
se foloseste de lucrarea lui Faustus din Bizant
Norair Biizantati ca räspuns acelora cari au vrut
arate cä. Khorenati se foloseste de istoria bisericeascä a lui
Socrat $i de viata sfäntului Siheti u, a dovedit ca Khore-
nati a avut sub ochi textele chiar acestor lucräri, iar tra-
ducätorii lor s'au folosit de insu$i Khorenati3).
Auguste Carrière examinand lucrarea lui Khorenati
Intr'un alt punct de vedere, a incercat sä dovedeasa cä
toate notiunile despre moravurile pägine de alta datä. Kho-
renati le-a luat dela Aghantagelus
Stepan Malkasian ardtand faptul cá istoria lui Sebeos,
scrisá in anul 668, pomene$te In rändul izvoarelor sale $i
de lucrarea lui Khorenati, conchide ea' aceasta din urmä era
cunoscutä de demult 5).
Arhimandritul Sukias Baronian a incercat sä arate
toate adäogirile introduse In lucrarea lui Khorenati In de-
cursul secolelor
Manuk Abeghian a cercetat legendele care constituesc
baza faptelor istorice relatate de Khorenati 7).
Fred. C. Conybeare examinind pirerile iui August
Gr. Khalatiant: Epopeea armencascei in istorta Artnenilcr a lui
Movses Khoreno(i (fa limba rusá), 1896.
H. Dagba,ian: Faustus din Bizant st falsiticatorul istoriei sole,
Vienna, 1898 (in limba armeana).
Norair Bazantati Chestiutzi din vechea literatura armeana,
1898 (in limba armeaná).
Auguste Carrière: Les hnii soncluaires oe l'Armenie poyenne
d'apres Agathange et Molse de Khoren, Paris, 1899.
Stepan Malkasian: 'storm lui Sebos si Movses Khorena(i,
1899, Tiflis.
Arhim. Sukias Baronian: Istorla Armenitor a lul Movses Kho-
renal', corectata $i adnotatá, 1899.
Manuk Abeghian: Legendele populare armenesti, 1899.

www.dacoromanica.ro
 405

Carrière si ale lui Khalatiant, care ardtaserä cä. lucrarea

lui Khorenati este scrisä in secolele VIII-IX deoarece sunt
folosite in ea scrieri cari apartin secolelor VIVIII, a
constatat cd istoria lui Khorenati a avut izvoare comune
ca ele, si cd este scrisä. la secolul V').
N. Marr, a descoperit in Biblioteca Nationald din
Paris textul arabesc al cronicarului sirian Mar-Abas, pe
care Khorenati it citeazá ca izvor si a cdruia existentä a
fost contestatá atAta timp ; Marr crede insä cd. Khorenati a
redactat istoria sa dupd Sebeos, arAtAnd cá i acest din
urmd se foloseste de Mar-Abas 2), dar in mod mai credincics,
in timp ce textul initial al lui Mar-Abas este mult alterat
In lucrarea lui Khorenati.
Prof. Gr. Khalatiant intr'o noud lucrare a uxaminat
iaräsi izvoarele istorice ale lui Khorenati, insistdnd ca. isto-
ria acestuia s'a scris intre secolele VIII-1X 3).
Frédéric Macler a relevat pArerile lui Auguste Car-
rière 9.
Dr. Felix Haase crede el un falsificator din sec. VII
sau VIII folosindu-se de autobiografia unui autor din sec.
IV, Cu nume de Movses Khorenati, a alcAtuit in numele
acestuia lucrarea sa istoricä ; totodatd el crede ca. atAt
'stork! Armeniei cdt $i Geografia au un singur autor 9.
Pär. N. Akinian 6) fu insd acela care i-a dat lovitura cea
mai grea, transferdnd pe Movses Khorenati pAna la sfärsitul
secolului al VIII-lea.
Spre a strAmuta pe Khorenati din epoca unde Il aseza
traditia, pArintele Akinian aduce intre altele i urmAtoarele
argumente :
a) Khorenati nu stie mai mult despre evenimentele din
F. C. Conybeare: The dote of Moses o, Khoren,in (Byzant.Zeit-
chr.), X (1901).
N. Marr: Extras arabesc din crorucasirinnáalui Marobos,1902
Gr. Khalatiant: Arsacizii armen: in istorm tut Movses Khorenaft
(in limba rusa), Moscova, 1903.
Frédéric Macler: MoYse de Khoren et les travaux d'Auguste
Carriére, 1904.
Dr. Felix Haase: Die Abfassunqszell der armenischen Gescht-
chte des Moses von Khoren, lii cOriens Christianusv, X-XI (1923), p. 88-ts9.
Par. N. Akinian : Mouses Khorenati, timpul sdu si personalita-
tea sa, In revista ,,Anahir, Paris, anul 1(1929), no. IV, p. 67-77.

www.dacoromanica.ro
 406

se.colul al V.lea decit cele scrise de Koriun si de LazAr din

Pharb, i aceste evenimente petrecute In secolul säu le pome-
neste dupi cele consacrate in traditiile populare,
b) limba sa nu corespunde de loe cu limba clasicà din
acest secol,
cl el numeste pe regele Feroz al Partilor ca Peroz
ceea ce do vedeste ca. tie si despre Feroz al II-lea care a
domnit dupä 458,
tie despre impartirea Armeniei in 4 tinuturi, im-
pirtirea care s'a realizat in 536 sub Justinian. Stie dease-
meni des pre construirea zidurilor de cä tre Justinian ale
cetätii Karin,
relateazä. sosirea armatelor persane in Bitania, eve.
veniment care s'a intämplat pentru prima data in anul 608,
stie despre invaziuni le popoarelor din Caucazul nor-
dic In Armenia, nä.välirea Kha.zarilor, etc., cu unele ami-
nunte, care apartin secolelor VII VIII,
vorbeste ca un ton dusmänos despre familia Mami-
konienilor, dusmänie care s'a simtit dupä. 750, intre aceastä
familie si cea a Bagratizilor, pe care o simpatizeazä,
are cunostintä despre Istoria lui Lazär din Pharb,
scrisä. in jurul anului 504,
se stie despre Istoria lui Sebeos, scrisä la 660,
se foloseste de Istoria Bisericeascci a lui Socrat si de Via.
Ja lui Silvestru, care furä tradusá in limba armeanä. In a doua
jumitate a secolului VII-lea,
cunoaste lucrärile lui Anania din Sirak, care a
träit In secolul al VII-lea,
/) are asemänäri cu cele relatate In Istoria lui Hevond,
scrisä In 730.
Pär. N. Akinian, dupä. ce aratä ca. Movses Khorenati
a scris In mod neindoelnic dupä 730, dar In once caz
Inainte de 900, and istoricul Hovhannes din Draskhanakert
11 citeazä, aduce mai multe argumente spre a dovedi ca
istoria lui Khorenati este scrisi intre anii 790-810, sub
califul Harun.el.Rasid, de istoricul Hevond, care s'a ascuns
sub numele lui Movses Khorenati, spre a da Armenilor o
istorie a lor.
Par. N. Akinian a des voltat aceastà tezä. a sa si In
alta. parte 1).
1) N. Akinian, in liandes Amsorya", 1930, p. 130, 258-, 382.

www.dacoromanica.ro
 407

Tot in acest an, J. Marquardt, cercetänd genealogia

13.1gratizilor, a insistat cä istoria lui Khorenati este scrisä
clupa aceea a lui Hevond 1).
Cercetand din nou epoca cA.nd a scris Khorenati isto-
ria sa, A. Zaminian 41 aseazä in primul sfert din secolul
XEI-lea 2).
Hans Lewy, Intr'un studiu citit inaintea senatului uni.
versitar al facultätii de filosofie din Berlin In Iulie 1933,
a incercat sâ dovedeascä cä istoria lui Khorenati este scrisä
la secolul IX-lea 3)
N. Adontz, 4nsä, a combätut imediat aceastä tezá a
lui Hans Lewy. De tous les critiques de Moise de Cho-
rèneils sont nombreux.Hans Lewy se révèle le plus pr.&
-cis, mais aussi le plus hardi. L'Histoire de l'Arménie a été
.ecrite, d'après lui, entre 876 et 885. La solution proposée
par Hans Lewy repose en fin de compte sur une phrase
de Moise de Chorène où il prétend avoir trouvé une allu-
sion a l'avènement de Basile I. C'est une erreur. La phrase
en question n'a décidément aucun rapport avec la visiori
de Sahak concernant l'avenir des Arsacides4)".
Hans Lewy a insistat Insà. asupra teoriei sale, spu-
nand ca. chiar daci nu poate fi fixatä cu preciziune, indi-
candu.se anume gi anii, epoca In care a trait gi a scris
Khorenati, totusi atka rämäne stabilit el a scris Inainte
de anul 9005).
N. Adontz Inteo notitä publicatä. A propos de la note de
M. Lewy sur Moise de Chorène a combätut din non aceastä
tez5.6).
Ultimele cercetä.ri fä.cute asupra autorului Istoriei Ar-
meniei i al Geografiei se datoresc profesorului dr. Hacob
Man.andian, Khorenatvo Are gdzvadzi Ludzumä (Deslegarea
i Marquardt: Die Genealogie aer Bagrat. und das Zeitalter
.des Mar Abas und Moses Chorenatzi, Leipzig, 1930.
A. Zaminian: Epoca, coiegni 1 operele lui Khorenari, in re-
vista Anahit', 1931, No 1-2, p. 117-136.
Hans Lewy: The dale and purpose of Moses of Chorene's, in
,,Byzantion", 1936, p. 81- 96.
N. Adontz, ta Byzantion", 1937, p. 97.
Hans Lewy, An additional note on the date or Moses of Cho-
fermi in Byzantion", XI (1939), p. 593 si urm.
N. Adontz, ta Byzantion" X1 (1936), p. 597 si urm.

www.dacoromanica.ro
 408

enigmei lui Khorenati), Erivan, 1934. El stabilegte cá Istoria

(care este sträns legatä de Geografie, fiind färA nici o Indo-
iall opera aceluiag autor) a fost scrisä dupä campania fAcutä
de Turcul Buga In Armenia (852-855), dupä cum reiese din
ultimul capitol al ei. Apoi orasul Maurikiopolis-Sirakagat,
amintit tot acolo, a putut ajunge capitalä. a provinciei $irak
numai pe timpul Bagratizilor (sec. IX). Autorul deci nu
poate fi decät din a doua jumätate a secolului al IX-lea.
Pär. V. Hatuni rämäne totugi creclincios vechei tradi-
tii, spunAnd ca Khorenati färá nici o tridoiall face parte
dn aceia pleiadä din secolul al V-lea, care ilustreazä se-
colul de aur al literaturii armene, operele sale fiind alterate
Iasi In decursul secolelor de copisti1).
Pomenind unele din aceste controverse, d. Aurel Decei
spune din rändul sä.0
,Niciunul din marile evenimente istorice, cari s'au des-
flgurat pe vasta scenä universalä cuprinsä tntre hotarele
acestei Geografii dupä secolul al IX-lea, nu este tnregistrat.
(De ex. Ungurii i Pecenegii nu Ii sunt cunoscuti). Autorul
fiind un Armean, se ocupl pe o tntindere anormalä cu Ar-
menia tnsäsi ; nu oferä. InsA nici In aceastA parte vreo datá
care sà.' poati fi raportatä. la o epocä posterioará secolului
al IX-lea 2)m .
In ce privegte modesta noasträ pArere, noi credem cA
stiinta n'a spus IncA ultimul säu cuvant. Nu sunt excluse
si surptize. Nici una din tezele mentionate nu este deci
ea concludentä. Ziarele din Armenia au anuntat chiar de
curAnd cl la Erevan apare In zilele acestea monumentalul
studiu al lui Ste pan Malkasian intitulat Despre enigma lui
Khorena(i. Credem a el va aduce o pretioasä contributie
spre a lämuri enigma.3).

Par. V. Hatuni : in revista Pazinaveb", 1935, p. 55-65, 119-130,

Aurel Decei, op. cit., p. 437.
Spre a complecta notele bibliografice de fa, nu esle faia in-
teres sa dam aici si lista acelora cari deasernenea au cercetat opera ma-
relui istoric si geograf armean
Laudiere: Moise de Khorène, historien de la Grande Arrnénie, in
"Congres Historique", Paris, 1838-1839.
Brunet: in ,.Manuel de libraire", t. 111, 1862, col. 19E1-1922.
P. E Pichard: Essai sur Moise de Khoren, historian arménien du

www.dacoromanica.ro
 409

V. VALAHUL» IN .GEOGRAFIAP SA
Trebuie sä spunem din capul locului ca i .,Geografie
lui Khorenati a dat loe unor controverse In ce priveste
autorul lucrärii si data and s'a scris aceasta.
awl cum am spus, ,Geografia", atribuita Iui Khore-
nati a fost tipäritä In mai multe randuri. Aceste diferite
echtiuni reprezintä unele deosebiri In text, fiind tiparite
duo'. diferite manuscrise ajunse panä 'n zilele noastre. Si
adäogam aici cä manuscrisele cunoscute sunt 15 la numär,
toate hind copiate dupa textele mai vechi, pierdute azi.
Par. N. Akinian spune cä aceste manuscrise nu trec de
secolul al XIV-lea In ceeace priveste epoca copierii lor
Toate versiunile cunoscute astazi ale Geografzei, com-
parandu-le, se constata cu usurintä cl difera tntre ele Inteo
mäsurä mai mare sau mai mica. Textul Saint-Martin (1819),
are la baza. editia [din Londra a] fratilor Whiston [din
Ve siècle du Christ et analyse succinte de son ouvrage sur 1'h/wolf e
d'Armérzie, Paris, 1866.
K. de Restaing: In Musgon", t. I, Louvain, 1882, p. 447-452.
A Baumgartner: Dr. M. Loure und das II. Buch dEr Möses Cho-
renazl, Leitwg, 1885; Ueber das Buch der Chrte", in Zeitsthrift d.
morgenlandische Geselsr haft", t. XL, 1886, p. 457- 515.
K. Krumbacher: in Byzant. Literuturgesch.", !Monaco, 1897, p
401-4( 6.
Giuseppe Frasson: in Enciclopedia italiand", XX I. 1934, p. 931.
Leclerq: fa Dictionnalre n'Archéologie challenne et de litut gm"
t. XI, 1934, p. 1b89 1699.
K. Mlaker: in Armentaca", II, 1927.
J. Fischer: in Conices e Vaticanis select' XIX", 1932, C. Mole-
maeus, 4.
D. Bardenhewer: in Gesch. der altkirchl. Liter.", V, Friburg,
1932, p. 189 si urm.
J. Simon: in Biblica" XIV, 1933, fasc. 7, p. 163.
H V. MLik : In Litterae Orientales", Aprilie 1933, fasc. 54, p.p. 1.16.
lac printre cercetatori armeni:
Ali§an: In ePuzmaveb», k47, p. 150; 1849, p. 51.
Hacob Kariniant : istoria lui Manses Khorena(i tipdrità la Ve-
nefla in comparatie cu cele clout) manusErise, Tiflis, 1858.
Neries Gindoian: Judecata asupra Jul Khorenall §i jade-
cdtorul áu (Gutschmid), Venetia, 1878.
Arhimandritul Bartolimeos Ghevorphian Djuguriant: Khorenati
trebis scl fie Inteles pro: Khorenati. Vagharsapat, 189.
1) Aurel Decei, op. elt., p. 434.
26

www.dacoromanica.ro
 410

1736] i editia dela Manilia 1683, care ea tnsäsi nu este

decat reimprímarea aceleia dela Amsterdam din 1668. Acest
text se deosebeste atat de cel publicat la Venetia in 1843,
cat si de cel publicat de Soukry (1881), nefiind identic nici
cu redactiunea originará, asa cum o reconstitue pärintele
N. Akinian. De asemenea editiile din 1843 si 1881 se deo-
sebesc atat intre ele, cát si, mai ales, de eventuala redac-
tiune originará I).
De aceia controversele intre cercetätori :
Primul a fost J. Saint-Martin2) care, in 1814, gisind
In lucrarea atribuitä. lui Khorenati denumiri geografice din
timpurile mai recente, si anume cuvintele Franc, Crimeea,
Ozu, Sirvan, .5'adakh, Basra, etc. a dedus ci lucrarea nu
poate fi a unui autor din sec. al V-lea, ci trebue si fie al-
cituiti nu mai devreme decat in secolul al X-lea.
Pärerea lui Saint.Martin a fost combltuti ins& de
Mechitaristii din Venetia, cari au publicat o noui editie
din Geografía lui Khorenati, revizuiti dupi diferite manu-
scrise3) nou descoperite, spre a dovedi cl textul, din care
tradusese Saint-Martin (Marsilia, 1678) editia sa, era alte-
ratá prin adlogiri introduse In textul initial.
Marele geograf Kiepert inteo comunicare cititä. In 1863
a opiníat cá ficand abstractie in ce priveste ultima parte
din Geografia" i unele adä.ogiri introduse ulterior, lucrarea
luí Khorenati o putem considera ca scrisá in sec. V.
Prof. K. Patkanian, in prefata unei editiuni acute de
domnia sa impreunä cu traducerea ruseascä 4), 'nand de
seamä. unele notiuni cari figureazi In ,,Geografia i care
prívesc elementele din secolele urmätoare, a crezut cä. lu-
crarea este opera unui autor din sec. al VII-lea, desemnand
chiar pe Anania din Sirak ca autor al ei.
Par. Arsene Soukry 5) Inteo nota editie, publicati de
el, impreunä cu traducerea francezi a ,Geografiei" dupä un
text reprezentind mai multe deosebiri cu editiunile anteri-
Aurel Decei, op. cit., p. 438.
J. Saint-Martin, Mémoire sur l'époque de la composition de la
Géographle" attrittyée à Moyse de Khoren, Paris, 1819.
Venetia, 1843.
Moscova, 1877.
Venetia, 1881.

www.dacoromanica.ro
 411

oare, a Incercat sä dovedeascA cá lucrarea este scrisA In

,secolul V-lea, iar, In ce privegte adlogirile observate, ele
ar fi introduse ulterior.
* *

Pasajul unde se pomenegte de un popor Balak", D-1

Aurel Decei 41 clä dupA traducerea lui Saint-Martin i). Iati
acest pasaj :
,Tara Sarmatilor din care o parte e la reiseirit de Zaghura,
care e (tara) Bulgarilor f i Germanilor, (se intinde) inspre Ocea-
nul nordic pemil la tara necunoscuta, ceireia Ii zic Balak i panel'
la muntele Rivbia de unde iese reiul Donavis. Si.' are Sarmatia
provincii mici; gi Kerson, Chrim, a creftinilor, care e o penin-
sula.; gi o parte (este) a peigemilor. Are cinci magi, treisprezece
fluvii, un lac mic f i cloud* insule. Are f i cloud altare, dintre care
unul numit al lui Alexandru, iar celeilalt al lui Cezar.
,Tara Thracilor (este) la rasaritul Dalma(iei. .i are Thra-
cia cinci provincii mici $i una mare, in care sunt doueizeci $i
cinci de neamuri ale Slavilor, in al airor loc intrara Gotii. Are
munti $i fluvii i ora$e ci insule f i lacuri. Metropola sa e feri-
citul Constantinopol."
Pasajul pomenit este redactat cu totul altfel In edi_
tiunea din 1843 (Venetia) 2):
Tara Sarmatilor, din care o parte e la reisdritul Germa-
niei gi se intMde inspre Ocean peinel la tara necunoscutei f i mina
la muntele Ribia, din care iese rdul Tonavis. Are Sarmatia
turi mici, Kerson, al Cre$tinilor, peninsula' ; $i multe altele ale
pilgeinilor. Are cinci munfi, treisprezece reiuri, un lac mic gi
douei insule. Are f i cloud altare, unul zis al lui Alexandru f i
celeilnit al lui Cezar."
In ce privegte pasajul din textul publicat de Soukry
(Venetia, 1881, P. 16), este urmAtorul
<c/a% MI 111.121,111,110 b L(fmiluuj U surd'Ili 1111J.113 LI I y suilmueS1,14 4111 ULU..

pul/i, 1, jut ph 41,1 ihh 11311.111.111 kb,i_T

(14.3117j II Z- 4flif LIA1171:irl b Ill II p LuST . um. 41,,_1,0.,1,1,
11"_ hpop huJr mjilziJqliwj 11Impui

Aurel Decei, op. cit., p. 439-440.

Operele lut Khorenati, Venetia, 1843, p. 595-596.

www.dacoromanica.ro
 412

pf'', elm z_if Suiiiisijfin ttlIsn pwjg qua IA ss. ,b tf Mop& tli
!rnJu /loud au% t mpg, as wins. ilq4mt_ss. 11, jui,b u_ quip& ufp-
.4111, of wLuS4- 'A Ifturn's:,
q_upd imb 1,5, .4h z_ 119 'Arum u ni ¡rL. mujui 9,Awirsul t_ It L. 8Is t_a.u, sr
UM 4,1f m541 ir"" 43,1,nu RIM zt" 19.111/11111113 Lrig 1,12
bum p (hurt m ',limp ti.. 111_511, 111:1U111;,,
Is pHs I, amirS, tba. 5,,,,r[up 4171A,, LeiJUIA op% if h nil
Ijuij rt-2 h,. Irt,b.1, ampad, 1, L. q 1 IA, L-

it u71: 111111,111, Issnl, lth sm,j 'Is Inf mI'm LI Aug: hu/i 4hp,..S.flumg
julma 4,,g, LS, 11 imj 111.% um le
o pal hIrliml,p)11 I 1 IL pu oftl% sup
L (1111fItnirn ?haul p ris, , ms,,,L f,liV
lpf il,t111j 111:1111 011./Ir ibS b h.z Illtdm I_ I. pip, pm 71,5,:x.

Par. Soukry traduce acest pasaj pomenit in modul ur-

nAtor (partea 11, p. 19)
9. La Sarmatie, à l'est de Germanie, commence au fleuve
Vistula, ez des montagnes qui portent le mème nom; près de
l'Ocean du nord jusqu'a la terre inconnue el et l'extrémité ()Tien-
tale des montcgnes qii s'appellent Ripaei, d'61-1 sort le fieuve
de Tanais, mais tous cela se trouve vers le sud. Tanais sépare
la SIrmatie en deux, l'Asie du cô'é de rest, et l'Europe du.
côté de l'ouest; et 11 entre dans le Moestis palus.
On y fait la navigation jusqu'à la mer du Pont, puis par
le Pont et le 'leave de Tyras (auj. Dniester). Du côié du sud
il sépare la Dade de la Sarmatie. Des pays chrétiens, il y a
le continent Taurica, c'est à-dire la Chersonèse, qui est entre
le lac de Byce et le Moeotis Palus et le Pont, et le fleuve
Carcinitis au golfe du même nom. Mais il y a plusieurs contrées
paiennes, dont l'une s'appelle liamaxc0 ii, qui stgnifie vivants
dans les chars; il y a sept (ou cinq) montagnes, sortent
plusieurs fleuves quz se jettent dans le Pont, et dont l'un a le
nom de Cotcho; il y a un petit lac, deux iles et deux temples."
Paxintele N. Ak nian, invatatul irechitarist din Viena,.
a avut amabilitatea, spune d. Decei, sa ne puna la
dispozitie urmAtoarea redactiune scoria, /c.c.( nstruita de-
dânsul eliminarea tuturor adausurilor care i se pareatk
cA nu s'ar fi aflat in redactiunea originara

I) Aurel Decei, op. cit.. p. 434.

www.dacoromanica.ro
 413

wU turfILIWIII9L.I13 4 um wpm. t- purl, qbg *mini $Irpar asslessy...

.a_ns sun. 4kcuitutudiis fitiOuAnuk tf fiLtA.6.111rsofi Er pV7s
elm, ill III jrvitf pz014- S be_ azlifs Ihnpif Lu wiz us
JIruln.0I pli 1_%11 ael#11 inn% th 111Irrimls gun,we *771, IL
IMILZIg 7m_if u 1_14, IL III pb% u lc 76- ants WU/ IA lib ph e IL On .pp
lid if k *77[1, bAuLu. 04: II. pm, 71,1m 17,Ip if ling, 11.71te-
n m14,7, IL d z_u% r»

Traducerea lui Akinian, In nemteste:

.IX. Sarmatiens Heilfte liegt am Osten Germaniens und
-streckt sith ab des Nordozeons bis zum uribekannten Land und
zurn G birge Ripia, von wo aus Tawnawis Flus den Ursprung
nimmt. Und hat S irrnatlen Kleine Ganen: die Halbinsel Cherson
(die) von den Caristen (bewohnt ist) und viele andere (dre) von
den Heiden (bewohnt sinct). Es hat auch 5 Berge und 13 Fliisse
und einen Kleinen See und 2 Inslen.. Es hat auch 2 Alteire, der
Rine heisst (Altar) des Alexander, und der zweite der von
Caeser."
Si atunci, conchide d.1 Decei, astfel stand lucrurile,
cu toate cá dupä cum am spus, manus 'risul original dupl
care s'a fäcut editia dela Amsterdam 1668 care ne intere-
seazä. In deosebi, deoarece In ea si trt editiile derivate din
ea se gä.seete pasagiul cu pricina nu a fost semnalat in
bibliotecile europene f i nici aiurea, peinci acuma, totuei autenti-
citatea acestei editii nu poate fi pusä la Indoialà (ei nici
n'a fäcut-o nimeni), deoarece, cu sigurantä, ea s'a bazat pe
.un manuscris autentic ').

Personal am norocul sá semnalez existen ta a cestei edi-

tiuni. Acum cativa ani, cand tatiintam Biblioteca Centralä.
Armeanä. din Capitalä, printre cärtile adunate de mine din
diferitele parti ale tarii, am gäsit o carte mica, in stare
defect uoasä.
Erau douä lucräri deosebite legate intr'un singur vo-
lumae, lipsind pagini dela inceputul fiecAruia din aceste lu-
cräri ; nu eran indicate, deci, nici titlul cärtii, nici locul
tipäririi, ei nici tipografia.

1) Aurel Decei, op. cit., p. 938.

www.dacoromanica.ro
 414

Din fericire la sfarsitul cartii era tiparita urmatoa-

rea notita:
Cu gratia qi mila atotputernicului Dumnezeu, Tatalui f
Fiului $i Shintului Duh, s'a sfdrqit [tiparirea] acestei carfi folo-
sitoare in anul 1669, Ianuarie 20, iar chipa fanul al] Armenilor
la 1117, luna Trè, 18".
Dupá o cercetare amänuntitä am avut norocul s'A cons-
tat ca aceastá carticica este vestita editiune a Geografiei
lui Khorenati, tiparita In 1668 la Amsterdam, de catre ar-
himandritul Voscan, impreung cu o culegere de fabule.
Intr'adevar la paginele 211--224 gasim cuprinsul ama-
nuntit al amandora lucran:
In primul rand o prefard despre lumea, unde fautorulf
vorbefte in privinfa nofiunilor geometrice, qi da numele acelor
persoane cari au descoperit finuturi, qi ale acalora cari i-au
indemnat la aceste descoperiri. De asemenea dei] numele
masurilor $i greutafilor. Apoi imparte lumea in trei parfi; ex-
plica intinderea marilor, f i define$te confinutul cor in mod de-
taliat f i expune denumirea lor.
In prima parte puna Europa incepand ca Sebda (Spania)
f i termincindu-se cu Tracia f i Ellada, Confine 12 lari. Incepe
de la pagina 19.
In a doua parte definefte Africa, incepand cu aceia$i
Sebda, f i ajung¿ind mana la Marea Ropa f i Marea Sudica.
Imparte faceasta Puma in $apte finuturi. Incepe dela pagina 26.
In a treia parte defineqte Asia [incepand] la Apus prin
Marea Ponticel, $i la sudul apusean prin aceiaqi Marea Ro$ie,
$i o sfeirfefte cu partea sud-estica p nordica a oceanului; im-
parte f aceasta] lame in 42 par fi, descriind in mod frumos $i
amanunfit tara Armeneascá i ne pomenind de lumea Sarmafilor
decat pe nume, cum $i de (ara Indienilor. Incepe dela pagina 32.
In a patra parte indicc.I depiirtarile in mile ale diferitelor
finuturi, incepdnd dela Dwin (capitala Armeniei) qi explicand
departarea infra finuturi. Incepe la pagina 65.
,Numele fluviilor incep dela pagina 69.
Numele altor fluvii, alcatuite nu de Movses (Khorenali],.
ci de altul; explica izvorirea ;i cursul lor. Incepe la pagina 70.
Numele orafelor indiene, fí pro dusele, bogafiile, canti--

www.dacoromanica.ro
 415

!Nile fi somptuositiitile lor. Incepe la pagina 77. Continuarea

este redactatei numai in limba vulgarcr.
Cuprinsul ne aratà apoi titlurile celor 164 fabule pu-
blicate In a doua lucrare, care este o culegere de fabule,
cunoscutä sub nume de Agvesaghirk (Cartea Vulpelui).
Tärile din Europa descrise In Geografia lui Movses
Khorenati din aceastà editie din 1668 stint (p. 19-26): a)
Spania, b) Britania, c) Galia, d) Germania, e) Dalmatia, f)
Italia, g) Sardenia, h) Sicilia, i) Sarmatia, j) Tracia, k) Ma-
cedonia, 1) Ellada.
Lar pasajul privitor la tara balacä° sau valahe este
redactat in modul urmätor (p. 24):
hula' sit ms.ull cnvis upni 4,Au umpalis impL ch ibg !w ,/n j
94, HA j 1_11 as SIM. 411 L LUJPII 111111,1/11 L_.

1111- 1jmIssiihofJ Lplibr 'pp (In, pup /pg." 11, smA jur....

dh S1"1-/111
411 L b (hula zu.4 La miluw1r7.,, us
L c.uaill,b 1111,,mb 1/1/1/b. c 41.
pwItt cif ut 1Lbs, ? í.tnu Ll701 rib i.z. Oli.pr
Ltd,
its d L An nc5,1, h pw.7 L pip us, OM, ling, 1.1.-
L c if Is cuS, IIL Twim c:»

Iatä $i traducerea exacta a acestui pasaj :

[Tara] Sarmatilor din care o parte e la reisärit de Za.
ghura, care e [(ara] Bulgarilor f i [de taro] Germanilor se in-
tinde inspre Oceanul nordic peind la tara necunoscutcl, ceireia
Ii zic Balac f i muntele Tubia1) de rinde iese raw Donavis ').
1/45'i are Sarmatia provincii mici, [unul es/el al Creqlinilor
[anume] Cherson [din] Crimeea, care este fol peninsulei, Fi
multe allele ale peigemilor.

Cuvantul se figureaza in forma de Tvbia in editiunea 1668 din

Amsterdam, Rhiphée la Saint-Martin (1819), Ribia in editia 1843 din Ve-
netia, Ripaei in editia Soukry (1883), Ripia in editia Patkanov din Mo-
scova (1877) V Mina in textul reconstitua de Par. N. Akinian. Astfel
incat forma Tabla din editia initiala din 1668 provine clinteo greVta
cetire a manuscrisului folosit.
Cuvantul este transcris in forma de Tonaws in editiunile 1668
(Amsterdam), 16-8 (Marsilia), 1683 (Ecimiadzin) §i 1776 (London), Tanais
in editiunea Saint-Martin (1819), Tonavis in cea din 1843 (Venetia), Ta-
nais In editiunea Soukry (1883), Tonavis in cea facuta de Patkanov
§i Townawls in textul reconstituit de Par. Akinian.

www.dacoromanica.ro
 416

Are cinci munti, treisprezece fluvii, un lac mic fi doud

invite. Are fi cloud &tare, [dintre care] unul se numeste al lui
Alexandra, fi celillalt al lui Cedar (=Cesar)".
D upl cum se vede, acest text din 1668 din Amsterdam,
a fost reprodus si la editiunile urmAtoare : 1678 (Marsilia),
1683 (Ecimiadzin), 1685 (Amsterdam), 1698 (Ecimiadzin),
1736 (London), 1752 (Venetia) si a fost acel care s'a luat
ca baz5. In traducerea sa francez5. din 1819 (Paris), alcA-
tuitä de J. Saint-Martin.
*
* *
Cum era si natural, observä d. Decei1), In cercurile
armenesti aceastä Geografie, oricare i ar fi fost forma ei
dela inceput, a circulat necontenit. Cu fiecare nouä pers-
pectivá deschisI geograkeste asupra pArtilor acelora ale
pämäntului, care nu fuseserä iluminate de mintea limpede
a Grecilor si prin urmare LIU fusesera dobändite pentru
bunul comun al civilizatiei, forma initialä a acestei Geo-
grafii rezumate din Ptolomeu se primenea. tot alte si alte
stiri i se adäugau, la inceput nesigure, imprecise, 'Ins& cu
timpul dupä ce se astigau cunostinte mai bazate, mai
exacte, despre nouile OW' si .pam.inturi", .necunoscute"
inainte, ele se stratificau, umpländ golurile si fiind accep-
tate de cätre copisti.
In acest proces de desivärsire a stiintei geografice se
pot distinge anumite zone de completare a manuscriselor
originale. Manuscrisele care ajungeau In regiuni räsäritene
15i completau capitolele privitoare la rasirit, iar cele care
15i obtineau informatiunile din apus sau dela nord, 15i pre-
schimbau acele capitole.
Arhiepiscopul Torcom Kusaghian, räposatul patriarh
al Armenilor din Ierusalim, una din figurile cele mai 1nvä-
tate ale literaturii armene contimporane, ne dadea urmä-
toarele lämuriri printr'o scrisoare cu data de 15 Septem-
brie 1938.
,Se vede ea aceasta lucrare, Geografia lui Khorena(i,
este räspanditä in vechea literatura armeneassei prin douii Li-
pari de manuscrise. Aceasta se vede prin cele patru editiuni
1) Aurel Decei, op. cit.,p. 436.

www.dacoromanica.ro
 417

ale sale, cari prezintd cloud tipuri deosebite, edítiile din

Amsterdam (1668), E6miadzin (1698) f i Londra (1776) cari nu
se deosebesc mire ele, fiind feicute dupe"' acela$ manuscris sau
dupcl cooiile unui izvor comun. Traducerea franceza a lui
Suint-Mirtin ar fi felcuta dupei una din aceste editiuni. A patra
este aceia din Venetia (1981), facutd dupei un alt izvor cu to-
iul deosebit.
Sant interesante deosebirile mire primele trei editiuni f i
cea a patra, de$i exptica5ile. Sant interesante dupii deosebirea
lor in redactiunea, in ortografía f fo rm a numelor, f i in lipsuri
4i adeiogiri. Astfel in editiunea lui Soukry lipsesc cuvintele Za-
ghura f i Balac, pe care le confin primele trei editiuni din 1668,
1698 qi 1776. Sunt explicabile prin faptul cà ceírtile geografice
erau supuse alta data la schimbeiri succesive. Aceste schimbeiri
se faceau sau prin daccàli, deoarece geografia se preda in
$colile monahale, sau cu mcina chiar a copiftilor. In amilndouci
cazurile, schimbarile se fa ceau diva schimbarile de nume, de
hotar, de stat fi de populatie, intervenite in timpul lor, prin
alte denunziri $i formatiuni. Astfel se explica deosebirile.
.afarei de aceasta trebuie sa fíe f tiu t cei Geografia atri-
build lui Khorenati este o traducere dupei lucrarea lui Ptolo-
m2a, vestitul geograf grec din sec. II sau dupei un rezamat al
acestei lucreiri fcicut de un alt. Elitia lui Soukry, dupei cum
spune $i el in prefata traducerei franceze, este mai concordantil
ea originalul grecesc, adica cu lacrarea lui Ptolomeu. Celelalte
Irei editiuni sunt facute deci dupel manuscrise supuse unor
schimbciri.
In once caz aceste schimbeiri nu pot sa se apar tie Um-
purilor prea teirzii, deoarece, dupe:- cum observer' $i d. Aurel
Decei, istoricul Vardan din sec. XIII a avut in fofa sa una
din copiile supuse acestor schimbeiri, adica contineind cuvcintul
Balac.
Mouses Khorenati, autorul celor cloud lucrari, Istoria
Armenilor qi Geogratia, a scris operele sale dupei a doua
jumiitate din sec. VII $i inainte de a doua jumatate din seco-
lul IX-lea. Iar istoricul Vardan a scris in secolul XIII.
Cred deci ca aluzia despre un popor cu nume de Balac
este introdusa in traducerea lucreirii lui Ptolomeu, feicutii de
Khorenati, In/re secolele IXXl".

www.dacoromanica.ro
 418

VI. GEOGRAFUL VARDAN

Din importantele lumini care se pot aduce din izvoa-
rele istorice armenesti pentru istoria Românilor din evul
mediu, d. Aurel Decei mai spicuieste in studiul sail si ceea
ce ne oferä opera arhimandritului Vardan Bardsrberdti, unul
dintre cei mai cunoscuti scriitori ai vechei si bogatei lite-
raturi armenesti zis si Vardan Arevelti (Rdsäriteanul). Se
impusese contemporanilor pe la jumätatea secolului al
XIII-lea, la Bardsrbert, unde se näscu, in Cilicia armenea-
scä Numai anul mortii ii este sigur : 1271. Fost elev al lui
Vanakan si primind o instructie foarte frumoasä, cäci,
pe längä cunoasterea limbilor greac5, sirianä, persanä si ebra-
icd, a fost foarte bine initiat in studiile teologice, a Idsat
mai multe opere, care In majoritatea lor au un caracter
religios. Din toatä opera sa pe noi ne intereseazä numai
Geografia i Istoria Universalci atribuite lui, spune d. Aurel
Decei 1).
0
* *
Una din operele sale, in care ii pomeneste pe Romäni,
este Geografia. Aceastä Geografie este atribuitä de catre
toti cercetatorii, aproape far& exceptie, arhimandritului
Vardan. Ea a fost publicatä pentru prima datä la Constan-
tinopol, la anul 1728. Ea are la bazd., dui:a cum se poate
constata numaidecdt, Geografia mai veche a lui Movses
Khorenati ').
Editia Geografiei dela Constantinopol, spune d.
Aurel Decei, n'am putut-o consulta, negäsind o nicäieri s).
Insä. am cercetat doua manuscrise ale ei, unul dela Paris
si alit]; dela Londra, pentru a controla textul. Manuscrisul
dela Paris acela pe care spune cä. 1-a intrebuintat Saint-
Martin, e cel vechiu, fiind copiat In secolul al XVI-
XVII-lea. El diferá si in alte privinte, in special tocmai in
pasajul care ne intereseazä, de editia Saint-Martin, precum
si de manuscrisul dela Londra, care pe de altä parte se
apropie mai mult de editia Saint-Martin si de editia con-
stantinopolitanä, de si e tot din secolul al XVII-lea (1616).
Aurel Decei, op. cit., p. 534.
Aurel Decei, op. ca., p. 535.
Aurel Decei, op. cit., p. 536.

www.dacoromanica.ro
 419

Räposatul patriarh al lerusalimului, Arhiepiscopui

Torcom, a binevoit sä ne trimeatA, in copie, pasajul pome-
nit din aceastä. editie.
Iatä i pasajul care privte tärile romane in Geografia
lui Vardan (Constantinopole, 1724) :
7IlIIIpll,11 um /is mini, dìfJu,5.
Em_gzuzll. zip (Finding) 4 ptmpilpFls. Fiji 1 iiJ(JFIL 51,77p,
MA Ili hi- SiJuf II 1-11,1;III:iin:fui'isuiIjfi11Ph, I.t.
fint_pprupwg finii tizzz b mist, Luzzuzzylme I,z_

7szihrezz. zlijzzzz,ph L'ish ph 1[11 &sr zit_za,p LS, 7, :,,bz_zz,buzziz

Saint-Martin tradusese acest pasaj dupä cum urmeazä

Au-delà du fleuve Danube est la nation des Getes.Ensuite
son! les Russes, dont la ville de Moshou est la capitale. Dans
le voisinage on trouve la nation des Oulakh (Valaques), puis
celle des Bulgares, qui s'étend jusqu'au pays des Sarmates, et
de la on va chez les Ibériens: ils sont taus du (616 du nord-
ouest. Le pays des Thraces est à l'orient de la Dalmatie. La
Thrace a sept petits pays, des fleuves, des villes, des iles et
la ville de Semandria, qui est sur la Lova et la Setchova, d'où
on va jusqu'a Constantinopole" ').
Dl. Decei 41 traduce dupá traducere a lui Saint-Martin 2):-
Dincolo de raul Dundrii este neamul Gotilor. Apoi sunt
Rugii, al caror ora g Moscova le este capital& In vecinatate se
gelsegte neamul Ulach, apoi acela al Bulgarilor, care se intinde
pad la tara Sarmatilor ; iar de acolo se merge la lberieni.
Toti sunt inspre Nord-Vest. Tara Thracilor e la reisdritul Dal-
matiei. Thracia are f ap te tarigoare, rauri, °rage, insule gi o.
rail Samandria, care e pe Lova (?) f i pe Seciova (?) de unde
se merge panel la Constantinopol".
Eat& o traducere mai exactá dupà textul armenesc:
apoi dincolo de raul Danobar [este] neamul Gotilor ;
apoi al Rugilor ; Moscof sä chiamci oragul, care este regedin(a
neamului Rugilor ; apoi lui este limitrof neamul Khazilor, Ula-

J. Saint-Martin: Mémoires sur l'Arménie, II, 1819, p. 951- 953.

Aural Decei: Op. cit , 13. 536.

www.dacoromanica.ro
 420

hilor; apoi nearnul Bulgarilor vine [si] ojunge la Sarrnatia, f

de acolo [mai] sus 1). To(i acestia sunt inspre Nord-Vest, el c.
Pasajul este redactat In mod urmAtor In manuscrisul
dela Paris 2).
iCb ILmupuLeAlIfIlj II Ithf 11 if riff p itth AI, sinpiit 41pfJrng. LUSILIJ
111_1111110 IL lb 111/11/111I g IMIT% L/ILISif w1.111,9 I- Sap,.
9L1L .17111111/5 ¡LW! 4..44 b LA WW1 111711.1 1111117,011 Slid w.

111,pb.% uìfsliIiflIlm.p

In traducere :
Si apoi dincolo de reiul Dunetre neamul Go(ilor. opoi
al Rustlor. neamul Ulachilor este ca acelas hotar cu el. Si
apoi neamul Bulgarilor, care se intinde peinei la (al) Sarmotilor;
i-virs 3); tu(t sunt inspre Nord-Vest".
Si iatä. pasajul din manuscrisul din Londra: i).
.5, IIIIIIILIJ ILL PIIILVj 'NJ mg. IL an:1m 11.n rimy
111.171_5:

np lTiwIjriij 1 mSm .111111m P IIIL My:1W 111.111_11,11 IL

III11;1I. Lail WWI g Irapv. ILmujrn MVPS qiircilus.-
ping Isn ;in tb bau. gmf
/1.'1.0'1 414Ln/um, p n+nun 5 en 21InneOn

In traducere:
Si apoi dincolo de rclul feste] neamul Gotilor, f i apoi al
Rusilor al cdror oras se numeste Moscova, care este capitala
lor; si are aceleasi hotare cu el neamul Apzkhazilor i apoi
vine nearrul Bulgarilor si Surmatii qi Antivios6). 7oli sunt
inspre Nord-Vest. Tara 7racilor.
* *
Vardan mai este autorul unei Istorii Universale, care
incepe cu creatia lumii i ajunge paná la anul la care o
Cuvantul corespunzator din editia din Constantinopcl este
wt- nerds (in sus); Saint-Martin IL citeste .1-birds' (la lberieni=in Georgib).
Mss dela Biblioteca Nationala din Paris, f. arrnean, No. 14, fo. 145.
Probabil t-yers = inspre sus; daca citim i-utrás insetimna: la
lberieni.
Mss. dela British Museum, Ms or., Nr. 5459, f° 31.
Credem ca este o citire gre*ita a euvantului
Probabil o citire g e4ita a cuvantului .andi yen, (mai sus) sail
andi-i-viras (de acolo la lberieni).

www.dacoromanica.ro
 421

terming, ta 1269. Intr'un pasagiu din descrierea celei de.a

treia cruciade (118 1-1192), Vardan ti pomeneste pe Romani
ca fiind In solda Francilor" lui Frederic Barbarossa. In-
tradevir, dupa ce arata desfasurarea jocului diplomatic
tntre basileul bizantin si imparatul apusean, el spune
constantinopolitanii transportarg gratuit toatg multimea
pe care Francii o recrutaserg In tinuturile Vlahilor si ale
Bulgarilor cu o gra.mada de comori adunate, trecand prin
aceste tinuturiu.
Pasajul unde sunt pomeniti Valahii, este urmatorul :1)
fib u4 4tissinmSailtsstz_ssiolustsgly g 111-Pb1-111, IL. h
WILLIS ;WHIST liVisqlAwsp tn.! z_vrj Is_ h ;sup b Lis us 14 sup sr» b_ Arts
ssAsgas ape gust, libus pussrf s_P os us:argil IPs psi lusu
inpuzni_pt,, p q_usSs rmy i j5,1,10, m2-
mi,S. 'km

.Dar Constantinopolitanii au solicitat f i au dat 100

de chin:ale de aur f i 200 de argint, f i au trecut gratuit toatd
multimea ce o luaserii dela Blachi $i Bulgari, cu o gramadd
de comori, in trecerea lor prin tara acestora".
E de remarcat ca. forma sub care stint pomeniti, la
Vardan, acesti soldali romani si bulgari, recrutati, care
desigur vor fi ajuns pana in Cilica lui Vardan, unde
se ineca. Imparatul german si de unde se vor fi intors apoi
acasa, itaapreuná cu ceilalti cruciati, este bizantina :
BXáxoc, pronuntatg Vlachi Irish% citita si Blachi, asa cum o
red I. istoricul armean.
Deosebirea de forma, turanica (intrebuintata In Geo-
grafict lui Vardan) si bizantina (intrebuintata In Istoria U-
niversalci a sa) la acelasi autor nu este de loc anacronic;
Europeanul Ausbertus are Blaci gi Flachi
Istoria L tiversald a lui Vardan a fust tiparita In doug
randuri: in 1861 la Moscova si in 1862 la Venetia.
S'a tradus i in limbi straine
Les Mongols, d'après les historiens arméniens. Frag-
ments traduits sur les textes originaux. Extrait de Vartan,
par Ed. Dulaurier. Paris, 1860.
krhimandritul Vardan: Islam adnotaI6, Venetia, 1862, p.
135 -1.36.
Aural Decel, op. cit., p. 545.

www.dacoromanica.ro
 422

Extrait de l'Histoire universelle de Vartan-le-Grand.

Dans le Recueil des Croisades. Dulaurier, Documents ar-
méniens. Paris. Analyse critique de l'Histoire universelle
de Vartan ; éclition princeps du texte arménien et traduction
russe par M. Emine ; par M. Brosset: Saint.Petersbourg,
1862.
Vardan (Vardapet). Extrait du livre intitulé : Solutions
des passages de l'Ecriture-Sainte, écrit a la demande de Hé-
thum Ler, roi d'Arménie ; trad. de l'arménien vulgaire sur
le texte original, par E. Prud'homme, Paris, 1865.
VII. CONCLUDE
Prin articolul de fatä, am vrut in primul rand sä dam
la iveala importanta izvoarelor armenesti pe care le cer.
ceteazä d. Aurel Decei in interesantul sau studiu, si am
incercat apoi sä complectam materialul istoric, pe care 11
aduce la cunostiinta istoriografiei romanesti, cu note biblio-
grafice si rectificärile cuvenite dup. izvoarele mai directe.
Expunand materialul adunat, d. Aurel Decei ajunge
la unele concluziuni:
....Am putut constata cä termenul ptolemeic .tara
necunoscuta", in urma stirilor noui ale lui Moise Cho-
renati devenea o .tara... careia ii zic Balakm, care se
aria la nordul Bulgarilor. Noua stire, admisibilä prin logica
si confirmatä de faptul ch.' acelasi nume de popor apare, cu
un secol mai tarziu si in izvoarele bizantine, este de im-
. portanta foarte mare pentru trecutul nostril" ').
...Ea ne arata ca o populatie hotarit romanica, era
asezatä, in secolul al IX-lea, si desigur in cele anterioare,
In preajma Carpatilor identificabili Cu Rifeii si in
tinuturile dunärene, deosebitä fiind de Bulgari si de Slavi,
pe care Geografia ii cunoaste si li mentioneazä; aceeasi
Geografie care ce Unguri inca nu-i cunoaste" 2).
....In aceeasi traditie, apoi, peste cateva secole scrie.
arhimandritul Vardan. Inspirandu se din aceeasi Geografie,
el in secolul al XIII-lea, prin urmare in acela in care
documentele latinesti apusene märturisesc peremptoriu.
Aurel Decei, op. cit., p. 559,
Aurel Decei, op. cit., p. 560.

www.dacoromanica.ro
 423

existenta unei populatii organizate In regiunea Carpatilor-

Inloc de termenul bizantin BXclxoc, care persistä in primele
atestäri unguregti gi pe care el 41 folosegte numai and e
vorba de Romanii din Sudul Dunärii, cunoscuti acum mai
bine de catre bizantini, are pentru Romanii dela Nordul
Dunärii Ulah, ca o do vadä despre provenienta rAsäriteanä,
mongolicl a denumirii date de nomazii care igi izbeau ulti-
mele valuri de zidul strävechiu al Carpatilor.
concordanta deplinä a celor doi geografi, des-
pärtiti gi In timp gi in spatiu, insá intrebuintand, in parte,
aceleagi notiuni clasice, peste care turnau gtirile noui, 15.-
murindu-le in sens conteinporan, cägtigarä certitudinea, aga
cum o aveau gi ei cá in aceleagi locuri träia acelagi popor,
cä toate vicisitudinile soartei nu Lau migcat de acolo, ilu-
minând ipotezele construite de istorici de bun& cre-
dintä cu elemente nu totdeauna pozitive, insä nu mai putin
logice i verosimile despre existenta unei populatii roma-
nice in diferite teritorii numite, fie Blökumanaland, fie terra
Blacorum, fie mai tarziu Tara Romeineascei").
gi pe aceste douä izvoare armenegti, putem
Afirma aga dar cA, incepand cu secolul al IX-lea, in nordul
DunArii, prin plaiurile carpatine se poate vorbi fiind cu-
noscutä gi, mai ales, atestatä despre o tarä ronkaneascA.
Teritoriul stäpanit astäzi de Romani nu era, prin urmare,
o terra deserta et inhabitata", ci era locuit de stäpanii lui
de astäzi" 2).
...Concluzia finalA, deci, gi In facelagi timp cea mai
importantä, este aceea a existentei, In secolul al IX-lea,
dup5. Moise Chorenati a unei populatii romanice in
acelagi loc In care, in secolul al XIII-lea i Vardan o ern-
noagte" 3)
* *

Teza permanentei elementului romanesc In tinuturile

locuite de el astäzi, dobandegte astfel incl o piaträ de te-
xnelie, i aceasta gratie unor istorici armeni, care In grija

Aurel Decei, op. cit., p. 561.

Aurel Decei, op. cit., p. 563.
Aurel Decei, op. cit., p. 564.

www.dacoromanica.ro
 424

lor de a inzestra poporul armean cu o istorie naticnalA

s'au interesat totusi de alte pcpoare si de alte tir uiuri
Stiau oare cä dupä atatea secole ei vol. aduce ei o micA
contributie tezei nationale a unui popor cu care strätnosii
lor eran legati printr'o origine comunä, si cu care, dupi
alte secole, urmasii lor vor avea o convietuire tot asa se-
cularä, si o cimentare a sufletelor, prin munca si truda
comunä pentru ridicarea acestei täri.

H. DJ. SIRDNI

www.dacoromanica.ro
 425

ROMANITATEA ROMANILOR
PArintele Minas PAjlekian, nAscut In 17771a Trebizonda,
este una din figurile cele mai insemnate ale Congregatiei
Mechitarietilor din Venetia. DascAl ei autor, cAlAtor §i cer-
cetAtor, PAr. PAjAekian este considerat ca unul clintre pio-
nerii cei mai neobositi ai literaturii armene, cari au luptat
ei au muncit spre a introduce limba modern& In literaturi.
El a fAcut primele incercAri de a organiza reprezentatii
teatrale in limba modernA (1815), ei a tipArit manuale eco-
lare (1818) pentru popularizarea limbei moderne In limba
literarA.
Intr'o lucrare a sal), PArintele PAjAekian consacreazA
un capitol ei Principatelor RomAne, pe care le numeete
Ulah (Valahia) ei Bugdan (Moldova), spunAncl Intre altele
ePopulatia provine din origine diferite. Dar inceputul e
dala Romani, deoarece impdratul Traian a trimis f i afezat aici
nsulti locuitort, dupd cum davede;te f i graiul vorbit care ash, o
derivalie din limba latinda.
Alte lacrAri ale Pärintelui PAjA ekian : $coala cunoftintelor
(1815), istoria Pontului (1819), Gramatica poliglota' continAnd
principiile limbilor arabA, persanA, turci ei titarl (1844);
Biografia oarnenilor celebri (1850), etc.
PAr. PAjLekian mai este autorul unei importante lu-
crAri, Ceildtorie prin Polonia f i prin alte (inuturi locuite de
Armeni, urmaFi ai sire!' moFilor lor din ora ful Ani" 2), lucrare care
contine ei pretioase insemnäri despre tArile romAne ei care
va fi obiectul unui studiu viitor.

Par. M. Plija$Itian, eildnitrilun Mankan(. (Experienta coplilor),

Venetia, 1832, Partea IV, ed. lf, p. 563.
Vonetia, IWO.
27

www.dacoromanica.ro
 426

NOTITA DESPRE ANUL 1759

Arhiva MPchitaristilor din Venetia este bogatà in do-
cumente; ea contine in primul rAnd corespondentele
rapoartele pe care le trimiteau din diferitele parti ale lumii
reprezentantii zisei congregatie catre staretul lor.
Pr. Hevond Dayian acum citiva ani a publicat (Ve-
ne tia, 1930) primul volum al acestor documente (1707-1773).
Extragem o mica notita. 1) trimis5, de Par. Sahak din
Gherla in Septembrie 1759 atre staretul Congregatiei, aba-
tele Melconian : ')
,Poaoe aft auzit f i acolo, un numar de 7.000 Tätari, do-
rind sei schimbe Khanul lor, au pricinuit multe pagube in multe
orase, f i in deosebi au. luat nenumära(i prizonieri din Moldova
atilt dintre boieri cezt Fi de popor; au incercat chiar
leascd f i in Polonia spre a o preida; multi dintre notabili
boieri abia au putut sei fuga- din oraqul laqi in Polonia, ceiuteind
adeipdst in ceta- (i. Din aceastei cauzei a inceput o scumpete.
Vcizcind bate acestea f i netiind posibil a gäsi vreun refugiu
inteo tara sináiná, prediindu-ne vointei lii Dumnezeu, am pre-
ferat sei ne adeipostim intr'o parte potrivitd. Dupd un drum de
cloud luni, multe ori scetpezndu-ne chiar dela moarte, am ajuns
la Gherle.

