Culegere Teste Amg

TESTE PENTRU EVALUAREA
COMPETENȚELOR PROFESIONALE
CALIFICAREA ASISTENT MEDICAL
GENERALIST
VALABILE PENTRU
ȘCOLILE POSTLICEALE SANITARE DIN
JUDEȚUL PRAHOVA
ANUL 2014
1
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ DR. DINU CÂMPINA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ FEG PLOIEȘTI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ LOUIS PASTEUR CÂMPINA
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIEȘTI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. APOSTOL ANDREI PLOIEȘTI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. VASILE CEL MARE PLOIEȘTI
ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ THOMA IONESCU PLOIEȘTI
2
MODULUL 13- BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. Datele necesare cunoaşterii pacientului se obțin numai prin interviu.
2. Interviul este un instrument care permite personalizarea îngrijirilor.
3. Obsrevaţia, ca metodă de culegere a datelor, determină antrenarea tuturor simţurilor.
4. Analiza şi interpretarea datelor, a doua etapă a procesului de îngrijire, presupune
formularea diagnosticului de îngrijire.
5. Planificarea îngrijirilor cuprinde formularea obiectivelor şi a intervenţiilor ce vor fi aplicate
în îngrijirea pacientului.
6. Pentru aplicarea intervenţiilor de îngrijire, asistenta poate antrena: pacientul, familia, alţi
membri ai echipei de îngrijire.
7. În timpul aplicării intervenţiilor de îngrijire asistenta medicală se concentrează numai
asupra tehnicii pe care o execută.
8. Stresul, anxietatea, frica, sunt reacţii ale pacientului ce pot apărea în cursul îngrijirii.
9. Evaluarea îngrijirilor este o judecată a progresului pacientului în raport cu intervenţiile
aplicate.
10. Evaluarea îngrijirilor se face numai la finalul perioadei stabilite prin planul de îngrijire.
TESTUL II
A. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Manifestare de A orientează asistenta spre intervenţii autonome
independenţă
2 Problemă de B flexie/extensie
dependenţă
3 Sursă de dificultate C orientează practicianul spre tratament medical
4 Diagnostic de îngrijire D alimentaţie inadecvată prin deficit
5 Diagnostic medical E alterarea parenchimului renal
B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Culegerea datelor A analiza rezultatului obţinut
2 Analiza şi interpretarea B observaţia, interviul
datelor
3 Planificarea îngrijirilor C utilizarea planului de intervenţii elaborate
4 Executarea îngrijirilor D elaborarea diagnosticului de îngrijire
5 Evaluarea E stabilirea obiectivelor şi a mijloacelor de realizare
a obiectivelor
TESTUL III
Indicați răspunsurile corecte
1. Asistenta medicală este profesionista c. realizează cu familia şi aparţinătorii

care: o relaţie funcşională de
a. respectă fiinţa umană ca entitate colaborare.
bio-psiho-socială în interrelaţii cu 2. Responsabilităţile care definesc
mediul înconjurător, cu valorile şi direcţiile importante, descrise de,,
principiile sale de viaţă; Codul pentru asistentele medicale"
b. acordă îngrijiri într-un mediu sunt:
terapeutic securizant; a. promovarea sănătăţii;
3
b. prevenirea îmbolnăvirilor; b. cunoştinţe acumulate şi cunoaşterea
c. restabilirea sănătăţii; demersului ştiinţific;
d. înlăturarea suferinţei. c. cunoaşterea pacientului.
3. Nursa generalistă presupune: 10. Cadrul conceptual al îngrijirilor
a. o pregătire pluridisciplinară; cuprinde următoarele elemente:
b. însuşirea competenşelor de bază şi a. scopul profesiei şi beneficiarul ei;
nu numai cunoştinţele; b. rolul asistentei medicale;
c. să aibă cunoştinşe de psihologie; c. natura intervenţiilor aplicate
d. să aibă atitudine pozitivă faţă de beneficiarului şi consecinţele
pacient şi familia sa ; acestor intervenţii.
e. să aibă capacitate de empatie. 11. Cunoştinţele însuşite de asistentă în
4. Fenomenele urmărite de asistenta procesul educativ sunt de natură:
medicală sunt reacţiile : a. ştiinţifică, tehnică, relaţională;
a. individuale ; b. etice, legislative;
b. familiale ; c. ambele.
c. de grup. 12. Demersul ştiinţific al îngrijirilor
5. Funcţiile asistentei medicale sunt de constituie pentru asistentă:
natură : a. un instrument de investigaţii,
a. independentă; analiză;
b. dependentă; b. un instrument de planificare şi
c. interdependentă. evaluare a îngrijirilor;
6. Funcţia asistentei medicale, de natură c. un scop în sine.
independenta, presupune: 13. Relaţia asistentă-pacient reprezintă un
a. stabilirea relaţiilor de încredere cu proces bazat pe:
persoana îngrijită şi cu a. încredere, demnitate, respect;
aparţinătorii; b. comunicare afectivă, colaborare;
b. aplicarea metodelor de observaţie, c. aplicarea sarcinilor care nu-i
de tratament sau de readaptare; depaşesc limitele de competenţă.
c. promovarea unor condiţii mai bune 14. Funcţiile autonome ale asistentei
de viaţă şi sănătate. medicale constau în:
7. Funcţia asistentei medicale, de natură a. asigurarea confortului fizic şi psihic
dependenta, presupune: al pacientului;
a. observarea, la pacient a b. administrarea medicaţiei;
modificărilor produse de boală sau c. stabilirea relaţiilor de încredere cu
tratament; pacientul şi aparţinătorii;
b. asigurarea ingrijirilor de confort; d. transmiterea de informaţii şi
c. actiuni de rezolvare a problemelor învăţăminte pacientului pentru
psihosociale. păstrarea sănătăţii.
8. Funcţia asistentei medicale, de natură 15. Rolul asistentei medicale este:
interdependenta, presupune: a. să asigure îngrijirea pacientului
a. actiuni de depistare a tulburărilor de numai în raport cu indicaţiile
ordin fizic, psihic sau social; medicului;
b. acţiuni de educaţie pentru sănătate; b. să ajute persoana bolnavă să-şi
c. actiuni de rezolvare a problemelor recapete sănătatea;
psihosociale. c. să suplinească persoana bolnavă
9.Elementele de competenţă pentru pentru satisfacerea nevoilor sale.
practicarea unor îngrijiri de calitate 16. În elaborarea unui cadru conceptual
constau în: privind îngrijirile, orientarea nouă este
a. cunoaşterea unui model de îngrijire către:
(nursing); a. îngrijiri centrate pe sarcini;
4
b. îngrijiri centrate pe persoana
îngrijită;
c. ambele. 23. Abilităţile asistentei medicale pentru a
17. Scopul îngrijirilor după modelul facilita un interviu sunt:
conceptual al Virginiei Henderson este: a. capacitatea de a formula întrebări
a. păstrarea independenţei individului inchise sau deschise;
în satisfacerea nevoilor sale; b. capacitatea de a evalua obiectiv
b. suplinirea individului în ceea ce nu observaţiile şi de a le sintetiza;
poate face singur; c. disponibilitatea de ascultare activă a
c. ambele. pacientului şi de a-l readuce la
18. Nursingul, ca parte integrantă a subiect;
sistemelor de sănătate cuprinde: d. disponibilitatea de a comenta cu
a. promovarea sănătăţii şi prevenirea pacientul datele obţinute.
îmbolnăvirilor; 24. Aşezaţi în ordine etapele procesului
b. îngrijirea persoanelor bolnave; de îngrijire:
c. promovarea sănătăţii, prevenirea a. culegerea datelor – assesmentul;
îmbolnăvirilor, îngrijirea b. planificarea îngrijirilor;
persoanelor bolnave fizic şi psihic, c. analiza şi interpretarea datelor;
precum si a persoanelor d. evaluarea rezultatelor;
handicapate, in orice tip de unitate e. implementarea planului.
sanitară. 25. Independenţa în satisfacerea nevoilor
19. Modelul conceptual al îngrijirilor după fundamentale e reprezentată de:
Virginia Henderson precizează: a. satisfacerea unei nevoi
a. individul este un tot; fundamentale prin acţiuni proprii;
b. individul este un tot prezentând 14 b. satisfacerea unei nevoi
nevoi fundamentale; fundamentale cu ajutorul altei
c. individul este un tot prezentând 14 persoane;
nevoi fundamentale pe care c. satisfacerea uneia sau mai multor
trebuie să şi le satisfacă. nevoi fundamentale prin acţiuni
20. Clasificarea nivelurilor de dependenţă proprii în funcţie de gradul de
(I-IV) se face în funcţie de: creştere şi dezvoltare al persoanei.
a. punctajul obţinut actualizând 26. Manifestarea de dependenţă este:
satisfacerea fiecărei nevoi; a. semn observabil care permite
b. durata problemelor actuale; identificare stării de dependenţă;
c. apariţia problemelor potenţiale. b. incapacitatea persoanei de a-si
21. Procesul de îngrijire reprezintă: satisface una din nevoile sale
a. metodă care permite acordarea fundamentale;
îngrijirilor; c. lipsa de cunoştinţe a persoanei
b. un mod ştiinţific de rezolvare a asupra modului în care să-şi
problemelor pacientului pentru a satisfacă nevoile fundamentale.
răspunde nevoilor sale fizice, 27. Pacientul poate sa prezinte
psihice sau sociale; următoarele forme de depentenţă:
c. un mod de asigurare în serie a a. actuală, potenţială;
îngrijirilor acordate pacientului. b. descrescândă, permanentă;
22. Interviul reprezintă: c. ambele.
a. forma specială de interacţiune 28. Sursele de dificultate pot fi cauzate
verbală; de:
b. metodă de culegere a datelor a. factori de ordin fizic, psihologic,
variabile şi stabile; social, spiritual ;
c. instrument de personalizare a b. factori legaţi de insuficiente
îngrijirilor. cunoştinţe ;
5
c. ambele. b. enunţul problemei de dependenţă, a
sursei de dificultate şi a
29. Sursele de dificultate de ordin fizic manifestării de dependenţă;
cuprind : c. enunţul manifestării de dependenţă.
a. toate obstacolele fizice de natura 36.Diagnosticul de îngrijire:
intrinsecă; a. orientează asistenta spre intervenţii
b. toate obstacolele fizice de natura autonome; ţine cont de problema
extrinsecă; de sănătate în sine a pacientului;
c. toate obstacolele fizice de natura b. orientează practicianul spre
intrinsecă sau extrinsecă ce tratament.
influenţează negativ satisfacerea 37.Planificarea ingrijirilor, a treia etapă a
uneia sau mai multor nevoi procesului de ingrijire, presupune:
fundamentale. a. stabilirea unui plan de intervenţie;
30. Sursele de dificultate de ordin social b. prevederea etapelor şi a mijloacelor
cuprind problemele generate persoanei în de desfăşurare;
raport cu: c. prevederea precauţiilor care trebuie
a. anturajul său; luate.
b. partenerul de viaţă; 38.Pentru fiecare problemă de
c. familia sa; dependenţă se pot formula:
d. prientenii; a. un obiectiv;
e. colegii de muncă. b. mai multe obiective;
31.Mijloacele principale cele mai eficace c. unul sau mai multe obiective.
de a obţine informaţiile dorite despre 39.Asistenta care întocmeşte planul de
pacient sunt: îngrijire trebuie să se gândească la
a. observarea pacientului; intervenţii care:
b. interviul pacientului; a. răspund nevoilor specifice ale
c. consultarea surselor secundare. pacientului;
32.Elementele de evitat în utilizarea b. conduc la realizarea obiectivelor;
observaţiei sunt: c. ambele.
a. subiectivismul; 40.Intervenţiile trebuie să fie:
b. judecăţi preconcepute; a. novatoare, personalizate;
c. rutina şi superficialitatea: b. observabile, măsurabile
d. lipsa de concentraţie şi continuitate. (evaluabile);
33.Interviul: c. ambele.
a. este o formă de interacţiune verbală 41.Realizarea intervenţiei reiese din
între asistentă şi pacient; evaluarea stării pacientului:
b. permite depistarea nevoilor a. înainte de intervenţie;
nesatisfăcute ale persoanei; b. înainte, în timpul şi după
c. este un instrument de personalizare intervenţie;
a îngrijirilor. c. după intervenţie.
34.Dificultatea în analiza şi interpretarea 42.Fiecare plan de îngrijire va fi completat
datelor provine din: cu:
a. numarul mare de date culese, a. intervenţii constante;
varietatea surselor de informaţii; b. elemente de supravegheat;
b. caracterul schimbător al unui c. intervenţii cu rol delegat.
număr mare de date; 43.În munca sa pentru pacient, asistenta
c. subiectivitatea persoanei care trebuie să comunice cu el în multiple
culege datele. circumstanţe:
35.Diagnosticul de îngrijire cuprinde: a. când acesta ajunge la spital;
a. descrierea procesului patologic; b. când se face interviul pentru
culegerea datelor;
6
c. când se execută îngrijirile zilnice. b. trebuie să se facă cu regularitate, la
diverse intervale;
c. aduce o apreciere asupra
44.Evaluarea îngrijirilor: progresului pacientului în raport cu
a. este o condiţie absolută a calităţii intervenţiile asistentei medicale.
îngrijirilor;
BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI
TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
2 A 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 33-34
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
2 d idem 33-34
3 e idem 33-34
4 a idem 33-34
5 c idem 59
1 b idem 38
2 d idem 38
3 e idem 38
4 c idem 38
5 a idem 38
TESTUL III- INTREBĂRI TIP GRILĂ
1 a,b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 7
2 a,b,c,d idem 14
3 a,b,c,d,e idem 14
4 a,b,c idem 14
5 a,b,c idem 16
6 a,c idem 16
7 a idem 16
8 a,b,c idem 17
7
9 a,b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
11 c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 8
14 a,c,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
15 b,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
16 b 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 21
20 a 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
24 a,c,b,e,d 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 23
27 c Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri 35
corespunzătoare nevoilor fundamentale, L.
Titircă, 2002
28 c idem 36
29 c idem 30
30 a,b,c,d,e idem 36
31 a,b,c idem 41
32 a,b,c,d idem 41
33 a,b,c idem 42
34 a,b,c idem 48
35 b idem 52
36 a idem 59
37 a,b,c idem 60
38 c idem 64
39 c idem 65
40 c idem 65
41 b idem 66
42 a,b,c idem 68
43 a,b,c idem 70
44 a,b,c idem 72
8
MODULUL 14 : FIINȚA UMANA ȘI NURSING-UL
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau
cu „F” fals .
1. Respirația este influențată de postură, somn,exercițiul fizic;

2. Respirația la copii este tip costal superior.
3. Apneea reprezintă accelerarea respirației.
4. Cianoza este un semn grav,care arată lipsa oxigenului la nivelul tesuturilor.
5. Calitatea aerului inspirat,umiditatea lui, nu influenteaza respiratia.
6. Diureza este procesului de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore.
7. Ileusul inseamna suprimarea completa a eliminarii gazelor din intestin.
8. Incontinenta urinara este incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua continutul.
9. Polakiuria reprezinta mictiuni frecvente cu cantitati mici.
10. Poliuria este eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500ml/24h.
11. Oliguria este absenta urinei in vezica urinara.
12. Disuria reprezinta eliminarea urinei cu dificultate si dureri.
13. Pacientul imobilizat la pat e predispus la escare,deformari osoase.
14. Pacientul cu hiperactivitate este capabil sa-si asigure securitatea fizica in mod
independent.
15. Schimbarea pozitiei pacientului imobilizat la pat, la 2 ore previne complicatiile.
16. Pozitiile patognomonice sunt caracteristice unei boli.
17. In toate cavitatile in care se masoara temperatura corpului, se inregistreaza aceleasi
valori.
18. Echilibrul dintre termogeneza si termoliza este denumit homeotermie.
19. Climatul influenteaza temepratura corpului.
20. Febra intermitenta se caracterizeaza prin mentinerea constanta a temperaturii corpului
intre 370- 380C.
21. Copilul febril poate prezenta convulsii.
22. In cazul degeraturilor,segmentul afectat va fi introdus in apa fierbinte.
23. Vezicula este o ridicatura a epidermului (basicuta) plina cu puroi.
24. Escarele sunt distrugeri tisulare ca urmare a unui deficit de nutritie locala.
25. Deprinderile igienice ale indivizilor sunt diferite in functie de educatie si cultura..
TESTUL II
9
1 Subfebrilitate A 36-370C
2 Afebrilitate B 38-390 C
3 Febra ridicata C 37-380 C
4 Hiperpirexie D Peste 400 C
5 Febra moderata E 39-400C
B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Tulburari calitative ale urinei A Poliurie
2 Tulburari de emisie urinara B Hematurie
3 Tulburari cantitative ale urinei C Polakiurie
4 Independenta in a se misca D Atrofie musculara
5 Dependenta in a se misca E Miscari de flexie si extensie
C. Asociati notiunile din cele doua coloane

1 Alterarea vocii A Escare
2 Alterarea tegumentelor B Vomica
3 Eliminare inadecvata C Disfonie
4 Limitarea miscarilor D Anorexie
5 Alimentatie inadecvata E Anchiloza
TESTUL III
1. Frecventa respiratiei la persoana b) eliminarea inconstienta,involuntara
adulta este: a urinei;
a) 14-16 respiratii/min; c) mictiuni incoluntare nocturne.
b) 16-18 respiratii/min; 12. Hipostenuria reprezinta:
c) 18-22 respiratii /min. a) urina in sange;
2. Concentratia O2 in aerul inspirat este: b) urina cu densitate scazuta sub
a) 21%; 1010;
b) 15-16%; c) urina in cantitate redusa/24h.
c) 24%. 13. Varsaturile alimentare cu continut
3. Hipoxia reprezinta : vechi sunt manifestari de dependenta
a) scaderea cantitatii de O2 in sange; intalnite in:
b) scaderea cantitatii de O2 in tesuturI; a) stenoza pilorica;
c) scaderea cantitatii de O2 in sange. b) la gravide;
4. Respiratia este influentata de postura c) in colecistite.
persoanei si este favorizata de: 14. Vomica reprezinta:
a) pozitia ortostatica si sezand; a) varsatura cu continut alimentar;
b) pozitia sezand si clinostatica; b) eliminarea unor colectii de puroi
c) pozitia decubit lateral. sau exsudat din caile respiratorii;
5. Declansarea hemoptiziei este c) varsatura fecaloida.
precedata de : 15. Hemoragiile menstruale prelungite se
a) senzatie de caldura numesc:
retrosternala,jena respiratorie; a) menoragii;
b) senzatie de voma; b) oligomenoree;
c) varsatura. c) hipermenoree.
6. Eliminarea sangelui provenind din 16. Nevoia de somn la persoana adulta
arborele bronsic se defineste ca: sanatoasa este de:
a) hematemeza; a) 7-9h/24h;
b) hemoptizie; b) 12-14h/24h;
c) hematurie. c) 6-8h/24h.
7. Factorii biologici care influenteaza 17. Prin masurarea temperaturii in
pulsul sunt: cavitatile inchise valorile ei pot creste
a) varsta, alimentatia,inaltimea cu:
corporala; a) 0,8- 10C;
b) emotiile si plansul; b) 0,5- 0,80C;
c) varsta. c) 0,3- 0,50C.
8. Pulsul dicrot se manifesta astfel: 18. Subfebrilitatea reprezinta:
a) pauzele dintre pulsatii sunt inegale; a) scaderea temperaturii corporale
b) se percep doua pulsatii,una sub 360C;
puternica, alta slaba, urmata de pauza; b) mentinerea temperaturii intre 37 si
c) pulsatii abia perceptibile 380C;
9. In starile de hipertermie nevoile c) mentinerea temperaturii intre 38 si
energetice ale organismului cresc cu: 390 C.
a) 20-30%; 19. Starea de hipotermie este
b) 13% pentru fiecare grad de determinata de:
temperatura peste 370 C; a) pierderea excesiva de caldura;
c) 10%. b) cresterea arderilor din organism;
10.Tulburarile de mictiune sunt: c) intensificarea metabolismului.
a) poliuria,oliguria,disuria; 20. Pacientul cu hipertermie prezinta:
b) anuria,polachiuria,nicturia; a) tegumente palide;
c)nicturia,disuria,ischiuria,polachiuria, b) frisoane,piele calda,rosie;
incontinenta urinara. c) ambele.
11. Incontinenta urinara reprezinta: 21.Echilibrul intre termogeneza si
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si termoliza - homeotermia se realizeaza
goli continutul; prinmecanisme fizice:
a) a) agresivitate, euforia,egocentrism;
evaporarea,radiatia,conductia,convectia; b)fobie,apatie;
b) vasodilatatia,vasoconstrictia; c) disartrie,dislalie.
c) reducerea proceselor metabolice 31. Pacientul care-si satisface autonom
din organism. nevoia de recreere prezinta
22. Factorii biologici care influenteaza urmatoarele manifestari de
satisfacerea nevoii de a se imbraca si independenta:
dezbraca sunt: a) satisfactie,placere;
a) clima, emotiile,cultura,credinta; b) destindere, amuzament;
b) varsta, activitatea,cultura; c) ambele.
c) varsta,activitatea,talia,statura.\ 32.Frecventa respiratiei variaza in functie
23. Functiile pielii sunt: de:
a) de protectie si termoreglare,de a) varsta, sex;
depozit,de excretie; b) pozitie,temperatura mediului
b) de absorbtie,de respiratie; ambiant;
c) toate. c) starea de veghe sau somn.
24. Alterarea integritatii pielii si 33. Dispneea Kussmaul este:
mucoaselor se manifesta prin: a) o respiratie in patru timpi, o
a)escoriatii,fisuri,vezicule,ulceratii,esc inspiratie profunda urmata de o
are; scurta pauza si o expiratie scurta,
b) alopecie; zgomotoasa, dupa care urmeaza o
c) vitiligo. alta pauza scurta;
25.Urmatoarele manifestari de b) o respiratie accelerata;
dependenta sunt la nivel senzorial,in c) o perturbare ritmica si periodica a
afara de: respiratiei.
a) hipoacuzie,anosmie; 34. Dispneea Cheyne- Stockes este:
b) paralizie; a) o respiratie accelerata;
c) cecitate,hipoestezie. b) o perturbare ritmica si periodica a
26.Afazia este manifestarea comunicarii respiratiei;
ineficiente care priveste: c) o respiratie cu amplitudini
a) scaderea masei musculare; crescande pana la maximum si apoi
b) tulburarea sensibilitatii pielii; scazand pana la apnee, ce dureaza
c) incapacitatea de a pronunta 10-20 secunde.
cuvintele. 35. In obstructia cailor respiratorii
27. Amnezia reprezinta: pacientul prezinta urmatoarele
a) tulburarea memoriei; manifestari de dependenta, cu
b) tulburare de gandire; exceptia:
c) tulburare de perceptie. a) respiratie dificila pe nas;
28. Hemiplegia se defineste ca pierderea b) secretii nazale abundente;
totala a functiei motorii a: c) respiratie ritmica.
a) membrelor inferioare; 36. Pulsul este influentat de urmatorii
b) unei jumatati laterale a corpului; factori biologici, cu exceptia:
c) unui membru. a) varsta;
29. Coma este o pierdere totala sau b) emotiile;
partiala a: c) inaltimea corporala.
a) constientei; 37. Factorii care determina tensiunea
b) constientei cu alterarea functiilor arteriala sunt;
vegetative; a) debitul cardiac;
c) a constientei, mobilitatii b) forta de contractie a inimii;
sensibilitatii cu conservarea celor mai c) elasticitatea si calibrul vaselor.
importante functii vegetative. 38. Factorii biologici care influenteaza TA
30. Pacientul cu comunicare ineficienta sunt urmatorii, cu exceptia:
la nivel afectiv se poate manifesta a) varsta;
prin: b) activitatea;
c) climatul. a) dimineata intre orele 3.00-5.00;
39. Valoarea normala a TA la adult este: b) la pranz intre orele 12.00-14.00;
a) 100-200 max;60-75 mm Hg min; c) seara intre orele 20.00-23.00.
b) peste 150max;peste 90mm Hg 48.Pentru cresterea temperaturii la nou-
min; nascut , se pot folosi:
c) 115- 140 max; 75-90 mm Hg min. a) termoforul;
40. Urmatoarele manifestari de b) paturile calde;
dependenta reprezinta tulburari de c) impachetari cu parafina.
emisie urinara, cu exceptia: 49. In planul de nursing al bolnavului cu
a) polakiuria; hipertermie,se va evalua zilnic;
b) disuria; a) temperatura corporala;
c) hematuria. b) scaunul;
41. Izostenuria reprezinta: c) aspectul tegumentelor.
a) densitatea crescuta a urinei (urina 50. Anxietatea reprezinta:
concentrata); a) stare de neliniste, disconfort;
b) densitate mica a urinei (urina b) stare de incetinire a gandirii;
diluata); c) pierderea memoriei.
c) urina cu densitate mica ce se 51.Bolnavul care comunica ineficient la
mentine in permanenta la aceleasi nivel afectiv prezinta:
valori, indiferent de regimul a) agresivitate;
alimentar. b) atitudine receptiva si de incredere
42. Ischiuria reprezinta: in alte persoane;
a) incapacitatea vezicii urinare de a- c) fobie.
si elimina continutul; 52.Paraplegia se defineste ca pierderea
b) eliminarea urinei cu durere si cu totala a fortei musculare motorii:
mare greutate; a) a jumatatii drepte a corpului;
c) senzatie de mictiune frecventa. b) a membrelor inferioare;
43. Deformarile coloanei vertebrale se c) a unui singur membru.
pot manifesta astfel: 53. Manifestarile de independenta
a) cifoza,lordoza,scolioza; privind comunicarea pacientului
b) lordoza,genu varum; sunt:
c) cifoza,lordoza. a) expresia nonverbala;
44. Obiectivele asistentei medicale in b) functionarea normala a organelor
ingrijirea pacientului care de simt;
expectoreaza urmaresc: c) reactiile afective in exces.
a) pacientul sa nu devina sursa de 54. Frustrarea reprezinta:
infectie nosocomiala: a) de sensibilitate a pielii;
b) pacientul sa aiba caile respiratorii b) conditia de individ refuzat sau a-si
permeabile; refuza satisfacerea unei nevoi;
c) pacientul sa beneficieze de c) incapacitatea de a pronunta
microclimat optim. cuvintele.
45. Pacientul care satisface nevoia de 55. Enurezisul este:
recreere prezinta ca manifestari de a) pierdere de urina in timpul noptii;
independenta : b) pierderea involuntara de urina in
a) destindere,satisfactie ; timpul noptii la copii peste 3 ani;
b) plictiseala ; c) inversarea raportului dintre
c) placere,amuzament. numarul mictiunilor emise ziua fata
46.La adult temperatura normala a de cele emise noaptea.
corpului masurata in axila este : 56. Hipostenuria reprezinta densitatea
a) 36,1- 37,80 C; urinei:
b) 36- 370 C; a) normala;
c) 36,3- 36,50 C b) crescuta;
47.Temperatura cea mai crescuta a c) scazuta.
corpului se inregistreaza: 57. Anuria reprezinta:
a) absenta urinei in vezica; c) sete exagerata.
b) scaderea cantitatii de urina; 59. Vomica este:
c) eliminarea urinei cu dificultate. a) varsatura alimentara;
58. Poliuria reprezinta: b) senzatie de varsatura;
a) mictiuni frecvente in cantitati mici; c) eliminarea unei colectii masive de
b) eliminarea unei cantitati mai mari puroi,sau exsudat din caile
de 2500ml; respiratorii.
BAREM DE CORECTARE MODULUL FIINȚA UMANĂ ȘI NURSING
TESTUL I- ADEVĂRAT/FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR. PAGINA
INTREBARII
1 A L Titirca Ghid de nursing 1998 Ed. Viata 109
Medicala Romaneasca
2 F Ghid de nursing 109
4. A Ghid de nursing 109
6 A Ghid de nursing 145
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 C Ghid de nursing 183
3 E Ghid de nursing 183
4 D Ghid de nursing 183
5 B Ghid de nursing 183
B Ghid de nursing 159
1 B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 12
Valeria Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata
Medicala Romaneasca,
2 C idem 12
3 A idem 12
4 E idem 12
5 D idem 12
C idem
1 C L titirca Ghid de nursing 1996
2 A Ghid de nursing
3 B Ghid de nursing
4 E Ghid de nursing
5 D Ghid de nursing
TESTUL III GRILA
1 b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
2 a 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
10 c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
21 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
30 a,b 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
32 a,b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
33 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
34 b,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
45 a,c 1150 teste nursing-cap.1.2 8-20
46 b L Titirca Ghid de nursing 187
47 c Ghid de nursing 187
48 a,b Ghid de nursing 187
49 a,c Ghid de nursing 187
50 a Ghid de nursing 215
51 a,c Ghid de nursing 215
52 b Ghid de nursing 215
53 a,b Ghid de nursing 216
MODULUL 16: TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I
cu „F” fals .
1. EKG, explorează activitatea bioelectronică produsă de inimă şi vase.
2. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
3. Masurarea pulsului se face cu tensiometrul.
4.Ritmul rapid de administrare a soluţiilor poate determina accidente
grave,stop cardiac.
5. Cistoscopia este examenul radiologic al vezicii urinare.
6.Spălarea mâinilor este cea mai importantă procedură pentru prevenirea infecţiilor.
7. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure
după utilizare
8. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de
contactul cu un nou pacient, iar mâinile spălate.
9. Riscul contactării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
10.Fără o curăţire adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
11.Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
12. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
13. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
14. Presiunea venoasă măsurată periferic are valoare de 110-140 mm Hg.
15. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesită o pregătire sumară în
dimineaţa examenului.
16. Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea diagnosticului de
infecţie urinară.
17. Pentru cercetarea proteinuriei se va recolta urina din 24 de ore.
18 . Măsurarea temperaturii bazele (măsurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulaţiei.
19. Colposcopia = explorare prin care se măsoară cavitatea uterină.
20. În vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregătită cu o spălătură vaginală.
TESTUL II
1 Injectia i.m A crearea unei cai false
2 Sondaj vezical B hiperhidratare
3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

4 Injectia s.c D flegmon
5 Injectia i.d E lipodistrofie
1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

2 Sondaj duodenal B sonda Faucher
3 Injectia intravenoasa C garou
4 Gastroscopie D seringa Guyon

5 Spalatura auriculara E endoscop
C. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

2 Sondajul vezical la B tuse,intoxicaţii
bărbaţi
3 Sondajul duodenal C crearea unei căi false
4 Sondajul gastric D înfundarea sondei cu alimente
5 Injectii i.m. E greţuri,vărsături
D. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Administrarea medicamentelor A Dezinfectia si descongestionarea
pe cale i.v. este aleasa pentru mucoasele inflamate, fluidificarea sputei
2 Avantajele administrarii B Dozarea precisa a medicamentelor si
medicamentelor pe cale obtinerea unui efect rapid
parenterala sunt
3 Scopul administrarii C Durere vie, paralizia nervului sciatic
medicamentelor pe cale
parenterala
4 Complicatiile unei injectii i.m. D Este explorator si terapeutic
sunt
5 Scopul inhalarii E Efectul rapid al medicamentelor
medicamentelor cu
ajutorul vaporilor de apa este
TESTUL III
1. Infecţia se defineşte astfel: 9.Încărcătura casoletelor introduse în
a) reacţia locală sau generală autoclav este importantă pentru a obţine o
rezultată din pătrunderea şi sterilizare eficientă:
multiplicarea agentului microbian în a) nu depăşeşte 120 g/dm3;
organism; b) este de 150 g/dm3;
b) reacţia locală determinată de c) este de 175 g/dm3.
pătrunderea microbului în organism; 10.Dezinfecţia este operaţia:
c) boala rezultată ca urmare a a) de distrugere a agenţilor infecţioşi
pătrunderii microbului în organism de pe tegumente, mucoase, obiecte şi
2. Sterilizarea ca metodă de prevenire a din încăperi;
infecţiilor reprezintă: b) de distrugere a paraziţilor de pe
a) totalitatea procedeelor prin care obiecte;
sunt distruse toate formele de c) de distrugere a insectelor
existenţă a microorganismelor; transmiţătoare de microbi.
b) totalitatea procedeelor prin care 11. Ortopneea se defineşte ca o:
sunt distruse toate formele de a) expectoraţie seroasă;
existenţă a microorganismelor, de la b) respiraţie in poziţie verticală a
suprafaţa sau profunzimea unui corpului;
obiect; c) respiraţie in poziţie orizontală a
c) totalitatea procedeelor de corpului
distrugere a microbilor din mediul 12.Spălarea de decontaminare a mâinilor
înconjurător. se face astfel:
3. Care din următorii termeni poate fi a) spălare cu apă şi săpun;
definit ca absenţa tuturor microbilor? b) spălare cu apă, săpun, fiecare cu
a) steril; periuţă, uscare şi aplicare de alcool 2x5
b) curat; ml;
c) dezinfectat. c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
4. Mănuşile din cauciuc se sterilizează în periuţa, uscare.
vederea folosirii pentru o intervenţie 13. Drenajul postural inseamnă:
chirurgicală astfel: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; tuse;
b) poupinel, 60 min-180°C; b) utilizarea gravitaţiei pentru
c) autoclav 30 min-1,5 atm. drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar;
5. Materialul moale pentru efectuarea c) o incizie la care se aplică un tub
pansamentului se sterilizează astfel: de dren.
a) autoclav 30 min-2,5 atm.; 14. Dezinfecţia termometrelor se face prin
b) poupinel 60 min-180°C; submerjarea lor în soluţie de:
c) autoclav 30 min-1,5 atm. a) cloramină 5-10 g ‰
6.Pentru manevrarea materialelor şi b) alcool 70˚
instrumentelor sterile se poate utiliza: c) bromocet 1 g ‰
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă; 15. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză
b) mâna spălată cu apă şi săpun; este:
c) pensa de servit. a) şezand cu trunchiul semiflectat,
7.În urma controlului umidităţii materialelor braţele pe coapse;
sterilizate la autoclav s-a înregistrat: b) şezand cu braţul ridicat deasupra
a) 5% umiditate; cefei pană la urechea opusă de
b) 10% umiditate; partea unde se practică puncţia;
c) 50% umiditate; c) şezand cu braţele pe langă corp.
care este umiditatea admisă? 16.Pentru manevrarea unor soluţii
8. Sterilizarea prin metode fizice dezinfectante, personalul medical
utilizează: respectă măsurile de protecţia muncii:
a) căldura,radiaţiilegamma; a) utilizarea mănuşilor de cauciuc;
b) radiaţiile ultrascurte; b) utilizarea măştilor de protecţie;
c) ultrasunetele. c) utilizarea ochelarilor de protecţie.
17.Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var b) înţepare pe faţa plantară a
cloros se are în vedere: halucelui;
a) preparare zilnică; c) puncţie venoasă.
b) depozitare în recipiente din metal; 25. Odată cu varsta, eficacitatea
c) depozitare în recipiente închise la mecanismelor de termoreglare
culoare din material plastic. diminueaza.
18.Dezinsecţia reprezintă: In jurul cărei valori se situează
a) distrugerea insectelor; temperatura normală la o persoană
b) distrugerea insectelor care pot varstnică:
transmite boli infecţioase; a) 36°C;
c) distrugerea păduchilor. b) 37,4°C;
19.Circuitele funcţionale în unităţile c) 35,1°C.
sanitare respectă următoarele elemente: 26.Recoltarea sângelui pentru examenele
a) circuitul aseptic indică sensul de biochimice se face prin:
circulaţie pentru protecţia împotriva a) puncţie venoasă - dimineaţa,
infecţiilor; bolnavul fiind ,.â jeune1';
b) circuitul septic asigură condiţii de b) înţepare în pulpa degetului;
protecţie împotriva infecţiilor; c) ambele.
c) între circuitul septic şi cel aseptic 27.Recoltarea sângelui pentru examene
funcţionează principiul neseparării bacteriologice se face:
circuitelor. a) când se suspectează o
20.Infecţiile intraspitaliceşti se definesc bacteriemie;
astfel: b) când se suspectează o septicemie;
a) îmbolnăviri de natură infecţioasă c) ori de câte ori pacientul are febră.
contractate în spital; 28.Recoltarea exsudatului faringian se
b) îmbolnăviri de natură infecţioasă face pentru:
care se manifestă după externarea a) depistarea purtătorilor sănătoşi de
pacientului germeni;
c) îmbolnăviri de natură infecţioasă b) depistarea germenilor patogeni de
contractate în spital şi care se la nivelul faringelui;
manifestă în timpul internării sau după c) depistarea unor afecţiuni digestive.
externare. 29.Pentru recoltarea exsudatului faringian
21. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor avem nevoie de următoarele materiale cu
nosocomiale: excepţia:
a) pacienţii vârstnici, taraţi; a) eprubetă cu tampon faringian sau
b) pacienţii supuşi manevrelor ansă de platină:
invazive; b) spatulă linguală;
c) pacienţii internaţi de urgenţă în c) seringă şi ace de unică folosinţă.
spital. 30.Recoltarea urinei pentru urocultură se
22. Oxigenoterapia este un act terapeutic: face:
a) etiologic; a) la jumătatea micţiunii;
b) simptomatic; b) prin sondaj vezical;
c) de urgenţă c) din urina colectată timp de 24 h.
23. Cand calea naturală eficientă in 31.Recoltarea urinei pentru urocultură se
administrarea alimentelor nu poate fi face:
folosită pentru bolnavul chirurgical, cel a) înainte de administrarea
puţin in primele zile postoperator, putem antibioticelor;
folosi următoarele căi: b) concomitent cu administrarea
a) gastrostomia; antibioticelor;
b) calea intravenoasă; c) ambele.
c) sonda nazogastrică sau
nazojejunală.
24. Recoltarea sângelui capilar pentru 32.Pentru efectuarea tubajuiui gastric
examenul hematologic se face prin: avem nevoie de:
a) înţepare în pulpa degetului: a) sonda gastrică Faucher;
b) sonda duodenală Einhorn; c) pregătirea pacientului pentru
c) sonda Metras. alimentare sau hidratare.
33. Trebuie să efectuezi un exudat 41.Antibiograma este metoda de laborator
faringian pacientului D., de 3 ani; cu care:
portamponul steril ştergi: a) determină prezenţa microbilor;
a) amigdalele; b) arată sensibilitatea microbilor faţă
b) orofaringele; de antibioticul respectiv;
c) valul palatin. c) nu arată decat creşterea
34.Sondajul duodenal efectuat în scop germenilor.
terapeutic se face pentru: 42.Pentru pregătirea copiilor in vederea
a) drenarea căilor biliare; explorării radiologice a colonului se
b) alimentaţie artificială; efectuează:
c) evidenţierea unor boli parazitare a) clismă evacuatoare;
ale duodenului sau căilor biliare. b) pauză alimentară de 12 ore;
35.Pentru drenarea căilor biliare prin tubaj c) administrare de purgative.
duodenal pacientul este aşezat în poziţie: 43. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă
a) decubit dorsal; la valori corecte, pacientul se va afla:
b) decubit lateral stg; a) in decubit dorsal;
c) decubit lateral dr. b) in repaus fizic şi psihic timp de 5-
36.Sondajul vezical efectuat în scop 10 minute;
explorator se face pentru: c) in cadrul intim, alături de familie.
a) recoltarea unei cantităţi de urină 44. Indicaţi tehnica corectă a recoltării
pentru examenul de laborator; sputei pentru examinări bacteriologice şi
b) depistarea unor modificări antibiogramă:
patologice ale uretrei şi vezicii urinare; a) pacientul va respira adanc, va tuşi
c) evacuarea conţinutului şi expectora intr-un recipient steril, oferit;
(când aceasta nu se face spontan). b) pacientul va tuşi şi expectora intr-o
37.Complicaţiile imediate ale sondajului tăviţă renală;
vezical sunt: c) in cursul zilei va bea lichide multe
a) lezarea traumatică a mucoasei şi sputa va fi recoltată inainte de culcare.
uretrale: 45. Efectuarea puncţiei pleurale
b) crearea unei căi false prin forţarea exploratorie poate determina următoarele
sondei; accidente vitale:
c) boli infecţioase, prin introducerea a) tromboflebită profundă a
germenilor patogeni prin manevre şi membrelor superioare;
instrumente nesterile. b) stop cardio-respirator reflex;
38.Spălătura gastrică este indicată în: c) riză de astm bronşic;
a) intoxicaţii alimentare sau cu d) anurie.
substanţe toxice; 46. După ce aţi obiectivat hemoptizia, ce
b) pregătirea preoperatorie în explorări consideraţi utile şi imediate:
intervenţiile de urgenţă; a) radiografie baritată gastro-
c) ulcer gastric în perioada dureroasă. duodenală pentru excluderea unei
39.Spălătura gastrică este contraindicată cauze digestive;
în: b) radiografie toraco-pulmonară;
a) intoxicaţii cu substanţe caustice; c) determinarea grupei sanguine, TC,
b) hepatite cronice, varice esofagiene; TS, pentru o eventuală intervenţie
c) staza gastrică însoţită de procese chirurgicală;
fermentative. d) citologia sputei.
40.Efectuarea clismelor în scop evacuator 47. Pacientului i se prescrie drenaj
se face pentru: postural. Scopul este să:
a) evacuarea conţinutului intestinului a) crească aportul sanghin la plămani;
gros; b) intărească musculatura
b) pregătirea pentru intervenţii respiratorie;
chirurgicale asupra rectului; c) indepărteze lichidele din activitatea
pleurală;
d) indepărteze secreţiile acumulate in a) durere vie prin atingerea nervului
arborele respirator sciatic;
48. Valorile normale ale pulsului la copilul b) paralizie prin înţeparea unui vas;
de 5 ani pot fi intre: c) embolie prin introducerea
a) 120-140/min.; accidentală într-un vas de sânge a
b) 80-100/min.; unei substanţe uleioase.
c) 90-100/min. 57. Pentru evitarea uscării şi formării
49. După efectuarea puncţiei, venoase crustelor de mucus in tubul de
supravegherea bolnavului presupune cu traheostomie este important să se:
excepţia: a) umecteze aerul respirat de bolnav;
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales b) pună cateva picături de apă
dacă bolnavul este sub tratament distilată periodic in tub;
anticoagulant; c) acopere deschiderea traheostomiei
b) compresie eficientă de minim 5 cu o compresă umezită cu ser fiziologic.
minute, la locul puncţiei; 58.Incidentele oxigenoterapiei sunt
c)hrănirea imediată a bolnavului. următoarele, cu excepţia:
50.Prin injecţia subcutanată se pot a) distensiei abdominală prin
introduce în organism: pătrunderea gazului prin esofag;
a) substanţe medicamentoase b) emfizemului subcutanat prin
izotonice lichide nedureroase; infiltrarea gazului la baza gâtului
b) substanţe medicamentoase datorită fisurării mucoasei;
hipertonice; c) emboliei gazoasă.
c) substanţe medicamentoase 59. Cortizonul se administrează la
uleioase. început:
51.Locurile de elecţie ale injecţiei a) în doze mari, scăzând apoi
subcutanate sunt: cantitatea până la doza minimă de
a) faţa externă a braţului; intreţinere;
b) faţa supero-externă a coapsei; b) în doze mici, care cresc treptat,
c) regiunea deltoidiană. până la doza maximă;
52.Prin injecţia intramusculară se pot c) aceeaşi doză, până la sfârşitul
introduce în organism: tratamentului.
a) soluţii izotonice; 60.În timpul tratamentului cu cortizon,
b) soluţii hipertonice; regimul alimentar va fi:
c) soluţii uleioase. a) desodat;
53.Locurile de elecţie ale injecţiei b) hipersodat;
intramusculare sunt: c) normosodat.
a) regiunea supero-externă fesieră; 61. Prin care din următoarele investigaţii
b) faţa externă a coapsei, treimea de laborator se poate pune in evidenţă
mijlocie; trichomonas vaginalis:
c) regiunea subclaviculară. a) frotiu;
54.Pe cale intravenoasă se pot introduce b) leucograma;
în organism: c) R.B.W.
a) substanţe izotonice; 62.Paracenteza abdominal reprezintă:
b) substanţe hipertonice; a) pătrunderea cu ajutorul unui trocar
c) substanţe uleioase. în cavitatea peritoneală;
55.Accidentele injecţiei subcutanate b) pătrunderea cu un ac în cavitatea
sunt următoarele, cu excepţia: pleurală;
a) durere violentă prin lezarea unei c) pătrunderea cu un ac într-un organ
terminaţii nervoase; parenchimatos.
b) hematom prin perforarea unui vas; 63.Paracenteza abdominală
c) flebalgia. seefectuează:
a) în fosa iliacă stângă, linia Monroe -
56.Accidentele injecţiei intramusculare Richter;
sunt: b) în fosa iliacă dreaptă;
c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi a) pahar conic, apă distilată;
simfiza pubiană. b) lichid pleural extras prin puncţie;
64.Toracocenteza reprezintă puncţia: c) hârtie de turnesol.
a) cavităţii peritoneale; 74.Apariţia papulei cu aspect de „ coajă
b) cavităţii pericardice; de portocală " este caracteristică pentru
c) cavităţii pleurale. injecţia:
65. Examenul endoscopic al mucoasei a) intravenoasă;
vaginale se face prin: b) subcutanată;
a) salpingografie; c) intradermică.
b) colposcopie; 75. Pe care din următoarele căi de
c) gastroscopie; administrare a medicamentelor, absorbţia
66.Toracocenteza efectuată în scop se face cel mai puţin:
terapeutic se face pentru: a) calea intravenoasă;
a) evacuarea unei colecţii de lichid b) calea intramusculară;
pleural; c) calea orală.
b) introducerea unor medicamente în 76.Locul puncţiei osoase este:
cavitatea pleurală; a) sternul;
c) stabilirea prezenţei unei colecţii de b) creasta iliacă;
lichid pleural. c) tibia, calcaneul.
67.Natura lichidului pleural (exsudat sau 77.Accidentele puncţiei osoase sunt
transsudat) se determină prin reacţiile: următoarele, cu excepţia:
a) Pandy; a) hemoragie şi hematom;
b) Rivalta; b) perforarea lamei posterioare a
c) Nonne-Apelt. sternului;
68.Accidentele toracocentezei sunt c) edem pulmonar acut.
următoarele, cu excepţia: 78. Studiul funcţiei renale de menţinere a
a) lipotimiei şi colapsului; echilibrului acido-bazic se face prin:
b) hematemezei; a) determinarea pH-ului sanguin;
c) pneumotoraxului. b) determinarea punctului crioscopic al
69.Puncţia pericardica se efectuează în plasmei;
scop terapeutic pentru: c) determinarea rezervei alcaline.
a) stabilirea naturii lichidului; 79.Pentru efectuarea puncţiei renale,
b) evacuarea lichidului acumulat; pacientul se aşează în poziţie:
c) introducerea substanţelor a) decubit lateral stâng;
medicamentoase. b) decubit ventral cu o pernă tare
70.Accidentele puncţiei pericardice sunt aşezată sub abdomen;
următoarele, cu excepţia: c) decubit lateral drept.
a) pătrunderii acului în miocard; 80.După punctia hepatică, pacientul se
b) şocului pericardic; aşează în poziţia:
c) edemului pulmonar acut. a) decubit lateral dr;
b) decubit lateral stg;
71.Puncţia articulară este indicată în: c) decubit dorsal.
a) artrite acute şi cronice, 81.Punctia rahidiană se execută în scop
serofibrinoase şi purulente; terapeutic pentru:
b) hemartroza; a) decomprimarea în cursul sindromului
c) coxartroza. de HIC;
72.După puncţia articulară se recomandă: b) introducerea de substanţe
a) mobilizarea cât mai precoce a medicamentoase, anestezice;
articulaţiei puncţionate; c) recoltarea LCR şi executarea
b) imobilizarea articulaţiei în poziţie mielografiilor.
fiziologică timp de două-trei zile; 82.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene, în
c) nu necesită îngrijire specială. funcţie de starea generală, pacientul se
73.Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt aşează în poziţie:
necesare următoarele materiale, cu a) spate de pisică;
excepţia: b) cocoş de puşcă;
c) pleurostotonus. c) completarea proteinelor sau altor
83.Accidentele puncţiei rahidiene sunt: componente sanguine.
a) ameţeli, tulburări vizuale, cefalee, 91. Poziţia pacientului pentru puncţia
greaţă, vărsături; lombară este:
b) contractarea feţei, gâtului sau a a) decubit lateral;
unuia din membre; b) şezand;
c) paralizie prin atingerea nervului c) copii sunt ţinuţi pe genunchii
sciatic. asistentei medicale.
84.Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul 92. După puncţia lombară pacientul are
este aşezat în poziţie: voie:
a) decubit lateral drept; a) să se mobilizeze după 15 minute
b) decubit lateral stâng; de repaus;
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub b) nu are voie să se mobilizeze
bazin. aproximativ 24 h;
85.Accidentele puncţiei vezicii urinare c) să fumeze şi să consume băuturi
sunt: alcoolice
a) puncţie negativă; 93. Asistenta medicală ofera medicului
b) hemoragie intravezicală; pentru efectuarea punctiei
c) hematemeza. a) manusi de unica folosinta nesterile
86.Antibioticele sunt: b) manusi sterile
a) substanţe organice provenite din c) manusile nu sunt necesare
metabolismul celulelor vii (mucegaiuri, 94.Stabilirea necesităţilor hidrice şi
bacterii); minerale ale organismului se face prin:
b) substanţe obţinute prin sinteză, a) stabilirea felului deshidratării;
având proprietăţi bacteriostatice, b) simptomatologia deshidratării;
bactericide sau antimicotice; c) investigaţii de laborator.
c) ambele. 95.Volumul deficitar de fluid -
87. Pacientului i se prescrie drenaj deshidratarea - se datorează:
pleurall. Scopul este să: a) pierderilor excesive (vărsături,
a) crească aportul sanghin la plămani; aspiraţie, diaforeză, diuretice);
b) intărească musculatura b) mişcării fluidului (acumulare
respiratorie; anormală de fluid în diferite zone ale
c) indepărteze lichidele din cavitatea organismului (ascită, edem periferic);
pleurală; c) ambele.
d) indepărteze secreţiile acumulate in 96. Cand un medicament prezintă o
arborele respirator. modificare de aspect, culoare, miros,
88. Examinări pentru evidenţierea asistenta medical trebuie să ştie că:
calculilor renali sunt: a) acest lucru se va intampla frecvent
a) urografia şi echografia; cu unele medicamente şi este un fapt
b) laparoscopia şi sumarul de urină; lipsit de importanţă;
c) colecistocolangiografia şi b) medicamentele se administrează
endoscopia. dar se consemnează in foaia de
89. Pentru examinare EEG: observaţie că era modificat;
a) pacientul va fi sedat; c) medicamentul nu trebuie
b) pacientul trebuie să fie cu scalpul administrat ci returnat farmaciei in
curat; schimbul unuia corespunzător calitativ
c) poziţia pacientului va fi in 97. In care din următoarele situaţii injecţia
ortostatism intradermică se efectuează in scop de
diagnostic:
90.Hidratarea şi mineralizarea a) infiltraţia intradermică cu
organismului are drept scop: novocaină;
a) administrarea medicamentelor la b) I.D.R. ;
care se urmăreşte un efect prelungit; c) desensibilizare in reacţii
b) depurativ - diluând şi favorizând
excreţia din organism a produşilor toxici;
98. Printre metodele de evaluare morfo- a) administrarea sângelui direct de la
funcţională a sangelui şi a organelor donator la primitor;
hemato-formatoare se află: b) administrarea de la donator la
a) numărarea leucocitelor şi stabilirea primitor după o fază intermediară de
formulei leucocitare; conservare a sângelui;
b) numărarea hematiilor; c) ambele.
c) stabilirea valorilor hemoglobinei. 107.Transfuzia de sânge are drept scop:
99. La atingerea nervului sciatic, tradusă a) restabilirea masei sanguine şi
prin durere violentă: asigurarea numărului de globule roşii
a) se retrage acul; necesare transportului oxigenului în
b) se alege alt loc de injectat; caz de hemoragii, anemii, stări de
c) se continuă injectarea şoc;
100.Prin introducerea accidentală de aer b) stimularea hematopoezei;
intr-un vas de sange se produce: c) corectarea imunodeficienţelor.
a) embolie gazoasă; 108.Accidentele transfuziei sunt:
b) hematom; a) incompatibilitatea de grup în
c) paralizie. sistemul OAB, manifestată sub forma
101.Explorarea organelor hemato- şocului hemolitic;
formatoare se poate realiza prin : b) transfuzarea unui sânge alterat,
a)punctie osoasa infectat cu germeni virulenţi care
b) punctie splenica provoacă frisoane puternice
c) scintigrama hepatica si splenica c) hemoliză intravasculară prin
102. Audiograma se efectuează cu: transfuzarea sângelui neîncălzit.
a) vocea şoptită la diferite distanţe; 109.Incidentele transfuziei sunt
b) diapazonul; următoarele cu excepţia:
c) audiometrul. a) ieşirea acului din venă;
103. Pentru determinarea grupelor b) perforarea venei;
sanguine în sistemul OAB şi Rh este c) embolia pulmonară cu cheaguri.
necesar ca: 110.Alimentaţia pacientului trebuie să
a) determinarea să se facă prin respecte următoarele principii, cu
ambele metode (Beth - Vincent şi excepţia:
Simonin); a) înlocuirea cheltuielilor energetice
b) determinarea să se facă de doi de bază ale organismului;
tehnicieni; b) favorizarea procesului de
c) să se folosească două serii de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
seruri test. c) satisfacerea în exclusivitate a
104.Efectuarea probelor de compatibilitate preferinţelor alimentare ale pacientului.
trasfuzională are drept scop: 111.Regimurile dietetice urmăresc:
a) reducerea la minimum a riscurilor a) punerea în repaus şi cruţarea unor
accidentelor imunologice; organe, aparate şi sisteme;
b) evitarea hemolizei intravasculare b) echilibrul unor funcţii deficitare sau
acute; exagerate ale organismului;
c) asigurarea că pacientul c) îndepărtarea unor produse
beneficiază de transfuzia pe care o patologice de pe pereţii intestinali.
primeşte. 112. Debitul O2 ce se administrează prin
105.Incompatibilitatea transfuzională se sondă endonazală la un pacient cu
previne prin următoarele măsuri: hipoxie moderată este de:
a) determinarea grupei în sistemul a) 6- 8 l/min.;
OAB şi Rh la primitor; b) 3- 6 l/min.;
b) alegerea unui sânge de donator c) 6-10 l/min.
izogrup OAB şi Rh; 113. După efectuarea puncţiei venoase
c) executarea probelor de supravegherea bolnavului presupune in
compatibilitate directă (Jeanbereau) şi ordine:
biologică Oelecker.
106.Prin transfuzie înţelegem:
a) urmărirea locului puncţiei, mai ales a) temperatura corpului peste 40-41
dacă bolnavul este sub tratament °C;
anticoagulant; b) temperatura corpului între 39-40°C;
b) compresie eficientă de minim 5 c) temperatura corpului între 37-38°C.
minute, la locul puncţiei; 123. Prin examenul macroscopic al
c) hrănirea imediată a bolnavului. materiilor fecale se pot aprecia:
114.Alimentarea activă la pat se face a) cantitatea, forma, culoarea,
aşezând pacientul în poziţie: mirosul;
a) decubit lateral dr; b) prezenţa resturilor alimentare
b) decubit lateral stg; nedigerate;
c) decubit dorsal. c) prezenţa produselor patologice —
115.Reuşita unei investigaţii radiologice a puroi, sange, paraziţi.
tubului digestiv cu administrarea unei 124. Pentru măsurarea temperaturii în
substanţe de contrast impune in prealabil: cavitatea bucală termometrul se menţine:
a) nimic deosebit; a) 3 min;
b) o evacuare completă a tubului b) 5 min;
digestiv; c)10 min.
c) un regim alimentar lacto-fainos 125. Spalatura auriculara pentru dopul de
116. În testul Addler se determină cerumen se efectueaza cu solutie de :
prezenţa: a) rivanol 1%
a) unor hematii si leucocite de tip b) alcool 70 grade
special; c) bicarbonat de sodiu in glicerina 1/20
b) unei hemoragii microscopice in 126.Pentru evaluarea corectă a frecvenţei
diagnosticul hemoragiei digestive; respiraţiei:
c) leucocitelor la nivelul tractului a) se anunţă pacientul şi se linişteşte
digestive. din punct de vedere psihic;
117. Ritmul circadian reprezintă: b) se preferă perioada de somn
a) ritmul zilnic al proceselor biologice (pentru măsurare - observare);
din organism; c) nu se anunţă pacientul.
b) ritmul aproximativ al funcţiilor 127. Printre materialele necesare
vitale; efectuării sondajelor gastro-duodenale se
c) modificările ritmice ale circulaţiei află:
sanguine. a) sonda vezicala;
118.Un bolnav în repaus absolut la pat b) sonda gastrică şi duodenală sterilă
necesită: - de unică folosinţă;
a) 25 cal./kg corp/24 h; c) pensa hemostatică
b) 30 cal./kg corp/24 h; 128.Calităţile pulsului depind de:
c) 35 cal./kg corp/24 h. a) frecvenţa şi ritmicitatea inimii;
119.Alimentarea artificială prin sondă b) debitul sistolic;
gastrică se face la bolnavii: c) elasticitatea şi presiunea arterială.
a) inconştienţi; 129.Pulsul de poate măsura manual
b) cu stricturi esofagiene; (digital) la:
c) intoxicaţi cu substanţe caustice. a) artera radială, cubitală;
120.Corectarea deficitului de sodiu se va b) artera carotidă;
face cu : c) vena jugulară.
a) ser fiziologic 130.Modificările de frecvenţă ale pulsului
b) ser glucozat sunt următoarele, cu excepţia:
c) solutie Ringer a) tahicardie;
121.Temperatura se măsoară în: b) bradicardie;
a) cavităţi semiînchise (axilă, plică c) puls filiform.
inghinală, cavitatea bucală); 131. In spalatura gastrica la extremitatea
b) cavităţi închise (rect, vagin); libera a sondei se aseaza o :
c) ambele. a) seringa de 2 ml
122.Hiperpirexia reprezintă: b) seringa de 20 ml
c) palnia
132. Care din urmatoarele analize ale 136. Asistenta medicală il programează
sangelui sunt examene biochimice : pe pacient la un examen prin care medicul
a) hemoleucograma va vizualiza interiorul bronhiilor şi a
b) grupul sanguine traheei. Acest examen se numeşte:
c) ureea sanguine a) bronhografie;
d) creatinina b) bronhoscopie;
e) bilirubina c) cistoscopie.
133. Poziţia bolnavului pentru 137. Inainte de bronhoscopie, se
toracocenteză este: efectuează o anestezie locală. Cand au
a) şezand cu trunchiul semiflectat, revenit la salon după examinare, cel mai
braţele pe coapse; important lucru pe care asistenta il are in
b) şezand cu braţul ridicat deasupra vedere este:
cefei pană la urechea opusă de a) să realizeze faptul că pacientul nu
partea unde se practică puncţia; va fi capabil să vorbească cateva zile;
c) şezand cu braţele pe langă corp. b) să-i efectueze spălaturi in gat in
134. Pentru efectuarea testului Addis- scopul prevenirii hemoragiei;
Hamburger se recoltează urină: c) să-i interzică alimentaţia şi
a) din 24-48 h; hidratarea pană cand se va restabili
b) după 180 minute de la prima reflexul de deglutiţie.
micţiune de dimineaţă; 138. Cea mai bună metodă de măsurare a
c) după ingestia a 1,5-2 1 de lichide. tensiunii arteriale este:
135. Urina pentru efectuarea unui examen a) la ambele braţe, după ce bolnavul
bacteriologic se recoltează: a stat in clinostatism 5 min şi
a) in condiţii sterile, in recipient ortostatism cel puţin 1 min;
special; b) la ambele braţe stand in decubit
b) un eşantion din cantitatea eliminată dorsal;
in 12 ore; c) la ambele braţe imediat după ce a
c) numai după administrarea a 2 l de luat poziţia de decubit şi imediat după
ceai ce a luat poziţia in ortostatism.
BAREM MODULUL 16- TEHNICI DE NURSING ŞI INVESTIGAŢII
TESTUL I- ADEVARAT/FALS
INTREBARII PAGINA
1 F E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 65
nursing
2 A " 141
3 F " 141
4. A " 147
5 F " 84
6 A " 34
7 A " 34
8 A " 34
9 F " 34
10 A " 34
11 F " 61
12 A " 61
13 F " 61
14 F " 65
15 F " 65
16 F " 84
17 F " 84
18 A " 103
19 F " 103
20 F " 103
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 D L. Titirca- Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de 155
asistentii medicali
2 A " 116
3 B " 157
4 E " 155
5 C " 154
B
1 B " 125
2 A " 112
3 C " 157
4 E " 232
5 D " 124
C
1 B " 155
2 C " 120
3 E " 116
4 D " 108
5 A " 112
D
1 E " 155
2 B " 145
3 D " 112
4 C " 156
5 A " 141
TESTUL III -RASPUNS MULTIPLU
1 a E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 30
nursing
2 b " 31
3 a " 31
4 c " 31
5 a " 31
6 a,c " 31
7 a " 31
8 a,c " 32
9 a " 32
10 a " 32
11 b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 9
12 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 32
nursing
nursing
16 a,b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 33
nursing
17 a,c " 33
18 b " 33
19 a " 33
20 c " 33
21 a,b " 33
23 a,b,c
nursing
25 a “
26 c “ 35
27 a,b “ 35
28 a,b “ 35
29 c " 35
30 a,b " 35
31 a " 35
32 a.b " 35
33 a,b " 35
34 a,b " 36
35 c " 36
36 a,b " 36
37 a,b " 36
38 a,b " 36
39 a,b " 36
40 a,b,c " 36
41 b
42 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 188
44 a " 61
45 b " 61
46 b " 64
47 d " 66
48 c " 187
49 c "
50 a " 38
51 a,b,c " 38
52 a,c " 38
53 a,b " 38
54 a,b " 38
55 c " 38
56 a,c " 39
57 c " 69
58 c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 39
nursing
59 a idem 39
60 a idem 39
61 a M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
nursing
63 a,c idem 39
64 c idem 40
nursing
67 b “ 40
68 b “ 40
69 b,c “ 40
70 c “ 40
71 a,b " 40
72 b " 41
73 c " 41
74 c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 51
76 a,b,c E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
77 c “ 41
78 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 94
79 b E. Dorobantu, V. Ghidu, M.Zamfir - 1150 de teste 41
nursing
80 a “ 42
81 a,b “ 42
nursing
83 a,b “ 42
84 c “ 42
85 a,b “ 42
86 c “ 42
nursing
91 a,b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 105
nursing
95 c “ 43
99 a,b M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 53
nursing
104 a,b,c idem 45
105 a,b,c idem 45
106 c idem 45
107 a,b,c idem 45
108 a,b,c idem 45
109 c idem 45
110 c idem 46
111 a,b,c idem 46
113 În ordine M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 73
b, a
nursing
118 a - 1150 de teste nursing 47
120 a,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 59
121 c - 1150 de teste nursing 47
124 b - 1150 de teste nursing 47
126 b.c - 1150 de teste nursing 48
127 b,c M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 83
128 a,b,c - 1150 de teste nursing 48
129 a,b - 1150 de teste nursing 48
130 c - 1150 de teste nursing 48
132 cde M. Mincu- 1555 teste de evaluare continua in nursing 175
MODULUL 17- PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A”sau cu „F”
fals
1. Asepsia înseamnă îndepărtarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din plăgi, de pe
obiecte, etc.
2. Asepsia este o metodă profilactică.
3. Spălarea chirurgicală (mâini + antebraţe) durează 15 minute.
4. După spălare, mâinile se vor ţine în jos pentru ca apa să se scurgă spre degete.
5. Defectele în sterilizarea instrumentelor chirurgicale determină supuraţii postoperatorii.
6. Instrumentele tăioase se sterilizează la pupinel.
7. Rivanolul are rol cicatrizant şi este un bun bactericid.
8. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlăriei este cel prin căldură uscată.
9. Spălarea mâinilor este cea mai importantă metodă pentru prevenirea infecţiilor.
10. Acele şi instrumentele ascuţite trebuie depozitate în containere dure după utilizare.
11. După execuţia unei proceduri mănuşile vor fi aruncate înainte de contactul cu un nou pacient,
iar mâinile spălate.
12. Riscul contractării unei infecţii nosocomiale este acelaşi pentru toţi pacienţii internaţi.
13. Fără o curăţenie adecvată instrumentele nu pot fi dezinfectate sau sterilizate corect.
14. Circuitele septice sunt separate de cele aseptice.
15. Produsele eliminate de pacienţi nu constituie sursă de infecţie
TESTUL II
1 Sterilizarea prin flambare A instrumente optice
2 Sterilizare la pupinel B materiale moi (comprese, câmpuri, halate,
măşti)
3 Sterilizare la autoclav (la C gura eprubetelor cu medii de cultură, anse de
cald) prelevare
4 Sterilizare la autoclav (la D materiale din polietilen
rece cu vapori de oxid de
etilen)
5 Sterilizare prin iradiere cu E materiale din sticlă
raze gamma

