ARGUMENT

MOTTO:

„Obiectul nu trebuie înţeles ca fiind întotdeauna un lucru real şi concret, căci referinţa
unui termen poate fi un număr, o clasă, o proprietate, adică obiecte abstracte sau ideale.”
GOTTFRIED WILHELM LEIBNIZ, aceasta referindu-ne la ideea de baza despre stocuri in
contabilitate ,privite ca nişte ,,numere" , ce semnifica fiecare un element real si concret ,palpabil.
În cadrul unei unităţi patrimoniale, gestionarea stocurilor reprezintă o activitate foarte amplă şi
importantă, deoarece aceasta implică contabilizarea fiecărei intrări de materiale, cantitativ şi
valoric precum şi fiecare ieşire din stoc, ceea ce permite cunoaşterea în orice moment a
stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric, drept pentru care este indicată aplicarea metodei
inventarului permanent .
Normele contabile din ţara noastră prevăd ca în cazul folosirii inventarului permanent,
contabilitatea analitică a stocurilor să se poată organiza în funcţie de specificul activităţii şi
necesităţile proprii ale fiecărei unităţi patrimoniale.
Am ales acest subiect deoarece această metoda de gestionare a stocurilor este specifică majorităţii
unităţilor patrimoniale ce lucrează cu materii prime, ce deţin implicit stocuri. M-a ajutat să am o
viziune de ansamblu asupra mişcării materiilor prime în cadrul procesul tehnologic de la
cumpărare până la ieşirea din stoc.
Totodată m-a ajutat să înţeleg funcţionarea contului de materii prime precum şi aprofundarea
înregistrărilor contabile legate de materiile prime
Sper ca prin aceasta lucrare am reuşit să prezint eficacitatea folosirii metodei de gestionare a
stocurilor şi anume inventarul permanent
.În concluzie metoda inventarului permanent reprezintă o metodă foarte importantă în gestionarea
stocurilor şi necesită un volum foarte mare de muncă, dar este foarte eficace prin simplul fapt că
ne ajută să cunoaştem la orice moment stocul, atât cantitativ cât şi valoric şi să avem o viziune de
ansamblu asupra activităţii unităţii.

1
Cuprins:

CAP I: Contabilitatea stocurilor.

Noţiuni generale
CAP II: Contabilitatea analitică a stocurilor

2.1# metoda cantitativ-valorică

2.2# metoda operativ-contabilă
2.3# metoda global-valorică
CAP III :Contabilitatea sintetică a stocurilor

3.1Documente primare utilizate pentru evidenţa stocurilor

3.2Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu:
 evaluarea la intrarea în patrimoniu
 evaluarea la ieşirea din gestiune
 alte metode de evaluare a stocurilor
 evaluarea la inventariere şi la închiderea exerciţiului

CAP.IV: Contabilitatea materiilor prime şi materialelor

4.1.Generalităţi
4.2 Conturi utilizate

CAP V:Studiu de caz

5.1. Prezentarea societăţii
5.2 Monografii contabile la SC „VASIANAMOB” SRL
Concluzii
Bibliografie
Anexe

2
STUDIU PRIVIND STOCURILE DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE

CAPITOLUL I :CONTABILITATEA STOCURILOR

NOŢIUNI GENERALE

Stocurile reprezintă, materiale, lucrări şi servicii destinate să fie consumate la prima lor
utilizare, să fie vândute în situaţia când au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare,
precum şi producţia în curs de execuţie.
In general, stocurile reprezintă „cantitatea de active materiale şi financiare existente la un
moment dat într-o unitate patrimonială.''
In categoria stocurilor sunt cuprinse:
- materiile prime, care participă în mod direct la fabricarea produselor;
- materiale consumabile, respectiv materiale auxiliare, combustibilii, materialele de
plantat, care participă sau ajută procesul de producţie;
- materiale de natura obiectelor de inventar;
- produsele, respectiv - produse finite;
- semifabricate;
- produse reziduale;
- animale şi păsări;
- ambalaje care includ stocurile utilizate pentru păstrarea şi transportul bunurilor;
- producţia în curs de execuţie, adică producţia care nu a parcurs toate etapele procesului
tehnologic;
- mărfurile, adică bunurile cumpărate de unitate în vederea revânzării prin unităţile proprii
sau prin alte unităţi comerciale.

In categoria stocurilor de natura obiectelor de inventar intră:

- bunuri cu valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi considerate
mijloace fixe;

3
 - echipamente de protecţie, echipamente de lucru şi îmbrăcăminte de lucru şi
îmbrăcăminte specială;
- mecanisme, dispozitive, verificatoare, aparate de masură şi control;
- baracamente, amenajări provizorii.
De asemenea ,în categoria stocurilor mai intră bunurile aflate în custodie pentru prelucrare
sau în consignaţie la terţi.
In calitatea lor de active, stocurile sunt recunoscute numai atunci când este posibil ca ele
să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare şi costul lor să poată fi evaluat în mod
credibil.
Structura stocurilor se modifică în funcţie de etapele în care se regăsesc în cadrul ciclului
de exploatare, care, în cadrul întreprinderilor de producţie se poate reprezenta astfel:
materii prime => producţie => semifabricate => produse finite
şi materiale nedeterminată şi reziduale .
În cazul întreprinderilor din domeniul comerţului, ciclul de exploatare constă în cumpărarea de
mărfuri, care se vând ulterior în aceeaşi stare.