Par. Hevond Dayian: Matr-Divan', Venetia, 1930, p. 330-331,

Parintele Stepanos Melconian, este pritnul urrnas al abatelul
Mechitar, fondatorul congregatiei care-i poaria numele. Melconian a
condus congregatia aproape o jumatate de veac, 1750-1799.

www.dacoromanica.ro
 427

,TARA VOEVODULUI TEFAN"

I. ARMENII IN BASARABIA
Basarabia, ca ei celelalte tinuturi ale tärilor romAne,
era cunoscutá elementului armenesc, chiar la infiintarea
primelor orage.
De obiceiu se vorbegte despre cele gapte orage"
unde Armenii eran agezati In numär mare.
Astfel, este pomenit ca. Alexandru-cel.Bun stabilegte,
In 1418, aproape 3000 de familii de emigranti armeni In 7
orase din Moldova.
Pray spune ca Armenii au Infrumusetat aceste orase
(Suceava, Hotin, Botogani, Dorohoi, Vaslui, Galati, I.agi)
cu biserici, cimitire gi case 9.
Dupä Luigi Maria Pidou cele gapte orase eran: Ga-
lati, Siret, Hotin, Vaslui, Botogani, Suceava gi
Engel citeazä numai Suceava alte 5 orase cArora
nu le da. numele
Xenopol citeazA cele 7 orage dup5. cum urmeazä: Su-
ceava, Cetatea-Albä, Galati, Vaslui, Botoganii Dorohoi,
Hotin `).
Papadopol-Calimache citeazä. gi el cele 7 orase talc-
cuind Cetatea-Albä. cu Iasi: Suceava, Iasi, Galati, Vaslui,
Botogani, .Dorohoi, Hotin5).
Hagdeu citeazä. gi el aceleag 7 orase adAogind Sigur
este ch.* pe la 1418 sub Alexandru cel Bun, 3000 de familii
Gh. Pray: Dissertailones hiStorico-eriticae, Vindabonae, 1775,:
cap. XI, p. 170.
Luigi Maria Pidou: Breve relazione della staie,.principli e pro g-
ressi della misione Aposiolica agli Armen' di Polonia e Volochta sin
-al 1 Apr. 1669, in N. Iorga : Studii si bocunienie, I-II, p. 430.
Juh. Christ von Engel: Geschtelzie des ungartehen Retches u.
seiner Nebenleinder, IV, 2, Hale, 1804, p. 108.
A. D. Xenopol: lstoria Rorndrzilor, II, Iasi, 1889, p. 251.
Papadopol-Calimachi: Noitid 'storied aespre orasul Botosani,
1887, p. 10.

www.dacoromanica.ro
 428

armenesti alungate din patria lor printr'o invaziune persa.

nä se aseaza in Moldova distribuindu-se in orasele:Sc-
ceava, Hotin, Botosani, Doroboi, Vaslui, Galati si
Este foarte interesant cá aproape dupa un secol
jumitate dela Alexandru-cel-Bun, Minas din Tokat amin-
tind de persecutiile suferite de Armeni din partea lui Ste-
fan Rares, citeaza si el cele 7 orase ca centre armenesti
Snceava, Siret, Iasi, Botosani, Hotin, Roman, Vaslui, adica
In loc de Galati si Dorohoi citeaza Siret i Roman2).
Din relatarile tuturor acestor izvoare se dovedeste
targurile basarabene cele mai populate de Armeni erau r
Hotin i Cetatea-Albä.
D-1 Prof. Ion Nistor, observa ca Armenii s'au asezat
In Basarabia ca multa vreme tnaintea Rutenilor si Lipo_
venilor, venind In partile noastre din Armenia Mica ce
era asezata in partile Ciliciei cu capitala Sis. In 1375 re-
gatul armean cizu in miinile päganilor i atunci Armenii.
se impartisera in Odle mediterane ; o parte din ei pribe-
girl. In regiunile pontice, ajunsera In Moldova si de aici,
in Polonia 3).
Trebue adaugat imediat ca primele caravane cari au
sosit In Moldova, formand nucleul de baza al coloniei ar-
mene de mai tarziu, veneau dela Ani, vestita capitala a
Armeniei din Nord, fie direct, fie dupa un popas mai tank
eau mai putin indelungat In Crimeea. In once caz in tim--
pul descalearii de catre Dragos Voda a Moldovei, Ar--
menii erau deja asezati in Principat In mod compact, dupa-
cum insista si profesorul N. Iorga
Les Arméniens qui sont venus vers nous de Caffa
sont venus dès le XIV-e siècle, avant la formation du paya
moldave. De. sorte que la principauté a trouvé les Armé--
niens en Moldavie. Ils ne sont donc pas des colons qui
eussent été attiréa plus tard; ils &oat les, fondateurs, dang-
le vrai seas du mot, dans le sens d'une autonomie qui
ét6 soumise ensuite á l'autorité du prince' 4.).
pupa in alt autor Armenii gregoriani au, venit
14 PA Hagiien: ElymologIcom magninn, ll p, 097.
Minas Tokalli: Cdnt, de jáltre aappra A(menlipr d10 7ara
Mor, Bucasosti, 1095, p. 3R vlar,
lqn Ats.tos:, kiwi Egasorabiel, 1923,.Cersit4ii, p. 284,
N. larga: Pain' Con, erInfe, p. 90.

www.dacoromanica.ro
 429

Basarabia emigränd din Moldova, unde au apärut si s'au

agezat sub domnia lui Alexandru-Vodä cel Bun, care a dat
acestor immigranti permisiunea de a se ageza in tinuturile
Hotinului si Orheiului. Cand Basarabia a trecut spre Ru-
sia se aflau stabilite aci peste 400 de familii armene.. Ar-
menii catolici locuesc in Hotin, atät in oras, cät i prin
sate ; asemenea gi in oragul Bálti existá o comunitate de
Armeni catolici. Armenii catolici au venit in Basarabia
-dinspre Polonia pela inceputul secolului XIX
Cand Basarabia a fost cedatä Rusiei, Armenii deci
erau unul din elementele principale ale provinciei. .Pro-
vincia Basarabiei, intre Nistru i Prut, era partea din Mol-
-dova pe care Osmanlii au dat-o Rugilor in 1812, spune
Alisan; de aceia populatia este compusä din Moldovani,
Greci, Bulgari gi de Armeni").
$i sub stäpanirea ruseasci Armenii au rämas un ele-
ment cu oarecare importantà. Datele recenzementului dela
1817 aratä. in Basarabia 530 familii armenesti 3); cu 2650
suflete').
In Basarabia, la 1858, dupä datele statisticei oficiale
rusegti, locuiau 2725 Armeni, in urmatoarele judete: Chi-
sinäu 1082, Akkerman 915, Bender 21, Hotin 255 Iasi 209,
Orheiu 246').
$i acum o privire asupra oragelor unde Armenii eran
In numär
Hotin. Este pomenit ca centru armenesc prima data
sub Alexandru-cel-Bun in anul 14186).
In 1551 Hotinul este amintit tot ca centru armenesc,
cu prilejul acelor prigoniri pe cari le au suferit Armenii
sub Stefan Rares-Vodä7).
Cand ajunse la Domnie impotriva Polonilor, $tefan
Toma (1611-1616) se gräbi a da asigurärile negustorilor
din Polonia,printre cari i celor de natie armeneasa,
deschizändu-le larg toate drumurile vechi, al Cernautilor,
al Hotinului, al Sorocäi 8).
Zamfir C. Arbure : Basarabia tn stc. XIX, Bucuresti,18S9 p.110.
Alisan: Geografra Politicti, 1853, p. 455.
31 Ion Nistor: Istoria Basarabiei, 1923, CernAuti, p. 282.
Idem, p. 289.
Zamfir C. Arbure: Basarabia In sec. XIX, Bucuresti, 1899, p. 109-
B. P. Hasdeu: Etymologicum Magnum, II, p. 1697.
Minas Tokatti: op. cit., p. 39.
N. Iorga: Istoria Comertului Romtlnesc, I, p. 282.

www.dacoromanica.ro
 430

Misionarul Luigi Maria Pidou semnaleazA acolo o.

bisericA armean5. In 1669: ,Chotin, hä una chiesa armenaal)-
Pica la sfärgitul secolului XV111-lea, locuitorii [din
Hotin] se compuneau din Turci, Armeni i Evrei 2).
Chi$inAu. ChiginAul era cunoscut Armenilor chiar
In secolul al XVII-lea.
Astfel cänd In anul 1666 Chiginäul devine tArgugor
o bunä parte a populatiei era cornpusA de Armeni8).
Dimitrie Cantemir pomenegte de Chigin5u In tinutui
LApugnei gi'l numegte tArgugor (urbecula) de putinä Insem-
nätate"; populatia care era cArmuitA de un goltuz gi mai
multi pärgari dupl obiceiul municipal din MoldoN a, e nu-
mera gi Armeni').
La 1 Junie 1742 Constantin Vod5. 1VIavrocordat di
pentru Armenii din Chi5in5u : iatá gi ei, fiind breasla de
cinste, gi negustori gi de folos p5.mAntului, de vreme cá
toate tArgurile cu aligverigurile lor sá deschid, gi socotind
Domnie Mea c5. 8á cade sá nu fija osAbit cu obiceiurile
de negustori romini, dupä cum *Ant alegi gi Armenii din
Iasi gi de pe la alte tärguri, gi cu dal:10 am fAcut Domnie-
Mea mil5.: pentru desatina de stupi gi gogtina de mascuri
gi de oi, ca sA dea gi ei pe toate bucatele drepte a lor ce-
vor avia, de zece bucate un leu, precum dau gi negustori
romAni de Iagi, gi Armenii din lagi, de pe la alte tArguri,
gi li-am Intärit lor aceasta mila a Domnii Mele cu testa-
ment stätAtor la mänl lor. Aceste Inlesniri gi pentru Ar-
menii strAini cari ar veni acolos).
0 statistic& a M.oldovei de peste Prut din 1795 unde
sunt indicate dugheniile din tärgurile Chiginau, Orhei,
Telinegti", etc., pomenegte numele mai multor tärgoveti
armeni gi ne dovedegte rolul pe care II jucau Armenii In
comertul Basarabiei Inaintea ocupArei sale e).

Luigi Maria Pidou: Breve Relaztore..., is N. lorga: Studii $i

Documente, 1-II, p. 430.
Joseph Mikop: Reise etnes Polen durch die Moldau. Leipzig,.
1793, I, p. 6-7.
ion Nistor: !storm: Basarablet, CernAuti, 1923, p. 147.
Ion Nistor: loc. cit.
N. 1orga: Slade' st Documente, VI, p. 366-7.
N. Iorga: Studa st Documente, XXI, p. 111--116.

www.dacoromanica.ro
 431

Soroca. Tot asa si tärgul Soroca printre locuitorii

säi enumera si Armeni.
La 1619 vedem inflorind balciul din Soroca, la care,
cu toatä frica intemeiatà de prada Cazacilor, veniau boieri
de tara, Armeni, Tatari ').
Intr'o descrierea räsboiului dela Hotin ¡rare Poloni
si Turci, se spune cá les Cosaques qui avaient fait l'in-
cursion se sont retirés jusqu'au bourg de Sorcka au dela
du Pruth; il n'y a parmi eux aucun ordre ; ils ont lächés
beaucoup d'Arméniens et de boyards Moldaves qui s'y
étaient reunis à cause dela foire" 2).
Tighina. Misionarul Luigi Maria Pidou in rändul
colonillor armenesti pe cari citeazä cu prilejul cälAtoriei
sale din 1669, pomeneste si de Tighina (Bender), unde Ar-
menii aveau si o bisericä.3).
Dupä un alb:tor din a doua jumAtate a secolului
XV111-lea Bairacele ieniceresti treceau spre Bender In
pocnetul puscilor ei pistoalelor, prädänd magasinele des-
chise, In cari aruncau sau ba, dupä. plac, un pret oare-care,
desbräcand de bläni si de haine pe Armeni, i chiar pe
Franci' 4).
Tot asa pomeneste aici de Armeni consulul francez
din Crimeea: II y a dans cette ville (Bender=Tighina)
des Rayas Moldaves, Arméniens et Juifs; leur nombre
&ale et peut.ètre surpasse celui des Musulmansu 6).
Ismail. Este de asemenea citat de Misionarul Luigi
Maria Pidou in 1669 ca centru armenesc 4).
Vorbind despre Ismail Pär. M. Päjäskiant spune cä.
la Inceputul secolului trecut eran la Ismail aproape de 300
case armenesti, si câ. biserica lar este pe jumätate Ingro-
pat& lu pämänt7).
N. larga: lstoria Comer/ala! Romelnesc, 1, p. 282.
Hurmuzaki, Supl. II 2, p. 467.
N. Iorga: Studil 1 Documente, 1-11, p. 430.
N. E. Kleeman: Reisen von Wien iiber Belgrad bis Killanova,
Leipzig, 1773, p. 40.
Ch. de Peyssonel: Traité sur le commerce de la Mer Noire,
Paris, 1787, I, p. 301.
Luigi Marla Pidou: op. cit., in N. larga, Studii i Documente,
1-11, p. 430.
Par. M. Paj4kiant: Istorla Marti Pontice, 1819, Venetia, p.146.

www.dacoromanica.ro
 432

Tot acest autor vorbeste i in altä parte despre Is.

mail: Armenii altä' data' erau aici in numar, si aveau bi-
serica lor de piatrá cu hramul Sf-tei Isläscatoare; dar in
timpul construirii cetätii, biserica au acaparato Turcii,
fiind prea aproape de cetate ; din aceastä cauza. Armenii
s'au imprästiat de aici, multi dintre ei ducandu se la Gri-
goropol; de aceia n'a ramas la Ismail deck 60 case de Ar-
meni, iar biserica lor este inteo casä mica" ').
Vorbind despre Chilia Cantemir spune ca.
,,locuitorii sunt nu numai Turci, ci si Evrei, crestini, Ar-
meni si altii de alte natiuni" 2).
Geograful Ingigian vorbind de Chilia, spune ca o-
cuitorii lui aunt Osmanlii, Tätari, Greci, Moldoveni, Bul-
gari, Armeni, cari au si biserica lor, si multi Evrei" 4).
,Odatá era aici un mare nunaär de Armeni, spune un
alt calkor armean, cu biserica lor cu bramul Sf. Nasca-
toare, dar multi au trecut la Grigoropol. Citim in memo-
rialul unei Viefi a Sfinfilor, cá aceasta carte s'a scris la
1702 la Bahcesarai si s'a däruit bisericii Sf. Näscatoare
din China 4).
Armenii erau asezati si la Balti. Par. Pg.jas-
kiant7.gäsit Armeni chiar in comunele Lipcani si Berciani
ale judetului Balti 5).
Caugan. Dupa Pärintele Pajäskiant, erau °data
aici 200 case armenesti, cu frumoasa lor bisericä de piatra,
pe care au därämato Turcii. Majoritatea Armenilor a tre-
cut atunci la Grigoropolis').
In randul sau Parintele Ingigian noteaza : Sunt [la
Causan] i Armeni, in mare numär, cu biserica lor, care a
fost arsá in timpul ocupArii orasului de catre Rusi, in raz-
boiul cu Sultanul Mustafa; au perit 4i multi Armenia 7).
Parintele Päjäskiant pomeneste in alta parte. Orasul
Par. 11. Pajaskiant: Ca älorie In Polonia..., Viena, 1320, p. 216.
D. Cdntemir: Descrierea Moldaulei, 1872, p. 21.
Par. H. Ing.gian: Geografia celor paint parti ale limit, seria
Europa, Vol. VI, Venetia, 1804, p. 124.
Par. M. Paja§kiant: Ceilalorie..., p. 216.
Par. M. Pajaskiant, Caltitorie..., p. 188.
Par. M. Paj4kiant, Calatorie..., p. 187.
Par. H. Ingigian: Geografia..., p. 124.

www.dacoromanica.ro
 433

Causan este aproape de riul Turda, construit pe riuletul

Botna. Sunt acolo gi Armeni, gi au biserica lor" ').
lar Ch. de Peyssonel, consulul francez din Crimeea,
spune ca Kauchan... est habitée par des Tartares, des
Moldaves, des Arméniens, des Persans et des Juifs: il y a
des Mosqués fabriqués depuis peu, des Eglises grecques
et arméniennes, et des Synagogues" 2).
Orhei. Armenii au avut aici o bisericä cu hramul
Sftei Näscatoare.
Par. Pajägkiant a gäsit Arrneni gi in comuna Telenegti
gi in satul Folegti ale judetului Orhei3).
HAncesti. Pomenim In sfargit gi acest oras al Ba-
sarabiei, care a capätat o insemnätate deosebitä dupl ce
s'a retras aici una din figurele armene cele mai insemnate
din secolul trecut.
Se gtie ci vestitul Manuc Bei nevoit si paraseascl
regiunile de sub influenta turceasci a preferat un adapost
mai sigur in Rusia. Impäratul Alexandru I al Rusiei, prin-
tr'un ucaz din 3 Oct. 1814 l'a numit .consilier de stat e-
fectiv". -
Interesul asa de temeinic al Rugilor fatä de ,Printul
Armenilor era ugor de explicat: el intentiona fondarea
unui oras in Basarabia.
Inteadevar el se grábete in Basarabia, pe care n'o
cunoagte Inca, ca personal si cerceteze gi sa gäseasca lo-
calitatea, unde se intemeeze ora gul cel nou Alexandro-
poloragul lui Alexandru I. Punctul se stabilegte la varsa-
rea Prutului in Dunare, cam acolo unde se afla targul Ta-
marova sau Reni. Pentru aprovizionarea noului oras cu
lemnul de cladire, in Aprilie 1816, Beiul a cumparat cu
300 mii lei mogia Hancegti a lui Ionia Iamandi, care era
proprietarul ei pe baza unui schimb al mogiei sale din
Moldova, efectuatä la 1813, la Iagi, dela hatmanul Al. Ma-
vrocordat 4).
Intors in Julie 1816 la Flincegti, putin inainte de so-
sirea familiei sale, Beiul s'a agezat la conacul existent pink'
Par. M. Pajaskiant: Istoria Marti PontIce, 1819, p. 143.
Ch. de Peyssonel: Trade..., I, p. 305.
Par. M. Pajaskiant: Cdultorle..., p. 188.
G. Bezviconi: Manuc-Bel, 1938, Chisinau, p. 33.

www.dacoromanica.ro
 434

in prezent, pe cAnd renumitul palat s'a construit cu mult

mai tärziu de fiul säu. El cauta sä introduca civilizatia Ill
partea sudicä a regiunii, locuitA si nu de mult pustiitä. de
Tätari. Pornea ins'A din partea central& Inalta clädiri,
incuraja agricultura, sprijinea mai cu seamä prima sutä. de
familii emigrate cu el, care au räspAndit fulgerätor vestea
despre minunea dela HAnce,ti, pretutindeni. Tärgul Hän-
cesti Inflorea, dei unii din administratori ai Basarabiei
cäutau sä tä.rägäneze valorizai ea proectelor1).
Prezenta elementului armenesc In vechea Basarabie
este doveditä altfel $i prin denumirile unor localitAti :
Armanca, vale si päräu, In jud. Hotin, pe mosia satu-
lui Hrinauti. Incepe din pädurea statului Hrinautilor,
unde päräul '$i are izvoarele sale. Valea merge paralel cu
Valea Poiana si pArä.ul se revarsä In rAul Ciugur. Lungi-
mea vAiei: 5 kil.; directiunea: S.E.2).
Armeni, cAtun numit $i Turca, In judetul Soroca, vo-
losti Iladu$Sta. Se aflä. a$ezat la gura Väiei Moromärut ei
are 12 case de tärani Romb.ni 4).
Armeanca, vale, In jud. Bälti. Incepe 11130. satul Mo-
$eni $1 merge In directiunea S.E. pAni In Valea Copa-
ceancä.. In fundul väiei se aflä. satul Moseni. Lungimea,
10 kil. dupä harta st. maj. rus. Inältimea locului la capul
Väiei este de 112 st. d. a. n. m.4).
lute° harta a mosiilor KogAlnice$ti dela Läpusna cu
data de 1791 Julie 12 se spune c& .Coste$tii tacepe din apa
Bujorului de 'Aug& locul pustiu MArzesti $i de läng5.
StrAmbeni, si merge spre räsArit pänä In apa CAlmätuiului;.
iari de iastá parte de Bujor mai iaste o bucAticA, iar latul
Costevilor dupl cum este la apa Bujorului ave iaste $i
la lacul Armanului... 5).

PAr. H. Hovnanian : Blogratia lul Manuc-Bel MIrzaiant, Viena,

1852, p. 86-87.
Zamfir Arbore : DIctionarul Geograflc al Basarabiel, Bucure§ti,
1904, P. 8
Idem.
!Elem.
Gh. GhibAnescu : XXV, 1932, P. 104.

www.dacoromanica.ro
 435

II. CETATEA-ALBA, CENTRLI ARMENESC

Cetatea Alba insä este orasul unde prezen(a Arme-
nilor este semnalat5. in mod nelneoielnic chiar in se colul
XIV-lea, si unde Armenii au jucat un rol indelungat.
4cela care a fäcut sä se admita-. posibilitatea unor
asezäri armenesti prea timpurii la noi, si care par fapte
izolate, fárá leglturä. cu diaspora armene asa, a fost Gr.
Goilav 1). Astfel el a admis pe baza materialului epigrafic
armenesz din Cetatea-Albä, cä. Armenii ar fi txistat acolo
chiar in secolul al X lea, anume in 967, deoarece in acest
an ar fi datind iscriptia pe care o reproduce.
Astfel dupä. Grigore Goilav gäsim cele dintal bise-
rici armene in tärile romäne la Cetatea-Albä, care a fost
intaia etapä. pe drumul pribegiei lor din Asia, prin Cri.
meea, spre Polonia. Acolo am gäsit pietre cu inscriptii ar-
menesti cu data de 416+551=-967 erä. a IVIantuitoruluia2)..
Tot Grigore Goilav indicase tuteo lucrare anterioarä
a sa cä .la Cetatea-Alba se aflä multe alte inscriptiuni
o piatri cu inscriptia: Aceastä cruce este gravatcl la 416").
O altä inscriptiune Gr. Goilav o citise astfel: .Aceste
semne sfinte sunt fäcute intru pomenirea lui Sarkis,
Calust si a pärintilor lor la 623 adia. 1174').
D-1 Grigore Avakian care a cercetat in mai multe lu-
cräri ale sale trecutul Armenilor din Cetatea-AllA in mod
atät de constiincios gäseste insä cä toate aceste date sunt
redate gresit de Goilav 6).
Incercarea lui Goilav6) de a vedea In Cetatea-Albä.
täia etapä pe drumul pribegiei Armenilor din Asia prin
Cremeea spre Polonia, unde s'a admis de unii7), ei ar fi
existat chiar ta secolul Xllea, nu poate fi sustinutà de
Gr. Avakian: Rectificdri f I addogiri: Cetatea-Albd, in revista
Ani", anul I, vol. III, Bucure4ti, 1936, p. 78-79.
Grigore Gollav: Bisericile armene din fdrile rcmdne, 1912, Bu-
eure5ti, p. 3.
Grigore Goilav: Armenii ca intemeitort de ora§e In pdrille
rdsdrit ale Europei, 1909, P. 12.
Grigore Goilav: Armenll ca tutemeitorL.., p. 12-13.
Gr. Avakian: In revista ,,Anr, anul I, vol. II!, p.78.
Gr. Goilav: Biserlc le armene..., 1911, p. 9.
Brosset : Les Ruines d'Ani, p. 130; Par. M. Paja§kiant: CdMtcrter
p. 84-85.

www.dacoromanica.ro
 436

mirturii temeinice. Prezumtiunile pentru existenta lor a-

colo in secolul urmätor, cand ei sunt numero$i chiar in
Polonia, ne par plausibile1). Afluentä Armenilor la Ceta-
tea-Alba trebue 85. fi avut loc, credem, mai ales cätre
$itul secolului al XIV-lea, cand ei, ca negustori, au deve-
nit rivali periculo5i ai Genovezilor, släbind mult insemnä-
tatea lor economicä in bazinul Mä.rii Negre. Infiltrare in
Cetatea-Albä s'a flcut concomitent cu acea in Cracovia
$i Lwow (in aceasta ei erau cunoscuti de mai de mult),
iar de aci in Camenita $i in Moldov a de nord, in epoca
intaielor inceputuri ale principatului. Aceastä epocä pre-
cum $i mai ales inceputul $i durata secolului al XV, sunt
acelea in care numärul Armenilor, meren pribegiti din pa-
trie, a crescut necontenit.
Cand insä s'au a$ezat Armenii in Cetatea.A1b12),
unde Ii gäsim atat de numerogi panä in secolul al XV-lea
inclusiv? Din inscriptiile armenesti din Cetatea-Albä pu-
blicate de mine 3), se vede cä. Armenii din Cetatea-Albä
apartin grupului de emigranti ai Armeniei de Nord. Ei au
ajuns acolo trecand, In diferite epoci, prin sudul Rusiei.
Legä.turile lor de ruderde cu cei din Erivan, sunt cea mai
bunä dovadä. Tot din acest grup de pribegi fac parte cei
ce s'au asezat in Polonia, mai intai la 1062, cand capitala
tä.rii, faimoasa Ani, cea cu o mie de biserici", cä.zu in
mâinile Bizantinilor, $i mai apoi la 1064, cand capitala fu
cuprinsä de Persi $i distrusä
Provenite din secolul urmätor, aici (la Cetatea-Albä)
s'au descoperit chiar 5i monete armene$ti 6), aduse poate
-chiar de negustori armeni, nu numai de cei streini, cum
crede dl G. Brätianu6). Privilegiul comercial dat lor la
anul 1288 de regele Armeniei (ciliciene) Hetum II, gi re-
/noit in anul urmätor, putea fi uzitat deopotrivä gi de cei

Gr. Avakian: in revista Ani6, anul 1, vol. III, p. 79-80.

Gr. Avakian: In revista Ani", anul 1, vol.I1I, p. 77.
Gr. Avakian: In Revista Istorica", 1923.
Brosset: Les Mines d'Ant, Petersbourg, 1860 -1861, p. 130.
Gr. Avakian: Tret monde ale regilor armen'', °asile la Cefalea
Albli in Buletinul Soc. numismatice rornane", XIX, 1924.
Gh, Bratianu: Recherches sur Vicina t Cetatea Albd, Bucure§ti.
1035, p. 101.

www.dacoromanica.ro
 437

de origina din Armenia insagi, iar monetele aduse de

puteau circula cu acelag succes intrucat, apartinänd siete-
mului monetar contemporan, ele aveau valoarea intrínseca_
a monetelor similare streine1).
Un calator armean, Simeon Lehati, decurand dat
la iveala de catre Par. N. Akinian, care in anul 1618
a trecut prin Lwow spune ca dupa relatarile vechilor is.
torici Armenii din acest oras se trag din Ani de unde o
parte a venit la Caffa si Akkerman, [din aceastä emi-
gratiune] mai sunt la Sulumanastir [din Constantinopol],
gi vorbesc armeneste, i lo alta parte] la Anguria (An-
gora) gi In Polonia 2).
Aceastä pretioasa marturie a unui altor de acum 3-
secole este o dovadi edificatoare despre vechimea Arme-
nilor in Cetatea-Alba. Din nefericire cälltorul nu ne in-
dica si acele izvoare istorice la care face aluzie.
lnscriptia cea mai veche gasita la Cetatea-Alba da-
teaza din prima jum5.tate a secolului XV-lea.
Inteadevär pe zidul de miazazi al hisericii armene
din Cetatea-Alba existä urmatoarea inscriptiune din anul.
1446: Sfdnta cruce aleasd intru numele Itkintuitorului fi numitd-
drept sfdnt semn este amintire dela Edigar, solía f
:di. In anul 895 (895+551=1446)"1).
O alta placa de marmura frumos impodobita cu o
cruce la zidul de Miazinoapte al bisericii are in josul ei
urmatoarea inscriptie:
,Aceastd sfantii cruce este amintire de la domnul Agomer
pdrinlii lui. cel ce va ceti (aceasta) set spund: Iartà-
Doafnne, f i el insu0 îi va gdsi iertdciunea la judecatd (de
apoi)".
Cu toate ca data lipsegte acestei inscriptii, fiindcä
tusa caracterul literelor ei este cam din secolul al XV-lea,
s'ar parea ca aici e vorba de acel doma Agopgh, care,
treeänd pe la 1451, cu fratele sin Levon, din Caffa in
Moldova, a daruit bisericii Maicii Domnului din Iasi, c.-

Gr. Avakian: in revista Ani", anul I, voL DI, p. 77-76.

Simeon Lehati: Notele de drum, Viena, 1936, p. 346.
Grigore Avakian: InscrIptitle armene§t1 otn Ceta'ea-Alba, Bu-
curesti, 1923, p. 7.

www.dacoromanica.ro
 43s
vanghelie serisi Cu mina liberi, care se pistreaz& IA astizi
In acea biserici 9.
*
* *

Datele pe care le posedim despre existenta unei e-

parhie armene In acele tinuturi din Polonia si Moldova
unde locuiau Armenii in numir, ne indicA gi centrele ar-
menesti cele mai insemnate.
Inteadevir in 1384 Aprilie 2 Catolicosul Teodoros
<1377-1392) a instalat pe Hovhannes In functiunea de e-
piscop al Lembergului, punind sub jurisdictia lui, cum este
pomenit in condacul de numire, si Lovul, Lutka, Mankr-
manur 2)
bite= condac cu data de 1388 August 16, catolicosul
Teodoros blameazi pe primul episcop ar Armenilor din
Lemberg, Grigor, ca impertinent si rebel, si 41 inviti si
se supuie episcopului Hovhannes numit de citre Catoli-
cosul Constantin si reinstalat de el, si cu aceasti ocazie
enumeri orasele dependente de aceasti eparhie, ,Lov,Sirat,
Ciciov, Camenita, Lutka, Avlademur, Mankrman, tara Vla-
hilor, Bidin ').
La 26 Iunie 1940 catolicosul Hagop al II-lea (1404
1411) numeste pe episcopul Hovhannes ca sef spiritual al
Lembergului supunindu-i Lovul, Seratul, Ceciovul, Ca-
menita, Lutka, Avlademurul, Mankermanul, tara Vlahilor,
Bidinul si Inghesala" 4).
In 1457 catolicosul tuturor Armenilor Aristakes (1448
1470) hirotoniseste pe Haciatur drept episcop al Lember-
gului, punindu-i sub jurisdictie .,Lovul, Suceava, Camenita,
Seratul, Botisanul, Mankermanul si Belza" ').
Dap& unii Mankerman'ul pomenit in aceste docu-
mente ar fi Cetatea-Albi (Akkerman); chiar daci prin el
se iajicl o alti localitate din aceste tinuturi, Ara nici o
indoiali Cetatea-Albi era si ea consideratA ca un centru
armenesc tot In acest secol, dupi cum se dovedeste pre-
zenta chiar unui episcop armean in 1460 la CetatekAlbi.
Gr. Av kian: Ins(rip(tite arnzeneVi..., p. 8.
Alipn: Camenifa: p. 217-220.
Ali§an: Camenda: p. 93.
Alipn. Cameni(a: p. 221-224.
Alipn: Comen/la: p. 225.

www.dacoromanica.ro
 439

NumArul compact al Armenilor la Cetatea-AlbA o do-

vedegte gi el, dupä. cum este semnalat de mai multi istorici.
,,StApinirea moldoveneascl nu era veche la 1440, iar
populatia tirgului din jurul cetAtii era compusl mai mult
din streini deck din Moldoveni Genovezi, Greci, Ar-
meni, Evrei, Malarogi i alti orientali 90.
.P.inA la cAderea sa, in 1484, Cetatea AlbI avu mai
inulti Armeni deck Suceava, Siretul, Hotinul, Iagul, Ro-
manul, Vasluiul, mai tArziu Botoganii, la un loc 2).
De altfel prezenta Armenilor in Cetatea-Albä. este
.amintit si in izvoarele sträine.
Ambasadorul francez Guillebert de Lannoy pomenegte
In memoriile sale din 1421 de o bisericA gi de o colonie ar-
mean& la Cetatea-A1135..
Une ville fermée et port sur Witte mer Majour, nom-
mée Man castre ou Bellegard, où il habitent Genenois, Walla-
ches et Hermins" 3).
Cruciatii din 1445 aflarA la Cetatea AlbA representanti
de ai tuturor popoarelor cari stApAniau comertul Levantu_
lui: alAturi de populatiunea moldoveanä, Greci, Armeni
Genovezi, dupä. cum relateazä nepotul comandaniului flotei
burgunde, Jean de Wavrin a).
Italianul Donado da Lezze, povestegte ca. Cetatea-
Alba. i Chilia, inainte de a fi cuceritä. de Turci in 1484,
erau locuite'mai ales de Armeni 5).
Un. eir de documente, aflate in Arhivele oragului
Lemberg (Arajstarsza Ksiega.Miejca, IV lämuregte legkurile
comerciale cari au existat in timpul lui Stefan-cel-Mare
¡titre comerciantii armeni din Lemberg gi cei din Cetatea
Alba 6).

I. Bogdan: Inseripfille dela CetateaAlb6, An. Ac. Rom. t.

XXX, p. 8 (318).
N. Iorga; O paralehl !work& p. 64.
Arhiva istoricA a Romaniei I, 1, p. 150; cf Voyages et amba-
ssades de Messite (luillebert de Lannoy en 1309- 140, Mons, 1840.
N. lorga: Studil Estor/ce asap! a (Attie, z Ceieifil Albe, p. 192;
cf. Wavrin: Anch. Croniquei, ed. Hardy, V. p. 65. .
Donado da Lezze: Historia Turchesca, Bucuresti, 1910, editaiti
de Prof.!. Ursu.
N. Iorga : Stud!í istorice asuora Chillei 01 Ceteifll-Albe, 1899,
Bucure5ti, Apendice 51 Documente, p. 282-296.

www.dacoromanica.ro
 440

Astfel sunt documente din 1464, 1472, 1473, 1476

1479-1483.
In anul 1464 se pomenegte de un proces pe carel
poarta Gheorghe Pollo din Cetatea-Alba, imputernicitul
lui Dorino Cattaneo, vamesul genovez al Moldovei, aren-
dagul vamilor lui t efan-c el-Mare, contra Armeanului
Cokcza din Suceava, pentru o datorie de 416 galbeni (du-
cati) de pe timpul end Armeanul i Genovezul erau tova-
ragi la vama1).
La 15 Janie [1473] Toros Luchnowic, Armean din
Lemberg, recunoagte o datorie catre Hasan-Aga din Ceta-
tea-Alba, ei promite a plati In postav ucaragiu" 2).
Mai avem inca, din 1480, datorii de Armeni citre
vestitul Kaloianni, negustor din Cetatea-Alba". Acest
Grec face imprumuturi de bani la deosebiti orageni din.
Lemberg ei In 1481. Tot aga i ta 1483 8).
Din relatarile istoricilor reese cL Armenii din Ceta-
tea-Alba, au adus i contributia lor de sange pentru tntre-
girea tarilor romane.
D-1 P. P. Panaitescu observa ca. orasele care eran
centre mai populate, ofereau domnului posibilitati mai mad
de a strange repede oaste,, erau deci puse mai mult la con-
tributie gi de aceea, In Moldova, constatam un mare nu-
mar de Armeni In oastea lui Stefan cel Mare 9..
Comentand lucrarea lui Donado da Lezze Historia.
Turchescaa, Dr. I. Ursu spune: Gindul Sultanului era ea-
naearga drept spre capitall. Se mira. deci and dadu de.
pidurea, din care Stefan tsi ficuse, asezand in ea curi maxi
de foc (tunuri), o tabari fortificatä, in caregi adaposti cei
20.000 de ostagi Moldoveni si Armeni" 5).
lar Donado scrie textual :
conte Stefano era retirato nel paese et hctveva da circa
N. Iorga: Reta(illi cotnerciale ale fertlor noastre ca Lembergud,
1900, I, p. 19.
N. Iorga: op. clt, p. 49.
N. Iorga : op. M. P. 49.
P. P. Panaltescu : Mihal Viteazal, 193e, p. 61'.
Donado da Lem: Historia Turehesca (13e0-1514), publicata
de Dr. I. Ursa, 1999, 13-acuratiti, R. XLVI.

www.dacoromanica.ro
CEASLOVUL DIN CETATEA-ALBA <1460)

1 - Ati frif r "

...N ILI' U'

\e
.:1., +

4
-

73.(4-m
IVA* .4
f 7,,,,11

.1 k;gi t ks V..1.,...Vez?),I,k1,1ipti
., .. 4 q "1%l',,I..-

1 tr- I I ivt.tAt-t;-.1.!-.),,711v.-;,iir.....
. ..04 .-1%.(
...
.

14;.;,-:,
.

- '-, ,,mb,.1.!7_44, 4;-5-'-!-. ity 1-pl--4,3 -44 t

4.1.4......&,a,.&.4,-,..f..74, brwirtjIsTi ,4 ..ts,W .4 I -1,- I le -
.ti.
,

L ,V-.4., 4-i4b4:44-, t;,,.....4,;),A,,,,,,...4e12.,:,..,.,,

'- .1,44e: ipool. ..mios..044 ...ti...poiwtsILIZIOtrrsfsw.; wog. it.
fir .0,40 ,'" -,1
' 4. -"J If ,
`
'
' .1
t
474
4 _,
Frontispiciul I al Ceaslovulul armenesc din Cetatea-AlLA (1460)
4

www.dacoromanica.ro
 as- .
- ')
-44'.
../C.Carl,
;tc. .2, ' 4.
''ll-Li. E
- C P- .
41. ... i". . 'i
i
.

, - "t ': >-..,-;,t-4, ,... -

9 -- e
" -

.. ,--- --,-,--,.

4'"*"?-51' 14 ---=i----". ., ,-..... ,

,.......,....,,r,....r......
'
itl, .;.1
0 ',., JO \ , ,-
y..(r.'"
i
.

' d. ' ,1,74 ti , ri -',3

0, - , 011'. Nc;,'
(:1-

''-!:-'44--. ''' --47437:- 4'" 'A- - 's

- ,o, 14\':-: 4
.v.....irAz.r.,...1._

I
I
rj '1%1 r1,1 tla -4'4>
1114g Ty/ 1,4a. serahc-j.-;.7- asAradiles.,11...ivezevaff411:: )

Frontispiciul II al Ceaslovului armenesc din Cetatea-A11:14 (1460)

www.dacoromanica.ro
 ri7 w,
-7
si

,
f 11:11. y

Frontispiciuf III al Ceaslovului armenesc din Cetatea-Aibg (1460)

www.dacoromanica.ro
 .--,i=;417-1-.) .1,

ee

r;rroz.stysitzi Ail Et
kir ; 44},T.16&yeso Ar
irge2r:Z_Jp.w.r.e.ty.rar.yfir"'
firrield.44.cerifi:Vrr<6
LIT Lphurrarsr 1-vreee. err,: rieeek.
f..e.reei-eeeereir
looL,14.9._147(' ' r 4relywerZe.'
srve..4.gp rev sra-fify -Wry rerinerke.r,
/"Rt 1 14- kr.

4,!11( kt ;0124', p ts';

1/4-WrI ..f..4.esowermityPr
, . or.4. 1- . '

,,....
, .

51...1); I ra<114144
j lef4.1.4.ile J.1:11044

C.4.ta ,J1-7441,414,74kp

\
VIliTY.424k
Ifaht.t.:;tr Ara' Zi
r
4i
10/.44 ,41.
- 4.1....724./.
:i

42.740417e2r6,41114647.1.0.
.Ztus
Ill.
"r hi
yrif3-1-p; 5.;,Itt,16
Licht
''111'1171
-.

Patru majuscule ornamentate ale Ceaslovului armenesc din Cetatea.Alba (1460)

www.dacoromanica.ro
 I
37g,77.0
'3"1
4.11-1,..gratierrencrge3.7._ aihrt
Amt.+

,wjw4v4w,-JZ-z _
gfirja.

6"::5.211S7727-41:1":-1P;77. :74" :":

"'taw age.14yrsme tw-f. laity

L., .4.
L_

01' "417"'S &illy.

5,44 tk4:7 r _

4,42-

f
' '1/414' "414",m' 'ILP(7f±fif.
L4rIwt4m4F ¡w
Pp..
(f&10.04441rnitk er AA! soli

N e 1,11'

gettr2fre;"-'74.
ohavir

Pagina I-a din memorialul Ceaslovului din Cetatea-A161 (1460)

www.dacoromanica.ro
 10,2,.. k1..:.(cf.41170.4. 1-11- :t Ç'
oaticermilts
714-1/1',
-
tif,0
1711;.71:./
Af../ ,

r.Z. fAtispigyscurtA.,
r
:A.A.. p - 312_1.14
berSso 0.4.11Lcr qr,1111411,1101,14;11,
44;64,A, = wzitrix-rs ag.71 ps,ray .4),:r
ri4mkr- - !!glut td-terVIAV.,,7
%feu
14.11,ALJ4T Nr4r& (F7It
41.o1A4r.V..1,41,11
.P14.14,41" 1,/111,71-4 dot.. [AO,
_

1,11141.
IT 4/114.4;Ap tk.77AlpsiM, 11,174'17.7- ,ry.t...1

re, 4-fi4jp, r7,.,4L -

r -

f L
tr kr
4'
1.24;,41 zfupfillo
Jt&w44 LqLqL4 f--
4=t4iff. vb-- -

scor..sor it:extf 3. fp.st,

Ji,s-1, L_ I
If
(7,/stri,f..14-14.;
/Frifrills .1 ,
II rob, L toff- r,,g,f, 1.9,17 'I, 1 ad

Orj,"L-r-- >"/"If,r'' f!r'

vv., 4 "ilk Or -Act j7. sari rr ivIli,
.74:f alyrrp Sul 7..,
LI,. 4- ,1,I'/
L4.17,71
101,
. __ -
Pagina 11=a din memorialul Ce aslovului din Cetatea-Albl (1460)
2 A.1 e

www.dacoromanica.ro
 tuti- 1-4- 1 .11P-ir
"Ztef,. ."1---L.-a--AF-rA 1,4 F ."eir
. ,1.
gA*, 4r',7 414
Intz_.-TP. 9/4/' aç
fra74.9,%.
pf..- hr." orrisslAY, . Lot Iti...7.4.-24p isok7-47.11-
kvir * MIS ZAII/117- Strirr:;-- ,,a it.t
lgrICl/17pli. L 1-14.1:0
Tr Ity, t ply 4
47.1f4444i, pay_xt-f- tr. -4 Pei al it
vklci&-ekr s/Elit
yo 4'4.-x&Prt.;" Art&
4,4,--r/A,, 1.--J-1--firL
k.,77/4 L,,, Lj.\
4.9P' PP-
yj-r-mr:usg*- J" - .

t
tr I r\o-strpat.:1;,43:4% twte4s
'Tkrur;*Ir Le:-.'-,4tdi f
. oo/t zwer
ev4PiIrt 14-1/1/0117A--F14.1t ,01110/2.,- .1411.1
tre Mz,m-k 44z- pink. ..t.zr NO..%
dAlf-AVa:-
/"- L114
11;1-ri,L.: JA4111-.1
ez.---'--
trt: i'"*"' "%171 rug ir .40 tr-.4
ja4,14XLZA Le, JP' tz.
-p4-4.41.4At TJ A1.-PALZ4Z6
krny ,Atz--.41^
Jiekeks" Ire
Lrm C4 .J A`17/ 14-t-I.7,14'

Pagina 111-a din memoria1u1 Ceaslovului din Cetatea,AlbA (146')

www.dacoromanica.ro
 141. Irtj4i-4,. 4-,

kiA/ "1./7..ie L»"Zyki,

s LASwe rf;
g /troy
.
0.-.0LZ,t1;
11.3 JAZZ ,
al feft*Ill rtcyr- S.

/7>''";)/", -e-tif.,14-
.4 M. -
5..

q1.-*
fir Ihr,fr jeffiitt
1.717

, tv2,.
1- r zrAr flatzr 14.
ir
"t.,
jUV*
Pagina IV-a din memorialul Ceasiovului din Cetatea-Albl (146(i)

www.dacoromanica.ro
 441

20 m. persone, tra Vallacchi et Armeni, et haveva fallo &at-

tare un certo bosco, et fortificato in detto lucu (hldurea de la
RcIsboeni) con alcune bocche du fuoco, et il campo del Turco
drizzato a quella parte per passar detto bosco et andar verso
Sanzana (Suceava), una dell' buone terre della Vallacchia").
.11 poco di spatio giongessimo all' inimici et immediato
salimo sopra li ripari, et messemo in fuga il conte Stefano,
tolto gli l'ariegliarie, et lo sequitavano per il bosco, et furono
morti da 200 persone, et presi circa 800, tra Vallachi et Ar-
meni, li quali Armeni erano la maggior parte di Moncastro et
da Licostomo venuti ').
* *
Dupa ultimele cercetari, Cetatea.Alba capata si o alta
insemnatate in istoria colonizärilor armenesti.
Se stie cá incepänd din secolul al X11.1ea a existat o
mica colonie armeneasca In Bizant organizata intr'o comu-
nitate religioasä, si ca la sinodul din 1307 Martie 19 intru-
nit la Sis, capitala Armeniei Ciliciene, a participat epis-
copul Armenilor din Constantinopol, Husik,8) iar la 1360
se pomeneste de o biserica armeneasca la Constantinopol,
Sf. Sarkis 9.
Dar primul nucleu al Armenilor din Constantinopol,
sub sultariii otomani, 1.a alcb.tuit mica colonie armeneasca
din Calata (=Galata) a Genovezilor.
Inteadevar biserica armeneasca din Galata este cla-
ditä chiar inaintea caderii Constantinopolului, mai intai la
1391 de catre Koms sau Kosmas, Armean din Caffa, cu
hramul Sf. Grigore Luminatorul, si apoi la 1436, and s'a
reconstruit aceastá biserica de catre comercianti armeni
tot din Caffa 9.
Deoarece aceastä mica colonie armeneasca era nein-
semnatá in numär spre a putea contribui desvoltarii capi-
talei cucerite, Fatih Sultan Mehmed a adus si din alte pärti
Donado da Le7ze: op. cit , p. 89.
Donado da Lezze : op. cit., p. 90.
PAr. Al. Balgianz Istoria doginei catollce la Arrneni, p. 281.
Pgr. H. Dashian: Catelogal nianudcriselor arnieneai din Viena,
p. 782.
Hrand Asadur : Armenit din Constanlinopol §I patriarhil for,
In Anuarul Spitalului armenesc", 1901, Constantinopol, p. 78.
28

www.dacoromanica.ro
 442

ale Asiei Mici mai multe familii armene, si pe episcopur

armean din Brusa, Hovachim, l'a numit in 1461 ca primnI
patriarh al Armenilor din Wile otomane1).
Lar in anul 1475 and a cucerit Caffa dela Genovezi,
Fatih Sultan Mehmed a adus de aici multi Armeni in ca-
pitala sa, fixandu-i ca loc de asezare cartierul Salmatom-
ruc, in apropierea de Edirnè-Capii2).
Se dovedeste acum ca un numar insemnat de Armeni
a fost adus la Constantinopol chiar dela Cetatea-Allia.
Inteadevar dupa ce ocupl Chilia $i Alikermanui, Sul-
tanul Baiazid exileaza pe Armenii de acolo in Constanti-
nopole, dupa cum scrie istoricul Grigore din Daranagh 3):
In anul 933 (=1484) Sultanul Baiazid a pornit contra Chi-
liei si a cucerit-o, apoi a pornit impotriva Akkermanului
cucerindu-1 si pe acesta, iar pe Armenii ce se gäseau acolo
precum si pe Grecii si alte natii, i-a exilat pe toti impreuna
cu nevestele ei copiii lor si i-a adus in Istambulu.
Aceastä marturie a lui Grigore din Daranagh con-
firma. °data' mai mult cal nucleul vechei colonii armene din
Constantinopol l'a format in cea mai mare parte elementul
armenesc venit din Crimeea. Acest element s'a stabilit,
dupa cum am spus, pe tärmul celälalt al Cornului de Aur
inca inainte de cucerirea Constantinopolului, ca un nucleu
al comertului genovez.
Aceasta veche colonie armeana din Constantinopol
a primit si mai tärziu elemente din Crimeea, cari venea pe
cal directe sau indirecte, cum e cazul Armenilor din Ce-
tatea-Alba si Chilia cari sunt si ei originan i din Crimeea.
Cronicarul armean Grigore din Daranagh ne aduce ei
o alta pretioasä märturie despre aceastä origine a A rme-
nilor din Constantinopol. Vorbind despre un litigiu din
1634 ivit intre niste notabili armeni din Constantinopol si
unii prelati armeni pribegi, descrie judecata in fata tribu-
nalului turcesc, unde s'a figurat si el 4).
Judecatorul ar fi spus acestor notabili : Ghiavurilor 1
nu sunteti voi urmasii acelora pe care Sultanul Mehmed
Hrand Asadur: op. cit., p. 79.
Hrand Asadur : /oc. cit.
Grigore din Daranagh: Cronica, Terusalim, 1915, p. 12.
Grigore din Daranagh : Cronica, p. 125.

www.dacoromanica.ro
 443

-i-a adus [aicil in exil din Akkerman ? biserica pe care o

posedati acum a luat-o dela Greci gi vi a facut-o danie;
unde este averea voastrá ca sä faceti mizerii acestor sa.-
raci ? etc".
* * *
Un numär impunätor de Armeni a mai ramas la Ce-
tatea Alba gi dupa acest exod, gi oragul a ramas gi mai
departe ca un centru armenesc.
Intálnim ei dupa aceastä data'. la Cetatea-Alba inalti
prelati armeni, in trecere sau cu regedinta.
Un cronicar contimporan descrie calätoria celor 3
trimigi ai Catolicosului, episcopul Hovhannes, episcopul
Sarkis gi arhimandritul David cari in anul 1506 viziteaza
1VI.oldova, gi cari dupä ce trec prin Suceava, Lwow gi Ak-
kerman, ajung la Constantinopol1).
Dupa sosirea lor la Constantinopol cei 3 trimigi ai
Sf. a miadzin impreuna cu un anume episcop Stepan sunt
martirizati in capitala Sultanilor, dupä cum este amintit
-in cronica din Camenita2).
O inscriptie de pe altarul Sf. Auxentie din biserica
.armeana din Cetatea-Alba. spune : ,.Cu vointa nemuritorului
Dumnezeu noi poporenii gi negustorii din Akkerman zi-
dit-am aceastá biserica a Sfäntului Auxentie cu ajutorul
arhimandritului Atanas din Tair. Rugäm a-1 pomeni intru
Domnul. In anul 1148 (+551=1699) 3).
Prezenta in Cetatea-Albä a unui arhimandrit venit din
Armenia in sec. al XV11-lea, observa d-1 Grigore Ava-
kian, se explicä ugor prin aceia ca in aceastä epoca,
era un curent foarte puternic de emigrare al Armenilor
din tara natal in pärtile noastre 9.
In ce privegte numärul bisericilor armene cari au
Sost la Cetatea-Alba exista filsä o diversiune oarecare.
Astfel, Melixet Becov5) a ridicat chestiunea existentii
In Cetatea-Alba a trei biserici. Aceasta pärere gia. basat-o
Alisan : Halapatum. 1801, Venetia, p. 587-588.
Alisan : Camenita, p. 117.
Gr. Avakian: lnscriptitle armeneai..., p. 4-5.
Idem: loc. cit.
Melixet Becov: AntichitOtile armeneVi din CetatecfrAlad (tn ru-
,se¡te), Tiflis, 1911, p. p. 24-27.

www.dacoromanica.ro
pe aceia ca parintele Pajaskiant, trecand pe la Inceputur
secolului al XIX prin Cetatea-Alba, unde vede o bisericä.
armeneasca foarte veche, In piatra, pe jumatate Ingropatä
In päinant", gaseste In ea un memorial care spune: S'a
scris din nou lista acestei vestierii In anul 1196 (-1 551=
1747) la Akkerman, oras despre mare, In bisericile celor trei
sfinti, Sfta Näscatoare, Sf. Auxentie gi Sf. Ion Evanghe-
listul 1).
D.1 Grigore Avakian aratä insä. ca. cele pomenite nu
sunt biserici deosebite ci cele trei altare a bisericii, care
,fiind cu vre-o trei metri mai jos de suprafata pärnantului,_
are trei altare: In numele Adormirii Maicii Domnului, In
numele Sf. Auxentie (la dreapta lui) i In numel Sf. loan
Evanghelistul (In stangar 2).
Cat despre Armeni, cari pastreaa gi in secolul al
XVIII-lea In randul intaiu sarcina de mijlocitori de comert
Intre Polonia si Principate, ei formal' [la Cetatea.Albä] n
colonie numeroasä, care se Inmulti Inca sub guvernul di-
rect al Turcilor 3).
Luigi Maria Pidou amintegte ea la 1669 Benderul,
Cetatea-Albä si Ismailul aveau fie-care o biseria arme-
neasca gi un preot, toate trei sub jurisdictiunea episcopu-
lui armenesc din Moldova.
...e sono Acherman, Ismail fi Perinder (=Bender), che
hanno ciascheduna una chiesa armeno e un sacerdote, e le
due primi sono porti di mare; tutto ire sotto la giurisdittione
del vescovo armeno di Valachia, al presente Isaac di name,
consecrato da questo patrareha don Giacomo
la ce privesce numarul Armenilor din a doua juma-
tate a secolului XVII-lea, Ch. de Peyssonel, consul fran-
cez In Crimea, noteaza: Les habitants [d'Akkirman] sont az:
nombre de vingt mille, savoir, quinze milie Mahométars, et
quatre à cinque milles Rayas Arméniens, Juifs et Moldaves r
on n'ci jamais permis aux Grecs de s'y établir"5).
Aceste cifre sunt date cu totul -altfel Inteo alta lu-
Pk. M. Pajlskiant: aildtorle..., p. 217.
Gr. Avakian: lnscrip(ille armeneal din Celalea-A1141923, P. 3.
N. larga: Studit Istorice asupra Chtliei l Ceid(ii-Albe, p.193.
Luigi Maria Pidou, loc. cli.
Ch. de Peyssonel: Tralté sur le commerce de la Mer Noire,
Paris, 1787, 1, p. 306.