1 Alcoolul 70˚ A în contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod B are acţiune bactericidă puternică
3 Apa oxigenată C se mai numeşte soluţie Dakin
4 Rivanolul D nu se aplică pe plăgi
5 Cloramina soluţie E se utilizează cu predilecţie în pansamentele
umede
TESTUL III
1.Antisepsia este: b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de
a)o metoda profilactica de lupta impotriva vapori
infectiilor c) 180˚ si 2 atm la pupinel
b)o metoda curativa de lupta impotriva 10.Termenul de valabilitate al sterilizarii la
infectiilor autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
c) o metoda de indepartare si distrugere a a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
microbilor de pe obiecte, din incaperi b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu
2.Sterilizarea urmareste: instrumente
a) dezinfectarea instrumentelor c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
chirurgicale, a bailor, plostilor 11.Ce importanţă are spălarea mâinilor în
b) profilaxia infectiilor plagilor prevenirea infecţiilor cu cale de transmitere
c) distrugerea germenilor, inclusiv a sanguină:
formelor sporulate si a virusurilor. a) nu prezintă importanţă în prevenirea
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare: infecţiilor cu transmitere sanguină;
a) prin caldura umeda b) uneori este singurul mod de prevenire
b) prin caldura uscata a contaminării şi diseminării agenţilor
c) prin mijloace chimice microbieni;
4.La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se c) cel mai important mod de prevenire a
va face la temperatura de: contaminării şi diseminării agenţilor
a) 128 ˚C
microbieni.
b) 180 ˚C
12.În cazul expunerii profesionale cu produse
c) 100 ˚C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor patologice (inoculare percutană, înţepătură,
metatice supuse fierberii: tăietură) ce atitudine luaţi?
a) acestea se pun la fiert in apa rece a) stimularea sângerării locale;
b) acestea se mentin in apa pana ce se b) clătirea cu apă;
c) aplicarea de antiseptice, dezinfectante,
raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat spălarea cu apă şi săpun sau
de sodium detergent.
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in 13.Incidenţa infecţiilor nosocomiale este
concentratie de: crescută în serviciile:
a) 1-2% a) nou-născuţi;
b) 5-6% b) terapie intensivă;
c) 10% c) endocrinologie.
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt 14.Obiectivele permanente în prevenirea
urmatoarele, cu exceptia: infecţiilor nosocomiale sunt:
a) poate produce arsuri chimice a) alegerea procedurilor de investigaţie şi
b) este un foarte bun antiseptic al tratament cu risc minim de infecţie;
campului operator (al pielii) b) măsuri de igienă spitalicească;
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe c) utilizarea antibioticelor cu spectru larg
plagi de acţiune.
8. Care din urmatoarele antiseptice este un 15.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea
bun hemostatic: şi controlul infecţiilor nosocomiale sunt:
a) alcoolul a) pregătirea materialelor pentru
b) apa oxigenata sterilizare şi respectarea condiţiilor de
c) tinctura de iod păstrare şi utilizare a lor;
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
b) respectă şi răspunde de aplicarea b) supravegherea menţinerii condiţiilor de
regulilor de igienă şi regulilor de igienă şi a toaletei bolnavilor
tehnică aseptică; imobilizaţi;
c) refuză internarea bolnavilor contagioşi. c) supravegherea aplicării tratamentului
16.Metodele de prevenire a accidentelor cu antibiotice în funcţie de
profesionale prin tăiere , înţepare cu antibiogramă şi evoluţia clinică a
obiecte ascuţite, constau în : bolnavului.
a) colectarea imediat după utilizare în 22. Infecţia nosocomială este:
containere rezistente la înţepare şi a) infecţia contactată în spital sau alte
tăiere, amplasate la îndemână şi unităţi sanitare cu paturi;
marcate corespunzător; b) infecţia care se referă la orice boală
b) reducerea de manevre parenterale la datorată microorganismelor;
minimum necesar; c) infecţia dobândită în spital şi uneori
c) recapişonarea acelor folosite. diagnosticată după ieşirea din spital.
17.Spălarea mâinilor şi a altor părţi ale 23. Care din agenţii patogeni
tegumentelor , cel mai important mod de ( bacterii,virusuri,protozoare, fungi) pot
prevenire a contaminării cu agenţi produce infecţii nosocomiale?
microbieni, se efectuează: a) nici unul;
a) înainte şi după aplicarea unui b) toţi;
tratament pacienţilor; c) numai bacteriile.
b) numai la intrarea în serviciu. 24. Protecţia asistentului medical pentru
c) după scoaterea mănuşilor de protecţie; riscurile ce decurg din practica
18.Echipamentul de protecţie este : profesională se realizează de către :
a) bariera între lucrător şi sursa de a) fiecare asistent medical prin societăţile
infecţie ; de aisgurări;
b) alcătuit din halat şi încălţăminte de b) angajator, prin societăţile de asigurări;
spital; c) nu este necesară protecţia asistentului
c) utilizat în timpul activităţilor care medical.
presupun risc de infecţie. 25. Scopul aplicării Precauţiunilor Universale
19. Aplicarea Precauţiunilor Universale se este de a:
referă la: a) preveni transmiterea infecţiilor pe cale
a) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri sanguină personalului , la locul de
de expunere profesională; muncă;
b) utilizarea echipamentului de protecţie b) preveni transmiterea infecţiilor
adecvat, complet , corect; nosocomiale;
c) personalul infectat cu Hbs. c) preveni transmiterea infecţiilor pe cale
20.Regulile de bază în aplicarea aerogenă , în unităţile sanitare cu
Precauţiunilor Universale consideră: paturi.
a) toţi pacienţii potenţial infectaţi; 26. Sterilizarea urmeşte:
b) toţi pacienţii sunt potenţial sănătoşi; a) neutralizarea agenţilor patogeni de pe
c) că acele şi alte obiecte folosite în toate suprafeţele ce vin în contact cu
practica medicală sunt contaminate bolnavul;
după utilizare. b) distrugerea tuturor microorganismelor
21.Atribuţiile asistentei medicale în prevenirea patogene şi nepatogene inclusiv a
infecţiilor nosocomiale cuprind: sporilor de pe obiecte cu utilizare
a) respectarea regulilor de tehnică medicală;
aseptică în efectuarea tratamentelor
prescrise;
c) inactivarea agenţilor patogeni existenţi c) de distrugere a insectelor
pe suprafaţa instrumentelor transmiţătoare de microbi.
chirurgicale. 34. Cât timp trebuie frecate mâinile cu soluţie
27. Infecţia de defineşte astfel: antiseptică, înainte de aplicarea unei
a) reacţia locală sau generală rezultată proceduri invazive (ex. cateterism)?
din pătrunderea şi multiplicarea a) 10 secunde;
agentului microbian în organism; b) 1 minut;
b) reacţia locală determinată de c) 2 minute.
pătrunderea microbului în organism; 35. Spălarea de decontaminare a mâinilor se
c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii face astfel:
microbului în organism. a) spălare cu apă şi săpun;
28. Sterilizarea ca metodă de prevenire a b) spălare cu apă, săpun, frecare cu
infecţiilor reprezintă: periuţa, uscare şi aplicare de alcool 2 x
a) totalitatea procedeelor prin care sunt 5 ml;
distruse toate formele de existenţă a c) spălare cu apă, săpun, frecare cu
microorganismelor; periuţa, uscare.
b) totalitatea procedeelor prin care sunt 36. De la sala de pansamente septice aţi
distruse toate formele de existenţă a primit instrumentele pentru a le pregăti în
microorganismelor, de la suprafaţa sau vederea sterilizării. Aşezaţi în ordine
profunzimea unui obiect; operaţiunile de execuţie a acestei
c) totalitatea procedeelor de distrugere a manopere:
microbilor din mediul înconjurător. a) spălare;
29. Care din următorii termeni poate fi definit b) sortare;
c) limpezire;
ca absenţa tuturor microbilor?
d) decontaminare;
a) steril;
e) uscare;
b) curat;
f) aşezare în trusă.
c) dezinfectat.
37. După decesul unui pacient salonul se
30. Pentru manevrarea materialelor şi
dezinfectează astfel:
instrumentelor sterile se poate utiliza:
a) ştergerea patului, pavimentului, cu
a) mâna acoperită cu mănuşa sterilă;
b) mîna spălată cu apă şi săpun; soluţie de var cloros 40 g ‰;
c) pensa de servit. b) prin pulverizarea soluţiei de aldehidă
31. În urma controlului umidităţii materialelor formică în salon 10-15g ⁄ m3;
sterilizate la autoclav s-a înregistrat: c) ştergerea obiectelor din salon cu
a) 5% umiditate; soluţie de cloramină 40 g ‰.
b) 10% umiditate; 38. Dezinfecţia termometrelor se face prin
c) 50% umiditate. submerjarea lor în soluţie de:
32. Sterilizarea prin metode fizice utilizează: a) cloramină 5-10 g ‰;
a) căldura, radiaţiile gamma; b) alcool 70°;
b) radiaţiile ultrascurte; c) bromocet 1 g ‰.
c) ultrasunetele. 39. Soluţia antiseptică are următoarele
33. Dezinfecţia este operaţia: proprietăţi în comparaţie cu soluţia
a) de distrugere a agenţilor infecţioşi de dezinfectantă:
pe tegumente, mucoase, obiecte şi din a) distruge microorganismele de pe
încăperi; tegumente şi mucoase, fără a le altera
b) de distrugere a paraziţilor de pe integritatea;
obiecte; b) nu este nici o deosebire;
c) este mai concentrată decât soluţia c) între circuitul aseptic şi cel septic
dezinfectantă. funcţionează principiul neseparării
40. Pentru manevrarea unor soluţii circuitelor.
dezinfectante, personalul medical 43. Infecţiile intraspitaliceşti se definesc astfel:
respectă măsurile de protecţia muncii: a) îmbolnăviri de natură infecţioasă
a) utilizarea mănuşilor de cauciuc; contractate în spital;
b) utilizarea măştilor de protecţie; b) îmbolnăviri de natură infecţioasă care
c) utilizarea ochelarilor de protecţie. se manifestă după externarea
41. Pentru eficienţa utilizării soluţiei de var pacientului;
cloros se are în vedere: c) îmbolnăviri de natură infecţioasă
a) preparare zilnică; contractate în spital şi care se
b) depozitare în recipiente de metal; manifestă în timpul internării sau după
c) depozitare în recipiente închise la
externare.
culoare din material plastic. 44. Sunt expuşi mai frecvent infecţiilor
42. Circuitele funcţionale în unităţile sanitare
nosocomiale:
respectă următoarele elemente: a) pacienţii vârstnici, taraţi;
a) circuitul aseptic indică sensul de b) pacienţii supuşi manevrelor invazive;
circulaţie pentru protecţia împotriva c) pacienţii internaţi de urgenţă în spital.
infecţiilor; 45. Sursa de infecţie poate fi:
b) circuitul septic asigură condiţii de a) pacientul şi produsele sale patologice;
protecţie împotriva infecţiilor; b) personalul medical şi echipamentul
său de lucru;
c) apa şi alimente
BAREM DE CORECTARE – PROTECŢIA ŞI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F Chirurgie pentru cadre medii – F. 65
Daschievici, M Mihăilescu, 2004
2 A „ 64
3 A „ 66
4 F „ 67
5 A „ 76
6 A „ 83
7 A „ 87
8 A „ 83
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c F. Daschievici, M Mihăilescu -Chirurgie 82-83
pentru cadre medii , 2004
2 e “ 82-83
3 b “ 82-83
4 a “ 82-83
5 d “ 82-83
B
1 b “ 87
2 d “ 87
3 a “ 87
4 e “ 87
5 c “ 87
TESTUL III- GRILĂ
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 b “ 64
2 c “ 75
3 a “ 75
4 b “ 76
5 c “ 76
6 a “ 87
7 b “ 86
8 b “ 87
9 b “ 83
10 a “ 79
11 b,c 1030 teste pentru examene şi concursuri 154
pentru asistenţii medicali – OAMR, 2004
12 a,c “ 154
13 a,b “ 154
14 a,b “ 153
15 a,b “ 153
16 a,b “ 110
17 a,c “ 110
18 a,c “ 110
19 a,b “ 111
20 a,c “ 111
21 a,b “ 108
22 a,c “ 108
23 b “ 70
24 b “ 70
25 a “ 68
26 b “ 53
30 a,c 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 31
36 d,b,a,c,e,f 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 32
MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

TESTUL I
cu „F” fals
1.Administrarea medicamentelor pe cale orală este contraindicată dacă pacientul refuză
medicamentele;
2.Oxigenul se administrează după permeabilizarea căilor respiratorii superioare;
3.Supozitoarele au numai efect local;
4.Asistenta medicală respectă calea de administrare a medicamentului prescris;
5.Soluţiile injectabile aspirate din fiole se administrează imediat;
6.Injecţia intradermică are numai scop terapeutic;
7.Injecţia intramusculară se realizează în muşchii fesieri;
8.Paralizia nervului sciatic poate avea drept cauză injecţia intramusculară.
TESTUL II
1 soluţie uleioasă A. tegumente

2 unguente B. dizolvare in ser fiziologic
3 penicilină cristalină C. alimentaţie desodată
4 preparate cortizonice D. branulă
5 perfuzie intravenoasă E. injecţie intramusculară
1 colir A. efect purgativ

2 conduct auditiv extern B. papulă
3 supozitoare C. solutie hipertonă
4 injecţie intradermică D. mucoasă oculară
5 injecţie intravenoasă E soluţii la temperatura corpului
TESTUL III
1.Administrarea medicamentelor pe cale a)pacienţii cu tulburări de deglutiţie;
orală se face pentru obţinerea b)pacienţii operaţi pe tubul digestiv
urmatoarelor efecte locale: superior sau cu intoleranţă digestivă;
a)favorizarea cicatrizării ulceraţiilor c)pacienţii operaţi pe anus si rect.
mucoasei digestive; 4.Pe cale respiratorie se administrează
b)protejarea mucoasei gastro- medicamente sub forma de:
intestinale; a)gaze sau substanţe gazeificate;
c)inlocuirea fermenţilor digestivi(cand b)lichide fin pulverizate sau sub forma
aceştia lipsesc) de vapori;
2.Este contraindicată administrarea c) pulberi fine.
medicamentelor pe cale orală atunci cand:
a)medicamentul este inactivat de secreţiile 5.Administrarea medicamentelor pe cale
digestive; respiraţorie se face pentru:
b)medicamentul prezinta proprietaţi iritante a)decongestionarea mucoasei căilor
asupra mucoasei gastrice; respiratorii;
c)pacientul refuza medicamentul. b)imbogaţirea in oxigen a aerului
3.Administrarea medicamentelor pe cale inspirat;
rectală este indicată la: c) fluidificarea sputei
6. Pe suprafaţa mucoaselor se pot c) flebalgie.
administra medicamente sub formă de: 14.Accidentele injecţiei intramusculare
a)soluţii; sunt:
b)mixturi; a)durere vie prin atingerea nervului
c) unguente. sciatic;
7. Pentru aplicarea unguentelor in fundul b)paralizie prin inţeparea unui vas;
de sac conjunctival si pe marginea c)embolie prin introducerea accidentală
ploapelor folosim: intr-un vas de sange a unei substanţe
a)ansă de platină; uleioase
b)baghetă de sticlă lăţită,acoperită cu 15.Accidentele injecţiei intravenoase sunt
un tampon de vată; urmatoarele, cu excepţia:
c)tampon montat pe o sondă a)flebalgiei,datorită injectării prea
butonată,comprese sterile. rapide a unor substanţe iritante;
8.Administrarea medicamentelor pe cale b)hematomului prin străpungerea venei;
parenterală are urmatoarele avantaje: c)paraliziei, prin lezarea nervului sciatic
a)dozarea exactă a unui medicament ce 16.Incidentele oxigenoterapiei sunt
ajunge in snge; urmatoarele,cu excepţia:
b)evitarea tractului digestiv; a)distensiei abdominale prin
c)posibilitatea administrarii patrunderea gazului prin esofag;
medicamentelor bolnavilor inconştienţi. b)emfizemului subcutanat prin
9.Prin injectia subcutanată se poate infiltrarea gazului la baza gâtului
introduce in organism: datorita fisurii mucoasei;
a)substanţe medicamentoase izotonice c) embolie gazoasă
lichide, nedureroase; 17.In timpul tratamentului cu
b)substanţe medicamentoase cortizon,regimul alimentar va fi:
hipertonice; a)desodat;
c)subtanţe medicamentoase uleioase. b)hiposodat;
10.Prin injecţia intramusculară se pot c) normosodat
introduce in organism: 18.Antibioticele sunt:
a)soluţii izotonice; a)substanţe organice provenite din
b)soluţii hipertonice metabolismul celulelor
c) soluţii uleioase. vii(mucegaiuri,bacterii)
11.Locurile de elecţie ale injecţiei b) substanţe obţinute prin sinteza
intramusculare sunt: avand proprietăţi
a)regiunea supero-externa fesieră; bacteriostatice,bactericide sau
b)faţa externă a coapsei,treimea antimicotice;
mijlocie; c) ambele
c) regiunea subclaviculară 19.Antibioticele se pot administra pe
12.Pe cale intravenoasă se pot introduce urmatoarele căi,cu excepţia:
in organism: a)orala
a)substanţe izotonice; b)intramusculara si intravenoasa;
b)substanţe hipertonice; c) subcutanată
c) substanţe uleioase. 20.Inainte de inceperea tratamentului cu
13.Accidentele injecţiei subcutanate sunt antibiotic este necesar:
urmatoarele,cu excepţia: a)să se identifice germenul patogen;
a)durere violentă prin lezarea unei b)sa se determine sensibilitatea
terminaţii nervoase; agentului patogen la antibiotic;
b)hematom prin perforarea unui vas;
c)să se testeze sensibilitatea a)injectaţi intramuscular separate cele
organismului la antibiotic doua antibiotice;
21.Perfuzia are drept scop: b)asociaţi cele două soluţii de
a)administrarea medicamentelor la care antibiotice si le injectati intramuscular;
se urmăreste un efect prelungit; c)introduceţi soluţia de antibiotice in
b)efect depurativ-diluând si favorizând punga cu glucoză
excreţia din organism a produsilor 28.Ce antibiotic asociat cu gentamicina îi
toxici; scade eficacitatea cu 50%?
c)completarea proteinelor sau altor a)penicilina;
componente sanguine. b)tetraciclina;
22.Introducerea lichidelor in organism pe c)ampicilina
cale intravenoasă se poate face prin: 29.Daca in timpul unei perfuzii
a)ace metalice fixate direct in vena; medicamentoase starea pacientului se
b)canule de material plastic introduse modifică brusc,asistenta medicala
prin lumenul acelor(care apoi se retrag) actioneaza astfel:
c)denudare venoasa a)intrerupe perfuzia,scoate acul de
23.Prin perfuzie intravenoasă se pot puncţie;
introduce soluţii: b)intrerupe perfuzia si inlocuieşte
a)izotonice; flaconul respectiv cu ser fiziologic;
b)hipertonice; c)anunţă imediat medicul
c)uleioase 30.Riscul mai mare de producere a
24.Accidentele perfuziei sunt: tromboflebitelor ca urmare a perfuziilor il
a)hiperhidratarea prin perfuzia in exces; constituie:
b)embolia gazoasă prin patrunderea a)perfuziile in venele membrului pelvin;
aerului in curentul circulator; b)perfuziile pe cateter;
c)flebită, necroză c)ambele
25.Stabilirea necesităţilor hidrice şi 31.Efectul medicamentelor administrate pe
minerale ale organismului se face prin: cale orală poate fi:
a)stabilirea felului deshidratarii; a)local;
b)simptomatologia deshidratarii; b)general;
c)investigaţii de laborator c)numai local
26.Calcularea ratei de flux in cazul 32.Pentru obtinerea efectului aplicării
perfuziilor se individualizează dupa natura substanţelor medicamentoase pe cale
si concentraţia soluţiei astfel: percutanată se utilizează:
a)soluţiile izotone se administrează cu a)inoforeza;
un ritm de 60-150 picături pe minut(500 b)fricţionarea;
ml/ora) c)ambele metode.
b)soluţiile hipertone se administrează 33.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie
cu un ritm de 60-150 picături/minut(500 administrat,prezintă un inscris neclar sau
ml/ora) după deschidere cad cioburi in interior,
c)hidrolizatele de proteină se procedăm astfel:
administrează cu un ritm de 40-60 a)administrăm conţinutul fără reţinere;
picături/minut(50 ml/oră) b)filtram conţinutul inainte de
27.Aveţi de administrat la ora 12:00 administrare;
penicilină şi gentamicină unui pacient care c)nu administram conţinutul
are o perfuzie cu glucoză 5%.Cum 34.Există riscul de sensibilizare la
procedaţi? antibiotice pentru asistenta medicală care
efectuează administrarea acestora.Pentru d)modificări ale valorilor pulsului,T.A
prevenirea sensibilizarii se pot folosi: 41.Injecţia intravenoasă se poate face:
a)mănuşi; a)numai in venele epicraniene;
b)mască; b)păstrând cea mai buna venă pentru
c)este suficientă spalarea pe maini urgenţe;
dupa efectuarea administrării c) in venele de la plica cotului
35.Calea naturală,comodă si foarte 42.Apariţia papulei cu aspect de coaja de
acceptată de bolnav(calea orală si portocală este caracteristică pentru
bucală)prezintă şi unele dezavantaje injecţia:
enumerate mai jos: a)intravenoasă;
a)nu are acţiune imediată; b)subcutanată;
b)se poate folosi cand bolnavul varsă; c)intradermică
c)nu se folosesc la bolnavii ce prezintă 43.Pe care din urmatoarele căi de
intoleranţă digestivă sau trismus administrare a medicamentelor,absorbţia
36.Calea rectală permite administrarea se face cel mai putin:
medicamentelor sub forma de supozitoare a)calea intravenoasă;
sau clisme si este folosită: b)calea intramusculară;
a)dupa efectuarea unei clisme c)calea orală
evacuatorii; 44.Medicamentele pot fi introduse direct în
b)cand se urmăreşte o acţiune locală,in sânge prin:
special; a)administrare intravenoasă;
c)cand bolnavul nu prezintă vărsaturi si b)administrare intraarterială;
greţuri. c)administrare subcutanată
37.Calea parenterală oferă o serie de 45.Când un medicament prezintă o
avantaje,dar si un mare dezavantaj, modificare de
indicati care este acesta: aspect,culoare,miros,asistenta medicală
a)absorbţie rapidă,totală; trebuie să ştie că:
b)dozare precisă; a)acest lucru se va intampla frecvent cu
c)necesită instrumentar si soluţii unele medicamente si este un fapt lipsit
injectabile sterile. de importantă;
38.Pe cale respiratorie se administrează: b)medicamentele se administrează dar
a)anestezicele volatile; se consemnează in foaia de observaţie
b)aerosolii; ca erau modificate;
c)oxigenul c)numai farmacistul raspunde de
39.Pe calea suprafeţelor mucoaselor si calitatea medicamentului eliberat;
conjunctivelor se pot administra d)medicamentul nu trebuie administrat
medicamente ce au acţiune: ci returnat farmaciei in schimbul unuia
a)antiseptică; corespunzător calitativ
b)antiinflamatoare; 46.In care din urmatoarele situaţii injecţia
c)epitelizantă; intradermică se efectuează in scop de
d) antialgică diagnostic:
40.După administrarea a)infiltraţia intradermică cu novocaină;
medicamentelor,asistenta medicală va b)I.D.R(excepţie la tuberculină);
urmări efectele acestora: c)desensibilizare in reacţii alergice
a)modificarea comportamentului,a starii 47.Injecţia subcutanată se efectuează:
psihice si constipatiei; a)zilnic in acelasi loc;
b)eruptii cutanate,edeme palpebrale; b)alternând locurile de elecţie;
c)greţuri,frisoane,transpiraţii; c)nu există indicaţii speciale
48.Prin injecţia intramusculară se 56.Administrarea medicamentelor pe
administrează: mucoasa conjunctivală respectă
a)soluţii izotone,uleioase,coloidale; urmatoarele principii:
b)soluţii izotone,hipertone; a)se folosesc aceleaşi tampoane sau
c)soluţii izotone comprese pentru ambii ochi;
49.Resorbţia medicamentului administrat b)nu se folosesc aceleaşi tampoane
prin injecţia intramusculară incepe: sau comprese pentru ambii ochi;
a)după 5-10 minute de la administrare; c)administrarea medicamentelor se
b)instantaneu; face din interior spre exterior
c)imediat după injectare 57.Administrarea medicamentelor pe cale
50.La atingerea nervului sciatic,tradusă nazală se face cu pacientul aşezat in
prin durere violentă se intervine astfel: poziţie de:
a) se retrage acul; a)decubit dorsal;
b) se alege alt loc de injectat; b)decubit lateral stang;
c) se continuă injectarea c)ortostatism cu hiperextensia capului
51.Prin introducerea accidentală de aer 58.Pentru administrarea medicamentelor
intr-un vas de sânge se produce: in conductul auditiv extern pozitia
a)embolie gazoasă; pacientului se recomandă a fi:
b)hematom; a)decubit dorsal;
c)paralizie b)decubit lateral pe partea sănătoasă;
52.Administrarea medicamentelor pe cale c)semişezând,cu capul in
rectală se face cu pacientul asezat in: hiperextensie
a)decubit lateral stâng, cu membrul 59.Debitul oxigenului administrat pe sonda
pelvin stâng întins si membrul pelvin nazală in scop terapeutic va fi de:
drept flectat; a)4litri/minut;
b)decubit dorsal; b)5litri/minut;
c)poziţie genupectorală c)6litri/minut
53.Administrarea oxigenului pe sondă 60.Daca in timpul oxigenoterapiei
nazală se face cu scopul: pacientul se balonează ,vom recomanda:
a)aprovizionării ţesuturilor cu oxigen în a)retragerea sondei pana aproape de
caz de hipoxie; vălul palatin(in cazul in care sonda a
b)creşterii metabolismului energetic al fost introdusă prea profund, oxigenul
organismului; poate ajunge în stomac);
c) ambele variante sunt corecte. b)schimbarea alternativă a narinelor la
54.După administrarea medicamentelor,în introducerea sondei;
sacul conjunctival pot apărea urmatoarele c)verificarea funcţionării
reacţii locale: umidificatorului.
a)congestive; 61.Administrarea medicamentelor în
b)lăcrimare,prurit; conductul auditiv extern poate avea drept
c)ambele variante sunt corecte scop:
55.După administrarea medicamentelor pe a)obţinerea unui efect terapeutic;
mucoasa conjunctivală,asistentul medical b)înmuierea dopului de cerumen;
va semnala medicului manifestările ieşite c)profilactic, în vederea prevenirii
din comun: otitei medii supurante.
a)diplopie; 62.Nerespectarea căilor de administrare a
b)palpitaţii; medicamentelor:
c)ambele variante sunt corecte a)nu influenţează efectul
medicamentelor;
b)are efecte nedorite; b)să atragă atenţia asupra efectelor
c)duce la complicaţii locale la locul de secundare ale medicamentelor;
administrare a injecţiilor. c)să corecteze dozele prescrise.
63.Asistenta medicală: 67.Regulile generale de pregătire şi
a)este nevoită să trezească bolnavul administrare a injecţiilor prevăd:
pentru administrarea medicamentelor a)injectare imediată a conţinutului
simptomatice; seringii;
b)trezeşte bolnavul pentru b)verificarea soluţiei injectabile;
administrarea medicamentelor c)pregătirea cu 30 min.înainte de
etiologice; administrare.
c)stabileşte orarul de administrare 68.Accidentele survenite la administrarea
respectând somnul pacientului. injecţiilor intramusculare sunt:
64.Asocierea mai multor medicamente în a)atingerea nervului sciatic si a
aceeaşi seringă: ramurilor sale;
a)menajează bolnavul de înţepături; b)atingerea nervului trigemen si a
b)duce la transformarea, precipitarea, ramurilor sale;
degradarea acestora; c)patrunderea cu acul într-un vas
c)priveşte în mod direct medicul. sanguin.
65.Când administrează tratamentul, 69.Accidentele survenite în urma injecţiei
asistenta medicală: intravenoase sunt:
a)lasă la pacient întreaga doză zilnică; a)flebalgia
b)administrează personal b)supuraţia aseptică;
supozitoarele,picăturile pentru ochi şi c)tumefierea bruscă a ţesutului
nas; perivenos,hematom.
c)administrează întîi tabletele,soluţiile şi 70.Cu ocazia administrării
picăturile apoi injecţiile antibioticelor,asistenta medicală trebuie să
66.Asistenta medicală are grijă: cunoască:
a)să informeze pacientul despre timpul a)doza totală pe zi de antibiotic ce
în care se va instala efectul trebuie administrată unui pacient;
medicamentelor; b)durata tratamentului;
c)cantitatea exactă a unei doze.
BAREM MODULUL 18 -ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ
ÎNTREBARE
1 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru 138
asistenţii medicali, 2002
2 A L. Titirca-Ghid de nursing ,2001 107
3 F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru 140
asistenţii medicali,2002
4 A „ 137
5 A „ 137
6 F „ 150
7 A „ 150
8 A „ 156
TESTUL II - ASOCIERI
A
ÎNTREBARE
1 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 150
2 A „ 146
3 B „ 159
4 C „ 161
5 D L. Titircă -Ghid de nursing ,2001 134-135
B
ÎNTREBARE
1 D L. Titircă-Ingrijiri speciale acordate 139
pacientilor de catre asistenţii medicali
2003
2 E L. Titircă -Tehnici de ingrijire pentru 146
3 A „ 140
4 B „ 154
5 C „ 150
NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

1. a, b, c 1150 teste 37
Editura Viaţa medicală românească
2. a, b, c idem 37
3. a, b idem 37
4. a, b idem 37
5. a, b, c idem 37
6. a, c idem 37
7. b, c idem 38
8. a, b, c idem 38
9. a idem 38
10. a, c idem 38
11. a, b idem 38
12. a, b idem 38
13. c idem 39
14. a, c idem 39
15. c idem 39
16. c idem 39
17. a idem 39
18. c idem 42
19. c idem 42
20. a, b, c idem 43
21. a, b, c idem 43
22. a, b, c idem 43
23. a, b idem 43
24. a, b, c idem 43
25. a,b,c idem 43
26. a,c idem 73
27. a idem 144
28. c idem 144
29. b,c 147
30. c 147
31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in nursing, 49

Editura Carol Davila,Bucuresti 2002
32. c idem 49
33. c idem 50
34. a,b idem 50
35. a,c idem 50
36. a,b idem 50
37. c idem 51
38. a,b,c idem 51
39. a,b,c,d idem 51
40. a,b,c,d idem 51
41. b,c idem 51
42. c idem 51
43. c idem 51
44. a,b idem 52
45. d idem 52
46. b idem 52
47. b idem 52
48. a idem 53
49. c idem 53
50. a,b idem 53
51. a idem 53
52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 40

intrebări, Editura Bucuresti 2009
53. a idem 40
54. c idem 39
55. c idem 39
56. b idem 39
57. a idem 39
58. b idem 40
59. c idem 41
60. a idem 41
61. a,b idem 60
62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

pentru asistenţii medicali,Editura Biroul
executiv al OAMR 2004
63. b,c idem 112
64. a,b idem 112
65. b,c idem 112
66. a,b idem 112
67. a,b idem 112
68. a,c idem 112
69. a,c idem 113
70. a,c idem 113
MODULUL 23- PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

TESTULI
cu „F” fals .
1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor

respiratorii.
2. În obstrucţiile supralotice, pentru permeabilizarea căilor respiratorii, intervenţia de
urgenţă este drenajul postural.
3. În cazul voletului costal se aplică un pansament compresiv pentru imobilizare.
4. Semnele importante ale pneumotoraxului sunt: junghi toracic, dispnee, anxietate.
5. Pentru instalarea drenajului postural toracic, asistenta pregăteşte: canula traheală şi
aspiratorul mecanic pentru secreţii.
6. În îngrijirea pacientului cu traheostomie, o îngrijire importantă o constituie menţinerea
permeabilităţii căilor respiratorii.
7. După intervenţiile chirurgicale intratoracice imobilizarea pacientului la pat se menţine
timp îndelungat.
8. Pentru depistarea persoanelor bolnave de TBC pulmonar se efectuează vaccinarea
BCG.
9. Pacientul care prezintă tuse cu expectoraţie este sursă de infecţie pentru alte persoane.
10. Pacientul cu afecţiuni respiratorii prezintă anxietate din cauza tulburărilor de oxigenare
cerebrală.
TESTUL II
A. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 astmul bronsic A mucolitice

2 pneumonia B virajul la tuberculina
pneumococica
3 bronsita cronica C hepatizatie rosie
4 ftizia D caverna
5 primo-infectia E dispnee paroxistica
tuberculoasa
B. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE
1 tuberculoza primara A caverna