CAPITOLUL II : CONTABILITATEA ANALITICĂ A STOCURILOR

În vederea asigurării integrării stocurilor, unităţile mari trbuie să îşi organizeze o

contabilitate analitică a stocurilor.
Unităţile mici şi mijlocii care folosesc metoda inventarului intermitent în contabilitatea
sintetică a stocurilor nu organizează contabilitatea analitică a stocurilor.
Unităţile mari care folosesc metoda inventarului permanent în contabilitatea sintetică a
stocurilor pot să organizeze contabilitatea analitică a stocurilor folosind una din următoarele
metode:
- metoda cantitativ-valorică;
- metoda operativ-contabilă sau pe solduri;
- metode global-valorică.

4
 2.2.Metoda cantitativ-valorică, pe fişe de cont analitic

Etapele care se parcurg în evidenţa stocurilor în cazul acestei metode sunt următoarele:
# operarea cantitativă a stocurilor în fişele de magazie;
# întocmirea documentului Borderou de predare a documentelor;
# înregistrarea documentelor în ''Fişele de cont analitic pentru valori materiale'';
# verificarea concordanţei înregistrărilor din Fişele de magazie cu cele din Fişele de cont
analitic;
# verificarea concordanţei înregistrărilor din Fişele de cont analitic cu situaţia din Fişele
de cont sintetic cu ajutorul Balanţelor de verificare analitice.

2.3.Metoda operativ-contabilă sau pe solduri

Utilizarea metodei operativ-contabilă sau pe solduri se bazează pe suprimarea fişelor de conturi

analitice pentru valori materiale de la compartimentul financiar-contabil şi înlocuirea ei cu fişele
centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de bunuri.
Etapele care se parcurg în evidenţa stocurilor în cazul acestei metode sunt următoarele:
# evidenţa cantitativă a bunurilor la locurile de depozitare pe categorii de stocuri cu
ajutorul Fişei de magazie;
# întocmirea borderoului de predare a documentelor pe baza fişelor de magazie şi a
documentelor de intrare-ieşire în contabilitate;
# întocmirea Registrului stocurilor la sfarşitul lunii în care se trec:
- cantităţile de stocuri preluate din fişele de magazie;
- preţurile unitare;
- totalul valorilor determinate;
# întocmirea Fişei centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de bunuri.
2.4.Metoda global valorică
Această metodă, presupune ţinerea evidenţei valorice atât la nivelul gestiuni i,cât şi în
contabilitate .Documentele care se întocmesc sunt Raportul de gestiune şi Fişele de cont pentru
operaţiuni diverse. Periodic, se face un control al concordanţei dintre evidenţa operativă şi cea
contabilă.

5
 Această metodă se utilizează mai ales în cazul unităţilor de desfacere cu amănuntul.
In practică se pot întâlni diferite combinaţii ale metodelor de evidenţă operativă şi
analitică a stocurilor.

CAPITOLUL III. CONTABILITATEA SINTETICĂ A STOCURILOR

CONTABILITATEA MATERIILOR PRIME ŞI MATERIALELOR

4.1.GENERALITĂŢI

Aceasta categorie de stocuri este reprezentată de acele bunuri care sunt achiziţionate de la
terţi pentru a fi consumate în procesul de producţie şi cuprinde:
1. Stocuri de materii prime sunt bunuri care participă direct la fabricarea produselor,
regăsindu-se integral sau parţial, în stare iniţială sau în stare transformată, în produsul obţinut.
2. Stocurile de materiale consumabile sunt bunuri care participă sau ajută la procesul de
fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul realizat.Principalele categorii
de materiale consumabile sunt: materialele auxiliare, combustibilii, materialele pentru ambalat,
piesele de schimb, seminţele şi materialele de plantat, furajele etc.
3. Stocurile de materiale de natura obiectelor de inventar sunt reprezentate de bunuri care
nu îndeplinesc cumulativ condiţiile pentru a fi incluse în categoria imobilizarilor corporale, adică,
fie au durata de utilizare mai mică de un an, fie au valoarea de intrare mai mică decât limita
legală .Astfel de bunuri pot fi:
- echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru şi îmbrăcămintea specială impuse
salariaţilor de normele de protecţie a muncii sau de regulamente speciale;
- sculele, dispozitivele, verificatoarele (SDV-uri), aparatele de măsură şi control (AMC-
uri), mecanismele, matriţele şi alte obiecte similare;
- baracamentele şi amenajări provizorii de şantier, care sunt bunuri achiziţionate sau
construite în regie proprie pentru buna funcţionare a şantierelor de construcţii cum ar
fi:bărăci, podeţe, schele, împrejurimi etc.
-

