Subiectele pentru examenul la disciplina

Dreptul Proprietăţii Intelectuale.

1. Noţiunea, particularităţile şi istoricul dreptului de proprietate intelectuală.

Dreptul proprietăţii intelectuale= ansamblu de norme juridice ce reglementează relaţiile sociale care
apar in procesul crearii, valorificarii, protectiei si apararii rezultatelor activittii intelectuale inclusiv si
a mijloacelor de individualizare a produselor, serviciilor si participarea la circuitul civil sau
comercial.
Particularitatile:
1. are ca obiect reglementarea bunurilor incorporale, ele fiind rezultate ale activitatii intelectuale

2.specifice sunt si modurile de dobindire, precum si fapte juridice specifice ce stau la baza aparitiei
drepturilor subiective asupra obiectelor concrete ale proprietatii intelectuale

3.drepturile proprietatii intelectuale, sunt limitate in timp, durata protectiei carora depinzind in fond
de obiectul concret al acestora (ex. marca- se protejeaza pe un termen de 10 ani din momentul
inregistrarii ei si cu posibilitatea prelungirii termenului ei de protectie; invetiile- 20ani; operele- in
DA pe toata viata+70ani dupa decesul autorului);

4.sunt limitate in spatiu- teritoriul Statului care a recunoscut Dreptul de Proprietate;

5.o alta particularitate consta in posibilitatea de a folosi obiectele Drepturilor subiective de catre e
persoanele terte fara acordul titularului si fara a oferi careva remunerare acestor titulari.

Istoricul DPI. Insasi conceptul de proprietate intelectuala vine din Legea Franceza din sec XVIII,
unde se baza pe teoria Dreptului natural care afirma ca: dreptul de autor asupra unui rezultat creative
este un drept natural si inalienabil ce reiese din insasi natura activitatii creative si este independent
de recunoasterea lui de catre Stat
1.Epoca Antica- totusi grecilor le apartine prima Lege privind protectia creatiilor noi. Astfel, in sec
VI i.e.n se protejau noile feluri de mincare. Astfel, daca un bucatar inventa un fel de mincare
exceptionala, acesta devenea privilegiu lui si nimeni altcineva nu putea folosi aceleasi bucate decit
dupa 1 an de la inventia felului respective.
2.Evul Mediu- Gettenburg inventeaza tiparul cu litere mobile. Astfel incit acest an estee considerat de
catre doctrina anul. Dreptului de autor- dreptului proprietatii intelectuale.
In 1474 are loc prima incercare de reglementare a domeniului proprietatii intelectuale, actul numit
Partea veneziana adoptat de catre senatul republicii Venetia.
Prima Lege a Dreptului de autor apare in - 1709, adoptata in Anglia “Statutul reginei Angliei”.
Legea atribuia un Drept la copie al autorului asupra cartii sale pe o perioada de 21 ani, iar ulterior 28
ani.
La nivel International Convetia de baza este Conventia de la Berna, pt protectia operelor literare si
artistice din 1886. I AI-l in acest domeniu 1883 “Conventia de la Paris pt protectia produselor
industriale”. O alta Conventie 1967 Stolkholm “Conventia privind instituirea OMPI
Pe plan national: 1993 –prima reglementare, Hot. Guv. Cu privire la protectia proprietatii industriale,
1994 – legea privind dr. de autor si dr. conexe, 1995 – legea privind brevetele de inventive, 1996 –
legea privind protectia marcii si denumirilor de origine a produselor, 1997 – legea privind protectia
desenelor si modelelor industrial, 2007 – in rezultatul implementarii legislatiei UE – legea privind
protectia desenelor si modelelor industrial. 2008 -

2. Sistemul dreptului de proprietate intelectuală. Locul dreptului de proprietate

intelectuală în sistemul de drept al Republicii Moldova.
Elementele constitutive ale D.P.I. sunt:
1) dreptul de autor şi drepturile conexe;
 2) dreptul proprietăţii industriale.
DPI nu este o ramură de drept şi nici o subramură de drept, ci o instituţie juridică complexă prin
înglobarea în sine a celor două instituţii, complexe şi ele la rîndul lor. La un nivel mai înalt de
abstracţie am putea afirmă că şi ele au ceva în comun care ar permite a le uni în următorul mod:
 au un izvor comun de apariţie a obiectelor- munca creativă;
 joacă un rol primordial în dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii, a culturii generale a
umanităţii.
Sistemul instituţiilor juridice a DPI situează aceste instituţii în mod succesiv, fapt care asigură o
cale mai raţională de percepere a elementelor constitutive. Raţionalismul contă în aceea că dr. de
autor conţine noţiuni mai generale, care se folosesc şi în DP industriale, precum sunt „dr. subiectiv de
autor”, adică dr. de a se numi autor al unui rezultat al activităţii intelectuale, dr. la num, dr-ri
subiective personale nepatrimoniale, dr. subiective patrimoniale, dr. de a valorifica rezultatul
activităţii intelectuale etc
Acesta este factorul obiectiv, graţie căruia dr. de autor, ca element constitutiv al DPI, este situat pe
primul plan. Factorul subiectiv, condiţionat de primul, este situarea pe prim plan a dr-lui de autor,
datorită cărui fapt se asigură o cale mai raţională de studiere şi percepere a materiei DPI în întregime.
Dreptul de autor este parte din dreptul civil.

3. Izvoarele dreptului proprietăţii intelectuale.

a) Izvoarele dr-lui de autor
 Interne:
Constituţia RM; Legea privind dr. de autor şi dr-le conexe; Hot. Guvernului privind aprobarea
Regulam. Agenţiei de Stat pentru dr-le de autor; Hot. Guvernului despre tarifele minime ale
remuneraţiei de autor;
 Internaţionale:
- Convenţia de la Berna cu privire la protecţia operelor literare şi artistice (09.09.1886, a
contribuit la soluţionarea conflictelor dintre normele juridice existente în legislaţia diferitor
ţări; a determinat contururile obiectelor protejate de Convenţie, a extins protecţia juridică a
fiecărei din operele indicate pe teritoriul fiecărui stat membru);
- Convenţia Mondială Universală cu privire la dr-le de autor (Geneva, 06.09.1952; prevede oferirea
în fiecare stat Contractant regimul naţional operelor publicate în orice alt stat Contractant, stabileşte
durata minimă a dr-lor de autor după moartea autorului, care nu poate fi mai mică de 25 de ani);
- Convenţia Internaţională pentru protecţia dr-lor interpreţilor, ale producătorilor de fonograme şi
ale organizaţiilor de fuziune (Roma, 26.10.1961);
- Convenţia Mondială pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale (OMPI)
b) Izvoarele dr-lui proprietăţii industriale.
 Interne:
- Constituţia RM;
- Legea privind brevetele de invenţie (18.05.1995);
- Legea privind protecţia desenelor şi modelelor industriale;
- Legea privind protecţia soiurilor de plante;
- Legea privind mărcile şi denumirile de origine ale produselor;
- Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
- Legea cu privire la patentele de întreprinzător;
- Legea privind protecţia consumatorilor;
- Legea privind comerţul interior;
- Legea cu privire la secretul comercial;
- Legea cu privire la gaj;
- Hot. Guvernului cu privire la statutul Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale
(AGEPI).
- Actele adoptate de către AGEPI.
 Internaţionale:
 - Convenţia de la Paris pentru protecţia propr. Industriale;
- Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor;
- Tratatul de la Budapesta pentru recunoaşterea depozitului microorganismelor în scopul
asigurării protecţiei prin brevete;
- Tratat pentru dreptul mărcilor;
- Convenţia pentru instituirea Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale;
- Izvoare internaţionale regionale;
- Acorduri, tratate bilaterale.

4. Principiile dreptului proprietăţii intelectuale.

a) Libertatea activităţii de creaţie.
Art. 33 CRM, art.19, 27 DUDO, art.9, 10 CEDO;
Orice persoană poate aborda orice problemă, orice temă pentru a-şi aplica asupra acestora
capacităţile sale creative şi a-şi exprima liber viziunea proprie în orice formă posibilă; Creatia
nu este supusa cenzurii.
Art. 4 Legea privind dr-le de autor şi dr-le conexe; legea privind brevetele de invenţie.
b) îmbinării intereselor autorului cu cele ale societăţii.
art. 32, 55 CRM, unde în art.32 se spune „libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea,
demnitatea sau drepturile unei alte persoane la viziune proprie”;
legiuitorul promovează acest principiu şi în alte legi, speciale. Cum ar fi în Legea privind
drepturile de autor şi dr-le conexe, unde se prevăd cazurile cînd dr-le de autor se limitează la
valorificarea operelor în interesele altor persoane şi ale societăţii fără acordul autorilor, cu, sau
chiar fără remuneraţie.
c) stimulării morale şi materiale a autorilor obiectelor propr. Intelect.
- se sintetizează şi din legislaţia cu privire la conferirea titlurilor onorifice în diverse domenii
de creaţie, cu privire la decorarea cu diverse semne de distincţie; stimularea patrimoniala
consta in acordarea diferitor remuneratii de autor.
- persoanele ce activează în domeniul activităţii creative se bucură de mare autoritate şi
recunoştinţă din partea societăţii.

5. Statutul juridic al Agenţiei de Stat pentru Proprietate Intelectuală – AGEPI.

(Structura, atribuţiile, etc.).
Agenţia organizează şi efectuează protecţia juridică a proprietăţii intelectuale pe teritoriul RM, sub
formă de proprietate industrială, DA si DC, are statut de institutie publica , îşi desfăşoară activitatea
pe principiile autogestiunii şi autofinanţării şi se subordonează Guvernului. Agenţia este
independentă în adoptarea de hotărîri privind protecţia juridică a obiectelor de PI. Aceste hotărîri pot
fi atacate în Curtea de Apel Chisinau, în arbitrajul specializat/ pe cale judiciară. Agenţia eliberează,
în numele statului, titluri de protecţie. Agenţia reprezintă RM în OMPI, în alte organizaţii
internaţionale şi interstatale pt protecţia PI, întreţine şi dezvoltă relaţii de colaborare şi cooperare cu
ele, precum şi cu instituţiile de profil din alte state.

Agenţia are următoarele funcţii de bază:

a)elaborează propuneri referitoare la politica de St şi la cadrul normativ-legislativ privind protecţia
PI, precum şi propuneri vizînd perfecţionarea Legii naţionale în domeniu; b)organizează şi
gestionează sistemul naţional de protecţie a PI în cf cu L în vigoare a RM şi cu tratatele internaţionale
la care RM este parte;
c)elaborează propuneri privind dezvoltarea sistemului naţional de protecţie a PI; d)administrează,
păstrează, dezvoltă şi comercializează bazele de date în domeniul protecţiei PI prin schimburi
internaţionale şi achiziţii, asigură accesul, inclusiv automatizat, la bazele de date naţionale şi străine;
e)elaborează, coordonează şi execută programele de dezvoltare şi acordurile de colaborare cu alte
ţări/ organizaţii internaţionale în domeniul său de activitate; f)elaborează şi implementează programe
de formare teoretică şi practică şi de perfecţionare a specialiştilor în domeniul PI;
g)înregistrează rezultatele cercetărilor ştiinţifice (obiecte ale PI) ale organizaţiilor din sfera ştiinţei şi
inovării;
h)elaborează şi execută programe de implementare a proprietăţii intelectuale, de stimulare a
activităţii în sfera ştiinţei şi inovării;
i)elaborează şi aprobă acte de procedură necesare executării prevederilor L în domeniu;
î)organizează şi participă la seminare, simpozioane, conferinţe, concursuri şi expoziţii naţionale şi
internaţionale în domeniul PI.

În domeniul proprietăţii industriale Agenţia:

a)recepţionează şi supune expertizei cererile privind eliberarea titlurilor de protecţie pentru obiectele
Pi;
b)gestionează registrele naţionale de cereri şi titluri de protecţie acordate pt invenţii, pt noi soiuri de
plante, pt mărci de produse şi servicii, pt denumiri de origine ale produselor, pt desene şi modele
industriale, pt modele de utilitate, pt topografii ale circuitelor integrate, pt alte obiecte ale Pi,
registrele naţionale ale contractelor de licenţă şi cesiune, ale reprezentanţilor, evaluatorilor şi
consilierilor în domeniul Pi;
c)administrează, conservă şi completează Colecţia naţională de brevete prin achiziţii şi schimburi de
informaţie cu organizaţii internaţionale şi oficii de proprietate intelectuală din străinătate;
d)examinează şi înregistrează contractele de licenţă, de cesiune, de gaj şi de franchising al D-lor
privind obiectele Pi;
f)publică şi difuzează descrierile brevetelor de invenţie; g)elaborează, publică şi difuzează Buletinul
Oficial de Proprietate Industrială, revista de PI "Intelectus", alte publicaţii în domeniu;
h)organizează şi certifică activitatea reprezentanţilor, consilierilor şi evaluatorilor în domeniul Pi;
i)acordă solicitanţilor, la cerere/ în mod planificat, servicii/ asistenţă de specialitate în domeniul Pi;
j)verifică şi confirmă, la cerere, calculele evaluării Pi în întreprinderi, instituţii şi organizaţii;
k)efectuează, la cerere, expertiza de domeniu a tematicii şi rezultatelor tehnico-ştiinţifice.

În domeniul protecţiei dreptului de autor şi a drepturilor conexe Agenţia:

a)asigură protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale autorilor, titularilor DA şi ai DC, precum şi
ale succesorilor lor de D pe teritoriul RM şi peste hotare;
b)acordă asistenţă juridică autorilor şi titularilor DA şi ai DC, adoptă măsurile de rigoare pt
prevenirea încălcărilor şi restabilirea DD-lor violate;
c) înscrie în Registrul de stat operele protejate de DA şi DC; d) acumulează informaţii şi creează baze
de date privind repertoriul de opere şi listele autorilor din RM, ale căror D patrimoniale sînt
gestionate în mod colectiv;
e)elaborează şi propune GRM spre aprobare tarifele minime ale remuneraţiei de autor;
f)monitorizează activitatea organizaţiilor de administrare, pe principii colective, a D-lor patrimoniale;
g)familiarizează cetăţenii altor ţări cu lucrările de valoare din sfera ştiinţei şi inovării, inclusiv din
domeniul literaturii şi artei, ale unor autori din RM;
h)acordă asistenţă specializată PF şi PJ în vederea stabilirii de relaţii contractuale pt valorificarea în
ţară şi străinătate a operelor protejate de DA şi de DC;
i)administrează numai în baza unui contract încheiat cu autorul/ cu succesorii lui în drepturi
drepturile patrimoniale ale autorilor, titularilor DA şi DC, precum şi ale succesorilor lor de drepturi,
c/e nu au transmis D-le lor patrimoniale altor organizaţii de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale;
j)mediază încheierea de contracte şi încheie contracte cu PF/J străine (dacă este autorizată expres în
acest sens de autorul/ titularul D-lor) privind valorificarea peste hotare a creaţiilor autorilor din RM,
mediază încheierea de contracte şi încheie contracte cu titulari de drepturi străini (dacă este
autorizată expres în acest sens de către beneficiari) privind valorificarea pe teritoriul RM a creaţiilor
autorilor străini;
k) apără DA şi titularilor de DC străini în cazul valorificării creaţiei lor în ţara noastră, dacă St în c/e
ei domiciliază e/e parte la tratatele internaţionale, la c/e e/e parte şi RM/ dacă ţara noastră a încheiat
cu statul respectiv tratate bilaterale în domeniu;
l)elaborează, în comun cu organizaţiile interesate, contracte-model de autor şi le aprobă;
m)elaborează, editează şi difuzează buletine informative, instrucţiuni şi materiale explicative vizînd
domeniul protecţiei DA şi DC;
n)acordă sprijin la constituirea şi/sau la reorganizarea organizaţiilor de administrare, pe principii
colective, a D-lor patrimoniale;
o)înaintează, în modul stabilit, organelor abilitate propuneri privind aplicarea sancţiunilor în cazul
încălcării DA şi DC; p)înaintează acţiuni în IJ, atît în numele unor autori/ titulari ai DA şi DC (la
solicitarea lor), cît şi în numele Agenţiei;
q)întocmeşte, în cf cu L în vigoare, P-V privind încălcarea DA şi/sau conexe.

Structura: Administrarea Agenţiei se efectuează de către directorul general, numit în funcţie şi

eliberat din funcţie de Guvern, la propunerea Prim-ministrului. Directorul general are 2 vicedirectori
generali, numiţi în funcţie şi eliberaţi din funcţie de Guvern, la propunerea directorului general,
Departamente:Departamentul invenţii, soiuri de plante şi modele de utilitate; Departamentul mărci,
modele şi desene industriale; Departamentul dreptul de autor şi drepturi conexe; Departamentul
juridic; Departamentul informatică şi regie; Departamentul promovare şi editură; Direcţia economie
şi finanţe; Direcţia resurse umane şi cancelarie.

6. Noţiunea şi natura juridică a dreptului de autor.

DA poate fi definit in 2 sensuri:
Obiectiv= ansamblu de norme juridice ce reglementează relaţiile sociale ce apar în procesul creării,
valorificării operelor intelectuale.
Subiectiv= măsură de conduită conferită de legislaţie autorului operei în limitele căruia autorul poate
efectua anumite acţiuni vis-a-vis de opera sa, de a interzice terţilor de a săvîrşi careva acţiuni fără
permisiunea sa
Natura juridical:
1.Teoria ca dreptul de autor este un drept de proprietate, propr. Intelectuala fiind considerate cea mai
personala, legitima si sacra dintre toate proprietatile
2. Teoria conform careia deptul de autor este un drept de clientele astfel drepturile recunoscute
autorului contribuie la formarea unei clientele care procura titularului anumite avantaje patrimoniale.
3.Teoria conform careia dreptul de autor este un drept al personalitatii iar opera este o continuare a
pesonalitatii autorului
4. Teoria monista – conform careia dreptul de autor este un drept complex in continutul careia intra
drepturile persoanle nepatrimoniale si drepturile patrimoniale .
5.Teoria dualista – conform ei dr. de autor este un drept personal nepatrimonial u consecinte
patrimoniale
Legislatia R.M este adepta teoriei dualiste.

7. Domeniul de acţiune al dreptului de autor în Republica Moldova.

Conform art.5 al Legii, dr. de autor se extinde asupra:
1. operelor titularilor de dr. de autor ai căror sunt cetăţeni ai RM, indiferent de locul primei
publicări;
2. operele publicate pt. prima dată în RM, indiferent de cetăţenia titularului dr-lui de autor;
3. altor opere ce conform tratatelor internaţionale la care RM este parte, corespund.

8. Corelaţia dintre dreptul subiectiv de autor şi dreptul de proprietate asupra suportului

material al operei.
 Dreptul de autor asupra operei nu are tangenţe cu dr. de proprietate asupra obiectului material prin
care se exprimă opera. Astfel, transmiterea dr. de proprietate asupra unui obiect material sau a dr-lui
de posedare a obiectului material în care este exprimată opera nu presupune transmiterea dr-lui de
autor asupra operei ca obiect material.
Din faptul procurării obiectului nu rezultă investirea posesorului acestuia cu careva dr-ri de autor.
Opera nu este un obiect material, ci produsul activităţii creatoare exprimată într-o formă creativă.

9. Termenele de protecţie în dreptul de autor. Regulile de calculare a acestor termene.

-D-le patrimoniale exclusive şi Dreptul la remuneraţie, în privinţa operelor, cu excepţia unor
Drepturi similare prevăzute în privinţa operelor de artă aplicată, se protejează pe tot timpul vieţii
autorului şi timp de 70 de ani după deces, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului
autorului.
- D-le patrimoniale asupra operei audiovizuale se protejează timp de 70 de ani, începînd cu 1 ianuarie
al anului următor celui al decesului ultimului dintre următorii coautori: realizatorul principal
(regizorul-scenograf); autorul scenariului (scenaristul); autorul dialogului; compozitorul – autorul
operei muzicale (cu/ fără text) special create pentru această operă audiovizuală.
- D-le patrimoniale asupra unei opere anonime/ apărute sub pseudonim, cu excepţia celei de artă
aplicată, se protejează timp de 70 de ani, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al publicării
legale a operei. Dacă autorul unei opere anonime/ apărute sub pseudonim îşi dezvăluie identitatea/
dacă identitatea lui, în decursul acestei perioade, devine cunoscută, se protejează pe tot timpul vieţii
autorului şi timp de 70 de ani după deces, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului
autorului.
-D-le patrimoniale asupra operei create în copaternitate, cu excepţia operei de artă aplicată, se
protejează pe parcursul întregii vieţi a fiecaruia dintre coautori şi timp de 70 de ani, începînd cu 1
ianuarie al anului următor celui al decesului ultimului coautor supravieţuitor. Termenele de protecţie
a D-lor patrimoniale asupra operelor colective se stabilesc ca si la D-le patrimoniale asupra operei
create in copaternitate, adica se protejeaza pe parcursul intregii vieti a f/a dintre coautori sit timp de
70 ani, incepind cu 1 ianuarie al anului urmator celui al decesului ultimului coautor supravietuitor.
Totuşi, în cazul în c/e contribuţiile coautorilor la opera colectivă sînt determinate, durata protecţiei D-
lor patrimoniale ale f/a dintre aceştia se stabileşte se protejează pe tot timpul vieţii autorului şi timp
de 70 de ani după deces, începînd cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului autorului. Dacă
opera a fost publicată în volume, serii, ediţii/ episoade şi termenul de protecţie a DA începe din
momentul cînd opera a fost adusă legal la cunoştinţa publicului, termenul de protecţie va fi calculat pt
f/e dintre aceste componente.
- D-le patrimoniale asupra operei de artă aplicată se protejează timp de 25 de ani de la data creării ei,
cu excepţia desenelor şi modelelor industriale neînregistrate cf L privind protecţia desenelor şi
modelelor industriale, create în scop industrial de reproducere, care se protejează timp de 3 ani de la
data creării lor.
La expirarea termenului de protecţie a D-lor patrimoniale, opera intră în domeniul public. Operele
intrate în domeniul public pot fi valorificate liber, cu condiţia de respectare a drepturilor morale ale
autorilor şi ale altor titulari de drepturi, precum şi de achitare a remuneraţiei. D-le morale ale
autorului sînt protejate pe un termen nelimitat. După decesul autorului, protecţia D-lor sale morale
e/e exercitată de către moştenitori şi de organizaţiile abilitate în modul corespunzător să asigure
protecţia D-lor autorilor. Astfel de organizaţii asigură protecţia D-lor morale ale autorilor şi în cazul
cînd aceştia nu au moştenitori/ în cazul de stingere a DA.

10.Simbolul ocrotirii dreptului de autor. Prezumţia paternităţii.

Prezumtia paternitatii: Se consideră a fi autor, în absenţa unei probe contrare, Persoana sub al cărei
nume pentru prima dată este publicată opera. Cînd opera a fost publicată in anonimat/ sub un
pseudonim care nu permite identificarea autorului, editura, al cărei nume este indicat pe operă, se
consideră, în absenţa unei probe contrare, reprezentant al autorului, avînd în această calitate Dreptul
să protejeze şi să exercite dreptul de autor.
 Pentru a informa publicul despre drepturile sale, titularul are dr. să folosească simbolul ocrotirii dr.
de autor, care se imprimă pe fiecare exemplar al operei şi constă din 3 elemente:
1. litera C într-un cerc ©;
2. numele titularului dr. exclusive de autor;
3. anul primei publicări a operei.
Aplicarea simbolului de ocrotire a dr. de autor serveşte la:
 preîntîmpinare, că opera e ocrotită de dr. de autor;
 la dovedirea nevinovăţiei contravenientului;
Lipsa acestui semn nu exclude opera de la protecţia ei de către normele de
dr. de autor, deoarece dr. de autor rezultă din însuşi faptul creării operei

11.Noţiunea, condiţiile de protecţie şi trăsăturile operei în dreptul de autor.

