Arhitectura in Performanta Sportiva-COITU STEFAN-THEO

ARHITECTURA IN PERFORMANTA SPORTIVA
Stud.Arh.COITU STEFAN THEO
UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM
"ION MINCU"
Arhitectura in performanța sportivă
Student Coitu Stefan Theo
Indrumator: Conf.Dr.Arh.Urb. Angelica Stan
Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 1

Cuprins
CAPITOLUL I –INTRODUCERE
1.1 Motivaţie şi ipoteze de lucru
1.2 Premise de studiu
1.3 Definirea termenilor
1.4 Metodologie
CAPITOLUL II – ANALIZĂ ISTORICĂ
2.1.Sport.Evoluţie.
2.2 Puncte de cotitură în arhitectura sportivă
CAPITOLUL III – PERFORMANŢA SPORTIVĂ ŞI ARHITECTURĂ
3.1 Impactul arhitecturii asupra rezultatelor sportive
3.2 Proiectarea arhitecturală sportivă
3.3 Importanţa arhitecturii în performanţa sportivă
CAPITOLUL IV – CONTEXTUL ACTUAL
4.1 Evenimentele sportive în contextul urban
4.2 Studii de caz
CAPITOLUL V – PROIECŢII
CAPITOLUL VI – CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

PLAN DE IDEI
Capitolul I-Introducere
Expunerea evoluţiei rezultatelor sportive influenţate de progresul arhitecturii prin

analizarea datelor reale din domeniul sportului pentru justificarea perfecţionării arenelor sportive
de înalta performanţă.
Studiul are ca obiectiv principal sublinierea legăturii dintre rezultatele performative ale
activităţilor sportive şi răspunsul arhitectural al spaţiilor necesare.
Definirea noţiunilor necesare studiului.
1.4 Metodologie
Parcursul prin studiu si felul in care acesta a fost realizat.Cercetare

bibliografica.Colectare date.Studiu comparativ.
CAPITOLUL II – ANALIZĂ ISTORICĂ
2.1.Sport. Evoluţie.
Abordarea generală a domeniului de studiu; etimologie; scurtă incursiune istorică a

conceptului sportiv prin prisma diferitelor culturi ale lumii.

Definirea programelor arhitecturale sportive în context istoric; relatare proceselor de

evoluţie a acestora, structurată conform perioadelor istorice relevante.
CAPITOLUL III – PERFORMANŢă SPORTIVĂ ŞI ARHITECTURA
3.1.Impactul arhitecturii asupra rezultatelor sportive
Arenele sportive sunt instrumente care pot modifica parcursul profesional al unui sportiv
printr-o multitudine de factori.În acest studiu voi urmări prin analiză evoluţia tehnologică,
arhitecturală a stadioanelor şi a arenelor sportive, a complexelor sportive şi a bazelor de
antrenament în directă legătură cu progresul rezultatelor sportive astfel încât acest studiu să poate
fi folosit drept baza teoretică în lucrarea de diplomă “Centru de înalta performanţă sportivă”.
Evidentierea complexitatii proiectarii arhitecturale sportive in contextul actual si factorii

ce o influenteaza.
3.3 Importanţa arhitecturii în performanţă sportivă
Evidentierea influentei arhitecturii asupra performantei sportive,precum si a mediului

inconjurator.
Poziţionarea privilegiată a clădirilor pentru sport în oraş sau în afara lui.Relaţia

arhitecturii pentru sport cu amenajarea peisagistică urbană.Cerinţele zonei urbane de satisfacere a
funcţionării unui astfel de obiectiv.Relaţia cu alte funcţiuni complementare.Problematica
integrării sub aspectul scării şi al morfologiei ţesutului urban.
4.2 Studii de caz
CAPITOLUL V – PROIECŢII

O viziune prospectivă a viitorului arenelor sportive, racordată în principal la progresele

de natură tehnologică şi la noile nevoi ale oamenilor.
Competiţia pe stadion versus mediul virtual.
CAPITOLUL VI – CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

Capitolul I - Introducere
"Stadioanele sunt cele mai vizionate clădiri din istorie şi au capacitatea de a schimba
vieţile oamenilor; ele reprezintă mândria şi aspiraţiile unei naţiuni. Ele pot fi foarte costisitoare,
dar pot genera la rândul lor sume foarte mari de bani. Puterea şi forţa fiscală a sportului
înregistrează creşteri ca industrie pretutindeni în lume, şi eu cred că secolul al XXI-lea va stabili
sportul că fiind prima cultură în întregime globală. Va deveni moneda internaţională a
schimburilor sociale". (Sheard1, , 2004:7)
Încă de la primele evenimente publice din Grecia Antică, aşteptările au început să se

formeze în spectator.Cerinţe adeseori simple, precum locul în care stau, vizibilitatea acestuia
asupra atletului preferat sau calitatea actului sportiv s-au transformat de-a lungul timpului în unii
din factorii esenţiali în proiectarea şi promovarea arenelor şi a complexelor sportive.
De la primele încercări din Olympia de a satisface o masă mare de oameni, prin

aprovizionarea cu apă prin fântâni şi apeducte, până la Colosseum din Roma, o opera tehnologică
cu funcţiuni multiple, s-a încercat îndeplinirea cerinţelor spectatorilor şi a dezvoltării unui tipar
de proiectare şi îndeplinire a acestor cerinţe.În timp, aceste exigenţe au crescut şi în zilele noastre
nu mai este de ajuns să oferi un teren în care activităţile sportive să se desfăşoare şi în care
privitorii să asiste.Este uşor de presupus că sportul cum îl ştim noi azi va rămâne la fel şi în viitor
iar necesităţile actuale au fost îndeplinite.În această arie a arhitecturii, dorinţele

utilizatorilor sunt în continuă schimbare, de la sportivii care doresc rezultate din ce în ce mai
bune şi încep să se ajute de cele mai noi descoperiri tehnologice şi medicale, la beneficiarii ce
sunt interesaţi de efectul economic pe care arena îl poate crea până la experienţa şi siguranţa
spectatorilor.
1
Sheard, R. 'The stadium: architecture for the new global culture',2007, Singapore, Periplus. p.7.

De-a lungul timpului, preferinţele publicului către un sport s-au schimbat şi astfel, arene
ce găzduiau un număr mare de spectatori au ieşit din uz.Astfel, putem spune că evenimentul
sportiv este principalul protagonist în proiectarea arenelor sportive.Nu putem însă să
concluzionam că popularitatea unui sport poate să treacă peste un design competent, dimpotrivă,
proiectarea poate amplifică efectul simţit de utilizator, creează un scenariu onorific atât pentru
sportiv cât şi pentru spectator.Cu toate că sportul este în centrul atenţiei în proiectarea de arene
sportive, ne întoarcem atenţia spre spectatori.Prin prezenţa lor în cadrul evenimentelor sportive,
aceştia construiesc spectacolul alături de protagoniştii principali, atleţii.De aceea, cultură
sportivă este în prezent atât de bine primită în mass-media, fiind un punct de interes al
spectatorului din afară stadionului.Dacă un eveniment sportiv poate aduna un număr mare
de privitori, aceştia pot aduna ;la rândul lor un public mult mai mare în faţa ecranelor, arena
devenind astfel un uriaş platou de filmare.Dar pentru un acomodarea şi creearea unor specatori
activi, arhitecţii trebuie să creeze o prezenţă prin arena sportivă şi să aducă un sentiment de
siguranţă acestora.
Această reţeta de proiectare a arenelor sportive nu poate fi completă fără atenţia focusată
pe actorul principal al acestor programe-atletul.Cum acesta nu poate umple un stadion prin
simplă să prezenţa dacă condiţiile de participare la actul sportiv nu sunt optime pentru privitori,
acesta nu poate concura în condiţii mediocre pentru creearea experienţei privitorilor.De-a lungul
istoriei putem observa o dezvoltare vizibilă a tehnologiilor folosite în antrenamentul şi
competiţiile sportive, fie la nivel de suprafaţă de joc sau la nivelul dotărilor stadionului. 2
Spre exemplu, dacă în timpul Olimpiadei de la Berlin din 1936, atleţii alergau pe o
suprafaţă compusă din cenuşă şi argilă, acum tehnologia suprafeţei de alergare amortizează şi
îmbunătăţeşte aderenţa pe toată suprafaţa ei, oferind astfel şanse egale la podium fiecărui
participant.
Sportul a fost întotdeauna un motiv de recunoaştere internaţională pentru societatea

românească.De la prima medalie olimpică câştigată de echipa de rugby din 1924 la Paris până la
primul 10 din istoria probelor olimpice de gimnastică, de la renumele mondial în fotbal pe care
jucători ca Hagi şi Popescu l-au construit, performanţele sportive au fost întodeauna apreciate de
2
Sheard,R. ”Sports Architecture”,New York:Routledge,2013,p.12