6
4.2.CONTURI UTILIZATE

Potrivit Planului de conturi general, contabilitatea materiilor prime şi a materialelor se

realizează cu ajutorul conturilor din grupa 30 „Stocuri de materii prime şi materiale” care are
următoarea structură:
301 „Materii prime”
302 „Materiale consumabile”
3021 „Materiale auxiliare”
3022 „Combustibilii”
3023 „Materiale pentru ambalat”
3024 „Piese de schimb”
3025 „Seminţe şi materiale de plantat”
3026 „Furaje”
3028 „Alte materiale consumabile”
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”
308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”
Conturile 301 „Materii prime”,
302 „Materiale consumabile” şi
303 „Materiale de natura obiectelor de inventar” sunt, după conţinutul economic,
conturi de active circulante materiale, iar după funcţia contabilă, conturi de activ.
Se debitează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi a materialelor intrate
în întreprindere.
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a materiilor prime şi materialelor ieşite
din activul întreprinderii.
Soldul debitor al conturilor reprezintă valoarea materiilor prime şi materialelor existente
în stoc.

Contul 308 „Diferenţe de preţ la materiile prime şi materiale” Se utilizează atunci când
evidenţa stocurilor de materii prime şi materiale se ţine la un alt cost decât costul de achiziţie,
respectiv la un cost standard.

7
 Este utilizat, de regulă, de către întreprinderile care utilizează inventarul permanent. După
conţinutul economic, este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a materiilor prime şi a
materialelor, iar după funcţia contabilă, este un cont de activ.
Se debitează cu diferenţele de preţ în plus înregistrate „în negru” sau în minus înregistrate
„în roşu” aferente materiilor prime şi materialelor intrate în gestiune.
Se creditează cu diferenţele de preţ în plus („în negru”) sau în minus („în roşu”) aferente
materiilor prime şi materialelor ieşite din gestiune.

Soldul debitor al contului reprezintă diferenţele de preţ în plus (nefavorabile, „în negru”)
sau în minus (favorabile, „în roşu”) aferente materiilor prime şi materialelor existente în stoc.
Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi produţiei în curs de execuţie se realizează cu ajutorul
conturilor din clasa a 3-a din Planul de Conturi General, denumită

„Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie.''

Inventarul intermitent presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe

baza inventării stocurilor la sfârşitul lunii. In acest caz conturile de stocuri se debitează la
sfârşitul lunii cu solduri determinate la inventariere şi se creditează la începutul perioadei
precedente. Intrările de stocuri din cursul perioadei se înregistrează direct în conturile de
cheltuieli, conform premisei că aceste stocuri sunt destinate se determină prin calculul
extracontabil, conform relaţiei:

stocuri iniţiale + intrări - stocuri finale = ieşire

Clasa a 3-a de conturi cuprinde următoarele grupe de conturi:

grupa 30''Stocuri de materii prime şi materiale''

grupa 33''Producţia în curs de execuţie''
grupa 34''Produse''
grupa 35''Stocuri aflate la terţi''
grupa 36''Animale''

8
 grupa 37''Mărfuri''
grupa 38''Ambalaje''
grupa 39''Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţia în curs
de execuţie”

După conţinutul economic, conturile din clasa 3 se grupează astfel:

- Conturi care ţin evidenţa stocurilor la valoarea de intrare;
Conturile care ţin evidenţa stocurilor la valoarea de intrare (la cost istoric), care cuprind conturi
din grupele:
30, 33, 34, 35, 36, 37, 38.
După funcţia contabilă ,aceste conturi sunt conturi de activ.
Ele se debitează cu valoarea stocurilor intrate.
Se creditează cu valoarea stocurilor ieşite.
Soldul final al contului este debitor şi reprezintă stocurile existente la un moment dat.

- Conturi rectificative, sau conturi de diferenţe care au rolul de a corecta valoarea de

intrare a
stocurilor ,respectiv conturile:
308, 348, 368, 388, 378 şi conturile de provizioane
Conturile de diferenţe de preţ pot fi utilizate ca şi conturi bifuncţionale sau ca şi conturi
de activ.
Dacă se utilizează ca şi conturi de activ, conturile de diferenţe de preţ:
Se debitează cu diferenţele de preţ (în roşu sau în negru) aferente stocurilor intrate.
Se debitează cu diferenţele de preţ aferente ieşirilor de stocuri.
Soldul debitelor poate fi roşu sau negru şi reprezintă diferenţele de preţ aferente stocurilor
existente în unitate.
Conturile din grupa 39 sunt conturi de provizioane
Conturile de provizioane sunt conturi de pasiv.
Se creditează cu valoarea provizioanelor de depreciere constituite sau majorate.
Se creditează cu ocazia anulării sau diminuării provizioanelor.
Soldul creditor reprezintă provizioanele constituite şi nefolosite.

