Buletin Doc. Expertiza Tehnica Nr. 134 PDF

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA (CET-R)
Editat de CET–R
DECEMBRIE 2016
COPYRIGHT 2016, CET-R – Certificat de înregistrare a mărcii nr. 128020 / 09.04.2013
Toate drepturile sunt rezervate. Este interzisă reproducerea integrală sau parțială a acestei publicații periodice,
prin mijloace scrise sau electronice, fără aprobarea conducerii Corpului Experților Tehnici din România.
Buletin documentar „EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016

Corpul Experților Tehnici - România (CET-R)
INDICII DE ACTUALIZARE pe TRIM. II 2016 A VALORII CONSTRUCŢIILOR CU

DESTINAŢIA DE LOCUINŢĂ, OBŢINUTĂ PRIN METODA COSTULUI STANDARD,
determinați pe baza prețurilor istorice (1965-1981), valabile la 01.01.1990, din anexele la
Decret Lege 61/1960 și 256/1984, pentru evaluarea locuințelor..................................................... 3
INDICII DE ACTUALIZARE A COSTURILOR ISTORICE, DETERMINAŢI PE BAZA

PREȚURILOR ISTORICE (1965-1981), VALABILE LA 01.01.1965, cu prețurile unitare
calculate în cataloagele de reevaluare a mijloacelor fixe, clădiri și construcții speciale ............. 5
Informaţii administrative pentru membrii CET-R ........................................................................ 7
Valoarea de Circulație vis-a-vis de Valoarea de Piață.................................................................... 8
1. Valoarea de circulație .................................................................................................................................. 8
2. Valoarea de piață ......................................................................................................................................... 9
3. Comparație intre valoarea de piață și valoarea rezultată din licitație. ................................................. 13
CONCLUZIE ................................................................................................................................................. 14
PROCEDURĂ: Expertiza Tehnică Extrajudiciară - PROPUNERE - ....................................... 15
PROCEDURĂ: Împrejurări ce Determină Trecerea de la Expertiza Extrajudiciară la

Efectuarea unei Expertize Tehnice Judiciare Dispusă de Organele Jurisdicționale, Drepturi și
Obligații ce Revin Experților, Specialiștilor Atestați și care Trebuie Cunoscute și Aplicate în
Activitatea Practică - PROIECT - .................................................................................................. 20
Considerații privind relația expert tehnic judiciar în specialitatea topografie – O.C.P.I. ........ 23
A. Repere juridice: ......................................................................................................................................... 23
B. Probleme cu care se confruntă experții tehnici judiciari în specialitatea topografie .......................... 24
Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016 1

C. Situații specifice în circumscripția Constanța ........................................................................................ 29
INFORMARE Simpozion științific 28 iulie 2016, București ........................................................ 34
INFORMARE Simpozion științific 23 august 2016, București .................................................... 36
INFORMARE Simpozion științific 3 septembrie 2016, Arad ...................................................... 38
INFORMARE Simpozion științific 10 septembrie 2016, Cluj-Napoca ....................................... 41
INFORMARE Simpozion științific 12 octombrie 2016, București .............................................. 43
INFORMARE Simpozion științific 18 octombrie 2016, Alba Iulia ............................................. 45
INFORMARE Simpozion științific 24 noiembrie 2016, București .............................................. 48
INFORMARE Simpozion științific 26 noiembrie 2016, Iași ........................................................ 50
Informații primite din partea Uniunii Naționale a Profesiilor Liberale din România .............. 52
Iulie 2016 – INFORMARE cu privire la unele aspecte referitoare la activitatea profesiilor liberale
europene, precum și măsuri întreprinse de principalele instituții europene, în special Comisia
Europeană, care afectează această activitate............................................................................................... 52
August 2016 – INFORMARE cu privire la unele acțiuni cu impact asupra profesiilor liberale din
Uniunea Europeană din ultima perioadă ..................................................................................................... 67
Cadrul de Competență Antreprenorială...................................................................................................... 74
Decembrie 2016
Comitet tehnic al Buletinului:
- ing. Rotaru Nicu, ing. Turdean Mariana - comisia construcții;

- ing. Ion Nicolae - comisia autovehicule-circulație rutieră;
- ing. Papuc Vasile, ing. ec. Pascal Mircea - comisia bunuri mobile;
- ing. Vintilescu Iulian - comisia terenuri agricole, îmbunătățiri funciare;
- dr. ar. Zoran Teodor - comisia arhitectură, urbanism.
Tehnoredactare: Pantelică Radu
2 Buletin documentar „EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016

INDICII DE ACTUALIZARE pe TRIM. II 2016 A VALORII CONSTRUCŢIILOR CU

DESTINAŢIA DE LOCUINŢĂ, OBŢINUTĂ PRIN METODA COSTULUI STANDARD,
determinați pe baza prețurilor istorice (1965-1981), valabile la 01.01.1990,
din anexele la Decret Lege 61/1960 și 256/1984, pentru evaluarea locuințelor
Indicii de actualizare se aplică la preturile istorice standard utilizate pentru evaluarea locuințelor și a
anexelor gospodărești, conform Decretului Lege nr.61/1990 precum și la Anexa nr.4 la Decretul
nr.256/1984 (doar Decretul este abrogat), valabile la 1.01.1990.
Tipuri de clădiri, în Indice de baza

funcție de structura de pt.
Indice de multiplicare la data de
rezistență a acestora și multiplicare la
regimul de înălțime data de
31.12.2012 30.09.2013 31.12.2013 31.03.2014 30.06.2014 30.09.2014 31.12.2014
1,000 1,011 1,007 0,989 0,995 1,010 1,005
Indice de actualizare
pentru construcții de
locuit cu structura de
11 505,678 11 632,240 11 713,666 11 584,816 11 526,892 11 642,161 11 700,372
rezistență din b.a. sau
metal, indiferent de
regimul de înălțime
Curs valutar BNR

(lei/Euro) în calcul la 4,4287 4,4604 4,4847 4,4553 4,3870 4,4114 4,4834
etapă
Tipuri de clădiri, în funcție de

structura de rezistență a acestora și
regimul de înălțime
31.03.2015 30.06.2015 30.09.2015 31.12.2015 31.03.2016 30.06.2016
1,001 1,003 1,003 1,008 0,976 1,015
Indice de actualizare pentru

construcții de locuit cu structura
11 712,072 11 747,208 11 782,450 11 876,710 11 591,669 11 765,544
de rezistență din b.a. sau metal,
indiferent de regimul de înălțime
Curs valutar BNR (lei/Euro) în

4,4509 4,4439 4,4282 4,4568 4,4926 4,4980
calcul la etapă
Pentru evaluarea locuințelor la care se utilizează prețurile istorice standard, valabile la 1.01.1990, se
aplică următorii indici de actualizare la 30.06.2016:

Tabelul nr. I pentru locuințe cu:
a) Locuințe cu structura de rezistență din beton armat sau metal,

11.765,544
indiferent de regimul de înălțime ,multifamiliale, tip bloc
b) Locuințe cu structura de rezistență din zidărie de cărămidă,

11.177,267
piatră sau înlocuitori, planșeu din beton armat sau lemn parter
c) -------idem----------------------------------------- P+1-7 etaje 10.353,679
d) Locuințe cu structura de rezistență din lemn 9.412,435
e) Locuințe cu structura de rezistență cu pereți subțiri din paiantă, Chirpici,

8.824,158
cu fundații reduse, șarpantă din lemn
f) Anexe gospodărești(împrejmuiri, magazii, șoproane, pătule etc.)
f1) din beton, metal, zidărie de cărămidă, piatră, sau înlocuitori, lemn 10.000,712
f2) din materiale tradiționale, paiantă, chirpici etc. 8.588,847
Precizări: indicii conțin TVA 20%.

INDICII DE ACTUALIZARE A COSTURILOR ISTORICE, DETERMINAŢI PE BAZA

PREȚURILOR ISTORICE (1965-1981), VALABILE LA 01.01.1965, cu prețurile unitare
calculate în cataloagele de reevaluare a mijloacelor fixe, clădiri și construcții speciale
Tabel II
INDICII DE ACTUALIZARE pe TRIM. II 2016 A VALORII CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIILOR SPECIALE
PRIN METODA VALORII DE ÎNLOCUIRE STABILITĂ PE BAZA CATALOAGELOR DE PREŢURI 1965
01.01.65 01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965
01.01.73 01.07.90 15.03.92 01.01.93 15.10.93 15.02.09 15.02.09 15.11.09 15.02.10 15.05.10
PERIOADA
K1 K2 K3 K4 K5 K6 K7 K8 K9 K10
26 198 460 975 3,3314 3,3314 2,9247 3,0235 3,3633
0 1 2 4 9 10 11 73 75 81 83 85
1 CONSTRUCŢII
1.1 Industriale 1,350 1,581 14,300 1,600 2,310 161,263 18.232,908 17.952,610 17.791,911 17.355,136
1.2 Agricole 1,500 1,645 14,300 1,600 2,350 168,564 22.429,053 22.084,246 21.886,564 21.327,919
Transport și
1.3A 1,600 2,050 13,550 1,610 2,240 159,944 25.676,218 25.255,934 25.029,861 24.415,401
telecomunicații civile
1.3B Transport și
telecomunicații cu 1,450 1,705 13,900 1,610 2,230 164,854 20.341,729 20.049,242 19.869,776 19.381,991
caracter productiv
1.4A Afaceri, comerț 1,550 1,994 13,600 1,600 2,240 161,968 24.345,103 24.018,882 23.851,586 23.266,051
1.4B Depozitare 1,450 1,757 14,100 1,600 2,210 162,292 20.643,603 20.367,183 20.184,871 19.689,350
1.5A Locuințe 1,700 2,198 13,900 1,610 2,240 167,521 31.382,172 30.961,962 30.684,813 29.961,460
1.5B Învățământ, știință,
1,500 1,962 13,300 1,600 2,210 162,118 22.419,771 22.119,281 21.943,251 21.361,755
cultură și artă
1.5C Ocrotirea sănătății,
asistență socială,
1,500 1,893 13,350 1,590 2,220 161,676 21.610,269 21.320,694 21.151,019 20.611,149
cultură fizică,
agrement
1.5D Administrative 1,600 2,006 13,400 1,610 2,220 162,049 24.904,144 24.595,076 24.399,342 23.776,560
2 CONSTRUCŢII SPECIALE
2.1 Industriale 1,350 1,654 13,800 1,590 2,160 164,001 17.334,855 17.085,465 16.932,529 16.500,334
2.2 Agricole 1,400 1,635 13,900 1,600 2,240 160,546 18.341,064 19.235,297 19.044,015 18.576,502
2.3 Hidrotehnice 1,550 1,850 12,600 1,610 2,260 159,044 20.958,333 20.802,181 20.615,976 20.129,982
2.4 Transport și
1,550 1,676 13,100 1,630 2,330 167,080 21.589,410 21.536,022 21.343,247 20.756,832
telecomunicații
2.5 Depozitare 1,350 1,673 13,900 1,610 2,180 161,725 17.761,308 17.488,486 17.331,942 16.906,459
2.6 Transportul en.
1,500 1,815 13,800 1,570 2,250 135,673 18.107,373 18.025,246 17.971,295 17.617,767
electrice
2.7 Alimentare cu apă,
canalizare și îmb. 1,500 1,768 12,500 1,610 2,470 163,330 21.514,352 21.331,401 21.119,275 20.621,417
funciare
2.8 Transport și
distribuția petrolului,
gazelor, lichidelor
1,550 1,757 13,600 1,650 2,500 153,527 23.429,108 23.469,029 23.305,563 22.960,767
industriale, aerului
comprimat și pentru
termoficare
2.9 Alte construcții
1,300 1,636 13,400 1,590 2,240 173,827 17.730,111 17.457,423 17.283,821 16.775,221
speciale
x Indice mediu pe
1,487 1,803 13,595 1,605 2,268 162,526 21.565,822 21.383,546 21.192,136 20.671,888
ramură
continuare

Tabel II
INDICII DE ACTUALIZARE pe TRIM. II 2016 A VALORII CLĂDIRILOR ŞI CONSTRUCŢIILOR SPECIALE
PRIN METODA VALORII DE ÎNLOCUIRE STABILITĂ PE BAZA CATALOAGELOR DE PREŢURI 1965
1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965 1/1/1965
31.03.2014 30.09.2014 31.12.2014 31.03.2015 30.06.2015 30.09.2015 31.12.2015 31.03.2016 30.06.2016
PERIOADA K21 K23
1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ = 1€ =
4,4553 lei 4,4114 lei 4,4834 lei 4,4509 lei 4,4439 lei 4,4282 lei 4,4568 lei 4,4926 lei 4,4980 lei
0 1 111 113 115 117 119
1 CONSTRUCŢII
1.1 Industriale 20.587,937 20.731,682 20.731,682 20.669,487 20.752,165 20.772,917 20.918,327 20.374,451 20.700,442
1.2 Agricole 25.250,665 25.401,487 25.477,692 25.401,259 25.447,463 25.498,358 25.676,847 25.034,926 25.410,450
Transport și telecomunicații
1.3A 29.313,305 29.546,844 29.605,938 29.517,120 29.653,189 29.742,149 29.980,086 29.260,564 29.757,994
civile
1.3B Transport și telecomunicații

23.037,622 23.198,471 23.198,471 23.128,876 23.221,392 23.244,613 23.407,325 22.798,735 23.163,515
cu caracter productiv
1.4A Afaceri, comerț 27.571,685 27.571,685 27.681,972 27.571,244 27.653,958 27.764,574 27.986,691 27.315,010 27.752,050
1.4B Depozitare 23.333,100 23.496,012 23.496,012 23.425,524 23.519,226 23.519,226 23.683,861 23.044,397 23.390,063
1.5A Locuințe 35.405,046 35.580,301 35.758,203 35.579,412 35.686,150 35.793,209 36.079,555 35.213,646 35.741,851
1.5B Învățământ, știință, cultură și

25.462,837 25.639,956 25.716,878 25.639,727 25.742,286 25.870,997 26.077,965 25.452,094 25.910,232
artă
1.5C Ocrotirea sănătății, asistență

socială, cultură fizică, 24.402,234 24.571,976 24.670,264 24.571,583 24.645,298 24.743,879 24.941,830 24.343,226 24.781,404
agrement
1.5D Administrative 27.110,658 27.354,057 27.436,119 27.326,375 27.408,354 27.545,396 27.765,759 27.099,381 27.587,170
2 CONSTRUCŢII SPECIALE
2.1 Industriale 19.555,684 19.711,954 19.692,242 19.652,858 19.751,122 19.751,122 19.889,380 19.352,367 19.681,357
2.2 Agricole 21.864,042 21.972,269 22.082,131 21.971,720 22.037,635 22.103,748 22.280,578 21.723,564 22.027,694
2.3 Hidrotehnice 23.533,778 23.817,007 23.578,837 23.602,416 23.767,633 23.625,072 23.743,197 22.983,415 23.374,133
2.4 Transport și telecomunicații 24.337,085 24.556,459 24.384,564 24.384,564 24.530,871 24.408,217 24.530,258 23.769,820 24.150,137
2.5 Depozitare 20.076,511 20.216,685 20.216,685 20.196,469 20.277,255 20.297,532 20.439,615 19.908,185 20.226,716
2.6 Transportul en. electrice 20.876,817 21.042,829 21.127,000 21.042,492 21.105,620 21.211,148 21.402,048 20.909,801 21.286,177
2.7 Alimentare cu apă,

24.295,152 24.562,836 24.415,459 24.391,044 24.537,390 24.512,853 24.684,443 23.993,279 24.473,145
canalizare și îmb. funciare
2.8 Transport și distribuția

petrolului, gazelor, lichidelor
industriale, aerului 27.412,883 27.521,301 27.603,865 27.438,242 27.520,557 27.520,557 27.713,201 26.992,658 27.397,548
comprimat și pentru
termoficare
2.9 Alte construcții speciale 19.896,665 20.014,951 20.095,011 20.014,631 20.074,675 20.154,974 20.316,214 19.828,625 20.145,883
Colectivul tehnic de elaborare al indicilor:

 expert ing. Nicolae Șișman – membru de onoare al CET-R
 ing. Mircea Lazăr – membru de onoare al CET-R

Corpul Experților Tehnici - România (CET-R) Informaţii administrative pentru membrii CET-R
Informaţii administrative pentru membrii CET-R
Prin prezenta vă rugam a achita cotizaţia CET-R pentru perioadele restante până la data de 23
decembrie 2016, precum și cotizația de membru pentru anul în curs, urmând ca celor care nu-și achită
cotizație restantă să li se aplice prevederile statutare.
Conform hotărârii Adunării Generale ordinare a Consiliului Naţional al Corpului Experţilor Tehnici
din România, din data de 16 mai 2015:
• cuantumul cotizaţiei anuale este de 300 lei / membru / an;
• cota parte care trebuie virată către CET-R central de către Filialele CET-R cu personalitate
juridică este de 50% din 300 lei / membru / an, cotizaţii colectate de către Filialele CET-R.
Filialele CET-R care nu au personalitate juridică, conform Statutului CET-R, Cap. IV art. 20 alin. 2,
coroborat cu Cap. V art. 29 a), vor achita cotizaţia de 300 lei / membru / an prin virament bancar cu
ordin de plată, în unul din următoarele conturi:
• BCR – Agenţia Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001
• BRD – Agenţia Gara de Nord: RO51BRDE410SV29156994100
În ordinul de plată se va preciza clar numele membrului plătitor, Filiala CET-R din care face parte şi
precizarea că suma reprezintă cotizaţia pentru anul ...... .
Experții tehnici din zonele unde nu este organizată filiala vor plăti cotizația de 300 lei / membru / an
în conturile sus-menționate.
În cuantumul cotizației va fi inclusă și o poliță de asigurare profesională în cuantum de 10 000 euro

pentru membrii CET-R care vor achita cotizația aferentă anului 2017 până la data de 31 ianuarie
2017.
Vom reveni cu precizări suplimentare ce vor fi transmise pe mail până în data de 20 decembrie 2016.
Cu respect,
Secretariatul CET-R

Corpul Experților Tehnici - România (CET-R) Valoarea de Circulație vis-a-vis de Valoarea de Piață
Valoarea de Circulație vis-a-vis de Valoarea de Piață

Ing. Nicolae Șișman
Ing. Lixandru Miltiade
Membrii Consiliu Științific al
INCETR
Experți tehnici judiciari
Membru CET-R
1. Valoarea de circulație
Este o noțiune legată de reglementarea juridică a circulației bunurilor între vii.
Această noțiune este veche, introdusă în codul civil încă din 1864,de Alexandru Ioan Cuza.
Valoarea de circulație a bunurilor între vii se bazează pe două principii:
a) Principiul libertății, libertatea de voință a părților exprimată prin acordul lor (acord de
vânzare cumpărare, de acceptare a succesiunii, a partajului, a dezmembrării etc.)
b) Principiul consensualității (consensul părților asupra valorii bunurilor)
În Noul Cod Civil, din 2011, aceste principii au fost reintroduse prin: Art. 1178 – Principiul
Consensualității și Art. 1273, aliniatul 1 – Acordul de voință al părților.
Noul Cod Civil reglementează în mod unitar circuitul civil (circulația) al imobilelor, fără a face
distincție între clădiri, construcții sau terenuri pe baza următoarelor obligații:
 Încheierea actului sub formă autentică:

o Contract de vânzare – cumpărare autentificat la Notar Public sau
o Hotărâre judecătorească rămasă definitivă sau
o Certificat de moștenitor sau
o Act emis de Autoritate Publică;
 intabularea în Cartea Funciară pe baza documentației cadastrale.
Circulația bunurilor între vii nu este numai un act de comerț (de vânzare – cumpărare) ci și un act
translativ de proprietate stabilit prin Hotărâre Judecătorească pe baza dreptului de succesiune,
testamentar, partaj, uzucapiune sau ale altor drepturi speciale de superficie, de servitute, de
preemțiune etc.
Valoarea de vânzare – cumpărare este un caz particular al termenului general de valoare de circulație.