români.În ultimul sfert de secol însă, sportul a cunoscut o continuă decădere, culminând cu
poziţia ocupată la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, unde am ocupat locul 47, cea mai slabă
performanţă a României. În cadrul mai multor programe de guvernare, în ultimii 20 de ani, s-a
considerat că este necesară ridicarea mişcării fizice, a educaţiei fizice şi a sportului la rang de
politică naţională, fiind legată nemijlocit de gradul de sănătate fizică, morală şi socială a întregii
populaţii.Au fost considerate oportune măsuri de revitalizare a sportului românesc ( atât cel de
masă cât şi cel de performanţă), precum: reconsiderarea rolului educaţiei fizice şi a sportului în
procesul de învăţământ şcolar şi universitar, relansarea manifestaţiilor sportive naţionale cu
caracter de masă că principala bază de selecţie pentru sportul de performanţă, susţinerea şi
încurajarea sportului de performanţă la nivel de asociaţii, cluburi şi federaţii cu prioritate
acordată disciplinelor olimpice, etc.
La nivelul oraşului Constanţa se poate observa de asemenea aceeaşi decădere generală a

performanţei sportive.Centre sportive precum stadionul Farul şi terenul de rugby Badea Cârţan,
aflate într-o stare de degradare avansată precum şi Sala Sporturilor ce nu este certificată să
găzduiască competiţii la nivel înalt, nu asigura condiţiile necesare de performanţă sportivă în
perioada în care ne aflăm.În prezent, în municipiul Constanţa activează mai multe cluburi
sportive mari cu reprezentare naţională şi internaţională la fotbal, gimnastică, volei, handbal, şi
atletim.
Pe fondul acestor eşecuri recente şi a situaţiei actuale în municipiul Constanţa în

domeniul sportului consider că un centru de performanţă sportivă ce dispune de tehnologii şi
facilităţi de ultima generaţie poate susţine şi motiva următoarea generaţie de sportivi de
performanţă ai României.
Însă în prezent, puţine facilităţi sportive ţin pasul cu tehnologia disponibilă de

îmbunătăţire a atletului modern.Medicina a avansat în această direcţie şi studiază
comportamentul atleţilor de vârf, ajutându-i pe aceştia să concureze la cel mai înalt nivel.Spaţii
noi se conturează în jurul acestei arii şi noi cerinţe în arhitectură încep să apară.Complexele
sportive încep să se dezvolte în această zonă de performanţă a actorului principal şi devin puncte
de atracţie la nivel internaţional pentru atleţi cât şi pentru spectatori.

În epocile străvechi şi în special în Grecia antică şi în perioada Imperiului Roman,

clădirile pentru sport au întrunit calităţi tehnice şi estetice remarcabile care le-au plasat la un
nivel superior în conştiinţa oamenilor, pe măsură aprecierii şi popularităţii de care se bucurau
sporturile în sine. Ulterior, arhitectura clădirilor pentru sport a devenit parte dintr-un proces
funcţionalist, care treptat a exclus preocuparea pentru estetic şi reprezentativitate, prevalând doar
cea pentru utilitar.Mult timp, clădirile considerate strict utilitare - ca fabrici, depozite, spitale,
închisori, clădiri pentru transport, etc.- neglijate sub aspectul expresivităţii plastice au fost
incluse în patrimoniul cultural al epocii respective. 3
Construcţiile cu destinaţie sportivă au suferit aceeaşi soartă, devenind de cele mai multe
ori strict funcţionale, fără a aduce un aport cultural semnificativ. Din fericire, de-a lungul istoriei,
au existat salturi uriaşe în ceea ce priveşte arhitectură pentru sport, salturi ce au influenţat atât
activitatea sportivă desfăşurată precum şi atitudinea oamenilor pentru aceasta.
În ultima jumătate de secol se face vizibilă o preocupare intensă pentru relaţionarea

complexă dintre proiectele sportive şi cele arhitecturale.De la clădiri strict utilitare, cu facilităţi
minimale, folosite atât de atleţi cât şi de spectatori pe perioada unui eveniment sportiv, se ajunge
în prezent la ample ansambluri până la dimensiunile unui oraş, în care elementul principal este
spectacolul sportiv care generează atracţia publicului4. Conştientizarea faptului că un spectacol
sportiv de calitate se poate desfăşura doar într-un cadru construit pe măsură a pus presiune pe
arhitecţii contemporani să reacţioneze şi să răspundă cu soluţii inovatoare la fiecare aspect.
Dacă evenimentul sportiv este generatorul de interes al publicului şi dacă acest public are
anumite cerinţe pentru a asista la spectacol, putem spune că arhitectura poate juca un rol
important în toată acţiunea.
Prin lucrarea mea doresc să propun un studiu retrospectiv al evoluţiei şi metamorfozei

arhitecturii clădirilor pentru sport, în cadrul diferitelor culturi şi regiuni ale lumii, pentru a putea
3
4

înţelege punctele comune ale mai multor abordări şi soluţii arhitecturale.Demersul meu va
evidenţia complexitatea procesului de concepţie, proiectare şi implementare a clădirilor pentru
sport, contribuind la conturarea unui ghid de orientare şi documentare asupra complexelor,
bazelor şi clădirilor sportive- atât pentru sportul de performanţă cât şi pentru cel de masă, şi mai
ales pentru spectacolul sportiv în general.Acest studiu stă totodată la baza deciziilor de natură
arhitectural-urbanistică pentru elaborarea proiectului de diplomă propus.
Performanţă-termenul este definit ca rezultatul cel mai bun obţinut de un sistem5.În

cazul nostru, sistemul este întreg programul sportiv, iar performanţa îi este atribuită atletului.Însă
aceste rezultate sunt procesul a unui sistem bine organizat şi implementat, de la antrenamentul
sportivului, la competiţii, de la confortul privitorului la atmosfera creată de acesta.Performanţă
sportivă poate fi obţinută doar în condiţii optime, cu un management de calitate al întregului
proces.Putem lua exemplu cartea Skunk Works6 de Ben Rich.Skunk Works este departamentul
de design şi proiectare al companiei Lockheed Martin, o echipa cu o serie de rezultate
impresionante.Totul a fost posibil bazat pe o simplă reţeta-cei mai buni oameni cu cele mai bune
instrumente, în cel mai bun mediu produc cele mai bune rezultate.
Arena-conform definiţiei din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, arena este un

spaţiu aşternut cu nisip,rumeguş, din mijlocul unui amfiteatru antic unde se desfăşurau
reprezentaţiile.În prezent,definim arena că fiind un teren de sport,împrejmuit cu tribune pentru
spectatori.Însă din analiză pe care urmează să o fac, arena este un proiect arhitectural complex cu
destinaţie sportivă în care evenimentul sportiv este doar o parte din spectacol, această fiind locul
de naştere al unor amintiri şi emoţii pe care spectatorul le poate trăi, o afacere foarte profitabilă
5
Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)DEX’09
6
Rich,Ben R.”Skunk Works”,Londra:Little Brown&Co.,1995

pentru investitor şi un monument de glorie adus sportivului.De asemenea, arena are datoria de a
se adapta peisajului în care este amplasată şi de a deveni în amplasamentul ei un loc iconic.
Peisaj-parte din natură care formează un ansamblu artistic şi este prinsă dintr-o singură
privire;aspect propriu unui teritoriu oarecare,rezultând din combinarea factorilor naturali cu
factorii creaţi de om.În cazul de faţă, peisajul se vrea a fi definiţia din urmă, proiectarea
arhitecturală făcându-se cu scopul de a se integra şi a crea un nou cadru, parţial artificial, al
naturii.
1.4 Metodologie
Metodologia a fost una comparativă, prin analizarea datelor istorice din evoluţia
stadioanelor şi a complexelor sportive.În baza analizei am identificat o multitudine de abordări
arhitecturale în rezolvarea cerinţelor şi problemelor existe pe stadion de-a lungul istoriei şi le am
utilizat pentru a contura un posibil viitor al arenelor sportive,precum şi a defini mai bine
proiectul meu de diplomă.
Capitolul II – Evolutia istorica
2.1 Sport.Evolutie.
Sport-cuvantul isi are originea in cuvantul latin”deportare”-care inseamna si “a iesi afara

pe poarta”.A fost imprumutat de limba franceza cu forma de “despoter” ce semnifica
divertisment, distractie si preluat mai tarziu, in sec XIV de engleza in forma “disport” cu acelasi
inteles.Termenul in prezent reprezinta o activitate atletica ce necesita un set de abilitati fizice si
psihice si este de cele mai multe ori de natura competitiva.Semnificatia primara este aceea de
activitate iesita din cotidian.
Urme ale activitatilor sportive au fost descoperite in picturile din pesterile Lascaux din
Franta, in care au fost imortalizate momente de alergare si lupte ale omului si care au fost

stabilite ca avand cel putin 15000 de ani.Civilizatia sumeriana a lasat dovezi sub forma a
insemenarilor in piatra si a statuilor ce captureaza momente din lupte organizate cu public.
Sportul modern a luat nastere in Grecia antica, unde s-a dezvoltat odata cu dezvoltarea
culturii militare.Sportul devine o parte proeminenta in cultura greaca incat iau nastere jocurile
Olimpice, organizate odata la patru ani.Initial, acestea consista din o singura proba, sprintul,
dezvoltandu-se si acopera toate activitatile care presupunea competitivitate.Alaturi de jocurile
Isthmianice, Nemeene si cele Pythianice, jocurile Olimpice formeaza Jocurile Panelenice ce
ajung sa cuprinda nu numai activitati fizice cat si culturale ca si concursuri muzicale.
Sportul a evoluat simtitor de la organizarea primelor jocuri Olimpice.Industrializarea a

dus la crearea de timp liber, oferind astfel posibilitatea omului de a deveni atat spectator cat si
participant in competitiile sportive.Odata cu dezvoltarea mass mediei si comunicarii globale,
popularitatea sportului in randul comunitatilor a crescut, crescand astfel si nivelul rezultatelor
sportive cat si entuziasmul participarii la astfel de competitii, fie ca atlet sau spectator.
Stadionul este, în esenţă, un teatru de mari dimensiuni, în care se desfăşoară activităţi

competiţionale, prin care se valorifică capacităţile fizice ale participanţilor7. Dimensiunea unui
astfel de complex sportiv împreună cu funcţiunea lui conturează o arhitectură specifică, ce poate
marca o perioadă anume în evoluţia acestui program.
Antichitate
7
Geraint,J. & Sheard,. & Vikery,B:”Stadia – a design and development guide”,Linacre House,2007,pag.7

