Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Test de Trei Minute PDF
Test de Trei Minute PDF
1. DESCRIEREA TESTULUI
Testul de Trei Minute (TTM) este creat pentru a evalua gradul de automatizare a cititului, exprimat
prin rapiditatea şi acurateţea citirii. TTM constă din 9 liste de cuvinte, grupate pe trei nivele de
dificultate (1, 2, 3), ceea ce permite specificarea tipului de cuvinte la a căror citire elevul întâmpină
dificultăţi.
Testul conţine 9 liste de cuvinte, omogene din punctul de vedere al dificultăţii cuvintelor, dintre
care 6 liste a câte 150 cuvinte şi 3 liste a 120 cuvinte. Acestea sunt grupate pe 3 nivele de dificultate.
Pentru fiecare nivel există 3 forme paralele - A, B, C -, create pentru a preveni învăţarea de către elevi
a succesiunii cuvintelor din listă, în cazul aplicării repetate a testului. Formele paralele conţin, de fapt,
aceleaşi cuvinte, însă ordinea lor de prezentare diferă.
Sarcina elevilor la TTM este de a citi, într-un minut, repede şi corect/bine cât mai multe cuvinte de
pe listă. Gradul de automatizare a cititului se evaluează prin compararea performanţei elevului cu
performanţa medie a clasei/grupului din care face parte, pe baza etalonului.
Listele de cuvinte au fost construite pe baza observării şi analizei detaliate a performanţelor de
citire ale copiilor din clasele primare:
- listele 1A, 1B, 1C conţin cuvinte de dificultate redusă. Aplicarea lor începe la sfârşitul primului
semestru de şcoală. S-a observat că, în această perioadă, majoritatea copiilor sunt capabili să
citească cu uşurinţă doar cuvinte de tipul: „cvc", „vc" sau „cv" (unde c = consoană, iar v = vocală);
- listele 2A, 2B, 2C sunt de dificultate medie şi pot fi aplicate din semestrul al doilea de şcoală,
când copiii sunt capabili deja să citească cuvinte în care apar aglomerări de consoane de tipul:
„ccvc", „vcc", „cvcc". Acestea se aplică împreună cu lista 1 pentru a avea o imagine cât mai bună
asupra gradului de automatizare a cititului pe nivele de dificultate;
- listele 3A, 3B, 3C sunt aplicabile de la sfârşitul clasei întâi, când copiii pot să citească deja cu
uşurinţă cuvinte cu mai multe silabe, chiar cu aglomerări de consoane.
Se poate obţine un profil complet al vitezei de citire a cuvintelor pe nivele de dificultate, dacă se
aplică elevilor câte o listă a TTM pentru fiecare nivel.
2. APLICAREA TESTULUI
TTM se aplică numai individual. Aceasta permite observarea directă de către examinator a
competenţei de citire a elevului şi a dificultăţilor pe care acesta le întâmpină în citire. Se notează
numărul total de cuvinte citite, cuvintele greşite şi omisiunile.
I 1 - la patru luni 1A
2 - la şapte luni 1B 2B
2 - la nouă luni 1C 2C 3C
II 1 - prima lună 1A 2A 3A
2 - la şapte luni 1B 2B 3B
2 - la nouă luni 1C 2C 3C
III 1 - prima lună 3A (+2 A) (+ 1 A)
Puneţi accentul nu doar pe „repede", ci şi pe „clar". întoarceţi lista şi indicaţi printr-un gest modul de
citire, de sus în jos, a coloanelor de cuvinte. Apoi spuneţi: „începe!" şi porniţi cronometrul. După un
minut opriţi testarea. Trasaţi pe formularul de calcul al scorului o linie sub ultimul cuvânt citit de elev.
Continuaţi cu listele 2 şi 3 în măsura în care se potrivesc clasei şi momentului testării (consultaţi
tabelul 3 din pagina anterioară). Procedura de lucru este aceeaşi pentru fiecare din listele de cuvinte.
c. Materiale necesare
Pentru testarea cu TTM aveţi nevoie de: listele de cuvinte, de formularele de calcul ai scorului, de un
creion sau pix şi de un cronometru.
d. Calculul scorului
În timpul aplicării testului notaţi pe formularul de calcul al scorului cuvintele citite greşit. Se consideră
greşeli:
- orice modificare a cuvântului scris; exemplu: „cal" în loc de „val", „mări" în loc de „măr" etc.;
- redarea cuvântului pe părţi; spre exemplu: „ca-l" sau „c-al" în loc de „cal";
- omisiunile.
Pe formularul de calcul al scorului în dreptul fiecărui cuvânt din listă se trece semnul plus (+)
pentru cuvântul citit corect, se scrie cuvântul greşit (exact aşa cum a fost rostit) sau se trasează o bară
oblică (/) în dreptul cuvintelor peste care copilul a trecut. Când un elev are nevoie de mai mult de cinci
secunde pentru citirea unui cuvânt, se pronunţă cuvântul încet şi se notează apoi ca omis (/) pe
formularul de calcul al scorului.
Diferenţele de accent nu se consideră greşeli. Acelaşi lucru e valabil şi pentru greşelile pe care
elevul le corectează spontan. Deci, dacă un elev citeşte un cuvânt pe litere mai întâi şi apoi îl pronunţă
corect, consideraţi cuvântul corect, de exemplu „t-a-c" - „tac".
