CAPITOLUL IV: CONTABILITATEA STOCURILOR {I A

PRODUC}IEI ~N CURS DE EXECU}IE 10

MOD DE LUCRU
CURPINS
1. Delimit\ri [i structuri privind stocurile
2. Analiza [i func]ionarea conturilor
3. Evaluarea stocurilor
4. Contabilitatea opera]iilor privind stocurile cump\rate - metoda
inventarului permanent
5. Contabilitatea opera]iilor privind stocurile cump\rate - metoda
inventarului intermitent
6. Contabilitatea opera]iilor privind stocurile fabricate
7. Cazuri particulare
8. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor [i produc]iei
în curs de execu]ie
9. Contabilitatea analitic\ a stocurilor

REZUMAT
CUVINTE CHEIE
BIBLIOGRAFIE SELECTIV|
~NTREB|RI RECAPITULATIVE

CONCEPTE
Evaluarea stocurilor conform IAS 2
Evaluarea stocurilor la intrare
Evaluarea `n contabilitate a stocurilor la ie[ire
Cump\r\rile de stocuri
Opera]ii privind ie[irea stocurilor
Inventar permanent
Inventar intermitent
Stocuri cump\rate f\r\ facturi sosite
Reduceri comerciale [i financiare
Stocuri la pre] prestabilit
Stocuri la pre] cu am\nuntul
Ambalaje
Contabilitatea stocurilor trimise spre prelucrare la ter]i
Import pe baz\ de comision
Importuri pe cont propriu la o `ntreprindere de import — export
Provizioane pentru deprecierea stocurilor
Contabilitatea analitic\ a stocurilor

10
Exemplele referitoare la Standardele Interna]ionale de Contabilitate reprezint\ prelucrare dup\ „Ghid practic de
aplicare a Standardelor Interna]ionale de Contabilitate” Partea I, autor Ministerul Finan]elor Publice, Editura
Economic\, Bucure[ti [i „Ghid pentru `n]elegerea [i aplicarea Standardelor Interna]ionale de Contabilitate”, autor
Du]escu Adriana, Editat de Corpul Exper]ilor Contabili [i Contabililor Autoriza]i din România, Bucure[ti 2001.
 MOD DE LUCRU

Manual, noti]e 1.Parcurge]i cu aten]ie, con]inutul capitolului, al

anexelor [i al informa]iilor suplimentare primite la
curs sau prin notele de curs

(1)~nv\]are 2.Localiza]i `n text, conceptele din rezumat [i

cuvintele - cheie

Rezumat [i cuvinte cheie 3.Parcurge]i bibliografia suplimenta\

(3)Conultare bibliografie suplimentar\ 4.R\spunde]i la `ntreb\rile recapitulative, sub

forma unor expuneri verbale, dar [i `n scris

(4)~ntreb\ri 5.Realiza]i testele de autoevaluare, f\r\ a apela la

r\spunsuri. Evalua]i r\spunsurile [i relua]i
documentarea pe baza manualului [i a bibliografiei
suplimentare

(5)Teste de autoevaluare 6.Rezolva]i studiile de caz [i exerci]iile,

consemnându-le `n caietul de lucr\ri pentru
seminar

(6)Studii de caz, exerci]ii 7.Completa]i caietul de seminar cu exerci]iile

rezolvate `n cadrul seminarului, cu referatul
`ntocmit de dumneavoastr\ [i cu concluziile din
dezbateri sau din referate `ntocmite de ceilal]i
colegi de grup\.

(7)Seminar

Caiet de seminar

Documenta]ie pentru examen

 1. DELIMIT|RI {I STRUCTURI PRIVIND STOCURILE

Stocurile [i produc]ia în curs de execu]ie reprezint\, dup\ caz, bunurile materiale, lucr\ri [i
servicii destinate s\ fie consumate la prima lor utilizare, s\ fie vândute în situa]ia în care au starea de
marf\ sau produse rezultate din prelucrare, precum [i produc]ia în curs de execu]ie aflat\ sub forma
produc]iei neterminate.
În contabilitatea financiar\ a întreprinderii stocurile sunt clasificate [i delimitate în func]ie de
patru criterii: fizic, destina]ia, faza ciclului de exploatare [i locul de creare a gestiunilor. Corespunz\tor
acestor criterii sunt individualizate urm\toarele structuri:
a) materiile prime, care particip\ direct la fabricarea produselor, reg\sindu-se în componen]a
lor integral sau par]ial, în starea ini]ial\ sau transformat\ ;
b) materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibilii, materiale
pentru ambalat, piesele de schimb, semin]ele [i materialul de plantat, furajele [i alte materiale
consumabile care particip\ indirect sau ajut\ activitatea de exploatare f\r\ a se reg\si, de regul\, în
produsul rezultat ;
c) produsele sub forma semifabricatelor (produse în curs de fabrica]ie), produselor finite
(produse care au parcurs întregul proces de fabrica]ie) [i produselor reziduale (rebuturi, materiale
recuperabile [i de[euri) ;
d) animale care nu au îndeplinit condi]iile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele de
îngr\[at, p\s\rile [i coloniile de albine ;
e) produc]ia în curs de fabrica]ie reprezint\ materiile prime care nu au trecut prin toate stadiile
de fabrica]ie, produsele nesupuse probelor [i recep]iei tehnice sau necompletate în întregime, precum [i
lucr\rile [i serviciile în curs de execu]ie sau neterminate ;
f) m\rfurile, respectiv bunurile pe care întreprinderea le cump\r\ în vederea vânz\rii ;
g) ambalajele (cu excep]ia ambalajelor de natura obiectelor de inventar [i mijloacelor fixe) de
transport refolosibile care înso]esc bunurile în procesul circula]iei lor (recuperabile facturate consemnate
distinct care circul\ prin restituire sau incluse în pre]ul m\rfii [i care se pot valorifica sau nu dup\
utilizare) .
În contabilitatea din ]ara noastr\, în sfera stocurilor se includ [i materialele de natura obiectelor
de inventar. Acestea sunt bunuri cu o valoare mai mic\ decât limita prev\zut\ de lege pentru a fi
considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mic\ de un an, indiferent
de valoarea lor, precum [i bunurile asimilate acestora (echipamentul de protec]ie, echipamentul de lucru,
îmbr\c\mintea special\, sculele, instrumentele, mecanismele, dispozitivele [i verificatoarele cu destina]ie
special\, modelele, [tan]ele, matri]ele [i alte obiecte asimilate).
În raport de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se grupeaz\ în:
stocuri.În raport de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se grupeaz\ în:
stocuri aflate în depozitele întreprinderii, stocuri în curs de aprovizionare sau sosite [i nerecep]ionate,
stocuri sosite f\r\ factur\, stocuri livrate dar nefacturate, stocuri facturate dar nelivrate, stocuri aflate la
ter]i.
Corespunz\tor criteriilor de clasificare prezentate mai sus sunt individualizate dou\ structuri
informa]ionale de baz\: structura financiar\ standardizat\ [i structura intern\ sau de gestiune.
Structura financiar\ standardizat\ este proprie gestiunii [i contabilit\]ii financiare a
întreprinderii [i opereaz\ cu dou\ criterii: destina]ia [i faza ciclului de exploatare. Interesul informa]ional
este cel al finan]\rii pe termen scurt, calcul\rii [i analizei mecanismului fondului de rulment, bugetarea
activit\]ii de exploatare [i gestionarea activit\]ii de trezorerie. Din punct de vedere metodologic, o
asemenea structur\ se realizeaz\ [i se identific\ prin conturile grup\ sau principale din Planul de conturi
general simbolizate cu dou\ cifre, sinteticele de gradul I sau divizionare, simbolizate cu trei cifre [i
sinteticele de gradul II sau subdivizionare, simbolizate cu patru cifre.
Structura intern\ sau de gestiune, necesar\, dar nestandardizat\, este opozabil\ contabilit\]ii
interne de gestiune. Ea opereaz\ cu celelalte dou\ criterii: fizic [i locul de creare a gestiunilor [i se
delimiteaz\ prin conturile analitice de stocuri corespunz\toare sortimentelor [i gestiunilor (depozitelor
create ca entit\]i gestionare repartizate în r\spunderea unor persoane fizice).
Modelul de contabilitate a stocurilor în România adoptat în cadrul reformei este conceput în
condi]iile în care ambele structuri informa]ionale sunt realizate prin contabilitatea financiar\. O asemenea
op]iune are motiva]ia nevoii de a asigura, în primul rând, deocamdat\ în perioada de tranzi]ie, printr-un
sistem standardizat, obligatoriu, eviden]a [i controlul integrit\]ii stocurilor.
Solu]ia realiz\rii eviden]ei analitice a stocurilor prin contabilitatea financiar\ este discutabil\. În
cele mai multe ]\ri care au adoptat modelul continental de contabilitate, eviden]a analitic\ a stocurilor pe
sortimente [i gestiuni se realizeaz\ prin contabilitatea intern\ de gestiune. Mai mult, ea se integreaz\ într-
un sistem mai general de control, prin costurile de stocare, asupra nivelului stocurilor. De asemenea, în
plan teoretic [i practic se apreciaz\ c\ eviden]a analitic\ a stocurilor nu poate fi standardizat\. Metodele [i
tehnicile folosite sunt de detaliu, nefundamentale, [i în consecin]\ decizia de adoptare trebuie s\
corespund\ conducerii întreprinderii.
Totu[i, la o analiz\ mai atent\ se poate aprecia c\ gestiunea analitic\ a stocurilor nu este numai
o problem\ intern\ a întreprinderii. Metodele de evaluare a stocurilor au implica]ii financiare, ele
antreneaz\ efecte atât asupra rentabilit\]ii cât [i asupra fiscalit\]ii. Inventarierea stocurilor [i nivelarea
costurilor constituie o problem\ de construire a informa]iei consolidate în situa]iile financiar - contabile
de sintez\ [i raportare care sunt standardizate. Dat\ fiind aceast\ realitate, se poate aprecia c\ solu]ia
pentru eviden]a analitic\ a stocurilor reprezint\ o problem\ care penduleaz\ între contabilitatea financiar\
[i contabilitatea de gestiune; criteriul de alegere fiind cel al obiectivelor [i intereselor informa]ionale. În
m\sura în care nu exist\ [i nu func]ioneaz\ un sistem de control de gestiune asupra stocurilor, problema
eviden]ei analitice a stocurilor pe sortimente [i gestiune poate fi rezolvat\ prin contabilitatea financiar\.

2. ANALIZA {I FUNC}IONAREA CONTURILOR

Eviden]a constituirii [i mi[c\rii stocurilor [i a produc]iei în curs de execu]ie se realizeaz\ prin

conturile ce formeaz\ con]inutul clasei a 3 - a din Planul de conturi general, denumit\ “Conturi de stocuri
[i produc]ie în curs de execu]ie”
CLASA 3
“CONTURI DE STOCURI {I PRODUC}IE ÎN CURS DE EXECU}IE”

30 STOCURI DE MATERII PRIME {I MATERIALE

301 Materii prime

302 Materiale consumabile
3021 Materiale auxiliare
3022 Combustibili
3023 Materiale pentru ambalat
3024 Piese de schimb
3025 Semin]e [i materiale de plantat
3026 Furaje
3028 Alte materiale consumabile
303 materiale de natura obiectelor de inventar
308 Diferen]e de pre] la materii prime [i materiale
33 PRODUC}IA ÎN CURS DE EXECU}IE
331 Produse în curs de execu]ie
332 Lucr\ri [i servicii în curs de execu]ie
34 PRODUSE
341 Semifabricate
345 Produse finite
346 Produse reziduale
 348 Diferen]e de pre] la produse
3481 Diferen]e de pre] la semifabricate
3485 Diferen]e de pre] la produse finite
3486 Diferen]e de pre] la produse reziduale
35 STOCURI AFLATE LA TER}I
351 Materii [i materiale aflate la ter]i
354 Produse aflate la ter]i
3541 Semifabricate aflate la ter]i
3545 Produse finite aflate la ter]i
3546 Produse reziduale aflate la ter]i
356 Animale aflate la ter]i
357 M\rfuri în custodie sau consigna]ie la ter]I
358 Ambalaje aflate la ter]i
36 ANIMALE
361 Animale [i p\s\ri
368 Diferen]e de pre] la animale
37 M|RFURI
371 M\rfuri
378 Diferen]e de pre] la m\rfuri
38 AMBALAJE
381 Ambalaje
388 Diferen]e de pre] la ambalaje
39 PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA STOCURILOR {I PRODUC}IEI ÎN CURS DE
EXECU}IE
391 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime
392 Provizioane pentru deprecierea materialelor
3291 Provizioane pentru deprecierea materialelor consumabile
3922 Provizioane pentru deprecierea materialelor de natura obiectelor de inventar
393 Provizioane pentru produc]ia în curs de execu]ie
394 Provizioane pentru deprecierea produselor
3941 Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor
3945 Provizioane pentru deprecierea produselor finite
3946 Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale
395 Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la ter]i
3951 Provizioane pentru deprecierea materiilor prime [i materialelor aflate la ter]i
3952 Provizioane pentru deprecierea semifabricatelor aflate la ter]i
3953 Provizioane pentru deprecierea produselor finite aflate la ter]i
3954 Provizioane pentru deprecierea produselor reziduale aflate la ter]i
3956 Provizioane pentru deprecierea anumalelor aflate la ter]i
3957 Provizioane pentru deprecierea m\rfurilor aflate la ter]i
3958 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor aflate la ter]i
396 Provizioane pentru deprecierea animalelor
397 Provizioane pentru deprecierea m\rfurilor
398 Provizioane pentru deprecierea ambalajelor
Sunt conturi de bilan] sau inventar, ele furnizeaz\ informa]ia de reflectare [i control gestionar
privind situa]ia [i mi[carea stocurilor [i comenzilor în curs de execu]ie. Soldul lor debitor este preluat în
activul bilan]ului.
Pre]ul de înregistrare din conturi, corespunz\tor valorii contabile de intrare a stocurilor [i
produc]iei în curs de execu]ie, este egal cu costul de achizi]ie pentru bunurile procurate din afar\ [i costul
de produc]ie pentru bunurile ob]inute din produc]ia proprie.
Conturile de stocuri [i produc]ia în curs de execu]ie au func]ia contabil\ de activ. Se debiteaz\
cu valoarea stocurilor intrate în gestiunea unit\]ii patrimoniale prin achizi]ionarea de la furnizori, aportate
de c\tre asocia]i, realizate din produc]ia proprie [i din alte surse. Se crediteaz\ cu valoarea stocurilor ie[ite
din gestiunea unit\]ii patrimoniale prin consum, vânzare [i alte destina]ii. Soldul conturilor este debitor [i
reprezint\ valoarea bunurilor [i serviciilor în stoc sau în sold la sfâr[itul exerci]iului financiar.
Con]inutul [i func]ia contabil\ a conturilor de stocuri se diferen]iaz\ în raport de metoda
inventarului permanent sau intermitent, folosit\ pentru eviden]a mi[c\rii stocurilor. Astfel, în cazul
folosirii metodei inventarului permanent conturile de stocuri [i comenzi în curs de execu]ie se debiteaz\
cu intr\rile de valori materiale [i se crediteaz\ cu ie[irile de valori materiale.
În cazul utiliz\rii metodei inventarului intermitent, conturile înregistreaz\ numai stocurile de
valori materiale [i produc]ie în curs de execu]ie. Astfel, la închiderea exerci]iului financiar, în debitul
conturilor se înregistreaz\ stocurile de la sfâr[itul perioadei, determinate prin inventariere, iar la
deschiderea exerci]iului, în credit, stocurile de la începutul perioadei preluate în categoria cheltuielilor,
pentru perioada urm\toare de gestiune, în cazul materialelor [i m\rfurilor, [i ca venituri, în cazul
produselor [i produc]iei în curs de fabrica]ie. Rulajul intr\rilor [i ie[irilor se înregistreaz\ direct prin
debitul, respectiv creditul conturlior de cheltuieli în cazul materialelor [i m\rfurilor [i de venituri, în cazul
produselor, lucr\rilor [i serviciilor.
O variant\ a metodei inventarului intermitent este [i cea a debit\rii [i credit\rii
conturilor numai cu varia]ia - cre[terea [i mic[orarea - stocurilor la sfâr[itul perioadei de gestiune.
Cre[terea - mic[orarea stocurilor de materiale [i m\rfuri genereaz\ o cre[tere - mic[orare de cheltuieli, iar
cre[terea - mic[orarea de produc]ie neterminat\, semifabricate [i produse finite determin\ o cre[tere -
mic[orare de venituri.
În cazul în care evaluarea [i înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face la pre]uri
prestabilite (standard), conturilor de stocuri li se asociaz\ conturi distincte care înregistreaz\ diferen]ele de
pre] fa]\ de costul de achizi]ie sau costul de produc]ie. În debitul conturilor de diferen]e, de regul\, se
înregistreaz\ diferen]ele aferente bunurilor intrate în gestiunea întreprinderii, iar în creditul lor, diferen]ele
corespunz\toare stocurilor ie[ite. Soldul conturilor reprezint\ diferen]ele de pre] aferente bunurilor
economice existente în stoc în gestiunea întreprinderii . O asemenea modalitate de func]ionare impune
înregistrarea în ro[u a diferen]elor dac\ pre]urile prestabilite sunt mai mari decât costul de achizi]ie sau de
produc]ie, dup\ caz [i în negru în situa]ia invers\.
Dac\ nu se accept\ mecanismul de înregistrare ro[u - negru, prezentat mai sus, conturile de
diferen]e înregistreaz\ în debit diferen]ele în plus (costul de achizi]ie sau de produc]ie este mai mare decât
pre]ul prestabilit) aferente stocurilor intrate în gestiune [i diferen]ele de pre] în minus (costul de achizi]ie
sau de produc]ie este mai mic decât cel prestabilit) aferente stocurilor ie[ite din gestiune. În creditul
conturilor se reflect\ diferen]ele de pre] în minus aferente stocurilor intrate în gestiune [i diferen]ele în
plus corespunz\toare stocurilor ie[ite din gestiune.
De asemenea, în cadrul clasei s-a creat o grup\ distinct\ de conturi: 39 “Provizioane pentru
deprecierea stocurilor [i produc]iei în curs de execu]ie”. Cu ajutorul acestor conturi se ]ine eviden]a
provizioanelor pentru deprecierea stocurilor. Sunt conturi de pasiv, în creditul lor se înregistreaz\
valoarea provizioanelor pentru depreciere, constituite pe seama cheltuielilor, în debitul acelora[i conturi
se reflect\ valoarea provizioanelor reluate prin diminuare sau anulare. Soldul creditor al acestor conturi
reprezint\ valoarea provizioanelor constituite prin prelevarea din rezultate.