Fig1. Fig.2
În Grecia antică se naşte prototipul complexului sportiv modern, odată cu primele jocuri
Olimpice, în sec VIII I.e.n.
Stadia-construite în formă de potcoavă, cu partea dreaptă reprezantand linia de start, erau

prezente în toate oraşele în care se organizau competiţii sportive.Urmărind tiparul teatrelor
greceşti, erau adeseori dispuse pe dealuri naturale, astfel îndeplinindu-se cerinţa de vizibilitate,
pe când altele, dispuse pe teren plat, aveau suprafaţa de joc săpată în pământ pentru a obţine
câteva rânduri în plus de gradene.Se observă astfel o tendinţa modernă, preluată din antichitate,
de a integra construcţia în peisajul natural.
Hipodromurile-tot sub formă de potcoavă, de data asta cu lungimi mai mari-între 198 şi
228m şi 37m lăţime.Împrumută aceleaşi trăsături de integrare în peisaj, fiind proiectate pe pante
naturale şi din ele au fost inspirate mai târziu circurile din Roma antică, deşi aceastea din urmă
au devenit mai înguste şi mai lungi.

Amfiteatrele
fig3.
În Roma antică, interesul crescut pentru latura militară a imperiului a dus la organizarea
luptelor până la moarte care au devenit mult mai populare decât evenimentele atletice sau cursele
din hipodrom.Construcţiile au fost adaptate conform doleanţelor şi s-au născut amfiteatrele-
construcţii eliptice înconjurate de gradene înalte, elaborate acum pe teren plat, cu pantele
construite artificial, mai întâi din lemn, apoi în primul secol al erei noastre, din piatră şi ciment.
Cel mai cunoscut şi remarcabil exemplu din punct de vedere structural, artistic precum şi
organizaţional este Colosseum8.Construcţia acestuia a început în anul 70 e.n şi a fost terminată
12 ani mai târziu.Construcţia este o elipsă de 189m lungime şi 155m lăţime şi putea acomoda
48000 de oameni.Inovaţia din spatele Colosseumului se regăseşte în construcţia acestuia-
organizat de 4 niveluri, are o structură formată din stâlpi şi arcade ce se micşorează pe măsură ce
construcţia se înalţă.Astfel erau rezolvate probleme legate de vizibilitate, creând o pantă
artificială prin retragerea tribunelor şi de umplerea şi evacuarea rapidă a spectatorilor, precum şi
de confort, având un acoperiş retractabil din pânză.De asemenea, Colosseumul anticipează
dorinţele publicului şi este proiectat cu funcţiuni multiple, de la luptele de gladiatori la lupte
navale şi evenimente acvatice.Toate aceste particularităţi neîntâlnite până în acea perioadă sunt
puse în evidenţă prin o siluetă iconică, prezentă în peisajul urban.
8

Putem sublinia că se regăsesc, încă din antichitate, o serie de necesităţi moderne ce încep
să devină un standard în proiectarea de clădiri cu funcţiuni sportive.
O altă formă de construcţie cu caracter sportiv este circul roman.Inspirat din hipodromul
grec, acesta împrumută forma de potcoavă, cu gradene dispuse pe aceasta, latura dreaptă
deschisă servind ca intrare principală şi loc de amplasare a grajdurilor.Gradenele sunt sculptate
în piatră în partea inferioară şi sunt destinate nobilimii, iar cele superioare sunt realizate din lemn
şi deservesc restul populaţiei.
Evul mediu, Renaştere şi o perioadă de stagnare
Odată cu răspândirea creştinismului în Europa, atenţia populaţiei a fost concentrată pe

valorile acestuia, spirituale şi culturale; ca urmare, eforturile arhitecturale au fost şi ele
direcţionate spre clădiri de cult - catedrale şi biserici.Timp de 15 secole, nu a existat nici un
progres în arhitectura sportivă.O parte din clădirile destinate activităţilor sportive au fost
transformate în zone de comerţ sau locuinţe, iar majoritatea au fost demolate.În timpul
Renaşterii, competiţiile sportive erau organizate în pieţe publice sau pe terenuri plate în afară
oraşului, uneori cu gradene temporare.Colosseumul este studiat că operă arhitectonică de marcă,
dar nu din punct de vedere funcţional, ci pentru a se consemna compoziţia şi estetica acestuia
pentru a putea fi folosite în alte genuri de clădiri.
fig4.

Secolul XIX
În urmă efectelor revoluţiei industriale la nivel tehnologic, economic şi scoial, se distinge

din nou un interes al populaţiei spre activităţi de recreere şi sport.Astfel, începe o nouă perioada
în care clădirile cu destinaţie sportivă ajung în atenţia antreprenorilor care încep să investească în
cererea existenţa a publicului.
fig5.
Încep să apară arene sportive în Anglia încă din 1855, când este inaugurat Bramall
Lane.Cu o capacitate de 32000 de locuri, iniţial a fost destinat unui număr mare de sporturi, fiind
îngrădit doar pe o latura de o tribună, că şapte ani mai târziu să fie reconvertit spre a găzdui
meciuri de fotbal.Construit la început din lemn, cărămidă şi oţel, era considerat o structura
elegantă şi articulată.Mai târziu, după schimbarea destinaţiei, acesta este completat cu o a două
tribună, din beton şi devine un obiect aparent impenetrabil, unul de asemenea şi mult mai puţin
folositor.Construcţia devine inutilizabilă în afară competiţiilor sportive.Observăm aici
popularitatea într-o zona a unui sport ce poate schimbă destinaţia unui proiect sportiv.
Un pas important a fost făcut în 1864, când baronul Pierre de Coubertin a propus, cu
ajutorul doctorului sportiv William Penny Brookes şi cu sprijinul financiar al verilor filantropi de
origine aromână (macedo-română) Evangelos9 şi Konstantinos10 Zappa, redeschiderea jocurilor
Olimpice, pentru acestea facându-se săpături arheologice şi studiate stadia-urile greceşti, că
acestea să poată fi reproduse pentru evenimente.
9
Evangelos Zappa https://en.wikipedia.org/wiki/Evangelos_Zappas
10
Konstantinos Zappa https://en.wikipedia.org/wiki/Konstantinos_Zappas

Secolul XX
În 1937, BBC transmite pentru prima dată un meci de fotbal în direct, la televizor11. Până
în 1950, efectul acestei prime transmisiuni era resimţit la nivel mondial.Competiţiile sportive
ajung la public în confortul locuinţelor acestora şi numărul privitorilor de pe stadioane începe să
scadă.
Stadioanele sunt forţate să se adapteze şi prima mare schimbare în proiectarea

complexelor sportive începe în 1965 cu terminarea stadionului Houston Astrodome din Houston,
Texas.Astrodome este primul stadion multi-funcţional acoperit şi odată cu inaugurarea lui s-a
trasat tiparul pentru stadionul modern-un complex cu toate facilităţile necesare pentru a distra
publicul înainte, în timpul şi după evenimentul sportiv, de la restaurante la săli de jocuri pentru
copii, echipat cu toate instrumentele necesare schimbării destinaţiei stadionului, acesta fiind
gazda meciurilor de baseball, fotbal american, rodeo, baschet, conferinţe şi expoziţii.Acesta
devine cu timpul depăşit şi în 2012 este propus spre a fi demolat.Observăm însă ca diversificarea
programului destinat activităţilor sportive cu public conduce la declanşarea unei noi generaţii de
stadioane.
fig6.
Studiu de caz-Alfred McAlpine Stadium, Huddersfield
11