www.dacoromanica.ro
 445

crare a sa, tipAritä. tot In acest an .Les habitans ld'Ak-

kirman] montent à environ 40.000, savoir 40.000 Mahométans
et 10 el 12.000 Ralas Arméniens, Grecs et Moldaves; les Juifs
n'y sant point soufferts, aussi n'y en voit-on point" I).
Scopul modestului studiu de fatä. nefiind de a alcAtui
o istorie a Armenilor din Cetatea-Albä, ne-am margina
cu 15.murirea unor faze din trecutul 100.
III. TARA VOEVODULUI $TEFAN"
Cetatea-Albá ne mai aduce o pretioasä märturie In ce
priveste denumirea pärtilor nordice ale tärilor romäne, si
aceasta gratie unui manuscript armenesc scris In anu11460
tn acest oras, contribuind In acelas timp la afirmarea drep.
turilor istorice ale Românilor.
Manuscrisul pomenit este un Ceaslov scris cu mAna.
episcopului armean Nicoghos, de fel din Cetatea-AlbA, spre
a fi clima bisericei armene din Iasi.
Inteadevär, dupä cum se vede din memorial, manus-
crisul fu cumpärat de credinciosul Kiiregh (Ciril), care
1-a depus la biserica armeanä din Iasi, In pomenirea sufle-
tului säu si a parintilor sai.
Manuscrisul ajuns apoi la Suceava, la Infiintarea Bi-
bliotecei Centrale Armene din Capital& In 1927 a fost adus
de mine spre a fi pästrat In rändul celorlalte manuscrise
a.rmenesti adunate dela diferite biserici i particulari.
Afläm din memorial cä copistul acestui manuscris,
episcopul Nicoghos, se trage dintrio familie de duhovnici,
tata' säu fiind preotul Simeon, iar bunicul preotul Aris-
takes. A avut ca frate pe Bartughimeos, tot preot, si un
nepot cu numele de Hovhannes, deasemenea cleric.
Se vede a. In epoca, calad s'a copiat acest Ceaslov,
biserica armean5. din Cetatea-Albä. era In plinä inflorire.
Mara de episcopul pomenit, sunt amintiti aici arhiman-
dritul Hacob (Hagop) care a aranjat härtia manuscrisului,
un alt arhimandrit, cu nume Stepanos, care a ajutat la tm-
Ch..de Peyssonel: Observations sur le commerce de la Mer
Naire, Amsterdam, 1787, p. 133.
Pentru o privire generall asupra trecutului Armenilor la Ceta-
tea-Alba, vezi i brosura in limba rusA a d-lui Gr. Avakian: ,,Ocerk
lato,* Akkermanskih Armlan do XIX Veka, 1922, Akkerman°.

www.dacoromanica.ro
 446

podobirea manuscrisului, gi un preot tot cu nume Hacob.

care a tras rAndurile.
Manuscriptul, scris pe hArtie, contine 491 file legate
in pide. Intr'o märime de 32X22X14 cm., este scris pe
douä. coloane, paginele continAnd ate 36 rAnduri.
Manuscriptul este copiat cu un scris regulat, conti-
mind litere impodobite gi ornamente marginale, alcatuite-
cu un deosebit gust.
Contine trei frontispicii, unul la inceputul manuscri-
sului, al doilea la inceputul sarbätoarei Nasterii Domnului,
gi al treilea la acel al Rusaliilor.
Dela inceput lipsesc 3 caete (36 file).
Mauuscrisul este räu pästrat, gi stricat de umezealä.-
*
*
La sfirsitul caetului al 25-lea, este scris, in partea
coloanei rämasä albä, urmätorul memorial :
In aceastd zi glorioasii de seirbdtoare
Ferice de tine care te intalnefti
Cu aceastä greidind infloritd
Cu aceastd scriere izvoritd din suflet;
aind te vei inchina,
Ceind te atingi de Dumnezeu prin iubirea saz fletului Mu,
Atunci pomenefti pe nemernicul de mine
Pe acest netrebnic de fel din Akkerman.
Acoperit ca peicate in gunoi
Pe episco pul Nicoghos.
In anul nouei sute gi opt (= 1459).
Memorialul propriu zis este agezat in cele 4 pagini
dela sfärsitul manuscrisului :
Binecuvemtare fi glorie celui care este unica cauzd,
celui care este unul din unica cauzd, f i celui care posedd cauza
unuia, triplu personaj dintr'o sin gura naturd f i dintr'o singurd
divinitate, glorie din partea sublimelor fiinte cerefti gi din par-
tea corului sfintilor, pentru cele trei eternittiti, amin.
Negustorii, cari scdpati din valurile agitate f i din vdrte-
jurile mdrii, introduc nova lor in port, nu aduc in inimele lor
pt.:find veselie. Mai cu searnd dacii sunt f i posesori de perle
lucioase, de pietre pretioase ;i de aurul din Sopher, ei uitd
munca suferinfelor. Tot apt: s'a inteimplat cu noi aceastd trudd
de negol f i aceia# muncii. Dar s'au gdsit perlele de negdsit gi:

www.dacoromanica.ro
 447

pietrele scumpe afezate in coroana regelui ¡sus ci imaginile in

aur masiv ale prototipului, gdsite f i alese de Dumnezeu.
Coral apostolilor f i adunarea profelilor, diocesul patriar-
hilor f i intrunirea tuturor martirilor f i pustnicilor cu viafa de
inger f i monahilor investifi de Dvmnezeu $i locuitorilor cerului
f i oamenilor sfinfi de pe la& Dumnezeu numele f i viefile Cel
rora confine aceasta (carte), in zilele corespunzeitoare in impli.
nirea anului de celtre veneratorii lor credinciofi.
Sunt cuprinse aici f i sdrbeitorile duminicale, incepeind de
la Epifania pad la sfdr$itul anului, pe care le au oreinduit
sfinfii OHO purteitori de duh.
Deci ci eu, persoand umild f i spirit slab, episcopul Nico-
ghos, dintre fiii bisericii, am scris aceastei [carte] cu o dorinfel
arzeiloare. De$i am ortinduit-o cu ¡itere mici, insd in ea este
puterea celui mare, spre veselia deplinei a cititorilor f i spre
iertarea greqelilor mele. Deci f i voi, cititori buni, care vei vefi
folosi de aceastd comoard sufleteascei, spuneli ca Dumnezeu ser"
miluiascd pe episcopul Nicoghos care a scris aceastel carte f i
vti yeti scrie fi voi in cartea viefii. Pomenili $i pe pdrinfii no$-
tri, pe tat& meu preotul Aristakes, cu rudele, familiile $i co-
piii lor, f i spunefi ca Dumnezeu sd-i miluiascer. Pomenifi $i pe
frafii mei, preotul Bartughimeos, care dupod o vialei curatcl a
murit ca manir $i spunefi ca Dumnezeu miluiascd. Pome-
nifi fi pe ceilalfi colaboratori pe arhimandritul Hacob care a
aranjat heirtia, pe preotul Hacob care a tras reindurile, pe ar-
himandritul Stepanos care fne] a ajutat la impodobire, f i pe
alfi ajutiitori, $i spunefi ca Dumnezeu miluiascei. Pomenifi
fi pe cei doi frati, Petros (Bedros) f i Paulos (Boghos), cu fami-
hide lor care ne-au servit cu mdnedruri f i beiuturi, f i spunefi
ca Dumnezeu miluiascd. .57 El acre este larg in darurile
sei-i miluiascd pe tofi pomenifii oici f i pe toti acei pe
cari îi yeti pomeni. Gloria lui in vecii vecilor. Amin.
Acum ea, cel mai mic $i ultimul in lucru,
Termindndu-se ca bine
Aceastd carte am dat-o Sfintei NeisccItoore
A orei$elului cdruia-i zic As (lerfi).
Condeiul acestei [ cdrfi] este Nicoghos.
A scrisbo] din dorinfa inimei [sale],
Cu scrisul sari slab
faro experienfd in arid.

www.dacoromanica.ro
 448

S'a scris neimpodobit in frumusete,

Mina con deiului schimbcindu-se.
Acum, rog pe voi toti
Ea care sunt mezhnit ca gre$eli,
Sei-i porneniti pe peirintii rnei in bine
In tim2u1 de rugeiciune:
Pe tat& mea Simeon, demn de lauds&
Care a terminal viala sa pdmateascd,
Ca $i pe mama mea plind de meindrie
Care ne a crescut ca bine.
i pe cei doi frati ai mei
Pe arna" ndoi impreunei
Pe noul mar/ir Bartughimebsj,
Care era filrcl trup in trupul
care s'a dus din/re noi in cer,
Pe cei doi Onofrius
Care sunt in adunarea cereascei,
Odihniti in Christ ;
Pe nepotul mea dorit
Pe Kovhannes invingettor de rc1utifti
Care este indemematec la scris
cleric in grad.
Iari4i in aceastd rugei a mea,
Vei rog pe voi toti,
Pomenifi-ne pe noi ca bine
Ccind veli citi [aceastd carte].
Cei care geindesc a ne pdgubi
Sd fie f tearsti cartea pdcatelor lor,
Dar binefdcdtorii ci iubitorii
Sd se intedneascel ca iubirea Salvatorului,
Binefeiceitorii persoanei mele
Sd primeascei binele dela Christ,
Acum si in viitor,
In lumea cealaltez i infinitei,
Din care sic' avem f i noi parte
Din buneitatea nemeirginitä a lui Dumnezeu,
cel care zice tot ce este scris aici
Sd fie iertatei povara peicatelor sale.
Dar sfärsitul acestuia s'a fäcut
In pärtile [aceste] nordice,
In tara Voevodului $tefan,
In al su oras Akkerman,
In anal Armenilor
Nouil sute $i nouei
In luna Ianuarie
S'a terminal in ziva a II-a a lunei.
Glorie lui Christos.

www.dacoromanica.ro
 449

Acum aceastd comoard dumnezeascei si greidina infloritef

in lumini, aceastei avere pretioasei a dorit-o piosul boier Kii-
regh (Ciril), frac tal rcideicinelor bune.
Auzise dinainte dela profet cef ferice acela care are co-
pil in Sion fi familie in Ierusalim, si [de aceiv] o luat aceasta
din auerea sa dreaptei f i din ccIstigul silu drept in pomenirea
sufletului sàu i peirintilor seli, a bunicului säu preotvl Nicoghos
f i bunicei sale, a tateilui seiu ilstvaiatur f i mamei sole Mugal,
a soliei sale Aziz pdrintilor ei, a fiilor sdi deli de Dumne-
zeu Astvatatur, Nicoghos f i Lusik, f i a tuturor copiilor lor
a primit aseastei [carte] in amintirea celor pomeniti nestersi
mai sus, si a depus-o la biserica Sf. Neiscdtoare din Asis-Ba.
zar (Iasi). Nimeni sei nu indreisneascei a o poseda f i a scoate
dela shinta bisericei care este la Iasi, deoa rece aparfine Sfintei
Neisceitoare. Nici eu, nici copiii mei din fii in fii, fi din neam in
neam.EuKiiregh, aceasta este hotärdrea mea. Cine se va impo
trivi sau va face proces dintre fii sau fiice, sei fie scos dela pome-
nirea acestei scrieri unde s'a scris ci sei fie dovedit mincinos
in judecatei. Amin'.
Manuscrisul mai contine un adaos de 14 pagini, cu
urmitorul memorial:
.Fratilor, am gcisif aceste lipsuri dinfr'un exemplar rou in
orasul Seceov (=-- Suceava) si am scris ca o mare 'ruder' in anal
1057 (+ 551=1618), eu, Parinfele Asfvafafur fiul preofului
Hovanes6.
Alte insemnäri manuscrise pe diferite pagini:
Acest Ceaslov esfe dal bisericii Sf. Simeon [din Suceavo],
Eu, Gdilgor, fiul lui Sla]bak aria scris acesfe rdndurt in
awl! Armenilor 1166 (-1-551=1717) in 3 Marfieg.
Eu, Avedik, am scris [aceste randurg in anu11182( 551=
1733).
Xififorule, pomeneste pe cei care au lucraf penfru aceastam.
,,Rog pomenifi si pe mine care sunf slugavoastrdrugdtoare,
diaconal acestut oras Suceava, Asfvafafur fiul lui TarukRamas.
can, clascal al nafiunei armenem.
H. DI. SIIIIINI

www.dacoromanica.ro
 450

DESPRE UN PREOT VALAH

Par. Grigor Govrighian, fostul staret al Congregatiei
Mechitaristilor din Viena, transilv5.nean si el, a publicat
In doua monografii constiincioase 1), descrierile celor don&
orase armenesti din Transilvania, Elisabetopol ei Cherla..
adunand toate actele si documentele aflate In arhivele ar-
menesti ale acestor orase. In materialul adunat de Parintele-
Govrighian gasim dealtfel unele Insemnäri cari privesc ele-
mentul roman din aceste parti ale Ardealului.
Intr'o notita din anul 1735, Par. Govrighian ne aratä.
grija compatriotilor sal din Elisabetopol In ce prive$te tre-
buintele sufletesti ale Romanilor cari lucrau la ei 2).
Intr'o zi epitropul bisericii armene a chemat la el, in
prezenta catorva boeri, pe preotul valah fi l-a rugat sä aibe-
grije fi de nevoile sufletefti ale Valahilor de raga Armeni, afa
cum cere credinta lor, adclugeind cil pentru aceasta va fi reis-
plellit clupd cum se obifnuefte la täranii säi. Preotul valah a
vrut sä primeascil aceasta numai cu conditia ca sei i se ingeicluie
set' fie trimifi in fiece an cede un om, din panca lui fi a com-
patriotilor seii, la servitorii fi slujnicele lor, pentru ca sä-i in-
easeze cdte trei putraci dela credinciofii.siii. Judele a reispuns
cif nu poate sä facei afa ceva, devreme ce nu existä un obiceiu
similar in Transilvania. A adclugat inset cd, dupel usul general,
va porunci pro prietarilor armeni sä trimeatil in fiecare Duminicei
fi în zile de seirbiltoare pe servitorii lor la bisericil fi sel-i sfcl-
tuiascet, in acelaf timp,sil dual darul ce se cuvine fi sunt datori
sei-i dea preotului lor. Dar preotul valah n'a vrut set- faca nimic
hirer' tegiftura fi conditiunile puse de el. Alunci judele s'a rugat
sci aibe mcicar grzje de a spovedi fi a imply-1(4i pe supufii
valahi, fi scl facet duper' cum é obiceiul lor. daca va vedea
cii nu-1 ascaltil cineva, atunci trimeatei un servitor judecä-
torului $i va gäsi el un leac pentru aceasta. Dar preotul n'a
convenit sä primeascil nici aceastel reispundere. Acestea s'au
inta'mplat spune cronica in fate! fiind boerul Hacig, epitropul
Lusig, boerul Vartan qi Birovul'orafului'.
Par. Govrighian transcrie apoi procesul verbal al acestei
convorbiri, cu data de 15 Aprilie 1735.
Par. Gr. Govrighian: Armenil din orasul Ellsabelopol din Tran-
silvania, Viena, vol. I, t8)3, vol. II, 1899, vol. III, 1904; Metropola Ar-
menilor din Transilvania sau descrisrea orasului armenesc Gherla,.
Viena, 1896.
Armenil In Elisabetopol, vol. I, p. 512-513.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
 453
- 110,,A0
IOTIVP;47f-i-T.OF
481r44.0
Mv-%or
;r
EpW,o
110, 1.4 Atli
P , ifA
g &AL
4k
PENTRU CEI DisPARuTx
Grigore Trancu-Jai
Tara intreaga a plans, prin moar-
tea lui Grigore Trancu-Tasi, incetat
din viata la 6 lanuarie 1940, pe unul
dintre cei mai devotati Ili ai acestui
parnant.
Nascut in 1873 la Targul-Frumos,
mult regretatul nostru colaborator si
atnic, se trage dintr'o veche famine
armeana din Moldova. A Mont stu-
diile sale la scoala lui Caracas din
cea mai reputata pe acele vre-
muri, unde se preda i limba armea-
na, si apoi la scoala primara de co-
mert din Iasi pe care a terminat-o
In 1890, si de atunci, in decurs de o
jumatate de secol, intreaga sa viata
a fost o lupia apriga si o munca ne-
obosita, toata activitatea lui avand
Intotcleauna acelag tel: binele i pu-
terea patriei sale', dupa cum a ob-
servat .Universu 6. Modest functio.
sat de banca la 110 i la Galati,
www.dacoromanica.ro
;de
(;.<
33(4)r-T (114,
Ni=-(0,7i
.1,(46ANt
kt.,./.7.LIJ
evV
apoi profesor la scoala comerciala st
membru In baroul avocatilor din Ga-
lati, Trancu-Iasi a urcat toate trep-
tele vietii publice,devenind deputat,.
colaboratorul cel mai devotat i cel
mai intim al lui Averescu, de douti
ori ministru al Muncii In 1920
1926, profesor la Academia Comer-
cial, In toate aceste deninitati
manand muncitorul desinteresat
carui suflet a vibrat totdeauna pen-
tru actiunile rnari, actiunile gene-
roase, menite sa aduca un bine tarii".-
Definind viata disparutului,marele
N. Iorga seria in »Neamul Roma-
nesc» : cUn om bun s'a dus dela noi,
unul care n'a vrut si n'a facut ran
nimanui, unul care, prins, Cu o
ambitie pe care stia s'o faca
toare, ca i cum, in fond, si lui, in
zadarnicia a toate, i s'ar fi parut ca
nu eun lucru prea serios i In lup-
tele politice, n'a luat cu sine din ele
acele paren i de tau si acele
ale jignirilor care otravesc alatea
satiate%
 Arhiepiscopul Torcom meant( va inregistra ca un mare do-
Biserica armeana, si literatura ar- liu al sau incetarea din viata a scrii-
meneasca Cu ea, a pierdut la 10 Fe- torului Tigran Gamsaragan, care a
bruarie 1939, in persoana fostului pa- murit recent la Nisa, in varsta ina-
triarh urmean din lerusalim, una din intata. Nascut in anul 1866 la Cons-
iigurile cele mai venerabile ale tor. tantinopol, Gamsaragan a fost unul
Nascut in 1874 la Bardizag (Bah- dintre pionerii cei mal devotati ai
gegik), defunctul inalt prelat si-a fa- literaturii moderne, si un procursor
cut studiile teologice la Seminarul al romanului realist.
armean din Armas de langa Nico- A publicat in anul 1886 celebrul
media, condus atunci de cei doi mari sau roman, Fiica dascáluluiu, care
indrumatori, episcopii Orrnanian si este cons1derat ca una din primate
Turian. Terminand Seminarul, el a incercari ale realismului in literatura
lost hirotonisit arhimandrit In anul armeana.
1896, numindu-se imediat director de Cu Gamsaragan dispare ultimul
studii al Seminarului, pe care l'a con- veteran al unei generatii literare, din
dus apoi ca staret duna plecarea e- care facea parte Arptar Arpiarian,
piscopului Turian din fruntea mana- Kircor Zohrab, Hrand Asadur, Mel-
-stirei din Armas. Sfintit episcop in kon Gtirgian si altii, si care, prin-
anul 1910, i s'a incredintat eparhia tr'un avant tineresc, stransa in jurul
armeana din Sivas (Sebasta). In ziarelor renik*, a
Arevelk% Masts' si Hai-
dat un adevarat impuls li-
preajma razboiului mondial a fost teraturii armene si a improspatat-o.
lransferat la Cairo ca sel al eparhiei
din Egipt. In anul 1931 congregatia Par. Hovh. Torosian
din °rapt sfant l'a ales Patriarh al
Armenilor din Ierusalim,ca urma§ al Stiintele armenologice au pierdut
marelui dascal al sari, Turian. una din figurile cele mai erudite din
Orator de mare talent, erudit si congregatia Mechitaristilor din Ve-
cercetator neobosit, scriitor cu suflet netia, Par. Hovhannes Torosian, care
de poet, patriarhul Torcom a fost si s'a stins la 8 tulle 1940, la Azolo
un mare dascal, sub suflul caruia s'a (Italia), in varsta de 80 de ani, fiind
pregatit o intreaga generatie de pre- nascut in 1860 la Bardizag. Dascal
lati, atat la Armas cat si la Ierusalim. al mai multor generalii in scolile de
Regretatul nostru colaborator este sub conducere mechitarista din Con-.
autor al mai multor lucran i literare stantinopol si Venetia, inzestrat cu
/§1 de studii, dintre care: Viala si o- o bunatate si modestie rar Intalnite,
pera catolicosului Khrimian; Vicria Parintele Torosian a jucat un rol in-
opera Patriarhulut Taran ; Ibtoi ia semnat In Omit Congregatiei sale in
Armenilor din India ; istoria biseri- decurs de sase decenii, exceland in
armene din Egipt; Statistica acelas timp in studiile armenologice.
satelor din diocesele Sebosta si A studiat si a scris mutt, dar a pu-
bin-Kara-Hisar; Catulogul man uscri- blicat prea putin. Lucrarile sale ceje
selor armene din Sebasta, traduceni mai populare sunt : , Viola lui Me-
din Flaubert, Boileau, Corneille, etc. chitara, Mikal Portugal Paga, Ar.
meni Celebri", etc.
Tigran Gamsaragan Mara de nenumaratele sale articole
Desi retras de demult din viata publicate in paginate revistei 'Paz-
activa Marna, totusi literatura ar- maveb a congregatiei, Parintele

www.dacoromanica.ro
 455

"Torosian a mai lgsat studii despre mite la Paris, unde urmeazg cursu-
uníi clasici armeni ca Eznik, Korion, rife Academiei Julien, pe care le
Anania din 51rak, Hovhan Manda.. termina cu succes In 1901. De atunci
lucrad cari dovedesc atta Telermezian se consacreazg In sanul
eruditia sa, cat si constiinciositatea pictorilor armeni, organizand expo-
sa ca cercetAtor. zitiunile sale la TifIis, Constantino-
pol, New-York, Los-Angelos, San-
Armenag $ahmuradian Francisco, etc. In 1913 participa ex-
In ziva de 22 Septembrie 1939 s'a pozitiei mondiale din Mtinchen, f iind
tins la Paris, inteun ospiciu de a- distins Cu premiu de aur.
lienati, renumitul cantgret armean, ReIntors in Armenia, rgsboinl mon-
Armenag *ahmuradian. Fiul unui tg- dial il gaseste la Van, unde ia parte
ran din Mus, Sahmuradian s'a des- iargsi la miscarea de emancipare,
tins incg din fragedg copilgrie prin- izbucnità In 1915.
tr'o voce minunatg. La inceput can- Dupg evenimentele din 1922, trece
tgret la o biserisd din Erzerum, piea- In America.
ca la Tiflis, pe atunci centrul cultural In 1928 este primit in Armenia so-
si artistic din Caucas. Aci, in cursul vieticg, i dei deja bgtran, ja o
unei slujbe bisericesti, atrage aten- parte activa la miscgrile artistice
tia marelui filantrop Mantasian, care ale Armeniei.
.11 trimite la Paris, ca sa-si perfertio- Din initiativa asociatiei artistilor
neze vocea la Conservatorul de acolo. In arta plastica din Armenia s'a sgr-
Dupg ce terming studiile In chip sha- bgtorit in 1940 eminentul pictor, cu
Sahmuradian este chemat a, prilejul jubileului al' de 40 de ani
proape imediat pe scena Operei de activitate pe tgramul artei plas-
Mari din Paris, care ii incredinteazg tice, precum i pentru aniversarea
roluI lui Faust. Pargseste 1nsg Opera de 75 de ani dela nasterea sa.
cand i se incredinteazg si roluri mai
mici §i pleacg in lumea larga, vini- Grigor StIni
tand coloniile armenesti de pretu- La 18 Decembrie 1939 a murit la
tindeni, ducand, oriunde apare, toatg Filadelfia (U. S. A.), in pribegie, cu-
duiosia cantecelor populare arme- noscutul compozitor i dirijor armean
nesti al cgror neintrecut interpret
era. Grigor Siini-Mirzaian. Unul din pio-
nerii acelei generatii care, preggtitg
sub indemnul maestrilor streini, s'a
Panos Terlemezian consacrat muzicei folcloristice, Siini
La Erevan s'a stins la 30 Aprilie a cutreerat si el toate regiunele bo-
1941. marele pictor armean Papos gate in cantece populare pe care le
"Terlemezian. Ngscut in 1865 la Van, a cules si armonizat, crganizand tot-
Terlemezian In prima sa tinerete a °data si coruri si concerte in diferi-
aderat miscgriirevolutiona re armene, tele centre armenesti.
luand chiar o parte activa in luptele In ultimul deceniu, Süni, castigat
duse impotriva autoritgtilor turcesti. Ja ideile de stangg, a compus mal
Fugind apoi din tara, trece In Cau- multe cantece viata nona*, si
tas, unde se observa aplicatiunile deaceia cu prilejul jubileului sgu, e-
sale cgtre artele plastice. Catoiicosul ditara de stat din Armenia Sovieticg
-de atuncl, Taticul Khrimian, Il tri- a tipgrit, sub ingrijirea criticului mu-

www.dacoromanica.ro
 456
zical Ruben Terlemezian, o serie din
cantecele compuse sau aranjate de el.
P. Simon Eremian
A murit in 1938 parintele mechi-
tarist Simon Eremian dela congre-
gatia din Venetia. Nascut In anul
1871 la Trebizonda, defunctul lasa o
opera literara bogata si variaia : lu-
crar tiintifice, romane, piese de
teatru si studii literare. Muncitor ne-
obosit, Par. Eremian a condus multi
ani revistele .Paarnaveb. §i (Ke-
ghuni. ale congregatiei, si a colabo-
rat la multe reviste si ziare din
diaspora armeneasca.
Georges Pitlief
La Inceputul lui Septembrie 1E39
s'a stins la Geneva marele artist si
regisor de origina armeana, Geor-
ges Pittief, socotit de multi ca Rus.
Cunoscutul critic Lucien Dubeque
scria In .Candide.: Totdeauna s'a
intrecut pe sine. Din aceasta cauza
niciodata n'am start drca el este
George Pitaef sau insusf eroul. Ni-
www.dacoromanica.ro
meni n'a jucat, ca el, Hamlet. Fiindca-
el era IDSU§I Hamletul. Gratie lui,
si prin el, am vazut pe Hamlet. Ul-
timul sau rol a lost Doetorul Stok-
mann in Dugnanul Poporplui, de
Ibsen. Asa s'a indepartat de noi,
intr'o dumnezeire. Bolnav, abia ti-
nandu-se pe picioare, el a venit to-
tusi la teatru, interpretard un rol
care impunea atatea eforturi fizice
si sufletesti. Tot el a fost cel dintai
care a pus pe scena o tragedie a lui
Seneca. Disparitia sa lasa un gol
imens In arta dramatica franceza.
Georges Rabe! a cinstit din plin ce-
tatenia franceza pe care o doban--
dise".
C. Lehmann-Haupt
In cursul anului 1938 s'a stins in
Germania marele armenolcg Prof._
C. Lehmann-Haupt, in varsta de 78
ani. Defunctul a calatorit de mai
multe ori In Armenia si este autorul
unui vast studiu In trei volume ilus-
trate, intitulat gArnzenia de odmioarIL
§i de acumv.
 457

cu oamenii de acold? Dece au pie-

cat acolo ?
In sec. Xl-lea cultura armeana a
ajuns la un punct culminant. Cand
ducii Nordici sau Normanzi ai Nor-
mandiei au cenit In pelerinaj la Con-
stantinopole si Erusalim, au adus Cu
ei si oameni de stiinta pentru a pre-
da in noile manastiri fondate de
dansii. So gaseau aici si multi dis-
CERCETARI SARATURI cipoli armeni, carora li se (16i:tea ast-
fel posibilitatea de a lua contact cu
ARMENII limba islandeza, prin intermediul pro-
IN ISLANDA fesorilor normanzi. Trei din acesti
lnvatati armeni s'au interesat asa de
Revista armeana cHask) publica mult de cele audiate, Incat s'au ho-
Insemnarile Profesorului Stefanson, tarat sil Invete limba nordica si sa-1
unul din coMpetintelestralucite In ce converteasca la crestinism pe pa-
priveste Islanda, si autorul multor ganii acestia ciudati.
opere istorice. Dupa notele sale, cel Exista un document din sec. XI-lea
mai vechiu si demn de Incredere publIcat In eDiplomatortum islandt-
dintre istoricii islandezi, Ari ce! In- cum', care este o facturd relativa la
vatat (1067-1198), vorbeste In Car- o Incarcatura de lana expediata din
tea Islandezilor" despre trei episcopi Islanda si transportata pe Sena, la
armeni cum ii numeste el cari Rouen, cu o corabie islandeza.
au venit sa-1 converteasca pe locui- Tot asa, se faceau navigatii directe
torii din Islanda. Ari intrebuinteaza din Normandia spre Islanda. Intre
urmatoarele denumiri despre ei: anii 1030-1050, episcopul Rudolf din
cErmsku, t 'of Armenia'. Se pare Rouen tinea o scoala la Borgarfiord
cd ei au venit In Islanda !litre anii (pe la Vestul Islandei) pentru copiii
1020-1030 dupa Christos. notabilitor. El era ruda Cu Duhovni-
Parlamentul irlandez adoptase cre- cul Eduard si cu ducii din Rouen. In
stinismul ca religie de Stat Inca din anul 1050 s'a intors in Anglia sl a
anul 1000 d. Cr., din motive politice. lost numit in abatia din Apington.
Daca s'ar fi tolerat sa coexiste dona El i-a cunoscut probabil pe prede-
religii sau doua dispozitiuni de legi cesorii sai armeni, cari dispretuiseia
deosebite, s'ar fi putut isca un raz- aventurile une! Indelungate drumetii
boiu civil, si Intrucat noua religie marine si pericolele intransigente!
castiga teren, s'a decis ca adoratiu- pagane. El a cules roade insemnate,
nea zeilor pagani sa fie In viitor se- deoarece a pus temelia glorioasei
creta si nu publica. (A ceasta s'a fa- literaturi care a inflorit, In limba ma-
cut prin hotararea oratorului pagan terna, in Islanda, prin secolele urma-
din Parlament). toare (XII si XIII).
Cum au ajuns cei trei Armeni, Be- Ravna si Indrdzneala celor trei Ar-
dros, Apraham si Stepanos, In ínsula meni tusk cari au fost inaintasii lite-
aceea din vecinatatea zonei polare, raturii si invatamantului din Nordul
pe cat stim, necunoscuta pe atunci indepartat, merita o mentiune tu
In Armenia ? Cum se puteau intelege istorie.
29

www.dacoromanica.ro
 45a

PRIMUL EXPLORATOR In aceasta sarcinti, kenofon a aril-

AL ARMENIEI tat Mite prudenta, perseverenta, va-
loare vi experienta, !mat in istoria
In anul 1839, elenistul Italian Fr. militara I-a fost rezervat un loe bine
Ambrosoli traducea in Ilmbaltaliana caltigat pe MO cel mai buni gene-
una din cele mai bune opere ale lui ral', dei gloria sa nu stralucevte ca
Xenofon; Anabassis sau Expedittu- aceea a bataliilor combatute
nea lul Cirus'. tigate.
In numarul IV al revistel italiene Dar meritul lui cel mat mare este
,HIna (Istoria Imperiului Meditera- acela de a fi putut continua notaren
nean) din Mai 1939, profesorul Leon impresiilor sale de calatorie, devi
Gurekian naiad aluziunea centena- lupta la fiecare pas.
rului acestei traducen, face urmatoa- Zilnic el enumereaza statiile par-
rele observatiuni despre Xenofon, curse vi tlistantele lor; descrie ama-
anticul istoric elen, care a fost pri- nuntit localitatile vi obivnuintele po-
mul explorator valoros al Armenia poarelor cari, atara de Armeni, au
Din istoria lui Xenoion, se vede opus Grecilor o rezistenta cate °data
ca el a umblat win Intregul cuprins darza, Cu trice de a nu fi devastan
al Armeniei, din frontierele sale eat- de ei.
riene pang la evirea sa naturala la Dar nicl o neintelegere n'a avut
mare, la Pontul Euxin. loc intre Armeni vi Greci. Din con-
Aceasta trecere mai mult decat tra, cum au ajuns la raul Centrite,
precipltata l plina de peripetii, a care desparte Armenia de tare Car-
avut loe dupa batalla din Cuna (401 duvcilor (Anabassis, Cartea III, cap.
In. de Cr.) unde Cirus Ii gasi moar- Grecii se intampinara de primirea
tea, dei cavtigase rasboiul contra frateasca a Armenilor cari, deschl-
fratelui sau. zandu-le cu generozitate casele Ion,
Grecii care sustinusera cauza sa le-au procurat cele trebuincioase,
ne mai avand nici un motiv de a le-au indicat trecatoarele cele mai
mai ramane In acele regiuni inde- periculoase i oferinduse ca ghizi,
partate, vi pentru a se sustrage din pana la muntii aceia de unde Grecii
razbunarile Pervik r, au decis a se vazand infine marea, In culmea fe-
intoarce in ¡ara lor, pe un alt drum ricirii ion, s'au Imbrativat vi au Mal-
cleat acela ce facusera inainte. A- tat rugi de multumire zeilor lor pros
costand deci Tigrul,e1 se inaltara pe tectori.
podivul spre munlii Cardusei. *
Ajunvi la raul Zabato, ei au avut In toata aceasta istorisire senza-
marea nenorocire de a pierde cei none% Xenofon nu unmet ca manl-
chid principall comandanti al lor. festa o simpatie speciala pentru Ar-
Atunci Xenofon a lost ales, cu alte meni, dar vi in cateva locuri la apa-
trei persoane, pentru a conduce vi rarea lor, blamand modul brutal cu
orienta faimoasa retragere celor zece care se purtasera cateodata cornpa-
mii, una din cele mai stralucite pa- trio¡ii sal.
gini ale istoriei elene pe care, In a- Xenof on se intereseaza in mod viu
junul bat011ei din Isso,Alexandru ce! cu tot ce poate sa aiba cava comun
Mare o evoca inaintea soldatilor sal, cu traditiile armene. Inteadevar el
cu scopul de a-i Imbarbata vi a-i este primul care ne informeaza des-
Mtnt de a merge dupa exemplul pre existenta, In Mesopotamia, a unul
valorovilor lor strabuni. tau cu numele Araxes, afluent al Eu-

www.dacoromanica.ro
 459

fratului. Tot el ne Informeaza despre muncil sale, ca colonizator agricol,

lefloritul oras maritim cArmene*, pu- ca mester specializat la lucrarea pie-
tin mat departe de portul Sinope. trelor si a metalelor pretioase, ca ne-
Intrat din tinutul numit Centrite pe gustor.
teritoriul Armeniel, Xenolon cerce- La fel marturiseste i Strabon, afir-
teaza denumirile locurilor; raspun- mand ca In epoca sa Armenli eran
surile sunt: Armenia oceidentalá° stabiliti In centrele comerciale din
armenim, Armenia'''. Cu a- Asia Inaintata, In India si In Egipt.
celas interes el trece isvoarele Ti- Coloniile prospere ale Armenilor din
grului si soseste la acelea ale Eufra- aceste tad exista pana aeums.
tului, umbland si dincolo de ele, la HETUM
neamuri vecine cu Armenii.
In iimpul lui Xenofon, din cele PREDICATOR UL CRUCIADEI"
douazeci Satrapii persane, nurnai Sa- Armenologul f rancez Frédéric Fey-
trapia XIII-a era loculta exclusiv de dit a tinut, la 31 Martie 1938, o con-
o singura natiune, edict{ de natiunea ferinta in limba armeanti, In sediul
armeana. Societatii Tinerimei Armene deja
Infiintarea acestei Satrapii a Arme- Paris, avand ca subiect: eIstoricul
niel dateaza tocmai din secolul VI Hetum, autorul istoriel dia Fleur des
(in. de Cr.) cand Darius, fiul lui Hy- Histolres de la Terre d'Orlent*. Fey-
staspe, a impartit in dorrazeci de dit dupa ce a descris almosfera dela
prefecturi vastul Min Imperiu, care inceputurile secolului al XIV-lea, a
se Intindea dela Indus panii la Nil, aratat interesul permanent ce 1-a
cuprinzand si pe Etiopieni, despre purtat Occidentul catre Wile din 0-
cari vorbeste i Herodot cu destula rient. Daca notele unui simplu
bunavointa. tor ca Marco Polo au trezit o curio-
* * zitate asa de mare, cu slat mai mult
Existenta deci in Armenia, a unei merita sa fie apreciat o opera pro-
singure natiuoi tocmai din secolul dusa de o spiritualitate orientala
VI In. de Cr. este astfel confirmata de un print armean, care depinzand
din istorie, o natiune care a putut si de Orient si de o congregatie lati-
impune numele une! intregi Satrapii, na, i fiind si print si ambasador,
pe cand restul de dougzeci erau al- prezenta toata chezasia competintei
catuite din cloud papa la cincl natio- sale.
nalitati diverse. Xenof on marturiseste Feydit a expus apoi cele patru ca-
mai departe ca in acele regiuni gasi, pitole ale operei lui Hetum:
ca element predominant, pe Armeni, Cap. I. Descrierea celor 14 state
un popor harnic i civilizat, care se din Orient.
ocupti Cu cultivarea ptimantului iCu Cap. 11. Istoricul Aslei Mici si al
cresterea de herghelii, ceeace dove- Syriei.
desc, ca cele mat vechi traditii
si Cap. III. Inchinat Istoriei
armene, biblice babiloneene, ca unde a explicat cauzele pentru
din timpurile legendare,Armeanul a care Hetum a rezervat Taterilor tot
fost elementul etnic originar al teri- acest capitol: mal intai, pentruca se
toriului sail, de unde apoi el a emi- simtea lipsa unei istorii a relatiuni-
grat, urmand cursul raurilor sale, a- lor armeno-tatare i apoi, deoarece
ducand In Odle vecine i cateodata poporul acesta barbar, care a jucat
Indepartate, ccnfributia temeinica a prin numar I spada un rol precum'

www.dacoromanica.ro
 460

panitor desi era lipsit de spirit, rti- INRUDIREA ARMENILOR

mdsese complect ignorat. CU POPOARELE BALTICE
Cap. IV. Este, dupa imaginea con- In volumul sau Ciollizotia Neoli-
ferenttarului, o cupola asezata pe UM", Paniacua cauta sa stabileascd
varful unei faze formate din trei co- inrudirea istorica a poporului armean
loane (face aluzie la celelalte capi- cu eopoarele baltice.
tole). Hetum predica aici o noua Numeroase si deosebite sunt pa-
cruclada pentru el iberarea Sflui Mur- rerile despre origina popoarelor bal-
mant si invoaca nu numai ajutorul tice ; dupa cea a lui Paniecua Leto-
crestinilor, ci si al 'Marilor, fiindca nii, Estonii, chiar si Finlandezii vin
acestia fi simpatizau pe crestini, iar din India care este considerata ca
multi principt de-ai lor fiind deacurn Mama tuturor natiunilor". Din acest
crestinati, nu trebuiau lasati sa se leagan al umanitatii o multime imen-
intareasca musulmanii. sa de popoare a pornit, a patruns in
In concluzie conferentiarul a su- Iranul de Nord, apoi in Armenia si
bliniat faptul ca in tot cursul seco- Caucaz. Desigur emtgrantii au gasit
lulul sat] doar Hetum a fost acela In aceste tari popoare earl vorbeau
care a putut vedea ciar foloasele u- limbi proprii; dialectul indian s'a a-
nei eruciade cand TatariLla vederea mestecat Cu dialectul local dand na,
puterii crestine, s'ar fi crestinat si ei stere la noui limb'.
in intregime. Exam'nand origina acestor lirnbi,
Prin urmare Hetum este un istoric Paniacua deduce ca insao rasa dra-
temeinic in partite principale ale o- vidiana e aceea care a semanat flo-
pere sale; un adevarat patriot care rile civilizatiei sale din India panti
vrea sa elibereze Armenia, impreuna in Caucaz, din Caucaz pana in Euro-
insa cu celelalte tari cre$tine; un pa. In civilizatia dravidiana, in fruntea
organizator realist ce pregateste o claselor sociale se aflau clericii si
expeditie tinand seama aidoma 11I113i militarii. Acestia se numeau ofinti6
general Cu experienta, de toate latu- (in sens de curatenie), oolari" sau
rile sale ; un minunat aparatot care (albiv. Treapta cea mai de jos a cla-
expune in mod constiincios si meto-selor sociale o alcatuiau ,,Negrii",
dic toate argumentele sale, si mai cad indeplineau rolul de robi sau
mult ca once, un sincer si devotat sclavi. In timpul migratiunilor, clericii,
propovaduitor al cruciadei. Deci isto- adica cAlbtiv, erau cei caritranspor-
ricul Hetum ramasese necunoscut tau civilizatia. Acesti Albi trecand
pentru noi, fiindca in secolele urma- prin Armenia au intemeiat orasul
toare i s'a prescurtat opera, crezan- Van (care insemneaza aib), au dat
du-se de buna seama ca in veacurile nastere Albanezilor in Europa (Alban
respective cruciadele nu mai puteau Insemneaza alb), au dat nurnele lor
trezi vreun interes, pe cand trecutul partii de Miazazi a insulei britanice,
Orientului si istoria necunoscuta a Albion. Insfarsit acesti Albi" sunt
Tatarilor va interesa pe oriciee. In considerati ca stramosii Venetienilor
felul acesta, opera lui Hetum filed cari au intemeiat Van (alb) in Vestul
publicata numai in parte, el este con- Frantei si Viena, in Austria
siderat ca istoricul Talan i or", pe Este de observat ca emigrarea a-
cand partea aceasta a operei sale vea loc pe calea ichihlimbarului bal-
este una din argurnentele temeinice tic" care ca si matasea a jucat in
pentru clietwn, predicatoral crucla. timpurile vechi un rol foarte insem-
deb. .
nat in relatiunile dintre popoare.

www.dacoromanica.ro
 461

DESCOPERIREA gelui Sarduris al II-lea descoperite de

UNUI PALAT LA VAN arheologi rusi Intr'un colt apusean al
fortaretii.
Unul din profesorii de Arheologie Alaturi de terasa si de altar, arheo-
ai Universitatii Brown din Statele- logii au mai ggsit un perete orna-
Unite, prof. Robert Case care in vara mentat prabu§it, construit din pietre
anului 1938 a Insotit expeditiile pa- verzi si albe. Se presupune ca acest
leontologice ale acestei universitati perete s'a prabusit cu sase secole
spre a face sapaturi In Van, a facut inainte de Christos. Dedesubtul pie-
despre capitala Regatului din Van de- trelor acestui perete, s'a descoperIt
claratii extrem de interesante, Inte- un schelet omenesc intreg.
meiate pe rezultatul acelor sapaturi. Un sant ce se prelunges'e din parten
Van, vechea capitala a Regatului de sus si din Vestul fortaretii ne
din Van, era situat pe malul rasari- arata cä constructiile apartin a dona
tean al lacului Van si aproape de perioade. Pietrele din prima perioada
actualul ora § Van. Expeditia !si con- sunt mai mari si sunt tNiate cu mai
centrase lucrarile stiintifice asupra multa grija.
fortaretei din Van care ca un Acro- Un alt sant ce se prelungeste din
pole formeaza un lant de dealuri de- varfu1 fortaretii pana in temelii ne
alungul vechiuluí oras. arata urmele arhitectonice a diferi-
Descoperirile cele mai interesante telor perioade, dar zidurile de fortifi-
s'au facut In partea de Nord a f orta- catie si peretii din Van sunt asezate
retii. Ad i s'au gasit terase de piatrii, In terase Mate In linie dreapta In
un altar destinat slujbelor, bucati din stanci.
cel putin trei obeliscuri purtand in- La jutnatatea lungimii santului au
scriptii cuneiforme precum §i teme- fost descoperite .fortificatii funda-
hile unei fortarete. mentale compuse in aparenta din
In timpul sapaturilor s'au gasa var- ziduri interne si externe in Vestul
furi de sageti, sape, topoare facute carora s'a descoperit un turn.
din pietre vulcanice cu taisul ascutit Dupa parerea paleontologistilor, a-
si lucrate loarte frumos, si multe l'a- ceste urme sunt dovezile unor forti-
masite de diferite instrumente. ficatii din Nord cari au Impiedicut
Gratie celor mai perfectionate apa- armatele navalitorilor (de ex. armatele
rate fotografice s'au putut lua foto- luí Sargon, 714 I. de C.) sa ajuuga
grafii in culori ale vaselor, peretilor, pana in varf ul fortaretiiunde pro babil
incrustatiilor. se adunau locuitorii din Van in tim-
Terasa amintita mai sus are o la- pul asediilor.
time de 40 picioare si o lungime de Sapatarile au scos la iveala buct ti
100 picioare. In Vest-ul acesteiterase a sute de vase. Vasele aveau diferile
s'a descoperit un fel de scena finita forme si culori ; unele erau rosii altele
a carei conducta si alte caracteristici galbene si negre pe cenusiu.
ne fac sa presupunem ca ea se in- Expeditii1e paleontologice ale uni-
trebuinta ea altar pennu sacrificii. versitatii Brown sí a celei din Pen-
Dupa dispozitia terasei si altarului, silvania au obtinut din partea guver-
a spus prof. Robert Case, deducen' nului turc autorizatia de a lace acesie
ca acolo era un loc de adunare sapaturi ca sa scoata la iveala urmele
Curtenilor din Van. Ca dovada, el a civilizatiei din Van cale a existat
amintit un obelisc si inscriptiile re- acum 2500 ani.

www.dacoromanica.ro
 462

Regatul din Van era cuncurentul sec. al VI-lea (Inainte si dupa Chri-
cel mai de seama al imperiului Asi- stos) au fost cauza caderilimperiulul
rian. Istoria acestui regat incepe din roman. Dar incepand din anul 1200
sec. al XIV-lea I. de C. (adica Cu (i. de C.) Asia apropiata a fost inva-
mai mult de 3200 ani In urma tli se data de rase nordice, cari au adus
sfarseste In sec. al VI-lea I. de C.). sfarsitul imperiului hitit, Frigienii,Ar-
Rezultatul sapaturilor arata ca Re- menii, Tracii, Moesii au patruns in
gatul din Van se gasea pe o treapta Asia Mica in timp ce Filistenii pa-
malta de cultura. trundeau in Palestina, Sardenienii in
Sapaturile au fost ?gente sub supra- Sardinia, Etruscii In Italia, asa cum
vegherea lui Chirsop Laek, fostul pro- Cu o mie de ani in urma Hititii si
fesor de istorie bisericeasca si litera- popoarele ariene (indo-europene ca
tura Sfintei Scripturi si a sotiei sale, si Frigienii, Armenii, Tracii) patiun-
membra a institutului muzeului Uni- sesera In Asia Apropiata, Luizii
versitatii din Pensilvania. Hititii au ramas In Asia Mica, Meta-
ni Indieni In Mesopotamia de Nord.
CIVILIZATIA PRE-INDIANA Mai inainte avusese loc emigrarea
rasei lui Kam din Africa si a lui Sem
ARMENII din Asia spre coasta de Nord a Ma-
Acum cativa ani ziarul ,Le ri! Negre,
Flam- Caucaz si Marea Caspica.
beau* a publicat un studiu al profe- Leaganul omenirii Intregi tretue
sorului B. Hrosny, despre primele situat intre Marea Caspica, Palmir si
emigrad omenesti. Altai. Cauze economice au determinat
Prof. Hrosny decanul universitatii rasa lul Kam sa emigreze spre Trans-
din Praga a musa sa descifreze in caucazia, Africa de Nord si dincolo
1917 inscriptiunile cuneiforme ale Hi- de Gibraltar in peninsula Pireniana ;
titilor sl duna catva timp, hieroglifele- Bascii i lberii sunt ramasitele aces-
lor. Profesorul a devenit celebru ma tei emigratiuni. Luptele lar cu taurii
ales prin sapaturile arheologice facute amintesc de cele ale eroilor Sumeri
la Boghaz-K6i (Turcia), studiul ca- din Ghilgamä i Enkitu, simbol ba-
rora a raspandit multa lumina asupra bilonian al victoriei omului asupra
istoriei civilizatiilor stravechi. In stu- boului.
diul ski din ziarul ,,Flambeaua, pro- Hrosny stabileste ca teritoriul Cau-
fesorul examineaza chestiunea civili- cazian si coastele Marli Caspice for-
zatiei pre-indiene din Mohendjo-Daro meaza un centru de unde au pornit
i Harappa, chestiune care in ultimul numeroase popoare.
timp preocupa mult pe istorici. Este Intre anii 1922 si 1927 Sir John
prima pagina din istoria culturii. Marshall a facut sapatori in valea
Sapaturile arheologice facute de Indusului si in Nord-Vestul Indiei In
Englezl in Valea Indusnlui au adus Mohendjo si Harappa si a descoperit
lumina nona asupra civilizatiei pre- o civilizatie care a inflorit in prima
indienilor cari traiau In prima juma_ jumatate a mileniului al lit-lea Inainte
tate a celta de al Ill-le a mileniu inainte de Christos, cu o mie de ani inaintea
de Christos Hrosny a reusit sa citeasca venirii Indienilor Arieni. India de
Inscriptiunile pre-indiene descoperite Nord era cucerita In epoca aceea de
In cursul acelor sapaturi. Miscarile cel mal vechiu popor indo-european.
popoarelor germanice si hunice cari caravanele caru a au transportat apoi
au durat din sec. al 1X-lea pana In spre Apus productiunile India

www.dacoromanica.ro
 461
RASFOIND ISTORIA ARME ANA
DIN SECOL IN SECOL
341.
Pe scaunul catolicosal se urca Hu-
sik Partev (Partul), nepotul lui Gri-
gore Lumingtorul. A avut relatii In-
cordate cu suveranul de atunci, Tiran
(340-350). Cearta aceasta a avut o
urmare tragicg, pentruca Tiran, in-
dignat de interventiile catolicosului
In afacerile curtii, 1-a omorit chiar
In biserica. Dupg pgrerea lui Movses
Khorenatl, pretextul acestei crime a
fost opunerea lui Husik atunci cand
regele a vrut sg atilrne in biserica
armeneascg portretul impgratului Iu-
lianus Apostatul. lar dupg pgrerea
lui Faustus furia lui Tiran provenea
din observatiile repetate ale catoli-
cosului pentru moravurile pggane pe
care le pastra ¡mg curtea lui Tiran.
441.
Vasak din Silnik este mina marz-
pan al 'Armenilor. Rgmasese vreme
Indelungata la curtea persang ai f iind
cunoscgtor al limbii i legilor statului
www.dacoromanica.ro
suzeran, a avut la Inceput o activi°
tate Inteleaptit i patriotIcti. Eveni-
mentele Irma l'au fgcut sii se abaig
din drumul cel bun, flindcli convin-
gerea sa de a urma o politicg favo-
rabilg Perailor se Inrgdgcinase aaa
de adanc in sufletul situ !mat In at-
zboiul pe care Peraii 1-au dus contra
lui Vartan in 951, el n'a ezitat sa
'tinting algturi de Para' ai sa
un rol activ in lupta aceea fratrici-
dg. Numele sgu a ramas in istoria
Armenilor drept cel al unui trgdgtor
dei adeseori au fost unii earl au a-
ratat circumstante cari daca nu jug.
tificg, cel putin atenuiazg atitudinea
sa nepatrioticg.
541.
Catolicosul Cristaphor din Viraritch
lace eforturi de a apara ortodoxia
contra nestorianismului al cauta sg
intgreascg pozitia supremg a bisericiI
armene, profitand mai ales de rtiz-
boiul regelui Khosrov al Perailor con-
tra Grecilor, razboiu al cgrui pretext
au fost Armenii din partea grecea-
scg a Armeniei cad neputand sg mai
suporte severitatea guvernatoritor
imperiali, se revoltaserg cerfind aju-
torul regelui Perailor.
641.
Pe scaunul catolicosal se urca
Nerses, denumit .Constructorul` sau
ICtitorul» de catre istoricii armeni
pentru realizgrile sale constructive.
In [darn de mareata bisericg Zwart-
not, el este cel care a construitbisc.
rica Si. Sarghis din Dwin i biserica
din Khorvirap (Groapa). A murit In
661, dupg 20 de ani de conducere
spiritualg, pomenit de urmaaii sgi ca
fericit, renumit L mgrer.
741.
Moare catolicosul David din Ara-
mon care in 728 ti urmase lui Hoy..
 464

hannes din Odzun. Pe vremea lui Leon, care se urcase pe tron in 1123
David a fost martirizat Vahan din reusise sa Invinga pe Greci In ca-
Gokhtan de catre guvernatorul arab teva lupte, pana la sfarsit n'a putut
Hesam, pentruca dupa ce renegase sa opue rezistenta navalirei Impara-
credinta sa. si se intorsese iarasi la tului loan Comnen Porfirogenul, in
ea, refuza sa primeasca inca odata tata cdruia cazusera si cetatile Anar-
islamismul. Tot pe vremea lui David zaba siVahca ; a fost facut prizonier
a fost martirizat §i episcopul Stepan- prin viclesug Impreuna cu fill sai
nos din Sanik pentruca excomuni- Ruben i Toros §i dus la Constanti-
case o prostituata. Tot pe vremea nopol.
lui David s'a remarcat Sahakduht din
Silnik, sora lui Stepannos, pentru e- 1241.
ruditia sa poetica i muzicala. Regina Izabela a Ciliciei, tuca lui
841. Leon cel Magnific construeste In Sis
un spital frumos §i spatios pe care-1
Catolicosul Hovhannes din Ovai inzestreaza cu multa apa, cu vedeni
cara, in urma unor calomnii si din atragatoare §i cu medici capabili.
cauza dumaniei printului din Sasun,
Bagarat Bagratuni, fusese silit sa pa- 1341.
raseasca scaunul catolicosal si se re-
trasesela ATrevank,se reintoarce si Moare Leon al 111-lea §i cu el se
ocupa din nou scaunul parasit. siarseste Dinastia Rubintana. Inainte
de a muri, el insusi numeste ca ur-
941. rnas al san pe Guy de Lusignan,fiul
Moare catolicosul Teodoros Rastuni. contelui Amaury Lusignan din Tyr
Epoca sa a fost linistita pentru Ar- sorei sale Izabela. Astfel, coroana
menia, fiindca Araba, incarcati Cu Armeniei Ciliciene se transmite dela
alte griji, ii diminuasera presiunea o dinastie armeana la una de sano
si pe de alta parte, suveranul de a- francez.
tunci al Armeniei, Abas, putuse sa
opreasca incursiunile Abkhazilor, 1441.
Georgienilor si Sarmadilor si ale altor Pe scaunul catolicosal se urca Ki-
elemente caucaziene asemanatoare rakos din Virap, in timpul n'Ida
fa Armenia si reuVse sa calmeze scaunul se transfera Jaras', la Eci-
certurile interne. miadzin vechea re§edinta a sefilor
1041. bisericii armene. Scaunul catolico-
Moare Asot, fratele regelui, care silor dupa caderea dinastiei Arkaci-
in urma slabtciunii fratelui san Hoy- zilor !usase mutat dela Ecimiadzin
'mines Sambat, domnea asupra unei la Dwin (484 899), si de aici la Van,
parti a Armeaiei i mtepta cu ne- Aghtamar, Arghina i in sfarsit la
rabdare moartea lui Hovhannes spre Ani, capitala dinastiei bagratide. Dar
a cuceri primul tron, des' el a murit dupa prabuVrea acestui regat §i din
cu putin inaintea fratelui san. cauza invaziilor tatue, scaunul cato-
licosal s'a stramutat In tinuturile ci-
1141. liciene, la Tovk (1125-1141), in
Principele Ciliciei, Leon I-iu, moare Romkla (1147-1253) si apoi la Sis
In inchisoare la Constantinopol (1253-1441), capitala Armenia! Cili-
fiul sau Ruben este ucis de Greci. ciene.

www.dacoromanica.ro
 465

1541. spune istoriograful Hovhannes Hanna.