Valoarea de circulație, atunci când se referă la translația proprietății pe baza dreptului, poate fi
obiectată de una din părți sau de ambele părți, dacă nu s-a obținut consensul părților. Evaluatorul este
obligat să răspundă fundamentat la obiecțiunile formulate. Dacă nu se reușește obținerea consensului,
se apelează la contraexpertiză, la o nouă evaluare făcută de altă persoană.
Judecătorul are grijă să fie obținut consensul părților asupra valorii de circulație înainte de luarea
hotărârii.
Procedura juridică evidențiază diferența între valoarea de circulație, determinată în mod obiectiv în
scopul unei juste împărțeli sau despăgubiri, și valoarea tranzacționată, de vânzare – cumpărare, ca
rezultat al unei tranzacții comerciale.
Într-o tranzacție comercială, prețul tranzacționat nu reprezintă și valoarea decât accidental.
Prețul este dat de acordul de voință al părților, care poate fi și subiectiv, sau luat în condiții
netransparente.
Valoarea tranzacționată nu este egală cu valoarea bunului, determinată în mod obiectiv.
În Codul de Procedură Civilă, capitolul referitor la valorificarea bunurilor sechestrate, se prevede că

aceasta se poate face prin vânzare directă (art. 754) sau vânzare amiabilă (art. 753), care implică
negocierea și acceptul părților (creditor și debitor) asupra valorii bunurilor vândute, deci o valoare de
circulație care respectă cele două principii prezentate mai sus.
Numai în situația nerealizării consensului pentru vânzarea bunurilor pe baza valorii de circulație se
trece la executarea silită prin vânzarea prin licitație (art. 755).
Valoarea rezultată din vânzarea silită, prin licitație publică, nu mai este valoare de circulație,
este valoare de piață, deoarece îndeplinește toate cerințele din definiția sa conform IVS.
2. Valoarea de piață
Standardele Internaționale de Evaluare Imobiliară precizează următoarele:
„Prețul este o sumă cerută, oferită sau plătită pentru un bun sau serviciu.”
„Prețul de vânzare este un fapt istoric, indiferent dacă a fost făcut public sau este
confidențial.”
„Prețul de vânzare poate avea legătură sau nu cu valoarea.”

Definiția valorii de piață, conform IVS-2011, este:
Valoarea de piață este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la data evaluării,
între un cumpărător decis și un vânzător hotărât, într-o tranzacție cu prețul determinat obiectiv,
după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părțile implicate au acționat în cunoștință
de cauză, prudent și fără constrângere.
Termenii din definiția de mai sus sunt exprimări generale, sintetice, ale unor cerințe pentru vânzător,
pentru cumpărător și pentru conjunctura pieței, pentru a exista concurență loială.
Numai în cazul respectării în totalitate și pe fond a acestor cerințe se poate vorbi de o valoare de piață,
altfel, ca orice adevăr care spus pe jumătate devine o minciună, și utilizarea acestui termen devine
neadecvat.
Contextul general în care se poate utiliza noțiunea de valoare de piață:
a) Pentru utilizarea acestei noțiuni trebuie să existe o piață, delimitată geografic, cu cumpărători
și vânzători, independenți, specifică unor produse, servicii sau lucrări.
Valoarea de piață este rezultatul concurenței loiale, când se stabilește echilibrul dintre cerere
și ofertă.
Echilibrul este momentan și instabil, deoarece la o creștere a ofertei față de cerere scade prețul
imediat și viceversa.
Orice penurie momentană conduce imediat la preț de speculă, fapt care atrage imediat
creșterea ofertei și scăderea prețului.
Din experiența acumulată de societate, se disting câteva reguli stricte de funcționare a unei
piețe.
 accesul neîngrădit al vânzătorilor și cumpărătorilor, al produselor, serviciilor și capitalului

(fără taxe vamale sau alte restricții locale, naționale etc.)
 eliminarea formelor și acțiunilor monopoliste „Dumping” pentru eliminarea concurenței,

înțelegeri pentru prețuri impuse (oligopoluri), scăderea livrărilor, producerea unei penurii
artificiale.
 eliminarea (descurajarea) acțiunilor de reclamă mincinoasă (discreditarea concurenței prin

zvonuri, reclame exagerate, manipularea cumpărătorilor, precum și alte acțiuni
persuasive).

 condiția minimală de funcționare a unei piețe, pe o anumită regiune, este ca nici un

furnizor sau producător să nu dețină mai mult de 5% din piață (CA pe un an din produsul
sau serviciul respectiv). Să existe cel puțin 20 de producători și / sau furnizori
independenți. Dacă nu există piață nu există nici valoare de piață.
b) Termenul de sumă estimată din definiție se referă la valoarea măsurată cu o monedă locală
(lei) sau recunoscută internațional ca reper de unitate de măsură a valorii (euro sau USD).
Estimată se referă la faptul că nu este precisă, rezultată dintr-un contract de vânzare
cumpărare. O valoare aproximativă rezultată dintr-un studiu de piață făcut într-o conjunctură
de piață existentă la un moment dat.
c) Termenul „la data evaluării” exprimă faptul că valoarea de piață (suma estimată) este
specifică unui anumit moment al pieței (când s-a realizat echilibrul dintre cerere și ofertă) la
care s-a realizat tranzacția. Valoarea de piață poate deveni incorectă dacă se schimbă condițiile
pieței. Orice fluctuație a prețului anterioară sau posterioară vânzării nu mai poate influența
valoarea de piață. Din analiza acestei condiții din definiția valorii de piață rezultă:
 Este inadecvată folosirea termenului de valoare de piață pentru evaluări cu valabilitate

de lungă durată cum sunt cele pentru înregistrări și raportări financiare (valoare justă) sau
pentru gajarea creditelor, sau pentru valoarea de circulație folosită în hotărâri
judecătorești.
 Data evaluării ca dată recentă, se poate extinde la maxim trei luni, numai și numai dacă
pe piața respectivă s-a constatat o stabilitate (echilibrul dintre cerere și ofertă se menține
constant, nu au intervenit factori care distorsionează piața).
d) un cumpărător decis. Această cerință nu exprimă obligația de a cumpăra ci, dimpotrivă,
interesul și hotărârea rezultată din necesitatea și oportunitatea dobândirii bunului respectiv.
Nu va cumpăra ce nu-i trebuie sau ce nu-i trebuie încă, mai poate aștepta o altă conjunctură
mai favorabilă. Cumpărătorul nu este nerăbdător să cumpere și nici determinat să cumpere la
orice preț.
Un cumpărător decis își fixează un preț de intrare, minim, în negociere și un preț de ieșire,
maxim, secret, în funcție de solvabilitatea sa (Ofer atât … dar nu mai mult de ...) Sub prețul
de ieșire nu poate exista nici o tranzacție.
Această determinare a cumpărătorului nu poate fi materializată concret decât în situația în

care se depune arvuna (peste 10 %), în cazul negocierii, sau garanția de participare la licitație
(10% din prețul de pornire).
Restul sunt ipoteze nerealiste ale unor evaluatori iresponsabili.

e) un vânzător hotărât este cel care face publică vânzarea (prin anunțuri pe zone cât mai
extinse), cere un preț obtenabil (nu himere exagerate care îndepărtează cumpărătorii
solvabili). Un preț afișat pentru care nu s-au găsit cumpărători în primele 30 zile de la
publicare este un preț nerealist. Nu este constrâns să vândă la orice preț, de frica unui
sechestru, a unui viciu ascuns sau a unei viitoare confiscări.
Un vânzător hotărât își stabilește un preț de intrare maxim afișat, cerut, și un preț de ieșire,
minim, secret, care ascunde și viciile sau cauzele determinante ale vânzării. Sub prețul de
ieșire nu este posibilă nici o tranzacție.
A lua de bune prețurile cerute, afișate, ale vânzătorilor, fără a cunoaște intrinsec obiectul supus
vânzării, inclusiv viciile ascunse, este o prostie.
f) într-o tranzacție cu prețul determinat obiectiv. Obiectivitatea prețului rezultă și din

independența totală a vânzătorului și a cumpărătorului, cu referire specială la rude (afini), la
proprietar și chiriaș, la compania mamă și filiala sa, acorduri atipice de finanțare, concesii și
alte asemenea incompatibilități care conduc la vicierea relațiilor de piață. Obiectivitatea
prețului se referă de asemenea la excluderea cazurilor de spălare a banilor murdari în tranzacții
imobiliare prin declararea falsă a prețului la Notarul Public.
g) activitate de marketing corespunzătoare. Această cerință se referă la obligația vânzătorului
de a face publicitate extinsă și cât mai detaliată privind caracteristicile, avantajele și
dezavantajele cunoscute sau ascunse ale bunului supus vânzării, de a permite accesul
necondiționat al cumpărătorilor pentru vizualizarea și / sau probarea bunului supus vânzării.
De asemenea, cerința se referă la faptul că nici cumpărătorul nu este un inocent, dimpotrivă,
cunoaște realitățile pieței, așteptările curente și din viitorul apropiat. Că a făcut sau este
consiliat de un studiu de piață. Nici un cumpărător nu va plăti mai mult decât prețul
corect.
h) părțile implicate au acționat în cunoștință de cauză, prudent și fără constrângere.
Această cerință presupune că atât vânzătorul hotărât cât și cumpărătorul decis sunt bine
informați în legătură cu natura și particularitățile obiectului supus vânzării, cu utilitatea
existentă și potențială a acestuia precum și a stadiului în care se află piața.
Prudența este măsura în care ne referim la conjunctura pieței. Nu este imprudent un vânzător
care vinde la prețul pieței pe o piață în declin (un preț mai mic decât cel pe care l-ar fi putut
obține anul trecut).

Prudența este concretizată și în marja de negociere pe care o stabilește fiecare, ca diferența

între prețul de intrare și prețul de ieșire. Dacă această marjă este mare, cresc șansele de
tranzacționare, dacă este mică, zgârcită, șansele tind spre zero.
Tranzacția se face când prețul de intrare al vânzătorului scade până la egalitate cu prețul de
intrare în creștere al cumpărătorului (egalizarea prețurilor de ieșire).
Negocierea este o platformă de manifestare a celor mai subtile mijloace de manipulare și

persuasiune, pe care nu le pot dezvolta în acest articol. Prudența și curajul trebuie să fie
echilibrate.
Fără constrângere accentuează independența totală, reală, a vânzătorului și a

cumpărătorului.
3. Comparație intre valoarea de piață și valoarea rezultată din licitație.
Cerințele din definiția valorii de piață, explicitate mai sus, corespund cu cerințele de organizare,
desfășurare a licitațiilor și adjudecare a valorii bunurilor vândute. Conform paragrafului 3 din Codul
de Procedură Civilă, astfel (În paranteză s-a făcut trimitere la cerința corespondentă din definiția
valorii de piață):
Art. 757 precizează cerința de evaluare a bunurilor ca preț de pornire la licitație (vânzător
hotărât).
Art. 759 precizează regulile pentru stabilirea locului licitației (vânzător hotărât).
Art. 760 Precizează obligația de înștiințare a părților și persoanelor interesate (vânzător

hotărât).
Art. 761 Stabilește regulile de publicitate, inclusiv pe internet (activitate de marketing

corespunzător).
Art. 764 și art. 765 privesc condițiile de pregătire și amânare a licitației (marketing
corespunzător).
Art. 766 privește excluderea creditorilor și a intervenienților direct sau prin interpuși de la
licitația cu oferte mai mari de 75% din prețul de pornire (preț determinat obiectiv prin excluderea
ofertanților incompatibili).

Art. 767 precizează obligația ofertanților de a depune garanția de participare reprezentând 10%
din prețul de pornire (cumpărătorul decis).
Art. 768 Adjudecarea cumpărătorului
 dacă există un singur ofertant se adjudecă acestuia la prețul de pornire;
 dacă sunt mai mulți, se adjudecă celui care a oferit prețul cel mai mare, după trei strigări
succesive la intervale de timp rezonabile pentru gândire și decizie (minim 1 minut);
 dacă nu s-a prezentat nimeni, prețul de pornire scade la 75% (art. 768(8));
 dacă nu se adjudecă cu prețul de 75%, se reface licitația (art. 768(9)) după 20 zile cu refacerea
publicității și scăderea prețului de pornire la 50%;
 Adjudecarea se va face la cel mai mare preț oferit în cea de a-2-a licitație.
CONCLUZIE
Din analiza articolelor din Codul de Procedură Civilă rezultă:
Valoarea obținută prin licitație este valoare de piață, rezultată în condiții de concurență loială,
transparentă.
Valoarea de piață nu reprezintă valoarea bunului ci valoarea unei tranzacții momentane în condiții
de piață.
Valorile de piață pot fi sub valoarea bunurilor cu 25% până la peste 50%, în funcție de solvabilitatea
și motivația cumpărătorilor existenți și bine informați la un moment dat pe piață.
Valorile înscrise în contractele de vânzare-cumpărare fără licitație transparentă nu pot

constitui elemente de comparație, deoarece nu îndeplinesc cerințele din definiția valorii de piață
chiar dacă prețul a fost achitat prin cont bancar. Nu sunt îndeplinite cerințele de marketing
corespunzător, tranzacție cu preț determinat obiectiv, fără constrângeri (vezi și spălarea banilor
murdari).

Corpul Experților Tehnici - România (CET-R) PROCEDURĂ: Expertiza Tehnică Extrajudiciară
- PROPUNERE -
PROCEDURĂ: Expertiza Tehnică Extrajudiciară

- PROPUNERE -
Cunoaștem că expertiza tehnică efectuată la cererea persoanelor fizice sau juridice cu privire la situații
care nu au legătură nemijlocită cu activitatea judiciară constituie expertiza tehnică extrajudiciară.
Practic, expertiza extrajudiciară se poate efectua de experți judiciari, experți extrajudiciari sau de
către specialiști pregătiți într-un anumit domeniu de activitate pentru care Ministerul Justiției nu a
organizat examen. Aceste categorii de persoane pot desfășura activități tehnice specifice secțiunii
extrajudiciare in calitate de : persoane fizice autorizate, sau persoane ce activează in cadrul unor
societăți comerciale care au ca obiect de activitate efectuarea de expertize tehnice.
In orice situație concretă, punctul de plecare pentru efectuarea unei expertize tehnice extrajudiciare îl
constituie dialogul dintre expert, respectiv specialist si partea interesata. Cu acest prilej expertul sau
specialistul trebuie sa aibă in vedere competenta sa reala, dar si domeniul in care este specializat.
Când aceste aspecte sunt clare pentru expert, dar și pentru partea interesată, are loc întocmirea
contractului de prestări servicii in forma scrisa, document în care vor fi consemnate cel puțin
următoarele date:
- părțile contractante: nume, prenume, denumire societate (daca este cazul) adrese, date
specifice de identificare și orice alte elemente considerate a fi necesare;
- obiectivele expertizei care trebuie să fie formulate cu claritate, foarte bine delimitate, având
in vedere că acestea reprezintă esența expertizei. Opiniem că obiectivele expertizei trebuie să
reprezinte ceea ce dorește clientul, altfel pot apare neînțelegeri ulterioare care generează
clarificări, precizări, lămuriri, inclusiv redactarea de acte adiționale la contractul de prestări
servicii încheiat inițial:
- termenul de predare a raportului de expertiză sau de finalizare a acestuia în alta formă, dacă
s-a solicitat in mod expres acest lucru cu ocazia încheierii contractului;
- elementele materiale sau de logistică ce cad în sarcina beneficiarului expertizei solicitate;
- onorariul expertizei, cu menționarea datei încasării c/val. lucrării efectuate sau consemnarea
modalității de plată a sumei ce trebuie achitată de client;
- mențiuni cu privire la plata impozitului aferent sumei încasate cu titlu de onorariu;

- PROPUNERE -
In acest sens trebuie reținut că in cazul expertizelor efectuate pentru persoanele juridice, expertul
tehnic fiind angajat al acestora cu contract încheiat pe perioada aferentă desfășurării activității,
obligația de a vira acest impozit revine persoanelor juridice beneficiare ale expertizei tehnice
efectuate, iar în cazul expertizelor efectuate la cererea persoanelor fizice, aceasta obligație fiscala
revine expertului care a efectuat lucrarea în calitate de persoană fizică autorizată sau reprezentant al
societății comerciale cu respectarea dispozițiilor legale privind impozitul pe venitul global.
* *
*
După întocmirea contractului, expertul investit cu efectuarea expertizei tehnice extrajudiciare, va

parcurge in principal următoarele etape:
1. Studierea documentației primite de la client.
In această fază, expertul studiază documentațiile primite de la client, la nevoie solicită și alte
documente specifice domeniului construcțiilor, precum: piese scrise, piese desenate, memorii tehnice
, certificate de urbanism, autorizații de construire, de demolare, etc. inclusiv documente emise de
constructor, cartea tehnica a construcției precum si legislația specifică speței în care a fost executată
construcția, ori/ sau realizat intervenții la acea construcție ș.a.m.d.
Reținem că documentarul privind Cartea tehnica a construcției1 reprezintă ansamblul

documentelor tehnice referitoare la proiectarea, execuția, recepția, exploatarea si urmărirea
comportării în exploatare a construcției și a instalațiilor aferente acesteia. De asemenea cuprinde toate
datele, documentele și evidențele necesare pentru identificarea și determinarea stării tehnice (fizice)
a construcției respective, dar și a evoluției acesteia în timp.
1
Cuprinsul cărții tehnice a construcției conform Normelor publicate in MO 779/20.11.2008
Cartea tehnică a construcției conține documentația de bază și centralizatorul cu părțile sale componente, precum și,
în lipsa unor părți ale acesteia, toate documentele tehnice și economice - relevee, expertize tehnice ori documentațiile
întocmite în scopul delimitării pe obiecte/părți de obiecte -, întocmite în vederea efectuării recepției în fază unică.
6. Documentația de bază cuprinde următoarele capitole:
a) Capitolul A: Documentația privind proiectarea;
b) Capitolul B: Documentația privind execuția;
c) Capitolul C: Documentația tehnică privind recepția;
d) Capitolul D: Documentația tehnică privind urmărirea comportării în exploatare și intervențiile în timp asupra
construcției.

