Explicarea utilizării semnelor de punctuaţie

1.Explicarea utilizării punctelor de suspensie

Punctelor de suspensie marchează un gând nerostit în întregime. Personajul/ poetul/ naratorul consideră
că restul este uşor de subînţeles.
Punctelor de suspensie indică o întrerupere a vorbirii personajului/ poetului/ naratorului. Acesta nu vrea
să-şi exprime până la sfârşit gândirea, considerând că restul e uşor de subînţeles.

2.Explicarea utilizării liniei de dialog

Linia de dialog introduce vorbirea directă.Aceasta marchează debutul replicii unui personaj.

3.Explicarea utilizării semnului exclamării

a)Semnul exclamării marchează un enunţ exclamativ.Din punct de vedere expresiv acesta exprimă
bucuria, uimirea, încântarea, durerea etc. personajului/ poetului/ naratorului.
b)Semnul exclamării marchează un enunţ imperativ.Din punct de vedere expresiv acesta evidenţiază un
îndemn/ o poruncă/ un sfat.
c)Semnul exclamării marchează o interjecţie exclamativă. Din punct de vedere expresiv acesta exprimă
bucuria, uimirea, încântarea, durerea etc. personajului/ poetului/ naratorului.
d)Semnul exclamării marchează o interjecţie predicativă de adresare.Din punct de vedere expresiv
acesta evidenţiază un îndemn.

4.Explicarea utilizării semnului întrebării

Semnul întrebării marchează un enunţ interogativ. Din punct de vedere expresiv acesta exprimă
curiozitatea, interesul, uimirea etc. personajului/ poetului/ naratorului.

5.Explicarea utilizării virgulei

a)Virgula izolează un substantiv în vocativ de restul enunţului: Exp. -Andra, vino acasă!
b)Virgula izolează o interjecţie exclamativă de restul enunţului:
Exp.”O, rămâi, rămâi la mine...” (prima virgulă)
c)Virgula izolează o interjecţie de adresare de restul enunţului: Exp. “Iată, iarna vine albă!”
d)Virgula separă (desparte) termenii unei enumeraţii
Exp. Şi da, şi nu...; Luna, soarele şi stelele mi-au zâmbit.
e)Virgula izolează o propoziţie incidentă de restul enunţului: Exp. „Nu-i acasă Ion, zise mătuşa
Mărioara!”
f)Virgula stabileşte un raport de coordonare între două părţi de propoziţie de acelaşi fel (subiecte, atribute,
complemente, nume predicative).
Exp.-subiecte: Andra, Irina şi Ioana se duc la şcoală.
-atribute: Copilul cuminte, inteligent şi ascultător stă în bancă.
-complemente: Am fost la mare, la munte şi la Paris.
-nume predicative: Copilul este cuminte, inteligent şi ascultător.
g)Virgula stabileşte un raport de coordonare între două propoziţii (principale/ subordonate).
Exp.Principale: Am mers la şcoală, apoi am venit acasă.
Subordonate: Ştiu că voi învăţa, că voi lua note mari şi că voi fi premiant.

6.Explicarea utilizării semnului două puncte

a)Semnul două puncte marchează o enumeraţie. Exp. Am cumpărat: mere, pere şi gutui.
b)Semnul două puncte marchează începutul replicii unui personaj.El anunţă vorbirea directă.
Exp. Mama zise: -Ioana, pofteşte la masă
7. Explicarea utilizării punctului
Punctul marchează o propoziţie enunţiativă.
 Explicarea utilizării semnelor de ortografie

1.Explicarea utilizării cratimei

a)Cratima duce la elidarea (dispariţia) unui sunet.

„S-adun flori în şezătoare.”

Explicaţie: Cratima duce la elidarea sunetului „e”.

b)Cratima permite rostirea în acceaşi silabă/ sau rostirea împreună a două părţi de vorbire.

Ţi-am luat un cadou.

Explicaţie: Cratima permite rostirea în aceeaşi silabă a două părţi de vorbire: pron.pers. ţi şi vb. aux. am.

“Mă-nserez oricum”
Explicaţie: Cratima permite rostirea împreună a două părţi de vorbire: pron.refl.mă şi vb. înserez.

c)Cratima duce la conservarea ritmului şi a măsurii versului.

Exemple: „S-adun flori în şezătoare.”; “Mă-nserez oricum”.

2.Explicarea utilizării apostrofului

Apostroful marchează căderea accidentală a unui sunet/ a unor sunete.

Exemplu: -Cin’ te-a căutat aseară?

Explicaţie: Apostroful marchează căderea accidentală a sunetului “e”.

Exemplu: -Un’ te duci aşa grăbit?

Explicaţie: Apostroful marchează căderea accidentală a sunetelor “d” şi “e”.