Moare catolicosul Grigore din Bi- Timp de 26 de ani el a fost patriath.
zant pe viemea carilla, in 15:.9, se la acelag an fi urmeaza ca patriash
puna inca °data chestiunea de eTa- Hagop Nalian, renumit nu nu mas pen-
razatiks, ,,Pastele btiftnib" tru aptitudinele sale de conductitor pe
nu se tnai intalmse din l91. care le-a dovedit in timpul tal a fost
Din aceasta cauza Armenii patriarh, dar si ca autor al unor o-
Greta au discatiani Id Ierusalim. Le- pere religioase dintre cari: (blanca
genda spune ca in timpul de cl..t.mt- Cre Unfrl (1733), if..aty$tsm (1737),
neuzd-ne pe noix a Greciior, nu cinterpretarsa lui Nureks (1745), 4 Fo-
voragte lumina din Sf. Motruant, pe lositor Sufletutui» (1746), gLumtna
cand in tintina procesiun i Aimenilor Adeddruluis (1756) Arntà »trad.,
lumina iese, aga cum au marturisit ald, ( 758), C I ezuurui Curtu§lintesurs
gi funotionarii turci cure fusesera (17b8), atarle de Rug6 'un,. 0760).
prezenti.
1841.
1641.
Data nagterel a !uf Malcitia Orina-
Kaciatur din Cesarea, cate inte- nian, una din figurita cele mal Invii-
meiase manastirea Amenapalklich tate din ullimul seco!. hui unor pa-
dn o transkameaza in- rinti catulici din Constanbnopol, el
teun tocar cultural pregatina un cler igi face studiile teologice la Roma
conia..:rat stiintelor i itnpreuna cu nade in 1863 se hiratun segte tthi-
membrii cJugregatiel sale gravand mandrit si in lr-68 primegle gradul
turnand lurte, pregatind ceruea a, de magistrus" in filusufte, teulug,e
culegand, tiparind i Ir gand carti. drept bisericesc. l'upa o lupia
Pana in 1b88 au apalut 7 vulume in grea pe cara o duce in sanul
tipografia inflintata ce el. cii arme lo-catosice in contra ten-
dintelur anti arniene din Vot)Cial oin
1741.
vremea aceea, in 1879 se intuarce in
Mutare Hovhannes Kolot din Ba- sanul bisericii atiene, fiind nutrid
ghes, patriarh Constantinopolurui, mai intai predicatur la Oblata (1879),
cara apare ca una din cele mai ve- apui sal al eparhiei din Karin(18. O),
nerabile figuri aie bicericii con,( re profesor la seminarul Ghevurghian
Pe vre mea Sd i cu aj itorul sau, din Ecimiadzin (1887), diieetur al se-
nastirea din lerusalim se refurmea2a, minarulul din Armas (1889) i Pa-
multe biserici se repara sau se Lob- triarh at Constantinopolului (1896)
struiesc la Constantinupol i Illdi ales, functiune pe cale o indeplinegte tan')
se intiinteaza la Cunstontinupul pli- de le ani. In 11:08 duna ce patasesle
mul seminar arrneuesc unce cunfe- aceasia deinnitate, se consacteaza
rentia gi el, adunaud eievi don dile- stadiilur isturice. Lucrar! e cele mal
rite orase si sate si ,itnbogatindu-le tuse =ate ale sale sitia: Azganuturn",
cunoltinteie Cu dubla strinta adica isturia bisericii niniene in 3 vulume,
ca hlozilie i teoLgte", dupa cum Biserica Armeand", etc.

www.dacoromanica.ro
 466

CURSURI $I CONTERINTE

ARMENII IN MOLDOVA Marii Negre Italienii transportau cere-

ale, peste afurnat. etc., in tari hide-
Dam mai jos rezumatul conferintel pArtate, aducand in acelas tiny pro-
Dlui prof. P. P. Panaitescu, rostita ductiunile acestor tari. Orasul Lem-
in zina de 28 lanuarie 1939 in sale berg din Polonia era centrul unde
Dalles, In cadrul unui festival orga- Orieutul si Oceidentul lacean schimb
nIzatde Asociatia Studenttor Armen% cu produsele lor.
In Evul Mediu, regiunea noastra
era izolata. Nu numai Moldova, dar Dupa Italieni, Armenii sunt cei
intreega Europa Orientala si Rusia cart ti fac aparitia dupti secolul al
de miazaci erau despartite de restul XIII-lea. O massa compacta emigrase
lumii. Erau regiuni agricole, fara va- din Armen a in Crimeea, mai ales In
loare industriaia. $i pentruca fara orasul Caff a de unde incepuse stt se
comert nu se puteau forma orase §i tntinda spre Apus, mai Want in Po-
prin urmare traiu si gospodarie ora- lonia, apol In Moldova, insarcinan-
seneasca, to'ate acele regiuni aveau du-se cu rolul de intermedian l co-
o economie campeneasca, fiind lip- merciall si Wand schimb de marfuri
site de orase si de organizatia oat- Cu renumitele lor care armenesti.
geneascd. Astfel cand in 1359 in Moldova s'a
A trebuit ea Italienii sa patrunda pus baza principatului roman, Arme-
in basinul Mari' Negre spre a s,h mba nii au ajatat la formarea oraselor,
infatisarea coostelor sale. Genovezii transformandu-le In statiuni comer-
gi Venetienii au fost cei cart au in- ciale. Primele centre armenesti au
temeiat statiunl comerciale In fata fost Suceava, Baia, Siret i Botosani.
Bizantului, in Cr meea. precum Alexandru cel Bun si $tefbn cel Mare
Delta Dunarii la Cetatea-Alba au ajutat ea aceste centre sa devina
Din regiunile invecinate Cu coastele mai compacte cu noi colonisti veniti

www.dacoromanica.ro
 467

din Polonia. Armenii, invingand marl In ceeace privesle ornamentatille

greutAti, faceau schimb de marfuri
din Germania pana in India, aducand
din Orient covoare, mirodenii etc. $1
ducand acolo stofele si metalele Oc-
cidentului. Rolul comercial al Arme-
nilor a durat pana cand Cetatea Alba
imureunn cu basinul Mari Negre a
cazut in stananirea Turcilor si dru-
n'In' comercial dintre Orient si Occi-
dent si-a schimbat traseul.
bisericilor. Printre el au fost al boieri
dintre cari sa ne-amintim de Vartic,
portarul Sucevei.
Armenii au avut si o viata Me-
rara. Ei au desvoltat viata intelectu-
ala la Suceava si la Las'. In sec. al
XVII-lea s'au tiparit carti armenesti
la Suceava iar la lasi s'a ivit Minas
Tal( itti, autorul vestitulul cantee de
I
1.a ire.

Paralel cu rolul comercial al Ar- In cursul celor trei secole amintite,

menilor s'a desvoltat $i viata lor re- cand viata armeneasca era infloritoare
ligioasa. Armenil din Moldova erau In Moldova, Armenii au fost colaba-
mai intaiu sub autoritatea arhiepis. ratorii cei mai intelegatori al elemen-
copului armean din Lemberg, apoi tului autohton si tara datoreaza mult
tu 1401, Alexandru cel Bun, a numit spiritului lor intreprinzator. Elanul
la Suceava un episcon armean cu nu- lar comercial a fost intrerupt numal
mele Hovhannes. Eniscopia armeana atunci cand Lembergul si Cetatea-
a tinut timp de trei secole In Mol- Alba au pierdut rolul lor de odini-
dova nana carni, pe la sfarsitul sec. oara si lumea a cautat alte cai de
al XVII-lea, cand rolul comercial al comunicatie.
Armenilor s'a sfarsit, un numar com- Dar si in cursul veacurilor urmil-
pact de Armeni a trecut In Ardeal toare, Armeniisi-au adus colaborarea.
imoreuna co episcopul si clerul Ion. La sfarsit, conferentiarul si-a ex-
Armenii s'au bucurat in Moldova primat nadejdea ca aceasta legatura
de autonomie locala. La Lemberg ei de secol sa fie mereu intarita si to-
aveau dreoturile lorjuridice acordale varasia celar doua elemento sa con-
de regii Poloniel Probabil aceea le- tinue pe veci.
gislatura se aplica si la Suceava unde
era un primar (voit) armean tmpre- MUZICA ARMEANA
una Cu colaboratorii (pargar) sal.
Si In viata militara a Moldovei, In ziva de 13 Martie 1939, cunos-
Armenii au jucat un rol. Pe atunci cutul critic muzical, prof. Em. Cío;
nu era oaste permanenta si armata mac, invitat fiind de Asociatia Stu-
taril era alcatuita in primul rand de dentilor Arrneni, a tinut o conferinta
garda Domnului si in al doilea rand despre muzica armeana. Conferen-
de sate militare cari veneau in ajtv tiarul si-a desvoltat subiectul In felul
torul Domnului In timp de razboiti. urmator :
Astfel, se mentioneaza participarea Ceeace se poate deduce din stu-
o ¡Mor armanesti in luptele lui 5tefan diile Multe pana w.um este ca mu-
cel Mare dela Cetatea-Alba si in zica armeana este un fel de conti-
luptele lui contra lui Matei Corvin nuare a vechilor traditii muzicale e-
del a Bala. lene si ca ea a ramas mai credin-
Armenii n'au trait retrasi in Mol- cioasa izvorului sau primitiv decat
dova. Ei au luat parte la viata roma- muzica bizantina care luand finita
neasca. Mai intaiu, ei au lasat urme- din aceeas sursa, s'a instrainat mal
le stilului lor arhitectural mai ales mult in decursul veacurilor.

www.dacoromanica.ro
 463

Muzlca armeneascd ne amintegte Ins6 miele au rOmas vil In popor.

de cea mal Insemnata dintre 1111 zi- Mai cu seamA dupti Mesrob, fncepe
cile vechi, de cea frigiana. A ceasla sa se desvolte la Armeni muzica re-
nu e de mirare pentruc6 Inrudirea ligioasa. Fiecare imn religios (para-
Armenilor cu Frigienii este In pre- can), trebue sd fie cate o perla In
zent un fapt dovedit. Inteadevar, forma toe primitiva. Din Waft., Ko-
gama, modul i scara muzicii arme- mitas n'a putut sa ne dOsvOlue se-
ne stint Intocmai ca In muzica frigi- cretul lor. Inteo zi desigur cti gtiinta
anti. La cele mil multe dintre can- va deslega limba lor. Vechea mu-
teleta armenegti pe cari le-a studiat zica greaca nu este mai notocoasd
Kninitas a descoperit tetracordul fri- dealt cea armeang 5i ea ramane
gian In mare parte o taing.
Muzica armeneasc5, ca cea frigi- Mai tarziu, muzica religioasti ar-
ant, este mii mu't occidentala in meann s'a deteriorar. Komitas de-
fond 11 elemental° orientate pe cari clard cA stapánirea turcd este cea
le contine sunt posterioare gi nu va- care a cauzat aceastO lovitura grea,
tamq fondul. Mu7ica armean5 are instrainand sniritul sOu primitiv prin.
Inteadevar o clildurti orientalit care tr'o moliciune oriental, prin sunete
Insti nu este de loo dogoritnare. La nazale i guturale. Liturghia a prima
epoca Infloririi muzicii originale ar- cea mai grea loviturO. Mi-aduc a-
mane, melodia oriental O se pare ca minte rya serviciul divin pe carel-am
n'a oldcut Armenilor. Asa cvm mai ascultat In copilarie la biserica din
tarziu n'a placut nid muzicil occi- Botogani, avea trasatura din aceea
dentate. Muzica gregoriana chiar a molateca orientalO.
evItat-o. Rolul lui Komitas a fost de a re-
Nu se poate InsO spune cO mu7ica forma muz'ca vPche arrneanA, cutg.
armeana, ca cea frigianA, n'a fast tind spinii din ea. Primind mal In-
influentata de cea orientalti Dar mal taiu educatia sa In Germania, duel
ales In perloacla primitiva, muzica 1900 el a inchinat spre noua gcoall
armeantl pOstrat in mare parte francezti gi a suferit influenta lui
originalitatea si a transmis chiar mu- Debussy spre a descoperi izvorul
Wei occidentale Dilate il ntre ele- primitiv al muzicii armere. Din pa-
mentele sale primitive In arta mu- cate soarta 1-a rOpus de jumatatea
zicald dominicanS, Arrérlée Gastoué drumului parcurs.
precizeazO clemente armenesti. Daca am vrea sa clOrn caracterele
Nu gtim prea write despre mu7ica esentiale ale 111117iCii armene, am pu-
Arrnanilor dinainte de Cregtinism- tea sa tragem urmAtoarele concluzii:
Dar dupa, cum marturisesc i alu- Muzica armeana are o mare
ziile istoricilor straini, Armenii pa- seriozitate. Ea n'a lost niciodatO con-
gani dadeau multa importanta mu- siderata un mijloc de plAcere, ci In.
zicii. Muzicienii se bucurau de mare totdeauna a servit o idee.
stima la Hititi, stramogii Armenilor. In muzica armeang, canterul
In legislatura h rita este meiutionat poezia merg partite'. legate foarte
ca nu se podte urrnAri un muzician mutt una de alta. Din aceasta cauzO,
care n'a putut sa piateasca lucrul. acelag autor este creatorul cuvintelor
Gaud Grigore Luminatorul a crag- gi al muzicii. Trubodurii armeni e-
tinat Armenia, deargur ca a nimicit rdu i poeti gi compoz torl.
urmele muzicii pagane dintre cari Scopul muzicii armene este de

www.dacoromanica.ro
 469

a scoate in evidentA cuvaniul; mu- MANUK, CA OM POLITIC

zica urmeazA ideea qi tinde s'o ac-
centueze. D-I conselier Aural Saya, invitat
Un fel de preocupare vagnerianA. de Fundatia CulturalA Armeana si
Mtvicienii armeni se bucurau de de Comitetul Bibliotecii Centrale Ar-
stima curtilor si tarilor straire. Di- mene, a vorbit in ziva de 14 lunie
mitrie Cantemir. In opera sa inchi- 1938 desove viata si opera a vestitu-
natA istoriei Turcilor, mentionea7a lui Manuk-bey.
muzicieni armeni ca maestri in mu- Conferentiarul a dat nnai intai 11-
zica turd!. Si mal tarziu au fost mu- niile principale ale vietii acestui bo-
zicieni armeni cari au infrumese- ga as armean care nu numai CA po-
tat acea muzicA saferind insa in- seda in tmorejurimile Bucurestilor
flnenta artelor straine. Trebue sA a- mai mult decat douAzeci de proprie-
jungem la Ecmalian si Tigranian ca tati intinse, ci putea sA ajute pe
sa gasim preocuparea unei muzici Domnii si pe mai-marii de atunci
nobile armene. prin sume legendare si a descris a-
Trebuia sa vinA un Komitas spre poi rolul Mr providential in salvarea
a face sA ramie buciumul liberator, Bucurestilor atunci and, profitand
sA purif ice muzica arrneanA, s'o cu- de turburArile pricinuite de rO7boiul
rate de elementele strOine, sA arate ruso-tuve din 18( 6, bandele turcesti
cA muzica armeanA e luminoasa dar ale lui Marra! Ibrahim amenintau
nu dogoritoare, ca cu toate chinurile sa vinA spre a jefui si distruge ca-
grele indurate de poporul arrnean ea pitala Munteniei asa cum facuserl
nu geme ca muzica evreeasca. Ea odatA In 1802, serand intreaga vita-
este nobilA si frumoasa ca muzica litate a Bucurestilor.
romaneesca. Trecand prin invelisul Conferentiarul a insistat in special
exterior grosolan, trebue cautata fru- asupra valorii politice si diplomatice
musetea launtrica asa cum taranul a lui Manuk-bey. El a subliniat maj
nostru Imbraca pe deasupra cojocul intaiu iscusinta lui Manuk-hey In
lar dedesubt ti pune camasa lucrata timpul ciocnirii armatelor rusesti si
Cu atata finete. Sunt muzici cari sunt turcesti, cand si-a impus autoritataa
cultivate, altPle din cari izbucnesc celor cloud parti, autoritate care era
numai sentimPnte. Muzica artneana sA-1 facd daca nu autorul, cel putin
este un amestec intre acestea doua- factorul principal al pacii ruso-turce
Are simtirea orientalO si tehnica oc- din Bucuresti. Este drept cA senti-
cidentalA. Nu e inzadar ca Rimsky- mentele cele mai bune pe cari le
Korsakof, Borodin si altii au gasit nutrea pentru Rusia i-au schimbat
inspiratie in Caucaz si Caucazul atiti dinea fata de malta Poarta, mai
a fost sub suflul muzicii armene. ales dupA caderea Marelui Vizir Bal-
Lezghinca, spunea regretatul Eghia- rakdar Mustafa pasa, care era anti-
zarian, are pecetiearmeneasca. Duna ratorul sAu si pe care-I ajutase pe
Komitas, au venit altii noui dar ei vremuri sA ajunga Vizir. Dar talen-
sovae Inca. SA nu desnAdajduim. Vor tul sau diplomatic era atAt de apre.
veni urmasii lui Komites cari vor ciat pe vrernea sa Incdt, dui A pacea
lua drept Indrumator, spiritul primi- ruso-turcd, atunci cAnd, ten dndu- se
tiv al muzicii armene, cu fruntea de rAzbunarea Turci or, a trebuit sit
intoarsa spre Occident. se refugieze la Bra§ov in 1815, ace-
ea§ malta Poarta a incercat sa-1 re-

www.dacoromanica.ro
 470

castige si sa si asigure colaborarea Cu numele de Iamandi, a fost des-

lui in lucrarile diplornatice. $iceeace voltat si infrumusetat de urmasii sni.
dovedeste si mai mult renumele de Scopul lul adevarat era sa interne-
care se bucura ca politician este ea ieze un ores model in partite Reni-
sL in refugiul Mr dela Brasov, trei lor, adunand acolo o populatie for-
natiuni, Rusia, Austria si Turcia si-1 meta din Armeni 41 din alte popoare
disputau, toate trei cu dorinta de a-1 crestine. Din nenorocire, acest mare
ave a in serviciul lor. Dovada sunt proect nu s'a realizat.
scrisorile primite dela malta Pooria Moartea prematurd care 1-a dobo-
precum si scrisorile celor doi celebri rat in 1817, in varsta abia de 47 ani,
ministri de externe ai Austriei si a rapit pe una din cele mal de sea-
Rusiel, Metternich si Capo d'Ishy, ma figuri, care apare ca primul ade-
adresate lui Manuk-bey. In scrisorile varat boier armean din Muntenia si
ambasadotllor francezi adresate in care este un fel de sirnbol al legd-
aceeas epocti ministerelor lor de ex, turilorspirituale dintre poporul arme an
terne, reiese in mod ciar marea va sI poporul roman.
loare diolomatica a lui Manuk-hey,
a unui om care din pAcate este cu- VECHIUL DREPT ARMENESC
noscut in analele romanesti ca un
hangiu6 oarecare, pr1n simplul f apt Invitat de Fundatia Culturala Ar-
ca alaturi de numeroasele sale pro- meal* d-1 ay. Justin Lupu a conferen.
prietati, poseda si un han la Bucu- Vat, in seara zilei dell Lillie 1939, in
resti. Biblioteca Centrala Armeana, despre
Este de observat ca acest mare .0 tneercare de paraleld ?titre diep.
om, pe care alte curti voiau sa1 a- tul vechiu armean $t eel roman."
traga, era foarte legat de aceasta ,,De mai multe veacuti, Armenii
tara. El nu trebue considerat nici au convietuit ru Remanii, a spus chsa,
din Rusciuk tiindca s'a nascut acolo mai ales in Moldova. Aceasta con-
51 tot acolo a pus si baza averii sale, vietuire seculara n'ar fi putut sti
51 nici basarabean fiindca, asrulland treaca tara urmari. In primul rand ea
de invitatia Rusilor, se stabilise a- a dat nastere la trasaturi asemana-
colo si imbunatatise targul Hancesti. toare in psihologia color doma po-
Prin activitatea cea rnai bociata a poare, adancind 51 mai mult acea
vietil sale el este legat de Bucuresti, asemanare, sfarsind deseori prin con-
adunandu-si mosiile mai Cu seamti topirea, identificarea earacterelor.
in jurul acestui ores cu intentia de Natural, aceste puncte de analogie
a rarnane acolo din generatie in ge- erau sa lima la iveala in bate dome-
neratie asa cum prevede si in testa- niile, culturale si economice. Dar daca
mentul sau pe care I-a redactat la ultimele au fost deseori studiate, ra-
Brasov intrun moment cand traia de- mane totusi necunoscut studiul ana-
parte de Bucuresti. El poate fi con- logiei celor doul TAri, in ceeace
siderat ca unul din acei boten i ai priveste perceperea dreptului.
Munteniei cari s'au dus sa caute un SA spunem mai intaiu ca si aceasta
refugiu In Basarabia. analogie nu este de neexplicat, dupa
Dupa ce s'a stabilit In Basarabia, cum nu stint nici legaturile culturale
Manuk-bey a mai trait doi ani. Tar- si economlce ale celordoul popoare.
gul Hancesti pe care 1-a cumparat In primul rand din cauza Vadului
Cu 300.000 de plastri dela un nobil lor primitiv. Fiecare din aceste po-

www.dacoromanica.ro
 471
poare au venit in contact Cu sufletul
roman vi Romania de udinioaraDa-
cia Atalanta fiind teatrul
br romane vi al vestigiilor civilizatiei
lor. Prin urmare cu acest prilej, cele
doul popoare au avut aceeav soartd
norocoasa. Daca Traian a invadat
Dacia il-a supus pe regale Decebal,
In anul 114 dupa Christos el a pasta-
lit vi in Armenia Invingandu-1 pe re-
gale Partamasir. Traian a avut a-
ceav influenta asupra soartei celor
doua popoare, a subjugat cele doul
Tari, le-a proclatnat pro vincii romane
vi a incercat sa pue pecetea Romei
pe amandoua.
Contactul poporului armean cu
Roma a fost indelungat, incepand
din epoca lui Tigran al II-lea, marele
rege al Armeniei, care s'a luptat cu
Pompeiu vi cu Lucullus infra anii
69-65 inainte de Christos, cedand
pana la sfarvit in fata puterii Romei.
Au mal venit in Armenia Mare An-
toniu in anul 36 in. de C. Juliu Cesar
in anul 2 dupa Christos. Roma vi-a
pus pecetea vi pe Cuida trimitand
acolo pe Cicero in 47. In. de C. vi mai
tárziu Imparati ca Constantin vi Juliu.
Am citat aceste imprejurari spre a
arata ca legislatura Romei care a
lasdt urme in Dacia, n'a lasat nein-
fluentdta nici Armenia.
ceeace privevte o legislatura
armeana, nu este mini un document
autentic inainte de sec. Xi-lea Tut
ce avem sunt simple alum' intalmte
la istorici. In sec. at Xll-lea intainim
pentru prima oara subiecte palpabile.
Si aproape in aceeav perioada intal-
nim dotia iucercAri legislative, una
In Armenia din Nord, cealalta in Ar-
menia Ciliciana. Inteadevar, In ace-
lav veac, regale Leon al Ciliciei ti
roaga pe Nerses din Lambron sa
pregateasca un cod care era pur
simple o culegere a legilor bizantine
lipsita de origioalitate. lar In Arme-
www.dacoromanica.ro
nia Superioara, prin indernnul princi-
pe lui Vakhtang, Mekhitar Gos prega-
taste un cod de procedura mai com-
plant vi mai complex, avand ca In-
drumator dela poruncile lui Moise
pana la canoanele bisericii i legile
bizantine vi ceeace-1 face mai inte-
resant este ca in aceasta lucrare se
slmt obiceiurile vi traditiile poporu-
lui armean. Acest cod de procedura
nu s'a aplicat decat limp de 50-60
de ani inauntrul granitelor Bagrati-
zilor, fiincica 7 etarii au venit vi au
supus Armenia; Cu incetul insa el a
Wilms in Cilicia vi a inceput sa fie
aplicat acolo. Dar nu era satisfaca-
tor pentru Cilicia. Tara comerciala,
inzestrata cu porturi infloritoare,
ceasta necesita o noua legislatura
'care sa dea satisfactie nevotlor
purilor noui. Cu aceasta grija s'a In-
sarcinat Simbat le Connetable de fa-
miiie regala, cerand dela Antiochia
vecina celebrul statut cunoscut sub
numele de ,Assises d'Antiochze
traducandu-l. Este un cod cu conti-
nut sarac, compus numai din 38 ar-
ticule. Era pusibil ca o tala mat de
inflorituare i renumita prin relatiu-
niie sale comerciale ca Cilicia, sa
fie condesa numai prin aceste
articule? Uesigur ca nu. Erau vi tra-
d.tille locale, oupa cari se daaeau
sentintele. t aesigur ca cock,' de
proceaura al Itn mekhitar Gov con-
tinua sa fie apiicat la ranaul sau.
Din pac te, legue cilmiene au lamas
nectinuscute vreme indelungata.
cum trei sfarturi de veac, cana
tur Langiois lacea aluzie la legisla-
tura Cinciei, nu§tia Inca picnic aes-
pre AssIses-. In 1876, A114an I a.
publicat in traducefea sa frabtuzea-
sca fiindca se pierduse originalul
francez. Publicared lui a fost o reve-
latie pentruca a adus intr'adevar o
coutributie de mare valoare In stu-
diul Mediu cilician.
 472

Sfarsitul Ciliciei era sO via peste Mai era dasaga, impozit pus pe
3 secole i poporul armean era sa dasagii fncarcati pe geile magarilor-
se imprastie ca nisipul emigrand In Aceste impuzite aveau asemg.
Crimeea, Podolia, Polonia si apoi in natoarele In Cilicia. De exemplu, se
Moldova. aminteste ca regii armeni ai Ciliciei
Si iata ca Incepe contactul popo- eran scutiti de ultimul impozit, ei
rului armean Cu poporul roman. fiind stapani pe pamant, cu drept
Papa la Vasile Lupu (104-1653) asupra transporturilor facute pe acel
gi Mateiu Basarab (1633-1654) nu pamant; chiar epavele vaselor nau-
era In Romania nici un fel de cod. fragiate treceau in posesiunea lor.
Justitia se facea dupa principii pas- ,,Alce impozite Incasate dela co-
trate In mod traditional si dupa 03a- merciantii armeni din Moldova erau
zilicales-le inspirate dupa Bizant. dijma, obiceiul, etc,
Trebue sa ajungem la anul 1817 ca Toate aceste impozite 1i aveau
sa fatalnim un cod, ca cel pregatit corespunzatoarele in legislatura ar-
de Andronic Donici. meana din Cilicia.
Astfel, cand chiar In primul an al b) Iatalnim puncte de analogie
intemeierii principatului Moldovei, In legile sau obiceiurile vamale. Ca
masele armenegti au inceput sa ti ea- stat maritim infloritor, Cilicia venea
ca din Polonia In Moldova, tara nu In contact permanent cu comercianti
cunostea Inca legi scrise. Desigur ca straini, prin porturde sale comerciale
traditiile aduse de Armeni emu sa dintre cari cel mai important era
se contopeasca cu traditiile locale. desigur Ajas. Cu prilejul plecarii In
Trebue mai ales sa avem in vedere China, Marco Polo a trecut Pe acolo,
ca Armenii n'au ramas in tara ca un Cilicia era atat de animata din punct
strat josnic, ci s'au ridicat pana la de vedere comercial !mat Fiore nta.
cea mai Malta treapta In viata so- Geneva, Venetia, Corsica, Malta,
ciala a Tani, contopindu-se intr'un Cipru, Creta. Marsilia i alte orase
fel cu psihulogia si felui de viata al Isi aveau acolo consulit ha. In sfara
poporului roman.° de aceasta, statul armean din Cilicia
Trecand la adevaratul sau subiect, Incheiase tratate comerciale cu stale
conferentiarul a anal zat apoi toate straine ca Florenta, Monpelia,
punctele de analogie ce exisia intie si Catalonia. Taxele vemale Incep
legislatura armeana din perioada din epoca aceea gi regulele vamale
legue rornanesti. din Alas au servit ca mudel In le-
,a) Mai Intaiu legislatura fiscala gislaturi straine asern anatoa re astfe I
In care desigur au jucat un rol si era vama din Ciliciapajaeduntran-
impozitele prevazule pentru comer- sformat In eke limbi In paceston
ciantii armeni din Moldova. dei ,douane este de origina araba.
Astfel, dela breslele comerciale Prin legile sale vamale, AlbS dadea
armenesti, se incasa un impozit, vaselor strain atata ustrinta !neat
blrui, care a ajuns pang la 2200 lei acestea treceau pe acolo sore a se
anual, socotit cu leul de atunci. intalni in Egi pt. Concurenta Aias-ului
Peste acest impozit se incasa a costat scump Ciliciei mai tarziu
sera, adica o zecicrie pentru fiecare cand Egiptul s'a razbunat In mod
leu. barbar, stergandu-1 depe hart&
Dela bresla bogasierilor se incasa In Moldova nu era sistem vamal
un impozit de 15 lei anual. cand caravanele comerciale armenegli

www.dacoromanica.ro
au inceput sa villa in contact cu ea.
El a lost creat mai tarziu sub forma
unor dobanzi propuse de comercian-
tu i armeni.
e) Este un punct de analogie i in
sistemul impartirii patrimoniilor. Re-
gil Ciliciei erau stapani pe pamant,
puteau sa-1 daruiasca oricui voiau. vanzatorul este de villa, atunci el
Hetum gi liabela au daruit mogii ca- restitue cumparatoru'ui dublul at-
valerilor teutoni. Regii armeni ai vunei.
Ciliciei daruiau chiar pannaaturi Ma-
nastirii din lerusalim. Se evidentlaza
darurile asemanatoare ale Domnilor
romani !acute manastiritor din strai-
natate, sistem care s'a continuat pana
la Alexandru Cuza. Nu spun ca Ar-
menit au introdus acest obiceiu dar
ta once caz, analogia este evidenta.
Ne atrag atentia i alte aserria-
nari in organizatie juridica, din punct
de vedere al principiilor. Tribunalul
(Atian) Armenilor i Divanul nostru
sunt aceleagi. Analogic gi in sistemul
arbitrajului. SA adaogam ca Armenii
au transportat cu ei privilegiile lor
juridice. Ei au avut tribunalele lor
la Camenita, Lwow gi In alte orage
din Polonia precum mai tarziu gi la
Saceava. Astfel, traditiile lor legisla-
tive s'au pastrat vreme Indelungata
prin partite acestea. Intr'o comunicare
prezentata Academiei Romane, D-1
Slrunt amintegte vizita lui Bogdan-
Voda la Camenita l primitea facuta
la onoarea sa de catre tribunalul ar-
menesc de acolo.
e) Trecem la dreptul de preferinta
rezervat rudelor CtI ocazia vanzarii
unef patrimonli. Cel ce voia sa-gi
vanda o patrimonie trebuia sa dea
preferinta rudelor apropiate i celor
departate, apoi vecinitor. El nu putea
vanda proprietatea decat atunci
cand nu se prezenta niel un cum*
rator dintre acegtia. Acest sistem e-
xista ta NIaldova precurn odinioara
www.dacoromanica.ro
existase gl In Clilcia. Dovada, capt-
tolul 12 din Ass'ses".
Si in sistemul arvunei Intalnim
o analogie. Capitolul 21 din ,,Assises
spune cä atunci nand o vánzare este
anulata, cumparatorul pierde arvuna
daca el a cauzat anularea, lar deed
Codul Intocmit in Moldova de An-
dronic Donici, contine aceeag dis-
pozitie.
Sistemul fraternitatii se aplica
de mult la Armeni. Tactins ti gasegte
In Armenia In sec. I- iu dupa Christos.
Consacrarea se Wee prin sugere
reciproca de sange i scopul adevti-
rat era sa se gtearga micile dugma-
nii, concurentele etc. dintre indivizi
cari se infrateau in mod legal. Se
puteau chiar mogteni unii pe altli
prin acest sistem.
Conform unor documente pastrate
in Italia, Hetum gi Isabela au mall-
zat fraternitatea cavaletilor teutoni
Hermann gi Littold $i in Moldova e-
xista odinioara acest sistem, care a
ramas apoi sub denumirea de !ratio
di cruce.
Fieria era un fel de cautlune
care se platea pentru a face irevo-
cabila o sentinta. Nu se putea face
un nou proces pentru aceeag afacere.
Acest obiceiu exista la amandoul
popoarele, obiceiu care nu se fatal-
negte nici la Romani gi niel vre-
uaul din popoarele vecine.
1) In ch)3tiunea martorilor, cele
doua popoare adoptasera un sistem
ciudat.
Cel care avea un numar dublu d
martorLcaltiga procesul. Prin aceasta
concurenta, numarul martorilor putee
sa ajunga la 48.
30
 474

VECHEA CULTURA mol contact intre doua civilizatii

deosebite.
ARMEANA *, Dupa cum a observat §i prof.
In ziva de 23 Maiu 1937, D-1 prof. Nicolae Iorga, Armenii n'au putut sa
Vlad Banateanu a vorbit In sala ramaie In Asia Mica i au lost 1m-
Dalles despre Vechea cultura ar- pin5i mal departe spre platoul arme-
meanaN. Conferentiarul §i-a desvoltat nesc de astazi cunoscut odinioara
subiectul in felul urmator: sub numele de Urartu sau Nairi. Si
Cultura armeana, cel putin a§a cum jata ca a avut loe a doua mare sin-
ne este cunoscuta, este ea insa§1 o teza. Armenii cari au venit s'au con-
continuitate. Ea este un f el de sin- topit cu poporul Urartu; culturile lor
teza dintre cultura veche i cea noua, s'au contopit 4i ele, Armenii impu-
In formarea eareia au jucat un rol nand multe elemente ale culturii lor,
important diferite secole §i popoare mai ales limba, iar poporul indigen
straine. Istoria Armenilor, pe care o trasaturl deosebite ale civilizatiei lor,
cunoi§tem, incepe din sec. al VI-lea Urartu fiind o tara cu civilizatie Ina-
Inainte de Christos. In aceasta peri- intatti mai ales din punct de vedere
°add Armen!' sunt mentionati pentru tehnic. Hubshmann observe ca nu-
prima owl in inscriptlunile lui Darius. mele viitoarelor provincii I ora§e
Dar pentru a percepe civilizatia din Armenia au ramas din perioada
cultura armeana, trebue sa cercetam urartiana iar Lehmann-Haupt vor-
drumill pe care au venit Armenii. beVe cu admiratie despre mijloacele
Din fericire, vechii istorici strNini de irigatie, podurile §i tunelurile ¡A-
ca Herodot, Eudox, Strabon, Xeno- mase dela Urartieni, cari acum in
fon etc., arata inrudirea Armenilor secolul al XX-lea au nevoie de in-
cu Frigienii §1 India Tracia ca pa- terventia dinamitei §i de ingineri ge-
tria lor primitiva. niall.Din acest punct de vedere,
Cu acest prilej sa adaog ca aci iese orqul Van reprezinta un teatru fe-
la iveala Qi legatura noastra de sange cund de ramagite ale unei
Cu poporul armean, stramo§ii no§tri stravecht.
Daci fiind i ei de origina traca. Din fericire, Urartu §i-a desvaluit
(Prof. Banateanu a dat ad i cateva trecutul, !LAO) oarecare masura, gratie
dovezi linguistice spre a arata lega- inscriptiunilor asiriene §i a celar din
tura rasiala a Armenilor cu Frigienii, Van destule ca sa reconstitueun tre-
citand in special parerile lui Eudox. cut in liniile sale generale. In acele
Mellet§i LehmannHaupt). Ramane inscriptii Intalnim numele unui Arame
sA cautam data patrunderii Armeni- pe care istoria legendara a Arme-
lor In viitoarea lor patrie. Unii spun nilor l-a transformat In Aram, ca
ca ea a avut loc cu o mia de ani patriarh al perioadei atiene §i nu-
['salute de Christos iar altii susttn mele unui Menuas carula ora§ul Van
ca ea s'a facut Cu doua sau trei se- Ii datoreaza intemeierea sa. El esie
cole mai Inainte, cand Frigienii §i cel care a construit f ortificatiile din
Armenii indo-europeni, impin§i de Van, conductele, canalete de irigatie
Cimmeri §1 de Traci, au trecut Bos- pe cari legenda be atribue unei Semi-
forul §i au venit sa se stabileasca in ramide. Cu acest prilej sa ne-amintim
Asia Mica. Din acest moment Incepe ca Urartu nu numal ea atinsese o
contactui lor cu marele imperiu de desavarsire tehnica in civilizatia sa,
atunci al Hititilor §i deaserneni pri- dar era inaintata §i In diferite alte

www.dacoromanica.ro
 475
domenii, de exempla cresterea cailor.
Erau renumiti caii furnizati de catre
Nalri strdinilor.
Trebue sd spunem ca legendele
armenesti sunt amestecate cu istoria
vechiului Urartu punand intr'o situ-
atie confuzd preistoria armeand Cu
figurile si datele sale. Astfel din le-
gende ne apar Tigran cel Mare, Aj-
tahac, Vahagn care maitarziu devine
semi-zeu, i Vahe care coincide
pare-se ca epoca lei Alexandra cel
Mare. Cu Vahe se termind epoca le-
gendelor i incepe adevdrata istorie
In care mentiunile istoricilor armeni
se intalnesc Cu mArturille istoricilor
strdini.
** Armenia se gdseste la o rdscruce
de drumuri. Daca acest lucru a pri-
mejduit-o adeseori din cauza nava-
lirilor cari au cotropit-o, pe de alta
parte a lost un bine: Armenia a lost
teatrul influentelor cari se incrucisau,
a unor culturi si civilizatii contrare ;
cultura armeneascd a fost amestecui
acestor diterite influente creind prin
ele momente de originalitate in isto-
ria sa, asa cum era sd fie literatura
arineand incepand din sec. al V1-lea
dupd ce asimilase influentele din s:c.
1V-lea si al V-lea si arhitectura din
sec. al VIII-lea si al IX-lea din epoca
Bagratizilor. Cultura armeand este
un mare hambar de schimburi dar
poporul armean a stiut pue
pecetea pe ele. Oriental si Occiden-
tal sunt prezente in sintezele gandirii
poporulul armean dar suiletul arrne-
nesc 1i culege elementele sale mai
en seamd din Orient.
Pentru a intelege civilizatia unui
popor, e necesar sd se cunoascd viata
sa de odinioard. Din Wale, loarte
putini s'au ocupat cu studiul vechilor
moravuri armenesti.
Viata unui popor depinde in pri-
mul rand de clima tdrii sale. Clima
Armeniei, temperatd in cea mai inane
www.dacoromanica.ro
parte a sa, ca ierni grele descrise de
Xenofon, are toste posibilitdtile de
a da nastere unei culturi fecunde.
In sec. al IV-lea inainte de Christos,
Xenolon trecand prin Armenia a gd-
sit-o intr'o stare prosperd si Inflori-
toare.
Armenia avea o productie multi-
laterald. Principala ocupatie a Arme-
nilor era agricultura incurajaid de
regi ca Vagharsag. El Muse si pro-
ecte de a seca baltile. An-1mill se
mai ocupau ca piscicultura, cu cre-
sterea cai!or unde erau meted asa
cum am vdzut. Armenia era renumitd
prin viile i vinurile sale, prin gra-
dinile sale bine Ingrijite. Armenii
cunostea si mdtasea care s'a rdspan-
dit cu ajutorul lor in Europa si Mol-
dova. Armenia era bogata si in mine
de f ier, cupru, plumb, sere, argint si
aun pe cart le exploata. Astfel, era
foarte inaintate metalurgia, una din
treptele civilizatiei.
,,%Vechea Armenie era o tara feu-
dala. $1 adevdrata putere era in
mana sefilor feudali de cari depindea
armata din regiunealor, Ei se lup-
tau adeseori ¡nitre ei qi in contra re-
gelui, dei acesta era seful tuturor ;
abia in epoca lui Tigran ce! Mare si
Artases puterea regala s'a intArlt.
Viata era foarte activa in satele
armenesti. Acestea erau pe jumdtate
subterane, asa cum le descrie Xenofon
in culori atat de vii, alta trdsgturd co-
muna ca Frigienii. Armenii duceau
o viatd patriarhald ; toatd familia lo-
cuia intr'o casa, mic si mare supu-
nandu-se orbeste patriarhului casei.
Moravurile nobilirnii din orase,mai
ales moravurile curtii, erau deosebile.
Acolo domnea luxul oriental. Save-
ranii armeni aveau chiar harem.
Istoricii vorbesc cu incAntare de
curtea lui Tigran ce! Mare unde patru
regi prizonieri stateau imprejurul tro-
nului i atunci cand regale se ducea
 476

alare la vAngtoare, ei mergeau pe Mici In intelesul actual al acestui cu-

jos alAturi de calul sAu. ant. IncepAnd din secolele primitive,
Conferentiarul a vorbit despre epoca popoarele au trait ca turma a unui
armeang de aur IncepAnd cu descope- Dumnezeu, fgrg sa aibe Inca o fizio-
rirea literelor pana la deschiderea nomie nationalg si cand unul din a-
scolilor, epoca traducgtorilor i lu- ceste popoare se simtea mai puternic
crArile creatoare. tindea sg stapaneascg popoarele ve-
A citat proectele din sec. al 1V-lea cine si lumea. Poporul care tindea
si al V-lea cAnd se construesc in Arme- spre cucerire a fost mereu altul, and
nia spitale, orfelinate, spitale pentru fiind Faraonii, cand Caldeea, cand
leprosl, statiuni de odihng pentru ca- Alexandru, cand Persia si Roma.Nu
liltori etc. apoi a trecut la teatrul, la putem c nsidera ca Stat acele po-
muzia, la arta miniaturei, insistAnd poare cari trgiau In timpul stApAnirii
apol asupra arhitecturei aimene la lor, nici Palestina, nici Fenicia, nicI
care geniul armean si-a ggsit origi- Atena si Sparta.
nalitatea si a cgrei influentg a trecut Prof. lorga a fgcut de mai multe
de granitele Armeniei asa cum de- ori aluzie la Armeni.
clara Strzygowsky si Charles Diehl Astfel, vorbind despre Mezi, a a-
IndicAnd chiar *i cgile de pgtrundere. mintit legAturile lor cu strAmosii Ar-
Conferentiarul a 1ncheiat asile!: menilor. Apoi a atribuit Inflorirea si
Nu e In zadar cg vulturul a fost desvoltarea culturii armenesti din
emblema dinastiilor regale armene, epoca de aur i din celelalte secole
*1 transformat in stil In arta armeang f aptului cä Armenii au avut biserica
Vulturul care *tie sg-si ja zborui lor nationalg independentg, nesupu-
si poate sg reziste. Vulturul armenesc nandu-si sufletul Bizantului ortodox.
nu este mort. El este gata oricAnd Vorbind despre faptul cg i dealungul
sg zboare deasupra redesteptgrii ar- istoriei vechi al Armenilor, poporul
menesti. armean n'a avut fizionomia unui Stat
Mic In sensul actual al cuvantului, a
ARMENIA CA STAT amintit pe Tigran cel Mare care a
Intr'un ciclu de conferinte istorice, facut Incercgri sg deving un cuceri-
regretatul prof. Nicolae lorga a vor- tor universal. insfAr,;it, cAnd a argtat
bit In ziva de 20 Octombrie 1939 ca Statele Mici au luat fiintg hice-
despre Statele Mici. pánd din sec. al XI-lea, a arnintit pe
Punctul de vedere esential al pro- Leon al II-lea care a primit coroang
fesorului lorga era acela cg pAng In In acelas timp din partea Impgratu-
sec. al XI-lea n'au existat Statele lui si din partea Papei.
ARAZ

www.dacoromanica.ro
 477

CERCETAND CARTILE SI PERIODICELE

H. Dj. Siruni : Armenii in caravane de Armeni pribegi s'au sta.
Romania (cu prilejul unui cen- bilit in Moldova si in sudul Poloniei,
reusind prin vrednicia si spiritul lor
tenar), Bucuresti. 1940. Extras negustoresc sa creieze drumuri co-
din re vista Arhiv a Roma- merciale care sa lege orasele mol-
neasce, tom. V). dovenesti cu orasele comerciale din
Polcinia, Germania, 'raffle de jos.
Autorul isi propune de a intocmi Acesti emigranti armeni asa cum
o mare lucrare in cinci par(i care sa afirma autorul nu faceau parte din
arate pe larg viata si activitatea Ar- patura de jos a poporului ci erau
menllor In Romania. Studiul de fag din aristocratia armeana. Acestia au
face parte din aceasta mare lucrare adus cu ei, tot ce poporul armean
si cuprinde aproape (lipsesc cateva aveau mai select (p. 5). S'au addo-
capitole) intreaga partea intttia a lu- gat mai tarziu si alti emigranti veniti
crarii planuite. E prezentat cu prile- din Armenia, dar acestia erau din
jul Implinirii unui centenar dela lute- clasele populare.
meierea primei organizatii interne a Asa se explica de ce vechea noes-
Armenilor din Romania. tit ern arhitecturala cuprinde atatea
In primal capitol se arata cu multe influente armene. Acesti nobili au.
amanunte asezarile cele dintai ale cautat in ciuda climei si a me-
Armenilor In Romania. Bazat pe cro- diului local in care emigrasera sa
nici armenesti, autorul coroborand refaca cat posibil imaginea fostei lor
relatarile lor cu relalarile cronicelor capitale. In continuare autorul meta
polone, ruse stabileste ca emigrarea drumurile pe care au venit Armenii,
Armenilor in Romania s'a facut ime- precizand a cu trecerea vremii noui
diet dupa distrugerea orasului Ani, contigente s'au adaogat si au marit
capitala Armeniei Bagratizilor (IC60) numarul Armenilor de aici. In ccl
de catre Persi. Au urmat apoi Inca de-al dollea capitol: dirmenil pe bade
alte 4 emigrari fie sub presiunea Romanieiu,da o bogata lista pe pro-
persecutiei distrugatoare a Persilor vincii, a tuturor °raptor unde se
tie sub aceea a Tatarifor. Toate ace ste afla Armeni in Romania cu date is-

www.dacoromanica.ro
 478

twice asupra asezarilor i monumen- rii lar. Cap. IV vorbeste despre scan-
telor lar de arta. Sunt numeroase nul episcopal.
mai ales orasele moldovenesti care Din punct de vedere religios Ar-
cuprind colonii de Armeni. menii asezati In Moldova au depins
In unele cazuri, cum e la Iasi, in- de episcopul armean dela Lemberg
formatiile asupra Armenilor i bise- intemeiat la Inceputul celei de-a II-a
ricilor lor devin extrem de pretioase jumatati a sec. al XIV-lea. In vre-
pentru precizarea Inceputurilor isto- mea lui Alexandru-cel-Bun se inte-
rice ale orasului insu. Anume, daca meiaza un scaun episcopalarmean la
Sf. Saya a fost la Inceput arme- Suceava. Re ¡adinta i catedrala epis-
neasca rezulta ca Iaii crau un targ copului era la manastirea Zamca din
lnsemnat cu mult inainte de 1393 Suceava. Acest episcopat armean de
cand biserica a lost construita. pe pamantul Moldova' a avut o soarta
Deosebit de interesanta este lista cam rea, fiind silit sa se mute cand
oraselor cu colonii armenesti din la Lemberg, cand Indarat la Suceava,
Ardeal. Aici Armenii sunt veniti mai cand la lasi. Autorul cauta sa Intoc-
ales din veac. al XVII-lea. Cei ve- measca o lista cronologica a tuturor
niti din primele emigratiuni s'au asi- episcopilor ce s'au succedat pe scau-
milat pierzandu-se in marea masa a nul acesta episcopal. In sec. al XVIII
poporului. Ei au creiat orasele lar episcopatul armean din Moldova nu
proprii. Putini stiu ea orasul Gherla mai exista. Unja spirituala a Arme-
este o creatie exclusiv armeneasca. nilor o aveau episcopi si prelati vi-
Vechiul lui nume d'n inscriptii era zitatori prin aceste parti. In 1813 se
Armenopolis sau Armenierstadt, iar Infiinteaza o episcopie armeana In
numele romanesc s'a creiat mai tar- Chisinau avand sub obladuirea sa si
ziu (p. 14 si urm.). Urmeaza apoi comunitNtile armene din Moldova.
asezarile Armenilor in Muntenia, unde Inca din prima jumatate a veac. al
ei sunt mai noui, in Dobrogea, In Ba- XIX Patriarhatul armean din Con-
sarabia. stantinopol cauta sa Infiinteze un c-
Se da apoi o interesanta lista a piscopat pentru Artnenii din 'raffle
satelor unde sunt Armeni ca si a a- malaria sub autoritatea sa. S'a lovit
sezarilor romanesti Cu nume date de lima de tendinta de autonomie a a-
Armen'. cestora. Numai dupa intregirea Roma-
In cap. al 111-lea se vorbeste despre niel (1918) prin legea din 1928 recu-
bisericile armene. Cele mai vechi noscandu-se cultul Armeano-Grego-
bisericl armene s'au construit in ora- rian ca cult istoric, se unificara si
ele moldovenesti. Botosanii avea la comunitatile armene sub conducerea
1350 biserica armeana. 1aii avea la unui pastor sufletesc tu sediul la Bu-
1393 biserica Sf. Saya, care, asa cum curesti (1931). In ultimul capitol se
afirma autorul, e foarte probabil sa vorbeste despre rolul Armenilor in
fi fost biserica armaana la inceput. viata romaneasca. Trdind pe Oman-
Argumentele ce se aduc ca si indi- tul tArti noastre Armenii s'au ames-
cilia de arhitectura lasa loc larg a. tecat cu localnicii, s'au amestecat In
cestei posibilitati. Apoi Cetatea-Alba, treburile i gospodaria tad'. Multi
Suceava, Sirat si alle orase din pro- din ei au ajuns papa si pe scaunul
vincille romanesti au avut biserici domnesc, cum a fost loan-Voda-cel
armenesti chiar din veaculintemele- Cumplit sau loan Potcoava. Fiind

www.dacoromanica.ro
 479

buni negusbris'au bucurat de intinse drumurilor comerciale de care s'ad

privilegii din partea domnitorilor ta- Invrednicit Armenii. Interesante sunt
rii. Multe familii armenesti (Goilav, relatiile asupra originii Armenilor
Missir, Aslan, Manuc) au jucat prin a comunitatilor lor din Transilvania.
reprezentantii lor insemnate roluri Apoi se arata aportul Armenilor adLs
in viata politica a tarii. culturii, artei, negotului romacesc.
Oricum insa, se poate vadea ca Cu Se arata domnitori, ormeni Insr m-
tot aportul adus in once domeniu de nati i familii armenesti, care s'au altort
%nata romaneasca, Armenii au ramas pe trupul neamului nostru dandu-si
un element distinct, neputandu-se aportul lor. Se insista mal ales asu-
pierde in marea masa a Romanilor. pra aportului adus de arta si arhitec-
Multi din ei s'au asimilat, multi frisa tura armeana artei si arhitecturei ro-
au ramas Armeni pana astazi, ca o manesti.
dovada vie a puterii de vitalitate a
unui popor de trei ori milenar. o
Studiul d-lui Siruni, neobositul cer- Grigore lonescu: Curtea de
cetator,care sporeste din zi In zi te-
zaurul izvoarelor insasi istoriei noas- Arge$. Istoria orafului prin mo-
tre nationale prin traducerea i adno- numentele lui. Bucuresti, 1940.
tarea documentelor i cronicelor ar- In interesanta monografie a D-lui
menesti i turbesti, are calitatea de Grigore Ionescu la cap. 4Biserica los-
a prezenta cercetatorului istoric afir- tei manastiri a Argesuluis se remarco
matil bazate pe o bogara informatie. influenta artei armenesti mai ales In
Daca sistematizarea acestei informa- ce privaste decorul i ornamentele,
tui asa de variate ar fi fost mai evi- care vadesc din plin mestesugul de-
danta studiul ar fi fost usor cetit corativ armean. Bazat pe aceasta se
de cetitorii nespecialisti. -Publicarea emite parerea ca vestitul maestru
acestui studiu naste oricui curiozita- Manole (Manolli din Niaesia dupa u-
tea asupra insemnatatii ce-o va pre- nele relatar° ar fi fost de origina ar-
zenta marea lucrare ce-a planuit-o mana adus de Neagoe Basarab din
cu privire la activitatea Armenilor Constantinopol (p. 121). Mai departe
din Romania. (p. p. 135-139), vorbind de arhitec-
tura exterioara si mai ales de boga-
(:) tele sculpturi imprastiate pe fetele
zidurilor laterale socoteste ca Manas-
Vlad Banfiteanu: Armenii in tirea Arges lace parte din categoria a-
Noria f i viala romemeascii. Bu- calor monumente inraurite de arta
cure$ti, 1938. armeano georgiana. D.1 Grigore Io-
Facand un scurt istoric asupra ori- nescu precizeaza rolul jucat de arta
ginii de 3 ori milenara istorii Arme- armeanl in formatia 1nsasi a arhitec-
niel arata apoi istoria diasporalei turii bizantine. Apoi tn ce privaste
armenesti de dupa desfiintarea Ar- Inraurirea asupra artei moldovenesti
meniei (1375). Se insista apoi asupra adaoga: asupra arhitecturii znoldo-
coloniilor armene din Moldova si venesti si muntenesti ea a exercitat
Muntenia si asupra originii 4i tnce- In unire cu artele georgiana, persana
puturilor lor. Pe larg se ocupa de si otomana o tnraurire pe cat de
toate privilegiile domnesti i creiarea curioasa pe atat de importantas.