- PROPUNERE -
*Analiza datelor rezultate in urma activității de lecturare a documentației primite de la client
In urma acestei activități expertul/ specialistul își va creiona un calendar de lucru in vederea elucidării
din punct de vedere tehnic a spetei in care a fost investit.
De asemenea cu prilejul lecturării materialului documentar primit de la client, expertul/ specialistul

poate sa ia la cunoștință despre unele situații, împrejurări, care practic îl pot face sa se abțină de la
efectuarea expertizei. Daca expertul sau specialistul apreciază ca nu ar putea fi obiectiv cu ocazia
efectuării expertizei solicitate, consideram ca unul dintre aceștia ar trebui sa se abțină de la efectuarea
acelei expertize.
2. Anunțarea clientului cu privire la data stabilita pentru efectuarea expertizei extrajudiciare.
Se poate face telefonic sau prin orice alt mijloc convenit de comun cu clientul.
3. Pregătirea expertului/ specialistului in vederea efectuării expertizei
Fiecare caz investigat își are propria particularitate, deci diferă de la un caz la altul și de aceea expertul
/ specialistul trebuie să se pregătească corespunzător pentru acea speță și să dovedească o înaltă
responsabilitate profesională.
În această fază, expertul/specialistul pregătește instrumentarul necesar, se documentează asupra

tehnicilor de lucru pe care le va adopta în realizarea acelei expertize.
În rândul experților tehnici, ca de altfel și a specialiștilor practicieni în construcții se folosește o

schema comuna de lucru specifică mai multor categorii de expertize. Exemplificăm în acest sens
alcătuirea unui desfășurător cu principalele activități ce ar putea fi utilizate cu ocazia cercetării la fata
locului, precum și lista cu eventualele date ce vor fi solicitate de la client și altele.
4. Deplasarea la fața locului în scopul efectuării propriu-zise a expertizei extrajudiciare
Cu acest prilej se pot efectua măsurători specifice, schițe, desene, fotografii, se pot analiza in prima
fază modalitățile în care a fost executată construcția, dacă sunt defecte, vicii sau orice alte elemente
care ulterior pot duce la concluzia că respectiva construcție îndeplinește sau nu principalele criterii

- PROPUNERE -
de calitate. De asemenea se pot întocmi procese verbale, minute, note, ce se vor anexa la raportul de
expertiză tehnică extrajudiciară. In momentul plecării de la fața locului expertul investit trebuie să
aibă o imagine cât mai clară cu privire la starea de fapt, stare ce va contura formularea răspunsului la
obiectivele solicitate de client.
5. Documentarea post teren
În aceasta fază, expertul continuă documentarea în literatura de specialitate, culege date de la

instituțiile de profil ce au incidență cu obiectivele expertizei solicitate, poate contacta experți sau
specialiști specializați pe domeniul ce face obiectul expertizei sau experți cu o experiența îndelungată
pe secțiunea investigată. Tot aici expertul strânge orice alte date si informații de care are nevoie in
următoarea fază a prelucrării datelor.
6. Prelucrarea datelor obținute
Toate datele reținute de expertul extrajudiciar vor fi supuse prelucrărilor specifice .În acest scop se
cunoaște că cele mai frecvente tehnici de prelucrare a datelor obținute sunt cele matematice, statistice,
fizico-chimice, economice, sociologice etc. Datele astfel prelucrate sunt analizate, transformându-se
in informații simplificate, care trebuie să aibă corespondentul unei percepții coerente și accesibile
clienților care au solicitat expertiza tehnică extrajudiciară. În mod obligatoriu metodele si tehnicile
utilizate in procesul prelucrării datelor vor fi menționate în cuprinsul raportului de expertiză
extrajudiciară.
7. Analiza explicațiilor susținute de client
Datele obținute în urma expertizei efectuate la fața locului au menirea de a stabili și concordanța sau
neconcordanța susținerilor clientului. Și acest aspect va fi abordat in raportul de expertiză tehnică și
in mod obligatoriu va fi coroborat cu fenomenul expertizat, dar și cu concluziile desprinse.
8. Redactarea raportului de expertiză tehnică extrajudiciară

- PROPUNERE -
Considerăm că aceasta este etapa fundamentală ce implică o mare responsabilitate din partea
expertului, specialistului, numit de client.
Practica a demonstrat că mai in toate cazurile raportul de expertiză tehnică extrajudiciar se

materializează in forma scrisa.
În redactarea raportului, expertul va avea in vedere :respectarea principalelor reguli de formă și

conținut; formularea cât mai clară a răspunsurilor la obiectivele expertizei solicitate de client, dar și
a concluziilor expertizei.
La redactarea raportului de expertiză tehnică extrajudiciară se va avea în vedere și procedura intitulată

,,Conținutul cadru al raportului de expertiza tehnica judiciara”, emisă de Corpul Experților Tehnici
din România sub semnătura președintelui prof. univ. dr. ing. Grămescu Ana Maria.
Atenție!
- Nici cu ocazia întocmirii contractului și nici ulterior nu se va cere și nu se va primi mită

pentru expertiza efectuată sau ce urmează a fi efectuată;
- În același timp, expertul sau specialistul nu vor săvârși acte sau fapte de trafic de
influență nici pentru primirea lucrării și nici în alt scop;
- Pentru toate lucrările angajate se vor întocmi contracte.
PREȘEDINTE CET-R
Prof. univ. dr. ing. GRĂMESCU ANA MARIA

Corpul Experților Tehnici - România (CET-R) PROCEDURĂ: Împrejurări ce Determină Trecerea de la Expertiza
Extrajudiciară la Efectuarea unei Expertize Tehnice Judiciare Dispusă de Organele Jurisdicționale, Drepturi și Obligații ce
Revin Experților, Specialiștilor Atestați și care Trebuie Cunoscute și
PROCEDURĂ: Împrejurări ce Determină Trecerea de la Expertiza

Extrajudiciară la Efectuarea unei Expertize Tehnice Judiciare Dispusă
de Organele Jurisdicționale, Drepturi și Obligații ce Revin Experților,
Specialiștilor Atestați și care Trebuie Cunoscute și Aplicate în Activitatea
Practică
- PROIECT -
În esență, expertiza este un raport de strictă specializare pe care îl întocmește un expert sau un
specialist atestat într-un anumit domeniu de activitate.
Pornind de la această noțiune pe scurt, dorim să scoatem în evidență că expertiza în general este o
modalitate extrem de uzată în activitatea instanțelor de judecată. Dar în viața sociala , atunci când
unii membrii ai comunității se confruntă cu situații prin care nu au mai trecut, își pun întrebări cu
privire la cine stabilește că este necesară efectuarea unei expertize tehnice, cine poate să o facă,
cine o plătește s a m d.
Dacă acea situație cu care se confruntă un membru al comunității vizează de pildă o construcție, un
edificiu, atunci răspunsul poate fi dat chiar de cel care se află în acea situație, și potrivit practicii în
materie de drept civil ocupă poziția de reclamant. Acesta la rândul său determină pe cel prezumat la
apariția calității de pârât. Deopotrivă, ei au obligații față de instanță de judecată, astfel în baza cererii
de chemare în judecată pentru reclamant și a întâmpinării pentru pârât, să arate care le sunt motivele
pentru care doresc să se judece (intenția reclamantului), iar pârâtul să demonstreze instanței că
reclamantul nu are dreptate.
Atât prin cererea de chemare în judecată, cat și prin întâmpinare, orice parte are obligația de a indica
ce probe solicită pentru înfăptuirea justiției și bineînțeles aflarea adevărului în cauza. Printre aceste
probe se numără și expertiza. În funcție de natura judecății, fiecare parte are dreptul să solicite
instanței de judecată proba cu expertiza tehnică și să ceară instanței la momentul potrivit încuviințarea
acestei probe. La rândul său instanța poate să admită sau să respingă această probă.
Dacă se admite proba cu expertiza tehnică, instanța de judecată va numi un expert tehnic judiciar,
din cei aflați pe lista instanței, specializați în domeniul ce face obiectul dosarului și va stabili
obiectivele, onorariul expertului inclusiv cine trebuie să plătească acea expertiză.

Însă pentru a se porni la un asemenea drum, înaintea expertizei judiciare, persoana în cauză trebuie
să se documenteze și să afle experții de specialitate pe secțiunea interesată, din rândul cărora va putea
apela la unul dintre cei identificați în vederea efectuării unei expertize extrajudiciare. Deci expertiza
extrajudiciară se efectuează la cererea uneia dintre părți. Sunt situații când expertiza
extrajudiciară poate sa nu fie acceptată ca probă de către instanța de judecată, deoarece nu s-a
desfășurat în baza prevederilor C.pr.c. Mai precis acea expertiză extrajudiciară, fiind comandată de
una dintre părți, cealaltă parte sau celelalte părți nu au fost de față la efectuarea acelei expertize și pe
cale de consecință cealaltă parte sau celelalte părți nu și-au putut exprima punctele de vedere la
obiectivele expertizei extrajudiciare efectuate. Totuși practica în domeniu arată că în unele situații
expertiza extrajudiciară poate să fie admisă integral sau parțial de către instanța de judecată.
Dacă acea expertiză extrajudiciară nu este admisă de instanța, în baza C.pr.c. se poate solicita și
implicit dispune efectuarea expertizei tehnice judiciare. Aceasta nu poate fi efectuată de către expertul
care a efectuat expertiza extrajudiciară. Însă acel expert extrajudiciar poate fi angajat de persoana
căreia i-a făcut expertiza extrajudiciară în calitate de expert consilier și pentru a-și putea desfășura
activitățile în această calitate, va trebui să fie acceptat, respectiv încuviințat de instanța. Din
moment ce a fost acceptat de instanța , acel expert consilier, in mod legal va putea participă la
efectuarea expertizei tehnice judiciare alături de expertul tehnic judiciar desemnat de instanța de
judecată.
Mai trebuie menționat ca nu este obligatorie angajarea expertului care a efectuat expertiza
extrajudiciara , in calitate de expert consilier al uneia dintre părți, acesta poate fi expertul extrajudiciar
sau oricare alt expert ori specialist atestat într-un anumit domeniu de activitate.
Potrivit C.p.r.c. expertul consilier acceptat, respectiv încuviințat de instanță, odată cu

dispunerea expertize tehnice judiciare este convocat de instanța pentru a participa la efectuarea
expertizei tehnice judiciare și are dreptul de a participa efectiv la realizarea acelei expertize
tehnice judiciare, de a formula obiecțiuni cu privire la aspectele cu care partea ce o reprezintă
nu este de acord.
De asemenea expertul consilier al uneia dintre părți avizează raportul tehnic de expertiză
tehnică judiciară întocmit de expertul desemnat de instanță numai dacă este de acord cu
conținutul și concluziile acestuia. Dacă nu este de acord întocmește un raport separat în care
își justifică punctul său de vedere.
Un aspect important este și acela ca atât expertul desemnat de instanța, cât și expertul său experții
consilieri ai părților trebuie să fie atestați în aceeași specialitate sau în specialități apropiate ori

înrudite, ei vor trata obiectivele expertizei pe baza studiului dosarului, analizei probelor din același
dosar, a constatărilor de la fața locului și vor ține seama de prevederile legale care fac obiectul speței
in cauză, de normativele tehnice s. a.
În interpretarea fenomenului expertizat și a legislației ce face obiectul cauzei, experții pot avea opinii
separate, apropiate, ușor diferite sau chiar divergente. În asemenea situații, ambele rapoarte de
expertiza , respectiv al expertului desemnat de instanță și al expertului sau experților consilieri vor fi
depuse la dosarul cauzei, unde se analizează de către instanța de judecată.
Practica judecătorească a demonstrat că instanța de judecată nu are nici o obligație față de

opiniile exprimate de toți experții participanți în respectiva cauză, această judecă după
propriile convingeri, formulate în baza întregului material probatoriu din dosarul cauzei.
Atenție!
- Nici cu ocazia întocmirii contractului si nici ulterior nu se va cere si nu se va primi mită

pentru expertiza efectuată sau ce urmează a fi efectuată;
- În același timp expertul sau specialistul nu vor săvârși acte sau fapte de trafic de
influență nici pentru primirea lucrării și nici in alt scop;
- Pentru toate lucrările angajate se vor întocmi contracte.
PREȘEDINTE CET-R
Prof. univ. dr. ing. GRĂMESCU ANA MARIA

Corpul Experților Tehnici - România (CET-R) Considerații privind relația expert tehnic judiciar în specialitatea topografie –
O.C.P.I.
Considerații privind relația expert tehnic judiciar în specialitatea

topografie – O.C.P.I.
Coordonator grup experți tehnici judiciari în

specialitatea topografie, cadastru și geodezie din
cadrul Filialei Constanța a CET-R,
ing. Gabriela Laura Păun
Acest material este rezultatul dezbaterilor care au avut loc în cadrul grupei de experți tehnici judiciari
în specialitatea topografie, cadastru și geodezie (poz. 96 din Nomenclatorul specializărilor expertizei
tehnice judiciare, aprobat prin Ordinul MJ nr. 199/C/2010) din cadrul Filialei Constanța a CET-R.
Propunem, odată cu publicarea acestui material, să inaugurăm în buletinul nostru o rubrică de

„Dezbateri pe probleme specifice expertizei tehnice judiciare în specialitatea topografie, cadastru și
geodezie”, având în vedere mai ales faptul că expertiza topo precedă expertiza în construcții și/sau în
evaluarea imobiliară.
A. Repere juridice:
- Ordinul MJ și ANCPI nr. 1882/C/2011 – Regulamentul privind avizarea tehnica a

expertizelor judiciare efectuate de experții judiciari in specializarea topografie, cadastru,
geodezie, publicat in M.O. nr.715/11.10.2011 (în vigoare nemodificat)
- Ordinul ANCPI nr. 700/2014 – Regulamentul de avizare, recepție și înscriere în evidențele

de cadastru și carte funciară, publicat în M.O. nr. 571/31.07.2014 și M.O. nr. 571 bis/2014
(Litera h) a articolului 125 alineatul (1) s-a abrogat prin Ordinul ANCPI nr. 1140/2014; art.
162 și art. 167 rectificate cf. Rectificare 1 în M.O. nr. 835/17.11.2014)
- Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, consolidată la 14.09.2016

(republicarea din M.O. nr. 720/24.09.2015 care include modificările aduse prin următoarele
acte: Rectificare 2015; OUG 57/2015 în M.O. 923/11.12.2015; OUG 35/2016 în M.O. nr.
489/30.06.2016)

O.C.P.I.
B. Probleme cu care se confruntă experții tehnici judiciari în specialitatea topografie
1. Regulamentul aprobat prin nr. 1882/C/2011 începe cu termenul „avizare” și se încheie cu

termenul „recepție” (pleonasm).
Nu expertiza sau raportul se avizează, așa cum înțeleg instanțele, ci Planul de amplasament
se recepționează (cu Proces-verbal de recepție). Așadar – nu știm dacă se încadrează la
„avizele obligatorii” prevăzute la NCPC.
Se vede de la o poștă, dar autorii au omis să indice negru pe alb, la ce fel de cauze se referă
avizarea (sau recepția ??) expertizelor topo.
Consideram greșit ca în cursul „avizării” (recepției ?) reprezentanții OCPI se apucă și fac

diverse notații și comentarii direct pe planurile expertului. Trebuie găsită o altă formulă – care
să elimine această ingerință în lucrare.
Dar de ce Ordinele ANCPI (și le-au mai modificat de câteva ori de la data Ord. 1882) se
încăpățânează să nu creeze o anexă specială cu privire la expertize? Și nu cea cu plan de
amplasament. Nemaivorbind că avizarea-recepția de fapt se realizează pe alta procedură, nu
pe Ord. 634 ci pe Ord. 108 – care nici nu este specificat!
In consecință, cine „omologhează” de fapt expertiza – instanța sau OCPI?
Este Ordinul ANCPI (semnat la egal de ministru pentru MJ și de director pentru ANCPI) mai
puternic decât legi și ordonanțe?
2. Procedura de a înregistra expertizele la OCPI este chiar binevenită, pentru cazurile de

uzucapiune, accesiune, acțiune în constatare, hotărâre care să țină loc de act autentic (singurul
caz pentru care procedura era obligatorie, potrivit L 146/), fiind util să dispui de informațiile
din cadastru privitoare la vecinătăți, iar instituția de cadastru să ia act de lucrarea de
specialitate; autorii Ordinului sugerează că după finalizarea acțiunii, reclamantul să fie
răsplătit și cu intabularea. Acest articol ar trebui eliminat fiind o minciună gogonată!
Raportul NU este avizat și nici luat în seamă prea mult la OCPI (evident, până nu se pronunță
instanța, nici nu este propriu-zis încheiat). Planul de amplasament – avizat/recepționat nu
primește număr cadastral (este numai stocat provizoriu în arhiva digitală) și nu înlocuiește
procedura din Ordinul nr. 634/2006, 700 etc. pentru înscrierea în cartea funciară! (adică
trebuie un dosar complet de intabulare, întocmit de o persoană autorizată, cu format digital,

O.C.P.I.
etc.) Privind înscrierea propriu-zisă în cartea funciară, din practică, cel puțin la noi, nu este
suficientă ultima sentință, fiind cerute și toate actele anterioare, precum și o taxă proporțională
cu valoarea imobilelor. Nu cred că o plătește judecătoria, atunci când trimite sentința la OCPI!
Iar expertul (chiar dacă e și persoană autorizată) nu cred că este plătit în cadrul expertizei și
pentru operațiunile de a întocmi această documentație!
Și nu toate cauzele din instanță au ca deziderat înscrierea în cartea funciară, așa cum încheie
Ordinul!
3. Procedura descrisă în ordin, de a întocmi Plan de amplasament si delimitare – pentru mai

mult de un imobil, devine hilară! Ce plan de amplasament (care poate conține un singur
imobil) faci când sunt implicate mai multe? Cele mai complexe sunt grănițuirile și
revendicările, în care expertiza studiază cel puțin două imobile corelate. Le reprezinți separat?
Nu, că e prematur (au trecut timpurile când expertul gândea o singură variantă și punctul de
vedere tehnic era respectat! Acuma facem o mulțime de variante, după cum doresc părțile,
instanța, OCPI și tot nu e bine. Deci nu poți aviza varianta pe care o consideri potrivită ...) Le
pui cumulat, așa cum am reușit să facem acum.
Și din această reprezentare nu se mai înțelege nimic! În cazul revendicărilor și grănițuirilor,

formatul Plan de amplasament este total neexpresiv.
4. În cazul propunerilor de partaj, dacă sunt 3-4 imobile și eu doresc să propun 2-3 variante,
câte dosare s-ar depune la OCPI ? E drept că am dus la OCPI numai planul inițial (în mai toate
cazurile, întregul este deja intabulat, deci „avizarea” e o prostie). Oricum, loturile
dezmembrate NU le vor putea înscrie la OCPI dacă din nefericire imobilul era înscris.
Din fericire, ANCPI/OCPI a decis să nu avizeze propunerile de partaj (păi de ce? nu e tot
lucrare conform Ord. 700?? Hotărârea care se pronunță e „mai slabă” decât contractul de
partaj?)
5. Facem „planuri de amplasament și delimitare” pentru imobile reconstituite în baza unor

planuri vechi (la identificarea vechilor amplasamente), care actual nu se mai regăsesc ca atare
pe teren! Dacă n-ar fi trist, recunosc că e chiar vesel uneori. Nu știu la ce este util în instanță

O.C.P.I.
a face plan de amplasament în proiecția stereografică, pentru că amplasamentul nu se mai

poate reconstitui nici cu foarte mare precizie și nici nu se mai poate retroceda ca atare. Iar
OCPI solicită măsurătorile efectuate în proiecția stereografică; păi, identificarea se realizează
prin studiul comparativ al planurilor vechi, care sunt în fel de fel de formate [și deformate !],
pe repere diverse – nu doar prin măsurătorile la zi!
Aceste cazuri duc uneori la o încălcare a Ord. 700 care se referă la înscrierea în cartea funciară,
la stabilirea unor perimetre certe, împrejmuite sau condiționate de unele norme tehnice (plan
parcelar etc.) precum și de indicațiile proprietarului; în cazul în care imobilele nu sunt
„palpabile” fiind interzisă întocmirea lucrării!
6. Întrucât destule cauze sunt îndreptate chiar împotriva OCPI, este corect ca acesta să fie și
„pârât” și „avizator de lucrare” în acțiunea respectivă?
Speța – un proiect parcelar, care a fost actualizat în anul 2008, de Comisia locală prin
persoană autorizată, în baza regulamentelor tehnice ANCPI, dar cu unele modificări față de
forma inițială (1992-95). Persoana ce se considera nedreptățită a formulat acțiune împotriva
Comisiei locale, Comisiei Județene și OCPI, iar instanța a dispus avizarea raportului la
OCPI. E adevărat că OCPI consideră că nu are calitate procesuală și planurile parcelare
sunt numai de competența comisiei locale. Dar ei au introdus această parcelare în baza de
date și persoanele autorizate care execută lucrări individuale sunt obligate să le utilizeze.
Reclamantul a solicitat anterior Comisiei locale să-i clarifice situația în mod pașnic,
administrativ; dar Comisia locală nu mai poate rectifica parcelarul avizat la OCPI fără
procedura Ordinului, adică fără declarațiile olografe ale tuturor proprietarilor din tarla. Că
altfel nu i se poate primi documentația... la OCPI. No comment!
În aceste premise, ce șansă are raportul meu, prin care propun reașezarea parcelelor în
poziția inițială, să fie avizat la OCPI (evident fără procedurile din Ordin, că expertul nu poate
substitui Comisia locală!). Cerc vicios!
7. Asemenea la nenorocitele de extravilane în zone fără plan parcelar.
Singura alternativă admisă de regulamentele în vigoare este „cu caracter incert” și desigur că
așa le facem. Dar această situație nu e deloc confortabilă – expresia incert poate afecta însăși
acțiunea (mă rog, mai îmblânzim și noi, e provizoriu, nedefinitiv sau poate fi afectat de

