Prin comunicarea nonverbala intelegem ”transmiterea voluntara sau involuntara de

informatii si exercitarea influentei prin intermediul elementelor comportamentalesi de

prezenta fizica a individului sau ale altor unitati sociale(grupuri sau unitati umane),
precum si perceptia si utilizarea spatiului si timpului ca si artefactelot”(S. Chelcea,
2005,11) Comunicarea nonverbala este comunicarea fara cuvinte si este de doua
feluri:comunicarea paraverbala si limbajul trupului.Limbajul trupului este cel mai
puternic efect asupra celorlalti. Mehrabain- cercetator american a cercetat fenomenul
si a ajuns la concluzia sa un interlocutor este impresionat de cuvinte in proportie de
8%, de intonatie 23% si de limajul trupului in proportie de 69%.

LIMBAJUL TRUPULUI

 limbajul trupului, numit uneori şi comunicare nonverbală, include toate

formele de comunicare care nu folosesc limbajul articulat, de exemplu,
contactul vizual, expresiile faciale, atingerea, gesturile cu mâna şi poziţiile
corpului. Include de asemenea lucruri precum spaţiul vital, folosirea timpului,
mirosul, teritoriul, aspectul fizic şi îmbrăcămintea.
 vorbele nu costă nimic. Ca să crezi trebuie să vezi. Nu crede tot ce-ţi trece
pe la ureche.

 limbajul trupului s-a dezvoltat cu mult înaintea celui verbal. De aceea, este
considerat mai natural şi mai autentic decât cuvintele.
 limbajul corpului foloseşte reprezentarea directă a lucrurilor.
 limbajul trupului nu este un sistem de comunicare digitală, ci analogică.
Comunicarea analogică este directă, naturală şi continuă.
 ceea ce comunicaţi intenţionat se împleteşte cu limbajul neintenţionat al
trupului într-o unitate de nedisociat.
 corpul dumneavoastră este conceput pentru a răspunde spontan şi
involuntar.
 folosiţi-vă simţurile ca să înţelegeţi o persoană.
 în realitate înţelesurile se află în oameni şi nu în mesaje.
 nu există de fapt cuvinte murdare ci doar minţi murdare.
 limbajul trupului trebuie interpretat întotdeauna în contextul culturii,
perioadei, climatului, mediului înconjurător, decorului, situaţiei, stării de
spirit şi relaţiei, care ne spun cum să înţelegem mesajul.
 „o hartă nu este tertoriul pe care îl reprezintă, dar dacă este corectă, are o
structură similară cu teritoriul şi de aceea este utilă.” Alfred Korzybski –
părintele semanticii.
 harta nu este teritoriul, tabloul nu este peisajul, zâmbetul nu este emoţia,
gestul nu este obiectul, pumnul nu este lovitura. Toate mesajele sunt
reprezentări.
 oamenii au mai multă încredere în limbajul trupului decât în cuvinte. În cele
mai multe cazuri când limbajul trupului contrazice cuvintele spuse sau scrise,
vom crede limbajul trupului.
 redundanţa crează acurateţe.

1
Inainte insa de a trece la fapte trebuie sa stabilim cateva reguli legate de descifrarea
comportamentului non-verbal si paraverbal al unei persoane.

 Trebuie sa consideram situatia respectiva de comunicare per ansamblu. Un

om isi poate tine mainile incrucisate la piept nu doar ca sa se apere instinctiv
in fata interlocutorului ci si pentru a se apara de frig. In plus, mana dusa la
ochi poate insemna si ca te mananca ochiul, nu doar ca esti pe cale sa spui o
minciuna gogonata.
 Nu trebuie sa consideri ca limbajul trupului nu poate fi controlat. El poate fi
controlat, modificat si apoi poate chiar sa modifice si starea de spirit si incet-
incet personalitatea persoanei respective.

Postura
 Spatele drept si capul sus, precum si pozitia trasa in spate a umerilor va
sugera interlocutorului incredere in sine si hotarare.
 Pozitia corpului aplecata in fata cu masura poate face minuni la un interviu de
job, la un curs sau la o sedinta, sugerandu-i interlocutorului ca esti interesat
de ceea ce are acesta de spus.
 Pozitia corpului lasata pe spate, sprijinita de spatarul scaunului poate sugera,
din contra, dezinteres, atitudine refractara fata de ceea ce are de spus
interlocutorul.
 Pozitia corpului cu bazinul putin impins inainte si cu mainile in buzunar,
eventual cu degetele mari in exteriorul pantalonilor va insemna incredere in
sine.
 Pozitia ridicata cu mainile pe masa si cu corpul aplecat inainte va insemna o
atitudine autoritate, dorinta de a se impune.
 Pozitia lasata pe spate cu mainile impreunate la ceafa sugereaza o atitudine
de superioritate.

Pozitia mainilor
 Mainile ascunse in buzunare sau oricum altundeva decat la vedere poate
sugera interlocutorului ca ai ceva de ascuns.
 Mainile apropiate cu degetele mari unul sprijinit de celalalt pot sugera
incredere in sine, sau in anumite contexte chiar aroganta.
 Mana dusa la fata, sprijinind barbia sau falca este un semn de plictiseala sau
de neascultare a interlocutorului.
 Mainile incrucisate la piept sugereaza o atitudine inchisa, neincrezatoare sau o
persoana care se apara.
 Mainile sprijinite una pe alta, eventual jucandu-se necontrolat sugereaza o
stare de nervozitate.

Gesturi

2
 Gestul reflex de a scoate ochelarii de pe nas si de a lua unul dintre bratele
ochelarilor si a-l duce in dreptul gurii sugereaza interes si chiar dorinta de a
spune ceva.
 Gestul de a duce o mana sau un deget la ceafa poate insemna ca cel care face
gestul a fost pus intr-o incurcatura.
 Mana dusa in dreptul fetei sau al ochilor poate insemna ca cel care face gestul
incearca sa ascunda ceva.