Opera= totalitatea de idei/imagini ce au obţinut, ca rezultat al activităţii creatoare al autorului, o
formă obiectivă de exprimare accesibilă pentru a fi percepută de organele de simţ ale omului şi cu
posibilitatea de a fi reprodusă.
Trăsăturile operei:
 Se referă la unul din domeniile: artă, literatură, ştiinţă;
 Rezultat al creaţiei intelectuale;
 Exprimată într-o anumită formă obiectivă, ce permite reproducerea ei atît publicată, cît şi
nepublicată;
 Protejată indiferent de destinaţie şi valoarea ei ştiinţifică;
 Caracter creativ.
Conditii de protectie:
Obligatorii: sa fie un rezultat al creatiei inteletuale originale, sa aiba o forma obiectiva de exprimare,
sa apartina unui dintre cele 3 genuri.
Facultative: publicare operei, inregistrarea operei

12.Esenţa activităţii creative în dreptul de autor. Corelaţia dintre creativitate,

originalitate şi noutate în dreptul de autor.
Conditia caracterului creativ ceea ce inseamna ca opera trebuie sa fie creata in laboratorul creativ al
autorului. Opera trebuie sa reflecte personalitatea autorului si sa nu emite pe alta opera. Deci, o opera
este originala atunci cind este creata de catre autorul Persona fizica. Originale sunt acele opere ale
caror elemente de baza au fost create de insusi autorul operei. In viziunea noastra, elementele de baza
reprezinta limbajul operei si sistemul de imagini, care constituie elementele structurale ale unei opera
literare. Nu este necesar ca opera sa fie numaidecit noua, ci doar sa fie tratata in mod personal de
catre autor.

13.Categoriile de obiecte protejate prin drept de autor. Clasificarea lor în dependenţă de

mai multe criterii.
Legea privind drepturile de autor şi drepturile conexe enumeră următoarele categorii de obiecte
protejate prin drepturile de autor:
 Operele literare (cărţi, broşuri, programe pt. computer);
 Opere dramatice şi muzical dramatice, scenarii, proiecte de scenarii, librete, sinopsisul
filmului;
 Opere muzicale cu sau fără text;
 Operele coregrafice şi pantomimele;
 Operele audiovizuale (cine-, tele-, videofilme, filme cu diapozitive);
 Operele de pictură, sculptură, grafică şi alte opere de artă plastică;
operele de arhitectură, urbanistică şi de artă horticolă;
 opere de artă aplicată;
  opere fotografice şi cele obţinute prin acest procedeu;
 hărţi, planuri, schiţe, opere plastice referitoare la geografie, arhitectură;
 opere derivate şi integrante.
Criterii de clasificare:
I. După domeniul de creaţie:
a) de artă; b) literare; c) ştiinţifice.
II. După gradul de spontaneitate în creaţie:
a)din propria initiativa
b. exercitarea atributiilor de serviciu
III. După gradul de originalitate:
a) originale (opere care nu se află într-un raport de dependenţă faţă de o altă operă preexistente);
b) derivate (produs al creaţiei intelectuale bazat pe una sau mai multe opere preexistente);
c) integrante (sistematizari de opere existente).
IV. După momentul creaţiei:
a) opere apărute în timpul vieţii autorului; b) opere postume (publicate după moartea autorului);
V. Dupa numarul de autori:
1. Opere comune (divizibile sau indivizibile)
2. Opere colectiva –sunt indivizibile create la comanda unei persoane fiz sau jur.

14.Reglementarea juridică a operei comune şi colective; precum şi a operei originare,

derivate şi integrante.
Opera comuna. Dreptul de Autor asupra unei opere create prin efortul comun a 2/ a mai multor
persoane aparţine coautorilor în comun, indiferent de faptul dacă această operă constituie un tot
indivizibil sau este formată din părţi.
Fiecare dintre coautori îşi menţine DA asupra părţii create de el şi are D să dispună de aceasta cum
crede de cuviinţă, cu condiţia că această parte are caracter de sine stătător. Se consideră că o parte
componentă a operei este de sine stătătoare în cazul în care ea poate fi valorificată independent de
alte părţi ale acestei opere. Relaţiile dintre coautori se stabilesc, de regulă, în baza unui contract. În
lipsa unui asemenea contract, DA asupra operei este exercitat în comun de toţi autorii, iar remuneraţia
se împarte între ei proporţional contribuţiei fiecăruia, dacă aceasta poate fi determinată. În cazul în
care contribuţia fiecăruia dintre coautori nu poate fi determinată, remuneraţia se împarte în cote
egale. În cazul în care opera nu poate fi divizată în părţi de sine stătătoare, coautorii pot exercita DA
numai de comun acord.
Opera colectiva- opera creata de mai multe Persoane fizice - contributia carora formeaza un tot
indivizibil, incit identificarea contributiei fiecaruia este imposibila- din initiativa si sub conducerea
unei Persoane fizice sau juridice care urmeaza sa publice opera sub numele sau. PF/J la iniţiativa, din
contul şi sub conducerea căreia e/e creată şi sub al cărei nume/ denumire este publicată o operă
colectivă (cum ar fi enciclopediile, dicţionarele şi alte culegeri similare, ziarele, revistele şi alte
publicaţii periodice) beneficiază de D-le patrimoniale asupra operei colective respective. Aceste
persoane au D să-şi indice numele/ denumirea ori să ceară o atare indicare la orice valorificare a
operei colective în cauză. În cazul în c/e contractul încheiat între autori şi PF/J nu prevede altfel,
autorii operelor incluse într-o operă colectivă îşi menţin D-le, asupra operelor proprii şi pot dispune
de ele independent de opera colectivă în c/e acestea sînt incluse.
Opera originala- opera elementele de baza ale carora, au fost create de insusi autorul operei, cu
elementele de baza limbajul operei si sistemul de imagini. Fără a prejudicia DA operei originale, de
asemenea, se protejează prin DA operele derivate şi integrante la baza cărora stau una ori mai multe
opere şi/sau oricare alte materiale preexistente, şi anume: traducerile, adaptările, adnotările,
aranjamentele muzicale şi orice alte transformări ale operelor literare, artistice/ ştiinţifice, cu condiţia
că constituie rezultate ale creaţiei intelectuale; culegerile de opere literare, artistice ori ştiinţifice
(enciclopediile şi antologiile, compilaţiile altor materiale/ date, indiferent dacă sînt ori nu protejate,
inclusiv bazele de date), cu condiţia că, din considerentul de selectare şi sistematizare a conţinutului
lor, constituie rezultate ale creaţiei intelectuale.
Operele derivate. Traducătorii şi alţi autori ai operelor derivate beneficiază de DA asupra
traducerilor, adaptărilor, aranjărilor/ asupra altor transformări ale operei realizate de ei. Traducerea/
altă operă derivată poate fi realizată doar cu consimţămîntul autorului operei originale. DA al
traducătorului/ al altui autor al unei opere derivate nu va prejudicia DA a cărui operă originală a fost
tradusă, adaptată, aranjată/ transformată în alt mod. DA al traducătorului/ al altui autor al unei opere
derivate nu constituie un impediment pt alte persoane de a efectua, cu consimţămîntul autorului
operei originale, traducerea/ transformarea aceleiaşi opere.
Opera integranta. Alcătuitorul unei culegeri/ al altei opere integrante beneficiază de DA asupra
compilaţiei şi aranjării materialelor dacă această compilaţie şi aranjare constituie rezultatul creaţiei
sale intelectuale. O operă protejată de DA poate fi inclusă într-o operă integrantă doar cu
consimţămîntul autorului/ al altui titular al DA asupra operei protejate. DA al alcătuitorului nu va
prejudicia drepturile autorilor niciuneia din operele incluse în opera integrantă. Autorii operelor
incluse în opera integrantă au D să îşi valorifice operele lor independent de opera integrantă, în cazul
în c/e contractul de autor nu prevede altfel. DA al alcătuitorului nu constituie un impediment pt alte
persoane de a compila şi aranja aceleaşi materiale pt a realiza noi opere integrante, cu condiţia că au
obţinut consimţămîntul autorilor/ al altor titulari de D asupra operelor protejate pe c/e urmează să le
includă în opera integrantă. Culegerile ce includ diverse materiale informative (articole şi informaţii,
comunicate şi eseuri, diagrame, tabele) sînt pasibile de protecţie ca atare în cazul în c/e selectarea şi
aranjarea materialelor constituie rezultatul unei activităţi intelectuale. Protecţia nu se extinde asupra
datelor numerice şi nici asupra conţinutului materialelor informative incluse în culegere

15.Reglementarea juridică a operei create în timpul exercitării obligaţiunilor de

serviciu.
Drepturile morale asupra unei opere create ca urmare a îndeplinirii unei misiuni încredinţate de
angajator sau ca urmare a îndeplinirii atribuţiilor de serviciu (operă de serviciu) aparţin autorului
acestei opere. Autorul operei nu are dreptul să interzică angajatorului său să o publice sau să o facă în
alt mod accesibilă pentru public. În lipsa unor prevederi legale sau a unor clauze contractuale
contrare, în măsura în care valorificarea operei este condiţionată de misiunea încredinţată autorului
de a crea această operă, dreptul patrimonial asupra operei de serviciu aparţine angajatorului.
Cuantumul remuneraţiei de autor pentru fiecare mod de valorificare a operei de serviciu se stabileşte
în contractul încheiat între autor şi angajator.
La valorificarea operei de serviciu, numele autorului se indică în cazul cînd realmente acest lucru este
posibil. Angajatorul, de asemenea, are dreptul să ceară indicarea numelui său la orice valorificare a
operei de serviciu.

16.Reglementarea juridică a operei audiovizuale ca obiect al dreptului de autor.

operă audiovizuală – operă c/e constă dintr-o succesiune de imagini coerente fixate, însoţite/ nu de
sunete, producînd impresia mişcării, destinată perceperii vizuale şi auditive (în cazul în care
imaginile sînt însoţite de sunet) prin intermediul unui anumit dispozitiv
Autori (coautori) ai operei audiovizuale sînt:
a) realizatorul principal (regizorul-scenograf);
b) autorul scenariului (scenaristul);
c) autorul dialogului;
d) compozitorul – autorul oricărei opere muzicale (cu sau fără text) special creată pentru opera
audiovizuală;
e) operatorul;
f) pictorul-scenograf;
g) alţi posibili autori care au contribuit în mod creativ la realizarea operei audiovizuale.
Autorul unei opere create anterior care a fost inclusă, după transformare sau nemodificată, într-o
operă audiovizuală, de asemenea, este considerat coautor al acestei opere audiovizuale.
În cazul în care contractul nu prevede altfel, încheierea contractului de autor pentru crearea operei
audiovizuale atrage transmiterea, în schimbul unei remuneraţii echitabile, de către autorii operei către
producătorul acesteia a următoarelor drepturi exclusive de valorificare a operei audiovizuale: de
reproducere, distribuire, închiriere, demonstrare publică, interpretare publică, comunicare publică,
retransmitere prin eter, de punere la dispoziţie în regim interactiv a operei, precum şi de subtitrare şi
dublare a textului.
Producătorul operei audiovizuale are dreptul să-şi indice numele sau denumirea ori să ceară o atare
indicare la orice valorificare a operei. Autorii operei audiovizuale nu se pot opune publicării operei
audiovizuale, precum şi utilizării versiunii definitive a operei audiovizuale în întregime sau a unei
părţi a ei.
Ca excepţie în cazul în care autorii transmit dreptul lor de închiriere către producătorii de opere
audiovizuale, ei îşi menţin, dreptul la o remuneraţie echitabilă, asupra căreia părţile vor conveni de
comun acord, pentru fiecare închiriere. Autorii unor opere muzicale, cu sau fără text, care transmit
dreptul lor de interpretare publică şi de comunicare publică către producătorii de opere audiovizuale,
de asemenea, îşi menţin dreptul la o remuneraţie echitabilă pentru fiecare caz de interpretare publică,
comunicare publică sau de retransmisie prin eter a operei în cauză.
Fără permisiunea autorilor sau a altor titulari ai drepturilor patrimoniale de autor şi ai drepturilor
conexe asupra operei audiovizuale este interzisă distrugerea variantei definitive a operei audiovizuale
(a clişeelor, fixărilor originale).
17.Reglementarea juridică a operei de arhitectură, urbanizm şi artă horticolă ca obiecte
ale dreptului de autor.
Protecţia oferită operelor de arhitectură se extinde asupra: a)obiectelor de arhitectură; b)proiectelor
de arhitectură şi a documentaţiei tehnice elaborate în baza lor; c)proiectelor de complexe
arhitecturale. D de transformare, adaptare şi de alte modificări similare ale operei de artă aplicată/ de
arhitectură, nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc schimbarea aspectului exterior al operei.
Referitor la operele de artă aplicată şi de arhitectură: a)D la respectarea integrităţii operei, nu se
extinde asupra modificărilor ce nu produc schimbarea aspectului exterior al operei; b)odată cu
transmiterea proiectelor de arhitectură şi a proiectelor de complexe arhitecturale, în vederea începerii
lucrărilor de construcţie, se epuizează D la divulgare; c)D la retractare nu se aplică.
Opere de arhitectura sunt atit cladirile si edificiile, cit si interierul lor c/e fiind cumulate cu opera de
arta horticula constituie proiect de arhitectura.
Proiect de arhitectura- o parte a documentatiei de arhitectura necesara pt constructia cladirilor si
edificiilor, ce tine de rezolvarea problemelor sociale, economice, ingineresti, antiincendiare, sanitaro-
igienice, ecologice, precum s.a cerinte inaintate fata de obiect, necesare pt elaborarea documentatiei
in proiectarea carora e/e necesara participarea arhitectorului. Deci, obectele de arhitectura le putem
diviza in obiecte propriu-zise, adica constructii, edificii, gradini, parcuri, precum si diagramele/
graficele de arhitectura: desene, machete, fatade, proiecte prealabile.
Autorii operei de arhitectura, urbanism si arta horticola se bucura de toate D-le morale si
patrimoniale. Referindu-ne la D-le morale, putem evidential un moment privitor la Dmoral c/e poate
fi limitat. Ex.in cazul cind o intreprindere de constructie nu a efectuat conform proiectului
arhitectoral constructia, ci a intreprins careva schimbari in proiectul arhitectoral al cladirii deja
construite, denaturind prin aceasta opera de arhitectura. Dr. moral se considera limitat, deoarece
autorul proiectului arhitectoral nu poate cere modificarea proiectului ce va conditiona distrugerea
cladirii construite cu modificarile intreprinse de intreprinderea de constructii. Aceste actiuni,
economic, nu sint indreptatite si putem admite ca in cazul dat intreprinderea poate efectua careva
schimbari/ modificari in graficul de arhitectura ce tin de obiectivele functionale ale cladirii. D moral
permite autorilor operei de arhitectura, urbanism si arta horticola sa-si indice numele atit pe cladirea/
edificiul construit dupa proiectul lor, cit sip e graficile facute de ei. De asemenea, autorul e in D sa
demonstreze public proiectul sau sis a-l publice, aceasta insa nu-I permite sa foloseasca acelasi
proiect la constructia altor cladiri/ edificii. Prin urmare, din momentul incheierii contractului de
licenta exclusive cu intreprinderea, autorul este lipsit de D exclusive de exploatare a operei de
arhitectura, urbanistica/ arta horticola
18.Reglementarea juridică a operei de artă plastică ca obiect al dreptului de autor.
Autorul unei opere de artă plastică are Dr. să ceară proprietarului operei să-i permită să reproducă
opera (dreptul de acces). Concomitent, proprietarului nu i se poate cere expedierea operei autorului
acesteia. Crearea şi difuzarea unei opere de artă plastică ce conţine un portret se permit numai cu
consimţămîntul persoanei reprezentate/ al succesorilor acesteia. În cazul fiecărei revînzări a operei
originale de artă, ulterioară primei cesionări de către autor a dreptului de proprietate, vînzătorul este
obligat să achite autorului/ succesorilor săi o remuneraţie în cuantum de 5% din preţul de revînzare
dacă acest preţ constituie cel puţin 20 de salarii minime (Dreptul de suită). Dr. de suită este
inalienabil toată viaţa autorului şi trece exclusiv la succesorii legali/ testamentari ai autorului pt
durata de protecţie a DA. Dr. de suită se aplică în toate cazurile de revînzare a unei opere originale
de artă, care îi implică, în calitate de vînzători, cumpărători/ intermediari, pe comercianţii de opere de
artă, cum sînt organizatorii de licitaţii, saloane, galerii de artă, magazine. Prin opere originale de artă
se înţeleg operele de artă plastică/ grafică (imaginile, colajele, picturile, desenele, gravurile,
tipăriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramică, din sticlă şi fotografiile) dacă
acestea sînt create personal de artist/ reprezintă exemplare considerate opere originale de artă.
Exemplarele operelor originale de artă care au fost executate într-un număr limitat personal de către
autorul lor/ cu consimţămîntul acestuia (de regulă, numerotate, semnate/ în alt mod autentificate de
către acesta) sînt considerate opere originale de artă. Dr. de suită, poate fi exercitat numai prin
intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale. În decurs de 3 ani de la data
revînzării, titularul Dr. de suită/ organizaţia de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale, care reprezintă
interesele acestuia, are D să ceară oricărui comerciant de opere de artă, să prezinte informaţia
necesară pt a asigura plata sumelor datorate pentru revînzare. Titularul dreptului de suită, c/e nu e/e
cetăţean al RM şi nu are domiciliu permanent pe teritoriul RM poate beneficia de respectivul D
numai dacă L ţării al cărei cetăţean e/e acordă D de suită titularilor de D c/e sînt cetăţeni ai RM.

19.Reglementarea juridică a operei de artă aplicată prin prizma legislaţiei dreptului de

autor şi legislaţiei privind protecţia desenelor şi modelelor industriale.
Protecţia oferită de Lege operelor de artă aplicată (design) se extinde asupra aspectului exterior al
obiectelor, stabilit prin astfel de caracteristici cum sînt liniile, contururile, forma, texturile, indiferent
de faptul dacă obiectul este bidimensional/ tridimensional. Dr. de transformare, adaptare şi de alte
modificări similare ale operei de artă aplicată nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc
schimbarea aspectului exterior al operei. Referitor la operele de artă aplicată: a)dreptul la respectarea
integrităţii operei, nu se extinde asupra modificărilor ce nu produc schimbarea aspectului exterior al
operei; b)odată cu transmiterea proiectelor de arhitectură şi a proiectelor de complexe arhitecturale,
în vederea începerii lucrărilor de construcţie, se epuizează dreptul la divulgare; c)dreptul la retractare
nu se aplică.

20.Reglementarea juridică a operei fotografice ca obiect al dreptului de autor.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra negativului sau asupra altei fixări similare a operei
fotografice, în baza căreia pot fi confecţionate exemplare ale operei, are ca efect, dacă în contract nu
este prevăzut altfel, transmiterea drepturilor patrimoniale asupra operei, cu excepţia dreptului de
suită.
În lipsa unor prevederi contractuale contrare, opera fotografică ce conţine imaginea persoanei la
comanda căreia a fost executată fotografia poate fi publicată, reprodusă şi pusă la dispoziţia
publicului în regim interactiv de către persoana din imagine.
Crearea, reproducerea, modificarea şi distribuirea unei opere fotografice ce conţine un portret se
permit doar cu consimţămîntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia.
În lipsa unei clauze contractuale contrare, consimţămîntul persoanei reprezentate în opera fotografică
nu este necesar:
a) daca persoana reprezentată este model de profesie şi/sau a primit o remuneraţie pentru a poza;
b) dacă persoana reprezentată este general cunoscută şi opera fotografică a fost executată cu
prilejul activităţilor sale publice;
c) dacă persoana reprezentată constituie numai un detaliu al unei opere fotografice ce prezintă un
peisaj, un grup de persoane sau o manifestare publică.

21.Reglementarea juridică a operelor nepublicate anterior intrate în domeniul public şi

a publicaţiilor critice şi ştiinţifice ale operelor intrate în domeniul public.
Oricare persoană care, după expirarea termenului de protecţie a dreptului de autor, pentru prima dată,
în mod legal, publică sau pune la dispoziţia publicului prin orice mod o operă nepublicată anterior
beneficiază de o protecţie echivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorilor.
Termenul de protecţie a drepturilor patrimoniale menţionate este de 25 de ani de la data la care opera
a fost pentru prima dată, în mod legal, publicată sau pusă la dispoziţia publicului.

Oricare persoană care, după expirarea termenului de protecţie a dreptului de autor, editează o
publicaţie critică sau ştiinţifică a unei opere intrate în domeniul public beneficiază de o protecţie
echivalentă cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorilor.
Termenul de protecţie a drepturilor patrimoniale prevăzute este de 30 de ani de la data la care
publicaţia a fost pentru prima dată editată legal.

22.Categoriile de opere excluse de la protecţia dreptului de autor.

Protecţia dreptului de autor, nu se extinde asupra:
a) documentelor oficiale de caracter normativ, administrativ sau politic (legi, hotărîri judecătoreşti
etc.), precum şi asupra traducerilor oficiale ale acestora;
b) simbolurilor de stat şi a semnelor oficiale ale statului (drapele, steme, decoraţii, semne băneşti
etc.);
c) expresiilor folclorice;
d) noutăţilor zilei şi a diverselor fapte ce reprezintă o simplă informaţie.

23.Colectarea remuneraţiei de autor pentru valorificarea expresiilor folclorice şi

operelor intrate în domeniul public.
Remuneraţia se achită pentru următoarele moduri de valorificare a operelor intrate în domeniul public
şi a expresiilor folclorice:
a) interpretarea publică şi comunicarea publică a unor asemenea opere muzicale şi a expresiilor
folclorice muzicale;
b) revînzarea unor asemenea opere originale de artă şi a expresiilor folclorice artistice.
Remuneraţia prevăzută se achită:
a) organizaţiei de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale care îi reprezintă pe autorii şi pe alţi
titulari ai dreptului de autor asupra operelor
b) organizaţiei de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale D de suită, poate fi exercitat numai
prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a D-lor patrimoniale– pt revînzarea
unor asemenea opere originale de artă şi a expresiilor folclorice artistice
Pt stabilirea cuantumului remuneraţiei şi pt soluţionarea eventualelor litigii în legătură cu achitarea
acesteia se aplică mutatis mutandis: а) Organizaţia de gestiune colectivă stabileşte cuantumul
remuneraţiei, precum şi alte condiţii de licenţiere aplicabile modurilor de valorificare a obiectelor ale
căror drepturi i-au fost delegate în gestiune, în baza negocierilor cu persoanele care au obligaţia să
plătească remuneraţia/ cu asociaţiile c/e le reprezintă. În cazul în c/e părţile interesate nu pot conveni
în privinţa cuantumului remuneraţiei şi a altor condiţii de licenţiere, oricare dintre părţi poate apela la
Comisia de mediere/ la Arbitrajul specializat în domeniul proprietăţii intelectuale, instituite de
AGEPI. Cuantumul remuneraţiei c/e se stabileşte prin negocieri/ prin mediere nu poate fi mai mic
decît tarifele minime ale remuneraţiei de autor, aprobate de GRM/ prevăzute de LDA si DC– în cazul
acţiunilor de interpretarea publică şi comunicarea publică a unor asemenea opere muzicale şi a
expresiilor folclorice muzicale; b) in cazul fiecărei revînzări, ulterioară primei cesionări de către
autor a D de proprietate, vînzătorul e/e obligat să achite autorului/ succesorilor săi o remuneraţie în
cuantum de 5% din preţul de revînzare dacă acest preţ constituie cel puţin 20 de salarii minime
(dreptul de suită). Dreptul de suită este inalienabil toată viaţa autorului şi trece exclusiv la succesorii
legali sau testamentari ai autorului pentru durata de protecţie a DA– în cazul de revînzarea unor
asemenea opere originale de artă şi a expresiilor folclorice artistice.
După deducerea cheltuielilor aferente gestionării drepturilor, remuneraţia pt modul de
valorificare se repartizează după cum urmează: a)suma acumulată pt valorificarea operelor intrate
în domeniul public va fi folosită pentru promovarea creativităţii şi pentru aprecierea realizărilor
creative remarcabile, precum şi pentru acordarea de ajutoare autorilor care, din motive de boală,
vîrstă înaintată sau din alte motive similare, au nevoie de sprijin financiar; b)suma acumulată
pentru valorificarea expresiilor folclorice va fi folosită pentru susţinerea activităţilor de cercetare
şi conservare a folclorului, inclusiv pentru aprecierea realizărilor obţinute în domeniul respectiv şi
în cel al interpretării expresiilor folclorice.
24.Subiecţii dreptului de autor.
figura centrala in DREPTUL DE AUTOR este - autorul Persoana fizica prin a carei activitate
creatoare a fost creata opera. autor se considera a fi pina la proba contrarie- persoana sub numele
caruia a fost adusa pt prima data la cunostinta publicului. In dreptul de autor se cunosc urmatorii
autori: 1.originari- autor ai operei care nu se afla in stare de dependenta fata de alte opera. 2.derivati-
autorii operelor ce pronesc de la una sau mai multe opera preexistente. Alta clasificare: 1.primari-
autor nemijlocit; secundar- titulari de drepturilor, personae ce dobindesc Dr. patrimoniale in
temeiurile legii, autori intre vii/ pe cauza de moarte: succesorii in Dr. (mostenitori legali/
testamentari); cesionari conventionali a Dr. patrimoniale/ pers ce dobindesc ddreptul de autor prin
Contractul cu autorul.