O.C.P.I.
modificări ulterioare în baza legii cadastrului, cum se exprimă și OCPI), și am întâlnit și o

instanță care, cu multă înțelegere, m-a rugat să dau explicații, că și domnia-sa era îngrijorată
de context.
Și când o face, Comisia ia parcelar în zonă și s-o poticni de expertiza mea, cum „îl
repoziționăm”??? vor fi anormali care să scornească o piedică din asta! Păi revin – nici eu nu
pot prelua sarcinile Comisiei, în cursul expertizei. Nemaivorbind de plata acestor eforturi ...
În cazul în care imobilul (imobilele) în cauză sunt deja înscrise în sistemul de evidență al
cadastrului și publicității imobiliare, desigur că expertul are în vedere și studiul
documentațiilor de cadastru și intabulare, însă este posibil să concluzioneze în sens contrar
acestora (cel mai des la grănițuiri și revendicări) – OCPI va aviza un astfel de raport, contrar
datelor sale?
8. În Regulamentele tehnice de întocmire a documentațiilor cadastrale s-a stipulat că

suprapunerile virtuale se vor rezolva prin repoziționări (din oficiu, dar de fapt le facem tot
noi, persoanele autorizate, cum e și normal, dacă ne-am confruntat cu o eroare anterioară, care
trebuie corectată, pentru a nu avea implicații nedorite asupra unui imobil, chiar a-l duce către
instanță; dar, practic, constatăm că este foarte dificil a face corecturile!), iar cele reale vor fi
trimise spre soluționare instanței. În instanță se va efectua firește o expertiză topo, iar dacă
aceasta va fi trimisă spre avizare tot la OCPI (care nu o poate soluționa) – ce avizare e asta???
(am un caz mai complex, îl voi detalia mai jos).
Păi în cazul suprapunerii reale, OCPI zice că nu este îndrituit să soluționeze; ori proprietarii
fac un act comun de voință, ori revine în competența instanței. Instanța dispune expertiza și
avizarea la OCPI, iar OCPI e pus în postura de a se pronunța pe o situație în care nu are
competență. În practică, se „fofilează” desigur și notează suprapunerea, pe care de fapt o
cunoștea, că datorită respingerii lucrărilor „civile” s-a ajuns la instanță. Și atunci cui prodest
prelungirea acțiunii litigioase?
9. E adevărat că, pentru a mări numărul de experți, a fost această etapă în care mulți din noi
am fost primiți ca persoane autorizate (mulțumim !); și ne este în obicei să ne documentăm
atent la OCPI înaintea oricărei lucrări și să respectăm reglementările tehnice în vigoare (deși
le cunoaștem mai mult pe cele privitoare la documentațiile de intabulare); dar, deja unii au
început să renunțe și probabil vor mai urma. Nefiind suficienți experți topo și fiind un număr

O.C.P.I.
record de cauze pe rol, instanța poate desemna alții din specialități „înrudite”; este cunoscut
că OCPI nu acceptă lucrări efectuate de aceștia. Deși sunt experți cu experiență și reputație,
și anterior venirii noastre, au lucrat foarte mult pentru expertize topo și știu foarte bine să
instrumenteze toate categoriile de cazuri.
Mulțumim de asemenea intențiilor acestui Ordin de a proteja specialitatea măsurătorilor

terestre! Dar am fi preferat ca „protecția” să fie asigurată de o asociație profesională, asemeni
altor profesii liberale, și nu de un organism de stat! (Desigur că vina de a nu ne fi organizat
ne aparține. ANCPI doar profită de situație: el dă norme, el autorizează și sancționează
persoanele autorizate, normal că vrea să subordoneze și experții!)
Ordinul 1882/C/2011 este vătămător pentru calitatea de expert judiciar de specialitate, pentru
că duce la confundarea expertului cu o persoană autorizată aflată, după cum se știe, sub tutela
strictă a OCPI/ANCPI. Eu chiar am crezut că urmând calitatea de expert, mă voi depărta de
relația cu OCPI, voi renunța la lucrările „civile” care au devenit din ce în ce mai dificile, cu o
durată greu de apreciat și deci nerentabile, în condițiile în care regulamentele tehnice ale
ANCPI se modifică în mod continuu, ceea ce a și generat multe cauze litigioase. Ordinul
acesta cu avizarea expertizelor la OCPI duce la reducerea calității expertizei la o lucrare
oarecare.
10. Cât privește CADASTRUL GENERAL, eu la toate expertizele amintesc instanței că toate
planurile de amplasament și delimitare (termen care nu există în L 7/1996, fiind introdus prin
Ordinul 534/2001 cap. 13, pentru a suplini perioada de până la finalizarea cadastrului
general, care nu a mai început), au caracter nedefinitiv (deși în timp, prin regulamentele
tehnice, excepția a devenit regulă și de cadastrul general s-a uitat). OCPI compară expertiza
cu multitudinea de planuri de amplasament pe care le deține (toate nedefinitive!). Așa numita
„bază de date” cu care ne tot sperie. Ce-i drept, nici expertiza nu e tabla lui Moise, dar nici
„baza lor de date” nu conține adevărul absolut.
11. Dacă avizul OCPI e musai la expertiză, ce rol mai are expertul judiciar? Nu s-ar putea ca
OCPI însuși să efectueze expertizele în mod direct și să se renunțe la experții topo?
În ce altă specialitate judiciară se mai practică o procedură similară – cu ingerința cuiva străin
de cauză, în lucrarea mea, pentru care răspunderea îmi revine numai mie?

O.C.P.I.
Ori să fim acceptați ca „extrajudiciari”, în sensul de a decide singuri oportunitatea, durata și

prețul lucrării (având în vedere că în procedura judiciară ești obligat să le faci, la prețul stabilit
de instanță și la termenele solicitate; chiar dacă uneori am fost consultați asupra duratei și
costurilor și uneori, destul de rar, chiar s-a și dat curs solicitărilor noastre).
12. Suspectăm că acest Ordin 1882/C/2011 s-a dat cu rea-credință și vădită necunoaștere a
activității de expertiză (putem ști câți experți au fost participanți la elaborarea Ord. 1882,
700 etc.?), deoarece:
- complică și întârzie procedura expertizei;
- aduce ingerința cuiva în activitatea mea de expert independent;
- nu se soldează cu avizarea raportului cum se crede!
- ne încarcă cu activități în plus; deseori obiectul expertizei se referă la mai mult de un imobil,
caz în care întocmești mai multe dosare pentru OCPI!
C. Situații specifice în circumscripția Constanța
1. Procedura practicată în județul Constanța cuprinde:

- cerere la OCPI pentru date (oficial 7 zile și practic alergi după răspuns, care nu
totdeauna e complet și apoi mai faci altă cerere, după caz);
- 5 zile pentru cerere de extrase (dacă este cazul, nu toate imobilele sunt intabulate; dar
trebuie mai întâi să afli singur, nu toate părțile depun datele la dosar, sau identificarea
este greoaie);
- se întocmește regulamentar dosarul cu piesele stipulate în Regulament, plus CD cu
fișier grafic și fișier CPXML;
- și apoi se așteaptă 30 zile (practic chiar mai mult, pentru că OCPI le apreciază ca
„Planuri de situație”). La sfârșitul celor 30 zile poate apare însă Nota de completare
sau respingere. Carevasăzică, măsuri pentru celeritatea procesului de justiție. Noroc
că instanțele au fost înțelegătoare, încă nu am primit amenzi pentru întârzierile datorate
avizărilor (am depus cerere și am descris cum se procedează).
2. Dorim ca pe Procesul verbal de recepție/respingere să se scrie data reală la care este

înmânat expertului, nu cea la care inspectorul l-a rezolvat (majoritatea le rezolvă în mai

O.C.P.I.
puțin de 30 zile! Dar eu – expertul, îl primesc la cel puțin 40 zile! E careva acolo care
confundă expertiza cu pomana, probabil. Noi trebuie să justificăm timpul către instanță,
sub sancțiunea amendării!
3. Precizez că la expertizele care se depun la avizare ni se cere să le ștampilăm ca persoane

autorizate! Eu nu folosesc această ștampilă la expertize!
4. Nu am avut personal cazuri soldate cu verificări la teren, dar cunosc că s-au efectuat
uneori (nu știu pe ce criterii).
5. Ce-i drept, inspectorii de la Constanța sunt toți ingineri de specialitate. Dar nu sunt nici
mai vârstnici, nici mai bine pregătiți ori experimentați și nici mai atestați cu diplome
superioare celor care sunt experți judiciari.
6. După trei ani, inspectorii încă nu cunosc „programul de lucru cu experții” la OCPI,
specificat în Ordin. Nu este niciun program cu experții. Nu îți dă nimeni oficial un răspuns
serios, nu au timp; doar să te înscrii în audiență!
7. Documentarea, cea mai importantă, lasă de dorit. Nu avem acces la nimic, totul e cu
cerere, cu termen și la latitudinea operatorului (care nu este inginer de specialitate!). De
bine de rău, publicitatea imobiliară e mai cooperantă – la cerere, primim extrase de carte
funciară și chiar copii după acte.
8. Bineînțeles că, în unele dosare, s-a utilizat documentația ca motiv de tergiversare.
Un caz se referea la „hotărâre care să țină loc de act autentic”, iar imobilul era o parcelă
de teren extravilan, cu cadastru și intabulare la zi. Inițial am refuzat să trimit raportul la
OCPI și am arătat instanței că nu mai necesită nicio avizare suplimentară. Întrucât mi s-a
„poruncit”, am mai desenat și eu o dată exact același document, plus toate cele necesare
potrivit regulamentului și firește că mi-a fost avizat la OCPI. După 35 de zile, bineînțeles
(după primele 30, lipseau pe rând factorii care trebuiau să-și pună semnătura pe procesul-
verbal de recepție).
Și încă unul, tare de tot: obiectul cauzei, două parcele teren extravilan, de câte 5 ha; aveau
plan parcelar la zi, chiar cadastru și intabulare (din păcate asta am descoperit mai târziu,

O.C.P.I.
la cererea de informații la OCPI nu mi s-a indicat); s-a solicitat propunere de partaj în

două loturi egale – drept care am propus să ia fiecare câte o parcelă (erau și limitrofe, deci
egale valoric, și lungi și înguste aidoma).
După câteva luni de la depunerea raportului, instanța a solicitat avizare la OCPI. N-am
comentat, am pus planurile în format Plan de amplasament (în mod obișnuit, NU le prezint
în acest fel la instanță!), am completat și celelalte hârtii, foarte necesare ..., surpriză, nu se
puteau înregistra la OCPI, pentru că așa cum se cunoaște, programul lor se actualizează
mereu și de data aceasta era necesar să introducem în fișierul CPXML datele personale
ale cetățeanului (BI, CNP, domiciliu), pe care recunosc că le-am neglijat la studiul
dosarului, interesându-mă imobilele.
Am luat deci din dosarul cauzei datele, am înregistrat dosarele, ..., după cele 30 și ceva de
zile au fost firește avizate, numai că unul din inspectori s-a trezit să noteze că e o
suprapunere din baza lor de date cu un număr cadastral atribuit anterior planului parcelar.
Ce relevanță avea pentru cauză, odată ce imobilul avea cadastru și intabulare?
Ca urmare, instanța a stat bine și s-a gândit, dispunând ca expertul să refacă lucrarea fără
suprapunere!!! Adică expertul să se substituie Comisiei locale de fond funciar care a
întocmit proiectul de parcelare?! Care era „introdus în baza de date a OCPI”, plus parcelele
în cauză intabulate.
9. Am avut și niște minunate respingeri pe motiv că în comunicarea instanței nu s-a

specificat în clar adresa imobilului!!! Deși era clară în toate celelalte piese din dosar. Și
instanța a considerat că nu merit să-mi scrie adresa în solicitare, deși am rugat în mod
expres. Deci la OCPI eram un nemernic care a măsurat altceva decât i s-a cerut. Nu au
renunțat parcă la forma asta de atac. Mai nou, acum ne terorizează numai cu planul de
încadrare (nu ne pricepem să-l facem!)
Și îmi place foarte mult că ne interzice să notăm antetul (instanță/dosar) pe vreuna

din foi. Practic eu fac lucrarea așa de drag, nu ca piesă în dosarul cauzei!
10. Destul de des ne confruntăm cu cazul identificării unui teren extravilan, pentru care nu
există plan parcelar actualizat avizat Primărie-OCPI (mă rog, stereo 70), ci numai analogic
(proiectul inițial pe hârtie, întocmit cu mijloacele disponibile în anii ’90; am lucrat și
aplicarea Legilor fondului funciar).

O.C.P.I.
În alte spețe similare, dar neduse la OCPI, eu, expert judiciar, mi-am asumat identificarea
conform datelor existente la momentul expertizei, întotdeauna solicitate cu cerere la OCPI
și/sau Comisia locală: fie plan parcelar actualizat după 2006 (după introducerea sistemului
E-Terra) sau anterior, chiar în sistem local. S-au pronunțat sentințe. Cetățenii își vor face
cadastru ulterior, după caz și după regulamentele ANCPI. Și întotdeauna le-am explicat
că expertiza și cadastrul sunt diferite.
11. Terenul extravilan, dacă nu este individualizat prin împrejmuire și utilizare (fermă, sere
etc.) e perfect de bine „identificat” în cadrul exploatației agricole, prin proiectul parcelar.
Cu precizarea că, așa cum notează și OCPI la documentații, „prezenta va putea fi
modificată în condițiile Legii cadastrului”.
Această situație se datorează întrutotul aplicării greșite a Legii cadastrului, din 1996 până
în prezent: în loc să organizăm cadastrul general, de la mare la mic (de la UAT, masive,
cvartale, la parcele, imobile), lucrăm de la nivel mic, descriem acte în loc să descriem
situații de fapt și apoi vrem să le „integrăm”, adică să rezulte cadastru general din
„asamblarea” bucăților realizate separat, cu tehnici diferite, cu operatori diferiți, în baza
unor regulamente care variază continuu.
Într-un caz, am prezentat două variante: una în sistem local, cu respectarea mărimilor din
planul parcelar analogic, alta rezultată în urma măsurătorilor proprii, și care evident diferă.
Niciuna nu a fost agreată la OCPI, am primit Notă de completare, care nu spune decât că
niciuna nu se poate aviza, că nu au ei plan parcelar în baza Ordinului 634/2006 completat;
deci imobilul nu se poate identifica, potrivit afirmațiilor OCPI de azi? Da cine i-a emis
titlul??? Adică expertul nu știe să facă expertiza?
Un alt caz dificil: doi cetățeni se ceartă pe două terenuri situate în extravilan, limitrofe,
neîmprejmuite. Fiecare le lucra fiind delimitate empiric. Comisia locală, prin persoana
autorizată, a decis să actualizeze toate planurile parcelare, adică un fel de început de
cadastru agricol, ca așa să aibă o evidență clară pe mod de proprietate și mod de folosință
(mai multe primării din județ au avut această inițiativă, cu fonduri proprii sau prin arendași
sau cu contribuția proprietarilor interesați de cadastru).
A reieșit că solele trebuiau reașezate, pentru a corecta eventuale erori din planuri și
bineînțeles pentru că drumurile agricole neașezate anual au tendința să devieze (uneori
chiar semnificativ). A avizat planurile parcelare la OCPI (în diferite perioade, după

O.C.P.I.
regulamentele fluctuante); între 1999 și actual s-au efectuat diverse documentații

individuale de cadastru, cu mărimi diferite, după cum erau parcelarele.
Acum, pentru a reașeza toate acestea unitar, singurul mod este să se întocmească planurile
parcelare conform Ord. 415/2009, care solicită declarațiile olografe ale proprietarilor.
Unul nu vrea să semneze (nici nu poate fi obligat în niciun mod), pe motiv că ar fi niște
interese ale vecinilor care îl prejudiciază (o fi având și el partea lui de dreptate!), în fine,
face o acțiune judecătorească, dar nu contra primăriei, ci a vecinului de parcelă. Amândoi
au cadastru și intabulare.
Sarcina expertului a fost foarte dificilă, de a expune care plan parcelar e „mai bun”, care
documentație de cadastru „e corectă” – ambele sunt! – corespund normelor la datele la
care s-au elaborat. Nefiind cadastru general, după cum ziceam, și OCPI notează că
„prezenta va putea fi modificată în condițiile Legii cadastrului”.
Această expertiză a primit avizul OCPI (sau recepția), dar nefiind pe placul părților, au
făcut mai multe rânduri de obiecțiuni, până când instanța a dispus să fac un supliment, tot
avizat la OCPI, dar să folosesc numai planurile avizate de OCPI conform Ordinului
634/2006! Deși desigur că eu chiar pe alea le foloseam!!! Am avizat-o așa de 3 (trei) ori.
Instanța s-a pronunțat însă cum voia reclamantul!
Și, în final: nu înțelegem de ce potrivit NCPC se specifică obligația de a obține avizele necesare
(fără alte mențiuni, deci această prevedere e rămasă ambiguă).
În practică, nu se primește raportul „din oficiu”, fără solicitarea expresă a instanței.
Mai scriu unele instanțe că avizarea e prevăzută de L7, să citim și noi cu atenție despre ce e vorba:
„conform dispozițiilor Legii nr.7/1996 modificată prin OUG 41/2004 aprobată prin Legea nr.
499/2004”!!??
Și atunci – dacă e lege, de ce mai e tocmeală??? (mereu îmi amintesc de dl. prof. Adam Popescu de
la Drept funciar din facultate, cine l-a mai prins?)

Corpul Experților Tehnici - România (CET-R) INFORMARE
Simpozion științific 28 iulie 2016, București
INFORMARE
În data de 28 iulie 2016, la București, Corpul Experților Tehnici din România, prin Institutul Național
de Pregătire Profesională, în colaborare cu URBAN INCERC București, cu implicarea filialei CET-
R București – Președinte prof. as. dr. arh. Zoran Teodor și ing. Vereanu Valeriu în calitate de
vicepreședinte filială, au organizat cursul cu tema „Evaluarea terenului intravilan”.
Cursul a fost susținut de D-na. Președinte a CET-R prof. univ. dr. ing. Grămescu Ana Maria, punând
la dispoziția membrilor CET-R prezenți și suportul de curs. În continuarea prelegerii, d-nul.
vicepreședinte al filialei București, ing. Vereanu Valeriu, a prezentat doua scurte „probleme de
gândire”, solicitând colegilor să propună soluții de rezolvare, până la următoarea întâlnire. Tot d-nul.
ing. Vereanu Valeriu a prezentat expunerea: „Concesiune spații medicale – Evaluare – Studiu de caz”,
finalizată cu propuneri, inclusiv de evaluare.


Simpozion științific 23 august 2016, București
INFORMARE
În data de 23 august 2016, la București, Corpul Experților Tehnici din România, prin Institutul
Național de Pregătire Profesională, în colaborare cu URBAN INCERC București, cu implicarea
filialei CET-R București – Președinte prof. as. dr. arh. Zoran Teodor și ing. Vereanu Valeriu în calitate
de vicepreședinte filială, au organizat cursul cu tema „Proceduri în EXPERTIZA TEHNICĂ
JUDICIARĂ”. Cursul a fost susținut de D-na. Președinte a CET-R, prof. univ. dr. ing. Grămescu Ana
Maria.
În continuare, d-nul. vicepreședinte al Filialei București, ing. Vereanu Valeriu, a prezentat tema:
„Expertul parte ?”. Ultima temă prezentată la acest curs a fost „Mărturia mincinoasă – statutul de
martor al expertului”, lector univ. dr. Agheniței Mihaela.