În 1995, Royal Institute of British Architects desemnează premiul Building of the Year în
premieră unei clădiri cu destinaţie sportivă-Stadionul Alfred McAlpine12 din Huddersfield-
proiectat de HOK LOBB.
Tema proiectului constă în elaborarea unui stadion destinat fotbalului şi rugby-ului care
să aibe o capacitate de 25000 de locuri, 26 de camere VIP, restaurante şi baruri, o sala de
conferinţe de 500 locuri, birouri comerciale şi hotel, cinema, club de fitness, să fie proiectat în
concordanţă cu reglementările pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi, să poată găzdui
concerte şi să fie dotat cu o parcare de până în 2000 de locuri.Tema propune ca stadionul şi
funcţiunile sale adiacente să fie utilizabile atât împreună cât şi separat, în funcţie de
necesităţi.Iniţial, proiectul a fost propus în 4 faze, în funcţie de fondurile disponibile pentru
construcţie şi proiectare.
fig7.
HOK LOBB a răspuns provocării cu un stadion ce a redefinit standardele de proiectare a

arenelor sportive.De la accesul în diferitele funcţiuni ale complexului la inovaţii tehnologice ce
permiteau o vizibilitate excelentă fiecărui loc din stadion, de la noi standarde de siguranţă
propuse în vederea evacuării arenei la inovatorul sistem de acoperire ce permite oricărui
spectator să fie protejat de intemperii fără a sacrifica vizibilitatea la circulaţii adiţionale pentru
persoanele cu dizabilităţi trasează noi standarde în ceea ce azi numin stadion
12

modern.Flexibilitatea cu care s-au rezolvat cerinţele de spaţii multifuncţionale a condus spre un

profit al beneficiarului încă înainte că acestea să fie terminate.Noi tehnologii ale suprafeţei de joc
permit atât echipelor de fotbal cât şi celor de rugby să joace pe acelaşi teren, fără ca acesta să
devină inutilizabil de către una din ele.
Intenţia beneficiarului de a produce o clădire-monument în oraş a fost îndeplinită, această

fiind câştigătoare a numeroase premii de design.De la inaugurarea stadionului, echipa locală de
fotbal a promovat în Premier League iar clubul de rugby a suferit o creştere în numărul
spectatorilor prezenţi la meciuri şi antrenamente.Beneficiile acestui proiect nu se opresc doar în
zona sportivă, conducerea organizând numeroase concerte printre care şi REM, Brian Adams şi
The Eagles.Văzând această uriaşă popularitate de care stadionul se bucură, constructorul, Alfred
McAlpine decide să cumpere drepturile de nume ale stadionului, acesta purtându-i numele.
În concluzie, stadionul Alfred McAlpine devine un punct de reper în ceea ce priveşte

investiţiile cluburilor de sport şi ale oraşelor în efortul acestora de a înlocui complexele sportive
depăşite.
Capitolul III – Contextul Actual
3.1 Contextul social în cadrul proiectării sportive
În lucrarea “The stadium-Architecture for the new Global Culture” autorul Rod Sheard
dezvoltă o analiză a proiectării sportive şi influenţarea acesteia de către contextul social.Acesta
formulează “teoria celor cinci generaţii de stadioane” în care este descris impactul pe care
stadioanele o au asupra comunităţii în perioada ce precedă revoluţia industrială, după cea de a
doua jumătate a secolului XIX.

Stadioanele de mare capacitate
fig8.
Sporturi precum fotbalul, cricketul sau fotbalul american prind popularitate în rândul
populaţiei şi devin reglementate, ceea ce conduce la o cerere uriaşă din partea publicului de a
participa la astfel de evenimente sportive.Aici se naşte prima generaţie de stadioane, capabile să
găzduiască un număr uriaş de privitori.În general aveau formă ogivală şi dispuneau de puţine
facilităţi, aveau gradenele destinate maselor mari de oameni construite din piatră sau traverse de
cale ferată, nu erau acoperite şi nu aveau locuri de şezut, pe când zona în care era găzduită înalta
clasa socială dispunea de locuri cu scaune în zone umbrite.Această formă de stadion devine
etalon până în anii 1960.
Influenţa televiziunii
Odată cu apariţia televiziunii din anii 1930, a două generaţie de stadioane începe să
prindă formă.De la prima transmisiune în direct a unui meci de fotbal, stadioanele au început să
se confrunte cu o scădere dramatică în numărul de spectatori prezenţi la evenimente
sportive.Privitorul alegea confortul locuinţei, lipsită de atmosfera şi senzaţia unică din stadion în
favoarea construcţiilor insalubre şi periculoase ce deveniseră stadioanele.
Pentru a readuce publicul în stadioane, acestea au fost nevoite să fie reamenajate pentru creşterea
gradului de confort-se renunţă la “standing stands” şi se introduc scaune în toate tribunele şi
peluzele, se apelează la iluminare artificială, sunt introduse puncte de comercializare a băuturilor
şi gustărilor.Se fac pentru prima dată studii în ceea ce priveşte calitatea suprafeţei de joc şi se

înlocuiesc multe din standardele existente până atunci-cenuşă de pe pistele de atletism este
înlocuită de un compus plastic, numit astăzi tartan.La nivel volumetric, stadioanele rămân la fel.
Stadionul comercial
Toate îmbunătăţirile nu aduc un sentiment de siguranţă tuturor posibililor utilizatori,

majoritatea celor care ajung pe stadion fiind fani înrăiţi ai sportului.Stadionul nu devine un loc
prietenos pentru orice tip de public.Succesul parcului tematic Disneyland din 1955 aduce în
atenţia proiectanţilor două aspecte ce lipsesc din cadrul stadioanelor-siguranţa tuturor
utilizatorilor şi percepţia pozitivă socială a acestora.După o serie de dezastre după apariţia
fenomenului de huliganism din 1970-1980, se produce o revoluţie în proiectarea complexelor
sportive.Siguranţa, dotarea precum şi aspectul stadioanelor devin priorităţi în construcţia lor-apar
noi reglementări de siguranţă în proiectare, apar noi dotări ce deservesc atât publicului cât şi
sportivilor, iar aspectul vizual al acestora încearcă să atingă statutul iconic în ansamblul
oraşului.O altă schimbare este concentrarea eforturilor sprea a obţine un mai mare venit din
transmisiuni şi comerţ decât din vânzarea biletelor.
Stadionul flexibil
Succesul stadionului comercial a fost garantat odată ce implementările de siguranţă au

fost adoptate.Acesta a avut un impact covărşitor asupra publicului şi pentru a i se exploata
această popularitate, proiectanţii au recurs la concepte ce implică flexibilitatea unui stadion de a
se conforma evenimentului pe care îl găzduieşte.Astfel, acoperişuri, tribune şi terenuri mobile
sunt elementele ce au definit aceste transformări şi au dat naştere celei de a patra generaţie de
stadioane.Construcţiile deveneau mult mai prietenoase cu tehnologia şi marketingul, fiind
dispuse facilităţi noi de comunicare şi transmisiune, ofereau multiple spaţii destinate sponsorilor
şi companiilor şi în acest fel, adunau un număr impresionant de vizitatori în tot timpul anului,
reuşind să devină un catalizator urban.Această generaţie de stadioane evita să ajungă găuri în
bugetele locale şi în contextul unei planificări în care proiectarea, finanţarea şi gestiunea
proiectului sunt în echilibru, devin profitabile şi generează dezvoltări la nivelul întregului oraş.

Stadionul iconic
fig9.
Cu fiecare generaţie de stadioane, creşterea gradului de confort şi îmbunătăţirea calitativă

din punct de vedere arhitectural şi managerial pun aceste construcţii în cele mai înalte poziţii de
importantă din interiorul oraşului.Însă acestea nu devin clădiri de sine stătătoare, ele generând o
întreagă industrie în interiorul oraşului cu care sunt în simbioză.
Toate schimbările realizate în proiectarea stadioanelor sunt ridicate de necesităţile şi

doleanţele comunităţii pe care acestea le deserveau şi au fost realizate prin adaptarea şi
perfecţionarea constantă a soluţiilor arhitecturale. Identificarea acestor nevoi şi identificarea
posibilelor viitoare probleme ne pot indica direcţia în care arhitectura va contribui în rezolvarea
acestora.
Pentru a putea înţelege mai bine rolul arhitecturii în performanţă sportivă, trebuie să
cunoaştem procesul prin care este planificată proiectarea sportivă, aşa cum Rod Sheard îl
descrie în “Sports Architecture”. Arhitectura sportivă reprezintă în prezent o componentă vitală
a spaţiului public alături de alte funcţiuni că mall-uri sau aeroporturi.Importanţa arhitecturii în
aceste programe se poate observa în buna funcţionare, buna identificare a proiectelor sportive de
către publicul ţintă, relaţionarea proiectului cu mediul incojurator precum şi în eficienţa
economică a acestuia.