25.Reglementarea juridică a copaternităţii (coautoratului) în dreptul de autor.

Dreptul de autor asupra unei opere create prin efortul comun a două sau a mai multor persoane
aparţine coautorilor în comun, indiferent de faptul dacă această operă constituie un tot indivizibil sau
este formată din părţi. Fiecare dintre coautori îşi menţine dreptul de autor asupra părţii create de el şi
are dreptul să dispună de aceasta cum crede de cuviinţă, cu condiţia că această parte are caracter de
sine stătător. Se consideră că o parte componentă a operei este de sine stătătoare în cazul în care ea
poate fi valorificată independent de alte părţi ale acestei opere. Relaţiile dintre coautori se stabilesc,
de regulă, în baza unui contract. În lipsa unui asemenea contract, dreptul de autor asupra operei este
exercitat în comun de toţi autorii, iar remuneraţia se împarte între ei proporţional contribuţiei
fiecăruia, dacă aceasta poate fi determinată. În cazul în care contribuţia fiecăruia dintre coautori nu
poate fi determinată, remuneraţia se împarte în cote egale. În cazul în care opera nu poate fi divizată
în părţi de sine stătătoare, coautorii pot exercita dreptul de autor numai de comun acord.

26.Autorii minori – subiecţi distincţi în dreptul de autor.

Statutul juridic al autorului ce nu a atins virsta de majorat este regl de Codul civil care prevede ca
pentru persoanele ce nu au ajuns la majorat, tranzacttile se incheie de catree parinti, infietori/ tutori.
Minorul între 7-14 ani poate să încheie de sine stătător: a) acte juridice curente de mică valoare care
se execută la momentul încheierii lor; b) acte juridice de obţinere gratuită a unor beneficii care nu
necesită autentificare; c) acte de conservare. Autorul cuprins cu virsta intre 15-18 ani isi realizeaza
D-le sale de autor de sine statator.

27.Reglementarea juridică a drepturilor personal ne-patrimoniale ale autorilor.

Autorul unei opere beneficiază de următoarele drepturi morale:
a) dreptul la paternitate – dreptul de a fi recunoscut în calitate de autor al operei sale şi dreptul de a
pretinde o atare recunoaştere, inclusiv prin indicarea numelui său pe toate exemplarele operei
publicate sau prin referirea la numele său, după cum se obişnuieşte, în cazul oricărei valorificări a
operei, cu excepţia cazurilor cînd acest lucru este imposibil şi cînd lipsa obligaţiei de a indica numele
autorului decurge din alte prevederi ale prezentei legi;
b) dreptul la nume – dreptul autorului de a decide cum va figura numele său la valorificarea operei
(numele adevărat, pseudonimul sau anonim);
c) dreptul la respectarea integrităţii operei – dreptul la protecţia operei sale contra oricărei
denaturări, schimonosiri sau a oricărei alte atingeri aduse operei, care prejudiciază onoarea sau
reputaţia autorului;
d) dreptul la divulgarea operei – dreptul de a decide dacă opera va fi adusă la cunoştinţa publică, în
ce mod şi cînd;
e) dreptul la retractarea operei – dreptul autorului de a retracta opera sa din circuitul comercial,
despăgubind pe titularul dreptului de valorificare, dacă acesta este prejudiciat prin exercitarea
retractării.
Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renunţări sau cesiuni şi sînt imprescriptibile, chiar şi în
cazul în care autorul cedează drepturile sale patrimoniale.

28.Reglementarea juridică a drepturilor patrimoniale ale titularilor de drepturi

subiective de autor.
op

29.Drepturile suplimentare ale autorilor operelor de artă plastică.

Autorul unei opere de artă plastică are dreptul să ceară proprietarului operei să-i permită să reproducă
opera (dreptul de acces). Concomitent, proprietarului nu i se poate cere expedierea operei autorului
acesteia. Crearea şi difuzarea unei opere de artă plastică ce conţine un portret se permit numai cu
consimţămîntul persoanei reprezentate sau al succesorilor acesteia. În cazul fiecărei revînzări a operei
originale de artă, ulterioară primei cesionări de către autor a dreptului de proprietate, vînzătorul este
obligat să achite autorului sau succesorilor săi o remuneraţie în cuantum de 5% din preţul de
revînzare dacă acest preţ constituie cel puţin 20 de salarii minime (dreptul de suită). Dreptul de suită
este inalienabil toată viaţa autorului şi trece exclusiv la succesorii legali sau testamentari ai autorului
pentru durata de protecţie a dreptului de autor. Dreptul de suită se aplică în toate cazurile de revînzare
a unei opere originale de artă, care îi implică, în calitate de vînzători, cumpărători sau intermediari,
pe comercianţii de opere de artă, cum sînt organizatorii de licitaţii, saloane, galerii de artă, magazine.
Prin opere originale de artă se înţeleg operele de artă plastică sau grafică (imaginile, colajele,
picturile, desenele, gravurile, tipăriturile, litografiile, sculpturile, tapiseriile, articolele din ceramică,
din sticlă şi fotografiile) dacă acestea sînt create personal de artist sau reprezintă exemplare
considerate opere originale de artă. Exemplarele operelor originale de artă care au fost executate într-
un număr limitat personal de către autorul lor sau cu consimţămîntul acestuia (de regulă, numerotate,
semnate sau în alt mod autentificate de către acesta) sînt considerate opere originale de artă. Dreptul
de suită, poate fi exercitat numai prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor
patrimoniale. În decurs de 3 ani de la data revînzării, titularul dreptului de suită sau organizaţia de
gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, care reprezintă interesele acestuia, are dreptul să ceară
oricărui comerciant de opere de artă, să prezinte informaţia necesară pentru a asigura plata sumelor
datorate pentru revînzare. Titularul dreptului de suită, care nu este cetăţean al Republicii Moldova şi
nu are domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova poate beneficia de respectivul drept
numai dacă legislaţia ţării al cărei cetăţean este acordă dreptul de suită titularilor de drepturi care sînt
cetăţeni ai Republicii Moldova.

30.Excepţiile şi limitele de exercitare a drepturilor subiective de autor.

Reproducerea unei opere publicate legal se permite fără consimţămîntul autorului sau al altui titular
al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii în condiţiile alin. atunci cînd
reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă nu urmăreşte
obţinerea vreunui avantaj comercial direct sau indirect. Dreptul la remuneraţie compensatorie poate fi
exercitat exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale.
Exceptii:
a) reproducere a unei opere de arhitectură în formă de clădire sau de construcţie similară;
b) reproducere a unei baze de date electronice;
c) reproducere a unui program pentru calculator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 29;
d) reproducere integrală a unei cărţi, partituri sau a originalului unei opere de artă plastică;
e) reproducere a unei opere audiovizuale în timpul interpretării ei publice;
f) reproducere a oricărei opere în baza unui exemplar sau dintr-o sursă despre care persoana care
reproduce opera cunoaşte sau, în virtutea unor circumstanţe concrete, are motive rezonabile să
cunoască că sînt ilicite.

Remuneraţia compensatorie se achită de către persoanele fizice şi juridice care produc sau importă
orice echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) şi suporturi materiale
(suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser, compact-discuri etc.) care pot
fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri.
Remuneraţia compensatorie :
a) se achită de către producătorii şi importatorii echipamentului şi suporturilor materiale destinate
imprimărilor, pînă la punerea echipamentului sau suporturilor în circulaţie (adică, pînă a le include în
reţeaua de distribuire, imediat după producerea sau importul acestora);
b. distribuitorii care nu au prezentat informatia cu privire la achitarea remuneratiei compensatorii

Sînt permise fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără
plata vreunei remuneraţii următoarele acţiuni:
a) exercitarea dreptului la citare
b) utilizarea operelor ca material ilustrativ în publicaţii, emisiuni sau în imprimări audio sau video
de caracter didactic
c) reproducerea şi distribuirea în presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia publicului în
regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate economică, politică
ori religioasă
d) utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate pentru relatarea evenimentelor curente, în măsura
justificată de scopul de informare
e) utilizarea discursurilor publice şi a extraselor din prelegerile publice, opere sau din alte obiecte
protejate de caracter similar, în măsura justificată de scopul de informare
f) utilizarea în scopul securităţii publice sau pentru a asigura derularea şi reflectarea adecvată a
procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare;
h) utilizarea operelor în folosul persoanelor cu deficienţe vizuale,
i) imprimarea emisiunilor organizaţiilor de difuziune de către instituţiile sociale nonprofit, precum
sînt spitalele, cu condiţia ca titularii de drepturi să primească o remuneraţie echitabilă;
j) utilizarea operelor în timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de
autorităţi publice;
k) utilizarea operelor, precum ar fi cele de arhitectură sau sculptură amplasate permanent în locuri
publice;
l) utilizarea operelor în scop de reclamă a expoziţiilor publice sau a vînzărilor de opere de artă, în
măsura necesară pentru promovarea evenimentului, excluzînd orice alte scopuri comerciale;
m) utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia;
o) utilizarea unei opere artistice sub forma unei machete sau a unui desen ori plan al unui imobil
în scop de reconstrucţie a imobilului respectiv;
q) fixarea în formă electronică a operelor intrate în domeniul public în scopuri de arhivare de către
biblioteci, fără obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct ori indirect.
31.Noţiunea, varietăţile, elementele şi conţinutul contractului de autor.
Contractul de autor este contractul prin care o parte autorul sau titularul dreptului de autor transmite
dreptul de valorificare asupra unei opere unei persoane cu titlu oneros sau gratuit.
Varietatile de contracte: Contractul de cesiune, contractul de editare, contractul de comanda,
contractul de inchiriere.
Contractul de autor trebuie să fie încheiat în formă scrisă şi să prevadă modul de valorificare a operei
(dreptul concret care se transmite prin acest contract), termenul de valabilitate, teritoriul de acţiune a
dreptului, cuantumul remuneraţiei sau baza de calcul a acesteia pentru fiecare tip de valorificare a
operei, condiţiile şi termenul de plată ale remuneraţiei, precum şi alte clauze pe care părţile le
consideră esenţiale. Contractul de autor privind valorificarea operelor în ziare şi în alte publicaţii
periodice poate fi încheiat şi în formă verbală.
În cazul în care în contractul de autor lipseşte clauza privind teritoriul pe care se exercită dreptul,
dreptul transmis prin acest contract se exercită numai în limitele teritoriului Republicii Moldova.
În cazul în care în contractul de autor care prevede acordarea unei licenţe nu este indicat termenul său
de valabilitate, contractul de autor se consideră încheiat pe un termen de 3 ani de la data încheierii,
dacă se referă la valorificarea unei opere fără modificări, şi pe un termen de 5 ani, dacă se referă la
valorificarea unei opere adaptate sau altfel modificate ori traduse.

32.Contractul de cesiune şi contractul de licenţă exclusivă şi neexclusivă în dreptul de

autor.
Evidentiem 2 tipuri de contracte: -contract de transmitere a dr-lor de autor exclusive (licenta
exclusiva) investeste o singura pers cointeresata in valorificarea unei opera de arta ,literature si stiinta
cu dr exclusive de a valorifica opera in limitele stabilite de contract precum si dr de a permite sau
interzice tertelor pers o asemenea vaorificare,si contract de transmitere a dr de autor
neexclusive(licenta neexclusiva)investeste o pers cu dr de a valorifica aceasi opera de rind cu alte
pers in acelasi mod si in limitele stabilite in contract. Detinatorul lientei neexclusive nu este in dr sa
transmita dr obtinute unei alte pers fara acordulexpres al cedentului daca in contract nu este direct
specifiicat ce tip de contract este ,exclusive sau neexclusiv,acesta se va considera un contr de licenta
neexclusiva.
C de cesiune este conventia prin care autorul sau titularul drepturilor patrimoniale de autor transmite
totalitatea sau o parte a drepturilor sale catre alta pers, in schimbul unui pret. C de cesiune este un
contract numit prin care una din parti, denumita cedent, care poate fi autorul sau titularul dreptului de
autor, cedeaza celeilalte parti, numita cesionar, pentru un timp limitat, unul sau mai multe drepturi
patrimoniale asupra unor opere prezente in schimbul unui avantaj economic. Este un contract
consensual, oneros sau gratuit, este comutativ, si sinalagmatic. Cesiunea poate fi limitata la un anumit
timp, spatiu sau drept si poate fi exclusiva sau neexclusiva. Clauzele obligatorii din contract sunt:
partile, identificare dreptului transmis, modalitatea de utilizare a operei, durata in timp a cesiunii,
felul cesiunii, remuneratia. Este nul contractul de cesiune prin care se transmite drepturile
patrimoniale privitor la toate operele viitoare ale autorului.

33.Clauzele esenţiale ale contractului de autor.

Contractul de autor trebuie să fie încheiat în formă scrisă şi să prevadă modul de valorificare a operei
(dreptul concret care se transmite prin acest contract), termenul de valabilitate, teritoriul de acţiune a
dreptului, cuantumul remuneraţiei sau baza de calcul a acesteia pentru fiecare tip de valorificare a
operei, condiţiile şi termenul de plată ale remuneraţiei, precum şi alte clauze pe care părţile le
consideră esenţiale. Contractul de autor privind valorificarea operelor în ziare şi în alte publicaţii
periodice poate fi încheiat şi în formă verbală. În cazul în care în contractul de autor lipseşte clauza
privind teritoriul pe care se exercită dreptul, dreptul transmis prin acest contract se exercită numai în
limitele teritoriului Republicii Moldova.În cazul în care în contractul de autor care prevede acordarea
unei licenţe nu este indicat termenul său de valabilitate, contractul de autor se consideră încheiat pe
un termen de 3 ani de la data încheierii, dacă se referă la valorificarea unei opere fără modificări, şi
pe un termen de 5 ani, dacă se referă la valorificarea unei opere adaptate sau altfel modificate ori
traduse.

34.Mijloacele tehnologice de protecţie şi informaţii despre gestiunea drepturilor de

autor.
Măsuri tehnologice de protecţie. Sînt interzise următoarele acţiuni, indiferent de faptul dacă are loc
sau nu încălcarea, într-un mod sau altul, a dreptului de autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi
protejate de lege: a)eludarea măsurilor tehnologice de protecţie a dreptului de autor şi a drepturilor
conexe în condiţii în care persoana implicată o face cu bună ştiinţă sau are motive rezonabile să ştie
că urmăreşte scopuri de eludare; b)producerea, importul, distribuirea, închirierea, publicitatea pentru
vînzare sau închiriere ori posesiunea, în scopuri comerciale sau pentru prestarea serviciilor, a
echipamentelor, produselor sau componentelor acestora care: sînt promovate, fac obiectul publicităţii
sau sînt comercializate în scop de eludare; au drept scop principal al utilizării eludarea şi/sau aceasta
este rezultatul utilizării lor; sînt proiectate, produse, adaptate sau executate, în principal, cu scopul de
a permite sau de a facilita eludarea. Fără a prejudicia protecţia juridică, în lipsa măsurilor voluntare
întreprinse de către titularii de drepturi, inclusiv a acordurilor dintre titularii de drepturi şi alte părţi
implicate, persoanele care beneficiază de excepţiile şi limitările sau organizaţia ai cărei membri sînt
pot apela la Comisia de mediere, căreia îi pot cere să intervină şi să asigure ca titularii de drepturi să
le pună la dispoziţie mijloacele la care se referă acea excepţie sau limitare pentru a beneficia în
măsura necesară de acea excepţie sau limitare, cu condiţia că aceştia au acces legal la opera protejată
şi/sau la obiectele drepturilor conexe şi ale altor drepturi protejate de prezenta lege. Protecţia juridică
prevăzută de prezentul articol se extinde atît asupra măsurilor tehnologice de protecţie aplicate
benevol de titularii de drepturi, inclusiv asupra celor aplicate în scop de implementare a acordurilor
voluntare, cît şi asupra celor aplicate în conformitate cu o hotărîre arbitrală sau cu o decizie
judecătorească. Exceptii: nu se aplică operelor sau obiectelor drepturilor conexe specificate care au
fost puse, în baza unor clauze contractuale, la dispoziţia publicului în regim interactiv.
Informaţia despre gestiunea drepturilor. Sînt interzise următoarele acţiuni efectuate intenţionat şi
fără permisiunea necesară: a)înlăturarea de pe opere sau de pe alte obiecte protejate ori modificarea
pe acestea a oricărei informaţii în formă electronică despre gestiunea drepturilor; b)distribuirea,
importul în scop de distribuire, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia publicului în regim
interactiv a operelor, obiectelor drepturilor conexe sau ale altor drepturi protejate de prezenta lege, de
pe care, fără permisiunea titularului de drepturi, a fost înlăturată sau modificată informaţia în formă
electronică despre gestiunea drepturilor, dacă o asemenea persoană cunoaşte sau are motive
rezonabile să ştie că astfel provoacă, permite, facilitează sau tăinuieşte o încălcare a dreptului de
autor, a drepturilor conexe sau a altor drepturi protejate de lege.

35.Drepturile conexe. Clasificarea, termenul şi semnul de protecţie.

Semnul de protectie: Pentru a informa publicul despre drepturile lor, interpreţii şi producătorii de
fonograme sau videograme, organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu pot indica, pe fiecare
exemplar sau ambalaj al fonogramei, videogramei, emisiunii, simbolul protecţiei drepturilor conexe,
care constă din trei elemente:
a) litera latină “P” inclusă în cerc;
b) numele sau denumirea titularului de drepturi conexe exclusive;
c) anul primei publicări a interpretării, fonogramei, videogramei, emisiunii.
Clasificare:
Dupa subiectii drepturilor conexe:
-Dr. conexe a interpreţii. -Dr conexe a producătorii de fonograme,-dr conexe a producătorii de
videograme şi organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu.
Termenul de protectie:
-Drepturile subiectilor dr. conexe se protejează timp de 50 de ani de la data interpretării, imprimarii
fonogramei, imprimarii videogramei, difuzarea emisiunii de catre organizatia de difuzare prin eter
sau cablu. Totuşi, dacă în această perioadă, imprimarea interpretării a fost legal publicată sau
comunicată public, drepturile interpretului se protejează timp de 50 de ani de la data efectuării celei
mai vechi a respectivelor acţiuni. Drepturile interpretului la paternitate, nume şi la respectarea
integrităţii interpretării se protejează pe un termen nelimitat.
Termenele de protecţie, încep să curgă de la 1 ianuarie al anului următor celui în care a avut loc
acţiunea cu semnificaţie juridică, în temeiul căreia se calculează termenul.

36.Domeniul de acţiune al drepturilor conexe.

Drepturile interpretului se protejează în conformitate cu prezenta lege dacă:
a) interpretul este cetăţean al Republicii Moldova;
b) interpretarea a avut loc pe teritoriul Republicii Moldova;
c) interpretarea a fost imprimată pe o fonogramă sau videogramă
d) interpretarea nu este imprimată pe o fonogramă sau videogramă, dar este inclusă într-o emisiune
a organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu
(5) Drepturile producătorului de fonograme sau videograme se protejează în conformitate cu
prezenta lege dacă:
a) producătorul de fonogramă sau videogramă este cetăţean al Republicii Moldova sau persoană
juridică cu sediul permanent în Republica Moldova;
b) fonograma sau videograma a fost publicată pentru prima dată în Republica Moldova sau a fost
publicată pe teritoriul ţării în decurs de 30 de zile de la data primei ei publicări în altă ţară.
(6) Drepturile organizaţiei de difuziune prin eter sau prin cablu se protejează în conformitate cu
prevederile prezentei legi dacă organizaţia respectivă are sediul permanent în Republica Moldova şi
difuzează programe de la un transmiţător amplasat pe teritoriul Republicii Moldova.

37.Subiecţii drepturilor conexe.

Subiecţi ai drepturilor conexe sînt interpreţii, producătorii de fonograme, producătorii de videograme
şi organizaţiile de difuziune prin eter sau prin cablu.

38.Limitele de exercitare a drepturilor conexe.

Reproducerea unei opere publicate legal se permite fără consimţămîntul autorului sau al altui titular
al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii în condiţiile alin. atunci cînd
reproducerea este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă nu urmăreşte
obţinerea vreunui avantaj comercial direct sau indirect. Dreptul la remuneraţie compensatorie poate fi
exercitat exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale.
Exceptii:
a) reproducere a unei opere de arhitectură în formă de clădire sau de construcţie similară;
b) reproducere a unei baze de date electronice;
c) reproducere a unui program pentru calculator, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 29;
d) reproducere integrală a unei cărţi, partituri sau a originalului unei opere de artă plastică;
e) reproducere a unei opere audiovizuale în timpul interpretării ei publice;
f) reproducere a oricărei opere în baza unui exemplar sau dintr-o sursă despre care persoana care
reproduce opera cunoaşte sau, în virtutea unor circumstanţe concrete, are motive rezonabile să
cunoască că sînt ilicite.

Remuneraţia compensatorie se achită de către persoanele fizice şi juridice care produc sau importă
orice echipament (audio, videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) şi suporturi materiale
(suporturi pentru imprimarea sonoră şi/sau video, casete, discuri laser, compact-discuri etc.) care pot
fi utilizate pentru efectuarea unor atare reproduceri.
Remuneraţia compensatorie :
a) se achită de către producătorii şi importatorii echipamentului şi suporturilor materiale destinate
imprimărilor, pînă la punerea echipamentului sau suporturilor în circulaţie (adică, pînă a le include în
reţeaua de distribuire, imediat după producerea sau importul acestora);
b. distribuitorii care nu au prezentat informatia cu privire la achitarea remuneratiei compensatorii

Sînt permise fără consimţămîntul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără
plata vreunei remuneraţii următoarele acţiuni:
a) exercitarea dreptului la citare
b) utilizarea operelor ca material ilustrativ în publicaţii, emisiuni sau în imprimări audio sau video
de caracter didactic
c) reproducerea şi distribuirea în presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziţia publicului în
regim interactiv a articolelor publicate legal cu privire la subiectele de actualitate economică, politică
ori religioasă
d) utilizarea operelor sau a altor obiecte protejate pentru relatarea evenimentelor curente, în măsura
justificată de scopul de informare
e) utilizarea discursurilor publice şi a extraselor din prelegerile publice, opere sau din alte obiecte
protejate de caracter similar, în măsura justificată de scopul de informare
f) utilizarea în scopul securităţii publice sau pentru a asigura derularea şi reflectarea adecvată a
procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare;
h) utilizarea operelor în folosul persoanelor cu deficienţe vizuale,
i) imprimarea emisiunilor organizaţiilor de difuziune de către instituţiile sociale nonprofit, precum
sînt spitalele, cu condiţia ca titularii de drepturi să primească o remuneraţie echitabilă;
j) utilizarea operelor în timpul ceremoniilor religioase sau al ceremoniilor oficiale organizate de
autorităţi publice;
k) utilizarea operelor, precum ar fi cele de arhitectură sau sculptură amplasate permanent în locuri
publice;
l) utilizarea operelor în scop de reclamă a expoziţiilor publice sau a vînzărilor de opere de artă, în
măsura necesară pentru promovarea evenimentului, excluzînd orice alte scopuri comerciale;
m) utilizarea operelor cu scopul de a caricaturiza sau a parodia;
o) utilizarea unei opere artistice sub forma unei machete sau a unui desen ori plan al unui imobil
în scop de reconstrucţie a imobilului respectiv;
q) fixarea în formă electronică a operelor intrate în domeniul public în scopuri de arhivare de către
biblioteci, fără obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct ori indirect.

39.Drepturile sui generis asupra bazelor de date. Subiecţii. Excepţiile de la protecţie.