Simpozion științific 3 septembrie 2016, Arad
INFORMARE
Expertiza Tehnică în Procesul Civil și Penal
Daniel Albu, Universitatea de Vest

„Vasile Goldiș” din Arad
Asociația „Corpul Experților Tehnici din România” prin Institutul Național al C.E.T.-R. și
Universitatea de Vest „VASILE GOLDIŞ” din ARAD – Facultatea de Științe Juridice, au organizat
sâmbătă, 3 septembrie 2016, în Aula „Ștefan Cicio Pop”, simpozionul cu tema „EXPERTIZA
TEHNICĂ ÎN PROCESUL CIVIL ȘI PENAL”.
Evenimentul a reunit experți tehnici judiciari și extrajudiciari din întreaga țară, dar și specialiști din
diverse domenii tehnice, care desfășoară activități pentru lămurirea unor împrejurări de fapt necesare
soluționării cauzelor de natură penală și civilă, pentru elucidarea problemelor tehnice solicitate de
unele entități sau de publicul interesat.
La simpozion au participat prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci, rectorul Universității de Vest
„Vasile Goldiș”, prof. univ. dr. Iovan Marțian, cadru didactic al Facultății de Științe Juridice a UVVG,
prof. univ. dr. Ana Maria Grămescu, președintele Corpului Experților Tehnici din România, lect.
univ. dr. Mihaela Agheniței de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, conf. univ. dr. Daniel

Berlingher, decanul Facultății, reprezentanți ai instituțiilor statului, judecători de la Curtea de Apel

Timișoara, Arad, Oradea, judecători de la Tribunalul Arad, cadre didactice.
Prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci, rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș”, a declarat: „Am
participat la lucrările desfășurate de Corpul Experților Tehnici în colaborare cu Facultatea de Științe
Juridice a Universității de Vest «Vasile Goldiș», unde am avut deosebita plăcere și onoare să o cunosc
pe doamna președinte Ana Maria Grămescu și să apreciez efortul făcut de această instituție de a se
adapta nevoilor societății civile și de a fi încadrați și asociați activităților universitare. Suntem
deosebit de onorați că acest simpozion s-a desfășurat la Universitatea de Vest «Vasile Goldiș» din
Arad, a cărei Facultate de Drept a fost prima acreditată dintre facultățile de drept private din România.
Mă bucur că acest simpozion a avut o participare deosebit de largă și mă bucur pentru echipa
Facultății de Științe Juridice condusă de dl. conf. univ. dr. Daniel Berlingher. Sperăm ca în acest
format și cu această echipă tânără, Facultatea să își recapete bunul renume și prestigiul care au
caracterizat-o. Ne dorim ca această colaborare să prindă un contur frumos”.
„Alături de Corpul Experților Tehnici din România am organizat un eveniment deosebit la Arad,
simpozionul intitulat «Expertiza tehnică în noul Cod de procedură civilă și noul Cod de procedură
penală». La acest eveniment deosebit au participat experți tehnici judiciari și nejudiciari din județele
Arad, Timiș, Bihor și Hunedoara. Simpozionul a fost organizat în urma încheierii unui protocol cu
instituția Corpului Experților Tehnici din România. În urma acestui protocol vom încerca să
organizăm diferite evenimente, atât pentru creșterea calității învățământului, cât și pentru încheierea

unor protocoale de colaborare și participarea la proiecte comune. Sperăm într-o colaborare fructuoasă
între cele două instituții și mulțumim doamnei rector prof. univ. dr. Coralia Cotoraci pentru sprijinul
acordat în organizarea acestui simpozion și dlui. președinte prof. univ. dr. Aurel Ardelean”, a precizat
conf. univ. dr. Daniel Berlingher, decanul Facultății de Științe Juridice din cadrul Universității de
Vest „Vasile Goldiș”.
Prof. univ. dr. Ana Maria Grămescu, președintele Corpului Experților Tehnici din România a precizat
că „evenimentul științific organizat la Universitatea de Vest «Vasile Goldiș» din Arad se înscrie pe
linia evenimentelor științifice de foarte mare importanță pentru realizarea unei societăți civile
profesioniste. La Arad s-au întâlnit experți tehnici judiciari și extrajudiciari din toate domeniile de
specializare, membrii ai corpului experților tehnici, cadre didactice universitare, care desfășoară
acțiuni comune pentru pregătirea experților tehnici judiciari și extrajudiciari, pentru promovarea
valorilor în societatea românească”.
Lect. univ. dr. Mihaela Agheniței de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, a subliniat
„colaborarea extraordinar de bună dintre Corpul Experților Tehnici și Universitatea de Vest «Vasile
Goldiș», în special cu Facultatea de Științe Juridice. Eu nu fac altceva decât să ajut Corpul Experților
Tehnici, fiind lect. univ. dr. la Universitatea Dunărea de Jos din Galați, dar și cercetător asociat la
Institutul de Cercetări Juridice București, am calitatea și de membru al Academiei de Drept European
din Germania, scriu foarte mult și am o experiență de 20 de ani ca procuror, doctor în drept. Încerc
să susțin pe cât posibil Institutul Național al Corpului Experților Tehnici, care abia anul acesta s-a
înființat și care încearcă să ridice nivelul profesional al experților tehnici, pentru că ei sunt o verigă
foarte importantă în ceea ce privește domeniul juridic”.

Simpozion științific 10 septembrie 2016, Cluj-Napoca
INFORMARE
Expertiza Tehnică în Procesul Civil și Penal

Proceduri în expertiza tehnică judiciară
Sâmbătă, 10 septembrie 2016, în aula „Prof. univ. dr. ing. IGOR TERTEA” a Universității Tehnice
din Cluj –Napoca, a avut loc simpozionul „Expertiza Tehnică în Procesul Civil și Penal; Proceduri în
expertiza tehnică judiciară”, eveniment științific organizat cu sprijinul Domnului prof. univ. dr. ing.
Comșa Emil, Președinte al Filialei CET-R Cluj.
Simpozionul a reunit experți tehnici judiciari, membri ai Corpului Experților Tehnici din România,
specialiști, avocați, judecători, procurori precum și întreg corpul academic al Facultății de Construcții
din cadrul Universității Tehnice din Cluj –Napoca.
Evenimentul a fost organizat de Asociația Corpul Experților Tehnici din România prin Institutul
Național de Pregătire Profesională a Experților Tehnici împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj–
Napoca.

Acest eveniment s-a înscris în acțiunile desfășurate de asociația profesională Corpul Experților
Tehnici din România, în parteneriat cu mediul academic.

Simpozion științific 12 octombrie 2016, București
INFORMARE
În data de 12/10/2016, Asociația „Corpul Experților Tehnici din România”, prin Institutul Național
C.E.T.-R., cu implicarea filialei București condusă de Președinte prof. as. dr. arh. Zoran Teodor și
ing. Vereanu Valeriu având calitatea de vicepreședinte, s-a organizat simpozionul „ACTUALITĂȚI
ÎN EXPERTIZA TEHNICĂ JUDICIARĂ; EVALUAREA TERENULUI INTRAVILAN; Probleme
curente în expertiza tehnică judiciară”. Evenimentul a reunit experți tehnici judiciari și extrajudiciari
din sudul țării, din Filiala București, dar și din zonele limitrofe, specialiști din diverse domenii
tehnice, care desfășoară activități pentru lămurirea unor împrejurări de fapt necesare soluționării
cauzelor de natură penală, civilă, pentru elucidarea problemelor tehnice solicitate de unele entități sau
de publicul interesat.
D-na Președinte a CET-R, prof. univ. dr. ing. Grămescu Ana-Maria, a informat colegii despre stadiul
diverselor acțiuni în curs de desfășurare, menite a asigura o prezență si o vizibilitate mai bună ale
CET-R pe plan național și în teritoriu. În continuare, d-nul expert tehnic ing. Șișman Nicolae, membru

al Consiliului Științific al INCET-R, a prezentat tema „Valoarea de circulație vis-a-vis de Valoarea

de piață”, punând la dispoziție și un suport de curs tipărit în cadrul INCET-R.
D-nul expert tehnic ing. Fierbințeanu Mircea, membru al Consiliului Științific al INCET-R, a
prezentat tema „Actualități în expertiza tehnică – autovehicule rutiere”.

Simpozion științific 18 octombrie 2016, Alba Iulia
INFORMARE
În data de 18/10/2016, Asociația Corpul Experților Tehnici din România prin Institutul Național
C.E.T.-R., Comisia tehnică – Construcții Arhitectură, a organizat un simpozion științific cu sprijinul
filialei CET-R Alba Iulia, Președinte Filială ing. Cristea Simion, a filialei Hunedoara condusă de d-
na Președinte ing. Turdean Mariana, a filialei Sălaj condusă de D-nul Președinte ec. Borz Gheorghe,
a filialei Sibiu condusă de D-nul Președinte ing. Oniga Vasile. Evenimentul s-a desfășurat în sala de
conferință a hotelului CETATE din Alba Iulia și a avut tema „ACTUALITĂȚI ÎN EXPERTIZA
TEHNICĂ JUDICIARĂ”.
Simpozionul a reunit experți tehnici judiciari și extrajudiciari din întreaga zonă – județele Alba, Sibiu,
Hunedoara, Cluj, dar și specialiști din diverse domenii tehnice, care desfășoară activități pentru
lămurirea unor împrejurări de fapt necesare soluționării cauzelor de natură penală, civilă, pentru
elucidarea problemelor tehnice solicitate de unele entități sau de publicul interesat. La acest
simpozion au participat și Decanul Baroului de Avocați Alba Iulia și reprezentanți ai Tribunalului
Alba Iulia. Prelegerile au fost susținute de d-nul. Decan al Baroului de Avocați Alba Iulia, de d-na.
lect. univ. dr. Agheniței Mihaela și de d-na. prof. univ. dr. ing. Grămescu Ana Maria. D-na.

Președinte a CET-R, prof. univ. dr. ing. Grămescu Ana Maria, a avut o întâlnire de lucru cu
reprezentanții conducerii Curții de Apel Alba Iulia și cu reprezentanții conducerii Universității Alba
Iulia.


Simpozion științific 24 noiembrie 2016, București
INFORMARE
În data de 24.11.2016, Filiala CET-R București, prin Institutul Național de Pregătire Profesională, în
colaborare cu URBAN INCERC București – Director General conf. univ. dr. arh. Meiță Vasile, a
organizat cursul de pregătire profesională cu temele „Dreptul Asigurărilor și Frauda în Asigurări”, cu
prezentarea unui studiu de caz. Cursul a fost susținut de lectorii ing. Dorin Constantin, ing. (col. r.)
Ion Nicolae și lect. univ. dr. Agheniței Mihaela.
S-au prezentat și studii de caz în domeniul asigurării construcțiilor de către prof. univ. dr. ing.
Grămescu Ana Maria. La eveniment au participat membrii Filialei București dar și ai Filialelor Buzău,
Dâmbovița, Vâlcea.


Simpozion științific 26 noiembrie 2016, Iași
INFORMARE
În data de 26.11.2016, Corpul Experților Tehnici din România, prin Institutul Național al Corpului
Experților Tehnici – Comisia Tehnică Autovehicule rutiere – președinte comisie ing. (col. r.) Ion
Nicolae și Comisia Tehnică Construcții – președinte ing. Rotaru Nicu, cu sprijinul Filialei CET-R
Iași – Președinte ing. Nițescu Dan, a d-nei cenzor – expert contabil ec. Ifrim Ileana, în colaborare cu
Universitatea Gh. Asachi Iași – Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie și Ingineria Mediului, au
organizat cursul cu temele „Expertiza Tehnică în Asigurări” și “Dreptul Asigurărilor”.
Deschiderea lucrărilor a fost făcută de Președintele CET-R, prof. univ. dr. ing. Grămescu Ana Maria
și de D-nul. prof. univ. dr. ing. Stătescu Florin, Decan al Facultății de Hidrotehnică, Geodezie și
Ingineria Mediului, ambii adresându-și mesajele celor două structuri organizatorice.
Cursurile au fost susținute de lectorii ing. Dorin Constantin, ing. (col. r.) Ion Nicolae și lect. univ. dr.
Agheniței Mihaela. S-au prezentat și studii de caz în domeniul construcțiilor de către prof. univ. dr.
ing. Grămescu Ana Maria.

La eveniment au fost prezenți experți tehnici judiciari din Filialele CET-R Iași, Vaslui, Botoșani și
Suceava, filiale cu o contribuție importantă la bunul mers al asociației. Pe lângă experții și specialiștii
membri CET-R, au participat și reprezentanți ai mediului academic ieșean. S-au distribuit suporturi
de curs.

Corpul Experților Tehnici - România (CET-R) Informații primite din partea
Uniunii Naționale a Profesiilor Liberale din România
Informații primite din partea

Iulie 2016 – INFORMARE cu privire la unele aspecte referitoare la activitatea

profesiilor liberale europene, precum și măsuri întreprinse de principalele instituții
europene, în special Comisia Europeană, care afectează această activitate
1. Conferința organizată de către Președinția olandeză a Uniunii Europene și Comisia Europeană cu

privire la întărirea Pieței Unice
Recent, Președinția olandeză a Uniunii Europene a organizat la Amsterdam, în colaborare cu Comisia

Europeană, o Conferință intitulată „Să lucrăm împreună pentru consolidarea Pieței Unice în beneficiul
afacerilor și consumatorilor din Uniunea Europeană”.
Evenimentul a avut loc în contextul Forumului privind Piața Unică 2015-2016.
Conferința s-a adresat părților interesate la cel mai înalt nivel.
Consiliul European al Profesiilor Liberale – CEPLIS – a fost reprezentat la eveniment prin Directorul
său General, care a avut o intervenție în sprijinul profesiilor liberale europene care activează pe Piața
Unică.
Conferința a fost organizată pe două direcții și anume:
a) diferite ateliere ale experților la care participanții au luat parte;

b) o sesiune plenară, de un înalt nivel, care a reprezentat un bun prilej pentru a evidenția
opiniile și propunerile rezultate în cadrul Atelierelor experților ce vor fi utilizate în
perioada următoare de către Comisia Europeană pentru stabilirea priorităților în ceea ce
privește părțile interesate ce vor fi incluse în planul de acțiune referitor la Piața Unică,
inclusiv valoarea adăugată provenind din standardizare, promovarea locurilor de muncă,
creștere și investiții.
La Conferință a participat și Primul ministru al Olandei-MARK RUTTE, care a rostit o cuvântare.

Un moment important al Conferinței se referă la ceremonia de semnare a „Inițiativei Comune privind

Standardizarea”, la care au participat ELZBIETA BIENKOWSKA, Comisar European pentru
Industrie, Antreprenoriat, Piață Internă și Întreprinderi Mici și Mijlocii și HENK KAMP, Ministrul
Afacerilor Economice al Olandei.
Participanții la Conferință au identificat următoarele priorități:
a) Comerțul transfrontalier în domeniul serviciilor, inclusiv pașaportul pentru servicii
Ca urmare, guvernele trebuie să ajute afacerile și antreprenorii să depășească barierele de

reglementare și administrative atunci când doresc să furnizeze servicii într-un alt stat membru,
printre altele prin facilitarea fluxului solicitat de informații.
Posibilul pașaport pentru servicii are în vedere barierele de ordin administrativ și de

reglementare și se referă, în mod special, la asigurări, licențiere și certificare. El ar trebui să
fie introdus, în mod gradat și va acoperi în special sectoare selectate.
b) Achizițiile publice: cum să obții cea mai bună valoare și importante economii în
domeniul achizițiilor publice
În scopul identificării oportunităților de afaceri pe Piața Unică și pentru asigurarea că cetățenii

beneficiază de pe urma achizițiilor publice, autoritățile publice trebuie să „achiziționeze în
mod inteligent”, ceea ce presupune că această funcție strategică este performantă și reprezintă
cel mai înalt standard de profesionalism.
Conferința a relevat, printre altele, necesitatea conștientizării în statele membre a importanței

esențiale pe care o are profesionalismul în demersul achizițiilor publice, facilitarea
schimbului privind cele mai bune practici și dezvoltarea transparenței și a instrumentelor de
evaluare.
Prin urmare, autoritățile contractante trebuie să investească, în continuare, în dezvoltarea

aptitudinilor și stimulentelor pentru o mai bună înțelegere a pieței și să încurajeze creșterea
cererii.
În plus, acestea trebuie să se concentreze mai mult pe rezultatele economice pe termen lung
decât să urmărească conformarea legală și să ia în considerare accesul pentru întreprinderile
mici și mijlocii prin pregătire specializată, evaluată și retrospectivă.

c) Dezvoltarea unui sistem european de standardizare care să funcționeze în bune condiții
O funcționare sănătoasă a sistemului european de standardizare este crucial pentru Piața

Unică.
Inițiativa comună privind standardizarea este un pas semnificativ pentru îmbunătățirea

funcționării sistemului european de standardizare și pentru a-l face adecvat în viitor.
Toate părțile interesate care au semnat inițiativa comună de standardizare vor lucra împreună
la implementarea și urmărirea modului de funcționare a acesteia.
O atenție specială trebuie acordată poziției întreprinderilor nou înființate în procesul de

implementare.
Caracterul inclusiv al procesului de standardizare este important nu numai prin faptul că este
cerut de Regulamentul de standardizare sau că este benefic întreprinderilor mici și mijlocii,
dar este foarte necesar societății și părților interesate societale.
Acest obiectiv rămâne o considerație strategică nu numai la nivel european, dar și la nivelele
naționale și internaționale.
Standardizarea comunității presupune eforturi importante pentru creșterea conștientizării

beneficiilor standardizării în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor nou
înființate, în special a acelora care au perspective de creștere.
O atenție specială trebuie acordată standardizării intersectoriale și beneficiilor standardizării

europene pentru competiția internațională.
d) Dezvoltarea unei Piețe Unice Digitale reale
e) Încurajarea antreprenorilor pe Piața Unică
Afacerile noi și mici constituie una dintre cele mai mari oportunități de creare de locuri de
muncă, noi idei și valoare economică în cadrul economiei actuale a Uniunii Europene.
De aceea, este necesar să fie create condiții optime pentru întreprinderile mici și mijlocii și
nou înființate în sensul accesului la resurse, rețele, finanțare și calificare.

Calificări
Este important să se recunoască faptul că în Europa a avut loc deja o criză a calificărilor în
domeniul tehnic, antreprenorial și de comunicare.
Aceste calificări trebuie perfecționate pentru a permite dezvoltarea unei Europe a viitorului
cu locuri de muncă, inovare și creștere. Europa are nevoie stringentă de modele și campioni
în guverne, afaceri și mediul academic.
Totodată, este necesar să fie identificate și mobilizate terțe părți, oameni care fac ca lucrurile
să se întâmple pentru a schimba realitatea, a lucra în diferite sectoare și a lua în calcul
accesibilitatea și oportunitatea.
Pentru aceasta se impune sprijinirea învățării online care să-i asigure relevanță și prin acesta
să devină o realitate.
Acțiunile pe linia calificărilor vor avea un suport financiar.
f) Unificarea Pieței de Capital
Pentru a realiza o adevărată piață de capital unică în Uniunea Europeană, unde investitorii să
fie capabili să investească fondurile lor fără nici un impediment transfrontalier și ca oamenii
de afaceri să poată obține fondurile financiare necesare din diverse surse, este necesar ca
barierele existente să fie înlăturate.
Aceste bariere, care au încă o pondere însemnată, se referă la asimetria informației dintre cei
care iau și cei care dau împrumuturi și lipsa cunoașterii oportunităților de finanțare pentru
antreprenori și întreprinderi mici și mijlocii.
Totodată, trebuie schimbată concepția de lucru în sensul că se impune concentrarea asupra

rezolvării problemelor prin efectuarea de investiții în comunități și rețele de antreprenori,
autorități publice și instituții de cercetare.