Pentru înţelegerea procesului de proiectare, ne concentrăm atenţia asupra celor trei factori de
influenţează rezultatele sportive şi care sunt la rândul lor influenţaţi de arhitectură.
Atletul
Situat în prezent sub spectator ca importanţă din motive economice, acesta este
principalul declanşator al unui eveniment sportiv de succes.Printre necesităţile elementare ale
sportivului se numără natura suprafeţei de joc, siguranţa pe terenul sportiv, facilităţi de igienă,
relaxare şi fitness precum şi servicii medicale de urgenţă.Noua generaţie de sportivi de
performanţă beneficiază însă de o întreagă industrie ce se desfăşoară în spatele tribunelor şi care
are ca scop îmbunătăţirea vieţii şi performanţei sportive a acesteia.
Spectatorul
În prezent, rolul cel mai important în succesul unui eveniment sportiv îl are
spectatorul.Astfel este şi normal ca proiectarea arhitecturală să graviteze în jurul lui şi a
necesităţilor şi doleanţelor acestuia.Încă de la început este analizat tipul posibilului spectator şi îi
sunt descifrate posibilile cerinţe.
În urmă analizei se disting trei mari categorii de suporteri care frecventează evenimentele
sportive în funcţie de diferite motive:
-prima categorie o reprezintă suporterii împătimiţi ai sportului.Aceştia sunt constant prezenţi la

meciuri, iar cerinţele acestora nu sunt foarte ridicate din punct de vedere al facilităţilor.Cel mai
important lucru pentru aceştia rămâne experienţă trăită pe stadion iar aici intervine proiectarea
arhitecturală ce creează o acustică specifică stadioanelor.Un exemplu în acest caz este stadionul
White Hart Lane al echipei Tottenham în care acustica a fost proiectată astfel încât galeria
echipei gazdă să beneficieze de o acustică mai bună şi să devină mai zgomotoasă decât galeria
adversă.O galerie mai puternică, mai zgomotoasă poate influenţa foarte mult rezultatul unui
meci, intimidând echipa adversă şi încurajând echipa pe care o susţine.

-a doua categorie sunt suporterii orientaţi pe actul de socializare.Aceştia sunt prezenţi în tot
stadionul, deşi sunt mai puţin consecvenţi în prezenţă decât prima categorie.Suporterii orientaţi
pe actul de socializare reprezintă un interes crescut pentru proiectanţi şi manageri deoarece
cerinţele acestora reprezintă un număr mare de facilităţi extra-sportive, precum şi condiţii mai
bune de vizionat ca loje oficiale sau boxe private, tot ei fiind şi cei ce cheltuiesc cel mai mult în
cadrul unui eveniment sportiv.
-a treia categorie o reprezintă suporterii ocazionali.Aceştia prezintă în egală măsură interes atât
pentru evenimentul sportiv cât şi pentru actul socializării şi sunt puternic influenţaţi de percepţia
lor asupra evenimentului.Astfel, un eveniment sportiv ce poate degenera în rândul suporterilor
exclude prezenţa suporterii ocazionali la acesta.Pentru a contracara această tendinţa a
suporterilor ocazionali, proiectarea trebuie făcută astfel încât protecţia şi siguranţă fiecărui
spectator să fie asigurată atât fizic cât şi psihic, prin cai de evacuare eficiente, separarea
suporterilor înfocaţi de cei ocazionali precum şi prin creearea unei atmosfere prietenoase în jurul
acestora din urmă.
Investitorul
Rolul investitorului este acela de a asigura elaborarea unui plan managerial care să
speculeze potenţiale facilităţi ce vor aduce profit, buna funcţionare a stadionului prin exploatarea
evenimentelor de natură non-sportivă pe care stadionul le poate găzdui şi prin maximizarea
venitului din vânzarea de bilete.Proiectarea arhitecturală intervine în acest caz prin maximizarea
numărului de locuri disponibile pentru spectatori fără a sacrifica vizibilitatea sau siguranţa
acestora.De asemenea, pentru versatilitatea construcţiei se recurge la modularea şi eficientizarea
mobilităţii a unor elemente din aceasta pentru organizarea de alte evenimente decât cele
principale sportive.Un exemplu în acest caz este acelaşi White Hart Lane al echipei Tottenham
Spurs ce dispune de o suprafaţă de joc mobilă, ce este scoasă în afară stadionului pentru a fi
întreţinută mai uşor şi protejată în cazul unor evenimente non sportive desfăşurate în cadrul
stadionului.

3.3 Importanta arhitecturii in performanta sportiva
Pentru a intelege mai bine rolul proiectarii arhitecturale in performanta sportiva trebuie sa
definim si sa cunoastem factorii ce influenteaza aceasta disciplina si cum arhitectura poate sa ii
sugestioneze.
Conform definitiei elaborata de Comisia Medicala a Comitetului International Olimpic13,

performanta sportiva este rezultatul unirii in sistem a trei componente : biologica, psihologica si
sociala. Componenta biologica reprezinta natura biochimica, fiziologica, somatica a sportivului.
Componenta psihologica cuprinde intreaga sa personalitate, cu idealuri, aspiratii, vointa,
creativitate, iar componenta sociala inglobeaza in ea civilizatia, stiinta, tehnica, cultura si relatiile
interumane.Notiunea de performanta are ca particularitate un rezultat deosebit obtinut de
competitor intr-o proba sportiva.Nevoia de performanta nu este doar a atletului cat si a tuturor
celor aflati in legatura directa cu acesta-antrenori, specialisti in stiinta activitatilor corporale,
administratori si organizatori.
In mijlocul oricarui spectacol sportiv vom gasi intotdeauna atletul.Acesta, pentru a presta
la cel mai inalt nivel va avea o serie de necesitati, iar in perioada actuala de continua dezvoltare
tehnologica si stiintifica, o lista de optiuni in pregatirea sportiva de performanta.
Componentele biologice din rezultatele unui sportiv sunt antrenamentul propriu-zis,

odihna, alimentatia precum si studiul cercetatorilor in domeniul activitatilor corporale.Aportul
adus de arhitectura in aceasta zona poate fi identificat prin mai multe elemente.
Antrenamentul atletului
In pregatirea ce precede competitia, sportivul trebuie sa beneficieze de un spatiu dedicat

si eventual ferit de public.Un exemplu in acest caz este Centrul de Inalta Performanta Atletica
din Lisabona, Portugalia proiectat de Espaço Cidade Arquitectos.Cladirea a fost gandita pentru
antrenamentul atletilor profesionisti, indiferent de natura sportului practicat.Astfel, aceasta
contine diverse facilitate pregatitoare pentru probe sportive, monitorizare fizica digitala precum
13
Performanta sportiva http://www.rasfoiesc.com/hobby/sport/Performanta-sportiva53.php

si suport medical.Prin intermediul proiectarii arhitecturale putem controla aceste spatii in

favoarea sportivului si de asemenea pentru a le reda identitate.In teorie, locul antrenamentului
trebuie sa fie unul lipsit in mare parte de public, in care sportivul se poate concentra si isi
poate imbunatati capacitatile motrice.Totodata spatiul in care se desfasoara antrenamentul
trebuie sa fie unul primitor, luminos, ce sustine atletul in antrenament prin setarea unei atmosfere
prielnice.
Spatii de odihna
O alta parte foarte importanta in dezvoltarea unui sportiv este odihna.Prin aducerea
aproape de locul antrenamentului spatiul de odihna se poate economisi timp si resurse fizice si de
asemenea poate pastra atletul in o anumita stare de spirit.
Centrul de performanta sportiva
Centrele de performanta sportive au inceput sa devina o necesitate in obtinerea

avantajului competitional.Aceste programe au la baza doua directive:colectarea de date si
implementarea acestora in mod consistent, eficient si benefic pentru atlet.Pentru a intelege
importanta arhitecturii in aceasta zona, trebuiesc enumerate facilitatile de care dispune un astfel
de centru:
-cabinet de nutritie si antopometrie sportiva ce se ocupa cu colectarea de date din corpul atletului
(proportii, dimensiuni, cantitati) in vederea stabilirii unui regim de alimentatie adecvat
-cabinet de psihofiziologie unde se studiaza raaspunsul neuronal si fizic al atletului in vederea

controlarii mai bune a corpului
-cabinet de psihologie

-recuperare, analiza accidentarilor si reabilitarea sportivului, unde sportivul beneficiaza si de o

sala de fitness dedicata recuperarii
-cabinet de fiziologie şi biochimie sportivă în care mişcările atletului sunt analizate pentru
îmbunătăţirea şi eficientizarea tipului de antrenament
-antrenamente în condiţii controlate-una din cele mai specializate cabinete, cu cerinţe specifice
pentru controlul temperaturii, atmosferei şi umidităţii pentru pregătirea atleţilor în diferite medii
Pe lângă proiectarea propriu-zisă a acestor facilităţi, arhitectura intervine acolo unde se separă
spaţiul dedicat sportivilor de cel dedicat publicului, fără ca publicul să ştie ce se întâmplă în
spatele “cortinei”.
În cadrul oraşului, proiectele sportive se nasc din două considerente:nevoia sau doleanţa
unei comunităţi ţintă şi modalitatea de coordonare a activităţii aferente.Astfel, tipurile de
construcţii de natură sportivă se împart în cele destinate relaxării, agrementului şi cele destinate
competiţiei.În lucrarea de faţă ne-am concentrat atenţia asupra celor din urmă, în urmă analizei
rezultând mai multe tipuri de clădiri cu destinaţie sportivă în funcţie de evenimentele pe care
acestea le susţin.În procesul de proiectare, arhitectul trebuie să ţină seama de aceste evenimente
şi de publicul ţintă al acestora, precum şi de integrarea obiectului în peisaj, cât şi de percepţie al
clădirii în comunitatea gazdă.Această abordare subliniază o atenţie asupra relaţiei dintre obiect şi
loc, chiar dacă în anumite cazuri obiectul devine locul propriu-zis.
Evenimentele sportive de natură naţională şi internatioanala reprezintă pentru statele

organizatoare un interes economic.Putem recunoaşte rolul unui eveniment sportiv internaţional
în dezvoltarea unui oraş în cazul dezvoltării zonei urbane de coasta a Barcelonei, după
Olimpiada din 1992.De asemenea se pot observa efectele pe termen lung ale unui astfel de
eveniment, În cazul unei planificări şi proiectării bune, în dezvoltarea turismului sportiv şi
implicit a unei imagini pozitive a infrastructurii şi a gradului de dezvoltare a unei regiuni sau