2 pneumonia B dispnee paroxistica expiratorie
pneumococica
3 pneumotorax C febra in platou – 40 C
4 ftizia D sancru de inoculare
5 astmul bronsic E aer in cavitatea pleurala
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Pneumonia francă lobară se defineşte a) corticoterapie;

prin următoarele manifestări clinice cu b) tuberculostatice;
excepţia: c) antibiotice.
a) frison solemn; 9. Complicaţiile pneumoniei sunt:
b) tuse seacă persistentă; a) bronşita cronică;
c) febră (39 -41°C); b) emfizemul pulmonar;
d) junghi toracic. c) pleurezia sero-fibrinoasă.
e) expectoraţie mucopurulentă
2. În BPOC combaterea obstrucţiei 10. Procesul inflamator în pneumonia
vizează : pneumococică se desfăşoară în
a) drenaj postural, aspiraţie bronşică, urmatoarele stadii:
spalatură bronşică; a) şancru de inoculare, adenopatii
b) administrarea corticoizilor; traheobronşice, leziuni
c) tratament antibiotic. condensate;
3. Sputa din astmul bronşic este: b) congestie, hepatizaţie roşie,
a) mucopurulentă; hepatizaţie cenuşie, rezoluţie;
b) ruginie; c) leziuni infiltrative, cazeoase,
c) alb-sidefie cu aspect perlat. fibrioase.
4. Conduita de urgenţă in astmul bronşic 11. Tratamentul bronşitei cronice vizează:
vizează: a) reducerea iritaţiei bronşice ,
a) administrarea de bronhodilatatoare tratamentul infecţiilor rino-
,antispastice simpaticomimetice; faringiene, tratamentul
b) administrarea de antitusive; bronhodilatator;
c) drenaj postural. b) chimioprofilaxia contacţilor;
5. Tabloul clinic al pneumoniei c) administrarea miofilinului şi
pneumococice cuprinde urmatoarele corticoterapie i.v.
simptome: 12. Examenul fizic în pneumonia
a) vomică, febră 37,5 – 38 grade, pneumococică pune în evidenţă:
greaţă; a) sindrom de condensare
b) expectoraţie mucopurulentă , pulmonară;
febră în platou; b) leziuni cozeoase;
c) frison unic , febră 39-40, junghi c) leziuni fibro-cavitare.
toracic. 13. Leziunea primitivă in TBC se numeşte
6. Antibioticul de elecţie utilizat în a) adenopatie traheo-bronşică;
tratamentul pneumoniei pneumococice b) tuberculoza miliară;
este: c) şancru de inoculare.
a) Penicilina G; 14. Tratamentul bronhodilatator din
b) Tetraciclina; bronşita cronică constă în urmatoarele,cu
c) Biseptol. excepţia:
7. Leziunile caracteristice tuberculozei a) medicaţie simpaticomimetică;
primare sunt urmatoarele, cu excepţia b) tratamentul infecţiei bacteriene;
a) şancrul de inoculare , c) medicaţie anticolinergică.
adenopatiile traheo – bronşice;
b) leziuni condensate;
c) leziuni cavitare.
8. Tratamentul etiologic al tuberculozei se NURSING
realizează prin:
15. Pentru prevenirea afecţiunilor c) Trendelemburg.
respiratorii, pacientul este sfătuit: 22. Ca intervenţii de urgenţă în criza de
a) să evite mediul poluat, tabagismul; asm bronşic se vor aplica:
b) să-şi păstreze greutatea corporală a) administrarea medicaţiei
în limitele vârstei/sexului; bronhodilatatoare şi antialergice;
c) să evite practicarea sporturilor în b) educaţia pacientului cum să
timpul anotimpurilor reci. prevină crizele de astm;
16. Pentru culegerea datelor şi întocmirea c) oxigenoterapie.
planului de îngrijire, asistenta va observa 23. În afecţiunile laringitei , dispariţia vocii
la un pacient cu o afecţiune pulmonară: se numeşte :
a) aspectul abdomenului; a) disfonie;
b) culoarea tegumentelor; b) afonie;
c) aspectul toracelui, mişcările celor c) răguşeală.
două hemitorace. 24. Tusea este un act util atunci când :
17. Spirografia explorează: a) favorizează eliminarea corpilor
a) volumele şi capacităţile stăini;
pulmonare; b) favoroizează eliminarea secreţiilor
b) volumele pulmonare după patologice din căile aeriene.
efectuarea unui efort dozat; 25. Efectul frecvent al fumatului este :
c) arborele traheobronşic, folosind a) bronşita tabagică;
substanţă de contrast. b) emfizemul pulmonar;
18. Bronhografia reprezintă examenul: c) cancer bronhopulmonar;
a) radiologic al aparatului respirator; d) gastrita tabagică.
b) endoscopic al aparatului 26. Astmul bronşic în criză se
respirator; caracterizeaza prin:
c) radiologic al arborelui a) dispnee paroxistică expiratorie;
traheobronşic. b) dispnee inspiratorie şi expiratorie;
19. În dimineaţa bronhoscopiei, pacientul c) dispnee paroxistică inspiratorie.
necesită ca pregătire: 27. Disfuncţia respiratorie din astmul
a) clismă evacuatoare; bronşic este:
b) administrarea atropinei, cu 30 de a) restrictivă;
minute înaintea examenului; b) obstructivă;
c) întreruperea alimentaţiei. c) mixtă.
20. Intervenţiile autonome ale asistentei în 28. În perioadele febrile din pneumonia
hemoptizie sunt: pneumococica se recomanda:
a) aşezarea pacientului în poziţie a) repaus la pat, regim hidro-
Trendelemburg; zaharat bogat în vitamine;
b) instituirea repausului fizic, psihic şi b) regim alimentar desodat;
vocal; c) consum excesiv de lichide
c) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe 29. Primoinfecţia TBC se face:
regiunea retrosternală; a) pe cale cutanată;
d) învăţarea pacientului să efectueze b) pe cale aeriană;
inspiraţii forţate; c) pe cale sexuală.
e) aşezarea pacientului în poziţie 30. Metoda utilizată în depistarea
semişezând. tuberculozei primare este:
21. Pentru ameliorarea respiraţiei a) IDR la antimicotice;
pacientului în criză de astm bronşic i se b) IDR la tuberculină;
dă poziţia: c) IDR la antibiotice.
a) semişezând cu spatele sprijinit, 31. Profilaxia tuberculozei vizează
braţele pe lîngă corp; urmatoarele obiective , cu excepţia:
b) decubit lateral;
a) întarirea rezistenţei nespecifice a 40. Testul la tubercluină (I.D.R) este folosit
organismului; pentru :
b) vaccinare antituberculoasă; a) a stabili amploarea reacţiei de
c) vaccinare antigripală. hipersensibilitate la antigene
32. Dispneea cu bradipnee expiratorie se tuberculinice a unei persoane;
întalneşte în : b) a stabili existenţa reacţiei de
a) scleroemfizem pulmonar; hipersensibilitate la antigene
b) corp străin în laringe sau trahee; tuberculinice;
c) astm bronşic. c) se citeşte la locul injectării
33. Pentru descoperirea gradului de intradermice după 72 de ore de la
infecţie tuberculoasă se efectuează : injectare .
a) vaccinarea B.C.G. 41. Dispneea în bolile pulmonare este
b) intradermoreacţia la tuberculină consecinţa:
I.D.R; a) scăderii aportului de oxigen,
c) reacţia Cassoni. creşterii cantităţii de dioxid de
34. Dispneea, în bolile pulmonare, este carbon;
datorată: b) comprimării organelor abdominale;
a) scăderii aportului de oxigen, creşterii c) obstrucţiei căilor respiratorii.
cantităţii de CO2 şi obstrucţiei căilor 42. Expiraţia în astmul bronşic este
respiratorii; insoţită de:
b) contaminării cu pneumococ; a. suflu amfonic;
c) comprimării organelor abdominale . b. suflu tubar;
35. Declanşarea hemoptiziei este c. wheezing.
precedată de: 43. Profilaxia tuberculozei cuprinde
a) senzaţie de vomă; următoarele, cu excepţia:
b) caldură retrosternală şi jenă a) ameliorarea condiţiilor de viaţă;
respiratorie; b) depistarea precoce a bolii;
c) vărsătură. c) vaccinarea antigripală.
36. Durerea toracică poate avea drept 44. În pleurezia serofibrinoasă pacientul
cauze: prezintă următoarele manifestări de
a) afecţiuni cardiovasculare; dependenţă, cu excepţia:
b) afecţiuni pleuropulmonare; a) febră, frison;
c) ambele. b) transpiraţii nocturne;
37. Definiţia astmului bronşic include, cu c) febră de tip remitentă, durere
excepţia: toracică.
a) reducere ireversibilă a diametrului 45. Astmul bronşic este un sindrom
bronhiilor; caracterizat prin:
b) dispnee expiratorie; a) dispnee paroxistică inspiratorie;
c) reducerea reversibilă a diametrului b) febră şi junghi toracic;
bronhiilor. c) dispnee paroxistică expiratorie şi
38. Spirografia explorează: bradipnee.
a) volumele pulmonare după efort; 46. Intervenţia delegată în criza astmatică
b) arborele traheo-bronşic, folosind vizează:
substanţa de contrast; a) administrarea de
c) volumele şi capacităţile pulmonare. bronhodilatatoare şi
39. Depistarea precoce a îmbolnăvirii cu corticoterapie;
TBC se face prin: b) administrarea de antibiotice;
a) IDR la tuberculină; c) drenaj postural.
b) IDR Cassoni; 47. Rolul delegat al asistentei medicale în
c) IDR Dick. tratarea crizei de astm bronşic este:
a) tratamentul, medicaţia 53.Valorile normale ale parametrilor
bronhodilatatoare; cercetaţi prin spirografie (CV, VEMS şi IT)
b) administrarea de oxigen pe sonda normali în raport cu tabelele CECO sunt:
nazală sau mască; a) 50% din valorile ideale;
c) cortico steroizi b) 70-80% din valorile ideale;
48. Obiectivele de ingrijire in BPOC c) 100% faţă de valorile ideale.
vizează: 54. Pentru examenul bacteriologic al
a) combaterea obstrucţiei , inflamaţiei sputei se pregătesc următoarele
, spasmului; materiale:
b) administrarea penicilinei G; a) pahar conic gradat;
c) administrarea de lichide calde. b) cutie Petri sterilă;
49. Expectoraţia în pneumonia c) tăviţă renală.
pneumococică este : 55. Semnele caracteristice ale hemoptiziei
a) roşie – ruginie , vascoasă, sunt:
aderentă; a) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
b) sidefie – perlată; căldură retrosternală, tuse iritativă
c) spumoasă , aerată. cu expulzia sângelui, gust de
50. Manifestarea de dependenţă sânge;
sugestivă pentru TBC este: b) senzaţie de gâdilitură a laringelui,
a) febra 39 – 40 grade C; greaţă, vărsătură, gust de sânge,
b) tuse seacă persistentă peste 3 transpiraţii profuze;
săptamâni; c) senzaţie de greaţă, vărsături,
c) frison unic 30 – 40 minute. căldură retrosternală, gust de
51. Manifestările de dependenţă frecvente sînge.
care pot ridica suspiciunea de cancer 56. Insuficienţa respiratorie acută poste fi
pulmonar la fumătorii cronici sunt : determinată de:
a) tuse persistentă rezistentă la a) expunerea la frig, căldură;
tratament în formele avansate ; b) obstrucţia căilor respiratorii
b) hemoptizia ; superioare;
c) dispneea . c) bronhoalveolite de deglutiţie.
52. Pentru spirografie, pacientul necesită 57. Pentru stabilirea diagnosticului, în
următoarea pregătire : pleurezia serofibrinoasă asistenta
a) cu 24 ore înainte se întrerupe efectuează la recomandarea medicului
medicaţia excitantă sau sedativă a următoarele examinări:
centrilor respiratori; a) IDR la PPD;
b) repaus fizic şi psihic cu 30 minute b) testul Schick;
înaintea examenului; c) IDR Cassoni.
c) nu necesită pregătire.
BAREM DE CORECTARE - PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 e Medicină internă pentru cadre medii – C. Borundel, 123
2006
2 c „ 128
3 a „ 121
4 d „ 154
5 b „ 149
B
1 d „ 152
2 c „ 129
3 e „ 161
4 a „ 154
5 b „ 123
TESTUL II- GRILĂ
MEDICINĂ RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR.
INTERNĂ PAGINĂ
1 e Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii
paliative – Mioara Mincu, 2004 90
2 a Urgenţe medico-chirurgicale – L. Titircă, 2012 33
3 c „ 278
4 a „ 26
5 c „ 286
6 a „ 288
7 c „ 301
8 b „ 310
9 c „ 287
10 b „ 286
11 a „ 219
12 a „ 232
13 c „ 247
14 b 220
„
NURSING
20 b,c,e 1150 teste nursing – L. Titircă, 2008 59
23 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 90
24 a,b „ 90
25 a,b,c,d „ 91
26 a Urgenţe medico-chirurgicale L. Titircă, 2012 25
27 b Medicină internă – C. Borundel, 2006 278
28 a „ 288
29 b „ 301
30 b „ 299
31 c „ 308
32 a,c „ 249
33 b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 91
34 a,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 37
asistenţii medicali, L. Titircă, 2008
35 b Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 29
36 c Medicină internă – C. Borundel, 2006 251
37 a idem 277
38 c Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 12
bolnavului – L. Titircă, 2008
40 a,b,c Medicină internă – specialităţi înrudite şi terapii 91
paliative – Mioara Mincu, 2004
43 c idem 308
46 a Idem 91
47 a,b,c idem 91
48 a Urgenţe medico-chirurgicale– L. Titircă, 2012 33
49 a Medicină internă – C. Borundel, 2006 287
50 b idem 301
51 a,b Medicină internă – Mioara Mincu, 2004 92
MODULUL 24- CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDIOLOGIE
TESTUL I
cu „F” fals .
1. Ateroscleroza coronariana este o cauza a IMA

2. Hipertermia nu apare in IMA
3. In IMA intalnim VSH,fibrinogen si transaminaze crescute.
4. Senzatia de moarte iminenta este caracteristica in boala Raynaud.
5. Acrocianoza este determinata de vasoconstrictie arteriolara si vasodilatatie capilara –
venoasa.
6. Sangele venos este adus prin cele 2 vene cave in atriul stang.
7. Ventriculul drept comunica cu artera pulmonara.
8. Din ventriculul stang sangele este pompat in artera aorta.
9. Dispneea vesperala este intalnita la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga.
10. Dispneea paroxistica nu se intalneste in Edemul pulmonar acut
11. Factorii de risc major a aterosclerozei sunt: fumatul,sedentarismul,HTA.
12. EKG , exploreaza activitatea bioelectrica produsa de inima si vase.
13. FKG exploreaza zgomotele si suflurile inimii prin inregistrarea grafica.
14. Pentru efectuarea cateterismului cardiac pacientul necesita o pregatire sumara in
dimineata examenului.
15. Alimentatia reprezinta o ingrijire importanta a pacientului cu HTA.
16. In arteriopatia obliteranta tegumentele sunt cianotice,reci.
17. Pacientul cu tromboflebita prezinta durere pe traectul venos.
18. Prevenirea mortii subite in IMA se realizeaza in primul rand prin asigurarea repausului
fizic si psihic al pacientului.
19. Așezând membrele inferioare mai sus decât restul corpului, se asigură o circulație
venoasă mai bun.
TESTUL II
1 Flebografie A fragilitate capilara

2 Oscilometrie B activitatea bioelectrica a inimii
3 Fonocardiograma C vene
4 E.K.G D zgomote cardiace
5 Testul Rumpel- Leede E pulsatii arteriale
1 H.T.A A durere precordiala care cedeaza la

nitroglicerina
2 Arteriopatie B dilatari ale venelor
3 I.M.A C claudicatie intermitenta
4 Angina pectorala D durere precordiala mai mare de 30
minute
5 Varice E durere occipitala matinala
1 I.M.A A combaterea infectiei bacteriene

2 Arteriopatie B purtarea ciorapilor elastici
3 Varice C evitarea vestimentatiei stramte
4 Pericardita D evacuarea lichidului
5 Endocardita E interzicerea oricarui efort fizic si
psihic
TESTUL III
CARDIOLOGIE- MEDICINA INTERNA

1. Pentru prevenirea complicatiilor 8. Durerea din angina pectorala:
tromboembolice in infarct miocardic se a) are caracter constrictiv;
administreaza: b) are caracter difuz;
a) heparina; c) se percepe pe o suprafata de
b) adrenostazin; maxim 0,1cm2 .
c) xilina. 9. Tratamentul in insuficienta cardiaca
2.Urmarirea ideala a unui bolnav cu infarct consta in administrarea de:
miocardic se face: a) furosemid;
a) prin inregistrarea tensiunii arteriale b) fluocinolon;
si a pulsului cel putin o data pe zi; c) fasygin.
b) prin supraveghere cu ajutorul 10.Tratamentul in HTA se face cu:
monitoarelor; a) captopril;
c) nu este necesara inregistrarea b) clotrimazol;
tensiunii si a pulsului. c) cohmicina.
3. Tabloul clinic in tamponada cardiaca se 11. Sindromul de ischemie arteriala
caracterizeaza prin: cronica se caracterizeaza din punct de
a) turgescenta jugularelor; vedere clinic prin:
b) cresterea ariei matitatii cardiace; a) tegumente cheratozice;
c) durere abdominala. b) hipertrofie musculara;
4. Digitala este: c) tulburari trofice ale fanerelor.
a) stimulent cardiac; 12.Cel mai frecvent agent etiologic in
b) stimulent cerebral; endocardita bacteriana este:
c) stimulent respirator. a) stafilococul;
5. Durerea din infarct miocardic acut: b)pneumococul;
a)este indicata cu degetul; c) sreptococul viridans.
b) este declansata de respiratii 13.Despre endocardita bacteriana putem
profunde; afirma:
c) cedeaza la antilagice majore. a) leziunile caracteristice sunt
6. Tabloul clinic in pericardita consta in: vegetatiile valvulare;
a) durere epigastrica; b) debutul bolii este brusc;
b) frecaturi pericardice; c) hemocultura este examenul capital.
c) bradipnee expiratorie. 14. In pericardita cronica constrictiva:
7.Xilina este indicata in: a) tuberculoza este cauza principala;
a) convulsii; b) tabloul clinic este de tamponada
b) extrasistole ventriculare; cardiaca;
c) tulburarile de ritm ventricular din c) examenul radiologic nu este
infarctul miocardic. important
15. Cicatricea fibroasa in I.M.A se a) administrarea de calciu si vitamine;
formeaza in perioada: b) repaus ,regim dietetic si hiposodat;
a) prodromala; c) administrare de diuretice si digitala.
b)de debut; 25.Uruitura diastolica se intalneste in:
c) de stare; a) insuficienta aortica;
d) de convalescenta b) stenoza aortica;
16. Tratamentul crizei de angina pectorala c) stenoza mitrala.
consta in: CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
a) orpirea efortului fizic; 26.Care este clasificarea hemoragiilor
b) administrarea de nitroglicerina dupa sediul sangerarii?
sublingual; a) arteriale,venoase,capilare,mixte
c) tratament hipotensiv. b) externe,interne,exteriorizate,intersti
17.Localizarea cea mai frecventa a IMA tiale;
este: c) accidentale,chirurgicale,posttraum
a)atriul drept; atice,medicale;
b)atriul stang; d) mici, mijlocii,mari,cataclismice.
c) ventriculul stang; 27.Care din elementele de mai jos nu sunt
d) septul interventricular. caracteristice hemoragiei arteriale?
18. Leziunea caracteristica in IMA este: a) culoarea sangelui inchisa;
a) necroza ischemica miocardica; b) sangele tasneste sincron cu sistola
b) fibroza hepatica; cardiaca;
c) inflamatia miocardica. c) exista sansa chiar la arterele mari
19.Principala cauza a anginei pectorale ca sangerarea sa se opreasca
este: spontan;
a) afectiuni pulmonare; d) forta cu care se pierde sangele
b) aterosleroza coronariana ; este in concordanta cu tensiunea
c) hipotiroidism. arteriala a accidentatului.
20.Simptomul cel mai constant in 28.In care dintre hemoragiile de mai jos se
insuficienta cardiaca stanga este: pierde mai repede sange?
a) tuse; a) hemoragie venoasa;
b) dispneea; b) hemoragie capilara;
c) hepatalgie; c) hemoragie arteriala;
d) edemul pulmonar acut. d) hemoragie venoasa si
21.In insuficienta cardiaca dreapta exista: capilara.
a) dispnee de efort; 29.Caror factori se datoreaza mentinerea
b) hepatomegalie; sau chiar o usoara crestere a TA in faza
c) hepatalgie; de inceput a hemoragiei?
d) edeme periferice a) vasoconstrictiei;
22. Perioada cea mai critica din IMA este: b) mobilizarea sangelui din depozite
a) perioada prodromala; (ficat, splina,muschi);
b) perioada de debut; c) acumularii de CO2 ;
c) perioada de stare. d) unei oxigenari deficitare a
23.Despre varice se poate afirma: tesuturilor.
a) sunt dilatari permanente ale 30. Cum este ritmul cardiac si pulsul in
venelor superficiale; cursul unei hemoragii mari?
b) produc edeme ale gambelor; a) pulsul este bradicardiac,bine batut;
c) complicatia cea mai frecventa este b) ritmul cardiac este foarte rapid:
tromboflebita ; 120-130 batai/minut;
d) simptomele obisnuite sunt: durerea c) pulsul este aritmic;
si senzatia de greutate la nivelul d) pulsul este slab batut,filiform.
gambelor. 31.Ce intelegem prin resuscitarea cardio-
24.Tratamentul insuficientei cardiace respiratorie?
globale consta in:
a) combaterea si tratarea insuficientei a) varice;
cardiace; b) sindrom de ischemie cronica
b) masurile intreprinse pentru periferica;
restabilirea activitatii cardiace; c) sindromul de ischemie acuta
c) combaterea si tratarea afectiunilor periferica;
pulmonare; d) insuficienta venoasa cronica.
d) restabilirea schimburilor gazoase la 39.In precizarea diagnosticului de infarct
nivelul plamanului,printr-o ventilatie miocardic , de un real folos este
pulmonara artificiala. precizarea cresterii:
32. Care dintre afectiunile cardiace pot a) transaminazei (GOT);
provoca stop cardiac? b) fosfatazei alcaline;
a) infarctul miocardic; c) lipidemiei;
b) hipertensiunea arteriala; d) amilazemiei.
c) tamponada cardiaca; 40.Care din metodele de mai jos de
d) tulburarile grave de ritm. explorare a aparatului cardiovascular
33. In ce ritm se efectueaza masajul sunt metode neinvazive?
cardiac extern? a) examenul radiologic standard al
a) 60-80/minut; inimii si vaselor mari;
b) 16-18/ minut; b) EKG , ecocardiograma;
c) 20-40/minut; c) cateterismul cardiac;
d) 80-100/minut. d) angiocardiografia.
34.Unde palpam in mod normal socul 41.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
apexian? cardiaci urmareste compensarea cordului
a) saptiul V intercostal stang pe linia prin:
medioclaviculara; a) regim alimentar cu multe lichide;
b) spatiul III intercostal parasternal b) repaus la pat;
stang; c) oxigenoterapie;
c) la mijlocul sternului. d) medicatie tonicardiaca;
35.Care este ritmul cardiac normal? e) administrare preoperatorie de
a) 60-80 batai/minut; atropina.
b) 40-50 batai/minut; 42.Ce medicatie este indicata la arteritici
c) 50-60 batai/minut; pentru pregatirea lor pentru operatie?
d) 80-100 batai/minut. a)vasodilatatoare,anticoagulante
36.Prin ce se caracterizeaza cefaleea din ,antibiotice;
HTA? b) anticoagulante
a) apare spre seara,se accentueaza ,sedative,antitermice;
la miscari de pozitie; c) medicatie antiaritmica,antialgica;
b) se insoteste de paloare a fetei, d)coagulante,vitaminoterapie.
transpiratii profuze; 43.Claudicatia intermitenta apare:
c) este insotita de ameteli,tulburari a) in repaus;
vizuale,vajaieturi in urechi; b) la efort: mers,alergat,urcat;
d) localizata in regiunea c) dispare rapid dupa oprire si revine
occipitala,apare matinal. dupa o distanta aproximativ egala cu
37.Durere toracica cu caracter constrictiv cea la care s-a instalat anterior;
retrosternal,cu iradiere spre gat si bratul d) inceteaza dupa masajul moletului.
stang intalnim in: 44.Punctia pericardica:
a) pneumonie,pleurezie; a) poate deveni o interventie de
b) cardiopatie ischemica urgenta cand cantitatea de lichid
dureroasa,angor pectoris; acumulat pune in pericol viata
c) nevralgie intercostala; pacientului;
d) afectiuni esofagiene b) are scop explorator pentru stabilirea
38.Durerea sub forma de claudicatie naturii si prezentei lichidului;
intermitenta apare in:
c) are scop terapeutic pentru evacuarea 53. In timpul tratamentului cu
lichidului acumulat. anticoagulante asistenta va avea in
vedere:
CARDIOLOGIE -NURSING a) evaluarea aspectului tegumentelor
45.Pentru prevenirea bolilor in zonele unde se fac injectii;
cardiovasculare se recomanda: b) supravegherea sangerarilor
a) evitarea mersului pe jos; gingivale,nazale;
b) alimentatie fara exces de sare, grasimi; c) notarea zilnica a diurezei.
c) evitarea stresului psihic. 54. In socul cardiogen, pacientul prezinta
46.Boala varicoasa se caracterizeaza prin: urmatoarele manifestari de dependenta:
a)tegumente palide ,reci; a) neliniste;
b)tegumente cianotice la extremitati; b) tegumente reci;
c)edem dupa ortostatism prelungit, vase c) poliurie;
superficiale dilatate d) hipotensiune arteriala;
47. Flebografia reprezinta: e)greturi;
a) examenul endoscopic venos; f) varsaturi.
b) examenul radiologic venos; 55. Persoanele cu risc in aparitia
c) masurarea presiunii venoase. endocarditei infectioase sunt:
48.Oscilometria reprezinta: a) cele cu valvulopatii dobandite dupa
a) o metoda de explorare a arterelor RAA;
periferice; b) persoanele cu obezitate;
b)o metoda de examinare a venelor; c) cele cu malformatii cardiace
c)o metoda de evidentiere a congenitale.
amplitudinii pulsatiilor peretelui 56. Pacientul cu pericardita se plange de
arterial. durere cu localizare:
49. Electrocardiografia consta in : a) retrosternala accentuata de
a) inregistrarea biocurentilor produsi tuse,inspiratie;
de miocard in cursul unui ciclu b) retrosternala iradiata in umarul
cardiac; stang;
b) reprezentarea grafica a zgomotelor c) hipocondrul stang accentuata de
produse intr-un ciclu cardiac; tuse.
c) curba rezultata din inregistrarea 57. Manifestarile de dependenta intalnite
grafica a socului apexian. la pacientul cu HTAsunt:
50.IMA apare in urmatoarele a) palpitatii,varsaturi;
circumstante,cu exceptia: b) dispnee, cefalee occipitala,tulburari
a) mesele copioase ,efortul de vedere;
fizic,expunerea la frig; c) dispnee,poliurie.
b)dupa infectii aerogene; 58. Interventiile autonome ale asistentei
c)dupa imobilizarea prelungita la pat. pentru ingrijirea pacientului cu HTA
51. Durerea in IMA prezinta caracteristicile constau in:
urmatoare: a) asigurarea regimului alimentar
a) cedeaza la administrarea hiposodat,hipolipidic;
nitroglicerinei; b) educatia pacientului pentru
b) este violenta,insuportabila; suprimarea fumatului;
c) dureaza peste 30 de minute. c) administrarea medicatiei
antihipertensive.
52. Obiectivele imediate in ingrijirea 59. Dnul I.S.de 54 de ani,fumator,lucrator
pacientului cu IMA vizeaza: in constructii,afirma ca de doua luni
a) combaterea durerii si anxietatii; prezinta dureri la mers in gamba
b) prevenirea complicatiilor; stanga,care s-au accentuat
c) recuperarea si reintegrarea sociala ,determinandu-l sa intrerupa mersul
a pacientului. pentru a-i ceda durerea. Care poate fi
cauza durerii?
a) alterarea circualtiei venoase; 67. Alimentatia pacientului cu insuficienta
b) alterarea circulatiei arteriale cardiaca consta in:
periferice; a) mese mici, in numar de 4-5/24 h
c) ambele. b) alimentatie hipolipidica;
60.Unui pacient care prezinta alterarea c) alimentatie hipocalorica.
circulatiei arteriale periferice se 68. Interventiile zilnice ale asistentei
recomanda: medicale in evaluarea starii unui pacient
a) arteriografie; cu anasarca constau in:
b) oscilometrie; a) notarea cantitatii de lichide
c) flebografie. ingerate/24 h;
61.Pacientului care prezinta arterita b) masurarea greutatii corporale si a
obliteranta asistenta medicala ii diurezei;
recomanda la externare: c) oxigenoterapie.
a) sa poarte ciorapi elastici: 69. Palpitatiile ca manifestari de
b) sa pastreze igiena riguroasa a dependenta apar:
picioarelor; a) in bolile cardiace;
c) sa poarte incaltaminte confortabila b) dupa abuz de cafea,tutun;
din piele,ciorapi din bumbac; c) ambele.
d) repaus la pat. 70. Pulsul:
62. Dnul A.I. este internat cu tromboflebita a) se percepe cu policele
gambei drepte.I se acorda urmatoarele b) se percepe pe vena cava
ingrijiri: inferioara;
a) repaus la pat in pozitie c) este neregulat in aritmia
Trendelenburg; extrasistolica.
b) suplinirea pacientului pentru
satisfacerea nevoilor de baza; 71. Pulsul:
c) repaus la pat,cu membrul inferior a) duritatea lui denota hipotensiune;
drept ridicat pe o atela Braun. b) se percepe prin compresiunea
63. Pacientului cu varice i se recomanda unei artere pe un plan dur;
purtarea ciorapilor elastici pe care ii c) nu se modifica in caz de febra.
imbraca astfel: 72. Accidentele punctiei pericardice sunt:
a) fiind asezat in pat cu membrul a) socul pericardic;
inferior orizontal; b) patrunderea acului in ventriculii
b) fiind in pozitie sezand pe scaun; cerebrali;
c) in ortostatism. c) patrunderea acului in miocard.
64. Pozitia pacientului cu insuficienta 73. In cazul electrocardiografului
cardiaca este: montarea electrodului rosu se face la:-
a) decubit dorsal; a) mana dreapta;
b) sezand in fotoliu; b) mana stanga;
c) semisezand in pat. c) piciorul stang.
65. In timpul administrarii digitalei, 74. In cazul electrocardiografului
asistenta va urmari in mod deosebit : montarea electrodului galben se face la:
a) pulsul; a) mana dreapta;
b) diureza; b) mana stanga;
c) aparitia greturilor, varsaturilor. c) piciorul stang.
66. Alimentatia pacientului cu insuficienta 75. In cazul electrocardiografului
cardiaca urmareste: montarea electrodului verde se face la:
a) reducerea cantitatii de glucide /24 a) mana dreapta;
h; b) piciorul stang;
b) reducerea numarului de mese / c) picior drept.
24h; 76. In cazul electrocardiografului
c) reducerea consumului de NaCl si a montarea electrodului negru se face la:
cantitatii de lichide. a) mana dreapta;
b) piciorul stang; a) spatiul V intercostal stang pe linia
c) picior drept. medioclaviculara;
77. In cazul electrocardiografului b) la intersectia dintre orizontala dusa
montarea electrodului precordial V 1se de la V4 si linia axilara anterioara
face in: stanga;
a) spatiul IV intercostal pe marginea c) la intersectia dintre orizontala dusa
dreapta a sternului; din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
b) spatiul IV intercostal pe marginea 81. In cazul electrocardiografului
stanga a sternului; montarea electrodului precordial V6 se
c) spatiul V intercostal stang pe linia face in:
medioclaviculara. a) spatiul V intercostal stang pe linia
78. In cazul electrocardiografului medioclaviculara;
montarea electrodului precordial V 2 se b) la intersectia dintre orizontala dusa
face in: de la V4 si linia axilara anterioara
a) spatiul IV intercostal pe marginea stanga;
dreapta a sternului; c) la intersectia dintre orizontala dusa
b) spatiul IV intercostal pe marginea din V4 si linia axilara mijlocie stanga.
stanga a sternului; 82. Pozitia indicata pentru pacientii cu
c) spatiul V intercostal stang pe linia edem pulmonar acut este:
medioclaviculara. a) pozitie Trendelenburg;
79. In cazul electrocardiografului b) pozitie decubit dorsal;
montarea electrodului precordial V 3 se c) pozitie sezanda cu gambele
face in: atarnand la marginea patului.
a) spatiul IV intercostal pe marginea 83.Durerea din infarct miocardic dureaza:
dreapta a sternului; a) mai putin de 30 minute;
b) spatiul IV intercostal pe marginea b) peste 30 minute ;
stanga a sternului; c) intre 5 secunde si 20 minute.
c) la jumatatea distantei dintre V2 si 84.Sunt indicate in infarct miocardic acut:
V4. a) repausul absolut la pat;
80.In cazul electrocardiografului montarea b) alimentatia hiperlipidica;
electrodului precordial V 5 se face in: c) administrarea medicamentelor cu
punctualitate
BAREM DE CORECTARE MODULUL CARDIOLOGIE ȘI NURSING ÎN CARDI OLOGIE
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A I. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 53
de catre asistentii medicali,
2 F idem 55
3 A idem 55
4. F idem 55
5 A idem 63
6 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
7 A Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 129
10 F Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 132
11 A L Titirca 1150 de teste 65
12 F 1150 de teste 65
13 A 1150 de teste 65
14 F 1150 de teste 65
15 A 1150 de teste 65
16 F 1150 de teste 65
17 A 1150 de teste 65
18 A 1150 de teste 65
19 A 1150 de teste 65
TESTUL II ASOCIERI
A
1 c Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
2 e Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
3 d Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
4 b Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
5 a Manual de ingrijiri vol.1-Crin Marcean 146
B
1 e Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor 59
de catre asistentii medicali
2 c idem 59
3 d idem 59
4 a idem 59
5 b idem 59
C
1 e idem 59
2 c idem 59
3 b idem 59
4 d idem 59
5 a idem 59
TESTUL III- GRILA
CARDIOLOGIE MEDICINA INTERNA
1 a Teste pentru pregatirea asistentului medical– 34
Liliana Rogozea ed. Aldis
2 b idem 34
3 a,b idem 34
4 a idem 71
5 c idem 71
6 b idem 71
7 b,c idem 71
8 a idem 71
9 a idem 71
10 a idem 71
11 c idem 71
12 c Medicina interna- Borundel 340
13 a,c Medicina interna 341
14 a,b Medicina interna Borundel 355
15 d Medicina interna Borundel 372
16 a,b Medicina interna Borundel 368
17 c,d Medicina interna Borundel 371
18 a Medicina interna Borundel 370
19 b Medicina interna Borundel 366
21 b,c,d Medicina interna Borundel 378
23 a,b,c,d Medicina interna Borundel 414
24 b,c Medicina interna Borundel 381
25 c Medicina interna Borundel 347
CARDIOLOGIE- CHIRURGIE
26 b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
27 a,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
28 c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 247
29 a,b Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
30 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 248
31 b,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 460
32 a,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
33 a Chirurgie Daschievici/Mihailescu 465
36 c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 524
41 b,c,d Chirurgie Daschievici/Mihailescu 574
43 b,c Chirurgie Daschievici/Mihailescu 575
44 a,b,c Manual de ingrijir vol.1- Crin Marcean 145
CARDIOLOGIE- NURSING
45 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
46 c 1150 de teste cap.2.2 61
47 b 1150 de teste cap.2.2 61
48 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
49 a 1150 de teste cap.2.2 61
50 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
51 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
52 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
53 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
54 a,b,d 1150 de teste cap.2.2 61
55 a 1150 de teste cap.2.2 61
56 b 1150 de teste cap.2.2 61
57 b 1150 de teste cap.2.2 61
58 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
59 b 1150 de teste cap.2.2 61
60 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
61 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
62 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
63 a 1150 de teste cap.2.2 61
64 b,c 1150 de teste cap.2.2 61
65 a,c 1150 de teste cap.2.2 61
66 c 1150 de teste cap.2.2 61
67 a,b,c 1150 de teste cap.2.2 61
68 a,b 1150 de teste cap.2.2 61
69 c 1150 de teste cap.2.2 61
70 c Teste pentru pregatirea asistentului medical– 9
Liliana Rogozea ed. Aldis
71 b idem 9
72 a,c idem 11
73 a idem 22
74 b idem 22
75 b idem 22
76 c idem 22
77 a idem 22
78 b idem 23
79 c idem 23
80 b idem 23
81 c idem 23
82 c idem 32
83 b idem 33
84 a,c idem 33
MODULUL 25- GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN GASTROENTEROLOGIE
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru urmatoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1. Regimul alimentar în boala ulceroasă este acelaşi indiferent de faza evolutivă a bolii
2. Deficitul de volum lichidian se instalează la pacientul cu stenoză pilorică din cauza diareei.
3. Pacientul cu enterocolită acută nu este sursă de infecţie pentru alte persoane.
4. Pacientul cu ciroză hepatică poate prezenta gingivoragii şi epistaxis.
5. După intervenţiile chirurgicale pe intestinul gros nu se impun restricţii alimentare din a doua
zi a operaţiei
6. Explorarea radiologică gastro-intestinală este contraindicată la pacienţii cu hemoragie gastro-
intestinală acută.
7. Substanţa de contrast folosită pentru explorarea colonului poate fi administrată pe cale orală
şi intravenos.
8. După efectuarea gastroscopiei pacientul poate prezenta ca manifestări: disfagie, tumefacţia
amigdalelor, subfebrilitate
9. Pacientul care a fost supus unei gastroscopii şi i s-a prelevat un fragment de ţesut pentru
biopsie, este atenţionat să nu consume alimente fierbinţi după investigaţie.
10. Asistenta medicală educă pacientul cu pancreatită cronică să evite mesele copioase.
11.Examenul pentru cercetarea hemoragiilor oculte în scaun trebuie să fie precedat de un
regim standard - prânzul Schmidt-Strassburger.
TESTUL II
A. Asociati notiunile din cele doua coloane
1 Vărsături cu conţinut bilios A cancer gastric

2 Vărsături cu conţinut sanghinolent B dischinezie biliară
3 Vărsături cu conţinut fecaloid C alcoolici
4 Vărsături cu conţinut mucos D ocluzie intestinală
5 Vărsături cu conţinut alimentar E stenoză pilorică
1 Vărsături matinale A stenoză pilorică

2 Vărsături postprandiale precoce B alcoolism
3 Vărsături postprandiale tardive C ulcer gastric
4 Vărsături la 24 h după masă D sindrom de HTIC
5 Vărsături în jet, neprecedate de greţuri E ulcer duodenal
TESTUL III
MEDICINĂ INTERNĂ
1. Următoarele simptome sunt b) este localizată în hipocondrul drept ,
caracteristice pentru cancerul gastric: iradiază în membrul inferior şi cedează
a) durere în flancul abdominal drept; la administrare de antispastice;
b) flatulenţă; c) localizare tipică în epigastru şi
c) anorexie selectivă pentru carne şi cedează la administrare de morfină.
grăsimi. 8. Următoarele explorări paraclinice
2. Ciroza hepatică este cel mai frecvent confirmă prezenţa ulcerului gastric:
cauzată de : a) VSH crescut;
a) alcoolism; b) endoscopia gastrică;
b) paraziţi; c) hemoragii oculte.
c) infecţii biliare. 9. Într-o pancreatită acută , cu evoluţie
3. În ce constă tratamentul igieno-dietetic fără complicaţii , tratamentul de bază este
într-o gastrită cronică: medical şi în conducerea tratamentului se
a) alimentaţie fracţionată 5-6 mese/zi, va ţine seama de:
cu orar regulat; a) evoluţia stării generale , a febrei, a
b) evitarea consumului de condimente, leucocitozei, a amilazemiei;
tocături, afumături, alcool ,tutun; b) evoluţia durerii şi posibilitatea de
c) evitarea consumului de reluare rapidă a alimentaţiei;
medicamente antiinflamatoare, c) sedarea bolnavului şi reluarea cât
nesteroidiene şi cortizonice; mai rapid a vieţii normale.
d) toate. 10. În cazul unui pacient cu colică biliară ce
4. Colonul iritabil se caracterizează prin : prezintă vărsături incoercibile, acestea pot fi
a) diaree postprandială; combătute prin administrare de:
b) scaun cu mucus, puroi, sânge; a) plegomazin fiole;
c) epigastralgii. b) torecan tablete;
5. Tabloul clinic în enterocolita acută se c) emetiral supozitoare.
caracterizează prin: CHIRURGIE
a) poliurie; 11. Lipotimia în ortostatism apare la un
b) vărsuri alimentare; bolnav cu hemoragie digestivă superioară ,
c) 5-20 scaune/zi. în cazul unei pierderi de masă circulantă:
6. Tabloul clinic în ciroza hepatică constă a) mică;
în: b) medie;
a) disurie; c) mare.
b) steluţe vasculare; 12. Sunt cauze de HDS:
c) varice esofagiene. a) ulcerul aton;
7. Durerea în colica biliară are b) cancerul gastric;
următoarele caracteristici: c) traumatismul căilor biliare.
a) este localizată în hipocondrul drept 13. Manifestarea caracteristică în ulcerul
şi iradiază în regiunea dorso-lombară; gastric perforat este:
a) meteorism abdominal;
b) agitaţia extremă;
c) ,, abdomen de lemn”. 21. La palparea abdominală a unui pacient
14. O hemoragie digestivă în care cu ulcer gastro-duodenal perforat apar
pacientul a pierdut 1000-1500 ml de sânge următoarele caracteristici:
este: a) palparea este nedureroasă;
a) asimptomatică; b) abdomenul este elastic , nedureros;
b) are semne clinice caracterizate prin c) abdomenul este rigid (de lemn).
tahicardie, ameţeli, vedere ca prin 22. Care este semnul clinic sigur al ocluziei
ceaţă, lipotimie; intestinale?
c) are semnele caracteristice şocului a) vărsăturile;
hemoragic b) greţurile;
15. Complicaţia cea mai frecventă a c) oprirea tranzitului pentru materii
ulcerului gastro-duodenal este: fecale şi gaze ;
a) cancerul gastric; d) meteorismul.
b) hemoragia digestivă; 23. Când apar mai frecvent colicile biliare?
c) gastrita cronică. a) dimineaţa pe nemâncate;
16. Care din elementele de mai jos pot b) după amiază;
produce hemoragii gastro-duodenale: c) noaptea;
a) ulcerul gastro-duodenal; d) după masă bogată în grăsimi sau
b) anaciditatea; alimente colecistokinetice.
c) gastritele hemoragice; 24. Un bolnav cu durere intensă
d) medicamentele ulcerogene. ,colicativă , situată în hipocondrul drept , cu
17. Ce regim alimentar dăm la începutul iradiere în umăr şi spate, cu durată mare,
pancreatitei acute? febră, care este temporar sau deloc
a) regim hipoproteic; influenţată de antispastice şi antialgice,
b) regim hidro-lacto-zaharat; poate fi produsă de :
c) repaus digestiv absolut, sondă de a) colică renală;
aspiraţie gastrică. b) colecistită acută;
18. Ce modificări de laborator se pot întâlni c) colică hepatică;
în pancreatita acută? d) apendicită acută subhepatică.
a) amilazemia şi amilazuria crescute în 25. Care din examenele de laborator sunt
primele 2-3 zile; utile pentru stabilirea gravităţii H.D.S?
b) hiperglicemie; a) testele de coagulare;
c) leucopenie. b) hemoglobina;
19. Pancreatita acută este un sindrom c) proteinemia;
abdominal acut caracterizat prin : d) hematocritul.
a) dureri abdominale violente în etajul 26. Hemoragia de la nivelul aparatului
superior şi alterarea marcată a stării digestiv exteriorizată prin vărsături se
generale; numeşte:
b) durere în hipocondrul drept cu a) hemoptizie;
iradiere în umăr , stare generală uşor b) hematemeză;
alterată; c) melenă.
c) dureri în fosa iliacă dreaptă cu NURSING
greţuri şi vărsături. 27. Organele cavitare ale abdomenului se
20. Într-o litiază biliară coloraţia icterică pot evidenţia prin:
persistentă a sclerelor , mucoaselor şi a) examinarea cu sulfat de bariu;
tegumentelor poate fi dată de : b) examinarea cu lipiodol ultrafluid;
a) inflamaţia peretelui colecistic; c) examinarea cu pobilan.
b) prezenţa unui obstacol în coledoc; 28. Radioscopia cu sulfat de bariu este
c) un proces inflamator al căilor biliare. contraindicată la pacienţii cu :
a) HDS;
b) peritonită;
c) ulcer gastric. malignitatea sau benignitatea unui ulcer
29. În vederea efectuării irigoscopiei este este:
necesar să: a) examenul radiografic;
a) se administreze regim hidric în b) gastroscopia ;
preziua examenului; c) cercetarea hemoragiilor oculte.
b) se evacueze complet colonul prin 36. Examenul endoscopic rectosigmoidian
efectuare de clismă şi administrare de este contraindicat la pacienţii cu:
ulei de ricin; a) constipaţie;
c) se administreze timp de 2-3 zile b) diaree cronică;
alimentaţie bogată în celuloză . c) pusee hemoroidale acute.
30. Irigoscopia este : 37. Spălătura gastrică este contraindicată
a) examinarea radiologică a colonului în:
fără substanţă de contrast; a) cancer gastric;
b) examinarea radiologică a colonului b) intoxicaţii cu sbstanţe caustice ;
cu substanţă contrast; c) stază gastrică însoţită de procese
c) examinarea endoscopică a fermentative.
colonului. 38. Paracenteza abdominală se
31. Colangiografia constă în : efectuează :
a) radiografierea veziculei biliare a) în fosa iliacă dreaptă;
umplută cu substanţă de contrast b) în fosa iliacă stângă , linia Monroe-
administrată pe cale orală; Richter;
b) radiografierea căilor biliare inclusiv a c) la mijlocul liniei dintre ombilic şi
colecistului prin umplerea cu substanţă simfiza pubiană.
de contrast administrată pe cale 39. Explorarea funcţională a pancreasului
intravenoasă; se face prin metode directe şi indirecte .
c) radiografierea organelor cavitare ale Enzimele pancreatice se cercetează în:
abdomenului după adminstrarea a) sânge;
substanţei de contrast pe cale orală . b) suc pancreatic;
32. Colangiografia este contraindicată la c) sânge, urină, suc pancreatic.
pacienţii cu: 40. În caz de digestie deficitară, la
a) afecţiuni hepato-biliare acute; examenul microscopic al materiilor fecale se
b) reacţii alergice la iod; depistează:
c) insuficienţă renală. a) rare fibre musculare;
33. Intervenţiile cu rol autonom ale b) steatoree;
asistentei medicale în cazul gastroscopiei c) celuloză în cantităţi mici.
sunt următoarele , cu excepţia: 41. Examenul materiilor fecale pentru
a) asigură pacientului un climat calm , reacţia Adler se face după trei zile de regim
de căldură umană; alimentar:
b) anunţă pacientul să nu mănânce, să a) lacto-făinos;
nu fumeze în seara precedentă şi în b) complet;
dimineaţa investigaţiei; c) care să conţină zarzavaturi verzi şi
c) evaluează gradul anxietăţii carne .
pacientului şi îi administrează o tabletă 42. Vărsăturile ce conţin alimente ingerate
de diazepam. cu 1-2 zile înainte sunt caracteristice
34. Pentru determinarea hemoragiilor pentru:
oculte se utilizează: a) ulcerul gastro-duodenal necomplicat;
a) testul Addis- Hamburger; b) varice esofagiene;
b) testul Adler; c) stenoza pilorică.
c) proba de digestie. 43. Durerea ca şi manifestare în ulcerul
35. Examenul util pentru precizarea unor gastric apare :
diagnostice nesigure când este vorba de a) la 3-4 ore după masă;
b) la 30 minute după masă ; a) toaletă locală cu apă şi săpun , băi
c) nu are legătură cu alimentaţia . călduţe de şezut;
44. Pentru un pacient diagnosticat cu ulcer b) dietă adecvată pentru evitarea
duodenal se recomandă respectarea unui constipaţiei;
regim alimentar compus din: c) băi fierbinţi , prişniţe aplicate local.
a) supe de zarzavat,lapte, carne fiartă , 51. După oprirea vărsăturilor , un pacient
ou fiert moale; diagnosticat cu colecistită este realimentat
b) ciorba de carne, brânza de vaci; astfel:
c) pâine veche , soteuri de zarzavat. a) cu cantităti mici de ceai , din oră în
45. La externarea din spital asistenta oră;
recomandă pacientului cu ulcer gastro- b) cu supe strecurate de zarzavat;
duodenal: c) cu lactate, smântână , peşte.
a) să respecte orarul meselor ; 52. Pacientul cu colecistectomie prezintă
b) să evite stresul fizic şi psihic; drenuri prin care se scurge bila. Asistenta
c) să aibe o alimentaţie completă fără medicală va supraveghea:
restricţii. a) cantitatea zilnică de secreţie ;
46. Durerea care prezintă periodicitate şi b) ca drenul să nu se cudeze;
apare de obicei toamna şi primăvara este c) aspectul secreţiilor.
întâlnită la pacienţii cu: 53. În bolile digestive ora de administrare a
a) ulcer gastro-duodenal; medicaţiei antisecretoare este:
b) litiază biliară; a) după mese;
c) rectocolită. b) în timpul meselor;
47. Manifestările de dependenţă întâlnite c) înaintea meselor.
în hemoragia digestivă sunt : 54. Intervenţiile autonome ale asistentei
a) senzaţia de greaţă , vărsături, medicale acordate pacienţilor cu rectocolită
căldură retrosternală; ulcero-hemoragică sunt următoarele:
b) paloare, transpiraţii reci abundente, a) asigură repaus fizic şi psihic
hipotensiune arterială; complet;
c) senzaţia de gâdilare a laringelui, b) asigură igienă corporală şi de pat;
vărsături, hipertensiune arterială. c) administrează medicaţie
48. Caracteristicile durerii în ulcerul gastric hemostatică şi preparate de fier.
sunt: 55. Pacientul cu rectocolită ulcero-
a) durere în epigastru, violentă , ca o ,, hemoragică este educat :
lovitură de pumnal” cu iradiere dorsală; a) să respecte un regim alimentar
b) durere în hipocondrul drept însoţită bazat pe alimente bogate în celuloză;
de greţuri şi vărsături; b) să consume alimente bogate în
c) durere localizată în epigastru însoţită vitamine , uşor digerabile;
de senzaţia de arsură. c) să –şi asigure un aport suficient
49. Intervenţiile cu rol autonom ale proteic (carne slabă fiartă , brânza
asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor proaspătă).
cu ciroză hepatică sunt: 56. Pacientul cu ciroză hepatică poate
a) asigurarea alimentaţiei , măsurarea prezenta în perioada de debut următoarele
şi notarea diurezei şi greutăţii manifestări de dependenţă:
corporale; a) balonări postprandiale, meteorism
b) pregătirea pentru flebografie; abdominal, flatulenţă;
c) efectuarea examenelor de laborator b) fatigabilitate , inapetenţă, greţuri;
ale sângelui. c) subicter, ascită.
50. Pacienţii suferinzi de hemoroizi şi 57. Vărsăturile postoperatorii cauzate de
operaţi pentru această afecţiune vor primi staza gastrică se combat prin:
următoarele recomandări: a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale 60. Durerea în afecţiunile digestive prezintă
postoperator; unele caracteristici.Durerea cu localizare în
c) introducerea sondei nazo-gastrice hipocondrul drept ce iradiază în umărul
pentru drenarea secreţiei, urmată de drept este întâlnită în :
spălătură gastrică. a) litiaza biliară;
58. La externarea din spital pacientul care b) ulcerul duodenal;
prezintă colostomie va fi educat pentru a se c) rectocolită.
autoîngriji: 61. În bolile digestive, substituenţii acidităţii
a) să-şi schimbe aparatul colector; gastrice sunt administraţi astfel;
b) să-şi protejeze tegumentele din jurul a) la 2 ore după mese;
stomei; b) înaintea meselor;
c) să-şi menţină igiena generală. c) în timpul meselor.
59. Regimul alimentar al purtătorului de 62. Pentru combaterea durerilor unui
colostomă este: pacient diagnosticat cu colecistită acută i se
a) bogat în proteine şi grăsimi; administrează:
b) bogat în hidraţi de carbon şi a) 1 fiolă Morfină;
proteine; b) 1 fiolă Mialgin;
c) sărac în lipide şi celuloză. c) 1 fiolă Papaverină şi 1 fiolă Scobutil
la nevoie.
BAREM DE CORECTARE - GASTROENTEROLOGIE ŞI NURSING ÎN

GASTROENTEROLOGIE
ÎNTREBARE PAGINĂ
1 F 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
4 A 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 71
6 A Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
asistenţii medicali- L. Titircă, 2002
7 F idem 212
8 A idem 235
9 A idem 234
10 A Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
11 F Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 257
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
B
1 b Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
2 c Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
3 e Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
4 a Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
5 d Ghid de nursing – L. Titircă, 1998 139
TESTUL III- GRILĂ

MEDICINĂ INTERNĂ
1 c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 77
Liliana Rogozea 1997
2 a idem 78
3 d idem 246
4 a idem 80
5 b,c idem 81
6 b,c idem 82
7 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 5
asistenţii medicali- OAMR, 2004
8 b idem 7
9 a idem 47
10 a,c idem 71
CHIRURGIE
11 b Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, 723
12 b 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 8
13 c idem 9
14 c idem 9
15 b idem 10
16 a,c,d Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 723
Mihăilescu, 2004
17 c idem 720
18 a,b idem 720
19 a 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 41
20 b idem 44
22 c Chirurgie pentru cadre medii- F.Daschievici, M. 717
Mihăilescu, 2004
23 c,d idem 708
24 b idem 715
25 b,d idem 724
26 b Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 107
NURSING
27 a Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 210
28 a,b idem 210
29 a,b idem 213
30 b idem 212
31 b idem 214
32 a,b ,c idem 214
33 c idem 233
34 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
36 c Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de 237
37 a,b idem 126
38 b,c idem 54
39 c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 68
40 b Explorări funcţionale şi îngrijiri speciale acordate 59
bolnavului – L Titircă, 2008
41 a idem 59
42 c 1030 teste pentru examene şi concursuri pentru 9
43 b idem 9
44 a,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
45 a,b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
46 a 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 69
48 c idem 11
52 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 72
54 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 84

asistenţii medicali- Lucreţia Titircă, 2008
55 b,c idem 84
56 a,b idem 85
58 a,b,c 1150 teste nursing – L.Titircă , 2008 71
60 a 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 69
61 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
62 c 1150 teste nursing – L.Titircă ,2008 71
MODULUL 26 -NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING ÎN AFECȚIUNILE RENALE
TESTUL I
Stabiliți valoarea de adevăr pentru următoarele enunțuri. Notați adevărat cu „A” sau cu
„F” fals .
1.Examenul sedimentului urinei este cel mai important pentru stabilirea dignosticului de infecţie
urinară.
2.Pentru evidenţierea proteinuriei se va recolta urină din 24 de ore.
3.Creatinina sanguină este de 0.6 – 1.2 mg%.
4.Cistoscopia reprezintă examenul radiologic al vezicii urinare.
5.Pacientul cu glomerulonefrită prezintă probleme de dependenţă : alterarea circulaţiei şi
alterarea eliminării urinare.
6.Edemele în bolile renale sunt albe şi pufoase.
7.Pentru corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic în I.R.A. se vor măsura pierderile de lichide
la care se adaugă câte 100 – 150 ml soluţie hidratantă pentru fiecare grad de temperatură.
8.Hemodializa reprezintă cea mai eficientă metodă de epurare extrarenală.
9.În I.R.C. alimentaţia este normoproteică si normosodată.
10.În perioada postoperatorie în intervenţiile pe rinichi urina se captează numai prin tuburi de
dren.
TESTUL II
1 Semnul godeului A urocultură

2 Examen bacteriologic B sânge
3 Glomerulonefrită acută C streptococ betahemolitic
4 Hematurie D 3000 ml urină
5 Poliurie E edem renal

1 Urografie A iodura Na 10%
2 Cistoscopie B hemodializă
3 I.R.C. C substanţă iodată injectată i.v.
4 Pielografie D endoscopie
5 Hipostenurie E urină diluată
TESTUL III
MEDICINA INTERNA c) prezenţa germenilor în urină ( peste