2. Ratificarea Tratatului de Comerț Total între Uniunea Europeană și Canada ( CETA )
Tratatul de Comerț Total (CETA), în fapt un acord de comerț liber între Uniunea Europeană și Canada
încheiat la Ottawa în septembrie 2014, are nevoie doar de un singur pas final pentru a intra în vigoare
și anume să fie ratificat.
Tratatul acoperă o gamă variată de aspecte precum produsele și serviciile, investițiile, achizițiile
publice și reglementările.
El presupune o reducere drastică a barierelor vamale, va pune capăt unor anumite limitări privind
accesul pe piață, va oferi investitorilor un mediu de reglementare clarificat și va armoniza regulile în
ceea ce privește proprietatea intelectuală.
Tratatul va asigura faptul că beneficiile economice dobândite nu vor submina siguranța

consumatorilor, protecția mediului înconjurător și democrația potrivit comunicatului Comisiei
Europene.
Consiliul European al Profesiilor Liberale – CEPLIS – consideră însă că acest Acord se confruntă cu
o opoziție crescândă. Deși, până în prezent, amenințarea de a spune nu Tratatului nu a fost niciodată
pusă pe tapet, nu se cunoaște care vor fi consecințele privind soarta acestuia.
Comisia Europeană caută să evite dezbaterile la nivel național care ar întârzia intrarea Tratatului în
vigoare.
Unele țări, precum Grecia se simt umilite și amenință că nu vor ratifica Tratatul.
Ca urmare, Comisia Europeană a făcut din aprobarea Tratatului o prioritate și propună ca acesta să
fie considerat un Tratat European.
Explicația rezidă în aceea că un Tratat European presupune un proces mai scurt și mai puțin periculos.
Astfel, Tratatul se va aplica doar acordurilor care afectează direct nivelul european.
În acest caz, pentru aprobare este necesară doar o majoritate calificată a Consiliului Uniunii Europene
și o majoritate în Parlamentul European.

În schimb, un Acord mixt cum este cel dintre Uniunea Europeană și Canada presupune validarea lui
de către fiecare stat membru. Un vot negativ din partea unui parlament național va conduce la
desființarea Tratatului.
Scopul Comisiei Europene este acela de a evita menționarea Tratatului ca fiind „mixt” deoarece
acesta ar atrage după sine ca să intre în vigoare ratificarea de către Parlamentele celor 28(27 ) de state
membre ale Uniunii Europene.
Comisia Europeană apreciază că o astfel de procedură va însemna sfârșitul Tratatului.
În prezent, Comisia Europeană așteaptă de la avocații săi forma finală pe care Tratatul o va avea
pentru a putea fi adoptat.
În acest context, Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker intenționează ca la viitorul

Consiliu European să-și reafirme încrederea în Comisia Europeană pentru negocierea Parteneriatului
Transatlantic pentru Comerț și Investiții dintre Uniunea Europeană și SUA.
Consiliul European al Profesiilor Liberale -CEPLIS apreciază că în Tratatul de Comerț Total dintre
Uniunea Europeană și Canada există unele prevederi care pot afecta negativ statutul profesiilor
liberale europene prin introducerea în activitatea lor a unor aspecte de ordin comercial, precum și prin
afectarea independenței lor.
3. Comisia Europeană lansează un nou program de calificări
La data de 10 iunie 2016, Comisia Europeană a adoptat un nou și cuprinzător program privind
calificările pentru Europa.
Scopul acestui program este acela de a asigura că oamenii dezvoltă un set larg de calificări încă din
tinerețe și să-i transforme pe aceștia într-un capital uman important, care să fie capabil să
impulsioneze creșterea locurilor de muncă, competitivitatea și dezvoltarea economică în Europa.
Noua agendă privind calificările pentru Europa cheamă statele membre și părțile interesate să
perfecționeze calitatea calificărilor și relevanța lor pe piața muncii.
Potrivit studiilor elaborate, circa 70 de milioane de cetățeni europeni nu dispun de calificări adecvate
în ceea ce privește cititul și scrisul și sunt chiar mai mulți aceia care nu dispun de o pregătire în
domeniul aritmeticii și informaticii.
Din păcate, aceste categorii de cetățeni sunt supuse riscului de șomaj, sărăcie și excludere socială.

Pe de altă parte, un număr însemnat de cetățeni europeni, în special tineri cu o înaltă calificare dețin
locuri de muncă ce nu se potrivesc cu talentele și aspirațiile lor.
În același timp, 40% din angajatorii europeni raportează că nu găsesc oameni care să aibă calificări
potrivite pentru a asigura o creștere economică și inovație.
În sfârșit, foarte puțini oameni au mentalitate de angajator și competențe de a începe propria lor
afacere și de a se adapta cerințelor care apar pe piața muncii.
Creșterea nivelului de calificări, promovarea calificărilor transversale și identificarea căilor de a

anticipa nevoile pieței muncii, inclusiv bazat pe dialogul cu industria sunt elemente esențiale pentru
îmbunătățirea șanselor oamenilor în viață și sprijin corect, creștere inclusivă și sustenabilă, precum și
societăți unite.
Pentru a ajuta la cunoașterea provocărilor privitoare la calificări, Comisia va lansa un număr de 10

acțiuni, care să facă aceste calificări mai vizibile și recunoașterea lor la nivel local, național și
european de la școli și universități la piața muncii.
Cele 10 propuneri de acțiuni ale Comisiei Europene, care vor fi definitivate în următorii doi ani se
referă la:
- O garanție a calificărilor, care să ajute pe adulții cu o calificare inferioară să dobândească

un nivel minim al științei de carte de aritmetică și de informatică și să progreseze la un nivel
secundar superior de calificare;
- O revizuire a Cadrului European de Calificări, având ca scop o mai bună înțelegere a

calificărilor și de a favoriza utilizarea calificărilor disponibile pe piața europeană a muncii,
- Calificări digitale și „coaliția” locurilor de muncă, acțiune care presupune să aducă

împreună statele membre cu părțile interesate din educație, angajarea forței de muncă și
industrie cu scopul de a dezvolta un cartel larg de talente digitale și de a asigura că indivizii
și forța de muncă din Europa dispun de calificări adevărate în domeniul informatic;
- Un proiect privind cooperarea sectorială în domeniul calificărilor cu scopul de a

îmbunătăți informația în domeniul calificărilor și de a reduce lipsa calificărilor în sectoare
economice specifice;
- Un profil de instrument privind calificările pentru cetățenii provenind din țări din afara
Uniunii Europene, având ca scop identificarea rapidă a profilului calificărilor de care dispun
solicitanții de azil, refugiații și alți migranți;

- O revizuire a Cardului Europass (documentul care înregistrează cunoștințele și

competențele dobândite într-o țară membră a Uniunii Europene) oferind cetățenilor
instrumente mai bune și mai facile pentru a putea prezenta calificările pe care le dețin și pentru
a primi informații utile într-un timp real cu privire la necesitățile și tendințele referitoare la
calificări care pot să-i ajute în carieră și direcțiile de pregătire;
- Să se facă din educația și pregătirea în domeniul meseriilor o primă alegere prin crearea
de oportunități pentru ucenici de a urma o activitate bazată pe experiența și promovarea unei
mai mari vizibilități a rezultatelor bune de pe piața muncii a educației și pregătirii în meserii;
- Revizuirea recomandărilor privind competențele cheie care să ajute oamenii să

dobândească un set de bază de calificări necesare pentru a putea munci și trăi în secolul XXI
cu o concentrare specială asupra promovării mentalităților și calificărilor antreprenoriale și
cele orientate spre inovație;
- O inițiativă în domeniul activității graduale privind îmbunătățirea informației referitoare la

cum se poate progresa, în mod gradat, pe piața muncii;
- O propunere pentru o analiză viitoare și schimb de bune practici cu privire la căile

efective de a stopa fuga creierelor.
La evenimentul de lansare a noului program de calificări pentru Europa au participat și reprezentanții

CEPLIS, care au apreciat că unele din acțiunile propuse de către Comisia Europeană sunt benefice
pentru profesioniștii liberali și integrarea acestora pe piața muncii.

4. Întâlnire între Președintele Consiliului European al Profesiilor Liberale –CEPLIS și Comisarul

European pentru Industrie, Antreprenoriat, Piața Internă și Întreprinderi Mici și Mijlocii
În urma unei corespondențe intense între Consiliul European al Profesiilor Liberale – CEPLIS și
Cabinetul Comisarului European pentru Industrie, Antreprenoriat, Piață Internă și Întreprinderi Mici
și Mijlocii s-a stabilit o întâlnire pentru data de 27 septembrie 2016, la sediul Comisiei Europene între
responsabilii celor două instituții – Președintele RUDOLF KOLBE și Comisarul European
ELZBIETA BIENKOWSKA. La discuții va participa și TOMASZ HUSAK, Șeful de cabinet al
Comisarului European.
Președintele CEPLIS va pune accent în cadrul discuțiilor pe următoarele aspecte:
a) Importanța deosebită a profesiilor liberale în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă
și creșterea economică, având în vedere că ele servesc același scop ca și Uniunea Europeană
privind o economie competitivă bazată pe cunoaștere;
b) Pașii de urmat pe care Comisia Europeană îi preconizează în legătură cu liniile de acțiune
definite de Grupul de lucru înființat de către Comisie intitulat “ Impulsionarea afacerilor
profesiilor liberale “, obiectiv important în ceea ce privește viitorul acestora;
c) Sprijinirea de către instituțiile europene a profesiilor liberale în ceea ce privește impulsionarea
capacităților antreprenoriale ale sectorului socio-economic al acestora. În vederea pregătirii
acestei întâlniri CEPLIS solicită asociațiilor membre propuneri privind completarea agendei
întâlnirii din partea asociațiilor membre.
5. Membri ai Parlamentului german sprijină activitatea profesiilor liberale
În condițiile în care Comisia Europeană și-a amplificat acțiunile privind dereglementarea totală a
profesiilor liberale din Uniunea Europeană, un număr crescând de membri ai Parlamentului
Republicii Federale Germania se pronunță pentru apărarea statutului lor actual, precum și pentru
sprijinirea activității acestora.
Printre luările de poziție ale parlamentarilor germani consemnăm următoarele:
- Profesiile liberale constituie baza societății libere și democratice din Germania, precum și a
sistemului său economic, care este unul de tip liberal;

- Statul nu este capabil să organizeze toate activitățile astfel încât, prin responsabilizare
corpurile profesionale și membrii acestora preiau o serie de activități importante pentru
societate.
Ca urmare, acțiunea de transferare din competența statului în cea a profesiilor liberale a unor
sarcini care, în prezent, aparțin acestuia, va continua.
În acest context, statul trebuie să se limiteze doar la sarcinile oficiale, restul urmând să fie
transferat profesiilor liberale;
- Printr-o formare profesională temeinică și standarde de calitate stabilite, în mod clar,

profesioniștii liberali sunt capabili să-și îndeplinească pe propria răspundere sarcinile date în
competența lor de către stat.
În prezent, standardele germane de formare profesională sunt pe primul loc în lume și

garantează un înalt nivel de calitate;
- Corpurile profesionale trebuie menținute și consolidate, iar apartenența profesioniștilor

liberali la acestea obligatorie.
Ele asigură competență și independență pentru profesioniștii liberali și garantează respectarea

calității și a eticii profesionale.
Totodată, corpurile profesionale acționează pentru realizarea binelui public.
Având în vedere uriașa lor responsabilitate, profesiile liberale sunt indisolubil legate de
reglementări speciale impuse de legislația profesională privind calificarea și denumirea
profesiei, etica profesională, precum și pregătirea profesională continuă, elemente care
asigură înaltul nivel de calitate a serviciilor prestate și garanția menținerii relației de încredere
dintre profesionistul liberal și clientul și pacientul său.
Aceste reglementări privind legislația profesională pot fi stabilite direct de către autoritatea
publică, fie aceasta poate decide să acorde profesiei dreptul la autoadministrare, care
presupune posibilitatea participării, în mod responsabil a profesiei la elaborarea regulilor de
exercitare a acestora.
Pentru ca acest mandat să poată fi adus la îndeplinire și pentru ca autocontrolul acordat

profesiei de către autoritatea publică să funcționeze, autoritatea publică pune la dispoziția
profesiei o construcție juridică specială și anume corpul profesional ca organism de drept
public.

Ca urmare, autoritatea publică acordă corpului profesional atribuții oficiale și îi obligă pe

membrii profesiei în cauză să devină membrii respectivului corp profesional, apartenența fiind
obligatorie.
Corpurile profesionale reprezintă cea mai bună soluție: permit autoadministrarea profesiei,
degrevează statul de o serie de sarcini, împiedică excesul de birocrație și cheltuieli de ordin
administrativ și acordă autonomie profesiei.
Corpurile profesionale se bazează, în mare parte, pe munca voluntară și autocontrolul

profesiei fiind astfel un garant pentru protecția clienților și pacienților.
Ca furnizoare de pregătire profesională, precum și alte servicii, corpurile profesionale

organizate în mod democratic reprezintă pentru membrii lor un sprijin esențial în exercitarea
profesiei.
Spre deosebire de asociațiile profesionale de tip ONG, corpurile profesionale își reglează
acțiunile pe care le întreprind în funcție de interesul public și nu au voie să reprezinte interesele
membrilor lor în mod individual.
Dacă se pune problema unui anumit grad de dereglementare, măsurile în acest sens trebuie
stabilite de către corpul profesional prin eliminarea acelor obstacole care împiedică
exercitarea normală a profesiei.
- Profesiile liberale reprezintă un segment important al economiei și societății.
Ele au un rol important pe piața muncii, 10% din salariații nou angajați sunt în sectorul lor de
activitate.
De asemenea, profesiile liberale acordă o mare atenție formării profesionale de calitate în cele
mai diverse domenii de activitate.
Prin relațiile pe care le au cu clienții, profesioniștii liberali sesizează, în mod rapid,

schimbările din economie, fapt pentru care își adaptează oferta în mod corespunzător, ceea ce
face din ei pioneri creativi și inovativi în economie;
- Profesioniștii liberali stau la baza dezvoltării continue a societății germane bazată pe

cunoaștere, în principal prin faptul că ei sunt adesea factori ai inovării, precum și factori ai
dezvoltării ascendente și bunăstării societății într-o lume din ce în ce mai complexă și
interconectată la nivel mondial;

- Profesiile liberale oferă consultanță și sprijin într-o lume din ce în ce mai complexă ceea ce
permite cetățeanului să poată răspunde, în mod adecvat, provocărilor cotidiene.
În acest context, un rol important pe lângă competența profesională, îl are relația specială de
încredere între profesionistul liberal și clientul, pacientul sau administratorul său. Astfel,
caracteristica esențială, definitorie a profesiilor liberale rezidă în legătura strânsă dintre
formarea profesională și independența profesională.
Furnizarea unor servicii de calitate presupune sine qua non standarde înalte de exigență la
admiterea în profesie;
- Fără profesii liberale, o societate cu adevărat liberă nu poate fi imaginată.
Însăși noțiunea de profesii liberale indică faptul că ele au o strânsă legătură cu libertatea.
Filozofia statului cunoaște două concepții despre libertatea individuală ca premisă a

proceselor sociale și libertatea individuală ca rezultat al proceselor sociale. Activitatea
profesiilor liberale se încadrează în cea de a doua categorie întrucât libertatea individuală este
creată să se dezvolte numai prin acțiune colectivă, adică prin reguli și instituții sociale.
- Deschiderea profesiilor liberale spre evoluție nu înseamnă renunțarea la instituțiile existente,

care și-au dovedit pe deplin eficacitatea, așa cum preconizează susținătorii ideii de
dereglementare și standardizare.
Ca urmare, etalonul unei posibile evoluții a profesiilor liberale trebuie să-l reprezinte etica
profesională, care exclude caracterul comercial și presupune răspunderea pentru publicul larg;
- Deși activitatea profesioniștilor liberali este deosebit de importantă pentru societate, există o
serie de profesii pentru care valoarea muncii lor nu a ajuns încă în atenția politicii
guvernamentale și care obțin venituri la limita subzistenței.
De aceea, statul trebuie să introducă pentru aceștia onorariul minim.

6. Intervenția Președintelui Confederației Profesiilor Liberale din Italia – Confprofessioni, GAETANO

STELLA în cadrul Conferinței organizată de către Comisia Europeană cu privire la Reforma
reglementării profesiilor liberale
Recent, a avut loc la Bruxelles Conferința pe tema Reformei reglementării profesiilor liberale
organizată de către Comisia Europeană, care s-a desfășurat în cadrul Forumului privind Piața Unică.
Punctul central al dezbaterilor l-a constituit analiza planurilor de acțiune la nivel național privind
reforma profesiilor liberale și rezultatele acestora asupra efectelor reglementărilor din diferite state
membre.
În partea de început a intervenției sale, Președintele GAETANO STELLA a relevat faptul că

profesiile liberale reglementate reprezintă un sector deosebit de important pentru creșterea
economică.
În acest sector activează, la nivel comunitar, circa 50 de milioane de persoane, iar valoarea totală a
serviciilor furnizate de către sectorul profesiilor liberale depășește cifra de 500 de miliarde EURO.
În opinia Președintelui G. STELLA, la nivel european există diferențe mari cu privire la modul de
reglementare a profesiilor liberale, aceasta și ca urmare a politicilor de liberalizare / dereglementare
promovate de către guvernele naționale.
Astfel, în Italia datorită măsurilor adoptate de către guvern pe linia liberalizării / dereglementării
profesiilor liberale ca și a preocupării Confprofessioni de a reduce la maxim barierele care nu sunt
necesare, s-a ajuns la un grad important de liberalizare / dereglementare, ceea ce face ca piața italiană
să fie mult mai deschisă decât cea a multor state membre, inclusiv Germania.
Cu toate acestea, rezultatele evaluării reciproce dispuse de către recent adoptata Directivă privind
Recunoașterea Reciprocă a Calificărilor Profesionale conțin un anumit gard de neclaritate.
Studiile prezentate de un număr de patru profesori universitari în cadrul Conferinței, nu au putut să

furnizeze o opinie categorică și pertinentă cu privire la raportul dintre reglementarea sau
dereglementarea profesiilor liberale și creșterea economică, inclusiv crearea de noi locuri de muncă.
Acest lucru demonstrează că, în multe cazuri, reglementarea profesiilor nu este cea adecvată și că
aceasta nu presupune, în mod automat, facilitarea unei creșteri economice.