www.dacoromanica.ro
 480

Afirrnatia D-sale exprimand adevarul psaltire In versuri; cfintece de jelire,

ca elementele armenesti intra din de rugaciune sau de pocainta; tra-
plin In formatia arhitecturii vechi ro- ducerea din latineste a opere' ves-
manesti, exprima si deosebirea cu- tite: Istoria celor 7 intelepti din
rioasa" Intre formele acestea arhitec- Roma*. Cantecul ce-1 prezinta D-1
tonice orientale si formele locale dela Siruni se afta Intr'un manuscris dela
noi. Mai departe afirma pe t'una Uni versitatea din Lwow.
dreptate a prezenta acestor elemente Subiectul lui il formeaza evenimen-
armenesti in arhitectura romaneasca tele politice din Moldova mire anii
se datoreaza In primul rand mesteri- 1593 -1595, ,,Cantec de jalire asupra
lor armeni buni cunoscatori ai artei Dril Valahilor asa cum opineaza
din Armenia si din regiunile inveci- si par. Akinian cercetatorul armean
nate si cari au lucrat In Tara Roma- mechitarist dela Viena. Aten tia cro-
neasca. Studiul sao asupra Manasti- nicarului se concentreaza mai ales a-
rei Arges pe langa pretioasele lamu- supra domniei lui Aran Voda si Raz-
riri ce aduce In cunoasterea acestei van Voda. Aran Voda se Intelege
vechi asezari voevod ale din Curtea de cu Lobada, hatmanul Cazacilor sa
Argel mai are calitatea de a analiza atace pe Turci. Acesta consimte si
in deosebi elementele armenesti ce vine la Tutora pe Prut. Aron schim-
intra din plin In arhitectura monu- bandu-si gandurile, ataca pe Cazaci,
mentelor vechi romane din aceasta cari de furie devasteaza lasii. Bise-
tosta capitala a Tarli Romanesti. rica armeana unde se refugiase po-
G pulatia cu lucruri sufera devastan
groaznice. Mai mult decat atat, Ca-
H. D j. Siruni : Mcirturii arme- zacii, neavand ce fura din biserica,
ne$tidespre Romani. Aron Vorlei, chinuesc pe episcopul armean si pe
Riizvan Voclii f i Ieremia Vodif preot.
intr'un poem al unui cronicar ar- Aran Vocla se Intoarce mai tarziu
mean. Bucuregti, 1938, In An. in lasi si-si reia planul de a ataca pe
Turci, chemand din nou pe Cazaci.
Ac. Rom., Mem. Sect. istorice, Dupa dona luni Moldovenii si Caza-
seria III, tom. XX, mem. 14. cii se gasesc iarasi in tabara langa
Continuand a da la iveala izvoarele lasi. Din randul boierilor lui Aran se
armenestl ce contribuesc la istoria ridica atunci Rtizvan, care conspira
noastra nationala, D-1 Siruni, In a- Impotriva lui Aran, II aresteaza si-1
ceasta comunicare prezentata sectiu- trimite In Ungaria, iar el se proclama
nii ist. a Ac. Rom. traduce si adno- DoEnn In ziva de 24 Aprilie 1595.
teaza cronica In versuri a preotului Dornnia sa e scurta caci Lesii inter-
Hagop din Tokat. Duptt cum arata vin In Moldova.
In Introlucerea ce precede cronica, Razvan fuge din lata Lesilor, cari
Hagop nascut la 1573 in Tokat din Inscauneaza Domn al Moldcvel pe
Asia Mica a pribegit pe la lasi, rinde Ieremia Movila. Tatarii vin si el In
sub influenta episcopului armean de- Moldova, dar Intelegandu-se cu Lesil
vine preot. Apoi e randuit preot In se retrag. Din refugiul san Razvan
1601 in parohia armeana Zamosc din se arunca iar asupra Moldovei, ajun-
Polonia. Hagap s'a remarcat prin gand pana la Suceava. Cade Irisa In
scrierile sale. Au ramas dela el : o mainile lui Ieremia care-1 trage In

www.dacoromanica.ro
 4$1

teapa. Apoi Legii, Tatari gi Sultanul de 60 de pagini articolele sale pu-

se Inteleg gi recunosc pe leremia blicate In Anuarul Acad. Teol. Ort.
ca Doma al Moldovei ; dupa care Rom. din Cluj 1935-37. Studiul sari
tare Igi gasegte linigtea. prezinta Intr.° ordine cronologica pe
Versurile sunt curgatoare gi apar- marii scriitori armeni din veac. IV
tin genului bizantin al tauguirilor gi V care-au pus bazele nu numai
(eAvoc), aga de mult cultivat dupa cregtinismului in sanul poporului ar-
caderea Constantinopolului. Importan- mean dar gi bazele culturii armene.
ta istorica a celorrelatate este eviden. Ni se prezinta mai intai figura lui
ta aratand pe deoparte urea ugura- Grigore Lumindtorul care sta ca o
teed a lui Aron, apoi situatia tarii lumina la poarta istoriei Armeniei
Moldovei stransa !litre atatia vecini cregtine gi civillzate. Cercetarea cri-
suparatori, care se amestecau In tre- tied dealtfel foarte minutios facuta,
burile ei interne. Autorul da la lama ni-1 prezinta lute° expunere biogra-
o serie de adnotari pentru lamurirea fica ce incearca sa elimine cat po-
textului. sibil elementele de legenda retimand
Pentru noutatea ce-o aduce isto- numai realul din viata lui. Adevarat
riei noastre aceasta crovica, D-1 Si- misionar al Armeniei, Grigore a fost
runi, traducatorul gi prezentatorul ei, Inca din viata acoperit de o factura
merita toata recunogtinta noastra. legendara ceeace Ingreuiaza cerce-
gtiintifica gi obiectiva a vietii
Dr. George Gh. Stanescu: tarea gi operii lui. Se impletegte armonic
,Epoca de aur a literaturii crer opera acestui ctitor al Armeniei creg-
tine armen?. Cluj, 1937 (Ex- tine cu viata gt opera celuilalt ctitor
tras din Anuarul Academiei al Armeniei politice, regele Tirldat 1
cel mare. Gri gore n'a fost numai lami-
Teologice Ort. Rona. din Cluj" nator cregtin al Armeniei ci gi faca
pe anii 1935-1937). de cultura pentru tare lui. Deaceea
Prezentarea intr'un studiu gtiinti- pe Liana dreptate se afirma ca fara
fie intocmit al epocii de aur a litera- cler nu se gtie daca Armenia 0-ar
turii cregtine armene In limba roma- fi dobandit vreodata o cat de mo-
neasca este o liana realizare a prof. desta literatura (p. 5). lnsugi Grl-
de Patrologie Dr. Oh. Stanescu dela gore prim ctitor al culturii atiene
fosta Academie Teologica din Cluj. reprezinta o filiatie cu marea cultura
A tnfatiga unui public cetitor mai greceasca ce reinvia in simbioza cu
Inuit 3411 mai putin cunoscator al cea latina in cadrul nou,ui imperiu
felului cum a evoluat literatura cre- ce se Intemeia: cel bizantin. Lumina-
tina in primele veacuri,cu deosebire torul venea cu suflul elenismului In
la un popor mic gi indepartat de Armenia pagana pentru a o cherna
privirea europeanului, este desigur la o viata noua la Inceputul veacului
o incercare cu atilt mai de laudat IV, veac de aur pentru cregtinismul
cu cat este insotita de mai multe insugi.
riscuri. Mara numai de faptul ca au- Agathangelos prima figura gi ea
torul ar urmari un scop mai mult destul de greu gi imprecis desprinsa
gtilntific decat acela de popularizare d.n bogata arhiva de legende, cu
a unei literaturi aga de vechi. Este care 1-a Incunjurat veacurile, ni se
ceeace urmaregte gi autorul cartii de infatigeaza ca un cautator de fount)
mai sus, care a adunat inter) brogura propril armene. Cercetat prin micros.,
ES

www.dacoromanica.ro
 482

copul criticii moderne din indepar- functiuni administrative, se dedica

tarea lui milenara aproape ca i se culturii i reusi sa invente alfabetul
pune la indoiala insasi existenta is- armean. Se poate spune ca cu el se
torica. Ceva ramane atat din exis- lace inceputul culturii armene. Dela
tenta lui Grigore cat si a lui A gat- el incepe sa se urmareasca interne-
hanghelos, cu care se poate mandri ierea une culturi proprii eumene, lar
Armenia: originea lor princiara. S'a bimba siriana intrebuintaia papa la
bucurat ca i alte tad si Armenia el in slujbele divine este Inlocuila
de luminatori dinfamilia lor conducd- cu cea armeana. A fast ajutat de
toare. Si se va continua aceasta Sahak In straduintele sale.
dealungul istoriei lor evident cel pu- Inteadevar cä asa cum afirma
tin in originea sefilor lor spirituali D-1 Dr. Stdnescu obstacolul cel mal
(catolicosi). mare peutru creiarea unei eventuale
C.0 Faustus din Bizanf, pierdut culturi nationale armenesti fusese
el In departarile multi-seculare, se iniaturat prin descoperirea lui Me-
inaugureazd asa de mult cultivatul sror (p.21). Veacul acesta al V-lea
gen al istoriografiei. Pretutindeni se poate numi al lui Mesrop cad
Irma acesti scriitori de inceput se io- Inteadevar el patroneaza prin fapta
vesc de o greutate: lipsa unui alfa- lui mare. In ceeace insemneaza epo-
bet armenesc propriu, din care cau- ca de aur a lit. crestine armene ca-
za Grigore In traducerile sale In I. prinde veac. IV al lui Grigore Luml.
armeana s'a folosit de alfabetul gre- natorul si al V-lea al lui Mesrop. S'ar
cesc. putea naste intrebarea deed la Ar-
Opera aceasta extraordinara care meni poate fi vorba de-o cultura pro-
pune adevaratul inceput culturii ar- fang. In plinul ei inteles nu se poste
mene se datoreste la doi oameni: vorbi de o cultura profana la Ar-
Patriarhului Sahok i Arhimandritulul meni decat mai tarziu. In acesttimp,
Mesrop. In special acestui din urma chiar dace( se vor altfele de
i se datoreste inventarea alfabetului preocupan i decat cele crestine ele se
armean care va fi folosit la tradu- vor remarca prin spiritul crestin ce
cerea Bibliei In limba armeana. Con- le domina in totul. De numele lui
temporanii ei lucreaza impreuna la Sahak i Mesrop se mai leagd i tra-
opera aceasta edam simtita. S'au ducerea Scripturii i Liturghiel In 1.
lovit de greutati mari in toata oste- armeana. Prin aceste traducen i ei au
neala lor. Mai intai ereziile inundau pus temelia culturii armene.
campul bisericii din care cauzd au ceeace va urma se va face numai
resultat scrierile lor contra ereziilor. sub inspiratia i spiritul acestor mari
Apoi situatia politica, neterminabi- incepatori. De remarcat i faptul ca
lele certuri politice, arnestecul ne- literatura armeana a urmarit de a-
stanjenit al Persilor. proape literatura cretina din cen-
Dar pe cand Sahak se ocupa cu trele mari crestine, Atena, Alexan-
treburile strict religioase, tiraccl mai dria, Cons tantinopol, cautand a o imita
multe sinoade, printre care cel dela si a fi in spiritul ei. Se vede aceasta
Astisat (435) vadeste netagaduit ten- chiar in scrierea Stromata (Covoare)
dinta punerii de acord cu doctrina a lui Mesrop in care imita pe Cle-
ecumenica a Bisericii ermine cores- ment filosoful alexandrin de numele
pondand Cu patriarhul insusi In ches- cdruia se leaga o scriere Cu acelas
tiuni doctrinare, Mesrop preocupand titlu.

www.dacoromanica.ro
 483
Urmeaza seria de scriitori biseri-
cesti tipici ai lit. armene. Eznik in-
cearcg o filosoge cretina pe care
s'o opuna ereziilor fanatice si per-
sane contra carora lupta alaturi de
celelalte secte ale vremii lui. Koriun
ucenic al lui Mesrop isileaganumele
de descrierea vietii acestuia.
Istoriografia e reprezentata in a-
ceasta epoca de Mouses Khorenafi
care dd atatea amanunte istorice din
acea vreme. Sprijinit pe cronici stre-
ine el nu pare a fi original decat
In relatarile asupra evenimentelor
cl,n vremea lui. Printr'o minutioasa
critica se stabileste autenticiiatea
probabila a scrierii lui. Se remarca
intrebuintarea folclorului popular ca
isvor al isioriei Marta de Movses
reusind sa faca o lista cronologica
a eroilor din aceste cantece populare
(p. 45). Opera lui Movses are nu numai
importanta istorica ci si literara. In-
teadevar Movses Khorenati este
cel mai insemnat cronicar al Arme-
nilor din epoca lit. vechi a lar.
Preocuparile stiintifice In aceasta
epoca n'au lipsit. Se citeaza numele
catorva scriitori ca Davith Anhaghth
Cu scrierea AnocpaiTp.ocza cpacc6cpcou
(S!ntintele filosofilor). Acest vestit
filosof crestin al Armeniei nu- i poate
gasi comparatie dectit in Grigorie de
Nisa vestitul dogmatist si filoso! Ca-
p adoci an. Cu Mambre Verdzanogh co-
mentator si predicator vestit, Hovhan
Mandacuni un fel de Chrisostom al
Bisericii armene, Eg1z4e (Eliseu) is-
toric i comentator al SI. Scripturi,
Lazeir din Pharpi, cronIcarul cel
mai renumit alaturi de Movses
Khorenati se 'ncheie epoca de aur a
lit. crestine armene. Dupa cum s'a
putut remarca toata aceasta epoca
se sintetizeaza numai in doua mime:
Grigore Luminatorul i Mesrop. Caci
toata pleiada ce polarizeaza in res-
tu! secolelor IV si V daca nu sunt terea Armenilor din Romania,stiindu-
www.dacoromanica.ro
ucenici directi al acestora atunct
sunt sub puternica influenta a lar.
Studiul D-lui Stanescu, dei din
punctul de vedere metodic exagerat
de documentat intr'atat !neat nu-si in-
gaduie o concluzie perscnala, care
s'ar desprinde din tot aparatul critic,
sintetizeaza vidand continutul seco-
lelor IV si V ale erei crestine,epoca
de aur pt. lit. cretina armeana. Nu-
mai ca criticismul exagerat acopera
Cu o raceala propusa cercetarilor
pre3tiiuiIiceun continut care prezen-
tat mai putin rigid e destul de placut.
Daca specialistul va putea descoperi
o 'mina carte in studiul D-lui Stoi-
nescu apoi dilitantul si amatorul in
a cunoacje trecuta viata spirituala a
Armeniei va trEbui sg faca mai intai
UD bun exercitiu de adaptare.
H. Dj. Siruni: Bibliografia
studiilor armenesti in Romania,
(1920-1940), Bucuresti, 1940.
(Extras din ,Arhiva Roma-
neascä.", Tom. IV).
Studiu, care prezinta dupa specie-
litati tot ce s'a scris In Romania des-
pre Armeni in ultimii 20 de ani. In
mica introducere ce insoteste lista
bibliografica autorul precizeeza ca
n'a mentionat articolele marunte.
Se prezieta studii asupra isto-
riei Armenilor, bisericii armene, li-
teraturii armene, artei si culturii ar-
mene, muzicii armene, stiintelor in Ar-
menia, datinelor si obiceiurilor la Ar-
meni, folklorului armenesc, tilologiei
armene pentru ca lista sa se incheie
Cu cap. lucrarilor despre Armenii
In Romania, marturii armene§ti des-
pre Romani, figuri de Armeni in Ro-
mania si origini discutate i publi-
catii in 1. armeana. Lucrarea prezinta
o deosebita importanta pentru acei
ce ar voi sa se orienteze in cunoas-
 484

se ca preocuptirile lor departe de a ereditara pentru familia lui Grigore

ti ramas In urma reprezinta o conti- Luminatorul la scaunul de catolices
nua nazuinta de a fi cunoscuti, de a al Bisericei Armene, a asigurat acest
se afirma si de a contribui cat pot progres in cultura. Dar, soarta i li-
mai mult la cultura tarii care-i ada- nistea Armeniei era turburata de pu-
posteste. Dealtfel prezenta atator Ar- ternicul ei vecin, Persia, care o rav-
meni In diferite ramuri de activitate nea. Atacurile persane se improasca
'iterara i tiintif ica romaneasca ve- dupa 428 cand dinastia Arsacizilor
rifica in deajuns aceasta neobosita se narui.
stradanie a lor. O preocupare capitala a catalico-
silor din primele veacuri crestine a
Arhiep. Husik Zohrabian :1s- fost desigur acum de a pune de a-
/o,* Bisericii Armene. (Deja cord doctrina bisericii lor cu doctrina
introducerea cretinismului In bisericei ecumenice. Primul, al doilea
si al treilea sinod ecumenic au fost
Armenia N.a. In zilele de as- aprobate de Arment in sinodul dela
Bucureeti, 1934. Astisat (449).
Pornind dela timpurile apostolice, Dar hotararile sinodului al 1V-lea
care se pierd in negura legendei in dela Calcedon n'au fost nici pana
care istoria nu poate preciza nimic astazi aprobate de Armeni. Motivul
sigur decat numai cu probabilitati, acestei totate abtineri a fost ura ne-
scurta istorie de !ata vrea sa arate masurata a lor contra Nestorienilor a
tot sbuciumul unui popor trecut prin caror doctrina a fost condamnata de
atatea vitregii, care de cu vreme a sinodul al Ill-lea ecumenic. Asa de
'fost chemat la credinta cea adeva- fanatici s'au aratat Armenii in a-
rata. Dupa cum se nata chiar dela ceasta privinta, incat, crezand ca
inceput nu avem de-aface cu un tra- sinodul al IV-lea aproba ereziile lui
tat stiintific, ci numai cu rezumatul Nestore, a refuzat sa primeasca cele
cercetarilor altora in acest domeniu. botarate acolo.
Trecand iute peste imprecizia tim- In realitate la Calcedon se tnlatu-
pului apostolic cand dupa traditie rau exagerarile lui Eutrilve. Dar din
Apostolii Tadeu i Vartolomeu ar fi prudenta Armenii au ramas la for-
predicat pentru prima cara crestinis- mula lui Ciril al Alexandriei adop-
mul In Armenia se ajunge la veac. tata contra Nestorienilor la sin. 111-lea
al IV-lea la Grigore Luminatorul, a- ecumenic, refuzand sa primeasca for-
devaratul misionar al Armenilor. Vea- mula papel Leon-cel.Mare adoptata
cul al IV a insemnat nu numai im- la Calcedon contra monofizitiior.
pamantenirea crestinismului in Ar- Aceasta este deosebirea fundamen-
menia ci i inceputul culturii armene. tala dintre doctrina ortodoxa i Bi-
Veacul al V, epoca de aur a Biseri- serica armeana. Mai multe sincade
cei armenesti, aduce pe Sahak si pe tinute la Dwin in veac. al VI-lea
Mesrop care prin tot ce-au facut me- respinse doctrina calcedoniana.
rita nurnele de adevarati incepatori In rastimpul dela sinodul dela Cal..
ai culturii armene. Inventarea scrierii cedon (451) si pana la 641 cand Armenia
armenesti facuta de Mesrop impre- cade sub stapanirea Arabilor catoli-
una Cu traducerea Liturghiei i Bib- cosii armeni s'au intrecut in opere de
liei in bimba armeana sta'n centrul cultura,de arta si mai ales in vajnica
culturii vechi artnene§ti, Stabilitatea lupta contra ereziilor. N'au lipsit In-.

www.dacoromanica.ro
 485

cercarile de unire pornite fie dela catre o actiune coma a tuturor Ar-
Constantinopol, fie dela Roma. lar menilor. Se organiza un seminar, se
incercarea lui Eracle de a impune infiinta o tipografie la Ecimiadzin.
Armenilor Cu sila o doctrina teologica °data cu inceputul veac. al XIX-lea
n'a avut rezultate. cu cresterea continua a Rusiei or-
Odata cu stapanirea Arabilor nu todoxe si Armenia incepe sa spere la
mai poate fi vorba de o viata de o 'loud viata. Tarii rusi se intereseaza
stat proprie armeneasca. Poate fi de Biserica Armeana si se amesteca,
vorba insa de o viata religioasa de dictand de multe ori alegerea cato-
sine statatoare. Catolicosii au fost licosilor. .Norocul face ca sa apara
aceea cari au continuat traditia re- cativa catolicosi energici cum a lost
galitatii nationale si a independentei Nerses Astaraketi si sa mentina fla-
culturale armene In acest timp de care nationala lata de tendintele de
robie. rusificare. Se astepta mantuirea si
Dinastia Bagratizilor, care urmeaza de Turci si de Rusi. Catolicosul Mad.
dupa robia araba (885) creiaza un teos I tot asa de energic ca si cel de
nou stat cu o noua capitala la Ani. mai sus, autorul unei marturisirl de
De-acum Ani incepe a simboliza un credinta a Bisericii Armene, se re-
nou duh de viata pentru Armeni. marca prin demna sa purtare fata
Totusi regii armeni sunt tributari A- de Rusi. Se infiinta o academie teo-
rabilor. Regatul Bagratizilor cu ca- logica la Ecimiadzin (1874), Ghevctr-
pitala lui Ani cazu sub Grecii bizan- ghiana', dupa numele catolicosului
tini la 1064 si apoi fu desliintata de Ghevorg IV ctitorul el. Ea avea sa
Selgiucizi In 10E6. pregateasca nouile cadre ale bisericii
O noua forma statala apare in Ci- armene. Cu Maker 1, Khrimian M. I,
licia cu dinastia Rupenizilor In 1078. Ghevorg V si Khoren I se Incheie
Vitalitatea poporului armean nu pu- catolicosilor armeni care-au
tea fi sfaramata. Regatul cilician are sirul renasterea contemporara
marele merit de-a se fi pus In lega- pregatit
tura prin intermediul cruciatilor cu a bisericii aimene.
Apusul si cultura lui. De-actun pro- Ca si'n viata poporului nostril si'n
punerile de unire bisericeasca vin viata poporului armean seful fliseri-
dela Roma. Ele insa n'au efect. Re- cii crestine a fost secole de-arandul,
gatul cilician e distrus In 1375. atunci cand afirmarea politica era
De-acum nu mai poate fi vorba de imposibila, acievaratul exponent al
un stat armean dealt in 1918, cand natiunii armene. Sub semnul Evan-
a lost proclamata Republica A rmeana gheliei lui Hristos, altoita pe un trup
Cu capitala Erevan. Totusi stralucita national extrem de viguros s'a men-
pleiada de catolicosi mai ales cei trei tinut pana astazi si se va mentine
de dupa 1629 (Movses din Tatev, Fi- viitor acest popor harnic.
lipp din Aghpag l Hacob din Djulfa) Cartea de !eta se sfarseste cu
care fac Inceputul renasterii intelec- apendice in care se arata deoseblrile
: tuale a Armenilor prin lumina ce si.o de doctrina i rit intre giserica ar-
capatase in Occidentul Europei asi- meand si Biserica ortodoxa si row.
gura renasterea scaunului catolicosal catolica. In afara de deosebirea fun-
dela Ecimiadzin. damentala pomenita inai sus celelalte
Se irnpaca certurile intre diferitele deosebiri suut prea mici si
scaune de catolicosi. Se nazueste seranate.

www.dacoromanica.ro
 486

George Potra: Din Bucure- ros. Apoi la Paris unde uimise

Flit de allá datd. Bucureeti, pe toti prin luxul I risipa ce-o
facea. Din cauza imenselor sale bo-
1941. gatii, Turcli au inceput sa-1 suspec-
In paginele 24-34 autorul se ocupa teze. El au cenit lui Napoleon Bona-
de Hanul Manuc. Inteadevar pentru parte sa-I extradeze. Dar el fuge In
Intocmirea unei istorii a Bucurestilor Rusia datorita lui Fouché, prietenul
dela Inceputul sec. al XIX-lea si de sat]. Aici s'a bucurat de deosebila a-
mai tarziu nu poate in niciun caz fi tentie a Tarului. Unii cercetatorl au
trecuta Cu vederea, figura acestui Ar- sustinut 01 a murit acolo otravit In
mean, care-a jucat un insemnat rol ultimul timp s'a emis parerea cif a
pçliticai care prin bogatia de care murit intr'un accident de calarie la
dispenea a uimit pe toti contempo- Hancesti (Basarabia), unde avea mo-
ranii sal. Viata lui Manuc Mirzaian e sie si palat.
O continua lopta pentru a ajunge cat In Bucureati bogatul armean a da-
mal sus. Nascut la Rusciuc in a doua
da un vestit han care-i parta inmate.
umatate a sec. al XVIII-lea Manuc Cladit in 1808 pe locurile vechii curti
30 tragea dintr'o familie armeneasca domnesti, pe ulita liicari1or (aziCa-
din regiunea Araratului. Inteligent, rol I) in locul unde azi se afla hote-
Cu o infatisare frumoasa si atraga- lul Dacia, Hanul lui Manuc Bey era
foare se face iubit si In curand reu- tot ce se putea inchipui mai pitoresc
segte castige o mare trecere a-
tilt in tara vecing unde avea rude In Bucuresti. Numeroasele incaperi
cat si la Constantinopol gratie cu viata asa de variata i naturala
turilor ce le avea cu Mustafa-Bairac- In manifestarea ei, ce se scurgea
tar Pasa din Rusciuc, ajuns apoi acest han, importanta proprietarulul
Mare-Vizir. Datorita legaturilor de lui, 1-au facut vestit. Asa a totí WA-
prietenie ce le avea cu acesta din lull cari veneau sau treceau prin Bu-
urma, -Manuc a scapat Tara Roma- curesti se opreau la Hanul lui Ma-
neasca din multe incurcaturi. E des- nuc. Nu se putea inchipui o incruci-
tul sa se aminteascfl numai ajutorul pre de elemente mai pronuntat o-
obtinut de el dela acest Pasa contra rientale. Cladirile cu stresinile marl
baudelor pradatoare ale lui Pasvan- cu arcadele in forma bizantina, lave-
toglu dela Vidin. Apoi de atatea ori lit Cu olane in partea principala, iar
ocrotirea Talii Romanesti, de cvarti- ca stuh dependintele,curleafara pa-
rul armatelor. vaj. Apoi In curte tot felul de oa-
Documentele Tarii mai ales cele meni Incepand dela surugli, habits-
dela Inceputul veac. al XIX-lea po- nale i gurA-casca pAnA la tiganil gd-
menesc cu recuno§tintli de serviciile 16gioai care trebaluiau pe la bucata-
deosebite ce le.a adus el Tara. Tot rii. Un continuu sgomot ai o conti-
itia de mari servicli a adus i Rusi- nua viata pulsa de dimineata pana
!or tlin care motiv a fost decorat de noaptea tarziu la hanul luí Manuc.
Tarul Alexandru I in 1810 cu Crucea Importanta Jul se mai datora i fap-
Sf, Vladimir, adresandu-i multumiri tuluí ca alaturi se afla sediul Agíeí
prIntro scrisoare. Despre bogatiile (Prefectura Politiei).
lui ae dusese faima. Mai ales la Cons- Au ramas cateva marturil ale MM..
tautInopol etala un lux uirnitor,-1c- inilor ce-au trecut prin Bucureati al
cula intr'un palat de lema de Woo. s'au oprit la acest han.

www.dacoromanica.ro
 487

Essabafian 1PAr. P.]: Das Ober den majestatIschen Glpfel del

armenische Volk im Wandel der (Ararat
Kamen Jahrhunderte und Me
rahohunderte. Wien, 1939. [Sekundensle vergIngen.
Ne-a clizut In ultimul moment e-
bia, prepasa carte a savantului me- Toata acestea se Meal Intelegerit
chttarist dela Viena. Asa ca o pre- coatemporaneitatii. Pentru o slagura
zentare amanuntila a ei 11§a CUM cu cauza sfanta pentru care lupta try
prisosInta merita nu vom putea face. popor cu tot ceeace i-a mal ramas
Ceeace ar fi st nedrept, caci cartea din credinta nestramutata Intr'o vic-
parintelui Essabalian este un imn torie a dreptatii.
dela inceput pana la sfarsit, in care 0 spune Essabalian In Inchelerea
nu stii ce s'admiri mai Wad: verbul cartii sale, impodobita Cu admirabile
age de fnaripat in care-si gaseste asa modele din bogata arta armeana.
de depilo rezonanta tragedia vietii ,,Dieses Buch muss erscheinen, well
de 3 ori mileuare a unui popor asa es gegenwartig eine Notwendigkeit
de incercat cum a fost si este popo- ist, dem brossen freien deutschen
rut armean sau armature stiintifica Volke das kleine armenische Volk,
de incontestabila valoare ce dublea2a das einen unglaublichen Lebensmut
admirabilul stil al calla sale ? und eine erstaunliche Lebenskraft au
Este, ni se pare notia, focul until den Tag gelegt hat bekanntzuma-
vulcan care erupe. Este un suflet care chen. Das deutsche Volk kennt am i
se daruieste in nadejdea une drep- besten, wie kaum ein zweites, was
ta[i. Cartea parintelui Essabalian ur- Freiheit und Selbstandigkeit bedeu-
mareste tocmai zugravirea sufletuiui ten. Fiir diese Freiheit und Selbstan-
armean sub toate aspectele lui mai digkeit hat das armenische Volk zwel
ales cel istoric, geografic, cultural in Jahriausende gekampft und aus die-
momentele acestea, cand zorii unei sem Grunde allein wird es YOM
noui ordini apare in lume si cand deutschen Volke stets am beaten
Armenii de pretutindeni cer dreptate verstanden werden".
pentru cauza lor. *i n'o cer de po- 0 fntrebare se pune sub apasarea
mana ci o sprijina pe toata istoria chinuitoare a asteptarilor: Va II oare
lor sbuciumata si pe toata arta si auzit, in[eles si ascultat glasul drep
cultura ceau creiat-o dealungul vea- ta[ii poporului arme an ?
curilor. e
Este ceeace incearca intr'un mod
asa de admirabil par. Essabalian. André Maurois : Lord Byron.
D-sa parcurge dupil o prea placuta París, 1938.
introducere toata istoria roporului Cunoscutul scriitor francez, André
sau din care se desprinde vartos si Maurois, in cartea sa despre vista
de netnvins o realitate : aceea a per- lui Lord Byron, descrie st episodul
manen[ii si vigoarei poporului ar- pe care marele poet englez l-a hilt
mean. Asa de bine se potrivesc pri- la Venetia:
mele versuri cu care 'mew; cartea, gin fiecare zi,Byron Isi oprea gen-
ale poetului armean A. Isahakian cu dcsa In fate mandstirii Armenilor
acest mare suflet cat un munte, cat [din insula San-Lazzaro). El se 1m-
un Ararat peste care au trecut vea- prietenise Cu calugarit Mechitariati
curile ca niste secundel tii ti plItcea 564 viziteze In mica lor,

www.dacoromanica.ro
 488
InsolA plantata Cu chiparosi, Cu ar-
bad de ludeea si cu portocali. Tre-
and prin curtea inflorita, el se In-
drepta spre o odaie impodobita toata
Cu icoane stinte, unde Il ajuta pe
parIntele Pascal Aucherian sa alca-
tuiasca o gramatica engleza-armea-
na. El admira fata maslinie a Win-
telui qi barba lunga si neagra care-1
lacea sa semene cu un mare preot
din templul lui Solomon. Limba ar-
meana era grea dar Instiqi aceasta
dificultate era o atractie pentru By-
ron.
aAm gasit ca e necesar sa-mi ocup
rnintea co un studiu sever. Acesta e
cel mai greu pe care 1-am descope-
rit
Cand cineva 11 intreba cat timp va
Mitt/We la Venetia: Sper, raspun-
dea el, ca dragostea mea pentru al-
fabetul armenesc va dura toata
na
El vorbea cu placere cu Mechita-
riqta. Invidia, singuratatea, retrage-
rea, pacea lor sulleteasca. Parintele
Aucherian Ii descria Armenia, afir-
Wind ca, dupa toate indicatiile bi-
blIce, acolo fusese situat Raiul Pa-
mantesc.
In timpul bolii sale, Byron termi-
nase actul al III-lea din Manfred,
putln cam restrans (Byron nu Oa
ca Goethe, sa atinga supranaturalul
In masse mari) dar interesant prin
doctrina.
Manfred era In tata mortii. Abatele
unel manastiri vecine incerca sa-1
Itnpace cu stne-insusi i poate cA a-
ceasta scena era ecoul convorbirilor
WI Byron cu calugara Armeni. Pa-
rintele catolic ii arata pacatosului
pocainta si iertare.
*Nu vorbesc de pedeapsa, fiul melt,
(rtiabunarea imi apartine mie, spune
Domnui) dar institutiuniie noastre
ne.au dat putinta sa domolim calea
paCatosului spre nadejdi mai inaltes.
www.dacoromanica.ro
S.: Vechimea Arme nilor in Pirile
Romeme, In ziarul Unfree
din 6 Aprilie 1941.
Ziarul Unirea, inteun loilelon re-
dat In mai multe articole se ocupa
de Armeni. In primul articol (in No.
din 6.1V.1941) desvolta problema ve-
chimil Arrnenilor in Tàrile roma-
ne$Li, Bazat pe unii cronicari ma-
ghiari din Ardeal stabileste ea Ar-
menii s'au asezat pentru prima opera
In Transilvania inca din veacul
X-lea pe vremea lui Gheza iStefan
cel Slant. Asa de numeroase devin
coloniile drmenesti din Transilvania
'neat prin veacul al XIV-lea se po-
meneqte qi numele unui episcop ar-
mean.
Asezarile Armenilor In Moldova si
Tara Ronrianeasca n'are nicio legatuta
ca coloniile lor din Ardeal. In Mol-
dove, Armenii au venit pentru prima
owl in veacul al Xl-lea, emigrand
din Armenia, dupace capitala rega-
tului armean al Bagratizilor, Ani, a
cazut sub Persi (1162) Atunci au e-
migrat pentru prima °ma Armenii,
cari s'au asezat, parte In Polonia,
parte in Moldova.
Armenii din Moldova sunt mai ales
din orasul Ani i irnprejurimile lui.
In 1239 o noua emigratiune a Arme-
nilor din Ani se produce. Aceasta
datorita navalirii Tatarilor in Arme-
nia. DeaseEneni la 1313 qi 1342 se
produc noul emigran. Numarul celor
emigrati nu se poate sti. In once
caz ei erau destul de numerosi din
moment ce incep sa faca cornett, II
injghebara puternice comunitati
dan nascere chiar unui drum comer-
cial, care lega Wile germane si cen-
trele comerciale poloneze Cu portu-
rile MANI Negre. Domnitorii Moldo-
vei le da privilegii de comert, scu-
tindu-i de bir. La Suceava se bite-
meiaza o epfscopie a lar chiar din
 489

¡fret'laa lui Alexandru-cel-Bun. Ar- el vin aáemanriie destu de name-

menil asezati pe ptimantul Tarilor rouse futre clvilitatiile apusene dela
Romanesti au ajutat desvoltarea co- Micena, Creta, Etruria, care s'au dei-
mertului, acigurand prosperitatea voltat In bazinal medlteranean t¡i Ci-
care-I gazduia. vilizatia poporulul atmean. In istörie
poporul armean e cunoscut numai
din veacul al VI-lea In. de Cr. cand se
S.: Armenii popor arian, tu face inentiune de el Ca de un popor
ziarul »Unirea" din 17 Aprilie indo-gerMan numit de Persi Armina.
Nu ponte ea fie lipsita de legaturli
1941. navalirea Cimerienilor din Peninsula
In al doilea articol se ocupa de Balcanica cea a Armenilor. Se
L

originea poporulut armean. Bazat pe pare ca si el veneau tOt din aceste

o bogata informatie, autorul se stra- flind, poste, inruditi Cu rasa
dueste sa faca o cat de mica lumina dinarica.
In obscuritatea acester problem-
Land concluzille la care ajungea sa-
vantul filolog german Fr. Bopp In S.: Origina fracd a Armenf-
lucrarea s a : Bergleichenden Gramma- for, la ziarul ,,Unirea" din 14
tik (Berlin, 1833-1852), precizeaza lunie 1941.
dupa caracterele ei generale limba
armeana apartine marei familii a In al 111-lea articol se audit pe larg
limbilor indo-europene. Avem de-a- originea tracá a Armentlor. Ceeace
face çu o limba indo-europeana, deci se remarca acum este sprijinirea a-
cu un popor arian, asa cum denu- cestei afirmatil pe cele mal vechi
meste saiantul german amintit toate marturil completate cu cele mainoul
popoarele ce-au apartinut prin limba constatari ale oamenilor de stlintli.
familial Indo-europene. Atat limba Incepand cu Herodot, Eutox, Diontale
cat i originea poporului artnean, mal din Halicarnas se afirma originea
ales incepand dela a doua jumatate a traca a Armenilor. Mai ales Herodot
secolului al XIX-lea, au devenit o- afirmlf categoric ca el se trag din
biectul unor intinse cercetari. Toti Frigieni originan i din Europa, facand
cercetatorii sunt de acord a socoti parte din marea familie a popoarelor
limba armeana drept indo-europea- traco-ilirice. Se aminteste sl relatarea
n. In ce priveste originea poporului lui Strabon, care pan mentiunea
armean, doutt pareri sunt In curs de gendei ca Armenii ar descinde din
luptd. Una dupa care Armenii si Fri- eroul grec Armenos din Thessalia,
gienii, cei dintai navalitori ai Asidi reaminteste tendinta Grecilor vechi
Mici, cart in jurul anului 1200 in. de Cr. de a anita once popor, care-nr it
ar fi alungatpoporulHititilor spre Si- vadit calitatl deosebite el-ar ti *Ds
tia si Mesopotamia, ar fi venit din la mare Intiorire, ca Hind un neam.
Rasarit. Alta potrivit careia Armenil grec. fn§i41 cronicarli vestiti al Ar-
ar fi navalit In Asia Mica cu mutt nienlei, ca Movses Khorenati, Ko-
inainte de 1200m. de Cr. si ar fi venit riun, Catolicosul Hovhannes oi altil,
din Apus. mentioneaza originen traca a Arme-'
In lumea arheologica aceasta a nilor. Dintre cercetatoril moderni nu
doua ipoteza fi face din ce In ce exista nici until, care sa Incline catre
mai mult loc. DeOarece In sprijinul vreo alta parere dada aceasta. Tnce-
31

www.dacoromanica.ro
 490

pand cu Tomaschek, urmand apol Dar pe'ncetul acest Insemnat rot

Marquart, Luschan, °anther, Iorgal jucat de ei s'a stins, cad altii au
Jacques de Morgan, Parvan,toti sunt venit si le-au luat locul. Aportul pe
de acord asupra originii trace a Ar- care 1-au adus Armenii negotului
menilor. Tarn a fost mare, daca se tine seama
de Iaptul ca ei au format clam ne-
e gustoreasca 1ntr'un momentcand noi
S.: Armenii in negolul jcIrii, nu aveam o asemenea clasa formata
In ziarul Unirea" din 2 Lillie ca sa le poata lua locul. trims; dom-
nitorii roman; s'au folosit de ei pen-
1941. tru afacerile comerciale personale ce
Parasind problema originii, In cel le faceau. Ca o marturie a prosperi-
de al IV-lea articol se desvolta inte- tatii lor economice de altadata, au
resanta chestiune a locului ArtnenlIor ramas bisericlle asa de numeroase
In negotul (aril. pe care ei le-au ridicat In diferfiele
Dupa cum se meta In primal artf- orase ale Oa
col Armenii asezati tn Ardeal Inca e
din sec. al X-lea si In Moldova Ina-
inte de intemeierea principatului au S.: Bisericile armene din Ro-
dat nastere drumului comercial ce mtiniat In ziarul ,,Unirea' din
lega Wile Germaniei de orasele Ma- 22 August 1941.
rei Negre. Multa vreme Arrnenii au
servit drept intermediari comercial!, Este ceeace formeaza tema celui
'Ana cand au fost pe'ncetul Inlocuiti de-al V-lea articol.
de Greci si Evrei In veacul XVII si Dupa cum se afirma pana acurn de
XVIII. Mai ales In Polonia activitatea cercetatori, se pare ca in Botosani
lor comerciala a dus la desvoltarea ar fi existat prima biserica arme-
si tuflorirea multor orase. Datorita neasca din Moldova. Ea ar data din
acestui fapt domnitori roman' ca 1350, deci dinainte de intemeierea
Alexandru cel Bun, $tefan cel Mare, Moldovei. Iasii au avut Biserica Si.
Bogdan III, fiul sat' si multi altit de Saya, care se pare ca a fost la In-
mai tarziu cautara ca prin privilegif ceput biserica armeneasca, mal tar-
comerclale ce le acorda sa-i atraga ziu transformata In biserica roma-
In Moldova, constientifiind ca °data neasca.
Cu ei vine si prosperitatea tarii. A- La !el Cetatea-Alba a avut biseri-
portul lor a fost insemnat mai ales ea armeana Inca din 1921. De Wei
daca se tine seama de faptul ca pu- provine si un Ceaslov scris In 1460
teau prin comerciantii =lent din de catre Episcopul Nicoghos dela
alte tari sa creieze legaturi comer- Cetatea-Alba. Actualmente acest Cea..
ciale In afara tie tara. slov manuscris se afla la Biblioteca
Au jucat acelas rol pe care II vor comunitatii armene din Bucuresti si
¡ilea Evreii mai tarziu pana In zilele este studiat de Directorul Bibliotecii
noastre. Ei au creiat piete vestite de d. Siruni. Importanta lui e nespus de
desfacere, targuri, uncle se Infiripau mare, mai ales astazi, deoarece el
slit zideau biserici si scoli. Vestite verifica stapanirea efectiva a lui
au fost hanurile armenesti, admirabil Stefan-eel-Mare asupra Basarabiel.
milloc de desfacere a diferitelor mar- Suceava, Siret, Hotin, Vaslui, Roman
furl si produse. fi alte orase marl au avut si au panti

www.dacoromanica.ro
 491

astazi biserici armenesti, dovada cea liar (tu ,Huschardzana, Wien, 1911).
mai evidenta a vietil splrituale a co. Die Armenter ais Trager indoger-
munitatilor armenesti de pe teritoriul manischer Baukunst (in Armenier-,
Romaniei. tum-Ariertune, Potsdam, 1934).
Acest foileton a putut desigur da In timpul calatoriei sale In Arme-
pretioase informatii marelui public nia din anul 1913, Strzygowski a pri-
cetitor asupra populatiei armene din mit sprijinul nemarginit al repose-
Romania, conlocuitoare pe pamantul tului istoric de arta, .T. Toramanian,
Täril noastre, care nu ()data si-a era- care i.a dat un imens material pen;
tat patriotismul i intelegerea fata de tru capo d'opera al sau, Die Bau-
Tara, care-i adaposteste. kunst der Armenier und Europa.
mat in aceasta lucrare cat si in
0 celelalte sale studii Strzygowski re-
A.: Josef Strzygowski, In leva rolul primordial pe care 1-a ju-
Mitteilungsblatt der Deutsch- cat artaartelor arhitecturala armeana in
istoria In general, multeori
A rm enischen Gesellschaft", servindu-le ca indrumator.
Junie 1941, Berlin. Inteun articol inchinat memoriei
Buletinul asociatiunei germano- sale ziarul Wölkische Beobachter6
armene din Berlin ne aduce trista (7 Ianuarie 1941) 1-a caracterizat ca
veste a incetarii din viata a marelui un revolutionar in domeniul stiinte-
savant Josef Strzygowski, vestitul lor intelectuale.
istoric de artd i lost profesor la uni- O
versitatea din Viena, decedat la 6
Ianuarie 1941, la Viena, in varsta de Lauro Mainardi: Funzione
79 ani. spirituale della nazione armene,
Ultimele lucrar din vasta sa opera In revista ,Armenia", 1939,
stiintifica sunt Inchinate istorieiartel
armene. A fost de doull ori In AP Martie-Aprilie, Roma.
menia In calatorie de studii. Dintr'un articol publicat in numi-
Principalele sale lucran, cari au rul III din revista Armenia din.
deschis o noua cale in domeniul cer- Roma, culegem urmatearele
cetarilor stiintifice ale artei arme- Ca o frumoasa insult' de gandire
ne, sunt urmatoarele: ariana, platoul armenesc a fost ci-,
Das Etschmiadzin- Euangheliar tadela spiritului crestin i Indo-euro-
Beltrfige zur Geschichle der arme- peen In decursul unor veacuri lungi
nischen, rauennatischen und syro- pline de suferinta, rezistand erom
dgyptischen kunst. Wien, 1891. In fate navalirilor barbare polo-
Kleinarmenische Miniaturmalerei. liad furia orientalilor inapoiati cu
Tilbingen, 1907. lutrilna vie a civilizatiei.
Die Baukunst der Arrnenier und ,Arianismul datoreaza Armeniei
Europa. 2 vol. Wien, 1918. o recunostinta fara margini: .