9
 3.2.DOCUMENTE PRIMARE UTILIZATE PENTRU EVIDENŢA
STOCURILOR

Activele circulante generează diverse operaţiuni legate de procesele de:

- aprovizionare;
- păstrare;
- eliberare din depozite;
- prelucrare în procesul de producţie;
- inventariere;
- vânzare.
Operaţiile care privesc stocurile, respectiv intrarea şi ieşirea stocurilor sunt consemnate în
documente primare. In continuare, menţionăm cele mai des întâlnite documente primare.
Pentru intrările de stocuri se pot utiliza urmatoarele documente:
 Avizul de însoţire a mărfii, care se emite la livrarea stocurilor şi serveşte ca document
pentru eliberarea şi scăderea din depozit a stocurilor.
 Factura fiscală, care se întocmeşte în momentul livrării bunurilor, cu sau fără Aviz de
însoţire a mărfii.
 Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, care se întocmeşte la primirea şi recepţia
bunurilor, în cazurile când există diferenţe la recepţie, când sunt depozitate în mai multe locuri şi
când sunt refuzate la plată, fiind ţinute doar în păstrare.
 Bon de predare-transfer-restituire, document folosit atât la consemnarea depozitării unor
bunuri provenite din producţie proprie, cât şi pentru transferul lor între magazine ca restituire la
locurile de depozitare.
Pentru ieşirile de stocuri se pot folosi urmatoarele documente:
 Avizul de însoţire a mărfii şi Factura fiscală, pentru ieşirile în afara unităţii
patrimoniale.
 Bon de consum, pentru materii prime şi materiale date în consumul productiv.
 Fişa limită de consum, utilizată la consumul materiilor prime cu frecvenţă mare a ieşirilor din
magazie.
 Bon de vânzare, utilizată pentru vânzarea de mărfuri prin unităţile cu amănuntul.

10
 Lucrare în primire a bunurilor aprovizionate se numeşte Recepţie, care presupune
efectuarea urmatoarelor operaţiuni:
1. recepţia transportului - se efectuează de către delegatul întreprinderii cumpărătoare şi
constă în verificarea stării ambalajelor.
Pentru lipsurile constatate se întocmeşte un proces de constatare, semnat de ambele părţi.
2. recepţia cantitativă - se efectuează de către gestionar şi presupune confruntarea datelor
din document (comandă, Aviz de însoţire a mărfii sau Factura fiscală) cu cantitătăţile de stocuri
efectiv primite. Pe baza constatărilor facute, gestionarul întocmeşte Nota de recepţie şi constatare
de diferenţe.
3. recepţia calitativă - se realizează de către un specialist (tehnolog sau merceolog).Pentru
anumite materiale se iau probe pentru analiza chimică, tehnică etc.

In cazul unor declanşări între aprovizionare şi recepţia bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert
în proprietatea unităţii, se procedează astfel:
 bunurile sosite fără factură se înregistrază intrări în gestiune atât în locul de depozitare,
cât şi contabilitate, pe baza Recepţiei şi a documentelor însoţitoare;
 bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în
gestiune.
Documentul de evidenţă operativă la depozit este „Fişa de magazie.'' Fişa de magazie se
conduce la locurile de depozitare a stocurilor şi se deschide pentru fiecare sortiment care este
depozitat.Operaţiile economice se consemnează în „Fişa de magazie'' numai cantitativ.

11
3.3.EVALUAREA STOCURILOR LA INTRAREA ÎN PATRIMONIU

Stocurile şi producţia în curs de execuţie sunt reflectate în contabilitatea sintetică valoric,

cel mai adesea în contabilitatea analitică cantitativ-valoric şi numai cantitativ în evidenţa
operativă de la depozite.
In cazul materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de
inventa, ambalajelor achiziţionate din afara unităţii, acestea pot fi reflectate în contabilitate la:
- costul de achiziţie - este format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi
ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în
factura furnizorului.
- preţul standard - este un preţ prestabilit care constă în evaluarea şi înregistrarea
stocurilor în preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor din perioada
precedentă.
- preţul de facturare - este preţul indicat în factura acestuia. Preţurile de facturare devin
preţuri de înregistrare în contabilitate dacă diferenţele de preţ faţă de costul de achiziţie se
evidenţiază distinct.

3.4.EVALUAREA STOCURILOR LA IEŞIREA DIN GESTIUNE

Evaluarea ieşirilor din stoc, respectiv din gestiune, se face cel mai adesea ţinând cont de
valoarea de intrare în stoc.
Principalele metode utilizate pentru evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune în
situaţia utilizării costului efectiv de înregistrare în contabilitate sunt:
Metoda primului intrat, primului ieşit (FIFO) - are la bază premisa ca primele loturi de
bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute.Ca urmare, bunurile ieşite
din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui anumit lot.