GAETANO STELLA a apreciat ca pozitivă inițiativa Comisiei Europene de a relansa piața

serviciilor, inclusiv a profesiilor liberale care acționează pe această piață.
Potrivit Președintelui Confprofessioni, în Europa există un număr de aproximativ 5.500 de profesii

liberale cu o cifră de afaceri de peste 500 de miliarde de euro, sector în care își desfășoară activitatea
circa 50 de milioane de persoane care reprezintă 22% din forța de muncă a Comunității Europene.
În scopul implementării inițiativei Comisiei Europene de a reforma reglementările profesiilor liberale,

Comisarul european pentru Industrie, Antreprenoriat, Piață Internă și Întreprinderi Mici și Mijlocii
va începe, în perioada următoare, consultări cu privire la planurile de reformă națională.
În opinia lui GAETANO STELLA, acest parcurs va oferi un bun prilej pentru Comisia Europeană și
celelalte părți interesate să stabilească o viziune mai clară cu privire la profesiile liberale reglementate
din Uniunea Europeană, care să conducă nu la dereglementare, ci la o simplificare a reglementărilor
care să conducă la ceea ce se numește „o mai bună reglementare”.
7. Implementarea de către Comisia Europeană a Strategiei Pieței Unice
Recent, Comisia Europeană a adoptat Strategia privind Piața Unică al cărei scop este acela de a
impulsiona creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă în Europa.
Întreprinderile mici și mijlocii și întreprinderile nou înființate sunt considerate pe bună dreptate de
către Comisia Europeană ca fiind „piatra de temelie a economiei europene”.
Comisarul european pentru Industrie, Antreprenoriat, Piață Internă și Întreprinderi Mici și Mijlocii,
ELZBIETA BIENKOWSKA a relevat faptul că, din păcate, întreprinderile mici și mijlocii,
întreprinderile nou înființate și antreprenorii întâmpină încă numeroase obstacole și afirmă faptul că
„În timp ce Europa se poate baza deja pe un ecosistem puternic și dinamic, multe dintre întreprinderile
nou înființate se confruntă cu obstacole atunci când încearcă să se extindă în Europa și în afara
acesteia. Aceasta este o problemă de competiție și capacitate inovativă a Uniunii Europene de a
asigura că Piața Unică reprezintă baza de lansare a noilor întreprinderi în cadrul competiției la nivel
mondial”.
Printre dificultățile cu care se confruntă întreprinderile mici și mijlocii, Comisia Europeană a

evidențiat complexitatea reglementărilor privind taxa pe valoarea adăugată, incertitudinile legate de

legile care guvernează companiile, înțelegerea și conformarea cu cerințele de reglementare, lipsa

accesului la finanțare, teama legată de caracterul primitiv al legilor privind falimentul, barierele în
calea inovării etc.
Legat de întreprinderile nou înființate și antreprenoriat, Comisia Europeană a decis să acorde o atenție
specială regulilor care afectează activitatea întreprinderilor mici și mijlocii.
În această acțiune trebuie angrenate și statele membre care pot depista mult mai ușor informațiile cu
privire la reglementările pe care cei ce deschid o afacere nouă trebuie să le cunoască.
În cadrul inițiativei privind rețeaua întreprinderilor nou înființate, Comisia Europeană va angrena
toate părțile interesate relevante, inclusiv antreprenori, consultanți de întreprinderi nou înființate,
partenerii sociali și autoritățile regionale și naționale.
Ca parte a acestei inițiative, Comisia Europeană va organiza o consultare publică pentru a colecta idei
relevante de la antreprenori.
Scopul inițiativei Comisiei Europene este acela de a încuraja antreprenoriatul, de a înlătura

obstacolele și de a extinde afacerile care să conducă la crearea unui ecosistem antreprenorial sănătos.
9. Consiliul Spaniol pentru Transparență și Uniunea Profesională din Spania au căzut de acord să
lanseze un ghid pentru uzul profesiilor liberale, care să le permită îndeplinirea obligațiilor lor
pe linie de transparență
Recent, Președintele Consiliului Spaniol de Transparență, ESTHER ARIZMENDI și Președintele

Uniunii Profesionale din Spania, JORDI LUDEVID au semnat un acord de parteneriat pentru
promovarea transparenței, valorilor unei bune guvernanțe, drepturilor cetățenilor, accesului la
informația publică, corpurilor de reglementare profesională și națională, precum și asociațiile sau
organizațiile pe care acestea le reprezintă.
În scopul realizării acestui obiectiv, cei doi semnatari ai acordului au decis să elaboreze un ghid
comun care să atragă angajamentul organismelor profesionale cu privire la transparență, ghid care să
fie utilizat de către consiliile generale și superioare, precum și de către colegiile naționale și teritoriale
în dezvoltarea și conformarea cu problemele de transparență, accesul la informație și legea bunei
guvernanțe.

August 2016 – INFORMARE cu privire la unele acțiuni cu impact asupra profesiilor

liberale din Uniunea Europeană din ultima perioadă
1. Comisia Europeană a elaborat noul cadru de competență antreprenorială
Ca parte a Agendei sale de Calificări pentru Europa, Comisia Europeană a publicat, recent, un studiu
intitulat Cadrul de Competență Antreprenorială cu scopul de a realiza un consens cu privire la
categoriile de calificări necesare pentru antreprenoriat.
Dezvoltarea capacității antreprenoriale pentru cetățenii și organizațiile europene reprezintă un

obiectiv de politică deosebit de important pentru Uniunea Europeană și statele membre.
În urmă cu 10 ani, inițiativa și antreprenoriatul au fost identificate de către Comisia Europeană ca

fiind una din cele 8 competențe cheie necesare edificării unei societăți bazate pe cunoaștere.
Cadrul de Competență Antreprenorială propune definirea antreprenoriatului drept o competență și un

scop în direcția realizării unui consens între părțile interesate și de a realiza o legătură între educație
și muncă. Cadrul a fost conceput să devină un referențial de facto pentru orice inițiativă menită să
contribuie la dezvoltarea capacității antreprenoriale a cetățenilor europeni.
El cuprinde un număr de 15 competențe împărțite în trei categorii interconectate, astfel:
- Idei și oportunități;
- Resurse
- Acțiune
Fiecare categorie este dezvoltată ținând seama de un model care conține 8 nivele.
Cadrul propune, de asemenea, o listă atotcuprinzătoare de 442 de teme de pregătire.
Acesta poate fi folosit ca bază pentru dezvoltarea de curricule și activități de pregătire, considerând
antreprenoriatul drept o competență. Totodată, el poate fi folosit la definirea parametrilor pentru
evaluarea competențelor antreprenoriale ale persoanelor care se pregătesc și cetățenilor.

2. Comitetul Economic și Social European despre problema unei mai bune auto și coreglementări
La 24 iunie 2016, Comitetul Economic și Social European a organizat o sesiune plenară a societății
de practică pentru o mai bună auto și coreglementare.
Direcția Generală pentru Rețele de Comunicații și Tehnologie a Comisiei Europene a fost

reprezentată de NICOLE DE WANDRE, Consilier în probleme societale, iar Comitetul Economic și
Social European de către BERND DITTMAN, membru al acestuia și care și-au exprimat sprijinul
pentru Societatea de Practică a cărei sarcină principală este aceea de a defini standardele minime ale
auto și coreglementării. Ei au subliniat, de asemenea, importanța transparenței, monitorizării efective
și recunoașterii de către autoritățile publice.
Pentru a documenta problema auto și coreglementării, Societatea de Practică a elaborat un raport al

părților interesate.
Reprezentanța Comisiei Europene a precizat că raportul are trei mari dimensiuni și anume:
- Societatea de Practică și obiectivele sale sunt încă relevante;
- Impactul Societății de Practică este recunoscut și activitatea sa trebuie continuată;
- Societatea de Practică trebuie să dezvolte relația cu Comisia Europeană, angajamentele

Comisiei Europene trebuie respectate, calitatea de membru să fie diversificată, iar ideea
grupurilor de lucru care să discute probleme specifice să fie explorată;
- Totodată, acesta a subliniat necesitatea ca auto și coreglementarea să fie incluse în agenda

pentru o mai bună reglementare și să treacă la faza de implementare a acestora.
Mai mult, a subliniat necesitatea pentru o mai bună monitorizare și evaluare a proceselor cu privire
la modul în care auto și coreglementarea funcționează în practică, precum și care este nivelul de
implicare a părților interesate. În final, reprezentantul Comisiei Europene a evidențiat necesitatea
regândirii arhitecturii Societății de Practică pentru a evita interferența cu alte forum-uri de discuții și
a îmbunătăți sinergiile cu aceștia.
O altă problemă abordată se referă la Oficiul pentru Cercetarea Reglementării introdus de către
Agenda privind o mai bună reglementare.
În prezent, Oficiul pentru Cercetarea Reglementării se află într-o poziție bună și poate furniza o
viziune transversală a modului în care reglementarea este concepută, cum funcționează în practică,

unde există reglementări care se suprapun și să asigure coerență cu privire la modul în care abordările
sunt definite, precum și impactul pe care îl are în realitate.
Totodată, se impune îmbunătățirea evaluărilor, care nu au fost prevăzute în proiectul original și care,
uneori, se bazează pe probe dificil de corectat.
Principiile referitoare la o mai bună auto și coreglementare ajută Oficiul pentru Cercetarea
Reglementării să depășească lipsa sa de experiență în această problemă.
Un alt aspect important adus în discuție se referă la modul în care Codurile etice și deontologice pot
facilita implementarea auto și coreglementării. Mai mult, autoritățile naționale competente trebuie să
participe activ la toate inițiativele care privesc auto și coreglementarea. Pentru ca rolul auto și
coreglementării să crească este necesară revizuirea Directivei privind Serviciile din domeniul
audiovizualului, precum și unificarea codurilor etice și deontologice.
Participanții la sesiunea plenară au fost de părere că propunerea de Directivă privind auto și

coreglementarea prevede un minim de armonizare și cuprinde un set de criterii privind acest domeniu,
dar nu trebuie să se impună statelor membre modul în care Directiva va fi implementată. Astfel,
principiul statului de origine trebuie menținut cu posibile derogări.
JEAN BERGEVIN, Șeful Unității Proprietate Intelectuală și Luptă împotriva Produselor

Contrafăcute din cadrul Directivei Generale pentru Creștere a Comisiei Europene a prezentat un
memorandum împotriva vânzării online a produselor contrafăcute.
În prezent, 5% din importurile Uniunii Europene sunt produse contrafăcute și cuprind un număr de
peste 600 de repere. De asemenea, drepturile de proprietate intelectuală sunt violate. Pentru a
contracara această situație, Comisia Europeană a decis revizuirea memorandumului de principii și a
codurilor discutate de societatea de practică.
Referitor la produsele contrafăcute, reprezentantul Comisiei Europene a precizat că, în multe cazuri,
acestea sunt fabricate chiar de firmele care realizează produse autentice și care pot intra cu ușurință
în lanțurile de distribuție.
O problemă foarte importantă o constituie educarea consumatorilor deoarece mulți dintre aceștia sunt
înșelați, iar unii cumpără produse contrafăcute cu bună știință.

3. SOLVIT-un serviciu al Uniunii Europene destinat să ajute antreprenorii și cetățenii atunci când
statele membre nu respectă regulile
Lansat în 2002, SOLVIT -ul este un serviciu gratuit furnizat de administrația națională a fiecărui stat
membru, Islandei, Norvegiei și Liechtenstein-ului pentru a rezolva probleme legate de neaplicarea
legilor Uniunii Europene de către statele membre. Serviciul este dedicat cetățenilor și firmelor din
Uniunea Europeană atunci când drepturile lor sunt încălcate de autoritățile publice dintr-un alt stat
membru sau ei nu le-au acționat încă în justiție.
SOLVIT poate soluționa probleme legate de recunoașterea calificărilor profesionale, comerț și

servicii, drepturi de pensie, beneficii, asigurări medicale etc.
Există două căi pentru a supune o problemă SOLVIT – ului și anume: prin platforma online sau prin
Centrul de SOLVIT local din țara de origine sau din țara unde problema a fost semnalată. Comisia
Europeană încurajează folosirea platformei online. Serviciul este furnizat în orice limbă oficială a
Uniunii Europene.
Odată ce o problemă a fost înaintată SOLVIT, centrul local va contacta pe solicitant în termen de o
săptămână și dacă este necesar i se vor cere și alte informații. După evaluarea admisibilității
problemei, aceasta este transferată centrului de conducere al SOLVIT, care va confirma, în termen de
o săptămână, dacă acceptă sau nu cazul. După aceea, Centrul SOLVIT de Conducere va încerca să
găsească o soluție împreună cu autoritatea responsabilă. SOLVIT va căuta să găsească o soluție, în
termen de 10 săptămâni, începând cu ziua în care cazul solicitantului a fost preluat de către Centrul
de SOLVIT din țara unde problema a apărut.
De la înființare, în 2002 și până în prezent, SOLVIT a rezolvat 11.000 de cazuri dintr-un total de
14.000.
4. Prioritățile președinției slovace a Consiliului Europei
Începând cu data de 1 iulie 2016, Slovacia a preluat de la Olanda președinția Consiliului Europei,
fiind pentru prima dată când Slovacia își asumă această responsabilitate. Contextul în care Slovacia
își începe activitatea în această calitate este unul complicat de criză și schimbări rapide, care pune la
grea încercare coeziunea Uniunii Europene.
Primul ministru slovac, ROBERT FICO a precizat că prioritățile președinției țării sale a Consiliului
Europei se referă la:

- Creșterea economică;
- Întărirea și modernizarea Pieței Unice;
- O politică de emigrare și azil mai tolerantă;
- O implicare mai mare a Uniunii Europene la nivel mondial.
În opinia sa, obiectivul cel mai important se referă la Piața Unică, o mare realizare a Uniunii
Europene, dar care trebuie adaptată în funcție de realități și extinsă în domeniile energetic și digital,
domenii cu un potențial pentru creșterea competitivității și inovației în economie, precum și crearea
de noi oportunități.
Totodată, pe parcursul președinției slovace vor fi inițiate discuții și schimbări legislative cu privire la
libera circulație a profesioniștilor, coordonarea sistemelor de securitate socială și revizuirea Directivei
privind lucrătorii detașați.
Un alt obiectiv important îl constituie plasarea cetățeanului în centrul atenției instituțiilor europene
astfel încât rezultatele activității acestora să aibă un impact pozitiv în viața cotidiană a cetățenilor
europeni.
5. Recomandări ale Parlamentului European
Parlamentul European a emis recent o serie de recomandări în legătură cu:
a) Tratatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții dintre Uniunea Europeană și Statele

Unite, care are drept scop o deschidere a pieței americane pentru firmele din Uniunea
Europeană și crearea unui mediu propice pentru o transparență economică și o concurență
loială.
Totuși, negociatorii europeni vor trebui să aibă în vedere faptul că prevederile Tratatului să
nu compromită standardele comunitare și să analizeze atent propunerea de înlocuire a curților
arbitrale private care soluționează în prezent conflictele de ordin comercial cu judecători
numiți în mod public.
b) Competența instanțelor din statele membre referitoare la proprietate în caz de război sau divorț
pentru cuplurile internaționale în scopul evitării derulării unor procese paralele în diferite state
care duc la costuri deosebit de mari.

6. Realizarea platformei unice digitale
Comisia Europeană a publicat, recent, o evaluare privind impactul inițial al realizării platformei unice
digitale, instrument important al Strategiei pentru Piața Unică Digitală în Europa.
Această platformă va pune la dispoziția cetățenilor și întreprinderilor, cu precădere cele mici și

mijlocii, informații cu privire la dezvoltarea economică și furnizarea transfrontalieră de servicii și va
conduce, concomitent, la o reducere drastică a cheltuielilor administrative.
7. Poziția Consiliului Arhitecților din Uniunea Europeană față de consultarea lansată de Comisia
Europeană cu privire la profesiile reglementate
Consiliul Arhitecților din Uniunea Europeană critică evaluările Comisiei Europene cu privire la
profesia de arhitect întrucât ele se bazează pe informații depășite și merg dincolo de evaluarea
regulilor cu privire la accesul în profesie. Astfel, în timp ce nivelele de reglementare în ceea ce
privește arhitectura sunt similare, ele iau forma diferite în funcție de abordarea sub aspect istoric în
statele membre.
Înregistrarea arhitecților asigură protecția sănătății publice, siguranței și bunăstării, precum și

consistența standardelor și calității serviciilor.
Corpurile profesionale dispun de un registru al persoanelor calificate, supraveghează conduita lor prin
intermediul Codurilor etice și deontologice și sancțiuni, monitorizează cererile privind asigurarea de
răspundere profesională, precum și Dezvoltarea profesională continuă.
Pe de altă parte, Consiliul Arhitecților din Uniunea Europeană evidențiază faptul că unele domenii de
activitate sunt rezervate arhitecților pentru protecția interesului public și contestă faptul că
reglementarea titlului ar duce la restricționarea dreptului de a alege al cetățeanului întrucât, din punct
de vedere statistic, nu există o corelație semnificativă între rezervarea activității și predominanța pe
piață a unei profesii.

Totodată, Consiliul Arhitecților din Uniunea Europeană relevă faptul că o creștere și o mobilitate a
serviciilor de arhitectură au la bază economia.
De aceea, arhitecții adoptă decizii bazate pe considerente de ordin economic la care se adaugă factori
de natură culturală, de limbă și istorică, indiferent de regimul de reglementare. Insuficienta cunoaștere
a limbii, a cunoștințelor cu privire la reglementările privind planificarea construcțiile pe plan local,
piața autohtonă și problemele practice și de locație, reprezintă cele mai serioase obstacole în ceea ce
privește activitatea transfrontalieră a arhitecților.

Cadrul de Competență Antreprenorială
Comisia Europeană a elaborat „Agenda noilor competențe pentru Europa: lucrând împreună pentru
întărirea capitalului uman, angajare și competitivitate”, care să facă față provocărilor cu care Europa
se confruntă în momentul de față.
Scopul Agendei este ca fiecare cetățean să aibă un set de competențe cheie necesare pentru
dezvoltarea personală, incluziune socială, cetățenie activă și angajare. Aceste competențe includ
școlarizarea, aritmetica, știința și limbile străine, precum și competențe mai speciale: informatice,
antreprenoriale, gândire critică, rezolvarea problemelor sau modalitatea de a învăța.
Cadrul de Competență Antreprenorială cunoscut sub denumirea de EntreComp oferă un instrument

pentru îmbunătățirea capacității antreprenoriale a cetățenilor și organizațiilor din Europa.
Acest cadru a fost realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene care funcționează
pe lângă Directoratul General pentru Angajare, Afaceri Sociale și Incluziune. Raportul pe care-l
prezentăm este prima publicație realizată în cadrul proiectului EntreComp și este rezultatul unui
intens proces de cercetare și consultări cu părțile interesate.
Ideea realizării acestei lucrări este mai veche, mai precis din anul 2006, atunci când Comisia
Europeană a propus 8 competențe cheie pentru învățarea pe toată durata vieții, iar una dintre acestea
o reprezenta „esența inițiativei și antreprenoriatul”.
Direcția Generală Angajare, Afaceri Sociale și Incluziune colaborează cu Centrul Comun de

Cercetare pentru îmbunătățirea absorbției și folosirea Cadrului de Competență Antreprenorială în
Europa. Realizarea acestui raport coincide cu actualizarea Raportului din 2013 privind Cadrul de
Competență Digitală pentru Cetățeni.
Ambele instrumente vor oferi posibilitatea autorităților publice și actorilor din sectorul privat de a-și
îmbunătăți atitudinea, instruirea și serviciile de consiliere pentru tineri și cei care sunt în căutarea
unui loc de muncă, având în același timp posibilitatea să creeze o stare de spirit antreprenorială în
rândul cetățenilor.
Dezvoltarea capacității antreprenoriale a cetățenilor și organizațiilor europene a fost unul din

obiectivele cheie pentru Uniunea Europeană și statele membre pentru mulți ani. Asistăm la o creștere
a gradului de conștientizare a faptului că abilitățile antreprenoriale, cunoașterea și atitudinile pot fi
învățate și la rândul lor să ducă la răspândirea pe scară largă a mentalităților și culturii antreprenoriale,
de care beneficiază indivizii și societatea ca întreg.