Mara de cele pomenite Strzygow- ,Chiar daca am yrea sa nu recu-

ski a mai colaboratla diferite reviste noastem ac.el adevar; contributia spi-
larnurind unele probleme din istoria ritului armean la gloria Bizantului,_
artei armene. Trebuie semnalat mal colabofaréa lui la arta ruseasca
ales urmatoarele sale articole : caucaziand, precut!' si la progresul
Ein zweites Etschnziadzin-Euange- Turciei pe balea vIetii civilizate, a-

www.dacoromanica.ro
 492
mintirile nemurltoare ale culturii ar- al poporului armean, al acestui copil
nienesti i slarsitul fatal al acestei credincios, sentinela a arianismuluill.
culturi constituesc si vor constitui
realitatea gi speranta civilizatlei a-
riene.
_Daca privim arhitectura armeana,
atat de puternic4i, de bogata si de
expresiva, vom gasi In ea confirma-
rea unei legaturi rasi ale ce nu poate
fi rupta coborand dela Miazanoapte
pana la Mediterana insorita, spre a
se ridica apoi pana la cerul limpede
al Asiei. Daca am examina mai de
aproape limba armeana, adevaraiti
comoara poetica si filologica, am
scoate la iveala preistoria sugestiva
gi tainica a emigrarii popoarelor, a
ciocnirilor de rase, a luptelor, a nti-
valirilor, Insfarsit a chinurilor sufle-
testi ale oamenilor, chinuri cari au
creat civilizatia de astazi.
Limba de aur a Armenilor, care
prin natura sa indo-europeana este
atat de apta sa traduca limbile cele
mai grele, scoate In evidenta o mare
bogatie culturala Ingropatti, dar nu
moarta. Cine stie cate lucruri mai
poate exprima acea limba, daca s'ar
face un studiu f ilologic comparativ
Ultra limba Armenilor l limbile po-
poarelor cari au avut relatii Cu Ar-
menii.
pentru trecut. Dar Armenii
n'au, fost dezarmati i nici nu vor fi.
Tributul lor !si pastreaza valoarea
sa nepretuita, mai Cu seama gratia
acelui tocar magic care ocupa ura
din insulele marii Venetiei gi con-
tinua sa raspandeasca comorile. cul-
turii apusene, in deosebi cele ale
culturii italiano, la Arn3enii pros-
crigi din lumea Intreagg, dandu-ne
fa schimb nenumarate opere filolo-
gice, istorice i artistice pline de be-
gatie. Acum, and, fascismul asea2a
In prinsul rana valorile rasiale, se
proate Intelege Inta'un fel mai con-
vingator rolul cultural al natiunei si
www.dacoromanica.ro
Arhiep. Gareghin Hovse-
plan : Problema cupoleibiserici-
lor armenefti, In revista Got-
chnag", New-York, 14 Oct.
1939.
Problema cupolei bisericilor arme-
nesti, prin forma ei particulara, este
una din laturile caracteristice ale
vechei arhitecturi armene.
Cel care s'a ocupat pentru prima
ciara de aceasta chestiune, a fost To-
ramanian, In lucrarea sa inchinata
bisericei din Ticor, considerand cu-
pola ei ca pe cea mai veche, dar nu
contemporana cu cladirea insasi. Du-
pa parerea lui, in sec. al V-lea, Ar-
menii dei aveau obiceiul de a con-
strui cupole fusa gnecunoscand felul
de a le face, le construiau din lemn2.
Acel templu este una din cele mai
vechi cladiri bisericesti din Armenia,
cu particularitati proprii constructii-
lor bazilice si cu inscriptii asiriene,
construit in sec. al V-lea de catre
principii Kamsarakani.
Dupg Toramanian, Strzygowski
vorbeste mai pe larg despre cupola
In lucrarea sa inchinata arhitecturii
armene, ajungand la o concluzie Cu
totul diferita. El leaga de Parti ori-
gina i transmiterea cupolei In Ar-
menia si spune ca a fost construita
pentru prima ciara pe cladiri patrate.
El si-a exprimat acce,s parere intr'o
alta lucrare a sa,considerand cupola
armeana ca fiind originara din Ira-
nul de Rasara. Se pot discuta unele
dintre parerile sale cu privire la
transmiterea cupolei din Asia Mica
In Mesopotamia si Armenia, prin
Persia, din cauza lipsei sau necu-
noasterii documentelor autentice din
vremea Arsacizilor, despi e aceasla
 493

transmitere. Totugi, suntem convitisi lased Cu una fAcutd din lema, teman
cd cupola a trecut prin Persia si cd du-se ca vechiul perete crdpat sd nu
ea era intrebuintatd In Armenia in reziste greuttitii unei cupole de pia-
sec. al 1V-lea si al V-lea. trd. Astfel, in viitor, ar fi f ost oare
In afarkt de formele arhaice ale drept sd se creada cl Armenii nu
Bisericei din licor, i-au mai servit stiau sd construiascd cupole?
de bazd concluziei lui Toratnanian si Toramanian n'ar fi scris desigur
cuvintele catolicosului Hovhannes acele randuri dacd ar fi vazut irunci
care apune cd dupd 618, s'a ddramat A vau-ul cu cupold de langA Kanaker
cupola de 'ems a mandstirii Ecimia- (construit la sfarsitul sec. al VI-lea
dzin si s'a construit una din platrd sau la Inceputul sec. al VII-lea)
de constructie. Coustructia cupolei mai ales Midghavank care este si
de lemn i se atribne lui Vahan Ma- mai vechiu. Poate din aceastd cauzd
mikonian In sec. al V-lea. Se mat el socoteste cupola Ticoruluica pos-
stie ca Ecimiadzin a avut si o parte terioard clddirei insasi considerand-o
de lemn care s'a ars. Nu se stie insd in acelas timp ca pe cea mai veche
precis ce parte si deed au mai fost rdardsitd de cupola armeand.
!Acute reparatii tot din lemn. Pang Din studiul comparat al motivelor
la Komitas, singura mega sursd depe sculpturi si ornamentatii si con-
despre cupola de lemn dela ECiMia. form unor argumente bibliografice,
dzin, este catolicosul Hovhannes (sec. reiese cd BAdghavank este construit
X). in prima jumdtate a sec. al VI-lea.
Studiul vechilor biserici ne aratd Prin urmele sale de cupold, dove-
cd obiceiul de a construi acoperisul deste ca, cu mult inainte de Komitas,
din piatrd nu era rdspandit pand in Armenii stian sd pue cupola pe bi-
sec. al VII-tea. Judecand dupd ves- sericile lor. Prin caracteristicile sale,
tigiile descoperite in timpul sdpdtu- Strzygowsky o compard cu marile
rilor, se allá cd multe cladiri bazilice catedrale din Occident si cu cladi-
Cu cupold, eran acoperite cu tigld. rile in stil baroc de tipul lui Gesti.
Dintre primele, se poate cita Kasakh Din pdcate, fzarte putin a rdmas
(sec. al V-lea), Ereruk (sec. al VI-lea), din cupola dela Bdclghavank. Nu se
dintre cele cu cupola, BAdghavank, poate afirma ce formd a avut ea. Se
Otun (inceputul sec. al VII-lea). Se
tjtie numai cd a avut baza pdtratd.
mai stie dintr'un document biblio- Trebue sd credem cd tamburul a
grebe ca cupolele se construiau si fost octogonal, age cum gdsim la bi-
din cdramidd (istoricul Movses Ka- sericile- din prima jumAtate a sec. al
lankatve(t). VII-lea,
Dar st admitem pe de-a'ntregul Pentru existenta cupolei avem do-
afirmatia catolicosului Hovhannes. A vezi si mai vechi prin rdrnasitele ar-
trage o concluzie dintr'unsingur exem- tei monumentale si prin argumente
plu ar fi coutrar nevoilor unui studiu linguistice. Astf el, este templul Otun
metodic. Constructia din lema a cu- gi un monument funerar &tat aldturi
polei din Ecimiadzin se dapreazd de el.
oare nestlintei Armenilor sou unei Este_ una din cele mai mdrete
Back cauze ? De exemplu, in 1915, constructii din Armenia, cu made-
and s'a ddramat una din cupolele- risticele unei bazilici triconce. Menu-
acelei mandstiri, din cauza cutremu- mentul funerar, Cu frumoase orna-
rului, arhitectli au vrut s'o Inlocu- mentatii este de mare valoare nu

www.dacoromanica.ro
 494
numai pentru Armen' dar oi pentru
arta religioasd In genere. 5i templul
monumentul sunt legate de arta
mesopotamicd-sasanitd.
Se poate discuta contemporanel-
tatea templului oi a cupolei.
devdr, cupola este reparatd in parte
dar Impreund cu corpul coastructiei
se Intregesc aoa de bune Inat nu teazd de mai inainte de sec. al V-lea,
putem sd le despdrtim. Biserici ca
acestea au fost construite ca urmare
a uniril curentelor artistice si nu sunt
constructii vechi ptigAne pe cari s'a
addugat o cupold, asa cum vrea,-sd
explice Toramanian.
Dar dovada intrebuintdrii strdvechi
a cupolei, sunt marturiile limbii ar-
mene in literatura noastrd originald
oi tradusd din sec. al V-lea. Cuvan-
tul cupola este Intrebuintat atAt de
des si Mat de felurit inat se ponte
deduce a era o notiune dintre cele
mai obisnuite pentru scriitorii oi tra-
duatorii de atunci.
Chestiunea devine si mai limpede
and vedem Intrebuintarea acestui
cuvAnt In traducerea armeneasa a
Bibliei.
In viziunea SI Grigore Lumindto-
rul, ni se descria o clddire Cu o cu-
paid asezald pe patru stalpi.
Sd addogdm cA cuvAntul cupola,
dei rdspAndit In limba noastrd lite-
rard din sec. al V-lea, nu este de o-
rigind armeand. Hubschman, In gra-
matica sa armeand, spune cd cuvan-
tul armenesc agAmbet (cupold) este
identic cu ggunbad» din limba neo-
persand, pe and Ntildecke sustine
cd origina lui gAmbet" este cuvantul
asirian cupda". lar Horn explicd a-
cest cuvAnt prIn cuvAntul pahlavic
cgmbata foarte apropiat de cel ar-
menesc.
Se prea poate ca acest cuvAnt
II trecut prin Persia in Armenia, mal
ales pentrua acolo, palatele din Ser-
www.dacoromanica.ro
vistan L Tizpis au avut cupola (sec.
al IV-lea si al VI-lea). CuvAntul pah-
lavic ,gmbat" vine dela Vendidad,
care, desi nu e dinteo parte veche
din Zend-Avesta, nu e totusi mai
nota deat sec. al IV-lea.
Astfel, credem a am dovedit
existenta bisericilor cu cupold da-
edict{ din sec. al 1V-lea, fapt pe care
Strzygowski II dovedeste In lucrarea
sa inchinata artei armene.
A.: Svastica simbol in Arme-
nia, In ,Miteilungsblatt der
Deutsch-Armenischen Gesell-
schaft e. V.", No. 5-6, De-
cembrie 1939, Berlin.
Autorul articolului spune ca cru-
cea incArligatd sau, cum o numeau
lndienii, Svastica Roata Lumii
simbol al fericirei i progresului e-
tern, era Intrebuintatd cum in sanul
celorlalte popoare ariene aoa si in
Armenia in decursul de milenii, In-
cepand dela preistoria sa land la
Evul mediu crestin.
De aceia Societatea Etnograficd
Armeand, infiintatd in 1906, a adop-
tat ca emblemd crucea inarligatd,
si a Impodobit cu ea frontispiciul
revistei sale.
In ultimul sfert al secolului trecut
cAnd arheologul francez Jacques de
Morgan lacea in Armenia sdpdturile
mormintelor din era bronzului, a
gdsit printe altele i cateva orna-
mente de bronz cu svasticd, toate
cruci Inatligate cari se invattea
spre stAnga.
Etnograf ul i atheolcgul atmean Er-
vant. Lalaian, redactorul revistei et-
nograf ice armene, in urmd sdplitu-
rilor ce le a executat inaintea i dupd
rdzboiul mondial, a acut i el des-.
coperiri similare; a gdsit obiecte de
 495

bronz Cu svasticli, rgmase din tim- cladiri. Lalaian spune cA la intrarea

purile preistorice and Armenia era multor case din Erevan, capitala
populatg de o rasa dolicocetalg. Armeniei de astAzi, pietre albe si
Intrebuintarea svasticei a lamas negre sunt zidite In formg de svas-
In Armenia si mal departe, and In tia.
secolul VII-lea In. de C. ' tara a lost
invadatg si populatg cu Armenii in-
dogermani veniti din Balcani.
La Armenii crestini svastica a la- H. Dj. Siruni : Citeva carti
mas ca simbolul norocului sl al spe- armene#i tiparite de Gheorghe
rantei. In miniaturele armenesti o ga-
sim deseori,de ex,In ornamente7e mar- Asachi, In Revista 1storice,
ginale ale unei evanghelie din seco- Iulie-Septembrie 1940.
lul al XII-lea, care era ptistrata In
InAngstirea Akhtamar din lacul Van. .In revista mult regretatului profe-
In acest manuscris bratele svasticei, sor Nicolae lorga, D-1Siruni publicit
dupg cum observg Lalaian un articol asupra atorva cgrti ar-
sunt stillzate In forma de frunze sau menesti tipgrite de Gh. Asaki in ti-
de boboci de floare. Lalaian mai pografia Albino, intemeiatti de el la
mArturiseste cg tot la Akhtamar a Iasi. Prima : Cheut cettrti literelor
vgzut un covor In nrajlocul aruia era mesrobtene (armenesti) era un abe-
tesuta o svasticg maree, (Este cedar tiparit in 1847, pentru Invata-
de notat cA la Sibiu e pgstrat un rea alfabetului armean. Se impunea
chilim oriental, provenit de sigur din tiparirea unui astfel de abecedar mal
regiunele armenesti, Cu sVastici pe el), ales dupg ce Mihail Vocla Sturza
Tot asa si in arhitectura Arnie- daduse in 1841 hrisovul prin care po-
niei crestine svastica a jucat un rol. runceste Epitropiei Invatgturilor pu-
Multe pietre de constructiuni din bi- blice sa la sub obliiduirea ei scoalele
sericele armene din secolele VII nationale armene. Initiatorul acestui
XV, poartg babe altele si acest semn. abecedar era lacob Buiucliu, direc-
Asa, de ex., renumita catedralg torul scoalelor armene. In prefata
Zwartnot, nu departe de Ecimiadzin, artli se dg indicatii asupra metodei
si biserica din Talin, din apropierea dupg care a intocmit cartea.
muntelui Aragadz, amAndoug din Alta carte tiparita in aceias tipo-
secolul VII-lea, a cgror mine g-rafie este: Dogma cresttneascti,
exista si astgzi. dupg credinta slintei biserici arme-
Da asemenea asupra pietrelor din nesti adaptatg pentru uzul copiilor
zidurile orasului Ani,consbuite Intre mici, sub patriarhul Constantinopo-
secolele IX si XI, s'au gasit sculp- lului Domnului Arhiepiscop Matdeos,
tate svastici marl. la§i, fn anul Domnului 1847, tipogra-
La Zwartnot si ca alte biserici fia Institutului Albina. Este vorba de
avasticele nu Bunt izolate, ci stint in un mic catehism asa cum a intocmit
corelatiune cu multe alte figurI simi- pentru folosinta pruncilor, Eufrosin
lare dintre care piing astgzi s'au des- Poteca, de curand dat la ivealg de
coperit 28 de feluri. D-1 Radulescu-Motru.
Este demn de notat cg svastica o O
mai Intillnim in mod izolat si la alte

www.dacoromanica.ro
 406

Theodor Holban : Date noui tui Petru cu Eminovicii cari loculau

cu privire la origina lui End- pe,...semi vreme In Cracovia.
Din cauza ca traditia origInli
nescu, in Curentulm, Octom- poloneze a lui Eminescu multa
brie 1938. vreme a it's, populara In Romania,
lar mal departe fntrucat poetul poarta
Articolul a trecut neobservat, desi un nume de botez atat de uzitaf la
importanta datelor ce le prezinta Eminovicii din Basarabia,si In sfarsit
este destul de mare. Fratele poetului din observatia di se Invicineaza
polonez Ludwik Erninowicz, numit f iindca acestia din urma locuesc la
Vladislav -Eminowicz s'a ocupat mai Nord de Prut, unde poseda mosii,
toata viata sa cu adunarea docu- jar Entinescu se naste la Sud de Prut,
mentelor asupra familial Eminovici nu departe de granita basarabeanii,
din care facea si el parte. 1h. Hol- am putea sa presupunem Cu o mare
ban reproduce un articol ramas dala probabilitate, ca Eininescu deriva din
acesta care aduce foarte interesante linia baserabeana a Eminovicilor
date noui asupra originii lui Emi- ca muterea strabunicilor lui In Roma--
nescu. Dupace se arata pe scurt viata ilia, nu a putut fi atat de veched.
sI cultura lui Eminescu se afirma In Datele pe care le da cercetatorul
mod neindoios originea armeneasca polonez tind sti lumineze o proble-
a poetului. Discutia se limpezeste ma care nici pana acum nu si-a ga-
prin inlaturarea afirmatiei ce se fa- sit solutia definitiva. Atentia trebule
cea pana acum ca Eminescu ar fi sit se Indrepte mal ales asupra nume-
lost de origine poloneza. Bazat pe lui care tara terminatia
cercetari Indelungate VI. Eminowicz °vie/ rilmane un nume des Intalnit
ajunge la concluzia ca familia din la Armen' (v. H. Dj. Siruni; Opera
care face parte marele nostru poet lal Errtinesca, Bucuresti, 1941, p. 6,
deriva din linia basarabeana a fami- nota 1).
lial Eminovici de origine armeana Desi se pare destul de larnuritoare
cu ramificatii si in Polonia. VI. E0 parerea cercetatorului polonez, totusi
minowicz, spune: Mult mal probabilli problema originii lui Erninescu rama-
mi se pare a fiderivatia lui Eminescu ne deschisti. Ori de ce origine ar fi
din linia basarabeana, MO- de care fost, simtirea lui toata si aderenta in-
multa vreme nu aveam siguranta, care tegr aid a f iintei sale se leaga de aced
si ce fel de legatura-1n afara de f a- pamant romanesc pe care 1-a iubit
mil ia comuna-exsta Infra Eminovicii atat de mult.
din Polonia. Aceasta siguranta ml-a
dat-o de abia cunostinta Cu actele de
legitimatie din Kamenit Podolsk, A.: Prof. Karl Roth,In Mit-
pastrate in arhiva din Petersburg. teilungsblatt der Deutsch-Ar-
Acolo am gasit stirea caacei din menischen Gesellschaft", No.
Basarabia se legitimau Cu acelas herb 7.8, Mai 1940. Berlin.
de noble, pe care 11 Intrebuinta E-
minovicii din Polonia, iar pe deasu- Se anunta moartea vestituluiblzan-
pra am gasit stirea, c primul care se tinist si armenolog german, Prof. Dr.
legitimeaza In 1802, este un Petru, Karl Roth, decedat la 12 ¡armarle
fiu a lui Mihai, si in cererea de legi- 1940, In varsta de 74 ani. Membru al
timatie se Errata chiar Inrudirea aces- Academia! Germane, defunctul era

www.dacoromanica.ro
 497

cunoscator emerit al Orientului apro- Articolele de Egg stint reproduceni

piat, al istoriei, limbii si culturii po- din lucrarea autorului intitulata Is-
poarelor luí. toria Bisericei Armene", (Bucuresti,
El a In! iintat si a condus revista 1934), despre care am vorbit mai sus
Armeneaca". Dintre lucrgrile sale pe larg.
citam Geschichte des Byzantinischen o
Reiches, 1903 ; Geschtchte der christ- V. Mestugean : Mica Anfo.
lichen Balkanstaaten, 1906; Ges-
chIchte Albantens, 1919 ; Deutschland logie a poefilor Armeni,
und Armenien, 1915; Sozialund resti, 1934.
Kuliurgeschichte des Byzantinis(hen Cuprinde traducen i din marii poeti
Re/ches, 1919; Geschichte Bulgariens, contemporani armeni: M. Besiktaslian,
Runzeiniens und siidslaoischer Vlitker Bedros Turian, Kamar Katiba, M.
In: Scholz, Handbuch der Staaten, Nalbandian, A. Aharonian, O. Turna-
gescluchte, 1923; Die armenischen nian, Khoren de Lusignan, Elie De-
Studien und ihre Aufgaberz (Arme- mirgibasian, Gr. Zohrab, TOMdS,
niaca", I, 1926); Die Bedeutung des Terzian, S. Sahaziz, Givani, Victoria
Armenischen (Festschrift Handes Aganoor, Sybille, Misak Medzareniz
Amsorya", 1928) ; Ostliclze Frühlings- Siamanto, etc. Autorul dupa cum
brauche (uralte Orakelspruche in se simte, Incearcg redarea cat mai
Griechenland, Vorderasien und be- Meta a versului armean, i gasirea
sonders Armenien) in Welt u. Le- expresiei adecvate romdnesti, care
ben", 22 Mai 1929; Zwischen Ost sa redea continutul si finetea spi-
und West' (Bedeutung der arrneni- ritului poetic armean.
schen Sprachdialekte HU die Sprach-
wissenschaft), 1927; Das Hans Wit- G. Niculescu-Basu : An2infiri
telsbach und Armenien (aus: cDie
Heirnat", Beilage der Miinchener din viafa mea de arfisf, Bucu-
Neueste Nachrichten"), 21. Oktober resti, 1938.
1931 ;Bayrischer Adel armentscher D-1 George Niculescu-Basu, artist
Herkunft Bayerland", Marzheft, al Operii Romane intr'un fragment
1935; Islordisches im armenischen din amintirile sale evocg figura asa
Sagengut Germanten", Januar 1990. de pitoreascg altadatg a lui Agop,
artistul-cabotin care distra publicul
provincial al Brailei, atunci cand D-1
Arhiep. Husik Zohrabian : Niculescu era copil. E o paging in-
Istoricul Bisericii Armene, dela duiosetoare, care da justa masura a
infroducerea crestinismului in 1-1.r unui om ce-si purta suferinta i ne-
cazul lipsei printre oameni. Agop in
menla panel in zilele noasfre, in toata sufarinta lui contura suferinta
Revista cursurilor i confe. unui popor fara sprijin batut de
rintelor universitare", No. 1.2, soarta Orientul fgra fund, misterios,
3-5, 7-9 din 1940. fredonandu-si melodiile vietii lui, e-
Revlsta cursurilor §i conferintelor talandu-si vraja existentii lui multi-
universitare" publica in mai multe milenare se arata in faptura comictí
numere Istoricul Bisericii ArmeneN aparent, trista 'n fond a sarmanului
al Arhiepiscopului Husik Zohrabian, Agop.
seful Eparhiei Armene din Romania. NICOL /LE M. GHINEA

www.dacoromanica.ro
 498
VITRINA CARTILOR
BIBLIOGRAFIA
CAR TILOR APARUTE
1NTRE 1936-1941
In limba armeanä
Abeghian M. i Ohangea.
Wan G., Legendele Armeniei, I.
asna Tdrer, 1936, Erevan.
Abeghian M., Materiale pentru
Istoria Armenilor, 1936, Erevan.
Adjarian Hracia, !stork! Lim-
b!! Armene, 1940, Erevan.
Adiarían Hracia, Diclionar
etlmologlc armenesc, 1VII, 1926
1935, Erevan.
Akínian P. Nerses, Mouses III
din Tateu, catolicos al Armenhor $i
limpul Mu, 1936, Viena.
Akínian P. Nerses, Notele de
drum si cronica ale lui Simeon Le-.
hall, Viena, 1936.
Alboiagian Arpc, Istoria Ar-
menilor din Cesarea, 1937, Cairo.
Alboiagían Ar§ac, Patriarhul
Torcom Kusaghian, 1946, Cairo.
Baiazad Abgar, Chela Umbel
Khaldice, Erevan, 1936.
Dashian P. J., Holarele apu-
sene ale Armeniei Veche: Armenia-
Midi l Calopene (Sebastia), 1941,
Viena.
Dayian Par. Hevont, Komitas
Vardapet, studiu biografic, Venetia,
1936.
Eremian Aram, .sloria leatru-
lid la Armenii din Rusia, vol. 1,1937,
Venetia.
Eremian Aram, In panteonele
armene$ti din Tif lis, 1940, Viena.
Feydit Frédéríc, lstoricul He-
www.dacoromanica.ro
tam, autorul Floarei Istorillor
din orient", pref ata de A. Ciobanian,
1939, Paris.
Ghafadarian Karo, Felurile
primitive ale scrisului armenesc,
1940, Erevan.
Hatuni P. Vardan, Armeancd
tn fala istoriel, 1936, Venetia,
Inglisian P. Dr. Vahan, Ar-
menil tn Biblia, 1941, Viena.
KaIantar A§kharberg, S6p6-
turile Vechiului Vaghar$apat, 1935,
Erevan.
Kogian P. Dr. Sahak, Biblia
In limbo armeaml, 1939, Bucuresti.
Kurdian H., Miniatura xlbogra-
ficá miniaturile in tiparul arme-
nesc, extras din revista Pazmaveb",
1938, Venetia.
Manandian H., Ti gran 11 si
Roma, 1940, Erevan.
Manandian H., Reiscoalele po-
pulare tn Armenia tmpotriva donzi-
naliel arabe, 1939, Erevan.
Manandian H., Feudalismul tn
Armenia Veche, 1935, Erevan.
Ni§anian Arhiep. Mesrob,
Cronica lui Eremia Cclebi K6miirgian,
1939, Ierusalim.
Papken Catolicos, !starlet Ca-
ioiicovilor din Cuida, 1940, Antillas.
OsIcían P. Hamazasb, Md.
ndstirile farmenel din Vaspurakan-
Van, 1940, Viena.
Samuelian Hacik, Conzunitatea
Klialdla, 1939, Erevan.
Samuelian Hacik, Istoria ye-
chlului drept armenesc, 1940, Erevan.
Saroukhan A., Georgia $1 Ar-
menii, legüturile istorice vi culturale
din trecut, 1939, Viena.
Saroukhan A., Firdusi $1 Mou-
ses Khorenall, 1936, Viena.
Siruni H. Dj., Mihail Enzinescu
in arnzeneste, cu o introducere despre
viata si opera sa, 1939, Bucuresli.
Siruni H. Dj. Daniel Vana jan
viata si opera sa. 1940, Bucuresti.
 499

Surmeian Arhiep. Artavazd, Adontz N., Les vestiges d'un

¡atora Arnzenilor din Ale p, I, Siria, culte ancien en Armenie, Annuaire
1940, Alen. de l'Institut de Philologie et l'His-
Ter-Movsesian Arhiep. Mes- toire Orientales et Slaves. vol. 1V
rop, Bisericele si cl&lirile mona- (1036) Bruxelles.
hale ale celor fret mdastiri din Tatev, Adontz N., Emprunts de haute
Haqhartin si Dad, 1938, lerusalirn. époque en Arménien. Extrait de la
Ter-Movsesian Arhiep. Mes- Revue des Etudes Indo-Européennes.
rop, Relailuni istorice despre irt- Bucarest, 1938
gaitunea peunanturilor Artneniei, Adontz N., Quelques etymolo-
1936, lerusalim. gies arméniennes. Extrait de l'An-
Zakaria Aguletzi, Cronica, nuaite de Phi/ologie et d'Histoire
1940, Erevan. Orientales et Slaves. t. V (1937)
In limba englez'a Bruxelles.
BfinAteanu V., La traduction
Papken Catholicos Gulesse- arménienne des tours participaux
rian, The Armenian Church, 1939' grecs, 1937, Bucarest.
New-York. Der Nersessian Sirarpie,
Sarkissian A. O., On the au- Manuscrits armeniens illustt Os des
tenticity of Moses of Khoren's His- XII-e, XIII-e el XIV-e siecles de la
tory. University of Illinois, U. S. A. Biblothegue des Peres Mekhitaristes
Sarkissian A. O., History of de Venise. Preface de Gabriel Millet.
the Arnzenian Question to 1885. 1938. Paris. 1937. t. L. Etude. t. II. Album.
University of Illinois, U. S. A. Dumézil G., Le plus vieux nom
Seth J. Mesrovb, Armenian in arménien da jeune hommei. Bulle-
India, 1937, Calcutta. tin de la Société linguistique de Pa-
Seth J. Mesrovb, Madras the ris, 39 (1938), Paris, p. 185-193.
Birthplace of Armenian journalism, Durnézil G., Les legendes de
1937, Calcutta. Fits a'aveugles" au Caucase el au-
Seth J. Mesrovb, Sonze Eigh- tour du Caucase. 1938, París.
teenth century Armenian graves at Feydit Frédéric, Grammaire de
Calcutta. 1938, Calcutta. la Gangue Arménienne Moderne,
Dialicte occ'dental, 2-e et 3-e année.
In limba franeeza 1936, Venise.
Adontz N., Achot Ergat ou de Laurent V., Alliance et ¡illa-
fer, rot d'Arménie de 914 d 929. Ex- tion des premiers Taronites,princes
trait de rAnnuaire de Philologie et arméniens medi«lises. Echos d'O-
d'Histoire Orientales et Slaves. t. III. rient*. 37 (1938), p. 127-135.
1935, Bruxelles. Macler Frédéric, Allocution
Adontz N., Samuel l'Armenien, prononcée le 11 Mars 1934 au col-
roi des Bulgares. Bruxelles, 1938 lège arménien Samuel-Mouradian a
(Mémoires Acad. Roy, de Belgique. Sevres. 1936. Paris.
Cl. d. Lettr. XXXIX), Macler Frédéric, Manuscrits
Adontz N., L'aspect iranien du amid/liens ae Transylvante, 1935,
servage. Extrait du Recueil de la Paris.
Societé Jean Bodin", 1937, Bruxelles. Maurice Leroy, Gregoire Ma-

www.dacoromanica.ro
 500

gistros et les traductions arnzdnien- Hofrichter Zdenko, Arme-

nes d'auteurs grecs. Annuaire de nishe Teppiche, 1937, Wien.
l'Institut de Philologie et d'Histoire Pietschmann Victor, Durch
Orientales. 3 (1935), p. 263-294. kurdische Berge und armenische
Meillet A., Esquisse d'une gram- Stiidte, 1940, Wien.
/noire comparde de l'armenten etas- Rohrbach Dr. Paul mad A-
Seconde edition entierement beghian Dr. Artasches, Mittei-
remaniée. Vienne, 1936. lungsblatt der Deutsch-Armenischen
Les Pères Jésuites, Arméni- Gesellschaft, Berlin, I, 1937, 11, III,
ens, peuple tragique, 1939, Lyon. 3938, IVVI, 1939, VII IX, 1940,
Sakisian Arménag, Une porte X XI, 1941.
en bats sculptde arnidnienne de 1134. In limba
Artibus Asiae, Vol. VI, fasc. 3-4,
1937, Leipzig. Amaduni Dr. P. Garabed,
Sakisian Arm6na g, Tissus Disciplina Arnzena. il Monachismo.
royaux arméniens des Xl.e et XIII-e Studio storico-canonico e fonti ca-
siècles. Extrait de la Revue Syria*, noniche. 1940.
1935, Paris. Ghedighian Dr. P. Hmaiak,
Totomiantz Prof. V., Le r(51e Collectio canonunz ecclesioe Arnie-
des Arméniens dans la civilisation nae. I. Canones Apostolict. 1940.
mondiale. 1938. Belgrade. Hazuni p. Vardan, Cenno Sto-
Van Den Oudenrijn Marc- rico e culturale sulla !valone Ar-
Antoine, Les constitutions des mena, 1940.
Freres Arméniens de Saint Basile en Laura Mainardi (sub ingri
Italie. urea lui ):
Armeni Ariani, studiu stiintific de
Wou (Paul de), La passion cercetari
de la C,lícíe, 1938, Paris. rasiale cu concursul mai
multor savanti germani. Piel ata de
Véou (Paul de), Chrétiens en Carlo Barduzzi. 1939. Roma. p. 120.
péril au Moussadagh. 1939, Paris. VA/ nzenia e gli Arnzent nella po-
In limba germana esia italiana, culegere din lirica ita-
lianA, dedicatO valoarei i martiro-
Abeghian Dr. Artasches, logiei poporului armean. 1939. Roma.
Das Armenische Voiksepos, 1940, p. 16.
Diciotto liriche armene, culese §i
Abeghian Dr. Artasches, M- presentate de J. Avafian. 1939. Ro-
aarmenische Grammatik. cst und ma. p. 16.
westarmenisch mit Lesestfichen und Nor Arax, poema lui Giuseppe
einem wòrterverzeichnis,1936, Berlin. Cartella Gelardi, 1939. Roma. p. 16.
Essabalian P. P., Dionyslus L'Archileitura armena e quella di
Barsalibis Schrifi gegen die Arme- Bisanzio, studiu de Giuseppe Fra-
n er. 1938, Wien. sson, 1939. Roma. p. 16.
Essabalian P. P., Das Arme- Per la Grande Vittima" l'Arme-
nische Volk im Wandel der Jahr- nia ! studiu de Giuseppe Cartella
hunderte, 1939, VTien. Gelardi, 1939. Roma.
Hellmut Christoff, Kurden und tl volto eroico dell'Armenia,cu ar-
Armenter, 1935, Hamburg. ticole de Lauro Mainardi, Regina

www.dacoromanica.ro
 501

Pesce, Francesco Taddei, etc. 1939, Siruni H. Dj., Bibliografia Ou-

Roma, p. 32. t-hilar arnzene§ti din Romtlnia 19O-
L'Arte arnzena, ca articole de Te- 1940) extras din cArhiva Romaneas.
resio Royere, Vincenzo Meo, S. Dje- ca», 1940, Bucure*ti.
vahir, Regina Pesce, etc. 1939, Roma Siruni H. Dj., Extrase din Cro-
p. 32. nica Armenrlor din Camarilla, An.
Testimonianze, cu articole de La- Ac. Rom., Mem. Sect 1st., seria 3, t.
uro Mainardi, Giacomo Gorrini, A- 17, mem. 14, 1936, Bucuresti.
raldo di Crollalanza, Carlo Barduzzi,
Silvio Lolli di Lusignano, Paolo Bu- Siruni H. Dj., Aron Vodd, Rtíz-
zzi, Enrico Cardile, Giuseppe Car- van Vodcl st Eremia Voci6 trzteun
tella Gelardi, Mario Garea, Eleuterio poem al unui cronIcar armean, An.
1st., seria 3.
Giusti, Renato Presciantelli, Teresio Ac. Rom., Mem. Sect.
Royere, Francesco Taddei, Giuseppe t. 20. mem, 14, 1938, Bucure§ti.
Villaroel. 1240, Roma, p. 56. StAnescu Dr. George G.,
11 Periodo Post-Rornantico nella Epoca de aur a literatura' cre§tine
¡literatura arrneno-occidentale. de arnzene, 1937, Cluj.
Jusik Achrafian, 1940. Roma. p. 16. Zambaccian K. H., Legtituri de
La comuniici armena cl'Etiopia, de sdnge, de spirit si de callará dintre,
Giuseppe Martucci, 1940 Roma p.32. poporul rorndn i cel armean, con-
Urfa e l'eroismo armeno,1940,Ro- ferinta tinuta la Liga Cultural, 1938,
ma, p. 32. Bucure§ti.
La dottrina del fascismo e l'es- Zohrabian Arhiep. Husik,
pansione italiana in oriente negli Istoria Bisericel arnzene, in roma-
studii di Tacuor Kartziguian, 1940$ ne§te de V. Mestugean, 1934, Buen-
Roma, p. 32. resti.
In limba greaca In limba rusa
Koulis Alepi, Armeniki Muza, Drampian R. Miniatura armea-
1939, Atena.
nd i arta cdriii, Moscova-Leningrad,
1939.
In limbo, romii nfi,
Me§cianinov J., Ltmba inscrip-
BAnateanu Vlad, ArmeniI in fiunilor vanice, 1935, Leningrad.
istoria si in viga ronianeasce, 1938, Svirin A. N., Miniatura In Ar-
Bucure§ti. nzenia Veche, 1939, Moscova-LenIn-
Bezviconi Gheorghe, Manuc- grad.
bel, 1938, Chisinau. Marr N., Ani, monogralla ora-
Decei Aurel, Ronidnii din vea- sului i sapaturile in locul acestui
cal al 1X-lea pcYncl In al KIII-lea, oras, 1934, Moscova-Leningrad.
fa lunzina izuoarelor istorice ar-
menesti, extras din Anuarul /nstitu- In limba ungara
tului de 1storia Nationala, Cluj, 1938.
Siruni H. Dj., Armenii In Ro- Dr. Kallos Lajos és Dr.
nzcinia (Cu prilejul unui centenar), Kerekekeshazi Joz§ef, Abedik,
extras din revista Arhiva Roma- graf csodcdatos Ocie,
neascam, 1940, Bucuresti,

www.dacoromanica.ro
 502

geti lucrate Ingrijit si ornamentate,

arme grele, I/Mimi de sabi4i de sa-
geti,precum si vase de lut si de pia-
tra i diferite obiecte privitoare la
vatra.
Provizia de great era pastrata de-
alungul secolelor in vase pregatite
anume pentiu aceasta. Semintele de
gilt', de orz, de ovaz si de alte
plante cari au fost descoperite, arata
ca inca de acum 20r0 ani agricul-
PE PAMANTIIL ARMENESC tura era foarte desvoltata in Armenia.
La Sevan. Pe stftncile de bazalt
i. SAPATURI de pe tarmurile lacului Sevan din
Armenia a fost descoperite inscriptii
La Karmir-Bfilur. Sapaturile antice cari pana azi nu putusera fi
facute anul trecut la Karmir-Balur descif rate. 0 expeditie de savanti in
(Dealul Rosu) in apropiere de Erivan, frunte cu profesorul armean Orbeli,
capitala Republicei Armen iei, au scos directorul muzeului istoric Ermitar
la iveala vestigiile unei vechi for- din Leningrad, si avand colaborares
tarete datand din sec. al VIL-lea profesorului Borisov, a reusit sa des-
inainte de Christos adica din epoca cifreze anticele inscriptii gravate cu
in care a fost intemeiata Roma. vechile caractere armene in veacul
Sapaturile, sub auspiciile Aca- al 11-lea. Prin descifrarea inscriptiilor
demiei de *tiinte a Uniunii Sovietice s'a putut obtine date asupra vietii
si sub conducerea profesorultd Ter regelui armean Artases, dar mai im-
Avetissian si al marelui expert Pe- portant este faptul ca inscriptiilepo-
trovsky, au scos la iveala epoca cea menesc de tatal regelui Artases,
mai veche din Transcaucasia, adica Zariadras al anti nume nu era
vechiul regat din Van, Armenia- 'Ana azi cunoscut.
Urartu. La Ambert. In cetatea seculara
Inca in 1937 a lost descoperita o Ambert din apropierea muntelui
inscriptie cuneiforma prin care se Aragat continua cercetarile arheolo-
lamureste ca fortareata dela Karmir- gice, incepute Inca din 1936 sub con-
Balm' a fost construita in timpul dom- ducerea academiciauului Orbeli.
niei lui Rusas, fiul regelui Arghistis Ambert care a lost cladit prin se-
din Urartu, in sec. al VII-lea in. de C. colele XXI era o cetate feudala
In cursal ultimelor sapaturi au fost ce apartinea printilor armeni Pahla-
descoperite ramasitele uuei uriase vuni.
constructii din epoca aceea. Partite In timpul cercetarilor a fost deseo-
interioare au o inaltime de sapte perita o monumentala cruce despre
metri. Ele sunt in intregime pastrate care se spune ea a fostridicata dup.
cu grija. Se presupune ca aceste con- victoria generalului Zakare Spasalar
structii erau ornamentate i ca pe- asupra tnahomedanilor in secolul al
retit lor erau itnpodobiti cu sulite XII-lea.
marl de bronz. Numeroasele obiecte gasite in Am-
In afar% de doua sulite de bronz bert reprezinta un deosebit interes
s'au mai descoperit i tolbe de sd- pentru orientalisti,

www.dacoromanica.ro
 ICI3

La Dwin. S'au efectuat noi 0- nou In centrul preocupdrilor culttt-

'Atari in jurul ruinelor din Dwin, ye- rale ale cercurilor stiintifire din Ere.
chea capitala a Armeniei, situate la van.
35 km. spre sud de Erivan, In regiu- Incadrandu.se in acest curent, si
nea Ghamarlu. Dwin a fost capitala pentru o cunoastere cat mai precisd a
Armeniei, sub dinastia arsacidd, fiind istoriei si filoiogiei armene, Prof.H.
mutat acolo dela Artasat si fusese Manandian a tiparit, ca rod al hide.
ruinat In timpul ndvdlirilor mongole. lungatelor sale cercetdri, cdteva lu.
Cercetarea ruinelor a inceput acum crdri remarcabile prin valoarea lor
30 de ani, din initiativa lui Daghian, stiintificd intrinsecd.
cand s'a descoperit templul Sf. Gri- Din aceste studii apdrute In anii
gore, construit pe sernne In Veacul din mind, citdm numai urmdtoarele,
al V.lea. Ulterior s'a mai descoperit care sunt de o importantd covarsi.
un portal, cu mozaic colorat. Acum toare pentru clarificarea diferitelor
s'a aflat cd biserica descoperita de probleme de culturd st civilizatie ar-
Daghian si portalul fac parte dintr meand: Feudalism/ In Armenia
una si aceias clddire. Nolte sdpaturi anticte, Despre comerful $i orKete
au scos la iveald o said mare, cu Arnie:del", Elucida rea Pniginel ltd
opt coloane. Cladirea este ornaid cu Mouses Khorenafi", Rtiscoalele po-
cardmizi si poartd inscriptii armenesti p ulare In Armenia contra donitnali-
cari dan date importante asupra a- unii arabe".Drumurile pritzcipale
cestui monument, foarte pretios din din Armenia" etc.
punct de vedere arhitectonic. Ultimul volum, apdrut de curand
Locuinte subterane. La 19 la. din seria acestor Insemnate lucrdri
nuarie 1939, lucrdtorii carierilor de stiintifice, Jigran 11 4i Roma", este
marmord au descoperit, printr'o in- o monografie istoricd, In care au-
tamptare, mai multe locuinte, cu o torul cerceteazd izvoare noui despre
vechime de 2500 ani. Comitetul mo- epoca unuia din cei mai gloriosi regi
numentelor istorice a trimis la fata ai Armeniei.
locului pe d. Hovhannes Eghiazarian, Intr'un interviev acordat unui zia.
care a constatat cd locuintele subte- arist, Prof. H. Manandian a dat, intre
rane si obiectele descoperite inlaun- alte consideratiuni, si urmatoarele
trul lor, sunt din perioada post.Kal- explicatiuni cu privire la aceastd ul-
deand (sec V.i. de Cr.) cand meste- thnd lucrare a sa:
sugul oldriei ajunsese la perfectiune, Se stie cd istoricii europeni s'au
si cd locuintele prin constructia lor folosit, pentru a descrie epoca lui TI.
generala, corespund cu descrierile gran II, in genere de isvoarele ro.
lui Xenofon. mane, care nu ne-au prezentat Cu
nepArtinire istoria poporului arrnean;
H. PUBLICATIUNI pe de altd parte, aceastd epocd este
pomenitd inteun mod concis si in-
Prof. I-I. Manandian: Ti- cindental in special- In acele opere,
gran 11 *1 Roma'. Complect igno- in care savantii din Apus au pus ac-
rate la inceput de un regim care a centul si au analizat istoria republi-
tncercat sd experitnenteze si in Ar- cei romane san a regatului pontic,
menia o doctrind vitreagd, valorile iar nicidecum pe cea a Armeniei.
incontestabile ale trecutului arme- Cele mai insemnate din aceste opere
nesc au intrat in ultimul timp din istorice sunt ale celor trei autori

www.dacoromanica.ro
 504

german, francez 5i itaiian en re- Tigran spune Morgan Romani'

name mondial si anume Mommsen, sfArsiau si en cultura macedoneand
Reinach, 5i Ferrero. din Asia, unde, din toate tdrile care
Cum dealtfel au constatat loarte luaserd fiinta dupd Alexandru Mace-
just si ace5ti savant', isvoarele prin- don, nu rdmasese decAt ruine, iar
cipale care sunt folosite pentru cer- singurii suverani eran ace5ti doi re gi
cetarea epocii lui Tigran i Mitri- din urmd, cari mai puteau sa rege-
tad, au fost scrise ca cAteva secole nereze In statele lor frumoasa civi-
mai tArziu 5i sunt in rnajoritate sus- lizatie a Elladei".
pecte 5i In serviciul Romanilor. E Tin sa mai amintesc cd istoria lui
deja cunonscut cum Roma reusise Tigran II, care in lucrdrile savantilor
cu destuld mdestrie, sa creieze o isto- europeni amintiti constitue un simplu
riografie elogioasa pentru ea, care, apendice la istoria Romei si a Pon-
contrar adevdrului istoric, ingropa in tului, in aceasta lucrare este anali-
Were evenimentele nefavorabile zatd pentru prima oard in cadrul se-
Rornei. parat al istoriei Armeniei, care n'a
Trebue sd refuzdm categoric 5i a- fost indestul de cunoscutd de isto-
cea Were ce si-a fdcut loc 5i do- ricii strdini.
mind in stiinta istorica din Occident, AvAnd in vedere cd epoca lui Ti-
conform cdreia luptele dintre A rmeni gran II nu a fost suficient deslusitd,
qi Romani ar putea fi considerate, ai- am cat:tat sd ma folostsc si de is-
doma celor romano-pontice, ca o In- voare noui i nepdrtinitoare,pe baza
cercare de rdsvrAtire a barbarilor carom sper ed am reusit sa aduc o
din Orient contra civilizatiei din noud contributiune la ldmurirea a.
Apus. Chiar Mommsen subliniazd cestor evenimente istorice."
faptul ca aceste lupte erzu primele In adevar, prin g Tigran II si Roma*,
eruditul Prof. H. Manandian inzes-
inclicii ale reactiunii nationale 5irds-
coalei popoarelor din Asia Micd con- tteazd literatura istoriografica ar-
tra asuprirei romane si a altor popoaremeand cu o alta lucrare de necon-
occidentale. Reinach lace la rAndul testata valoare stiintificd.
su aceeasi observatiune Cu privire Prof. Hracia Ad jarian: DIctio-
la resortul care a deslantuit aceste nar etimologic arnieresc. Dupd o
rdzboaie. =ma de aproape 40 de ani, marele
find aceste lupte, Incepute de cd- savant armean Hracia Adjarian a pu-
tre generalii Romei republicane cu blicat in slarsit valoroasa sa lucrare :
scopul de a prdda tdrile orientate 5i Hayeren Armatacan Bararan (Dic-
a trage profituri financiare cAt mai tionar etimologic armenesc). Ince-
mari, erau pornite de fapt nu contra putd In 1926, publicarea acestei o-
barbarilor din Orient, ci Impotriva pere a durat 7 ani, pAnd in 1932 au
celor doi suverani civilizati cari au apdrut la Erevan cele 6 volume ale
introdus, fie In Wile lar, fie in tot ei, iar In 1935 a ie5it un al 7-lea ca
cuprinsul orientului apropiat, si au supliment.
Incurajat progresul culturii si al ci- Autorul analizeazd fiecare cuvant
vilizatiei grecesti. din 5 puncte de vedere:
Din acest punct de vedere trebue I. Partea lexicologicd unde autorut
primal ca definitiva urmAtoarea a- indica succesiv radacina, formele de
firmatiune a savantului francez Mor- declinare 5i de conjugare, intelesul,
gan: Sdrobindu-i pe Mitritad autorii ilocurile uncle este intrebuin-

www.dacoromanica.ro
 TEATRU IN ARMENIA

0 scenI din opera 4 Alma3t, a lui A. Spendiarian

www.dacoromanica.ro
O scena din opera .Almast, a lui A. Spendiarian

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
O sceng din piesa .Katch.Nazar, a lui D. Demirgian

www.dacoromanica.ro
O scenk din plesa cSahnames- a lui. M. Dianan
www.dacoromanica.ro
O scen4 din plesa cahnanie. a lui M. Djanan

www.dacoromanica.ro
Decorul actulul IV din opera g AIM* a lui A. Tigranian

www.dacoromanica.ro
Decorul actuluf al ILlea din opera Lusabatin a lul A. Stepanfan
www.dacoromanica.ro
 505

tat, derivatele si locul Intrebuintat, mult sau mai putin direct Cu at-
si in sfArsit diferitele forme ale pu- meana, numarul lor atinge la 300.
vAntului dupa cum ele sunt semna- Autorul adaoga acestor cloud
late In diferite manuscripte vechi. parti esentiale, notiuni privitoare la
istoria etimologiilor, adica toate pa-
Sub notiunea de radacina autorul rente emise din partea diferitilor lin-
nu intelege numai radacinele propriu guisti In ce priveste origina cuvinte-
zise, adica forma initiala a cuvAntu- lor armenesti.
lui, ci i toate cuvintele cari apartin Astfel sunt citate parerile linguisti-
primei perioade a limbelor indoeu- lor Petermann, Windischmann, Gos-
ropene cand Inca nu exista distinctia che, BOtticher, Lagar de, Hubschmann,
Intre limbile armeana, greacA, Bugge, Meilet, Pederson, Liden,
etc. cum este cazul cuvAntului war Schef telowitz, Patrubany, Petersson,
(mama), dupa cum si toate cuvintele etc.
derivate straine cari sunt introduse D-1 Adjarian da apoi formele
In timba armeana fAra a fi suferit dialectale indicand diferitele varian-
vre-o schimbare, cum este cazul cu- te armenesti ale cuvAntului, adica
vitntului archepiscopos (arhiepiscop). echivalentul WI din dialectele arme-
Astfel d. Adjarian a run:3f In die- nesti, pe cari, in numar de 30, le a
tionarul sau nu numai cuvintele din examinat autorul In decursul mai
armeana clasica semnalate In cele multor decenii, consacrAndu-le siudii
doua dictionare ale Mechitaristilor speciale.
din Venetia, ci si a gasit el singur In sfarsit urmeaza ultima si cea
In textele vechi un numar de circa mal orignala parte, aceia a explica-
2000 cuvinte ramase Winn azi necu- tiunilor unde d-I Adjarian indicadaca
noscute si dei autorul n'a avut in- cuvantul respectiv este intrebuintat
tentia de a redacta un dictionar in alte limbi. Astfel constatam exis-
propriu-zis, totusi el a avut grija de tenta i locul cuvintelor armenesti
a introduce, In fate radacinilor ex- limbele laza, kurda, georgeana, e-
plicate, si cuvintele din armeana braica, araba, igana, turco-tatara, etc.,
modernd compuse din rAdacine vechi si la acelas timp Imprumutul
duna regulele clasice, In numar de armanesti prin intertnediarul
9050. altor limbi, cum prin aceia turca.
II. Urmeaza partea etimologica Opera lui Adjarian este un tezaur
unde autorul a dat origina cuvAntu- inegalabil nu numai pentru studiul
lui, si spre a compune aceasta parte limbii armene, ci i in acelas timp
el a avut ca ghid De Walde, Boisacq, pentru toti acei cari se ocupa cu lin-
Berneker, Kluae, Horn, Traufmann, guistica comparata.
Walde-Pokorny, Einout-Meillet. Aci Cum a avut dreptate regretatul sa-
autorul examineaza nu nlimai cuvin- vant, Antoine Meillet, cAnd In darea
tele proprii ale limbii armene, ci sa de seama consacrata operei lui
si cele imprumutate din alte limbi, Adjarian (Buletin de la Societe lin-
cum sunt limbile iraniana, assyriana, guistique de Paris', No. 82, p. 49-51),
chaldeanA, georgiana, assiriana, e- a concis :
braica, araba, latina, franceza veche, Pour aucune langue, on n'a un
si limbile turco-tatare. dictionnaire etymologique aussi am-
In ce prive5te limbile citate In dic- ple, aussi complet. Je suis fier d'avoir
iionarul sau pentru raportul lor mai eu autrefois M. Adjarian au nombre
32
www.dacoromanica.ro
 5O6

de mes élèves pendant de langues M. Abeghian: Materiale pentru tsto-

années: il est de ceux qui font hon. ria Armenilor; Abgar Baiazad : Chela
neur à l'école par on ils ont passé". itmbil Khaldice; Karo Ghafadarian :
Aritmetica" luí Anania din Felurile primitive ale scrtsulut ar-
menesc ; Askharbeg Kalantar : Saud-
Profesorul A. Abrahamian lurile uechiului Vagharsapat ; Hacik
a dat la iveala, in cursul anului tre- Samuelian: Conzunitatea Khaldicd si
cut, priatre manuscrisele aflate la ¡atora vechiulut drept armenesc ; St.
Ecimiadzin, o lucrare pretioasa, Tra- Malkhasian: Des pre enigma lui Mot,.
tatul de aritmetic& a lui Anania din
5irak, autor din secolul al VII-lea, ses Kizorenali
lucrare care se credea pierduta. Tra. Autori streini despre Ar-
tatul pomenit contine adunarea, sca- meni. Din initiativa Universitatii din
derea si inmultirea. Cifrele sunt date Erevan a inceput anul trecut edita-
cu litere armenesti, ceeace desminte rea clasicilor streini cari vorbesc des-
parerea c Arabii au fost singurii pre Armeni si Armenia. Primii au-
cari au dezvoltat In Orient aritmetica. tori tradusi au fost Strabon de catre
Lucrarea lui Anania dovedeste ca Hracia Adjarian si Tacit de catre P.
Itiinta cif relor era dezvoltata In Ar- Sotnikian.
menia in acest seco!, independent de Istorici armeni. Tot In ultimii
Arabi. ani a Inceput tiparirea unor lucrari
Hagop Baronian : Opera com- istorice. Din aceasta serie au aparut:
plectd. Cronica lui Zakaria din Agulis ; Is-
In 1938 s'a terminat la Erevan re- toria Reízboaielor a lui Abraham din
tiparirea celor sapte volume ale ma- Erevan; Autobiografta lui Hovsep
relui umorist armean Hagop Baro- (Joseph) Emin, etc.
nian. Nascut in 1858 la Adrianopol, LucrAri literare. In ultimii ani
decedat la Constantinopol In 1891, literatura propriu-zisa n'a bast fa Inal.
Baronian este considerat ca cel mai timea sa, in ce priveste activitatea
mare umorist armean din secolul literara a scriitorilor tineri. Abia s'a
trecut. anuntat unele lucrari de valoare:
Din operele lui Baronian sa amin- St. Zorian : Istoria unet vieti ; M-
tim: Prea-onorabilii cPrsetori, Mai Manuelian: Redesteptarea ; Hovh. Si-
naliunii, O plimbare In cartie- raz: Ferie/rea noaszrá si Cdritevul
rele Stambulului, Isleajunsurile poli. Armentei; Nairi Zarian : Culmile
fete!, Frate-Baltazar, Dentistul orien- nice, etc.
tal, Agenda until derbeciel. Aceasta se datoreste faptului ca
LucrAri armenologice. In do- dupa moartea tragica a fostului se-
meniul armenologic au vazut lumina cretar-general al partidului comunist
tiparului ma i multe lucrarl datorite din Armenia, Aghast Khangian, In-
vechel geaeratii a savantilor armeni, tamplatA In 1937 in conditiuni pana
earl In ciuda conditiunilor din ultimii azi ramase nelamurite, nu se da nici
decenii au continuat cercetarile si o veste despre un numar Insemnat
studiile lor. Printre editiunile din de scriitori, poeti, romancieri, dra-
ani, citam, atara de lucrdrile maturgi, etc., D-na Zabel Essayan.
pomenite: Hracia Adjarian: Istoria Aksel Bagunt, Gurghen Mahari, Eghi-
thnbli armene ; M. Abeghian si G. se Cearent, Vagharsak Norent, M.
Ohangeanian : Legendele Armentei; Djanan, Ler-Kamsar, etc.

www.dacoromanica.ro
 507

In schimb s'a retiparit lucrarile mast, ca s'o incante, promitand da-

unor scriitori din generatia trecuta, ruri si coroana, cu conditia sa des-
unii in opera lor complecta. Printre chida portile cetatei. In timpul until
autorii retipariti citam pe Kh. Abo- festin Almast toarna un lichid ame-
vian, H. Baronian, A. Sirvanzade, Av. titor in yin, adormind pe Tatul
Isahakian, H. Tumanian, Gh. Agha- ceilalti notabili. Persil cuceresc ce.
ian, Raffi, Terent, Muratan, Vahan tatea, dar poporul armean recurgand
Terian, Hacob Hacobian, etc. la arme, alunga pe dusman, iar pe
Ziarele din Armenia au mai anun- Almast o arunca din inaltimile stan-
tat aparitia in traducere a unor au- cilor, pedepsind-o pentiu tradarea
tori straini, L. Tolstoi: Ráz6o1 $1 savarsita.
pace; M. Gorki: Manid; R. Rolland Aimast este unul din capodoperele
Jean Christof, etc. muzicei armene, observa criticul rus
Karintzev. Mijloacele de expresiune
SCENA IN ARMENIA atat de bogate de care dispune opera
sunt folosite acolo Cu o minunata
OPERA abilitate. Tema este splendida si no-
In cursul ultimelor doua stagiuni bila. Lucrarea e o succesiune de
(1939-1940 si 1940-1941) teatrele scene mari dramatice, logice si pre-
din Armenia au desfasurat o oare- cise in forma ion. Ea foloseste vocile
care activitate, de sigur in restrictiu- si corurile mai ales, cu o desavarsita
nile impuse de regimul actual si du- arta, si exploateaza Cu nu mai pu-
pa normele dictate de forurile mos- tina virtuositate toate resursele or-
covite. chestrei.
Pe scena teatrului de opera si ba- Lusubatin (In zori) este opera
let ,Spendiarian" au fost reprezen- compozitorului Haro Stepanian, au-
tate in primul rand operele compo- tor si al operelor ,David din Susan'
zitorilor aimeni Almast (A. Spen- Nazar cel Viteaz*. Actiunea se
diarian), Anu$ (A. Tigranian), Lusa- desfasoara in anul 1940, in epoca
bafin (H. Stepanian), Toparrukos (A, cand taranii luptau contra foametei.
Aivazian), David Sasun (H. Ste- Lucrarea se inspira in mod larg de
panian). S'au mai reprezentat si cati- cantecn1 popular. Muzica lui Stepa-
va compozitori straini: Rigoletto nian, Karintzev o gaseste melodioasa,
(Verdi), Nnicida (Dargomirjski), Eu- sincera si miscatoare. Continuator al
genia Oneghin (TchaicovEki), Domil frumoaselor traditii ale artei armene,
lint$tit (Cerjinski), etc. in care natura ocupa un loc atat de
Almast este opera clasica a lui mare, compozitorul a redat in mod
Al. Spendiarian. Subiectul, luat dupa admirabii pitorescul pozitiilor Anne-
poems eTambgaperdi Arurná, (Cti- niei si maiestatea muntilor ei.
cerirea lui Tambgaberd) a lui Hov- Anus. Emit Anu$ stint
hannes Turnanian, este urmatorul: Omni robiti de prejudecati si super-
In veacul al XVII-lea Nadir-Sah al stitii, de obiceiurile barbare ale legii
Persiei, disperat ca nu poate cucerl vendetei. Ciobanul Saro este indra-
cu lupta cetatea Tambgaberd, unde gostit de tanara taranca Anus si prie-
este stapan bravul dornnitor Tatul, ten cu fratele acesteia Mosi. Inteo
recurge la un viclesug trimite un 'mina zi, in timpul unei serbari, ei
trubadur pe langa sotia lui Tatul, se iau la lupta. Obiceiul cere ca in-
frumoasa dar vanitoasa domnita Al- tre prieteni sa nu fie niciunul invin.

www.dacoromanica.ro
 508
gator. Dar, in toiul luptei, uitucul
Saro tranteste pe prietenul sau. Si
aceasta este destul pentru ca priete-
nia sa se transforme inteo dusmanie
de moarte. Mosi porunceste surorei
sale sa uite pe Saro, sub pedeapsa
de moarte. Dar AMI§ nu se induril
sI fuge cu logodnicul ei in munti.
Mosi gaseste pe Saro si-I ucide.
Nebunà de durere, Anus se arunca
din varful unei stand in valurile unui
torent.
Duna Karintzev Opera AfIll$ este
esentialmente lirica, simpla si sincera.
Melodille se succed profund emoti-
onate. 51 totul poarta pecetea muzicei
populare. Ariile lui Saro sunt can-
tece populare. Serenada primului act
e o Irrorovizitie amoroasa care imita
pe al trubadurului. Cantecele din actul
al 5-lea sunt concepute in spiritul
elegiei popu'are. Anus, opera cu a-
devarat nationala, este una din cele
mal frumoase produse ale muzicei
armene.
Ziarele din Armenia au mai anun-
tat ca poema Rusani Jair a poetului
Nairi Zarian este transformad in o-
pera de compozitorul V. Tallan.
BALET
Lucrarea cea mai insemnata din
ultimii ani a baletului armenesc a
fost Ferzclre (Erciankutiun) a lui A.
Khaciaturian.Subiectul baletului je.
ricire* este urmatorul: Tanarul re-
crut armean Maca la armad, des-
partindu-se de logodnica sa Sarine.
La granita savarseste vitejii. Dupg
eliberare se intoarce in sat. Nunta,
dansuri, etc.
S'a mai anuntat ca Anusavan Ter coya. De cativa ani losa nu se mai
Hevondian, dela conservatorul de mu- vorbeste niel despre autor, nici des-
zica din Erevan,autorul operei Se-
da' si a poemului simfonic Akh-
tamar",a compus baletul Anahita,
iar compozitorul G. Eghiazarian a
pregatit baletul Parvanam.
pre
piesa sa...
www.dacoromanica.ro
TEATRLI
Teatral Sundukian din Erevan sia-
deschis portiie cu primierea Pamantul
parintesc", molla piesa a scritiolului
Derenik Demirgian.
In aceasta piesa a sa Derinik De-
mirgian pe tema unor fapte istorice
petrecute in Armenia in secolul Xl-lea,
scoate la iveala dorel de libertate a
poporului armean si lupta sa inver-
sanad Impotriva tuturor jugurilor.
Eroul principal al piesei este regele
Gaghik al II-lea, lar actiunea se pe-
trece in capitala bagratida, AJA.
In ultimii ani teatrele din Armenia
au prezentat urmatoarele piese ori-
ginale
Pepo (G. Sundukiant), Pentru once-
re (A. Sirvanzade),Pdmant pdrintesc
(D. Detnirgian), Prietenia cea mare
(A. Gullakian), Cersetorit onorabill
(Hagop Baronian), Cdmin ddrelmat
(G. Sundukiant), Copulan (D. Demir-
glan), La zori (A. Gullakian), Muda,
(S. Baiazad), Enzmanuel (Araxian),
Gos (L. Mikaelian), Chestiunea de
Orne (Amo Kharazian), Ca sei des.
chid trandafirele (Ifatagortian-Khuda-
verdian), Khatapala (G. Sundukiant),
etc.
lar dintre piesele autorilor streini :
Páceitosi fdrd pdcat (Ostrovski), Omul
ca puscd (Pokotin), Ospetul tn plotrd
(Puskin), Egor Bulicev (Gorki), Re-
vizor (Gogol),Tradarea (Sumbadov),
etc. .
Pana acum doi ani se reprezenta
pe scenele Armeniei, si vestita piesa
a actorului M. Djanan, ahnorne,
premiad. de I orurile artistice din Mos-
--
ECRAN
Studio-ul cinematografic din Elevan
terminase recent turnarea filmului
 509