3.EVALUAREA STOCURILOR

3.1. Evaluarea stocurilor conform IAS 2 “Contabilitatea stocurilor”

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic\ dintre cost [i valoarea realizabil\ net\.
Costul stocurilor trebuie s\ cuprind\ toate costurile aferente achizi]iei [i prelucr\rii, precum [i
alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma [i în locul în care se g\sesc în prezent.
Costurile de achizi]ie a stocurilor cuprind: pre]ul de cump\rare, taxe de import [i alte taxe (cu
excep]ia acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autorit\]ile fiscale), costuri de transport,
manipulare [i alte costuri care pot fi atribuite direct achizi]iei de produse finite, materiale [i servicii.
Reducerile comerciale, rabaturile [i alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costul de
achizi]ie.
Costurile de achizi]ie pot include diferen]ele de curs valutar care au ap\rut direct din
achizi]ionarea recent\ de bunuri facturate în valut\ doar în acele cazuri rare care sunt permise prin
tratamentul alternativ prev\zut în IAS 21 „Efectele varia]iei cursurilor de schimb valutar”. Aceste
diferen]e de curs valutar se limiteaz\ doar la acelea care au rezultat dintr-o depreciere monetar\
accentuat\ împotriva c\reia nu exist\ nici un mijloc practic de acoperire [i care afecteaz\ datorii care nu
pot fi decontate, rezultate din achizi]ia recent\ a stocurilor.
Valoarea realizabil\ net\ este pre]ul de vânzare estimat ce ar putea fi ob]inut pe parcursul
desf\[ur\rii normale a activit\]ii, mai pu]in costurile estimate pentru finalizarea bunului [i a costurilor
necesare vânz\rii.
Exemplu. O societate a achizi]ionat m\rfuri din import pentru care sunt necesare lucr\ri de
ambalare [i etichetare. Cheltuielile efectuate sunt redate în tabelul de mai jos:
Pre]ul de cump\rare facturat de furnizor 25 000 000 lei
Taxe vamale achitate în vam\ 2 500 000 lei
Comision vamal 12 500 lei
TVA achitat\ în vam\ 400 000 lei
Cheltuieli de transport pe parcurs intern 3 570 000 lei
Cheltuieli de manipulare 100 000 lei
Cheltuieli cu verificarea calit\]ii m\rfurilor 700 000 lei
Prim\ de asigurare pl\tit\ unei societ\]i pentru marfa asigurat\ împotriva 900 000 lei
calamit\]ilor
Reducere comercial\ acordat\ de furnizor 600 000 lei
Diferen]a de curs valutar rezultat\ din plata furnizorului extern 100 000 lei
Întreprinderea estimeaz\ c\ m\rfurile vor fi vândute la pre]ul de 60.000.000 lei. În scopul
vânz\rii vor fi necesare:
• costuri cu evaluarea m\rfii 20.000.000 lei,
• costuri cu preg\tirea vânz\rii 6.000.000 lei
• costuri cu vânzarea efectiv\ 8.000.000 lei
a) calculul costului de achizi]ie :
• Valoarea în vam\ 25 000 000 lei
+ Taxe vamale achitate în vam\ 2 500 000 lei
+ Comision vamal 12 500 lei
+ Cheltuieli de transport pe parcurs intern (exclusiv TVA) 3 000 000 lei
+ Cheltuieli de manipulare 100 000 lei
+ Cheltuieli cu verificarea calit\]ii m\rfurilor 700 000 lei
+ Prima de asigurare 900 000 lei
- Reducerea comercial\ acordat\ 600 000 lei
= COST DE ACHIZI}IE 31 612 500 lei
b) calculul valorii realizabile nete :
• Pre]ul de vânzare 60 000 000 lei
- Costuri cu evaluarea m\rfurilor 20 000 000 lei
- Costurile cu preg\tirea vânz\rii 6 000 000 lei
- Costurile cu vânzarea efectiv\ 8 000 000 lei
= VALOAREA REALIZABIL| NET| 26 000 000 lei lei
c) Conform IAS 2 „Contabilitatea stocurilor” Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai
mic\ dintre cost [i valoarea realizabil\ net\.
Prin urmare min (31.612.500 [i 26.000.000 lei) = 26.000.000 lei este valoarea cu care stocurile
vor fi recunoscute în situa]iile financiare.
Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente unit\]ilor produse, cum ar
costurile cu manopera direct\. De asemenea, ele includ [i alocarea sistematic\ a regiei de produc]ie, fix\
[i variabil\, generat\ de transformarea materialelor în produse finite. Regia fix\ de produc]ie const\ în
acele costuri indirecte de produc]ie care r\mân relativ constante, indiferent de volumul produc]iei cum
sunt: amortizarea, între]inerea sec]iilor [i utilajelor, precum [i costurile cu conducerea [i administrarea
sec]iilor. Regia variabil\ de produc]ie const\ în acele costuri indirecte de produc]ie care variaz\ direct
propor]ional sau aproape direct propor]ional cu volumul produc]iei, cum sunt costurile indirecte cu
materiile prime [i materialele [i cu for]a de munc\.
Alocarea regiei fixe de produc]ie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza capacit\]ii
normale de produc]ie. Capacitatea normal\ de produc]ie este produc]ia estimat\ a fi ob]inut\ în medie, de-
alungul unui anumit num\r de perioade sau sezoane, în condi]ii normale. Având în vedere [i pierderea de
capacitate rezultat\ din între]inerea planificat\ a echipamentului. Nivelul actual de produc]ie poate fi
folosit dac\ se consider\ c\ acesta aproximeaz\ capacitatea normal\. Valoarea regiei fixe alocate fiec\rei
unit\]i produse nu se majoreaz\ ca urmare a ob]inerii unei produc]ii sc\zute sau a neutiliz\rii unor active.
Regia nealocat\ este recunoscut\ drept cheltuial\ în perioada în care a ap\rut. În exerci]iile în care se
înregistreaz\ o produc]ie neobi[nuit (anormal) de mare, valoarea regiei fixe alocate fiec\rei unit\]i
produse este diminuat\, astfel încât stocurile s\ nu fie evaluate la o valoarea mai mare decât costul lor.
Regia variabil\ este alocat\ fiec\rei unit\]i produse pe baza folosirii reale a facilit\]ilor productive.
Exemplu. Pentru fabricarea unui produs finit s-au efectuat urm\toarele cheltuieli :
Materii prime consumate pentru fabricarea produsului finit 40 000 00 lei
Materiale consumabile consumate pentru fabricarea produsului finit 7 000 000 lei
Costul cu manopera muncitorilor direct productivi 25 000 000 lei
CAS aferent salariilor de mai sus 5 000 000 lei
Cheltuieli de protocol, reclam\ [i publicitate 5 000 000 lei
Cheltuieli cu deplas\ri, deta[\ri, transfer\ri 1 000 000 lei
Cheltuieli po[tale [i taxe de telecomunica]ii 2 000 000 lei
Cheltuieli cu servicii bancare 3 000 000 lei
Costuri cu manopera muncitorilor din unit\]ile de desfacere 12 000 000 lei
Amortizarea cl\dirilor fabricii, a instala]iilor [i echipamentelor 17 000 000 lei
Costurile cu depozitarea [i manipularea materiilor prime, a produc]iei în curs [i a 18 000 000 lei
consumabilelor
Cheltuieli cu administra]ia sec]iilor 6 000 000 lei
Costuri indirecte cu materialele 18 000 000 lei
Costuri indirecte cu for]a de munc\ 28 000 000 lei
Nivelul normal al capacit\]ii de produc]ie este de 100.000 buc, iar nivelul real este de 80.000
buc.
a) clasificarea cheltuielilor (`n mii lei):
Denumire cheltuieli Directe Indirecte Genera- Desfa-
Fixe Varia- le de cere
bile adminis
-tra]ie
0 1 2 3 4 5
Materii prime consumate pentru fabricarea 40 000
produsului finit
Materiale consumabile consumate pentru 7 000
fabricarea produsului finit
Costul cu manopera muncitorilor direct 25 000
productivi
CAS aferent salariilor de mai sus 5 000
Cheltuieli de protocol, reclam\ [i publicitate 5 000
Cheltuieli cu deplas\ri, deta[\ri, transfer\ri 1 000
Cheltuieli po[tale [i taxe de telecomunica]ii 2 000
Cheltuieli cu servicii bancare 3 000
Costuri cu manopera muncitorilor din unit\]ile 12000
de desfacere
Amortizarea cl\dirilor fabricii, a instala]iilor [i 17000
echipamentelor
 0 1 2 3 4 5
Costurile cu depozitarea [i manipularea 18000
materiilor prime, a produc]iei în curs [i a
consumabilelor
Cheltuieli cu administra]ia sec]iilor 6 000
Costuri indirecte cu materialele 18000
Costuri indirecte cu for]a de munc\ 28000
TOTAL 77000 41000 46000 11000 12000
b) determinarea regiei fixe ce este recunoscut\ drept cheltuial\ a perioadei:
Nivel real
Cheltuiala perioadei = Cheltuieli fixe ( 1- )
Nivel normal
80000
Cheltuiala perioadei = 41.000.000 × ( 1 - ) = 8.200.000 lei
100000
c) cheltuielile încorporabile în valoarea stocului :
• Cheltuieli directe 77 000 000 lei
+ Cheltuieli indirecte (41 000 + 46 000) 87 000 000 lei
- Regia recunoscut\ ca o cheltuial\ a perioadei 8 200 000 lei
COST DE PRODUC}IE 155 800 000 lei
-
d) cheltuieli neîncorporabile în valoarea stocurilor :
• Cheltuieli generale de administra]ie 11 000 000 lei
+ Cheltuieli de desfacere 12 00 000 lei
+ Regia recunoscut\ ca o cheltuial\ a perioadei 8 200 000 lei
CHELTUIELI NEÎNCORPORABILE 31 200 000 lei

Alte costuri se includ în costul stocurilor numai în m\sura în care reprezint\ costuri suportate
pentru a aduce stocurile în forma [i în locul în care se g\sesc în prezent. De exemplu, poate fi adecvat\
includerea în costul stocurilor a regiilor generale sau costul proiect\rii produselor destinate anumitor
clien]i.
Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, [i sunt
recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit:
a) pierderile de materiale, manoper\ sau alte costuri de produc]ie înregistrate peste limitele
normal admise;
b) cheltuieli de depozitare, cu excep]ia cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în
procesul de produc]ie, anterior trecerii într-o nou\ faz\ de fabrica]ie;
c) regii generale de administra]ie care nu particip\ la aducerea stocurilor în forma [i în locul în
care se g\sesc în prezent; [i
d) costuri de desfacere.
În anumite circumstan]e, costul îndator\rii poate fi inclus în costul stocurilor. Aceste
circumstan]e sunt identificate prin tratamentul contabil alternativ permis în IAS 23 , Costul îndator\rii.
Diverse tehnici de m\surare a costurilor, cum sunt metoda cost standard sau metoda cu
am\nuntul pot fi folosite pentru simplificare, dac\ se consider\ c\ rezultatele acestor metode aproximeaz\
costul. Costul standard ea în considerare nivelurile normale ale materialelor [i consumabilelor,
manoperei, eficien]ei [i capacit\]ii de produc]ie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic [i ajustate, dac\
este necesar, în func]ie de condi]iile actuale.
Metoda cu am\nuntul este adesea folosit\ în comer]ul cu am\nuntul pentru a m\sura costul stocurilor de
articole numeroase [i cu mi[care rapid\, care au marje similare [i pentru care nu este practic s\ se
foloseasc\ alt\ metod\ de determinare a costului. Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea
valorii marjei brute din pre]ul de vânzare al stocurilor. Procentajul marjei brute utilizat ea în considerare
stocurile al c\ror pre] a fost redus sub pre]ul de vânzare ini]ial. Adesea este utilizat un procent mediu
pentru fiecare departament.
 Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile [i al acelor bunuri sau servicii produse [i
destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specific\ a costurilor individuale.
Tratamentul contabil de baz\. Costul stocurilor, cu excep]ia celor men]ionate mai sus trebuie
determinat prim metoda primul — intrat, primul — ie[it (FIFO) sau metoda costului mediu ponderat.
Tratamentul contabil alternativ. Costul stocurilor, cu excep]ia celor men]ionate anterior trebuie
determinat prin metoda ultimul intrat-primul ie[it (LIFO)

3.2. Evaluarea stocurilor la intrare — Relu\ri

Pornind de la prevederile IAS este prezentat\ evaluarea stocurilor în contabilitatea din ]ara
noastr\.
Principial, la intrare stocurile sunt evaluate la costul istoric, identificat dup\ caz, prin costul de
achizi]ie, pentru stocurile cump\rate, costul de produc]ie pentru stocurile fabricate [i alte costuri
ocazionate de stocurile intrate.
Costul de achizi]ie cuprinde pre]ul de cump\rare, inclusiv taxele de import [i celelalte taxe de
cump\rare, costurile de transport [i de manipulare [i alte costuri accesorii de achizi]ie imputabile direct,
cu excep]ia rabaturilor, risturnelor [i remizelor primite de la furnizori.
Costul de produc]ie cuprinde costul de achizi]ie al materiilor prime [i materialelor consumate,
celelalte cheltuieli directe de produc]ie (transformare) precum [i cota cheltuielilor indirecte de produc]ie
determinate ra]ional ca fiind legate de fabrica]ia bunurilor. De asemenea pot fi incluse dobânzile la
creditele bancare contractate pentru produc]ia cu ciclu lung de fabrica]ie, aferente perioadei.
Pentru stocurile intrate prin aport la capitalul social, cu titlu gratuit sau recuperate din
dezmembrarea mijloacelor fixe, costul istoric este egal cu valoarea de utilitate estimat\ în func]ie de
pre]ul pie]ei, utilitatea [i starea acestora.