Producătorul unei baze de date care dovedeşte că a făcut o investiţie substanţială din punct de vedere
calitativ şi/sau cantitativ în obţinerea, verificarea sau prezentarea conţinutului ei are dreptul să
interzică extragerea şi/sau reutilizarea conţinutului integral sau a unei părţi substanţiale, evaluate
calitativ şi/sau cantitativ, a acelei baze de date.
extragere – transferul permanent sau temporar al conţinutului integral sau al unei părţi substanţiale
a conţinutului bazei de date pe un alt suport prin orice mijloace sau în orice formă;
reutilizare – orice mod prin care este pus la dispoziţia publicului conţinutul integral sau o parte
substanţială a acestui conţinut al bazei de date, prin distribuirea de copii, prin închiriere, prin
transmitere on-line sau prin alte moduri de transmitere. Prima vînzare a unei copii de pe o bază de
date pe teritoriul Republicii Moldova de către titularul dreptului sau cu consimţămîntul acestuia are
ca efect epuizarea dreptului de control asupra revînzării copiei respective.
Producătorul unei baze de date, care este pusă la dispoziţia publicului în orice mod, nu poate să
interzică unui utilizator legal al bazei de date să extragă şi/sau să reutilizeze părţi nesubstanţiale din
conţinutul acesteia, evaluate cantitativ şi/sau calitativ, oricare ar fi scopul utilizării.
Utilizatorul legal al bazei de date, care este pusă la dispoziţia publicului în orice mod, nu poate
efectua acte contrare unei exploatări normale a acestei baze de date sau care prejudiciază nejustificat
interesele legitime ale producătorului bazei de date.
Exceptii de la protectie: Utilizatorul legal al bazei de date, care este pusă la dispoziţia publicului în
orice mod, poate fără consimţămîntul producătorului bazei de date să extragă şi/sau să reutilizeze o
parte substanţială din conţinutul acesteia în următoarele cazuri:
a) la extragerea în scopuri personale a conţinutului unei baze de date neelectronice;
b) la extragerea în scopuri de studiu sau de cercetare, cu condiţia de a indica sursa şi în măsura
justificată de scopul necomercial urmărit;
c) la extragerea şi/sau reutilizarea în scop de asigurare a securităţii publice ori în scop de asigurare
a derulării şi reflectării adecvate a procedurilor parlamentare, administrative sau judiciare.

40.Noţiunea de plagiat, piraterie şi contrafacere.

plagiat- insusirea Dreptului la paternitate asupra operelor de gen literar, artistic si stiintific, integral/
partial, astfel prezentindu-le drept creatie personala;
piraterie- copiere neautorizata a unei opera protejate prin Dreptul de Autor, precum si
comercializarea neautorizata a operelor;
contrafacere- actiunea de reproducere frauduloasa, precum si falsificarea exemplarelor de opera si
fonograme.

41.Apărarea drepturilor subiective de autor şi a drepturilor conexe. Metodele de

apărare. Formele metodei jurisdicţionale (penală, civilă, administrativă).
Legea cu privire la dreptul de autor si drepturile conexe art 54 – 68

42.Apărarea juridico-civilă. Coraportul dintre art. 11 al Codului Civil şi mijloacele de

apărare civile din Legea 139/2010.
Articolul 11. Metodele de apărare a drepturilor civile
Apărarea dreptului civil se face prin:
a) recunoaşterea dreptului;
b) restabilirea situaţiei anterioare încălcării dreptului şi suprimarea acţiunilor prin care se încalcă
dreptul sau se creează pericolul încălcării lui;
c) recunoaşterea nulităţii actului juridic;
d) declararea nulităţii actului emis de o autoritate publică;
e) impunerea la executarea obligaţiei în natură;
f) autoapărare;
g) repararea prejudiciilor;
h) încasarea clauzei penale;
i) repararea prejudiciului moral;
j) desfiinţarea sau modificarea raportului juridic;
k) neaplicarea de către instanţa de judecată a actului ce contravine legii emis de o autoritate
publică;
Conform legii:
Instanţa de judecată, la stabilirea despăgubirii, va ţine cont de necesitatea:
a) restabilirii situaţiei existente pînă la violarea dreptului şi a încetării acţiunilor care comportă
violarea dreptului sau creează pericolul violării lui;
b) recuperării pierderilor, inclusiv a beneficiului ratat, suportate de partea lezată;
c) perceperii profitului obţinut ilegal de persoana care a violat drepturile;
d) achitării unei compensaţii de la 500 pînă la 500 000 lei pentru dreptul încălcat.
Pentru violarea drepturilor morale, autorul sau titularul drepturilor conexe are dreptul să ceară, prin
judecată, de la persoana care le-a violat:
a) introducerea rectificărilor cuvenite în operă şi publicarea în presă sau anunţarea într-un alt mod
despre restabilirea dreptului violat;
b) interzicerea publicării operei sau îndeplinirea cerinţei de a înceta distribuirea ei şi de a confisca
exemplarele publicate;
 c) repararea materială a prejudiciului moral.
Instanţa de judecată are dreptul să pronunţe hotărîrea privind sechestrarea şi confiscarea tuturor
exemplarelor operelor, ale fonogramelor sau videogramelor presupuse a fi contrafăcute, precum şi a
materialelor şi echipamentelor destinate pentru confecţionarea şi reproducerea acestora

43.Organizaţiile de gestiune colectivă – scopul, atribuţiile, drepturile şi obligaţiile.

Organizaţia de gestiune colectivă exercită, în numele titularilor de drepturi pe care îi reprezintă şi în
limitele împuternicirilor acordate de aceştia, iar în cazurile pentru care se prevede gestiunea colectivă
obligatorie şi în numele celor pe care nu-i reprezintă, următoarele atribuţii:
a) eliberează utilizatorilor licenţe pentru valorificarea operelor sau a obiectelor drepturilor conexe,
drepturile asupra cărora le-au fost încredinţate în gestiune de titularii de drepturi sau sînt exercitate în
virtutea legii;
b) negociază cu utilizatorii cuantumul remuneraţiei pentru valorificarea operelor sau a obiectelor
drepturilor conexe, precum şi alte condiţii de licenţiere;
c) acumulează remuneraţia stipulată, conform prevederilor lit. b), în licenţele eliberate şi/sau pe
cea care este datorată în virtutea dreptului la o remuneraţie echitabilă (drept din gestiunea sa);
d) repartizează remuneraţia acumulată, o achită la timp şi, pe cît este posibil, echitabil şi
proporţional cu valoarea şi valorificarea reală a operelor şi obiectelor drepturilor conexe
corespunzătoare;
e) îi reprezintă pe titularii de drepturi, inclusiv pe cei străini (în persoana organizaţiilor de gestiune
colectivă din ţara corespunzătoare), în instanţele de judecată şi în cadrul altor proceduri legale,
precum şi în organele şi organizaţiile de stat, în legătură cu drepturile transmise de aceştia sau de
prezenta lege în gestiune şi efectuează orice alte acte juridice necesare pentru protecţia şi asigurarea
drepturilor respective, inclusiv în nume propriu;
f) asigură exercitarea drepturilor membrilor săi în străinătate prin încheierea acordurilor de
reprezentare reciprocă a intereselor cu organizaţii similare de gestiune colectivă din străinătate;
g) întreprinde orice alte acţiuni în limitele împuternicirilor care i-au fost delegate de către titularii
dreptului de autor şi ai drepturilor conexe.
Drepturi: Organizaţia de gestiune colectivă are dreptul să ceară utilizatorilor de opere şi/sau de
obiecte ale drepturilor conexe prezentarea rapoartelor privind operele valorificate (identificate după
titularii de drepturi), a altor documente şi informaţii referitoare la orice mod de valorificare, ce
corespunde unui drept care cade sub incidenţa gestiunii respectivei organizaţii, precum şi a altei
informaţii necesare pentru calcularea, acumularea şi repartizarea remuneraţiei.
(3) Organizaţia de gestiune colectivă are, în interesele titularilor dreptului de autor şi ai drepturilor
conexe, următoarele obligaţii:
a) să utilizeze remuneraţia acumulată exclusiv pentru repartizarea şi plata ei titularilor dreptului de
autor şi ai drepturilor conexe. Totuşi, organizaţia are dreptul să reţină din remuneraţia acumulată
cheltuielile efective aferente gestionării drepturilor, precum şi sumele destinate unor fonduri speciale
create de organizaţie, cu condiţia că întemeierea acestora a fost autorizată fie de titularii de drepturi,
fie, în cazul titularilor de drepturi străini, de organizaţia de gestiune colectivă care îi reprezintă;
b) să repartizeze, după deducerea sumelor menţionate la lit. a), remuneraţia acumulată şi să
efectueze plăţi regulate, proporţional cu valorificarea reală a operelor şi/sau a obiectelor drepturilor
conexe;
c) să prezinte titularilor dreptului de autor şi ai drepturilor conexe, concomitent cu plata
remuneraţiei, dări de seamă cu privire la valorificarea drepturilor lor.

44.Înfiinţarea şi funcţionarea organizaţiilor de gestiune colectivă. Licenţa extinsă şi

licenţa obligatorie.
Autorii, interpreţii, producătorii de fonograme, producătorii de videograme, precum şi alţi titulari ai
dreptului de autor şi ai drepturilor conexe pot, din proprie iniţiativă, înfiinţa organizaţii de gestiune
colectivă a drepturilor lor patrimoniale.
Organizaţiile de gestiune colectivă au statutul de persoane juridice şi se înfiinţează prin liberă
asociere şi nemijlocit de titularii dreptului de autor şi/sau ai drepturilor conexe, care fie devin membri
ai acestor organizaţii, fie le deleagă împuterniciri printr-un contract în formă scrisă.
Se admite înfiinţarea organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor cîtorva categorii de titulari de
drepturi privind un anumit drept sau a organizaţiilor de gestiune colectivă a mai multor drepturi în
interesul unei categorii de titulari ai drepturilor de autor, precum şi înfiinţarea organizaţiilor de
gestiune colectivă a diferitelor drepturi şi în interesul diferitelor categorii de titulari de drepturi.
Organizaţia de gestiune colectivă îşi desfăşoară activitatea dacă:
a) este înregistrată ca organizaţie în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare;
b) este avizată în calitate de organizaţie de gestiune colectivă de către AGEPI.
AGEPI avizează o organizaţie de gestiune colectivă în modul stabilit de Guvern dacă aceasta
întruneşte următoarele condiţii:
a) majoritatea membrilor organizaţiei sau majoritatea titularilor de drepturi care, în alt mod, i-au
încredinţat în gestiune drepturile lor sînt titulari de drepturi care au cetăţenia Republicii Moldova sau
care au domiciliul, iar în cazul persoanelor juridice – sediul, pe teritoriul Republicii Moldova şi la
aceasta se pot asocia alţi titulari de drepturi care doresc acest lucru, în conformitate cu statutul
respectivei organizaţii;
b) a încheiat acorduri de reprezentare reciprocă a intereselor cu organizaţii similare care îi
reprezintă pe titularii de drepturi din străinătate sau, cel puţin, întreprinde toate acţiunile necesare
pentru încheierea unor asemenea acorduri;
c) are capacitatea de a gestiona, pe principii colective, drepturile patrimoniale corespunzătoare,
inclusiv dispune de personal şi de mijloace tehnice adecvate;
d) dispune de mecanisme adecvate de acumulare, distribuire şi de plată a remuneraţiei de autor sau
a remuneraţiei cuvenite titularilor de drepturi conexe;
e) garantează un tratament egal titularilor de drepturi şi utilizatorilor atunci cînd este vorba de
aceleaşi condiţii obiective;
f) statutul şi alte regulamente ale organizaţiei corespund prevederilor prezentei legi şi altor acte
normative relevante ale Republicii Moldova, precum şi tratatelor internaţionale la care Republica
Moldova este parte.

Decizia de eliberare a avizului unei organizaţii de gestiune colectivă, cu indicarea drepturilor şi a

categoriilor titularilor de drepturi asupra cărora se extinde gestiunea colectivă, se publică în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

Gestiune colectivă extinsă (licenţă extinsă). Efectele unei licenţe eliberate utilizatorilor de către
organizaţia de gestiune colectivă în numele titularilor de drepturi, membri ai acesteia sau care, în alt
mod, i-au încredinţat în gestiune drepturile, se extind, de asemenea, asupra titularilor de drepturi care
nu au calitatea de membru al acestei organizaţii şi nici nu i-au încredinţat, în vreun alt mod, drepturile
în gestiune, cu condiţia că aceştia nu şi-au retras drepturile din repertoriul organizaţiei de gestiune
colectivă, cu referire la următoarele drepturi:
a) dreptul de interpretare publică, de comunicare publică prin eter sau prin cablu (cu excepţia
comunicării publice prin satelit, atunci cînd aceasta nu este simultană cu tele-, radiodifuzarea terestră
efectuată de aceeaşi organizaţie de difuziune), precum şi dreptul de retransmisie prin eter şi dreptul
de a pune la dispoziţia publicului în regim interactiv operele muzicale şi fragmentele din operele
muzical-dramatice;
b) dreptul de reproducere a operelor sub formă de fonograme, în cazul în care titularii de drepturi
vizaţi au transmis anterior unui producător de fonograme dreptul la o asemenea reproducere;
c) dreptul interpreţilor de a pune la dispoziţia publicului în regim interactiv interpretările lor
imprimate pe fonograme;
d) dreptul autorilor şi al producătorilor de fonograme de a pune la dispoziţia publicului în regim
interactiv operele şi fonogramele lor.
(12) În cazul gestiunii colective extinse, prevăzută la alin. (11), titularii de drepturi care nu sînt
membri ai organizaţiei de gestiune colectivă şi nici nu i-au încredinţat, în alt mod, în gestiune
drepturile lor pot notifica, în formă scrisă, organizaţiei de gestiune colectivă, nu mai tîrziu decît cu 3
luni înainte de sfîrşitul anului calendaristic, despre faptul că îşi retrag drepturile din sistemul de
gestiune colectivă. O astfel de retragere a drepturilor îşi produce efectele începînd cu 1 ianuarie al
anului următor celui în care s-a făcut notificarea.
Gestiune colectivă obligatorie (licenţă obligatorie). În conformitate cu prevederile prezentei legi,
pot fi exercitate exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă avizate de AGEPI
următoarele drepturi:
a) dreptul la remuneraţie compensatorie, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, pentru
reproducerea reprografică, conform prevederilor art. 27 alin. (2)–(11);
b) dreptul autorilor şi al altor titulari ai dreptului de autor şi ai drepturilor conexe la remuneraţie
compensatorie, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, pentru executarea unei copii
private de pe operele lor şi/sau de pe obiectele drepturilor conexe, conform prevederilor art. 26;
c) dreptul la remuneraţie echitabilă, asupra căreia părţile vor conveni de comun acord, rezervat
autorilor şi interpreţilor după cesionarea dreptului lor exclusiv de închiriere producătorilor de
fonograme, videograme sau de opere audiovizuale, conform prevederilor art. 11 alin. (4) şi art. 33
alin. (8);
d) dreptul interpreţilor şi al producătorilor de fonograme la remuneraţie echitabilă, asupra căreia
părţile vor conveni de comun acord, pentru fiecare caz de interpretare şi comunicare publică a
fonogramelor publicate în scopuri comerciale, conform prevederilor art. 37;
e) dreptul autorilor şi al altor titulari ai dreptului de autor şi ai drepturilor conexe la retransmiterea,
simultană şi fără modificări, prin cablu a operelor, interpretărilor şi fonogramelor lor, conform
prevederilor art. 11 alin. (1) lit. h) şi alin. (5)–(8) şi art. 37 alin. (1) lit. c);
f) dreptul de suită, conform prevederilor art. 20.
Organizaţia de gestiune colectivă nu are dreptul să desfăşoare activitate comercială sau să valorifice
operele şi obiectele drepturilor conexe care i-au fost încredinţate în gestiune.

45.Noţiunea dreptului de brevet în sens obiectiv şi subiectiv.

Dreprul de brevet - în sens subiectiv – este o măsură de conduită oferită de legislaţia în vigoare
titularului brevetului, în limitele căruia el poate exploata invenţia pe o perioadă limitată şi de a
interzice oricărei persoane să fabrice/utilizeze invenţia sa.
D de brevet în sens obiectiv – constitue un ansamblu de norme juridice ce reglemetează relaţiile
sociale ce apar intre titularii de invenţii şi ceilalţi în procesul exploatării ei. Brevetul- titlul de
protecţie: metodă de stimulare a activităţii inventative; stimulează creşterea economiei prin
îmbogăşirea patrimoniului tehnologic al societăţii; protejează dr-le titularilor de brevet; mijloc de a
opri concurenţa prin invenţia în cauză pe o perioadă de timp limitată; foloseşte pentru a proteja
pieţele de contafacere a produselor.

46.Esenţa brevetării. Sistemele de acordare a brevetelor de invenţie cunoscute în lume.

Se cunosc 3 sisteme de acordare a brevetelor: 1.formal- în care nu se realizează examinarea de fond.
2.executării în fond- se exminează obligatoriu în fond. 3.mixt- reftectă 2 aspecte: -realizarea
exminării de fond; -eliberarea brevetelor pe răspunderea proprie a solicitantului. Esenţa brevetării:
-stimulează inovaţiile; -contribue la activizarea economiei; -caracterizează intensificarea activităţii
inovative la nivel naţional; -brevetul reprezintă un mijloc de valorificare a invenţiei oferind titularuli
dr. De a interzice oricărei persoane să utilizeze invenţia sa. -Brevetul de invenţie are ca scop,
nemijlocit de a opri concurenţa pentru invenţia în cauză, pe o perioadă de timp limitată. -Brevetele
sunt folosite pentru a proteja pieţele de contarfacere a produselor.

47.Noţiunea şi condiţiile de brevetabilitate a invenţiei.

Brevetul se acorda pt orice inventie avind ca obiect un produs/ un procedeu din orice domeniu
tehnologic, cu conditia ca inventia sa fie noua, sa implice o activitate inventive si a fie susceptibila de
aplicare industrial
1)Noutatea: -nu a fost cunoscută în stadiul aterior, adică nu a devenit accesibilă publicului oriunde în
lume pînă la data de depozit sau data de prioritate. Excepţii- divulgări neopozabile- o divulgare a
invenţiei nu va fi luată în considerare dacă a survenit în intervalul de 6 luni înaintea datei de depozit a
cererii de brevet şi dacă este o urmare directă sau indirectă: a)unui abuz evident în privinţa
solicitantului ori a predecesorului său în drepturi; b)faptului că solicitantul ori predecesorul său în
drepturi a expus invenţia la o expoziţie internaţională. O expoziţie se consideră internaţională dacă
este organizată în mod oficial, dacă la ea participă producători din mai multe state şi dacă informaţia
despre această expoziţie a fost adusă la cunoştinţă publicului în modul corespunzător. Prevederile se
vor aplica numai dacă solicitantul, la depunerea cererii de brevet, va declara că invenţia a fost expusă
efectiv şi va prezenta un certificat care să confirme această declaraţie în termenul şi în condiţiile
stabilite de Regulamentul privind procedura de depunere şi examinare a cererii de brevet de invenţie
şi de eliberare a brevetului, denumit în continuare Regulament, aprobat de Guvern
2)Activitatea inventive- O invenţie este considerată că implică o activitate inventivă dacă, pentru un
specialist în domeniu, ea nu rezultă în mod evident din cunoştinţele cuprinse în stadiul tehnicii. În
cazul în care stadiul tehnicii cuprinde şi documentele: conţinutul cererilor de brevet depuse la
AGEPI.
3)Aplicabilitatea industrială- O invenţie este considerată ca fiind susceptibilă de aplicare industrială
dacă obiectul ei poate fi fabricat sau utilizat în oricare dintre domeniile industriale, inclusiv în
agricultură. Aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene va fi
dezvăluită în cererea de brevet.

48.Obiectele invenţiei brevetabile.

Obiect al inventiei brevetabile poate fi: un produs; un procedeu (metoda); aplicarea unui produs sau
procedeu. Drept inventii pot fi: Produse: dispozitive, substante, tulpini de microorganisme, culturi de
plante, produse farmaceutice si fitofarmaceutice. Dispozitive: masini, aparate, instrumente,
mecanisme, piese de masini, utilaje, agregate, instalatii, circuite si aparate electrotehnice si
electronice, sisteme de comanda si de protectie, echipamente cu dotare soft, combinatii de tip
algoritm /program/-structura fizica, algoritm /program-proces, elemente de constructie, mobilier,
obiecte de uz casnic, jucarii. Substante: substante chimice si biologice, cu exceptia celor care exista
in natura si asupra carora nu s-a actionat printr-un efort creator. Acestea pot fi: 1Compusi individuali,
la care se refera in mod conventional compusii macromoleculari si obiectele de inginerie genetica
(plasmide, vectori, molecule recombinante de acizi nucleici si fragmente de acizi nucleici);
2Compozitii (amestecuri, solutii). 3Produse obtinute prin transformare nucleara. Tulpinile de
microorganisme, culturi celulare de plante sau animale pot fi: Tulpini individuale de microorganisme,
culturi celulare de plante sau animale. Consortii de microorganisme, culturi celulare de plante sau
animale. Produse farmaceutice si fitofarmaceutice: 1Medicamente – orice substante sau compozitii
avand proprietati de profilaxie sau de tratament al bolilor umane sau animale, precum si orice
substante sau compozitii administrate oamenilor sau animalelor pentru stabilirea unui diagnostic sau
pentru restabilirea sau modificarea functiilor organice. 2Produse fitofarmaceutice - substantele active
si preparatele care contin una sau mai multe substante active, prezentate in forma livrata utilizatorului
destinate pentru: a proteja plantele sau produsele de origine vegetala impotriva oricaror organisme
daunatoare sau sa previna actiunea acestora;
a exercita o actiune asupra proceselor vitale ale plantelor, cu conditia ca acestea sa nu fie substante
nutritive, adica regulatori de cresterea a plantelor; a asigura conservarea produselor vitale, cu conditia
ca aceste substante sau produse sa nu faca obiectul unor reglementari speciale privind agentii de
conservare; a distruge plantele daunatoare;
a distruge parti din plante, sa franeze sau sa previna o crestere nedorita a plantelor.
Procedee – activitati care au ca rezultat obtinerea sau modificarea unui produs (procese tehnologice,
procese computerizate, procese biologice sau genetice) Metode - activitatile care au rezultate de
natura calitativa (masurare, analiza, reglare, control, diagnosticare sau tratament medical, metode
computerizate, combinatii algoritm/program-proces). La inventiile care au ca obiect aplicarea unui
produs, procedeu sau metoda se refera aplicarea acestora conform unei destinatii noi, cu conditia ca
aceasta sa nu rezulte in mod evident din proprietatile cunoscute ale produsului, procedeului sau
metodei aplicate.
Aplicarea unei substante in scopuri farmaceutice se considera utilizare medicala a acestei substante.
In acest caz aplicarea pentru prima data a substantei anterior cunoscute (naturale sau sintetizate) se va
considera prima utilizare medicala a acestei substante.
Aplicarea a doua sau ulterioara a substantei anterior cunoscute (naturale sau sintetizate) in alte
scopuri terapeutice si cu un alt rezultat se va considera a doua utilizare medicala a acestei substante.

49.Creaţiile ce nu se consideră invenţii şi invenţiile excluse de la brevetabilitate.

Nu se acordă brevete, cf L, pentru: a)invenţiile a căror publicare sau exploatare este contrară ordinii
publice sau bunelor moravuri, inclusiv cele dăunătoare sănătăţii şi vieţii oamenilor, animalelor,
plantelor, şi care sînt de natură să aducă atingeri grave mediului, cu condiţia ca această excepţie să
nu fie generată numai de interzicerea, printr-o dispoziţie legală, a exploatării invenţiei; b)soiurile de
plante şi rasele de animale; c)procedeele esenţial biologice de obţinere a plantelor sau a animalelor;
această dispoziţie
nu se aplică procedeelor microbiologice şi produselor obţinute prin aceste procedee; d)invenţiile
avînd ca obiect corpul uman în diferite stadii ale formării şi dezvoltării acestuia, precum şi simpla
descoperire a unuia dintre elementele lui, inclusiv secvenţa ori secvenţa parţială a unei gene
Nu se acordă brevete, în special pentru: a)procedeele de clonare a fiinţelor umane; b)procedeele de
modificare a identităţii genetice a liniei germinale a fiinţelor umane; c)utilizarea embrionilor umani
în scopuri industriale sau comerciale; d)procedeele de modificare a identităţii genetice a animalelor
de natură să le producă suferinţe fără a aduce un beneficiu medical substanţial oamenilor sau
animalelor, precum şi pentru animalele rezultate din astfel de procedee.