După încheierea testării, notaţi pe formularul de calcul al scorului numărul total al cuvintelor citite
şi numărul de cuvinte citite greşit, în spaţiul special rezervat pentru aceasta. Stabiliţi scorul testului
scăzând numărul greşelilor din numărul total de cuvinte citite. Acesta va fi scorul obţinut de elev şi va
fi notat pe formularul de calcul al scorului.
a. Monitorizarea clasei/grupului
Pentru monitorizarea clasei/grupului se poate folosi următorul tabel de înregistrare datelor:
FORMULAR DE MONITORIZARE A CLASELOR I – II
Anul:
Clasa:
La 4 luni de la începerea anului şcolar La 7 luni de la începerea anului şcolar La sfârşitul anului şcolar
Nr. Nume
Crt. şi Lista 1 Lista 2 Lista 3 Lista 1 Lista 2 Lista 3 Lista 1 Lista 2 Lista 3
prenume
scor ni vel scor ni vel scor ni vel scor ni vel scor ■ii vel scor ni vel scor nl vel scor ni vel scor ni vel
După ce aţi completat formularul, calculaţi scorul mediu al clasei/grupului, pe fiecare nivel de
dificultate al testului (scor mediu al clasei/grupului pentru nivelul 1, scor mediu pentru nivelul 2,
scor mediu pentru nivelul 3), adunând toate scorurile elevilor şi împărţind suma la numărul de elevi.
Notaţi acest scor pe formularul de monitorizare a clasei/grupului. Începând cu clasa a lll-a nu mai
are rost să calculaţi o medie a clasei pentru nivelele 1 şi 2. Listele 1 şi 2 se aplică doar la copiii cu
performanţe scăzute la nivelul 3.
Pe baza acestui scor mediu puteţi realiza un etalon al clasei care vă permite compararea
rezultatelor elevilor cu rezultatul mediu al clasei şi stabilirea diferenţei dintre rezultatul unui elev şi
media clasei. Dacă testul se aplică mai multor clase din aceeaşi şcoală, puteţi obţine un etalon
pentru toată şcoala. Acesta vă permite să comparaţi rezultatele elevilor din oricare din aceste clase
cu rezultatul mediu al şcolii şi aveţi astfel o măsură mai bună a nivelului de citire al fiecărui copil.
Interpretarea scorurilor obţinute la test se poate face numai dacă aveţi un etalon. De aceea, înainte
de a vă permite să realizaţi propriile etaloane pentru clasele, respectiv şcolile dumneavoastră, am
testat cele trei liste, la sfârşitul anului şcolar 1999-2000, pe un eşantion de elevi din şcoli care fac
parte din Proiectul de Dezvoltare Şcolară în Comunităţi cu Romi. Acest grup îl putem numi grup de
referinţă pentru elevii care fac parte din şcoli asemănătoare.
Scorurile obţinute de acest grup de copii au fost împărţite pe 5 nivele de performanţă, în funcţie de
care se va face interpretarea scorurilor obţinute de elevii dumneavoastră.
c. Interpretarea rezultatelor
Scorurile obţinute la fiecare din cele trei liste (1, 2, 3) ale testului vă dau informaţii despre gradul
de automatizare a cititului, pe nivele de dificultate ale cuvintelor. Scorul obţinut la listele 1 arată
măsura în care copiii pot să citească rapid şi corect cuvinte simple, de tipul „vc", „cv" şi „cvc".
Rezultatele la listele 2 vă dau informaţii despre măsura în care copiii pot să citească cuvinte mai
complexe, în care apar grupurile de litere (che, chi, ghe, ghi etc.) sau aglomerări de consoane sau
vocale, iar rezultatele la listele 3 arată în ce măsură copiii pot să citească cuvinte mai lungi, precum
„ghiozdan".
Unii copii pot întâmpina dificultăţi doar la citirea cuvintelor mai lungi (TTM 3), ceea ce denotă o
lipsă de exerciţiu sau de strategie de legare a unui număr mai mare de silabe. În acest caz,
învăţătorul/logopedul poate să le ofere în cadrul unor intervenţii educaţionale individualizate o
strategie de legare a sunetelor şi să creeze condiţii pentru exersarea independentă a citirii
cuvintelor de nivel 3 în diferite texte pentru copii (texte care cuprind mai multe cuvinte de nivel 3).
Există însă şi copii care au o performanţă de nivel D sau E nu numai la listele 3, ci şi la cele mai
simple (2 şi 1). Aceşti elevi au nevoie, de obicei, de activităţi de remediere individualizate, special
concepute.
Lista 1
NIVEL Scor clasa I Scor clasa a ll-a Scor clasa a lll-a Scor clasa a IV-a
Notă:
Eşantionul de elevi pe care s-a realizat etalonarea în luna iunie 2000 face parte din două şcoli din
jud. Cluj şi din două şcoli din jud. Timiş.
LISTĂ DE CUVINTE
TESTUL 1
Data Forma Cuvinte Greşeli Scorul Nivel Data Forma Cuvinte Greşeli Scorul Nivel
(A,B,C) citite (A,B,C) citite
TESTUL 2
Data Forma Cuvinte Greşeli Scorul Nivel Data Forma Cuvinte Greşeli Scorul Nivel
(A,B,C) citite (A,B,C) citite
TESTUL 3
Data Forma Cuvinte Greşeli Scorul Nivel Data Forma Cuvinte Greşeli Scorul Nivel
(A,B,C) citite (A,B,C) citite
Anul: ____________________
Clasa: ____________________
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20