Metoda ultimului intrat, primului ieşit (LIFO) - presupune ca ultimele loturi intrate sunt
vandute mai întâi, deci costul unitar al ultimei intrări e atributul primei ieşiri.De aceea bunurile
ieşite din gestiune se evaluează la valoarea de intrare a ultimei intrări aferente unui anumit lot.

12
 Metoda costului mediu ponderat (CMP) - presupune calcularea mediei ponderate a
costurilor unui anumit element, fie periodic (de regulă, la sfârşitul lunii), fie după fiecare recepţie.

Când se calculează la sfârşitul lunii, costul mediu ponderat (CMP) se stabileşte ca un

raport între valoarea stocului (VSi) plus valoarea intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul
iniţial (QSi) plus cantităţile intrate (Qi), adică:

CMP = (VSi + Vi) : (QSp + Qi)

Când se calculează după fiecare recepţie, costul mediu ponderat (CMP) se stabileşte ca un
raport între valoarea stocului precedent (VSp) plus valoarea intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă
în stocul precedent (QSp) plus cantităţile intrate (Qi), adică:

CMP = (VSp + Vi) : (QSp + Qi)

Daca se ponderează cantităţile ieşite (QE) cu costul unitar mediu ponderat se obţine valoarea
bunurilor ieşite (VE) adică:
VE = CMP x QE

Metoda identificării individuale - constă în evaluarea bunurilor şi costul istoric (de

intrare).Se poate folosi în cazul produselor de folosinţă îndelungată, care se pot identifica
prin serie, data de intrare, costul de achiziţie.

13
 3.5. ALTE METODE DE EVALUARE A STOCURILOR

Datorită diversităţii în activitatea economică, există şi alte metode de evaluare a

stocurilor.Acestea sunt:
 Costul standard, sau preţul standard - este o categorie economică care ia în considerare
un nivel normal al consumurilor de materiale şi manoperă.De asemenea, ţine cont de gradul de
eficienţă şi de utilizare a capacităţilor de producţie.
Costurile standard trebuie revizuite periodic în funcţie de condiţiile economice
Intre costul standard şi costul de achiziţie sau de producţie (costul efectiv) apar diferenţe
de preţ care se vor înregistra în contabilitate în conturile de diferenţe de preţ, incluzându-se în
costuri pe masura utilizării stocurilor sau o data cu vânzarea bunurilor respective.

Coeficientul de repartizare a diferenţelor de preţ se repartizează astfel:

Soldul iniţial al diferenţelor de preţ +

Diferenţe de preţ aferente intrărilor.
K = --------------------------------------------------------------
Sold iniţial al stocurilor la preţ standard +
Valoarea cumulată la preţ standard aferent intrărilor

Coeficientul se ponderează cu valoarea bunurilor ieşite din stoc la preţ standard,

determinându-se diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite .Aceste diferenţe se repartizează
asupra costurilor.
 Preţul cu amănuntul - este utilizat în comerţ, respectiv în unităţile comerciale cu
amănuntul .Acest preţ permite determinarea rapidă a valorii stocurilor. Aceste preţuri au inclusă
marja de adaos comercial.
Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din preţul de
achiziţie a stocurilor. Orice modificare a preţului de vânzare presupune recalcularea marjei brute.

14
  Metoda de evaluare a ieşirilor din stoc la un cost apropiat de stocurile de achiziţie reale
de intrare calculat statistic pe baza preţurilor de achiziţie reale din perioadele de gestiune
anterioare.

 Metoda de evaluare a ieşirilor din stoc la un cost prestabilit determinat pe baza unor
studii tehnice şi de previziune a evoluţiei costurilor de achiziţie.

 Metoda de evaluare a ieşirilor din stoc la valoarea de înlocuire sau la preţul zilei,
metoda indicată în perioadele de hiperinflaţie, pentru a se realiza o evoluţie concordantă între
evoluţia costurilor de achiziţie şi evoluţia preţului de vânzare.

3.5.EVALUAREA LA INVENTARIERE ŞI LA ÎNCHIDEREA EXERCIŢIULUI

La inventarierea patrimoniului de la sfârşitul exerciţiului, stocurile se evaluează la

valoarea actuală sau de utilitate, denumită şi valoarea de inventar.
Cu acest prilej se stabilesc:
- diferenţele cantitative în plus sau în minus dintre situaţia faptică stabilită la inventariere
şi
situaţia scriptică din contabilitate;
- diferenţele valorice în plus sau în minus dintre valoarea contabilă (de intrare) şi valoarea
actuală.

