p.

Organizeaz
mediul propice

Comportamentul
este o aciune
NU o etichet

Recompenseaz
comportamentul
potrivit

Selectarea i Definirea Comportamentului Target

Alina Bobrnac, BCBA, 1-11-8915

p. 2

ETAPELE
EVALUARII

Screening

Definirea problemei si/sau a criteriilor de realizare

Identificarea comportamentului target

Monitorizarea progresului

p. 3

CONSIDERAII ETICE
Autoritate
ABA

Permisiune
Resurse
Acceptare social

p. 4

METODE DE EVALUARE
METODE INDIRECTE

Identifica prioritatile

- Interviu

Verifica:

- Checklist

- Observatie directa

METODE DIRECTE

- Chestionar si auto-monitorizare

- Observatie directa cea mai eficient

INTERVIUL CU CLIENTUL
Identifica o lista cu potentiale comportamente
target

- Ce si unde
- Evita de ce

- Testare
INTERVIU CU CEILALI APROPIAI
Dezvolta descrierea comportamentala
-

Ce, cand, cum

Evita de ce

De la general la specific

Determina participarea

p. 5

METODE DE EVALUARE
CHECKLIST

Descrierea comportamentelor target i

condiiile n care trebuie s apar.
- Independent
- mpreun cu clientul sau familia acestuia.
Scala de evaluare tipic Likert
ntrebri referitoare la antecedente i
consecine
- Child Behavior Checklist
- Adaptive Behavior Scale - School
- Adaptative Behavior Scale - Residential and
Community

p. 6

3 ANI- 21 ANI

3 ANI- 21 ANI

3 LUNI - 80 DE ANI

- 244 de itemi. Evalueaz

comportamentele colare
adaptative.

- 259 de itemi. Evalueaz

independena personala i
comunitar, precum i
performana colar i social.

- 67 DE ITEMI. Evalueaza
independena i functionarea
adaptativ la coal, acas i n
comunitate.

p. 7

TESTE STANDARDIZATE

OBSERVAIE DIRECT

Administrare consistent.

Direct i repetat

- Compar performana la un criteriu

specific.

Mediul natural

Limitri

Identific poteniale comportamente target

- Nu este specificat comportamentul

target.

Metoda preferat.

- Nu ofer o metod de msurare a

comportamentului target.
Necesit licen.

p. 8

TRSTURILE ABC-ULUI

Descriptiv
Secventa temporala
Descriere de pattern-uri de comportament
20 - 30 min
Numai observatie; Nu interpretare
Repetarea sesiunilor de observare directa in zile diferite
EVALUARE ECOLOGIC

Date despre client si mediu

Trasaturi fizice
Interactiunea cu ceilalti
Acasa
Istoric al recompensei pozitive sau negative
Evaluarea datelor descriptive necesare interventiei pe
comportamentul target.

p. 9

REACTIVITATE
Efectele evaluarii asupra comportamentului
observat
Evaluari intrusive
Auto-monitorizarea
Cum se reduce reactivitatea?
Metode mai putin intrusive
Observatii repetate
Considera efortul

p. 10

EVALUAREA IMPORTANEI SOCIALE A COMPORTAMENTULUI TARGET

Considera al cui comportament este in evaluare si de ce
Se modifica un comportament doar pentru beneficiul celorlalti?
Cum se schimba viata clientului nostru?

p. 11

HABILITARE
Masura in care repertoriul unei persoane comportament maximizeaz recompensele pe termen scurt
si lung si reduce la minim agentii aversivi pe termen scurt si lung.
Evaluarea semnificatiei schimbarii in comportament
Relevanta comportamentului dupa interventie
Abilitatile pregatitoare
Acces la activitati
Impact asupra comportamentului celorlalti
Comportament cups
Comportament pivot

p. 12

COMPORTAMENTE SEMNIFICATIV SOCIAL

Un comportament poate fi considerat cusp atunci cand ii deschide individului accesul la noi medii, noi recompense,
noi raspunsuri.
Imitarea, cititul, etc
Comportamentele pivot sunt acele comportamente care odata invatate, produc imbunatatiri si in alte
comportamente adaptative neinvatate anterior
Initierea in comunicare
Target actual sau legat indirect de acesta
In sarcina vs completarea unei fise
Vorbeste vs comportament de interes
Focus pe comportament, nu pe produsul final

p. 13

COMPORTAMENT TARGET
1. Sigur/Periculos
2. Frecventa (Oportunitattile de folosire a coului comportament , aparitia problemei)
3. Longevitate
4. Rata mare de recompensare
5. Importanta (Nivel de abilitati, independenta)
6. Reducerea atentiei negative
7. Recompensa pentru parinti
8. Valididate sociala
9. Probabilitatea succesului (Studii, experinta monitorului/terapeutului ,varibile, resurse)
10.Cost (timpul si efortul clientului)

p. 14

MATRICE

p. 15

DEFINIREA COMPORTAMENTULUI TARGET

Rolul si importanta definitiei
Definitia presupune replicare
Replicarea necesita date necesare pentru a utilizarea datelor si in alte situatii
Tipuri de definitii
Bazate pe functia comportamentului
- efectul asupra mediului
Bazate pe topografia comportamentului
Identifica forma comportamentului

p. 16

Motive pentru care folosim definitii bazate pe functia comportamentului

Functia comportamentului este cea mai importanta trasatura
Cea mai simpla si mai concisa definitie
Usor de masurat cu acuratete
Sigura

p. 17

CARACTERISTICILE UNEI BUNE DEFINIII A COMPORTAMENTULUI TARGET

Obiectiva
Referinta numai la comportamentele observabile
Clara
Usor de citit si de inteles
Completa
Delimiteaza granitele definitiei

p. 18

SCOPUL UNEI BUNE DEFINIII

Descriere precisa si concisa
Observatie sigura
Acuratete in colectarea datelor
Replicabilitate

p. 19

TESTAREA DEFINIIEI
Poti numara aparitia comportamentului?
Raspuns Da
Va putea un strain sa identifice comportamentul target doar pe baza definitiei?
Raspuns Da
Poti imparti comportamentul in si mai mici componente?
raspuns Nu

p. 20

STABILIREA CRITERIULUI
Selectia bazata pe importanta acelui comportament pentru client
Mareste, mentine, generalizareaza comportamentul adecvat
Reduce comportamentul neadecvat
Comportamentul are semnificatie sociala

p. 21

DOUA ABORDRI PENTRU STABILIREA CRITERIULUI DE PERFORMAN

Evaluarea performantei unei persoane fluente/competenta.
Manipularea experimentala a diferite nivele de performanta pentru determinarea rezultatului
optim.

p. 22

COMPORTAMENT TARGET
Activitate practic

p. 23

COMPORTAMENT TARGET
Exercitiu
Rocking definitia comportamentului

Rocking este o micare repetitiv ritmic a torsului nainte i napoi. Debutul

este definit ca deplasare in fata a torsului din intrarea in al doilea ciclu, din
punctul n care trunchiului trece prin locaia de pornire. Finalul este definit ca
punctul n care ritmul a fost perturbat pentru o perioad de o secund.