1.Durerea de origine renală: 100.000 germeni pe ml)
a) se poate prezenta sub formă de 7. Sindromul nefritic acut presupune :
durere lombară, durere pelviperineală şi a) oligurie;
cistalgie; b) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
b) poate fi declanşată de trepidaţii, mers c) hipertensiune arterială.
rapid, eforturi fizice; 8. Sindromul nefrotic se defineşte prin :
c) este calmată prin găsirea unei poziţii a) proteinurie peste 3.5 g pe 24 de ore;
antalgice. b) hipoalbuminemie sub 30 g pe l;
2. Diureza normală este de : c) hipercolesterolemie peste 3 g pe l.
a) 500 – 100 ml pe 24 ore; 9.Sindromul urinar din glomerulonefrita
b) 1500 – 2500 ml pe 24 ore; acută se traduce prin :
c) 1000 – 2000 ml pe 24 ore. a) poliurie şi polakiurie;
3. Glomerulonefrita acută : b) leucociturie masivă;
a) apare in timpul unei infecţii c) hematurie întotdeauna inferioară
streptococice; leucocituriei.
b) se caracterizează prin leziuni renale 10. Insuficienţa renală acută poate sa apară
datorate reacţiei antigen-anticorp, cu în :
fixare de complement la nivelul a) traumatisme pelviene cu ruptură de
membranei bazale glomerulare; vezică şi extravazarea urinii;
c) se caracterizează prin hematurie, b) scăderea volumului sanguin circulant;
hipertensiune arterială şi edeme. c) necroză papilară.
4. Edemele de origine renală : 11. Dintre factorii de litogeneză fac parte şi :
a) apar iniţial localizate la nivelul a) creşterea concentraţiei sărurilor
pleoapelor şi retromaleolar sunt mai urinare;
accentuate dimineaţa şi au tendinţa la b) hipertiroidie;
regresie în timpul zilei; c) solubilitatea crescută a unor
b) sunt albe, moi, pufoase (păstrează constituenţi urinari (oxalat, acid uric).
godeu); 12. Principalul element diagnostic al unei
c) apar in glomerulonefrite acute şi infecţii urinare îl reprezintă :
cronice, în sindroamele nefrotice şi in a) febra înaltă însoţită de frisoane şi
insuficienţa renală cronică. alterarea stării generale;
5. Urografia intravenoasă : b) durerea lombară colicativă;
a) apreciază secretia şi excreţia renală; c) bacteriuria semnificativă.
b) apreciează anomaliile prezente la 13. Cea mai importantă măsură terapeutică
nivelul arborelui pielocaliceal şi vezicii în hematurie este :
urinare (calculii, dilataţii, malformaţii); a) tratamentul hemostatic cu vitamina K
c) presupune testarea obligatorie a 3 – 4 fiole pe zi, etampsilat 2 – 3 fiole pe
sensibilităţii la iod. zi, adrenostazin 2- 3 fiole pe zi;
6. Glomerulonefritele sunt afecţiuni renale b) tratament etiologic prin descoperirea şi
caracterizate prin : tratarea cauzei care o produce (litiază,
a) afectarea interstiţiului renal ; tumori, corpi străini, etc);
b) proteinurie de peste 3.5 g pe 24 de c) inlocuirea pierderilor sanguine prin
ore; transfuzii de sânge, plasmă, masă
eritrocitar.
CHIRURGIE
14.Care este cifra minimă a tensiunii a) traumatism de bazin, cu fractură de
arteriale sistolice, ca să se poată produce pube;
filtrarea renală? b) litiază renală;
a) 50 mmHg; c) adenom de prostată;
b) 60 mmHg; d) prostatită cronică.
c) 70 mmHg. 21. Care sunt cele mai eficiente tratamente
15. Care este investigaţia radiologică, care ale adenomului de prostată ?
ne dă datele cele mai precise privind a) tratamentul hormonal;
aspectul anatomic si funcţia aparatului b) tratamentul fizioterapic;
urinar ? c) cateterismul vezical;
a) cistografie; d) tratamentul chirurgical constând in
b) pielografie ascendentă; adenomectomie pe cale transvezicală
c) urografie intravenoasa. sau prin rezecţie endoscopică
d)uretero-pielografie retrogradă. transuretrală.
16. Cum iau naştere calculii? 22. Tratamentul cancerului de prostată
a) prin precipitarea şi agregarea sărurilor constă în :
urinare; a) citostatice si tratament imunoterapic;
b) precipitarea are loc în jurul unui nucleu b) extirparea prostatei în totalitate
organic; împreună cu limfatice pelvine;
c) datorită concentraţiei crescute de c) alături de tratamentul chirurgical –
săruri în urină, estrogenoterapie, castrare bilaterală;
d) precipitarea are loc în jurul unor d) citostatice şi cobaltoterapie.
microbi, leucocite, epitelii descuamate. 23. Care dintre elementele de mai jos
17. În ce situaţie se poate produce o constituie factori locali care pot produce
insuficienţă renală cronică? retenţia acută de urină ?
a) într-o litiază veche; a) adenom şi cancer de prostată;
b) prin modificarea tensiunii arteriale, cu b) afecţiuni neurologice: tabes,
scleroză renală; siringomielie;
c) prin fenomene de obstrucţie şi c) compresiuni medulare;
infecţioase intermitente, se produce o d) calcul sau cheag care astupă colul
degradare treptată, dar avansată a vezical, traumatism de uretră, stricturi
funcţiei renale; uretrale.
e) prin tulburări de filtrare glomerulară. 24. Care din anuriile de mai jos sunt cele
18. Colica renală este produsă de : mai grave şi se remediază extrem de greu?
a) calculi mari care stagnează în bazinet; a) anuriile produse de şocul traumatic
b) calculi vezicali; sau hemoragic;
c) calculi mici, care migrează din bazinet b) anuriile renale;
în ureter; c) anuriile produse prin sindromul de
d) urini hiperconcentrate în săruri urinare. deshidratare;
19. Hematuria produsă în cancerul renal are d) anuriile postrenale.
urmatoarele caractere : 25. Absenţa micţiunilor inseamnă
a) este terminală; întotdeauna anurie?
b) unilaterală; a) da, absenţa micţiunilor este
c) este insoţită de dureri; consecinţa anuriei;
d) este totală, spontană, capricioasă, b) nu, şi alte cauze pot produce absenţa
nedureroasă. micţiunilor, fără să fie anurie;
c) absenţa micţiunilor poate apărea în
retenţia acută de urină;
20. In care din următoarele afecţiuni globul d) în plăgile renale sau vezicale, urina
vezical apare cel mai frecvent ? produsă se elimină în afara căilor
urinare sau normale.
a) creşterea de volum a hemiscrotului la
nivelul căreia se dezvoltă hidrocelul;
b) existenţa unei formaţiuni tumorale,
care se reduce în clinostatism;
c) formaţiunea este nedureroasă, sub
tensiune, fluctuentă nereductibilă, mată
la percuţie;
26. Hidrocelul este o acumulare de lichid d) este opacă la transluminaţie.
serocitrin între foiţele vaginale, testiculare,
care din semnele de mai jos le găsim?
NURSING NEFROLOGIE
27.Pregătirea alimentară a pacientului
pentru radiografie renală simplă se face
astfel:
a) 2- 3 zile alimentaţie colecistokinetică;
b) 2-3 zile alimentaţie neflatulentă, c) nu se face pregătire.
nefermentescibilă; 35. Într-o calculoză renală, până la
c) 2-3 zile alimentaţie desodată. eliminarea calculului, în planul de îngrijire al
28. Recoltarea urinei pentru proba Addis- pacientului, vor fi aplicate următoarele
Hamburger se face în modul următor : intervenţii:
a) prima urină de dimineaţă; a) creşterea ingestiei de lichide la 3 l pe
b) urina din 3 in 3 ore, timp de 24 de ore; zi;
c) urina din 3 ore, obţinută după ce b) măsurarea cantităţii de urină pe 6 ore;
pacientul a urinat dimineaţa şi apoi a stat c) determinarea cantităţii de albumină in
în repaus la pat. urină.
29. Urografia reprezintă : 36. Intervenţiile asistentei medicale pentru
a) examenul radiologic al aparatului renal supravegherea sondei vezicale permanente
folosind ca substanţă de contrast pe la un pacient cu incontinenţă urinară
bază de iod, injectată intravenos; constau in:
b) examenul radiologic al aparatului renal a) observarea aspectului urinei în vasul
folosind ca substanţă de contrast iodură colector;
de sodiu 10%, injectată prin cateterism b) menţinerea permeabilităţii tuburilor
ureteral; prelungitoare;
c) examenul radiologic al vezicii urinare. c) golirea sacului colector la 6 - 8 ore, în
30. După cistoscopie pacientul necesită funcţie de volumul de urină.
ingrijiri : 37. Pacientul cu glomerulonefrită acută
a) suprimarea alimentaţiei pe cale prezintă ca problemă de dependenţă :
naturală; a) comunicare ineficientă la nivel
b) clismă evacuatoare; senzorial ;
c) aplicarea unui termofor în regiunea b) potenţial de exces de volum lichidian;
hipogastrică, administrare de c) deficit de autoîngrijire.
antispastice. 38. Diagnosticul de certitudine în infecţiile
31. Proba Volhard explorează : urinare este susţinut de :
a) clearance-ul la uree; a) examenul sumar de urină;
b) capacitatea rinichiului de diluţie şi b) urocultură;
concentraţie a urinei; c) valoarea ureei şi a creatininei în
c) sedimentul urinar. sânge.
32. Sediul hematuriei macroscopice se 39. Un pacient de 17 ani este internat cu
precizează prin : diagnosticul insuficienţă renală acută şi
a) proba celor trei pahare; prezintă :
b) proba Adiss – Hamburger; a) poliurie;
c) proba Zimniţki. b) anurie;
33. Caracteristicile durerii în colica renală c) disurie.
sunt :
a) localizare suprapubiană, iradiere în tot
abdomenul, este vie;
b) localizare lombară, cu iradiere spre
organele genitale externe, intensă, 40. Obiectivele ingrijirii pacientului cu I.R.A.
profundă; sunt :
c) localizare lombară, bilaterală, cu a) corectarea dezechilibrului
iradiere în tot abdomenul. hidroelectrolitic;
34. Se recomandă unui pacient efectuarea b) suplinirea definitivă a funcţiei renale
unei radiografii renale pe gol, de urgenţă, prin hemodializă;
pentru care este pregătit astfel : c)reechilibrarea funcţiei renale.
a) clismă evacuatoare; 41. Alimentaţia pacientului cu
b) spălătură vezicală; I.R.C.urmareşte :
a) creşterea cantităţii de proteine pe 24
de ore/kg corp;
b) reducerea cantităţii de proteine pe 24
de ore/kg corp în funcţie de valorile ureei
şi creatininei din sânge;
c) asigurarea necesarului caloric al
organismului prin glucide.
42. Intervenţiile autonome ale asistentei în
îngrijirea pacientului cu edeme sunt :
a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale
şi a diurezei;
b) dezinfecţia regiunilor edemaţiate şi
acordarea poziţiei şezând cu picioarele
atârnate;
c) alimentaţie desodată.
43. Care din următoarele manifestări
sugerează un traumatism renal in cazul unui
pacient cu politraumatism :
a) durere lombară;
b) hematurie macroscopică;
c) vărsături.
44. Ca manifestări de dependenţă în
perioada iniţială in cazul adenomului de
prostată întâlnim :
a) incontinenţă urinară;
b) jet urinar fără presiune, întrerupt;
c) retenţie acută de urină.
45. În litiaza urică, pacientului i se
recomandă regim alimentar bogat în :
a) vegetale cu restricţie de proteine;
b) sucuri de citrice;
c) produse lactate, carne.
46. Intervenţiile asistentei medicale la un

pacient cu insuficienţă renală acută constau
in: 47. Care din urmatoarele manifestări de
a) efectuarea bilanţului hidric; dependenţă sunt semnificative pentru o
b) diminuarea catabolismului proteic prin insuficienţă renală acută?
epurarea extrarenală hemodializată şi a) oligo-anurie;
dializă peritoneală; b) alterarea echilibrului hidroelectrolitic si
c) aplicaţii calde în regiunea lombară. acido-bazic;
c) hematuria.
48. Intervenţiile asistentei medicale în
insuficienţa renală cronică este un element
important al activităţii medicale. Educarea
pacieţilor se referă la :
a) exerciţii fizice intense;
b) necesitatea restricţiilor alimentare; a) administrarea de diuretice;
c) igiena riguroasă a tegumentelor. b) administrarea de antispastice;
49. Problemele pacientului cu insuficienţă c) sondaj vezical.
renală cronică pot fi : 58. Urina pentru efectuarea unui examen
a) alterarea echilibrului acido-bazic prin bacteriologic se recoltează :
degradarea funcţiei tubulare; a) în condiţii sterile, în recipient special;
b) alterarea integrităţii pielii; b) un eşantion din cantitatea eliminată în
c) insomnia. 12 ore;
c) numai după administrarea a 2 l de ceai
50. La un pacient cu hematurie neîndulcit.
macroscopică proba celor trei pahare 59. Stabiliţi priorităţile in efectuarea
permite precizarea : sondajului vezical :
a) sediului hematuriei; a) îmbrăcarea mănuşilor sterile;
b) intensităţii hematuriei; b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj;
c) durata hematuriei. c) toaleta organelor genitale externe;
51. În ingrijirea unui pacient cu anasarcă, d) pregătirea materialelor necesare
intervenţiile autonome ale asistentului sondajului;
medical sunt : e) introducerea sondei.
a) monitorizarea diurezei; 60. Ce intelegem prin sondă à Démeure:
b) administrarea tratamentului; a) sondă fixată, lăsată timp îndelungat în
c) administrarea regimului alimentar vezica urinară;
hipocaloric, hiperproteic. b) repetarea sondajelor vezicale;
52. Edemele din bolile renale sunt : c) dilatarea uretrei stricturate cu ajutorul
a) albe, pufoase; sondelor.
b) cianotice, indurate; 61. În îngrijirea postoperatorie a unui
c) roşii, tegumentele prezentând pacient cu nefrectomie asistenta medicală
teleangiectazii. are ca prioritate în îngrijire:
53. Postoperator, la un pacient care prezintă a) măsurarea debitului urinar, orar;
glob vezical, se recomandă: b) prevenirea întoarcerii pacientului pe
a) administrarea de diuretice; partea operată;
b) imobilizarea la pat; c) să fixeze bine tuburile de dren.
c) montarea unei sonde urinare. 62. Pacientul B.B. prezintă anurie. Asistenta
54. Deteriorarea funcţiei renale implică constată :
modificarea regimului alimentar al a) absenţa urinei in vezica urinară:
pacientului, restricţiile vizând aportul de: b) scăderea cantităţii de urină pe 24 de
a) proteine; ore;
b) lipide; c) eliminarea urinei cu dificultate.
c) glucide. 63. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului
55. Poliuria reprezintă : cu nefrectomie, asistenta va asigura poziţia
a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de pacientului :
urină; a) decubit dorsal;
b) dureri la micţiune; b) poziţia Fowler;
c) cantitate mare de urină eliminată în 24 c) decubit lateral pe partea sănătoasă.
de ore.
56. Polakiuria este :
a) cantitate mare de urină pe 24 de ore;
b) incontinenţă urinară;
c) micţiuni dese cu cantitate mică de
urină.
57. Conduita de urgenţă în caz de retenţie
urinară se referă la :
64. Hipostenuria reprezintă densitatea b) scaderea cantităţii de urină;
urinei: c) eliminarea urinei cu dificultate.
a) normală; 66. Poliuria reprezintă :
b) crescută; a) micţiuni frecvente in cantităţi mici;
c) scăzută. b) eliminarea unei cantităţi mai mari de
65. Anuria reprezintă : 2500 ml;
a) absenţa urinei in vezică; c) sete exagerata.
BAREM DE CORECTARE - NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTUL I- ADEVARAT /FALS

ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 84
– Nursing 1150 de teste ,2003.
2 F Idem 84
3 A Idem 84
4 F Idem 84
5 A Idem 84
6 A Idem 84
7 F Idem 84
8 A Idem 84
9 F Idem 84
10 F Idem 84
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
2 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 94
medicali,2002
3 C L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 112
catre asistentii medicali,2003
4 B L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
5 D L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 143
B
1 C L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistenţii 219
medicali,2002
2 D L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 239
medicali,2002
3 B L. Titirca -Ingrijiri speciale acordate pacientilor de 108
catre asistentii medicali,2003
4 A L. Titirca -Tehnici de ingrijire pentru asistentii 218
medicali,2002
5 E L. Titirca -Ghid de nursing ,2001 145
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNĂ
1 a,b N. Crîngulescu- Medicină internă.Specialităţi 283
înrudite şi terapii paliative ,Ştiintă & Tehnică
Bucureşti 1998
2 c Idem 283
3 a,b,c Idem 285
4 a,b,c Idem 284
5 a,b,c Idem 284
6 b Idem 284
7 a,c Idem 285
8 a,b,c Idem 285
9 b Idem 285
10 a,b,c Idem 285
11 a Idem 286
12 c Idem 286
13 b Idem 287
CHIRURGIE
14 c S. Daşchievici-Chirurgie ,Specialităţi chirurgicale 836
Manual pentru cadre medii şi şcoli sanitare
postliceale, Editura Medicală 2007
15 c Idem 837
16 b,d Idem 838
17 a,c Idem 838
18 c Idem 838
19 b,d Idem 840
20 c Idem 841
21 d Idem 841
22 b,d Idem 841
23 a,d Idem 841
24 b Idem 842
25 b,c,d Idem 842
26 a,c Idem 842
NURSING
27 b Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir. 81
Teste grilă– Nursing 1150 de teste, 2003.
28 c Idem 81
29 a Idem 81
30 c Idem 81
31 b Idem 81
32 a Idem 81
33 b Idem 82
34 c Idem 82
35 a Idem 82
36 a,b,c. Idem 82
37 b,c. Idem 82
38 b Idem 82
39 b Idem 83
40 a,c. Idem 83
41 b,c. Idem 83
42 a,c. Idem 83
43 b Idem 83
44 b Idem 83
45 a Idem 83
46 a,b 1030 Teste pentru examene şi concursuri pentru 120
asistenţi medicali. 2004
47 a,b Idem 121
48 b,c Idem 122
49 a,b Idem 122
50 a Viorel Gherghină, Mircea Timofte, Gheorghe 91
Nicolae- Teste pentru asistenţi medicali 1114
întrebări, 2009.
51 a Idem 105
52 a Idem 106
53 c Idem 142
54 a Idem 189
55 c M. MincuTeste de evaluare continuă în nursing – 90
1555
Coordonator Dr. Mioara Mincu
Editura Carol Davila Bucureşti 2009.
56 c Idem 90
57 c Idem 91
58 a Idem 92
59 d,b,c,a,e. Idem 93
60 a Idem 93
61 a Idem 96
62 a Idem 95
63 c idem 94
64 c L.Titirca-Ghid de nursing 146
65 a Idem 146
66 b Idem 146
MODULUL 27- CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ
TESTUL I
„F” fals .
1. La locul accidentului, ca prim ajutor, se aplica unguent pe arsura.
2. Flictenele nu se sparg in acordarea primului ajutor in arsuri.
3. Daca pacientul cu arsuri prezinta sete, i se vor da sa bea lichide dulci cat doreste.
4. In timpul transportului pacientului cu arsuri, in ambulata i se poate administra o perfuzie cu
ser fiziologic
5. Dupa rahianestezie, pacientul se transporta in pozitie decubit dorsal, cu capul intors lateral
6. Dupa rahianestezie pulsul poate fi tahicardic.
7. Ingrijirile imediate dupa operatie constau in: supravegherea faciesului si a comportamentului,
supravegherea functiilor vitale, supravegherea pansamentului , evacuarea vezicii.
8. Pregatirea speciala a bolnavilor cu risc operator are ca scop corectarea deficientelor
organismului, restabilirea echilibrului hidro-electrolitic si acido-bazic, prevenirea complicatiilor ce
pot aparea postoperator.
9. Revenirea sensibilitatii dupa rahianestezie la membrele inferioare se face de la haluce spre
radacina coapsei.
10. Rabia se poate transmite prin plagi muscate de animale.
11. Plaga la sfarsitul pansamentului trebuie sa fie sangeranda.
12. Pentru mentinerea pansamentului la nivelul nasului se foloseste bandaj in T.
13. Cand avem o sangerare in 1/3 a antebratului stang, cu sange negricios care curge in jet
continuu aplicam garoul dedesubtul plagii.
14. Agentul etiologic cel mai frecvent al infectiilor degetelor si mainii este stafilococul.
15. Contractura generalizata in opistotonus este intalnita in tetanos.
TESTUL II
1 Melena A varsatura
2 Hematemeza B sputa
3 Hemoptizie C urina
4 Hematurie D scaun
5 Epistaxis E rinoragie

1 Furuncul A flictena cu continut serocitrin
2 Abces cald B agent etiologic streptococul
3 Acnee C inflamatie a aparatului polisebaceu
4 Erizipel D infectie purulenta bine delimitata
5 Arsura gr.II E leziune inflamatorie a glandelor
seboreice
Testul III
Indicați răspunsurile corect
89
1. Bolnavii cu hemoragie mijlocie b. cunoasterea temeinica nu numai a
prezinta: bolnavului, ci si a bolii
a) paloare c. explorarea clinica si paraclinica in
b) ameteli in ortostatism vederea stabilirii diagnosticului
c) transpiratii reci d castigarea increderii bolnavului in
d) lipotimie in clinostatism personalul care il ingrijeste si il va opera
2. Profilaxia emboliei pulmonare 9. Ce germeni pot fi adusi in cazul unei plagi
postoperatorii urmareste prevenirea murdarite cu pamant?
trombozelor venoase si a declansarii a. streptococul, stafilococul
tromboemboliei in: b. germenii tetanosului, gangrenei gazoase
a) preoperator c. piocianic, bacil Colli, pneumococ
b) postoperator 10. Ingrijirea postoperatorie, dupa
c) preoperator, intraoperator si postoperator rezolvarea chirurgicala a unei ocluzii
3. Care este cauza tahipneei in cazul unei intestinale mecanice, consta in:
hemoragii? a. calmarea dureii si reluarea alimentatiei
a. scaderea CO2 din sange si tesuturi b. se continua tratamentul de reechilibrare
b. cresterea CO2 in sange si excitarea hemodinamica, de refacere a starii generale
centrului respirator din bulb pana la reluarea tranzitului
c. vasoconstrictia arteriala c. ingrijirea plagii operatorii si reluarea
d. scaderea hematocritului alimentatiei
4. Varsaturile care apar imediat dupa 11. In care din afectiunile pulmonare de mai
interventia chirurgicala au drept cauza: jos este contraindicata o interventie pentru
a. narcoza si iritatia peritoneala afectiuni cronice?
b. aparitia unui ulcer de stres a. pneumonie
c. nu s-a administrat clisma evacuatorie in b. emfizem pulmonar
preziua operatiei c. astm bronsic
5. Cat dureaza etapa hematologica de d. traheobronsite acute
refacere a organismului la situatia 12. Ce obiective urmareste pregatirea
anterioara hemoragiei? psihica a bolnavului chirurgical internat?
a. refacerea este imediata dupa oprirea a. acomodarea cu conditiile de spitalizare si
hemoragiei inlaturarea fricii de spital
b. dureaza 3-4 luni b. convingerea ca interventia chirurgicala
c. dupa tranfuzie de sange este benefica si dupa efectuarea ei isi va
d. etapa poate fi scurtata prin tratament putea relua activitatea anterioara in conditii
adecvat mult mai bune
6. Cum putem face o hemostaza provizorie c. obisnuinta cu bolnavii din sectie
cand avem o sangerare la nivelul gatului? d. acomodarea cu personalul spitalului si
a. compresiune digitala pe plan osos respectarea disciplinei spitalicesti
(vertebral) 13. In ce afectiuni numarul de hematii poate
b. pansament compresiv fi crescut?
c. fixarea gatului intr-o anumita pozitie a. soc hemoragic
d. aplicarea atenta a unui garou b. soc in arsuri si deshidratare
7. Arsura de gradul III se caracterizeaza c. soc septic si alergii
prin: d. scleroze pulmonare, poliglobulie
a. interesarea epidermului si partial a esentiala
dermului 14. Care sunt avantajele chirurgiei
b. aparitia flictenelor sero-sanguinolente laparoscopice abdominale, fata de chirurgia
c. cicatrizare rapida cu restitutio ad integrum clasica?
d. producerea de cicatrici vicioase cu a. permite efectuarea oricarei interventii fara
deficiente functionale risc
8. Care sunt regulile in ingrijirea b. evita inciziile mari- laparotomia
preoperatorie a bolnavului? c. scuteste bolnavul de unele complicatii
a. crearea conditiilor care sa impiedice supurative ale peretelui
producerea de traume psihice
90
d. scurteaza mult durata de spitalizare si c. indepartarea hainelor si schimbarea lor
convalescenta cu altele
15. Cea mai grava complicatie infectioasa d. combaterea durerii si linistirea bolnavului
postoperatorie este: e. ungerea suprafetei arse cu substante
a. septicemia postoperatorie grase sau dezinfectante: albastru de
b. abcesul fesier metilen, violet de gentiana
c. infectarea plagii chirurgicale 22. Cum se calculeaza cantitatea de lichide
16. In cadrul socului se descriu urmatoarele ce trebuie administrata in primele 3-4 zile
stadii: unui ars?
a. soc compensat, soc decompensat, coma a. necesarul de lichide e de 1ml pentru
b. soc compensat, soc ireversibil fiecare procent de suprafata arsa, inmultit
c. soc decompensat, coma cu suprafata arsa si si greutatea corporala
17. Care din hemoragiile de mai jos sunt b. se calculeaza inmultind suprafata arsa cu
considerate „hemoragii medicale”? profunzimea arsurii
a. hemoragia prin ruptura de anevrism c. se administreaza cate 50ml pentru fiecare
b. hemoragii in cazul trombocitopeniei procent de suprafata arsa
c.hemoragii in cazul ulcerului gastro- 23. Socul cardiogen pote fi produs de:
duodenal a. infarct miocardic, tamponada cardiaca
d. hemoragii medicamentoase b. leziuni traumatice ale membrelor
e. hemoragii datorate unor deficiente ale inferioare
factorilor de coagulare c. traumatisme de bazin cu rupturi ale
18. Ce trebuie sa deprindem cand avem un vezicii urinare
accidentat cu plaga muscata de un caine d. emfizem mediastinal, fracturi de coloana
necunoscut? dorsala cu compresiune asupra inimii,
a. sa cautam cainele si sa urmarim evolutia leziuni obstructive ale marilor vase.
acestuia 24. Ce masuri putem lua pentru prevenire
b. efectuam toaleta, sutura plagii, profilaxie socului anafilactic?
antitetanica, antibiotice a. sa nu administram medicamentele si
c. efectuam toaleta minutioasa a substantele care pot da reactii anafilactice
plagii,debridare, profilaxie antitetanica, b. sa testam medicamentele (antibioticele,
trimitem pacientul la serviciul antirabic substantele iodate etc) inainte de
d. excizie si sutura a plagii, antibiotice administrare
c. sa facem o anamneza corecta
19. Care din fenomenele de mai jos se pot d. sa efectuam determinarea grupei
produce dupa intepaturile unor insecte sanguine si Rh, cat si probele de
(viespi, albine)? compatibilitate inainte de transfuzii, sa
a. insuficienta respiratorie grava, edem, de evitam transfuzia de sange care nu este
glota izogrup si izoRh.
b. anemii hemolitice 25. Care din manoperele de mai jos trebuie
c. oligoanurie cu insuficienta renala acuta intreprinse in serviciul de terapie pentru
d. fenomene anafilactice cu edem al fetei si urmarirea bolnavilor socati?
gatului, cefalee a. monitorizarea functiei cordului - EKG
20. Care din cicatricile formate dupa arsuri b. instituirea in vezica urinara a unei sonde
sunt mai predispuse la malignizare? permanente pentru masurarea debitului
a. dupa arsuri prin iradiere urinar
b. dupa arsuri electrice c. protezarea respiratiei in toate cazurile si
c. dupa arsuri produse de acizi, baze si etapele socului
saruri d. asigurarea functiei respiratorii si o
d. dupa arsuri cu fosfor oxigenare corecta
21. Care din masurile de mai jos nu se vor e. efectuarea de gastrostoma pentru
efectua la acordarea primului ajutor? alimentarea bolnavului
a. scoaterea victimei din focarul de incendiu 26. Caror factori se datoreste roseata
b. stingerea vestimentatiei aprinse (rubor) intr-o infectie localizata?
a. prezentei germenilor, leucocitelor in focar
91
b. hiperemiei- activarii circulatiei locale d. trombina actionand asupra fibrinogenului
c. exsudatului lichidian si diapedezei il transforma in fibrina
leucocitelor e. formarea coagului rosu
27. Care este limita de caldura nelezanta? 34. Cand este indicata aplicarea unui
a. 450C pansament umed?
b. 380C a. in plagile recente
c. 550C b. in plagile care secreta abundent
d. 800C c. in contuzii, fara leziuni ale pielii
28. Care din factorii de mai jos cresc riscul d. in tromboflebite
operator? 35. Care din conditiile de mai jos stau la
a. asociatia de boli baza efectuarii unui bun pansament?
b. interventiile de urgenta a. sa acopere complet plaga
c. conditiile de munca si viata b. sa aiba o buna putere absorbanta
d. imposibilitatea corectarii preoperatorii a c. sa fie foarte strans, ca sa nu alunece
deficientelor d. executarea lui si in perioada mentinerii sa
29. Care trebuie sa fie criteriile de nu provoace dureri
amplasare ale unui bolnav in salon? 36. Pentru desprinderea din plaga a
a. locurile libere existente in sectie compreselor, atunci cand acestea sunt
b. bolnavii neoperati sa fie amplasati in foarte aderente, folosim:
saloane cu bolnavi operati in vederea a. neofalina
ajutarii acestora din urma b. eterul
c. bolnavii tineri sa fie asezati linga bolnavii c. apa oxigentata
in varsta d. bromocetul
d. bolnavii de aceeasi categorie, cu evolutie 37. Carui factor se datoreste cresterea
normala, cu preocupari asemanatoare caldurii locale intr-o infectie?
30. In ce afectiuni putem avea o scadere a a. actiunii toxinelor asupra terminatiilor
hematocritului? nervoase
a. socul prin arsuri b. prezentei germenilor si leucocitelor in
b. hiperhidratare focar
c. hemoragie digestiva mare c. activarii circulatiei locale
d. poliglobulie 38. Care din plagile de mai jos se datoreaza
31. Ce se produce in segmentul de sub agentilor mecanici?
garou? a. plaga prin caldura, agenti ionizanti, raze
a. vasoconstrictie arteriala gama
b. trombozarea vaselor b. plagi intepate, taiate, prin muscatura
c. dilatarea paralitica c. plagi produse de frig, acizi, raze Rontgen
d. navalirea sangelui central in zona de 39. Plagile produse prin manopere medicale
dedesubtul garoului la scoaterea acestuia, se definesc ca:
cu scaderea brusca a TA a. plagi iatrogene
32. Unde aplicam garoul in cazul unei plagi b. plagi accidentale
in1/3 medie a coapsei drepte, din care c. plagi intentionate
tasneste sangele rosu aprins in jeturi d. plagi profunde
discontinue.
a. la radacina coapsei 40.Ce tipuri de soc se incadreaza in cadrul
b. deasupra plagii socului hipovolemic?
c. dedesubtul plagii a. socul de garou, socul alergic
d. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii medicamentos
b. socul hemoragic, traumatic
33. Care din factorii de mai jos contribuie la c. socul cardiogen, socul electric
hemostaza spontana? d. socul prin arsura, socul operator
a. vasoconstrictia 41. In ce tip de soc avem valori normale sau
b. formarea trombusului alb chiar crescute ale hemoglobinei si
c. transformarea protrombinei sub actiunea hematocritului?
tromboplastinei in trombina a. soc hemoragic
92
b. soc traumatic c. grija ca bolnavul sa se odihneasca, sa
c. soc septic aiba un somn linistit, combaterea
d. soc prin arsura eventualelor tulburari psihice
42. Ce efect poate avea injectia de d. combaterea durerii si a simptomelor care
adrenalina sau alte simpaticomimetice in provoaca disconfort: prurit, greata, varsaturi
stadiul de soc compensat? e. crearea sigurantei ca interventia
a. favorizeaza iesirea bolnavului din starea operatorie si urmarile postoperatorii vor
de soc merge bine
b. favorizeaza cresterea debitului cardiac si 49. Bolnavilor cu operatii in regiunea anala
a perfuziei tisulare (hemoroizi, fistule, abcese) se va face:
c. agraveaza anoxia si grabeste a. regim alimentar obisnuit din prima zi,
decompensarea dupa operatie
d. ridica tonusul bolnavului b. regim hidric timp de 4-5zile
43. Care din hemoragiile de mai jos se c. administrare de constipante 4-5 zile
incadreaza in hemoragia interna? d. clisma dupa 4-5 zile
a. hemoragia intratisulara e. in seara zilei a 4 a sau a 5 a ,administrare
b. hematom la nivelul mezenterului orală de oleu de recin 20g
c. revarsarea sangelui in cavitatea pleurala 50. Cand atinge maximum de intensitate
d. hemopericard durerea postoperatorie?
44. Tumefactia (tumor) in cazul unei infectii a. imediat, dupa trezirea bolnavului din
locale, este produsa de : anestezie
a. diapedeza leucocitelor b. in primele 3 zile dupa operatie,
b. prezenta germenilor, leucocitelor, a c. in seara operatiei
resturilor rezultate din distrugerea acestora d. a doua zi dupa operatie
c. exsudatului lichidian ( extravazarea
plasmei)
45. Ce intelegem prin plagi perforante?
a. plagi ale tegumentelor 51. Durerea, in cazul unei infectii localizate,
b. plagi insotite de fracturi deschise este produsa de:
c. plagi care patrund in cavitatile naturale a. prezenta germenilor, a leucocitelor, a
d. plagi care patrund in cavitatile naturale si resturilor rezultate din distrugerea celulara
lezeaza unele organe in cavitatea b. hiperemie locala
respectiva c. actiune distructiva din cauza nocivitatii
germenilor si actiunea directa a toxinelor
46. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% microbiene, asupra terminatiilor nervoase
din suprafata corpului poate evolua: 52. Care este semnul caracteristic al
a. cu soc hipovolemic generalizarii contracturii in tetanos?
b. fara complicatii a. tulburarile respiratorii
c. cu soc toxicoseptic b. contractura maseterina si trismus
47. Care din manoperele de mai jos trebuie c. dureri abdominale
evitate in cursul tratamentului unui socat? d. tulburari sfincteriene
a. restabilirea volemica si corectarea 53. Care din exminarile de mai jos pot sa
acidozei dea relatii cu privire la sediul hematuriei
b. intreruperea timpurie a reanimarii macroscopice? (rinichi, ureter, vezica,
c. interventia chirurgicala intempestiva uretra)?
inainte de desocarea bolnavului a. examenul macroscopic al urinii
d. excesul de desocare b. proba celor 3 pahare
48. Care din metodele de mai jos contribuie c. examenul macroscopic al sedimentului
la buna pregatire psihica a bolnavului? urinar
a. inlaturarea tuturor factorilor nocivi din d. examenul clinic al bolnavului
preajma bolnavului 54. Care din procedeele de mai jos pot
b. inlesnirea vizitei familiei si punerea la efectua hemostaza definitiva?
dispozitie in camera de zi a revistelor, a. perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%
ziarelor, programelor de televiziune
93
b. administrarea de hemostatice: vitamina a. traumatismul splinei cu hemoragie
K, venostat, adrenostazin intrasplenica mentinuta de rezistenta
c. ligatura si sutura vaselor capsulei
d. asezarea bolnavului in pozitie b. infectia splinei
Trendelemburg c. cedarea rezistentei si ruperea capsulei cu
55. La ce arsura gasim flictene cu continut revarsarea sangelui in peritoneu
serocitrin? d. fragilitatea vasculara
a. arsuri gr I e. deficiente ale factorilor de coagulare
b. arsuri gr II 61. In care din arsurile de mai jos avem
c. arsura gr III certitudinea ca se va produce soc
d. arsura gr IV postcombustional?
56. Cum sunt durerile si arsurile de gr II si a. arsura gr I – 40% din suprafata corpului
cele de b. arsura gr II – 25% din suprafata corpului
gr III ? c. arsura gr III – 10% din suprafata corpului
a. sunt de aceeasi intensitate d. arsura gr IV – 8% din suprafata corpului
b. durerile si arsurile de gr III sunt mai mici 62. In pregatirea preoperatorie a bolnavilor
decat cele in arsurile de gr II alergici se va avea in vedere:
c. durerile si arsurile de gr III sunt mai mari a. cunoasterea medicamentelor la care
decat cele in arsurile de grII bolnavul este alergic
b. evitarea administrarii medicamentelor
57. Care din masurile de mai jos nu trebuie care produc alergie
efectuate in cadrul primului ajutor si c. desensibilizare si tratament cu
transportul unui bolnav socat sau susceptibil antihistaminice
de a face soc? d. tratament cu antialgice si anticoagulante
a. degajarea accidentatului de sub actiune 63. Care sunt manevrele la care sunt supusi
agentului traumatic bolnavii dupa trezirea din narcoza?
b. asigurarea cu orice pret a hemostazei a. sa respire adanc, folosind si bratele
definitive la locul accidentului b. sa urineze
c. administrarea de analgetice si punctia c. sa destinda abdomenul
venoasa pentru a monta o perfuzie d. sa bea lichide
d. reducerea fracturilor si imobilizarea lor 64. Ce este furunculul?
e. scoaterea si schimbarea hainelor a. inflamatia acuta a glandelor seboreice
accidentatilor cu arsuri intinse b. inflamatie a aparatului pilosebaceu
f. transportul la spital cu orice mijloc c. inflamatia glandelor sudoripare
58. De cele mai multe ori o HDS se 65. Care din elementele de mai jos pot
evidentiaza prin hematemeza ca zatul de defini ca bolnavii arsi au intrat in stadiul de
cafea si melana neagra ca pacura. In ce soc cronic?
imprejurari atat hematemeza cat si melena a. plagile sunt infectate, fara tendinte de
pot fi cu sange rosu? cicatrizare
a. in hemoragii abundente cand sangele b. starea de intoxicare duce la epuizare
stagneaza in stomac fizica si psihica
b. in hemoragii abundente cand sangele nu c. bolnavii prezinta suferinte pluriorganice si
are timp sa stea in stomac tulburari metabolice grave
c. daca sangele este evacuat foarte repede d. Hiperhidratare cu fenomene de
d. cand exista o enterocolita insuficienta cardiaca
59. In infectiile cronice avem o crestere 66. in ce perioada si in ce fel de soc
a. neutrofilelor postcobustional se va produce:
b. limfocitelor a. soc hipovolemic la 2-3 saptamani de la
c. eozinofilelor producerea accidentului
d. reticulocitelor b. socul hipovolemic se va dezvolta in
60. Care din cauzele de mai jos contribuie primele 3 zile
la ruptura splinei in doi timpi? c. socul septico-toxic la 2 – 3 saptamani
d. se dezvolta ambele tipuri de soc in
primele 3 zile
94
a. la nivelul suturilor miscarile peristaltice
67. Necroza localizata a unui folicul pilos sunt abolite
asociata unei mici cantitati de puroi, b. imiedicam staza gastrica
caracterizeaza: c. la nivelul anastomozelor se produce de
a. furunculul antracoid multe ori un edem important care, alaturi de
b. abcesul lipsa peristalticii produce staza
c. furunculul d. prevenim varsaturile
d. foliculita 74. Pregatirea preoperatorie a bolnavilor
68. Ce regim alimentar dam bolnavului in cardiaci urmareste compensarea cordului
preziua operatiei? prin:
a. regim alimentar obisnuit a. regim alimentar cu multe lichide
b. regim hidric b. repaus la pat
c. dimineata si la pranz regim obisnuit, iar c. oxigenoterapie
seara regim hidric d. medicatie tonicardiaca
d. nu se dau alimente grele cu 24 ore e. administarea preoperatorie de atropina
inaintea operatiei 75. La bolnavii cu leziuni profunde ale
69. Mobilizarea precoce a bolnavului capului, fetei si care prezinta arsuri ale
urmareste: cailor respiratorii se va efectua:
a. preintampinarea stazei venoase si a. dezobstructia cailor respiratorii
producerea bolii tromboembolice b. anestezie a cailor respiratorii superioare,
b. combaterea atelectaziei pulmonare si oxigenoterapie
preintampinarea infectiilor pulmonare c. traheostomie
c. combaterea durerii 76. In care din situatiile de mai jos, alaturi
d. combaterea tulburarilor hidroelectrolitice de tratarea corecta a plagii se va aplica o
70. La arsii cu leziuni circulare pe membre, imobilizare in aparat gipsat?
pentru prevenirea fenomenelor de ischemie a. plagi cu hemoragie mare
periferica, se va practica: b. plagi in care sunt interesate mase mari
a. excizia copleta a escarelor vasculare si tendoane
b. excizia partiala a escarelor c. plagi supurate
c. incizii de decompresiune, care d. plagi cu leziuni osteo-articulare
traverseaza regiunea de escara de la un 77. Care este cauza scaderii uneori a
cap la altul, depasind-o in tesut sanatos in hematocritului si hemoglobinei dupa oprirea
profunzime hemoragiei?
d. pozitii ale membrelor care sa impiedice a. invazia apei din tesuturi in circulatie
ischemia periferica b. vasoconstrictiei
71. Plagile netratate la timp se pot complica c. vasodilatatiei, dupa oprirea hemoragiei
cu: d. cresterii diurezei
a. lipotimie 78. Ce constatam la tetanos?
b. oligoanurie a. leziuni distructive masive la locul de
c. supuratii locale inoculare
d. tromboflebite, septicemie, septicopioemie b. semnele locale sunt neinsemnate
72. Ce complicatii pot aparea in cazul c. gravitatea fenomenelor generale datorita
soculuitoxico –septic postcombustional? toxinei tetanice
a. ileus paralitic, hemoragii prin ulcer de 79. O ascensiune a febrei in ziua a treia,
stres dupa operatie, poate fi data de:
b. HTA , cardipopatie ischemica a. febra de resorbtie
c. complicatii tromboembolice, insuficienta b. supuratia plagii operatorii
renala c. infectie pulmonara sau urinara
d. colecistita acuta, pancreatita acuta, d. afectiune intercurenta
ocluzie intestinala 80. Pentru un bolnav cu operatie medie este
73. De ce nu incarcam in primele 2-3 zile nevoie ca aportul caloric sa fie de:
tubul digestiv cu lichide si alimente, in cazul a. 2000-3000 cal
interventiilor pe aceste organe? b. 800-1000 cal
c. 1000-1500 cal
95
d. 3000-4000 cal a. fixare cu leucoplast
81. Intr-o deshidratare mare putem gasi: b. fixare cu plasa autoadeziva
a. edem cerebral c. fixare capelina
b. agitatie, confuzii, halucinatii d. fixare cu galifix
c. exagerarea reflexelor cutanate si 88. Care din semnele clinice si de laborator
tendinoase le intalnim in socul traumatic decompensat?
d. abolirea reflexului fotomotor la lumina si a. paloare a buzelor si cianoza a
distanta extremitatilor, hemoconcentratie, circulatie
82. Pentru mentinerea pansamentului la periferica insuficienta si lenta
nivelul nasului se foloseste: b. stare de agitatie, hiperrefelexivitate,
a. bandaj lipit cu material adeziv hemodilutie
b. prastia c. cresterea masei circulante, a debitului
c. bandaj in T cardiac, scaderea ureei si creatininei
d. infasarea sub forma de evantai d. scaderea marcata a TA, oligoanurie,
83. In pozitie ventrala vor fi asezati bolnavii starea de prostratie, hipovolemie,
operati de: diminuarea debitului cardiac.
a. coloana vertebrala 89. Cum facem pregatirea preoperatorie a
b. afectiuni pleuro-pulmonare sau unui bolnav cu HDS cu anemie severa cu
esofagiene tendinta la soc?
c. bolnavi cu peritonite ale etajului a. instituim sonda gastrica si administram
abdominal superior pansamente gastrice si trombine
d. bolnavii operati cu rahianestezie b. transfuzie cu sange, interventie precoce
84. De ce arsurile de gr IV sunt mai putin c. administrare de anticoagulante: vit K, vit.
provocatoare de soc imediat? C, Ca, adrenostazin
a. plasmoragia nu se produce din cauza ca d. transfuzie intra si postoperatorie
sunt mai profunde 90. Cand avem o pierdere ponderala de 7%
b. terminatiile nervoase din derm sunt din greutate, intr-o deshidratare,
distruse consideram deshidratarea:
c. plasmoragia nu se mai produce din cauza a. normala
ca dermul este carbonizat b. moderata
d. organismul se adapteaza mai bine la c. medie
arsurile de gr IV d. grava
85. Cauza aparitiei socului postoperator 91. Combaterea durerii in soc se face cu:
dupa un interval liber, poate fi: a. medicamente indicate de medic
a imputabila bolnavului operat ( traumatizat, b. xilina 0,5 – 1%
vagotonic cu soc tonic) care nu a fost c. mialgin
suficient pregatiti preoerator 92. Ce complicatie poate da furunculul
b. cauzat de componenta anestezica buzei superioare si al narinei?
c. urmarea unor factori traumatizanti din a. pleurezie purulenta
timpul operatiei b. abcces pulmonar
d. urmarea unor complicatii postoperatorii: c. tromboza a sinusurilor cavernoase
hemoragie, ocluzie, peritonita, dezechilibru 93. Tabloul de laborator din socul arsilor se
hidroelectrolitic, dilatatia acuta de stomac caracterizeaza prin:
etc a. hemoconcentratie
86. Aspiratia continua a secretiilor care se b. hemodilutie
evacueaza prin tubul de dren se poate folosi c. scaderea numarului de hematii si
in urmatoarele operatii: leucocite, a hematocritului
a. rezectia gastrica d. cresterea numarului de hematii si a
b. operatii ce se executa in cavitatea hematocritului
toracica 94. Care din cauzele generatoare de soc se
c. amputatia de mamela incadreaza in hemoragii medicale?
d. tiroidectomie subtotala a. hemoragii produse in trombocitopenii,
87. Pentru fixarea unui pansament la nivelul fibrinoliza
capului se poate folosi: b. metroragii, hemotorax
96
c. hemoperitoneu prin sarcina extrauterina a. avem o hemoragiei mica, dar persistenta,
rupta decelabila prin examenul scunului prin
d. hemoragii datorate vasculopatiilor si proba hemoragiei oculte
coagulopatiilor b. hemoragie acuta cu pierdere de 10% din
95. Un bolnav care are o anemie cronica si masa circulanta
necesita interventie de urgenta, cand vom c. hemoragii acute cu pierdere ce depasesc
corecta anemia cronica? 30% din masa circulanta
a. corectam anemia cronica si apoi il d. orice hemoragie e susceptibila de a
operam produce soc hemoragic
b. operam si apoi corectam postoperator; 101. La ce bonavi trebuie sa fim atenti
c. corectarea se va face pe cat posibil pentru a evita hiperhidratarea?
preoerator, va continua intraoperator si apoi a. bolnavi varstnici
postoerator b. tineri si copii
d. corectarea se va face in functie de starea c. hipertensivi, cardiaci
generala d. bolnavi cu diabet insipid
96. In reechilibrarea hidrica, care din 102. Care din semnele de mai jos
criteriile de mai jos trebuie respectate? corespund debutului si simptomatologiei
a. mentinerea unei corecte bilante hidrice erizipelului?
b. administrarea sa fie facuta in functie de a. debut lent, stare subfebrila, aparitia
bilantul clinic amanuntit, eventual cantarirea placardului erizipelatos
bolnavului b. debut brusc, temperatura 39-40 C,
c. cantitatea de lichide sa nu depaseasca in alterarea starii generale, aparitia placardului
plus sau in minus 1000 ml, limita pana la erizipelatos
care nu se dezechilibreaza hemodinamica c. dupa aparitia placardului se ridica febra
d. bolnavilor hipoproteici li se va da o 39-40 C, se altereaza starea generala
cantitate mai mare de lichide, fata de 103. Care din manifestarile si semnele de
pierderi mai jos le intalnim in stadiul I de soc
97. O formatiune pseudotumorala compensat?
constituita printr-un perete fibros cu strat a. bolnav adinamic, nepasator, somnolent
conjunctiv de neoformatie si un strat intern b. bolnav agitat, activitate psihica
numit membrana piogena este: exagerata, piele si mucoase palide
a. chist hidatic c. TA normala, puls rapid, pupile normale
b. abces cald d. debit urinar sub 20-30ml, cianoza
c. abces rece 104. Activitatea de monitorizare a bolnavilor
d. flegmon de la terapie intensiva permite:
98. Ce complicatii pot aparea intr-o arsura a. urmarirea evolutiei bolnavilor
intinsa? b. aparitia eventuala a unor complicatii
a. soc hipovolemic c. eficienta tratamentului aplicat
b. enterocolita, dischinezie biliara d. necesitatea schimbarii conduitei
c. infectie, nefrita, bronhopneumonie, terapeutice in functie de evolutie
hemoragie digestiva 105. genunchiera se poate folosi in:
d. colica saturniana, colica renala, a. afectiuni reumatismale ale genunchiului
apendicita acuta b. entorse ale genunchiului
e. escare, intoxicatia centrilor nervosi c. tuberculoza a genunchiului
crebrali, urmata de confuzii, pierderi de d. hidrartroza, laxitate a ligamentelor
cunostinta, paralizii genunchiului
99. In pozitie laterala vor fi asezati bolnavii
cu: 106. Care din factorii de mai jos sunt
a. operatii pentru afectiuni pleuro-pulmonare fazorizanti in aparitia socului?
b. peritonite ale etajului abdominal inferior a. frigul si caldura excesiva
c. operatii esofagiene b. antrenamentul la efort fizic
d. irigatie cerebrala deficitara c. denutritia si oboseala fizica
100. Socul hemoragi se poate produce d. moralul si starea psihica buna
cand:
97
107. In majoritatea cazurilor, etiologia a. pierderi de masa circulanta in primele ore
osteomielitei acute este: de la producerea accidentului
a. streptococul hemolitic b. pierderea este de sange integral si vom
b. stafilococul auriu avea o hemodilutie, scaderea hematocritului
c. Haemophilus influenzae si Hb
d. germeni anaerobi c. pierderea este de plasma si vom avea
108. Care din semnele de mai jos le gasim hemoconcentratie si cresterea vascozitatii
intr-o hemoragie intraperitoneala? sangelui
a. aparare musculara d. irigatia deficitara si hipoxia duc la
b. meteorism accentuat tulburari metabolice importante si aparitia
c. matitate deplasabila in flancuri acidozei
d. hematemeza si melena 114. Peristaltica, in cazul operatiei pe colon
109. Cum pregatim preoperator colonul? va fi stimulata dupa operatie prin:
a. regim alimentar bogat in fibre celulozice a. dilatatie anala facuta la sfarsitul
b. regim sarac in reziduuri, administrare de interventiei chirurgicale
oleu de parafina, clisme repetate b. clisma zilnica
c. administrarea de purgative drastice de c. administrare de ulei de ricin 15-20 g in
tipul sulfatului de magneziu doua reprize zilnic, din prima zi dupa
d. tratament cu neomicina sau cu operatie
tetraciclina cu 48 h inaintea interventiei d. administrare de purgative saline
110. La cat timp dupa operatie se reia in 115. Cand se executa infasarea sub forma
mod obisnuit tranzitul intestinal? de spica?
a. in operatiile facute in afara tubului a. Pentru realizarea unei compresiuni
digestiv, in dimineata urnatoare asupra unei articulatii
b. la 4-5 zile, dupa interventiile facute cu b. pentru a mentine un pansament in care
rahianestezie se fac miscari ample
c. la 48-78 ore c. pentru mentinerea unui pansamen la
d. depinde de tipul anesteziei efectuate nivelul capului
111.Cum trebuie sa fie plaga la sfarsitul d. pentru mentinerea pansamentului la
pansamentului? nivelul barbiei si nasului
a. sa fie sangeranda 116. In cazul electrocutarii, local, se produc
b. sa fie curata, fara secretii la locul de intrare si iesire arsuri de gradul:
c. sa nu aiba sfaceluri a. II
d. sa aiba tesut de granulatie abundent b. III
112. Prelucrarea primara a bolnavilor cu c. IV
arsuri intinse se face: 117. In cazul unei plagi infectate, cand
a. la locul accidentului bolnavul simte dupa o perioada de timp ca
b. la dispensarul medical pansamentul il strange, la ce ne putem
c. in camera de garda a spitalului gandi?
d. in sala de operatie, in conditii de asepsie a. dezvoltarea gangrenei gazoase
si antisepsie b. neacomodarea cu pansamentul
113. Ce fenomene vom gasi intr-un soc prin c. existenta unui hematom.
arsura?
98
BAREM CORECTARE -CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING ÎN CHIRURGIE GENERALĂ