ţări.Procesul prin care este organizată o construcţie sportivă în vederea găzduirii unui eveniment
sportiv duce mai târziu la instaurarea unei moşteniri sportive, la cooperarea a mai multor
comunitati iar pe termen lung duce la posibilitatea unei regenerari la nivel urban a zonei în care
este poziţionată construcţia respectivă.
Pentru a avea o imagine de ansamblu şi a identifica influenţa arhitecturii în tipurile de

evenimente discutate în studiu vom face o categorisire a acestora după impactul lor la nivel
urban.
Dimensiunea şi importanţa evenimentelor este dictată de natura acestora, de la

evenimente destinate competiţiei şi rezultatului la cele orientate către spectator şi în funcţie de
aceşti parametri se aplică o serie de mecanisme de estimare a impactului evenimentelor şi a
clădirilor sportive asupra amplasamentului lor.Chriss Gratton propune o clasificare a
evenimentelor sportive şi indirect a clădirilor sportive în care acestea se pot desfăşura:
A.Evenimente neregulate, de importantă internaţională, cu un număr mare de spectatori ce

implică o activitate economică şi media semnificativă (Jocurile Olimpice, Cupa Mondială).De
cele mai multe ori acestea necesită construcţia unui întreg oraş-campus olimpic-necesar susţinerii
acestora.În general, aceste complexe sportive se propun în exteriorul oraşului, la limitele
acestuia din considerente de spaţiu.
B.Evenimente cu ciclicitate scurtă, capabile să genereze activitate media şi economică

importantă(Wimbledon, Cupa Europeană de fotbal).Se pot organiza în stadioane acreditate să
susţină astfel de evenimente, de o mare anvergură.
C.Evenimente de dimensiuni medii, de interes naţional-internaţional (cantonamente, jocuri

amicale şi demonstrative, Cupele europene de atletism etc.)
D.Evenimente de dimensiuni medii, ciclice ce aduc activitate economică scăzută şi interes media
naţional(Balcania de atletism) 14
Pentru susţinerea proiectului de diplomă, voi face o analiză asupra fiecărui tip de
construcţie sportivă destinată evenimentelor enumarate mai sus.
14
Gratton, Chriss, Sports and Economic Regeneration în Cities – Urban Studies,vol. 51, No. 6, 2012, Sport Industry
Research Centre - Sheffield Hallam University, UK.

Studiu de caz- Jocurile Olimpice din Londra 2012
fig10.
Pentru susţinerea jocurilor Olimpice, la fiecare doi ani, oraşe din intreaga lume sunt
propuse către Comitetul Olimpic Internaţional pentru a fi evaluate.Evaluarea se face pe mai
multe criterii:
1)Oraşul propus trebuie să aibe dimensiunea necesară să găzduiască Jocurile

Olimpice.Accesibilitatea, capacitatea de cazare şi numărul facilităţilor sportive precum şi cele
non-sportive sunt evaluate.
2)Cheltuielile necesare organizării Jocurilor Olimpice sunt suportate de locuitorii oraşului/ţării

gazdă şi trebuie echilibrate prin creşterea numărului locurilor de muncă şi creşterea nivelului de
trai în oraşul respectiv.
3)Expunerea media a oraşului trebuie să fie una pozitivă înaintea şi în timpul Jocurilor Olimpice
astfel încât numărul participanţilor şi al spectatorilor să fie profitabil atât pentru Comitet cât şi
pentru oraşul organizator.

Jocurile Olimpice din Londra au lăsat în urmă lor un tipar de urmat în cadrul proiectării
unui campus ce este destinat susţinerii evenimentelor Olimpice.Zona în care facilităţile necesare
Olimpiadei au fost create sau renovate a devenit în prezent o atracţie imobiliară.
În timpul Jocurilor, satul Olimpic în care au fost găzduiţi atleţii a fost amplasat în parcul
Olimpic, în proximitatea oraşului Stratford, deoarece una din cerinţele organizării Jocurilor
Olimpice era că 80% din sportivi să fie la o distanţă de 15-20 minute de evenimentul la care
participa, iar 97% să fie la o distanţă de maxim 30 minute.Pentru a respecta cerinţele, un sat
olimpic de 35 hectare a fost proiectat să găzduiască un număr impresionant de 18000
participanţi.Satul Olimpic a fost proiectat astfel încât, după evenimentele Olimpice să poată fi
transformat în zona rezidenţială dotată la cele mai înalte standarde pentru 4000 de familii.
Pe lângă facilităţile temporare de care Jocurile Olimpice au beneficiat, noi clădiri cu

destinaţie sportivă au fost ridicate.Una din aceste clădiri a fost Centrul Acvatic, proiectat de Zaha
Hadid Architects, funcţional şi astăzi.Cu o capacitate de 18000 de locuri pentru probele de viteză
şi înot sincron în piscină olimpică şi 10000 de locuri pentru probele de sărituri, beneficiază şi de
două bazine de 50m pentru antrenament şi toate facilităţile necesare sportivilor şi
spectatorilor.Clădirea a fost proiectată să devină un punct de reper şi să revitalizeze estul Londrei
indeferent dacă susţinerea Jocurilor Olimpice se făcea sau nu în Londra.Astăzi, construcţia a fost
reamenajată spre a găzdui un număr mai mic de spectatori astfel încât utilizarea ei zilnică să
devină profitabilă pentru comunitate.
Alături de toate facilităţile de locuit şi sportive de care parcul Olimpic a beneficiat, centre
comerciale au fost dezvoltate în apropriere pentru a satisface numărul mare de vizitatori şi
participanţi la evenimentul sportiv.Un exemplu este Westfield Stratford City Shopping Center
cu peste 250000mp de spaţiu destinat comerţului şi relaxării vizitatorilor.De asemenea, proiecte
de infrastructură au fost elaborate pentru o mai bună accesibiliate în parcul Olimpic.
Crearea unui campus Olimpic nu este întotdeauna un proiect de succes.Cele mai multe
oraşe şi de asemenea ţări, că în cazul României, nu dispun de fondurile şi infrastructură necesară
să susţină un flux internaţional de participanţi şi spectatori la un eveniment de asemenea

anvergură.În cazurile cele mai rele, parcurile Olimpice devin “white elefants ” 15-investiţii care
nu aduc profit şi sunt o risipă de spaţiu şi bani.Atlanta a fost organizatoarea Jocurilor Olimpice
de vara din 1996, iar stadionul Fulton County în care au fost găzduite unele evenimente sportive
a fost demolat în 1997 pentru a face loc unei parcări.Aceleaşi consecinţe le-a suferit şi Beijing,
gazda Olimpiadei din 2008, care acum se confruntă cu un parc Olimpic într-o stare avansată de
degradare.
Prin proiectarea parcului Olimpic din Londra, integrarea în peisaj a fost făcută de crearea
unui peisaj prin scara şi complexitatea proiectului.Cartierul Olimpic a fost proiectat astfel încât
să fie sustenabil şi la finalul evenimentului sportiv să genereze o expansiune a Londrei precum şi
a nivelului de trăi.
Putem concluziona că pregătirea şi proiectarea unui parc care să găzduiască Jocurile

Olimpice este un proces în care desfăşurarea acestora nu este punctul culminant al proiectelor
propuse, ci mai degrabă declanşatorul evoluţiei lor după terminarea Jocurilor.Proiectarea
sustenabilă şi anticiparea schimbărilor ce se vor produce după Jocurile Olimpice sunt elementele
cheie pentru o investiţie profitabilă atât economic cât şi social la nivelul întregului oraş gazdă.
Studiu de caz- Amsterdam ArenA
Finalizată în 1996 şi gazda finalei UEFA Europa League din 2013, Amsterdam ArenA,
proiectată de Robert Schuuman şi Sjoerd Soeters este una din cele mai performante şi versatile
arene sportive din lume.Este primul stadion proiectat cu acoperiş retractabil şi dispune de o
capacitate de 52000 locuri ce poate fi mărită până la 68000 în funcţie de eveniment.Pe lângă
stadionul echipei Ajax Amsterdam, Amsterdam ArenA este gazdă a 70 de evenimente sportive şi
non-sportive, de la concerte la conferinţe.Dispune de o gama variată de facilităţi în serviciul
spectatorilor sau al sportivilor că locuri de cazare, boxe private şi săli de conferinţe de 2000
locuri.Este poziţionată în estul Amsterdamului, şi accesul se face prin multiple moduri de
transport public.De asemenea este dotată cu o parcare de 2000 locuri sub stadion, precum şi o
parcare de 12000 locuri în imediata apropriere a stadionului.Arena se află în continuă
15
: “White Elephant” - http://en.wikipedia.org/wiki/White_elephant

reamenajare pentru a ţine pasul cu noile tehnologii dezvoltate în domeniul audio-video, precum
şi în zona circulaţiilor.
fig11.
Prin multiple proiecte de modernizare şi inovaţii în ceea ce priveşte dotările stadionului,

acesta reuşeşte de peste două decenii să rămână în competiţia stadioanelor ultra moderne,
urmând că în 2020 să găzduiască Campionatul European de Fotbal.Pentru o asemenea
performanţă, toate deciziile de modernizare şi renovare trebuiesc plănuite şi prevăzute în
proiectarea arhitecturală, astfel încât acestea să fie raţionale şi profitabile. 16
Amsterdam ArenA este un exemplu de arenă multifuncţională ce se integrează în ţesutul

oraşului şi capătă statut iconic în acesta, totodată ajutând la dezvoltarea economică şi socială a
acestuia.
Studiu de caz-Integrare în peisaj-Braga Municipal Stadium
Situat în complexul sportiv Dume, în partea nordică a cartierului Monte Do Castro,

stadionul municipal Braga este un exemplu de arhitectură sportivă.Proiectat de arhitectul
Eduardo Souto de Moura, stadionul se integrează în peisajul natural şi se ajută de acesta prin
aşezarea unei tribune pe panta stâncoasă a carierei de piatră în care se află.Având doar două
tribune dispuse longitudinal, stadionul este orientat spre oraş, având una din porţile de fotbal
sculptate un peretele de piatră al carierei.Acesta este unul din cele zece stadioane construite în
16

