Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Calcularea costului efectiv al materialelor poate fi efectuată pe fiecare lot (ori pe grupe) de
materiale procurate la momentul achiziţiei numai atunci cînd CTA se referă în mod direct la acest
lot de materiale. Însă CTA pot fi efectuate concomitent la procurarea a multor loturi de materiale,
ceea ce nu permite includerea CTA în mod direct în costul efectiv al materialelor procurate .
De aceea în timpul lunii calcularea costului efectiv al materialelor procurate este dificilă,
necătînd la posibilităţile computerului. În legătură cu aceasta materialele se transmit în producţie
în perioada de gestiune la preţuri de evidenţă pînă la calcularea costului efectiv al materialelor
care are loc, de regulă, în următoarea perioadă de gestiune.
Preţurile de evidenţă pot fi:
La aplicarea primei metode pentru repartizarea CTA între loturile de materiale procurate este
nevoie de a determina CTA, care urmează a fi incluse la consumuri şi cheltuieli în care anterior a
fost inclusă valoarea materialelor la preţuri de evidenţă. În aşa mod valoarea materialelor
consumate în producţie se aduce lacostul efectiv .
Pentru a determina costul efectiv al materialelor calculele se efectuează în două etape:
1. etapă – Determinarea coeficientului CTA
credit 227 „Creanţe pe termen scurt ale personalului” (cu primirea avansului), sau
credit 532 „Datorii faţă de personal privind alte operaţii” (fără primirea avansului) –
în cazul achiziţionării materialelor prin intermediul titularilor de avans (în baza
decontului de avans prezentat de titular şi aprobat de conducător).
credit 241 „ Casa ” – achitarea în mod direct prin numerar a cheltuielilor de transport-
aprovizionare
credit contul 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale” – achitarea
ulterioară a facturilor companiilor de transport şi altor servicii, acordate de terţi, legate
nemijlocit de achiziţionarea materialelor.
credit contul 531 „Datorii privind retribuirea muncii” – reflectarea retribuirii muncii a
hamalilor antrenaţi la încărcarea-descărcarea materialelor.
credit contul 539 „Alte datorii pe termen scurt” – reflectarea altor datorii aferente
procesului de achiziţionare (taxele vamale care urmează a fi achitate, asigurarea
transportărilor ş.a.).
Sursele de intrare a materialelor la depozit pot fi mai diverse (deşeuri, returnări de materiale din
secţiile de producţie ş.a.). Este necesar de menţionat faptul că la procurarea activelor suma TVA
achitată furnizorului nu se include în valoarea de intrare a activelor procurate dacă agentul
economic este înregistrat ca subiect impozabil cu TVA şi dispune de factura fiscală, ci se reflectă
în debitul contului 534 „Datorii privind decontările cu bugetul” în corespondenţă cu conturile
de datorii 521 „Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale”, 539 „Alte datorii pe
termen scurt” .
Calcularea sumei CTA se efectuează în modul următor (vezi tabelul).
Tabelul
Calculul CTA, supus includerii în consumurile şi cheltuielile lunii
Modul de reflectare în contabilitate a operaţiunilor, referitoare la procesul de achiziţie a
materialelor şi de casare a CTA este fi redat în schema 1 (se utilizează din tabel)
Schema 1
Achitarea datoriei faţă de furnizori sau alţi creditori privind activele intrate şi cheltuielile de
transport-aprovizionare se reflectă prin formula contabilă:
debit 521 „Datorii privind facturile comerciale” sau 539 „Alte datorii pe termen
scurt”
credit 221 „Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale” sau 229 „Alte
creanţe pe termen scurt” – în cazul achitării datoriilor prin schimb cu alte active.
credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma salariilor
calculate muncitorilor ocupaţi cu fabricarea producţiei, prestarea serviciilor
La sfîrşitul perioadei de gestiune contul 811 (812) se creditează în scopul determinării costului
efectiv al producţiei fabricate (serviciilor prestate). Însă mai întîi se întocmesc formulele
contabile, care duc la eliminarea consumurilor, care nu se includ în costul efectiv al producţiei
(serviciilor), şi anume:
credit 811 „Activităţi de bază” , 812 „Activităţi auxiliare” – la suma totală, decontată.
credit 811 „Activităţi de bază” , 812 „Activităţi auxiliare” – la diferenţa dintre sumele
din debitul şi creditul contului 811 ( 812 ), adică la suma rămasă în cont după creditarea
lui la operaţiunea 3.