3.3. Evaluarea în contabilitate a stocurilor la ie[ire

Problema fundamental\ a înregistr\rilor la ie[irea stocurilor cump\rate sau fabricate este cea a
pre]ului utilizat pentru evaluarea loturilor ie[ite. În acest sens s-au delimitat mai multe metode cum sunt:
• metoda identific\rii specifice ( IS );
• metoda costului mediu ponderat ( CMP );
• metoda epuiz\rii loturilor, cu variantele:
♦ primul intrat - primul ie[it ( FIFO );
♦ ultimul intrat - primul ie[it ( LIFO );
♦ urm\torul intrat - primul ie[it (NIFO).
• metoda ultimului pre] de cump\rare;
• metoda pre]ului prestabilit;
• metoda stocului util;
Metoda identific\rii specifice porne[te de la ipoteza c\ fiecare articol ie[it este identificat prin
data de intrare [i costul de achizi]ie. Sistemul de depozitare permite o asemenea identificare. O asemenea
metod\ utilizat\ pentru elementele de stocuri care sunt în mod obi[nuit fungibile, prin alegerea loturilor,
poate reprezenta o modalitate de “aranjare” a beneficiului perioadei .
Metoda costului mediu ponderat (CMP). Costul mediu ponderat se poate calcula lunar sau dup\
fiecare opera]ie de intrare sau înainte de fiecare opera]ie de intrare, ca raport între valoarea total\ a
stocului ini]ial plus valoarea intr\rilor pe de o parte [i cantitatea existent\ în stocul ini]ial plus cantitatea
intrat\, pe de alt\ parte.
Exemplu:
a) Calculul lunar
 U.M.:Buc\]i
DATA MI{C|RI STOCURI
Q∗) P.U. VALOARE ∗ ) Q P.U. VALOARE
01.03    100 10 1 000 lei
02.03 +100 11 +1 100 lei 200 10,8 2 160 lei
16.03 + 50 12 + 600 lei 250 10,8 2 700 lei
14.03 -120
30.03 - 70
-190 10,8∗∗ ) - 2 052 lei 60 10,8 648 lei

∗
) Intr\ri cu semnul ( + ), ie[iri cu semnul ( - ).

∗∗
(100 × 10 ) + (100 × 11 ) + (50 × 12 )
) CMP = = 10,80 lei
100 + 100 + 50
b) În cazul calcul\rii valorii medii dup\ fiecare opera]ie de intrare:
DATA MI{C|RI STOCURI
Q P.U. VALOARE Q P.U. VALOARE
01.03    100 10 1 000 lei
02.03 +100 11 +1 100 lei 200 10,5 2 100 lei
14.03. - 120 10,5 - 1 260 lei 80 10,5 840 lei
16.03. + 50 12 600 lei 130 11,077 1 440 lei
30.03 - 70 11,077 775,40 lei 60 11,077 664,6 lei

(100 × 10 ) + (100 × 11 )
• intrarea pe 02.03. CMP = = 10,50 lei
100 + 100
• ie[irea pe 14.30. = 120 × 10,5 lei = 1 260 lei

(80 × 10,5 ) + (50 × 12 )

• intrarea pe 16.03. CMP = = 10,077 lei
80 + 50
• ie[irea pe 30.03. = 70 × 11,077 = 664,60 lei
Potrivit metodei epuiz\rii loturilor, varianta “primul intrat - primul ie[it” (FIFO) bunurile ie[ite
din gestiune se evalueaz\ la costul de achizi]ie al primei intr\ri (lot). Pe m\sura epuiz\rii lotului, stocurile
ie[ite se evalueaz\ la costul de achizi]ie al lotului urm\tor în ordine cronologic\.
Reluând exemplul de mai sus situa]ia se prezint\ astfel:
DATA MI{C|RI STOCURI
Q P.U. VALOARE Q P.U. VALOARE
01.03 100 10 1 000 lei 100 10 1 000 lei
02.03. +100 11 + 1 100 lei 100 10 1 000 lei
100 11 1 100 lei
200 2 100 lei
14.03. - 100 10 - 1 000 lei 80 11 880 lei
- 20 11 - 220 lei
- 120 - 1 220 lei
16.03. + 50 12 + 600 lei 80 11 880 lei
50 12 600 lei
130 1 480 lei
30.03. - 70 11 - 770 lei 10 11 110 lei
50 12 600 lei
60 710 lei
 Metoda epuiz\rii loturilor, varianta “ultimul intrat - primul ie[it” (LIFO), ie[irile din stoc sunt
evaluate la costul de achizi]ie al articolelor intrate ultimele în stoc. Pe m\sura epuiz\rii lotului, stocurile
ie[ite din gestiune se evalueaz\ la costul de achizi]ie sau de produc]ie al lotului anterior în ordine invers
cronologic\. Astfel, din cele 120 buc. consumate pe 14.03., 100 buc. se vor evalua la 11 lei [i 20 buc. la
10 lei; în ceea ce prive[te ie[irile pe 30.03., ele vor fi prelevate asupra stocului la 12 lei pentru 50
buc.(ultima intrare pe 16.03.) [i la pre]ul de 10 lei pentru 20 buc.
Metoda epuiz\rii loturilor, varianta “urm\torul (proximul) intrat - primul ie[it” (NIFO), ie[irile
din stoc sunt evaluate la valoarea de înlocuire bazat\ pe pre]ul ultimei facturi (eventual la pre]ul estimativ
al urm\toarei facturi). De regul\ acest pre] este egal cu pre]ul pie]ei sau costul de înlocuire, dup\ caz.
Metoda ultimului pre] de cump\rare, stocurile ie[ite sunt evaluate la pre]ul de cump\rare înscris
în factura ultimelor loturi intrate în gestiunea întreprinderii.
Metoda pre]ului prestabilit, antecalculat pe baza pre]urilor medii ale bunurilor respective din
exerci]iile precedente, corectate cu indicele de varia]ie a pre]urilor. Diferen]ele între pre]ul prestabilit [i
costul efectiv de achizi]ie se înregistreaz\ în faza de intrare distinct în contabilitate. De asemenea, sunt
reflectate [i diferen]ele între pre]ul prestabilit al stocurilor ini]iale din exerci]iul precedent [i pre]ul
prestabilit al acelora[i stocuri antecalculat pentru exerci]iul curent.
Exemplu. Dac\ stocul final “A” de 100 kg a figurat în contabilitatea exerci]iului “N” la pre]ul
unitar prestabilit de 20 lei, iar în exerci]iul “N+1” este preluat ca stoc ini]ial în condi]iile în care pre]ul
unitar prestabilit este de 21 lei, diferen]a de 100 × (21 - 20 ) = 100 lei este preluat\ la contabilitatea
exerci]iului “N+1” la deschiderea contului de stocuri.
Diferen]ele de pre] privind stocurile ini]iale [i intr\rile de stocuri înregistrate în conturi distincte
se repartizeaz\ asupra cheltuielilor pentru stocurile ie[ite în baza rela]iilor de calcul:
a)determinarea coeficien]ilor de repartizare:
Soldul initial al conturilor de Rulajul debitor al conurilor de
diferente de pret +
diferente de pret
Coeficientul de repartizare =
Soldul initial al conturilor de Rulajul debitor al conturilor
stocuri la pretul prestabilit + de stocuri la pretul prestabilit

b) determinarea cotei de repartizare aferent\ stocurilor la finele lunii de referin]\:

Cota de repartizare aferenta Coeficietul de Valoarea la pret prestabilit a stocurilor

stocurilor la finele lunii de referinta = repartizare × la finele lunii de referinta

c) determinarea cotei de repartizare aferent\ stocurilor ie[ite:

Soldul debitor al conturilor

Cota de repartizare aferenta
Cota de repartizare aferenta de diferente inainte de stocurilor la finele
iesirilor pe luna de referinta = repartizarea diferentelor -
lunii de referinta
pe luna de referinta

Rela]iile de calcul prezentate mai sus opereaz\ cu date cumulate de la începutul anului, fiind
verosimile numai în cazul în care diferen]ele sunt înregistrate în negru - ro[u în conturile de diferen]e
potrivit tehnicii:

D Conturile de diferen]e C
• Diferen]e negru - ro[u aferente stocurilor • Diferen]e negru - ro[u la ie[ire
ini]iale
• Diferen]e negru - ro[u la intrare • Sold debitor negru - ro[u, diferen]e
aferente stocurilor finale
 Dac\ se folose[te tehnica înregistr\rii diferen]elor numai în negru, situa]ia în conturile de
diferen]e se diversific\ cu implica]ii asupra determin\rii cotei de repartizare. Ea se prezint\ astfel:

D Conturile de diferen]e C
• Diferen]e nefavorabile aferente • Diferen]e favorabile aferente stocurilor
stocurilor ini]iale ini]iale
• Diferen]e nefavorabile aferente • Diferen]e favorabile aferente stocurilor
stocurilor intrate intrate
• Diferen]e favorabile aferente • Diferen]e favorabile aferente
stocurilor ie[ite în perioadele (lunile) stocurilor ie[ite în perioadele (lunile)
precedente precedente

Pentru a dep\[i situa]ia de mai sus, rela]iile de calcul adoptate pentru determinarea
coeficientului de repartizare nu pot fi decât de forma:

Soldul debitor sau creditor (dupa caz) al conturilor de diferente

inainte de reartizare pe perioada (luna) de referinta
Coefcientul de rpartizare =
Soldul debitor al contului de stocuri la sfarsitul perioadei (lunii)
cand se face calculul de repartizare fara iesirile pe perioada (luna) de referinta

În continuare sunt valabile rela]iile de calcul prezentate mai înainte la punctele “b” [i “c”.
Structural, coeficien]ii de repartizare a diferen]elor de pre] pot fi calcula]i la nivelul conturilor
sintetice de gradul I [i II prev\zute în Planul general de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.
Folosirea pre]urilor prestabilite, identificate prin costurile standard sau costurile normate la
cump\rare sau ob]inere din produc]ie proprie reprezint\ o problem\ mult mai complex\ decât a[a cum
este tratat\ prin normele contabile din România. Solu]ia adoptat\ pentru rezolvarea ei, în ]ara noastr\, se
identific\, cu unele rezerve, cu metoda costului mediu ponderat.
Ideea care se degaj\ din IAS 2 „Contabilitatea stocurilor” cu privire la costul standard este
aceea c\ acest pre] este adoptat ca m\rime de evaluare [i decontare la intrare - ie[ire a stocurilor în
contabilitatea financiar\. A[a cum rezult\ din standard “Tehnici cum sunt metoda de evaluare a
produselor la costul standard sau metoda de evaluare a m\rfurilor la pre]ul cu am\nuntul pot fi utilizate
pentru ra]iuni practice cu condi]ia ca ele s\ conduc\ la rezultate care sunt apropiate rezultatelor ce s-ar fi
ob]inut utilizând una din metodele prev\zute mai înainte”. În consecin]\ orice diferen]\ între costul istoric
[i costul standard nu formeaz\ obiectul includerii în costul bunului ci în cel al costului perioadei. Deci,
diferen]ele de pre] constatate la intrare trebuie înregistrate direct la conturile de cheltuieli din clasa 6
“Conturi de cheltuieli”.
Remarc\. Sistemul de evaluare mai întâi a ie[irilor, iar apoi prin diferen]\ a stocurilor finale,
propriu metodei inventarului permanent, este greoi [i uneori imposibil de aplicat în practic\. El poate fi
acceptat numai în condi]iile folosirii pre]ului prestabilit. În cazul celorlalte pre]uri (CMP, FIFO, LIFO,
NIFO), pentru a dep\[i aceast\ situa]ie în cadrul metodei inventarului permanent se poate folosi varianta
evalu\rii mai întâi a stocurilor finale, iar prin sc\dere determinarea valorii ie[irilor specific\ metodei
inventarului intermitent. Rela]ia de calcul folosit\ în acest sens este de forma:

Costul bunurilor consumate Costul bunurilor disponibile Costul stocului de la

=
sau vandute pentru consum sau vanzare - sfarsitul perioadei

Costul bunurilor disponibile Costul stocului de la Costul bunurilor intrate

pentru consum sau vanzare = inceputul perioadei + in cursul perioadei

O asemenea evaluare poate fi adoptat\ în condi]iile în care opera]iile de ie[ire în cursul anului
sunt evaluate prin metoda pre]urilor prestabilite, iar la închiderea exerci]iului financiar s\ se efectueze
regularizarea prin metoda de evaluare adoptat\. Deci s\ nu se aplice calculele de repartizare a diferen]elor
aferente ie[irilor.
Varianta de mai sus fiind opera]ional\ în cazul aplic\rii metodei inventarului intermitent, este
unul din motivele pentru care în ]\rile apusene aceast\ metod\ este practicat\ de întreprinderile mari [i
foarte mari care au o structur\ sortimental\ a stocurilor foarte variat\ [i multiple opera]ii de ie[ire în
cursul perioadei.
Inventarul intermitent [i adapt\rile de mai sus impun o nuan]\ în alegerea [i aplicarea metodei
epuiz\rii loturilor cu una din variantele FIFO, LIFO, NIFO. Fiecare din aceste variante are în vedere
evaluarea ie[irilor de stocuri fiind reg\site întocmai în condi]iile inventarului permanent. Dac\ se aplic\
inventarul intermitent, în cadrul c\ruia valoarea ie[irilor = stocul ini]ial + intr\rile  stocul final
evaluarea se realizeaz\ pornind de la stocurile finale. În aceste condi]ii, metodele de evaluare FIFO, LIFO
[i NIFO opereaz\ în sens invers în raport cu folosirea lor la evaluarea ie[irilor.
Exemplu, dac\ pentru ie[iri se aplic\ metoda LIFO, în mod implicit stocurile finale nu pot fi
evaluate decât potrivit metodei FIFO, deoarece loturile ie[ite au fost deja evaluate în sens invers
cronologic începând cu pre]ul ultimului lot intrat.
Fiscalitatea [i rentabilitatea sunt principalii factori care condi]ioneaz\ adoptarea unei metode
sau a alteia, deoarece evaluarea cantit\]ii de stocuri la sfâr[itul perioadei este cheia care conduce la supra
sau subevaluarea profitului, iar pe aceast\ baz\ încadrarea sau nu în principiul pruden]ei.
Rela]iile de calcul folosite în judec\]ile de valoare sunt:
a) pentru stocurile cump\rate [i vândute:

Rezultatul = Vânz\ri — Costul bunurilor vândute

Iar:
Costul bunurilor Costul bunurilor disponibile Costul bunurilor in stoc
sau vandute = - la sfarsitul perioadei
pentru vanzare

Costul bunurilor disponibile Costul bunurilor in stoc Costul bunurilor cumparate

= la inceputul perioadei +
pentru vanzare in cursul perioadei

b) pentru stocurile fabricate:

Rezultatul = Vânz\ri — Costul bunurilor vândute

Costul bunurilor Costul bunurilor disponibile Costul bunurilor in stoc

sau vandute = - la sfarsitul perioadei
pentru vanzare

Costul bunurilor Costul de Cheltuielile directe Cota de cheltuieli

disponibile pentru = achizitie al + de productie + indirecte de productie
vanzare stocurilor consumate pentru prelucrare repartizate

Costul de achizitie al Costul de achizitie al Costul de achizitie al bunurilor ramse

stocurilor consumate = stocurilor disponibile - in stoc la sfarsitul perioadei

Costul de achizitie al Costul de achizitie al bunurilor in Costul de achizitie al stocurilor

stocurilor disponibile = stoc la inceputul perioadei + cumparate in cursul perioadei

Rela]iile prezentate mai înainte relev\ faptul c\ orice supraevaluare a bunurilor r\mase în stoc la
sfâr[itul perioadei conduce la cre[terea rezultatului, care la rândul s\u formeaz\ obiectul impozit\rii [i
distribuirii ca dividende. În mod indirect este afectat\ men]inerea integrit\]ii capitalului social. În
consecin]\, pentru ca întreprinderea s\ se înscrie în principiul pruden]ei, concomitent cu rezolvarea
raporturilor cu fiscalitatea într-o economie stabil\ se recomand\ metoda costului mediu ponderat [i FIFO,
în schimb într-o economie infla]ionist\ sunt indicate metodele LIFO [i NIFO.
 Calculele prezentate mai jos construite pe baza evalu\rilor prezentate `n exemplele anterioare
ilustreaz\ aprecierile teoretice cu privire la alegerea metodei de evaluare:
a) metoda CMP calculat lunar :
• Stocul ini]ial 100 × 10 = 1 000 lei
• Cump\r\ri de stocuri 100 × 11 = 1 100 lei 1 700 lei
50 × 12 = 600 lei
1 700 lei
• Costul bunurilor disponibile pentru 1 000 + 1 700 = 2 700 lei
vânzare
• Costul bunurilor în stoc la sfâr[itul 60 × 10,8 = 648 lei
perioadei
• Vânz\ri 190 × 15 = 2 850 lei
• Costul bunurilor vândute 2 700 - 648 = 2 052 lei
• Rezultatul 2 850 - 2 052 = 798 lei
b) metoda FIFO:
• Stocul ini]ial 100 × 10 = 1 000 lei
• Cump\r\ri de stocuri 100 × 11 = 1 100 lei 1 700 lei
50 × 12 = 600 lei
1 700 lei
•Costul bunurilor disponibile pentru vânzare 1 000 + 1 700 = 2 700 lei
•Costul bunurilor în stoc la sfâr[itul perioadei 10 × 11 = 110 lei
50 × 12 = 600 lei
710 lei
• Vânz\ri 190 × 15 = 2 850 lei
• Costul bunurilor vândute 2 700 - 710 = 1 990 lei
• Rezultatul 2 850 - 1 990 = 860 lei
c) metoda LIFO:
• Stocul ini]ial 100 × 10 = 1 000 lei
• Cump\r\ri de stocuri 100 × 11 = 1 100 lei 1 700 lei
50 × 12 = 600 lei
1 700 lei
• Costul bunurilor disponibile pentru vânzare 1 000 + 1 700 = 2 700 lei
• Costul bunurilor în stoc la sfâr[itul perioadei 60 × 10 = 600 lei
• Vânz\ri 190 × 15 = 2 850 lei
• Costul bunurilor vândute 2 700 - 600 = 2 100 lei
• Rezultatul 2 850 - 2 100 = 750 lei

4. CONTABILITATEA OPERA}IILOR PRIVIND STOCURILE CUMP|RATE - METODA

INVENTARULUI PERMANENT

4.1. Opera]ii privind cump\r\rile de stocuri

În cursul exerci]iului, toate opera]iile privind cump\r\rile de materiale [i m\rfuri de la furnizori

se înregistreaz\ la costul de achizi]ie în debitul conturilor de stocuri în coresponden]\ cu creditul
conturilor de furnizori, dac\ aprovizionarea se face pe credit comercial, [i prin conturile de trezorerie dac\
se utilizeaz\ instrumente de plat\ imediat\.
 Exemplu. Întreprindrea “TITAN” S.A. cump\r\ pe credit comercial materii prime în valoare de
100.000 lei iar cheltuielile cu transportul înscrise în factur\ de 10.000 lei, TVA 19 %.
110 000 lei 301 = 401 130 900 lei
Materii prime Furnizori
20 900 lei 4426
TVA - deductibil\
Documentul justificativ care a stat la baza înregistr\rii de mai sus este “factura”. În cazul în care
stocurile consemnate în factur\ fac parte din gestiuni distincte, se constat\ diferen]a la recep]ie, sau
stocurile primite nu sunt înso]ite de documente de facturare, se întocme[te “Nota de recep]ie [i constatare
de diferen]e”.
Cump\r\rile de stocuri implic\ anumite cheltuieli accesorii: cheltuieli de transport, asigurarea
transportului, onorarii intermediarului ce a facilitat achizi]ia etc. Principial aceste cheltuieli trebuie
ad\ugate la pre]ul de achizi]ie [i contabilizate în debitul conturilor de stocuri, în cazul metodei
inventarului permanent [i în debitul conturilor 601 “Cheltuieli cu materii prime”, 607 “Cheltuieli privind
m\rfurile” etc, în cazul metodei inventarului intermitent. [i totu[i, practicile contabile nuan]eaz\
rezolvarea, în sensul c\ în toate cazurile în care aceste cheltuieli nu sunt delimitate f\r\ ambiguitate
privind anumite cump\r\ri particulare, ele pot fi înregistrate utilizând conturile 613 “Cheltuieli cu primele
de asigurare”; 622 “Cheltuieli privind comisioanele [i onorariile”; 624 “Cheltuieli cu transportul de
bunuri [i personal” etc.
O problem\ specific\ intr\rii stocurilor cump\rate este cea a contabiliz\rii cheltuielilor cu
transportul efectuat cu mijloace proprii. NSC a adoptat solu]ia înregistr\rii cheltuielilor direct prin
conturile din clasa a 6 - a “Conturi de cheltuieli” în func]ie de natura lor. Exemplu, dac\ transportul s-a
realizat cu autocamionul propriu, salariul [oferului se înregistreaz\ în debitul contului 641 “Cheltuieli cu
salariile personalului”, amortizarea autocamionului se reflect\ în debitul contului 681 “Cheltuieli de
exploatare privind amortiz\rile [i provizioanele” etc.
Solu]ia de mai sus nu-[i propune s\ divulge utilizarea de c\tre agen]ii economici a unor servicii
în unit\]ile acestora. Motiva]ia prezentat\ în acest sens este aceea c\ aceste servicii se încorporeaz\ direct
în bunurile supuse taxei pe valoarea ad\ugat\.
Totu[i, aceast\ solu]ie conduce la un rezultat în care costul de achizi]ie al stocurilor cump\rate
nu cuprinde [i valoarea serviciilor de transport efectuate cu mijloace proprii. Acest aspect nu poate fi
expediat la cutia neagr\, deoarece poate deveni o component\ a cheltuielilor cu varia]ia stocurilor, cu
implica]ii asupra fidelit\]ii rezultatului calculat.
În situa]ia în care s-ar delimita [i serviciile proprii privind transportul stocurilor cump\rate,
pentru costul de produc]ie înregistrarea ar fi de tipul,
3xx = 711
Conturi de stocuri Varia]ia stocurilor
Cheltuielile, în func]ie de natura lor, se înregistreaz\ în clasa 6 “Conturi de cheltuieli”.
În spiritul demersului de mai sus se înscrie [i solu]ia normalizat\ privind înregistrarea la contul
635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe [i v\rs\minte asimilate” a taxei pe valoarea ad\ugat\ facturat\ de
furnizori aferent\ bunurilor pierdute pe timpul transportului. O asemenea cheltuial\ este generat\ de o
tax\ nedeductibil\ [i în consecin]\ devine un element component al costului de achizi]ie al stocurilor.

4.2. Opera]ii privind ie[irea stocurilor

Consumul de materii prime [i materiale se înregistreaz\ pe baza “bonurilor de consum” sau

a“fi[ei limit\ de consum”, formula contabil\ fiind:
60 = 3xx
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri [i produc]ie în curs
de execu]ie
Similar se înregistreaz\ [i ie[irile pe calea vânz\rilor.
 Re]inând exemplul anterior privind intr\rile de stocuri, se presupune c\ s-au consumat în
produc]ie proprie materii prime în valoare de 800.000 lei.
800 000 lei 601 = 301 800 000 lei
Cheltuieli cu materiile Materii prime
prime

5. CONTABILITATEA OPERA}IILOR PRIVIND STOCURILE CUMP|RATE - METODA

INVENTARULUI INTERMITENT

În cadrul metodei inventarului intermitent, la deschiderea exerci]iului se preiau la cheltuielile

perioadei stocurile intrate reflectate în conturile din clasa a 3 - a “Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de
execu]ie”. Pe baza listelor de inventariere, înregistrarea este de tipul:
60 = 3xx
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de
execu]ie
Cump\r\rile de stocuri efectuate în cursul perioadei se înregistreaz\ prin rela]ia:
60 = 401
Cheltuieli privind stocurile Furnizori
4426
TVA - deductibil\
La sfâr[itul perioadei, pe baza listelor de inventariere întocmite, stocurile finale sunt reflectate
prin formula contabil\:
3xx = 60
Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de Cheltuieli privind stocurile
execu]ie
Exemplu. Stocurile ini]iale de materii prime sunt de 10.000 lei, cump\r\rile de stocuri inclusiv
cheltuielile de transport cuprinse în factur\ 100.000 lei, TVA 19 %, stocul final determinat prin
inventariere 30.000 lei.
a) la deschiderea exerci]iului, preluarea la cheltuieli a stocurilor ini]iale:
10 000 lei 601 = 301 10 000 lei
Cheltuieli cu Materii prime
materiile prime
b) achizi]ii de materii prime în cursul exerci]iului:
100 000 lei 601 = 401 119 000 lei
Cheltuieli cu Furnizori
materiile prime
19 000 lei 4426
TVA - deductibil\
c) la închiderea exerci]iului stocul final constatat în listele de inventariere este de 30 000 lei:
30 000 lei 301 = 601 30 000 lei
Materii prime Cheltuieli cu
materiile prime

Situa]ia în contul 301 “Materii prime” se prezint\ astfel:

D 301 “Materii prime” C

• Stoc ini]ial 10 000 • Preluarea la cheltuieli a 10 000
• Preluarea stocului final 30 000 stocurilor ini]iale
determinat prin inventariere • Stoc final 30 000
 Valoarea materiilor prime ie[ite = Stoc ini]ial + Intr\ri  Stoc final
80 000 lei = 10 000 lei + 100 000 lei — 30 000 lei

Valoarea materiilor prime ie[ite prin consum potrivit rela]iei de mai sus este redat\ [i prin contul
601 “Cheltuieli cu materiile prime”.

D 601 “Cheltuieli cu materiile prime” C

• Stoc ini]ial 10 000 • Stoc final 30 000
• Intr\ri 100 000 • Sold debitor (consum) 80 000
Remarc\. Dac\ s-ar fi adoptat varianta înregistr\rii numai a varia]iei stocurilor, contabilitatea se
prezint\ astfel:
a) cump\r\ri de stocuri:
100 000 lei 601 = 401 119 000 lei
Cheltuieli cu Furnizori
materiile prime
19 000 lei 4426
TVA - deductibil\
b) determinarea [i înregistrarea varia]iei stocurilor:
Varia]ia stocului = Stoc final — Stoc ini]ial
20 000 lei = 30 000 lei — 10 000 lei

20 000 lei 300 = 601 20 000 lei

Materii prime Cheltuieli cu
materiile prime
Situa]ia în contul 301 “Materii prime” se prezint\ astfel

D 301 “Materii prime” C

• Stoc ini]ial 10 000 • Sold final debitor 30 000
• Cre[terea stocului final 20 000 (Stoc final)
30 000

iar în contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime”:

D 601 “Cheltuieli cu materiile prime” C

• Intr\ri 100 000 • Cre[terea stocului final 20 000
• Sold debitor (ie[iri) 80 000

6. CONTABILITATEA OPERA}IILOR PRIVIND STOCURILE FABRICATE

Dac\ se folose[te metoda inventarului permanent, în cursul exerci]iului pe baza “bonurilor de

predare, transfer, restituire”, produsele recep]ionate se înregistreaz\ la costul de produc]ie prin rela]ia:
34 = 711
Produse Variatia stocurilor
Înregistrarea de mai sus este valabil\ [i în cazul folosirii metodei inventarului intermitent, cu
deosebirea c\ ea se efectueaz\ numai la finele perioadei [i numai pentru stocurile finale de produse sau
produc]ie în curs de execu]ie.
Ie[irea de produse prin vânzare, metoda inventarului permanent, genereaz\ înregistrarea:
711 = 34
Variatia stocurilor Produse
Reluarea produc]iei în curs de execu]ie la începutul perioadei urm\toare implic\ înregistrarea:
 711 = 33
Variatia stocurilor Produc]ia în curs de execu]ie
În situa]ia în care se utilizeaz\ metoda inventarului intermitent, ciclul complet de înregistr\ri se
prezint\ astfel:
a) decontarea asupra veniturilor a stocurilor ini]iale de produse [i produc]ie în curs de execu]ie:
711 = 33
Variatia stocurilor Produc]ia în curs de execu]ie
34
Produse
b) preluarea la conturile de stocuri a produselor [i produc]iei în curs de execu]ie consemnate la
sfâr[itul perioadei în “listele de inventariere”:

33 = 711
Produc]ia în curs de execu]ie Variatia stocurilor
34
Produse
Exemplu. Stocurile ini]iale de produse finite sunt de 20.000 lei, stocurile de produse finite
ob]inute în cursul perioadei 300.000 lei, cost de produc]ie, stocurile constatate la inventariere, 25.000 lei.
a) preluarea pe seama veniturilor a stocurilor ini]iale la deschiderea exerci]iului:
20 000 lei 711 = 345 20 000 lei
Variatia stocurilor Produse finite
b) înregistrarea stocurilor finale constatate la inventariere:
25 000 lei 345 = 711 25 000 lei
Produse finite Variatia stocurilor
Remarc\. Dac\ s-ar fi folosit varianta înregistr\rii numai a varia]iei stocurilor, reflectarea în
conturi se prezint\ astfel:
Varia]ia stocurilor = Stocuri finale — Stocuri ini]iale
5 000 lei = 25 000 lei — 20 000 lei
5 000 lei 345 = 711 5 000 lei
Produse finite Variatia stocurilor
Situa]ia în contul 345 “Produse finite” în aceste condi]ii se prezint\ astfel:

D 345 “Produse finite” C

• Sold ini]ial 20 000 • Sold final debitor 25 000
(Stoc ini]ial) (Stoc final)
• Cre[terea stocului final 5 000
• Total 25 000

7. CAZURI PARTICULARE

Comparativ cu metodologia general\ de înregistrare a intr\rilor [i ie[irilor de stocuri, în

contabilitatea intern\ sunt unele cazuri particulare. În continuare se vor analiza aceste situa]ii concrete .