Portugalia cu ocazia găzduirii Campionatului European de Fotbal din 2004.Fiind poziţionat într-
un oraş cu doar 180000 de locuitori, stadionul a fost proiectat cu o capacitate de 30000 de locuri,
iar din cauza poziţionării într-o fosta carieră de piatră, locuri neamenajate se găsesc pe panta
stâncoasă ce mărgineşte stadionul, aceasta fiind şi intenţia arhitectului, ”că orice om ce nu îşi
poate permite un bilet să poată totuşi să vizioneze meciul”.Legătura dintre cele două tribune se
face la nivel vizual, prin cabluri de oţel suspendate între acestea, inspirate din podurile de natură
incaşă din America de Sud, cabluri ce susţin greutatea acoperişurilor din beton ce protejează în
întregime ambele tribune.
fig12.
Complexitatea şi varietatea de probleme tehnice cu care proiectantul s-a confruntat a

constituit o oportunitate de a începe de la zero, fără experientă anterioară în situaţii
asemănătoare, o oportunitate de care acesta a profitat spre a construi şi a revoluţiona prin
arhitectură un tipar clasic de stadion. 17
În concluzie, intervenţia mea la nivelul oraşului Constanţa, având în vedere dimensiunea

şi impactul evenimentelor ce se vor a fi găzduite, se încadrează în tipologiile C şi D, unde
impactul economic poate fi controlat şi asimilat în oraş.De asemenea, complexul sportiv propus
se doreşte a deveni un punct de reper în oraş, o clădire iconică, declanşatoare de dezvoltare la
nivel turistic, prin turism sportiv, creatoare de o imagine pozitivă a oraşului.De asemenea, va
trebui să ocupe un rol multifuncţional pentru a deveni sustenabilă şi pe termen lung profitabilă,
generând totodată un flux de sportivi naţionali, internaţionali cât şi de viitori sportivi.Un alt
aspect important va fi funcţionarea pe tot parcursul anului, pentru a evita transformarea clădirii
în “white elephant”.
17

Capitolul V-PROIECŢII
Pentru a putea preconiza viitorul construcţiilor sportive în interiorul oraşului şi rolul

arhitecturii în performanţa sportivă în viitorul apropiat, trebuie să ne raportăm la situaţia actuală
a sportului.Sportul, prin natura sa încurajează diversitatea într-o lume culturală.Pe măsură ce
ţările şi naţiunile se apropie tot mai mult unele de altele, dar totuşi îşi păstrează identitatea
culturală, sportul este un domeniu în care se învaţă că diferenţele culturale, nu numai că trebuie
acceptate, dar reprezintă o bogăţie ce trebuie cultivată şi preţuită.Sportul devine şi trebuie
considerat, astfel, că o oglindă a culturii şi a societăţii, căci el reprezintă speranţele şi
perspectivele viitorului.Sportul în prezent rămâne o activitate fizică, însă influenţele tehnologiei
şi a culturii pop din ultimii 50 ani au dezvoltat noi sporturi ce simbolizează o cultură globală
unitară.Sporturile ce rămân practicabile în stadion nu îşi pierd din popularitate, însă din ce în ce
mai multe sporturi “noi” îşi fac loc în preferinţele privitorilor, acestea având avantajul celui mai
popular sport-fotbalul-de a fi practicabile de oricine şi oriunde, însă spre deosebire de fotbal, nu
necesită clădiri de o anvergură prea mare pentru a fi practicate.Astfel rolul transmisiunii
televizate creşte şi multe activităţi fizice, numite astăzi “extreme” se pretează mai degrabă la
aceasta.
De asemenea, secolul XXI a dat naştere unei noi generaţii de sportivi, sportivii
virtuali.Noul e-sport(sport electronic) este o formă de competiţie facilitată de sisteme electronice,
în special jocuri video.Deşi organizate în mediul virtual-online sau offline- participarea la astfel
de evenimente, că privitor sau jucător a crescut odată cu anul 2000, înregistrând o uriaşă
popularitate în rândul tinerilor şi creând o adevărată industrie ce generează o economie
considerabilă.
Consider că pe viitor, proiectarea arhitecturală va trebui să ţină cont de noile tendinţe

tehnologice, creând construcţii atractive din punct de vedere tehnologic, dotate cu facilităţi de
ultima ora ce măresc atât gradul de confort cât şi experienţă personală a fiecărui
spectator.Proiectarea se va face având în vedere în primul rând cantitatea de informaţii pe care
spectatorul o primeşte în cadrul unui eveniment cât şi nivelul de confort psihic la care acesta
trebuie să ajungă pentru a reveni.Facilităţile trebuie să concureze cu cele produse în studiourile
media-reluări ale fazelor, statistici, comentarii şi publicitate precum şi cu confortul de acasă al
participanţilor-conexiune la internet pe telefon sau tabletă.În prezent, această schimbare de

proiectare se produce în cadrul Statelor Unite ale Americii, în cadrul finalelor naţionale de
baseball sau fotbal american.De asemenea, în cazul sporturilor electronice, construcţiile vor fi
adevărate studiouri media, în care spectatorul va fi invadat cu publicitate şi transmisiuni în direct,
deşi acţiunea se petrece în faţă lui.Astfel de construcţii trebuie să devină în primul rând iconice,
să capete un statut prin aspect la nivel de oraş pentru a deveni populare şi în rândul celor ce nu
vizionează sau practică astfel de sporturi.
Capitolul VI-CONCLUZII
Important de subliniat este felul în care activitatea sportivă este percepută în expunerea
publică.Sportul a fost privit încă din cele mai vechi timpuri ca un ideal de fizic şi psihic uman, o
metodă non-combatativa de a atenua diverse tensiuni politice şi de asemenea un element de
dezvolatare a comunitatilor. Pentru a putea duce mai departe aceste viziuni ale sportului şi
pentru a adapta arhitectura noilor cerinţe,trebuie să privim retrospectiv la trecut,să înţelegem
prezentul şi să plănuim viitorul.Cei trei mari factori pe care proiectarea arhitecturală îi va avea în
vedere în acest drum spre viitor vor fi tehnologia,aspectul economic şi aspectul social.
Deoarece aspectul economic nu poate fi cuantificat în proiectul meu,iar profitul adus de

acesta poate fi doar aproximat,tehnologia este primul aspect pe care îl am în vedere.Trebuie
totuşi să ţinem cont în proiectarea arhitecturală că tehnologia evoluează constant,iar o proiectare
sustenabilă şi uşor adaptabilă la “nou” este de ales.Contextul urban constănţean în care proiectul
sportiv este amplasat condiţionează prezenţa arhitecturii pentru sport dar poate şi stimula această
prezenţa în dezvoltarea sa economică de proiectul/spectacolul/evenimentul sportiv.Performanţa
în sport, factorul ce atrage publicul, se prelungeşte în arhitecturi performante din punct de vedere
tehnologic,inclusiv faţă de mediul în care sunt amplasate.
Premisele economice şi sociale prezente în Constanţa în legătură directă cu dezoltarea

locală a oraşului şi o planificare şi proiectare arhitecturală şi urbanistică studiată,precum şi
importanţa sportului în dezvoltarea noii generaţii,susţin ideea dezvoltării unui centru de
performanţă sportivă.