50.Formele de protecţie a invenţiilor. Natura juridică a brevetului de invenţie, inclusiv

de scurtă durată. Certificatul complementar de protecţie. Termenele de protecţie.
Brevetul de invenţie- reprezintă rezultatul unui pact social în temeiul căruia societatea recunoaşte
inventarului un dr. Exclusiv de exploatare a invenţiei pe o durată limitată de timp. -asigură calitatea
de autor al invenţiei şi dr. De valorificare exclusivă a invenţiei de către titularul brevetului de autor.
-Certifică prioritatea titularului de brevet asupra invenţiei. -Contract prin care inventatorul se obligă
să facă publică invenţia sa în folosul societăţii.
Durata de valabilitate a unui brevet este de 20 de ani, termenul începînd să curgă de la data
constituirii depozitului naţional reglementar la Agenţia de Stat penru Protecţia Proprietăţii Industrile.
Certificatul suplimentar pentru produsele farmaceutice: -Este eliberat de către Agenţie -Oferă un
termen complementar de protecţie a invenţiei echivalent cu termenul care s-a scurs de la data de
depozit, pînă la data autorizării acestei comercializări, dar care nu v-a depăşi 5 ani -Pe durata
valabilităţii lui titularul este obligat să plătească anual taxe legale de menţinere în vigoare -Hotărirea
de eliberare a certificatului se publică în Buletinul oficial şi se înscrie în registul naţional al
brevetelor de inveţie. Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este
nouă, implică o activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială. Se consideră că o
invenţie implică o activitate inventivă, dacă ea prezintă un avantaj tehnic sau practic. Nu se acordă
brevete de invenţie de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la: a.un material biologic;
b.substanţe şi/sau procedee chimice sau farmaceutice. Certificatul complementar de
protectie.Titularul unui brevet ce produce efecte în Republica Moldova, al cărui obiect este un produs
medicamentos sau un produs fitofarmaceutic (brevet de bază), pentru care s-a eliberat o autorizaţie de
lansare pe piaţă, poate să obţină, în conformitate cu condiţiile prevăzute în prezenta lege şi în
Regulament, un certificat complementar de protecţie, denumit în continuare certificat, pentru părţile
brevetului de bază care corespund autorizaţiei. Certificatul produce efecte la expirarea duratei legale
a brevetului de bază, pentru o perioadă egală cu perioada cuprinsă între data de depozit a cererii de
brevet şi data eliberării primei autorizaţii, redusă cu 5 ani. Durata certificatului nu poate depăşi 5 ani
de la data expirării duratei legale a brevetului de bază. În limitele protecţiei acordate de brevetul de
bază, protecţia acordată de certificat se extinde numai asupra produsului care face obiectul
autorizaţiei şi asupra oricărei utilizări a acestui produs ca produs medicamentos sau fitofarmaceutic,
autorizate pînă la expirarea certificatului.

51.Subiecţii dreptului la brevet. Corelaţia dintre inventator, solicitant şi titular al

dreptului subiectiv asupra brevetului de invenţie.
Subiectii dreptului la brevet sunt:
-Inventatorul –per. fizica prin efortul careia a fost realizata inventia. . Dreptul de autor al invenţiei
este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen. În cazul în care invenţia a
fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea de coautor şi dreptul de
inventator aparţine fiecăreia în parte. Inventatorul are dreptul să fie menţionat în cerere, în brevet şi
în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet. Inventatorul are dreptul să renunţe la
menţionarea numelui său în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet
prin depunerea la AGEPI a unei cereri în scris.
-Solicitantul – pers. fiz sau juridica care a depus cerere de a obtine brevetul.Drepturile solicitantului
sunt: de a transforma cererea, de a solicita doua titluri de protectie, de a retrage cererea –informind
despre acest fapt inventatorul.
-Titularul brevetului de inventie – persoana care a obtinut deja brevetul de inventie. Drepturile
titularului sunt: dreptul exclusiv de a exploata inventia pe teritoriul RM, are dreptul de a interzice
tertilor sa fabrice, ofere spre vinzare, import sau stocare in acest scop a produsului sau a procedeului
care este obiect al inventiei.

52.Exploatarea brevetului de invenţie de cotitulari.

În cazul în care există mai mulţi titulari ai unui brevet, raporturile privind exploatarea invenţiei
protejate prin brevet se stabilesc printr-un acord încheiat între aceştia. Dacă un asemenea acord nu
există, fiecare titular are dreptul să exploateze invenţia după propria voinţă, să acţioneze în instanţă
orice persoană care exploatează invenţia brevetată fără acordul cotitularilor, însă nu are dreptul să
renunţe la brevet fără a-i anunţa pe cotitulari, precum şi să încheie contracte de licenţă şi să
cesioneze brevetul fără acordul acestora.

53.Invenţiile salariaţilor.
Inventatorul şi unitatea se vor informa reciproc în scris în mod obligatoriu asupra creării şi asupra
stadiului realizării invenţiei şi se vor abţine de la orice divulgare ce poate prejudicia exercitarea
drepturilor de către fiecare parte. Partea care a ignorat aceste obligaţii trebuie să repare prejudiciile
cauzate celeilalte părţi, inclusiv beneficiul ratat, conform legii. Dacă, unitatea, în termen de 60 de zile
de la data la care a fost informată în scris de către salariat despre invenţia creată, nu va depune o
cerere de brevet, nu va cesiona dreptul la depunerea cererii oricărei alte persoane sau nu-i va da
inventatorului o dispoziţie în scris privind păstrarea în secret a invenţiei, dreptul la brevet va aparţine
salariatului. În cazurile cînd brevetul aparţine salariatului, unitatea are dreptul preferenţial la licenţă
neexclusivă pentru exploatarea invenţiei. În cazul în care unitatea a obţinut un brevet pentru invenţia
creată, salariatul are dreptul preferenţial la o licenţă neexclusivă gratuită pentru exploatarea invenţiei.
În cazul în care părţile nu au ajuns la un consens asupra cuantumului remuneraţiei cuvenite
salariatului, el va fi stabilit de instanţa judecătorească, în funcţie de aportul fiecărei părţi la invenţia
creată şi de valoarea comercială a acesteia.

54.Noţiunea depozitului naţional reglementar al brevetului. Condiţiile pe care trebuie să

le îndeplinească cererea de brevet.
Cererea de brevet va contine:
-solicitarea de eliberare a brevetului
-descrierea inventiei
-una sau mai multe revendicari
-desene la care se fac referire in descriere sau revendicari
-un rezumat
Cererea care intruneste conditiile de continut, conditiile prevazute de regulament si a fost achitata taxa
de depunere a cererii constituie depozitul national reglementar

55.Procedura de eliberare a brevetului de invenţie în R.M. Opoziţia, contestaţia şi

observaţiile terţilor.
Procedura:
-Depunerea cererii.Cererea se depune in limba de stat si va contine: solicitarea de eliberare a inventiei,
descrierea inventiei, una sau mai multe revendicari, desene la care se face referire in revendicari sau
descriere, un rezumat.
-examinarea formala. – Agepi verifica daca sunt intrunite conditiile pentru atribuirea datei de depozit.
Data de depozit se va atribui daca sunt intrunite conditiile: exista o indicatie rivind solicitarea de
acordare a brevetului, exista date de identificare ale solicitantului sau reprezentantului, exista o parte
care pare a fi o descriere a inventiei sau o referire la o cerere anterioara.
-examinarea preliminara –se verifica daca obiectul este brevetabil, daca cererea de brevet de inventie
corespunde conditiei unitatii, la fel se verifica conditiile pentru revendicarea prioritatii si daca poate fi
invocata prioritatea / se verifica actele daca cererea se depune prin reprezentant
-In termen de 18 luni de la data de depozit are loc publicarea in BOPI a cererii (prima publicare)
-Faza observatiilor-observatiile sunt gratis
-In termen de 30 de luni de la data de depozit solicitantul este obligat sa depuna un demers prin care
solicita :1. Eliberarea brevetului pe raspunderea solicitantului sau 2. Realizarea detalizata a examinarii
in fond
Daca solicitantul nu a depus astfel de demers , cerea se considera a fi retrasa.
-examinarea in fond a cererii dureaza 18 luni si consta din examinarea brevetabilitatii
inventiei,noutatea inventiei, activitatea inventica si aplicabilitatea industriala la fel se va verifica
dezvaluirea inventiei si revendicarile.
-Se adopta hotarirea de acordarea a brevetului sau respingerea cererii de brevet care va avea efect de
la data publicarii in BOPI(a doua publicare).
-În termen de 6 luni de la data publicării menţiunii privind hotărîrea de acordare a brevetului, orice
persoană poate face opoziţie la acordarea brevetului prin depunerea unei cereri în acest sens la
AGEPI. Opozitiile costa 100 euro fiecare. Opoziţia va fi făcută în scris şi se va baza pe următoarele
motive: a)obiectul brevetului nu este brevetabil; b)brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi
complet pentru ca un specialist în domeniu să o poată realiza; c)obiectul brevetului depăşeşte
conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost acordat pe baza unei cereri
divizionare ori a unei noi cereri, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii iniţiale aşa cum a
fost depusă. Opoziţia depusă are efect suspensiv.
- Orice hotărîre luată de subdiviziunile AGEPI poate fi contestată la Comisia de contestaţii a AGEPI
de către orice persoană care este afectată de hotărîre. Contestarea are efect suspensiv. Contestaţia se
va depune în formă scrisă, în termen de 2 luni de la data expedierii hotărîrii, şi va conţine motivele
contestării. Contestaţia se va considera depusă numai după plata taxei stabilite.
-daca nu au fost facute opozitii sau contestatii impotriva hotaririi de acordare a brevetului sau
opozitiile si contestatiile au fost response, agepi elibereaza brevetul persoanei indreptatite cu conditia
achitarii taxelor stabilite si publica in BOPI mentiunea privind eliberarea brevetului, se inscrie in
Registrul National a brevetelor de inventive, se elibereaza fascicolul de brevet.

56.Procedura de brevetare în străinătate (calea naţională şi internaţională). Rolul

AGEPI în procesul de dobîndire a brevetului de invenţie pe cale internaţională.
Inregistrarea pe cale internationala poate fi realizata prin:
-calea nationala
-calea regionala
-calea internationala
Calea nationala presupune faptul ca cerea poate fi depusa la Agepi de catre o persoana care nu este
cetatean al RM doar prin reprezentant in proprietatea industriala –mandatar autorizat
Calea internationala presupune faptul ca se depune cerere in baza tratatului de cooperarea in domeniul
brevetelor (PCT). cerea se depune la oficiul receptor –agepi in cazul moldovei, cu desemnarea
automata in aceasta cerere a tuturor statelor membre ale tratatului si produce efectele unei cereri
nationale in fiecare stat contractant desemnat pentru obtinerea unui brevet in aceasta tara cu conditia
deschiderii fazei nationale in fiecare stat desemnat in cerere.
Agepi este oficiul receptor pentru cererile internaţionale şi cererile eurasiatice depuse de către
solicitanţii naţionali în conformitate cu prevederile PCT sau ale Convenţiei eurasiatice

57.Noţiunea şi clasificarea priorităţii invenţiei. Revendicarea priorităţii.

Prioritatea este situatia privilegiata recunoscuta unei persoane care a efectuat un prim depozit de a
beneficia de recunoasterea intiietatii in rezolvarea unei probleme incepind cu data constituirii unui
prim depozit in tara memra a uniunii de la Paris sau OMC sau de la data prezentarii produsului la o
expozitie international.
Prioritatea poate fi conventional si expozitionala
Pentru invocarea prioritatii conventionale este nevoie de:
-sa se invoce in termen de 12 luni de la data primului depozit
-statele trebuie sa aiba calitatea de memru a OMC sau uniunii de la Paris
Pentru invocarea prioritatii expozitionale este nevoie de:
-sa se invoce in termen de 6 luni de la data prezentarii produsului la expozitie
-statele sa fie parte la OMC sau uniunea de la paris
-expozitia sa aiba character international
Revendicarea priorităţii Solicitantul care vrea să beneficieze de prioritatea unei cereri anterioare
trebuie să depună o declaraţie de revendicare a priorităţii, o copie a cererii anterioare şi, după caz, o
traducere a acesteia în limba moldovenească, precum şi să achite taxa stabilită pentru fiecare
prioritate revendicată. Prioritatea se revendica odata cu depunerea cererii sau in termen de 2 luni de la
data de depozit a cererii de brevet.

58.Drepturile conferite prin cererea de brevet după publicarea acesteia (protecţia

provizorie a invenţiei).
Cererea de brevet, începînd cu data publicării ei şi pînă la eliberarea brevetului, asigură solicitantului,
cu titlu provizoriu, protecţie ca si cum am detine déjà titlul de protectie. Persoana fizică sau juridică
care a exploatat invenţia în perioada de l data publicarii cererii si pina la eliberarea brevetului va plăti
titularului de brevet, după obţinerea brevetului, o compensaţie bănească rezonabilă. Efectele cererii
de brevet se consideră nule în cazul în care cererea de brevet a fost retrasă de către solicitant, precum
şi în cazul în care ea a fost retrasă sau respinsă conform prevederilor prezentei legi.
Brevetul îi acordă titularului, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe
teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni:
a) fabricarea, oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a
produsului care constituie obiectul brevetului;
b) folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie sau este
evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet,
oferirea procedeului spre folosire;
c) oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului
obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.

59.Condiţia unităţii invenţiei. Condiţia dezvăluirii invenţiei. Revendicările.

Unitatea invenţiei Cererea de brevet trebuie să se refere numai la o singură invenţie sau la un grup de
invenţii legate între ele astfel încît să formeze un singur concept inventiv. Cererea de brevet care nu
îndeplineşte condiţia de baza poate fi divizată de către solicitant, din proprie iniţiativă sau la cererea
AGEPI, prin depunerea unei cereri divizionare, pînă la luarea unei hotărîri asupra cererii de brevet.
Dezvăluirea invenţiei Invenţia va fi dezvăluită în cererea de brevet într-o manieră suficient de clară şi
completă, astfel încît să poată fi realizată de către un specialist în domeniu.
Revendicările trebuie să definească obiectul pentru care se cere protecţia prin elemente tehnice ale
inventiei. Revendicările vor fi clare, concise şi vor fi susţinute de descrierea invenţiei. Revendicările
determină întinderea protecţiei juridice acordate de brevet prin fiecare element inclus în revendicarea
independentă sau prin echivalentul lui, cunoscut pînă la data de depozit, iar dacă este invocată
prioritatea – pînă la data priorităţii invenţiei protejate prin brevet. Descrierea şi desenele pot fi
folosite numai în scopul interpretării revendicărilor. Este exclusă interpretarea limitată sau extensivă
a revendicărilor (folosind descrierea şi desenele în scopul identificării ideii inventive generale). Dacă
cererea conţine exemple de realizare sau de aplicare a invenţiei ori de aplicare a rezultatelor invenţiei,
revendicările nu vor fi interpretate doar în raport cu aceste exemple.

60.Drepturile morale ale autorilor invenţiilor şi drepturile patrimoniale ale titularilor de

brevete.
Brevetul îi acordă titularului dreptul exclusiv de exploatare a invenţiei pe întreaga durată de protecţie
a lui. Brevetul îi acordă titularului, dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul său efectuarea, pe
teritoriul Republicii Moldova, a următoarelor acţiuni: a)fabricarea, oferirea spre vînzare, vînzarea,
folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a produsului care constituie obiectul brevetului;
b)folosirea procedeului care constituie obiectul brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie sau este
evident din circumstanţe că folosirea procedeului este interzisă fără acordul titularului de brevet,
oferirea procedeului spre folosire; c)oferirea spre vînzare, vînzarea, folosirea, importul sau stocarea
în aceste scopuri a produsului obţinut direct prin procedeul care constituie obiectul brevetului.
Inventator (autor al invenţiei) este persoana fizică care, prin munca sa creatoare, a realizat invenţia.
Dreptul de autor al invenţiei este un drept personal inalienabil, imprescriptibil şi protejat fără termen.
În cazul în care invenţia a fost creată în comun de mai multe persoane, fiecare dintre ele are calitatea
de coautor şi dreptul de inventator aparţine fiecăreia în parte. Nu se consideră inventator persoana
fizică care, la realizarea invenţiei, a acordat inventatorului asistenţă tehnică, organizatorică sau
materială ori care a contribuit doar la perfectarea cererii de brevet, la obţinerea brevetului sau la
exploatarea invenţiei. Inventatorul are dreptul să fie menţionat în cerere, în brevet şi în publicaţiile
AGEPI cu privire la cerere şi la brevet. Inventatorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui
său în cerere, în brevet şi în publicaţiile AGEPI cu privire la cerere şi la brevet prin depunerea la
AGEPI a unei cereri în scris.

61.Limitele de exercitare a drepturilor subiective de către titularii brevetelor. Epuizarea

drepturilor. Dreptul de folosire anterioară.
Limitarea efectelor brevetului Drepturile acordate de brevet nu se extind asupra: a)acţiunilor
efectuate într-un cadru privat şi în scopuri necomerciale; b)acţiunilor efectuate în scopuri
experimentale în privinţa obiectului invenţiei brevetate; c)preparării extemporaneu o singură dată în
farmacie a unui medicament, conform reţetei medicale, precum şi asupra acţiunilor cu privire la
medicamentul astfel preparat; d)folosirii obiectului invenţiei brevetate la bordul navelor străine
aparţinînd ţărilor membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova
este parte care intră, temporar sau accidental, în apele Republicii Moldova, cu condiţia ca invenţia să
fie folosită exclusiv pentru necesităţile navei; e)folosirii obiectului invenţiei brevetate în construcţia
sau în operarea vehiculelor terestre sau aeriene ori a altor mijloace de transport aparţinînd ţărilor
membre ale tratatelor internaţionale privind invenţiile la care Republica Moldova este parte, ori în
construcţia pieselor accesorii pentru aceste vehicule, cînd aceste mijloace de transport pătrund,
temporar sau accidental, pe teritoriul Republicii Moldova. Folosirea specificata se admite cu condiţia
de a nu aduce atingere într-un mod nejustificat exploatării normale a invenţiei protejate prin brevet şi
de a nu leza nejustificat interesele legitime ale titularului brevetului, ţinînd cont de interesele legitime
ale terţilor. În caz contrar, titularul brevetului are dreptul la o despăgubire materială proporţională cu
prejudiciul suportat prin folosirea neautorizată a invenţiei.
Epuizarea drepturilor Drepturile acordate de un brevet nu se extind asupra acţiunilor privind un
produs protejat de brevetul în cauză, efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, după ce acest produs
a fost plasat pe piaţă în Republica Moldova de către titularul brevetului sau cu acordul expres al
acestuia. Protecţia prevăzută nu se extinde asupra materialului biologic obţinut prin reproducerea ori
multiplicarea unui material biologic comercializat sau oferit spre vînzare pe teritoriul Republicii
Moldova de către titularul de brevet sau cu acordul acestuia, cînd reproducerea sau multiplicarea
rezultă în mod necesar din utilizarea pentru care materialul biologic a fost lansat pe piaţă, cu condiţia
ca materialul obţinut să nu fi fost folosit ulterior pentru alte reproduceri sau multiplicări. Prin
derogare de la cele expuse, vînzarea sau orice altă formă de comercializare a materialului pentru
reproducerea plantelor de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier, în scopuri de
exploatare agricolă, implică autorizarea fermierului de a folosi produsul recoltei sale în scopul
reproducerii sau multiplicării de către el însuşi pentru folosire personală. Prin derogare de la cele
expuse, vînzarea sau orice altă formă de comercializare a animalelor de prăsilă sau a altui material de
reproducere animal de către titularul brevetului sau cu acordul acestuia unui fermier implică
autorizarea fermierului de a folosi materialul protejat în scopuri agricole, cu excepţia folosirii
comerciale; aceasta include şi folosirea animalelor sau a altui material de reproducere animal în
scopul desfăşurării activităţii sale agricole.
Dreptul bazat pe utilizarea anterioara a invenţiei Orice persoană care a utilizat cu bună-credinţă
invenţia pe teritoriul Republicii Moldova sau a făcut pregătiri reale pentru utilizarea invenţiei pînă la
data de depozit sau, în cazul cînd a fost revendicată o prioritate, pînă la data de prioritate a cererii de
brevet în baza căreia este acordat brevetul are dreptul să continue personal această utilizare sau să
utilizeze invenţia în limitele şi/sau în volumul planificat în timpul pregătirilor, în unitatea sa ori
pentru necesităţile acesteia, fără plată şi fără să depăşească volumul de producţie existent sau
planificat la data de depozit sau de prioritate. Dreptul utilizatorului anterior, nu poate fi transmis pe
parcursul vieţii utilizatorului ori prin succesiune legală sau testamentară decît împreună cu unitatea
sau cu partea unităţii în care a avut loc utilizarea ori s-au efectuat pregătirile pentru utilizare.

62.Transmiterea drepturilor subiective asupra cererii de brevet şi brevetului de invenţie.

Licenţa obligatorie.
Transmiterea drepturilor: Cererea de brevet şi brevetul pot fi transmise sau pot constitui obiectul
unor drepturi reale. Dreptul la brevet, dreptul la acordarea brevetului şi drepturile ce decurg dintr-o
cerere de brevet sau dintr-un brevet pot fi transmise în totalitate sau în parte. Transmiterea se poate
face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, ori prin succesiune legală sau
testamentară
Prin contractul de licenţă solicitantul sau titularul de brevet (licenţiar) transmite dreptul de exploatare
a cererii de brevet sau a brevetului oricărei alte persoane (licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de
proprietate asupra lui. În cazul în care există mai mulţi licenţiaţi pentru o cerere de brevet sau pentru
un brevet, licenţele acordate pot fi numai neexclusive sau exclusive limitate.
Contractul de licenţă poate conţine clauze referitor la plata redevenţelor de către licenţiat. Nu se
admite, conform legii, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot
constitui o folosinţă abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect prejudiciabil
asupra concurenţei pe piaţa respectivă, cum ar fi clauza transmiterii obligatorii de către licenţiat a
informaţiei tehnice licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau includerea unui
pachet obligatoriu de condiţii ale licenţierii. Transmiterea prin cesiune sau prin licenţă se va executa
în scris şi va fi semnată de către părţile la contract, cu excepţia cazului cînd transmiterea rezultă
dintr-o hotărîre judecătorească; în caz contrar, transmiterea nu este înscrisă la AGEPI. Transmiterea
d-lor nu va afecta d-le obţinute de terţi pînă la data transmiterii. Orice transmitere sau modificare
efectuată de solicitant sau de titular referitor la o cerere de brevet sau la un brevet la demersul uneia
dintre părţi se înscrie în Registrul naţional de cereri de brevet de invenţie sau în Registrul naţional de
brevete de invenţie, publicînd în BOPI informaţia respectivă. Orice transmitere a drepturilor referitor
la o cerere de brevet sau la un brevet va produce efecte pentru terţi numai din data publicării în BOPI
a menţiunii transmiterii înscrise la AGEPI
Licenţa obligatorie Instanţele judecătoreşti pot acorda oricărei persoane interesate o licenţă
obligatorie pe motiv de lipsă sau de insuficienţă de exploatare a brevetului, la o cerere depusă la
expirarea unui termen de 4 ani de la data de depozit a cererii de brevet sau a unui termen de 3 ani de
la eliberarea brevetului, fiind aplicat termenul care expiră cel mai tîrziu, în cazul în care titularul
brevetului nu a exploatat brevetul pe teritoriul Republicii Moldova sau nu a făcut pregătiri efective şi
serioase în acest scop.
Licenţa obligatorie va fi acordată numai în cazul în care persoana interesată s-a străduit să obţină
autorizarea de la titularul de brevet în condiţii şi în modalităţi comerciale rezonabile şi, cu toate
eforturile sale, nu a reuşit să facă acest lucru într-un termen rezonabil. În cazul acordării licenţei
obligatorii, titularul brevetului va fi avizat imediat despre aceasta. Licenţa obligatorie poate fi
acordată în cazul survenirii unei situaţii excepţionale naţionale, în alte circumstanţe de extremă
urgenţă, sau în caz de utilizare publică în scopuri necomerciale
Condiţiile aplicabile licenţelor obligatorii Odată cu eliberarea licenţei obligatorii, instanţa
judecătorească va preciza tipul utilizărilor acoperite de licenţă şi condiţiile ce urmează a fi respectate.
Se vor aplica următoarele condiţii: a)întinderea şi durata exploatării vor fi limitate de scopurile pentru
care aceasta a fost autorizată; b)exploatarea va fi neexclusivă; c)exploatarea va fi netransmisibilă, cu
excepţia transmiterii împreună cu partea de unitate sau de active nemateriale care beneficiază de
această exploatare; d)exploatarea va fi autorizată în principal pentru aprovizionarea pieţei interne
f)deţinătorul licenţei va plăti titularului de brevet o remuneraţie adecvată
Hotărîrea instanţei judecătoreşti de acordare a licenţei obligatorii sau, după caz, de încetare a acţiunii
acesteia se comunică la AGEPI de către titularul licenţei. Menţiunea privind hotărîrea instanţei se
înscrie în Registrul naţional de brevete şi se publică în BOPI. Dacă titularul licenţei obligatorii, în
termen de un an de la data obţinerii acesteia, nu a întreprins nici o acţiune efectivă şi serioasă pentru
exploatarea invenţiei, licenţa obligatorie poate fi anulată prin hotărîrea instanţei judecătoreşti.
Valabilitatea licenţei obligatorii încetează în orice caz dacă titularul licenţei nu a început exploatarea
invenţiei în termen de 2 ani de la data obţinerii acesteia.