7.1. Stocuri cump\rate f\r\ facturi sosite

Pentru acest caz la închiderea exerci]iului “N” pentru bunurile sosite f\r\ factur\, pe baza
“Notei de recep]ie [i constatare de diferen]e” se debiteaz\ conturile de “Stocuri” [i se crediteaz\ contul
408 “Furnizori - facturi nesosite”. La deschiderea exerci]iului “N+1” se storneaz\ în negru înregistrarea
de mai sus. Ulterior, pe m\sura sosirii facturii se debiteaz\ conturile de “Stocuri “ [i se crediteaz\ contul
401 “Furnizori”.
Se poate folosi [i varianta în care la primirea facturii se înregistreaz\ numai diferen]ele între
valoarea estimat\ în faza ini]ial\ [i cea înscris\ în factur\. Formula contabil\ întocmit\ este:
408 = 401
Furnizori - facturi nesosite Furnizori
(valoarea estimat\ înregistrat\ în exerci]iul (valoarea facturii)
încheiat)
3xx
Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de
execu]ie
(diferen]a în plus fa]\ de valoarea estimat\)
4426
TVA - deductibil\
(TVA aferent\ diferen]ei în plus)
Totodat\ se face înregistrarea :
4426 = 4428
TVA - deductibil\ TVA - neexigibil\
Cele dou\ înregistr\ri pot fi reunite într-una singur\, recapitulativ\, caz normal:
408 = 401
Furnizori - facturi nesosite Furnizori
(valoarea estimat\ înregistrat\ în exerci]iul (valoarea facturii)
încheiat)
3xx 4428
Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de TVA - neexigibil\
execu]ie (storno negru TVA neexigibil\)
(diferen]a în plus fa]\ de valoarea estimat\)
4426
TVA - deductibil\
(TVA calculat\ [i consemnat\ în factur\)
Dac\ diferen]ele privind valoarea stocurilor ar fi fost în minus se înregistrau în creditul
conturilor din clasa 3 “Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de execu]ie”.

Exemplu. În exerci]iul “N” valoarea m\rfurilor sosite f\r\ factur\ este de 1.000.000 lei, în
exerci]iul “N+1” se prime[te factura din care rezult\ c\ pre]ul de achitare este de1.500.000 lei.

a) `nregistrarea recep]iei m\rfurilor sosite f\r\ factur\ în exerci]iul “N”:

1 000 000 lei 371 = 408 1 190 000 lei
M\rfuri Furnizori - facturi nesosite
190 000 lei 4428
TVA - neexigibil\
b) stornarea opera]iei la deschiderea exerci]iului “N+1”:
1 190 000 lei 408 = 371 1 000 000 lei
Furnizori - facturi nesosite M\rfuri
4428 190 000 lei
TVA - neexigibil\
c) la sosirea facturii se face înregistrarea:
1 500 000 lei 371 = 401 1 785 000 lei
M\rfuri Furnizori
285 000 lei 4426
TVA - deductibil\
În cazul în care s-ar folosi cea de-a doua variant\, este valabil\ înregistrarea de la punctul “a”.
La sosirea facturii în exerci]iul “N+1” se face înregistrarea:
 1 190 000 lei 408 = 401 1 785 000 lei
Furnizori - facturi nesosite Furnizori
500 000 lei 371
M\rfuri
95 000 lei 4426
TVA - deductibil\
[i:
190 000 lei 4426 = 4428 190 000 lei
TVA - deductibil\ TVA - neexigibil\
Sau:
1 190 000 lei 408 = 401 1 785 000 lei
Furnizori - facturi nesosite Furnizori
500 000 lei 371 4428 190 000 lei
M\rfuri TVA - neexigibil\
285 000 lei 4426
TVA — deductibil\
Dac\ se foloseşte metoda inventarului intermitent, opera]iile privind cump\r\rile de stocuri se
înregistreaz\ direct în debitul conturilor din grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile” [i în creditul
conturilor 40 “Furnizori [i conturi asimilate”.

7.2. Cump\r\ri de stocuri cu reduceri comerciale [i financiare

Reducerile primite în cazul cump\r\rilor de stocuri pot avea caracter comercial [i caracter
financiar.
Reducerile comerciale îmbrac\ forma de rabaturi, remize [i risturne. Rabaturile se primesc
pentru defecte de calitate [i se practic\ asupra pre]ului de vânzare, remizele se acord\ asupra pre]ului
pentru vânz\ri superioare volumului convenit sau pozi]ia de transport preferen]ial\ a cump\r\torului, iar
risturnele sunt reduceri de pre] calculate asupra ansamblului de opera]ii efectuate cu acela[i ter] în
decursul unei perioade determinate.
Reducerile financiare sunt sub form\ de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor înainte
de termenul normal de exigibilitate.
Din punct de vedere metodologic, reducerile se determin\ în cascad\.
Exemplu, se presupune urm\torul detaliu de factur\:

• M\rfuri 1 000 000 lei

• Rabat (5 % × 1 000 000 lei) 50 000 lei
950 000 lei
•Remiza (10 % × 950 000 lei) 95 000 lei
NETA COMERCIAL| 855 000 lei
• Scont de decontare (2 % × 855 000 lei) 17 100 lei
NETA FINANCIAR| 837 900 lei
• TVA (19 % × 837 900 lei) 159 201 lei
NETA DE PLAT| 997 101 lei

Reducerile comerciale nu se înregistreaz\ în cazul în care sunt consemnate în factura ini]ial\; la

conturile de stocuri se eviden]iaz\ m\rimea net\ comercial\. În schimb, sconturile primite se
contabilizeaz\ la primire sau decontarea facturii.
În cazul concret privind factura de mai sus, formulele sunt:

a) `nregistrarea sconturilor acordate pe baz\ de factur\ la livrarea bunurilor:

 855 000 lei 371 = 401 997 101 lei
M\rfuri Furnizori
159 201 lei 4426 767 17 100 lei
TVA - deductibil\ Venituri din sconturi
ob]inute
Sau:
855 000 lei 371 = 401 1 014 201 lei
M\rfuri Furnizori
159 201 lei 4426
TVA - deductibil\
[i:
17 100 lei 401 = 767 17 100 lei
Furnizori Venituri din sconturi
ob]inute
b) decontarea facturii:
997 101 lei 401 = 512 997 101 lei
Furnizori Conturi curente la b\nci
Reducerile comerciale se contabilizeaz\ numai în cazul când se acord\ dup\ întocmirea facturii
de aprovizionare, fiind înscrise în facturi distincte de reduceri. Pe baza acestor facturi se debiteaz\ contul
401 “Furnizori” [i se crediteaz\ contul de stocuri.
Reluând exemplul de mai sus se presupune urm\toarea situa]ie:
Factura ini]ial\
• M\rfuri 1 000 000 lei
• Scont de decontare (2 % × 1 000 000 lei) 20 000 lei
NETA FINANCIAR| 980 000 lei
• TVA (19 % × 980 000 lei) 186 200 lei
NETA DE PLAT| 1 166 200 lei
Factura ulterioar\ (de stornare)
• M\rfuri 1 000 000 lei
• Rabat 5 % (1 000 000 × 5 % ) 50 000 lei
• Remiza 10 % (950 000 × 10 % ) 95 000 lei
• Reducere comercial\ primit\ (50 000 lei + 95 000 lei) 145 000 lei
• Scont decontare aferent (2 % × 145 000 lei) 2 900 lei
NETA FINANCIAR| 142 100 lei
•TVA (19 % × 142 100 lei) 26 999 lei
NETA DE REDUS 169 099 lei
În cazul în care scontul de decontare se contabilizeaz\ la achitarea facturii, factura ini]ial\ se
înregistreaz\ astfel:
a) primirea facturii:
1 000 000 lei 371 = 401 1 186 200 lei
M\rfuri Furnizori
186 200 lei 4426
TVA - deductibil\
b) decontarea facturii:
1 186 200 lei 401 = 512 1 166 200 lei
Furnizori Conturi curente la b\nci
767 20 000 lei
Venituri din sconturi
ob]inute
Factura ulterioar\ privind reducerile comerciale se înregistreaz\ prin rela]iile:
a) primirea facturii de reducere:
 171 999 lei 401 = 371 145 000 lei
Furnizori M\rfuri
4426 26 999 lei
TVA - deductibil\
b) decontarea facturii:
169 099 lei 512 = 401 171 999 lei
Conturi curente la b\nci Furnizori
2900 lei 767
Venituri din sconturi ob]inute
Pentru a simplifica opera]iile de înregistrare a reducerilor comerciale exist\ şi opinia folosirii
contului 658 “Alte cheltuieli din exploatare” în locul contului de stocuri. Este o solu]ie discutabil\ în
condi]iile în care prin contabilitatea financiar\ se realizeaz\ atât structura financiar\ cât şi cea gestionar\.
Se pierde în plan valoric controlul gestionar asupra stocurilor.
De asemenea, utilizarea contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare” elimin\ reducerile
comerciale primite din sfera cheltuielilor cu materiile prime, materialele şi m\rfurile, plasându-le în afara
rela]iilor de calcul a valorii ad\ugate.
În cazul folosirii metodei inventarului intermitent, reducerile comerciale primite ar trebui s\ se
înregistreze în debitul conturilor de cheltuieli în func]ie de natura lor. Totuşi, normalizatorii contabili din
România recomand\ solu]ia utiliz\rii contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare”.

7.3. Contabilitatea stocurilor la pre] prestabilit

În acest caz cu ocazia opera]iilor de intrare se face înregistrarea de principiu:

3xx = 40
Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de Conturi de furnizori [i conturi asimilate
execu]ie (în cazul intr\rilor prin achizi]ie)
(la pre] prestabilit)
308 sau 71
Diferen]e de pre] la materii prime [i materiale Variatia stocurilor
328 (în cazul intr\rilor de stocuri din produc]ie proprie)
Diferen]e de pre] la obiecte de inventar
348
Diferen]e de pre] la produse
368
Diferen]e de pre] la animale [i p\s\ri
În conturile de diferen]e se înregistreaz\ diferen]ele între pre]ul prestabilit [i costul de achizi]ie.
De asemenea, în acelea[i conturi se înregistreaz\ [i cheltuielile de transport - aprovizionare [i alte
cheltuieli accesorii în cazul când ele figureaz\ în documente distincte de factur\.
La ie[irea stocurilor se face înregistrarea:
60 = 3xx
Cheltuieli privind stocurile Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de execu]ie
(în cazul consumurilor [i vânz\rilor)
71 308
Variatia stocurilor Diferen]e de pre] la materii prime [i materiale
(în cazul vânz\rilor de produse [i reluarea 328
produc]iei în curs de execu]ie) Diferen]e de pre] la obiecte de inventar
348
Diferen]e de pre] la produse
368
Diferen]e de pre] la animale [i p\s\ri
378
Diferen]e de pre] la m\rfuri
 Înregistr\rile se fac în negru sau ro[u în func]ie de felul [i sensul diferen]ei nefavorabile sau
favorabile. Se poate folosi [i varianta înregistr\rii pe debitul conturilor a diferen]elor nefavorabile [i pe
creditul conturilor în cazul diferen]elor favorabile.
Exemplu:
1. Situa]ia ini]ial\ a stocurilor de materii prime
• Sortimentul A 1 000 Kg × 40 lei 40 000 lei
• Sortimentul B 600 kg × 100 lei 60 000 lei
• Valoarea total\ la pre] prestabilit 100 000 lei
• Diferen]e de pre] favorabile (10 000 lei)
• Valoarea total\ la cost de achizi]ie 90 000 lei
2. Opera]ii în cursul exerci]iului
a) Intr\ri de materii prime
• Sortimentul A 5 000 kg × 35 lei 175 000 lei
• Sortimentul B 3 000 kg × 90 lei 270 000 lei
VALOAREA LA PRE} DE CUMP|RARE 445 000 lei
Cheltuieli cu transportul înscrise în factur\ 15 000 lei
VALOAREA LA COST DE ACHIZI}IE 460 000 lei
b) Ie[iri de materii prime,
• Sortimentul A 4 800 kg
• Sortimentul B 3 200 kg
a) înregistrarea intr\rilor de materii prime:
500 000 lei 301 = 401 460 000 lei
Materii prime Furnizori
(5 000 kg × 40 lei + 3 000 kg × 100 lei)
(40 000 ) lei 308
Diferen]e de pre] la materii
prime [i materiale
b) înregistrarea ie[irilor de materii prime:
469 330 lei 601 = 301 512 000 lei
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
308 (42 670) lei
Diferen]e de pre] la
materii prime [i materiale
Valoarea la pre] prestabilit = 4.800 Kg × 40 lei + 3.200 Kg × 100 lei = 512.000 lei
Situa]ia în conturile de stocuri se prezint\ astfel:
D 301 C D 308 C
Sdi 100 000 b) 512 000 Sdi (10 000) b) (42 670)
a) 500 000 a) (40 000)
Sfd 88 000 Sfd (7 330)
(10 000 ) + (40 000) (50 000)
K 308 = = = (0,0833)
100 000 + 500 000 600 000
Cota 308 = (0,0833) × 512.000 lei = 42.670 lei
Rezolvarea de mai sus privind intr\rile se nuan]eaz\ în cazul în care cheltuielile cu transportul
ar fi consemnate în documente distincte de factura furnizorului, de exemplu pl\tite cu cec bancar.
Totodat\, se va înregistra [i TVA - deductibil\:
500 000 lei 301 = 401 529 550 lei
Materii prime Furnizori (445000+84550)
84 550 lei 4426
(445000×19%) TVA - deductibil\
(55 000 ) lei 308
Diferen]e de pre] la materii prime [i materiale
 [i pentru cheltuielile de transport achitate cu cec bancar:
15 000 lei 308 = 512 17 850 lei
Diferen]e de pre] la materii Conturi curente la b\nci
prime [i materiale
2 850 lei 4426
TVA - deductibil\
Cele dou\ înregistr\ri de mai sus pot fi reunite într-o formul\ recapitulativ\ de forma:
500 000 lei 301 = 401 529 550 lei
Materii prime Furnizori
(40 000) lei 308 512 17 850 lei
Diferen]e de pre] la materii Conturi curente la b\nci
prime [i materiale
87 400 lei 4426
TVA - deductibil\
Dac\ diferen]ele s-ar fi înregistrat numai în negru, în condi]iile în care cheltuielile cu transportul
sunt înscrise în factur\, situa]ia contabil\ s-ar fi prezentat astfel:
a) `nregistrarea intr\rilor de materii prime:
500 000 lei 301 = 401 460 000 lei
Materii prime Furnizori
308 40 000 lei
Diferen]e de pre] la materii
prime [i materiale
b) `nregistrarea ie[irilor de materii prime:
469 330 lei 601 = 301 512 000 lei
Cheltuieli cu materiile prime Materii prime
42 670 lei 308
Diferen]e de pre] la materii
prime [i materiale
M\rimea diferen]ei de pre] aferent\ ie[irilor s-a calculat astfel:
a) situa]ia în conturi înainte de opera]ia de ie[ire:
D 301 C D 308 C
Sdi 100 000 Sdi 10 000
a) 500 000 a) 40 000

b) calculul de repartizare:

Sd inainte de repartizare 50 000

K 308 = = = 0,0833
Sdi 300 + Rd 300 100 000 + 500 000

Cota 308 = 0,0833 × 512 000 = 42.670 lei

c) situa]ia în conturi dup\ opera]ia de ie[ire:

D 301 C D 308 C
Sdi 100 000 b) 512 000 b) 42 670 Sdi 10 000
a) 520 000 a) 40 000
Sfd 88 000 Sfc 7 330

Remarc\. Pentru a spori relevan]a eviden]ei este indicat ca la nivelul conturilor de diferen]e s\
se opereze cu dou\ analitice, unul pentru diferen]a de pre] [i altul pentru cheltuielile de transport
aprovizionare. De asemenea, nu poate fi exclus\ nici solu]ia înregistr\rii cheltuielilor de transport -
aprovizionare într-un cont distinct al conturilor de stocuri. Exemplu 300.1 “Materii prime” [i 300.8
“Cheltuieli de transport aprovizionare”. Similar se procedeaz\ [i pentru celelalte conturi de stocuri.
 7.4. Contabilitatea stocurilor de m\rfuri la pre] cu am\nuntul

În cazul metodei inventarului permanent poate fi delimitat\ ca un caz particular [i varianta de

eviden]\ la pre] de v\nzare a stocurilor de m\rfuri. În acest caz intr\rile [i ie[irile de m\rfuri sunt evaluate
la pre] de vânzare format din pre]ul de achizi]ie plus adaosul. Contul utilizat pentru eviden]a adaosului
este 378 “Diferen]e de pre] la m\rfuri”.
Cheltuielile de transport - aprovizionare sunt eviden]iate într-un analitic distinct al contului de
m\rfuri. În mod corespunz\tor pentru contul 371 “M\rfuri” se creeaz\ analiticele 371.1 “Stocul de
m\rfuri”, 371.8 “Cheltuieli de transport - aprovizionare”.
a) cump\r\ri de m\rfuri în cazul în care cheltuielile de transport- aprovizionare sunt înscrise în
factur\, pre]ul cu am\nuntul (vânzare) = costul de achizi]ie (inclusiv cheltuielile de transport -
aprovizionare) + adaosul (marja) comercial calculat:
371 = 401
M\rfuri Furnizori
(pre]ul de vânzare) (costul de cump\rare +TVA -deductibil\)
4426 378
TVA - deductibil\ Diferen]e de pre] la m\rfuri
(TVA de dedus) (adaosul comercial calculat)
Dac\ cheltuielile de transport - aprovizionare figureaz\ în documente distincte, pre]ul cu
am\nuntul (vânzare) = pre]ul de achizi]ie (cump\rare) + adaosul comercial calculat, iar înregistrarea
devine:
371.1 = 401
Stocul de m\rfuri Furnizori
(pre]ul de vânzare) (pre]ul de cump\rare +
TVA - deductibil\)
4426 378
TVA - deductibil\ Diferen]e de pre] la m\rfuri
(adaosul comercial calculat)
[i pentru cheltuielile de transport — aprovizionare:
371.8 = Conturile de ter]i sau trezorerie în func]ie
Cheltuieli de transport - aprovizionare de modalitatea de efectuare a
4426 transportului
TVA - deductibil\
Structurile de înregistr\ri din acest ultim caz pot fi re]inute [i pentru exemplele prezentate
anterior; în felul acesta se asigur\ o divulgare integral\ a informa]iei privind cheltuielile de transport -
aprovizionare, indiferent de modalitatea de efectuare.
b) vânzarea m\rfurilor:
4111 = 707
Clien]i Venituri din vânzarea m\rfurilor
(pre]ul de vânzare + TVA) (pre]ul de vânzare)
4427
TVA - colectat\
(TVA aferent\ pre]ului de vânzare)
[i pentru ie[irea din gestiune:
607 = 371
Cheltuieli privind m\rfurile M\rfuri
(costul calculat pe baza rela]iei: (pre]ul cu am\nuntul)
pre] de vânzare - adaos comercial)
378
Diferen]e de pre] la m\rfuri
(rabatul comercial aferent)
 Pentru determinarea adaosului comercial aferent m\rfurilor ie[ite se folosesc dou\ metode:
metoda procentului mediu de adaos comercial [i metoda analitic\.
Metoda procentului mediu de adaos se caracterizeaz\ prin folosirea urm\toarelor rela]ii de
calcul:
a)determinarea procentului mediu de adaos comercial:
Sold ct. 378 Rulaj creditor ct. 378 cumulate
la inceputul + de la inceputul anului pana la
anului finele lunii de referinta
K308 =
Sold ct. 371 la Rulaj debitor ct. 371 cumulate de la
inceputul anului + inceputul anului pana la finele lunii
(exclusiv TVA neexigibila) de referinta (exclusiv TVA neexigibila)

b) determinarea adaosului comercial aferent stocului (ACS):

Valoarea stocului de marfuri la finele lunii
ACS = k 378 × de referinta (exclusiv TVA nexigibila)

c) determinarea adaosului comercial aferent m\rfurilor ie[ite (ACE):

Soldul creditor al contului 378 inainte de repartizarea

ACE = adaosului comercial pe luna de referinta - ACS

Primul termen al rela]iei mai este definit [i prin “Totalul sumelor creditoare existente la sfâr[itul
lunii în contul 378” format din soldul ini]ial la începutul lunii plus rulajul creditor din luna de referin]\.
Metoda calculului analitic const\ în determinarea prin însumare a adaosului comercial aferent
m\rfurilor în stoc la 31.XII.N.
Dac\ adaosul este diferen]iat pe sortimente [i grupe de m\rfuri, se procedeaz\ la transformarea
procentului de adaos în procent de rabat (marj\ diminuat\) pe baza rela]iei:
100 ×% Adaos
Procentul de rabat comercial =
100 + % Adaos

Adaosul aferent Stocurile de marfuri la Procentul de

marfurilor in stoc = pret cu amanuntul × rabat comercial

În continuare se determin\ adaosul comercial aferent m\rfurilor ie[ite potrivit rela]iei c)

prezentate anterior.
Pentru cheltuielile de transport - aprovizionare aferente m\rfurilor ie[ite se face înregistrarea:
607 = 371.8
Cheltuieli privind m\rfurile Cheltuieli de transport - aprovizionare
Determinarea cotei de repartizare se efectueaz\ în baza urm\toarelor rela]ii de calcul:
a) determinarea coeficientului de repartizare (K371.8):

Soldul contului 378.8 Rulajul debitor la ct. 371.8

la inceputul anului + cumulat de la inceputul anului
K371.8 =
Soldul contului 371.1 Rulajul debitor al contului 371.1
la inceputul anului + cumulat de la inceputul anului

b) stabilirea cotei aferente stocului de m\rfuri la finele lunii de referin]\:

Cota de repartizare aferenta Valoarea stocului de marfuri la finele lunii

stocului la finele lunii de referinta = K371.8 × de referinta (mai putin TVA neexigibila)
 c) stabilirea cotei aferente m\rfurilor ie[ite pe luna de referin]\:
Cheltuielile de transport
Soldul debitor al contului 371.8 inainte de aprovizioanare aferente
Cota de repartizare aferenta stocurilor repartizarea cheltuielilor pe
= - stocului de marfuri la
iesite pe luna de referinta
luna de referinta
finele lunii de referinta

Pentru a spori relevan]a calculelor se poate adopta metodologia privind determinarea

diferen]elor prezentat\ anterior.
Un caz particular este [i cel al eviden]ei stocurilor de m\rfuri la pre] de vânzare la unit\]ile cu
am\nuntul. Exemplu, o factur\ de 100.000 lei cost de achizi]ie. Adaosul 25 %.
a) înregistrarea recep]iei m\rfurilor:
125 000 lei 371 = 401 119 000 lei
M\rfuri Furnizori
19 000 lei 4426 378 25 000 lei
TVA - deductibil\ Diferen]e de pre] la
m\rfuri
b) TVA neexigibil\ aferent\ stocului de m\rfuri, 125 000 lei × 19 % :
23 750 lei 371 = 4428 23 750 lei
M\rfuri TVA - neexigibil\
În magazin se afi[eaz\ pre]ul cu am\nuntul 125 000 lei + 23 750 lei = 148 750 lei.
c) vânzarea m\rfurilor:
• pentru pre]ul de vânzare:
148 750 lei 531 = 707 125 000 lei
Casa Venituri din vânz\ri de
m\rfuri
4427 23 750 lei
TVA - colectat\
• pentru costul de achizi]ie:
100 000 lei 607 = 371 125 000 lei
Cheltuieli privind m\rfurile M\rfuri
25 000 lei 378
Diferen]e de pre] la m\rfuri
• pentru TVA - neexigibil\ privind stocul vândut:
23 750 lei 4428 = 371 23 750 lei
TVA - neexigibil\ M\rfuri

7.5. Ambalajele de transport refolosibile

Eviden]a ambalajelor achizi]ionate sau confec]ionate în întreprindere, care sunt destinate

ambal\rii [i transportului produselor finite [i al m\rfurilor se organizeaz\ potrivit principiilor [i regulilor
generale privind contabilitatea stocurilor. Particularit\]i apar în contabilitatea ambalajelor de transport
recuperabile.
Exemplu factura de detaliu la furnizor:
• M\rfuri la pre] de vânzare 100 000 lei
• TVA 19 % 19 000 lei
119 000 lei
• Ambalaje 100 buc × 200 lei (f\r\ TVA) 20 000 lei
TOTAL DE PLAT| 139 000 lei
 În contabilitatea furnizorului pe baza datelor de mai sus se fac urm\toarele înregistr\ri:
a) opera]ia de facturare:
139 000 lei 4111 = 707 100 000 lei
Clien]i Venituri din vânz\ri de
m\rfuri
4427 19 000 lei
TVA - colectat\
419 20 000 lei
Clien]i - creditori
b) clientul restituie 60 buc\]i la valoarea consemnat\ în factur\, 60 × 200 lei = 12 000 lei:
12 000 lei 419 = 4111 12 000 lei
Clien]i - creditori Clien]i
c)un num\r de 20 buc\]i se preiau la o valoare inferioar\ fa]\ de cea de facturare, respectiv la
180 lei:
20 buc × 200 lei = 4 000 lei
20 buc × 180 lei = 3 600 lei
400 lei
TVA: 400 × 19% = 76 lei

4 000 lei 419 = 4111 3 524 lei

Clien]i - creditori Clien]i
708 400 lei
Venituri din activit\]i
diverse
4427 76 lei
TVA - colectat\
d) diferen]a de 100 buc\]i - 80 buc\]i = 20 buc\]i este re]inut\ de client [i în consecin]\ se
consider\ o vânzare pentru care se întocme[te o factur\ suplimentar\:
20 buc × 200 lei 4 000 lei
TVA 19% 760 lei
4760 lei

4 000 lei 419 = 708 4 000 lei

Clien]i - creditori Venituri din activit\]i
diverse
760 lei 4111 4427 760 lei
Clien]i TVA - colectat\
În contabilitatea clientului folosind acelea[i date se fac înregistr\rile:
a) cump\r\ri de m\rfuri 100.000 lei +19.000 lei TVA, ambalaje 100 buc. × 200 lei = 20.000 lei:
100 000 lei 371 = 401 139 000 lei
M\rfuri Furnizori
19 000 lei 4426
TVA - deductibil\
20 000 lei 409
Furnizori - debitori
b) restituirea a 60 buc\]i la 200 lei [i 20 buc\]i la 180 lei:
60 buc. × 200 lei 12 000 lei
20 buc. × 180 lei 3 600 lei
15 600 lei
Diferen]a de pre] = 20 buc × (200 lei — 180 lei) = 400 lei
TVA = 400 × 19% = 76 lei
 15 524 lei 401 = 409 16 000 lei
Furnizori Furnizori - debitori
(15 600 lei - 72 lei) (80 buc × 200 lei)
76 lei 4426
TVA - deductibil\
400 lei 608
Cheltuieli privind
ambalajele
c) re]inerea a 20 buc\]i ambalaje pentru nevoi proprii:
20 buc. × 200 lei 4 000 lei
TVA 19% 760 lei
4 760 lei

4 000 lei 381 = 409 4 000 lei

Ambalaje Furnizori - debitori
760 lei 4426 401 760 lei
TVA - deductibil\ Furnizori

7.6. Vânz\ri de stocuri cump\rate, altele decât m\rfurile

Un caz particular îl constituie [i vânz\rile de materii prime [i materiale consumabile f\r\ a fi

prelucrate. Ele se contabilizeaz\ în debitul contului 371 “M\rfuri” [i în creditul contului 300 “Materii
prime”, 301 “Materiale consumabile”, 321 “Obiecte de inventar” [i 361 “Animale [i p\s\ri”. În
continuare fiind înregistrate ca m\rfuri, se contabilizeaz\ opera]iile de vânzare corespunz\toare. Este o
situa]ie discutabil\, deoarece în m\sura în care au fost înregistrate la contul 371 “M\rfuri” iar la vânzare
în contul 707 “Venituri din vânz\ri de m\rfuri” sunt incluse în cifra de afaceri. Pentru a evita aceast\
situa]ie este indicat ca orice vânzare de materii prime [i materiale consumabile s\ nu tranziteze contul 371
“M\rfuri”, fiind înregistrate direct în contul 758 “Alte venituri din exploatare”. Tipurile de înregistr\ri ar
fi:
a) facturarea bunurilor vândute, pentru pre]ul de vânzare:
461 = 758
Debitori diver[i Alte venituri din exploatare
b) ie[irea din inventar, pentru valoarea contabil\:
658 = 3xx
Alte cheltuieli de exploatare Conturi de stocuri [i produc]ie în curs de
execu]ie

7.7. Stocuri trimise spre prelucrare la ter]i

Elemente specifice determin\ materiile prime [i materialele date spre prelucrare sau în custodie
la ter]i. În faza de ie[ire se face înregistrarea:
35 = 30
Stocuri aflate la ter]i Stocuri de materii prime,,materiale [i obiecte de inventar
34
Produse
36
Animale
37
M\rfuri
 Primirea bunurilor de la ter]i genereaz\ înregistrarea invers\, în raport cu cea de remitere spre
prelucrare. Concomitent se înregistreaz\ în debitul conturilor de stocuri rezultate din prelucrare, valoarea
lucr\rilor [i serviciilor prestate, inclusiv TVA aferent\:
30 = 401
Stocuri de materii prime, materiale [i obiecte de inventar Furnizori
34
Produse
36
Animale
37
M\rfuri
38
Ambalaje
4426
TVA - deductibil\
În debitul acelora[i conturi de stocuri rezultate din prelucrare se reflect\ [i cheltuielile efectuate
cu transportul la ducere [i înapoiere. Procedând astfel se poate respecta principiul evalu\rii [i înregistr\rii
stocurilor la costul de achizi]ie. În cazul prelucr\rii la ter]i acest cost este egal cu valoarea materiilor
prime sau materialelor trimise spre prelucrare la ter]i, plus cheltuielile ocazionate de transportul la ducere
[i înapoiere, plus valoarea lucr\rilor [i serviciilor prestate la furnizori.
Dac\ se folose[te metoda inventarului intermitent, cheltuielile cu transportul la remitere -
înapoiere inclusiv valoarea manoperei se înregistreaz\ în debitul conturilor din grupa 60 “Cheltuieli
privind srtocurile”, în raport de natura stocului rezultat din prelucrare.