15
CAP ITOLUL IV :
STUDIU DE CAZ LA S.C. VASIANAMOB S.R.L.

5.1.PREZENTAREA SOCIETĂŢII:

Societatea comercială „VASIANAMOB ” SRL este persoană juridică română, având

forma juridică de societate cu răspundere limitată .Aceasta îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu legile române şi cu prezentul statului.
Sediul societăţii este în România, localitatea ANIEŞ , str. VALEA ANIEŞULUI nr.265,
judeţul BISTRITA NASAUD .
Sediul societăţii poate fi schimbat în alt loc din România, pe baza Adunării Generale a
Acţionarilor (A.G.A), potrivit legii. Societatea poate avea sucursale, filiale, agenţii situate şi în
alte localităţi din ţară şi din străinătate.
Durata societăţii este nelimitată, cu începere de la data înmatriculării în Registrul
Comerţului.
Societatea este administrată şi reprezentată de BARNA BASILE ,.
Obiectul de activitate: Fabricarea de mobilă pentru bucătării 3102 , din codul CAEN
servicii
comerţ cu amănuntul al diferitelor produse şi a mărfurilor
comerţ cu amănuntul al diferitelor produse chimice
Capitalul social al societăţii comerciale este de 200.000 lei, împărţit în 200 acţiuni, în
valoare nominală de 1000 lei fiecare, în întregime subscris şi vărsat integral la data constituirii
societăţii.
Acţiunile nominative ale societăţii vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege, vor
purta timbrul sec al societăţii şi semnătura a doi administratori. (BARNA VASILE ŞI BARNA
ANA )
Exerciţiul economico-financiar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie al
fiecărui an .Primul exerciţiu începe la data înmatriculării societăţii în Registrul Comerţului.
Vânzarea produselor se face pe mai multe căi:
*pe bază de contract comercial încheiat anticipat la cererea clientului;
pe bază de comandă fermă, urmată de onoarea imediată a acesteia;

16
 *la cerere neprogramată, pe baza informaţiilor furnizate de magazinele şi depozitele
proprii sau ale reţelei comerciale.
Potrivit rezultatelor cercetărilor efectuate de către specialişti în domeniu, fenomenul de
lichidare a societăţilor se datorează în mare măsură managementului neperformant şi lipsei de
experienţă managerială a societăţilor noi înfiinţate.
Lichidarea societăţilor se realizează, în cele mai dese cazuri, prin faliment.
Societăţile care se află în prag de faliment, înainte de a fi supuse procesului de lichidare,
sunt supuse unor tratamente economice, financiare şi juridice, cu scopul de a mai salva ceea ce se
mai poate salva.
Litigiile societăţii cu persoane fizice sau juridice române sunt de competenţa instanţelor
judecătoreşti competente din România, iar cele cu persoane juridice străine de competenţa
instanţelor prevăzute în contractele încheiate cu acestea. Prevederile prezentului statut se
completează cu dispoziţiile legale referitoare la societăţile comerciale.

17
 5.2.STUDIU DE CAZ :În cadrul societăţii S.C.VASIANAMOB SRL au avut loc
următoarele evenimente ,care s-au înregistrat în contabilitatea unităţii :

1. Se primesc, în mod gratuit, 100 l combustibil în valoare de 2.000 lei:

3024 = 7582 2.000 lei

2.Un asociat aduce ca aport la Capitalul social stocuri de materiale auxiliare în sumă de
7.000lei:

3024 = 456 700 lei

3. La inventariere se constată un plus de materii prime în valoare de 300 lei:

301 = 601 300 lei

sau
601 = 301 300 lei

4. Înregistrarea la preţ de evidenţă, a valorilor materiilor prime (8000) şi materialelor

consumabile (2000) reprezentând aportul în natură al asociaţiilor pentru capital.

% = 456 10000 lei

301 8000 lei
302 2000 lei

5. Înregistrarea la preţ de evidenţă a valorii materiilor prime (3500) şi materiale

consumabile (15.000) returnare de la terţi:

% = 351 5000
301 3500

18
 302 1500

6. Înregistrarea la preţ de evidenţă a valorii materiilor prime (2000) şi a materialelor

consumabile (2000), primite de la furnizori pe factură:
TVA 24 %.

% = 401 4960 lei

301 2000 lei
302 2000 lei
4426 960 lei

7. Înregistrarea la preţ de evidenţă a valorii materiilor prime (3500) şi a materialelor consumabile

(2500) ieşite prin donaţie, donate unei case de copii

6582 =% 6000 lei

301 3500 lei
302 2500 lei

9. Înregistrarea valorii diferenţelor de preţ în minus aferente materiilor prime (1500) şi a

materialelor consumabile (1000) ieşite din gestiune:

308 = % 2500 lei

601 1500 lei
602 1000 lei

10. Înregistrarea la preţ de evidenţă a valorii obiectelor de inventar reprezentând aportul

în natură al asociaţilor pentru capital:4250

303 = 455 4200 lei

19
 11. Înregistrarea la preţ de evidenţă a valorii materiilor prime (700) şi materialelor
consumabile (600) achiziţionate din avansuri de trezorerie:
TVA 24 %.