Schema 2
Reflectarea operaţiilor economice pe contul 812 „Activităţi
auxiliare” privind consumurile subdiviziunile auxiliare se aseamănă în mare măsură cu
reflectarea consumurilor în contul 811 „Activităţi de bază” , producţiei de bază. Totuşi,
contul 812 „Activităţi auxiliare” , în afară de conturile 216 „Produse” şi 711 „Costul
vînzărilor” , mai poate fi creditat în corespondenţă cu următoarele conturi: 112 „Active
nemateriale în curs de execuţie”, 121 „Active materiale în curs de execuţie”, 123 „Mijloace
fixe”, 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 217 „Mărfuri”.
Contul 813 „Consumuri indirecte de producţie” este destinat generalizării informaţiei
privind consumurile aferente deservirii şi gestiunii subdiviziunilor de producţie a
întreprinderii. În acest cont se reflectă următoarele operaţii economice:
Calculul retribuirii muncii şi contribuţiilor de asigurări sociale şi primelor medicale de
asigurare obligatorie de asistenţă medicală, aferente salariilor calculate personalului
administrativ-tehnic a secţiei de producţie.
Reflectarea valorii de bilanţ şi a obiectelor de mică valoare şi scurtă durată (OMVSD) şi a uzurii
OMVSD utilizate la exploatarea utilajului şi alte scopuri de producţie:
Schema 3
pierderi excepţionale
costul vînzărilor
cheltuielile comerciale
Costul vînzărilor reprezintă costul efectiv al produselor , mărfurilor vîndute sau serviciilor
prestate. El este egal cu suma consumurilor efectuate de întreprindere pentru obţinerea acestor
produse şi servicii.
Astfel costul vînzărilor este egal cu suma consumurilor, care se referă la produsele, mărfurile şi
serviciile vîndute. De exemplu: La întreprindere, în septembrie 2009 au fost efectuate consumuri
în sumă de 100 000 lei pentru fabricarea a 200 de unităţi de produse, dintre care au fost vîndute
80 de unităţi. Suma consumurilor trecute la cheltuieli va constitui 40 000 lei [(100 000 : 200) x
80].
În cazul vînzărilor se mai include şi costul altor servicii, dacă acestea constituie activitatea de
bază a întreprinderii (costul serviciilor de transportare – la întreprinderile de transport; costul
serviciilor de consultanţă – la companiile de audit; valoarea de bilanţ a bunurilor transmise în
leasing – la întreprinderile de leasing ş.a.).
Aceste cheltuieli pe parcursul perioadei de gestiune se reflectă în debitul contului 711 “Costul
vînzărilor” în corespondenţă cu creditul conturilor:
Vînzările se efectuează din stocurile de producţie fabricate, ori a mărfurilor achiziţionate. Dacă
în perioada de gestiune toate stocurile pe bunurile respective createvor fi vîndute, atunci costul
vînzărilor va fi egal cu costul de achiziţie. Însă în realitate mai des stocurile nu se vînd într-o
singură perioadă de gestiune. De aceea costul bunurilor din stoc destinate vînzării este compus
din valoarea stocului de bunuri la începutul perioadei de gestiune şi valoarea achiziţiilor pe
parcursul perioadei de gestiune.
Modul de determinare e costul bunurilor vîndute (vezi: Beverd E., Nudles Ir., Henry R.,
Anderson, „Principiile de bază ale contabilităţii”, Editura Arc, 2000).
Schema 4
credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma salariilor
calculate muncitorilor antrenaţi în procesul de desfacere a mărfurilor, produselor
Schema 5
Componenţa şi modul de contabilizare a operaţiunilor economice legate
de comercializarea mărfurilor (serviciilor)
credit 531 „Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii” – la suma salariilor
calculate personalului administrativ şi gospodăresc al întreprinderii
credit 533 „Datorii privind asigurările” – la suma contribuţiilor de asigurări sociale şi
medicale aferente salariilor calculate a personalului administrativ şi gospodăresc al
întreprinderii
Schema 6
Componenţa şi modul de contabilizare a cheltuielilor generale şi
administrative ale întreprinderii
În componenţa altor cheltuieli operaţionale intră: cheltuielile privind vînzarea altor active
curente (materiale, producţia în curs de execuţie, obiecte de mică valoare şi scurtă durată),
cheltuielile privind arenda curentă, consumurile indirecte de producţi e constante care nu s-au
inclus în costul producţiei, serviciilor din motivul neîndeplinirii capacităţii normative de
producţie, lipsurile de active curente depistate în urma inventarierii etc. şi se reflectă prin
formula contabilă:
credit 211 „Materiale”, 213 „Obiecte de mică valoare şi scurtă durată”, 215
„Producţie în curs de execuţie”, 216 „Produse”, 217 „Mărfuri”, 241 „Casa”, 246
„Documente băneşti” – lipsuri stabilite în urma inventarierii.
Schema 7
Componenţa şi modul de contabilizare a altor cheltuieli
operaţionale ale întreprinderii