Bibliografie
Carti:
BEJAN, Horia: Relația dintre echipamentele sportive urbane ale comunității, dintr-o
perspectivă arhitecturală și urbanistică (UAUIM, 2010)
GERAINT, John & SHEARD, Rod & VIKERY, Ben: Stadia – a design and development
guide (Linacre House, 2007)
HART, M: Sport in the Socio-Cultural Process (WC BROWN, 1976)
SHEARD,Rod : Sports Architecture (2013)-New York,Routledge
STANTON, Richard :. The Forgotten Olympic ArtCompetitions: The story of the Olympic art competitions of
the 20thcentury(2000)
BALE,John : “Sports Geography” London,Routledge (2003)-
Articole:
SKINER, J. & ZAKUS, D.H. & COWELL, J. : Development through sport: building
social capital in disavantaged communities, Sport Management Review, 2008
Index imagini:
Fig1: Stadia:
http://www.worldstadiums.com/stadium_menu/architecture/historic_stadiums/pictures/01.jpg
Fig2:Hipodrom
http://img.tfd.com/architecture/f0212-01.png
Fig3:Sectiune Colosseum
http://www.bible-history.com/archaeology/rome/colosseum-inside-1.jpg
Fig4: Basilica de Santa Croce,Florenta

Fig5: Bramall Lane
http://p.imgci.com/db/PICTURES/CMS/134100/134111.2.jpg
Fig6:Texas Astrodome
https://s-media-cache-ak0.pinimg.com/736x/e7/d1/a8/e7d1a8381ff6d07e8bd43d25188574b8.jpg
Fig7: Alfred McAlpine Stadium
Fig8:Anfield,Liverpool
Fig9:The Nest,Beijing
Fig11: Parcul olimpic din Londra
https://s-media-cache-
ak0.pinimg.com/originals/35/2e/02/352e02156ab8ad8c22c506fcb25a3e25.jpg
Fig12: Amsterdam ArenA
http://oud.amsterdamsmartcity.com/cache/856-header-84fd6ebb8bb6287536ac58b5d9cdfb91-
Amsterdam-ArenA.jpg
Fig13: Sectiune Braga Municipal Stadium
https://smallstadiumbiglandscape2014.files.wordpress.com/2014/03/braga-stadium-section.jpg
Webografie:
Arena: accesat la data de 10.03.2017
https://dexonline.ro/definitie/aren%C4%83

World Stadiums –
http://www.worldstadiums.com/stadium_menu/architecture/historic_stadiums.shtml accesat la data de 10.03.2017
Sport –
https://en.wikipedia.org/wiki/Sport accesat la data de 10.03.2017
History of sport –
https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_sport accesat la data de 10.03.2017
Performanta –
https://dexonline.ro/definitie/performanta accesat la data de 10.03.2017
Peisaj –
https://dexonline.ro/definitie/peisaj accesat la data de 11.03.2017
History of sport facilities –
https://prezi.com/9sskozagb5hz/history-of-sports-facilities/ accesat la data de 11.03.2017
Bramall Lane
http://www.stadiumguide.com/bramalllane/ accesat la data de 11.03.2017
Stirling Prize
https://en.wikipedia.org/wiki/Stirling_Prize accesat la data de 12.03.2017
London 2012-Populous
http://populous.com/project/london-2012/ accesat la data de 12.03.2017
GWS Giants Learning Life Centre
http://populous.com/project/gws-giants-learning-life-centre/ accesat la data de 13.03.2017
QPR Training Center
http://populous.com/project/queens-park-rangers-training-centre/ accesat la data de 13.03.2017
Kansas City
http://architizer.com/blog/kc-sports/ accesat la data de 13.03.2017
The new edge in sports
http://www.huffingtonpost.com/howard-falco/the-new-edge-in-sports-pe_b_6519658.html accesat la data de

13.03.2017
A peek into the sports complexes of the future
http://www.architecturaldigest.com/story/peek-into-sports-complexes-of-future accesat la data de 13.03.2017

Technology has changed the way we experience sport
http://www.humankinetics.com/excerpts/excerpts/technology-has-changed-the-way-we-experience-sport accesat la
data de 24.03.2017
3 ways technology has changed the sports industry
http://www.inc.com/aj-agrawal/3-ways-technology-has-changed-the-sports-industry.html accesat la data de

24.03.2017
British Medical Bulletin
https://academic.oup.com/bmb/article/87/1/7/339265/Updates-on-improvement-of-human-athletic accesat la data de

24.03.2017
Technology in sports
http://www.topendsports.com/resources/technology.htm accesat la data de 24.03.2017
Jesse Owens vs Usain Bolt
http://www.usatoday.com/story/life/entertainthis/2016/02/18/lets-all-appreciate-how-fast-jesse-owens/80523426/
accesat la data de 24.03.2017
Football History
http://www.topendsports.com/sport/soccer/history.htm accesat la data de 24.03.2017
10 stadiums that made history
https://matadornetwork.com/sports/10-stadiums-that-made-history/ accesat la data de 24.03.2017
The architecture of football stadiums
https://www.architecture.com/explore/stories/thearchitectureoffootballstadiums.aspx accesat la data de 24.03.2017
Designing a sports performance facility
http://www.athleticbusiness.com/fitness-training/designing-a-sports-performance-facility.html accesat la data de

25.03.2017
Center for High Performance Athletics
http://www.archdaily.com/274554/center-for-high-performance-athletics-in-jamor-espaco-cidade-arquitectos/
accesat la data de 25.03.2017
Olympics Now
http://www.businessinsider.com/rio-olympic-venues-with-1-year-to-go-2015-8/#next-door-the-preexisting-maria-
lenk-aquatic-center-will-host-diving-and-synchronized-swimming-17 accesat la data de 25.03.2017
Braga Municipal Stadium
http://www.archdaily.com/143195/braga-municipal-stadium-eduardo-souto-de-moura accesat la data de 25.03.2017

Arhitectura in Performanta Sportiva-COITU STEFAN-THEO

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Arhitectura in Performanta Sportiva-COITU STEFAN-THEO

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ARHITECTURA IN PERFORMANTA SPORTIVA

Stud.Arh.COITU STEFAN THEO

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂ ŞI URBANISM

Arhitectura in performanța sportivă

Student Coitu Stefan Theo

Indrumator: Conf.Dr.Arh.Urb. Angelica Stan

Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 1

1.1 Motivaţie şi ipoteze de lucru

1.2 Premise de studiu

1.3 Definirea termenilor

CAPITOLUL II – ANALIZĂ ISTORICĂ

2.2 Puncte de cotitură în arhitectura sportivă

CAPITOLUL III – PERFORMANŢA SPORTIVĂ ŞI ARHITECTURĂ

3.1 Impactul arhitecturii asupra rezultatelor sportive

3.2 Proiectarea arhitecturală sportivă

3.3 Importanţa arhitecturii în performanţa sportivă

CAPITOLUL IV – CONTEXTUL ACTUAL

4.1 Evenimentele sportive în contextul urban

4.2 Studii de caz

Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 2

1.1 Motivaţie şi ipoteze de lucru

Expunerea evoluţiei rezultatelor sportive influenţate de progresul arhitecturii prin

1.2 Premise de studiu

1.3 Definirea termenilor

Definirea noţiunilor necesare studiului.

Parcursul prin studiu si felul in care acesta a fost realizat.Cercetare

CAPITOLUL II – ANALIZĂ ISTORICĂ

Abordarea generală a domeniului de studiu; etimologie; scurtă incursiune istorică a

2.2 Puncte de cotitură în arhitectura sportivă

Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 3

Definirea programelor arhitecturale sportive în context istoric; relatare proceselor de

CAPITOLUL III – PERFORMANŢă SPORTIVĂ ŞI ARHITECTURA

3.1.Impactul arhitecturii asupra rezultatelor sportive

3.2 Proiectarea arhitecturală sportivă

Evidentierea complexitatii proiectarii arhitecturale sportive in contextul actual si factorii

3.3 Importanţa arhitecturii în performanţă sportivă

Evidentierea influentei arhitecturii asupra performantei sportive,precum si a mediului

CAPITOLUL IV – CONTEXTUL ACTUAL

4.1 Evenimentele sportive în contextul urban

Poziţionarea privilegiată a clădirilor pentru sport în oraş sau în afara lui.Relaţia

4.2 Studii de caz

Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 4

O viziune prospectivă a viitorului arenelor sportive, racordată în principal la progresele

Competiţia pe stadion versus mediul virtual.

Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 5

1.1 Motivaţie şi ipoteze de lucru

înregistrează creşteri ca industrie pretutindeni în lume, şi eu cred că secolul al XXI-lea va stabili

sportul că fiind prima cultură în întregime globală. Va deveni moneda internaţională a

schimburilor sociale". (Sheard1, , 2004:7)

Încă de la primele evenimente publice din Grecia Antică, aşteptările au început să se

De la primele încercări din Olympia de a satisface o masă mare de oameni, prin

iar necesităţile actuale au fost îndeplinite.În această arie a arhitecturii, dorinţele

Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 6

Sportul a fost întotdeauna un motiv de recunoaştere internaţională pentru societatea

Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 7

La nivelul oraşului Constanţa se poate observa de asemenea aceeaşi decădere generală a

Pe fondul acestor eşecuri recente şi a situaţiei actuale în municipiul Constanţa în

Însă în prezent, puţine facilităţi sportive ţin pasul cu tehnologia disponibilă de

Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 8

1.2 Premise de studiu

În epocile străvechi şi în special în Grecia antică şi în perioada Imperiului Roman,

În ultima jumătate de secol se face vizibilă o preocupare intensă pentru relaţionarea

Prin lucrarea mea doresc să propun un studiu retrospectiv al evoluţiei şi metamorfozei

Universitatea de arhitectura si urbanism “Ion Mincu”,Bucuresti Pagină 9