Komitask, inspirat din viata marelui pale in piesele Mcnna Vanna (Mae-
compozitor armean. Scenariul a fost terlinck), Israel (Bernstei n), Pedeapsd
scris de catre scriitorul Nairl Zarian Cu moartea (Grigori Gue), Omul de
si de dramaturgul Vaghars Vaghar- tier (Emite Fabre), Ucenic de ch ac
sian, consultantul filmului fiind criti- (Shaw), Una de gluma (Benelli), etc.
cul Ruben Terlemezian.
S'a mal transpus pe ecran romanul D-na Arus Voskanian. Cu o
umoristic al scriitorului armean De- demebita fasta' s'au sarbatorit anul
renik Demirgian, 4 Katch Nazar» (Na- trecut in capitala Armeniei cei 30 de
zar-cel-viteaz), sub regia lui Amasik ani de activitate rodnica pe care a
Martírosian. depus-o pe scena armeana stralucita
Filmele realízate pana acum stea a teatrului national armean,
studio-urile din Armenia sunt d-na Arus Voskanian. Nascuta la
Onoore (Namus), Zara, Sor u ,So- ConstantInopol, Arus Voskanian a
ror, Duhul r6u (Cear Voghi), Oh/km facut studiile sale la scoala Essayan
Zarmanlu, Ha§im, Diploman mexi- din Pera, iar In anul 19G9, inca ta-
can!, Casa pe l'alean, Mar man- llara, s'a consacrat teatrului, cu prí-
tean, Karo, Pescar!! din Secan, Zan- lejul turneului unei trupe arene din
ghezur, Punctul neindicat pe harta, Tiflis cu care a plecat si ea la Cau-
Pepo, Puhoi pe munte, Atoe tn muntt, cas. De atunci, in decurs de trei de-
Ana de primavarà, Stepan Sahumtan. cenii, Arus Voskanian n'a intrerupt
nici o clipa activitatea sa, in primii
zece ani jucand pe scenele din Tillis
ARTISTI SARBATORITI si din Baku, iar incepand din 1919
consacrandu-se definitiv scenei tea-
Vahram Papazian. Ziarele din trului national din capitala Armeniei.
Erivan au elogiat pe muele actor Constiincioasa i creatoare in toate
armean, Vahram Papazian, Cu prile- rolurile ce-i sunt incredíntate, cu o
jul recentei sale vizite in Armenia. infatisare rar de intalnit si cu o ad-
Vahram Papazian, nascut la Constan- mirabila dictiur e, marea artista este
tinopol in 1888, a facut studiile sale adorata de intregul public. Principale
In scolile Parintilor Mechitarísti, la roluri ale sale sunt Nora, Antigona,
Constantinopol si la Venetia, consa- Dezdemona, etc.
crandu-se apoi scenei. Dupa un sta-
giu stralucit in diferite trupe din Grigor Avetian. In cursul lunii
Italia si Franta, S'cl intors in 19C8 la Iunie din 1939 in Armenia s'a sarba-
Constantinopol, si de atunci fajina se torit cu fast, jubileul de 50 de ani de
a mers crescand, atat in centrele ar- activitate teatrala a marelui comic
menesti din Turcia si din Rusia, cat Grigor Avetian. Nascut in 1870 la
si in cercurile artistice internationale Rast (Iran), In cei 50 de ani de ne-
unde este cunoscut ca unul dintre intrerupta activitate, Avetian a ínter-
cei mal buril interpreti ai lui Shakes- pretat 627 roluri, luand parte la cc.
peare. 5.000 de spectacole. Dintte principa-
Mareta artist joaca in limbile ar- tele roluri jucate de Avetian se pot
meana, rusa, franceza, italiana si cita: Polonius in Hamlet, Bufonul in
turca, iar rolurile cele mai insemnate Regele Lear, Jordan In Burghezul
unde el exceleaza sunt: Othello, gentilonz, Scanarel in Don Juan, Fi.
Hamlet, Actorul Kean, Corrado, Don garo in Bàrbierul din Sevilla, Luca
Juan, Aiglon i personagiile princi- in Azilul de IVoapte, etc.

www.dacoromanica.ro
 510

COMEMORARI 1905) si apoi la Baku, laproclamarea

In 1918 a Republicei Armene este
din Sasun". La 5 Sep- chemat ca profesor al universitatii
tembrie 1939, la Erevan, capitala din Erevan, unde ramane si sub bol-
Armeniei, in cadrul unei marl festi- sevici.Lucrarile sale cele mai insem-
vitati, au inceput serbarile pentru nate sunt: Foudalismul In Armenia,
comemorarea jubileului de 1000 de Drumurile princIpale ale Armenio!,
ani al epopeei in care poporul ar- Nogotul $i orasele tri Armenia, Ti-
menesc, prin trubadurii sal I prin gran-col-Mare i Roma, R6scoalele
legendele sale, a glorificat una din populare din Armenia impotriva do-
luptele de emancipare ale Armeniei, minatiel arabe, etc.
In persoana unui erou legendar, Da-
vid din Sasun. Haciatur Abovian. S'a sarba-
Cu prilejul serbarilor s'a prezentat torit In Armenia centenarul marelui
In premiera, opera Sasunti David" scriitor si patriot armean, Haciatur
(David din Sasun) a compozitorului Abovian. Inteadevar, acum o sula
Haro Stepanian, cum si filmul Cu de ani, in 1841, Haciatur Abovian a
acelas nume, dupa tragedia in ver- scris renumita sa opera ,,Rana Ar-
suri a lui Vaghars Vagharsian. menlei" care era sa marcheze ince-
In saptamana fnehinata serbarilor, putul unei ere in literatura armeana,
Societatea Scriitorilor din Armenia devenind pe de o parte prima piatra
sectia armeana a Academiei de de temelie a limbii armene moderne
Stiinte au tinut sedinte solemne in- In dialectul oriental (Caucas) si pe
chinate eroului legendar si au avut de alta parte primul rasunet in mis-
loc deasemeni serate si conferinte. carea de emancipatiune din secolul
La Erevan s'a inaugurat si o ex- trecut.
pozitie _Sasunti David", uncle eran Centenarul lui Abovian da gene-
infatisate obiecte, manuscrise si co- ratiei de astazi prilejul nu numai de
lectii de costume spre a da o ima- a-si da seama de drumul pe care
gine complecta asupra vietei cultu- ¿Rana Armenlei» l-a deschis in viata
rale, economice si politice a Arme- armeneasea, transportand chestivnea
niei din epoca In care a trait Sasunti armeana in adevaratul ei vad arme-
David. nesc, in Campul de Lupta, ci .gi cel
Prof. Hacob Manandian. La de a evoca memoria unui om care
4 Februarie 1939 s'a satbatorit la se ridica ca un titan in literatura ar-
Erevan de catre Academia de Stiinte meana orientala. Nascut in 1804 in
din Armenia Profesorul Hacob Ma- satul Kanaker din Erevan, Abovian
nandian cu prilejul alegerii sale ca se duce sa studieze la Universitatea
membru activ al Academiei Uniunei din Dorpat printr'o intamplare bine-
Sovietice. Nascut in 1873 la Akhaltka venita, apoi se intoarce in patrie
(Georgia), Manandian studiile sale inflacarat de idealuri. Mentalitatea
gimnaziale le face la Tiflis, iar cele epocei se opune insa sfortarilor sale.
universitare la Jena (Germania) si Dar samanta pe cate a semOnat-o
la Petersburg. Profesor la Seminarul agita incetul cu incetul vista arme-
Ghevorghian din Ecimiadzin (189- neasca.

www.dacoromanica.ro
 511

telectuali artneni In frunce cu Dr. A.

Abeghian (vice-presedinte).

Historia Imperil Mediterra-

neig din Roma i Armenii
S'a tnfiintat la Roma o organizatie
denumita Imperil Mediter-
DIASPORA ARMENEASCA ranei", lar cu denumirea sa pres-
curtata avand ca scop sa taca
Deutsch-Armenischen cunoscut publicului italian popoarele
Gesellschaft' din Orientul mediteranean si a cer-
ceta relatiunile lor cu vechea Roma
In ultimii ani a retnceput activita- si cu Italia de astazi, spre a rein-
tea sa asociatia germano-armeana fiinta vechile legaturi, a cimenta cele
din Berlin (Deutsch-Armenische Ge- existente si a creía unele noua.
sellschaft), infiintat In anul 1914 din Unul din scopurile organizatiei este
initiativa Doctorului Johannes Le- elect a face cunoscut Italienilor viata
psius, a profesorului Josef Marquart, istorica si culturala a poporului ar-
a Doctorului Paul Rohrbach, si a unui mean, contributia pe care el a adus-o
grup de intelectuali anneni. Asocia- civilizatiei umane si raporturile isto-
Ala retniiintata are si publicatia sa pe- rice intre Italia si Armeni.
riodica, Mettellungsblatt der Deutsch- Jilin" a infiintat mai tntai o mica
Armenischen Gesellschafte. V., ca bale de informatiuni, .Notizarzo
organ de informatie, spre a ras- rtentale», unde erau adunate cele
pandi In straturile poporului german aparute In ziarul Italian Conquiste",
tezaurul cultural al natiunei armene, lar incepand din anul 1939, sub di-
si pe de alta parte sa popularizeze, rectia lui Lauro Mainardi, s'a Infiin-
Inrandurile Armenilor, creatiunile tat o publicatiune periodica Inchinata
spirituale ale poporului german. Prin- Armeniei, sub fatal de ,L'Armenia,
cipalit colaboratori ai publicatiunei per la suo storia, la sua cultura, la
sunt Paul Rohrbach, savantul german sua posizione geografica, 6 it ponte
care este in acelas timp i un pro- naturale tra l'Occidente e l'Oriente".
fund cunoscator al Armeniei si al In cadrul acestei publicatiuni s'a
poporului armean si Doctorul Aria- tiparit pana acum un numar de 14
es Abeghian, lector de limba ar- brosuri, titlurile carora le-am dat In
meana moderna la Universitatea din rubrica bibliografica a volumului de
Berlin. fata.
Comitetul asociatiei germano-ar-
mene este alcatuit In modul utma- Revista bulgara Pohod"
tor: Dr. Paul Hohrbach (presedinte), inchinati Armeniei
D. E. Stier (vice-presedinte), Deltof
Vogt (casier), Richard Schafer (se- Revista Pohod din Sofia (27 Apri-
cretar p. germana), Dr. Ganter Rei- lie 1941) publica un numar special de
chenkron, Hans FrOhlich, Gerhard 16 pagini consacrat Armenilor, cu-
Schneider, Dr. H. H. Schaeder, Lic. prinzand articole despre trecutul po-
G. Klinge, Dr. -Viktor Domke, D-na porului armean i despre arta si
Alice Lepsius, D-ra Gertrud Hetzel cultura sa.
(membri), si un mare numar de in- Primate articole le semneaza: Ste.

www.dacoromanica.ro
 512

fan, mitropolitul Sofiei, scriind des- nais, M. Besiktasian, A. Ciobanian,

pre 'Tragedia armeanai, K. Dinolov A. Isahakian, A. Aharonian, S. Saha-
despre 'Armenii in Bulgaria, si K. ziz, M. Zaritian, etc.
Stoiev despre ' Lumea noua si popo- Poeta greaca Sofia Papadakes, tri-
rul armeany. te° scrisoare catre autorul antologiei,
Este reprodus apoi articolul d-lui a facut urmatoarele constatan: Spi-
H. Dj. Siruni intitulat 'Cronica cul- ritul bogat si nobil al unui popor-
turii armene». frate si-a gasit expresia In poezia sa.
Urmeaza articolul arhimandritului Si ce poezie l Numai lacrimi, muzica
Nicolae, seful sectiei culturale a Si- si parfum l Poezia armeana este un
nodului bulgar, despre credinta Ar- fluviu cu adevarat line care si-a pa-
menilor; episcopul Nicodim scrie strat prospetimea si lumina izvorului
despre biserica armeana si ortodo- Cu toata trecerea prin atatea grele
xism; fostul ministru al instructiei, locuri si incercari. Am lost fermecata
Cernaev, publica doua articole despre mal ales de poeziile raposatului Eghi
vechea literatura armeana si despre se Turian, care a stiut sa invalue In
Armenii in hotarele Bulgariei; mal vestminte atat de moderne tipuri
semneaza: Nicolae Atanasov, fostul evanghelice. Apoi, cat sbucium la
presedinte al societatii scriitorilor subtilul Varujan, ale carui cinci poezii
bulgari, Gen. Kosta Nicolov, prese- sunt cinci sculpturi si ca forma si ca
dintele fraternitatii macedonene, Ivan cristalizare a unor adanci framantari
Dimitrov Strogof, fost ministru, Ivan sufletesti. Dar toti acesti poeti, cari
Radoslavov, Constantin Kalcev, Dr. traesc la noi, sunt poeti adevarati
Iv. Dimitrov, Col. S. Filipov, Al. Ba- cari stiu sa faca sa vibreze coardele
labanov, etc. cele tnai fine ale sufletelor noastre,
a*, In Februarie 1939 ziarul "S/ovo» prin poezia lor prea muzicala si
din Sofia publicase si el un numar suptilaa.
special de 16 pagini mari (no. 4985-6)
Inchinat In intregime poporului ar- Armenii ca Intemeietorii
mean si continand articole despre
legaturile popoarelor bulgar si ar- teatrului turcesc
mean, contributia pe care a dat-o Cunoscutul scriitor turc Selami
Armenii la desvoltarea tarii bulgare Izzet, publica in ziarul Alwm* (tu-
si despre rolul pe care l-a jucat Ar-lle 1941) o serie de articole despre
menii In istoria civilizatiunei. inceputurile teatrului turcesc. Auto-
rul acestor articole releva cu o oare-
Muza ArmeanA" in limba care amaraciune ca teatrul turcesc
greacii datoreaza mult Armenilor, cari, ele-
mentul cel mai dotat din fosta capi-
Poetul grec Kulis Alepis a publi- tala a Sultanilor, sunt precursorii si
cat in 1939 In traducere greaca o scenei turce.
antologie din poetii armeni, sub ti- Inteadevar lmpodobirea Capitalei
tlul de .Itluza cumeanc?. Printre otomane cu cladiri marl si splendide
poetii tradusi figureaza Daniel Varu- se dxtoreste renumltilor arhitecti dia
jan, Vahan Tekeyan, Vahan Terian, familia Balian,Makar, Krikor, Gara-
Eghise Turian, Bedros Turian, Misak bet, Nicoghos, Sarkis, Hagop si Ti-
Medzarentz, Kamar-Katiba, Hovhan- gran; prima scoala de medicina a
nes Tumanian, Sibylle, Siamanto, A- fost infiintata in 1839 Cu todemnul

www.dacoromanica.ro
 513

medicului ar mean Manuel Sasiau ; Articolele stint semnate de P. Le-

organizatorul si directorul prime' vie, ¡Victor Poucel, X. Chomel, M.
scoli de agricultura a fost Kricor Tallon, L. Huet, A. Bron, E. D'Au-
Aghaton In 1848; scoala de serici- tume, toti din congregatia Iezuitilor,
cultura din Brusa a fost intemeiata unele chiar armenesti.
de Kevork Torcomian care a con-
dus-o In timp de 30 de ani; facul- Catedra de armenologie
tatea de drept a avut ca initiator pe
Armeanul Ali Sahbaz; scoala de me- din Bruxelles
serii a condus-o in timp lndelungat Zece studenti i studente au ur-
Kricor Margosian; Intemeietoral ti- mat In anul 1937-1938 cursurile de
parului turcesc a fost Boghos Ara- istorie si literatura veche armeana,
bian (1742-1835), iar Hovhannes Mu- de pe langa universitatea liberd din
hendisian, supranumit cGuttembergul Bzuxelles, condus de eminentul bi-
Turcilorp, a desvoltat tehnica tipari- zantolog armean, Prof. N. Adontz.
tului la Turci. Nu mai pornenim ro- Studentii au participat regulat, la
lul Armenilor In fruntea diferitelor studiul operei lui Agathangelus, isto-
ministere si institutiuni. ricul armean din veacul IV-lea d. Cr.,
Tot asa teatrul turcesc datoreazd si au cercetat bazele istorice ale
Armenilor Intemeierea si desvoltarea vietil regelui armean Tiridat si ale
sa. Hagop Vartovian i Martiros Ma- lui Grigor Lumingtorul, ea sfortarile
nakian sunt pniznii initiatori ai tea- cgrora crestinismul a devenit religie
trului turcesc, iar o Intreaga pleiadg de stat In Armenia intre anii 300 303.
de actori armeni ca Serope Benlian, Studentii au urmarit i istoria veche
Bedros Maghakian, Hacig Papazian, a Armeniei dupa inscriptiile cunei-
Tavit Triant, Harutiun Alizanian, f orme, studiind perioada zis g urartiana
Rupen Binemegian, Mikael Ceaprast, si civilizatia tarii In aceasta epoca.
Dikran Sangeakgian, Dikran Tospa-
tian, Kevork Holas, i d-nete Verghi-
ne si Eranuhi Karakasian, Kanar, Za- Catedra de armenologie
bel Hekimian, Aghavni Binemegian, din Beirut
Eliza Binemegian, a desvoltat gustul La Universitatea Franceza din Bei-
teatrului la Turci. rut, profeserul de armenologie Par.
Arméniens, peuple tragique' Hovhannes Misirian a tinut si anul
trecut un ciclu de conferinte,tratand
Sub acest titlu parintii Iesuiti din urmatoarele subiecte : a) Cantecele
Lyon au publicat in 1939 o brosurg trubadurilor armeni; b) Armenii In
ilustrata, unde sunt descrise viata Oriental apropiat; c) Situatia Arme-
'storied a poporului armean, cresti- nilor In Transcaucasia; d) Situatia
nizarea Armeniei i persecutiunile Armenilor in timpul constitutiei o-
suferite de Armeni pentru legea cre- tornane; e) Razboiul mondial si con-
sting, apoi creatiunile sufletului ar- secintele lui pentru Armeni.
menesc in diferitele ramuri intelec-
tuale si artistice in decursul secole- Ruben Mamullan
lor. Brosura mai contine note si date
despre numarul, viata, diaspora Ar- Ziarele au anuntat ca celebrul re-
menilor i despre victimele din ran- gisor armean din Hollywood a sem-
durile poporului armean. nat un nou contract cu studiourile
88

www.dacoromanica.ro
 514

.20-th. Century Foxu. Marele regisor Sarkis Knaciaturian

va pregati in aceste studiouri filmul
S'au tnialnit la Rio". Ziarele americane anunta sosirea
De curand Mamulian a terminat la New-York, venind din India, a
filmul , The Californian* si a face- pictorului armean Sarkis Khaciatu-
put sa faca pregatirl pentru turna- rian, spre a organiza o expozitie Cu
rea noului film, in care Cezar Romero reproducen i dupa tablouri de vechea
detine rolul principal. Subiectul fil- arta indiana.
mului este luat din viata artistelor Pictorul Khaciaturian nascut In a-
ambulante din America de Sud. nul 1886 la Malatia, a facut studiile
La Hollywood a avut loc recent sale la Roma (1908-1911) sl la Paris
premiera de gala a ultimului mare (1911-1914). In primii sal ant de ac-
film regisat de Mamullan, , The Mark tivitate picturala, a mfatisat in ta-
of Zorro", unde interpretii principali blourile sale veden i si chipuri din
sunt Tyronne Power si Linda Darnel. Armenia, ceeace face pe Frédéric
Dupit cum se stie Ruben Mamu- Macler sa observe ea: sL'ouvre ma-
lian, este regisorul mai multor filme gistrale de Katchadourian constitu-
Cu renume mondial : era-t-elle une collection sans pareille
Aplaase ; Strazile orasului ; Doc- des us, coutumes et costumes arm&
toral Jekyll (Bestia); Love me io niens A la fin du XIX-e et au début
night (lubeste-ma asta noapte); Song du XX-e siécles. Apoi incepe sa
of songs (Voluptate); Regina Cris- desvolte genul de pictura (gouaches,
despre care Strzygowski spune :,Um
tina; Invierea; We live egain (Triiim Neujahr 1923 kam Katchadourianauf
din mu); Becky Scharp , Cavalerli jene Werkart, die als seine eigenste
nopfli ; Sangele pamantului, etc. bezeichnet werden muss. Nachdem
er mit Aquarell-und Ölmalerei begon-
William Saroyan nen hatte, fahrte ihn 1913-1914 der
Ziarele americane se tac ecoul ma.. Unterricht von Prof. Bruno In Parla
relui succes a ultimei piese a lui auf die Gouachemalerei in der er
Saroyan, Frumosul popor", care s'a instinktiv Versuche vorzunehmen be-
jucat in vara anului curent, pe sce- gan. Erst fast zehn Jahre spater ge-
nele din New-York. tang es ihm, jene Eigenhart zu f in-
Marele scriitor armean se consa- den, die seinen Bildernihren persOn-
creaza astfel din ce In ce ca unul lichen Reiz verleiht.s
dintre cei mai marl dramaturgi ai In ultimul timp pictorul Khaciatu-
Statelor Unite. rian s'a consacrat studierei vechel
arte iraniene si indiene, renovand si
Autor al culegerilor de nuvele The
Daring Young Man on the Flying completand vechile fresce din mo-
numentele de arta veche name In
Trapeze, Inhale and Exhale si Three aceste tinuturi.
Times Threi, si al pieselor: My He-
art's in the Highlands : The Time
ot Your Lite; Love's old sweet song ; Henri Troyat
The White-Haired Boy ; Sweeney in Henri Troyat, Armean din Rusia,
tIze Trees, William Saroyan se bu- Cu adevaratul sail mane Levon To-
curl in momentul de fata de o po- rosian, a obtinut In 1938 marele pre-
pularitate rara In cercurile literaresi miu Goncourt, pentru romanul sau
teatrale americane. ,Araignd".

www.dacoromanica.ro
 515

Armand Tokatian Elvetia, a plecat in Canada, unde se

va dedica cu totul literaturii. Auto-
Celebrul tenor armean Aramnd rul armean a termiaat de curand o
Tokatian a avut un mare succes la loarte originala piesa culeasa din
Hollywood. Impreuna cu artista Gla- viata actualului razboi. Piesa va fi
dics Swartout si Integ ansamblul o- reprezentata sub titlul ,,Doi oanzeni,
perei (Metropolitan» din New-York, un tank".
Tokati an a cantat In opera Carmen" Mikael Arlen, pe numele adevarat
de Bizet, care a fost reprezentata la Dikran Kuiumgian, e nascut la Rus-
(Hollywood Baul» In fata 24.015 ciuc, inteo familie armeana de ne-
spectatori. Armand Tokatian este gustori.
nascut is 1896 la Sliven (Bulgaria) Principalele sale lucrari cunt:
In sanul unei f amilii armene, care Oanzeni p. Idcufi, Peileiria verde,
pribegise din Turcia, in arma masa- Doamna romanticd, Lily Cristina,
crelor armenesti 51 care apoi s'a mu- Amanti finen, Copt In peidure, Moro
tat In Egipt. Tanarul Armand inainte talitatea omului.
de a intra In cariera de cantaret a
avut ca totul alte ocupatiuni In Akim Tamirof
Franta qi in Egipt. Abia In anul
1919 se consacra operei, plecand in Celebrul artist de cinema, Akim
acest an la Milano, unde in timp de Tamirof, Armean din Rusia, actual-
doi ani si jumatate se I ormeaza sub mente se bucura de o mare popular!-
ingrijirea maestrului Nino Cairone, tate la Holywood.
5i dupa studii stralucite, apare pen- Ultimele sale creatiuni au fost:
tru prima data pe scena Dal Verme Exceleniul excroc, Cyrano de Ber-
in ,,Manon" de Puccini. gerac, Down Went Mc. Ginty,Sange
Angajet apoi de Metropolitan O- de Cazac, lspitele trupului, etc.
pera Hause din New-York, Armand
Tokatian devine celebrul artist care Sirun Mangrian
este astazi, exceland mai Cu seama Cunoscuta cantareat armeana, d.na
In rolurile: Cavaradossi In Tosca lui Sirun Mangrian din America a obti-
Puccini; Almaviva in Barbierul din nut un nou succes remarcabil fiind
Sevilla lui Rossini; Don José, In aleasa dintre mai multe candidate ca
Carmen lui Bizet, etc. interpreta in filmul (Luna Nou61,
(New-Woon) care s'a turnat In 1939
Jeanin May in studiourile Metro Goldwyn Mayer
Este pseudonimul literar al d-nei din Holywood, avand ca principali
Jeanne Andonian, autoarea volumului interpreti pe Jeanette Mac Donald5i
($ase si una nopft» cuprinzand mici Nelson Eddy. D-na Mangrian a in-
povestiri si a romanelor psichologice terpretat rolul uneia din cele 10 su-
Fata mascata si Smarande", toate ron i ale miresei.
scrise In limba franceza.
Tanianii o famine din
Mikael Arlen Armenia"
Marele scriitor englez, de origina Scriitorul Louis Adamic a publicat
armeana, Mikael Arlen, care in pri- o noul carte Intitulata Din multe
mele zile ale razboiului trecuse In tari", primul volum dintr'o serie sub

www.dacoromanica.ro
 516

titlul eNatiunea Natiunilor., care cu- ,Abu Lala Mahari"

prinde un capitol intitulat eTasgianii
o familie din Armenia.; eroii acestui
capitol sunt 6 frati si surori dinteo
familie armeang, cari trgesc in pre,
zent ta diferite colturi ale Americel
si cari obtin uimitoare progrese in
noul continent.
Celebra poema Abu Lata Mahari
a marelui poet armean Avetic Isa-
hakian a fost tradusg In limba araba.
Traducerea se datoreste linguistulul
arab Haidar el Asadi si profesorului
de litnba armeana Paraegh Cetoian.

Tref Invgati armeni Poetul Arsène Yergath

In istoria Americii Revista in limba franceza din Ca-
iro, 'La Semaine Egyptienne., a In-
Comitetul Expozitiei internationale chinat un numar special (No. 13-14
dela New-York a hotgrit sa prezinte din 1938), poetului armean Arsbne
vizitatorilor strgini al Expozitiei ca Yergath. La acest cHommage h A.
si populatiei din Statele Unite nu- Yergath a colaborat un mare lin-
male si operate acelor oameni de ingr de scriitori francezi, italienl, e.
stiintO, artg, industrie si cultura, cari gip tieni, etc.J. Barbilch, A. Capasso,
prin creatiile sau serviciile lor au J. Lan6e, A. Guibert, A. Rassim, J.
adus un aport considerabil desvol- Arache, J. R. Fiechter, F. Leprette9
tarii noului continent. G. Cattani, J. Sekaly, G. Henein, R.
Trei savanti armeni din America Maxence, A. Schoal, J. M. Bossard,
au fost onorati prin inscrierea lor pe E. Simon, P. Souffron, L. Fiumi, J.
placg, in rtindul celor 650 celebri sa- Béchot. cari analizeaza si elogiazg
vanti, muzicanti, scriitori si inventa- opera literara a poetului armean.
tori, alesi dintre 50.000 candidati. Numgrul mai contine parerile multor
Primul, Varaztad Cazangian, de fel critici si ziare cari au scris, in de-
din ErzAnga, conferentiar la Univer- cursul ultimelor doug decenii,despre
Mates din Harward, este un renu- activitatea sa poetica,si titlurile car-
mit chirurg, expert in repararea con- tilor pe care le-a publicat poetul in
fuziunilor si desfigurarilor craniului, litnba franceza: Les cyprès (Paris),
care a servit in marele rOzbolu In Les Yeux Limpides (Paris), Scarabées
armata f rancezg unde a ingrijit si (Paris),Le Tisseur de soies(Bruxelles),
Insangtosit rnii de raniti si desfigu- Liens (Tunis), Scarabées II (Cairo),
rati. Sonate et Halgouche (Paris), La Mal-
Al doilea savant, Aram Boiagian, son des Images (Marseille). Arsène
ngscut in 1886 la Cezarea, este un Yergath este cunoscut ca poet si In
expert inginer in electricitate, autor literatura armeana, sl era unul din
a mai multor studii de technicg. colaboratorii permanenti ai revistei
eNavasard*, pe care directorul aces,
Al treilea este Mihran Casabian, tui anuar a publicat-o la Bucuresti
de fel din Cezarea (1870-1910), mem- intre anii 1923-1926.
bru al institutului medical si unul
din savantii cei mai cgutati la con. Ararat"
gresele mondiale de electro-terapie,
cercetgtor renumit care a cazut vic- Editura ,Carrick and Evans" din
tima razelor Roentgen in timp ce New-York a publicat in 1939 o in'
lucra In laborator. teresanta lucrare a lui Elgin Oros.

www.dacoromanica.ro
 517

celos sub titlul (Ararat». Acest ro- Handes Amsorya, conduse respec-
man, care a meritat premiul anual tiv de congregatiile mechitariste din
al prietenilor scriitorilor americani, Venetia si Viena, organele celor
este conceput din impresiile unei mi. trei patriarhate armene si armeno-
siuni filantropice pe care autorul a- catolice, Sion (lerusalim), Hask (An-
merican a avut-o in Armenia, in ju- tilias) si Acetic (Beirut), si excelen-
rul Muntelui Ararat, (care simboli- tele reviste Hairenik (Boston),Anahit
zeaza lupta eterna pentru existenta a §i Vem (Paris).
rasei armene si sperantele sale in In ce priveste acele publicatiuni
ciuda tuturor suferintelor si incer- cari apar in diferite tari si in diferite
carilors. limbi spre a face cunoscut pe Ar-
meni in cultura Ion sau in viata ion
Presa armeani din diaspora locala, citam, pe langa buletinele
din Berlin (Mitleilungsblott) §i ce)
Nu prea stim despre periodicele din Roma (Armenia), pomenite in
cari spar in Armenia si in celelalte alta parte, si urmatoarele peno-
localitati din Uniunea Sovietica. In dice: Hairenik-weekly (Boston), The
ce priveste coloniile armenesti apar Armenian Mirror-Spectator (New-
zilnic ce) putin apareau in preajma York), Massis (London), Balastan
razbolului urmatoarele: Hairenik (Paris), La Revista Armenia (Buenos
§i Baikar la Boston, Huso per §i Arev Aires), Gregoriana (Lemberg), Ara-
la Cairo, Aztok, Aravod si Zartonk rat (Buc uresti).
la Beirut, Yeprad la Alep, Haratch
la Paris, Nor Or la Atena, Alik la Cei plecati
Teheran, Azat-Khosk la Sofia, Jams- In lunile din urma literatura ar-
nak tfi Nor Lur la Constantinopol. meana din diaspora a pie rdut pe doi
Mara de aceste ziare cotidiane dintre cei mai insemnati publicisti al
mai apar un mare numar de perio- sai, Arsak Geamalian (Paris) si Av.
dici in diferite centre unde Armenii sène Mikaelian (Buenos-Aires), pe
sunt in numar: New-York, Fresno, scriitorul din vechea generatie, Mar-
Alexandria, Bucuresti,Marsilia, Plov- tin Satinan (Teheran) si pe tanarul
div, etc. scriitor de mare talent, Vazghen Su-
Trebue lima subliniata contributia sanian, cate a inchis ochii de curand
pe care o aduc literaturii armene si la Paris, dupa ce a lasat literaturii
Stiintilor armenologice revistele de moderne pagini cu o neperitoare va-
specialitatep cunt sunt Pazrnaveb si loare ; poezii, nuvele si romane,

www.dacoromanica.ro
 518

tara, fiind zidita in 1395, exact dof

ani dupa prabusirea Ciliciel.
D. prof. Cuza a adaogat ca si bi-
serica Sf. Saya din Iasi tradeaza sti-
lul armenesc, si nu este exclus ca si
aceasta sa fi apartinut mai Inainte
Armenilor. Inteadevar exista o ase-
MISCARBA CULTURALA LA NO!
menea ipoteza, 1nregistrata de mal
multi autori, si In special de N. A.
D. Prof. A. C. Cuza Bogdan in monografia ce o consa-
pre§edinte de onoare cra Iasilor, si dupa care Sf. Saya a
fost o biserica armeneasca la ince-
al Fundatiei culturale armene put, dar pentru ca se a! la pe o arte-
D-1 Prof. A. C. Cuza fiind proclamat ra principala a orasului, a fost pre-
presedinte de onoare al Fundattei luata de Stat dandu-se in schimb
Culturale Armene in locul regreta- locul actual al bisericei armene. Do-
tului Nicolae Iorga, o delegatie com- vada ca aceasta biserica a fost ar-
pusa din domnii K. Hagi Arttn, av meneasca se considera si faptul ca
Ard. Tomasian si H. Dj. Siruni, s'a interiorul era imparta ca in bisericlle
prezentat in ziva de 29 Ianuarie 1941, armenesti, fiind locuri separate pen-
venerabilului patriarh al romanis- tru femei si barbati, cum se facea pe
mului, spre a-i oferi presedintia de vremuri in bisericile armenesti.
onoare a Fundatiei. Distinsul profe-
sor a primit cu placere, expriman. Biblioteca CentralA ArmeanA
du-si cu aceasta ocazie simpatiile
d-sale pentru Armeni si amintind In curand se implinesc 15 ani de
serviciile aduse de ei tarii. cand s'a infiintat, din initiativa epi-
Dupa ce isi exprima admiratia pen- tropiei Bisericii Armene din capitala
tru volumele aparute ale reviste si a unar intelectuali armeni,Biblio-
Ani", d. prof. A. C. Cuza accen- teca Centrala Armeana, Cu scopul
tuiaza asupra legaturilor seculare pe de a salva dela pieire si a conserva
care Armenii le-au avut cu tarile ro- cartile de pret si obiectele vechi de
manesti si a pornenit de personalita- arta aflatoare in sanul comunitatilor
lile armene pe care le-a cunoscut in armene din tara si a pune la inde-
Moldova, cum au fost fratii Buiticliu, mana celor cari ar don i materialul
care si-au adus contributia la misca- necesar referitor la istoria si litera-
rea de renastere a culturii romanesti, tura armeana., spre a deveni astfel
f acand parte din societatea Junitnea", cUn fel de muzeu unde se vor atrio].
si dintre cari Abgar Buiucliu i-a fost ge carti armenesti si streine mai ales
si colaborator la infiintarea miscarii referitoare la istoria, literatura ili arta
nationaliste id Romania. armeana din toate timpurile, publi-
D. prof. Cuza aminteste cu acest catiuni periodice, manuscrise arme-
prilej ca Armenii din Moldova sunt nesti, operele artistice armene si
considerati bastinasi, pentru ca se streine, hrisoave domnesti, enciclice
aflau acolo chiar inainte de inf finta- emanate dela catolicosi si patriarhi,
rea principatelor, lar biserica armea- si in genere, tot ceeace are legatura
tia din Iasi este unul din cele mai cu arta si etnografia armeanas.,
vechi locasuri de inchinaciune din <Primele carti cu care s'a inaugu-

www.dacoromanica.ro
 51.§
rat Biblioteca, - spune actul come-
morativ, - au fost cele daruite co-
munitatii de decedatii Gr. Buiucliu,
Gabriel Agemolu, Iacob Melic, si alti
binefacatori de mai fnainte, t'amase
necunoscuti>, agite daruite fiind a-
dapostite de mal multe decenii
podal bisericii.
Fonda' M'Olor s'a sporit apoi cu
cele adunate dela diferitele biserici
din provincia, si In primul Tan& cu
cele aduse dela Roman, Bacau, Su-
ceava, Botosani, I asi,Focsani, Silistra,
Chisinau, etc.
Biblioteca a prima, deasemenea,
un mimar Insemnat de carti dela
Par. Grigore Lazarovici, familia Fer-
hat, d-ra Ecaterina Luca, ay. A, To-
masian (Horezu), d-na E. Stelanescu,
d-na A. Zenian, d-na Eugenia An-
dreasian, G. E. Rangli, Eduard Misi-
dan, Casa $coalelor, Prof. N. lorga,
Gr. L. Trancu-Iasi, Arhivele Statului,
V. Mestugean, Dj.Siruni, K. Gha-
zarian, K. Hagi Artin, Arhiep. Husik
Zohrabian, Par. 1gnatios Kilimlian,
O. Baclagian, etc.
CArti vechi. Biblioteca po-
sada In momentul de lata un numar
Insemnat de carti vechi, unele rare.
Printre vechile editiuni armenesti ci-
tarn; Cartea ouipli i Khorenati (1668,
Amsterdam); lstorta lut Arakel din
Tavris (1669, Amsterdam) ; Calendar
perpetual (1675, Venetia) ; Explicotia
psalmelor (1686, Venetia)"; lmitatia
tul Christos a lui Toma din Kempis
(1691, Venetia); Psalniii (1714, Ams-
terdam); Biblia ilustraid (1733, Ve-
netia); ¡s gorja Sfdritului oras lerusa-
Ilm (1721, Ierusalim); Caet nou ca-
rilla U zic (Hordoralc, (1772, Ma-
dras).
Manuscrise. Biblioteca mai
contine un bogat fond de manus-
erige armenesti, dintre cari:
Ceaslov (Geasot) scris in 1331 la
www.dacoromanica.ro
1erusalim de preotul Garabet; Ceas-
lov scris In 1460 la Cefalea Alba de
episcopal Nicoghos; Ritual (Mastot)
scris in 1555 la Lwow de Nerses din
Argis; Psalmil scrise In 1596 la Er-
zanga de arhitnandritul Bedros din
Tokat; Cartea o'e canoane (Kanona-
ghirk) scrise in 1621 la Camenita de
Par. Grigor Andreasian; Ceaslov
scris in 1667 la Constantinopol de
Par. Pilibos; Liturghie (Khorhardate-
tar) scris In 1690 de scribul Kevork.
Biblioteca mal posedti diferite lu-
crari inedite ale unor figuri Insem-
nate din biserica armeanal majorita-
tea ftind Cuiegeri de predicti scrise
cu mana Patriarhului din Constanti-
nopol Hagop Nalian (175b), a Arhie-
piscopului Garabet din Constantino-
pol (1749), a Arhimandritului Bedros
Aghamalian (1764),a Arhiepiscopului
Kevork din Eudemis (1821-1824).
Enciclice §i pastorale. In rau-
dal documentelor pastrate In Biblio-
teca trebuie relevate si acele enciclice
si pastorale manuscrise, trimise de
capii bisericii armene comunitatilor
armene din tara, si In primul rand
cele trimise de Catolicosii Ghukas
(in 1792) si Eprem (1818), de patriahii
armeni din Constantinopol Hagopos
(1839), Stepanos (1840), Astvatatur
(1841), Mateos 1 (1848), etc., si de
aceia din Ierusalim Gabriel (1826),
Esaia (la mai multe date), etc.
Scrisorli. Printre scrisorii aflate
In Biblioteca citarla cele trimise de
catolicosii Eprem (1809-1831) si Ner-
ses Astaraketi (1843-1858), de patri-
arhii armen' din Constantinopol Ga-
raber (1823 -1831), Stepanos (1839-
1811), Astvatatur (1841 -1844), Hagop
(1848 -1856), Boghos (1863 -1869),
Khrimian (1869 -1873).
In biblioteca sunt pastrate i scri-
sorileunor inalti prelati cari au condus
spiritualiceste pe Armenii din Orne
 5 20

romane in prima jumatate a secolulut Monete. Biblioteca mai poseda o

trecut : mica colectie de monete, printre cari
Arhiepiscopul Grigore Zahariant 4 monete ale regilor armeni Hetum
(1812), Arhimandritul Khaciatur (1840), si Levon, si altele din diferite tari :
Arhiepiscopul Kevork (1843), Arhie- Arsac al Persiei, Chersonesul tracic,
piscopul Ghukas (1849), dupa cum Tyrul phenician, Ttaian, August, Marc
si ale unor episcopi vizitatori: Antonius, Gordianus, DomItian, Pa-
Mesrob (1833), Sarkis (1858), Makar- limn de Mysie, Antiochus IV, Deme-
tich Tigranlan (1869), Melchisedec trius II al Siriei.
Muratian (1873), Khoren Narbei (1880), Mal Bunt pastrate In Biblioteca
Aristakes (1883), etc. draperii de altar. odajdii bisericesti
Dosare. In biblioteca mai Bunt (Potirl, cruel, patrafirl, icoane, tipari
adunate dosarele asociatiunilor arme- de nafura), broderii armenesti, f aiante,
nesti de alta data: cAzgasirat, (Iu- scoarte de carti lucrate In metal, pe-
bitorilor de natiune) din lasi, Oghor- cete, etc.
madzat" (Miluitorilor) si Ani" din Cu prilejul vizitei sale prof. N.
Suceava, liai-Eritasardat (Tinerilor Iorga a scris urmatoarele In cartea
armeni din Roman (1862),,Araratian" de aur a Bibliotecei:
(1838), Usurnnasfrof" (lubitorilor de En souvenir de la visite faite a
cultura, 1871), liaiastan" (Armenia, la bibliothèque qui conserve la pen-
1879), Araratian (1886), Hairenastrat sae d'une noble et malheureuse na-
(Patriotilor, 1887), Arax (1901), Area- tion".
trakan (Comercia1,1903),Osumnastrat lar d. prof. Vlad Banateanu a scris
(lubitorilor de cultura, 1905), etc. din !titre altele
Bucuresti. Am admirat la Biblioteca arme-
De asemenea sunt pastrate regis- neasca atatea lucruri cari amintesc
trele matricule sau alte documente si cultura si momentele marl din tre-
ale scoalelor armenesti: Bucuresti cutul Armenilor si in special ale celor
(1817), Iasi (1843), Suceava (1850), din tare noastra".
Roman (1862), etc.
Printre celelalte acte si documente 0 sfirbAtorire
adunate din diferite parti ale tarilor
romane este de remarcat dosarul per- Din ziarul NeamulRomanesc"din
sonal (1849-1886) al Iui Donic Shno- 25 August 1938:
novici, primul membru armean In Duminica, 21 August 1938, dupa
senatul romanesc. reprezentatia In Aer Liber, s'a dat o
masa la cantina universitatii popu-
Tablouri. Biblioteca poseda un late
mare tablou original al vestitului d-luidin
N.
initiative Ligii Culturale si a
Arghir, primarul orasului
pictor italian Tito Bassano, si mal Valenii de
multe portrete reprezentand unele H. Dj. SiruniMunte, In onoarea d-lui
directorul revistei de
figuri din secolele trecute, cultura armeana Ani", pentru acti-
Firmane. In biblioteca sunt pas- vitatea sa In domeniul cultural, si a
trate 6 firmane Imparatesti, dona ema- Fundatiei Culturale, Armene.
nate de Sultanul Selim III In 1217 si A prezidat d. Prof. N. Iorga, care
1220 (anii din Higiret), doua de Sul- la sfarsitul mesei a tinut o cuvantare
taunt Mustafa IV In 1222, doul de relevand serviciile aduse de d. Siruni
$ultanul Mahmud II in 1223 si 1254. In domeniul cultural, activItatea sa

www.dacoromanica.ro
 521

pentru a strange legaturile sufletesti proape din momentul cand s'a co-
!litre popoarele roman si armean, si borit in mijlocul nostru, cand, fail
valoarea cercetarilor d-sale spre a ca sa aiba nici-un fel de cunostinta
da la lumina izvoarele armenesti pri- a WU, a limbii si a trecutului nostru,
vitoare la tare si istoria Romanilor. a aratat cea mai hotarita aplecare
CuvAntarea lui N. lorga. In catre deprinderea tuturor rosturilor
seara aceasta ne platim Cu totii noastre. A isbutit il tradeaza pu-
prin acest modest ospat, datoria de tin doar accentul, dar a izbutit
veche recunostinta, pe care o avem sa deprinda limba noastra asa de
fata de d. Siruni si de toti ajutatorii bine incat este in stare, nu numai
sai. sa inteleaga once lucrare in roma-
Trebue sa adaug in aceasta seara neste, dar sa si scrie in limba noes-
si numele acelui colectionar de aria tra. lar in ceeace priveste cunostinta
romaneasc a m oderna, d. Zambaccian, trecutului nostru, d-sa s'a asezatintre
care s'a legat asa de strans de su- cei mai ravnitori cercetatori ai aces-
fletul poporului nostru prin intelege- tui trecut si aceasta a facut-o, nu
rea deosebita pe care o are pentru Cu interesul rece al omului de stiinta
productiile celor mai buni din pictorii ci cu caldura deosebita a omului de
nostri si, adaug, pentru partea cea inima, care ne iubeste In adevar si
mai bung a acestor pictori. a and pretuire pentru rosturile noas-
Prin urmare, avem reuniti aíci pe tre de-alungul secolelor e unita cu
d. Siruni, care este initiatorul si ne- sentimentul pe care II avem si noi,
obositul reprezentant al relatiunilor atunci cand ne gandim la multele
stranse intre noi si poporul armean, noastre lupte, la multele noastre du-
cum este In acelas timp qi, statornic, reri si la putinele ceasuri bune, pe
vechiul fiu si prietenul de fiecare care le-a avut poporul acesta in pa-
clipa, prin munca sa, al poporului manful luí.
din mijlocul caruia s'a ridicat, avem Cu sa Inteleaga aceste lucruri, a
pe fetele acestea tinere, care au in- trebuit sa aduca si gloria trecutului
latisat inaintea a zece mii de oameni uneí marl natimai nenorocite, aceia
acel gratios spectacol de aria, prin careia ii apartine, una din cele mal
cántec si prin dant, cum n'am vazut mari natiuni ale antichitatii si una
de foarte multa vreme si care In a. din cele mat spornice in cultura din-
devar a fermecat si mintile celor mal tre natiunile evului mediu, a trebuit
simpli dintre atilt de numerosi privi- sa aduca, pe langa sentimentul acela
tori cari s'au strans ca sa yea spec- de glorie al regilor, de fapt Imparati
tacolul, pe care ele I-au impodobit ai Armeniei, pe IC330 tot cela ce-1
cu f rumusetea lor si cu atatea daruri leaga de o cultura, care a trecutprin
pe care le-au adus pe langa aceasta atatea secole, constiinta unei linease
trumuseta. nenorociri, care fara drept apasa
La originea tuturor aceste lucruri, asupra poporului sail.
care fac atata ciaste popmului ar- S'au dat state independente si ce-
mean, care ne-a interesat fntotdea- lor din urma dintre natluni, care nu
una si ne-a miscat adesea atat de pot sa insemne In tot trecutul ion
adanc, la origina tuturor, afara de aproape nici-un serviciu adus ome-
gustul artistic al d-lui Zambaccian, niiii si care, probabil ca niei de a-
este desigur dl. Siruni. Pe Siruni ill cum inainte, in libertatea de care se
cunosc de foarte multa vreme, a- bucura, din cauza lipsei de aptitu-
33

www.dacoromanica.ro
 522

dint sau din causa unor aptitudini cios fu al naftunii sale, care a lu-
numai in anumite domenii, care nu crat pe Warn cultural cu admiratnid
sunt ale cultnrii, nu vor ajunge sd rdvnel, pentru strangerea legdturtlor
serveascd aceastd culturd generala Mire Romelni $1 natiunea sa, ceírela
a umanitatii, la care participa toate o soartei nedreaptel ii refuzei slatul».
popoarele, de-alungul veacurilor ca vi se 'dud Statul este untrist
In locurile unde sunt. adevdr. Dar eu cred ca d-ta, care
Poporul armenesc, care a rivalizat esti mai tandr decat mine, vei apuca
Cu Bizantul In ceia ce priveste cul- vremea cand, fart a ne pardsi pe
tura si mai ales arta, aceasta parte noi, te vei intoarce in tara strdmo-
asa de importantd din culturd care silor d-tale, ca sd vezi acea frumu-
este arta, poporul armenesc, care in seta a naturii si a artei, care triumfd
cursul secolelor poate Inscrie necon- acolo si astdzi, si te vei Intoarce In
tenit fapte de creatiune, in domeniul aducand prietinilor d-tale de aici
politic sau In domeniul cultural, po- vestea cea mai bucuroasd pentru su-
porul acesta, supus la cele mai marl, fletul d-tale aceia cd a Inviat Arme-
chinuri, pe care le-a Indurat In epo- nia r
ca aceasta de asa zisa civilizatie o
natiune, poporul acesta impdrtit In CuvAntarea d-lui Zambaccian.
cloud, supus Ru.;ilor, care cultivd ci- In cuvántarea sa d. K. H. Zambac-
vilizatia lor nationald pentru a-i tine cian a spus
mai bine In Inchisoare i supus Tur- D-le profesor lorga, sunt foarte
cilor, care nu le acorda nici macar fericit pentru prietenul meu, Siruni,
atAta, nici macar sprijinul culturii na- pentrucd sunt martor la frumoasa lui
tionale, Isi vede refuzat dreptul de muncd, la marelelui devotament pen-
a trtii pe pdmAntul sdu, pe pdmantul tru culturd si la aceastd pasiune de
stramosilor sal, unde se ridicd mo- cercetdtor a lui.
numentele unei arte strdlucite ca Dati-mi vole sd va spun cd aceastd
acea libertate, de care se impartd- pasiune nu este ca oricare alta. Pa-
sesc mai toate natiunile lumii. tima aceasta a d-lui Siruni l-a fdcut
Este una din cele mai marl rusini, sd intre in cercetarea documentelor
ale epocii noastre, care este adevd- veacurilor, pe care le-a interpretat,
rat cd a adus pe urmd i alte scotand In evidentd ce este mai in-
care, pe un grad inferior, pot sd con- teresant, ilustrand o epoca din doud
cureze cu aceasta. sau trei documente.
De aceia, d-le Siruni, In amintirea De aceia, &le profesor, vit rog sd
pe care ti-o dam astdzi, In diploma ne credeti cd not nu aspirdm la ni-
aceasta, pe care am fi dorit s'o tipa- mic altceva dela dvs. decAt la acea
rim pe pergament, dar in tipografia satisfactie morald, pentrucd dvs. nu
noastrti sitracd nu se poate si te rog ne-ati dat nici slujbe, nici fel de lei
s'o primesti ;1 pe aceastd hArtie ceva de favoruri trecdtoare, de aceea nu
mai rezistentd, In aceastd diploma ne puteti bdnui de nimic decAt ad-
eu imam pe scurt tocmal lucrurile miratia si atasamentul sufletesc pen-
acestea, pe care a cdutat sd le hive- tru imboldurile pe care le primim
dereze scurta mea cuvantare. Ea are dela dvs si pe care le vom urma cu
acest cuprins curaj In directiunea pe care ati tra-
4 Ontagiu de prletenie din partea Li- sat-o, pentrucd vieata este trecatoare
gli Culturale d-lut H. Dj . &runt, cred in- si numai aceastd satisfactie

www.dacoromanica.ro
 523

sufleteasca si cultural a este eterna momentele solemne, prinosul dra-

bucurle a omenirii. gostei lor catre aceasta tara ospita-
Rispurtsul sfirbätoritului. Dl. Hera, si a gratitudinei lor dare popo-
H. Dj. Siruni a rostit urmatoarea : rul romanesc."
t Ono are a care mi se face astazi
nu-mi apartine de loc. Ea ravine mai Pelerinaje
tntai natiunei mele, aceluí popor la Vilenii-de-Munte
care jertfit in decursul secolelor a Credincioasa unei traditii pe care
stiut totusi sa aduca omenirii mo- a adoptat-o,
destul su aport, i care a devenit Fundatia Culturala Ar-
un element creator oriunde l-a con- meana a organizat In sala universi-
dus soarta. N'arn facut altceva cleat tatii populare (N. larga» din V alenii
sa relevez Cu umilele mele puteri a- de Munte o serata de arta armeana
cele momenta luminoase ale popo- cu ocazia implinirii.a 20 de ant de
rului armean ì dragostea care il existenta a Universitatii Populare,in
leaga de acest pamant. seara de 7 August 1938.
Onoarea aceasta mai apartine tu- Cuvantul de deschidere l'a rostit
d. K. H. Zambaccian, spunand ca a-
tutor acelor prieteni cari m'au ajutat
in toate sfortarile mele. Modestele ceasta vizita a Armenilor la Wien',
la caracterul unei procesiuni si a de-
realizad culturale sunt fructul trudei
comune a tuturor. Eu n'am facut venit o traditie pentru Armeni, cari
altceva decat sa animez acele in- vin aici spre a se impartasi din spi-
cercAri comune in domeniul cultural, ritualitatea ce emana din acest lacar
sa sintetizez munca multora. de cultura. D. ay. Ard. Tomasian a
Apoi, modesta munca pe care am dat citire adresei omagiale trimisa
depus-o spre a face cunoscut tarii de Patriarhul Torcom al Ierusalimului
ospitaliere micile calitati ale popo- lui N. larga, impreuna en volumul
rulul spre a da la lumina f estiv care a aparut Cu ocazia impli-
acele izvoare armenesti cari lumi- nirii a 15 veacuri dela traducerea
neaza fate() mama, diferitele mo- Bibliei in limba armeana, i fn care
manta ale istoriei Romanilor, i spre se gasesc si cele doua discursuri ro-
a strange legaturile sufletesti ale a- stite de Prof. N. larga la festivitatile
cestor popoare, nu pu.ea da nici o desfasurate la Ateneul Roman In a-
roada fara acea nemarginita bun& nul 1935.
vointa pe care ne-a aratat-o totdea- A urmat partea artistica. Dupa re-
una m3rele apostol al natiunei ro- citar din poeti armeni declamate
mane, si indrumatorul nostru al tu- de d-ra Seta Saruni, corul Komitas,
turora. D. Profesor lorga a fost acela dirijat de d. G. Artunian, a executat
care ne-a condus inimile, ne-a inva- melodii armene i romanesti, iar te-
tat sfantul gust al sudoarei si bump norul G. Sacazlian §i d. G. Kesisian
ría muncii, i ne-a fost ca un imbold au cantat bucati din muzica armeana
viu In trudele noastre. romana. S'a executat apoi dansuri
Armenii legati de acest pamant annenesti conduse de d-ra Sona
cu amintirile lor seculare ì sivntind Savagian.
I u aceasta tara ca in a doua lor pa- Cu acest prilej 41sleamul Rornanesc
trie, muncind aci ca in casa lar a observat:
ocrotiti aei ca In caminul lar parin- cS'a remarcat modul sugestiv si
tesc, nu pot sa nu aduca, in toate impresionant in care au fost inter-