63.Încetarea drepturilor acordate prin brevetul de invenţie.

Stingerea drepturilor acordate de brevet. Drepturile acordate de brevet se sting în cazul în care:
a)expiră durata legală de protecţie 20/6ani;
b)titularul renunţă la brevet- Titularul brevetului poate să renunţe la brevet, depunînd în acest sens o
declaraţie în scris la AGEPI. Brevetul nu poate face obiectul unei renunţări decît în totalitatea sa.
Renunţarea la brevet produce efecte numai după înscrierea ei în Registrul naţional de brevete de
invenţie. Menţiunea privind renunţarea se publică în BOPI. Titularul are obligaţia, concomitent cu
depunerea cererii scrise la AGEPI, să comunice în scris inventatorului intenţia sa de a renunţa la
brevet. În acest caz, inventatorul, în termen de 3 luni de la data la care titularul i-a comunicat intenţia
sa de a renunţa la brevet, are dreptul preferenţial de a obţine brevetul pe numele său;
c)taxele de eliberare şi de menţinere în vigoare a brevetului nu au fost achitate la timp. Stingerea
drepturilor pe motiv de neplată la timp a taxei anuale sau, după caz, a taxei suplimentare se consideră
ca avînd efect de la data expirării termenului stabilit pentru plata taxei anuale. AGEPI publică în
BOPI menţiunea privind stingerea drepturilor acordate de brevet.
Brevetul acordat de AGEPI, precum şi un brevet european validat pot fi declarate nule, în totalitate
sau în parte, din următoarele motive:
a) obiectul brevetului nu este brevetabil
b) brevetul nu dezvăluie invenţia suficient de clar şi complet pentru ca un specialist în domeniu să
o poată executa;
c) obiectul brevetului depăşeşte conţinutul cererii aşa cum a fost depusă sau, dacă brevetul a fost
eliberat pe baza unei cereri divizionare sau a unei cereri noi, obiectul brevetului depăşeşte conţinutul
cererii iniţiale aşa cum a fost depusă;
d) protecţia conferită prin brevet a fost extinsă;
e) titular al brevetului nu a fost persoana îndreptăţită la brevet

64. Noţiunea, termenul şi condiţiile de protecţie a brevetului de invenţie de scurtă

durată.
Brevetul de invenţie de scurtă durată se acordă pentru orice invenţie care este nouă, implică o
activitate inventivă şi este susceptibilă de aplicare industrială. Se consideră că o invenţie implică o
activitate inventivă, dacă ea prezintă un avantaj tehnic sau practic. Nu se acordă brevete de invenţie
de scurtă durată pentru invenţiile care se referă la: un material biologic; substanţe şi/sau procedee
chimice sau farmaceutice. Durata unui brevet de invenţie de scurtă durată este de 6 ani, începînd cu
data de depozit a cererii de brevet de invenţie de scurtă durată. Titularul de brevet poate prezenta la
AGEPI o cerere de prelungire a termenului de valabilitate a brevetului de scurtă durată pentru o
perioadă de cel mult 4 ani, cu condiţia că titularul va solicita la AGEPI efectuarea cercetării
documentare referitoare la invenţia care face obiectul brevetului şi va achita taxa respectivă de
prelungire, dar nu mai devreme de un an şi nu mai tîrziu de 6 luni înainte de expirarea termenului de
valabilitate a brevetului de scurtă durată
In scopul acordarii unui brevet de inventive de scurta durata Agepi realizeaza examinarea formala si
preliminara a cererii de brevet de inventive.

65.Apărarea drepturilor subiective asupra brevetelor de invenţie. Metodele de apărare.

Formele metodei jurisdicţionale (penală, civilă, administrativă).
Art 73 – 85 legea cu privire la protectia inventiilor.

66.Asigurarea respectării drepturilor subiective asupra brevetului. Acţiunea privind

încălcarea drepturilor şi acţiunea de declarare a neîncălcării drepturilor.
Acţiunea privind încălcarea drepturilor
(1) Orice persoană fizică sau juridică, autorităţile interesate care au pretenţii faţă de aplicarea unei
cereri de brevet sau a unui brevet ce cauzează un prejudiciu direct sau indirect unui produs natural
sau fabricat, contrar originii acestui produs, sînt în drept să iniţieze o acţiune în instanţa
judecătorească pentru interzicerea utilizării cererii de brevet sau a brevetului.
(2) Sînt în drept să iniţieze o acţiune privind încălcarea drepturilor următoarele persoane:
a) solicitantul sau titularul de brevet;
b) orice altă persoană autorizată să utilizeze invenţia brevetată, în special licenţiaţii;
c) alte persoane fizice sau juridice care sînt în drept să reprezinte titularul de drepturi.
(3) În cazul în care obiect al litigiului este un brevet de scurtă durată sau un brevet eliberat fără
efectuarea examinării de fond privind brevetabilitatea invenţiei, instanța de judecată va solicita opinia
privind brevetabilitatea invenţiei și va suspenda procesul pînă la prezentarea copiei de pe raportul de
documentare, întocmit de AGEPI și însoțit de o opinie scrisă privind brevetabilitatea, în termenul
stabilit în Regulament, la solicitarea titularului brevetului sau a persoanelor terțe interesate.
(4) Examinarea acţiunii va fi suspendată pînă la soluţionarea definitivă a chestiunii privind
valabilitatea brevetului.
Acţiunea de declarare a neîncălcării drepturilor
(1) Orice persoană poate iniţia o acţiune contra titularului brevetului sau beneficiarului licenţei
exclusive în scopul constatării faptului că activitatea economică pe care o desfăşoară această
persoană sau pentru care s-au făcut pregătiri efective şi serioase nu aduce atingere drepturilor
acordate de brevet.
(2) Dacă poziţia titularului în acest caz nu satisface persoana ce a initiat actiunea sau dacă titularul
nu şi-a determinat poziţia în termen de 3 luni, persoana în cauză este în drept să intenteze o acţiune în
instanţa judecătorească competentă privind stabilirea faptului de neîncălcare a drepturilor.
 (3) Valabilitatea brevetului nu poate fi contestată într-o acţiune de declarare a neîncălcării
drepturilor.

67.Noţiunea, clasificarea şi condiţiile de protecţie a desenului sau modelului industrial.

Desenele şi modelele industriale neprotejabile. Termenul de protecţie. Marcajul de
avertizare.
desen sau model industrial – aspectul exterior al unui produs sau al unei părţi a lui, rezultat în
special din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii şi/sau ale materialelor
şi/sau ale ornamentaţiei produsului în sine;
Clasificarea:
-Dmi inregistrat –protejat pe o perioada de 5 ani cu posibilitatea prelungirii 4 perioade successive
(25 de ani)
-Dmi neinregistrat –protejat pe 3 ani in cazul in care a fost dezvaluit public conform legislatiei
Conditiile de protectie:
-Noutatea –se considera ca dmi este nou daca nici un dmi identic nu a fost facut public, in cazul
unui dmi inregistrat pina la data de depozit sau data invocarii dreptului de prioritate, in cazul unui
dmi neinregistrat pina la data dezvaluirii publice.
-Caracter individual – un dmi indeplineste conditia data daca impresia global ape care o produce
asupra utilizatorului avizat este diferita de impresia produsa asupra aceluiasi utilizator de orice al
dmi.
Desenele şi modelele industriale neprotejabile
- Desenul sau modelul industrial determinat exclusiv de o funcţie tehnică nu poate fi protejat.
-Nu poate fi protejat un desen sau un model industrial care trebuie reprodus în mod necesar în forma
şi la dimensiunile exacte pentru a permite ca produsul în care este încorporat sau la care este aplicat
să fie conectat mecanic ori amplasat în interiorul, în jurul unui alt produs sau pe el astfel încît fiecare
dintre produse să îşi poată îndeplini funcţia.
-Sînt neprotejabile desenele sau modelele industriale care contravin ordinii publice sau bunelor
moravuri.
Marcajul de avertizare
-Titularul poate aplica pe produs un marcaj de avertizare constînd din litera D, înscrisă într-un cerc,
însoţită de numele său ori de numărul certificatului de înregistrare. -Lipsa marcajului de avertizare nu
produce efecte juridice.

68.Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial. Condiţiile pe care

trebuie să le întrunească. Cererea de înregistrare multiplă.
Condiţiile pe care trebuie să le întrunească cererea
(1) Cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial trebuie să conţină:
a) solicitarea înregistrării desenului sau modelului industrial;
b) datele de identificare ale solicitantului;
c) reprezentările grafice ale desenului sau modelului industrial, prezentînd detaliat, în ansamblu
aspectul exterior al produsului, care să poată fi reproduse;
d) indicarea produselor referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenului sau
modelului industrial.
(3) La cerere se anexează:
a) procura, în cazul depunerii cererii prin mandatar autorizat sau prin alt reprezentant;
b) actele de prioritate ale desenului sau ale modelului industrial în cazul invocării priorităţii;
c) descrierea desenului sau modelului industrial, la dorinţa solicitantului;
d) dovada de plată a taxei sau documentul de acordare a înlesnirilor, după caz.
Cererea de înregistrare multiplă
(1) Mai multe desene sau modele industriale pot fi incluse într-o cerere de înregistrare multiplă. O
astfel de cerere poate conţine pînă la 100 desene sau modele industriale.
 (2) Cu excepţia produselor ornamentale, poate fi depusă o cerere de înregistrare multiplă dacă
produsele referitor la care se preconizează integrarea sau aplicarea desenelor sau modelelor
industriale fac parte din aceeaşi clasă a Clasificării Locarno.
(3) Cererea de înregistrare multiplă impune plata unei taxe suplimentare.
(4) În cazul cererii de înregistrare multiple, solicitanţii trebuie să fie unii şi aceiaşi pentru toate
desenele sau modelele industriale consemnate în cerere.
(5) Fiecare dintre desenele sau modelele industriale la care se referă cererea de înregistrare
multiplă poate fi tratat independent de celelalte. Un desen sau un model industrial poate să facă,
independent de celelalte, obiectul unei reînnoiri, să fie pus în aplicare, să facă obiectul unor licenţe,
al unei executări silite sau al altor drepturi reale.

69.Procedura de înregistrare a modelului sau desenului industrial.

-depunerea cererii
-examinarea formala – În termen de 2 luni de la data de depunere a cererii, AGEPI verifică
respectarea condiţiilor de formă privind depunerea cererii şi a documentelor anexate. Prin procedura
de examinare se verifică:
a) respectarea în cerere a condiţiilor necesare acordării unei date de depozit prezentate si Întrunirea
în cerere a celorlalte condiţii .Dacă se constată că în cerere se respectă condiţiile privind acordarea
datei de depozit, AGEPI înscrie datele referitoare la această cerere în Registrul naţional al cererilor de
înregistrare a desenelor şi modelelor industriale şi notifică solicitantul despre admiterea cererii.
-examinarea preliminara –se verifica daca cererea corespunde conditiei noutatii si se verifica actele cu
privire la revendicarea prioritatii.
Cererea indeplineste conditia noutatii daca se refera la un dmi, se refera la mai multe dmiuri si
indeplineste conditiile pentru cerea multipla
-Publicarea in Bopi – Cererea de înregistrare inclusă în Registrul naţional al cererilor de înregistrare a
desenelor şi modelelor industriale se publică în BOPI în cel mult 3 luni de la data de depozit dacă sînt
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege
În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare în BOPI, terţii pot prezenta în scris la
AGEPI observaţii motivate privind înregistrarea desenului sau a modelului industrial fără să
plătească taxă.
În termen de 3 luni de la data publicării cererii de înregistrare în BOPI, persoanele interesate sînt în
drept să depun aopozitii înregistrării desenului sau modelului industrial pentru următoarele motive:
a) desenul sau modelul industrial nu îndeplineşte prevederile legii ori contravine ordinii publice
sau bunelor moravuri;
b) desenul sau modelul industrial încorporează, fără acordul titularului, o operă protejată în
conformitate cu legislaţia privind drepturile de autor sau orice alt drept de proprietate industrială
protejat;
c) solicitantul nu a depus cel dintîi cerere de înregistrare.
Opoziţia argumentată trebuie să se prezinte în scris la AGEPI. Ea se consideră depusă numai după
achitarea unei taxe.
-Examinarea in fond – În termen de 3 luni de la data expirării perioadei de prezentare a observaţiilor
terţilor şi a opoziţiilor, în procesul examinării de fond, AGEPI verifică dacă există temeiuri pentru
respingerea cererii, ţinînd cont de rezultatele examinării observaţiilor şi opoziţiilor prezentate.
-Adoptarea hotaririi de eliberare a certificatului de inregistrare sau respingere a cererii. Hotarirea se
publica in BOPI. Se inscie in regisrul national al dmi, se elibereaza certificate de inregistrare a dmi.

70.Drepturile subiective asupra desenelor şi modelelor industriale.

Desenul sau modelul industrial înregistrat conferă titularului dreptul exclusiv de a-l utiliza şi de a
interzice oricărui terţ utilizarea sa fără acordul titularului. Prin utilizare se înţelege în special
fabricarea, includerea într-o ofertă, introducerea pe piaţă, importul, exportul sau utilizarea propriu-
zisă a unui produs în care a fost integrat ori căruia i s-a aplicat desenul sau modelul industrial în
cauză, precum şi depozitarea produsului respectiv în scopurile menţionate anterior.
Desenul sau modelul industrial neînregistrat nu conferă titularului dreptul de a interzice activităţile
menţionate decît dacă utilizarea contestată rezultă din copierea desenului sau modelului industrial
protejat. Utilizarea contestată nu se consideră ca provenind din copierea desenului sau modelului
industrial protejat dacă rezultă dintr-o muncă de creaţie independentă realizată de un autor despre
care se poate afirma în mod justificat că nu cunoştea desenul sau modelul industrial dezvăluit de
titular.

71.Subiecţii dreptului subiectiv asupra desenelor şi modelelor industriale.

Subiecti: autor, titularul, succesorii.
Drepturile autorului
\ În cazul desenului sau al modelului industrial înregistrat:
a) autorul are dreptul de a fi menţionat în această calitate în documentele de procedură la AGEPI,
în Registrul naţional al cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, în Registrul
naţional de desene şi modele industriale înregistrate şi în certificatul de înregistrare;
b) se vor menţiona toţi coautorii dacă mai multe persoane au creat împreună acelaşi desen sau
model industrial;
c) autorul are dreptul să renunţe la menţionarea numelui său în documentele de procedură la
AGEPI, în Registrul naţional al cererilor de înregistrare a desenelor şi modelelor industriale, în
Registrul naţional de desene şi modele industriale înregistrate, precum şi în certificatul de înregistrare
ori să anuleze menţiunile din aceste registre şi din certificat.
(2) Autorul poate să-şi apere drepturile în instanţă judecătorească împotriva oricărei persoane care
îi lezează drepturile.
(3) Însuşirea calităţii de autor, constrîngerea la coautorat, dezvăluirea, pînă la revendicarea
dreptului, a desenului sau a modelului industrial fără consimţămîntul autorului constituie încălcare a
drepturilor acestuia şi se pedepsesc în conformitate cu legislaţia în vigoare.

72.Limitele de exercitare a drepturilor subiective asupra desenelor şi modelelor

industriale. Epuizarea drepturilor. Dreptul de folosire anterioară.
Limitarea drepturilor conferite de desenul sau de modelul industrial
Drepturile conferite de desenul sau de modelul industrial nu se exercită în cazul:
a) acţiunilor efectuate cu titlu privat şi în scopuri necomerciale;
b) acţiunilor efectuate în scopuri experimentale;
c) acţiunilor de reproducere în scopuri didactice sau bibliografice, cu indicarea sursei;
d) echipamentelor mijloacelor de transport, înmatriculate într-o ţară terţă, care pătrund temporar pe
teritoriul Republicii Moldova;
e) importului în Republica Moldova de piese şi accesorii în vederea reparării vehiculelor
f) executării de reparaţii la vehiculele
g) calamităţilor, catastrofelor, epidemiilor şi altor situaţii excepţionale.
(2) Utilizarea specificată se admite sub rezerva ca ea să nu aducă atingere într-un mod nejustificat
utilizării normale a desenului sau modelului industrial protejat şi să nu lezeze nejustificat interesele
legitime ale titularului dreptului asupra desenului sau modelului industrial, ţinînd cont de interesele
legitime ale terţilor.
Epuizarea drepturilor
Drepturile conferite de desenul sau de modelul industrial înregistrat sau neînregistrat nu trebuie să
se extindă asupra activităţilor privind un produs în care a fost încorporat sau căruia i se aplică desenul
sau modelul industrial ce intră în întinderea protecţiei desenului sau modelului industrial înregistrat
ori neînregistrat dacă produsul a fost introdus pe piaţă în teritoriul Republicii Moldova de către
titularul desenului sau modelului industrial înregistrat sau neînregistrat ori cu acordul lui.
Dreptul de folosire anterioara
Orice terţ poate beneficia de un drept întemeiat pe utilizare anterioară în cazul în care poate
demonstra că, înainte de data de depozit sau, dacă se invocă prioritatea, înainte de data de prioritate,
începuse să utilizeze cu bună-credinţă în Republica Moldova – sau intenţiona şi făcea pregătiri
serioase şi efective în sensul unei astfel de utilizări – un desen sau un model industrial care intră în
întinderea protecţiei unui desen sau unui model industrial înregistrat şi care nu constituie o copie a
acestuia din urmă. Dreptul întemeiat pe utilizare anterioară îndreptăţeşte terţul să utilizeze în mod
gratuit desenul sau modelul industrial în scopurile pentru care începuse să îl utilizeze sau pentru care
se pregătise să îl utilizeze înainte de data de depozit sau, dacă se invocă prioritatea, înainte de data de
prioritate aferentă desenului sau modelului industrial înregistrat, fără a mări volumul de producţie sau
fără a plăti royalty. Dreptul întemeiat pe utilizare anterioară nu oferă posibilitatea de a acorda terţului
o licenţă de utilizare a desenului sau a modelului industrial în cauză.

73.Transmiterea drepturilor subiective asupra desenelor şi modelelor industriale.

Drepturile cu privire la desenul sau la modelul industrial pot fi transmise integral sau parţial prin
cesiune, contract de licenţă şi prin succesiune. Un desen sau un model industrial poate face obiectul
unor măsuri de executare silită ori al unor drepturi reale. Datele despre transmiterea drepturilor se
publică în BOPI.
Contractul de licenţă Prin contract de licenţă, titularul desenului sau al modelului industrial
(licenţiarul) transmite dreptul de a utiliza desenul sau modelul industrial oricărei alte persoane
(licenţiat), rezervîndu-şi dreptul de proprietate asupra lui. Licenţele pot fi exclusive şi neexclusive.
Prin licenţă exclusivă, licenţiarul acordă licenţiatului dreptul exclusiv de utilizare a desenului sau
modelului industrial, renunţînd prin contract la dreptul de a acorda licenţe unor terţi pentru acest
desen sau model industrial pe acelaşi teritoriu. Licenţiarul poate să-şi păstreze dreptul de a utiliza în
continuare desenul sau modelul industrial (licenţă parţială) ori să renunţe la orice utilizare a lui
(licenţă totală). Prin licenţă neexclusivă licenţiarul transmite dreptul de utilizare a desenului sau a
modelului industrial (licenţă parţială sau totală), rezervîndu-şi atît dreptul de a-l utiliza independent,
cît şi dreptul de a acorda licenţă neexclusivă oricărei alte persoane. Licenţa poate fi acordată
solicitînd sau nu licenţiatului să plătească venituri licenţiarului. Nu se admite, conform legislaţiei în
vigoare, includerea în contractul de licenţă a practicilor sau a condiţiilor care pot constitui o folosinţă
abuzivă a drepturilor de proprietate intelectuală, avînd un efect prejudiciabil asupra concurenţei de pe
piaţa respectivă, cum ar fi transmiterea obligatorie de către licenţiat a informaţiei tehnice
licenţiarului, condiţii care să împiedice contestarea validităţii sau pachetul obligatoriu de condiţii ale
licenţierii. Fără să aducă atingere dispoziţiilor contractului de licenţă, licenţiatul nu poate iniţia o
procedură referitor la încălcarea dreptului asupra desenului sau modelului industrial decît cu
consimţămîntul titularului

74.Stingerea drepturilor asupra desenelor şi modelelor industriale.

1.Caducitatea- În cazul în care certificatul de înregistrare nu este reînnoit sau termenul de 25 de ani
calculat de la data de depozit a expirat, AGEPI introduce în Registrul de desene şi modele industriale
înregistrate menţiunea că înregistrarea desenului sau modelului industrial a rămas fără efect din data
expirării ultimei perioade de protecţie de 5 ani, fapt care se publică în BOPI.
2.Renunţarea- Titularul poate renunţa total sau parţial la dreptul asupra desenului sau modelului
industrial înregistrat, prin depunere la AGEPI a unei cereri de renunţare. Cererea se consideră depusă
după achitarea unei taxe. AGEPI înregistrează renunţarea şi publică informaţia de rigoare în BOPI în
termen de 4 luni de la data depunerii cererii de renunţare. Renunţarea produce efecte după
consemnarea sa în Registrul de desene şi modele industriale înregistrate.
3.Nulitatea-Persoana interesată poate depune la judecătoria în a cărei jurisdicţie este sediul AGEPI o
cerere de anulare a desenului sau a modelului industrial înregistrat Cererea de anulare trebuie
argumentată şi prezentată în scris. Ea se consideră depusă numai după achitarea unei taxe.
Hotărîrea de anulare a desenului sau modelului industrial înregistrat se înscrie în Registrul naţional
de desene şi modele industriale înregistrate în momentul în care devine irevocabilă.
Temeiuri de nulitate:
a) desenul sau modelul industrial nu este un desen sau un model industrial în sensul legii
b) desenul sau modelul industrial nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege
c) solicitantul sau titularul nu are dreptul, în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, la desenul sau la
modelul industrial
d) desenul sau modelul industrial este în conflict cu desenul sau modelul industrial anterior, care a
fost făcut public după data de depozit sau, dacă a fost invocată prioritatea, după data de prioritate a
desenului sau modelului industrial şi care este protejat de la o dată anterioară prin înregistrare sau
prin cerere de înregistrare;
e) un semn distinctiv protejat se utilizează într-un desen sau model industrial, iar titularul are
dreptul de a interzice utilizarea acestuia;
f) o operă protejată de legislaţia privind drepturile de autor se utilizează neautorizat într-un desen
sau model industrial;

75.Noţiunea şi clasificarea priorităţii asupra desenelor şi modelelor industriale.

Revendicarea priorităţii.
prioritate – drept acordat unei cereri de înregistrare de a fi prima în timp în limitele termenului
stabilit;
clasificare:
-prioritate conventional se invoca in termen de 6 luni de la data de depozit a primei cereri, si daca
cerea sa depus intr-un stat parte la OMC, sau uniunea de la Paris
-prioritatea expozitionala – se invoca in termen de 6 luni de la expunerea dmi la expozitie, expozitia
trebuie sa aiba character international, statul in care a avut loc expozitia sa fie parte OMC sau Uniuni
de la Paris.
Invocarea priorităţii
Actele care justifică invocarea priorităţii pe baza cererii anterioare, însoţite de o traducere a acestora
în limba moldovenească, sau dovada prezentării în cadrul expoziţiei a produselor în care a fost
integrat desenul sau modelul industrial sau cărora li s-a aplicat desenul sau modelul industrial şi o
traducere a dovezii în limba moldovenească se depun în termen de 3 luni de la data de depozit.

76.Noţiunea, particularităţile, funcţiile şi condiţiile de protecţie a mărcii.

marcă- orice semn susceptibil de reprezentare grafică, care serveşte la deosebirea produselor şi/sau
serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane fizice sau juridice
Particularitati:
-marcile pot fi susceptibile de reprezentare grafică – cuvinte (inclusiv nume de persoane), litere, cifre,
desene, culori, combinaţii de culori, elemente figurative, forme tridimensionale, în special forma
produsului sau a ambalajului acestuia, holograme, semne de poziţionare; sonore, olfactive,
tactile, precum şi orice combinaţii de astfel de semne, cu condiţia ca aceste semne să poată servi la
deosebirea produselor şi/sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele ale altor persoane
fizice sau juridice.
-marca este protejata doar pentru produsele pentru care este inregistrata
-marca este protejata doar pe teritoriul statului unde este inregistrata
-o marca protejata pe teritoriul unui stat este independenta de marca protejata pe teritoriul altui stat
Functii:
-de diferentiere a produselor si serviciilor
-de garantie a calitatii- cu ajutorul marcii consumatorul ajunge sa identifice produsele preferate dupa
calitatea acestora
-de organizare a pietei –este rezultatul interactiunii dintre cerere si oferta, astfel pe piata se va
mentine acele produse care indeplinesc conditiile pe care le doreste consumatorul
-de reclama –marca transmite consumatorului informatia succinta asupra produsului si serviciului pe
care il individualizeaza

77.Sistemele de dobîndire a drepturilor subiective asupra mărcii.