ÎNTREBARII PAGINĂ
1 F Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 140
2 A Idem 140
3 F Idem 140
4 A Idem 140
5 A Idem 51
6 F Idem 51
7 A Idem 50
8 A Idem 49
9 F Idem 51
10 A S.Daschievici- Chirurgie, 2007 322
11 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 323
12 F S.Daschievici- Chirurgie, 2007 324
TESTUL II- ASOCIERI
A
1 d Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
2 a Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
3 b – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
4 c Elena Dorobanţu, Valeria Ghidu, Maria Zamfir 132
5 e – Nursing 1150 de teste ,2003. 132
B
1 c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 132
2 d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
3 e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 133
4 b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 134
5 a S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
TESTUL III - GRILA
1 a,b S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
2 c OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
pentru asistenti medicali, 2004
4 a OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 37
5 b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
7 a,b,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
99
10 b OAMR-1030 teste pentru examene si concursuri 48
11 a,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 575
14 b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 570
17 b,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 249
21 c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 343
30 b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 565
31 c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 251
33 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 250
48 a,b,c,d,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 564
49 b,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 631
100
57 b,d,e,f S.Daschievici- Chirurgie, 2007 419
60 a,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 248
62 a,b,c S.Daschievici- Chirurgie, 2007 577
98 a,c,e S.Daschievici- Chirurgie, 2007 342
101
104 a,b,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 632
113 a,c,d S.Daschievici- Chirurgie, 2007 418
MODULUL 32- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
Notați adevărat cu „A” sau cu „F” fals
1. Orice fractura produsa prin actiunea directa a unui corp contondent este fractura cominutiva.
2. Sutura “per primam” a unei plagi se face la 10-12 h de la producerea acesteia.
3. Bandajul in T se foloseste pentru pansarea zonei perineale sau perianale dupa operatii de
ruptura de perineu, hemoroizi, flegmon perianal incizat,.
4. Eterul se foloseste pentru lipire in vederea mentinerii unui pansament.
5. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si dezbraca singur.
6. Fractura in “lemn verde” este o fractura completa.
102
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit ventral.
8. In cazul unui pneumotorax deschis, de urgenta trebuie facuta respiratie artificiala.
9. Fracturile extremitatii superioare a humerusului prezinta umarul ridicat si deformat.
10. Tratamentul fracturilor rotulei consta in cerclaj si imobilizare in aparat gipsat
TESTUL II
1. F.O. A stiinta care se ocupa cu studiul semnelor si

simptomelor unor boli
2. Semiologie B document medical si medico legal
3. Transfuzie C examen radiologic
4. Fractura in “lemn verde” D soc hemoragic
5. Cefalee a. E b. durere de cap
1. Hematom intracranian A. contuzie cerebrala
2. Abolirea starii de B. respiratie paradoxala

constienta post traumatism
cranio cerebral
3. Volet costal C. trepanatie a craniului
4. Durere in punct fix + D. fractura

crepitatii osoase
5. LCR limpede la punctia E comotie cerebrala

rahidiana
1. Pneumotorax traumatic A. capelina
2. Hemotorax masiv B. manitol 20%
3. Edem cerebral C. punctie exploratorie +radiografie
4. Pansarea unei plagi la D. tuse cu fenomene de insuficienta respiratorie

nivelul capului acuta
103
5. Trusa pentru reanimare E. defribilator electric, stimulator electrosistolic,
cardiaca electrocardioscop
1. Incizie A. imobilizare prelungita
2. Hipotrofie musculara B. luxatii
3. Ruptura de ligamente C. sectionarea unui tesut
4. Hemartroza D. prezenta de sange in articulatii
5. Atele Cramer E. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
E. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Atele Cramer A. pretratamentul socului incepe la locul

accidentului si se continua pe parcursul
transportului
2. Fractura B. intreruperea partiala sau totala a continuitatii

unui os
3. Soc traumatic C. segmentele osoase sunt acoperite integral de

piele
4. Fracturi inchise D. folosite pentru imobilizarea provizorie a

fracturilor
5. Leziune medulara la E. paralizia membrelor inferioare

nivelul C6C7
104
F. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Accidentatii inconstienti (in A. pozitie semisezanda cu capul inclinat inainte

stare de coma)
2. Bandaj circular in jurul B. pozitie orizontala cu capul mai declin

fruntii
3. Transportul unui accidentat C. transportul se face in pozitie laterala sau

constient cu epistaxis ventral pentru a prevenii inundarea cailor
respiratorii superioare
4. Ranitii cu lipotimie D. capastrul
5. Imobilizarea provizorie a E. plagile regiunii frontale

mandibulei
G. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Soc hemoragic A. pierderile depasesc peste 30% din masa

circulanta
2. Prevenirea socului operator B. poate duce la edem pulmonar acut
3. Utilizarea oxigenului in C. anestezie bine aleasa, dozata si condusa

concentratii ridicate in
oxigenoterapie
4. Oxigenoterapie D. metoda adjuvanta in resuscitarea cardio-

respiratorie, avand ca scop cresterea
presiunii partiale a O2 in aerul inspirat
5. Dilacerare cerebrala E. leziune distructiva, cu lipsa de continuitate a

substantei cerebrale
H. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Aparat respirator A. pneumonie hipostatica
2. Pielea B. tromboze
3. Aparatul digestiv C. deformari articulare
4 Aparatul circulator D. incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor E. escare de decubit
I. Asociați noțiunile din cele două coloane
105
1. Contuzie medulara A. la locul rupturii apare o adancitura
determinata de absenta muschiului in
spatiul respectiv
2. Ruptura musculara B. leziune mai grava a coloanei vertebrale, in

care sunt implicate vase si fibre nervoase
componente ale maduvei
3. Fractura costala C. insuficienta respiratorie acuta manifestata

prin cianoza si tahipnee
4. Fractura pluricostala cu D. durere ce se intensifica in timpul miscarilor

volet costal respiratorii sau ale bratelor
5. Soc decompensat E tensiunea arteriala scazuta, puls rapid si

depresibil, transpiratii reci
J. Asociați noțiunile din cele două coloane
1. Plaga penetranta A. este police in “cocos de pusca” sau “cap de

abdominala rata”
2. Luxatie scapulo-humerala B. cea mai frecventa luxatie
3. Luxatia policelui C. sunt lezate toate straturile peretelui

abdominal
4. Scoaterea firelor de sutura D. cu cat ne indepartam de cord cu atat firele

postoperator se scot mai tarziu
5. Dupa o interventie E. spontan dupa 4-6 ore

chirurgicala bolnavul
urineaza
Testul III
1. Examenul radiologic intr-o entorsa este: b. mai putin importante decat la entorse
a. obligatoriu c. nu se produc leziuni articulare
b. nu este absolut necesar 3. Pentru a calma durerea extrem de vie in
c. obligatoriu atunci cand banuim o leziune cazul unei luxatii:
mai importanta a. se administreaza analgezice majore
2. Leziunile capsulei articulare in cazul b. se readuce cat mai urgent capetele
luxatiilor sunt: articulatiei in pozitia normala
a. mai importante decat la entorse c. se administreaza sedative
106
4. Aplicarea atelelor se va face astfel incat b. plagi produse in urma cu 6 - 8 ore
sa depaseasca intotdeauna: c. plagi produse in ultimele 48 ore
a. articulatia de deasupra zonei fracturate 13. Aplicarea unui pansament umed este
b. articulatia de dedesubtul zonei fracturate indicata in:
c. articulatia de deasupra si de dedesubtul a. plagile recente
zonei fracturate b. plagile cu secretii abundente
5. Din urmatoarele leziuni traumatice osteo- c. tromboflebite
articulare mai frecventa la copii si mai putin 14. Pentru fixarea unui pansament la
grava este: nivelul capului se poate folosi:
a. fractura in “lemn verde” a. fixare cu leucoplast
b. luxatia deschisa a cotului b. fixare cu plasa autoadeziva
c. fractura diafizei peroneului c. fixare cu basma (capelina)
6. Prin fractura deschisa se intelege: 15. Atrofierea muschilor si scaderea
a. fractura acoperita de piele, dar cu leziuni tonusului in general poate aparea la bolnavii
masive ale muschilor, tendoanelor si vaselor imobilizati datorita:
b. fractura care produce leziuni ale a. pozitiei incorecte
organelor viscerale b. din cauza imobilizarii indelungate
c. fractura in care pielea a fost lezata si c. din cauza aplicarii unui tratament
osul ajunge in contact cu exteriorul necorespunzator
7. Din fracturile de mai jos sunt fracturi 16. Entorsa este o afectiune traumatica a
complete doar: articulatiei caracterizata prin:
a. fractura in “varf de clarinet” a. intindere a ligamentelor si capsulei
b. fractura in “lemn verde” articulare
c. fractura prin infundare b. rupturi ale ligamentelor
8. Fractura cominutiva reprezinta: c. afectiune cronica a articulatiei
a. fractura mai multor oase ale aceluiasi 17. Simptomele entorsei sunt:
membru a. durerea
b. fracturi multiple ale oaselor b. impotenta functionala
c. fractura cu mai multe fragmente ale c. febra
aceluiasi os
9. Sunt semne sigure ale unei fracturi: 18. Masurile de urgenta intr-o entorsa
a. echimozele si hematomul constau in :
b. durerea in punct fix, care se a. calmarea durerii
accentueaza cand miscam fragmentele b. imobilizarea articulatiei intr-o fasa
osoase simpla sau gipsata
c. deformarea regiunii c. aplicarea unei atele
10. Aparatul gipsat trebuie sa cuprinda: 19. Luxatia se caracterizeaza prin:
a. numai focarul de fractura a. durere vie si impotenta functionala
b. focarul de fractura si articulatia de b. echimoza, hematom, deformarea
dedesubt regiunii articulare
c. articulatia de deasupra si dedesubtul c. febra
focarului de fractura 20. In cazul unei fracturi, deformarea
11. Prin plagi perforante intelegem: regiunii este un semn :
a. plagi ale tegumentelor a. extrem de important
b. plagi care patrund in cavitatile naturale b. este vizibil la vasele care se gasesc in
c. plagi care patrund in cavitatile naturale contact direct cu pielea
si lezeaza unele organe din cavitatea c. in fractura nu apare deformarea regiunii
respectiva 21. In cazul unei fracturi apar urmatoarele
12. Prin plagi recente intelegem: semne locale:
a. plagi produse in ziua respectivă a. intreruperea continuitatii osului
107
b. impotenta functionala datorita lipsei de 29.La ce se refera suportul psihic oferit de
continuitate a parghiei osoase asistenta pacientului cu amputatie:
c. hipotermii a. incurajarea sa-si priveasca bontul
22. Masurile de prim ajutor la locul b. existenta posibilitatii de protezare
accidentului in cazul unor fracturi ale c. existenta fenomenului de “membru
membrului: fantoma”,care poate fi ignorat in cazul
a. o fractura trebuie imediat imobilizata protezarii
provizoriu d. necesitatea tractiunii pentru vindecare
b. se va administra un calmant pentru 30.Luxatia coxo-femurala congenitala se
combaterea durerii intalneste mai frecvent la:
c. oxigenoterapie a. persoana varstnica
23. Imobilizarea provizorie se face cu atele b. femeia la menopauza
care se aplica: c. fetite
a. de o parte si de alta a segmentului d. baieti
zonei fracturate a membrului respectiv 31. Ruptura musculara se manifesta prin
b. se vor strange moderat intre ele cu un urmatoarele, cu exceptia:
bandaj a. durere intensa aparuta brusc
c. se va face un pansament compresiv b. impotenta functionala
24. In cazul fracturilor deschise se practica c. deformarea regiunii la distanta
urmatoarele manevre de prin ajutor: d. echimoza
a. curatirea plagii de corpuri straine, 32. Deficitul de autoingrijire, ca problema, a
hemostaza provizorie, acoperirea plagii cu unui pacient cu fractura imobilizata in aparat
un pansament steril, se face imobilizarea gipsat este consecinta:
provizorie si se trimite de urgenta la spital a. imobilizarii segmentelor corpului
b. reducerea focarului de fractura b. aparitiei complicatiilor gastro-intestinale
c. imobilizarea provizorie si trimiterea de c. schimbarii locului de munca
urgenta intr-un serviciu de specialitate 33. Imobilizarea corecta a unei fracturi de
25. In cazul unui pacient imobilizat, EKG –ul gamba in urgenta se face in:
se face: a. aparat gipsat gambiero-podal
a. la pat b. aparat gipsat pelvi-podal
b. la cabinetul EKG c. atela gipsata femuro-podala
c. la cabinetul asistentelor d. atela gipsata gambiero-podala
26. Care din urmatoarele sunt malformatii 34. Care din urmatoarele semne nu apar in
congenitale: luxatia scapula-humerala
a. varus equin a. umar in epolet
b. scolioza b. usoara abductie a bratului
c. luxatia de sold c. umar globular
d. lordoza 35.O fractura de antebrat se imobilizeaza in
27. Bursita se manifesta prin: urgenta in:
a. sindrom inflamator a. atela gipsata brahio-palmara
b. varsaturi b. aparat gipsat brahio-palmar
c. ameteli c. atela gipsata antebrahio-palmara
d. febra 36. In prezenta unui aparat gipsat asistenta
e. limitarea miscarilor in articulatie isi propune urmatoarele cu exceptia:
28.Care din urmatoarele probleme este a. sesizarea oricarui miros degajat la nivelul
prioritara in cazul unui pacient care a suferit aparatului gipsat
o amputatie: b. observarea schimbarii culorii gipsului la
a. potential de complicatii nivelul plagii
b. anxietate c. observarea culorii tegumentelor din jurul
c. perturbarea imaginii corporale aparatului gipsat
d. sprijinirea precoce pe membrul afectat
108
37. Pacientul cu aparat gipsat este invatat 43. In timpul mobilizarii active asistenta va
sa anunte daca apar: urmari daca pacientul:
a. furnicaturi, amorteli a. executa miscarile permise
b. cefalee, ameteli b. este ajutat de apartinatori
c. presiune la nivelul membrului afectat c. efectueaza 10 miscari in 8 ore
38. In cazul unui pacient cu extensie, 44. Imobilizarea la pat, predispune pacientul
tractiune, internat in sectia de ortopedie, la urmatoarele complicatii, cu exceptia:
asistenta isi propune ca interventii: a. greturi si varsaturi
a. verificarea pozitiei membrelor in functie b. escare
de tractiune c. anchiloze
b. urmarirea culorii si temperaturii 45. Care este prima masura luata de
membrelor asistenta in cazul unui politraumatism prin
c. incurajarea pacientului accident de circulatie, cu dispnee si o plaga
d. interzicerea vizitatorilor care sangereaza la nivelul gambei drepte:
e. program de mobilizare la 8 ore a. hemostaza provizorie prin pansament
39. Cum se va proceda in cazul unor parti compresiv
sectionate la nivelul mainii: b. examinarea permeabilitatii cailor
a. se alipesc cele doua segmente respiratorii superioare
b. se recupereaza imediat segmentele, se c. masurarea pulsului si TA
spala cu apa de la robinet, se inveleste intr- d. punerea unui garou in 1/3 medie a
o compresa si se pune intr-un sac de plastic coapsei drepte
c. se panseaza cu comprese umede/solutie 46. Care din urmatoarele probleme vor face
cloramina parte din planul de ingrijire intocmit de
d. se introduce intr-un recipient cu gheata asistenta unui pacient imobilizat la pat cu o
40. Examinarea cu izotopi radioactivi a afectiune locomotorie:
osului poarta denumirea de: a. potential de complicatii
a. punctie osoasa b. deficit de autoingrijire
b. biopsie osoasa c. discomfort
c. scintigrafie osoasa d. durere
41. In cazul unei bolnave de 70 ani, cu 47. Care din urmatoarele obiective vizeaza
fractura de membru inferior imobilizata in educatia pacientului pentru prevenirea
aparat gipsat, care din urmatoarele afectiunilor locomotorii:
interventii vor fi aplicate de asistenta a. pozitionarea corecta in timpul unei
medicala? activitati
a. intoarce bolnava din 2 in 2 ore in decubit b. evitarea ortostatismului prelungit
lateral drept sau stang, dorsal sau ventral c. respectarea unei alimentatii echilibrate
b. ajuta la schimbarea pozitiei si protejarea d. evitarea sedentarismului
reliefurilor dure, la ingrijirea pielii, a 48. Din planul de ingrijire a unui pacient cu
tegumentelor bursita fac parte urmatoarele interventii:
c. intoarce bolnavul din 30 minute in 30 a. repausul regiunii
minute b. observarea unor semne legate de
42.Care din urmatoarele semne releva limitarea miscarilor
aparitia unor complicatii infectioase sub c. captarea varsaturilor pe 24 h
aparatul gipsat ? d. masaj al regiunii
a. edemul , impotenta functionala si cianoza 49. Respiratia paradoxala este
degetelor caracteristica:
b. senzatia de fierbinteala a anumitor zone a. traumatismelor cranio-cerebrale
sub gips si miros neplacut b. insuficientei cardio-respiratorii
c. impotenta functionala si parestezii ale c. traumatismelor toracice cu volet costal
degetelor d. astm bronsic
109
50. Diagnosticul de entorsa se pune pe 54. Primul ajutor in fracturi se acorda in
urmatoarele semne: urmatoarea ordine:
a. durere, tumefactie, impotenta funtionala a. imobilizarea provizorie, administrarea de
la nivelul articulatiilor afectate antialgice, transportul la spital
b. impotenta functionala, miscari anormale b. administrarea de antialgice, transportul la
ale articulatiei afectate + creptatii osoase spital, imobilizare in aparat gipsat
c. durere, echimoza, pozitie anormala a c. administrarea de antialgice, reducerea
segmentelor osoase afectate fracturii , imobilizare provizorie, transport la
51. Impotenta functionala in cazul unor plagi spital
muscate de la nivelul membrelor se 55. Contuzia se caracterizeaza prin:
datoreaza: a. leziuni tisulare
a. lipsei de continuitate a pielii b. integritatea tegumentelor
b. introducerii in plaga a virusului rabiei prin c. hemoragie externa
muscatura de animale bolnave 56.Plagile cu leziuni ale arterelor se
c. scoaterii din functiune din cauza plagilor a caracterizeaza prin:
unor mase musculare, distrugerea unor a. hemoragie externa cu sange rosu cu
nervi, tendoane sau a integritatii osoase. caracter pulsatil
52. Care este ordinea corecta in acordarea b. hemoragie externa cu sange negricios
primului ajutor in cazul unor plagi cu care curge continuu
sangerare mare: c. suprainfectie cu germeni patogeni
a. scoaterea accidentatului din mediu, 57. Care din semnele de mai jos nu sunt
oprirea provizorie a hemoragiei, aplicarea specifice unei luxatii:
unui pansament protector, transportarea a. durere, deformarea regiunii, echimoza si
intr-un serviciu chirurgical pentru a aplica hematomul
tratamentul definitiv al plagii b. durerea, impotenta functionala, edemul si
b. toaleta plagii, antialgice, pansament , echimoza
transportul la spital pentru antitetanos c. tumefactie, impotenta functionala,
c. scoaterea accidentatului din mediu, atitudine vicioasa
antialergice, toaleta plagii +pansament d.durere vie, impotenta functionala ,
compresiv, administrarea unui antibiotic cu crepitatii osoase
spectru larg , transport la spital 58. Imobilizarea prelungita a unei fracturi
53. Principiile care stau la baza unui bun are urmatoarele consecinte:
pansament sunt urmatoarele : a. hipertrofie musculara
a. sa acopere complet plaga, sa o izoleze b. redoare musculara
de mediul inconjurator, sa fie steril, bandajul c. escare de decubit
care fixeaza pansamentul sa fie elastic, d. hipotrofie musculara
suficient de bine strans dar fara sa produca 59. Profilaxia plagilor tetanigene se face:
constrictie a. toaleta plagii cu apa oxigenata,
b. pansamentul sa fie steril sa depaseasca antibioterapie de preferinta penicilina, 7-10
cu minimum 2 cm marginile plagii, sa fie zile imunizare active cu anatoxina
acoperit de tifon, care poate fi nesteril dar antitetanica si imunizare pasiva cu ser
infasarea trebuie sa cuprinda neaparat antitetanic la persoanele neimunizate in
articulatia cea mai apropiata prealabil
c. inainte de a se pune pansamentul steril b. toaleta plagii cu apa oxigenata, anatoxina
trebuie sa se spele plaga, apoi se usuca cu antitetanica la persoanele imunizate in
un tampon de vata steril ce se arunca, dupa prealabil
care se pune alta vata sterila de forma c. toaleta plagii, antibioterapie de preferinta
dreptunghiulara. Pansamentul va fi suficient penicilina sau la persoanele alergice,
de strans de un bandaj pentru a opri si ampicilina sau tetraciclina
sangerarea.
110
60. O pata vinetie bine determinata pe 61. Care din fracturile de mai jos nu se pot
tegumente aparuta la 2-3 zile de la un reduce corect pe cale ortopedica si prin
traumatism este data de: extensie continua si este nevoie de
a. un hematom supraaponevrotic reducere chirurgicala:
b. echimoza a. fractura de rotula
c. un hematom subaponevrotic b. fractura de humerus
d. un serom c. fractura extremitatii distale a radiusului
d. fracturile de olecran
BAREM CORECTARE- ORTOPEDIE, TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1. F S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
3. A S. Daschievici-Chirurgie 2007 320
4. F S. Daschievici- Chirurgie 2007 312
5. A F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 72

omului sanatos
7. F F. Chiru- Ingrijirea omului bolnav si a 75

omului sanatos
TESTUL II- ASOCIEREA

A
1. B S. Daschievici-Chirurgie 2007 488
3. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 399
4. C S. Daschievici-Chirurgie 2007 369
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 499
B
2. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 729
4. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 370-371
5. E S. Daschievici-Chirurgie 2007 728
C
1. D S. Daschievici-Chirurgie 2007 754
111
3. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 731
4. A S. Daschievici- Chirurgie 2007 317
5. E S. Daschievici- Chirurgie 2007 51
D
5. E L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
E
1. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 350
2. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 264
4. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 312
F
1. C L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
3. A L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 291
4. B L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 290
5. D L. Titirca – Urgente medico-chirurgicale 293
G
H
1. A Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
2. E Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
3. D Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
4. B Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 1129
5. C Mozes- Tehnica ingrijirii bolnavului 118-119
I
1. B S. Daschievici- Chirurgie 2007 745
J
4. D S. Daschievici- Chirurgie 2007 619
TESTUL III- GRILA
1 c S. Daschievici Chirurgie-2007 364
2 a S. Daschievici Chirurgie-2007 365
3 b S. Daschievici Chirurgie-2007 365
112
16 a,b S. Daschievici Chirurgie-2007 362
17 a.b S. Daschievici Chirurgie-2007 363
25 a Mozes – Tehnica ingrijirii bolnavului 1131
26 a si c L. Titirca- 18
Ingrijiri special acordate pacientilor de
catre asistentii medicali
27 a,e L. Titirca- 20
28 c idem 22
29 a,b,c idem 29
30 c idem 18
32 a L. Titirca- 22
33 c L. Titirca- 367
36 d L. Titirca- 25
37 a,c idem 25
38 a,b,c idem 28
39 b,d idem 321
40 c C. Borundel- Manual de Medicina 137
interna pentru cadre medii
41 b idem 921
113
42 b L. Titirca- 25
43 a idem 25
44 a C. Borundel- Manual de Medicina 918
interna pentru cadre medii
45 b L. Titirca- 19
46 a,b,c,d idem 22
47 a,b,c,d idem 8
48 a,b idem 20
49 c S. Daschievici- Chirurgie 752
50 a S. Daschievici- Chirurgie 363
55 a si b S. Daschievici- Chirurgie 357
57 d S. Daschievici- Chirurgie 365
58 b si d S. Daschievici- Chirurgie 379
61 d S. Daschievici- Chirurgie 386
MODULUL 35- BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
„F” fals
1. Izvorul de infectie il constituie organismele vii (om, animale, artropode) in care patrunde
agentul patogen si se multiplica, eliminandu-se pe diferite cai.
2. Perioada de incubatie in scarlatina este de 10-14 zile.
3. Pentru pacientul cu varicela, asistentul medical isi propune urmatoarele interventii:
114
- igiena tegumentelor cu apa alcoolizata
- baie numai dupa caderea crustelor
- alcool mentolat, talc pentru combaterea pruritului
- igiena cavitatii bucale cu ceai de musetel, badijonari cu stamicin, vitanina A
- educarea pacientului sa nu se scarpine
- supravegherea pentru a depista semnele vreunei complicatii
4. Masca Filatov (facies palmuit) si semnul Grozovici-Pastia sunt caracteristice pentru rubeola.
5. In scarlatina tratamentul etiologic se face cu penicilina, eritromicina.
6. Manifestarile de dependenta in toxiinfectiile alimentare apar dupa o incubatie de:
- 12-36 ore- salmonelle
- 1-4 ore-stafilococ
cu greata, varsaturi, scaune diareice , lipotimii, febra, hipotensiune arteriala pana la colaps, soc
infectios
7. Eruptia in rubeola se caracterizeaza prin aparitia de maculo papule ce evolueaza spre
vezicule cu lichid clar, continutul vezicular se tulbura apoi se ombilicheaza, se transforma in
cruste care cad la aproximativ 10 zile de la aparitie.
8. Sindromul de inunodeficienta acuta dobandita (SIDA) constituie partea finala a infectiei cu
HIV caracterizata prin: depresie imuna majora, dezvoltarea infectiilor oportuniste, a tumorilor,
afectarea SNC.
9. Orhita urliana este o localizare a infectiei cu virusul rubeolic
10.Regimul igienico-dietetic in hepatita virala acuta consta in; la inceput dieta hidrica apoi va
cuprinde alimente usor digerabile care sa asigure un suport suficient de glucide si de
aminoacizi.
TESTUL II
1 Angina streptococica A 10-11 zile

2 Perioada de incubatie in rujeola B scarlatina
3 Masca Filatov C penicilina
4 Streptococ β hemolitic grup A D hiperpigmentare liniara la nivelul pliurilor
cotului
5 Semn Pastia-Grozovici c. E d. angina streptococica
1 Rubeola A varicela
2 Febra+catar oculo nazal+ B varsaturi, colici abdominale, scaune
adenopatie diareice, muco-sanguinolente
3 Eruptie pruriginoasa C efect teratogen asupra produsului de
conceptie
4 Dizenterie D tetanos
5 Risus sardonicus e. E rubeola
115
1 Difterie A scarlatina
2 R. Dick B R. Schick
3 IDR la PPD C se utilizeaza pentru diagnosticul
tuberculozei
4 R. Widal D punerea in evidenta a anticorpilor
specifici
5 Examene serologice g. E h. febra tifoida
D.Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Seroprofilaxie A toxiinfectie alimentara

2 Produse alimentare intens B hepatita A
contaminate cu bacterii sau
toxinele acestora
3 Cale de transmitere digestiva C utilizarea serurilor in scop profilactic
4 Icter D test imunoenzimatic
5 Test Elisa E coloratia galbena a tegumentelor si a
sclerelor
1 Raze ultraviolete A masura ce se ia pentru a evita

transmiterea infectiilor pe cale digestiva
2 Controlul bacteriologic B dezinfectarea termometrelor
(coprocultura) periodic la
personalul ce lucreza la
instalatiile centrale de apa
3 Cloramina 0,5 % C metoda de dezinfectare a aerului
4 Imunizare activa D seruri, imunoglobuline F.
5 Imunizare pasiva a. E vaccin , profilaxie
Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Semnul Koplik A meningococ

2 Meningita cerebrospinala B recoltare a maduvei osoase de la nivelul
sternului in portiunea de unire a doua
treimi superior cu o treime inferior
3 Medulocultura C rujeola
4 Hidrazida acidului izonicotinic D Mycobacterium tuberculosis
(HIN)
5 B.C.G. E bacilul Calmette-Guerin
Testul III
116
1. Tratamentul anginei streptococice consta a. efectul teratogen asupra sarcinii in
in administrarea de: primele 3-4 luni cu aparitia unor malformatii
a. penicilina congenitale
b. tetraciclina si cloramfenicol b. complicatiile toxice, septice
c. doxicilina postinfectioase
2. Scarlatina este o boala infectioasa c. evolutia asimptomatica
produsa de: 9. Eruptia in rubeola are urmatoarele
a. streptococul beta-hemolitic din grupa A caracteristici:
b. stafilococul auriu a. macule mici de culoare roz, fara tendinta
c. streptococul alfa hemolitic din grupa B la confluare
3. Eruptia in scarlatina este: b. micropapuloasa, pe fond congestiv
a. micropapuloasa, aspra la pipait c. maculopapuloasa, cu tendinte la
b. micropapuloasa, catifelata la pipait confluare
c. veziculara 10. Incubatia in rubeola dureaza :
4. Pentru scarlatina distinctiv este semnul: a. 2-3 sapatamani
a. Grozovici – Pastia, cu elemente purpurice b. 1-2 saptamani
dispuse linear la nivelul plicei cotului si c. 1 saptamana
inghinal 11. Febra + catar respirator + adenopatie
b. Koplik – puncte mici albe inconjurate de o sunt simptome care sugereaza :
mica areola rosu-aprins, localizate pe a. rujeola
mucoasa bucala opusa celui de-al doilea b. rubeola
molar c. scarlatina
c. Masca Filatov, semnul Pastia si ciclul 12. Eruptia este pruriginoasa in :
lingual a. scarlatina
5. Angina rosie + febra + eruptie b. rubeola
micropapuloasa pe trunchi, respectand fata, c. varicela
va sugereaza: 13. Parotidita epidemica este cunoscuta si
a. varicela sub numele de :
b. rujeola a. oreion
c. scarlatina b. varsat
c. pojar
6. In rujeola, perioada de incubatie dureaza: 14. Tabloul clinic cu varsaturi, colici
a. 3-6 zile abdominale, scaune diareice, defineste :
b. 8-11 zile a. hepatita acuta virala
c. 14-21 zile b. toxiinfectia alimentare
7. Evolutia eruptiei in rujeola: c. scarlatina
a. da descuamatie furfuracee precoce, in 15. Scaune numeroase,
lambouri tardive mucopiosanguinolente, tenesme si uneori
b. nu lasa urme febra, stare toxica, subliniaza sindromul
c. da pigmentare cafenie si descuamatie clinic din :
foarte fina a. tetanos
8. Importanta rubeolei este data de : b. dizenterie
c. hepatita virala
16.Calea de transmitere a dizenteriei este :
117
a. aerogena c. nu produce prurit
b. fecal-orala 25. Manifestarile de dependenta la un
c. parenterala pacient cu rujeola in perioada de incubatie
17. Rolul principal in transmiterea sunt :
dizenteriei il au : a. febra, frisoane, tahipnee
a. contaminarea hainelor b. greturi, varsaturi, dureri abdominale
b. mainile murdare c. apatie, imobilitate
c. mustele 26. Interventiile asistentei medicale la un
18. Morbiditatea prin tetanos a scazut foarte pacient cu rujeola vizeaza :
mult prin generalizarea vaccinarii cu : a. pastrarea permeabilitatii cailor respiratorii
a. anatoxina tetanica b. reechilibrarea hidro-electrolitica
b. verorab c. imobilizarea pacientului in perioada
c. anatoxina difterica eruptiva
19. Debutul, de obicei lent, cu « trismus »
precedat uneori de tresariri musculare la
nivelul plagii este semn patognomonic 27. Problemele pacientului cu rujeola pot fi :
pentru: a. dispnee cu polipnee cauzata de febra
a. scarlatina b. potential de deficit de lichide legat de
b. tetanos varsaturi, transpiratii
c. dizenterie c. hipotermie
20. “Rasul sardonic” apare in: 28. Rubeola este o boala :
a. scarlatina a. infectioasa, virala, ce evolueaza favorabil,
b. rujeola cu adenopatii, eruptie micropapuloasa
c. tetanos fugace si febra inconstanta
21. Rujeola se manifesta clinic in perioada b. cu izolare la domiciliu
de debut prin: c. cu contagiozitate majora ce impune
a. febra moderata, catar (nazal, bronsic, internarea obligatorie in spital
ocular), enentem 29. Alaturi de eruptie, un alt simptom
b. catar nazal, febra inalta, diaree cardinal in rubeola este :
c. febra+catar+semnul koplick a. poliadenopatia
22. Perioada eruptiva din rujeola se b. uneori splenomegalie
caracterizeaza prin: c.ciclul lingual
a. cresterea mare a febrei 30. Pneumonia pneumococica este
b. eruptia maculopapuloasa incepe la fata si caracterizata prin urmatoarele simptome :
se generalizeaza descendent in 3 zile a. debutul nu este brutal si nu poate fi bine
c. eruptie micropapuloasa cu fond precizat de bolnav
congestiv, aspra la pipait b. frison, febra (pina la 39 de grade) junghi
23.Patognomonic pentru rujeola este: toracic
a. semnul Barsieri c. in zilele premergatoare, exista adeseori o
b. semnul Koplick discreta infectie rinofarigiana
c. catar ocular, nazo-bronsic 31. Antibioticul de electie, in tratamentul
pneumoniei pneumococice este :
24. Rujeola eruptiva :
a. tetraciclina
a. este insotita de prurit
b. penicilina G
b. nu este insotita de prurit
118
c. ampicilina c. nerespectarea regimului alimentar impus
32. Dupa ce a fost izolat la domiciliu un 38. Transmiterea infectiilor pe calea aeriana
copil cu varicela poate intra in colectivitate: se face :
a. dupa ce febra a scazut la 37,60C a. prin coloane de aer
b. dupa ce a terminat tratamentul cu b. prin picaturile lui Pflügge
antibiotice c. prin mainile murdare duse la gura
c. cand toate elementele de pe piele au 39. Pentru a se stabili diagnosticul bolilor
cruste infectioase se vor obtine o serie de date :
d. cand pielea este curata, intacta si au a. epidemiologice
cazut toate crustele b. clinice
33. Care sunt cele 3 elemente care trebuie c. de laborator
sa fie prezente pentru producerea unei 40. Hepatita virala A (HAV) se transmite pe
infectii : cale :
a. calea de transmitere a. fecal-orala
b. gazda receptiva b.contact sexual
c. temperatura adecvata c.parenterala
d. sursa de infectie 41. Essentiale, Metaspar, Aspatofort,
34. Varicela are acelasi agent etiologic cu : Silimarina sunt medicamente cu efect :
a. rubeola a. laxativ
b. zona zooster b. hepatoprotector
c. rujeola c. antialgic
d. parotidita epidemica 42. Virusul hepatitei B este prezent :
35. Pentru ameliorarea pruritului, in cazul a. in saliva, lichidul seminal si sange
imbolnavirii de varicela, se va folosi : b. pe tegumente
a. ceaiul de musetel c. pe regiunile paroase
b. alcool iodat 43. Cunoasterea profilului imun al
c. alcool mentolat bolnavului se realizeaza prin determinarea :
d. pudra de talc cu mentol a.hemoleucogramei
36. Cand ingrijim un pacient cu meningita, b.ionogramei
cea mai potrivita interventie de ingrijire- c. imunoglobulinelor
nursing este : 44. Pentru scaderea amoniemiei, se
a. asigurarea unui mediu linistit, cu lumina administreaza in perfuzie lenta,
putina, corect hidratati intravenoasa, solutii care contin :
b. efectuarea de exercitii pasive ale a. arginina, sorbitol
membrelor inferioare b. insulina
c. aplicatii calde in regiunea occipitala si a c. aminoacizi
spatelui 45.Starea confuzionala, delirul si
37. In cazul pacientilor cu toxiinfectie halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa
alimentara o problema prioritara este caracterizeaza :
formulata astfel : a. coma de gr.I
a. deshidratare cu dereglari b. coma de gr.II
hidroelectrolitice din cauza varsaturilor, c. coma de gr. IV
diareei
b. durere la inghitit alimente solide
119
46. Dupa diminuarea icterului, pentru 47. In perioada de ascensiune a icterului
inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui este indicat in toate cazurile :
flux biliar crescut se pot administra : a. repausul
a. sedative b. consumul de lipide de origine animala
b. coleretice c. consumul de sucuri carbogazoase
c. antibiotice
BAREM CORECTARE BOLI INFECTO-CONTAGIOASE SI NURSING SPECIFIC
NR REZOLVAREA BIBLIOGRAFIA PAGINA
ÎNTREBARII
L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate
1 A pacientilor de catre asistentii medicali 253
2 F idem 277
3 A idem 280
4 F idem 278
5 A idem 279
6 A idem 285
7 F L. Rogozea- Ingrijirea pacientilor 68
–vol III
8 A idem 73
9 F idem 79
10 A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate 291
pacientilor de catre asistentii medicali
TESTUL II- ASOCIEREA
A
1. C F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2. A L. Titirca- Ingrijiri special acordate 281
3. B idem 278
4. E F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
5. D L. Titirca- Ingrijiri special acordate 278
B
infectioase
2. E idem 335
120
3. A idem 338
4. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 284
5. D M. Voiculescu- Boli infectioase – vol II 576
C
1. B L. Titirca- Ingrijiri special acordate 262
2. A idem 262
3. C idem 263
4. E idem 262
5. D idem 262
D
1. C idem 266
2. A idem 266
3. B idem 267
4. E idem 268
5. D idem 268
E
1. C idem 271
2. A idem 284
3. B idem 286
4. E idem 288
5. D idem 288
F
infectioase
2. A Gh. Dimache si D. Panaitescu - 115
Bacteriologie, virusologie si parazitologie
medicala
3. B idem 135
4. D idem 162
5. E idem 164
TESTUL III- GRILA
1 a F. Caruntu- Vademecum de boli 88
infectioase
2 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 277
3 a idem 278
4 c idem 278
5 c idem 278
6 b idem 281
7 c F. Caruntu- Vademecum de boli 334
infectioase
8 a idem 335
9 a idem 335
10 a idem 335
11 b idem 335
121
12 c idem 338
13 a idem 176
14 b L. Titirca-Ingrijiri special acordate 284
15 b M. Voiculescu- Boli infectioase 477
vol II
16 b idem 481
17 b idem 481
18 a idem 572
19 b idem 576
20 c idem 576
21 a,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 281
22 a,b idem 281
23 b idem 281
24 b,c idem 281
25 a,b idem 281
26 a,b idem 282
27 a,b idem 281
28 a,b F. Caruntu- Vademecum de boli 335
infectioase
29 a,b idem 335
30 b,c L. Titirca-Ingrijiri special acordate 43
31 b F. Caruntu- Vademecum de boli 131
infectioase
32 d L. Titirca-Ingrijiri special acordate 280
33 a,b si d idem 253
34 b idem 280
35 c si d Idem 280
36 a F. Caruntu- Vademecum de boli 297

infectioase
37 a L. Titirca-Ingrijiri special acordate 285
38 a,b , c idem 266
39 a,b,c idem 257
40 a C. Bocarnea -Boli infectioase si 167
epidemiologie-
41 b idem 175
42 a idem 169
43 c idem 173
44 a idem 175
45 b idem 172
46 b idem 174
47 a idem 174
122
MODUL 37 – BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC – Diabetul zaharat
TESTUL I
„F” fals
1. Diabetul zaharat primar se clasifica in diabet zaharat de tip I si diabet zaharat de tip II.
2. Poliuria, polidipsia, polifagia sunt principalele manifestari de dependenta din diabetul zaharat.
3. Retinopatia diabetica este o complicatie acuta a diabetului zaharat.
4. Coma hipoglicemica si coma hiperglicemica sunt complicatii acute ale diabetului zaharat.
5.Alternarea locurilor de electie in administrarea insulinei prin injectie subcutanata previne
lipodistrofia.
6.Pacientul cu tratament insulinic se poate alimenta dupa preferinte, dupa administrarea
insulinei.
123
7. Testul tolerantei la glucoza pe cale orala se realizeaza dupa administrarea a 75 de gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
8.In diabetul zaharat de tip I, insulina ordinara se administreaza prin injectie subcutanata cu 15-
30 de minute inainte de masa.
9.Cetonuria este expresia aparitiei glucozei in urina.
10.Cetonuria este expresia aparitiei corpilor cetonici in sange.
TESTUL II
1. Glicemia A 150 ml din urina emisa in 24 de ore

2 Testul tolerantei la glucoza pe cale B 2 ml sange venos intr-o eprubeta cu 4 mg
orala florura de sodium, sau cu sistemul vacutainer
3 Rezerva alcalina C Se administreaza pacientului timp de trei zile,
in alimentatie o cantitate fixa de glucide, se
recolteaza zilnic urina din 24 de ore si sange
pentru dozarea glucozei, se face media
glicozuriei pe cele 3 zile si se scade din
cantitatea de glucide administrate in 24 de ore.
4 Glicozuria D Sange venos dupa administrarea de 75 gr.
glucoza pulvis dizolvata in 200 ml de apa.
5 Toleranta la glucide E Sange venos pe heparina sau cu sistemul
vacutainer
1. Zaharul, fructele uscate, strugurii, A Alimente permise cantarite in regimul

prunele alimentar din DZ
2 Painea, cartofii, pastele fainoase B Alimente interzise in regimul alimentar din DZ
3 Pestele, ouale, carnea C Coma hiperglicemica
4 Insulina D Coma hipoglicemica
5 Solutie glucozata hipertona 10-20% E Alimente permise necantarite in regimul
alimentar din DZ
Testul III
MEDICINA INTERNA 3.Diabetul zaharat prezintă următoarea

1.Diabetul zaharat poate fi definit ca o triadă simptomatică:
dereglare: a) polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
a) acută; b) polipnee, poliurie, tahicardie;
b) cronică; c) polifagie, polidipsie, poliurie.
c) mixtă. 4.Diabetul zaharat se caracterizează prin:
2.Etiologia, greu de stabilit, a diabetului a) afectarea metabolismului bazal;
include factori: b) hiperglicemie şi glicozurie;
a) ereditari; c) creşterea lipidelor in sange.
b) de mediu; 5.Tipurile de diabet zaharat sunt:
c) numai a şi b; a) diabet esenţial şi neesenţial;
d) hormonali. b) diabet insulinodependent şi diabet
insulinoindependent;
124
c) diabet major şi diabet minor. 15.Coma umeda ce apare la un diabet este
6.Dintre complicaţiile diabetului cea mai coma:
importantă este: a) acido-cetozica
a) obezitatea; b) hipoglicemica
b) deshidratarea; c) hiperosmolara
c) angiopatia diabetică. 16.Coma diabetica hiperosmolara se
7.Din punct de vedere clinic deosebim: caracterizeaza prin:
a) diabet zaharat de tip juvenil (intre a) corpi cetonici
0-20 ani); b) hipoglicemie
b) diabet zaharat de tip adult (de c) hiperglicemie
maturitate); 17.Coma hipoglicemica se caracterizeaza
c) diabet zaharat numai de tip adult prin:
(intre 22-30 ani). a) inapetenta selectiva
8.Preparatele insulinice pot fii in raport cu b) transpiratii profuze
dinamica acţiunii lor insuline: c) tahilalie
a) cu acţiune rapidă (scurtă);
b) lente;
18.Tratamentul de electie in diabetul
c) intermediare;
zaharat se face cu:
d) premixte.
a) izoniazida
9.Insulina cristalină are acţiune:
b) iodura de potasiu
a) intermediară;
c) insulina
b) lentă;
c) rapidă. 19.Tratamentul de electie in diabetul
10.Insulinele lente, cele care intră in acţiune zaharat se face cu:
in 90-120 minute, au o durată a efectului de: a) tavegyl
a) 10 h; b) tolbutamid
b) 24 h; c) trasylol
c) 5 h. 20.Tratamentul de electie in diabetul
11.Reactia hipoglicemica tardiva, dupa zaharat se face cu:
absorbtia glucidelor concentrate este a) maninil
insotita de senzatia de: b) manitol
a) satietate c) marisang
b) foame imperioasa 21.Tratamentul de electie in diabetul
c) sete zaharat se face cu:
12.Glicemia postprandiala poate atinge in a) meguan
mod obisnuit valori intre: b) metaspar
a) 60-80 mg/dl c) mecopar
b) 130-140 mg/dl 22.Tratamentul de electie in diabetul
c) 210-230 mg/dl zaharat se face cu:
13.Tabloul clinic in diabetul zaharat se a) bixtonim
caracterizeaza prin: b) bronhodilatin
a) crestere in greutate c) buformin
b) astenie NURSING
c) prurit vulvar 23. Glicoreglarea reprezintă echilibrul
14.Tabloul clinic in diabetul zaharat se mecanismelor hipo- şi hiperglicemiante.
caracterizeaza prin: Factorii hiperglicemianţi sunt:
a) arterita a) tiroxina, ACTH, cortizonul,
b) anurie glucagonul;
c) infectii cutanate rebele la tratament b) insulina, ACTH, cortizonul;
c) ACTH, cortizon.
125
24. Semnele de recunoaştere a comei 31.Forma de depozit a glucidelor in ficat
hiperglicemice sunt: este reprezentată de:
a) tremurături, piele uscată; a) pectine;
b) piele uscată, tremurături, b) glicogen;
greţuri, vărsături; c) amidon.
c) greţuri, vărsături, piele 32.Glucidele au rol:
uscată, instalare lentă. a) structural;
25.Pacientul cu diabet zaharat este o b) energetic;
persoană care necesită: c) ambele răspunsuri sunt false.
a) întreruperea activităţii 33.Necesarul glucidic la adulţi este de:
profesionale; a) 1-1,5 g/kg corp/zi;
b) desfăşurarea activităţii b) 2-3 g/kg corp/zi;
respectând indicaţiile de regim şi c) 4-6 g/kg corp/zi.
tratament;
c) nu are restricţii privind efortul
fizic.
26.În diabetul zaharat insulinodependent 34.La un bolnav de diabet zaharat
doza de insulină/24 h se stabileşte în următoarele alimente sunt permise fără
funcţie de glicozuria exprimată în grame restricţii:
astfel: a) carnea, peştele;
a) 1 UI la 3 g glicozurie/zi; b) merele dulci, stafidele;
b) 2 UI la 1 g glicozurie/zi; c) bomboanele cu alune;
c) 1 UI la 2 g glicozurie/zi d) caşcavalul, branza topită.
27.Care tip de insulina se poate administra 35.La un bolnav cu diabet zaharat
prin injecţii subcutanate, intramusculare şi următoarele alimente trebuiesc cantărite:
intravenoase? a)merele, caisele, portocalele;
a) insulina cristalină, actrapid; b) pastele făinoase, mămăliga;
b) insulina semilentă MC; c) carnea, mezelurile.
c) insulina lentă MC. 36.Unui bolnav cu diabet zaharat ii sunt
28.Pacientului căruia i s-a administrat interzise:
insulina cristalină i se recomandă: a) bomboanele de orice fel;
a) să mănânce în.următoarele b) carnea de vită;
15-30 de minute; c) jeleurile;
b) să mănânce după una-două d) uleiurile vegetale.
ore; 37.La un bolnav cu diabet cantărirea
c) nu are importanţă când va alimentelor se face:
mânca. a) pentru painea prăjită, după
29.Alimentele permise cântărite în diabetul prăjire;
zaharat sunt următoarele cu excepţia: b) pentru fructe coapte, inainte de
a) fructele; coacere;
b) brânza; c) pentru legumele fierte, după
c) zarzavaturile; tratamentul termic.
d) făinoasele; 38.Glicozuria este cantitatea de zahăr
e) carnea; prezentă in:
f) oul. a) urină;
30.Comei hipoglicemice îi sunt b) LCR;
caracteristice următoarele manifestări de c) plasmă.
dependenţă: 39.Glicozuria se clasifică in 2 categorii:
a) halenă acetonică; a) glicozuria de 24 h;
b) tremurături, transpiraţii; b) glicozuria din 8 h;
c) semne de deshidratare. c) glicozuria din urina spontană;
126
d) glicozuria din 48 h. c) are un nivel ridicat al glucozei in
40. Comei hiperglicemice ii sunt sange şi prezintă deshidratare.
caracteristice următoarele elemente cu 43.La externare mama intreabă asistenta
excepţia: medicală dacă copilul său diabetic poate
a) hipotensiune arterială; utiliza mierea in loc de zaharină. Ce va
b) semne de deshidratare; răspunde asistenta?
c) convulsii, mioclonii, tremurături; a) mierea conţine glucoza şi nu are
d) halenă acetonică. valoare calorică foarte mare;
b) mierea este un zahăr din plante care
poate fi utilizat pentru indulcire;
c) mierea este un hidrat de carbon care
ridică valoarea glicemiei din sange, şi
nu are voie să o folosească.
44.Domnul S.I. a fost adus la camera de
gardă de către soţie, care a relatat că soţul
ei este suferind de diabet zaharat de mai
41.S.C., elev in varstă de 16 ani, este mulţi ani, cu tratament oral - sulfamide şi
internat cu comă hiperglicemică in spital. dietă; astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea
Care este ingrijirea prioritară in cazul lui la micului dejun, D-l. S. I. a prezentat o stare
internare? de slăbiciune cu greaţă, nelinişte,
a) inregistrarea observaţiilor făcute; transpiraţii, tremor. Se apreciază ca fiind o
b) menţinerea căilor respiratorii libere; criză hipoglicemică. Care sunt posibilele
c) recoltarea sangelui şi urinei pentru greşeli pe care D-l S.I. le-a făcut:
analize. a) administrarea incorectă a
42.Care este motivul pentru care se instituie sulfamidelor;
tratamentul cu insulina şi cu soluţii b) reducerea ingestei de alimente;
hidratante pentru un pacient internat in c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit.
spital cu coma hiperglicemica?
a) este predispus la infecţie şi are un
nivel scăzut de glucoza in sange;
b) este inconştient şi prezintă acidoză;
BAREM DE CORECTARE- BOLI METABOLICE, DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC –

Diabetul zaharat
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE CORECT
1. A Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 411
asistentii medicali, manual pntru colegiile si
scolile postliceale, sub redactia Lucretia Titirca,
Editura Viata Medicala Romaneasca, 2006
2. A idem 415
3. F idem 415
4. A idem 414
5. A idem 415
127
6. F idem 415
7. A idem 412
8. A idem 415
9. F idem 413
10. F idem 413
1. B idem 412
2. D idem 412
3. E idem 412
4. A idem 413
5. C idem 413
1. B idem 415
2. A idem 415
3. E idem 415
4. C idem 416
5. D idem 416
TESTUL III- GRILA
MEDICINA INTERNA
1. b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 135
coordonator Mioara Mincu – Editura Carol Davila,
Bucuresti, 2002
2. a,b,d idem 135
3. c idem 135
4. b idem 135
5. b idem 135
6. c idem 136
7. a,b idem 136
8. a,b,c idem 136
9. c idem 136
10. b idem 136
11. b Medicina interna – M. Mincu 430
12. b Medicina interna – M. Mincu 430
13. b,c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 53
Editura Romprint, Brasov, 2003
14. a,c idem 53
15. b idem 53
16. c idem 53
17. b idem 53
18. c idem 53
19. b idem 53
20. a idem 53
21. a idem 53
22. c idem 53
NURSING
23 a 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 75
Medicala Romaneasca, 2006
128
24 c idem 76
25 b idem 76
26 c idem 76
27 a idem 76
28 a idem 76
29 b,e,f idem 76
30 b idem 76
31 b 1555 teste de evaluare continua in nursing – 39
Bucuresti, 2002
32 a,b idem 39
33 c idem 40
34 a,d idem 45
35 a,b idem 45
36 a,c idem 45
37 b idem 45
38 a idem 137
39 a,c idem 136
40 c idem 141
41 b idem 141
42 c idem 141
43 c idem 141
44 a,b,c idem 141
MODUL 41 – DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
TESTUL I
„F” fals
1. A acţiona etic înseamnă a acţiona profesional.