7.8. Importul de bunuri pe cont propriu la o `ntreprindere de import - export

Importul de bunuri pe cont propriu reprezint\ un caz particular generat de:

a) componentele specifice ale costului de achizi]ie: valoarea `n vam\, taxele nerecuperabile
pl\tite `n vam\ (taxa vamal\, comisionul vamal, accizele) [i cheltuielile interne de transport — manipulare;
b) fundamentarea pre]ului de vânzare la intern (pre] negociat) pe dou\ elemente: valoarea `n
vam\ `n valut\ sau costul de achizi]ie `n vam\ `n valut\ transformat `n lei la cursul de schimb al zilei când
are loc negocierea ori vânzarea [i marja importatorului.
Exemplu. Din fi[a de calcul a importului se desprind urm\toarele informa]ii:
• Valoarea extern\ FOB 10 000 USD × 33 000 lei 330 000 000 lei
• Transport extern evaluat la 1 000 USD × 33 000 lei 33 000 000 lei
VALOARE (CIF `n vam\ sau FFR) 363 000 000 lei
• Taxa vamal\ 10 % din valoare `n vam\ 36 300 000 lei
• Comisionul vamal 1 % din valoare `n vam\ 3 630 000 lei
• Cost de achizi]ie în vam\ 402 930 000 lei
• TVA - deductibil\ (402 930 000 × 19 %) 76 556 700 lei
ACHIZI}IA LA IMPORT:
a) înregistrarea facturii:
402 930 000 lei 371 = 401 330 000 000 lei
M\rfuri Furnizori externi
408 33 000 000 lei
Furnizori - interni
446 36 300 000 lei
Alte impozite, taxe [i v\rs\minte
asimilate
447 3 630 000 lei
Fonduri speciale taxe [i v\rs\minte
asimilate
 b) plata în vam\ privind taxele vamale, comisionul [i TVA:
36 300 000 lei 446 = 512 116 486 700 lei
Alte impozite, taxe [i Conturi curente la b\nci
v\rs\minte asimilate
3 630 000 lei 447
Fonduri speciale taxe [i
v\rs\minte asimilate
76 556 700 lei 4426
TVA - deductibil\

Livrarea la intern
• Cost de achizi]ie 402 930 000 lei
• Marja importatorului 109 000 000 lei
PRE} DE VÂNZARE 511 930 000 lei
• TVA - colectat\ (511 930 000 × 19 %) 97 266 700 lei
TOTAL VALOARE FACTURAT| 609 196 700 lei
a) `nregistr\ri în contabilitatea întreprinderii de import - export:
• pentru pre]ul de vânzare:
609 196 700 lei 4111 = 707 511 930 000 lei
Clien]i Venituri din vânz\ri de
m\rfuri
4427 97 266 700 lei
TVA - colectat\
• pentru costul de achizi]ie:
402 930 000 lei 607 = 371 402 930 000 lei
Cheltuieli privind M\rfuri
m\rfurile
b) `nregistr\ri în contabilitatea beneficiarului:
511 930 000 lei 371 = 401 609 196 700 lei
M\rfuri Furnizori
97 266 700 lei 4426
TVA - deductibil\
Remarc\. ~n situa]ia `n care la sosirea m\rfurilor din import nu se poate determina valoarea
definitiv\ `n vam\, Legea codului vamal admite ca, la cerere, importatorul s\ ridice m\rfurile din vam\,
cu condi]ia constituirii unei garan]ii b\ne[ti sau bancare, acceptat\ de autoritatea vamal\. ~n acest caz,
`ntreprinderea importatoare `nregistreaz\ la primirea m\rfurilor atât garan]ia constituit\ (exemplu pentru
garan]ia bancar\: debit 8011 „Giruri [i garan]ii acordate”) cât [i m\rfurile primite al c\ror cost de achizi]ie
se determin\ pe baz\ de date antecalculate. Obliga]iade plat\ pentru cheltuielile pentru care nu s-au primit
documentele justificative se eviden]iaz\ `n contul 408 „Furnizori —facturi nesosite”.
~nregistrarea m\rfurilor primite `n condi]iile de mai sus se face prin opera]ia:
371 = 401
M\rfuri Furnizori
408
Furnizori —facturi nesosite
(transport antecalculat)

446
Alte impozite, taxe [i v\rs\minte asimilate
(taxe vamale antecalculate)
447
Fonduri speciale taxe [i v\rs\minte asimilate
(comision vamal antecalculat)
 Dac\ `n termenul legal (30 de zile) importatorul prezint\ documente concludente privind
determinarea valorii `n vam\, diferen]a dintre cheltuielile efective [i cele antecalculate, precum [i
diferen]ele de taxe nerecuperabile se contabilizeaz\ fie `ntr-un cont distinct de m\rfuri 371/x „ Diferen]e
de pre] la m\rfuri”, fie `n contul 607 „Cheltuieli privind m\rfurile” cu sume `n negru sau `n ro[u, `n
func]ie de natura diferen]elor.
z factura pentru cheltuielile `nregistrate ini]ial pe baz\ de date antecalculate (estimate):
408 = 401
Furnizori —facturi nesosite Furnizori

371/X
Diferen]e de pre] la m\rfuri
665
Cheltuieli din diferen]e de curs valutar
z diferen]ele de taxe nerecuperabile:
371/x = 446
Diferen]e de pre] la m\rfuri Alte impozite, taxe [i v\rs\minte asimilate

447
Fonduri speciale taxe [i v\rs\minte asimilate

z concomitent cu plata taxelor efectiv datorate `n vam\, autoritatea vamal\ elibereaz\ scrisoarea
de garan]ie bancar\, opera]ie care este eviden]iat\ la importator prin creditarea contului 8011 „Giruri [i
garan]ii acordate”.
Dac\ `n termenul legal (30 de zile) importatorul nu prezint\ documente concludente privind
determinarea valorii `n vam\, autoritatea vamal\ procedeaz\ la executarea garan]iei, opera]ia de v\muire
fiind considerat\ `ncheiat\. ~n acest caz importatorul `nregistreaz\ la primirea facturilor doar diferen]a
dintre cheltuielile efective [i cele estimate `n contul 371/x „ Diferen]e de pre] la m\rfuri”, sau 607
„Cheltuieli privind m\rfurile” `n negru sau `n ro[u, dup\ caz.

7.9. Importul de bunuri pe baz\ de comision

Fa]\ de importul pe cont propriu, importul `n comision se particularizeaz\ prin urm\toarele

tr\s\turi:
a) bunurile importate nu fac obiect al gestion\rii de c\tre `ntreprinderile de import — export;
b)TVA aferent\ bunurilor importate se pl\te[te `n vam\ de titularii opera]iilor de import dar se
deduce numai de beneficiarii de import;
c) importatorii factureaz\ beneficiarilor de import distinct: cheltuielile efectuate `n contul lor,
respectiv comisionul plus TVA aferent\ comisionului.
Exemplu. Din fi[a de calcul a importului se desprind urm\toarele date:

•Valoarea extern\ franco - frontiera român\ CIF 330 000 000 lei
10 000 USD × 33 000 lei
• Taxa vamal\ 10 % 33 000 000 lei
• Comisionul vamal 0,5 % 1 650 000 lei
• Valoarea în vam\ 364 650 000 lei
• TVA deductibil\ 69 283 500 lei
364 650 000 × 19 %
TOTAL CHELTUIELI DE FACTURAT 433 933 500 lei
• Comisionul societ\]ii de import - export 3 % din valoarea extern\ FFR 9 900 000 lei
330 000 000 lei × 3 %
TVA 19 % × 9 900 000 lei 1 881 000 lei
•TOTAL VALOARE FACTUR| FISCAL| 11 781 000 lei
a) `n contabilitatea societ\]ii de import - export se face înregistrarea:
433 933 500 lei 4111 = 401 330 000 000 lei
Clien]i Furnizori
446 33 000 000 lei
Alte impozite, taxe [i
v\rs\minte asimilate
447 1 650 000 lei
Fonduri speciale taxe [i
v\rs\minte asimilate
446 69 283 500 lei
Alte impozite, taxe [i
v\rs\minte asimilate
Iar pentru comisionul cuvenit `ntreprinderii de import:
11 781 000 lei 4111 = 704 9 900 000 lei
Clien]i Venituri din lucr\ri executate
[i servicii prestate
4427 1 881 000 lei
TVA — colectat\
b) `n contabilitatea întreprinderii beneficiare de import (eviden]a m\rfurilor se ]ine la cost de
achizi]ie):
374 550 000 lei 371 = 401 445 714 500 lei
M\rfuri Furnizori
71 164 500 lei 4426
TVA - deductibil\
(69 283 500 + 1 881 000 )
Remarc\. Dac\ la sosirea m\rfurilor de import nu se poate determina valoarea definitiv\ a
valorii `n vam\, se procedeaz\ similar importului pe cont propriu cu urm\toarele deosebiri: toate
diferen]ele de cheltuieli care apar, `n plus sau `n minus, se regularizeaz\ cu beneficiarii de import pe baza
unei facturi suplimentare; pân\ la facturare, diferen]ele de cheltuieli se contabilizeaz\ `ntr-un cont distinct.
Pentru a nu fi afectate cheltuielile proprii [i implicit rezultatele financiare, apreciem c\ `ntreprinderile
importatoare ar putea utiliza un cont subdivizor de cheltuieli `n avans, ca de exemplu 471/x „Cheltuieli
privind importul de m\rfuri”. Contul 471/x „Cheltuieli privind importul de m\rfuri” ar urma s\ se
crediteze prin debitul contului 4111 „Clien]i” cu ocazia `ntocmirii facturii suplimentare, cu sume `n negru
pentru recuperarea sumelor cheltuite `n plus, sau cu sume `n ro[u pentru restituirea sumelor necheltuite
fa]\ de cele facturate ini]ial.

8. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU

DEPRECIEREA STOCURILOR {I PRODUC}IEI ÎN CURS DE EXECU}IE

Provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor se calculeaz\ la închiderea exerci]iului

financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. La acest moment, potrivit IAS 2 „Contabilitatea
stocurilor”, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mic\ dintre cost (valoarea contabil\) [i valoarea
realizabil\ net\ (valoarea de inventar). De unde rezult\ c\, potrivit principiului pruden]ei, atunci când
costul stocurilor este mai mare decât valoarea realizabil\ net\, el trebuie diminuat pân\ la nivelul valorii
realizabile nete prin sistemul ajust\rilor sau al provizioanelor pentru depreciere.
În principiu deprecierea stocurilor este recunoscut\ ca o cheltuial\ potrivit principiului
conect\rii costurilor la venituri. Astfel, atunci când stocurile sunt vândute, valoarea oric\rei diminu\ri a
stocurilor pân\ la valoarea realizabil\ net\ [i toate pierderile de stocuri trebuie recunoscute în perioada în
care are loc pierderea sau diminuarea, tipul de înregistrare fiind:
6xx = 3xx
Cheltuieli cu deprecierea Stocuri
Orice stornare ulterioar\ a diminu\rii valorii stocurilor ca urmare a cre[terii valorii realizabile
net, trebuie recunoscut\ ca o reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în care stornarea a avut loc,
tipul de înregistrare fiind:
3xx = 6xx
Stocuri Cheltuieli cu deprecierea
În ]ara noastr\ deprecierile privind stocurile sunt tratate în plan contabil pe calea provizioanelor
pentru deprecierea activelor.
Provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor se calculeaz\ la închiderea exerci]iului
financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului. În acest scop se folose[te rela]ia de principiu:
Provizioane pentru Valoarea Valoarea de inventar
deprecierea stocurilor = contabila - a stocurilor
Pentru înregistrarea provizioanelor se folosesc dou\ metode: general\ sau relu\rii
provizioanelor [i cea a anul\rii globale a provizioanelor.

8.1.Metoda general\ (relu\rii provizioanelor)

Metoda general\ sau relu\rii provizioanelor este cea adoptat\ în cadrul reformei contabilit\]ii
din România [i const\ în compararea provizioanelor pentru deprecieri calculate, potrivit rela]iei de mai
sus, pe baz\ de inventar la închiderea exerci]iului financiar cu soldul creditor al conturilor de provizioane
pentru deprecierea stocurilor. În cazul în care soldul final calculat este mai mare decât cel contabil, pentru
diferen]\ se face înregistrarea,
68 = 39
Cheltuieli cu amortiz\rile, provizioanele [i Provizioane pentru deprecierea stocurilor [i
ajustarea la infla]ie produc]iei în curs de execu]ie
Dac\ soldul calculat este mai mic decât cel contabil, pentru diferen]\ se face înregistrarea de
diminuare a provizionului:
39 = 78
Provizioane pentru deprecierea stocurilor [i Venituri din provizioane [i ajustarea la
produc]iei în curs de execu]ie infla]ie
Calculul [i înregistrarea provizioanelor în condi]iile aplic\rii acestei metode se pot realiza în
dou\ variante:
a) varianta calculului [i înregistr\rii pe fiecare categorie de conturi, a[a cum este stabilit prin
structurile de conturi sintetice de gradul I din grupa 39 “Provizioane pentru deprecierea stocurilor [i
produc]iei în curs de execu]ie”
b) varianta calculului [i înregistr\rii provizioanelor în mod global la nivelul pozi]iei, stocuri [i
produc]ie în curs de execu]ie. În acest caz în planul de conturi ar figura un singur cont de provizioane [i
anume “Provizioane pentru deprecierea stocurilor [i produc]iei în curs de execu]ie”.
Exemplu. La 31.12.N valoarea contabil\ a stocului de materii prime este de 600.000 lei, iar
valoarea de inventar este de 570.000 lei. La 31.12.N+1 valoarea contabil\ a stocului de materii prime este
800.000 lei, iar valoarea de inventar este de 780.000 lei.
~nregistr\rile contabile care intervin sunt:
a) provizionul necesar constituit la 31.12.N: 600.000 lei — 570.000 lei = 30.000 lei:
30 000 lei 6814 = 391 30 000 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioanele deprecierea materiilor prime
pentru deprecierea
activelor circulante
 b)diminuarea provizionului la 31.12.N+1, astfel:
Provizion necesar: 800.000 lei — 780.000 lei = 20.000 lei
Provizion existent: 30.000 lei
Diminuarea provizionului existent: 30.000 lei — 20.000 lei = 10.000 lei
10 000 lei 391 = 7814 10 000 lei
Provizioane pentru Venituri din provizioane
deprecierea materiilor pentru deprecierea activelor
prime circulante

8.2.Metoda anul\rii globale a provizioanelor

Metoda anul\rii globale a provizioanelor const\ în anularea soldului ini]ial creditor al

provizioanelor, iar apoi înregistrarea provizioanelor calculate pe baza inventarului.
Înregistr\rile care intervin sunt:
a) provizioanele calculate pe baza inventarului la închiderea exerci]iului financiar N:
68 = 39
Cheltuieli cu amortiz\rile, provizioanele [i Provizioane pentru deprecierea stocurilor
ajustarea la infla]ie [i produc]iei în curs de execu]ie
b) anularea provizioanelor la deschiderea exerci]iului financiar N+1::
39 = 78
Provizioane pentru deprecierea stocurilor [i Venituri din provizioane [i ajustarea la
produc]iei în curs de execu]ie infla]ie
c)pr ovizioanele calculate pe baza inventarului la `nchiderea exerci]iului N+1:
68 = 39
Cheltuieli cu amortiz\rile, provizioanele [i Provizioane pentru deprecierea stocurilor
ajustarea la infla]ie [i produc]iei în curs de execu]ie
Men]inând datele exemplului de la metoda general\, `nregistr\rile contabile care intervin sunt:
a) provizionul necesar constituit la 31.12.N, de 30.000 lei:
30 000 lei 6814 = 391 30 000 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioanele deprecierea materiilor prime
pentru deprecierea
activelor circulante
b) anularea la 01.01.N+1 a provizionului constituit la 31.12.N:
30 000 lei 391 = 7814 30 000 lei
Provizioane pentru Venituri din provizioane
deprecierea materiilor pentru deprecierea activelor
prime circulante
c) provizionul necesar constituit la 31.12.N+1 de 20.000 lei:
20 000 lei 6814 = 391 20 000 lei
Cheltuieli de exploatare Provizioane pentru
privind provizioanele deprecierea materiilor prime
pentru deprecierea
activelor circulante