Drepturile asupra mărcii sînt dobîndite şi protejate pe teritoriul Republicii Moldova prin:
a) înregistrare nationala
 b) înregistrare internaţională conform Aranjamentului de la Madrid privind înregistrarea
internaţională a mărcilor, sau conform Protocolului referitor la Aranjamentul de la Madrid
c) recunoaşterea mărcii ca fiind notorie.

78.Clasificarea mărcilor în dependenţă de diferite criterii.

-Dupa obiect:a. de productie(fabrica, comert), b.de servicii.
-Dupa gradul de cunoastere: a. marci notorii, b. marci defensive(marca dependenta de o alta
marca)
-Dupa continut: marci verbale, marci figurative, marci combinate, marci tridimensionale, marci
sonore, marci olfactive.
-Dupa solicitanti:
a.individuala- a carei solicitant este o pers. Fizica sau juridical ;
b. colectiva- se utilizează pentru a deosebi produsele şi/sau serviciile membrilor unei asociaţii (unui
grup de persoane) de produsele şi/sau serviciile altor persoane;
c. de certificare- marca a c/I solicitant e/e o pJ legal abilitata sa exercite exclusive controlul
produselor si serviciilor in ceea ce priveste calitatea, materialul, modul de fabricatie.

79.Mărcile colective şi mărcile de certificare.

Mărcile colective se utilizează pentru a deosebi produsele şi/sau serviciile membrilor unei asociaţii
(unui grup de persoane) de produsele şi/sau serviciile altor persoane. Pot solicita înregistrarea unei
mărci colective asociaţiile de fabricanţi, de producători, de prestatori de servicii, de comercianţi, care,
în temeiul legii, au capacitatea, în nume propriu, să fie titulari ai unor drepturi sau obligaţii de orice
natură, să încheie contracte sau să întocmească alte acte juridice, să intenteze acţiuni în instanţele
judecătoreşti, precum şi persoanele juridice de drept public. Solicitantul unei mărci colective va
prezenta regulamentul de utilizare a mărcii colective odată cu depunerea cererii de înregistrare a
mărcii sau în termenul stabilit în Regulament. Regulamentul de utilizare a mărcii colective specifică
persoanele autorizate să utilizeze marca, condiţiile de afiliere la asociaţie, precum şi condiţiile de
utilizare a mărcii, inclusiv sancţiunile, în cazul în care acestea există.
Mărcile de certificare (de conformitate)
(1) Mărcile de certificare (de conformitate) pot fi înregistrate la AGEPI de către organismele de
certificare, acreditate pentru efectuarea certificării conformităţii produselor sau serviciilor în
condiţiile Legii cu privire la evaluarea conformităţii produselor. Nu pot solicita înregistrarea unei
mărci de certificare persoanele juridice, altele decît cele menţionate, care fabrică, importă sau vînd
produse ori prestează servicii.
(3) Solicitantul, odată cu depunerea cererii de înregistrare a unei mărci de certificare în sau în
termenul stabilit în Regulament, va prezenta:
a) regulamentul de utilizare a mărcii de certificare;
b) autorizaţia sau documentul din care să rezulte desfăşurarea legală a activităţii de certificare ori,
după caz, dovada înregistrării mărcii de certificare în ţara de origine.
Regulamentul de utilizare a mărcii de certificare specifică persoanele autorizate să utilizeze marca,
elementele şi caracteristicile care vor fi certificate prin marcă, modul în care organismul de certificare
va verifica aceste caracteristici şi va supraveghea utilizarea mărcii, sancţiunile pentru încălcarea
regulamentului, taxele care vor fi plătite pentru utilizarea mărcii, procedurile de reglementare a
litigiilor.
Utilizarea unei mărci de certificare va fi deschisă oricărei persoane care oferă produse sau prestează
servicii conforme caracteristicilor stipulate în regulamentul de utilizare a mărcii de certificare şi care
respectă prevederile acestuia. În cazul în care o marcă de certificare a încetat să mai fie protejată, ea
nu poate fi depusă spre înregistrare şi nu poate fi utilizată în alte scopuri în decurs de 10 ani de la data
încetării protecţiei.
Taxele prevăzute de prezenta lege pentru mărcile colective se aplică şi mărcilor de certificare.
80.Similaritatea mărcilor şi similaritatea produselor pe care se aplică mărcile.
Motive relative de refuz
81.Drepturile subiective asupra mărcii.
Înregistrarea mărcii conferă titularului dreptul exclusiv asupra acesteia. Titularul mărcii este în drept
să interzică terţilor să utilizeze în activitatea lor comercială, fără consimţămîntul său:
a) un semn identic cu marca pentru produse şi/sau servicii identice cu cele pentru care marca este
înregistrată;
b) un semn care, din cauza identităţii ori similitudinii cu marca înregistrată şi identităţii ori
similitudinii produselor sau serviciilor acoperite de semn şi de marcă, generează riscul de confuzie în
percepţia consumatorului; riscul de confuzie include şi riscul de asociere între semn şi marcă;
c) un semn identic ori similar cu marca pentru produse şi/sau servicii diferite de cele pentru care
marca este înregistrată cînd aceasta din urmă a dobîndit un renume în Republica Moldova, iar
persoana terţă, în urma folosirii semnului, fără motive justificate, profită de caracterul distinctiv ori
de renumele mărcii sau le aduce atingere acestora.
Dreptul exclusiv asupra mărcii produce efecte pentru terţi începînd cu data publicării în BOPI sau cu
data înscrierii în Registrul internaţional a datelor referitoare la înregistrarea mărcii. Totodată, poate fi
cerută o despăgubire rezonabilă, în limita prejudiciului cauzat, pentru acele fapte, săvîrşite după
publicarea cererii de înregistrare a mărcii, care vor fi interzise după publicarea înregistrării mărcii.
Instanţa judecătorească sesizată să se ocupe de cazul respectiv nu poate să decidă în fond atîta timp,
cît datele referitoare la înregistrarea mărcii nu au fost publicate.Titularul mărcii poate plasa alături de
marcă un marcaj de avertizare în formă de litera R, înscrisă într-un cerc, sau un text care indică faptul
că marca este protejată în Republica Moldova.
82.Subiecţii dreptului subiectiv la marcă. Limitarea dreptului subiectiv. Epuizarea
dreptului.
Subiectii: solicitant, titularul
Limitarea dreptului exclusiv
Dreptul exclusiv nu se extinde asupra elementelor mărcii care, în conformitate cu prezenta lege, nu
pot fi înregistrate independent în calitate de mărci, cum ar fi termenii descriptivi, inclusiv cei cu
caracter relogios, precum şi asupra elementelor grafice, prezentate prin linii întrerupte sau punctate,
cu ajutorul cărora solicitantul indică părţile produsului sau ambalajului care nu sînt revendicate ca
părţi ale mărcii, cu condiţia folosirii loiale a elementelor menţionate şi a respectării intereselor
legitime ale titularului mărcii şi ale terţilor.
Dreptul exclusiv asupra mărcii nu-i permite titularului să interzică unui terţ să utilizeze în activitatea
sa industrială sau comercială, în concordanţă cu practicile oneste:
a) propriul său nume sau adresa sa;
b) indicaţiile referitoare la specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică,
timpul fabricării produsului sau prestării serviciului, la alte caracteristici ale acestora;
c) marca, în cazul cînd este necesar de a indica destinaţia unui produs şi/sau serviciu, în special în
calitate de accesoriu ori de piesă detaşabilă.
Epuizarea dreptului conferit de marcă
Titularul unei mărci înregistrate nu poate cere interzicerea utilizării de către alte persoane a acestei
mărci pe produse şi/sau servicii care au fost plasate pe piaţa Republicii Moldova de el însuşi ori cu
consimţămîntul său. aceasta nu se aplica în cazul cînd titularul are motive temeinice să se opună
comercializării produselor sau prestării serviciilor, în special cînd starea acestora este modificată sau
alterată după plasarea lor pe piaţă.

83.Motivele de refuz la înregistrarea mărcii.

Motive absolute de refuz
Se refuză înregistrarea:
 a) semnelor care nu îndeplinesc condiţiile forma
b) mărcilor care sînt lipsite de caracter distinctiv;
c) mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaţii ce pot servi în comerţ pentru a desemna
specia, calitatea, cantitatea, destinaţia, valoarea, originea geografică, timpul fabricării produsului sau
prestării serviciului, alte caracteristici ale acestora;
c1) mărcilor constituite exclusiv din semne cu caracter elogios;
d) mărcilor constituite exclusiv din semne ori din indicaţii devenite uzuale în limbajul curent sau în
practicile comerciale loiale şi constante;
e) semnelor constituite exclusiv din forma impusă de însăşi natura produselor sau din forma
produsului necesară pentru obţinerea unui rezultat tehnic, sau din forma care conferă valoare
esenţială produsului;
f) mărcilor care prejudiciază imaginea şi/sau interesele statului ori sînt contrare ordinii publice sau
bunelor moravuri, în special apelurile antiumane, cuvintele, reproducerile şi semnele indecente,
precum şi celor de natură să lezeze demnitatea persoanelor, minorităţilor, etniilor, naţiunilor,
sentimentele lor religioase, naţionale, profesionale etc.;
g) mărcilor care pot induce în eroare consumatorul în ceea ce priveşte originea geografică, calitatea
ori natura produsului şi/sau a serviciului;
h) mărcilor care conţin reproduceri sau imitaţii de steme, drapele şi embleme de stat,
i) mărcilor care conţin denumirea oficială sau istorică a statului sau abrevierea ei ori denumiri
ale unităţilor administrativ-teritoriale, reproduceri de insigne,
j) mărcilor care conţin semne de înaltă valoare simbolică, în special simboluri religioase;
Motive relative de refuz
se refuză înregistrarea şi în cazul cînd marca:
a) este identică cu o marcă anterioară înregistrată pentru produse şi/sau servicii identice;
b) este identică ori similară cu o marcă anterioară şi, din cauza identităţii ori similitudinii
produselor şi/sau serviciilor pe care le desemnează cele două mărci, există riscul de confuzie pentru
consumator, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioară;
c) este identică ori similară cu o marcă anterioară şi este solicitată spre înregistrare pentru produse
şi/sau servicii care nu sînt similare cu cele pentru care marca anterioară este înregistrată, în cazul cînd
marca anterioară se bucură de renume în Republica Moldova şi dacă utilizarea mărcii solicitate, fără
un motiv justificat, ar aduce un profit nemeritat din caracterul distinctiv ori din renumele mărcii
anterioare sau le-ar aduce atingere acestora.

84.Procedura de eliberare a certificatului de înregistrare a mărcii. Opoziţiile,

contestaţiile şi observaţiile terţilor.
-Depunerea cererii
-Examinarea formala -pentru atribuirea datei de depozit in cazul marcilor trebuie sa fie
intrunite cumulativ mai multe conditii
o indicatie cu privire la solicitarea de acordare
o indicatie cu privire la datele de identificare ale solicitantului
o indicatie cu privire la datele de identificare ale reprezentantului in cazul in care cererea este
depusa prein reprezentant
lista produselor sau serviciilor pentru care se solicita inregistrarea
o reproducere a marcii care se solicita spre inregistrare( exceptie marcile olfactive)
dovada de plata a taxei de depunere a cererii.
Daca una nu este indeplinita,se acorda un termen de 2 luni printr-o notificare pentru a le indeplini.
Cerea se inscrie in Registrul national al cererilor de inregistrare a marcilor,daca au fost inteunire
toate conditiile.
-Examinarea preliminara,Agepi verifica mai multe conditii:
 daca a fost revendicata prioritatea (ca la DmI, solictantul piate invoca o prioritae expozitionala si
conventionala) cu deosebire ca in casul marcilor prioritaatea conventionala se invoca in termen de 6
luni,prioritatea expozitionala se invoca in termen de 6 luni.
In cadrul examinarii preliminare agepi verifica daca este depusa prin reprezentant
-Are loc prima publicare in BOPi in termen de 3 luni de la data de depozit,cerea privind certificatul
de inregistrarea se publica in Bopi.
Orice persoana poate sa depuna o observatie la Agepi sau o opozitie.particularitate: Observatiile se
depun pe motive absolute de refuz, art 7 al legii privind protectia marcilor. Opozitiile se depun
pe motive relative de refuz , art 8 al legii.
-Examinarea in fond agepi verifica
opozitiile si observatiile depuse
daca sunt motive absolute de refuse
daca sunt motive relative de refuz
In dependenta de derularea examinarii in fond agepi afopta hotararea de inregistrare sau de
respingere a cererii pentru obtinerea certificatului de inregistrare.
Aceasta hotarare se publica in Bopi, ulterior se inscrie marca in Registrul national al marcilor
Se elibereaza certificatul de inregistrare. , pe o perioada de 10 ani cu posibilitatea prelungirii de un
numar nelimitat de ori. . Cu 6 luni inainte expirarii termenului d 10 ani,solicitantul trebuie sa depuna
la Agepi, o cereree de reinnoire a certificatului de inregistrare.

85.Procedura de înregistrare a mărcii în străinătate (calea naţională şi internaţională).

Rolul AGEPI în procesul de înregistrare a mărcii pe cale internaţională.
inregistrarea in strainatate oe cale internationale ooate avea loc prin modalitatile
1. Calea nationala prin depunerea unei cereri in statul in care doreste sa fie protejata ca marca
2. Inregistrarea nationala prin aranjamentul de la Madrid ,
3. Inregistrea internationala prin protocol privind aranjamentul de la mAdrid

Solicitantul unei inregistrati internationale nu poate alege aleatoriu inregistrarea internationala prin Aranjament sau
prin Protocol. Acest fapt depinde de tara de origine (tara in care se depune cerere) si din tara desemnata (tara
unde se solicita protectia marcii)
Daca tara de origine si tara desemnata este parte si la aranjament si la protocol, pina la 1 septembrie 2008
inregistrarea internationala avea loc prin aranjament. Protocolul privind aranjamentul de la Madrid,prevede daca
trei patrimi din statele membre ale aranjamentului vor adera la procotol, inregistrarea internationala va avea loc prin
protocol. ( clauza de salvgardare va fi in favoarea procotolului). De la 1 septembrie 2008, desemnarile unei parti
contractante ce este in acelasi timp parte si la aranjament si la protocol, intr-o cerere internationala efectuata de
catre un solicitant, ce apartine unei parti contractante membra,la rindul sau atit la ranjament cit si la protocol, vor fi
guvernate de protocol.

Solicitantul care doreste sa inregistreze marca pe cale internationala trebuie sa depuna o cereree la Agepi in cazul
in care solicita inregistrarea prin Aranjament sau prin Protocol . Agepi,actioneaza in calitate de oficiu
receptor,receptioneaza cererile si o transmit birourilor internationalea OMPI. Cererea se completeaza pe un
formular standart si este de 3 tipuri:
 MM1 sunt cererile in care toate statele sunt parte exclusiv doar la aranjament.
 MM2 tarile desemnate sunt parte si la protocol indiferent de faptul daca sunt sau nu parte si la
aranjament
 MM 3 cel putin o tara desemnata este parte exclusiv la aranjament si cep putin o tara este parte
si la protocol, indiferent de faptul daca este sau nu parte si la aranjament.

Inregistrarea internationala este valabila pe o perioada de 10 ani si poate fi reinoita prin depunerea unei cereri cu 6
luni inaintea expirarii termenului de 10 ani. Cu 6 luni inainte de expirarea termenului de protectie Biroul international
va reaminti titularului inregistrarii internationale sau mandatarului pein trimiterea unui aviz oficial data exacta a
acestei expirari. Prin intermediul achitarii unei taxe suplimentare,va fi acordat un termen de gratie de 6 luni pentru
reinnoirea inregistrarii internationale
Avantajele inregistrarii unei marci pe cale internationala
1. Folosirea unei singure cereri
2. Urmarirea unei singure cereri pentru modificari completari si alte mentiuni care apar pe
parcursul procesului de inregistrare
 3. Valoarea taxelor achitate este mult mai mica pentru inregistrarea marcii internationale decit
aceea care ar fi trebuit achitata in cazul in care s-ar opta pentru inregistrarea in strainatate pe
cale nationala.

Deosebirile dintre Aranjamnet si Protocol:

1. Limba in care se depune cererea: aranjamentul in limba franceza protocolul
franceza,engleza,spaniola(in cazul in care oficiul national nu prevede altfel) Agepi in calitate de
oficiu de origine,va receptiona,verifica si transmite Biroului International cerereile guvernate de
protocol in limba franceza sau engleza.
2. Problema denumita cascadă in conformitate cu aranjamnetul,oficiul de origine al tarii este
definit drept oficiul tarii parte la arnjament in care solictantul : --- are o intreprindere reala si
efective; --- in lipsa acesteia tara unde isi are domiciliul; --- in lipsa acesteia al carui national
este . Astfel solicitantul este obligat sa treaca asa numita cascada neavind libera alegere a
oficiului de origine in cazul protocolului nu exista obligativitatea trecerii asa numitei
cascade ,astfel solicitantul are dreptul de a alege oficiul de origine
3. Baza juridica pentru depunerea cererii in cazul aranjamentului pentru a depune o cerere
de inregistrare internationala,solicitantul obligatoriu trebuie sa inregistreze marca pe cale
nationala. In cazul protocolului solicitantul, poate depune o cerere internationala atit in baza
unei inregistrari nationale cit si in baza unei cereri nationale.
4. Dependenta cererii internationale de cererea nationala conform protocolului exista
posibilitatea transformarii inregistrarii internationale in cerere nationala,daca la cererea oficiului
de origine inregistrarea internationala se exclude din registrul international. In cazul
arnjamentului,cererea internationala depinde de cererea nationala pe o perioada de 5 ani

86.Marca notorie. Procedura de recunoaştere a notrietăţii unei mărci.

marcă notorie - marcă larg cunoscută în Republica Moldova la data depunerii unei cereri de
înregistrare de marcă sau la data priorităţii revendicate în cerere, în cadrul segmentului de public vizat
pentru produsele şi/sau serviciile cărora li se aplică marca, fără a fi necesară înregistrarea sau
utilizarea mărcii notorii în Republica Moldova pentru a fi opusă;
Marca poate fi recunoscută ca fiind notorie în urma unei cereri de constatare a notorietăţii, depusă la
judecătoria în a cărei jurisdicţie este sediul AGEPI, sau a unei cereri reconvenţionale într-o acţiune de
apărare a drepturilor, depusă la aceeaşi instanţă.
cererea de constatare a notorietăţii mărcii trebuie să conţină:
a) solicitarea de constatare a notorietăţii mărcii cu indicarea datei de la care această constatare se
solicită;
b) numele, prenumele, adresa şi semnătura solicitantului, în cazul unei persoane fizice; denumirea,
sediul şi semnătura conducătorului, în cazul unei persoane juridice;
c) numele, prenumele, adresa şi semnătura mandatarului autorizat/ reprezentantului, în cazul
depunerii cererii prin intermediul lor;
d) descrierea mărcii, dacă este înregistrată, sau descrierea semnului care se pretinde că poate fi
recunoscut ca marcă notorie;
e) produsele şi/sau serviciile pentru care se utilizează marca, grupate conform claselor clasificării
internaţionale a produselor şi a serviciilor;
f) culoarea/culorile mărcii, în cazul în care acestea constituie un element distinctiv al mărcii;
g) numărul certificatului de înregistrare, dacă se solicită constatarea notorietăţii unei mărci
înregistrate.
La cererea de constatare a notorietăţii mărcii se anexează:
a) documente ce conţin informaţii despre factorii în a căror bază se poate face concluzia despre
notorietatea semnului, inclusiv despre:
- gradul de cunoaştere a semnului pe piaţă de către segmentul de public vizat;
- rezultatul sondajelor efectuate de solicitant;
b) reproducerea grafică sau fotografică a mărcii, prezentată în culoarea sau în combinaţia de culori
în care se solicită constatarea notorietăţii mărcii, cu imagine de o calitate ireproşabilă, clară şi
distinctă;
Sondajul se efectuează pe un eşantion reprezentativ în raport cu segmentul de public vizat. Aria
geografică a sondajului şi mărimea eşantionului se stabilesc în funcţie de caracterul/specificul
produselor şi/sau al serviciilor pentru care se foloseşte marca.La stabilirea notorietăţii mărcii pentru
produsele cu destinaţie tehnică trebuie să fie chestionaţi consumatorii produselor respective (atît din
cercul producătorilor, cît şi din reţeaua de comerţ). Astfel, este necesar ca nu mai puţin de 60% din
numărul acestor respondenţi să cunoască marca respectivă. La stabilirea notorietăţii mărcii pentru
produsele de consum curent trebuie să fie chestionat consumatorul „mediu” precum şi specialişti din
ramura respectivă a industriei şi a comerţului. Astfel, este necesar ca majoritatea respondenţilor să
cunoască marca respectivă
În funcţie de rezultatul examinării cererii de constatare a notorietăţii mărcii se adoptă o hotărîre
privind constatarea notorietăţii mărcii sau respingerea cererii de constatare a notorietăţii mărcii.
Hotărîrea privind constatarea notorietăţii mărcii se comunică AGEPI pentru ca marca recunoscută
notorie să fie înscrisă în Registrul mărcilor notorii.
Datele înscrise în Registrul mărcilor notorii se publică în BOPI în termen de 3 luni de la data
adoptării hotărîrii privind constatarea notorietăţii mărcii.

87.Noţiunea şi clasificarea priorităţii mărcii. Revendicarea priorităţii.

Prioritatea Conventionala –termen 6 luni, stat parte la OMC sau Uniunea de la Paris
Prioritatea Expozitionala – termen 6 luni, stat parte la OMC sau Uniunea de la paris, expozitie
internationala
Invocarea priorităţii
Solicitantul care doreşte să se prevaleze de dreptul de prioritate este obligat să dea o declaraţie de
prioritate odată cu depunerea cererii de înregistrare a mărcii sau în termen de 2 luni de la data de
depozit a cererii şi să prezinte, în termen de cel mult 3 luni de la această dată, documentele care
confirmă legitimitatea unei astfel de cerinţe, cu condiţia achitării taxei stabilite.

88.Transmiterea drepturilor subiective asupra mărcii (cesiune, licenţă, franciză, gaj,

aport la constituirea capitalului social al unei societăţi comerciale).
Dreptul asupra marcii poate fi transmis prin:
 Cesiune . Contractul de cesiune este contractul dintre 2 parti :cedent (titulaarul marcii) care
transmite drepturile sale asupra marcii. Unei persoane numita cesionar.

Tipurile cesiunii:

 cesiune totala prin care se transmit cesionarului toate drepturile oferite de protectie sau
cerereea de inregistrare a obiectului proprietate industrial
 . Cesiunea partiala atunci cind este limitata din punct de vedere al intinderii protectiei
conferite de tipul de protectie sau de cererea de inregistrare a obiectului de proprietate
industriala. (Ex pentru o anumita clasa).

Contracyul de cesiune trebuie sa includa: #indicatie cu privire la tipul cesiunii( totala/partiaala),# numarul si data de
depozit a obiectului de proprietate industriala(cerere) sau titlului de protectie. ;# lista produselor sau serviciilor
cesionate grupate in conformitate cu Aranjamentul de la Nitsa peivind clasificarea internationala a produselor sau
serviciilor# teritoriul in limitele caruia urmeaza a fi exploatat obiectul de proprietate industriala( in cazul in care
cesiunea este partiala in dependenta de teritoriu # semnaturile,data
 Licenta conform art 27 al legii priivind protectia marcilor,contractul de licenta este contractul in
virtutea caruia titularul marcii inregistraate ( licentiar) , transmite dreptul de utilizare a acesteia
oricarei altei persoanenumita licentiat rezervidnu-si dreptul de proprietate asupra marcii. Licenta
poate fi : exclusiva conform careia drepturile privind obiectele de proprietate industriala se
transmit unui singur licentiat neexclusiva in baza careia licentiarul isi rezerva dreptul de a
incheia contracte de licenta referitoar laa acelasi obiect de proproetate industriala cu mai multi
licentiati.
Licenta poate fi: # totala in baza careia licentiatului i se transmit toate drepturile conferite de titlul de protectie a
obiectului de proprietate industriala pe intreg tesritoriului titularul obiectului de proprietate industriala fiind
licentiarul # partiala in virtutea careia transmiterea drepturilor este limitata, din punct de veder al intinderii protectiei
conferite de titlul de protectie pentru obiectul de proprietate industriala.