Comisia Europeană a vorbit pentru prima dată despre importanța educației antreprenoriale în anul
2003 în Cartea Verde Europeană privind Antreprenoriatul în Europa. Începând cu anul 2006, Comisia
Europeană a identificat „inițiativa și antreprenoriatul” ca unul din cele 8 competențe cheie necesare
pentru toți membrii unei societăți bazate pe cunoaștere. O serie de documente adoptate – „Actul
privind Mica Afacere” în 2008, „Educația pentru Regândirea Educației” din 2012, „Planul de Acțiune
Antreprenoriat 2020” din 2013 și mai recent „Noua Agendă de Competențe pentru Europa” au adus
în actualitate necesitatea de a promova educația antreprenorială și învățarea antreprenorială.
În pofida marelui interes în crearea capacității antreprenoriale, după aproape o decadă (2006) de la
Recomandarea privind „Competențele cheie pentru învățarea pe toată durata vieții”, nu există încă un
consens asupra elementelor distinctive ale antreprenoriatului ca și competență. Conform unui studiu
publicat în ediția 2016 a Raportului Eurydice asupra Educației Antreprenoriale la Școală, aproape
jumătate dintre țările din Europa folosesc definiția antreprenoriatului. O treime dintre state folosesc
definiția națională și aproximativ 10 state nu au o definiție agreată la nivel național. Mai mult, lipsa
rezultatelor cuprinzătoare de învățare pentru educația antreprenorială este identificată de Eurydice ca
fiind obstacol principal pentru dezvoltarea învățământului antreprenorial în Europa.
În concluzie, se manifestă o necesitate clară pentru definirea și descrierea antreprenoriatului ca și

competență; dezvoltarea cadrului de referință prin descrierea componentelor sale în termenii
cunoașterii, abilități și atitudini și furnizarea cetățenilor europeni de mijloace adecvate evaluării și
dezvoltării efective a acestei competențe cheie.
În acest context, studiul privind Competența Antreprenoriatului a fost lansat de Centrul Comun de
Cercetare în numele Direcției Generale pentru Angajare, Afaceri Sociale și Incluziune în luna ianuarie
2015. Unul din obiectivele cheie ale studiului a fost folosirea unei abordări conceptuale comune, care
ar putea sprijini dezvoltarea competenței antreprenoriale la nivel european.
Studiul referitor la Cadrul pentru Competența Antreprenorială a fost lansat pentru a stabili un cadru
comun de referință pentru antreprenoriat ca și competență în scopul de a-i ajuta pe cetățeni să-și
dezvolte abilitatea de a se implica activ în societate, de a-și conduce propria viață și carieră și a începe
inițiative care să creeze valoare. În acest fel, conceptualizarea antreprenoriatului ca și competență a
fost temelia pe care s-a dezvoltat cadrul de referință.
Raportul realizat de Centrul Comun de Cercetare prezintă Cadrul competenței antreprenoriale. Prin
crearea unei definiții a ceea ce reprezintă antreprenoriatul ca și competență, cadrul intenționează să
stabilească o punte între educație și muncă și să fie considerat ca o referință de facto de către orice
inițiativă care dorește să dezvolte cunoștințele antreprenoriale, contribuind astfel la o mai bună

înțelegere și promovare a acestui concept în Europa. Cadrul pentru Competență Antreprenorială

urmărește să faciliteze învățarea reciprocă și schimbul între statele membre și eventual să aibă un
impact pozitiv asupra mobilității, angajărilor și la participarea activă a cetățenilor în societate și
economie. Prin stabilirea unei baze comune a inițiativelor care se ocupă cu promovarea
antreprenoriatului ca și competență și aplicarea lor la diferite niveluri de educație, sectoare, domenii,
Cadrul va contribui la propagarea potențialului cetățenilor europeni în vederea participării în toate
sectoarele societății prin transpunerea ideilor în practică.
Cadrul este o sursă flexibilă de inspirație, care să fie folosită sau adaptată să sprijine diverse situații.
De exemplu, Cadrul de Competență Antreprenorială ar putea să inspire reforma curriculei în educația
de bază și sectorul de formare profesională, schițarea experiențelor antreprenoriale practice în
contextele non-formale de învățare, dezvoltarea instrumentelor pentru ca cetățenii să-și autoevalueze
propria competență antreprenorială.
Cadrul Competenței Antreprenoriale este format din trei arii de competență: „idei și oportunități”,
„resurse” și „punerea în aplicare (stadiul practic)”. Fiecare arie de competență include cinci
competențe care împreună reprezintă stâlpii de susținere ai antreprenoriatului ca și competență.
Cadrul însumează astfel 15 competențe de-a lungul unui model de progresie a opt nivele. De
asemenea, cadrul furnizează o listă cuprinzătoare de 442 rezultate de învățare care oferă inspirație și
perspectivă pentru proiectarea intervențiilor din partea unor contexte educaționale diferite și domenii
de aplicare.
Aria de competență „Idei și oportunități” include:
- Identificarea oportunităților;
- Creativitatea;
- Viziunea;
- Valorificarea ideilor;
- Gândire etică și sustenabilă.
Aria de competență „Resurse” cuprinde:
- Autoconștientizare și autoeficiență;
- Motivare și perseverență;
- Mobilizarea resurselor;
- Instruire financiară și economică;

- Mobilizarea celorlalți.
Aria de competență „Punerea în aplicare” include:
- Luarea inițiativei
- Planificare și management
- Confruntare cu ambiguitate, nesiguranță și riscuri
- Lucrul în echipă
- Învățarea din experiență.
Așadar, Cadrul de Competență Antreprenorială definește antreprenoriatul ca o competență

transversală, aplicabilă tuturor sferelor vieții: de la cultivarea dezvoltării personale la participarea
activă în societate, intrarea / reintrarea pe piața locurilor de muncă în calitate de angajat sau ca
persoană autoangajată și de asemenea la punerea în aplicare a asocierilor în domeniile cultural, social
sau comercial. Antreprenoriatul este atunci „când acționezi asupra oportunităților și ideilor și le
transformi în valoare pentru ceilalți. Valoarea rezultată poate fi financiară, culturală sau socială”.
Această definiție acoperă crearea valorii în orice domeniu și orice legătură de valoare. Se referă la
valoarea creată în sectorul privat, public sau terțiar sau orice alte combinații rezultată din combinarea
celor trei.
Ea se bazează pe o largă definiție a antreprenoriatului care depinde de crearea valorii culturale, sociale
sau economice. Se face referire astfel la diferite tipuri de antreprenoriat, inclusiv intraprenoriat,
antreprenoriat social, antreprenoriatul verde și antreprenoriat digital. El se aplică indivizilor și
grupurilor (echipe și organizații) și se referă la crearea valorii în sectorul privat, public și cel terțiar,
precum și în orice combinație hibridă a celor trei. În cele din urmă, este un domeniu neutru: o persoană
poate acționa pe baza unor idei și oportunități pentru a genera valoare pentru alții în orice domeniu și
posibile legături de valoare.
Sentimentul inițiativei și antreprenoriatul pot fi în linii mari definite ca fiind capacitatea de a

transpune ideile în practică, idei care generează valoare pentru altul decât pentru sine. Cele două
concepte reprezintă o competență cheie transversală de care fiecare cetățean are nevoie pentru
împlinirea și dezvoltarea personală, cetățenie activă, incluziune socială și angajare în societatea
bazată pe cunoaștere.

Cadrul pentru Competența Antreprenorială a fost dezvoltat prin abordarea unor metode combinate
realizate prin revizuirea cuprinzătoare a literaturii academice, o profundă analiză a studiilor de caz,
cercetare de birou și un set de consultări interactive ale multor părți interesate.
Cadrul pentru Competența Antreprenorială așa cum a fost creat se dorește să servească la stabilirea
unui cadru comun de referință pentru competența digitală a cetățenilor, bine cunoscut sub denumirea
de Cadrul pentru Competența Digitală a Cetățenilor.
Dezvoltarea unui cadru de referință cu rezultate de învățare caracteristice este una din măsurile
identificate de Comisia Europeană pentru sprijinirea promovării competenței antreprenoriale în
domeniul educației și muncii.
Pentru a-și atinge obiectivele, studiul trebuie să:
- Identifice componentele cheie ale antreprenoriatului ca și competență;
- Descrie aceste competențe pentru stabilirea unui model conceptual comun pe care toți actorii
din domeniul învățământului antreprenorial să-l aibă ca punct de reper;
- Dezvolte un număr de rezultate educaționale pentru a sugera ceea ce ar trebui să știe cetățenii
europeni, să înțeleagă și să fie capabili să facă pentru a demonstra că posedă un anumit nivel
de experiență în competența antreprenorială.
Antreprenoriatul ca și competență este dezvoltat prin acțiune de către indivizi sau entități colective
pentru a crea valoare pentru ceilalți.
Progresul în cultura antreprenorială este bazat pe două aspecte:
- Dezvoltarea unei autonomii sporite și în care acționează ideile și oportunitățile pentru a crea
valoare;
- Dezvoltarea capacității de creare a valorii de la contexte simple și predictibile la cele

complexe și ambiente care se schimbă constant.


CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA
MEMBRU FONDATOR AL U.N.P.L.R.
Asociație profesională nonprofit, înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 cu nr. 56/T.J. sec. 1/1992
Bd. Corneliu Coposu nr. 3, bl. 101, sc. A, apt. 2, sector 3, București, Cod poștal 30601
Tel.: 021.310.10.78; Fax: 021.310.10.79
E-mail: cet.România@gmail.com; cet_r@yahoo.com
Cod fiscal: 426139;
Cont: BCR – Agenția Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001
BRD – Agenția Gara de Nord: RO51BRDE410SV29156994100
NOTA REDACŢIEI:
Vă precizăm că fiecare membru al CET-R este invitat să participe la realizarea

Buletinului documentar „Expertiza tehnică” cu:
 informații asupra activității proprii și lucrărilor efectuate;
 propuneri pentru îmbunătățirea activității de expertiză tehnică și evaluare;
 prezentarea sau solicitarea de clarificări/precizări privitoare la aplicarea unor
reglementări legislative în probleme/aspecte privind expertiza tehnică judiciară și/sau
extrajudiciară în situații în care apar puncte de vedere divergente între părțile interesate,
în mod deosebit între experții desemnați de instanțe și experții parte acceptați de instanțe
în cauzele în litigiu.
Precizăm că materialele publicate în Buletinele documentare ale Corpului Experților
Tehnici - România sunt destinate documentării experților tehnici, membri ai CET-R pentru
întocmirea expertizelor tehnice judiciare și extra judiciare.
Așa cum s-a stabilit și votat în unanimitate în Adunarea Generală a CET-R din
aprilie 2011, pentru creșterea autorității președinților de filiale în cadrul asociației,
difuzarea electronică și nu numai a Buletinului documentar „Expertiza Tehnică”, editat de
CET-R, se face de către CET-R central, exclusiv către aceștia, iar către experții din
teritoriu, difuzarea se face de către președinții de filiale, membrilor cotizanți la zi. Pe
această cale se urmărește implicarea și stimularea experților tehnici judiciari în pregătirea
profesională continuă, autoperfecționare, atragerea de noi experți membri, precum și
punctualitatea la plata cotizațiilor, care confirmă calitatea de membru CET-R.
CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA
MEMBRU FONDATOR AL U.N.P.L.R.
Asociație profesională nonprofit, înregistrată la Judecătoria Sectorului 1 cu nr. 56/T.J. sec. 1/1992
Bd. Corneliu Coposu nr. 3, bl. 101, sc. A, apt. 2, sector 3, București, Cod poștal 30601
Tel.: 021.310.10.78; Fax: 021.310.10.79
E-mail: cet.România@gmail.com; cet_r@yahoo.com
Cod fiscal: 426139;
Cont: BCR – Agenția Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001
BRD – Agenția Gara de Nord: RO51BRDE410SV29156994100
CINE SUNTEM PRINCIPALELE DOMENII DE ATESTARE

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA este o PROFESIONALĂ A EXPERŢILOR TEHNICI, MEMBRI
asociație profesională nonguvernamentală, independentă, C.E.T.-R.
care reunește in rândurile sale experți tehnici judiciari și  Construcții (Construcții civile, industriale și agricole; Construcții
specialiști în diverse domenii profesionale. feroviare, drumuri și poduri; Construcții edilitare; Instalații pentru
CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA este construcții);
format din experți tehnici judiciari si specialiști, cu o vastă  Evaluarea proprietății imobiliare (Construcții de orice fel, terenuri
experiență și o bună pregătire profesională, specializați în cu și fără construcții, terenuri ce urmează a fi evaluate în vederea
activitatea de efectuare de expertize tehnice pe specialități, trecerii în utilitate publică; Daune – urmare a alunecărilor de teren);
consultanță, evaluări și asistență tehnico-economică, Procese pirogene și incendii;
atestați de Ministerul Justiției și de alte ministere conform
reglementărilor legale, recunoscuți de instituțiile  Bunuri (Evaluări bunuri mobile, obiecte de uz casnic,
guvernamentale și neguvernamentale, justiție și electrotehnice);
administrația publică, ca asociație profesională  Evaluarea întreprinderii;
reprezentativă.  Măsurători și lucrări topografice, cadastru (lucrări de cadastru
imobiliar, grănițuiri, stabilirea limitei de proprietate, măsurători
OBIECTUL PRINCIPAL DE ACTIVITATE cadastrale în vederea trecerii unor terenuri în utilitate publică);
Principalul obiectiv al CORPULUI EXPERTILOR  Diagnosticare, constatarea stării fizice și evaluări mașini și
TEHNICI DIN ROMÂNIA îl reprezintă asigurarea echipamente pentru industrie (Industrie alimentară și frigotehnie;
desfășurării în bune condiții a activității de expertiză tehnică Industrializarea lemnului; Mașini unelte și scule; Metalurgie;
de către membrii săi, în care scop: Electrotehnică; Electroenergetică; Utilaje și tehnologia sudării;
Tehnologia construcțiilor de mașini; Petrol și gaze)
• Asigură pregătirea continuă și perfecționarea pregătirii  Autovehicule; circulație rutieră; dinamica accidentelor; daune;
profesionale a membrilor săi în specialitățile în care aceștia
își desfășoară activitatea ca experți, Corpul Experților  Agricultură (Evaluarea terenurilor agricole; Îmbunătățiri funciare;
Tehnici din România editează periodic buletinul Silvicultură);
documentar "Expertiza Tehnică” în care sunt transmise Consultanța și expertize tehnice judiciare și extrajudiciare și
membrilor săi date tehnice necesare efectuării expertizelor evaluarea în vederea tranzacționării, succesiunii și partajării imobilelor.
tehnice judiciare și extrajudiciare, metode și tehnici noi în
efectuarea expertizelor, informații în legătură cu activitățile COLABORĂRI ÎN DOMENIUL DE
curente, etc. ACTIVITATE
• CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA, colaborează cu
• Participă la completarea și modificarea actelor normative următoarele asociații profesionale:
în domeniul expertizei tehnice, precum și emiterea de noi
reglementări în acest domeniu de activitate; în acest scop  Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România;
CET-R colaborează cu comisiile de specialitate ale
Parlamentului României, cu Administrația Centrală și  Asociația Națională a Evaluatorilor din România;
Locală, cu unități de cercetare și proiectare, instituții de  Notari publici
învățământ superior, cu alte organizații profesionale.  Lichidatori
• CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA  Ministerul Transporturilor si Infrastructurii
urmărește ca membrii săi să respecte deontologia profesiei, Asociația Națională pentru Retrocedarea Proprietăților
prevăzută ca obligație în statutul asociației.  Asociația Generală a Inginerilor din România;
• CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI DIN ROMÂNIA are  Asociația Generală a Constructorilor din România;
evidența experților tehnici, pe specialități, la nivel central și  Societatea Pentru Protecția Mediului Înconjurător;
teritorial; baza de date formată din: C.V.-ul, specialitățile  Asociația Consultanților în Management din România;
expertului și date de contact.
 Centrul Național de Formare Management și Asigurarea
Calității;
 Institute de Cercetare și Proiectare
Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016

Buletin Doc. Expertiza Tehnica Nr. 134 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Buletin Doc. Expertiza Tehnica Nr. 134 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CORPUL EXPERŢILOR TEHNICI - ROMÂNIA (CET-R)

COPYRIGHT 2016, CET-R – Certificat de înregistrare a mărcii nr. 128020 / 09.04.2013

Buletin documentar „EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016

INDICII DE ACTUALIZARE pe TRIM. II 2016 A VALORII CONSTRUCŢIILOR CU

INDICII DE ACTUALIZARE A COSTURILOR ISTORICE, DETERMINAŢI PE BAZA

Informaţii administrative pentru membrii CET-R ........................................................................ 7

Valoarea de Circulație vis-a-vis de Valoarea de Piață.................................................................... 8

1. Valoarea de circulație .................................................................................................................................. 8

2. Valoarea de piață ......................................................................................................................................... 9

3. Comparație intre valoarea de piață și valoarea rezultată din licitație. ................................................. 13

PROCEDURĂ: Expertiza Tehnică Extrajudiciară - PROPUNERE - ....................................... 15

PROCEDURĂ: Împrejurări ce Determină Trecerea de la Expertiza Extrajudiciară la

A. Repere juridice: ......................................................................................................................................... 23

B. Probleme cu care se confruntă experții tehnici judiciari în specialitatea topografie .......................... 24

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016 1

C. Situații specifice în circumscripția Constanța ........................................................................................ 29

INFORMARE Simpozion științific 28 iulie 2016, București ........................................................ 34

INFORMARE Simpozion științific 23 august 2016, București .................................................... 36

INFORMARE Simpozion științific 3 septembrie 2016, Arad ...................................................... 38

INFORMARE Simpozion științific 10 septembrie 2016, Cluj-Napoca ....................................... 41

INFORMARE Simpozion științific 12 octombrie 2016, București .............................................. 43

INFORMARE Simpozion științific 18 octombrie 2016, Alba Iulia ............................................. 45

INFORMARE Simpozion științific 24 noiembrie 2016, București .............................................. 48

INFORMARE Simpozion științific 26 noiembrie 2016, Iași ........................................................ 50

Cadrul de Competență Antreprenorială...................................................................................................... 74

- ing. Rotaru Nicu, ing. Turdean Mariana - comisia construcții;

Tehnoredactare: Pantelică Radu

2 Buletin documentar „EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016

INDICII DE ACTUALIZARE pe TRIM. II 2016 A VALORII CONSTRUCŢIILOR CU

Tipuri de clădiri, în Indice de baza

31.12.2012 30.09.2013 31.12.2013 31.03.2014 30.06.2014 30.09.2014 31.12.2014

1,000 1,011 1,007 0,989 0,995 1,010 1,005

Curs valutar BNR

Tipuri de clădiri, în funcție de

31.03.2015 30.06.2015 30.09.2015 31.12.2015 31.03.2016 30.06.2016

1,001 1,003 1,003 1,008 0,976 1,015

Indice de actualizare pentru

Curs valutar BNR (lei/Euro) în

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016 3

Tabelul nr. I pentru locuințe cu:

a) Locuințe cu structura de rezistență din beton armat sau metal,

b) Locuințe cu structura de rezistență din zidărie de cărămidă,

c) -------idem----------------------------------------- P+1-7 etaje 10.353,679

d) Locuințe cu structura de rezistență din lemn 9.412,435

e) Locuințe cu structura de rezistență cu pereți subțiri din paiantă, Chirpici,

f) Anexe gospodărești(împrejmuiri, magazii, șoproane, pătule etc.)

f2) din materiale tradiționale, paiantă, chirpici etc. 8.588,847

Precizări: indicii conțin TVA 20%.

4 Buletin documentar „EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016

INDICII DE ACTUALIZARE A COSTURILOR ISTORICE, DETERMINAŢI PE BAZA

Buletin documentar “EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016 5

PERIOADA K21 K23

0 1 111 113 115 117 119

1.3B Transport și telecomunicații

1.5B Învățământ, știință, cultură și

1.5C Ocrotirea sănătății, asistență

2.7 Alimentare cu apă,

2.8 Transport și distribuția

Colectivul tehnic de elaborare al indicilor:

6 Buletin documentar „EXPERTIZA TEHNICĂ” nr. 134 - decembrie 2016

Informaţii administrative pentru membrii CET-R

• cuantumul cotizaţiei anuale este de 300 lei / membru / an;

• BCR – Agenţia Dinicu Golescu: RO30RNCB0076029423190001