www.dacoromanica.ro
 524

pretate minunatele melodii populare jumatati de veac dela moartea sa,

romanesti: La fantand, Lele rov5 la Fundatia Culturala Armeana a orga
obraz si in deosebi lac'a$a, care a nizat o sezatoare in ziva de 22 Oc.
fost bisata starnind entuziasmul a- tombrie 1939.
sistentei. Partea finala, tnchinata dan- Neamul Romanesc, a scris cu a-
surilor armenesti a impresionat mult cest prilej urmatoarele randuri in nu-
prin felul profund sugestiv in care marul sat' din 24 Octombrie:
au fost executate jocurile specifice Fundatia CulturalA Armeana de
de arta populara. Elemente tinere, sub presedintia de onoare a d-lui
fara pretentioasa scoala, au realizat profesor N. Iorga, a organizat aseara,
momente de inaltatoare arta, cu o in sala teatrului Ligii Culturale, o
gingasie si o gratie emotionanta in frumoasa sezatoare literara, inchinala
costume incantAtoare. A lost o ma- marelui nostru Eminescu.
nifestare impresionanta a sufletului S'au recitat cu acest prilej nume-
artistic armenesc, care a miseat pro- roase bucati din opera poetului, fie
fund asistenta rapita de farmecul in limba originalului, fie in versiu-
specific al muzicei i dansurilor re- nea armeana, datoritti d-lui Siruni;
date in chip maestrit de ansamblul s'au executat la piano cateva melo-
destoinicv. dii armenesti, lar d. Sacazlian a can-
0 In anul urmator, la 6 August tat cu mult succes cfintece romanesti
1939, Fundatia Culturala Armeana si armene.
a avut pelerinajul sat: anual la Serbarea s'a incheiat cu dansuri
Valenii de Munte, organizand iarasi populare armenesti executate de un
o serata de arta armeana de asta grup de d-soare.
data pentru comemorarea lui Mihail Acesta a fost,in linii mari, progra-
Eminescu cu prilejul implinirii a 50 mul. Executarea lui a fost din toate
de an" dela moartea marelui poet punctele de vedere remarcabila, Fun-
roman. datia dispunand de elemente sufi-
Dupa un cu /ant introductiv al ciente pentru a-si realiza scopurile
d.lui ay. A. Tomasian, d. G. Sacaz- ei culturale.
lian a executat doua cantece armene. Dar intru totul de remarcat este
D-ra S. Saruni a recitat apoi din scopul sezatorii de aseara. El a fost
Eminescu, tradus in limba armeana lamurit de d. Zambaccian In cuvan-
de d. H. Dj. Siruni. tul cu care a deschis sezatoarea
Au urmat apoi mai multe cantece s'a evidentiat in insasi alcatuirea
populare armene, executate de corul programului executat. Anume, spo-
Komitas, condus de G. Artunian, si rirea f ondului pentru ridicarea sta-
dansuri populare armene, sub con- tuei lui Eminescu.
ducerea d-nei Hranus Eganian. Marele nostru poet se bucura de
Festivalul s'a incheiat cu bucati o larga circulatie in randurile Arme-
din muzica populara romana, de J. nilor din Romania. Aceasta datorita
Movila, Sabin Dragoi, I. Chirescu si nu atat originei armene care i s'a
Simon Niculescu. atribuit de unii biografi, cat mai a-
les eforturilor pe care cercurile cul-
M. Eminescu §i Armenii. turale armene din tara le fac pentru
a se integra in lraditia i aspiratiile
Spre a preamari memoria marelui noastre culturale.
poet roman cu prilejul inipliniril unel D. Siruni, unul din exponentii cul-

www.dacoromanica.ro
 525

turali al Armenilor dela noi, a tradus mintea Indreptata spre orizonturile

tiparit de curtind in limba armeana largi si spre zarile misterioase. Dar
o mare parte din opera genialului toata literatura armeana, fie §1 in ve-
nostru poet. In acelasi timp, publi- chea patrie de sub Caucaz, fie §1 In
catia de limba armeana pe care in- patria de stramutare din Armenia
telectualii armeni o scot in tare noas- Mica, din acea Cilicie, este stapAnith
tra da o larga publicitate probleme- de aceiasi notr.
tor culturale romanesti, in descifra. Toate acestea inlesnesc Armenilor
rea carora dovedesc, in acelas timp intelegerea si pretuirea lui Eminescu;
si pricepere si buna credinta." toate acestea explica acele nenuma-
rate contributiuni ale Armenilor au-
K. H. Zambaccian tohtoni, la talmgcirea si adfincirea
poeticei eminesciene.
despre Mihail Eminescu Cu jumatate secol in urma, Emi-
La sezatoarea organizata la 22 nescu a plecat in lumea, In care se
Oct. 1939 de Fundatia Culturata Ar. simte cnemuritor si rece" losandu-ne
meana in sala teatrului cLigii Cuitu- arta sa, care va straluci meren; ge-
rate» pentru marirea fondului (Sta- neratii peste generatii vor primi lu-
tuia Mihail Eminescu,, d. K. H. mina sa si-I vor sarbatori. Un grup
Zambaccian a rostit urmatoarele: de carturari in frunte cu profesorul
..Eminescu prin arta sa, depaseste Iorga, hotarind sa-1 ridice o statue
cadent culturii autohtone; geniul sau in Capitala Tarii, Fundatia Culture%
rascolind i adAncind o lume de On- Armeana se asociaza lor, MIA scopul
diri, poetul s'a inaltat pe culmea acestei sezatori".
abstractiilor Occidentului, iar uneori
s'a lasat prins de vraja misterloasa O scrisoare a lui N. liga
a Orientului. Ca raspuns unei adrese trimise de
De aceia din opera lui Eminescu Arhiepiscopul Torcom, decedatul pa-
emana atfitea paralele Cu ecouri In- triarh armean din lerusalim, Prof.
departate. N. lorga a scris urmatoarele rfinduri:
In legatura cu aceasta,intr'una din
conferintele sale, profesorul Nicolae Inalt Prea Sfinfite,
Iorga, ne-a aratat ca poezia veche Am primit frumosul dar pe care
armeana e co poezie ca totul ne- v'ati gandit sa mi-1 trimiteti cum si
asteptata ; poetii acestia vorbesc o randurile ce-linsoteau, cari m'au mis-
limba ca limba liricilor din timpurile cat 'Wane.
noastre, nu din boierescul Alexandri, Eu, am considerat totdeauna natia
ci ceva care corespunde tonului a- armeand ca pe una din acelea cari
d&nc si gingas in acelas timp, care au contribult la civilizatia lumii, ca
face farmecul lui Eminescu.,. cea dintâi, printre atatea popoare
lar recent intr.%) scrisoare servind azi fericite in libertatea lor,in cres-
prefata cartii lui Siruni, ,,Mihail Emi- tinism, pe marea carare a literelor
inescu in armeneste', Profesorul Iorga §1 artelor. Eu am simtit mustrarea a-
ne arata: ceea de cuget pe care trebue sa o
Prin cine stie ce inspiratii ances- simta toate constiintele, pentru ca
trale manAnd catre Rasarit, pe care ea singura cere continua respingerea
dreptului de a tit' liber intriun stat
le are in formatia lui asa complicata,
Eminescu, el era un cugetator pu naponal,

www.dacoromanica.ro
 526

Cu urarile calduroase ca zilele Coarda umana la poetii armenl. 13.

noastre sa nu se sfarseasca inainte Incercarile pe taramul cultural sub
de inceperea rasplatei, vA trimet, cerul rosu.
Prea Sfintite, incredintarea stimei
mele.
N. IORGA
Actorul M. Marutian
In toamna anului 1939 am primit
Conferinfele d-lui H. Di. Siruni ia Bucuresti vizita distinsului actor
armean Manuel Marutian care, im-
In cadrul cursului sail de limba si preuna Cu sotia lui si Cu amatorii
Iiteratura armeana din Institutul de de aci, a dat o serie de reprezenta-
Studii Sud-Est European, d-1 H. Dj. tii la teatral Ligii Culturale. Visita
Siruni a tinut in Biblioteca Centrala lui a fost pentru noi o surpriza pe
Armeana in cursul anului scolar 1938- cat de neasteptata pe atilt de pia-
1939 un ciclu de prelegeri asupra cuta fiindca rareori am avut prilejul
vechei literaturi armene cu urma- sa vedem aci un actor armeanintr'a-
toarele sublecte: devar talentat.
I. Locul poporului arrnean; 2. Ar- Marutian ne.a dovedit cA In fiecare
menia legendard; 3. Dupd darama- rol stie sa-si traiasca personajul, dan-
rea legendelor; 4. Rolul pamantului du-1 caracterul si fizionomia cores-
armenesc In cultura armeana; 5. Ar- punzatoare. lnsistam asupra acestui
menia, drum al popoarelor ; 6. Uni- punct pentruca printre actorii nostri,
totea sufleteasca in diferitele etape putini sunt aceia cari dau dovada
ale culturii armene; 7. Vechiul cult de aptitudini egale Inteun reperto-
armean; 8. In lumina superstitiilor; riu variat si sunt limitati la cele ca-
9. Sufietul armean In literatura po- teva personagii create, sau prin ace-
porana; 10. Cantecele ajunse nouti las joc In interpretarea fiecarui per-
sub numele de cantece de Koghtan"; sonagiu. Dimpotriva,Marutian a fost
11. Cand sufletul este sclav al stra- variat in aptitudinile sale. Aceasta
inilor ; 12. Pentru independenta su- gratie faptului ca el este inzestrat cu
fleteasca; Secolul de aur in valoarea temperament si mimica, insusiri care
sa; 14. Traducatorii cari au creiat. dau actorului posibilitatea sa se a-
1ar in anul scolar 1939-1940, tot in propie eu aceias usurinta de fiecare
cadrul acestui curs, a vorbit despre personagiu si traiasca ea aceeas
literatura noua cu urmatoarele su- dragoste.
biecte: $i daca acestor caractere esentiale
1. Valul luminii care a venit din A- adaogam i constiinciozitatea cu care
pus; Z. Crearea limbei moderne; 3. Marutian isi incarneaza personagiile,
Coarela nationala in poezia moderna; putem sa lamurim cauza simpatiei
4. Pe urmele traditiunilor; 5. Ogorul cu care publicul armean inconju-
parintesc ca izvor de creatie; 6. rat, pe cand un alt actor fara aceasia
Centaretii unei Armenii libere; 7. insusire 1-ar fi plictisit, oricat de ta-
Teatrulin slujba nazuintelor patriotice; lentat ar fi fost. $i insfargit, expre-
8. Dorul patriei in literatura din di- siile sale retinute chiar in momenta
aspora; 9. Altoiul provinciei in lite- in care altii ar fi incercat sa emo-
ratura; 10. Contributia femeilor ar- tioneze- publicul prin gesturi i iz-
mane la miscarea literata; 11. SA- bucniri, fac ca jocul lui et fie urma-
manta pe pamanturile straine; 12. rit cu placere. Numai declamatia si

www.dacoromanica.ro
 527

accentul sail 11 urmeaza in toate ro. cert dat la 27 Februarie 1938in sala
lurte sale pastrand cateodata mo- Dalles, cunoscutul critic muzical, dl.
notonie. Em. Ciomac observa in (Curentul)
Marutian a reprezentat urmAtoa- (3 Martie 1938).
rele piese (Si Cu prilejul acesta ni se impu-
cPentru onoare» de Sirvanzate, nee o serie de reflexii. Cori4tii ace4-
(Othello» de Shakespeare, (Corrado» tia ce cantau Cu o inima, Cu un sim-
de Giacometti, cOm qi Satana, de tamant ce nu insala, atat de roma-
Gordin, cCel de 17 ant» de Dreher, ne4te, nu sunt Anneni locuind aid
cHoti de cruce» de Raffi, a Trilbi,de de veacuri, cl bieti refugiati trAind
Gey. de cel mult 20 ani in tara aceasta
primitoare, caruia ei inteleg sa-i ras-
punda In tot acest flint), Cu dragos-
Coral Komitas" tea 4i intelegerea cea mai deplina.
Fara a-si renege obar4ia dimpo-
La 10 Decembrie a. c. Asociatia triva preaslavind geniul neamuluilor
Muzicala Armeana Komites" 1mpli- prin cantec, ei se simt totu4i asimi-
ne4te 15 ani de existenta. In acest lati Romanilor. Care alta rassa ar
interval de timp corul ,Komitasu a tea da In tare noastra aceia41 minu-
avut o activitate rodnica, preocupa- nata pildap.
rea esentiala a sa Hind »de a im-
pra4tia tot ceeace este mai caracte-
ristic 4i mal expresiv in muzica Revue des études Indo-
populara armeana, atat de asemana- Européennee
toare Cu cea romaneasca 4i de a
conlucra i prin muzica, la strange- D-1 Prof. Vlad Banateanu consa-
rea legaturilor de prietenie intre Ro- crase fascicolele 2-4 din 1938 ale
mani 4i Armeni." revistei sale (Revue des Etudes Indo-
Dela infiintare pana azi corul ,Ko- Européennesa memoriei decedatului
mites* a organizat aproape 50 con- armenolog francez Antoine Meillet,
cede, atat in Bucure4ti, cat 4i la Va- dar din cauza ocuparii oraplui Cer-
WW1 de Munte, Constanta, Silistra, nauti in Iunie 1940 de catre trupele
Ploeqti, Suceava. sovietice, aceste fascicole, gata tipa-
La 25 Febr. 1940 corul Komitas° rite 4i aproape toate bropte, n'au
a dat concertul sat' anual la sala putut sa fie expediate.
Dalles. Acest volum omagial continea
La 3 Mal 1940 a organizat un con- 4ase articole privind limba aimeana
cert la Pitar Mo4 in prezenta nunti- J. Lyonnet, Notes philologiques:
ului papal Mons. Casullo 4i a arhie- sur la première version arménienne
piscopului I. P. S. S. Al. Cizar. des Evangiles; Maurice Leroy, Sur
lar la 21 Iulie 1940 a dat un concert un emploi Ces composésarméniens;
religios in biserica armeana din ca- Georges Dumezil, Arménien bahtal,
pitala. iht" (a dori, dorinf6); Georges Cu-
Toate cele trei concerte erau eon- endet, 4 propos du verbe echein" et
duse de d-1 G. Artunian. de sa traduction; Louis Maries, Ar-
lielevand succesul pe care 1-a a- ménien Kifirkin" (dublu) ; N. Adontz,
vut corul Komitas in mai multe can- Emprunts de haute époque en or-
tece romanesti In cadrul unui con- ménien.

www.dacoromanica.ro
 528

Conf erint ele lui Petra Musat, Domaul ¡Moldovei.

d-lui K. H. Zambaccian Ele vin sa confirme legaturile stranse
ce au existat intre tinutul Dobrogei
Colaboratorul nostru d. K. H. Zam- si Principatele Romane chiar dela
baccian. cunoscutul colectionar si intemeierea acestor Domnii, adica
critic de arta, a continuat i in ul- din a doua jumatate a veacului al
timii ani seria conferintelor d-sale X1V-lea. Dl. prof, Lambrino a mai
despre pictorii rornani francezl.
1 amintit de sapaturile facute de dl.
Astfel la 7 August 1938 a vorbit la Gr. Avakian si la Abrudium (Macin).
Valenil de Munte in ca'drul .unlversi-
tatii copulare déspre N. Grigorescu. La moartea lui Octavian Goga
La 4 Martie.1939 a vorbit,la Dalles
despre pictorul francez Fragonard. Cu prilejul incetarii din viata a
La 5 Martie 1940 a Unid o confe- marelui pbet,Fundatia Culturala Ar-
tinta la Dalles despre N. Petrascu. mana a trimis urrnatoarca telegra-
La 20 Mai 1941 a vorbit la Institu- ma D-nei Veturia Goga :
tul Francez de Inalte Studii despre Jundatia Culturala Armeana
Auguste Renoir. prof und indurerata de pierderea mem-
brului sau de onoare exprima miau-
Activitatea cite sale condoleante familiei pentru
disparitia iluStrului fiu al tarii si ma-
d-lui Dr. Grigore Avakian relui bard al rornanismului".
D-1 Dr, Grigore Avakian, profegor
de istorie si specirilist in sapaturi Muzica poporului armean
arheologice, s'a ocupat in vara anu-
lui 1939 cu sapaturi in Dobrogea de O D-1 K, Gerahian a organizat in
Sus. seara de 26 Iunie 1939, in sala scoa-
D. Prof. Scarlat Lamilrino; direc- lei armene din capitala, o audiere a
torul general al sapdturilor arheolo- tmor compozitii muzicale ale sale,
gie, facand o comunicare la Radio cu concursul d-relor Arax Savagian
despre acele sApaturi, a vorbit elo- si Aura Davideanu dela Opera Ro-
gios despre colaboratorul ndstru, spu- mana, si al tenorului,G. SLcâzlian.
nand ca d-sa a sapat la lenisala, D-1 Nicoiae Lazar in articolul
mareata metrOpola ce se gaseste in, din cNeamul Romanesc, scris cu
culmea unei stand, in apropierea de cest prilej observa:
Razel i despre trecutul caruia na- 0 vaga inrudire de tonuri Cu mu-
sa stie nimic precis. zica noastra populara gdsim si in mu-
Pamantul a f oSt scormonit Cu grije zica lor dar si in a popoarelor de
si au fost scoase la lumina moflete dincolo de Dallare. Aceasta se poate
bizantine si romane, cari duc incepu- exp ¡ca nu prin vre-o rudenie de
turile orasului pana la prezenta Ro- stinge cat ruin stravechile colportari
manilor in Dobrogea. Dar mare parte de amintiri Cu care voiajorii armeni
din lucrurile descoperite sunt arme se reintorceau in patrie din cäläto-
de bronz si mai ales portelanuri bl- tille in Tracia si pe coastele
zantine si romanice. S'au descoperit rice, pe unde au vacua o parte
de asemenea doua comori cu dif e- din stramosii nostri cei mal de de-
rite monete, una din timpul lui Mir- mults.
cea cel Batata si cealalta din timpul 0 La 10 Martie 1940 a avut loc la

www.dacoromanica.ro
 Fresc In cavoul Hagi.Artin la Silistra
(de pictorul Hrandt Avachian)
OS

www.dacoromanica.ro
Fresc In cavoul Hagi,Artin la Silistra
(de pictorul Hrandt Avachlan)

www.dacoromanica.ro
Fresc in cavoul Hagi-Artin fa SiEstra
(de pictoruf Hrandt Avachlan)

www.dacoromanica.ro
Fresc In cavoul Hagi-Artin la Silistra
(de pictorul Hrandt Avachian)

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Icoang din biserica armeang din Cetatea-Albg
(de pictorul V. Surenian)

www.dacoromanica.ro
 'Hi. U, I'
(11.1.P 4 11 L.

ni.[J,i,u,srm

Cavoul fatniliei Asvaturov la Cetatea-Albg

(de arhitectul Nafilian)

www.dacoromanica.ro
 -

Mangstirea armeneasa Zanca la Suceava

Altarul mftntistirei Hagigadar din Suceava

www.dacoromanica.ro
 529
la Dalles un concert Cu compozitiPe
d-lui K. Gerahian, cu concursul D-re-
lor A. Davideanu si A. Savagian, deba
Opera Romana, al tenorului G. Sa-
cgzlian si al d-lor G. Avachian, vio-
ling si Nicolae Marcovici, pian.
C:) Cu prilejul unui festiva de mu-
zicA armeana, dat la 17 Decembrie
1939, la Dalles', din initiativa ziaru-
lui ,.Bahar, cunoscutul critie muzi-
cal, d. Em. Ciomac, seria In ziarul
cCurentul, (20 Lec. 1939):
t O atmosferA de noblete linistitg
se desprinde intotdeauna din muzica
popularg armeanA. Compozitorii mc-
derni culti ai acestui neam oropsit,
Cu ardoare i convingere, au crescut
acest tezaur cum ai desfasura i ai
spori virtutile florilor de camp Intro
serA,.
Pictorii noWi
O luir° plana dOm in Anuarul de
lata unele din acele frescuri pe care
talentatul nostru pictor le-a realizat
in capeta construita in stil armenesc
de arhitectul II. Gomighin la cimi-
tirul din :.-ilistra spre a ;civi drept
cavou regretatilor soti, Harnpartum
Macruhi Hagi-Artin.
Dupa cum se ltie Hrandt Avachian
se bucurg de o reputatie maritata
in rOndul tinerilor pictori.ln Septem-
brie 1939 D-1 Virgil lonescu vorbind
la Radio-Bucuresti despre I.Pictura
marina in Romania, a mentionat
rgnd-Ul'artistilor ronigni si pe dOnsul
ca unul dintre cei mai buni pictori
din Romania in aceastà speciatitate.
Pictorul P. Vartanian a, colabo-
rat la intocmirea vignetelor din vo-
lumul de fatg.
D-I D. Stanescu-Deteste seria in
,Vittorul" (1 Sept. 1937): ,Pictorul
P. Vartanian e, incontestabil, o forta
pusg In serviciul plasticei si ocupg,
pe bund dreptate, un loc de seama
www.dacoromanica.ro
printre artistii nostri contemporani.
Fiind un temperament, e si un cre-
ator, cace da culorii. acea calitate
de farrnec si expresivitate pe care
numai cativa dintre magicienii culo-
rii o pot da,.
0 In ultima ani au avut expozitiile
lor pictoritele Rita Azarian, Zabel
u§an, Sirarpi Semizian, sculptorul
Hovaghim Torosian, si tângrul pic-
tor Aramik, in care vom saluta in
cuignd unul pe dintre cele mai ade-
vgrate talante.
Artitii nqtri
O Activitatea artistica a D-rei Arax
Sgvagian cuprinde pe langa rolurile
sale dela Opera Romana si o serie
de concerte organizate in sala 'Dal-
les', concursuri la manifestgri mu-
zicale si aparitii in lata microlonului
posturilor romanesti.
In stagiunea 1937-38 debuteazg in
rolul Margaretei din Faust" sub ba-
ghetainaestrului Alfred Alexandrescu.
In aceeas stagiune D-ra Arax SO-
vagian da primul ei concert, al carui
program cuprindea lucrarile cele mai
alese ale clasicilor i compozitorilor
moderni precunasibucati muzicg,
populara rornilna si armeang.
Aceasta activitate este cOmplectatii
cu cateva concerte dela posturile de-
radio-difuzinne si ale caror programe
cuprind lieduri, arii, pluma popu-
larg romAng i armeana.
Stagiunea 1938-39 cuprinde un
conceit la Dalles", o a doua apari-
tie in Faust' i mal multe auditii
radio. In atara de acestea D-rd Arax
Savagian da concursul ei la produc-
tia fostei sale clase a D-nei Vrgbi-
escu-Vatianu, prin cateva lied-uri si
arii de Korngold, Faurée si Puccini.
Cu aceastO ocazie ziarul cUniversul,
seria : 4D-ra Arax Sgvagian este cel
mai evoluat din aceste talante. Olas
 530

de .rard muzicalitate, temperament sidle, o autoritate de artista auten-

artistic de elita, sensibilitate Wrap- tica ai maturl, ca toata tineretea ei
zAtoare si emotionanta, D-ra Arax vddita iata calitatile exceptionale
Savagian este superi,. r lazestra'a ale D-rei Savazian".
pregltita si va OM desigur, in ca- Mine meationam si seara de mu-
riera d-sale, tot succesul pe care-1 zica germand orgartizata de Institu-
meritd". tul German pentru stlintd din Roma-
()data Cu stagiunea 1939-40 Dra nia" condus de d. Prof. Gamilscheg
Arax Savagian apare cu o noua si Berlin la care D-ra Savagian a
frumoasa realizare si anUnle In (MI- fost invitata si produca cateva lie-
nits din 8oemay de Puccini sub ba- duri de Mozart, Schumann sr Schu-
gheta miestrului George Georgescu, bert.
Tot in cursul aceleias stagiuni, D-ra Absolveat al liceului central ar-
Arax Savagian canta in rolul lui mean din Constantinopol, dupA ce a
Stanca din opera La seceri$ a lui lama primele sale studii muzicale
Brediceanu. sub iagrijirea lui A. Selivanof, fostul
Stagiunea 1940-41 a insemnat pen- prof. al Academiei regale ruse de
tru D-ra Arar Savagian o deosebita muzica si a lui Ferdinand° de Neri,
activitate la Opera Romana. Astfel fostul tenor al operei italiene, d.
D-ra Savagian a apdrut in Faust", Ghiag Sacazlian din anul 1935 s'a
Boema% i In premiera glslu te foci stabiltt in Romania, inscriindu-se in
ca dragastea" opera in 3 acre a d-lui primal rand la Pro Arte" apoi la
C. 11,1ttara. Cu aceasta ocazie Academia Regala de MuzicA, unde
mazical al ziarului Timpul* scria: s'a admis in ansamblul de opera.
,D-ra Savagian a infatisat apoi o WO ce a dat primal salt concert In
dragalase i naiva Rosetd, iar glasul sala in Martie 1933, Sacaz-
i-a sunat limpede si mladios, mai cu Ilan a participat aproape la toate
seama In aria pastorala din actul al minifestatiunile artistice armenesti.
doilea". Ditat cu o muzicalitate desavarsita
Pe langa aceste roluri principale, tanarul tenor a fost until dintre cei
D-ra Savagiau a avut reusite aparitii mal cdutati cantareti aparuti in fata
In rolan i secundare In Carmen", microfonului; in decursal ultimilor 3
Fiautul Fermecat", etc. ani a dat 23 auditiuni la Radio. De
$1 in cursul acestei stagiuni D-ra remarcat particIparea sa in Orato-
Arax Savagian ia parte la productia rium" lui Beeth3wan, la rolul lui
organizatd de fostei sale clase Vra- 1isus, rol pe care l'a cantat 2 ani
biescu-Vatianu. Cu aceasta oca- succesiv.
zie d. Em. Ciomac scria in ziarul In ultimul timp s'a relevat la pro-.
Timpul": D-ra Arax Savagmn este ductiile Academiei Regale date pe
una dintre produsele cu care se poate semi operei in rolurile principale din
mandil mai mult eminenta profesoara Bohenza, Traviata, FaustO Butterfly.
d-na Vrabiescu-Vatianu. O simtire Cu aceasta ocazie cTimpuly scria;
adanca, frematatoare, o inteligenta Tenor cu calitati scenice si muzica-
muzicala pisa in slujba unei emisi- litate evidenta, intinderea vocala
uni curate; a unei dictiuni limpezi calitatea de timbra, sprijinit pe un
patrunse de emotie comunicativd, bagat resurs, posedand de pe acum
un timbru agreabil in !anal desvol- o m thritate care ne da cele mat ¡ru-
tare, in total desvoltand tuate insu- m .use nddej dii."

www.dacoromanica.ro
 531

La 30 Mai 1941 Sacazlian a dat un neascA in onoarea eroului ,legendar

concert la Ploegti ea concursul D-nei David din Sasun. Au vorbit cu acest
Eramie Trandafirescu, fiind invitat prilej d-nii S. Srint, H. Devegian
pentru propaganda muzicii italiene H. Dj. Siruni, relevand insemnatatea
din partea Institutului de Cultura Ralo- acestei comemorAri.
Romana, inregistrand un deosebit
succes.
e lnregistrAm aici, cu o deosebita
Opera lui Eminescu"
placer% gi succesele in domeniul mu- Distinsul critic literar d. Perpessi-
zical ale colaboratorului nostru Garbis cius consacreazA Studiilor rom&-
Avachian, un violonist de talent. D-sa, nesti ale d-lui H. Dj. Siruni" una din
Wand parte de Tro-Bucuregti a or- recentele mentiuni critice ale sale
ganizat mai multe concerte in cola- (eActiunea,, 26 Sept. 1940, No. 317),
borarea cu d., d. Miron Soarec (pian) ocupandu-se in special cu brogura
gi Antropov (violoncel), relevandu-se «Opera lui Emineseu), extrasA din
cu deosebite insugiri. anuarul de fata. Dupa ce releveazA
Intr'o cronicA muzicalA consacrata observatiuntle autorului despre unele
acestui trio, d. I. Victor Pandelescu analogii intre marele poet roman gj
scria intre altele : unii din lirici armeni, d. Perpessicius
'La violinA d. Garbis Avachian a observa: «In felul acesta, se schi-
invederat calitati de sonoritate re- teazA de pe acum, un nou capitol al
marcabill gi de sensibill forta ex- studiilor comparatiste, privitoare la
presiva, servite de un arcug foarte Eminescu.
sigur. D-sa este un valoros tempera- toate aceste indicatii sumare,
ment violonisticy. D-1 Avachian a mai aga cum apar ale din rezumatal lun-
participat, in mai multe randuri, gi gului studiu de aproape o sutA de
la programele muzicale ale posturilor pagini, pe care d. H. Dj. Siruni, 11
romanegti. comprimA in extrasul de care ne o-
cupam, trebuesc reluate, adancite
Asoc. Culturala Raffi" date in cireulatia intelectualittitii noa-
stre. i lucrul e cu putintd, daca o sa
Continuand activitatea sa in dome- judecam dupA substanta a3estei
niul cultural, aso ciatia armeana c Rat- chete in care d. H. Dj. Siruni se do-
f tp,eu sediul in Bucuregti, str. Ar- vede5te un pAtrunzAtor interpret gi
maneascA 17, a organizat in ultimii unul din cei M3i initlati cunoscAtori
ani cicluri de conferinte privind is- ai universului eminescian. Apropie-
toria gi literatura armeand. Astfel rea, gi mai ales distinctia, ce stabi-
D-nii H. Davegian a vorbit despre testa intre pesimistnul de natura u-
poetul Mikael Nalbandian, E. Sar- niversald la Eminescu si pesimismul
kisian despre poetul Kamar-Katipa, individual, de limitatA rezonantA, la
H. Eganian despre romancierul Ha- poetul armean Tarjan, este una din
ciatur Abavian, spre a nu cita decat tamale acestea multiple si generoase,
acele cu subiect literar. ale studiilor de fatA, ce se cuvin am-
Tot din initiativa asociatiei cRaffi plificate, penlru mai lesnicioasa lor
s'a organizat in 1939 la Bucuregti un asimilare. La NI gi cu pluritatea re-
festival literar gl artistic, drept ecou giunilor de inspiratie, ale lui Emi-
al festivitAtilor cari au avut loc atat nescu, din care pricinA analogiile pe
In Armenia cat gi in dias,pora arme- care cineva ar fi izbutit sa be stator-

www.dacoromanica.ro
 532

niceasca intre poetul nostru 4i cutare aflat pe unul din pretio*ii ei colabo-
sau cutarebard al Armeniei patimesc ratori, dincolo de granite..
de pe urma disproportiei sferelor.
Adevarurile pe cari le formuleaza Domnii Români la Poartie
dupa aceea, cu privire la dificultatea
talmacirii unui poet de armonia §i mu- Cronica literara citita In seara de
zicalitatea lui Eminescu qi truda pe 24 Sept. 1941 la Radio era consa-
care i-a dat-o ca, paralel cu sensul crata Cu o buna parte la recentui
stihurilor lui,sa le pastreze qi armonia, studiu al d-lui H. Dj. Siruni aparut
vadesc in d. H. Dj. Siruni mal mult in importanta colectie Studii §i cer-
decat un virtuos al transpunerilor si al cetari" a Academiei Romäne, sub
echivalentelor: o minunata con5tiinta titlul de Domnii Romftni la Poarta,
artistica in care literatura noastra ia Otomana'.

La alcatuirea acestni Anuar au colatorat cu traducen i d-ta R. H. Ava-

chian, d-rele S. Avedikian, E. Beiazgian §i M. Bogdan, §i d-nii H. Agopian,
H. Dobagian §i C. Odaba§ian.

www.dacoromanica.ro
 CLIPRINSLIL
I. TEXT
MENIREA NOASTRA
H. Dj. Siruni O scrisoare III
IN MEMORIA LUI NICOLAE IORGA
N. lorga, ca prieten al Armenilor
Gen. Radu Rosetti O datorie . . . . . . VII
Al. Ltipedatu Pentru un prieten . VIII
Ion Simionescu Un urias IX
N. Brinescz: N. Iorga si studiile armene X
Barba Teo dorescu N. Iorga si Armenii . . . . XIV
N. Iorga Despre Armeni XIX
Armenia recunoscatoare
Catolicosul Sahak II al
Ciliciei Mesaj catolicosal
Catolicosul Paul Petru
XIII Terzian /9 3
Patriarhul Torcom din
Ierusalim Scrisoare patriarhalä . . 4
Par. Var dan Mekhisete-
chiarz Adresä omagiala 5
Al. Khatisian 6
H. Ohangeanian 6

www.dacoromanica.ro
 534

PARTEA I. ARMENII IN CULTURA LOR

Din Istoria Armenilor
N. Iorga istoria scurtä. a Armeniei ci-
liciene. I. Armenia si Fran-
cii in timpul Cruciatelor .
Dr. H. Asturian A fost Armenia sub domina
tiune macedonia? 29
Teritoriul armenesc
H. Dj. Siruni ErzAnga, orasul zeilor . . 49
Rasa armeara
Eugène Pittar d Armenii 67
Limba armada'
A. Meillet Valoarea limbii armene . . 73
H. Dj. Siruni Locul limbii armene 74
Cultura atmeara
Adontz Biblia armeanal si Insemiaka
tea sa istoricä 90
H. Dj. Siruni Cronica Culturii Armene. Par-
tea XI. Secolul al VII lea.
Spre o sintez5. 10/
Biserica armeneasca
Frédéric Macler Locul Bisericei Armene . . . 119
Arta armeara
Gabriel Millet Spiritul artei armene . . . . 131
Damian Bogdan Ornamentele si miniaturile
manuscriselor armene . . 137
Teatrul armenesc ,
H. Dj. Siruni Teatrul armean in anti chitate 171
Arta casnici la Armen'
A. Poidebard Broderiile ariuenesti . . . . 197
Muzica armeneasa
Plir. Gr. Hepoian Origina notelor armenesti . 205
Datine si obiceiuri la Armeni
Nubar Macsudian Steagurile armenesti . . . . 208
Numismatica armeara
Tiriakian Numismatica generalä. ar-
meanä" 211
Arhitectura armeanfi
K. H. Zambaccian Spiritul arhitecturii armene . 218

www.dacoromanica.ro
 535

Charles Diehl Locul arhitecturii armene . 220

Baltrusaitis .Arhitectura armeanä si arta
goticg 226
Stiintele Armeniel ve chi
H. Dj. Siruni Un chirurg armean in secolul
VII.lea. 229
Folk' orul armenesc
H. Di. Siruni Legenda fetitei zidite . . . . 243
F. Macler PasArea Sahak . . 247
Art. Abeghian Fabule din Evul Mediu (Pur
ceii i mägärusii. Abraham
ei idolii tatailui sAu. Leul
bolnav ei niggarul färá ure-
chi si inima) 248
Par. S. Gula rdian Proverbe si zicätori la Ar-
menii din Ardeal 251
Istoria literaturii armene
H. Dj. Siruni VII. Pleiada Trubadurilor . 253
Nahapet Kuciak Cantece 256
Ghazar din Sebasta Cantec de iubire -)57
Naha$ Hovna tan Cintec de iubire 258
Ghunkianos Vise 259
Saiat Nova Privighetoarei 259
Givani Trubadurul (trad. de Mircea
Gheorghiu si Gr. Avakian) 260
Proza contImporan.
H. Dj. Siruni Ruben Zartarian 261
Ruben Zartarian Cei sapte cântäreti 263
ZAlia Lacului (trad. de Ard
T. Tomasian) 269
Poezia contimporanit
H. Dj. Siruni Daniel Varujan. .. 271
Daniel Varujan BinecuvAiatarea ogoarelor. . 275
25,
Drumul Crucii 976
De veghe 278
Gintei armene (trad. de Cr
Odabasian) 278
H. Di. Siruni Rasismui nostru 279

www.dacoromanica.ro
 536

PARTEA II. ARMENII IN VIATA A LTOR POPOARE

Armenii In viata altor popoare
Fridjof Nansen Armenii gi cultura mondialä 285
Marturisiri despre Armeni si Cultura lor
D. Ewald Stier Relatiile culturale dintre Ger-
mani si Armeni 294
Eroi armeni In literatura internationala
A. Ferdinand-Herold Crébillon, Tacit si Armenia . 302
Izvoare armene pentru istoria universalä
Gustave Soulier Hetum gi istoria sa . . . . 307
Armenii In artele din Apus
Lévon Tutungian Scribul Grigore gi arta gra-
vurei In Europa 312
Figuri de Armen' In literatura universalä
Geoffrei J. Hellman ,Marele Saroyan" 315
PARTEA III. ARMENII SI ROMANII
In lumina noilor cercetäri
Aurelian Sacerdoleanu Romànii i studiile armenegti 327
Dan Simonescu Evanghelia armeanä din lagi
(1351) 337
Pentru o cunoastere reciproca
Grigore Avakian Eminescu In armene$te . . 349
N. Iorga O scrisoare 352
' H. Dj. Siruni Opera lui Eminescu 354
Trecutul Armenilor In firile romane
Ion Radu Mircea IViihail Kog.itniceanu i Ar-
menii 367
Gr. L. Trancu-lafi Un centenar 370
H. Dj. Siruni Cronica Armenilor din Romä
nia. Partea IX (1575-1600) 373
Gh. Bezviconi Mormintele armenegti dintre
Prut si Nistru 389
lzvoare armenesti despre Romani
H. Dj. Siruni Istorici armeni gi vechimea
poporului valah 394
Par. M. P. Romanitatea Romlnilor. . 425
Pár. H. D. Notitä despre anul 1759 426
H. Dj. Siruni .Tara Voevodului Stefan" 427
Par. G. G. Despre un preot valah . . 450

www.dacoromanica.ro
 537

IV. CULTURA ARMEANA IN RITMUL VIETII

Pentru cei disparuti (Gr. L. Trancu.Iasi ; Patriarhul
Torcom ; Tigran Gamsaragan ; Par. Hovhannes
Torosian ; Armenag $ahmuradian ; Panos Terle-
mezian ; Grigor Siini; Par. Simon Eremian ; Geor-
ces Pitoëf; C. Lehmann.Haupt 453
Cercetäri sApAturi (Armenii in Islanda ; Primul ex-
plorator al Armeniei; He tum, predicatorul Cru-
ciadei ; Inrudirea Armenilor cu popoarele bal-
tice ; De scoperirea unui palat la Van ; Civilizatia
pre-indiana $i Armenii) 457
lasfoind istoria armeanA.
Din secol in secol 463
Cursurl i conferinte (Armenii in Moldova ; Muzica
armeana ; Manuk ca om politic ; Vechiul drept
armenesc; Cultura armeang ; Armenia ca Stat) . 466
Cercetand cArtile i periodicele.
Plicolae Ghinea (H. Dj. Siruni : Armenii In Ro-
mania' ; Vlad Banateanu : Armenii in istoria $i
viata romaneasce ; Grigore Ionescu : Curtea de
Arge$E ; H. Dj. Siruni : Aron Voda, Ra.svan
Vocla si Ieremia Voda Inteun poem al unui cro-
nicar armeari" ; George Gh. Stanescu: Epoca
de aur a literaturii crestine armene"; H. Dj. Si-
runi: Bibliografia studiilor armenesti In Roma-
nia" ; Arhiep. Husik Zohrabian : Istoria Bise-
ricei armene" ; George Potra : Din Bucure$tii
de alta date; [Par. P.] Essabalian : Das A rme-
nische Volk im Wandel der Jahrhunderte` ;
André Maurois : Lord Byron" ; S.: Vechimea
Armenilor in tarile românea ; S.: Armenii po-
por arian" ; S.: Firea tracl a Armenilor"; S.:
Armenii in negotul tärii" ; S.: Bisericile ar-
mene din Romania" ; Lauro Mainardi : Funziune
spirituaie del la nazione arm ene" ; A.: Iosef Strzy-
gowski ; Arhiep. Gareghin Hovsepian Proble-
ma cupolei bisericilor armene$ti" ; A.: Svastica
simbol in Armenia"; H. Dj. Siruni: Câteva carti
armene$ti tiparite de Gheorghe Asachi ; Theo-

www.dacoromanica.ro
 538

dor Holban: ,Date noui cu privire la origina lui

-Eminescu" ; A.: Dr. Karl Roth" ; Arhiep. Hus)k
Zohrabian ; .Istoricul bisericei armene ; V. Mes.
tugian Mica antologie a poetilor armeni" ; G.
C. Niculescu-Basu Amintiri din viata mea de
arti st° 477
Vitrina artilor (Bibliografia cärtilor aparute Intre
1936-1941) 498
Pe pAtnAntul armenesc
Säpäturi 502
Publicatiuni 503
Scena (operä. balet, teatru, artigti särbätor.ti) 507
Comemoräri 5'0
Diaspora armeneas cà (Deutsch.Armenische Gesells.
chaft"; Historia Imperii Mediteranei" din Roma
Armenii ; Revista bulgarä Pohod" Inchina tä
Armeniei ; Muza armeanä" ; Armenii ca tnte-
meietori ai teatrului turcesc; Catedra de arme.
nologie din Bruxelles ; Catedra de armenologie
din Beirut ; Ruben Mamulian ; William Saroyar;
Sarkis Khaciaturian ; Henri Troyat ; Armand
Tokatian ; Jeanin May ; Mikael Arlen ; Akim
Tamirof; Sirun Mangrian ; ,Taggianii o familie
din Armenia" ; Trei savanti armeni tn istoria
Americei; Abu-Lala-Mahari" ; Poetul Arsène
Yergath ; Ararat" ; Presa armeanä din dias
pora ; Cei plecati 511
MiFarea culturalà dela noi (Prof. A. C. Cuza, Pre--
gedintele de onoare al Fundatiei Culturale Ar-
mene ; O sarhätorire la Väleni de Munte ; Bi-
blioteca centralk Armeanä ; Pelerinaje la Välenii
de Munte ; Jubileul lui Eminescu gi Armenii ;
K. H. Zambaccian despre Eminescu ; O scrisoa-re
a lui N. lorga; Conferintele d-lui H. Dj. Siruni ;
Actorul M. Marutian ; Corul .,Komitas" ; Revue
des Etudes Indo-européennes` ; Conterintele d-lui
K. FI. Zambaccian; Activitatea Profesorului Gri-
gore A vakian ; Muzica poporului armean ;
moartea lui Octavian Goga ; Pictorii nostri; Ar-
tigtii nostri ; Asoc. Culturalä Raffim, etc. . . . 518

www.dacoromanica.ro
 11. Plange
Planga I. Bisericele armene din sec. VI gi VII.
Biserica din Ereruk (500-510).
Catedrala din Ecimiadzin (618).
Biserica Sf-ta Ripsime din Vagharsapat (618).
Biserica SE-ta Gaiane d:n Vagharsapat (630).
VIL Catedrala din Bagaran (624-631).
Biserica din Alai:nail (637).
Catedrala din Mren (638-640).
Biserica din Mastara (645).
XL Ruinele bisericei zwartnotz (654).
XII. Biserica Zwartnotz (reconstruire).
IV. Fragmente din biserica Zwartnotz.
Catedrala din Tabs (668).
Biserica din Talm (690).
Planga H. Miniatura armeardi
III. Evanghelie sonsa la Skevra In 1193.
Ill. Evanghelie zisa a Traducatorilor scrisä. In 1202,
IVVI. Evanghelie zis. Reg-easca scrisa In 1272.
VIEIX. Evanglielie scrisa in 1331 la Drazark.
XXI. Evanghelie din sec. XIV.
XII. Paradis terestru elintr'un manuscris din sec. XVII.
XIIIXIV. Evaughelie scrisä. In 1661 la Tokat.
Lucrarile Apostolilor serse In 1310 la.
Evanghelie scrisA In 1649 la Suceava.
Planga III. Broderille arrnenepti.
I. Fatâ de pernä. (yosiic-yiizii) din Mara.
Fatä de plapumä (yorgan-yiizii) din Mara.
Fatä. de saltea (döFek-yiizii) din Mara.
Fat& de permi (yastic-yfizii) din Malatia.
a) Dantela (oya); b) Broderie (aintab).
Perdea brodati la Ecimiadzin.
Broderie v-eche armeneascä.
Broderie veche armeneasca.
Planga IV. Monetele armenegti.
I. Monetele lui Tigran II, Artavazd III, Tigran III,
Tigran VI si Erato, Marc Antonin si Cleopatra, .August
si Artavazd V, Lucius Verus, Antoniu, Traian.
Monetele regilor Leon I, Hetum I si Isabela.
¡II. Monetele regilor Leon II. Het= II, Sempad,
Constantin II, Leon III, Leon IV, 0$in.

www.dacoromanica.ro
 540

IV. Monetele reeilor Guy de Lusignan, Constantin

III, Constantin IV, Leon V.
Plana V. Sculpturi si gravuri.
I. Copertä de ¡Ades din sec. VI.
Cutie sacra din sec. XIII la Ecimiadzin.
Piaträ funerara din sec. XIII.
Relicvar in mänästirea Sf. Nisan din Sevan.
Copertä de argint lucratà in sec. XVI.
Poarta bisericii Sf. Apostoli din Sevan (sec. XVI).
Coperta unei Evanghelii lucratä in 1691 la Cesarea.
Poartä de sidef la Ecimiadzin din 1721.
Plana VI. Costumele armenesti.
a) Regina arsacida; b) Regina Varazdukta.
a) Regina din sec. V; b) Regina. bagratidä.
a $i c) Armence din sec. XVI; b) Armeancä. din Giulfa.
a) Armence din Persia; b) Armeana. din Persia.
a) Armence din Sebasta ; b) Armeanca din Karin.
a) Armeancä. din Agulis ; b) Armeancadin Samalch.
a) Armeancä din Erivan ; b) Armence din Tiflis.
Armence din Armenia.
Plana VII. Evanghelia din Iasi (1351).
I. Biserica armeanä din Iasi $i inscriptiunea.
II. Douä. pagini din manuscris.
III. Text si majuscule ornamentate.
IV. Legatura in argint a manuscrisului.
Plana VIII. Ceaslovul din Cetatea-Alba (1460).
I. II. III. Frontispiciile Ceaslovului.
IV. Patru majuscule ornamentate ale Ceaslovului.
VVIII. Paginele cu memoriale ale Ceaslovului.
Plana IV. Teatru tn Armenia.
I-11f. Scene din opera Almase.
IV. 0 scenä. din piesa Katch.Nazaru.
VVI. Scene din piesa Sahname.
Decorul actului IV din opera Anue.
Decorul actului al II lea din opera ,,Lusabatie.
Plana X.
1IV. Frescurile din cavoul Hagi-Artin din Silistra.
V. Icoana din Biserica armeana din Cetatea Alba.
VI. Cavoul familiei Asvaturov la Cetatea Alba..
VII. Manuc-Bei, dupa o pictura din Hancesti.
VIII. Bisericile Zamca i Higigadar din Suceava.
www.dacoromanica.ro
 LUCRARILE. LUI H. DJ. SIRUNI
Marturii armeneti despre Romani
Valahia f i Moldova [in Geografia Pärinteluil Hugas
Ingigian. Academia Românä, Mercoriile Sectiunii Istorice,
Seria 3, Tomul 3, Mem. 8. Bucuresti, 1929.
Extrase din Cronica Armcnilcr chn Camenita, Partea
(1430-1611). Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., Seria 3, Tomul
17, Mem. 14. Bucuresti, 1936.
Aron Voclii, Reavan Vodci si Ercmia Vodä intr'un poem
al unui cronicar armean. Acad. Rom., Mem. Sect. Ist., Seria
3, Tomul 20, Mem. 14. Bucuresti, 1938.
Dobrogea si Basarcbia In Geografia pgrintelui Hugas
lngigian. In Revista Ani", Anul I, vol. 1V, .Anul II, vol.
I, II, III, IV. Bucuresti, 1936-1938.
Istorici armeni si vechirrica poporvlui valch (pe marginea
unui studiu al d-lui Aurel Decei). Extras din Anuarul
Ani". Bucuresti, 1941.
Tara Voevodului $tefan (pe marginea unui manuscris
armenesc scris In 1460 la Cetatea Alba). Extras din Anua-
rul Bucuresti, 1941.
Opera lui Eminescu (cu o scrisoare a lui N. Iorga si o
dare de seamä a lui Gr. M. Avakian). Extras din Anuarul
Ani". Bucuresti, 1941.
lzvoare turcesti desgre Fomitni
O ncivcilire necunoscutti a bandelor turcesti in Tärile Ro-
meme in 1769 (dupä documente turcesti din Arhivele Statu-
lui). Extras din Revista Arhivelor", Tom. 1V-1. Bucu-
resti, 1940.
www.dacoromanica.ro
 542

Doucl beizadele la Cenghel-Chöi (In lumina documentelor

turcegti-did Arhivele Statului). Extras din Arhiva Roma-
neasce, Tom. V. Bucuregti, 1940.
Domnii Romani la Poarta Otomana (dupä un manuscris
turcesc continind note si insemnäri despre ceremoniile
r.eceptiunile din palatul impärätesc din Stambul intre anii
1698-1782). Academia Romanä. Studii i cercetäri, LV.
Bucuresti, 1941.
O corespondenta necunoscuta in limba turceasca a lui
Scarlat Calimachi, in »Revista IstoricV, 1931, No. 7-9.
Documente turcesti referitoare la evenimentele din 1821-22.
Extras din .Arbiva RomaneascA",Tom.IV,1940. Bucuresti.
La hotarele duna' rene ale Tarii Romanesti etapa documentele
turcesti. Sub tipar.
PrIvitoare la Armenii din Rom'Ania
Cronica Armenilor din Romania. Extras din Anuaru1
,.Ani". Bucuresti, 1941.
Armenii in Romcinia (cu prilejul unui centenar). Extras
din .Arhiva Româneasca", vol. V, Bucuregti, 1940.
Bibliografia studiilor armenesti din Romänia (1920-1940).
Extras din Arhiva Romaneasa.", vol. IV, 1940.
Manuscrisele armenesti din Academia Romana*, In .Re-
vista Istorice, 1932, No. 4-6.
Manuscrisele armenesti din bisericile armene din Romania,
In Revista Istoria", 1929, No. 4-6.
Tipiíriturile armenesti in Romania,in .Revista Istorice,
1931, No. 7-9,
Cateva carti armenesti tipcirite de Gheorghe Asaki, In
.Revista Istorice, 1940, No. 7 9.
Despre cultura armeanA
Teatral armean in antichitate. Extras din Anuarul Ani`.
Bucuregti. 1941.
Local limbii armene..Extras din Anuarul Ani". Bu-
curesti. 1941.
Un chirurg armeon in secolul al VII-lea. Extras din
Anuarul .Ani". Bucuregti. 1941.
Cronica culturii armene. Extras din Anuarul Anr.
Bucuregti. 1941.

www.dacoromanica.ro
 543

Erzdnga orasul Zeilor. Extras din A nuarul Ani". Bu-

curegti. 1941.
Note despre arta armeand. Album. Bucuregti, 1930.
Vechiul cult armean,in revista Ararat", 1926, No. 22-26,
Bucuregti.
Datine ci obiceiuri la Armeni, In Rev?staAni-, Anul I,
vol II, III, Anal II, vol, 1, II. Bucuregti. 1935-1936.
Scurt istoric despre arta si literatura armeand, In U-
niversul Literar", 1925, No. 27, Bucuregti.
IVote despre literatura armeneascii, in Revista Ararat',
No. 39, 41, 42, 43, 44, 45, 46, 47 din 1927 gi 1928, Bucu-
regti.

In Iimba armeanA
Nicolae Iorga, (1871-1931), Cu prilejul jubileului
de 60 de ani. Viena, 1931.
Apostolul dela Vcileni. Extras din ziarul Aztarae.
Constantinopol. 1931.
Mihail Erninescu, Viata gi Opera. Studiu biografic gi
literar cu traducen. Prefata de N. forga. Bucuregti. 1939.
Daniel Varujan, Viata gi opera sa poetia, ca prilejul
unui sfert de veac dela moartea sa tragicA.Bacuregti. 1940.
Armenit in Romdnia, o privire istoric5., In Revista
Hairenik" din Boston, 1929, No. 7, 8, 9, 10, 12, 1930, 2,
3, 4.
Urmele artei armene in Romcinia, In Revista Hairenik"
din Boston, 1928, 8, 9; 10, 11, 12.
In fluente armene qi georgiene asupra arhitecturii romcine.
Tradus din Gheorghe Balg. Extras din Almanahul Araz",
Bucuregti, 1933.
Almanahul L 1933. II. 1934, Bucuregti.

www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Adf3S3: H. Di. SIRUN I, Str. VASELOR, 8 - BUCURESTI IV

www.dacoromanica.ro