Contractul de licenta trebuie sa includa clauzele : ¥indicatii privind tipul licentei(exclusiva,totala...);¥ numarul titlului
de protectie a obiectului de proprietate industriala; ¥indicatii privind dfeptul licentiatului de a incheiea contracte de
sublicenta; ¥lista peoduselor sau serviciilor grupate in conformitate cu clasificatorul de la Nitsa privind lista
produselor sau servicilor; ¥conform art 27(3) contractul de licenta va include si clauza de calitate a marfii,conform
careia produsele sau serviciile licentiatului dupa calitatea lor nu trebuie sa fie inferioare celor ale licentiarului si ca
licentiarul va exercita controlul indeplinirii acestei clauze.
Conform art 27(6) licentiatul poate initia o procedura de aparare a dreptului asupra marcii doar cu acordul titularului
acesteia. Titularul unei licente exclusive poate initia o astfel de procedura in cazul in care dupa somatie titularul
marcii nu a intentat el insusi o asemenea actiune in termenul prescris.
 Gaj
 Franchasing contractul de franchasing este o modalitate de colaborare intre o societate numita
franchisor si una sau mai multe societati numite franchizate. Franchizorul avind dreptul de
proprietate asupra unor marci inregistrate,ofera franchizatului resurse banesti si asistenta de
specialitate precum si dreptul de a folosi marca sa in vederea desfasurarii unei activitati
comerciale. Franchizatul are o limita stabilita prin contract a libertatii sale de actiune si este
obligat sa verse periodic o cota parte din profitul realizat in folosul franchizorului. In contractul de
franchiza cele 2 parti sint convergente,frnchizorul este interesat sa fie pe pietele
internationale,franchizatul are interesul se beneficieze de mijloacele franchizorului in derularea
afacerii. Avantajul franchizorului este ca fara de cheltuieli de investitii poate actiona pe o piata
externa. In acelasi timp,franchizorul poate sa-si diversifice activitatea operind actiuni de
extindere si amplificare a afacerii prin reinvestitii.
 Succesiune
 Ca aport la capitalul social al unei societati comerciale.

Procedura de inregistrare la Agepi a contractelor de cesiune,licenta,gaj privind obiectele de proprietate

industriala
1. Depunerea unei cereri pe un formular-tip aprobat de Agepi. Cererea trebuie sa se refere la
inregistrarea unui singur contract care poate sa includa unul sau mai multe obiecte de
proprietate industriala inregistrate la Agepi. Ca exceptie,contractele de cesiune se pot referi si la
cererile de inregsitrare a obiectelor de proprietate industriala. Cererea depusa la Agepi trebuie
sa contina: datele de identificare a oartilor contrcatnte numele si adresa mandatarului
autorizat datele ce permit identificarea obiectului de proprietate industriala numarul titlului
de protectie sau in cazul contractului de cesiune numarul si data de depozit a cerereii de
inregistrare a obiectului de proprietate industriala.
2. Examinarea cererii se realizeaza in termen de 3 luni de la data inregistrarii cererii la Agepi.
3. Adoptarea deciziei de respingere sau indegistarre a contractului. Emite decizie de
inregistrare daca in procsul examinarii se constata ca cererea si documentele anexate
corespund prevederilor legislatiei in vigoare. Agepi emite decizia de respingere a inregistrarii
contractului daca: iregularitatile constatate nu sunt remediate in tesrmneul prescris( in 2
luni de la data notificarii de catre Agepi) partea contractanta care transmite drepturile asupra
obiectului de proprietate industriala nu este titularul sau solicitantul respectivului obiect.
Continutul contractului nu contine clauze cu privire la : partile contractului, obiectul de
proprietate industriala la care se refera contracyil,tipul contractului si sfera de intindere a
drepturilor acordate prin intermediul contractului.
4. Daca Agepi a emis decizia de inregistrare a cobtractului atunci datele se inscriu in Registrele
nationale ale obiectelor de proprietate industriala(brevete,marci)
5. Pe fiecare filă a fiecarui exemplar al contractului se aplica stampila "inregistrat" si se inscrie
numarul si data inregistrarii.

89.Stingerea dreptului subiectiv asupra mărcii.

-Renunţarea la marcă
Titularul, sub rezerva achitării taxei stabilite, poate să renunţe la marcă pentru toate sau numai pentru
o parte din produsele şi/sau serviciile pentru care marca a fost înregistrată.Renunţarea la marcă se
declară în scris la AGEPI de către titularul mărcii sau de către persoana împuternicită de acesta, iar
drepturile asupra mărcii se sting de la data înscrierii renunţării în Registrul naţional al
mărcilor.Renunţarea este înregistrată numai cu acordul tuturor titularilor de drepturi referitoare la
marcă, înscrişi în Registrul naţional al mărcilor.
-Decăderea din drepturile asupra mărcii
Titularul mărcii este decăzut din drepturile asupra mărcii în urma unei cereri de decădere din drepturi,
depuse la judecătoria în a cărei jurisdicţie este sediul AGEPI, sau a unei cereri reconvenţionale într-o
acţiune de apărare a drepturilor, depuse la aceeaşi instanţă, dacă a) în decursul unei perioade
neîntrerupte de 5 ani, fără motive justificate, marca nu a făcut obiectul unei utilizări efective în
Republica Moldova pentru produsele şi/sau serviciile pentru care a fost înregistrată;
b) prin activitatea sau prin inactivitatea titularului, marca a devenit denumire uzuală în comerţul
cu un produs şi/sau cu un serviciu pentru care a fost înregistrată;
c) în urma utilizării mărcii de către titularul acesteia sau cu consimţămîntul lui, marca poate induce
în eroare consumatorul, în special în ceea ce priveşte natura, calitatea sau provenienţa geografică a
produselor şi/sau a serviciilor pentru care a fost înregistrată.
d) a fost retrasă permisiunea de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marca de
produs şi/sau serviciu, în conformitate cu legislaţia.
-Nulitatea marcii
Absoluta: marca a fost inregistrata contrar motivelor absolute de refuz de inregistrare a marcii,
solicitantul a actionat cu rea credinta la momentul depunerii cererii de inregistrare a marcii.
Relativa: daca exista o marca anterioara, daca exista un drept anterior

90.Apărarea dreptului subiectiv asupra mărcii. Metodele de apărare. Formele metodei

jurisdicţionale.
Art. 61 – 73 legea privind protectia marcilor

91.Noţiunea şi protecţia juridică a denumirilor de origine, indicaţiilor geografice şi

specialităţilor tradiţionale garantate.
indicaţie geografică – denumire a unei regiuni sau a unei localităţi, a unui loc determinat sau, în
cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea unui produs originar din această regiune
sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară şi care posedă o calitate specifică,
reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini geografice şi a cărui producere şi/sau
prelucrare, şi/sau preparare au loc în aria geografică delimitată;
denumire de origine – denumire geografică a unei regiuni sau localităţi, a unui loc determinat sau,
în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea unui produs originar din această
regiune, localitate, loc determinat sau ţară şi a cărui calitate sau caracteristici sînt, în mod esenţial sau
exclusiv, datorate mediului geografic, cuprinzînd factorii naturali şi umani, şi a cărui producere,
prelucrare şi preparare au loc în aria geografică delimitată;
specialitate tradiţională garantată – produs agricol sau alimentar tradiţional a cărui specificitate este
recunoscută prin înregistrare
-Poate fi protejată în calitate de denumire de origine denumirea geografică a unei regiuni sau
localităţi, a unui loc determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea
unui produs:
a) originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară; şi
b) a cărui calitate sau caracteristici sînt, în mod esenţial sau exclusiv, datorate mediului geografic,
cuprinzînd factorii naturali şi cei umani; şi
c) a cărui producere, prelucrare şi preparare au loc în aria geografică delimitată.
-Poate fi protejată în calitate de indicaţie geografică denumirea unei regiuni sau localităţi, a unui loc
determinat sau, în cazuri excepţionale, a unei ţări, care serveşte la desemnarea unui produs:
a) originar din această regiune sau localitate, din acest loc determinat sau din această ţară; şi
b) care posedă o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ce pot fi atribuite acestei origini
geografice; şi
c) a cărui producere şi/sau prelucrare, şi/sau preparare au loc în aria geografică delimitată.
- În calitate de specialitate tradiţională garantată poate fi protejat un produs agricol sau alimentar
care:
a) este obţinut din materie primă tradiţională; sau
b) se caracterizează printr-o compoziţie tradiţională; sau
c) se caracterizează printr-un mod de producere şi/sau de prelucrare ce corespunde unui tip
tradiţional de producere şi/sau de prelucrare.
92.Caietul de sarcini şi termenul de protecţie a denumirilor de origine, indicaţiilor
geografice şi specialităţilor tradiţionale garantate.
Caietul de sarcini
Pentru a beneficia de o denumire de origine protejată sau de o indicaţie geografică protejată ori
pentru a fi recunoscut ca specialitate tradiţională garantată, un produs trebuie să fie conform
condiţiilor stabilite într-un caiet de sarcini, omologat printr-o decizie a Guvernului.
-Caietul de sarcini pentru o denumire de origine sau pentru o indicaţie geografică trebuie să conţină:
a) denumirea de origine sau indicaţia geografică solicitată spre înregistrare;
b) denumirea şi descrierea produsului, inclusiv, dacă este cazul, a materiei prime, precum şi
principalele caracteristici fizice, chimice, microbiologice şi/sau organoleptice ale produsului;
c) delimitarea ariei geografice
d) elemente care să ateste că produsul provine din aria geografică delimitată
e) descrierea metodei de obţinere a produsului
f) elemente care să justifice, după caz:
- legătura dintre calitatea sau caracteristicele produsului şi mediul geografic,
- legătura dintre o calitate specifică, reputaţie sau alte caracteristici ale produsului şi originea sa
geografică
g) denumirile şi adresele autorităţilor competente sau ale organismelor abilitate să verifice
respectarea prevederilor caietului de sarcini, precum şi precizarea misiunii lor;
h) orice reguli specifice de etichetare a produsului în cauză;
- Caietul de sarcini pentru o specialitate tradiţională garantată trebuie să conţină:
a) denumirea specialităţii tradiţionale garantate
b) descrierea produsului agricol sau alimentar, cu indicarea principalelor proprietăţi fizice,
chimice, microbiologice
c) descrierea metodei de producţie aplicate de producători, inclusiv, dacă este cazul, descrierea
naturii şi a caracteristicilor materiei prime sau a ingredientelor utilizate, a metodei de preparare a
produsului agricol sau alimentar;
d) elementele esenţiale care definesc specificitatea produsului şi, dacă este cazul, sistemul de
referinţă utilizat;
e) elementele esenţiale care atestă caracterul tradiţional al produsului, în sensul art.6 alin.(1);
f) exigenţele minime şi procedurile de evaluare a specificităţii produsului.
Durata de protectie:
-Durata protecţiei unei denumiri de origine, a unei indicaţii geografice sau a unei specialităţi
tradiţionale garantate începe din data de depozit a cererii şi este nelimitată.
-Dreptul de utilizare a denumirii de origine protejate sau a indicaţiei geografice protejate se acordă pe
o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de reînnoire ori de cîte ori este necesar, dacă se menţin condiţiile
prevăzute în caietul de sarcini pentru produsul respectiv. Deţinătorii acestui drept, înainte de expirarea
fiecărei perioade de 10 ani, pot să solicite la AGEPI reînnoirea lui

93.Denumirea de firmă. Structura internă. Subiecţii dreptului la denumirea de firmă.

Denumirea de firma-nume propriu care individualizeaza un agent economic de alt agent economic.
Srtuctura interna: Corp –adica forma de organizare + accesoriu (denumirea propriuzisa)
Subiectii denumirii de firma :-cetatenii RM,care indeplinesc conditiile p/u a se ocupa cu activitatea
de intreprinzator-cet . straini si apatrizii-pers. jur-uniuni de intreprinderi
Denumirea de firma individualizeaza un agent de alt agent,iar marca –un produs de alt produs.D de
firma este verbala,iar marca-verbala,figurative,combinataD de firma –are o perioada nelimitata,iar
marca-10 ani D de firma se inregistreaza la Canera Inreg. De Stat,iar marca –la AGEPI D de firma –
o persoana jur reprezinta o singura firma ,iar marca-o persoana jur poate inregistra mai multe marci

94.Limitele legale la alegerea denumirii de firmă.

Avînd libertatea de a alege accesoriul, fondatorul trebuie să ţină cont de anumite limite prevăzute de
dispoziţiile legale.
Legal, denumirii de firmă i se pun anumite limite. Ea nu trebuie să conţină:
 cuvinte ori sintagme care contravin prevederilor legale;
 cuvinte ori sintagme care contravin normelor morale;
 cuvinte sau abrevieri care ar induce in eroare cu privire la forma sa;
 nume proprii dacă acestea nu coincid cu numele fondatorilor sau asociaţi¬lor şi dacă în acest
sens nu există acordul persoanei sau al moştenitorilor ei cu privire la folosirea numelui.

95.Reprezentanţii în proprietate industrială.

În RM reprezentantul în proprietatea industrială este pers fiz atestată şi înregistrată în Registrul
reprezentanţilor în domeniul proprietăţii industriale în modul stabilit de AGEPI). Activitatea
reprezentantului constă în reprezentarea pers-lor fiz şi jur naţ şi străine în condiţiile prevăzute de
contractul de mandat sau de un alt contract cu un conţinut analogic şi procura legală de reprezentare
şi în acordarea asistenţei necesare acestora în domeniul protecţiei obiectelor proprietăţii industriale
(invenţii, desene şi modele industriale, modele de utilitate, soiuri de plante, mărci, topografii de
circuite integrate etc.)
Poate dobîndi calitatea de reprezentant pers care îndeplineşte următoarele condiţii a) este cetăţean al
RM; b) are domiciliu în RM; c) dispune de diploma de studii superioare (licenţa);d) are o practică de
cel puţin 3 ani în domeniul protecţiei proprietăţii industriale ori are studii superioare în acest
domeniu; e) a susţinut examenul în faţa Comisiei de atestare a reprezentanţilor în domeniul
proprietăţii industriale din cadrul AGEPI; f) cunoaşte limba de stat;g) nu este recunoscută incapabilă
sau cu capacitatea de exerciţiu limitată.
Reprezentanţii îşi exercită atribuţiile conform principiilor bunei credinţe, onestităţii, încrederii şi
confidenţialităţii.Asupra reprezentanţilor nu se admit nici un fel de presiuni din partea autorităţilor
publice, organizaţiilor (asociaţiilor) obşteşti şi politice, agenţilor ec-ci sau oricăror altor persoane.
Reprezentantul poate să-şi desfăşoare activitatea profesională ca antreprenor, fără a se constitui ca
pers jur sau constituindu-se ca pers jur pu prestarea serviciilor în domeniul proprietăţii industriale,
precum şi în calitate de salariat al unei instituţii, organizaţii sau întreprinderi cu orice formă de
organizare juridică. Reprezentantul, care lucrează în calitate de antreprenor neînregistrat ca pers jur,
îşi desfăşoară activitatea în baza contractelor privind prestarea serviciilor în domeniul proprietăţii
industriale, încheiate cu clienţii. Reprezentantul, care s-a angajat într-o întreprindere, profilată pe
prestarea serviciilor în domeniul proprietăţii industriale, activează în baza contractelor încheiate de
întreprindere. Reprezentantul, care s-a angajat ca lucrător permanent sau temporar în instituţii,
organizaţii ori întreprinderi cu alte profiluri, activează conform obligaţiilor sale de serviciu prevăzute
în contractul de muncă. În instanţele de jud, pu apărarea dr-lor şi intereselor clientului,
reprezentantul poate beneficia, conform împuternicirii acestuia, de un avocat sau consilier juridic.

96.Noţiunea şi condiţiile de protecţie a soiurilor de plante.

soi – grup de plante aparţinînd unui singur taxon botanic de cel mai jos rang cunoscut, care,
indiferent dacă corespunde pe deplin sau nu condiţiilor de acordare a protecţiei prin brevet, poate fi:
- definit prin expresia caracterelor rezultînd dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumită combinaţie
de genotipuri; expresia caracterelor materialului soiului de acelaşi tip poate fi variabilă sau
invariabilă, gradul de variabilitate fiind determinat de genotip sau de combinaţia de genotipuri; -
distinct faţă de orice alt grup de plante prin expresia a cel puţin unuia dintre caractere; - considerat ca
o entitate, avînd în vedere proprietatea sa de a fi reprodus fără vreo modificare; categorii ale soiului
– clona, linia, hibridul.
 Protecţia juridică a soiului Drepturile asupra unui soi sînt obţinute şi protejate pe teritoriul RM prin
acordarea unui brevet pentru soi de plantă (denumit în continuare brevet) de către Agenţia de Stat
pentru Proprietatea Intelectuală în conformitate cu prezenta lege şi actele normative subordonate
legii, precum şi cu tratatele internaţionale la care RM este parte. Întinderea protecţiei juridice prin
brevet este determinată de ansamblul caracterelor esenţiale ale soiului, expuse în descrierea oficială a
acestuia.
Condiţiile de brevetabilitate a soiului
(1) Un soi este brevetabil numai dacă este:
a) distinct;
b) uniform;
c) stabil;
d) nou.
(2) Soiul trebuie să fie desemnat printr-o denumire

97.Noţiunea şi condiţiile de protecţie a topografiilor circiutelor integrate.

- Prin circuit integrat se înţelege un produs, sub forma sa finală sau sub o formă intermediară, destinat
să îndeplinească o funcţie electronică, în care elementele, dintre care cel puţin unul este un element
activ, şi interconexiunile, în totalitate sau parţial, fac parte integrantă din corpul sau suprafaţa unei
piese materiale.
- Prin topografie (schemă de configuraţie) a unui circuit integrat, denumită în continuare -
topografie, se înţelege dispunerea tridimensională, oricare ar fi expresia ei, a unor elemente, dintre
care cel puţin unul este un element activ, şi a tuturor interconexiunilor circuitului integrat sau a unei
părţi din ele ori o astfel de dispunere tridimensională pregătită pentru un circuit integrat destinat
fabricării.
(3) Dreptul asupra topografiei este recunoscut şi protejat pe teritoriul Republicii Moldova prin
înregistrare, în condiţiile prezentei legi, la Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, denumită
în continuare Agenţie, şi eliberare a certificatului de înregistrare.
(4) Sînt protejate, în condiţiile prezentei legi, topografiile originale, adică cele create în urma
efortului intelectual al creatorilor, dacă în momentul creării ele nu sînt cunoscute pentru creatorii de
topografii şi fabricanţii de circuite integrate.
(5) O topografie constituită dintr-o combinaţie de elemente şi interconexiuni care sînt cunoscute
poate fi protejată numai dacă combinaţia, luată în ansamblul ei, este originală în sensul alin.(4) din
prezentul articol.

98.Noţiunea şi particularităţile know-how-lui (secretului comercial).

Noţiunea de secret comercial Prin secret comercial se înţeleg informaţiile ce nu constituie secret de
stat, care ţin de producţie, tehnologie, administrare, de activitatea financiară şi de altă activitate a
agentului economic, a căror divulgare (transmitere, scurgere) poate să aducă atingere intereselor lui.
Informaţiile ce constituie secret comercial sînt proprietate a agentului antreprenoriatului sau se află în
posesia, folosinţa sau la dispoziţia acestuia în limitele stabilite de el în conformitate cu legislaţia.
Cerinţele faţă de informaţiile ce constituie secret comercial Informaţiile ce constituie secret comercial
trebuie să corespundă următoarelor cerinţe: a) să aibă valoare reală sau potenţială pentru agentul
antreprenoriatului; b) să nu fie, conform legislaţiei, notorii sau accesibile; c) să aibă menţiunea ce ar
corespunde cu desfăşurarea de către agenţii antreprenoriatului a măsurilor respective necesare pentru
păstrarea confidenţialităţii lor prin aplicarea sistemului de clasificare a informaţiilor date, elaborarea
regulamentelor interne de secretizare, marcarea corespunzătoare a documentelor şi altor purtători de
informaţie, organizarea lucrărilor secrete de secretatiat; d) să nu constituie secret de stat şi să nu fie
protejate de dreptul de autor şi de brevet;e) să nu conţină informaţii despre activitatea negativă a
persoanelor fizice şi juridice care ar putea atinge interesele statului.
Divulgarea secretului comercial Prin divulgare a secretului comercial se înţeleg acţiunile intenţionate
sau din imprudenţă ale funcţionarilor publici, demnitarilor de stat, lucrătorilor agentului economic,
precum şi ale altor persoane care dispun de informaţii ce constituie secret comercial care le-au fost
încredinţate sau le-au devenit cunoscute în legătură cu serviciul sau munca lor, ce au condus la
dezvăluirea prematură, folosirea şi răspîndirea necontrolată a acestora. Ce canale de scurgere a
know- how-luiexista acum in RM:-concurecta neloiala,spionajul ec-c mituire,angjarea pu obiectul
unor infractiuni secret comercial

99.Reglementarea juridică a secretului comercial în Republica Moldova.

Legea cu privire la secretul comercial

100. Noţiunea şi formele concurenţei neloiale. Reglementarea juridică a acesteia.

concurenţă neloială – orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei, care este
contrară uzanţelor oneste în activitatea economică;
Formele:
-Discreditarea concurenţilor- Este interzisă discreditarea concurenţilor, adică defăimarea sau punerea
în pericol a reputaţiei sau credibilităţii acestora prin:
a) răspîndirea de către o întreprindere a informaţiilor false despre activitatea sa, despre produsele
sale, menite să îi creeze o situaţie favorabilă în raport cu unii concurenţi;
b) răspîndirea de către o întreprindere a unor afirmaţii false despre activitatea unui concurent sau
despre produsele acestuia, afirmaţii ce dăunează activităţii concurentului.
-Instigarea la rezilierea contractului cu concurentul - Este interzisă instigarea, din interes sau în
interesul persoanelor terţe, la rezilierea neîntemeiată a contractului cu concurentul unei alte
întreprinderi, la neîndeplinirea sau la îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale faţă
de concurentul respectiv prin acordarea sau oferirea, mijlocit sau nemijlocit, de recompense
materiale, compensaţii sau de alte avantaje întreprinderii parte a contractului.
-Obţinerea şi/sau folosirea ilegală a secretului comercial al concurentului
Se interzice obţinerea şi/sau folosirea de către o întreprindere a informaţiilor ce constituie secret
comercial al concurentului, fără consimţămîntul lui, dacă acestea au adus sau pot aduce atingere
intereselor legitime ale concurentului.
-Deturnarea clientelei concurentului-Este interzisă deturnarea clientelei concurentului realizată de
întreprinderi prin inducerea în eroare a consumatorului cu privire la natura, modul şi locul de
fabricare, la caracteristicile principale, inclusiv utilizarea, cantitatea produselor, preţul sau modul de
calculare a preţului produsului.
-Confuzia-Sînt interzise orice acţiuni sau fapte care sînt de natură să creeze, prin orice mijloc, o
confuzie cu întreprinderea, produsele sau activitatea economică a unui concurent, realizate prin:
a) folosirea ilegală, integrală sau parţială a unei mărci, embleme de deservire, denumiri de firmă, a
unui desen sau model industrial sau a altor obiecte ale proprietăţii industriale de natură să creeze o
confuzie cu cele folosite în mod legal de către o altă întreprindere;
b) copierea ilegală a formei, a ambalajului şi/sau a aspectului exterior al produsului unei
întreprinderi şi plasarea produsului respectiv pe piaţă, copierea ilegală a publicităţii unei
întreprinderi, dacă aceasta a adus sau poate aduce atingere intereselor legitime ale concurentului..
Legea privind protectia concurentei
101. Organizaţiile naţionale şi internaţionale împuternicite cu promovarea proprietăţii
intelectuale.
Nationale: AGEPI, Comisia nationala pentru proprietatea intelectuala, OGC-uri(ASDAC, ORDA,
ANPCI, Aore promolt), Academia de Stiinta, ministerul culturii, organul vamal, uniunea inventatorilor
si rationalizatorilor, uniunea scriitorilor
Internationale: ONPI, OMC