9. CONTABILITATEA ANALITIC| A STOCURILOR

În principiu contabilitatea analitic\ a stocurilor se organizeaz\ pe feluri (sortimente) de bunuri

materiale stocate sau pe grupe de stocuri [i locuri de depozitare (gestiuni create). Excep]ie face
contabilitatea analitic\ a m\rfurilor [i ambalajelor aflate în unit\]ile de desfacere cu am\nuntul, care se
]ine global - valoric pe gestiuni (magazine de desfacere). Aceea[i structur\ se poate adopta [i în cazul
contabilit\]ii rechizitelor de birou, imprimatelor [i materialelor folosite pentru ambalare.
Din punct de vedere metodologic contabilitatea analitic\ se nuan]eaz\ în raport de metoda
inventarului permanent sau cea a inventarului intermitent folosit\ pentru eviden]a stocurilor.
În cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitic\ se poate organiza dup\ una din
metodele: metoda cantitativ - valoric\, metoda operativ-contabil\ [i metoda global - valoric\.
Metoda cantitativ - valoric\ const\ în organizarea la locul de depozitare a unei eviden]e
cantitative pe feluri de bunuri stocate, iar în contabilitatea analitic\ a unei eviden]e cantitativ - valorice pe
feluri de bunuri [i gestiuni.
În cadrul ambelor eviden]e, înregistrarea se face pentru stocuri, intr\ri [i ie[iri.
Se poate folosi [i varianta în care se conduce numai eviden]a cantitativ -valoric\ realizat\ prin
contabilitatea analitic\.
Metoda operativ - contabil\ (pe solduri) const\ în organizarea la locul de depozitare a unei
eviden]e cantitative pe feluri de bunuri stocate, iar în contabilitatea analitic\ a unei eviden]e valorice a
mi[c\rilor (intr\ri - ie[iri) pe gestiuni, pe grupe sau subgrupe de bunuri, dup\ caz. Totodat\, se
organizeaz\ [i o eviden]\ cantitativ-valoric\, numai pentru stocuri, pe feluri de bunuri stocate [i gestiuni.
Aceast\ eviden]\ se creeaz\ la sfâr[itul lunii cu scopul de a verifica concordan]a dintre contabilitatea
analitic\ [i eviden]a cantitativ\ ]inut\ la locul de depozitare.
Ecua]ia de control proprie unei asemenea metode este:

Soldul final al gestiunii " N" Soldul final al gestiunii " N" calculat
calculat in contabilitatea analitica = pe baza evidentei cantitative de la depozite

Soldul final al gestiunii “N” calculat în contabilitatea analitic\ are la baz\ rela]ia:

Soldul final Soldul initial al Valoarea intrarilor Valoarea iesirior

al gestiunii " N" = gestiunii " N" + gestiunii " N" - gestiunii " N"
Soldul final al gestiunii “N” calculat pe baza eviden]elor cantitative de la depozite se determin\
prin ponderarea cantit\]ilor în stoc cu pre]ul de evaluare ales în func]ie de metoda de evaluare,
identific\rii specifice, epuiz\rii loturilor (FIFO, LIFO, NIFO) [i pre]ul standard (prestabilit). Nu se poate
aplica metoda costului mediu ponderat.
Remarc\. Indiferent de una sau alta din cele dou\ metode alese pentru contabilitatea stocurilor,
apreciem c\ ele trebuie ra]ionalizate, în sensul adopt\rii unei eviden]e cantitativ - valorice realizate prin
sistemul de conturi în cadrul compartimentului financiar - contabil. Se poate renun]a la eviden]a
cantitativ\ ]inut\ la locul de depozitare al bunurilor stocate.
Metoda global - valoric\ const\ în ]inerea unei eviden]e valorice atât la nivelul gestiunii, cât [i
în contabilitatea analitic\.
Periodic, se efectueaz\ controlul asupra integrit\]ii bunurilor stocate. În acest scop se
procedeaz\ la inventarierea stocurilor [i evaluarea lor, potrivit uneia din metodele: identific\rii specifice,
epuiz\rii loturilor (FIFO, LIFO, NIFO) [i pre]ul standard (prestabilit). Soldul final astfel calculat trebuie
s\ fie egal cu cel stabilit în contabilitatea analitic\ pe baza rela]iei:

Soldul final Soldul initial al Valoarea intrarilor Valoarea iesirior

al gestiunii " N" = gestiunii " N" + gestiunii " N" - gestiunii " N"
Dac\ pentru eviden]a stocurilor se folose[te inventarul intermitent, contabilitatea analitic\ este
circumscris\ numai la nivelul stocurilor ini]iale [i finale, fiind realizat\ cantitativ - valoric direct prin
inventarul stocurilor. Pentru a se exercita controlul asupra integrit\]ii stocurilor este necesar ca prin
conturile grupei 60 “Cheltuieli privind stocurile” s\ se organizeze o eviden]\ global - valoric\ a mi[c\rilor
pe gestiuni de stocuri. În aceste condi]ii controlul asupra stocurilor se realizeaz\ prin rela]iile:
 Soldul final al gestiunii " N" Soldul final al gestiunii " N" calculat
calculat pe baza de inventar = pe baza evidentei de la depozite

[i
Valoarea iesirilor gestiunea " N" Valoarea iesirilor gestiunea " N" calculata
=
calculata pe baza de inventar pe baza recapitulatiei documentelor de iesire

Remarc\. Problematica ridicat\ mai sus este specific\ [i rezolvat\ printr-una din metodele
analizate numai în condi]iile în care eviden]a analitic\ a stocurilor este realizat\ prin contabilitatea
financiar\. Rezolv\rile se diferen]iaz\ în situa]ia în care eviden]a analitic\ se realizeaz\ prin contabilitatea
de gestiune.
Dup\ p\rerea noastr\, contabilitatea intern\ nu poate adopta decât metoda inventarului
permanent, în condi]iile în care prin sistemul de conturi analitice se realizeaz\ eviden]a cantitativ -
valoric\ pe feluri de bunuri stocate [i pe gestiuni. O asemenea op]iune se întemeiaz\ pe necesitatea
organiz\rii unui sistem de urm\rire a nivelului stocurilor, orientat spre eliminarea costurilor de stocare,
[tiind c\ stocuri prea mari sau prea mici cost\ mult. Pentru a r\spunde la aceast\ cerin]\, trebuie
organizat\ o eviden]\ a mi[c\rilor stocurilor care s\ furnizeze informa]ii referitoare la urm\toarele
probleme: cantitatea economic\ care trebuie comandat\; costul economic de stocare; sortimentele,
problem\ pentru responsabilii de gestiune. La aceast\ cerin]\ nu poate r\spunde decât metoda
inventarului permanent.
 REZUMAT

Stocurile [i produc]ia în curs de execu]ie reprezint\, dup\ caz, bunurile materiale, lucr\ri [i
servicii destinate s\ fie consumate la prima lor utilizare, s\ fie vândute în situa]ia în care au starea de
marf\ sau produse rezultate din prelucrare, precum [i produc]ia în curs de execu]ie aflat\ sub forma
produc]iei neterminate.
Pre]ul de înregistrare din conturi, corespunz\tor valorii contabile de intrare a stocurilor [i
produc]iei în curs de execu]ie, este egal cu costul de achizi]ie pentru bunurile procurate din afar\ [i costul
de produc]ie pentru bunurile ob]inute din produc]ia proprie.
Con]inutul [i func]ia contabil\ a conturilor de stocuri se diferen]iaz\ în raport de metoda
inventarului permanent sau intermitent, folosit\ pentru eviden]a mi[c\rii stocurilor. Astfel, în cazul
folosirii metodei inventarului permanent conturile de stocuri [i comenzi în curs de execu]ie se debiteaz\
cu intr\rile de valori materiale [i se crediteaz\ cu ie[irile de valori materiale.
În cazul utiliz\rii metodei inventarului intermitent, conturile înregistreaz\ numai stocurile de
valori materiale [i produc]ie în curs de execu]ie. Astfel, la închiderea exerci]iului financiar, în debitul
conturilor se înregistreaz\ stocurile de la sfâr[itul perioadei, determinate prin inventariere, iar la
deschiderea exerci]iului, în credit, stocurile de la începutul perioadei preluate în categoria cheltuielilor,
pentru perioada urm\toare de gestiune, în cazul materialelor [i m\rfurilor, [i ca venituri, în cazul
produselor [i produc]iei în curs de fabrica]ie. Rulajul intr\rilor [i ie[irilor se înregistreaz\ direct prin
debitul, respectiv creditul conturlior de cheltuieli în cazul materialelor [i m\rfurilor [i de venituri, în cazul
produselor, lucr\rilor [i serviciilor.
În cazul în care evaluarea [i înregistrarea în contabilitate a stocurilor se face la pre]uri
prestabilite (standard), conturilor de stocuri li se asociaz\ conturi distincte care înregistreaz\ diferen]ele
de pre] fa]\ de costul de achizi]ie sau costul de produc]ie. În debitul conturilor de diferen]e, de regul\, se
înregistreaz\ diferen]ele aferente bunurilor intrate în gestiunea întreprinderii, iar în creditul lor, diferen]ele
corespunz\toare stocurilor ie[ite. Soldul conturilor reprezint\ diferen]ele de pre] aferente bunurilor
economice existente în stoc în gestiunea întreprinderii . O asemenea modalitate de func]ionare impune
înregistrarea în ro[u a diferen]elor dac\ pre]urile prestabilite sunt mai mari decât costul de achizi]ie sau de
produc]ie, dup\ caz [i în negru în situa]ia invers\.
Dac\ nu se accept\ mecanismul de înregistrare ro[u — negru, prezentat mai sus, conturile de
diferen]e înregistreaz\ în debit diferen]ele în plus (costul de achizi]ie sau de produc]ie este mai mare decât
pre]ul prestabilit) aferente stocurilor intrate în gestiune [i diferen]ele de pre] în minus (costul de achizi]ie
sau de produc]ie este mai mic decât cel prestabilit) aferente stocurilor ie[ite din gestiune. În creditul
conturilor se reflect\ diferen]ele de pre] în minus aferente stocurilor intrate în gestiune [i diferen]ele în
plus corespunz\toare stocurilor ie[ite din gestiune.
De asemenea, în cadrul clasei s-a creat o grup\ distinct\ de conturi: 39 “Provizioane pentru
deprecierea stocurilor [i produc]iei în curs de execu]ie”. Cu ajutorul acestor conturi se ]ine eviden]a
provizioanelor pentru deprecierea stocurilor. Sunt conturi de pasiv, în creditul lor se înregistreaz\ valoarea
provizioanelor pentru depreciere, constituite pe seama cheltuielilor, în debitul acelora[i conturi se reflect\
valoarea provizioanelor reluate prin diminuare sau anulare. Soldul creditor al acestor conturi reprezint\
valoarea provizioanelor constituite prin prelevarea din rezultate.
 CUVINTE CHEIE

z cost
z valoarea realizabil\ net\
z cost de achizi]ie
z costuri de prelucrare
z regie fi
z regie variabil\
z capacitate normal\ de produc]ie
z identificarea specific\
z cost mediu ponderat
z epuizarea loturilor
z pre] prestabilit
z inventar permanent
z inventar intermitent
z rabat
z remiz\
z risturn
z scont de decontare
z pre] cu am\nuntul
z procent mediu de adaos
z calcul analitic
z metoda relu\rii provizioanelor
z metoda anul\rii globale a provizioanelor
z metoda cantitativ — valoric\
z metoda operativ — contabil\
z metoda global — valoric\
 BIBLIOGRAFIE SUPLIMENTAR|

1. Belverd E. Needles Jr, Henry R. Anderson, James C. Caldwell, Principiile de baz\ ale
contabilit\]ii, Edi]ia a cincea, Editura Arc, 2000.
2.Du]escu A, Ghid pentru în]elegerea şi aplicarea Standardelor Interna]ionale de Contabilitate,
Editat de Corpul Exper]ilor Contabili şi Contabililor Autoriza]i din România, Bucureşti 2001.
3.Feleag\, N., Iona[cu, I., Tratat de contabilitate, vol I, Editura Economic\, Bucure[ti, 1998 [i
vol II, Editura Economic\, Bucure[ti, 1999.
4.IASC, Standardele Interna]ionale de Contabilitate, traducere din limba englez\, Editura
Economic\, Bucureşti 2001.
5.Ministerul Finan]elor; Ghid practic de aplicare a Standardelor Interna]ionale de Contabilitate,
Partea I, Editura Economic\, Bucureşti 2001.
6.Ristea M, Contabilitatea rezultatului întreprinderii, Editor Tribuna economic\, Bucureşti,
1997.
7.Ristea M, Contabilitatea între fiscal şi gestionar, Editura Tribuna Economic\, Bucureşti 1998
8.Ristea M, Metode şi politici contabile de întreprindere, Editura tribuna Economic\, Bucureşti
2000.
9.Ristea M, Op]iuni şi metode contabile de întreprindere, Editor Tribuna Economic\, Bucureşti
2001.
10.Ristea M, Contabilitatea `ntreprinderii, vol I reeditat, editura M\rg\ritar, Bucure[ti, 2001.
11.Ristea M, Normalizarea contabilit\]ii — baz\ [i alternativ — Editura Tribuna Economic\,
Bucure[i 2002
 ~NTREB|RI RECAPITULATIVE

1. Ce reprezint\ stocurile [i produc]ia `n curs de execu]ie ?

2. Care sunt criteriile de clasificare a stocurilor `n contabilitatea financiar\ ?
3. Conform IAS 2 cum sunt evaluate stocurile `n bilan] ?
4. Care este conform IAS 2 formula de calcul a costului de achizi]ie ? Dar a celui de produc]ie ?
5. Care sunt conform IAS 2 tehnicile de m\surare a stocurilor ?
6. Cum sunt evaluate stocurile la ie[ire conform tratamentului contabil de baz\ ? Dar a celui
alternativ ?
7. Ce reprezint\ valoarea recuperabil\ net\ ?
8. Care sunt metodele de evaluare a stocurilor la ie[ire ?
9. Care sunt tr\s\turile metodei inventarului permanent ? Dar a celui intermitent ?
10. Care sunt reducerile comerciale ? dar cele financiare ?
11. Reducerile comerciale se `nregistreaz\ sau nu `n contabilitatea financiar\ ? Argumenta]i
r\spunsul.
12. Câte cazuri de utilizare a contului 4428 „TVA neexigibil\” cunoa[te]i ?
13. Cum se calculeaz\ pre]ul cu am\nuntul ?
14. Care sunt metodele pentru determinarea adaosului comercial aferent m\rfurilor ie[ite?
15. Care sunt metodele de `nregistrare a provizioanelor pentru deprecierea stocurilor ?
16. În cazul folosirii inventarului permanent, care sunt metodele dup\ care se poate organiza
contabilitatea analitic\ ?