2. Orice sistem etic este bazat pe unele idei şi valori, iar etica nursingului este bazată pe ideea
de îngrijire.
3. Valorile morale reprezintă baza codurilor de comportament ce afectează deciziile etice.
4. Valorile reprezintă motivaţia puternică a comportamentului.
5. Prin "drept" se înţelege totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile sociale într-
un stat într-un anumit domeniu.
6. Între comunicarea firească şi cea intenţionată, direcţionată, nu există nici o diferenţă.
7. In relaţia de colaborare, respectul este un sentiment ce exprimă o stare afectivă, o
consideraţie, o judecată de valoare şi este exteriorizat prin gesturi, atitudini şi cuvinte.
8. Principiile etice în nursing sunt ghiduriîn luarea de hotărâri morale şi acţiuni morale, bazate
pe deciziile morale în practicarea profesiei.
9. Autonomia este principiul etic conform căruia individului trebuie să i se dea libertatea de a
129
hotărî asupra propriilor acţiuni.
10. Respectarea confidenţialităţii nu este o necesitate morală.
TESTUL II
1. Binefacerea A Obligatia de a spune adevarul si de a nu-i minti sau

insela pe altii
2 Veracitatea B Obligatie cu caracter implicit de a tine promisiunile si
confidentialitatea
3 Fidelitatea C Obligatia de a face bine si de a evita sa se aduca
prejudicii altor persoane.
4 Paternalismul D Libertatea individului de a hotari asupra propriilor actiuni.
5 Autonomia E Restrangerea autodeterminarii pentru a preveni ca o
persoana sa isi faca rau
1. Deontologia A Reproducerea identica a unei persoane, fara a trece prin

intalnirea unui ovocit feminin cu un spermatozoid
masculine
2 Suicidul B Ansamblul regulilor dupa care se ghideaza o organizatie,
institutie, profesie sau o parte a acesteia, prin intermediul
organizatiilor profesionale care devin instanta de
elaborare, aplicare si supraveghere a aplicarii acestora
3 Clonarea C Provocarea unei morti precoce, nedureroasa, a unui
pacient, bolnav incurabil pentru a-i curma o suferinta
grea si prelungita
4 Euthanasia D Comportamentul prin care o persoana care ar mai putea
trai isi provoaca moartea prin mijloace diverse
5 Avortul E Intreruperea prin diferite metode a unei sarcini in evolutie
Testul III
1. Etica este disciplina ce se ocupă de: b) un obicei care apare frecvent din
a) sistemul valorilor; medii culturale sau etnice, tradiţii de
b) normele şi categoriile morale; familie, filosofii politice, educative şi
c) conţinutul, modul de intercorelare şi religioase cu care se identifică cineva;
realizare în viaţă a acestora. c) ambele.
2. Morala este o formă de reglementare: 5. Dilema morala:
a) a convieţuirii sociale; a) situatie in care exista doua cursuri
b) a comportamentului uman; de actiune
c) ambele. b) judecati egal justificate in care
3. Deontologia este definită ca: individual nu stie pe care sa o urmeze
a) parte a eticii care studiază problema sau sa o aleaga;
datoriei; b) ambele.
b) doctrină despre bine şi rău; 6. Cand o femeie doreste sa i se provoace
c) reprezentând normele şi preceptele avort, nursa trebuie sa reflecteze la
morale. urmatoarele valori etice:
4. Valoarea morală este: a) sa nu ucizi;
a) o credinţă; b) viata este inviolabila;
130
c) autodeterminarea-dreptul femeii de a- b) deprinderile;
si conduce viata si dreptul asupra c) atitudinile dobandite pe parcursul
propriului corp. formarii sale ca profesionist.
7. Care din urmatoarele principii etice se 15. Codul ICN afirma ca nursele sunt
defineste ca obligatia de a spune adevarul obligate sa:
si de a nu-i minti si insela pe altii: a) promoveze sanatatea;
a) fidelitatea b) impiedice imbolnavirile;
b) veracitatea c) restabileasca sanatatea si sa
c) dreptatea aline suferinta.
8. Binefacerea este principiul etic care se 16. In ingrijirea paliativa asistenta va
traduce prin: respecta drepturile pacientului:
a) obligatia de a face bine; a) de a nu fi vatamat;
b) obligatia de a evita prejudiciile; b) informare deplina;
c) obligatia de a-i ajuta pe pacienti sa c) intimitate, anonimat,
obtina ceea ce le este benefic si a confidentialitate.
reduce riscurile daunatoare fizic si 17. Abuzul – grava incalcare a indatoririlor
psihic. fata de familie – se defineste ca fiind:
9. Codul de Etica pentru asistentii medicali a) parasirea, alungarea sau lasarea
cuprinde urmatoarele capitole: fara ajutor a uneia sau mai multor
a) asistenta medicala si persoana persoane din familie fata de care
ingrijita; persoana care paraseste are obligatia
b) asistenta medicala si profesia; de intretinere;
c) asistenta medicala si societatea. b) neindeplinirea cu buna stiinta a
10. Codul de etica arata: obligatiilor de intretinere prevazute de
a) acceptarea responsabilitatii lege;
profesionale; c) supunerea la rele tratamente care
b) increderea pe care o investeste pot duce chiar la crime.
societatea in aceasta profesie; 18. Suicidul reprezintă:
c) ambele. a) un act conştient pe care individul l-
11. Problemele intalnite in practica a săvârşit pentru a se vătăma şi
nursingului sunt: care s-a soldat cu moartea;
a) de ordin legal; b) un act intenţionat autodistructiv
b) de ordin moral; care duce la moarte;
c) ambele. c) o autovătămare care se sfârşeşte
12. Pentru realizarea unei relatii functionale fatal prin moarte.
de colaborare cu familia si cu apartinatorii 19. Fazele procesului suferinţei descrise de
este obligatoriu ca informatiile oferite Parkes în pierderile importante sunt
pacientului sa fie: urmatoarele cu exceptia:
a) exacte; a) durerea acută;
b) adecvate situatiei; b) şocul;
c) in limitele de competenta ale c) construirea de noi
asistentei medicale. presupuneri;
13. Informatiile de natura confidentiala pot fi d) descurajare, singurătate;
dezvaluite in anumite situatii: e) indiferenta
a) cu acordul pacientului; 20. Primul cod deontologic pentru medici a
b) in instantele de judecata; fost:
c) cand sunt de interes public. a) jurământul lui Hipocrate;
14. Conform Codului de Etica, asistenta b) jurământul lui Florance
medicala are abilitatea de a aplica in Nightingale;
practica: c) codul lui Hamurabi.
a) cunostintele;
131
21. Sunt recunoscute de lege următoarele a) mesajul verbal
drepturi ale pacienţilor: b) mesajul nonverbal
a) dreptul la c) ambele
autodeterminare/consimţământ; 24. Avortul poate fi de mai multe tipuri:
b) dreptul la îngrijiri individualizate; a) avort spontan;
c) dreptul la solitudine/confidenţialitate. b) avort terapeutic;
22. Principiile eticii sunt urmatoarele: c) avort la cerere;
a) principiul egalitatii in fata normelor; d) avort empiric.
b) principiul claritatii si clarificarii; 25. Clonarea poate fi:
c) ambele. a) reproductiva;
23. Cand intr-o comunicare exista b) terapeutica;
neconcordanta intre mesajul verbal si c) ambele.
mesajul nonverbal, interlocutorul va fi
influentat in mai mare masura de:
132
BAREM DE CORECTARE - DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 29
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. A idem 29
3. A idem 30
4. A idem 30
5. A idem 30
6. F idem 30
7. A idem 30
8. A idem 30
9. A idem 30
10. F idem 30
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. C Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 37
Asociatia de Nursing
2. A idem 45
3. B idem 45
4. E idem 42
5. D idem 39
B
1. B idem 8
2. D idem 91
3. A idem 155
4. C idem 194
5. E idem 163
TESTUL III- GRILA
1. a,b,c 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, Valeria 26
Ghidu, Maria Zamfir, Editura Viata Medicala
Romaneasca, 2006
2. c idem 26
3. a,b,c idem 26
4. c idem 26
5. c idem 27
6. a,b,c idem 27
7. b idem 27
8. a,b,c idem 27
9. a,b idem 27
10. c idem 28
11. c idem 28
12. a,b,c idem 28
13. a,b,c idem 28
14. a,b,c idem 29
15. a,b,c idem 28
16. a,b,c idem 28
17. a,b,c idem 28
18. a,b,c idem 29
19. e idem 29
20. a idem 29
21. a,b,c idem 29
22. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 12,13
23. b Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 97
24. a,b,c,d Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 163
25. c Ghid de etica in nursing pentru asistentii medicali, 155
MODULUL 45 - GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN GINECOLOGIE
TESTUL I
cu „F” fals
1. Educatia pentru sanatatea femeii incepe cu educatia mamei pentru a forma fetitei
deprinderi si comportamente igienice.
2. Perioada de activitate genitala inceteaza o data cu instalarea menopauzei.
3. Mamografia reprezinta principala metoda de depistare a cancerului de san.
4. Autoexaminarea sanilor este obligatorie dupa varsta de sase ani.
5. Dupa mastectomie, pacienta este invatata sa execute miscari care sa previna anchiloza
si atrofia musculara.
6. Pentru cercetarea frotiului cito- vaginal,secretia vaginala se recolteaza in orice zi a ciclului
ovarian.
7. Masurarea temperaturii bazale (masurate bucal sau rectal) poate decela momentul
ovulatiei.
8. In vederea examenului ginecologic, ginecopata va fi pregatita cu o spalatura vaginala.
9. In bolile ginecologice pot aparea ca probleme alterarea eliminarilor intestinale si urinare.
TESTUL II
1 Amenoree A menstruatie dureroasă

2 Menoragie B intervale lungi între menstre
3 Oligomenoree C absența menstruației
4 Dismenoree D hemoragii neregulate survenite
între 2 menstre succesive
5 Metroragie E hemoragii menstruale prelungite

1 Sarcina extrauterina A sange rosu deschis
2 Cancer uterin B sange negricios
3 Fibrom uterin C sange spalacit
4 Cancer mamar D leucoree galben verzuie
5 Infectie gonococica E secretie memelonara sanghinolenta
Testul III
1.Testul cu Lugol (Lahm- Schiller) b) scurgere usor rosiatica premestrual;

detecteaza: c) pierdere abundenta de sange
a) leziuni posibil precanceroase ale menstrual.
colului uterin; 7.Tulburarile de flux menstrual sunt:
b) sarcina extrauterina; a) dismenoreea;
c) evidentiaza permeabilitatea b) hipermenoreea;
trompelor uterine. c) hipomenoreea.
2.Histerosalpingografia reprezinta: 8.Pacienta cu inflamatii genitale poate
a) examen endoscopic al cavitatii prezenta ca probleme:
uterine; a) leucoree, febra,tulburari urinare;
b) examen radiologic al corpului si b) dureri in hipogastru;
istmului uterin; c) ambele.
c) examen cu ultrasunete pentru 9.In vederea recoltarii secretiilor vaginale,
evidentierea unor tumori. ginecopata este pregatita astfel:
3.Examenul clinic general are importanta a) se face spalatura vaginala cu doua
pentru stabilirea diagnosticului bolilor ore inainte;
ginecologice si foloseste: b) cu doua zile inainte se intrerupe
a)inspectia, palparea; tratamentul local;
b) inspectia, percutia,palparea; c) nu se face pregatire.
c)palparea. 10. Repausul la pat este obligatoriu in:
4.Durerea in afectiunile ginecologice are a) chistul ovarian;
caracteristicile urmatoare: b) inflamatiile acute genitale,sangerari;
a) este localizata in hipogastru, nu c) prolaps genital gradul I.
iradiaza; 11. Secretia vaginala se recolteaza pentru
b) este localizata in hipogastru si examene de laborator:
fosele iliace, iradiaza catre vulva, a) hormonal, bacteriologic;
vagin; b) parazitologic;
c) este generalizata in tot abdomenul. c) hematologic.
5.Care sunt semnele de alarma pentru 12. Asistenta educa pacienta pentru
cancerul de san? prevenirea bolilor transmise pe cale
a) retractia pielii sau a mamelonului; sexuala:
b) prezenta unei secretii mamelonare a) sa respecte controalele medicale
unilaterale; periodice;
c) aparitia unei secretii lactate. b) sa evite contactele sexuale cu
6. Leucoreea reprezinta: parteneri multiplii;
a) scurgere vaginala albicioasa, c) sa pastreze masurile igienice.
galbuie, in cantitate redusa;
13. Tulburari mai frecvente de eliminare d) cu multe lichide in interventiile pe
urinara intalnite in bolile ginecologice sunt: perineu si vagin.
a) disurie, polakiurie; 17. Supravegherea eliminarilor in perioada
b) poliurie; postoperatorie dupa histerectomie consta
c) anurie. in :
14. Tratamentul local in bolile ginecologice a) verificarea permeabilitatii sondei
se aplica prin: urinare permanente;
a) tampoane vaginale,ovule,spalaturi b) asigurarea unui aport suficient de
vaginale; lichide;
b) cauterizare; c) masurarea TA, pulsului.
c) ambele. 18. Dupa interventiile chirurgicale
15. Combaterea meteorismului abdominal ginecologice pot aparea probleme ale
in perioada postoperatorie se realizeaza pacientei:
astfel: a) pierderea imaginii de sine;
a) alimentatie bogata in celuloza; b) tulburari de gandire;
b) mobilizare precoce; c) alterarea dinamicii familiale.
c) introducerea tubului de gaze. 19. Prin autoexaminarea sanului se pot
16. Alimentatia postoperatorie dupa depista:
interventii chirurgicale ginecologice va fi in a) tumori in stadiile incipiente;
primele zile: b) aparitia unei secretii mamelonare;
a) bogata in celuloza in interventii pe c) modificari ale conturului sanului.
perineu si vagin; 20.Aparitia durerilor in timpul menstrei se
b) mai abundenta si variata dupa numeste:
reluarea tranzitului intestinal; a) dismenoree;
c) fara restrictii in toate situatiile; b)amenoree;
c)menarha.
BAREM DE CORECTARE MODULUL DE GINECOLOGIE ȘI NURSING ÎN

GINECOLOGIE
NR. RASPUNS BIBLIOGRAFIE NR. DE PAGINA
INTREBARII
1 A 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
4. F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
6 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
8 F 1150 teste nursing-cap. 2.62 103
A
1 C Ghid de nursing 141
2 E ″ ″
3 B ″ ″
4 A ″ ″
5 D ″ ″
B
1 B 1150 de teste nursing 101
2 C Ghid de nursing 141-314
3 A ″ ″
4 E ″ ″
5 D ″
″
TESTUL III- GRILE
1 a 1150 teste de nursing-cap.2.62 100
2 b ″
3 b ″ ″
4 b ″ ″
5 a,b ″ ″
6 a ″ ″
7 b,c ″ ″
8 c ″ ″
9 b ″ ″
10 b ″ ″
11 a,b ″ ″
12 a,b ″ ″
13 a ″ ″
14 c ″ ″
15 b,c ″ ″
16 b,d ″ ″
17 a,b ″ ″
18 a,c ″ ″
19 b,c ″ ″
MODULUL 46- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
cu „F” fals
1. Furia laptelui este însoţită de creşterea temperaturii până la 37,5 grade C.

2. Amenoreea este un semn sigur de sarcină.
3. În timpul sarcinii gravida nu trebuie să facă spălături vaginale .
4. Gravida cu risc obstetrical crescut necesită supraveghere din partea reţelei de
obstetrică , dar şi a altor sectoare medicale.
5. Eliminarea placentei urmează la 1-2 ore după expulzia fătului.
6. Expulzia fătului începe după dilataţia completă şi ruperea membranelor.
7. Prelungirea suptului favorizează apariţia ragadelor.
8. În luna a cincea de sarcină fundul uterin se află la nivelul apendicelui xifoid.
9. Gravida cu placentă Praevia este cunoscută ca fiind gravidă cu risc obstetrical.
10. În tot timpul sarcinii gravida trebuie să ia în greutate mai mult de 12 kg.
11. Gravidele problemă sunt examinate frecvent , periodicitatea stabilind-o medicul în
funcţie de natura şi evoluţia sarcinii.
12. Disgravidia tardivă se caracterizează prin vărsături abundente, repetate.
TESTUL II
1 Disgravidie precoce A contracţii uterine, dureri pelvine, metroragie

2 Disgravidie tardivă B anxietate, hemoragie vaginală ce apare în
repaus ,fără durere
3 Avort C vărsături abundente , repetate, scădere în
greutate
4 Placenta Praevia D febră, tahicardie,modificarea aspectului şi
mirosului lohiilor
5 Infecţie puerperală E edeme , HTA, albuminurie
1 Lohii sanguinolente A până la sfârşitul primei săptămâni de lehuzie

2 Lohii serosanguinolente B până la sfârsitul perioadei de lehuzie
3 Lohii seroase C subinvoluţie uterină
4 Retenţie de lohii D conformaţie anormală a mamelonului
5 Infecţii ale glandei mamare E primele 2-3 zile de lehuzie
Testul III
Indicati raspunsurile corecte
1. În timpul sarcinii apar modificări c. poliurie, polakiurie.
morfofuncţionale ,pe care asistenta 5. La nivelul glandei mamare în timpul
medicală trebuie să le cunoască: sarcinii se produc:
a. modificări generale ale a. creşteri de volum ale sânilor
organismului; cu dezvoltarea reţelei vasculare Haller şi
b. modificări locale la nivelul modificări pigmentare;
aparatului genital feminin; b. apare secreţia lactată;
c. ambele. c. apare secreţia de colostru.
2. Metabolismul se modifică în timpul 6. Pentru stabilirea diagnosticului de
sarcinii astfel: sarcină prin testul imunologic se
a. creşte; recoltează :
b. scade; a. urina femeii gravide;
c. se menţine constant. b. 5ml sânge venos;
3. Aparatul cardiovascular suferă cele c. sânge capilar.
mai multe modificări în timpul sarcinii: 7. Semnul obiectiv cel mai important
a. creşte ritmul cardiac; pentru stabilirea vârstei sarcinii este:
b. scade volumul sanguin; a. data ultimei menstruaţii;
c. creşte presiunea venoasă în b. înălţimea fundului uterin;
membrele inferioare, creşte c. primele mişcări fetale.
coagulabilitatea sângelui , predispunând
8. Problemele gravidei legate de sarcină
la tromboză.
4. La nivelul aparatului excretor apar pot fi:
a. alterarea confortului,
următoarele modificări în sarcină:
a. oligurie; manifestată prin greţuri ,vărsături;
b. polakiurie, oligurie; b. alterarea eliminărilor urinare,
manifestată prin polakiurie;
c. deficit de cunoştinţe privind a. oboseală, tendinţă la somn,
autoîngrijirea. bradicardie;
9. La sfârşitul lunii a III-a uterul este b. tahicardie,hipotensiune
situat astfel: arterială;
a. ca organ pelvin; c. uter dur , contractat.
b. la nivelul ombilicului; 15. Mobilizarea lehuzei cu naştere
c. la jumătatea distanţei eutocică , fără intervenţii obstetricale se
ombilic- simfiza pubiană. face astfel:
10. Stabilirea vârstei sarcinii se face luând a. precoce, în primele 6-12 ore;
în considerare următoarele criterii: b. la 2 zile după naştere;
a. data ultimei menstruaţii, c. nu prezintă importanţă timpul
înălţimea fundului uterin, data primelor când se mobilizează.
mişcări fetale, data raportului sexual 16. Pentru alimentaţia lehuzei se fac
fecundant; următoarele recomandări:
b. data ultimei menstruaţii şi a a. să consume lichide în primele
primelor mişcări fetale; 24 ore;
c. data ultimei menstruaţii şi b. să evite alimentele flatulente;
înălţimea fundului uterin. c. nu sunt restricţii alimentare.
11. Pentru asistarea naşterii în condiţii de 17. Gravidei cu disgravidie precoce ,
asepsie se urmăreşte : asistenta medicală îi acordă următoarele
a. mediu ambiant dezinfectat, îngrijiri:
materiale şi instrumente sterile; a. supraveghează pierderile de
b. mediu ambiant dezinfectat, sânge din punct de vedere cantitativ şi
dezinfecţia persoanei care asistă caliatativ;
naşterea; b. observă aspectul
c. mediu ambiant dezinfectat, tegumentelor , măsoară TA, greutatea
materiale şi instrumente sterile, corporală;
dezinfecţia persoanei care asistă c. asigură repausul total la pat.
18. Pentru prevenirea eclampsiei, în cazul
naşterea, dezinfecţia parturientei.
12. Cu ocazia consultaţiilor prenatale , gravidei cu disgravidie tardivă se
asistenta medicală aplică următoarele recomandă :
a. regim hiposodat;
intervenţii autonome:
b. asigurarea unui regim
a. măsoară TA,puls, greutate
desodat cu reducerea lichidelor;
corporală , înălţimea fundului uterin;
c. internarea gravidei în spital
b. administrează tratamentul cu
pentru supraveghere.
preparate de Fe şi Ca ;
19. Manifestările de dependenţă : edeme,
c. educă gravida cu privire la
HTA, albuminurie se întâlnesc în :
autoîngrijire.
a. disgravidie precoce;
13. În perioada de pretravaliu ,intervenţiile
b. disgravidie tardivă;
asistentei medicale constau în : c. iminenţă de avort.
a. asigurarea igienei gravidei; 20. D-na M.V, 30 de ani, este lăuză cu
b. golirea vezicii urinare, clismă
operaţie cezariană de două zile. Se
evacuatoare;
constată că involuţia uterină este de 1,5
c. urmărirea ritmicităţii
cm. Cum apreciaţi aceasta:
contracţiilor uterine şi a BCF-urilor.
a. normală;
14. În primele două ore după naştere,
b. subinvoluţie;
lehuza poate prezenta ca manifestări c. rapidă.
normale:
21. În primul trimestru de sarcină gravida b. stabilirea bilanţului de
poate prezenta ca manifestări: sănătate al femeii;
a. sialoree; c. pregătirea femeii în vederea
b. scădere în greutate; asistării naşterii.
c. greţuri ,vărsături. 30. Pentru depistarea activităţii cardiace
22. Următoarele manifestări ale gravidei fetale şi pentru măsurarea fluxului sanguin
ne pot face să suspectăm începerea în vasele ombilicale se foloseşte ca
travaliului: investigaţie:
a. durerile epigastrice; a. ecografia;
b. pierderea dopului gelatinos; b. auscultaţia Dopller;
c. apariţia contracţiilor uterine c. amnioscopia.
dureroase. 31. Fenomenele specifice perioadei de
23. Perioadele naşterii sunt : lehuzie sunt:
a. dilataţia , angajarea craniului, a. lohiile, secreţia lactată;
delivrenţa , lăuzia; b. involuţia uterină;
b. dilataţia , expulzia fătului, c. vărsăturile.
delivrenţa,consolidarea hemostazei;
c. angajarea craniului, 32. În trimestrul III , gravida cu sarcină
coborârea craniului în excavaţie,degajarea normală poate prezenta următoarele
la strâmtoarea inferioară. manifestări determinate de adaptarea
24. Circumferinţa abdominală la o gravidă organismului la sarcină:
la termen are aproximativ: a. dispnee;
a. 75 cm; b. constipație ;
b. 95cm; c. insomnie.
c. 125cm 33. Intervenţiile specifice asistentei
25. Diagnosticul pozitiv al sarcinii în medicale acordate gravidei cu disgravidie
trimestrul II se pune pe : precoce sunt urmatoarele, cu excepţia:
a. mişcări active fetale; a. observarea atentă a
b. bătăile cardiace fetale; tegumentelor şi mucoaselor;
c. ecografie. b. menţinerea unei stări
26. Data naşterii se poate calcula :
nutriţionale adecvate, cântărirea gravidei;
a. DUM + 10 zile + 9 luni; c. reducerea sării din
b. DUM – 10zile + 9 luni;
c. DUM + 280 zile. (DUM – alimentaţie.
34. În travaliu gravida poate prezenta
data ultimei menstruaţii)
27. Consultaţiile periodice prenatale următoarele semne:
a. contracţii uterine dureroase,
pentru o gravidă fără risc obstetrical se
ritmice, cu frecvenţă şi intensitate
efectuează în primele 6 luni de sarcină:
a. bilunar; crescândă;
b. săptămânal; b. ruperea membranelor;
c. lunar. c. contracţii uterine dureroase,
28. Prin hidramnios se înţelege o cantitate rare.
de lichid amniotic: 35. Îngrijirea lăuzei cu operaţie cezariană
a. mică( sub 500 ml) ; cuprinde următoarele laturi:
b. normală; a. îngrijirea sânilor;
c. mare( peste 2000 ml). b. îngrijirea igienică şi urmărirea
29. Prima consultaţie prenatală urmăreşte: evoluţiei aparatului genital;
a. verificarea diagnosticului de c. îngrijiri acordate operaţiei pe
sarcină; abdomen.
36. Furia laptelui se manifestă prin : a. punerea sânului respectiv în
a. semne locale; repaus;
b. semne generale; b. aşezarea la sân a nou-
c. ambele. născutului cât mai des;
c. golirea sânului prin muls cu
un dispozitiv special.
37. În cazul apariţiei ragadelor( fisuri
mamelonare) se recomandă:
BAREM DE CORECTARE- OBSTETRICĂ ŞI NURSING SPECIFIC
Nr. Răspuns Bibliografie Pagina

întrebare
8 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 202
9 A idem 223
10 F idem 205
11 A Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 111
Georgeta –Aurelia Baltă, 1988
12 F Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 221
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 220
2 e idem 221
3 a idem 222
4 b idem 223
5 d Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
B
1 e Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 124
2 a idem 124
3 b idem 124
4 c idem 123
5 d Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 225
TESTUL III- GRILĂ
7 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 115
17 b 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
18 b,c 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 98
22 b,c idem 132
23 b idem 132
24 b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 113
25 a,b,c Teste pentru pregătirea asistenţilor medicali, 131
Liliana Rogozea,1997
26 a,c idem 131
27 c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 204
Liliana Rogozea,1997
29 a,b Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 205
30 b idem 203
31 a,b Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 123
32 a,b,c Îngrijiri speciale acordate pacienţilor de către 210
33 c idem 212
34 a,b idem 213
35 a,b,c idem 224
36 c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 125
MODULUL 47- PUERICULTURĂ, PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC
TESTUL I
„F” fals
1. Reflexul de supt la nou-născutul normoponderal sănătos este prezent la naştere.

2. Prima măsură de îngrijire a nou-născutului imediat după naştere este curăţirea
tegumentelor.
3. În criza de convulsii la un copil, se administrează fenobarbital asociat cu diazepam.
4. Prima protecţie a prematurului trebuie făcută împotriva tendinţei la hipotermie.
5. Manevrele de reanimare cardio-respiratorie la nou-născut încep cu dezobstruarea căilor
respiratorii superioare prin aspiraţie.
6. La naşterea la termen nou-născutul are perimetrul cranian egal cu perimetrul toracic.
7. Bontul ombilical secţionat se bandajează cu comprese sterile înmuiate în soluţie de alcool
70 grade.
8. Prima baie a nou-născutului se face la ieşirea din spital.
9. Prima micţiune a nou-născutului nu intră în scorul Apgar.
10. Alimentaţia optimă pentru nou-născutul la termen este cea cu lapte praf adaptat
( umanizat).
TESTUL II
1 icter fiziologic al nou A glande mamare tumefiate

născutului
2 criza genitală B urina , scaun normal colorate
3 involuţia cordonului C scaun verzui eliminat după naştere
ombilical
4 febra tranzitorie a n. D mumificarea treptată a bontului ligaturat
născutului
5 meconiu E ascensiune termică de 1-3 zile, moderată

1 bont ombilical A perişori fini pe regiunea dorsală şi umeri la nou-
născut
2 lanugo B nitrat de Ag 1%
3 vernix caseosa C alcool 70 grade
4 scădere fiziologică în D substanţă grasă pe tegumente
greutate
5 profilaxia oftalmiei E după eliminarea meconiului
gonococice
Testul III
1. Perioada de nou-născut este b) curba ponderală descrescătoare;

cuprinsă între : c) hipogalactia reală a mamei.
a) 0-1 an; 8. Alimentaţia artificială constă în :
b) 0-5 zile; a) alimentarea sugarului în primele
c) 0-28 zile; 3-4 luni cu un alt lapte decât cel
d) 0-3 luni. de femeie;
2. Prin scorul Apgar nu se urmăresc: b) alimentarea sugarului cu lapte
a) reflexele arhaice; de mamă şi un alt preparat din
b) frecvenţa cardiacă; lapte;
c) mişcările respiratorii;
c) alimentarea sugarului cu sucuri
d) culoarea tegumentelor;
e) greutatea la naştere; de fructe.
f) tonicitatea musculară. 9. Dezavantajele alimentaţiei artificiale
3. Alimentaţia la sân a nou-născutului sunt :
este corect să fie instituită: a) intoleranţa la lapte;
a) după 24 ore; b) supraalimentaţia;
b) în primele 4 ore; c) posibilitatea apariţiei infecţiilor
c) în primele 6-12 ore. digestive.
4. În asfixia albastră a nou-născutului 10. Recoltarea scaunului pentru
se acordă următoarele îngrijiri , cu coprocultură la copil se efectuează
excepţia: astfel:
a) Se efectuează respiraţie a) din scaunul eliminat pe scutec
artificială; sau în oliţă;
b) Se dezobstruează căile b) cu ajutorul unei sonde Nelaton
respiratorii superioare; introdusă prin anus şi rect;
c) S e aşează nou-născutul în c) se administrează purgativ salin
poziţie declivă; şi se recoltează scaunul într-un
d) Se efectuează intubaţie recipient curat şi uscat.
artificială. 11. Indicaţiile probei suptului sunt:
e) Se administrează oxigen. a) diareea sugarului;
5. Principalul icter al nou-născutului b) plânsul, agitaţia la puţin timp
este: după supt;
a) icterul hemolitic; c) curba ponderală staţionară sau
b) icterul fiziologic; în scădere;
c) icterul mecanic. 12. Meconiul este:
6. Imediat după supt, sugarul trebuie: a) o malformaţie congenitală;
a) aşezat în decubit ventral; b) scaunul nou-născutului în
b) ţinut în poziţie verticală cu capul primele 2-3 zile;
sprijinit şi tapotat uşor pe spate c) scaun cu mucozităţi şi celule
pentru favorizarea eructaţiei; descuamate de culoare verde.
c) aşezat în decubit lateral. 13. Primo-profilaxia TBCse face în
7. Indicaţiile alimentaţiei mixte sunt: maternitate cu vaccin:
a) starea febrilă a sugarului; a) BCG;
b) DTP; c) în cavitatea bucală , cu
c) PPD. termometru special.
14. Prima vaccinare BCG se face în 21. Î n boala diareică acută sugarul
maternitate: prezintă:
a) la toţi nou-născuţii , fără a) tenesme vezicale;
excepţie; b) scaune lichide şi/sau mucoase;
b) după aprecierile medicului; c) colici abdominale;
c) la nou-născuţii sănătoşi cu d) edeme.
greutate peste 2500 g în primele 22. Temperatura copilului măsurată în
4-8 zile. rect este:
15. La un sugar de 7 luni în convulsii , a) egală cu cea măsurată în axilă;
cu temperatura de 40 grade C, se b) mai mică decât cea măsurată în
acordă următoarele îngrijiri: axilă;
a) hidratare pe cale orală; c) mai mare cu 0,3-0,5 grade C.
b) administrare de Diazepam 0,10 23. Eritemul feiser al sugarului se
– ½ fiolă; previne prin:
c) anunţarea medicului; a) aplicarea de unguente
d) administrare de supozitor protectoare;
antitermic; b) toaleta locală de apă şi săpun;
e) administrare de Fenobarbital o c) toaleta parţială după fiecare
tabletă per os. scaun, aplicare de unguent
16. Pot fi puşi la sân sau pot fi alimentaţi protector în regiunea fesieră şi
cu biberonul prematurii: schimbarea ritmică a lenjeriei de
a) de orice grad; corp.
b) de gradul I; 24. Prima vaccinare antihepatitică se
c) de gradul I şi II. efectuează :
17. Reflexul de supt şi de deglutiţie a) la vârsta de 6 luni;
lipseşte: b) la nou- născut în maternitate;
a) în prima zi după naştere; c) ambele răspunsuri sunt corecte.
b) la nou-născuţii agitaţi ; 25. Diversificarea alimentaţiei sugarului
c) la prematurii cu greutate sub presupune:
1500 g. a) introducerea de noi alimente ,în
18. Prematurii de gradul III şi IV sunt afară de lapte , la vâsta de 3-4
alimentaţi : luni;
a) cu biberonul; b) alimentarea sugarului cu diferite
b) la sân; regimuri alimentare;
c) cu linguriţa; c) introducerea în alimentaţie a
d) prin gavaj.
sucurilor de fructe.
19. Carenţa de vitamina D la sugar şi 26. Regimul de viaţă al femeii care
copilul mic se numeşte: alăptează constă în:
a) scorbut;
a) regim alimentar echilibrat, bogat
b) rahitism;
c) pelagră. în lichide şi vitamine;
20. Măsurarea temperaturii la copilul 0-3 b) somn corespunzător din punct
ani se face: de vedere cantitativ şi calitativ;
a) în rect, cu termometru individual c) plimbări zilnice în aer liber;
d) nu prezintă importanţă pentru
lubrifiat;
b) în plica axilară; sugar.
27. Principiile diversificării alimentaţiei la b) se administrează obligatoriu
copil sunt următoarele : gamaglobulină;
a) selectivitatea ; c) nu necesită tratament special.
b) tatonarea toleranţei digestive a 35. Criza genitală a nou-născutului
sugarului; necesită :
c) progresivitatea ; a) administrare de hormoni;
d) introducerea a două alimente noi b) curăţarea secreţiilor;
o dată; c) oprirea alimentaţiei la sân.
e) primul aliment este obligatoriu 36. Primii dinţi apar în jurul vârstei de ;
făinosul în late. a) 6 luni;
28. La nou- născut şi sugarul în primele b) 12 luni;
c) 18luni.
luni de viaţă pulsul se poate măsura:
37. O contraindicaţie a supei de morcov
a) la artera pedioasă;
b) la artera radială; este:
c) la nivelul fontanelei anterioare. a) diareea cu scaune apoase;
29. Cauzele diareei acute la sugar pot fi b) vărsăturile repetate;
c) stomatita micotică.
următoarele:
38. Curăţirea unui biberon folosit se
a) infecţii acute digestive,
începe cu:
respiratorii;
a) spălarea cu detergent;
b) supraalimentaţia;
b) clătirea cu apă rece;
c) alimentaţia cu lapte praf;
c) fierberea.
d) administrarea unor antibiotice pe
39. Pansamentul bontului ombilical îl
cale orală.
efectuăm:
30. Cauzele vărsăturilor pot fi
a) la 2 zile;
următoarele , cu excepţia: b) ori de câte ori este nevoie;
a) boli ale tubului digestiv; c) după cicatrizarea plăgii.
b) stenoza hipertrofică de pilor; 40. Copilul prezintă enurezis când nu-si
c) administrarea medicamentelor
controlează sfincterul vezical:
pe cale parenterală; a) înainte de 18 luni;
d) ingerarea unor medicamente. b) după 2 ani;
31. Cea mai frecventă formă de anemie c) după 4 ani.
înâlnită la sugar este: 41. La ce vârstă este mai frecvent
a) anemie posthemoragică; debutul rahitismului carenţial?
b) anemie feriprivă prin carenţă de a) la 9-12 luni;
fier exogenă; b) la 3-6 luni;
c) anemie hemolitică. c) la 2-3 ani.
32. Locul de elecţie al injecţiei 42. Profilaxia cu vitamina D a
intramusculare la sugar este: rahitismului carenţial comun se
a) musculatura fesieră; începe :
b) musculatura coapsei; a) la vârsta de 2 luni ;
c) în muşchiul deltoid. b) în primele zile după naştere;
33. Supa de legume poate fi primită de c) la vârsta de 1 an.
sugar când e sănătos , de la : 43. Tratamentul etiologic al unei
a) 2 luni; rinofaringite streptococice se face
b) 4 luni;
cu;
c) 6 luni.
a) paracetamol, ampicilină;
34. În icterul fiziologic :
b) tetraciclină;
a) se administrează obligatoriu
c) penicilină.
hepatoprotectoare;
44. Poziţia care trebuie asigurată c) atingeri cu soluţie de nitrat de Ag
copilului în convulsii este; 5%;
a) şezăndă; d) se introduce pulbere cu
b) decubit dorsal; sulfamidă în plagă.
c) decubit lateral. 46. În caz de gangrenă umedă a plăgii
45. Îngrijirile plăgii ombilicale care ombilicale se indică:
prezintă granulom se realizează a) toaleta plăgii ombilicale cu apă
prin: oxigenată;
a) badijonări cu tinctură de iod; b) atingerea bontului cu o
b) toaleta plăgii ombilicale cu apă compresă înmuiată în tinctură de
oxigenată; iod;
c) se aplică pulbere de sulfamidă.
BAREM DE CORECTARE-PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ŞI NURSING SPECIFIC

ÎNTREBARE PAGINĂ
6 F Puericultură şi pediatrie-Manual pentru şcolile 25
sanitare postliceale,Dr. Elena Chiţimia, Dr.
Vladimir Mihăilescu, Dr. Cătălina Niculescu, Dr.
Arghir Popescu, 1997
7 A idem 25
8 F idem 25
9 A idem 25
10 F idem 33
TESTUL II- ASOCIERE
A
1 B Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 21
şcolile sanitare postliceale,Dr. Elena
Chiţimia, Dr. Vladimir Mihăilescu, Dr.
Cătălina Niculescu, Dr. Arghir Popescu, 1997
2 A idem 21
3 D idem 21
4 E idem 21
5 C idem 25
B
1 C idem 21
2 A idem 25
3 D idem 19
4 E idem 21
5 B idem 25
TESTUL III- GRILĂ
2 a,e 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
4 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 114
10 b Proceduri de nursing 208
15 b,c,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 117
18 d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 119
29 a,b,d 1150 teste nursing – L.Titircă, 2008 123
33 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 72

Liliana Rogozea , 1997
35 b idem 144
36 a idem 144
37 b Puericultură şi pediatrie-Manual pentru 80
38 b idem 80
39 b idem 107
40 c idem 107
41 b idem 146
42 b idem 147
43 c idem 163
44 c idem 219
46 a,b,c Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor, Dr. 137
Georgeta Aurelia Baltă, 1988
MODULUL 48- NEUROLOGIE ȘI NURSING ÎN NEUROLOGIE
TESTUL I
„F” fals
1.Dizartria este incapacitatea pacientului de a scrie.

2.Pacientul cu epilepsie poate exercita orice profesie.
3.Pacientul cu hemiplegie prezintă risc de escare de decubit.
4. Pacientul cu maladia Parkinson prezinta bradikinezie.
5.Aura epileptică avertizeaza pacientul despre iminenta declanşării unei crize .
6 Pacientului cu HTIC i se asigură securitatea pentru a nu se leza.
7.Cu pacientul afazic se poate comunica nonverbal.
8.Deficitul de autoîngrijire se întậlneşte la pacienţii cu boala Parkinson.
9.Alegerea unui stil de viaţă sănătos previne apariţia bolilor neurologice.
10.Asistenta va supraveghea gradul de imbibare a pansamentului cu sange, secreţii ,in perioada
postoperatorie.
11.Puncţia lombara poate fi efectuată pacienţilor în ambulator.
12.LCR normal are culoare uşor gălbuie.
TESTUL II

1 Pneumoencefalografie A LCR
2 EEG B Anosmie
3 Puncţie rahidiană C Afazie
4 Articularea cuvintelor D Aer
5 Lipsa mirosului E Activitate bioelectrică a creierului

1 Epilepsie A Hemiplegie
2 Comă B Tulburare vizuala
3 Mers cosind C Vărsături spontane
4 Diplopie D Convulsii tonico-clonice
5 Hipertensiune intracraniană E Scala Glasgow

1 Paraplegie A Aură
2 Obnubilare B Câmp vizual
3 Epilepsie C Timp,spaţiu
4 Cecitate D Membre inferioare .
5 Scotom E Pierderea vederii
Testul III
1.Pneumoencefalografia reprezintă: b)eliminări necontrolate de urină;
a)examen radiologic al spaţiilor c)euforie;
subarahnoidiene,folosind ca substanţă de d)alterarea comunicării verbale şi în scris.
contrast aerul; 10.Factorii declanşatori ai crizei de epilepsie
b) examen radiologic al spaţiilor pot fi:
subarahnoidiene ,folosind ca substanţă de a)stimuli din mediu-sonori,luminoşi;
contrast iodul; b)alimentaţia bogată în glucide;
c)examen radiologic ce realizează imagini c)nerespectarea tratamentului.
ale circulaţiei cerebrale. 11.Intervenţiile asistentei în faza
2.Pentru efectuare tonicoclonică a crizei epileptice sunt
pneumoencefalografiei,asistenta va pregăti următoarele ,in afară de:
urmatoarele materiale: a)se descleştează dinţii,se pune un rulou
a)electroencefalograful; între dinţi;
b)seringi,ace,tăviţa renală,soluţii b)se lărgesc hainele prin descheierea
dezinfectante; nasturilor;
c)nu sunt necesare materiale. c)se aşează apăratori laterale la paturi
3.EEG reprezintă: pentru a prevenii accidentele.
a) înregistrarea biocurenţilor produşi de 12.Problemele pacientului în timpul crizei
creier; epileptice pot fi :
b)înregistrarea biocurenţilor produşi de a)oprirea respiraţiei;
muşchi; b)riscul de traumatizare;
c)examen radiologic al conţinutului cranian. c)depresia.
4.Pentru inregistrarea EEG, pacientul 13.În comoţia cerebrală,pacientul prezintă:
necesită următoarele pregătiri: a)stare comatoasă profundă;
a)trei zile regim alimentar hiposodat; b)pierderea conştienţei pentru scurt timp;
b)spălarea părului; c)pareze,paralizii.
c)intreruperea medicaţiei sedative sau 14.În traumatismele craniocerebrale în care
excitante. se scurge LCR prin nas,urechi,plagă
5.Următoarele manifestări de dependenţă craniană,se va proceda astfel:
sunt tulburări ale mersului si ortostaţiunii: a)aplicarea unui pansament compresiv;
a)tremurăturile,convulsiile; b)dezinfecţia plăgii craniene şi tamponarea
b)ataxia statică şi locomotorie; ei;
c)monoplegia. c)nu se efectueaza tamponare.
6.Tulburările de sensibilitate,subiective sunt: 15.În acordarea primului ajutor unui pacient
a)anestezia,hipoestezia,hiperestezia; cu traumatism cranian se fac următoarele
b)paresteziile; manevre,în afară de:
c)ambele. a)ridicarea pacientului pentru a-i observa
7.În leziunile nervului I cranian,pacientul mersul;
prezintă ca problemă de dependenţă: b)observarea stării de conştienţă;
a) anosmie,hiposmie; c)examinarea plăgilor craniene;
b)lipsa vederii; d)evidenţierea parezelor si paraliziilor.
c)midriază. 16.Un pacient diagnosticat cu AVC,prezintă
8.Vărsăturile în cazul HTIC au următoarele ca manifestări de dependenţă specifice:
caracteristici: a)hipotensiune arterială;
a)au totdeauna conţinut alimentar; b)ameţeli,vărsături,urmate de stare
b)sunt spontane,în jet,neprecedate de comatoasă;
greţuri; c)hipotermie;
c)sunt precedate de greţuri. d)hemiplegie.
9.Problemele pacientului cu maladie 17.Recuperarea deficitului motor în cazul
Parkinson sunt: AVC se începe astfel:
a)diminuarea mobilităţii; a)imediat după producerea accidentului;
b)cu miscări pasive; b)pierderea parţială sau totală a conştienţei
c)la 1-2 luni de la debut. cu alterarea funcţiilor vitale;
18.Poziţia în pat a pacientului comatos c)pierderea parţială sau totală a
neintubat în perioada postoperatorie este : conştienţei,motilităţii,sensibilităţii cu
a)decubit dorsal; conservarea celor mai importante funcţii
b)decubit lateral sau semidecubit ventral; vegetative.
c)Trendelenburg. 26.Leziunile nervului II cranian(optic) se
19.În stabilirea căii de alimentare a manifestă prin:
pacientului operat pe craniu se va ţine a)ambliopie,amauroză;
seamă în primul rậnd de: b)îngustarea cậmpului vizual;
a)preferinţele pacientului; c)ambele.
b)prezenţa reflexului de deglutiţie; 27.Pacientul care prezintă paralizia nervului
c)starea de conştienţă a pacientului. facial are ca manifestări de dependenţă:
20.Pentru reducerea HTIC,asistenta va a)asimetrie facială;
aplica pacientului următoarele intervenţii b)pacientul nu poate fluiera,sufla;
autonome: c)afazie.
a)linişteşte pacientul,îl educă pentru a evita 28.Obiectivele imediate ale îngrijirii
mişcările în pat; pacientului cu HTIC constau în :
b)limitează consumul de lichide; a)menţinerea funcţiilor vitale si vegetative in
c)instalează perfuzie cu soluţie de limite fiziologice;
Manitol,Glucoză. b)prevenirea complicaţiilor;
21.Problemele pacientului în fazele tardive c)reducerea presiunii HTIC.
ale sclerozei in plăci sunt: 29.Convulsia reprezintă:
a)pierderea controlului sfincterelor; a)pierderea conştienţei;
b)hipertermie; b)mişcări neaşteptate ale membrelor
c)alterarea tranzitului intestinal. inferioare;
22.Pentru stabilirea gradului de comă se c)contracţii musculare urmate de relaxare.
utilizează scala Glasgow,care constă în: 30.Pareza reprezintă:
a)examinarea reacţiei oculare la diverşi a)contractură musculară;
stimuli; b)diminuarea forţei musculare;
b)examinarea controlului eliminărilor; c)rigiditate vasculară.
c)examinarea răspunsului verbal,motor la 31.Hemiplegia reprezintă:
un stimul. a)absenţa forţei musculare;
23.Îngrijirea mucoaselor oculare la un b)paralizie generalizată;
pacient comatos constă în: c)paralizia unei jumătăţi de corp.
a)instilarea soluţiilor de antibiotice; 32.Paraplegia reprezintă:
b)acoperirea ochiului cu o compresă a)paralizia unui singur membru;
îmbibata în ser fiziologic; b)paralizia părţii inferioare a corpului;
c)instilarea „lacrimilor artificiale”. c)paralizia celor patru membre.
33.Lezarea nervului acustico-vestibular

24.Pentru efectuarea puncţiei rahidiene unui produce:
pacient comatos i se va da poziţia : a)lipsa posibilităţii de a fluiera;
a)decubit lateral cu membrele inferioare b)tulburări de echilibru;
flectate pe abdomen; c)paralizie masticatorie.
b)şezậnd,susţinut de două persoane; 34.Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de:
c)decubit lateral cu bărbia în piept şi a)febră;
membrele inferioare flectate pe abdomen. b)antecedente heredocolaterale;
25.Starea de comă se defineşte astfel: c)traumatisme craniene.
a)pierderea parţială sau totală a conştienţei; 35.Tremurătura degetelor mậinii la un
parkinsonian seamănă cu:
a)mişcarea de pendulare; 46.Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip
b)mişcarea de numărare a banilor; afazic se poate efectua prin:
c)mişcarea de întors ceasul. a)asigurarea colaborării familiei pacientului;
36.Tremurătura picioarelor la un b)stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns;
parkinsonian imită: c)începerea precoce a intervenţiilor de
a)mişcarea de pedalare; reeducare;
b)mişcarea de batere a măsurilor muzicale; d)efectuarea unor exerciţii pentru
c)mişcarea de balansare. denumirea diferitelor obiecte.
37.Narcolepsia reprezintă: 47.Capacitatea de autoservire generală
a)nevoia bruscă de somn; constă în:
b)somn superficial cu treziri dese; a)igienă personală;
c)somn cu durată peste limitele normale. b)activităţi manuale diverse;
38.Pacientul cu parkinson prezintă: c)îmbrăcat-dezbrăcat.
a)tremurătură; 48.Retracţiile musculo-tendinoase pot fi
b)rigiditate; evitate prin:
c)mers încet cu paşi mici. a)menţinerea corectă a membrelor
39.Accesul epileptic major are ca paralizate;
manifestări: b)menţinerea poziţiilor de flexie a
a)relaxare sfincteriană; genunchiului şi răsuciri ale trunchiului;
b)incontinenţă de fecale; c)evitarea mişcării.
c)muşcarea limbii. 49.Pacientul cu deficit motor parţial se
40.În timpul crizei grand-mall pacientul imbracă:
prezintă : a)începậnd cu membrul sănătos;
a)pierderea conştienţei; b)începậnd cu membrul plegic;
b)risc de accidente; c)nu contează.
c)alterarea percepţiei senzitive şi 50.Pentru a restabili mobilizarea unui
senzoriale. pacient cật mai repede posibil după un AVC
41.În AVC semnele de debut sunt: (pareză)cea mai importantă acţiune este :
a)vertij; a)poziţionarea corectă a membrului
b)cefalee occipitală; respectiv;
c)valori tensionale crescute. b)efectuarea de exerciţii fizice pasive ale
42.La pacienţii cu AVC nu efectuăm: membrului respectiv;
a)trecerea rapidă în ortostatism; c)schimbarea poziţiei pacientului din 10 în
b)mişcări bruşte necontrolate ale capului; 10 ore;
c)transport pe distanţe mari. d)aplicarea de atele la membrele afectate.
43.Pentru examinarea radiologica a cutiei
craniene a pacientului:
a)părul lung îl vom lega pe creştet; 51.Comunicarea ineficientă la nivel motor
b)îndepărtăm obiectele radioopace; se manifestă prin :
c)dezbrăcăm regiunea de examinat. a)stare comatoasă;
44.Asistenta medicală menţine mandrenul b)pareze şi paralizii;
acului spinal în timpul puncţiei lombare: c)obnubilare.
a)steril; 52.Obiectivele îngrijirii pacientului care
b)nesteril; comunică deficitar la nivel senzorial şi motor
c)îl depune în sacul colector. sunt:
45.După efectuarea puncţiei occipitale: a)echilibrarea psihică a bolnavului;
a)se asigură 8h repaus total pacientului; b)orientarea lui în timp si spaţiu;
b)pacientul se poate mobiliza după circa 15 c)folosirea de mijloace de comunicare
minute; specifice deficitului senzorial.
c)se asigură pacientului repaus fizic 60 53.Afazia este tulburarea:
minute. a)de sensibilitate a pielii;
b)scăderea volumului muscular;
c)incapacitatea de a pronunţa cuvinte.
54.Puncţia lombară se execută de către:
a)asistenta medicală de salon;
b)asistenta medicală de laborator;
c)medic.
BAREM DE CORECTARE MODUL NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
NR. RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NUMĂR
ÎNTREBARE PAGINĂ
1. F L. Titirică-Ingrijiri speciale acordate pacientilor 310
de catre asistentii medicali, 2003
2. F Idem 319
3. A Idem 319-320
4. A Idem 320
5. A Idem 316
6. A Idem 315
7. A S. Daşchievici- Chirugie 106
8. A L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 320
de catre asistentii medicali, 2003
9. A Idem 302
10. A Idem 325
11. F L. Titirca-Tehnici de ingrijire pentru asistentii 62
medicali, 2002
12. F Idem 62
A
1 d L. Titirca- Ingrijiri speciale acordate pacientilor 302
de catre asistentii medicali,2003
2 e idem 305
3 a idem 306
4 c idem 319
5 b idem 318
B
1 d idem 316
2 e idem 328
3 a idem 308
4 b idem 313
5 c idem 313
C
1 d idem 319
2 c idem 320
3 a idem 316
4 e idem 318
5 b idem 311
TESTUL III- GRILA
1 a Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
2 b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104

4 b,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 104
9 a,d Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
10 a,c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
12 a,b Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
14 c Dorobantu- 1150 teste de nursing, 2003 105
MODULUL 49-PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE
TESTUL I
„F” fals
1. Ticurile sunt gesturi scurte, repetate involuntar (ex: clipit, tuse) fara necesitate obiectiva.
2. Starea de obnubiliare se manifesta printr-o perceptie profunda a constientei, activitatea
psiho-motorie fiind suspendata, persoana nu mai raspunde la intrebari si nu reactioneaza la
excitatiile din mediu
3. Senzatia este un act psihic elementar prin care se realizeaza o imagine singulara a unor
insusiri ale obiectelor si fenomenelor inconjuratoare.
4. Hipomnezia este scaderea fortei memoriei si este prezenta in surmenaj, stari anxioase,
depresie etc.
5. Fuga de idei- reprezinta o frica nejustificata cu obiect bine determinat.
6. Agorafobia reprezinta frica de spatii deschise sau de locuri publice, claustrofobia- frica de
locuri inchise, hidrofobia –frica de apa
7. Pacientul cu depresie prezinta o privire stinsa, lipsita de stralucire, mimica stearsa, expresia
fetei tradeaza tristete, indurerare, tegumentele pot fi uscate din cauza deshidratarii
8. Personalitatea este alcatuita din totalitatea reactiilor unei persoane fata de stimulii exteriori
9. Boala Alzheimer este mai frecventa la adultii in varsta, este o tulburare cronica, progresiva ce
distruge constienta, saraceste personalitatea si are ca simptom frecvent: pierderea memoriei, a
orientarii, a controlului simturilor, tulburari de vorbire etc.
10. Terapia de grup- modalitate terapeutica ce face apel la capacitatea individului de a
gandi, rationa, a-si aprofunda gandurile, memoria si dorintele raportandu-le la realitate.
TESTUL II
1 Comunicarea eficienta A tratarea cu seriozitate a gandurilor, sentimentelor si

experientelor pacientului
2 Respectul B sursa principala de informatie
3 Dialogul cu bolnavul C ticuri
4 Gesturi scurte, repetate D transmitere de mesaje simple, clare, precise din
involuntar fara necesitate punct de vedere al continutului, al timpului si
obiectiva spatiului alocat
5 Mimica E tip de comunicare nonverbala folosind drept suport
expresia faciala si modificarile acesteia
1 Hipoestezia A perceperea eronata a gustului si mirosului

2 Iluziile gustative si olfactive B cresterea exagerata a atentiei intalnita frecvent in
psihopatologie
3 Hiperprosexia C scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
4 Amnezie D pierderea totala a memoriei
5 Gandirea k. E functia cea mai complexa a creierului
1 Fuga de idei A teama de spatii deschise sau locuri publice