% = 542 1612
301 700
302 600
4426 312

12. La inventariere se constată un minus de materii prime în valoare de 180 lei, care se
impută gestionarului la valoarea actuală de 2.000 lei şi TVA 24%.

601 = 301 1.800 lei

4282 = % 2.480 lei

758 2.000 lei
4427 480 lei

5311 = 4282 1.428

13. Înregistrarea la preţ de evidenţă a valorii materiilor primite livrate la ASOCIAŢI(800),

455 = 301 8000 lei

14. Înregistrarea la preţ de evidenţă a valorii materialelor consumabile incluse pe cheltuieli,

constatate lipsa la inventar, precum şi pierderile din deprecieri: 3200

602 = 302 3200 lei

20
 17. La inventariere se constată un minus de materii prime în valoare de 2.000lei, care se
impută gestionarului la valoarea actuală de 2.200lei şi TVA 24%.
Debitorul achită suma la casieria unităţii.

601 = 301 2.000 lei

4282 = % 2.618 lei

758 2.200 lei
4427 418 lei

18. Se înregistrează valoarea diferenţelor de preţ în plus aferente materiilor prime şi

materialelor consumabile intrate în gestiune prin achiziţionare de la furnizori(3.000) şi din
avansuri de trezorerie (2.000).

308 = % 5.000
401 3.000
302 2.000

19. Înregistrarea valorii diferenţelor de preţ în minus aferente materiilor prime(1500) şi

materialelor consumabile(1.100) ieşite din gestiune:

308 = % 2.600 lei

601 1.500 lei
602 1.100 lei

20. Înregistrarea valorii diferenţelor de preţ în plus aferente materiilor prime (9.000) şi a
materialelor consumabile(7.000) ieşite din gestiune:

% = 308 16.000 lei

21
 601 9.000 lei
602 7.000 lei

21. Un asociat aduce ca aport la Capitalul social stocuri materiale consumabile în sumă de
9.000 lei:

3028 = 456 900 lei

21. La inventariere se constată un minus de materii prime în valoare de 1.500 lei, care se impută
gestionarului la valoarea actuală de 2.100 lei şi TVA 24 %.
Debitorul achită suma la casieria unităţii.

601 = 301 1.500

4282 = % 2.499
758 2.100
4427 399

5311 = 4282 2.499

22. Se înregistrează valoarea diferenţelor de preţ în minus (costul de achiziţie este mai
mic decât preţul de evidenţă prestabilit) aferente materiilor prime (3.800) intrate în gestiune prin
achiziţionare de la furnizori:

% = 308 4.000 lei

301 3.800 lei
302 200 lei

22
 23. Înregistrarea la preţ de evidenţă, a valorilor materiilor prime (65.000) şi materialelor
consumabile (5.000) reprezentând aportul în natură al asociaţiilor pentru capital.

% = 456 70.000
301 65.000
302 5.000

24. Înregistrarea la preţ de evidenţă a valorii materiilor prime (30.000) şi materiale

consumabile (10.000) returnate la terţi:

% = 351 40.000
301 30.000
302 10.000

25. Înregistrarea la preţ de evidenţă a valorii materiilor prime (12.000) şi a materialelor

consumabile (8.00), primite de la furnizori cu factură: TVA 24 %.

% = 401 24.800
301 12.000
302 8.000
4428 480

26. Se înregistrează valoarea diferenţelor de preţ în plus (cost de achiziţie mai mare decât
preţul de evidenţă prestabilit) aferente materiilor prime şi materialelor consumabile intrate în
gestiune prin achiziţionare de la furnizori (30.000) şi din avansuri de trezorerie (20.000):

308 = % 50.000
401 30.000
302 20.000

23
MONOGRAFIE CONTABILĂ
Se recepţionează elemente patrimoniale primite de la furnizorul S.C „MINERVA”S.R.L,
conform facturii, astfel:
materie primă în valoare de200 lei
materiale auxiliare în valoare 150 de lei
TVA deductibilă 24 %
Se dau în consum materiile prime şi materialele auxiliare.
Se ridică de la bancă suma de 1000 lei şi se depune la casierie.
Se acordă prin casierie un avans de trezorerie de 3000 lei salariatului Popescu în vederea
efectuării unei deplasări.
Se vând pe credit , produse finite clientului în valoare de 7.000 lei , TVA colectată 24%.
Se înregistrează cheltuieli cu salarii – 1.500 lei.

ÎNREGISTRĂRI :
Furnizor .MINERVA SRL.......
(denumire,forma juridică)
Nr ord registru com/an
Cod fiscal R 10755554
SediulBISTRITA ......
Seria SVAC Nr. 2132801
Cumpărător:SC „VASIANAMOB”SRL
FACTURA (denumire,forma juridică)
FISCALĂ .
Cod fiscal 25009501

Judeţul Bistrţa.. Judeţul Bistrita

Contul BN7576767689 Contul BN 8546789235119......