2 Agorafobie B frica de obiecte ascutite
3 Oxifobia C bolnavul nu poate exprima de la inceput pana la
sfarsit o anumita idee si trece de la o idee la alta
fara legatura intre ele
4 Euforia D scaderea pana la lipsa totala a poftei de mancare
5 Anorexie m. E n. stare de veselie exagerata, bucurie, optimism,
asociata de obicei cu logoree mimica expresiva,
mobilitate exagerata
1 Instinct de aparare A activitate psihica orientata spre

atingerea unor scopuri propuse
constient prin activitati nervoase
superioare
2 Vointa B impulsivitate
3 Lipsa de stapanire a comportamentului C instinct individual care asigura
prin scaderea controlului voluntar supravietuirea acestuia
4 Insomnia D transsexualitate
5 Tulburare in care un individ este genetic sio. E p. scaderea timpului total de somn
anatomic barbat sau femeie crede ca el/
ea apartine sexului opus si ca atare,
traieste ca un membru al sexului opus ori
de cate ori este posibil
1 Atacul de panica A sindrom de stres posttraumatic

2 Raspunsul la expunerea unui B boala psihica caracterizata prin doua sau mai multe
eveniment traumatic care simptome ca: idei delirante, halucinatii, vorbire
implica vatamare corporala, dezorganizata, simptome negative
amenintarea cu moartea etc.
3 Schizofrenia C suicid
4 Suprimarea voluntara a D dependenta de droguri
cursului vietii datorita unor
tulburari psihice
5 Risc de suicid q. E este un inalt nivel de anxietate marcat prin
sentimente de teroare, gandire dezorganizata,
neputinta, activitate fara scop
F. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Amfetamina A clorpromazin 10 mg i.m. la 6 h, impachetari cu

cearceafuri umede
2 Hiperpirexia la adultii B drog psihostimulent al SNC
consumatori de droguri
3 Violenta C inapetenta, scadere ponderala, deshidratare,
insomnie, agitatie
4 Probleme de ingrijire ale unui D manifestari ce reprezinta un pericol pentru ceilalti
pacient depresiv
5 Anorexie s. E lipsa poftei de mancare
1 Alimentatie inadecvata prin A se ofera pacientului ocazia sa se exprime, sa
deficit se corecteaza spuna ce-l preocupa
2 Combaterea constipatiei B se instituie un program de miscare zilnica,
alimentatia trebuie sa fie bogata in celuloza,
legume, fructe, medicamente laxative
3 Comunicarea eficienta C apatie
4 Starea de indiferenta si de D pacientul trebuie sa consume alimente si lichide in
absenta a emotiilor conformitate cu necesitatile organismului
5 Bulimie u. E v. nevoia patologica de a manca mari cantitati de
alimente
G. Asociați noțiunile din cele două coloane
H. Asociați noțiunile din cele două coloane
1 Pierderea posibilitatii de a vorbi A comportament ritualic pe care un individ se simte

sau de a intelege limbajul vorbit obligat sa-l indeplineasca, ce ii patrunde fortat in
in urma unei leziuni corticale constiinta si e contrar dorintelor sale
2 Compulsie B afazie
3 Ecolalie C repetarea automata a sunetelor, cuvintelor, frazelor
emise de alta persoana
4 Impulsivitate D stare de anxietate care este atat de puternica incat
dezorganizeaza personalitatea individului
5 Panica w. E x. tendinta de a efectua un act violent, imprevizibil,
negandit
Testul III
1.Vârsta de debut a schizofreniei, este în c) dupa 65 de ani,

majoritatea cazurilor: 2.Vitaminele B1 şi PP, sunt indicate în
a) 18-35 de ani; tratamentul delirium-ului tremens, fiind
b) după 50 de ani; necesare:
a) formării protrombinei; b) se indică asocierea alcoolului şi a
b) sistemului nervos; antidepresivelor triciclice, pentru
c) circulaţiei sanguine; accelerarea vindecării depresiei endogene;
d) diurezei. c) fenotiazinele cresc toxicitatea
3.Dieta bogată în proteine şi vitamine, antidepresivelor triciclice.
previne distrugerea cărui organ care 11.Ce este comunicarea?
detoxifică alcoolul? a) activitate complexa intre doua sau mai
a) pancreasul; multe persoane, in care fiecare mesaj
b) ficatul; genereaza o reactie complexa ce poate
c) rinichii; deveni un nou subiect pentru discutie
d) plămânii. b) o relatie ce trebuie focalizata pe un
4.Pacientul care umple ˝spaţiile albe˝ din anumit subiect
memorie, cu evenimente imaginare, bizare, c) o activitate intelectuala in care fiecare
contradictorii şi lipsite de consecvenţă: interlocutor isi demonstreaza cultura
a) confabulează; generala
b) minte; 12.Comunicarea este eficienta daca:
c) are halucinaţii. a) se desfasoara dupa un ritual bine definit
5.Sevrajul etanolic se caracterizeaza prin: b) mesajele sunt simple, clare si precise
a) anorexie, greata, tremor accentuat la c) se desfasoara verbal
degete 13.Indicaţi ce metodă contraceptivă ar fi
b) transpiratii, tahicardie, HTA utilă la o tânără epileptică, tratată cu
c) iritabilitate, impulsivitate Fenobarbital:
6.La anamneză, pacientul îşi exprimă a. contraceptive orale;
convingerea fermă că va fi omorât de către b. sterilet;
securitate, acest exemplu ilustrează: c. vasectomie.
a) halucinaţie; 14. Haloperidolul este contraindicat la
b) idee delirantă de autoacuzare; pacienţii cu:
c) delir de persecuţie. a. boala Parkinson;
7.Starea timică manifestată cel mai frecvent b. demenţă senilă;
de către schizofrenic, este: c. boala Alzheimer.
a) optimism, exaltare timică; 15. Care din urmatoarele principii de
b) tristeţe, depresie; nursing sunt caracteristice nursingului
c) apatie, detaşare emoţională, ostilitate, psihiatric:
negativism. a. se ajute la reducerea starii de anxietate a
8.Repetarea frazelor pe care ceilalţi le-au pacientului
spus, se numeşte: b. sa respecte gradul de confidentialitate
a) autism; c. sa-si aminteasca faptul ca exista o
b) ecopraxie; explicatie pentru fiecare comportament
c) ecolalie; 16. Atributiile asistentei medicale in sectia
d) balbism. de psihiatrie sunt:
9.Fraza „sunt bolnavă deoarece a. informarea pacientului asupra sanatatii
prezentatorul de la TV mă hipnotizează cu b. prevenirea unor accidente, prin
laser, chiar când scot televizorul din priză”, supraveghere
exemplifică: c. aplicarea unor interventii in situatii de
a) gândirea autistă; criza
b) iluzia; 17. Dementa etanolica este:
c) ideea delirantă de influenţă exterioară. a. stadiul final al alcoolismului cronic, ce
10.Indicaţi răspunsul fals: determina atrofie cerebrala
a) antidepresivele triciclice potenţează b. psihoza polinevritica alcoolica Korsakov
efectele alcoolului; c. scleroza hepatica
18. Ce elemente caracterizează eclampsia?
a. HTA; a. semne ale unei capacitati deficitare de
b. edeme periferice; autoingrijire (barba nerasa, miros de
c. edem cerebral; transpiratie, haine patate)
d. hipotensiune arterială; b. fuga de idei
e. apare după 45 de zile de la naştere; c. tulburari ale constientei precum
f. apare numai după a patra sarcină. obnubilare, stupoare
19. Care din urmatoarele probleme sunt 25. Hipoestezia reprezinta:
specice nursingului psihiatric? a. scaderea sensibilitatii la diferite excitatii
a. mentinerea unei sanatati optime si b. perceptia distorsionata a unui obiect
prevenirea bolilor psiho biologice c. aparitia de asa zise dureri migratorii
b. deficientele in functionarea unor sisteme 26. Ce este agorafobia
emotionale a. teama de spatii deschise
c. aparitia unor stari emotionale de tipul : b. teama de obiecte ascutite
anxietate, manie, singuratate, tristete c. frica de apa
20. Boala Parkinson caracterizata prin 27. Ipohondria este:
triada neurologica (hipertonie, hipo sau a. convingerea bolnavului ca sufera de boli
akinezie si tremor, are si variate modificari grave, incurabile
psihice care au la baza: b. convingerea bolnavului ca este mai
a. tulburari ale metabolismului dopaminei la destept, mai frumos decat altii
nivel encefalic; c. convingerea bolnavului ca este acuzat
b. sclerozei cerebrale de toate nenorocirile lumii
c. avitaminozei PP si B6 28. Bulimia este:
21. Sindromul discordant este a. scaderea pana la lipsa totala a poftei de
carcateristicpentru: mancare
a. schizofrenie; b. ingerarea fara discernamat a unei
b. alcoolism; cantitati mari de alimente
c. demenţă; c. ingestie exagerata numai de alimente
22. Ce este respectul? rotunde
a. tratarea cu seriozitate a gandurilor, 29. Ce este impulsivitatea?
sentimentelor si experientele pacientilor a. incapacitatea totala de a actiona
b. intelegere empatica intre persoana b. scaderea fortei de a se adapta
bolnava si asistent c. lipsa de stapanire a comportamentului
c. capacitatea asistentului de a se 30. Ce este senzatia:
transpune in lumea experientelor si trairile a. actul psihic elementar de realizare a
lor imaginii obiectelor si fenomenelor lumii
23. Ce presupune observarea de catre inconjuratoare
asistenta medicala in sectia de psihiatrie: b. procesul de reflectare integrala a insusirii
a. observarea semnelor si simptomelor obiectelor si fenomenelor lumii
psihopatologice ce ar putea fi importante in inconjuratoare
vederea aplicarii ingrijirilor c. exagerarea perceperii excitatiilor
b. capacitatea asistentei medicale ce exteroceptive
supravegheaza bolnavul de a depista 31. Percepţia senzorială falsă, în absenţa
tulburarile ce il fac pe pacient pasibil de a fi unui obiect real, semnifică:
pedepsit a. halucinaţie;
c. completeaza datele obtinute de la bolnav b. iluzie;
in registre speciale, le discuta cu colegii si c. compulsiune;
elaboreaza un plan de ingrijire d. stupor.
24. In boli depresive, dementa, schizofrenie 32. Fobia sociala este:
pot apare: a. frica de a vorbi in public, teama de a
manca in prezenta altor persoane
b. sentiment de teroare, gandire 40.Care din urmatoarele afirmatii este
dezorganizata, neputinta si activitate fara adevarata in dementa pugilistica:
scop a. survine secundar traumatismelor
c. ganduri repetitive, nedorite, obsesive craniene repetate
33. Interventiile in schizofrenie au ca scop: b. este un sindrom subiectiv al
a. scaderea anxietatii pacientului traumatismului cranian
b. diminuarea comportamentului agresiv c. este cunoscut cazul celebrului boxer
c. protejarea pacientului de agresiunile Casius Clay care sufera de sindrom
zilnice atunci cand acesta are tulburari de parkinsonian posttraumatic
perceptie 41. Ingrijirile medicale psihiatrice includ:
34. Care din urmatoarele particularitati de a. promovarea autoingrijirii si dobandirea
ingrijire sunt specifice in depresie: independentei
a. se determina sustragerea pacientului de b. construirea si mentinerea unui mediu
la preocupari negative terapeutic adecvat
b. implicarea pacientului in activitati c. dezvoltarea relatiilor interpersonale si a
recreative comunicarii
c. se incurajeaza exprimarea verbala si 42. Ambivalenta afectiva reprezinta:
non-verbala a sentimentelor pacientului, se a. schimbarea sentimentelor pozitive firesti
evita discutiile in contradictoriu avute anterior imbolnavirii , fata de
35. Dementa de tip Alzheimer este: persoana apropiate din familie
a. tulburare organica (corticala) intalnita b. trairea simultana a doua sentimente
frecvent la varstnici, caracterizata prin antagonice : dragoste si ura pentru aceeasi
pierderea memoriei, a orientarii, controlului persoana
asupra impulsurilor si emotiilor c. o stare paroxistica de bucurie intensa in
b. determinata de abuzul de alcool trupul careia subiectul rupe comunicarea cu
c. determinata de consumul de droguri medicul
36. In postpartumul precoce, pot apărea: 43.Care din urmatoarele semne/simptome
a. stări confuzionale, chiar confuzo-onirice; se pot intalni in hipoglicemie:
b. stări depresive, cu idei de autoliză; a. fatigabilitate, tremuraturi, transpiratii
c. idei de infanticid şi tendinţe de suicid în profunde, tahicardie, anxitate, agresivitate
doi (mama şi nou-născutul). b. crize epileptice, ticuri
37. Manifestarile clinice datorate efectului c. afazie si dezorientare
alcoolului asupra SNC sunt: 44. Teama de microbi se numeste:
a. agresivitate, labilitate afectiva a. tanatofobie
b. deteriorarea relatiilor sociale si de munca b. zoofobie
c. tulburari cognitive c. bacilofobie
38. Abstinenta alcoolica este: 45. Pedofilia reprezinta:
a. micsorarea sau stoparea consumului a. intretinerea de contacte sexuale cu copii
regulat de alcool b. dragoste exagerata pentru membri
b. dificultati de vorbire, de coordonare, familiei
pierderea constientei c. profanarea cadavrelor
c. deficit de autoingrijire 46. Sanatatea mintala este:
39. In cazul cenestopatiilor care din a. lipsa oricarei afectiuni neurologice
urmatoarele afirmatii este adevarata: b. echilibru intre dezvoltarea biologica si cea
a. cenestopatiile din nevroze nu au neuro psihica a individului
corespondent somatic patologic c. o stare de bine in care individul traieste
b. pacientul acuza: furnicaturi, arsuri, sentimentul propriei valori, a implinirii de
senzatii dureroase difuze, mutante sine, a integritatii personale, a exprimarii
c. cenestopatiile sunt halucinatii creative, a sanatatii psiho biologice
visceroceptive ca de exemplu „sarcina 47. Frustrarea este:
fantoma”
a. imposibilitatea de a comunica eficient c. teama de ridicol
unei alte persoane dorintele tale 52. Starea confuzionala poate fi definita ca:
b. tensiunea psihica determinata de un a. imposibilitatea de a recunoaste o
obstacol care impiedica subiectul de a persoana sau anumite decizii pe care le-a
atinge un anumit scop sau de a realiza o luat un pacient la un moment dat
anumita dorinta b. modificare a comportamentului fara
c. stare emotionala de profunda tristete sau substrat anatomic
depresie c. tulburare organica acuta caracterizata
48. Fobia este: prin stare de constienta intunecata, ganduri
a. frica intensa, irationala fata de un obiect, dezordonate, perceptii senzoriale gresite
situatie sau loc care atrage dupa sine 53. In cazul in care la un pacient apar
modificari majore in viata subiectului halucinatii se aplica urmatoarele interventii:
b. teama cumplita de intuneric a. se completeaza foaia de observatie luand
c. teama de a ramane fara baterie la telefon interviu la toti membrii familiei referitoare la
49. Dezorientarea este: debutul simptomatologiei si frecventa cu
a. stare confuzionala in care un individ e care se repeta
incapabil sa identifice relatia propriului „eu” b. se instruiesc membrii familiei si
cu timpul, spatiul, celelalte persoane personalul asupra modalitatilor de tratament
b. incapacitatea de a se integra intr-un grup c. se promoveaza securitatea pacientului,
de persoane, de a se orienta in timp si indepartand mobilierul in exces precum si
spatiu obiectele ce pot produce accidente, se
c. imposibilitatea de a transforma emotiile in asigura linistea si calmul prin reducerea
manifestari fizice stimulilor din mediul inconjurator
50. Agnozia este o tulburare cerebrala 54. Prevenirea „izolarii” unui pacient psihic
datorita careia: se face prin:
a. pacientul nu poate pronunta corect a. stimularea relatiilor interpersonale prin
cuvintele cu toate ca organele fonatorii sunt organizarea de activitati recreative in grup
integre morfofunctional b. stabilirea unui program de activitati
b. pacientul nu poate interpreta corect agreate de pacient pentru a-i alunga
senzatiile, obiectele imaginile pe care le plictiseala
vede cu toate ca organele de simt si nervii c. identificarea cauzei care a determinat
functioneaza normal schimbarea comportamentului
c. pacientul nu poate comunica ceea ce 55. Prin ecolalie se intelege:
gandeste si simte ci spune contrariul a. repetarea fazelor pe care le-au spus
51. Sitiofobia este: ceilalti
a. pacientul refuza sa fie pus intr-o situatie b. bilbiiala
neplacuta c. refuzul de a vorbi
b. refuzul total de a se alimenta
BAREM CORECTARE PSIHIATRIE ȘI NURSING ÎN PSIHIATRIE

NR RASPUNS BIBLIOGRAFIE PAGINA
INTREBARE
1 A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
2 F Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 34
TESTUL II- ASOCIERI
A
1. D Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
2. A Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 25
3. B Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 31
4. C Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 33
5. E Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 32
B
C
D
E
F
G
1. D L.Titirca- Ingrijiri special acordate 336
3. A L.Titirca- Ingrijiri special acordate 337
TESTUL III- GRILA
1 a A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
2 b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 226
4
4. a
C A. Anghelescu-
Crin Neurologie
Marcean- Ingrijiri si psihiatrie
in psihiatrie 199
131
5
5. a,b, c
E A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
Crin Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 220
131
6
H c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 275
7
1. c
B A. Anghelescu-
Crin Neurologie
in psihiatrie 275
130
8
2. c
A A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
132
9
3. c
C A. Anghelescu-
Crin Neurologie
in psihiatrie 275
133
10
4. b
E A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie
135
11
5. a
D C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie
136
12 b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 21
15 a,b C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 20
16 a,b,c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 16
18 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 236
19 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 22
24 a,b,c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 32-34
29 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 47
34 a,b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 61
39 a, b A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 196
40 a, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 242
41 a, b, c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 98
44 c A. Anghelescu- Neurologie si psihiatrie 207
45 a C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 208
46 c C. Marcean- Ingrijiri in psihiatrie 137
54 a L. Titirca- 338
Ingrijiri speciale acordate pacientilor de
MODUL 51 – CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE
TESTUL I
„F” fals
1. Colapsul vascular are drept cauză dezechilibrul dintre volumul de sânge circulant şi
capacitatea vaselor.
2. Permeabilizarea căilor respiratorii în obstrucţiile supraglotice se realizează prin aşezarea
victimei în poziţie de drenaj postural.
3. Oxigenoterapia se utilizează în toate formele de insuficienţă respiratorie după
permeabilizarea căilor respiratorii.
4. Prima măsură în cazul şocului traumatic o constituie înlăturarea agentului agresor.
5. Pacientului cu traumatism craniocerebral care prezintă scurgeri de lichid cefalorahidian prin
urechi şi nas i se aplică tampoane compresive.
6. Pentru evidenţierea fracturilor feţei în cazul unor traumatisme faciale se palpează simetric
faţa, depistând denivelările osoase, mobilitatea patologică, durerea.
7. Fracturile oaselor bazinului se recunosc după poziţia caracteristică „de broască" a victimei.
8. Durerea precordială care cedează după administrarea unei tablete de nitroglicerină este
caracteristică pentru IMA.
9. Pacientul cu edem pulmonar acut prezintă spută rozată.
10. Pentru a reduce dispneea, pacientul în criză de astm bronşic ia poziţia decubit dorsal.
TESTUL II
1. Traumatism cranian A Sezand cu capul aplecat in fata

2. Traumatism toracic B Decubit dorsal cu capul intr-o parte
3. Traumatism al coloanei vertebrale C Sezand cu spatele sprijint
4. Traumatism al fetei D Decubit dorsal cu genunchii flectati
5. Traumatism abdominal E Decubit dorsal pe un plan dur
1. Pneumotoraxul spontan A Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza de la 30 de minute pana
la cateva ore si nu cedeaza la
nitroglicerina
2 Infarctul miocardic acut B Tuse uscata urmata de eliminare de
sputa spumoasa, rozata, aerata
3 Edemul pulmonar acut C Junghi toracic violent , apare brusc
dupa un effort, o chinta de tuse,
durere comparata cu “o lovitura de
pumnal”
4 Criza de astm bronsic D Dispnee cu caracter expirator
prelungit , urmata de tuse si
expectoratie mucoasa, filanta,
eliberatoare
5 Angina pectorala E Durere retrosternala sau precordiala

care dureaza 2-3 minute pana la 10-
15 minute si cedeaza la nitroglicerina
Testul III
MEDICINĂ INTERNĂ 8.Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
1. Starea de colaps periferic poate fi a) prezenta aerului in cavitatea
recunoascuta datorita: peritoneala;
a) TA 160/90 mmHg; b) prezenta aerului in cavitatea
b) poliurie; pleurala;
c) extremitatilor reci. c) prezenta sangelui in cavitatea
2. Durerea din infarctul miocardic acut :
pleurala.
a) este indicata cu degetul;
b) este declansata de respiratii 9. Pneumotoraxul se caracterizeaza
prin:
profunde;
a) junghi toracic;
c) cedeaza la antialgice majore.
b) matitate toracica;
3. Durerea din infarctul miocardic acut :
c) la auscultatie apare zgomotul de
a) cedeaza la nitroglicerina;
porumbar
b) apare dupa un efort fizic, emotii
10. Tabloul clinic in insuficienta
puternice; respiratorie acuta se caracterizeaza prin:
c) dureaza maxim 1 minut. a) bradipnee;
4. Tratamentul de urgenta in angina b) cianoza;
pectorala consta in administrare de : c) bradicardie.
a) izoket; 11. Tratamentul in insuficienta
b) nitroglicerina; respiratorie acuta consta in administrare de:
c) carbocromen. a) oxigen;
5. Diferenta intre astmul bronsic si b) dioxid de carbon;
astmul cardiac se pune pe c) ambele afirmatii sunt adevarate.
urmatoarele criterii: 12. Primul element al tratamentului in
a) astmul cardiac este o criza de insuficienta respiratorie acuta:
bradipnee expiratorie, fata de astmul a) administrarea de antibotice;
bronsic care este o criza de polipnee b) administrarea de miofilin;
c) controlarea permeabilitatii cailor
expiratorie;
respiratorii.
b) expectoratia din astmul bronsic este
13. Hemoptizia consta in eliminarea de
perlata fata de cea din astmul sange din:
cardiac care este rozata; a) tubul digestive;
c) nu este nici o diferenta. b) aparatul excretor;
6. Infarctul miocardic este produs de: c) caile respiratorii.
a) indigestie; 14. La un pacient cu criza de astm
b) o scadere a fluxului sangvin in bronsic se administreaza:
arterele coronare cauzata de a) miofilin;
ischemie; b) morfina;
c) scaderea contractiilor ventriculare. c) mincortid.
7.Unui pacient, vechi cardiac, ce 15. Pozitia caracteristica pentru pacientul
prezinta dureri precordiale cu caracter cu astm bronsic este:
constrictive, anxietate, dispnee i se pot a) decubit lateral cu membrele flectate
administra: pe abdomen;
a) mialgin; b) pozitie sezanda, cu capul pe spate si
b) nitroglicerina; sprijinit pe maini, ochii injectati, narile
c) cofedol. dilatate, jugulare turgescente;
c) decubit ventral cu capul in 21.Care din manoperele de mai jos
hiperextensie si membrele in extensie. trebuie prima intreprinsa in cursul
16. Hemoptizia poate fi diferenţiată de resusscitarii respiratorii:
hematemeză prin faptul că hemoptizia: a) asigurarea si mentinerea libertatii
a) conţine resturi alimentare;
cailor respiratorii;
b) sângele este aerat; b) oxigenoterapia;
c) apare în timpul unui efort de
c) stimularea activitatii centrilor
vărsătură.
17. Tratamentul hemoptiziei se face cu respiratorii deprimati;
vitamina: d) inlaturarea obstacolelor care
a) D; impiedica expansiunea
b) C; pulmonara normala.
c) K. 22.Dupa dezobstruarea cailor
respiratorii superioare, ce manevre
CHIRURGIE trebuie sa facem pentru a impiedica
18.Ce intelegem prin ressucitarea cardio caderea limbii in faringe:
–respiratorie: a) sa fixam capul in flexie
a) combaterea si tratarea
accentuata;
insuficientei cardiace: b) sa realizam o hiperflexie a
b) masurile intreprinse pentru
capului, sa impinge mandibula
restabilirea activitatii cardiace;
inainte si apoi s-o ridicam in sus;
c) combaterea si tratarea
c) sa efectuam oxigenoterapie;
afectiunilor pulmonare; d) sa introducem o pipa Gueddel
d) restabilirea schimburilor gazoase
pana in orofaringe.
la nivelul plamanului, printr-o 23..In cazul unor traumatisme mari
ventilatie pulmonara artificiala. ale masivului facial, cu fracturi ale
19.Cand este indicata ressucitarea
piramidei nazale si mandibulei, cu
cardio-respiratorie:
insuficienta respiratorie acuta, se
a) in insuficienta respiratorie acuta;
b) in congestia pulmonara si efectueaza:
a) intubatie orotraheala;
pleurezie;
b) dezobstructia cailor respiratorii
c) in stopul respirator si respiratie
superioare;
insuficienta;
c) traheostomie;
d) in orice modificare a amplitudinii
d) oxigenoterapie.
si ritmului respirator. 24.Dupa asigurarea libertatii cailor
20.Care din semnele de mai jos nu le respiratorii si executarea
intalnim in stopul respirator:
hiperextensiei capului, care sunt
a) absenta miscarilor respiratorii
manevrele pe care le va face
toracice si abdominale;
b) extremitatile cianotice; reanimatorul in respiratie gura la
c) lipsa zgomotelor caracteristice la gura:
auscultatie, produse de a) propulsarea cu mana dreapta a
patrunderea si iesirea aerului din mandibulei, astfel ca gura
plamani; accidentatului sa fie deschisa;
d) vizual, o hartie pusa in fata gurii b) sustinerea hiperextensiei capului
si nasului se misca. cu mana stanga;
c) cu mana stanga, care sustine
fruntea, penseaza nasul ca sa
impiedice fuga aerului;
d) insufla cu presiune aerul expirat a) aparitia concomitenta a stopului
in gura accidentatului si observa respirator cu cel cadiac;
miscarea de expansiune a b) la copii si varstnici;
toracelui; c) tamponada cardiac, embolie
e) se departeaza de gura si nasul gazoasa;
accidentatului si datorita d) fracturi costale cu volet.
30.Care din elementele de mai jos
elasticitatii pulmonare, se
sunt caracteristice fibrilatiei cardiace:
produce pasiv expiratia.
a) disparitia contractiei normale a
25.Care din semnele de mai jos le
cordului;
avem in stopul cardiac:
b) aparitia unor puncte localizate in
a) pierderea cunostintei, care revine
atrii si ventricule din care pornesc
dupa asezarea bolnavului in
impulsuri care contracta muschiul
pozitie orizontala;
b) absenta pulsului la arterele cardiac dezordonat, anarhic,
periferice; neregulat;
c) pierderea cunostintei, abolirea c) marirea fortei de contractie a
reflexelor; miocardului;
d) oprirea respiratiei, midriaza d) cresterea ritmului cardiac si a
pupilara progresiva. tensiunii arteriale.
26.Care sunt etapele tratamentului 31.Care sunt indicatiile defibrilarii
stopului cardiac: electrice externe a cordului:
a) de instituire a respiratiei artificial a) stopul cardiac;
b) tulburarile de ritm;
si masajului cardiac extern;
c) fibrilatia ventriculara;
b) de efectuare a intubatiei si masaj
d) daca dupa 4-5 minute de masaj
cardiac intern;
cardiac extern eficient, cordul nu-
c) de restabilire a functiilor cardio-
si reia bataile si nu avem
respiratorii spontane;
d) de postresuscitare. posibilitatea efectuarii EKG.
27.Cum se realizeaza masajul 32.Care din semnele de mai jos ne
cardiac extern: conduc la abandonarea resuscitarii
a) se apasa cu palma in spatial V cardio-respiratorii:
intercostal stang pe linia a) cord flasc dupa 30-60 minute;
b) aparitia miozei;
medioclaviculara;
c) traseu EKG plat, absenta
b) se apasa cu podul ambelor
respiratiei spontane, absenta
palme in 1/3 inferioara a
pulsului si TA;
sternului;
d) midriaza persistenta, cianoza
c) se deprima coastele cu 2-3 cm;
d) sternul se deprima cu 5-8 cm. intensa, tegumente marmorate.
28.Care sunt semnele unui masaj 33.Care din simptomele de mai jos le
cardiac extern eficace: intalnim in degeraturile de gradul I:
a) aparitia pulsului sincron cu a) flictene sero-sangvinolente;
b) paloare, urmata de eritem;
compresiunile sternale;
c) diminuarea sau abolirea
b) marirea midriazei;
c) recolorarea tegumentelor; sensibilitatii tactile;
d) scaderea midriazei. d) cianoza la nivelul regiunii.
29.Masajul cardiac extern este
contraindicate in:
34.Care sunt factorii care agaveaza b) locul de intrare si iesire a
ischemia la nivelul extramitatilor curentului electric in corp;
degerate: c) locul unde s-a produs accidentul;
a) vasodilatatia care urmeaza unei d) durata de actiune si starea
perioade de vasoconstrictie; sistemului nervos si a
b) cresterea vascozitatii sangelui si organismului.
agregarea hematiilor si 39.Ce modificari hemodinamice se
trombocitelor; produc in socul decompensate?
c) scaderea tensiunii arteriale, a) cresterea patului vascular prin
consecutive actiunii frigului; vasodilatatie periferica;
d) formarea de tromboze b) cresterea volumului circulant;
intravasculare. c) scaderea volumului circulant si
35.In degeratura de gradul III apar: staza sangvina;
a) eritem si edeme la nivelul d) cresterea vascozitatii sangelui
degeraturilor; care duce la coagulare
b) necroza, avand aspectul unei intravasculara diseminata.
gangrene umede; 40.In ce tip de soc avem valori
c) gangrene cu aspect de normale sau chiar crescute ale
mumificare a extremitatilor hemoglobinei si hematocritului:
membrului respectiv; a) soc hemoragic;
d) flictene, dupa 2-3 zile. b) soc traumatic;
36.Ce fenomene generale putem c) soc septic;
intalni in degeraturile de gradul III si d) soc prin arsura.
IV: 41.Ce obiective trebuie sa
a) agitatie, hiperreflexivitate; urmareasca tratamentul socului
b) somnolent, depresiune fizica si hemoragic:
a) administrarea de vasopresoare
psihica;
c) hipotensiune arterial; pentru a micsora patul vascular;
d) scaderea tensiunii arteriale, puls b) asigurarea hemostazei;
c) compensarea pierderilor prin
rapid, apoi bradicardic.
transfuzii de sange si
administrare de substituenti
37.Care din elementele de mai jos hipovolemici;
intervin in producerea socului la arsi: d) tratament sedative si hemostatic.
a) intolerant si aportul insuficient de 42.Care sunt principalele obiective in
lichide; tratamentul socului toxico-septic:
b) durerea si hipovolemia masiva a) antibioterapie bacteriostatica;
b) antibioterapie bactericida;
datorita plasmexodiei;
c) corectarea tulburarilor
c) resorbtia unor produsi
hemodinamice si deficitului de
intermediari proteici si
volum circulant;
insuficienta hepato-renala
d) administrarea de
precoce;
vasoconstrictoare;
d) gradul si profunzimea arsurilor.
e) tratarea chirurgicala a leziunilor si
38.Gravitatea socului electric
indepartarea sursei de infectie.
depinde de:
43.Ce fenomene vom gasi intr-un
a) intensitatea, tesiunea si natura
soc prin arsura:
curentului electric;
a) pierderi de masa circulanta in tegumentelor si mucoaselor care
primele ore de la producerea devin calde;
accidentului; b) reluarea diurezei, disparitia
b) pierderea de sange integral si midriazei, iesirea pacientului din
vom avea o hemodilutie, starea de stupoare
scaderea Ht si Hg; c) dirureza creste peste 40 ml/ora,
c) pierderea este de plasma si vom bolnavul este constient,
avea hemoconcentratie si cooperant;
cresterea vascozitati sangelui; d) echilibrul acido-bazic si celelalte
d) irigatia deficitara si hipoxia duc la valori de laborator revin la
tulburari metabolice importante si normal.
aparitia acidozei. NURSING
44.Care din elementele de mai jos 48.Manifestările de dependentă prezentate
sunt caracteristice socului cardiogen: de pacientul cu hemoragie internă sunt:
a) scaderea TA sb 85 mmHg, a) stare de lipotimie;
tahicardie cu puls depresibil si b) tahicardie, tegumente reci, palide,
hipotensiune arterială;
aritmic;
c) hipertensiune arterială,
b) agitatie, piele uscata si
bradicardie.
congestionata, febra; 49.Imobilizarea provizorie a fracturilor are
c) reducerea perfuziei sangvine cu drept scop:
scaderea debitului urinar sub 20 a) prevenirea complicaţiilor - paralizii,
ml/ora; hemoragii;
d) tulburari ale constientei, b) înlăturarea anxietăţii pacientului;
transpiratii reci, tegumente c) reducerea durerii.
umede si cianotice. 50.Pentru imobilizarea provizorie a
45.In ce tipuri de soc este indicate fracturilor membrului superior putem utiliza:
administrarea de antibiotice: a) atele Kramer sau din lemn;
a) socul toxico-septic, socul prin b) basma;
c) ambele procedee.
arsuri;
51.Tratamentul de urgentă în cazul unei
b) socul cardiogen, socul anafilactic;
fracturi de coastă vizează:
c) socul prin dilatatie acuta de
a) imobilizarea cât mai solidă a
stomac, socul hemoragic; fracturii;
d) Socul traumatic insotit de b) transportul accidentatului în poziţie
delabrari mari. şezând care să-i favorizeze respiraţia;
46.In care forme de soc este c) calmarea durerii.
indicata profilaxia antitetanica: 52.Transportul unui accidentat cu fractură
a) soc operator, soc anafilactic; de coloană vertebrală se face:
b) soc traumatic, soc prin arsuri; a) pe targa rigidă în decubit dorsal;
c) soc cardiogen, soc prin b) în decubit ventral pe o targa
deshidratare ( termic ); obişnuită;
d) in orice traumatism generator de c) semişezând cu spatele sprijinit.
soc. 53.Manifestarile de dependenta ce
47.Care sunt conditiile de incetare a caracterizează stopul cardiorespirator sunt
terapiei antisoc: următoarele, cu excepţia:
a) cresterea TA, regularizarea a) midriază, oprirea respiraţiei şi
circulaţiei;
pulsului, normalizarea culorii
b) relaxare sfincteriană, paliditate,
cianoză, pierderea conştientei;
c) hipotensiune arterială, tahicardie. prezenţa arsurilor la faţă, mâini, antebraţe.
54.Respiraţia artificială se poate realiza la Hainele sunt arse pe toracele anterior.
locul accidentului astfel: Execută imediat:
a) prin metode interne - gură la gură, a) dezbrăcarea hainelor arse;
gură la nas; b) acoperirea suprafeţelor arse ale
b) cu burduful Ambu, Ruben; mâinilor cu comprese sterile ;
c) cu aparatul Potain. c) transportul pacientului la spital.
55.Pentru masajul cardiac extern pacientul 62.Parametrii de apreciere a gravităţii unei
este aşezat: arsuri sunt:
a) în decubit lateral stâng; a) suprafaţa arsă, cauza arsurii;
b) în decubit dorsal pe un plan dur; b) gradul de alterare a funcţiilor
c) în poziţie Trendelenburg. vitale;
56.Compresiunea sternului cu podul palmei c) suprafaţa arsă şi profunzimea
pentru masajul cardiac extern se face: arsurii.
a) în 1/3 medie a sternului; 63.Toaleta chirurgicală primară a arsurii are
b) în 1/3 superioară a sternului; drept scop:
c) în 1/3 inferioară a sternului. a) îndepărtarea zonelor arse şi a
57.Controlul eficienţei manevrelor de corpilor străini;
resuscitare cardiorespiratorie se face la b) aplicare soluţiilor antibiotice;
două minute de la începerea reanimării prin: c) prevenirea infecţiilor.
a) cercetarea pulsului la artera 64.Salonul în care e supravegheat şi îngrijit
carotidă; pacientul cu arsuri necesită următoarele
b) cercetarea pulsului la artera condiţii:
pedioasă; a) temperatură 23°-24° C;
c) observarea mişcărilor cutiei b) temperatură 23°-24° C, lenjerie
toracice. sterilă de pat;
58.Arsura electrică prezintă următoarele c) umiditatea aerului 75%.
caracteristici: 65.Pentru profilaxia degeraturilor e necesar:
a) este rotundă sau ovalară, puţin a) menţinerea căldurii corpului;
dureroasă; b) menţinerea mişcării;
b) apare la locul de intrare a c) ambele.
curentului electric; 66.Pentru epurarea toxicului ingerat
c) ambele. voluntar sau accidental se procedează
59.Pentru acordarea corectă a primului astfel:
ajutor în electrocutare se are în vedere: a) se provoacă vărsătura;
a) să fie acordat în primele 5 min de b) se administrează antidoturi
la producere; specifice;
b) sursele de curent nu se ating cu c) se efectuează spălătură gastrică
mâna neprotejată; în primele ore;
c) sursa de curent se îndepărtează d) se administrează antidoturi
cu orice obiect în timp util. generale.
60.Într-o încăpere închisă, încălzită cu gaz 67.În intoxicaţiile cu substanţe
metan, sunt găsite în stare de inconştienţă necunoscute se utilizează pentru
două persoane. Care este prima măsură neutralizarea toxicului următoarele
luată? antidoturi:
a) examinarea victimelor; a) alcool etilic;
b) deschiderea ferestrelor; b) cărbune animal;
c) închiderea surselor de încălzire. c) apă albuminoasă.
61.Dl I. C. este victima unuia accident la 68.Pacientul cu hemoragie acută se
locul de muncă: explozia unei instalaţii. transportă în poziţie:
Asistenta sosită cu salvarea constată a) şezând, cu spatele sprijinit;
b) decubit lateral; d) hipotensiune;
c) Trendelenburg. e) relaxare musculară.
69.În insuficienţa respiratorie acută 76.În fracturile de coloană cervicală se
oxigenoterapia se aplică în toate formele aplică următoarele măsuri de urgenţă:
respectând următoarele principii: a) fixare suplimentară pe targa a capului
a) dezobstruarea căilor respiratorii; faţă de trunchi;
b) introducerea sondei nazale pe o b) confecţionarea unui guler rigid aşezat
lungime de 2-3 cm; în jurul coloanei cervicale;
c) umidificarea oxigenului; c) asigurarea poziţiei semişezând.
d) introducerea sondei nazale pe o 77.În intoxicaţiile cu substanţe
lungime egală cu distanţa dintre tragus organofosforate asistenta medicală
şi fosa nazală; pregăteşte ca antidot specific:
e) stabilirea debitului pe minut. a) cărbune animal;
70.Permeabilizarea căilor respiratorii în b) atropină;
obstrucţiile subglotice se realizează: c) apă bicarbonată 10%.
a) prin poziţie de drenaj postural; 78.Problemele pacientului cu intoxicaţie cu
b) aspirarea secreţiilor cu seringa ciuperci sunt:
Guyon; a) risc de deshidratare;
c) aşezarea pacientului în decubit b) disconfort abdominal;
dorsal cu capul în hiperextensie. c) alterarea conştientei.
71.Obiectivele intervenţiilor de urgenţă în 79.În cazul unui accident colectiv de muncă
criza de astm bronşic constau în: pentru a evalua ordinea de acordare a
a) asigurarea şi menţinerea în poziţie primului ajutor, asistenta medicală
şezând a pacientului foloseşte următoarele acţiuni:
b) oxigenoterapiaterapia a) priveşte victimele;
c) asigurarea poziţiei decubit dorsal. b) priveşte şi ascultă victimele;
72.Conduita de urgenţă în criza de astm c) priveşte, ascultă, atinge (simte)
bronşic constă în: victimele.
a) sângerare 300 ml 80.În cazul unui accident colectiv sunt primii
b) oxigenoterapiaterapia cărora li se va acorda primul ajutor:
c) administrarea medicamentelor a) cei care ţipă, strigă după ajutor;
bronhodilatatoare şi antialergice. b) cei inerţi;
73.Manifestările de dependenţă în c) nu au importanţă aceste elemente.
insuficienţa respiratorie acută a copilului 81.Pentru a verifica dacă o persoană
sunt: inconştientă respiră poţi acţiona astfel:
a) dispnee ,cianoză; a) priveşti dacă toracele se ridică;
b) acces paroxistic astmatiform; b) asculţi dacă se aude respiraţia şi
c) diaree post prandială. simţi respiraţia pe obrazul tău;
74.Conduita de urgenţă în colapsul vascular c) ambele.
al copilului constă în: 82.Semnele specifice prezenţei unui corp
a) comprese calde pe abdomen; străin în căile respiratorii superioare
b) permeabilizarea căilor respiratorii; sunt:
c) oxigenoterapie; a) pacientul nu poate vorbi, tuşi, respira;
d) abordarea uneia sau mai multor vene b) pacientul e cuprins de panică;
periferice şi instituirea unei perfuzii. c) pacientul duce mâna la gât.
75.Accesul eclamptic în faza de convulsii 83.Primul ajutor în cazul corpilor străini
tonice se caracterizează prin: supraglotici constă în:
a) convulsii cu durata de 30"; a) prinderea victimei din spate cu
b) contractura generalizată - inclusiv a pumnul în regiunea epigastrică şi
muşchilor respiratori; apăsarea regiunii (manevra Heimlich);
c) trismus; b) aşezarea victimei
în decubit lateral b) flictene;
stâng; c) gangrena.
c) aplicarea unei 92.Care sunt factorii care favorizează
lovituri interscapular. degeraturile:
84.Ajutorul psihologic in cazul unui accident a) frigul umed;
constă în: b) frigul uscat;
a) minimalizarea situaţiei existente a c) imobilitatea prelungită;
pacientului; d) incălţămintea lejeră.
b) explicarea manevrelor 93.Pentru acordarea primului ajutor in cazul
de prim ajutor aplicate; electrocutării:
c) exagerarea situaţiei a) se efectuează resuscitarea
existente a pacientului. cardiorespiratorie ca primă măsură;
85.Dacă o persoană accidentată este b) se indepărtează sursa de curent şi apoi
inconştientă trebuie mai intai: se face resuscitarea cardiorespiratorie;
a) să eliberăm căile respiratorii; c) se transportă victima la spital.
b) să o punem in poziţia de siguranţă; 94.Care din următoarele manevre se
c) să-i controlăm respiraţia. practică in cazul muşcăturilor de şarpe
86.In cazul in care o persoană este găsită veninos:
căzută intr-un garaj inchis, cu un motor de a) incizia şi excizia ţesutului cutanat in zona
maşină funcţionand, salvatorul trebuie: lezată;
a) să oprească motorul; b) aplicarea garoului deasupra leziunii;
b) să controleze respiraţia; c) aspiraţie locală şi administrare de ser
c) să scoată persoana afară din garaj. antiveninos.
87.Misiunea asistentei medicale la locul 95.Primul ajutor in cazul unui pacient cu
unui accident este: intoxicaţie acută constă in:
a) executarea unui baraj de securitate; a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi
b) evaluarea rapidă a situaţiei; provocarea vomei;
c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor; b) efectuarea unui tubaj duodenal cu
d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc administrare de antidot;
de locomoţie. c) efectuarea manevrelor de respiraţie
88.Care este atitudinea corectă la locul artificială şi administrare de antidot.
accidentului in cazul unui traumatism 96.In cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a
abdominal inchis: efectua spălătura gastrică este strict
a) administrare de calmante; necesar:
b) transport de urgenţă la spital; a) acordul pacientului;
c) hemostază locală. b) să caştigi increderea pacientului;
89.In cazul unui pacient politraumatizat c) să cunoşti natura substanţei ingerate.
prioritatea in acordarea primului ajutor 97.In accidentele maxilofaciale, hemostaza
constă in: provizorie pentru artera temporală
a) oprirea hemoragiei externe; superficială,se face prin compresiune
b) permeabilizarea căilor respiratorii directă pe:
superioare; a) regiunea preauriculară;
c) imobilizarea fracturilor osoase. b) marginea inferioară a mandibulei;
90.Primul ajutor in caz de arsură constă in: c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte.
a) administrarea de antialgice; 98.In acordarea primului ajutor unui
b) administrarea de antialergice; accidentat cu fractură de coloană vertebrală
c) administrarea de antiinflamatoare se evită
steroide. flectarea capului pe torace şi a toracelui pe
91.Degeraturile de gradul I se abdomen pentru că se poate produce:
caracterizează prin. a) şoc hemoragie;
a) eritem; b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secţionarea măduvei 106.Starea de colaps vascular se
spinării. recunoaşte după următoarele manifestări de
99.Un accidentat cu stop cardiorespirator dependenţă:
prezintă: a) pacient inert, somnolent, cu tegumente
a) respiraţie superficială, puls filiform, palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
hipotensiune arterială conştientă pierdută; b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare c) pacient somnolent, transpirat.
de inconştienţă; 107.Criza de angină pectorală durează in
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de general sub:
inconştienţă, paloare midriază, relaxare a) 5 min.;
sfincteriană. b) 15 min.;
100.In resuscitarea respiratorie prima c) 30 min.
manevră este: 108.Durerea coronariană ce survine la efort,
a) administrarea oxigenului; emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi
b) asigurarea permeabilităţii căilor care cedează la nitroglicerină este
respiratorii; caracteristică in:
c) insuflaţia aerului gură la gură. a) angina pectorală;
101.Care este timpul limită de acţiune in b) infarct miocardic acut;
reanimarea cardio-respiratorie? c) stenoză mitrală.
a) 3- 4 minute; 109.Unul din semnele pneumotoraxului
b) 8-10 minute; este:
c) 20 minute. a) spută cu sange;
102.Pentru respiraţia gură la gură sau gură b) durere toracică surdă;
la nas, accidentatul se va afla in următoarea c) absenţa mişcărilor toracice in timpul
poziţie: respiraţiei.
a) decubit lateral drept; 110.Pacientul inconştient, comatos, poate fi
b) in orice poziţie; transportat in poziţie:
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in a) decubit dorsal tară pernă;
hiperextensie. b) decubit lateral sau semi-ventral;
103.In edemul pulmonar acut pacientul se c) Trendelenburg.
aşează in: 111.In care poziţie trebuie transportat un
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat comatos cerebral:
restul corpului; a) poziţia decubit dorsal;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul b) poziţia decubit ventral;
corpului; c) poziţia semişezandă;
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la d) poziţia decubit lateral (de siguranţă).
marginea patului. 112.Care sunt simptomele caracteristice
104.Pentru intervenţiile de urgenţă in care preced coma de cauză meningeană:
edemul pulmonar acut asistenta medicală a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
pregăteşte: b) hemiplegie, afazie;
a) instrumente pentru sangerare şi c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
oxigenoterapie; 113.Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor
b) medicaţie tonică cardiacă; semnifică:
c) trusa pentru traheostomie. a) o leziune meningeană;
105.In starea de şoc indiferent de cauza sa b) o leziune cerebrală;
se produce: c) o leziune medulară.
a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor 114.Semnul caracteristic al sindromului
metabolice la nivelul ţesuturilor; meningean din cadrul comei este:
b) tulburări renale; a) redoarea de ceafă;
c) tulburări respiratorii. b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
115.Conduita de urgenţă in cazul corpilor 116.Conduita de urgenţă in cazul corpilor
străini vii auriculari este: străini esofagieni este:
a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură a) provocarea de vărsături pentru
cu seringa Guyon; eliminarea corpului străin;
b) extracţia corpului cu pensa; b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă c) extragerea sau impingerea corpului străin
distilată. prin procedee oarbe.
BAREM DE CORECTARE CONDUITA ÎN URGENȚE MEDICO – CHIRURGICALE
INTREBARE CORECT
1. A 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 141
2. F idem 141
3. A idem 141
4. A idem 141
5. F idem 141
6. A idem 141
7. A idem 141
8. F idem 141
9. A idem 141
10. F idem 141
TESTUL II- ASOCIERI

INTREBARE CORECT
A
1. B 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 137
2. C idem 137
3. E idem 137
4. A idem 137
5. D idem 137
B
1. C Urgente medico-chirurgicale – Sinteze, Lucretia 32
Titirca, Editura Medicala, 1999
2. A idem 42,43
3. B idem 37
4. D idem 25
5. E idem 79,81
TESTUL III - GRILA
MEDICINA INTERNA
1. c Teste pentru asistenti medicali, Liliana Rogozea, 54
Editura Romprint, Brasov, 2003
2. c idem 42
3. b idem 42
4. b idem 44
5. b idem 42
6. b idem 42
7. b idem 42
8. b idem 41
9. a idem 41
10. b idem 41
11. a idem 41
12. c idem 38
13. c idem 38
14. a idem 37
15. b idem 39
16. b idem 36
17. b,c idem 36
CHIRURGIE
18 b,d Chirurgie-manual pentru cadre medii si scoli 460
postliceale, S. Daschievici, M. Mihailescu,
Editura Medicala, 2007
19 a,c idem 460
20 d idem 461
21 a idem 461
22 b,d idem 461
23 c idem 461
24 a,c,d,e idem 463
25 b,c,d idem 465
26 a,c,d idem 465
27 b,d idem 466
28 a,c,d idem 466
29 c,d idem 467
30 a,b idem 467
31 c,d idem 467
32 a,c,d idem 351
33 b,c idem 351
34 b,d idem 351
35 b idem 348
36 b,d idem 351
37 b,c idem 415
38 a,d idem 415
39 a,c,d idem 415
40 b,d idem 416
41 b,c idem 416
42 b,c,e idem 418
43 a,c,d idem 418
44 a,c,d idem 419
45 a,d idem 421
46 b,d idem 421
47 a,c,d idem 422
NURSING
48 a,b 1150 de teste de nursing, Elena Dorobantu, 132
49 a,c idem 132
50 c idem 132
51 b,c idem 132
52 a,b idem 133
53 c idem 133
54 a,b idem 133
55 b idem 133
56 c idem 133
57 a,c idem 134
58 c idem 134
59 a,b idem 134
60 b idem 134
61 b,c idem 135
62 c idem 135
63 c idem 135
64 b idem 136
65 c idem 136
66 a,c idem 136
67 b,c idem 136
68 c idem 136
69 a,c,d,e idem 137
70 a,b idem 137
71 a,b idem 137
72 b,c idem 137
73 a,b idem 138
74 b,c,d idem 138
75 a,b,c idem 138
76 a,b idem 138
77 b idem 139
78 a,b,c idem 139
79 c idem 139
80 b idem 139
81 c idem 139
82 a,b,c idem 139
83 a,c idem 140
84 b idem 140
85 c 1555 teste de evaluare continua in nursing – 209
Bucuresti, 2002
86 c idem 209
87 a,b,c idem 209
88 b idem 209
89 b idem 210
90 a idem 210
91 a idem 210
92 c idem 210
93 b,c idem 211
94 a,b,c idem 211
95 a idem 211
96 c idem 211
97 a idem 211
98 c idem 212
99 c idem 213
100 b idem 213
101 a idem 213
102 c idem 213
103 c idem 214
104 a,b idem 214
105 a,c idem 214
106 a idem 214
107 b idem 214
108 a idem 214
109 c idem 214
110 b idem 215
111 b,d idem 215
112 a idem 215
113 b idem 215
114 a idem 215
115 a idem 216
116 b idem 216
1. CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN HEMOPTIZIE
BAREM DE CORECTARE/NOTARE (total = 20 puncte)
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Enumeră intervenţiile autonome şi delegate ale asistentei medicale:
 Repaus absolut, se asigură poziţia semisazând – 2 puncte (pag. 29);
 Cameră bine aerisită – 1 punct(pag. 29);
 Repaus vocal absolut, comunicare prin semne – 1 punct(pag. 29);
 Hidratare – prin administrare de lichide reci – 0,5 puncte(pag. 29);
 înghiţituri mici, repetate – 0,5 puncte(pag. 29);
 Respiraţie pe nas, lentă, profundă – 1 punct(pag. 29);
 Pentru obţinerea vasoconstricţiei, se aplică pungă cu gheaţă pe regiunea sternală
(sau alt loc presupus sangerând) – 1 punct(pag. 29);
 Se masoară funcţiile vitale (TA, P, T, R) cu un minim de traumatizare a pacientului –
2 puncte(pag. 29);
 Combaterea tusei, fără indicaţia medicului (antitusive, diverse forme de prezentare –
tablete, picături) – 2 puncte(pag. 29);
 Medicaţie hemostatică ( exemple, cale de administrare) şi soluţii hipertone (exemple,
cale de administrare) – 2 puncte(pag. 29);
 Igiena pacientului şi transportul la spital sub stricta supraveghere – 2 puncte(pag.
29).
Bibliografie: L. Titircă – Urgenţe medico-chirurgicale, sinteze pentru cadre medii, Editura
Viaţa Medicală Românească, Ediţia 2008.
2.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA PARACENTEZĂ
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corectă, logică si se utilizează terminologia medicală – 5

puncte.
2. Pregătirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 1 punct (pag. 54)
 Asigurarea securităţii şi intimităţii – 1 punct (pag. 54)
3. Pregătirea fizică:
 Se invită să urineze (dacă este cazul, se va face sondaj vezical) – 1 punct (pag. 54)
 Se dezbracă regiunea abdominală – 0,5 puncte (pag. 54)
 Se cântareşte pacientul – 0,5 puncte
 Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal în pat, peste cearceaful împăturit în
lung, cu flancul stâng la marginea patului şi trunchiul uşor ridicat – 3 puncte (pag. 54)
 Masurarea circumferinţei abdominale – 1 punct (pag. 54)
4. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Se aşează comod în pat, astfel ca locul puncţiei să fie cât mai sus pentru a evita
presiunea asupra orificiului şi scurgerea lichidului în continuare – 1 punct (pag. 54)
 Se aplică pansament steril – 1 punct
 Se asigură o temperatură optimă în încăpere şi linişte – 1 punct (pag. 54)
 După 6 ore se îndepărtează cearceaful strâns în jurul abdomenului – 1 punct (pag.
54)
 Se măsoară circumferinţa abdominală (sau se cantareste )şi se notează – 1 punct
(pag. 54)
 Se suplineşte pacientul pentru satisfacerea nevoilor sale – 1 punct (pag. 54)
 Se monitorizează pulsul, tensiunea arterială, se notează valorile înregistrate în
primele 24 de ore – 1 punct (pag. 54)
 Se schimbă pansamentul, in condiţii de asepsie perfectă – 1 punct (pag. 54)
Bibliografie: L. Titircă – Tehnici de evaluare şi îngrijiri acordate de asistenţii medicali, Editura

3. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA GASTROSCOPIE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala – 5

puncte.
2. Pregătire psihică :
 Anunţarea pacientului şi calmarea acestuia pentru a reduce anxietatea, solicitarea
consimţământului scris – 0,5 puncte (pag. 233)
 Explicarea necesităţii executării şi efectelor dezagreabile ale investigaţiei– 1 punct
(pag.233)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce şi să nu fumeze în dimineaţa zilei de
examinare şi în seara precedentă investigaţiei – 1 punct (pag.233)
 Evacuarea stomacului prin spălătură gastrică cu apă călduţă, în seara zilei
precedente, dacă evacuarea e deficitară – 2 puncte (pag.233-234)
 Administrarea medicaţiei recomandate pentru sedarea pacientului sau pentru
prevenirea unor incidente - accidente – 1punct (pag.233)
4. Îngrijirea pacientului după tehnică:
 Supraveghere încă o jumătate de oră în camera unde a fost examinat – 1 punct
(pag.234)
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.234)
 Supraveghere atentă timp de 2 ore după terminarea examinării (să nu manînce, să
nu bea) – 2 puncte (pag.234)
 Avertizarea pacientului căruia i s-a prelevat biopsie să nu consume alimente fierbinţi
– 1 punct (pag. 234)
 Introducerea sondei gastrice şi eliminarea aerului şi mucozităţilor, la indicaţia
medicului, dacă pacientul nu reuşeşte să elimine mucusul şi aerul din stomac şi
acuză dureri – 3 puncte (pag.234)
 Inhalaţii cu mentol, pentru evitarea senzaţiilor neplăcute din gât – 1 punct (pag. 234).
4. PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPA BRONHOSCOPIE -


puncte.
2. Pregătire psihică :
 Informarea pacientului, convingându-l asupra necesităţii examenului, asupra riscului
pe care şi-l asumă refuzându-l şi asupra faptului că, deşi neplăcut, examenul nu e
dureros în sine, iar incidentele sau accidentele survin foarte rar, solicitarea
consimţământului scris - 1 punct (pag. 227-228)
 Creearea unui climat de siguranţă pentru a asigura cooperarea lui în toate
momentele examinării, punându-l în legătură cu alţi pacienţi cărora li s-a efectuat
această examinare – 1 punct (pag.228)
 Anunţarea pacientului să nu mănânce în dimineaţa zilei de examinare – 1 punct
(pag.228)
 Testare la xilină 2%, în ziua premergătoare examinării, pentru a depista o alergie la
acest anestezic – 1 punct (pag 228)
 La indicaţia medicului, pacientul va fi sedat atât în seara premergătoare explorării,
cât şi în dimineaţa zilei respective – 1 puncte (pag.228)
 Pentru anestezie, se aşează pacientul pe un scaun, în mâna dreaptă va ţine o tăviţa
renală sau o scuipătoare, iar cu mâna stângă, după ce îşi deschide larg gura, îşi
scoate limba, şi-o imobilizează cu două degete deasupra şi policele dedesupt - 2
puncte (pag.228)
 Într-un prim timp, medicul, cu ajutorul unui spray cu xilină 2%, îi anesteziază limba,
orofaringele şi hipofaringele, urmând să anestezieze arborele traheobronşic,
instilând, picătură cu picătură, anestezicul uşor încălzit, cu ajutorul unei seringi
laringiene – 2 puncte (pag.228)
 Conducerea pacientului la sala de bronhoscopie – 1 punct (pag.228)
4. Îngrijirea pacientului după bronhoscopie:
 Transportul pacientului la salon – 1 punct (pag.229)
 Pacientul nu va mănca o oră – 1 punct (pag.229)
 Supravegherea parametrilor vitali (puls, TA, etc) – 1 punct (pag.229)
 Anunţarea medicului dacă survin modificări ale parametrilor vitali – 1 punct (pag.229)
 Asistenta va avea pregătită medicaţie hemostatică, pe care o va administra în cazul
unei hemoptizii, chiar înainte de a anunţa medicul (adrenostazin, E.A.C., venostat) -
1 punct (pag.229)

5.PREGĂTIREA PACIENTULUI ŞI ÎNGRIJIRI ACORDATE DUPĂ TORACOCENTEZĂ-

1. Are scris lizibil, exprimare corectă, logică, utilizează terminologia medicală – 5 puncte.
2. Pregărirea psihică:
 Informarea pacientului cu privire la scopul puncţiei şi la poziţia în care va sta în
timpul puncţiei, solicitarea consimţământului scris – 2 puncte (pag. 50)
 Încurajarea pacientului, asigurarea confortului – 1 punct (pag. 42)
3. Pregătire fizică:
 Administrare de atropină (1 fiolă) cu 30 de minute înaintea puncţiei, pentru a preveni
accidentele – 1 punct (pag. 50)
 Precizarea rolului atropinei (scade excitabilitatea generală şi a nervului
pneumogastric) – 1 punct (pag. 50)
4. Precizarea poziţiei pacientului:
 Şezând la marginea patului sau a mesei de examinare cu picioarele sprijinite pe un
scăunel, cu mâna de partea bolnavă ridicată peste cap pâna la urechea opusă sau
cu trunchiul uşor aplecat în faţă, cu antebraţele flectate pe braţe, cu mâinile la ceafă,
coatele înainte – 3 puncte (pag.50)
 Pacienţii cu stare buna se aşează călare pe un scaun cu spătar, antebraţele fiind
sprijinite pe spătarul scaunului - 2 puncte (pag. 50)
 Pacienţii în stare gravă se aşează în decubit lateral, pe partea sănătoasa, la
marginea patului – 2 puncte (pag. 52)
5. Îngrijirea pacientului după puncţie:
 Repaus la pat pe o perioadă prescrisă de medic – 1 punct (pag. 52)
 Supraveghere (puls, tensiune arterială, respiraţie, culoarea tegumentelor, periodic) –
1 punct (pag. 52)
 Informarea imediată a medicului în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei,
secreţiilor bronşice – 1 punct (pag. 52)
6. ÎNGRIJIRILE ASISTENTEI MEDICALE ACORDATE ÎN LĂUZIA IMEDIATĂ (definiţie,

semne, intervenţii)
BAREM DE CORECTARE/NOTARE
1. Scrisul este lizibil , exprimarea corectă , logică si se utilizează termeni medicali – 5

puncte
2. Defineşte lăuzia imediată - 1 punct
 lăuzia imediată = lăuza în primele 2 ore după naştere când se consolidează
hemostaza
3. Urmăreşte semnele specifice lăuzei în lăuzia imediată – 5 puncte
(enumerarea a 5 semne din 7):
 oboseală;
 tendinţă la somn;
 puls rar, bradicardic;
 uneori frison;
 uter dur , contractat;
 glob de siguranţă la nivelul ombilicului;
 sângerare moderată.
4. Precizează intervenţiile asistentei medicale :
 masaj uterin , transabdominal – 1 punct , pentru favorizarea retracţiei uterine –
1punct şi formarea globului de siguranţă – 1 punct
 supraveghează faciesul şi comportamentul lăuzei – 1 punct
 antrenează lăuza în discuţii pentru a nu adormi – 1 punct
 administrează ceai , limonadă – 1 punct
 controlează funcţiile vitale – 1 punct
 depistează semnele şocului hipovolemic – 1 punct
 transportă lăuza la salon – 1 punct
Total: 20 puncte
BIBLIOGRAFIE: L. Titircă - Îngrijiri speciale acordate paicenţilor de către asistenţii medicali,
Manual pentru colegiile şi şcolile postliceale sanitare, Editura Viaţa Medicală Românească-
2008
7. AŞEZAŢI ÎN ORDINE PRIMELE ÎNGRIJIRI ACORDATE NOU-NĂSCUTULUI ÎN SALA

DE NAŞTERE
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică şi se utilizează termeni medicali -5 puncte
2. Dezobstruarea căilor respiratorii, prin aspirarea secreţiilor din nas şi gură cu o sondă
Nelaton de dimensiune mică - 1 punct
3. Aprecierea stării fătului la naştere 1 punct - (pentru identificarea a 4 din cei 5 parametrii
ai scorului Apgar - 2 puncte) :
 respiraţia;
 ritmul cardiac;
 tonicitatea musculară;
 reflexul de iritaţie;
 coloraţia tegumentelor.
4. Pensarea şi secţionarea cordonului ombilical-se aplică 2 pense hemostatice una la 10-
15 cm de la inserţia abdominală a ombilicului, iar a doua înspre vulva parturientei – 0,5
puncte şi se secţionează între cele 2 pense- 0,5 puncte
5. Ligaturarea cordonului ombilical cu clamp ombilical- 1 punct
6. Pansarea cordonului ombilical cu comprese sterile de tifon- 0,5 puncte , stropite cu
alcool de 70 grade- 0,5 puncte
7. Stabilirea identităţii nou-născutului prin fixarea unei brăţări sau colier- 1 punct
8. Examinarea sumară a nou-născutului - se stabileşte sexul - 0,5 puncte şi se cercetează
integritatea organismului pentru descoperirea eventualelor malformaţii vizibile-0,5 puncte
9. Prevenirea oftalmiei gonococice- se face instilând în fundul de sac conjunctival picături
de soluţie proaspătă de nitrat de Ag 1%-1 punct
10. Determinarea datelor antropometrice- se măsoară nou-născutul -0,5 puncte şi se
cântăreşte- 0,5 puncte
11. Ingrijirea tegumentelor- se usucă tegumentele prin tamponare cu un scutec steril,
încălzit; - 0,5 puncte , se îndepărtează surplusul de vernix caseosa-0,5 puncte
12. Infăşarea cu scutece sterile – 1 punct
13. Transportul de la sala de naşteri în salonul de nou-născuţi - se face cu blândeţe în
condiţii de protecţie termică. - 1 punct
14. Pentru aşezarea în ordine a primelor îngrijiri acordate nou-născutului se acorda :- 1
punct
Total: 20 puncte
Bibliografie: Tehnici speciale de îngrijire a bolnavilor – Manual pentru licee sanitare-

Coordonator Georgeta Aurelia Baltă- Editura Didactică şi Pedagocică Bucureşti –Ediţia
1988.
8. ÎNGRIJIREA COPILULUI CU CONVULSII
1. Scrisul este lizibil , exprimare corectă , logică si se utilizează termeni medicali - 5 puncte
2. Asigurarea unei perfecte linişti ambientale - prin îndepărtarea persoanelor străine
liniştirea aparţinătorilor – 1 punct
3. Împiedicarea autotraumatizării – poziţie culcată departe de surse de foc, de obiecte tari
sau tăioase, va fi supravegheat să nu cadă din pat , introducerea unui rulou între arcadele
dentare la copilul cu dinţi - 2 puncte
4. Desfacerea gulerului şi înlăturarea îmbrăcăminţii în exces - 1 punct
5. Menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii , copilul fiind aşezat în poziţie de securitate :
decubit lateral, semipronaţie , evitând căderea limbii în hipofaringe - 1 punct
6. Aspirarea secreţiilor ( 0,5 puncte) prin intermediul unei sonde din material plastic
introdusă în orofaringe( 0,5 puncte) -1 punct
7. Administrarea medicaţiei anticonvulsivante: diazepam IV lent , diluat în apă distilată sau
IM -1 punct
8. În lipsa diazepamului se administrează IM fenobarbital –1 punct
9. Nu se asociază diazepam cu fenobarbital –1 punct
10. În caz de febră măsuri hipotermizante- supozitoare antitermice ( paracetamol,
aminofenazonă, aspirină) – un exemplu – 1 punct
11. Nu se recomandă împachetări reci, stropiri cu apă rece, producerea de excitaţii asupra
copilului - 1 punct
12. Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului şi tratamentul
etiologic - 1 punct
13. După terminarea accesului convulsivant asistenta se va îngriji de toaleta parţială şi va
asigura lenjerie curată-1 punct
14. În tot timpul transportului asistenta medicală va supraveghea respiraţia , coloraţia
tegumentelor, starea de conştienţă, semne neurologice asociate, T.A , puls - 2 puncte
( enumerarea a 4 semne din 6)
Total: 20 puncte
Bibliografie: Urgenţe Medico- Chirurgicale – Sinteze pentru asistenţii medicali – Lucreţia

Titircă –Editura Medicală Bucureşti , 2012
9.ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EFECTUAREA E.K.G
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali – 5 puncte
2. Pregatirea pacientului pentru E.K.G de repaus consta in:
 pregatirea psihica pentru a inlatura factorii emotionali (1p);
 transportul pacientului in sala de E.K.G. se face de preferinta cu caruciorul cu 10-
15 minute inaintea examinarii .Pozitia in timpul examinarii va fi decubit dorsal (1 p);
 asigurarea temperaturii camerei in jur de 200 C pentru ca frigul poate produce
contractii musculare ,iar temperatura excesiva transpiratii care pot modifica
conductibilitatea pielii falsificand inregistrarea (1p);
 in zonele unde urmeaza sa fie montati electrozii , se aplica gel sau solutie salina
pentru asigurarea conductibilitatii electricitatii (1p);
 montarea electrozilor se face pe partile moi, de preferinta in regiunile fara pilozitati
(1p);
3. Electrozii de la nivelul membrelor se aplica astfel:
 rosu la mana dreapta (0,5 p);
 galben la mana stanga (0,5p);
 negru la piciorul drept (0,5 p);
 verde la piciorul stang (0,5 p);
4. Electrozii de la nivelul peretului toracic se aplica astfel:
 v1 (rosu) pe marginea dreapta a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v2 (galben) pe marginea stanga a sternului in spatiul 4 intercostal (1 p);
 v3 (verde) la mijlocul liniei care uneste v2 cu v4 (1 p);
 v4 (maro) in spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara (1 p) ;
 v5 (negru) pe orizontala care porneste de la v4 pana la intersectia cu linia axilara
anterioara (1 p);
 v6 (mov) la intersectia orizontalei dusa din v4 si linia axilara medie stanga (1p).
5. Asistenta medicala va nota: numele si prenumele pacientului, varsta, inaltimea,
greutatea,ora si data efectuarii precum si medicatia cardiaca daca este cazul. (2p).
Bibliografie Manual de ingrijiri pe aparate vol 1 Crin Marcean

Pag 138-139
10. PRECIZAȚI ACCIDENTELE/INCIDENTELE ÎN CAZUL TRANSFUZIEI DE SÂNGE ȘI
MĂSURILE CE SE POT LUA
BAREM DE CORECTARE
Accidente si incidente
2. Incompatibilitatea de grup in sistemul OAB manifestata sub forma socului hemolitic (1
p) ;
3. Se intrerupe transfuzia la aparitia semnelor precoce (frison, tahicardie,dispnee,
cianoza,stare generala alterata,dureri lombare,retrosternale) (1p+1p 4 exemple din sapte )
(2p)
4. Transfuzarea unui sange alterat (1 p);
5. Infectat cu germeni virulenti care provoaca frisoane puternice la 1-2 ore dupa transfuzie
se incalzeste pacientul cu paturi, buiote si se administreaza bauturi calde,se incepe
antibioterapie masiva,dupa antibiograma sangelui infectat (2 p din care 1 p pt interventii);
6. Infectat cu virusul hepatitei epidemice , cu plasmodiul malariei,spirochete sau brucele -
manifestarile apar dupa trecerea perioadei respective de incubatie (1p+2 exemple din patru)
(1 p);
7. Prezenta substantelor piretogene provoaca frison,cefalee,febra (1 p);
8. Embolie pulmonara cu cheaguri manifestata prin agitatie,cianoza,dureri toracice,tuse
chinuitoare,hemoptizie,febra cu aer , manifestata prin alterarea brusca a starii generale
,ciaroza,dispnee,tensiunea arteriala scazuta,puls filiform,se iau masuri antisoc de catre
medicul anastezist- reanimator (3 p);
9. Hemoliza intravasculara cu blocaj renal,soc poate fi provocata de transfuzia sangelui
neincalzit ;posttransfuzional,acidoza metabolica,stop cardiac prin hipotermie (2 p);
10. Incidente (2p)(cel putin 3 din 5)
 infundarea aparatului cu cheag- se schimba aparatul;
 sangele poate contine cheaguri sau pelicule de fibrina ce se depun pe filtru-se
schimba flaconul si perfuzorul ;
 iesirea acului din vena;
 perforarea venei;
 coagularea sangelui venos refulat in ac- se schimba acul.
Bibliografie Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 183
11. CONDUITA DE URGENTA IN FAZA DE PRESPITALIZARE A IMA

BAREM CORECTARE
2. Interventiile asistentei medicale: - 3 puncte
 pozitionarea bolnavului in decubit dorsal – 1 punct
 interzicerea oricarei miscari – 1 punct
 psihoterapie – 1 punct
3. Sedarea durerii: 4 puncte
 morfina s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 mialgin s.c. sau i.m., i.v. lent diluat in ser fiziologic – 1 punct
 fortral i.v. sau i.m. – 1 punct
 daca durerea este de mai mica intensitate se incearca linistirea cu algocalmin,
fenobarbital, codeina – 1 punct
4. Urmarirea TA ( 1 punct )– valoarea normala se mentine prin linie venoasa cu perfuzii ( 1
punct ) cu un exemplu ( 1 punct ): 3 puncte
 glucoza 5%
 dextran
 marisang
 HHC
5. Urmarirea P ( 1 punct )– se corecteaza extrasistolele cu xilina de uz cardiologic ( 1
punct )– 2 puncte
6. Caile aeriene se mentin permeabile prin aspiratie – 1 punct
7. Oxigenoterapie – 1 punct
8. Transportul bolnavului – obligatoriu pe targa, insotit de medic si asistenta medicala, cu
unitati coronariene – 1 punct
TOTAL = 20 PUNCTE
Bibliografie
Urgente medico- chirurgicale sinteze – Lucretia Titirica pagina 44-45
12. PRECIZATI SCOPUL ,TEHNICA SI INTERPRETAREA PENTRU PROBELE DE

COMPATIBILITATE (DIRECTA IN VITRO SI INDIRECTA IN VIVO) IN CAZUL
TRANSFUZIEI SANGUINE
BAREM DE CORECTARE
2. Proba de compatibilitate-directa in vitro –Jenbreau
 Scop (1 p)
- deceleaza anticorpii din serul bolnavului, care ar putea distruge eritrocitele
donatorului;
- pune in evidenta incompatibilitatea in sistemul OAB,prezenta de anticorpi imuni in
sistemul Rh (daca primitorul este Rho(D) negativ si are anticorpi anti- Rho (D),iar
donatorul Rh- pozitiv a fost gresit determinat de Rh- negativ).
 Executie (5p)
- recolteaza sange prin punctie venoasa in conditii de asepsie (1 p);
- pune o picatura din plasma primitorului pe o lama peste care adauga eritrocite de la
donator (1 p)
- respecta proportia de 1/10 intre hematii si ser (1 p);
- citeste rezultatul dupa 5 minute , la rece (1 p);
- adauga o picatura de papaina si introduce lama la termostat timp de 30 minute si
citeste rezultatul (1 p);
 Interpretare: (1 p)
- daca in picatura se produce aglutinarea, sangele primitorului nu este compatibil cu
sangele donatorului
- daca nu se produce aglutinare, sangele este compatibil si poate fi transfuzat.
3. Proba de compatibilitate in vivo biologica Oelecker
 Scop (1 p)
- verificarea obligatorie a modului cum reactioneaza primitorul fata de sangele introdus
prin transfuzie.
 Executie
- instaleaza aparatul de transfuzie in conditii de asepsie si lasa sa se scurga prin
picurator primii 20 ml de sange (1 p);
- regleaza ritmul de scurgere la 10-15 picaturi/minut,timp de 5 minute si
supravegheaza foarte atent pacientul timp de 5 minute (1 p);
- daca apar semnele incompatibilitatii de grup (senzatie de frig ,frison, cefalee dureri
lombare,tahicardie,urticarie,congestia fetei) intrerupe transfuzia si anunta medicul
(2p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, introduce din nou 20ml sange in ritm
mai rapid,dupa care regleaza ritmul la 10-15 picaturi/minut si supravegheaza
pacientul timp de 5 minute (2 p);
- daca nu apar semnele incompatibilitatii de grup, continua transfuzia in ritmul
prescris(1 p).
Bibliografie
Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali L. Titirca pag 177-
13. CONDUITA DE URGENTA IN FRACTURI – IMOBILIZAREA PROVIZORIE

puncte.
2. Scopul – 5 puncte (pag.349):
• Pune in repaus tesuturile traumatizate (impiedica miscarile active si pasive)- 1 punct;
• Mentine osul in axa corecta a membrului – 1 punct;
• Diminueaza durerea – 1punct;
• Evita complicatiile (sectionari de vase, nervi, perforarea tegumentelor si transformarea
fracturilor inchise in fracturi deschise- specifica doua complicatii) –2 puncte.
3. Principiile imobilizarii corecte si mijloace folosite – 10 puncte (pag.350);
• Axarea relativa a segmentului imobilizat – 2 punct;
• Imobilizarea sa cuprinda obligatoriu articulatiile de deasupra si dedesubtul focarului de
fractura – 2 punct;
• Imobilizarea se adapteaza reliefului anatomic al regiunii interesate – 1 punct;
• Imobilizarea sa fie simpla pentru a putea fi aplicata si de persoane mai putin instruite – 1
punct;
• Mijlocul de imobilizare sa nu ingreuneze circulatia sanguina (sa nu fie fie prea strans,
prea lejer)- 2 puncte;
• Mijloace folosite pentru imobilizarea provizorie – 2 puncte
- specifice, un exemplu (atele Cramer, aparat gipsat circular, atela gipsata, atele din lemn,
atele din material plastic simplu sau gonflabil) – (1punct);
- improvizate, un exemplu (scandurele de lemn, rigle, placaj, bete, bastoane, umbrele,
coada de matura, schiuri, scoarta de copac) – (1 punct)
Total = 20 puncte.
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali
14. PRECIZATI SEMNELE SI INGRIJIRILE SPECIFICE IN CRIZA MAJORA DE

EPILEPSIE
1. Elevul are scris lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala –
5 puncte.
2. Recunoasterea semnelor si simptomelor crizei majore
 Faza prodromala – poate aparea cu cateva ore sau cu cateva zile inaintea crizei, cu
urmatoarele manifestari: migrena, nevralgii, parestezii, stare de rau nedefinit, tulburari de
comportament (depresie, furie, irascibilitate, agresivitate sau din contra, euforie)- 1 punct
 Criza propriu-zisa, care cuprinde: (5 puncte )
- aura epileptica – semne care preced criza cu cateva zeci de secunde: mioclonii la
nivelul unui segment, clipitul pleoapelor, furnicaturi, arsuri, halucinatii vizuale, olfactive,
auditive (zgomote), anxietate. (0.5p) Aura avertizeaza pacientul despre iminenta unei
crize, permitandu-i acestuia sa ia pozitii protective (sa se aseze sau sa se culce pentru
a nu cadea). Aura nu apare insa intotdeauna. (0,5p)
- debutul este, in general, brutal cu paloare brusca, pierderea constientei si prabusirea
pacientului- 0,5p
- pierderea constientei- urmata imediat de:convulsie tonica (contractie bilaterala tonica
a tuturor muschilor; picioare intinse; bratele flectate; maxilarul inclestat; ochii se dau
peste cap; pupilele se dilata si devin fixe); oprirea respiratiei, cianoza (faza dureaza 15-
20 secunde);1p
- convulsii clonice (dureaza 1-2 min); miscari violente ale membrelor, capului, muscarea
limbii, spuma abundenta la nivelul gurii, incontinenta de urina si fecale – 1p
- dupa faza clonica- individul pare ametit, confuz, dureri de cap, dureri musculare,
respiratie zgomotoasa, uneori criza este urmata de stare comatoasa sau de un somn
profund, cu reflexe abolite, midriaza.1p
 Dupa revenire – amnezia crizei este totata.0,5p
3. Interventiile asistentei in cursul crizei- 6 puncte
 nu lasa niciodata persoana singura si se aseaza in pozitie orizontala ( pe pat, podea) si
se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire
 se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc
sau orice material textil), o batista rulata. Nu se forteaza maxilarul.
 se desface cravata, gulerul, centura- pentru a nu fi impiedicata respiratia
 se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea
 nu se imobilizeaza fortat pacientul pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii
musculare, eventual se proteajeaza pacientul de accidentari prin ridicarea barele laterale ale
patului, etc
 se administreaza tratamentul recomandat de medic
4. Interventiile asistentei dupa criza - 3 puncte
 se verifica permeabilitatea cailor respiratorii
 se curata cavitatea bucala, se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice)
 se monitorizeaza functiile vitale si vegetative
 se verifica eventualele leziuni sau limba muscata
 in caz de hipotermie se aplica sticle de apa calda iar in caz de hipertermie se aplica
impachetari reci
 se asigura igiena corporala (dupa incontinenta)
 se ajuta pacientul sa se orienteze in timp si spatiu
Bibliografie
L. Titirca- Ingrijiri special acordate pacientilor de catre asistentii medicali- pag 316
Total = 20 puncte.
15.TESTAREA SENSIBILITATII ORGANISMULUI LA PENICILINA (PREGATIREA

PACIENTULUI SI A MATERIALELOR, TEHNICA, INTERPRETARE)
puncte
2. Pregatirea psihica si fizica a pacientului- 2 puncte
- pregatirea psihica: se informeaza privind scopul si locul injectiei si eventualele reactii pe
care le va prezenta in timpul injectiei
- pregatirea fizica: se aseaza in pozitie confortabila
3. Pregatirea materialelor necesare efectuarii testarii- 2 puncte
- seringi sterile de 0,5 ml , gradate in sutimi de ml si ace sterile
- tampoane sterile si eter
- manusi de protectie
4. Pregatirea dilutiei necesare testarii – 6 puncte
Testarea sensibilitatii organismului la penicilina se face prin teste cutanate (test intradermic
sau prin scarificare) cu dilutii de 100 u/ml sau 1000 u/ml. 2p
Preparare dilutiei:
se dizolva un flacon de penicilina G cristalina de 1 000 000 u.i. in 10 ml SF.
Rezulta 100 000 u.i./ ml 1p
Se scoate 1 ml din acest flacon si se introduce intr-un flacon gol steril. Se adauga alti 9 ml
SF. Rezulta 10 000 u.i. / ml 1p
Se scoate 1 ml din al doilea flacon si se introduce intr-un al treilea flacon gol steril. Se
adauga alti 9 ml SF. Rezulta 1 000 u.i. / ml 1p
Din acest al treilea flacon se trag intr-o seringa sterila mica 0,2-0,4 ml (=200-400 u.i) care se
injecteaza intradermic 1p
5. Efectuarea injectiei intradermice – 3 puncte
- asistenta isi spala mainile si dezinfecteaza locul injectiei
- se intinde si imobilizeaza pielea cu policele si indexul mainii stangi
- se prinde seringa in mana stanga (intre policele si mediul mainii drepte) si se patrunde cu
bizoul acului indreptat in sus in grosimea dermului
- se injecteaza lent solutia prin apasarea pistonului
- se observa, la locul de injectare, formarea unei papule cu aspectul cojii de portocala,
avand un diametru de 5-6 mm si inaltimea de 1-2 mm
- se retrage brusc acul, nu se tamponeaza locul injectiei
6. Supravegherea pacientului – 1 punct
- pacientul este informat sa nu se spele pe antebrat, sa nu comprime locul injectiei
- se citeste reactia
7. Interpretarea reactiei- 1 punct
Daca timp de o ora nu apare vreo reactie locala (eritem, papula) sau generala (prurit,
urticarie, edeme), se poate considera ca nu exista alergie la penicilina.
Bibliografie
C. Marcean- Ghid de farmacologie pentru asistenti medicali si asistenti de farmacie- pag 20
Total = 20 puncte
16.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN REALIZAREA HEMOSTAZEI PROVIZORII

(METODE, PUNCTE DE ELECTIE, APLICAREA GAROULUI:REGULI, MATERIALE,
COMPLICATII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Enumeră corect cele trei metode ale hemostazei provizorii-3 pct. :
 compresiunea manuală în puncte de elecţie -1 pct.
 aplicarea de pansament compresiv direct pe plagă-1 pct.
 hemostaza prin compresiune circulară-aplicarea garoului-1 pct
3. Enumeră corect punctele de elecţie a hemostazei prin compresiune pe un plan osos a
unui vas-4 pct.(se acordă 4 pct. la recunoaşterea a 4 reguli din cele 8):
 pentru plagile din teritoriul arterei faciale se executa compresiunea la nivelul ramurii
inferioare a mandibulei, la aproximativ 1-2 cm de unghiul acesteia;
 pentru plagile din regiunea laterala a scalpului, se poate comprima artera temporala
superficiala, deasupra arcadei zigomatice omolaterale;
 artera carotida comuna se poate comprima pe marginea anterioara a muschiului
sternocleidomastoidian, aproximativ la jumatatea acestuia;
 artera subclaviculara se comprima in cazul hemoragiilor membrului superior –
regiunea proximala (umar, brat), prin apasarea acesteia in depresiunea
subclaviculara, caz in care o comprimam de prima coasta;
 artera humerala se comprima pe humerus la nivelul santului bicipital intern (intre
reliefurile muschilor biceps si tricpes brahial);
 arterele radiala si ulnara se comprima pe radius respectiv pe ulna la nivelul
articulatiei radiocarpiene, pe fata anterioara a antebratului in cazul hemoragiilor de la
nivelul mainii;
 artera femurala se poate omprima la nivelul arcadei inghinale;
 artera poplitee se comprima la nivelul fosei omonime;
 in partea posterioara a maleolei mediale se poate comprima artera tibiala posterioara
iar artera pedioasa in primul spatiu intermetatarsian ;
4. Explică realizarea hemostazei prin aplicarea garoului.-4 pct.
 enumeră materialele necesare: garou,pansament steril(faşă sau sul),pix,hârtie pt.
bileţelul ataşat la garou-(se acordă 2 pct . la enumerarea a cel puţin 2 elemente) -2
pct
5. Cunoaşte regula de aplicare a garoului ,în funcţie de locul, modul de scurgere a sângelui
şi culoarea sângelui-2 pct. :
*In cazul hemoragiei arteriale (sângele ţâşneşte şi este roşu-aprins), garoul va fi pus
deasupra leziunii. -1pct
*în cazul hemoragiei venoase (sângele curge cu debit constant şi este roşu-închis), garoul
se pune sub leziune. -1 pct.
6. Cunoaşte regulile de menţinere şi întreţinere a garoului pe timpul transportului spre
spital-2 pct.
 timpul total cât poate fi menţinut garoul este de 2 ore, cu condiţia ca intermitent, la
15-30 de minute, acesta să fie ridicat câteva minute, pentru a permite vascularizaţia
ţesuturilor situate sub garou. In timpul cât garoul este ridicat se va face compresiune
digitală, pentru a preveni pierderea de sânge.-1 pct
 după aplicarea garoului, se va ataşa de acesta un bilet pe care se va nota
ora/minutul aplicării şi bolnavul va fi dus imediat la spital.-1pct
7. Enumera complicaţii post aplicare a garoului-2 pct. (se acordă punctajul la enumerarea a
cel puţin 2 din cele 3 enunţuri).
 compresiunea asupra nervilor
 gangrene membrului,prin lipsa circulaţiei sanguine
 dilatarea paralitică a vaselor sanguine-,,şocul de garou”
Total 20 puncte
BIBLIOGRAFIE
CHIRURGIE- SPECIALITĂŢI CHIRURGICALE
- Editura Medicală, Bucureşti 2005
- Redactor de carte dr. SILVIAN DAŞCHIEVICI
-pag.240-245
17.ÎNGRIJIRILE ACORDATE PACIENŢILOR CU PLĂGI RECENTE PRIN TĂIERE DE

ASISTENTA MEDICALA (SEMNE LOCALE,EXAMINAREA PLAGII, MASURI DE PRIM
AJUTOR, TRATAMENT CURATIV AL PLAGII)
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza terminologia medicala-5 pct.
2. Exemplificarea semnelor locale,prezente la plăgile prin tăiere (se acordă punctajul la
enumerarea a cel puţin 3 din cele 5 semne locale) -3pct (lipsa de continuitate la nivelul
pielii,plaga prin tăiere are marginile regulate,sângerare,durere,impotenţă funcţională)
3. Examenul obiectiv al plăgii -1 pct
 cunoaşterea agentului traumatic-0,5 pct
 examinarea pacientului din punct de vedere al integrităţii organelor interne şi-al stării
generale -0,5 pct.
4. Acordarea primului ajutor ,la locul accidentului în caz de plagă prin tăiere-5 pct
 scoaterea pacientului din mediul traumatizant,evaluarea funcţiilor vitale,evaluarea stării
generale-3 pct.
 oprirea provizorie a hemoragiei-1 pct
 Aplicarea unui pansament protector-0,5 pct.
 Transportarea pacientului într-un serviciu de specialitate-0,5 pct.
5. Tratamentul curativ al plăgilor prin tăiere (se acordă punctajul maxim la enumerarea in
ordine corecta a cel puţin 5 din cele 9 intervenţii) - 5 pct
 Calmarea durerii-se administrează Algocalmin,Piafen
 Testarea la anestezice şi efectuarea anesteziei locale
 Efectuarea toaletei locale miniţioase,dezinfecţia tegumentelor din jurul plăgii:
- Raderea pilozităţilor pe o distanţă de cel puţin 10 cm de marginile plăgii
- Spălarea regiuneii cu apă oxigenată,degresarea tegumentului
- Badijonarea circulară din jurul plăgii,cu betadină
- Realizarea hemostazei definitive,ligaturarea vaselor lezate
- Sutura plăgiilor recente(până la 6h de la accident)
- Pansarea plăgii.
6. Administrarea vaccinului antitetanos (A.T.P.A) 0,5 ml subcutanat-1 pct
18.PREGATIREA PREOPERATORIE DE URGENTA

BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 puncte
2. Pregatirea consta in:
 se vor instala una sau mai multe linii venoase -1pct
 se vor urmari si masura TA, P, R, T, SpO2 - 2pct
 se va recolta sange (1pct) pentru HLG completa, glicemie, timpii Quick si Howell,
determinare grup sanguin, Rh, uree sanguina (1pct) -2pct
 se va administra medicatia recomandata de medic- 1pct
 se va monta sonda vezicala permanenta -1pct
 eventualele plagi prezente se vor pansa (1pct) si se vor proteja foarte atent (1pct) -
2pct
 se vor spala cu apa calda si sapun numai zonele cu risc -1pct
 se va rade regiunea supusa interventiei, cu atentie, pentru a nu produce excoriatii -
1pct
 se va badijona zona cu antiseptic -1pct
 daca este cazul , la indicatia medicului se monteaza sonda gastrica (1pct )si se
goleste continutul stomacal (1pct) , prin spalatura gastrica(1pct). - 3pct
19.INGRIJIRI MEDICALE POSTOPERATORII DUPA RAHIANESTEZIE
BAREM DE CORECTARE
1. Scrisul este lizibil, exprimarea corecta, logica si se utilizeaza termeni medicali - 5 punct
2. Transpotul pacientului din sala de operatie se efectueaza in decubit dorsal.- 1pct
3. Bolnavul va fi asezat in pat in decubit dorsal cel putin 24h (1pct), fara perna (1pct). 2pct
4. Ingrijirea consta in :
 dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei -1pct
 se vor supraveghea functiile vitale si vegetative (1pct); pulsul poate fi usor bradicardic
(0,5pct), TA poate fi usor scazuta (0,5pct) - 2pct
 se va urmari revenirea sensibilitatii in membrele inferioare (1pct), aceasta reapare treptat
de la radacina la extremitati (1pct)- 2pct
 se va supraveghea mictiunea (1pct) care poate sa apara spontan (0,5) sau prin sondaj
vezical (0,5pct).-2pct
 pentru a umidifica mucoasa bucala se sterge cu tampoane umezite. -1pct
 se va supraveghea pansamentul care trebuie sa ramana uscat, nu trebuie sa se imbibe de
sange sau serozitate -1pct
 daca apare cefaleea se combate prin aplicare de comprese reci pe zona frontala 1pct
 aparitia gretei, redorii cefei trebuie anuntate medicului -1pct
 pentru a asigura un somn de noapte linistit la indicatia medicului se poate administra un
hipnotic usor. - 1pct
20.MASURI DE URGENTA IN INTOXICATIA ACUTA CU MONOXID DE CARBON
BAREM DE CORECTARE
2. Aerisirea incaperilor prin deschiderea ferestrelor-1 punct
3. La nevoie se sparg geamurile- 1 punct
4. Scoterea imediata din mediul toxic- 1 punct
5. Asezarea victimei in decubit lateral- 1 punct
6. Degajarea cailor aeriene- 1 punct
7. Capul in hiperextensie- 1 punct
8. Respiratie artificiala daca este cazul- 1 punct
9. Oxigenul este antidotul intoxicatiei cu CO ( 1 punct )
10. Se administreaza imediat ( 1 punct ) prin orice mijloace (sonda nazala, masca faciala,
ochelari de oxigen, izoleta pentru copii ) ( 1 punct pentru precizarea a cel putin 2 mijloace )
11. Debitul este de 10-15 l/minut iar concentratia de 100% in primele 30 de minute
( 2 puncte )
12. Transport de urgenta la spital- 1 punct
13. Supravegherea starii pacientului, functiilor vitale pe timpul transportului- 1 punct
14. Continuarea masurilor de resuscitare pe timpul transportului daca este cazul - 1 punct
21.COMELE DIABETICE – SEMNE DE RECUNOASTERE, CONDUITA DE URGENTA
BAREM DE CORECTARE
2. Interventii autonome si delegate ale asistentei medicale
 Coma diabetica – 8 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma diabetica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- tegument uscat
- extremitati reci, de aspect violaceu
- pliu cutanat persistent
- uscaciunea limbii, a mucoaselor
- facies supt, nas ascutit
- hipotonia globilor oculari, infundati in orbite
- hipotensiune arteriala, colaps
 Administrarea de insulina 20 unitati i.v. ( la domiciliu ) ( 3 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
 Coma hipoglicemica – 7 puncte
 Recunoasterea semnelor de coma hipoglicemica: ( 1 punct )
Exemple ( cel putin 3 semne din 7 ) ( 3 puncte )
- transpiratii profuse
- agitatie psihica
- contracturi musculare
– convulsii
- hiperflexia osteo-tendinoasa
- hipertonia globilor ocular
- semnul Babinski bilateral
 Administrarea de glucoza hipertonica, 20 -30 ml, 20 – 40% ( 2 puncte )
 Transport de urgenta la spital ( 1 punct )
22.CONDUITA DE URGENT IN CRIZA DE ASTM BRONSIC
BAREM DE CORECTARE
2. Pozitie sezand ( 1 punct )
3. Pozitia cea mai comoda, sters de transpiratie ( 1 punct )
4. Anuntarea medicului imediat ( 1 punct )
5. Pana la venirea medicului se administreaza: ( 6 puncte )
 medicatie antispastica ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 bronhidilatatoare ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
 simpatico – mimetice ( 1 punct ) + exemplu ( 1 punct )
6. Contraindicatii ale simpatico-mimeticelor: ( cel putin 2 contraindicatii ) ( 2 puncte )
 primul acces
 hipertensivi
 coronarieni
 hipertiroidieni
7. Oxigenoterapie ( 1 punct ) ( 3 puncte )
- mod de administrare, exemplu cale ( 1 punct )
- umidificat, debit 6-8 l/minut ( 1punct )
- administrarea la indicatia medicului HHC i.v. ( 1 punct )
23.CONDUITA DE URGENTA IN HDS MASIVE
BAREM DE CORECTARE
2. Interventiile autonome si delegate ale asistentului medical:
 repaus strict al pacientului ( 1 punct ), pozitia Trendelenburg ( 1 punct )si interzicerea
oricarui efort fizic ( 1 punct ) – 3 puncte
 asigurarea suportului psihic al pacientului si al apartinatorilor si educarea acestora
privitor la importanta respectarii repausului fizic atat la domiciliu cat si pe timpul
transportului - 3 puncte
 colectarea sangelui eliminat de bolnav intr-un vas ( 1 punct ) si prezentarea medicului
( 1 punct ) - 2 puncte
 asigurarea igienei cavitatii bucale ( 1 punct ) fara deplasarea bolnavului prin orientarea
capului acestuia intr-o parte ( 1 punct ) - 2 puncte
 prevenirea socului ( 1 punct ) prin instituirea unei perfuzii ( 1 punct ) cu solutie de
glucoza 5% sau ser fiziologic ( 1 punct ) - 3 puncte
 transportul de urgenta la spital ( 1 punct ) si internare obligatorie ( 1 punct ) - 2 puncte
24.INDICAŢI MĂSURILE DE PREVENIRE A ESCARELOR DE DECUBIT.
BAREM DE CORECTARE
2. Evitarea imobilizării pacientului prin: (5p)
 se schimbă poziţia la 2 sau 3 ore,la nevoie,mai des-1p
 se completează o foaie de supraveghere a escarelor -1p
 se notează orele de schimbare a poziţiei -1p,
 se notează aspectul tegumentelor-1p,
 se notează zonele de masaj-1p
3. Asigurarea confortului pacientului şi menţinerea în stare de igienă perfectă prin:(4p)
 se asigură confortul pacientului-1p
 se evită cutele lenjeriei de pat şi corp-1p
 se spală zilnic tegumentele cu apă şi săpun-1p
 se menţin tegumentele uscate-1p
4. Folosirea materialelor complementare,necesare pentru prevenirea escarelor:(2 p)
 saltele speciale-1p
 perne de diverse forme şi dimensiuni (pentru genunchi,călcâi) -1p
5. Alimentaţie şi hidratare (2 p)
 alimente bogate în proteine -1p
 hidratare cu 1.5 - 2 l /24h -1p
6. Favorizarea circulaţiei sangelui în zonele predispuse la escare-1p
7. Se efectuează masaj în zonele comprimate -1p
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale-
Coordonator Lucrare Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-268-270
25.PERFUZIA INTRAVENOASĂ (DEFINIŢIE,SCOP,ACCIDENTE ŞI MĂSURI DE

PREVENIRE).
BAREM DE CORECTARE
2. Definiţia perfuziei intravenoasa: (2p)
 introducerea pe cale parenterală,picătură cu picătură a soluţiilor medicamentoase.
3. Scop: (5p)
 hidratarea şi mineralizarea organismului(1p)
 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit(1p)
 depurativ,diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici(1p)
 completarea proteinelor sau a altor componente sanguine(1p)
 alimentarea pe cale parenterală(1p)
4. Accidente: (4p)
 hiperhidratarea (la cardiaci poate determina edem pulmonar acut) (1p)
 embolie gazoasă prin pătrunderea aerului în sistemul circulator (1p)
 flebite,necroze prin revărsarea lichidului în ţesuturile perivenoase (1p)
 coagularea sângelui pe ac sau branulă (1p)
5. Măsuri de prevenire (4p)
 reducerea ritmului sau întreruperea perfuziei (1p)
 se previne prin înlăturarea aerului din perfuzor, înainte de adaptarea perfuzorului la
acul de puncţie (1p)
 supravegherea locului puncţiei în timpul perfuziei (1p)
 perfuzarea lichidului cu soluţie de heparină.(1p)
Bibliografie:
-Ghid de nursing cu tehnici de evaluare şi îngrijiri corespunzătoare nevoilor fundamentale
-Coordonator lucrare: Lucreţia Titircă-Editura Viaţa medicală Românească-pag-134-136
26.CONDUITA DE URGENŢĂ ÎN ŞOC ANAFILACTIC
BAREM DE CORECTARE
2. Anunţarea medicului-1pct
3. Aşezarea pacientului în poziţie Trendelenburg- 1pct
4. Administrarea medicaţiei: (6pct)
 administrarea adrenalinei(1 pct) ;
-căile de administrare :im,iv,sc,local(1 pct daca se menţionează 2 căi)
-mentionarea diluţiei : 1/1000 în ser fiziologic(1 pct)
-menţionarea ritmului de administrare : lent, 1 ml/min(1 pct daca se mentionează ritm lent)
 administrarea corticoizilor : HHC, iv, lent(1pct);(- dacă se mentionează numai produsul
,fără cale de administrare se notează cu 0.5 pct) ;
-cortizonul se administrează numai dupa administrarea adrenalinei(1 pct)
5. Reechilibrare volemica (2pct) :
 dacă se mentionează numai reechilibrarea volemică se acorda 1 pct
 daca se mentionează reechilibrare numai în caz de hipovolemie se adaugă 0.5 pct
 dacă sunt menţionate soluţiile de perfuzat Dextran 70 şi/sau ser glucozat(0.5 pct)
6. Oxigenoterapie (2pct ):
 daca se mentionează numai oxigenoterapie se acorda 1 pct,
 dacă sunt menţionate -debit 6-8 l/min(0.5pct) şi calea de administrare prin sondă nazală
0.5 pct
7. Administrarea bronhodilatatoarelor (2pct):
 în caz de bronhoconstricţie severă(1 pct)
 Miofilin, iv, lent sau bronhodilatatoare sub formă de aerosoli (Asmopent) (un exemplu ) (1
pct)
8. Bolnavul rămâne sub supraveghere 24 ore (1pct)
Bibliografie
Lucreţia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.270-271
27.COLICA RENALĂ: SEMNE SPECIFICE ŞI CONDUITA DE URGENŢĂ
BAREM DE CORECTARE
2. Recunoaşterea semnelor specifice : 6 pct
 durere (1 pct)
 caracteristicile durerii(intensitate,iradiere,localizare)(1pct)
 nelinişte, agitaţie, anxietate (1 pct)
 poziţie antalgică (1 pct)
 tenesme vezicale (1 pct)
 disurie, polakiurie (1 pct)
3. Enumerarea intervenţiilor autonome şi delegate aplicate în urgentă : 9 pct
 repaus la pat (1 pct)
 calmarea durerii (1 pct), dupa ce s-a exclus eventualitatea abdomenului acut(1
pct),prin :
- aplicaţii locale de caldură (1 pct),
- administrare de analgezice şi antispastice la indicaţia medicului(1 pct)
analgezice(Algocalmin) (1 pct) ;
- antispastice (Scobutil, Papaverina) (1 pct)
 indicarea căii de administrare şi un exemplu (1 pct)
 internare în spital în cazul colicilor rebele la tratament (1 pct)
Bibliografie
Lucretia Titircă -Urgenţe medico- chirurgicale: sinteze pentru asistenţii medicali, Editura
Medicală, Bucureşti,2001, pag.115
CUPRINS
1. BAZELE ȘTIINȚEI NURSINGULUI

2. FIINȚA UMANĂ ȘI NURSINGUL
3. TEHNICI ȘI INVESTIGAȚII DE NURSING
4. PROTECȚIE ȘI SECURITATE ÎN MUNCĂ
5. ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR
6. PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
7. CARDIOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
8. GASTROENTEROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
9. NEFROLOGIE, UROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
10. CHIRURGIE GENERALĂ ȘI NURSING SPECIFIC
11. ORTOPEDIE , TRAUMATOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
12. BOLI INFECTO-CONTAGIOASE ȘI NURSING SPECIFIC
13. BOLI METABOLICE,DE NUTRIȚIE ȘI NURSING SPECIFIC
14.DEONTOLOGIE ȘI ETICĂ PROFESIONALĂ
15. GINECOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
16. OBSTETRICĂ ȘI NURSING SPECIFIC
17. PUERICULTURĂ , PEDIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
18. NEUROLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC
19. PSIHIATRIE ȘI NURSING SPECIFIC
20. CONDUITĂ ÎN URGENȚE MEDICO-CHIRURGICALE
21. SUBIECTE TIP SINTEZĂ/ESEU

Culegere Teste Amg

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Culegere Teste Amg

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TESTE PENTRU EVALUAREA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ FEG PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ LOUIS PASTEUR CÂMPINA

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ REGINA MARIA DE ROMANIA PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. APOSTOL ANDREI PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ SF. VASILE CEL MARE PLOIEȘTI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ THOMA IONESCU PLOIEȘTI

A. Asociați noțiunile din cele două coloane

B. Asociati notiunile din cele doua coloane

1. Asistenta medicală este profesionista c. realizează cu familia şi aparţinătorii

BAREM CORECTARE - BAZELE ŞTIINŢEI NURSING-ULUI

TESTUL I - ADEVĂRAT / FALS

1. Respirația este influențată de postură, somn,exercițiul fizic;

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

C. Asociati notiunile din cele doua coloane

3 Perfuzia C neformarea papulei caracteristice

5 Injectia i.d E lipodistrofie

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Spalatura gastrica A sonda Einhorn

4 Gastroscopie D seringa Guyon

C. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 Sondajul traheo-bronşic A durere vie, paralizia nervului sciatic

D. Asociați noțiunile din cele două coloane

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

MODULUL 18- ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR

1 soluţie uleioasă A. tegumente

B. Asociați noțiunile din cele două coloane

1 colir A. efect purgativ

TESTUL I- ADEVARAT / FALS

NR.ÎNTREBARE RĂSPUNS BIBLIOGRAFIE NR.PAGINĂ

25. a,b,c idem 43

26. a,c idem 73

27. a idem 144

28. c idem 144

29. b,c 147

31. a,b 1555 teste de evaluare continuă in nursing, 49

34. a,b idem 50

35. a,c idem 50

36. a,b idem 50

38. a,b,c idem 51

39. a,b,c,d idem 51

40. a,b,c,d idem 51

41. b,c idem 51

44. a,b idem 52

50. a,b idem 53

52. a Teste pentru asistenţii medicali 1114 40

61. a,b idem 60

62. b,c 1030 teste pentru examene si concursuri 111

64. a,b idem 112

65. b,c idem 112

66. a,b idem 112

67. a,b idem 112

68. a,c idem 112

69. a,c idem 113

70. a,c idem 113

MODULUL 23- PNEUMOLOGIE ȘI NURSING SPECIFIC

1. Obiectivul principal în isuficienţa respiratorie acută este permeabilizarea căilor

A. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 astmul bronsic A mucolitice

B. ASOCIAȚI NOŢIUNILE DIN CELE DOUĂ COLOANE

1 tuberculoza primara A caverna

1. Pneumonia francă lobară se defineşte a) corticoterapie;

TESTUL I- ADEVĂRAT / FALS