Banca .BRD BISTRITA.........

Nr.facturii ..........44321...................................
Data(ziua,luna,anul) ......03.05.2011...............
Nr.aviz însoţire a mărfii ..................................
(dacă este cazul)

24
 Cota TVA ....24%.......
SC „VASIANAMOB ”S.RL

Nr Denumirea UM Cantitatea Preţul Valoarea Valoarea

Crt produselor sau unitar - lei - TVA
serviciilor (fara - lei -
TVA)
- lei -
1 2 3 4 5 6 7
1. ADEPLAST buc 5 40 200 48
2. PAL ALB buc 10 15 150
36
Semnătura si Date 350 84
stampila privind..................................... TOTAL 350 84
furnizorului Numele delegatului.FLAMĂ
 IONEL
Buletinul/cartea de identitate Semnatura Total de plata
Seria.XB.nr.44298eliberat POL de primire (col 6 + col 7)
BN 
Mijlocul de transport ....PEUGET.. 434
Nr.............BN 02 HTE....................
Expedierea s-a efectuat în prezenta
noastra la data
de ......03.05.2011....

Semnaturile.....................................

25
Nr. Data Document Explicatii Simboluri Sume
Crt. conturi
D C D C
1 2 3 4 5 6 7 8
Report
1 01.05.2011 Factura aprovizionare % 401 7.140.000
fiscala mat.prime şi 301 4.000.000
mat. auxiliare 3021 2.000.000
4426 1.140.000
2 03.05.2011 Bon de consum de 601 301 4.000.000 4.000.000
consum materii prime
3 05.05.2011 Bon de consum mat. 6021 3021 2.000.000 2.000.000
consum auxiliare
4 07.05.2011 Extras de ridicarea 531 5121 1.000.000 1.000.000
cont sumei şi
depunerea ei
la casierie
5 20.05.2011 Extras de înreg. avans 542 531 3.000.000 3.000.000
cont de trezorerie
prin casierie
6 27.05.2011 Factura înreg. 411 % 8.330.000
fiscală, vânzare 701 7.000.000
Jurnal produse finite 4427 1.330.000
vânzări
7 30.05.2011 Stat de înreg 641 421 1.500.000 1.500.000
salarii cheltuieli cu
salarii
DE REPORTAT 26.970.000 26.970.000

26
Am anexat ,la lucrare documente care privesc
 intrarea în gestiune a stocurilor de materii prime şi materiale :
 FACTURI
 RECPŢII ALE ACESTORA
 BONURI DE CONSUM ŞI IMPLICIT
 VÂNZAREA PRODUSELOR FINITE
 FIŞE ALE CONTURILOR STOCURILOR DE MATERII PRIME ŞI MATERIALE
 FIŞE DE MAGAZIE

27
S.C „VASIANAMOB SRL ” S.R.L ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ ÎN CONTURI
401 “Furnizori”

59500
34510
3808

97818

301 “Materii prime”

500000 10000
290000 5000
67226 2000
30000 2500
3200 15000
5000 15000
- 7250000

184426891 42250000

4426 “TVA deductibila”

9500 28391
55100
12773
608

28391 28391

28
 401 “Furnizori –”

34510 34510

34510 34510

4426 “TVAdeductibilă”

5510 5510

5510 5510

601 “Chelt. cu materii prime”

10000 5000
5000 - 7250
2000 2000
- 7250 10000
9750 9750

542 “Avansuri de trezorerie”

8000

8000

29
 351 “Materii si mat.aflate la terti”

1500 3000

1500 3000

4282 “Alte creante in legatura cu personalul”

2618

2618

7581 “Venit.din despagubiri si penalitati”

2200 2200

2200 2200

6581 “Despagubiri, amenzi si penalitati”

2500 2500

2500 2500

411 “Clienti ”

1780

1780

30
 456 “Decontari cu act/.asoc.privind capitalul”

5000

5000

121 “Profit si pierdere”

2725 3700

2725 3700

CONCLUZII :

Principala sursă de date a sistemului informaţional este contabilitatea, a cărei sferă de acţiune o
reprezintă întreprinderea.
Contabilitatea reflectă continuu şi în totalitate existenţa şi modificarea elementelor patrimoniului
ce apar datorită operaţiilor economice din cadrul unităţilor patrimoniului Existenţa şi mişcarea
valorilor materiale şi băneşti sunt consemnate în documente şi apoi înregistrate în evidenţa
contabilă şi evidenţa operativă, însă aceste date prezentate în contabilitate pot să fie diferite în
raport cu situaţia reală patrimonială.
In activitatea curentă pot avea loc unele modificări cantitative şi valorice ale
patrimoniului care nu pot fi consemnate în documente .Informaţia economică este prezentă astăzi
în toate domeniile de activitate.

31